Lucian Blaga reprezentant al modernismului

interbelic
Poet si filosof, cel dintai poet roman creator al unui sistem filosofic
bine inchegat si gandit trilogial, Lucian Blaga este un reprezentant al
modernismului interbelic.
Conceptul de modernism a fost promovat de criticul Eugen
Lovinescu in cadrul cenaclului si a revistei Sburatorul. Pornind de la
ideea ca exista un spirit al veacului Eugen Lovinescu arata ca
modernismul se bazeaza pe teoria imitatiei si pe principiul sincronismului.
Pentru sincronizarea literaturii romane cu cea europeana, critical considera
ca sunt necesare mutatii in plan tematic si estetic cum ar fi: treecrea de la
romanul de inspiratie rurala la romanul de inspiratie urbana, trecerea
poeziei de la epic la liric si cultivarea romanului de analiza psihologica.
In poezia modernismului interbelic se concretizeaza prin cultivarea
lirici filosofice si a lirici existentiale, dar si prin inoirea limbajelor poetice si
a tiparelor de versificatie.
"Aplecat peste intrebarile lumii" Lucian Blaga descopera pretutindeni
taine, devenind un miraculat. Raportat la conceptul de taina poet-filozof
promoveaza doua concepe de cunoastere originale: cunoasterea
paradisiaca, o cunoastere de tip logic, rational, prin care misterul care sta
la baza lumii este explicat si astfel anulat si cunoasterea luciferica, o
cunoastere de tip poetic, prin care neexplicat misterul este imbogatit si
sporit.
In volumul de versuri din 1919 "Poemele luminii" , Lucian Blaga
prefigureaza prin metafora simbol a volumului conceptul de cunoastere.
Poezia care deschide volumul este o arta poetica modernista : "Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii". Aceasta arta poetica este diferita de
celelalte arte poetice , deoarece nu mai pune accent pe textul care
ramane, ci pe atitudinea eului liri fata de misterul care sta la baza lumi,
mister reprezentat printr-o metafora revelatorie "corola de minuni a lumii".
Arta poetica modernista de influenta expresionista, poezia "Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga presupune o viziune
inedita asuprea artei si asupra raportari eului liric la ilimitat, la cosmic si la
iubire, sentiment vazut ca posibilitate de integrare in tainele universale.
De mare modernitate este si tiparul de versificatie: poezia nu este
structurata in strofe, versurile sunt libere cu masura variabila si este
prezent procedeul numit ingambament.

Tema poeziei este definitorie pentru estetica modernismului:

cunoasterea, creatia, singularitatea eului creator.
Titlul poeziei prezinta atitudinea eului liric fata de misterul care sta la
baza lumi. Titlul are in structura pronumele personal de persoana I sg.(eu),
un verb la forma negativa (nu strivesc) si metafora revelatorie ("corola de
minuni a lumii").
Sub semnul metaforei revelatorii din titlu, Lucian Blaga isi
structureaza misiunea poetica "corola de minuni a lumi" , figureand
misterul existential. Definitoriu pentru intreg volumul este metafora care
semnifica cunoasterea, iar ideile poetice pun in discutie "lumina mealumina altora", cunoastere paradisiaca si cunoasterea luciferica.
Compozitional monologul liric este construit pe aceasta opozitie: eu,
lumina mea - alti, lumina altora.
Incitul poeziei reia sintagma din titlu "Eu" il reprezinta pe poet, "nu
strivesc" reprezinta atitudinea eului poetic de protejare a misterului iar
"corola de minuni a lumii", o metafora revelatorie ce simbolizeaza tainele
existentiale. Reluand titlul , prima secventa poetica reia atitudinea fata de
misterul existential , mister existential compus din elementele cu valoare
de simbol: "florile" simbolizeaza viata, ingenuitatea, "ochii" simbolizeaza
cunostinta, "buzele" simbolizeaza rostirea sau sarutul, iar mormintele
simbolizeaza marea taina a morti.
Urmatoarea secventa prezinta atitudinea "altora" fata de misterul
existential, mister pe care il explica sugrumandu-i vraja.
Prin conjunctia adversativa "dar" este introdusa cea de-a treia
secventa poetica in care printr-o comparatie ampla eul liric - lumina lumi
este evidentiata incercarea de protejare a misterului existential, care
devine un mister sporit, amplificat.
Ultima secventa poetica explica atitudinea de protejare a misterului
existential prin iubire. Eul poetic protejeaza taina universala, pentru ca
iubeste fiecare element care o compune "si ochi si flori si buze si morminte
".Pentru poetul filosof iubirea nu mai este doar un simplu sentiment, ea
devine o posibilitate de cunoastere si de patrundere in tainele universale.
Expresivitatea limbajului poetic este data de metafora revelatorie
"corola de minuni a lumii", de metafora plasticizanta "adancimi de
intuneric", de enumeratia introdusa prin conjunctia si "si ochi si flori si
buze si morminte " , dar si prin comparatia ampla "cu lumina lumii".
In opinia criticului Eugen Simion , poetul care "isi asuma mitic
universul", Lucian Blaga opteaza pentru cunoasterea poetica "vazuta ca

adancime in mister".Din perspectiva lui Lucian Blaga poetul este menit sa

sporeasca misterul existential prin neantelesuri si mai mari
In concluzie, prin atitudinea eului liric fata de ilimitat, prin iubire
vazuta ca posibilitate de patrundere in misterul existential, dar si prin
atitudinea fata de acest mister si fata de cunoasterea in general,"Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii" de Lucian Blaga este o arta poetica
modernista de influente expresionista.