Sunteți pe pagina 1din 11

Analiza costurilor i rezultatelor

unei ntreprinderi
Proiect de disciplin la Bazele economiei ntreprinderii
Anul universitar 2011-2012
Student:
Nume
Prenume
Grupa
Seria

Denumirea
ntreprinderii

S.C. CARREFOUR ROMNIA S.A.


Anul nfiinrii
Capital social
Capital propriu

Forma juridic

Societate pe aciuni

Adresa sediului

Bucureti, Sector 6, B- Numr de uniti


dul Timioara , Nr. 26
Z, cldirea Anchor
Cifr de afaceri
Plaza, Etaj 8

Activitatea principal
(descriere generic)

Structura capitalului
social

Numr de personal

313
C

Comerul cu
amnuntul n
magazinele
nespecializate, cu
vnzare predominant
de produse alimentare,
buturi i tutun.

2001
241500000 Lei
0,4628
1.108 hipermarketuri
90,681 miliarde
(2009)

Cod CAEN (activ.


principal)

Ponderea activitii
principale n total cifr de
afaceri

CAEN 5211 Comerul cu


amnuntul n
magazine
nespecializate.
2008: 97,5
miliarde euro
2006: 97,4
miliarde euro

Carrefour Property va deine 50% din capitalul social al societii int;


NE Property va deine 50% din capitalul social al societii int

456.000

Scurt istoric i descriere narativ a activitii ntreprinderii


In ultimii 40 de ani, grupul Carrefour a crescut pentru a deveni unul din liderii mondiali
in grupurile de distributie.Al doilea retailer din lume si cel mai mare din Europa, grupul opereaza
in prezent cu urmatoarele formate principale de magazine: hypermarket-uri, supermarket-uri,
harddiscount-uri si convenience. Grupul Carrefour are in prezent peste 15500 de magazine, fie
organizate sau francize.
Compania Carrefour a fost fondata in anul 1959 n Franta de catre familiile Fournier si
Defforey. In anul 1960 se deschide primul supermarket in Annecy iar in 1963 primul
hypermarket cu o suprafata de 2.500 m, cu 12 case de marcat si 400 de locuri de parcare in
Sainte-Genevieve-des-bois. Carrefour este primul retailer european si al doilea din lume, dupa
Wal-Mart. Grupul Carrefour avea pe plan mondial, in septembrie 2007, 1.108 hipermarketuri,
2.659 de supermarketuri, aproape 6.000 de magazine de tip "hard-discount" si alte peste 4.700 de
magazine de proximitate. In cei 45 de ani de viata grupul Carrefour s-a dezvoltat pe 3 continente
si anume: Europa, America Latina si Asia.
Cu o activitate mondial de un foarte mare succes, pe primul loc n Europa si al doilea in
lume, grupul de distributie european Carrefour a fost cel dintai care a exportat conceptul de
hypermarket in Romania. Primul hipermarket a fost deschis la Bucuresti, in 2001, iar in
septembrie 2003, cel de-al doilea. Un an mai tarziu, este deschis cel de-al treilea magazin din
Capitala si primul hipermarket din provincie, la Brasov, iar mai apoi, a fost deschisa unitatea de
langa Ploiesti. Jacob Caller Celestino, directorul general al Carrefour Romnia, a precizat ntr-o
conferinta ca tinta pentru anul 2010 este de un miliard de euro. Pentru a atinge aceasta valoare,
Carrefour a decis sa construiasca hypermarketuri si in alte orase (Iasi, Constanta, Cluj), carora li
se adauga alte filiale in Bucuresti. Celestino estimeaza ca Romania se afla intre primele cinci tari
in care compania este prezenta, ca agresivitate de dezvoltare, iar pentru anul 2009 considera ca
va exista o cretere a cifrei de afaceri pe total grup de 10-15%. . Prezent in 30 de tari de pe 3
continente (Europa, America si Asia), grupul Carrefour avea la sfarsitul lunii decembrie 2007
aproape 15.000 de magazine (inclusiv francize si parteneri).
Cu peste 456.000 de colaboratori la nivel mondial, grupul Carrefour este intre cei mai
mari 11 angajatori din lume (intre primii 9 angajatori companii private).
In Romania, grupul are deschise pana la aceasta ora 11 magazine (5 in Bucuresti si cate unul in
Brasov, Ploiesti, Constanta, Iasi, Cluj si Braila) si are peste 7.000 de angajati. Cifra de afaceri
(TTI) a Carrefour Romania a fost in anul 2007 de 866 milioane de euro, in crestere cu 42,2% fata
de 2006.
Carrefour poate fi considerat unul dintre pionerii noii piete create in Romania, piata, care a
inceput sa se dezvolte din ce in ce mai mult jucand un rol semnificativ in economia tarii. Piata de
retail in care brandul Carrefour se inscrie este una foarte dinamica, preferintele consumatorilor
fiind din ce in ce mai variate, iar acestia din ce in ce mai exigenti.
Domeniul de activitate al Grupului Carrefour este retailul,comertul cu amanuntul in
magazinele nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun.
Acesta consta in vanzarea de bunuri sau marfa dintr-o locatie fixa precum un departament,chiosc
sau post in loturi mici sau individual pentru consum direct de catre cumparator. Retailingul poate
include servicii subordonate, precum livrarea.
Carrefour reprezinta calitatea atat in materie de produse proaspete, produse alimentare sau
non alimentare cat si in materie de servicii. Paleta larga de produse, aproximativ 50.000 in
hipermarketuri si serviciile diverse, toate la preturile cele mai bune de pe piata au evidentiat
valoarea brandului asociindu-l cu diversitate - "totul sub acelasi acoperis", calitate si
promptitudine.

1.Sinteza rezultatelor analizei i concluziilor; comentarii personale.

Compania urmeaza o tendinta de fond prin care vinde produse sub marca proprie, care n
fiecare an devine din ce in ce mai importanta. In Franta brandurile private Carrefour au o pondere
de 34% in afaceri, in Polonia de 20%, iar in Romnia de 6% (n anul 2009). n Romnia, printre
companiile care produc n prezent sub noua marca proprie, Carrefour, se numara Reinert
Romania, Orkla Foods Romania, Vascar sau Farmec Cluj-Napoca. Farmec produce 33 de
produse cosmetice sub brandul Carrefour: creme, emulsii, lotiuni, geluri de dus, sampoane si
deodorante.
Carrefour are o multitudine de aspecte pozitive dar i negative.Printre cele pozitive
intalnim promotiile imbatibile pe care le ofera clientilor,nu necesita cartela de
intrare,posibilitatea de a alege produsul dorit, la indemana oricarui client,amabilitatea cu
clientii,usor de cumparat,aprovizionarea cu noi aparitii ,acordarea de facilitati angajatilor
(asigurare medicala anuala, bonusuri din vanzari, telefoane mobile decontari),posibilitatea de
scolarizare a angajatilor,specializarea personalului prin plecari in Franta timp de un an.In
categoria aspectelor negative intalnim in primul rand aglomeratia in special in zilele de
sarbatori,produsele de proasta calitate,personalul redus,accesul greu cu masina,uneori putine
produse cum am spus si mai sus de sarbatori,programul redus in zilele de sarbatoare,inlocuirea
unor produse cu altele de proasta calitate care nu sunt vandute foarte bine fata de celelalte
produse.
Avantajele pe care Carrefour le are fata de celelalte supermarketuri sunt destul de
evidente.Printre acestea gasim:atragerea unor producatori de calitate superioara,extinderea in
mai multe zone,contracte cu producatorii de calitate de o luna durata,colaborarea cu celelalte
centre Carrefour.
Ca orice intreprindere,Carrefour detine cateva amenintari de la ceilalti
concurenti.Respingerea unor noi producatori din cauza contractelor de lunga durata,pierderea
clientilor prin infiintarea unor noi magazine alaturate,pierderea personalului prin infiintarea
noilor magazine alaturate.
Dupa parerea mea,Carrefour este cel mai complex hypermarket.Se detaseaza considerabil
de ceilalti concurenti cum ar fi Real,Billa,Metro,Auchan.Are o gama diversificata de unde putem
sa ne alegem orice dorim,de la cele mai mici preturi pana la cele mari(in cazul produselor de o
calitate superioara).
Carrefour este un hipermarket dotat cu tot ce este nevoie,preturile variaza de la
saptamana la saptamana,e singurul lucru care nu imi place,adica de luni pana vineri este un pret
la anumite produse,iar in weekend sunt mai scumpe.

Analiza indicatorilor privind activitatea ntreprinderii

Determinarea indicatorilor :
Activele imobilizate,activele circulante,stocurile,casa si conturile,creantele,capitalul
total,capitalul social,provizioanele si datoriile se calculeaza cu ajutorul bilantului pe care
intreprinderea il face la sfarsitul fiecarui an.
Cifra de afaceri cuprinde suma total a veniturilor din operaiunile comerciale efectuate
de firm, respectiv vnzarea de mrfuri i produse ntr-o perioad de timp determinat. n
cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare i veniturile exceptionale.

Capitalurile proprii reprezinta surse de finantare stabile la dispozitia companiei, care impreuna
cu datoriile pe termen lung formeaza capitalurile permanente.
In structura capitalurilor proprii sunt incluse: aporturi de capital,prime de
capital,rezerve,rezerve din reevaluare,rezultatul reportat,rezultatul exercitiului financia
Capital propriu = capital + prime de capital + rezerve de reevaluare + rezerve + sau - rezultatul
reportat + sau - rezultatul exercitiului
MARJA PROFITULUI BRUT (MPB)
Raportul dintre profitul brut al exercitiului si cifra de afaceri neta. Exprima profitabilitatea
intregii activitati, profitul luat in considerare nefiind influentat de impozitul pe profit. Pentru
compartia cu alte perioade si societati marja este mult mai reprezentativa deoarece influenta
fiscalitatii este mai redusa.
Formula de calcul:
MPB = PB / CA
PP = profit brut
CA=cifra de afaceri

MARJA
PROFITULUI NET
(MPN)
Raportul dintre profitul
net al exercitiului si cifra
de afaceri neta. Exprima
profitabilitatea intregii
activitati, profitul luat in
considerare fiind
influentat de impozitul pe
profit, reprezinta una din
cele mai uzuale si
importante rate calculate
in analiza financiara.
Raportul nu trebuie
utilizat in analiza
comparativa multiperioada si multisocietate deoarece contine influenta fiscalitatii.
Formula de calcul:
MPN = PN / CA
PN = profit net
CA = cifra de afaceri
Viteza de rotatie stocuri = Costul bunurilor vandute
Sold mediu stocuri
Pentru a transforma numarul de rotatii in zile se imparte 365 zile la numarul de rotatii.
Pentru a se stabili daca viteza de rotatie a stocurilor este mare sau mica, se ia in calcul viteza de
rotatie medie la nivel de industrie. Supermarket-urile, statiile de benzina, magazinele alimentare
au o viteza de rotatie mult mai mare decat o firma de mobila sau o uzina de tractoare.
Viteza de rotatie este un factor cheie in determinarea lichiditatii. O viteza de rotatie mare permite
afacerii sa faca mai multe operatiuni fara sa isi sporeasca activele. O viteza de rotatie a creantelor
mare semnifica faptul ca suma de bani blocata in creante neincasate este mica, lucru care
imbunatateste lichiditatea.

Viteza de rotatie a creantelor =

Vanzari pe credit*
Sold mediu creante neincasate
Rezultatul formulei de mai sus ne spune cate rotatii au avut creantele intr-o anumita perioada
de timp. Pentru a transforma numarul de rotatii in zile se imparte un an (respectiv 365 zile) la
numarul de rotatii.
Trebuie avuta in vedere corelatia cu viteza de rotatie a datoriilor pentru a evita situatii in care
creantele au o medie de incasare de 90 zile (4 rotatii) iar datoriile o medie de plata de 30 zile.
Soldul creantelor, spre deosebire de vinuri, nu se imbunatateste cu timpul. El trebuie mereu

corelat cu viteza de rotatie a achizitiilor pentru a se evita inrautatirea lichiditatii afacerii.


* Prin vanzari pe credit se inteleg toate vanzarile la care plata nu se face pe loc, cash.
Concurentii Carrefour pe segmentul de supermarketuri sunt:Billa,MegaImage,Kaufland dar
Real ramane principalul concurent.
Investitii de sute de milioane de euro pentru deschiderea a zeci de hipermarketuri.
Astfel poate fi rezumata, pe scurt, competitia locala dintre retelele internationale Carrefour si
Real. Dupaani de competitie, ordinea s-a inversat. Cei mai mari zece operatori din comertul
romanesc aurealizat pana acum investitii ce depas es c 3 miliarde de euro,
conform calculelor BUS INESS Magazin. Retelele lor reunesc peste 300 de magazine, iar
planurile de expansiune vizeaza inca 100de magazine.
Cei mai mari operatori de hipermarketuri, Carrefour si Real, s-au intrecut in
deschideri,expansiunea cat mai rapida in tara fiind obiectivul principal pentru ambele retele.
Criza financiara adus insa la o schimbare de strategie pentru Carrefour, care a incetinit
ritmul extinderii in timp ceReal a continuat sa deschida noi unitati.Astfel, dupa doi ani de
extindere umar la umar, Real va depasi pana la finalul acestui an peCarrefour in materie de
hipermarketuri deschise. Real va ajunge la 24 de unitati, dupa deschideriledin Bucuresti - in
cadrul Cotroceni Park - Ploiesti si Timisoara, in timp ce Carrefour, care a si inchisun hipermarket
in Braila, opereaza in acest moment 22 de hipermarketuri in Romania.

Conform clasificarii CAEN Carrefour se incadreaza in categoria :


Sectiunea G - Comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor
Diviziunea 47 - Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor
Grupa 472 - Comert cu amanuntul al produselor alimentare, bauturilor si al produselor din tutun,
in magazine specializate ;7 clase
4721 Comert cu amanuntul al fructelor si legumelor proaspete, in magazine specializate;
4722 Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne, in magazine specializate;
4723 Comert cu amanuntul al pestelui, crustaceelor si molustelor, in magazine
specializate;
4724 Comert cu amanuntul al painii, produselor de patiserie si produselor zaharoase, in
magazine specializate ;
4725 Comert cu amanuntul al bauturilor, in magazine specializate;
4726 Comert cu amanuntul al produselor din tutun, in magazine specializate;
4729 Comert cu amanuntul al altor produse alimentare, in magazine specializate.

Analiza costurilor ntreprinderii


Evidenta contabila este condusa in conformitate cu normele legale in vigoare,inregistrarile
sunt efectuate pe baza documentelor justificative,fiind respectate principiile si metodele

contabilitatii.Sunt intocmite lunar balante de verificare pentru verificarea inregistrarii corecte in


contabilitate a operatiunilor patrimoniale.
Societatea asigura conducerea,evidenta si pastrarea tuturor registrelor obligatorii,cu
respectarea modului de completare,pastrare si arhivare.
Datele prezentate in bilantul contabil anual reflecta realitatea si exactitatea cu privire la
situatia patrimoniului si a contului de profit si pierdere.Analiza economico-financiara a
intreprinderii s-a efectuat pe baza bilantului contabil si a contului de profit si pierdere din data
de 31.12.2010
Pentru inceput,elaboram bilantul financiar,ordonand activele dupa gradul de lichiditate iar
pasivele dupa gradul lor de exigibilitate.Eliminam din activ cheltuielile inregistrate in avans si
scadem aceeasi valoare din capitalurile proprii in pasiv.Totodata scadem din pasiv veniturile
intrgeistrate in avans si le adunam tot in pasiv la valoarea datoriilor pe termen scurt.
In perioada analizata de noi intrepinderea SC CARREFOUR ROMANIA SA inregistreaza
o usoara scadere fata de anul 2009 si respectiv 15198031 lei.Scaderea ratei activelor imobilizate
este datorata facptului ca activele imobilizate cresc intr-un ritm mai mic decat activul total.Daca
se compara indicele de crestere a cifrei de afaceri cu cel al activelor imobilizate,se observa ca
activele imobilizate cresc intr-un ritm mai mic decat cifra de afaceri.In perioada abordata rata
activelor se afla pe un nivel foarte bun in 2009 si anume 1063098200 lei iar in 2010 respectiv
1047900169 lei, scazand putin dar ambele au ramas sub valoarea maxima acceptata.
Rata activelor circulante inregistreaza o tendinta de crestere de la 975830941in anul 2009
pana la 908619149 in anul 2010.Rata activelor se afla in postura pozitiva deoarece in ambele
perioade se afla peste valoarea minim acceptata.
Cresterea ratei se observa pentru ca s-a inregistrat o usoara crestere al activului circulant
fata de activul total.Dupa comparatia indicelui activului circulant cu indicele de crestere al cifrei
de afaceri se observa ca are loc o scadere a vitezei de rotatie a activelor circulante de unde rezulta
o inrautatire a aficientei utilizarii acestora.
Pe perioada analizata inregistreaza o stabilitate deoarece in ambii ani rata imobilizarilor
corporale ramane neschimbat de la procentul de 100%.Aceasta rata ajunge la procentajul maxim
datorita valorii imobilizarilor corporale ce cuprinde in intregime activele imobilizate,astfel se
observa ca in intreprinderea analizata nu exista imoblizari necorporale si omobilizari financiare.
Indicele de crestere al imobilizarilor corporale este egal cu indicele de crestere al
activelor imobilizate si aceasta observatie dovedeste ca activele imobilizate nete sunt alcatuite
doar din imobilizari corporale.Pe perioada respectiva rata inregistreaza valori optime peste
valoarea minima acceptata si anume 85%.

Rata stocurilor inregistreaza o crestere in anii analizati si anume 305.100.291 in anul 2009
si 310.797.051 in anul 2010 datorita cresterii intr-un ritm mai mare a stocurilor fata de activele
circulante ,acestea observandu-se prin compararea indicilor de crestere al acestor active.In 2010
rata stocurilor ajunge peste valoarea acceptata astfel trebuie abordata o imbunatatire in
vanzari(exemplu:reduceri de preturi ,oferte) penru a reduce cantitatea stocurilor.
Rata creantelor inregistreaza o scadere de la 287.743.834 in anul 2009 iar in anul 2010 se
inregistreaza 278.261.909.Se observa o crestere mai mare a activelor circulante decat ce al
creantelor iar datorita acestui fapt observam o inrautatire a situatiei incasarilor datorita cresterii
duratei in zile a unei rotatii a clientilor si poate sa aiba un efect negativ asupra lichiditatii
intreprinderii.
Costul capitalului total se calculeaza ca medie ponderata a fiecarei surse de capital; costul
total al resurselor utilizate pentru finantarea unei intreprinderi. Obiectivul unei companii este de a
restrange investitiile la acele active care produc o rentabilitate mai mare decat costul capitalului
intrebuintat pentru a finanta acele investitii.Capitalul total in anul 2009 avea o valoare de
556.501.974 iar in anul 2010 o valoare de 696.052.44 ceea ce reflecta o crestere a capitalului
total de la an la an.

Ci de raionalizare a costurilor
n tara noastra, aflata ntr-un stadiu de consolidare a economiei de piata, relatiile noi ale
comertului cu producatorii, ca o componenta a mecanismului de piata, sunt n curs formare, pe
masura restructurarii aparatului economic si a schimbarii conceptiei care a ntrecut raporturile
dintre firmele comerciale si consumatori
Obiectivul principal al tehnologiei comerciale moderne trebuie sa l reprezinta promovarea cifrei
de afaceri a firmei, rationalizarea costurilor de circulatie, cresterea profitabilitatii.
n vederea desfasurarii unei activitati eficiente n ramura comertului, la nivelul firmei,
trebuie avute n vedere urmatoarele:cresterea volumului desfacerilor pentru cresterea masei
profitului;minimizarea consumului de resurse sau rationalizarea diferitelor categorii de cheltuieli;
perfectionarea sistemului de conducere economica (a procesului de luare a deciziilor cu privire la
alocarea resurselor si la organizarea activitatii economice);perfectionarea tehnologiilor
comerciale prin modernizarea metodelor de stocare a marfurilor n depozite, prin utilizarea

sistemului de evidenta a marfurilor dupa principiile si instrumentele informaticii si progresului


informational;perfectionarea metodelor de depozitare si vnzare prin: constituirea unor stocuri
optime de marfuri, alegerea si sortarea marfurilor n functie de marime, calitate, pret, culoare etc.,
vehicularea rapida a marfurilor pe sortimente comerciale catre clienti, vnzarea marfurilor direct
din depozite, primirea si executarea automatizata a comenzilor clientilor;cresterea eficientei
tehnicilor de recrutare si relatii, n paralel cu perfectionarea personalului de vnzare prin
evaluarea calitatii activitatii personalului de vnzare n vederea cunoasterii de catre agentul de
vnzare a produselor, clientilor, teritoriului si a obiectivelor sale specifice.
mbunatatirea sistemului de indicatori ai eficientei economice din comert trebuie sa aiba
n vedere att perfectionarea celor existenti, ct si introducerea altor indicatori cu rol benefic n
masurarea eficientei economice. Indicatorii propusi n aceasta lucrare au fost definiti si utilizati n
alt context, dar pot fi folositi si n analiza eficientei, astfel: indicatorii marginali ai consumurilor
si ai veniturilor, valoarea de piata a firmei , indicatorii de bonitate ai firmei (lichiditate,
solvabilitate, rentabilitate), indicatorii de caracterizare a cererii si ofertei etc. n acest sens, este
necesara perfectionarea modalitatilor de culegere a datelor interne primare si secundare, ca de
exemplu introducerea experimentului statistic, n paralel cu perfectionarea colectarii datelor si
transmiterii lor utiliznd, n principal, retelele de calculatoare.
Alaturi de dezvoltarea sistemelor informationale este nevoie de dezvoltarea n comert a
sistemului de urmarire a miscarii marfurilor asistat de calculator, care ar permite cresterea
eficientei sistemului informational.
n conditiile actuale de consolidare a economiei de piata, profitabilitatea firmelor
comerciale nu poate fi sporita numai pe seama unei conjuncturi favorabile a pietei, ci este
nevoie de o restructurare radicala a nivelului microeconomic al activitatii comerciale.
Obiectivul principal al activitatii firmelor comerciale se bazeaza pe sistemul de relatii ntre
cele trei domenii de activitate care structureaza piata:productia (realizarea de bunuri); consumul
de bunuri (pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor finali);distributia (transmiterea de bunuri
prin tranzactii comerciale de la producator la consumator).
Masurarea eficientei economice a firmelor cu profil de comert trebuie sa tina seama de
relatiile de conexiune ntre cele patru componente ale mixului de marketing (produsul
comercializat, pretul produsului, distributia produsului, ponderea produsului).
Carrefour, cea mai mare retea de hipermarketuri din Romnia, isi adapteaza strategia la
contextual economic caracterizat de o putere de cumparare redusa si introduce in gama de
produse 1.200 de articole marca proprie sub denumirea Carrefour, situata pe nivelul mediu de
pret.Aceasta lansare marcheaza o noua etapa n strategia pentru intarirea competitivitatii.
Preturile produselor marca proprie Carrefour vor fi cu 20% mai mici dect cele
achizitionate de la furnizori, pastrandu-se acelasi nivel de calitate.
Orientarea catre rebranding-ul si remodelarea magazinelor, introducerea de marci
adaptate situatiei economice si utilizarea imensei sale forte de cumparare pentru a obtine preturi
de achizitie mai competitive, politica de preturi agresiva, care are ca scop cresterea puterii de
cumparare a consumatorului roman, inca din 2001, de la lansarea pe piata,gama de produse
deosebit de larga - peste 50.000 de articole prezente sub acelasi acoperis si adaptata perfect
cererii,calitatea excelenta a produselor, indeosebi a celor proaspete,inovatia si
modernitatea,politica de servicii sunt cateva dintre caile de rationalizare a costurilor. Carrefour
vizeaza, pe langa simplificarea cumparaturilor, eliminarea marcilor care nu performeaza si cele
ale caror marje sunt prea mici. Nu in ultimul rand, scopul final este cresterea vanzarilor.
Ajustarea sortimentatiei este esentiala pentru planul prin care Olofsson incearca sa creasca
vanzarile Carrefour si sa recastige cota de piata pierduta. Anul trecut, acesta decis sa introduca pe
rafturi marca proprie Carrefour Discount pentru a atrage consumatorii atenti la cheltuieli si
pentru a construi o imagine mai buna pentru companie, in ceea ce priveste politica de pret.

In concluzie, ori de cate ori are o prezenta, Carrefour este in mod activ angajat sa
promoveze dezvoltarea economica locala. Intrucat activitatile de vanzare cu amanuntul sunt toate
despre contactul cupersoane, grupul pune accent in mod constant pe recrutarea locala cat si pe
gestionarea si formareapersonalului la locul de munca oriunde ei lucreaza. In mod obisnuit,
Grupul Carrefour va fi unul dintre angajatorii privati de conducere, in oricetara in care opereaza.
Grupul Carrefour impartaseste un vis: sa faca Carrefour o afacere care sa fie recunoscuta
siiubita pentru a ajuta clientii si consumatorii sa se bucure de o mai buna calitate a vietii, fiecare
si infiecare zi. Pentru a realiza acest vis, se asigura ca in fiecare zi Grupul este:
angajat, grijuliu sipozitiv. Carrefour este un hypermarket placut. Preturile sunt bune, produsele
de calitate si aspectul general al hypermarket-ului este atractiv.

S-ar putea să vă placă și