Tudorascu Constantina Cristina

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

(interpretarea textului)
de Lucian Blaga
Lucian Blaga este unul dintre marii scriitori ai perioadei interbelice care se
diferentiaza prin stilul original pe care-l abordeaza in creatiile sale literare.Provine
dintr-o familie de intelectuali,tatal si bunicul fiind preoti,mostenind de la acestia
blandetea si descoperind farmecul cititului .
Studiaza teologia la Universitatea din Sibiu,apoi continua studiile la Viena prin
absolvirea Facultatii de Filosofie,obtinand apoi si un doctorat.Cele doua
specializari isi vor pune amprenta asupra operei sale prin faptul ca va venera
divinitatea si va promova idei filosofice personale.
Este un reprezentant de baza al modernismului romanesc de tip filosofic prin
ideile sale originale,prin folosirea metaforelor revelatorii si a metaforelor
simbol ,fiind totodata si un adept al traditionalismului prin promovarea satului
patriarhal si a dragostei pentru parinti.
Debutul literar are loc la o varsta frageda in ziarul ,,Tribuna” din Arad cu publicarea
versurilor,,Pet arm”,urmate de poezia ,,Soapte”.
Modernismul este un curent literar aparut la sfarsitul secolului XIX,inceputul
secolului XX,centrat in jurul cenaclului si al revistei ,,Sburatorul”,coordinate de
critical literar Eugen Lovinescu,teoreticianul acestui curent literar care apare ca
reactie impotriva creatiilor traditionaliste.
In lucrarea sa intitulata,,Istoria literaturii romane contemporane” acesta distinge
doua tipuri de modernism:unul theoretic din care face parte el insusi si unul
experimental care apartine literaturii avangardiste.
Pornind de la premise ca exista un,,spirit al veacului”(saeculum) acesta
promoveaza trei teorii fundamentale:teoria sincronismului,teoria
imitatiei,precursorii sai,Mihail Kogalniceanu si Titu Maiorescu,se opuneau acestui
principiu,si mutatia valorilor estetice.
Acest curent literar se caracterizeaza,in poezie,prin abordarea unui limbaj
nou,incarcat de metafore revelatorii,metafore simbol ,reflexcivitate si
ambiguitate ,iar in proza si dramaturgie schimba statutul taranului,prototip al
satului patriarhal,in tipul intelectualului,actiunea fiind plasata in mediul citadin.
Expresionismul este un curent literar si reprezinta o miscare de facture
modernista,manifestata in literatura si arta lumii germanice intre 1919-1925,anii
crizei provocate de Primul Razboi Mondial.
In perioada interbelica se face trecerea de la stilul classic al poeziei,intalnit la
romantici,la un stil diferit prin promovarea tehnicii ingambamentului,atat prin
dispunerea astrofica,cat si prin utilizarea versului liber.Ca specii literare se
utilizeaza arta poetica de tip modern,iar ca teme literare predilecte se
utilizeaza:creatia,cunoasterea,Blaga fiind adeptul unei poezii de tip confesiune.
Poezia ,,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” a fost publicata la 1 ianuarie 1919
in ziarul,,Glasul Bucovinei”,deschizand primul volum de versuri al
poetului ,,Poemele luminii”,aparut in aprilie 1919.La fel ca si urmatorul
volum,,Pasii profetului”,publicat in 1921,au in comun,,lumina” ca semn al
cunoasterii ,ambele apartinand liricii filosofice.Urmatoarele volume vor promova
lirica traditionalista,versurile avand o incarcatura emotional din care rezulta
afectivitatea eului poetic fata de copilarie si satul natal.
Poezia este o arta poetica intrucat prezinta raportul dintre eul poetic si
lume,crezul sau artistic si menirea poeziei in societate,raportandu-se prin iubire si
cunoastere.
Este o arta poetica moderna diferita de celelalte arte poetice interbelice prin
utilizarea unor elemente originale precum cunoasterea luciferica si cea
paradisiacal,fiind intr-un contrast total.
Titlul prezinta raportul dintre eul poetic si univers,aceasta stransa legatura fiind
reliefata prin folosirea verbului,,a strivi”la forma negativa care denota protectia
universului de pericolele iminente.
Tema poeziei are la baza cunoasterea care se realizeaza prin tema
iubirii,stablindu-se un raport intre eul poetic si lume,intre eul poetic si creatie.
Viziunea despre lume in poezie este definita intr-un stil propriu,definitorii
creatiei blagiene,vazuta in maniera filosofica.Raportul dintre ,,eul poetic”
si ,,ceilalti” se afla in relatie de opozitie,intrucat principiile mentale sunt diferite.
Compozitional, poezia este alcatuita din trei secvente poetice delimitate
astfel:secventa l,versurile 1-5,stabileste raportul dintre eul poetic si misterele
universului;secventa ll,versurile 6-18,unde se stabilesc cele doua tipuri de
cunoastere specific autorului,prin prisma filosofiei;secventa lll,versurile 19-20,ce
consolideaza iubirea poetului fata de tainele universului.
Prima secventa a poeziei se deschide cu crezul artistic al filosofului Lucian
Blaga fata de misterele lumii cu utilizarea verbelor la forma negativa, ,,nu strivesc”
si ,,nu ucid”,acestea avand rol pozitiv,amplificand dragostea poetului fata de
mediul inconjurator.Metafora ,,corola de minuni a lumii”este evidentiata prin
simbolurile ,,flori”-viata, ,,ochi”-cunoastere, ,,buza”-eros, ,,morminte”-
thanatos.Toate aceste simboluri au la baza simbolul cunoasterii,in centrul atentiei
fiind lumina ce calauzeste mintea si sufletul poetului,generandu-i afectivitate si
acostament.
Poezia are un character expressionist prin simbolistica,fiind o poezie filosofica de
tip confesiune .
Secventa all-a are la baza antiteza dintre doua concepte diferite.Poetul este
adeptul frumosului prin utilizarea cunoasterii luciferice spre deosebire de
persoanele rationale care au la baza principiul logic,adepti ai cunoasterii
paradisiace.Oponenta celor doua tipuri de cunoastere se realizeaza prin faptul ca
eul poetic,remarcat prin folosirea insistent a pronumelui personal ,,eu” , este
indrumat de ,,lumina” mintii,stabileste o conexiune cu spiritul,empatizand cu
tainele universului,pe cand ,,altii” nu stabilesc o legatura intre calea rationala si
cea sufleteasca,dornici sa elucideze misterele,nu sa le admire.
Poezia are un puternic caracter emotional cu elemente romantice prin utilizarea
motivului literar ,,luna”,mereu prezenta in lirica eminesciana,dar si in cea
blagiana,ambii poeti avand in comun ,,vibratia la forta cosmica”.Luna pastreaza un
,,sfant mister”,fiind regina noptii care nu lamureste misterul ,ci il adanceste si mai
tare.
Notiunea de mister se evidentiaza printr-o complexitate de metafore
precum ,,vraja nepatrunsului ascuns”, ,,intunecata zare”, ,,sfant mister”, toate
acestea reprezentand contemplatia eului poetic fata de farmecul lor,avand ca
mesaj protejarea acestora.
Ultima secventa are rol conclusiv ,chiar daca elementul de
legatura ,conjunctia coordonatoare ,,caci”,are,in general,rol cauzal.Intreaga poezie
se poate rezuma prin urmatoarele versuri:,,Eu nu strives corola de minuni a
lumii/caci eu iubesc si flori si ochi si buze si morminte.”Conjunctia coordonatoare
copulativa simpla ,,si” care leaga aceste simboluri amplifica admiratia poetului fata
de tainele lumii.Eul poetic se afla in ipostaza iubitorului de frumos,scopul sau fiind
acela de a potenta misterul,nu de a-l descifra.
Din punct de vedere morfo-sintactic se foloseste cu precadere pronumele
personal de persoana l ,,eu” care il individualizeaza si il evidentiaza pe eul
poetic ,dar si frazele scurte,uneori mai lungi,care prezinta o continuitate a ideii
poetice.De asemenea,se folosesc substantive abstracte prin intermediul carora se
evidentiaza ,,corola de minuni a lumii”,adica misterele universului.
La nivel stilistic apar o multitudine de metafore revelatorii,dar si metafore
simbol ,acestea aratand admiratia eului poetic fata de ceea ce este frumos,ceea ce
reprezinta un simbol ce trebuie protejat.
La nivel prosodic intalnim tehnica ingambamentului ,redata prin urmatoarele
aspecte:scrierea cu litera mica de la capat de rand,utilizarea versului liber,rima si
masura versurilor fiind invariabile.
Principala caracteristica a limbajului poetic este ambiguitatea versurilor,fiindca
prefera sensul conotativ al cuvintelor si foloseste cu precadere metafora.
Lucian Blaga ramane in literatura romana un innovator al liricii moderniste,prin
apelul la originalitate,dar abordeaza cu usurinta si lirica traditionalista prin
intermediul caruia isi manifesta dragostea fata de satul natal si anii copilariei.