INDUSTRIA GREA

Industria grea include o serie de industrii care manipulează materii prime voluminoase, mare parte dintre
ele fiind subsolice: energetică, metalurgică, constructoare de maşini, chimică, exploatare şi prelucrare a lemnului,
materialelor de construcţie.

Industria energetică

Industria energetică are un rol strategic în cadrul unei economii, de aceea regimul comunist acorda o
importanţă deosebită acesteia. Pe lângă demararea unui plan decenal:1950-1960 şi a altora ulterioare, obiectivul clar
al regimului era obţinerea independenţei energetice a României, dependenţa de importuri fiind văzută ca nocivă.
Dezvoltarea unor capacităţi energetice nucleare (Cernavodă) a însemnat pe de o parte diversificarea
energetică a României şi pe altă parte apariţia unei noi surse de energie, care chiar dacă este văzută ca un pericol
poate permite României o evoluţie spre independenţa energetică mult visată.
Productia de energie primara in anul 2006

Energie
electrică
12,5%

Cărbune
27,3%

Gaze naturale
39,6%

Ţiţei
20,6%

Ponderea surselor de energie in 2006

neconvenţionale
nuclearo-electric ă 0,04%
6,85% Cărbuni
(inclusiv biomas ă) 20,45%
7,49%

Cocs din import

0,79%

Ţiţei 3)
31,42%

Gaze naturale 2)
32,95%
 2
Gradul de independenţă
energetică a României pe 2001 2002 2003 2004 2005 2006
surse de energie primară
Total 73,7 75,8 72,2 71,8 71,4 68,4
Cărbune (inclusiv cocs) 76,4 69,4 68,7 67,5 66,3 67,9
Ţiţei 52,2 48,5 52,0 43,4 37,8 35,9
Gaze naturale 81,8 77,9 68,7 74,1 69,0 64,8

Deşi resursele de energie joacă un rol important în strategiile politice internaţionale, la ivelul UE încă nu există o
politică energetică comună coerentă. Obiectivele majore ale Comisiei Europene sunt: securizarea furnizării de
energie şi a resurselor energetice primare din UE, diminuarea dependenţei statelor membre UE de importul de gaze
ruseşti şi de resursele clasice de energie, creşterea eficacităţii energiei, crearea unor reţele transeuropene pentru
transportul energiei, diversificarea surselor de energie şi dezvoltarea resurselor regenerabile de energie.
În 2006 a apărut Cartea Verde a Comisiei Europene: “ O politică energetică europeană sigură, competitivă şi
sustenibilă”. In acest document sunt propuse şase principii fundamentale ale politicii energetice europene:
‐ asigurarea competitivităţii pieţei energetice în cadrul UE;
‐ promovarea energiei competitive;
‐ dezvoltarea cercetării în domeniul energetic;
‐ o politică energetică comună tuturor statelor membre UE;
‐ utilizarea surselor alternative de energie.
România are resurse puţine de energie în prezent: pentru petrol sunt rezerve pentru 20 de ani si există o dependenţă
în proporţie de 54% de importuri; pentru gaze naturale, România are rezerve pentru 15 ani şi depinde în proporţie
de 42% de importuri.

Reducerea dependenței de importuri şi dezvoltarea proiectelor NABUCO (pentru gaze naturale) şi

PEOP ( pentru petrol) ar putea constitui una din măsurile cheie în acest sens.
În anul 2007, a avut loc liberalizarea totală a pieţei energiei.
Domeniul energiei s-a privatizat, avansul în ultimii ani fiind concludent: OMV Petrom, EON, ENEL sunt doar cele mai
importante.

În 2004, România a lansat Strategiea naţionala în domeniul eficienţei energetice.

Consumul final energetic 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2006
(tep) (%)
Industrie (inclusiv 9351 10616 10892 11285 10505 9998 39,50
construcţii)
Agricultură, silvicultură, 299 298 259 233 237 262 1,04
pescuit
Transporturi şi comunicaţii 4) 3975 4305 4319 4353 4379 4407 17,41
Alte activităţi 1629 887 1826 2001 2095 2757 10,89
Populaţie 7197 7284 7879 7910 8055 7889 31,17

Industria rămâne cele mai mare consumator final eneregetic însă ponderea ei este mult mai mică decât în momentul
1989. Restructurarea industriei după 1989, a Impus şi reducerea consumului. În plus, întreprinderile care au rămas
în funcţiun sau care s-au înfiinţat şi-au optimizat consumul de energie, preţurile fiind destul de mari şi nu mai puteau
să acopere ineiceinţa economică. Cele mai energofage ramuri industriale sunt: metalurgia, chimia şi industria
materialelor de construcţii.
 3
Industria cărbunilor

După perioada comunistă, în care accentul a fost pus pe exploatarea cărbunilor şi realizarea unor producţii record (în scopul
asigurării independenţei energetice a ţării se previziona o exploatare de 100.000.000 tone/an) chiar dacă din p.d.v. calitativ
aceşti cărbuni nu corespundeau standardele s-a ajuns după 1989 la o diminuare a producţiei la mai mult de jumătate. Din
păcate cei care domină sunt cărbunii inferiori, mare parte dintre ei exploataţi în cariere (bazinul Rovinari-Motru). Cărbunele
importat fiind mai ieftin şi mai bun calitativ reprezintă un concurent serios pentru cărbunele extras în ţară. Astfel, şi prin
prisma aderării României la UE, multe dintre mine nu corespund standardelor de siguranţă şi eficacitate, intrând într-un
program de închidere a lor, industria carboniferă fiind într-un puternic program de restructurare în ultimii ani.

Cărbunii superiori sunt reprezentaţi prin huilă şi antracit, iar cărbunii inferiori prin cărbune brun, lignit şi turbă. Huila este un
cărbune superior cocsificabil, cu o putere calorică ridicată (6200-7200 kcal/kg) şi se exploatează din Bazinele Petroşani şi
Banat.

Antracitul s-a exploatat din 1890 la Schela (jud.Gorj) din Munţii Vâlcanului. Producţia mai redusă (10-13 mii
tone/an în perioada 1990-1997, sub 1000 t după 1998 iar din 2000 nu se mai exploatează) se folosea la fabricarea
carbidului. Huila este un cărbune superior cocsificabil, în cea mai mare parte a sa, puterea calorică oscilând între
6200 şi 7200 kcal/kg. Exploatările de bază sunt în Bazinele Petroşani şi Banat.
Bazinul Petroşanilor constitue unul din „depozitele” cele mai importante de huilă (163 kmp), caracterizându-se
prin eterogenitatea gradului de incarbonizare a huilei, prezenţa a 25 de strate de cărbune (nu toate exploatabile
economic). Bazinul are forma unei depresiuni triunghiulare, cu vârful situat la vest de localitatea Câmpu lui Neag
şi baza constituită de aliniamentul Răscoala - Petrila Sud -Sălătruc. Lungimea bazinului este de aproape 50 km, iar
lăţimea variază, de la 1,5 km în extremitatea vestică, la 9 km în cea estică.
Huila din partea vestică a bazinului este cocsificabilă în timp ce cea din est, având un grad de incarbonizare mai mic
nu este cocsificabilă. Deoarece huila românească nu este printre cele mai bune, ea este „prelucrată” în instalaţiile de
spălare speciale de la Petrila, Lupeni şi Coroieşti. În 2005 au fost închise 22 de exploatari miniere, iar in 2006 30
de mine. Din 1998 s-au cheltuit cu industria minieră peste 6 miliarde euro.
În conformitate cu înţelegerea încheiată cu Uniunea Europeana, din 2011 România nu va mai avea voie să
subvenţioneze industria de minerit din Valea Jiului. Valoarea maximă a ajutorului de stat care poate fi acordat in
perioada 2007-2010 este de 1,1-1,2 miliarde de lei (cca. 350 milioane de euro).
In Valea Jiului, in 1990, din cei 300.000 de oameni care locuiau acolo, 55.000 erau angajaţi ai Companiei Naţionale
a Huilei. În present, în Valea Jiului mai locuiesc doar 150.000 de oameni, iar la CNH sunt angajaţi 11.700 de mineri.
În cadrul Văii Jiului sunt mai multe perimetre carbonifere:
1. Perimetrul minier Câmpu lui Neag – are huile energetice însă stratele sunt discontinue din cauza
fragmentării tectonice. Cuprinde 21 de strate. În present acest perimetru este închis.
2. Perimetrul minier Valea de Brazi – huila de aici este cocsificabilă. Perimetrul este închis în prezent.
3. Perimetrul minier Uricani – are o structură asemănătoare cu perimetrul precedent. Sunt exploatate stratele
3-5, 8-9 si 14-17.
4. Perimetrul minier Barbateni – zăcământul este compartimentat în mai multe blocuri tectonice. Stratele de
cărbuni au importanţă economică.
5. Perimetrul minier Lupeni – are o huilă cocsificabilă şi conţine cea mai mare exploatare minieră din bazin.
6. Perimetrul minier Paroseni – conţine huilă energetică
7. Perimetrul minier Vulcan - se exploateaza huilă energetică. Activitatea s-a sistat.
8. Perimetrul minier Aninoasa - Huila energetică exploatată aici este superioară calitativ celorlalte perimetre
din bazin (putere calorifică inferioară de 5.500 kcal/kg). Nu se mai exploatează huilă
9. Perimetrul minier Dâlja – are o tectonică disjunctivă şi este închis în prezent
10. Perimetrul minier Iscroni - tectonica plicativă este mai complicată. Perimetrul nu a fost exploatat cid oar
explorat.
11. Perimetrul minier Salatruc – nu are importanţă economică
12. Perimetrul minier Livezeni – sunt 3 strate cu importanţă economică dar exploatarea deocamdată este stopată
13. Perimetrul minier Petrila – este închis în prezent
 4
14. Perimetrul minier Lonea -
Cel de-al doilea bazin huilifer este cel akl Banatului cu exploatări la minele Anina, Cozla, Ponor (Caras-Severin) şi
Baia Noua (Mehedinţi).

Lignitul

Lignitul supranumit şi cărbunele energetic este cel mai exploatat şi cu cele mai mari rezerve. Puterea
calorică a lignitului se situează în jurul valorii de 2000 kcal/kg. Bazinele de exploatare sunt: Motru-Rovinari,
Barcăului, Baraolt şi Subcarpaţilor Sudici.
1.Bazinul Motru-Rovinari cu exploatări la: Tismana I-II, Gârla -Rovinari Est, Pinoasa, Roşia, Peşteana
Nord, Peşteana Sud-Urdari, Jilţ Sud, Jilţ Nord, Dragoteşti, Lupoaia, Roşiuţa, Motru, Ploştina, Horăşti, Lupoaia,
Seciuri, Olteţ, Berbeşti-Vest, Panga, Albeni, Husnicioara – Vest, Zegujani. Lignitul exploatat în acest bazin este
livrat termocentralelor de la Rovinari (1320 MW), Craiova (615 MW), Turceni (1650 MW) şi la RAAN
RomagTermo-Halânga, SC Govora SA Râmnicu-Vâlcea, la CONEL.
2.Bazinul Barcăului (judeţele Sălaj şi Bihor) - minele Derna-Budoi, Suplacu de Barcău, Ip, Bratca,
Sămărşag, Chieşd, Voivozi, Zăuan, Popeşti, Varviz, Vărzari, Cuzap şi Borumlaca. Lignitul exploatat aici
alimentează termocentralele de la Voivozi şi Oradea.
3. Bazinul Baraolt conţine lignit de calitate slabă şi se exploatează la Vârghiş, Căpeni, Aita, Valea
Crişului, Herculan, Băţanii Mari, Buduşi, Vlădeni şi Ilieni. Producţia se livrează staţiei de brichetare de la Căpeni
şi în termocentralele din zona Braşovului.
4. În Societatea Nationala a Carbunelui S.A. Ploiesti întră exploatările de la: E.M. Câmpulung, E.M.
Căpeni, E.M. Sălaj, E.M. Voivozi, E.M. Comăneşti, E.M. Filipeştii de Pădure, E.M. Şotânga, E.M. Borsec. Cu
lignitul extras se alimentează termocentrala de la Doiceşti şi staţia de brichetare de la Câmpulung.

Cărbunii bruni - Se exploatează din Bazinele Comăneşti (Comăneşti, Asău, Leorda şi Vermeşti), Ţebea-Brad
(Ţebea, Marta şi Mesteacăn) şi Almaşului (Surduc, Cristolţel, Ticu şi Şorecani). Cărbunii exploataţi în bazinuol
Comăneşti sunt livraţi la termocentralele de la Comăneşti şi Borzeşti şi la staţia de brichetare de la Comăneşti. Cei
din bazinul Ţebea-Brad la termocentrala Gura-Barza. Cei din bazinul Almaşului la termocentrala de la Aghireşu şi
staţia de brichetare de la Şorecani.

Minele care au fost închise sau se vor închide :

Suprafaţa Suprafaţă
Nr. Număr Hotărâre de Denumire ocupată (ha)* Suprafaţă
retrocedată Exploatarea minieră
crt. Guvern obiectiv rămasă (ha)
(ha)**
Câmpu lui 134,5
1. HG 816/1998
Neag
134,5 - E.M. Câmpu lui Neag

2. HG 816/1998 Petrila Sud 34,12 34,12 - E.M. Petrila

3. HG 493/16.06.2000 Bărbăteni Vest 3,6 - 3,6 E.M. Bărbăteni

4. HG 493/16.06.2000 Aninoasa Sud 3 - 3 E.M. Aninoasa

5. HG 493/16.06.2000 Livezeni Sud 19,4 19,4 - E.M. Livezeni

cuprinsă în
6. HG 493/16.06.2000 Paroşeni Nord - - E.M. Paroşeni
Paroşeni

7. HG 493/16.06.2000 Priboi + Piscu 14,281 4,8 9,4 E.M. Aninoasa

 5
8. HG 493/16.06.2000 Victoria 34 0,03 33,97 E.M. Lupeni

Valea Arsului 9,5

9. HG 493/16.06.2000
(puţ X+XI )
4,09 5,4 E.M. Vulcan

10. HG 493/16.06.2000 Lonea I 15,3 0,32 14,98 E.M. Lonea

11. HG 493/16.06.2000 Lupeni Sud 30 2,4 27,6 E.M. Lupeni

12. HG 493/16.06.2000 Lonea 3 6,5 - 6,5 E.M. Lonea

Suprafaţa Suprafaţă
Nr. Număr Hotărâre de ocupată (ha)* Suprafaţă
Denumire obiectiv retrocedată Exploatarea minieră
crt. Guvern rămasă (ha)
(ha)**

13. HG 493/16.06.2000 Petrila Est 3 0,7 2,3 E.M. Petrila

14. HG 493/16.06.2000 Petrila 2 1,2 - 1,2 E.M. Petrila

15. HG 493/16.06.2000 Uricani 5 Est 4,52 0,6 3,92 E.M. Uricani

16. HG 493/16.06.2000 Uricani 5 Vest 2,5 0,99 1,51 E.M. Uricani

17. HG 493/16.06.2000 Carolina 2 0,77 1,23 E.M. Lupeni

18. HG 493/16.06.2000 Ileana 27,3 0,56 26,74 E.M. Lupeni

19. HG 493/16.06.2000 Firizoni 1,2 1,11 0,09 E.M. Valea de Brazi

20. HG 493/16.06.2000 Taia 13 7,7 5,3 E.M. Lonea

21. HG 493/16.06.2000 Dâlja 41,3 41,3 - E.M. Dâlja

cuprinsă în cuprinsă în
22. HG 602/2001 Aninoasa Nord
Aninoasa Aninoasa
- E.M. Aninoasa

cuprinsă în
Valea de cuprinsă în Valea
23. HG 602/2001 Brazi Vest
de Brazi
- E.M. Valea de Brazi
Brazi

24. HG 602/2001 Paroşeni Sud 1,6 - 1,6 E.M. Paroşeni

25. HG 602/2001 B’Allomaş 17,1 0,63 16,47 E.M. Vulcan

26. HG 602/2001 Livezeni Est 8 6,7 1,3 E.M. Livezeni

27. HG 602/2001 Bonci 1,6 1,6 - E.M. Bărbăteni

cuprinsă în
Valea de cuprinsă în Valea
28. HG 602/2001 Sterminos
de Brazi
- E.M. Valea de Brazi
Brazi

29. HG 898/2002 Aninoasa 34,3 - 34,3 E.M. Aninoasa

30. HG 898/2002 Jieţ Defor 41,89 41,89 - E.M. Lonea

31. HG 898/2002 Vulcan II 2,4 - 2,4 E.M. Vulcan

 6
32. HG 898/2002 Cariera Balomir 22,5 2,1 20,4 E.M. Uricani

33. HG 926/2003 Valea de Brazi 16,3 15,4 0,9 E.M. Valea de Brazi

34. HG 926/2003 Petrila 3 14,4 12,05 2,35 E.M. Petrila

35. Mesteacăn Vest 28,8 - 28,8

Consiliul de Administratie al Companiei Nationale a Huilei Petrosani a aprobat condţtiile de creditare în vederea realizării
Proiectului "Itochiu". Proiectul a fost intocmit in anul 1998 si prevede retehnologizarea minelor Paroşeni si Vulcan, a Uzinei
de Preparare a Carbunelui Coroieşti, precum şi reabilitarea sistemului de termoficare al Termocentralei Paroşseni. Programul
se realizează cu sprijinul Guvernului japonez, costurile totale fiindt cifrate la peste 150 milioane USD. Proiectul are în vedere
crearea unui holding energetic. Banca Japonezăa pentru Cooperare Internaţională a Guvernului japonez va fi cea care va acorda
creditul, în timp ce banca asiguratoare va fi "KUKE" din Polonia. Creditul este rambursabil, fiind acordat pe o perioada de cinci
ani, cu o perioada de gratie de un an.
Carbune extras (t)
50000000

45000000

40000000

35000000

30000000

25000000

20000000

15000000

10000000

5000000

0
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
 7
Huila extrasa
8000000

7000000

6000000

5000000

4000000

3000000

2000000

1000000

0
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Carbune brun extras

700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
 8
Lignit extras
40000000

35000000

30000000

25000000

20000000

15000000

10000000

5000000

0
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Antracit extras
14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Rezervele estimate de lignit şi cărbune brun sunt de 2,8 miliarde t, cele de huilă 900 milioane t.