Obtinerea nanomaterialelor.

Abordarea teoretica (bottom-up) si

abordarea inginereasca (top-down)
 C2_Nanomat&Nanoteh.
OBTINEREA NANOMATERIALELOR

Obtinerea materialelor metalice functie de structura interna a acestora.

Tehnologiile de fabricatie includ :
- Procese de echilibru termodinamic (liniile continue 1, 2, 3)
- Procese inafara de echilibru termodinamic (liniile discontinue 4, 5, 6)
 C2_Nanomat&Nanoteh.
OBTINEREA NANOMATERIALELOR

Abordarea inginereasca
(top-down)

Materie prima

Particule pulberi

Particule sub-micronice NANO-METALURGIA

PULBERILOR

clusteri

atomi

Abordarea stiintifica
(bottom-up)
 C2_Nanomat&Nanoteh.
OBTINEREA NANOMATERIALELOR

Metode de elaborare a pulberilor metalice

functie de starea de agregare

Starea de agregare Metode de elaboarre

Stare solida Macinare grosiera a materiei prime
Macinare la temperatura ambianta
sau criogenica

Stare lichida Atomizare

Stare gazoasa Reactii de precipitare in faza
gazoasa
 C2_Nanomat&Nanoteh.
OBTINEREA NANOMATERIALELOR

Metode de procesare a pulberilor metalice

Criteriu de selectie Procese de sinteza

Metode mecanice
Metode chimice si electrolitice
Metode fizico-chimice
Macinare in stare solida
Pulverizare in stare lichida
Reducerea oxizilor metalici
Electroliza
Precipitare in faza gazoasa
 C2_Nanomat&Nanoteh.
OBTINEREA NANOMATERIALELOR

Metode de procesare a pulberilor ceramice

Criterii de selectie Procese de sinteza

In faza solida
In faza lichida
Starea de agregare
In faza gazoasa
In combinatii de faze
Mecanica
Descompunere termica
Metode Precipitare sau hidroliza
Hidrotermala
Topire si racire rapida
Metode de elaborare a pulberilor metalice

1. Metode mecanice
1.1. Obţinerea pulberilor prin măcinare
1.2. Obţinerea pulberilor prin pulverizare
1.3. Obţinerea pulberilor prin atomizare
2. Metodele fizico-chimice
2.1 Obţinerea pulberilor prin reducerea oxizilor
2.2 Obţinerea pulberilor prin electroliza
 1.1. Obţinerea pulberilor prin macinare

Dispozitive de elaborare:
1.1.a- mori cu bile,
1.1.b- mori vibratoare cu bile,
1.1.c- mori planetare cu bile,
1.1.d- atritoare

Principiul de funcţionare:
Materialul metalic se transforma in pulbere ca urmare a ciocnirilor repetate care
au loc in interiorul incintei cu bilele sau cu pereţii incintei.
 1. 1.a. Macinarea in morile cu bile

Aplicabilitate: în procesul de măcinare al unui număr relativ

restrâns de pulberi: de feroaliaje, de carburi,
de aliaje Al-Fe sau Al-Si-Fe, la macinarea catoziilor poroşi
şi fragili obţinuţi prin electroliză
Avantaje: procedeu e folosit cu succes la măcinarea oxizilor metalici necesari la procedeele de
fabricaţie prin reducere
Dezavantaje:
- metoda poate fi aplicata numai in cazul metalelor si aliajelor casante
- exista riscul impurificarii pulberii măcinate cu materialul bilelor si al căptuşelii morii
Materie prima: materiale casante obtinute in urma sfaramarii in mori cu ciocane sau role
Principiu de functionare: materialul metalic se transforma in pulbere ca urmare a ciocnirilor
repetate care au loc în interiorul tobei cu bilele sau cu pereţii tobei. Deoarece tobele se
încălzesc foarte mult în timpul procesului de sfărâmare, ele sunt stropite puternic cu apă,
Medii de protectie: ca atmosfera protectoare: azot, argon, în cazul materialelor cu mare
afinitate faţă de oxigen – unde pericolul de ardere explozivă a pulberii este foarte mare - se
creează în tobă o atmosferă protectoare
 1.1.b. Macinarea in mori vibratoare cu bile

Aplicabilitate: la fabricarea pulberilor

- de aluminiu, fine si foarte fine
- de carbura de wolfram
- de titan
- de grafit, fine

Avantaje:
- productivitatea este de aproximativ 6-8 ori mai mare fata de morile cu bile obisnuite

Caracteristici:
- capacitate ………………………………………………..pana la 1000 l
- frecventa oscilatiilor……………………………………….900-3000/min
- amplitudinea oscilatiilor…………………………………...1-4 min
- marimea bilelor…………………………………………….diam 8-20 mm
- gradul de umplere al volumului util al morii …………….75-80%
 1.1.c. Macinarea in mori planetare cu bile

Moară planetară cu bile Pulverisette 6

Caracteristici:

• Turaţie: (100-650) rpm

• Mediu de măcinare: aer, protector, criogenic
• Dimensiune iniţială particule pulberi: 10 mm
• Dimensiune finală a particulelor de pulbere obţinute: < 1 µm
• Capacitate bol: 225 ml
Moară planetară cu bile Pulverisette 6
 1.1.c. Macinarea in mori planetare cu bile

Moară varioplanetară Pulverisette 4

Caracteristici:

• Turaţie variabilă a tamburului şi a bolurilor de macinare: (0-400) rpm

• Mod măcinare: frecare / impact
• Dimensiune iniţială particule pulberi: max 10mm
• Dimensiune finală a particulelor de pulbere obtinute : < 1 µm
• Capacitate boluri: 225 ml x 2 boluri
• Mediu de măcinare: aer, protector, criogenic
 1.1.d. Macinarea in atritoare

Avantaje:
- productivitatea este de aproximativ 2-3 ori
mai mare fata de morile cu bile
Principiu de functionare. In atritor măcinarea
materialului se face în suspensie care este circulată
continuu prin conducta (3) şi atritor cu ajutorul pompei
cu membrană (2). Arborele central (1), prevăzut cu Legendă
bare radiale, se roteşte şi intensifică procesul de 1 ax cu palete
măcinare prin mişcarea continuă a bilelor (4) şi a 2 pompa
3 conducta de recilculare
suspensiei. a suspensiei
4 bile de macinare
Caracteristicile pulberilor metalice elaborate:
 au granulaţie neuniformă cu dispersie relativ mare
Fig.2.1 Schema de funcţionare a unui atritor
care scade odată cu creşterea timpului de măcinare
 au muchiile rotunjite cu tendinţă spre forma ovoidală
sau sferoidală ;
 sunt contaminate cu particule desprinse de pe pereţii
tobei şi din bilele de măcinare ;
 în majoritatea cazurilor pulberile sunt acoperite cu un
Pulbere elaborată după:
strat de oxid, ceea ce presupune o operaţie ulterioară a)1h de măcinare ; b) 3h de măcinare
de reducere a acestuia.
 Procedeul Coldstream
Aplicabilitate: particulelor grosolane de pulbere din
materiale fragile (ex. compuşi intermetalici) în vederea obţinerii
de pulberi foarte fine.
Principiu de functionare: Particulele iniţiale de pulbere
sunt dirijate într-o duză cu ajutorul unui jet de aer (p=0,7 MPa
şi t=293K)]. La ieşirea din duză a jetului de aer impreuna cu
particule metalice, datorită scăderii bruşte a presiunii la p=0,1
MPa şi temperatura scade la cca.273K ceea ce face ca
materialul să fie mai fragil să se sfărâme mai uşor. Dupa mai
multe recirculari se ajunge la granulaţia dorită a particulelor de
pulbere.
Caracteristici ale pulberilor obţinute: 1-perete de oţel;
- granulaţie neuniformă cu dispersie relativ mare care scade 2-granule fine de pulbere;
odată cu creşterea numărului de recirculări ; 3-granule inţiale de pulbere;
- prezintă forme variate, cu suprafeţe neregulate şi muchii 4-duză;
ascuţite ;
5-jet de aer comprimat
- pot fi contaminate cu particule desprinse de pe peretele de
impact ; Fig.2.2 Schema de principiu a obţinerii pulberilor
- uneori prezintă şi pelicule superficiale de oxizi, fapt ce prin procedeul Coldstream [1]
determină operaţii ulterioare de reducere a acestora.
 1.2 Obţinerea pulberilor prin pulverizare

Aplicabilitate:
productivitate marita deoarece permite elaborarea unor pulberi inalt calitative in
conditii de eficienta economica

Variante tehnologice

1.2.1. Pulverizarea cu jeturi lichide

1.2.2. Pulverizarea cu disc rotitor

 1.2.1. Pulverizarea cu jeturi lichide aspectul dendritic al suprafeţei unei particule de
formǎ sfericǎ

Avantaje: Pulverizare cu jet de apă

- unul din cele mai productive procedee
Metal lichid
- permite elaborarea unor pulberi înalt
calitative in condiţii de eficienta economică; Creuzet
Principiul de functionare S
Constă în destrămarea unui jet de metal Ajutaj

lichid (topit într-un creuzet) cu ajutorul a 6-8

jeturi lichide dispuse circular.
Parametrii de influenţă ai procesului: Jeturi de apă la
presiuni ridicate
- presiunea jeturilor lichide (cca. 14 MPa)
- unghiul de impact al jeturilor asupra
jetului de metal topit (70°-75°). Abateri mari
de la aceste valori conduc la improscari de
metal si la granulatii ale particulelor Imagine SEM a Imagine MO a
purverulente intr-o plaja foarte larga particulelor obţinute particulelor obţinute
Eliminarea apei
Caracteristici ale pulberilor
Şlam apă/pulberi metalice
- Suprafaţa pulberii prezintă dendrite
datorită vitezei rapide de solidificare
- se obţin pulberi cu granulaţie relativ
uniformă Fig. Instalaţie de pulverizare pentru obţinerea pulberilor
metalice de armare a MC
 1.2.2. Pulverizarea cu disc rotitor

Principiul de functionare
Pulverizarea se desfăşoară pe principul
destrămării unui jet de metal lichid (2) topit
într-un creuzet (1) la impactul cu un disc (5)
de turaţie ridicată (n = 1500...1800 rot/min.)

Factori de influenta
- cel mai important – turatia discului -
deoarece este determinanta pt granulaţia
pulberii obţinute

Caracteristicile pulberilor obtinute 1 - creuzet;

- granulaţie relativ uniformă; 2 - jet de metal;
- au formă neregulată, 3 - capac;
- suprafaţa prezintă dendrite datorită vitezei 4 - pulbere;
rapide de solidificare; 5 - disc rotitor;
-sunt acoperite de o peliculă de oxid ceea 6 - bazin cu apa
ce presupune o operaţie ulterioară de
reducere a acestuia. Fig.2.4 Elaborarea pulberilor metalice prin pulverizarea cu disc rotitor [3]
 1.3 Obţinerea pulberilor prin atomizare

Dispozitive: atomizoare
Aplicabilitate: pentru obţinerea de pulberi din
duză pentru purificarea
majoritatea metalelor/aliajelor, fie cu temperaturi de gaz gazului
ridicate de topire (Fe, Cu, alame, bronzuri) fie cu
admisie
punct scăzut de topire (Pb, Zn, Cd) gaz aspectul poros al suprafeţei granulelor

Principiul de functionare. Procedeul se

bazează pe destrămarea în picături a jetului de
metal/aliaj topit de către un flux de gaz (aer,
ciclon
argon sau azot). Inainte ca picăturile să atingă o separator

suprafaţă solidă, datorită impactului cu flux de

gaz sub presiune, ele se transformă în particule
pulverulente.
Caracteristici ale pulberilor obţinute
- formă sferică container colector
-granulaţie particulelor de pulbere este
controlată prin volumul si presiunea jetului de
gaz, precum si de grosimea jetului de topitura
- suprafaţa fiecărei granule prezintă pori faţă de
Fig.2.5. . Elaborarea prin atomizare a pulberilor metalice [2] :
particulele elaborate prin pulverizare, care, din
cauza vitezei rapide de solidificare (la contactul a) instalaţie de atomizare ; b) aspectul morfologic al particulelor de Bz
90/10
cu jetul de apa) prezinta dendrite
 2.1. Obţinerea pulberilor prin reducerea oxizilor

Aplicabilitate:
- pentru fabricarea pulberilor de Fe, Ni, Cu, Co W, Mo.
- atunci cand se doreste o puritate ridicata a pulberii
(cazul metalelor nobile, aliajelor dure) reducerea de face
cu hidrogen
Producţie: la scară mondială: firma suedeză Höganäs
şi S.C. Ductil S.A. Buzău
Cel mai raspandit procedeu de reducere oxizilor de Fe
este aplicat de firma suedeza Höganäs.
Principiul de functionare (procedeului de reducere
a oxizilor de Fe aplicat de Höganäs) utilizeaza minereu
de Fe de calitate ridicata pe care-l introduce impreuna cu
cocs si var in retorte (vase) ceramice inchise. Aceste
retorte parcurg un cuptor tunel de lungime 200m, timp in
care are loc reducerea minereului de Fe si obtinerea unui
burete tubular din fe. Prin macinarea acestuia se obtine
pulberea de Fe, care va fi supusa ulterior unui tratament
de recoacere in mediu reducator (hidrogen, sau azot).
b) pulbere de Fe obţinută prin reducere (SEM)

Fig.2.6. Schema de principiu a instalaţiei de reducere a oxizilor prin metoda Höganäs [1]
 2.2. Obţinerea pulberilor prin electroliza
Avantaje:
- posibilitatea fabricării unor pulberi de mare puritate, chiar în cazul utilizării unor materii prime mai puţin pure;
- se poate varia mărimea granulelor până la un grad de fineţe mare
Dezavantaje:
- preţul ridicat al pulberilor - de 3…4 ori mai mare decat al pulberilor obtinute prin pulverizare, motiv pentru care ele sunt folosite
numai la fabricarea produselor speciale.
Principiul de functionare . Prin alegerea adecvata a parametrilor procesului de electroliza, acest procedeu permite ca la
catodul instalatiri sa se depuna material metalic sub forma de pulbere.
Solutiile electrolitice pot fi de tipul
- saruri ale metalelor de depunere (Cu, Sn, Fe, Ag)
- topituri ale sarurilor metalelor respective (Ta, U, Ni, Zr, Ti)
Factorii de influenta ai formei sub care se depune materialul pulverulent:
- concentratia electrolitului
- temperatura
- densitatea de curent
- agitarea electrolitului
- miscarea sau vibrarea electrozilor
Astfel:
• la densităţi mici de curent se depune metal compact, dar fragil şi acesta poate fi uşor măcinat.
• la densităţi medii de curent se depune metal poros
• la densităţi mari de curent la catod se obţine pulbere metalică.
Caracterizarea pulberilor obţinute:
- granulele pulberilor au forma dendritica cu structura spongioasa Fig.2.7 Pulbere dendritică obţinută
- prezinta puritate ridicată, presabilitate bună, sinterizabilitate foarte bună prin electroliza Cu [5]