PROPRIETĂŢI TEHNOLOGICE IN

METALURGIA PULBERILOR

Prof.Dr.Ing. Ioan VIDA-SIMITI

 INTRODUCERE

 Procesul tehnologic de fabricare

a produselor sinterizate

operaţii principale
elaborarea pulberilor metalice
 formarea semifabricatelor prin
diverse procedee de presare,
sau fără presare
sinterizarea semifabricatelor
formate (preformelor)
diverse prelucrări suplimentare
şi controlul final

uşor de mecanizat, automatizat,

robotizat
 Pulbere: Aditivi:
Materii prime
Metal, aliaj, ceramică, nemetale, etc. lubrifianţi, lianţi, etc.

Pregătire amestec Dozare, Sortare, Omogenizare

Alte operaţii: sferoidizare, recoacere, granulare

Prin presare: Fără presare:

Turnare liberă în formă
Statică Viteză mare Turnare a barbotinei
Presare în matriţă Prin explozie Presărare liberă şi
Presare izostatică Impulsuri netezire
Formare Depunere prin
Laminare magnetice
Extrudare Impulsuri pulverizare
Vibrare electro- Depunere prin
Presare orbitală hidrodinamice descărcări electrice
Formare prin injecţie

Sinterizare În stare solidă Cu fază lichidă

Control
intermediar Dimensiuni, formă, porozitate

Operaţiuni de finisare
Prelucrări Infiltrare, sintermatriţare, calibrare, represare, aşchiere, deformare plastică,
suplimentare sudare, tratamente termice şi termochimice, acoperiri

Caracteristici fizice şi mecanice

Control final
Caracteristici funcţionale
Precizie geometrică
 interdependenţa factorilor
care concură la realizarea
unui produs sinterizat cu
caracteristici (rol
funcţional) impuse

Locul prelucrabilităţii în metalurgia pulberilor

Clasificarea proprietăţilor tehnologice care definesc
prelucrabilitatea în metalurgia pulberilor
Clasificarea proprietăţilor tehnologice care definesc
prelucrabilitatea în metalurgia pulberilor
 PROPRIETĂŢI TEHNOLOGICE ALE PULBERILOR

 PULBERI. DEFINIŢII ŞI CONSIDERAŢII GENERALE

Pulberea
ansamblu de particule
individuale ale căror
dimensiuni sunt de regulă
mai mici de 1 mm

material solid fin divizat

natura lor poate fi

metalică, ceramică, sau
polimerică

Fig. 1. Forme tipice ale particulelor de pulberi.

a – aciculară, b – angulară, c – dendritică, d – fibroasă, e –
lamelară, f – granulară, g – neregulată, h – nodulară, j – sferoidală
Metodele de elaborare a pulberilor metalice:

 Metode mecanice
 dezintegrarea prin aşchiere
 măcinarea în mori
 Metode fizico-chimice
 reducerea oxizilor în medii reducătoare (solide şi gazoase)
 descompunerea termică a carbonililor
 metoda electrolitică
 difuzie
 vaporizare - condensare
 descompunerea aliajelor
 reducerea din soluţii lichide (precipitarea chimică)
 Metoda pulverizării din fază lichide
 Principalele proprietăţi ale pulberilor

 Proprietăţi tehnologice (principale)

Capacitatea de curgere şi umplere  asigură umplerea continuă în timp

rezonabil a cavităţii matriţei
Compresibilitatea (compactibilitatea)  influenţează densitatea
presatului şi implicit proprietăţile pieselor sinterizate
Relaxarea elastică  calculul dimensiunilor dispozitivelor de presare în
funcţie de dimensiunile finale ale piesei
Stabilitatea formei presatului  rezistenţa muchiilor şi rezistenţa
mecanică a presatului - rezistenţa la crud  prevenirea fisurilor la
scoaterea piesei din matriţa de presare, manipularea şi transportarea
presatului la următoarele operaţii tehnologice
Proprietăţile de sinterizare (sinterizabilitatea):
valoarea rezistenţei la rupere obţinută la diferite densităţi şi
temperaturi de sinterizare
factorul de modificare a dimensiunilor (contracţia la sinterizare)
alte caracteristici influenţate de procesul sinterizării şi care prezintă
importanţă asupra asigurării funcţionalităţii pieselor sinterizate din
pulberi
 Principalele proprietăţi ale pulberilor

 Proprietăţi morfologice:
forma particulei (sferică, neregulată, spongioasă,
dendritică, aplatizată, aciculară, etc.)
calitatea suprafeţei particulei
structura internă a particulei
suprafaţa specifică a particulei
repartiţia granulometrică a masei de pulbere

 Proprietăţi chimice:
puritatea chimică
compoziţia chimică
conţinutul de impurităţi
rezistenţa la coroziune
 Principalele condiţii care se impun pulberilor la fabricarea
pieselor sinterizate sunt:

puritate chimică, impusă pentru piese care lucrează în

tehnica de vârf precum tehnica vidului, chimie, electronică,
electrotehnică
compoziţie granulometrică prescrisă
suprafaţă specifică mare
capacitate bună de presare
factor de umplere mic
fluiditate ridicată
potenţial şi capacitate de sinterizare mari
 1. Densitatea aparentă

indice al capacităţii de umplere a cavităţilor, pe care pulberile o

manifestă pe parcursul fazei de alimentare a matriţelor de
formare

masa pe unitatea de volum a unei anumite mărci de pulbere, în

condiţii standardizate

importantă la dimensionarea sculelor pentru compactizare sau

alte metode de formare
 1. Densitatea aparentă
 Metoda pâlniei (ISO 3923-1:2008)
pulberilor metalice care curg liber printr-un orificiu circular cu
diametrul de 2,5 mm
pulberi care curg greu  orificiu cu diametrul de 5 mm

a Densitatea aparentă
m Masa pulberii
V Volumul recipientului

Dispozitivul pentru determinarea densităţii aparente şi de

încercare a fluidităţii pulberilor
 Metoda volumetrului Scott
(ISO 3923-2:2008)

pentru pulberile care nu

curg liber prin orificiul
pâlniei standardizate

Volumetrul Skott
2. Compactitatea de umplere (densitatea relativă de umplere)
raportul dintre densitatea aparentă a (g/cm3 şi densitatea reală
a materialului pulberii m în g/cm3

Porozitatea de umplere
3. Densitatea de scuturare (tasare)
(ISO 3953)

masa unităţii de volum a unei

pulberi dintr-un recipient în
care a fost tasată în condiţii
specificate
 t (g/cm3)  raportul dintre
masa de pulbere (100 g) şi
volumul ocupat de pulberea
tasată din cilindru în urma
scuturării (cm3)
Schema dispozitivului de tasare – scuturare a
pulberilor
 Volumul de tasare (cm3) 1 – cilindru gradat, 2 –suport, 3 – camă, 4 – ghidaj
 Compactitatea de scuturare (%) (manşon)

 Porozitatea de scuturare (%)

 4. Factorul de umplere
raportul dintre înălţimea pulberii liber vărsată (hu) în matriţă şi
înălţimea presatului (hp) măsurată după extragerea din matriţă
Masa de umplere este aceeaşi cu masa presatului
mu = mp
h u a = hp p

a-densitatea aparentă
p-densitatea presatului

Schema principiului de calcul a cantităţii de umplere

1 – matriţă, 2 – poanson inferior, 3 – poanson superior,
4 – pulbere , 5 – comprimat (presat)
Indicii proprietăţilor tehnologice de umplere a pulberilor sunt
influenţaţi de următorii factori:

forma particulelor, calitatea suprafeţei particulei

pulberile cu particule sferice şi cu suprafaţă netedă  aranjament mult mai
compact decât cele cu formă neregulată cu suprafaţă interioară poroasă sau
dendritică

distribuţie granulometrică
distribuţie granulometrică extinsă  volum de umplere mai mic  densitate
aparentă de umplere şi compactitate mare

Măcinrea în mori cu bile / tratamentde recoacere reducătoare 

Densitatea aparentă creşte
 Influenţa formei şi mărimii granulelor asupra densităţii de umplere

Fracţia Densitatea aparentă

granulometrică (g/cm3)
(mm) Fe electrolitic Cr-Ni Fe redus

0,150…0,100 3,6 4,5 2,15

0,100…0,075 3,4 4,5 -
0,075…0,050 3,1 4,5 -
0,050…0,040 2,8 4,5 2,08
-0,040 2,4 4,3 1,87
 Influenţa lubrifiantului asupra densităţii aparente

Densitatea aparentă (g/cm3)

Lubrifiantul Pulbere de Fe (RZ) Cu electrolitic

Fără aditivi 2,36 2,27

0,5% Stearat de Zn 2,57 -
1,0% Stearat Zn 2,57 -
1,5% Stearat Zn 2,51 -
0,1% Acid stearic - 2,67
0,2%Acid stearic - 2,40
0,5% Acid stearic - 2,27

Utilizare lubrifianţi  creşte densitatea aparentă

Amestec de fracţii granulometrice
 creşte gradul de împachetare
= plasarea particulelor mici în
interstiţiile goale dintre
particulele mari

Influenţa amestecului de pulberi

asupra compactităţii de scuturare

Influenţa timpului de scuturare

asupra densităţii de scuturare
Amestec binar de
pulberi sferice 
porozitatea
amestecului depinde
de raportul
dimensiunilor d1 / d2

Influenţa raportului dimensiunilor fracţiilor şi

a componentei grosolane asupra porozităţii
amestecului binar de pulbere
 5. Capacitatea de curgere (fluiditatea)

 defineşte comportarea unei pulberi la curgerea printr-un orificiu calibrat

Indicele care exprimă capacitatea de curgere = timpul de curgere

Timpul de curgere  durata necesară (în secunde) curgerii unei cantităţi

determinate de pulbere (50 g) printr-un orificiu standard în condiţii
specificate de standard (ISO 4490- Metoda Hall)

Fluiditatea pulberilor depinde de

materialul pulberii
forma şi calitatea suprafeţei granulelor
repartiţia granulometrică
conţinutul de impurităţi din pulbere
umiditatea pulberii  uscare pulbere în etuvă la (100-110) C, timp de
o oră şi apoi răcită în exicator până la 20 C
Fluiditatea pulberilor
 reglarea ritmului de lucru (tactul)
al preselor automate
 determină productivitatea de
formare a presatelor
 umplerea rapidă, sigură şi
completă a cavităţii matriţelor de
presare

Pulberile fine curg mai greu

decât cele grosolane
suprafaţă specifică mare
 frecare intensă între
particule pulberii datorită
suprafeţelor mai mari de
contact Dependenţa fluidităţii de mărimea şi
Pulberile foarte fine (- 30 µm) forma granulelor pulberilor de cupru
nu prezintă capacitate de
curgere
Curgerea pulberii este
influenţată de
frecarea dintre particule şi
dintre pulbere şi peretele
pâlniei

raza r a orificiului pâlniei

1
t
rn
unde n = 2,46……2,79

Influenţa compoziţiei granulometrice a amestecului

de pulberi asupra fluidităţii
 Influenţa lubrifianţilor asupra fluidităţii pulberilor

Fluiditatea (sec/50 g)
Aditivul Cantitate (%) Fe electrolitic Fe atomizat Fe RZ

Fără lubrifianţi - 22,0 26,3 -

Stearat de Zn 0,25 26,5 28,1 -
Stearat de Zn 0,5 30,0 30,5 -
Stearat de Zn 1,0 nu curge 35,0 -
Fără lubrifiant - - - 28,6
Apă 0,0011 - - 29,0
Apă 0,067 - - 29,6
Apă 0,122 - - nu curge
 Presabilitatea pulberilor
Presabilitatea (compresibilitatea, compactibilitatea)  aptitudinea unei
mase de pulbere de a-şi mări densitatea, sub acţiunea diferitelor presiuni
de compactizare

ISO 3927:2007  capacitatea unei pulberi de a fi compactizată (densificată)

prin aplicarea unei presiuni

Matriţă pentru
determinarea
presabilităţii
pulberilor
rearanjarea relativă a particulelor
reducerea spaţiilor dintre ele
creşterea cea mai mare a densităţii

deformarea elastica a particulelor - în punctele de contact

mărirea suprafeţelor de contact dintre particule
reducerea volumului porilor
înmagazinarea unei energii remanente reziduale

deformarea plastica şi curgerea materialului

reducerea porilor  dimensiuni foarte mici
 Determinările experimentale  curba de compresibilitate (presabilitate)
coordonatele: densitatea comprimatului – presiunea de compactizare
 Din punct de vedere practic, cunoaşterea presabilităţii unei pulberi este
importantă sub mai multe aspecte:
 Variaţia de volum a agregatului de pulberi produsă în urma presării va fi
determinantă pentru dimensionarea sculelor de compactizare, atât din
punct de vedere al curselor de presare, cât şi al dimensiunii părţilor
active;
 Presabilitatea mai mare a unei pulberi va produce, pe lângă o densitate
mai mare, şi un presat cu rezistenţă mecanică superioară, care poate fi
mai uşor manipulat între operaţii;
 Densitatea presatului, realizată în urma compactizării, va avea o
influenţă semnificativă şi asupra calităţii finale a pieselor. Astfel, o
densitate mai mare a presatului, respectiv o proporţie mai redusă a
porilor, va mări, de asemenea, densitatea finală a materialului piesei în
urma sinterizării şi va produce, implicit, proprietăţi mecanice superioare.
 Densitatea mai mare a semifabricatului presat va reduce modificările
dimensionale produse în timpul sinterizării şi astfel va creşte precizia
finală.
 Relaţii care definesc modele ale compactizării pulberilor

Hirschhorn pi - u
H =
m - u

pi -densitatea presatelor, g/cm3

m - densitatea teoretică a materialului pulberii (amestecului), g/cm
3

3
u - densitatea aparentă de umplere, g/cm

Ecuaţia Balşin
cr
p = m
[MPa]

- rezistenţa specifică,
cr cr= HB=HV
= 100/Cpi = m/ pi
m - constantă
 Relaţii care definesc modele ale compactizării pulberilor

Hewitt p =
1
ln
1
+ B [MPa]
k (1- D)

D - densitatea relativă a presatului D =

pi
= Cp
m
K şi B – constante
 presiuni de compactizare 150-800 MPa

presiune de
compactizare -
densificare
 Ecuaţia Shapiro-Konopicky

-kp
P=P0 e

Ecuaţia generalizată de compactizare- Shapiro (1994)

-kp-bp
P=P0 e

P0 - porozitatea de umplere a pulberii (p=0)

P - porozitatea presatului obţinută la presiunea de compactizare p
k – constantă, depinde de natura pulberii
b - constantă empirică determinată experimental
Ecuaţia Kawakita
Vo - V a b p
C = =
Vo 1 + b p

C - gradul de reducere a volumului

a, b - constante determinate experimental

Fazele mecanismului de
densificare conform ecuaţiei
generalizate

Rezultatele experimentale arată că acest model respectă în

principal faza a II-a de densificare, adică compactizarea prin
deformare plastică a materialului granulelor pulberii
Ecuaţia Torkar  exprimă fenomenul de atenuare a efectului presiunii
de compactizare în funcţie de distanţa h de la poanson, cauzată de
frecarea dintre granulele pulberii şi materialul peretelui matriţei

h
p 2 = p 1 exp - 8 k
D

p1 - presiunea aplicată pe poanson

D - diametrul presatului
- coeficient de frecare dintre granule şi peretele matriţei
K - coeficient determinat experimental
Distribuţia densităţii pe înălţimea presatului

harta densităţii la variaţia porozităţii pe înălţime la

presarea pulberii de Ni presarea pulberii 316L
Factori de influenţă asupra presabilităţii
  Influenţa naturii pulberii
presabilitatea = f (duritatea şi deformabilitatea plastică a materialului
pulberii)

HB pC - presiunea de compactizare
P= (log HB - log pc) C0 - compactitatea pulberii liber vărsat
KC0 K - constantă

impurităţile, elementele de aliere,

densitatea mare de dislocaţii,
gradul de deformare  scad
presabilitatea
1- pulberi supercompresibile
2- pulberi cu compactibilitate înaltă
3- pulberi cu compactibilitate normală
Presabilitatea = f (forma, dimensiunea, calitatea, mărimea suprafeţei
particulelor)
pulberile cu particule de formă sferică  compactitatea după presare
redusă

Dependenta compactitate de presare (la 400 MPa)-compactitate

aparentã de umplere a unor pulberi de fier

creşterea densităţii aparente de umplere 

creşterea presabilităţii
 Influenţa factorilor tehnologici
 presarea pulberilor în matriţe rigide  neuniformitatea distribuţiei densităţii
presatului  variaţia densităţii pe înălţimea presatului
 grad de omogenitate al densităţii
 h/d 4  presare bilaterala
 h/d 2  presarea cu matriţă flotantă

 înălţimea de umplere a matriţei  să nu depăşească ~ 3 ori înălţimea impusă a

presatului

Influenţa presiunii de compactizare (la Influenta presiunii de compactizare asupra densitãþi

presarea izostatică) asupra densificării produselor din pulbere finã de cupru, în diferite
conditii tehnologice
 Influenţa factorilor tehnologici

Efectul dublei presări asupra porozitătii (a -

Bockstiegel; b - Vinogradov).
pulbere de fier NC 100.24

pulbere de cupru electrolitic

Influenta continutului de stearat de zinc asupra

densitătii si fortei specifice de scoatere a presatelor
 Influenţa procedeului de presare
 presare unidirecţională bilaterală în matriţă descreşterea densităţii în
direcţia propagării presiunii  zonă "neutră" cu densitatea mai redusă
 presare izostatică  densităţi mari
 presare cu impulsuri electrohidrodinamica

Influenta energiei de
descărcare asupra
compactitătii presatelor

dubla presare şi
presare izostatică
presare normală şi
presare dinamică

Densităţi de presare obţinute prin diverse

procedee de compactizare
 presare oscilanta (orbitala)
Densităţi egale presarea orbitală cu şase cicluri este necesară o
forţă de aproximativ 12 ori mai mică decât cea impusă de presarea
clasică unidirecţională, iar în cazul aplicării numai a unui ciclu, forţa
se reduce de aproximativ 6 ori

Influenţa avansului de
presare orbitală asupra
Curbele de presabilitate la presarea densităţii presatelor
uniaxială şi oscilantă
 STABILITATEA FORMEI PRESATULUI
 Rezistenţa muchiilor

Schema aparatului pentru

determinarea rezistenţei muchiilor

m1 - m2 m1 - masa totală a celor cinci

M = 100 1 - % epruvete presate înaintea încercării
m1
m2 - masa după încercare

 tamburul se roteşte timp de 15 minute cu o turaţie de 60

rot/min
 Influenţa presiunii de
compactizare asupra
rezistenţei muchiilor
presatului

 Rezistenţa mecanică a presatului (rezistenţa la crud) 

rezistenţei la încovoiere SREN 23995 (ISO 3995
S = 3F· L / 2 t2·w [N / mm2]
Schema încercării la
încovoiere a
F - forţa max. de rupere
comprimatelor din la încovoiere (N)
pulberi L – distanţa între reazeme (mm)
t – înălţimea epruvetei (mm)
w – lăţimea epruvetei (mm)
 FORME CONSTRUCTIV-TEHNOLOGICE ALE PIESELOR DIN
PULBERI ŞI ALE MATRIŢELOR DE PRESARE

 forma piesei trebuie să asigure scoaterea uşoară din matriţa de presare, de aceea se
recomandă a se prevedea uşoare conicităţi, pentru facilitarea desprinderii
poansoanelor din presat, şi de asemenea, teşirea muchiilor în vederea evitării
distrugerii comprimatelor la scoatere şi în timpul manipulării dintre operaţii

 evitarea formelor de complexitate mare în plane perpendiculare pe direcţia

presării, acestea urmând a fi realizate ulterior prin prelucrări suplimentare de
aşchiere

 asigurarea unei compactităţi uniforme prin menţinerea valorii raportului înălţime-

diametru între 2 şi 2,5, sau până la maximum 4, în cazul pieselor cu pereţi groşi

 evitarea variaţiilor bruşte ale grosimii pereţilor, ale trecerilor de secţiune şi ale
proeminenţelor, printr-o corelare dimensională corespunzătoare
 evitarea pereţilor subţiri, a spaţiilor înguste şi ascuţite în care nu se poate asigura
pătrunderea pulberii pentru umplerea completă a matriţei
 Recomandări
privind
proiectarea
pieselor din
pulberi metalice
 Recomandări
privind
proiectarea
pieselor din
pulberi metalice
 Soluţii constructive pentru
matriţele de presare a pieselor
de diferite forme, din pulberi
metalice
 SINTERIZABILITATEA PULBERILOR METALICE

legea de creştere a puntii intergranulare x

xn
m
=K T t
r
legea teoretică a contracţiei - l
l
= FT ts
l0
Mecanismele transportului de material în x - raza punţii (gâtului) intergranulare (mm)
zona de contact a granulelor r - raza granulei pulberii (mm)
t - timpul de încălzire (sec)
n, m, s - mărimi ce depind de tipul
Mecanismul n m s Autor mecanismului transportorului de material
K(T), F(T) - funcţii care depind de
Evaporare - condensare 3 1 fără contracţie Kuczynski temperatura de încălzire T
Difuzie de suprafaţă 7 3 fără contracţie Kuczynski
Curgere vâscoasă 2 1 1 Frenkel
Difuzie în volum 5 2 0,4 Kuczynski
Difuzie la limita grăunţilor 6 2 0,3 Kuczynski
 Sinterizabilitate - INDICI DE APRECIERE
caracterizează comportarea pulberilor sau a sistemelor de pulberi
metalice reale la operaţia de sinterizare

Compact presat  sistem termodinamic instabil 

energie liberă mare

încălzire  trecerea din starea metastabilă, de

energie i, într-o stare termodinamică de echilibru
mai stabil, dat de o energie liberă f mai mică, prin
depăşirea barierei de potenţial de energie max

Principalul factor care determină sinterizabilitatea

 energia de activare a procesului Q  energia

Variaţia energiei libere necesară a fi introdusă în sistem pentru a-l
a unui sistem de pulberi
aduce din starea iniţială în vârful barierei de
la sinterizare
potenţial
 capacitatea de sinterizare  numărul de atomi din sistem care la un
moment dat posedă o energie superioară lui Q
Q RT
n = e

 potenţial de sinterizare  diferenţa dintre energiile libere ale stării iniţiale

şi finale ( i - f)  caracterizează gradul de instabilitate termodinamică a
sistemului de pulberi în raport cu starea sinterizată

 viteza de sinterizare  variaţia volumului în unitatea de timp

dV Q RT
v = K e
dt

K - factor de proporţionalitate dependent de diferenţa

i- f  condiţia de sinterizabilitate
e-Q/RT - numărul de atomi din sistem având o energie superioară lui Q  capacitatea
de sinterizare
Mărimea vitezei de sinterizare  măsură a sinterizabilităţii
unui sistem de pulberi

Vp t nQ
= exp - k t n k = k 0 exp
RT
Vp0

Vp0 - volumul iniţial al porilor

Vp(t) - volumul porilor la momentul t al sinterizării
K0 - constantă care nu depinde de temperatură
Bockstiegel  metodă de determinare a sinterizabilităţii  pe
baza rezistenţei la tracţiune a sinterizatelor

graficele rezistenţei la tracţiune în funcţie de

densităţile de compactizare sunt curbe ale
căror asimptote, indiferent de condiţiile de
sinterizare (temperatură şi durată de
sinterizare), intersectează abscisa la o anumită
valoare a densităţii
pulbere de fier 5,5 g/cm3

Sinterizabilitatea S  panta asimptotelor

Variaţia energiei libere a unui

sistem de pulberi la sinterizare
 Pulbere de fier  Sinterizabilitatea (S)

S =
- 5,5
( ) - rezistenţa la tracţiune a unui sinterizat cu
densitatea de compactizare

densitate de compactizare standard = 6,5 g/cm3  S = r

Sinterizabilitatea pulberilor de fier este definită prin valoarea rezistenţei la

tracţiune a unui corp sinterizat, compactizat iniţial la o densitate de 6,5
g/cm3

Valoarea sinterizabilităţii  f (condiţiile de sinterizare,

parametrii procesului de presare)
Orban  metodă pentru aprecierea sinterizabilităţii pulberilor de fier,
elimina influenţa parametrilor aferenţi presării

Sinterizabilitatea  rezistenţa la tracţiune a sinterizatelor obţinute din

compacte presate la acelaşi factor de densificare H

Factor de densificare Hs (Hirschhorn)  valori cuprinse între 0 şi 1

s - p
Hs =
t - p
Sinterizabilitatea
 viteza medie de sinterizare într-un interval de timp

V s - Vp
vm = = k
t p

 creşterea relativă a densităţii prin sinterizare

(sinterizabilitatea este direct proporţională cu creşterea
relativă a densităţii )
Factorii de influenţă
asupra
sinterizabilităţii
 1. Influenta proprietãtilor originare ale pulberii

 Mărimea granulelor şi forma granulelor

Sinterizabilitatea
Pulberea Granulaţi Densitatea Viteza de Compactitatea
a[mm] /compactitatea contracţie [%]
-1
de presare [min ]

Cu -56 +45 6,7g/cm3 3x10-5

-45 6,7g/cm3 10x10-5
-16 +14 63,4% 71
W -4 +3 64,1% 72
0,5 62,6% 73
 1. Influenta proprietãtilor originare ale pulberii

 Structura cristalină şi ecruisarea

Efectul ecruisării asupra sinterizabilităţii s

- p
Hs =
* t
- p
Temperatura, [°C] Sinterizabilitatea
Măcinare 16h, Recoacere
grad de deformare >20% 1065°C/1h/H2

1065 0,14 0,10

1120 0,17 0,12
1175 0,19 0,14
 2. Influenta proprietãtilor presatelor

Densitatea presatelor

Efectul presiunii de
compactizare asupra
densităţii presatelor si
sinterizatelor

Influenta densităţii de presare si a

Presiunea de Densitatea Temperatura Densitatea de temperaturii de sinterizate asupra
compactizare de presare de sinterizare densificării prin sinterizare
Pulberea [MPa] sinterizare
[g/cm3] [g/cm3]
[C°]

Fe 465 6,72 1120 6,73

775 7,23 1120 7,25
Mo 560 - 1200 8,0
775 - 1200 8,6 Efectul densităţii de presare şi
560 - 1700 9,8 a temperaturii de sinterizare
775 - 1700 10,0
asupra densităţii după
Co 620 6,03 700 6,05 sinterizare pentru diferite
930 6,61 700 6,62 pulberi metalice
620 6,03 1100 8,36
930 6,61 1100 8,38
 2. Influenta proprietãtilor presatelor

 Lubrifianţi de presare adaos optim (0,5-0,75)% stearat de zinc în

presate
 3. Influenta parametrilor sinterizãrii

 Temperatura de sinterizare

Influenta temperaturii asupra

densităţii după sinterizare la
diferite presiuni de compactizare

mărirea temperaturii creşte puternic viteza de sinterizare a pulberilor exprimată

ca atare sau sub forma contracţiilor
 3. Influenta parametrilor sinterizãrii

 Temperatura de sinterizare

Influenta temperaturii de
sinterizare asupra densificãrii
sinterizatelor feroase
Densitatea şi rezistenţa sinterizatelor
din pulberi de Cu, în funcţie de
temperatura de sinterizare şi
densitatea de presare
 3. Influenta parametrilor sinterizãrii

 Durata de sinterizare
influenţează în mai mică măsură intensitatea procesului de sinterizare
gradul de densificare la sinterizare creşte cu creşterea duratei

Contracţiile sinterizatelor Fe
(diferite pulberi) - Cu în funcţie de
durata sinterizării
 Influenţa parametrilor de sinterizare asupra proprietăţilor sinterizatelor

creşterea caracteristicilor fizico-mecanice până la o valoare optimă a

temperaturii de sinterizare, peste această valoare pot să apară
modificări structurale care conduc la scăderea proprietăţilor fizico-
mecanice, ca de exemplu creşterea grăunţilor cristalini
 4. Influenta tipului de sinterizare

Tipuri de sinterizare: c.c.- compus chimic omogen; a.m.- amestec mecanic de

componenţi puri; p.p.- pulbere prealiată sub limitele de solubilitate în stare
solidă; t- amestec mecanic din topitură
 4. Influenta tipului de sinterizare

Tipul I.
 nu se formează fază lichidă, şi nici faze noi
 compoziţia chimică nu se modifică
 efectele sinterizării depind de proprietăţile pulberii utilizate, regimul de
presare şi de parametrii sinterizării
 sinterizarea este însoţită de contracţie
 proprietăţile finale depind de gradul de sinterizare

Tipul II  componenţii nu reacţionează între ei şi rămân solizi în timpul sinterizării

 procesul de sinterizare este redus în intensitate
 proprietăţile fizico-mecanice sunt greu de definit şi depind nu numai de
gradul de sinterizare, ci şi de omogenitatea componenţilor, fineţea şi
omogenitatea dispersiei etc.
Tipul III
componenţii reacţionează între ei formând compuşi chimici sau soluţii solide, fără
formare de fază lichidă, este cazul cel mai folosit pentru realizarea unor produse
sinterizate pentru construcţia de maşini
 se formează faze noi
 fineţea şi omogenitatea amestecului de pulberi influenţează uniformitatea
procesului de sinterizare
 contracţia este mai mică şi nu totdeauna uniformă în masa amestecului
 proprietăţile fizico-mecanice ale produsului sinterizat depind de gradul de
sinterizare şi de gradul de omogenizare chimică
 4. Influenta tipului de sinterizare

Tipul IV
Sinterizarea cu fază lichidă
mecanismul sinterizării este mai accelerat
pot să apară faze noi
se pot realiza compactităţi mari
contracţia este, de regulă, mare

Dependenta compactităţii otelurilor rapide

după sinterizare cu fază lichidă:1-la
1230°C; 2-dublă sinterizare la 1230°C
(sinterizare -represare - resinterizare)
 DEPENDENTA: PROPRIETÃTI- DENSITATE

Densitatea sinterizatelor din pulberi

de fier în funcţie de
temperatura de sinterizare

Rezistenţa la tracţiune a sinterizatelor din pulberi de fier Höganas

densitatea după sinterizare  influenţa foarte puternică asupra
rezistenţei mecanice a materialelor
Pulberi de grafit sau/şi de cupru se adaugă pulberilor de fier, în special
în scopul măririi rezistenţei mecanice, iar nichel mai ales în vederea
creşterii călibilităţii acestor oţeluri

Rezistenţă mecanică pentru sinterizatele din pulberea prealiată de fier

Distaloy AE( Fe + 4% Ni + 1,5% Cu + 0,5 % Mo) în amestec cu
diferite adaosuri de carbon
 Dependenţa rezistenţei la
rupere şi alungirii de densitatea
sinterizatelor Fe-Cu
(1,5%Cu; 2-3% Cu; 3-4,5% Cu)

Influenţa densităţii asupra

proprietăţilor
sinterizatelor Fe-Ni
(1-fără Ni; 2-2,5% Ni; 3-
5%Ni)
Sinterizabilitatea aliajelor grele
de tip 90% W - 10% (Ni, X) creşte
substanţial cu cât conţinutul de Ni
din componenta "liant" este mai
mare
 Incercarea la tracţiune a tablelor poroase
sinterizate inoxidabile din pulbere 316L
legea de variaţie a rezistenţei la rupere şi a limitei de curgere cu
porozitatea
R p = R 0 exp - V1 P
V1 = 5,13 pentru granulaţia -40 m
V1 = 6,86 pentru granulaţia ( 40 -80) m
V1 = 6,63 pentru granulaţia (+80 -125) m

Dacă se face abstracţie de granulaţia pulberii utilizate şi se consideră toate

rezultatele experimentale pe tot domeniul porozităţilor

2 2
Rp = R0 1- P exp - V2 P
unde V2 = 4,49
 Incercarea la tracţiune a tablelor poroase
sinterizate inoxidabile din pulbere 316L
variaţia limitei de curgere a tablelor poroase inoxidabile cu
porozitatea - rezultatul analizei pe calculator  aceeaşi formă
de variaţie pentru granulaţiile de pulbere

V2 = 2.27 pentru granulaţia -40 m;

V2 = 3,48 pentru granulaţia (+40-80) m;
V2 = 4,39 pentru granulaţia (+80-125) m;
V2 = 3,12 indiferent de granulaţie

Dependenţa rezistenţei la rupere şi limitei de curgere în funcţie de porozitate şi

granulaţie(316L)
 PRELUCRABILITATEA PRIN AŞCHIERE A
MATERIALELOR SINTERIZATE
Prelucrabilitatea prin aşchiere (P.A.)  capacitatea unui material de a fi
prelucrat, în scopul modificării formei şi dimensiunilor, prin detaşare de
aşchii, în condiţii tehnologice cât mai avantajoase

Viteza de aşchiere
şi
durabilitatea sculei

Solicitări mecanice
în timpul aşchierii
PRELUCRABILITATEA
PRIN AŞCHIERE (P.A.)
Consumul energetic
la aşchiere

Calitatea suprafeţei
prelucrate

Criterii de definire a prelucrabilităţii prin aşchiere

Principalele mărimi utilizate pentru aprecierea aşchiabilităţii
uzura şi durabilitatea sculei
viteza de aşchiere vT
forţele de aşchiere şi momentul de aşchiere
puterea de aşchiere
forma aşchiilor
temperatura din zona de aşchiere
indici specifici ai procesului de prelucrare - exemplu: numărul
de găuri posibil a fi executate până la o uzură dată a burghiului

Criterii de apreciere a aşchiabilităţii

analiza poziţiei curbelor durabilitate - viteză de aşchiere (criteriul
de uzură)
criteriul formei aşchiilor
 Factori de dependenţă ai prelucrabilităţii prin
aşchiere a materialelor sinterizate
Porozitatea
Structura Forma şi mãrimea porilor
specifică Proprietãţile granulelor
pulberii

Compoziţia chimicã
FACTORI DE Factorul de
Structura
INFLUENŢA material ai
matricei metalice Impurităţi
P.A. Adezivi

Procedeul de aşchiere
Parametrii regimului de
Condiţii de aşchiere
aşchiere Geometria sculei aşchietoare
Fluidul de aşchiere
Temperatura de aşchiere
 Structura specifica

Schema aşchierii materialului

sinterizat

Pori  contactul necontinuu între materialul de prelucrat şi muchia

aşchietoare a sculei  întreruperi frecvente ale procesului de aşchiere
prin microşocuri repetate asupra tăişului

 uzura tăişului sub formă de microciupituri a căror mărime este

aproximativ egală cu dimensiunile medii ale porilor materialului
sinterizat prelucrat
 Structura specifica

Dependenţa uzurii burghiului

de numărul de găuri executate
şi de densitatea materialului
sinterizat (304L)

Influenţa densităţii relative

asupra durabilităţii burghiului
la găurirea materialului
sinterizat inox 304L
 Structura specifica

Dependenţa forţei de aşchiere (a) şi momentului de aşchiere (b) de

densitatea relativă pentru diverse grade de uzură a burghiului la
găurirea materialului 304L
efortul de aşchiere depinde şi de starea uzurii burghiului

 studiile metalografice scot în evidenţă densificarea prin ecruisare

şi densificarea stratului superficial al suprafeţei prelucrate, a cărui
grosime depinde de regimul de aşchiere, de porozitate şi de gradul de
uzură al sculei aşchietoare
 Structura specifica

porozitatea  scăderea conductivităţii termice şi difuzivităţii

termice  creşterea temperaturii în zona de aşchiere 
intensifică uzura sculei (uzura termică), activează oxidarea materialului şi
reacţiile chimice în suprafaţa prelucrată
 Factori de material

Materiale sinterizate fier-grafit

cei mai buni indici de aşchiabilitate  structura feritică, scad in ordinea:
structură ferito-perlitică, perlitică, perlito-cenrentitică

Imbunătăţirea prelucrabilităţii prin aşchiere  utilizarea aditivilor

reducerea forţelor de aşchiere, mărirea durabilităţii sculelor
aşchietoare, micşorarea rugozităţii, dar cu unele efecte secundare cum
ar fi modificări dimensionale în urma sinterizării şi în unele cazuri
reducerea caracteristicilor fizico-mecanice
 Aditivi (%) Efectul asupra Modificări dimensionale Efectul asupra
P.A. după sinterizare propr. mecanice

(0-2,2)% Sn creştere uşoară 0 0

(0-2,5)% Pb creştere pronunţată creştere uşoară scădere accentuată
(0-1,0)% Mn creştere pronunţată - -
90-0,5)% S creştere pronunţată creştere uşoară -
(0-0,5)% MnS creştere pronunţată - 0
(0-0,8)% creştere pronunţată creştere uşoară 0
MoS2
(0-2,0)% Bi creştere pronunţată - 0
(0-0,25)% Se creştere pronunţată creştere uşoară scădere uşoară
0,1 %BN creştere uşoară - scădere uşoară
Cu (infiltrare) creştere pronunţată creştere pronunţată creştere uşoară
 Condiţiile de aşchiere

Adâncimea de aşchiere la prelucrarea pieselor sinterizare este în

general mică, de circa (0,2…3) mm, neavând practic influenţă asupra
rugozităţii suprafeţei prelucrate

Viteza de aşchiere influenţează durabilitatea sculei aşchietoare şi

productivitatea prelucrării, depinzând de porozitatea şi natura
materialului matricei metalice

Avansul influenţează atât durabilitatea sculei cât şi calitatea

suprafeţei prelucrate

Geometria părţii active a sculei aşchietoare