P R O P R I E TAT I G E N E R A L E A L E N U C L E U L U I AT O M I C

Multa vreme atomul a fost considerat indivizibil si fara structura

interna. Astazi stim ca atomul este format din nucleu si electroni, iar
nucleul la randul sau, este format din protoni si neutron. Primele
informatii asupra structurii nucleului au fost obtinute prin studiul
proprietatilor sale generale: sarcina, dimensiuni, masa.

1. SARCINA NUCLEELOR ATOMICE. NUMAR ATOMIC

Se stie ca atomii sunt neutri din punct de vedere electric. Numarul de

electroni din atom se numeste numar atomic si se noteaza cu Z.
Deoarece atomul este un system neutru, sarcina electronilor din atom
(Ze) trebuie sa fie compensate de sarcina pozitiva a nucleului (protonii).

2. DIMENSIUNILE NUCLEULUI. RAZA NUCLEARA

Prin experientele effectuate de E. Rutherford, s-a demonstrate ca

atomul este format dintr-un nucleu unde este concentrata toata sarcina
−10
pozitiva si un invelis electronic. Astfel, raza atomului este de 10 m, iar
−14
a nucleului de 10 m. Determinarea razei nucleului formeaza obiectul
unui sir intreg de experiente care utilizeaza metode diferite. Din aceste
experiente se poate trage concluzia ca raza nucleului depinde de numarul
de masa A, conform relatiei:
1
R=R 0 A 3
, unde R0 are o valoare medie de R0=1.45 ∙ 10
−15
m , iar

A este numarul de masa al nucleului si reprezinta numarul de protoni si

neutroni din atom.

3. MASA ATOMICA. MASA NUCLEARA. NUMAR DE MASA

Masurarea maselor atomice. Tehnic masurarii maselor se numeste

spectroscopie de masa. Metoda se bazeaza pe separarea fasciculelor
de atomi ionizati in campuri electrice si magnetice.
 Spectroscopul de masa este format din trei parti principale: sursa
de ioni, un sistem de campuri electrice si magnetice care separa
particulele dupa mase si un sistem de inregistrare. Sursa de ioni produce
ioni pozitivi ai elementului a carui masa atomica o masuram. Se pot
utiliza, in acest scop, diferite metode in functie de element. Ionii pozitivi
produsi au sarcina egala cu un multiplu intre al sarcinii elementare
ne (n=1,2) si viteze diferite

Pentru separarea ionilor in functie de mase se foloseste o

combinatie de campuri electrice si magnetice. Se stie ca intr-un camp
⃗
electric de intensitate E , asupra unei particule incarcate cu sarcina

electrica ne , actioneaza o forta orientate pe directia si in sensul

⃗
Fel =ne ⃗
E
campului electric: .

⃗
B
Intr-un camp magnetic uniform de inductie asupra unei

particule incarcate cu sarcina pozitiva ne si cu viteza ⃗v orientate

⃗
Fmag =ne ⃗v × ⃗
B
perpendicular pe directia inductiei, actioneaza o forta: , de
Fmag =nevB
marime , avand directia perpendicular pe viteza si inductie si
sensul dat de regula burghiului drept.

Intr-un camp magnetic perpendicular pe viteza ⃗v a ionilor, acestia

se vor misca dupa o traiectorie circulara; forta Lorenz joaca rol de forta
Mv 2
centripeta: nevB= , unde M este masa ionului si r raza traiectoriei.
r

Din aceasta relatie rezulta ca ionii cu aceeasi viteza se vor misca pe

ne
traiectorii cu raze diferite daca sarcina lor specifica, M , este diferita:

Mv
r=
neB .

Concluzie: Un camp magnetic perpendicular va functiona ca separator de

mase pentru ioni de aceeasi viteza. Pentru a obtine ioni de aceeasi viteza,
se pot utiliza doua campuri, unul magnetic si unul electric, perpendicular
intre ele si ambele perpendicular pe directia vitezei particulelor.

*Pentru a lasa sa treaca ioni de aceeasi viteza, forta de atractie electrica

trebuie sa fie egala cu forta magnetica: neE=nevB => filtrul va lasa sa
E
v=
treaca numai ionii cu viteza B oricare ar

fi sarcina sau masa acestora.

In continuare, ionii trec intr-o regiune in care

⃗
actioneaza numai B perpendicular pe viteza.
Ionii se misca pe traiectorii circulare cu raze
Mv
r=
diferite si conform relatiei neB , vor ajunge

pe sistemul de inregistrare in locurile P1 si P2

ne
diferite, dupa valoarea raportului M . Cum

sarcina ionului nu poate varia decat multiplii de e, se poate face usor

identificarea ionilor cu diferite mase. Sistemul de inregistrare poate fi
emulsia fotografica sau un sistem electric.

F. W. Aston a impartit spectroscoapele in spectografe si

spectometre. Cu ajutorul acestei tehnici au fost masurate masele atomilor
cu mare precizie.

Deoarece masa atomica este o marime foarte mica in raport cu

unitatea de masura utilizata in SI (kg), s-a ales ptr masurarea acesteia
unitatea atomica de masa. Aceasta reprezinta a 12-a parte din masa
atomului de carbon (izotopul cu numar de masa 12) si este egala cu
−27
I u =1.66 ∙10 kg .

4. CONSTITUENTII NUCLEULUI ATOMIC. IZOTOPI. IZOBARI

 Masuratorile de masa au condus la determinarea masei protonului
egala cu ~1u. Deci, cei Z protoni contribuie la masa nucleului cu Z u. S-a
demonstratat ca pentru toate nucleele (mai putin ptr. Hidrogen), masa
acestora este mai mare decat numarul de protoni continut. Diferenta de
masa se datoreaza neutronilor (A-Z) u.

In concluzie, nucleul este format din Z protoni si (A-Z) neutroni.

Numarul atomic Z indica sarcina sa, care este pozitiva si este egala cu Ze
(e este sarcina electrica elementara). Numarul de masa A este egal cu
numarul de protoni si neutroni din nucleu si indica aproximativ masa
sa(Au), Consituentii nucleului, neutronii si protonii, se numesc nucleoni.
A
X
Pentru caracterizarea unui nucleu se va utiliza o notatie simbolica: Z
.
In functie de valorile pe care le pot lua Z si A, nucleele se clasifica in:

a) IZOTOPI – nuclee caracterizate prin acelasi Z si numere de masa

A diferite. (ex. Hidrogenul)
b) IZOBARI – nuclee caracterizate prin acelasi numar de masa A si
27 27
numere atomice Z diferite. Ex: 12 Mg , 13 Al