Hwuvhdsuifvbzuidvbisadvnsdvnjksdnvjbdaiuiowdejsdăwțpkșhjuiodpkjhbgvfcg89uyhgfcgyuihgfchjygvcvbhnjklșplkjn

Ț?Ș.lkjhgfcdxsz

După starea de agregare combustibilii se clasifică în combustibili solizi, lichizi și gazoși. La combustibilii solizi și lichizi
compoziția se exprimă în fracții (sau procente) masice, iar proprietățile lor fizice și chimice se exprimă raportate la
un kilogram (kg). La combustibilii gazoși compoziția se exprimă în părți (sau procente) volumice, iar proprietățile lor fizice și
chimice se exprimă raportate la un metru cub normal (m3N).[1][2]
După modul de obținere combustibilii se împart în naturali și artificiali. [2]
După puterea calorifică inferioară raportată la masa inițială[3] combustibilii se clasifică în:[2]

 combustibili inferiori, cu putere calorifică inferioară sub 12,56 MJ/kg (3000 kcal/kg),

 combustibili medii, cu putere calorifică inferioară între 12,56 – 20,93 MJ/kg (3000 – 5000 kcal/kg),
 combustibili superiori, cu putere calorifică inferioară peste 20,93 MJ/kg (5000 kcal/kg).

Combustibili solizi[modificare | modificare sursă]

Dintre combustibilii solizi naturali fac parte biomasa din plante arse ca atare (paie, lemn), cărbunii, șisturile combustibile.
Sunt considerați combustibili artificiali mangalul, cocsul și semicocsul, brichetele de cărbune, deșeurile combustibile solide
(rumeguș, talaș, coji de semințe, puzderii etc.), combustibilii pentru rachete solizi.[4]

Combustibili lichizi[modificare | modificare sursă]

Singurul combustibil lichid natural este considerat țițeiul. Sunt considerați combustibili artificiali benzina, petrolul lampant,
combustibilul pentru aviație, motorina, combustibilul lichid ușor, gazul petrolier lichefiat, păcura, metanolul, combustibilii
pentru rachete lichizi.[4]

Combustibili gazoși