Universitatea Politehnică din București

Facultatea de ChimieAplicată și Știința Materiilor

Departamentul Chimie Analitică și Ingineria Mediului
Program master: Controlul analitic al calității mediului și tehnici de depoluare

Bazele tehnologiilor chimice durabile

TEHNOLOGII CHIMICE ORGANICE

SINTEZA UNUI DETERGENT DE TIP

ALCOOL GRAS SULFATAT
(Lucrarea 2/laborator)

REZUMAT

Masterand:
 TEHNOLOGII CHIMICE ORGANICE

SINTEZA UNUI DETERGENT DE TIP ALCOOL GRAS

SULFATAT
Aspecte teoretice.

Detergentii fac parte din grupa substanţelor capabile să modifice puternic

proprietăţile superficiale ale lichidelor în care se dizolvă, chiar în concentraţii foarte
scăzute, cunoscute sub numele de agenţi de suprafaţă.. Funcţie de utilizări, agenţii
de suprafaţă pot fi: de spălare, de spumare, de înmuiere, de emulsionare de
dispersie etc.
Proprietăţile tensioactive ale agenţilor de suprafaţă se datorează structurii moleculare
asimetrice, care conţine o grupare polară hidrofilă (grupe funcţionale de tip carboxiîic,
sulf atic, arninic etc.) legată de o grupare nepolară hidrófoba (radicali alchilici,
aromatici sau alchil-aromatici). Datorită afinităţii diferite a acestor grupări hidrofile şi
hidrofobe faţă de fazele sistemului, agenţii de suprafaţă se acumulează ia interfaţă,
într-un strat de adsorbţie ce serveşte ca legătură între fazele reciproc insolubile
(exemplu apăulei). Proprietăţile tensioactive sunt influenţate atât de natura celor
două grupări, cât şi de poziţia acestora în structura moleculară.
Dupa natura grupării hidrofile, agenţii de suprafaţă pot fi de trei tipuri:
a) anion-activi (anionici), când gruparea hidrofilă este de tip amoniu (sulfatic: R-
OSO3-);
b) cation-activi (cationici), când gruparea hidrofilă este de tip cationie (arninic: R-
NH3+);
c) neionici, când gruparea hidrofilă este de tip neionic (alcoolic, eteric: R-(CH2-CH2-
O)n-CH2-CH2-OH).
Detergenţii de tip alcooli graşi sulfataţi se obţin prin esterificarea alcoolilor
graşi (cu 12-18 atomi de carbon în lanţul alchilic) cu acid sulfuric: R-CPR-OH + fLSO,
*-> R-CFLO-SCXH + HvO (I) Reacţia decurge printr-un mecanism de cataliză acidă
(catalizatorul fiind chiar acidul sulfuric) şi este reversibilă, motiv pentru care se
lucrează cu acid sulfuric monohidratat (100%).
Esterul obţinut are un caracter puternic acid şi se neutralizează cu o soluţie de
hidroxid de sodiu (concentraţie 20%); R-CH20 -S 0 3H + NaOH -> R-CH2-0 S 0 3Na
+ H20 (2) Se obţine un detergent cu proprietăţi puternice de spumare şi spălare de
tip anionic (R-CH2- 0 S 0 3-Na+).
LUCRĂRI PRACTICE
Esterul obţinut are un caracter puternic acid şi se neutralizează cu o soluţie de
hidroxid de sodiu (concentraţie 20%); R-CH20 -S 0 3H + NaOH -> R-CH2-0 S 0 3Na
+ H20 (2) Se obţine un detergent cu proprietăţi puternice de spumare şi spălare de
tip anionic (R-CH2- 0 S 0 3-Na+).

Scopul lucrării
Se urmăreşte sinteza, într-o instalaţie de laborator, a unui detergent de tip
anionic prin esterificarea alcoolilor graşi cu acid sulfuric şi testarea proprietăţilor de
spumare ale acestuia.
Aparatură şi materiale •
Instalaţie de laborator pentru sinteza unui detergent (figura 1);
Instalaţie de laborator pentru determinarea proprietăţilor de spumare ale
unui detergent (figura 2)
Cronometru; Pahar Berzelius de 50 cm3; Balon cotat de 1000 cm3;
Sticlă de ceas (p > 100 mm);
Alcooli graşi (amestec alcooli cu 12-18 atomi de carbon în moleculă).
Acid sulfuric monohirdat;

Hidroxid de sodiu,solutie 20%

Modul de lucru

Sinteza detergentului

Se cântăresc (într-un pahar Berzelius de 50 cm3) 25 g alcooli graşi la balanţa

tehnică şi se introduc în vasul de alimentare (1).
Se deschide robinetul de alimentare (2), care permite trecerea alcoolilor graşi
în vasul de reacţie (3).
Se alimentează cu curent electric motorul (4) şi se reglează tensiunea de
alimentare (din autotransformator), astfel încât să se obţină o agitare moderată.
Se cântăresc la balanţa tehnică 20 g acid sulfuric monohidrat (în pahar
Berzelius de 50 cm3) şi se introduc în vasul de alimentare (1). Se deschide uşor
robinetul de alimentare (2) astfel încât trecerea acidului sulfuric în vasul de reacţie să
se facă în picături.
Se continuă agitarea, reacţia fiind completă după aproximativ o oră. Se
întrerupe alimentarea cu curent a motorului electric şi se deschide robinetul de
evacuare (6), produsul de reacţie fiind colectat în paharul Berzelius (7). Neutralizarea
sc face cu soluţie NaOH 20%, prin adăugare treptată, amestecare cu bagheta şi
răcirea paharului Berzelius la exterior, cu apă. Se verifică la intervale scurte de timp
pH-ul mediului de reacţie, neutralizarea considerându-se terminată lapH final slab

alcalin (7,5-8)

Figura 1
Instalaţie de laborator pentru sinteza unui detergent.
1 - Vas de alimentare;
2 - Robinet de alimentare
3 - Vas de reacţie;
4 - Motor electric;
5 - Agitator;
6 - Robinet de evacuare;
7 - Vas colector.

Determinarea proprietăţilor de spumare

Spuma reprezintă totalitatea bulelor de gaz (aer) separate între ele prin straturi
subtili de lichid, formată prin suprapunerea acestora, la dispersia unui gaz într-un
lichid.
Puterea de spumare este definită ca reprezentând capacitatea soluţiilor
apoase ale agenţilor de suprafaţă de a uşura formarea spumei şi de a mări
stabilitatea acesteia.
Determinarea caracteristicilor de spumare ale unui detergent se-efectuează printr-o
metodă standardizată, utilizând o instalaţie de laborator prezentată în figura 2.

Figura 2.
Instalaţie de laborator pentru determinarea proprietăţilor de spumare ale unui
detergent.
1 - Pâlnie de separare;
2 - Tub calibrat
3 - Cilindru gradat;
4 - Inel metalic;
5 - Stativ;
6 - Robinet;
7 - Cristalizor;
8 - Agitator;
9 - Termometru.
Prezentarea şi interpretarea rezultatelor
a) Puterea de spumare reprezintă volumul spumei (cm3) formate prin
scurgerea soluţiei după 30 sec, 3 min şi 5 min. P sp. V unde; V = volumul spumei
formate după 30 sec, 3 min şi 5 min, cm3.
b) Stabilitatea spumei reprezintă raportul volumelor de spumă măsurate la 3
ruin şi 5 min şi volumul spumei măsurate la 30 secunde. Ssp=v^ (4 ) unde: Vt =
volumul de spumă măsurat la 3 minute şi respectiv 5 minute, cm3; VQ = volumul de
spumă măsurat la 30 secunde, cm3.
c) Desimea spumei se defineşte ca raportul dintre volumul de lichid care s-a
transformat în spumă şi volumul de spumă formată, măsurate la 30 secunde după
scurgerea soluţiei. n _ 550 - V i sp- V T~ ;'"(5) unde: 550 = volumul total de soluţie
luată în lucru, cm2; ■* . ^ Vj = volumul soluţiei din cilindrul gradat, măsurat la 30
secunde după scurgerea soluţiei din pâlnia de separare, cm3; V0 = volumul de
spumă masurat la 30 secunde, cm3.

EPURAREA APELOR REZIDUALE CU CONŢINUT DE DETERGENŢI

Generalităţi

Detergentii sunt substante tensioactive care ajung in apele naturale în urma

deversării de ape uzate. Prezintă o structura moleculara formata din doua grupari: o
grupare hidrofoba si alta hidrofila. In apă detergenţii disociază şi din acest punct de
vedere ei sunt:
• detergenti anionici a caror grupare hidrofila are un caracter acid si disociaza intr-
un ion pozitiv (cationul) si un ion negativ (anionul) care este radicalul tensioactiv al
moleculei. Acestia sunt cel mai mult folositi (alchilsulfonatii);
• detergenti cationici a căror grupare hidrofila are caracter bazic si disociaza intr-un
ion pozitiv care este radicalul tensioactiv si ionul negativ;
• detergenti amfolitici a caror grupare hidrofila este atat acida cat si bazica in
solutie apoasa şi reactioneaza fie ca agent de suprafata anionic, fie cationic in functie
de pH;
• detergenti neionici a caror grupare hidrofila nu disociaza in apa.
Detergentii formează spuma în apă ceea ce determină un aspect inestetic al
acesteia, intervin in fluxul de tratare a apei si sunt periculosi pentru viata acvatica.
Detergentul este un produs complex, ce conţine surfactant, agenţi de
condiţionare (polifosfati, carbonat de sodiu, perborat de sodiu), aditivi de detergenţă
(enzime – amilaze, lipaze, celulaze); agenţi de albire; polimeri care împiedică
reaşezarea murdăriei, polimeri pentru inhibarea transferului de culoare şi auxiliari
(antistatici, parfumuri şi coloranţi, antispumanţi).
Detergenţii sunt substanţe care posedă proprietăţi de curăţire. Deşi diferă mult unii
de alţii din punct de vedere fizic şi chimic, prezintă caracterul comun de a reduce
tensiunea superficială a lichidelor în care sunt dizolvaţi, motiv pentru care sunt
denumiţi şi agenţi de suprafaţă. Substanţele din componenţa detergenţilor care
ajung în apele reziduale şi în sursele de apă provin din:
a) diversele întreprinderi industriale care folosesc detergenţii sintetici (întreprinderi
textile, de pielărie, vopsire etc.) sau care prepară detergenţi
b) domeniul menajer şi de la spălarea străzilor;
c) terenurile agricole tratate cu insecticide ori fungicide care conţin detergenţi.
Detergenţii au efecte toxice asupra omului şi a altor vieţuitoare şi efecte negative
asupra mediului datorate surfactanţilor şi unor agenţi de condiţionare. Doza letală
pentru un adult este de 1-10 g/kg corp.
Îndepartarea detergenţilor se realizează în fluxul de − epurare a apelor reziduale −
de tratare a apelor de suprafaţă.

Scopul lucrării
 În lucrarea de laborator se studiază îndepărtarea unor detergenţi prezenţi în
apă utilizând diverse materiale adsorbante: carbune activ, aluminiu activat, pamant
de diatomee, nisip.
Determinarea detergentilor anionici
Detergentii anionici dau o coloratie albastra cu solutia de albastru de metilen,
solubila in cloroform, a carui intensitate este proportionala cu concentratia
detergentilor. Reactivi.
• fosfat disodic anhidru : 10 g fosfat de sodiu uscat in prealabil la 110°C si se dizolva
in 100mL apa distilata intr-un balon cotat de 1000 mL
• solutie neutra de albastru de metilen
• cloroform purificat prin distilare;
• solutie etalon stoc de laurilsulfat de sodiu:
• solutia etalon de lucru
Determinarea detergentilor cationici
Principiul metodei: amoniul cuaternar din detergentii cationici, in mediul
alcalin, formeaza cu unii coloranti anionici combinatii extractibile cu solventi organici.
Reactivi: - solutie apoasa de heliantina (dimetilaminoazobenzen) 0,15 % - hidroxid
de sodiu solutie saturata (d = 1,33) diluat la jumatate - cloroform - acid clorhidric 2 N
- solutie etalon 0,1 g/L preparata dintr-un detergent cationic. 1 mL din aceasta solutie
contine 0,1 mg detergent.