Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n
1 i
i
F R
Fig. 2.2
b) Metoda analitica (fig. 2.3)
Se considera un triedru de referinta triortogonal
drept xOyz si punctul material de masa m situat
in centrul O actionat de fortele concurente F
i
.
F
i
face cu axele x , y , z unghiurile
i
,
i
,
i
.
Fig. 2.3
F
n
F
i
F
2
F
1
A(m)
R
F
2
F
1
R
F
2
F
1
R
F
n
F
i
F
2
F
1
i
z
y
i
k
x
F
i
i
j
i
17
Tipuri de probleme :
b
1
) Date : Fi|,
i
,
i
,
i
Se cer : X
i
, Y
i
, Z
i
X
i
= F
i
cos
i
Y
i
= F
i
cos
i
cos
2
i
+ cos
2
i
+ cos
2
i
= 1
Z
i
= F
i
cos
i
b
2
) Date : X
i
,Y
i
, Z
i
Se cer : Fi|,
i
,
i
,
i
b
3
) Caz particular : Forte in plan
(fig. 2.4)
Date : Fi|,
i
,
i
, =
i
/2
Se cer : X
i
,Y
i
Fig. 2.4
2.1. Teorema proiectiilor
Se considera un sistem de forte concurente F
1
F
2
care actioneaza asupra unui punct material .
Descompunand fortele pe cele trei directii x , y , z putem scrie :
.
k Z j Y i X F
n n n n
+ + (4)
i
i i i
i i i
2
i
2
i
2
i i
F
Z , Y , X
, , cos
Z Y X F
+ +
(2) k Z j Y i X F
2 2 21 2
+ +
(1) k Z j Y i X F
1 1 1 1
+ +
(3) k Z j Y i X F
i i i i
+ +
i
F
i
i
j
X
i
Y
i
x
y
18
Facand suma relatiilor
k Z j Y i X F
n
1 i
i
n
1 i
i
n
1 i
i
n
1 i
i
,
_
+
,
_
+
,
_
(5)
Notam :
n
1 i
i
F R - vector rezultant ( rezultanta ) (6)
,
_
n
1 i
i
X X (7)
,
_
n
1 i
i
Y Y (8)
,
_
n
1 i
i
Z Z (9)
k Z j Y i X R + + (10)
Teorema proiectiilor: Proiectia vectorului rezultant pe o axa este egala cu suma proiectiilor
vectorilor componenti pe acea axa .
i
n
1 i
F pr R pr
(11)
Observatie Proiectia unui vector pe o axa este un scalar, proiectia unui vector pe un plan este un
vector .
Concluzie : Un sistem de forte concurente care actioneaza asupra unui punct material este echivalent
cu o forta unica rezultanta R .
2 2 2
Z Y X R + + - modul (12)
R
X
cos ;
R
Y
cos ;
R
Z
cos - directie (13)
Caz particular : forte in plan :
2 2
Y X R + - modul (14)
si
X
Y
tg - directie (15)
19
2.2. Cazuri de reducere a fortelor concurente
Metoda grafica Metoda analitica Sistem echivalent cu Observatii
R 0 poligonul fortelor
nu s nu se inchide
cel putin una din
proiectii 0
X
i
, Y
i
, Z
i
0
o forta unica
Rezultanta
A(m) capata o
miscare cu a
R = ma
R = 0
poligonul fortelor
se inchide
X
i
2
+Y
i
2
+Z
i
2
=0
X = Y = Z = 0
sistem echivalent cu
zero
A(m) a) t = 0 ; v = 0
repaus
b) t = 0 ; v 0
v = v
o
miscare rectilinie uniforma
Aplicatie
Sa se determine rezultanta sistemului de forte reprezentate in fig. 2.5. Fortele F
2
si F
3
sunt continute
in planul xOy , F
1
este continuta in planul yOz , iar forta F
4
in planul xOz.
F
1
= 2P
F
2
= F
3
= 4P
F
4
= 6P
Proiectam fortele pe axele de
coordonate:
Fig. 2.5
Fortele Proiectiile fortei
rezultante F
1
F
2
F
3
F
4
X 0 2 3P 2 2P 3 2P
Y F
1
cos60
0
=P -2P 2 2p 0
Z P 3 0 0 3 2P
X = P(2 3+2 2+3 2)=P(2 3+5 2)=10,5P (16)
Y=P+2 2P=1,82P (17)
Z=P 3+3 2P=5,95P (18)
P 3 . 12 Z Y X R
2 2 2
+ + (19)
F
4
x
60
o
O
y
z
F
2
F
3
F
1
45
o
45
o
30
o
20
iar cosinusurile directoare sunt:
3. Echilibrul punctului material
3.1. Echilibrul punctului material liber
Punctul material liber este punctul care poate sa ocupe orice pozitie in spatiu (nu are nici o obligatie
geometrica).
Pozitia sa la un moment dat este definita prin coordonatele scalare x, y, z, adica prin 3 parametrii
independenti, se spune ca punctul material liber are 3 grade de libertate.
Fie un punct material liber oarecare M, a carui pozitie este raportata la un sistem de referinta
convenabil ales si sistemul de forte concurente F
i
( i = 1 , 2 n ) care actioneaza asupra punctului
considerat , (fig. 3.1).
Fig. 3.1
Conditia necesara si suficienta ca punctul material liber sa fie in echilibru este ca sistemul de forte sa
fie echivalent cu zero .
Deci conditia necesara si suficienta de echilibru se poate scrie:
Rezultanta R a fortelor care actioneaza asupra punctului material proiectata pe axe:
( ) 1 0 F R
n
1 i
i
( ) 2 k Z j Y i X R + +
O
M
(x,y,z)
k
x
i
j
y
F
n
F
i
F
2
F
1
z
(21) 56 82 31
(20) 57 , 0
R
Z
cos 165 , 0
R
Y
cos 86 , 0
R
X
cos
0 0 0
21
Relatiile (1) si (2) scrise scalar devin:
Probleme posibile :
- se dau fortele ; se cere pozitia de echilibru.
- se da pozitia de echilibru ; se cer fortele.
- se dau partial fortele si partial pozitia de echilibru ; se cer complet fortele care actioneaza asupra
punctului material si complet pozitia de echilibru.
Aplicatia 1 :
Date : |G| , |P| , |Q| (fig. 3.2)
Se cer : pozitia de echilibru si = ?
Obs: Firele sunt considerate complet
flexibile si inextensibile.
(pot fi supuse numai la tensiuni)
Fig. 3.2
Conditia de echilibru vectorial :
0 F
i
(4)
0 T T T 3
2 1
+ + (5)
Alegem un sistem de referinta convenabil xOy .
Relatia (4) proiectata pe axele de coordonate devine
(fig. 3.3) :
T
3
T
3
T
2
T
2
T
1
T
1
P
G
Q
inel
( ) 3
0 Z Z
0 Y Y
0 X X
i
i
i
'
'
'
0 T sin T sin T
0 cos T cos T
0 Y
0 X
3 2 1
2 1
i
i
G T
Q T
P T : Dar
3
2
1
'
+
+
P G Q
G P Q
GP 2 Q G P GP 2
1 sin 1
2 2 2
'
+
+
G Q P
G Q P
GQ 2 P G Q GQ 2
1 sin 1
2 2 2
A(m)
u
v
()
s
A
o
A
()
k
z
M
(x,y,z)
x
i
j
y
23
Axioma legaturii: Orice legatura poate sa fie inlocuita cu o forta de legatura sau un sistem de forte
de legatura .
forta de legatura = reactiune (N)
3.2.1. Echilibrul punctului material cu legaturi ideale (fara frecare)
Se numesc legaturi ideale acele legaturi care nu comporta frecari .
Conditia de echilibru sistemul de forte alcatuit din fortele efectiv aplicate si fortele de legatura sa
fie echivalent cu zero .
Fi fortele efectiv aplicate
N rezultanta fortelor de legatura
Sub actiunea fortelor efectiv aplicate si a fortelor de legatura, punctul material poate fi considerat
punct material liber si echilibrul se poate studia ca la punctul 3. 1.
Legaturi : 1) bilaterale legatura pe care punctul material nu o poate parasi in nici un sens (fig. 3.7)
2) unilaterale legatura pe care o poate parasi (fig. 3.8)
1)
cursor bara tor
Fig. 3.7
2)
interior cilindru sfera fir fir
Fig. 3.8
Solutiile care sunt posibile pentru legaturi bilaterale nu sunt posibile pentru legaturi unilaterale .
( )
+ 11 0 N F
i
24
Aplicatia 2
Date : G , , (fig. 3.9)
Se cere : F = ? pentru echilibru
Conditia de echilibru :
G + F + N = 0 (11)
Fig. 3.9
Descompusa pe axe relatia (11) devine:
3.2.2. Echilibrul punctului material cu legaturi cu frecare
La considerarea fortelor de legatura ale punctului material rezemat pe o suprafata sau o curba,
trebuie sa tinem seama si de componenta tangentiala (T) a acestora denumita forta de frecare de
alunecare, care se opune miscarii sau tendintei de miscare a punctului material .
Se considera o suprafata rugoasa pe care se afla un corp de greutate G tras cu o forta orizontala F
(fig. 3.10) .
Fig. 3.10
Se asimileaza corpul cu un punct material si se izoleaza prin introducerea reactiunii normale la plan.
Conditia vectoriala de echilibru este :
G+F+N = 0 (15)
Prin proiectare pe axe relatia (15) devine: (fig. 3.11)
G + N = 0 F = 0 (16)
Fig. 3.11
Experimental se constata ca miscarea nu are loc chiar pentru F 0 . Aceasta a dus la concluzia ca
exista o forta T care se opune miscarii numita forta de frecare la alunecare .
(12)
0 cos G sin F N
0 sin G cos F
0 Y
0 X
i
i
'
'
(14)
cos
G
N
(13) Gtg F
y
x
F=?
G
N
F
G
F
G
R
N
F
G
25
Deci conditia corecta de echilibru este (fig. 3.12) :
G+F+N+T = 0 (17)
R R
t
forte efectiv aplicate forte de legatura
Fig. 3.12
3.2.2.1. Frecarea de alunecare. Legile frecarii ( Coulomb 1779 )
1) Valoarea maxima a fortei de frecare de alunecare nu depinde de viteza relativa a corpului si
de marimea suprafetei de contact cu planul.
2) Forta de frecare de alunecare maxima este proportionala cu reactiunea normala N .
|Tmax|= |N| - coeficient de frecare adimensional (18)
Proprietatile lui T :
- directia ei este tangenta la suprafata sau curba de reazem a punctului material
- sensul ei este invers tendintei de alunecare a punctului material
- echilibrul se realizeaza pentru valori ale fortei de frecare T N -conditia de echilibru.
Conditia de echilibru pentru un punct material supus la legaturi cu frecare :
3.2.2.2. Unghi de frecare
Se noteaza cu unghiul dintre N si R
t
(fig. 3.13)
La limita T = Tmax si notand
max
= =>
Echilibrul se realizeaza pentru T T
max
: N Fig. 3.13
Conditia rezida in faptul ca rezultanta fortelor exterioare R = G + F sa faca cu normala in
punctul de contact un unghi mai mic decat unghiul de frecare .
t
i
R R
(19) 0 T N F + +
N T R iabil var
N
T
tg
t
i
+
(20) tg
N
N
N
T
tg
max
) 21 ( frecare de unghi arctg tg tg
N
T
N
T
max
R
t
T
R
N
F
G
R
t
T
max
N
F
max
G
26
Aplicatia 3
Date : G , , (fig. 3.14)
Se cere : F = ? pentru echilibru
Cazul 1 (fig. 3.15)
Conditia de echilibru :
G + F + N + T =0 (22) Fig. 3.14
Fig. 3.15
Proiectata pe axe relatia (22) devine (fig. 3.16) :
e) (autofixar 0 F chiar si F
echilibru in este material punctul tg
0 cos sin
p
p
Tendinta de alunecare
F
G
( )
(24)
sin cos
cos sin
G F
3.16 Fig.
sin cos
cos G sin G
F sin F cos G cos F sin G
sin F cos G N
cos F sin G T
(23)
N T
0 sin F cos G N
0 sin G cos F T
0 Y
0 X
i
i
+
+
+
+
'
'
f
f
f
G
T
F
y
x
N
F
G
27
Cazul 2 (fig. 3.17)
Conditia de echilibru :
G+F+N + T =0 (27)
Fig. 3.17
Proiectata pe axe relatia (27) devine:
Tendinta de alunecare
G
T
F
y
x
N
( )
(29)
sin cos
cos sin G
F
(28)
N T
0 sin F cos G N
0 sin G T cos F
0 Y
0 X
i
i
+
'
'
f
f
f
( ) e autoblocar inclinat plan pe
urca nu material punctul F
1
tg
sin cos
0 sin cos
f
p
p