An IV (MEC+ROB) - Mentenanță

Aplicație 1 la indicatorii de fiabilitate

Analiza fiabilității experiemntale a unui produs (încercări de fiabilitate)
Se supun testărilor de fiabilitate (cu eșantion epuizat) n = 100 componente electonice care intră în
structura unui sistem mai complex. Componentele s-au defectat începând cu un timop de 510 oreși
terminând cu un timp de 1525 ore. Pentru ușurința calculelor de fiabilitate, timpul de observație necesar
incercărilor cu eșantion epuizat se “împarte” pe intervale orare egale de înregistrare a “căderilor”
componentelor, de tipul: [500, 599], [600,699], ……[1500, 1599]. In dreptul fiecărei clase s-anotat
elementele căzute în perioada respectivă (coloana 3 a tabelului de observație). Fiecare dintre aceste
valori poartă denumirea de frecvență absolută a căderilor (ni)
Tabel de observație – Situația căderilor (defectărilor) componentelor electronice încercate
Nr.crt. Intervale de Frecveța absoluta ni Frecveța Funcția cădere Funcția
timp Δti (nr. elemente cumulate ncum fiabilitate
[ore] căzute – buc.) (buc) F(t) = ncum/n R(t) = 1 – F(t)
1 500 - 599 1 1 0,01 0,99
2 600 - 699 2 3 0,03 0,97
3 700 - 799 4 7 0,07 0,93
4 … 11 18 0,18 0,82
5 … 19 37 0,37 0,63
6 … 23 60 0,60 0,40
7 … 20 80 0,80 0,20
8 … 11 91 0,91 0,09
9 … 6 97 0,97 0,03
10 1400 -1499 2 99 0,99 0,01
11 155 - 1599 1 100 1,00 0,00

Pentru analiza fiabilității experimentale a acestui produs, se parcurg următoarele etape:

1. Se calculează frecvența cumulată a căderilor ncum = ni + ncum(i-1) – coloana 4
𝑛
2. Se calculeava valorile funcției cădere sau nonfiabilitate F(t) = 𝑐𝑢𝑚 – col. 5
𝑛
3. Se calculează funcția fiabilitate (funcție complementată) R(t) = 1 – F(t) - col. 6
4. Se calculeaza durata medie de bună funcționare MTBF cu relația
1
MTBF = 𝑛 ∑𝑛𝑖=1 𝑛𝑖 𝑡𝑖 unde n este nr. intervaleler de observare (MTBF = 1/n(n1∙t1
+n2∙t2+.....n11∙t11), ni reprezintă frecvența absolută a elementelor cazute pe fiecare interval de
observație, iar ti este timpul mediu de funcționare a produselor pe interval (adică media
intervalului, de exemplu pentru intervalul 5 acesta are valoarea t5 = 950 ore)
5. Se determina rata căderilor λ = 1/MTBF [ore-1]
6. Se poate calcula fiabilitatea acestui produs odelată după funcția de repartiție exponențială
(regresie exponențială R(t) = e-λt
7. Se reprezintă pe același grafic funcțile de fiabilitate și nonfiabilitate R(t) și F(t) (funcții
complementare)
8. Se interpretează și analizează datele obținute după încercări și se fac comentarii situația căderilor
și se pot face reprezentări grafice sugestive – histograma și poligonul frecvențelor
4) MTBF + 1/100 (1∙550 + 2∙650 + 4∙750 + 11∙850 + 19∙950 + 23∙1050 + 20∙1150 + 11∙1250 + 6∙1350
+ 2∙1450 + 1∙1550) = 105700/100 = 1057 ore

5) λ = 1/MTBF = 1/1057 = 0,000 946 = 0,946∙10-3 [h-1]

Aplicație 2 la disponibilitatea sistemelor tehnice
Analiza funcționării unui utilaj de producție (MU)
Dacă se urmărește evoluția stărilor inui utilaj de producție (MU) se poate trasa o diagramă ca cea
prezentată in figură. Diagrama relevă faptul că sunt posibile trei stari distinct ale unui utilaj
(disponibilitatea) starea de bună funcționare (F – fiabilitate), starea de reparare (R – mentenabilitate) și
starea de staționare (S- nefigurată) provocată de alte cauze decât repararea (staționări, așteptări,
întârzieri, lipsă comenzi, etc).

Timpul total de observare a evoluției (funcționării) utilajului T0 este alcătuit din mai multe cicluri de
funționare cfi, i = (1,n) care au durată variabilă, deoarece timpii de bună funcționare ti, timpii dr reparare
tri și timpii de staționare tsi au valori variabile pe parcursul celor Δti (i =1→n) interval de observație.
Aceași perioada de observare poate fi descrisă cu ajutorul a n cicluri de funționare cf de durată egală,
pentru care timpii caracteristici se înlocuiesc cu mediile obținute pentru întreaga perioadă de observare

∑𝑛
𝑖=1 𝑡𝑖
1. MTBF = [h]
𝑛
∑𝑛
𝑖=1 𝑡𝑟𝑖
2. MTR = [h]
𝑛
∑𝑛
𝑖=1 𝑡𝑠𝑖
3. MTS + [h]
𝑛
Cu aceste mărimi se pot determina alte mărimi caracteristice (indicatorii) privind fiabilitatea,
mentenabilitatea și disponibilitatea utilajelor de producție, respective
1. Indicatorii de fiabilitate:
1
- intensitatea (rata) de defectare λ = [h-1]
𝑀𝑇𝐵𝐹

- fiabilitatea pe percursul duratei de observație (după modelul repartiției exponențiale

R(t) = e-λt [0,1]
- funția de nonfiabilitate F(t) = 1 – R(t) [1,0]
2. Indicatorii de mentenabilitate:
1
- intensitatea reparațiilor μ = [h-1]
𝑀𝑇𝑅

- mentenabilitatea pe percursul duratei de observație M(t) = 1 – e-μt

- funcția de nonmentenabilitate G(t) = 1- M(t) = e- μt

 3. Indicatorii de disponibilitate:
𝜇 𝜆
- disponibilitatea utilajului la momentul t A(t) = D(t) = + e-(λ+μ)t [0,1]
𝜆+𝜇 𝜆+𝜇

- indisponibilitate la momentul t U(t) = 1 – D(t)

- coeficientul de diponibilitate al utilajului (randamentul de utilizare pe perioada de observație)
𝑀𝑇𝐵𝐹
Kd = [0,1]
𝑀𝑇𝐵𝐹+𝑀𝑇𝑅+𝑀𝑇𝑆
Aplicație
Se consideră un utilaj de producție care a fost urmărit pe parcursul a 10 cicluri cfi (i = 1…10) de
funționare. Informațiile despre expoatarea acestuia s-au rezumat doar la cele de natură temporală d.p.v
al fiabilității și sunt trecute în tabelul următor
Cicluri de funționare
cfi
Starea Timpii 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
[h]
F-reliability ti 250 280 102 56 502 362 589 987 758 628
(funcția R)
R reparare tri 10 15 7 3 29 69 4 6 3 8
no-reliability
(funcția F)
S stationary tsi 0 0 25 0 42 0 0 0 0 0
Să se calculeze toți indicatorii de funcționare d.p.v. al fiabilitații pentru acest utilaj (MU)
Σti = (250+280+102+56+502+362+589+987+759+628) = 4514 ore
MTBF = Σti/n = 4514/10 = 451,4 ore
λ = 1/MTBF = 1/451,4 = 0,002215 [h-1]

Σtri = (10+15+7+3+29+69+4+6+3+8) = 154 ore

MTR = 154/10 = 15,4 ore
1
μ= = 1/15,4 = 0,06493
𝑀𝑇𝑅
Σtsi = (25+42) = 67 → MTS = 6,7 ore
𝑀𝑇𝐵𝐹
Kd = = 451,4/(451,4+15,4+6,7) = 451,4/473,5 = 0,953 = 95,3%
𝑀𝑇𝐵𝐹+𝑀𝑇𝑅+𝑀𝑇𝑆
Fiabilitatea sistemelor tehnice

Probleme propuse spre rezolvare

1. Ce rată de eșec (de cadere) trebuie să aibă fiecare componentă a unui sistem de serie, astfel
încât probabilitatea ca sistemul să funcționeze peste 1000 de ore sa fie de 0,9917?

Să presupunem că toate cele trei componente sunt independente, funcționează simultan și au

rate de cadere (intensitate de defecare) egale si aproximativ constante.
R(t)s = 0,9917 la t = 1000 ore
λ(t) = ?
Rezolvare:
Această problemă necesită un calcul direct pentru rata de eșec, dată fiind fiabilitatea pentru
trei
componente în serie, așa cum se arată mai jos.

Rs = RA∙ RB ∙RC = R component 3 = e - 3λt = e-( λ1 + λ2 + λ3)∙t

0.9917 = e - 3× λ×1000 (la t = 1000 h)
log 𝑅 𝑙𝑜𝑔0,9917
λ=- = − = 2.78×10- 6 [h-1].
3∙𝑡 3000

2 . Care este fiabilitatea (probabilitatea) ca un computer format dintr-un procesor, o magistrala

și o memorie sa functioneze, stiind ca probabilitatea ca procesorul să funcționeze este de 0,99,
magistrala de 0,95 și memoria de 0,99?

Rezolvare:
Probabilitatea ca intreg computerul să funcționeze este: Rs = 0.99 × 0.95 × 0.99 = 0.931
Deci, chiar dacă toate componentele au o fiabilitate mai mare de 95% fiabilitatea generală a
computerului este mai mică de 90%.

3. Un sistem este format din 5 componente legate în paralel. Dacă fiecare componentă are
o fiabilitate de 0,97, care este este fiabilitatea generală a sistemului si care este fiabilitatea
sistemului daca numai doua dintre componente functioneaza?
 Rezolvare:
Sistemul va funcționa cu condiția ca cel puțin una dintre cele 5 componente să funcționeze
Cu 2 componente Rel = 1 - 0,032 = 0,9991
Cu 4 componente Rel = 1 - 0,034 = 0,9999992
Fiabilitatea unui sistem paralel cu un număr tot mai mare de componente este mult mai mare
decât fiabilitatea componentelor

4. Care este probabilitatea de bună funcţionare a unei bobine de inducţie la momentul t2 = 44

000 km, dacă până la t1 = 40 000 km ea s-a aflat în funcţiune? Pentru lotul de piese din care ea
face parte se cunoaşte z(t) = λ= 5∙10-5 [h-1] (def./km).

Probabilitatea ca un dispozitiv care s-a aflat în bună stare de funcţionare la momentul t1 să

se afle în aceeaşi stare şi la momentul t2 > t1
t2
  z t  d t
R t 2 
R t 2 / t1   e t1

R t1 

Rezolvare:
Se aplică relaţia de calcul pentru o probabilitate condiţionată de bună funcţionare:
44000  40000
R t 2  e    t2 
R t     e    t2  t1  e 20000  e  0,2  0,819
R t1  e    t1
Pentru întreaga populaţie de bobine de inducţie, la momentul t2 = 44 000km
probabilitatea de bună funcţionare este:
44000

R t pop.  e    t2
 e 20000  0,111 < R(t).

10.01.2022