FABRICA DE ZAHAR BOD

1. ISTORIC

SC FABRICA DE ZAHAR BOD SA este una dintre cele patru fabrici producatoare de zahar din tara, fiind
singura societate de acest tip cu capital integral romanesc si avand arondata cea mai mare arie de cultivare a
sfeclei de zahar. Cultura sfeclei de zahar reprezinta principala cultura agricola din judetele Brasov, Covasna si
Harghita, fiind singura activitate agricola eficienta cu rezultate sigure si constante. De mentionat este ca 80% din
cultura agricola a judetelor Brasov si Covasna este data de sfecla de zahar si cartof astfel incat populatia rurala
din aceste zone depinde in mare parte de productia celor doua culturi. Fabrica de Zahar Bod sustine cultivarea
sfeclei de zahar si in judetele limitrofe, respectiv in Sibiu si Alba.
Peste 780 de ferme mari plus 1200 ferme mici sunt implicate in procesul agricol al culturii de sfecla de
zahar, acestea furnizand materia prima necesara productiei anuale. Conform evidentei AJOFM Brasov, fermele
antementionate sustin un numar de cca 17.000 de angajati care au un loc de munca stabil datorita functionarii
societatii. Aceste date releva importanta fabricii sub aspect economic si social in judetele mentionate.
Datorita procesului de retehnologizare, Fabrica de Zahar Bod are cel mai inalt randament de prelucare ,
clasandu-se printre primele 30 din Uniunea Europeana cu privire la clasamentul eficientei procesarii sfeclei de
zahar avand un numar permanent al angajatilor de aproximativ 320.

2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A ZAHARULUI DIN SFECLA DE ZAHAR

Procesul tehnologic de prelucrare a sfeclei de zahr este un proces complex de extracie, format
dintr-un ansamblu de operaii fizice, chimice i fizice-chimice, care au ca scop asigurarea condiiilor
tehnice optime pentru extragerea i cristalizarea cu un randament ct mai ridicat i cu cheltuieli minime
a zahrului coninut n sfecla de zahr.

Page
1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Fig. 1 Schema tehnologica de obtinere a zaharului din sfecla de zahar

2.1.

RECEPTIA SFECLEI DE ZAHAR

Page
2

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Recepia calitativ i cantitativ a sfeclei de zahr de la cultivator se face n baza prevederilor

contractului de furnizare-livrare a sfeclei. Receptia cantitativ const n cntrirea sfeclei, iar recepia
calitativ const n verificarea indicilor de calitate ai sfeclei:
Coninutul de zaharoz;
Gradul de vtmare a sfeclei;
Gradul de decoletare
Coninutul de impuriti vegetale, minerale
Coninutul maximal admis de impuriti este de 3% din care 1% impuriti vegetale i 2%
impuriti minerale.
Pregatirea sfeclei pentru industrializare
Reprezinta prima faza a procesului propriu-zis de prelucrare a sfeclei de zahar si este importanta
pentru ca asigura eliminarea impuritatilor minerale si organice din masa sfeclei, care pot produce
fenomene microbiologice cu efect negativ asupra functionarii fabricii, si asigura conditii optime de
desfasurare a fazelor si operatiilot ulteriore de prelucrare a sfeclei.Principalele operatii ale acestei faze
care asigura pregatirea sfeclie in valoarea prelucrarii industriale sunt:
-descarcarea sfeclei din mijloacele de transport;
-transportul sfeclei si depozitarea de scurta durata in canalele fabricii;
-transportul sfeclei din silozurile de zi la peretele exterior al halei de fabricatie;
-indepartarea impuritatilor minerale;
- indepartarea impuritatilor organice;
-ridicarea sfeclei la masina de spalat;
-spalarea sfeclei;
-ridicarea radacinilor spalate la buncarul masinilor de taiat;
-dezinfectarea sfeclei spalate;
-taierea sfeclei si obtinerea taiteilor de sfecla
Descarcarea sfeclei din mijloacele de transport. Dupa analiza, sfecla care indeplineste
indicatorii de calitate din contractul incheiat intre fabrica si cultivatori este receptionata de fabrica,
adica este acceptata plata contravalorii sale. Sfecla receptionata este descarcata in silozurile fabricii, pe
platfromele fabricii sau pe platformele bazelor de receptie. Pentru descarcare se utilizeaza doua
procedee si anume:
Page
3
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

-descarcarea mecanica, realizata prin bascularea mijloacelor de descarcaz, ceea ce determina

alunecarea radacinilor de sfecla si caderea sa. Aceasta operatie mai poarta denumirea si de descarcare
uscata, pentru ca se realizeaza fara a utiliza forta pe care o creeaza un curent de apa;
-descarcarea hidraulica, realizata cu ajutorul unui curent de apa de o anumita presiune, care loveste
sfecla, antrenand-o in cadere. Aceasta reprezinta descarcarea umeda, pentru ca utilizeaza forta creata
de un curent de apa.
Descarcarea sfeclei destinate prelucrarii imediate, in vederea extragerii zaharului, se poate
realiza atat mecanic cat si hidraulic. Descarcarea umeda sau hidraulica a sfeclei se efectueaza direct in
canalul hidraulic destinat transportului sfeclei pana la peretele halei de fabricatie.

Descarcarea sfeclei se face astfel:

-in curtea fabricii; pentru mijloacele de transport care nu sunt prevazute cu sistem de basculare se
realizeaza atat cu platforme basculante fixe cat si mobile;
Pentru descarcarea uscata a sfeclei, vehiculul incarcat cu sfecla basculeaza cuva sau este
inclinat cu ajutorul platformelor basculante fixe. Sfecla cade pe o banda transportoare sau pe un sistem
de benzi transportoare care o dirijeaza la un sistem mecanic de indepartare a pamantului aderent si a
impuritatilor mecanice. Sfecla astfel curatata de pamant este transportata si depozitata in silozurile de zi
ale fabricii. Pentru decarcarea uscata a sfeclei in bazele de receptie sunt utilizate doua procedee si
anume:
-bascularea cuvei mijlocului de transport incarcat cu sfecla, utilizandu-se sistemul propriu de basculare
frontala sau laterala;
Page
4
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

-inclinarea mijlocului de transport incarcat cu sfecla cu ajutorul unor platforme basculante mobile, care
sunt autopropulsate, actionate hidraulic si prevazute cu sistem de curatire de pamant si cu benzi
transportoare pentru aranjarea in stive de depozitare.
Sfecla descarcata pe cale uscata, prin basculare, prin inclinarea vehicului sau cu podul Portal
cade pe o banda transportoare si, cu ajutorul unui sistem de benzi transportoare, este dirijata la un
sistem mecanic de indepartare a pamantului aderent si a impuritatilor mecanice si apoi este transportata
si depozitata in silozurile de zi ale fabricii.
Platformele basculatoare mobile sunt prevazute cu sistem propriu de curatire de pamant.
Descarcarea hidraulica sau umeda a sfeclei de zahar. Descarcarea sfeclei destinate
prelucrarii imediate, in vederea extragerii zaharului, se poate realiza atat mecanic cat si hidraulic.
Descarcarea hidraulica sau umeda a sfeclei se efectueaza direct in canalul hidraulic destinat
transportului sfeclei pana la peretele halei de fabricatie. Acest mod de descarcare a sfeclei din
mijloacele de transport consta in conducerea vehiculului incarcat cu sfecla sub un dispozitiv de
constructie speciala al carui jet de apa sub presiune de 4 bar poate fi indepartat in orice punct al
vehiculului.

Transportul sfeclei pana la peretele exterior al halei de fabricatie. Sfecla descarcata pe cale
umeda si sfecla din silozurile de zi ale fabricii se transporta pana la peretele exterior al halei de
fabricatie folosind un curent de apaa care circula printr-un canal de forma speciala numit canal
hidraulic. Acest mod de transport al sfeclei este denumit transport hidraulic. Sfecla poate fi
transportata cu apa, deoarece are masa specifica de 1,05 1,08, corespunzatoare apei care contine
suspensii fine.
Page
5
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Apa utilizata pentru transportul hidraulic al sfeclei are un circuit inchis si este sistematic
purificata prin separarea prin decantare a impuritatilor grosiere antrenate din masa sfeclei transportate.
In decantoare, apa trebuie permanent alcalinizata si clorinata sau tratata cu substante biocide.
Temperatura apei de transport hidraulic al sfeclei trebuie sa fie de 15 20C. Cantitatea de apa utilizata
la transportul hidraulic este de 650 700 kg sfecla. Viteza de circulatie a apei in canalul hidraulic este
de 0,6 0,7 m / s. Pe acest traseu sunt montate utilaje care permit indepartarea impuritatilor
minerale si vegetale, precum si un dozator care asigura constanta debitului care alimenteaza sistemul
de ridicare a sfeclei la masinile de spalat.

La transportul hidraulic al sfeclei se realizeaza si o spalare partiale. Pe traseul hidraulic, sunt

montate urmatoarele utilaje:

dozatorul de sfecla;
prinzatorul de sfecla;
prinzatorul de paie;
utilajul de ridicat sfecla la masina de spalat.

In afara canalului hidraulic, sunt construite decantoare, pentru purificarea apei de transport si
spalare. Dozatorul de sfecla are rolul de a trimite sfecla in mod ritmic in sectia de prelucrare. Dozatorul
este format din axul 1, pe care sunt montate spitele, prevazute cu gratare, printre care poate trece apa.

Page
6
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Prinzatorul de pietre, are rolul de a indeparta, din masa de sfeclei, corpurile care nu plutesc
(pietre, nisip, corpuri metalice, care ar putea defecta masinile de taiat si ar colmata canalele reducand
astfel capacitatea de transport)
Utilajul de ridicat sfecla, la masina de spalat. Intrucat canalul de transport hidraulic, la capatul din
spre fabrica, se afla la cota scazuta fata de cota zero si pentru a introduce sfecla la masina de spalat,
aflata la primul palier, este necesar un utilaj de ridicat, care poate fi:

transportor elicoidal inclinat;

pompa Mamut;
elevator vertical cu cupe;
roata elevatoare;
pompa centrifugala.

SPALAREA SFECLEI DE ZAHAR

Spalarea sfeclei de zahar, este necesara, pentru:
indepartarea pamantului aderent pe suprafata sfeclei, care ar produce uzura masini de spalat;
indepartarea pietrelor, nisipului, paielor, care nu au fost indepartate pe traseul canalului
transportor;
indepartarea microrganismelor de la suprafata sfeclei, odata cu impuritatile.

Page
7
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

TAIEREA SFECLEI DE ZAHAR

Scopul taieri este acela de a mari suprafata de contact a apei cu taietei de sfecla, ceea ce conduce la:
-

marirea cantitati de zahar ce se extrage din taietei;

micsorarea timpului de extractie. Cea mai frecventa forma de taiere, este in V, deoarece prezinta
rezistenta mare de tasare si rezistenta mica la circulatia zemi ;
suprafata mare de contact cu apa de difuzie.

Page
8
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Masinile de taiat sfecla, pot fi:

Masina centrifugala
Masina cu disc care se compune dintr-o palnie prin care se introduce sfecla in mantaua
cilindrica, in interiorul careia, se afla discul orizontal. In mantaua cilindrica, stratul de sfecla
are 2. 3 m si greutatea acestui strat apasa sfecla pe suprafata cutitelor, de pe discul, care se
roteste. Taietei rezultati, sunt evacuati pe la partea inferioara a masini .
Cutitele se monteaza in port cutite. Un port cutit, fiind format dintr- o rama1, falcile de fixare3 ,
intre care se fixeaz cutitul 2. In fata cutitului exista placa frontala 4. Distanta dintre cutit si placa
frontala, d, este de 2 - 2,5 mm, pentru sfecla sanatoasa si 3,4 - 7 mm, pentru sfecla lemnoasa si
inghetata. Inaltimea cutitului fata de placa frontala este de 2,5 - 4 mm si se poate regla cu o pana de
otel. Casetele port cutit pot fi pentru cutite Goler (cele descrise mai sus), pentru cutite frezate si casete
oarbe (pentru reducerea capacitai de taiere). Pentru a obtine taietei in forma de V se folosesc doua
Page
9
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

feluri de cutite care se deosebesc intre ele prin decalarea laterala a muchiilor cu din deschiderea
dintre doi dinti consecutivi. Cutitele se numeroteaza cu 1 si 2 si se monteaza alternativ in masina.

Extracia zahrului
Extractia zaharului din sfecla de zahar taiata sub forma de taitei se realizeaza in difuzie
contracurent, mediul de extractie fiind apa calda, acidulata la pH de 5,8 6,2.

Page
10
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Difuzia este un fenomen fizic prin care moleculele substantelor dizolvate trec libere in acea
parte a solutie in care concentratia lor este mai scazuta, pana ce in intreaga solutie repartizarea lor
devine uniforma.
In sfecla de zahar, zaharil se afla dizolvat in sucul celular din vacuola aflata in mijlocul
celulelor tesutului radacinii. Trecerea moleculelor de zahar prin membrana celulelor in mediul
inconjurator este, in mod normal, impiedicata de masa protoplasmaticamarginita de o pelicula
ectoplasmatica semipermeabila ce inconjoara vacuola. La o temperatura mai mare de 70C, pelicula
extoplasmatica este distrusa, protoplasma este coagulatasi distrusa, sucul celular ia locul protoplasmei
si, ajungand in contact cu membrana permeabila a celulei, trece in mediul inconjurator printr-un proces
clasic de difuzie. Denaturarea protoplasmei celulei la temperatura ridicata se numeste plasmoliza si
joaca un rol important in procesul de extractie a zaharului din sfecla.
Extractia zaharului din sfecla este, deci, operatia care asigura conditiile optime de desfasurare
a celorlalte operatii din procesul tehnologi de prelucrare a sfeclei, deoarece:
-de cantitatea de zahar extrasa prin difuzie din taiteii de sfecla depinde randamentul de zahar cristal al
fabricii;
-de puritatea zemii de difuzie obtinute depinde modul de desfasurare a procesului tehnologic in fazele
ulterioare si anume: la purificarea calco carbonica; la concentrarea zemii subtiri prin vaporizare; la
fierbere si cristalizare; la centrifugare; la epuizarea melasei prin tratare si cristalizare suplimentara prin
racire;
-de modul in care se desfasoara intregul procesc tehnologic depind pierderile de zahar si calitatea
zaharului cristal obtinut.
Extractia zaharului din sfecla este un proces complex de transfer de masa care trebuie analizat
din urmatoarele puncte de vedere:
- compozitia chimica a sfeclei de zahar si a zemii de difuzie, procesele de denaturare a unor grupe de
nezahar, a extractibilitatii si a gradului de difuzie a nezaharului din taiteii de sfecla in zeama de difuzie;
- cinetica procesului de transfer de masa, viteza extractiei zaharului prin difuzie si conditiile practice
in care se obtine zeama de difuzie;
- analiza factorilor care influenteaza extractia zaharului si epuizarea borhotului;
- influenta calitatii tesutului sfeclei de zahar asupra coeficientului de difuzie a zaharului si a
principalelor grupe de nezahar;
- influenta calitatii apei de difuzie asupra procesului de extractie a zaharului si a nezaharului;

Page
11
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

- influenta microorganismelor asupra procesului de extractie a zaharului prin difuzie, prevenirea si

combaterea activitatii microbiologice la extractie;
- principiul constructiv si functional al instalatiilor de extractie prin difuzie folosite in industrie;
FACTORI CARE INFLUENTEAZA PROCESUL DE DIFUZIE
Acesti factori se refera la:
Calitatea materiei prime. Difuzia este mai buna in cazul taieteilor din sfecla proaspata,
neinghetata/desghetata, fara structura lemnoasa, neatacata de microganisme si ajunsa la maturitate
tehnologica. Sfecla vestejita/lemnoasa, conduce la sfaramaturi si taietei de forma necorespunzatoare la
taiere. La sfecla nematurata, zaharoza are un coeficient de difuzie mai redus, ceea ce mareste durata de
extractie. Sfecla atacata de micro rganisme, conduce la aparitia de focare de infectie in instalatia de
difuzie si deci la pierderi de zaharoza.
Calitatea taieteilor. Taietei trebuie sa asigure o suprafata mare de contact cu zeama de difuzie,
deci, ei trebuie sa fie lungi, subtiri, dar rezistenti la rupere si tasare pentru a nu se impiedica circulatia
zemi de difuzie.
Calitatea apei la difuzie. Apa utilizata la difuzie, provine din condensul de la statia de
evaporare (pH alcalin), condensatorul barometric (pH alcalin), de la presa de borhot. Apele cu character
alcalin se trateaza cu SO2 sau H2SO4 pana la pH de 5,8 - 6,3. La acest pH, din sfecla se extrag mai
putine substante pectice care maresc vascozitatea zemi de difuzie, ceea ce ingreuneaza procesul de
purificare si filtrare a zemurilor si la cresterea de zahar in melasa. Apa de presare borhot, pentru a fi
refolosita se separa de pulpa si apoi se incalzeste la 10oC pentru sterilizare. Pentru difuzie se foloseste
si apa proaspata.
Temperatura de difuzie. Temperatura de difuzie, este importanta pentru realizarea plasmolizei
celulelor taieteilor si cresterea difuziei zaharului. La temperatura ridicata se realizeaza
pasteurizarea/sterilizarea zemi de difuzie. Temperatura normala intr-o instalatie de difuzie este 70-74 0
C, dar plasmoliza se realizeaza complet la 800 C. Temperaturi > 740 C, favorizeaza trecerea substantelor
pectice in zeama de difuzie, inmuierea si tasarea taieteilor, ceea ce conduce la incetinirea circulatiei
zemii.
Durata de difuzie. Durata de difuzie este de 60-10 min. La depasirea duratei, creste cantitatea
de nezahar in zeama, ceea ce creaza neajunsuri la purificare.
Sutirajul reprezinta cantitatea de zeama de difuzie ce se extrage in instalatii, in raport cu
greutatea sfeclei. Sutirajul este de 105-130 %. La depasirea sutirajului, zeama este prea diluata si deci
se consuma multa energie la concentrare.
INSTALATII DE DIFUZIE
Page
12
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Frecvent, se folosesc urmatoarele instalati de difuzie:

RT cu functionare continua;
BMA cu functionare continua;
DDS cu functionare continua.
Instalatia RT. Are drept component principal un tambur orizontal din otel, care se invarte pe
doua role de sustinere prin intermediul a doua bandaje. Miscarea de rotatie se realizeaza prin
intermediul unei coroane dintate, angrenate de o roata dinatel aflata pe axa grupului motoredactor. In
interiorul cilindrului sunt fixate 2 spirale cu inceputuri, decalate la 180 0 unul fata de altul, care
formeaza doua culuare elicoidale.
In partea de mijloc, pe toata lungimea axei tamburului, exista un spatiu gol, cu sectiune patrata,
prin care zeama trece dintr-un compartiment in altul. Pe toata lungimea cilindrului exista un perete
despartitor format dintr-o placa compacta in partea central si perforata in partile marginale. De placa
centrala sunt fixate table inclinate care dirijeaza trecerea taieteilor dintr-un compartiment in altul.
Sensul de inclinare al tablelor este astfel stabilit incat atunci cand tamburul se roteste, taietei aluneca in
sens invers sensului de inaintare a spiralelor. Cand tamburul se roteste, placa perforate ridica taietei si
ii scoate din zeama iar cand inclinatia placi este destul de mare, taietei aluneca pe tablele inclinate in
compartimentul urmator. La fiecare turatie a tamburului, datorita celor, doua spire, zeama se deplaseaza
in doua compartimente iar taietei in sens invers numai intr-un singur compartiment. Temperatura din
tambur este de 700 C, durata de deplasare a taieteilor 10 min, iar a zemii de difuzie de 50 min.

PURIFICAREA ZEMII DE DIFUZIE

Dupa separarea zemii de difuzie de borhot, zeama de difuzie reprezinta o solutie slab acida (pH
= 5,8- 6,5), cu o puritate de 82. 8 %, si avand un Brix de 13. 15%. Culoarea zemii este brun-inchisa
spre negru, spumeaza si are in suspensie pulpa fina de sfecla si impuritati minerale.

Page
13
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

NECESITATEA PURIFICARII ZEMII

Pentru a obtine zahar prin fierbere si cristalizare zeama trebuie purificata din urmatoarele
motive:
- trebuie eliminate particulele in suspensie si proteinele coagulate, deoarece acestea produc greutati la
filtrare;

Page
14
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

- zeama are reactie acida, adica un pH = 5,8-6,5 (corespunzator la 0,04% CaO). La asemenea pH
zaharoza se inverteste, zaharul invertit fiind melasigen si antreneaza in melasa o cantitate suplimentara
de zahar;
- zeama de difuzie are culoare inchisa care s-ar transmite si cristalelor
de zahar;
- zeama contine saponine care produc spuma si creaza dificultati la evaporare, fierbere si cristalizarea
zaharului;
- unele impuritati coloidale dau soluti vascoase care creaza greutati la fierbere si cristalizare.

FIERBEREA SI CRISTALIZAREA ZAHARULUI

Fierberea este operatia prin care zeama groasa obtinuta la evaporare (concentrare) cu 60- 65 0
Brix, se concentreaza pana la 90- 930 Brix, in care caz se obtine o masa groasa, care reprezinta, o
suspensie de cristale de zahar intr-un sirop mama. Siropul mama contine in solutie tot nezaharul aflat in
zeama groasa, precum si o parte din zaharul pe care impuritatile il mentin necristalizabil. Siropul mama
sau siropul de scurgere, este un sirop intercristalin cu puritate inferioara masei groase. Cristalizarea
Page
15
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

zaharozei (zaharului), are loc concomitent cu fierberea atunci cand zeama atinge o anumita
suprasaturatie.
Aparatele de fierbere a zemii groase sunt:
- aparate de fierbere verticale cu functionare discontinua;
- aparate de fierbere cu functionare continua. Frecvent se util zeaza aparatele de fierbere sub vacuum cu
circulatie mecanica a zemi groase- in acest aparat, concentrarea finala a masei, se poate face pana la
95- 960 Brix, pentru a avea cat mai putin zahar in siropul intercristalin, deci
pierderi de zahar in melasa cat mai mici. Fierberea poate dura 8.-16 ore. Dupa fierbere la Brixul dorit,
masa groasa este descarcata intr-un malaxor cristalizator, amplasat sub aparatul de fierbere. Malaxorul
cristalizator este racit artificial. In malaxorul cristalizator masa groasa se raceste si zaharul
cristalizeaza. Racirea trebuie astfel condusa incat siropul mama (intercristalin) sa fie suprasaturat.
Racirea finala se face pana la 35 0 C, iar inainte de centrifugare masa fiarta (masa groas) se incalzeste
la 40- 450 C, astfel incat siropul intercristalin sa devina o solutie saturata.
RAFINAREA ZAHARULUI
Datorita impuritatilor se obtine zahar cu cristale neuniforme, unele deformate si o coloratie
destul de intensa.
Indepartarea impuritatilor se face prin:
- operatia de afinatie a zaharului brut;
- dizolvare si recristalizare, dupa o prealabila decolorare si filtrare a clerselor. Afinatia, este metoda de
purificare a zaharului, prin care se inlocuieste, mecanic, pelicula de sirop intercristalin aderenta pe
cristale, care nu se indeparteaza la centrifugare, cu o pelicula de sirop cu puritate mai mare decat
siropul intercristalin aderent. Afinarea decurge in doua etape:
a) etapa de obtinere a masei artificiale, in care caz, zaharul se amesteca intr-un malaxor special cu
sirop incalzit la 85- 900 C, cu o puritate mai mare decat a siropului mama (intercristalin).
b) centrifugarea masei artificiale in centrifuge, cu care ocazie se poate face si o albire cu apa sau abur.
Conditiile in care are loc operatia de afinare sunt:
-

Brixul masei groase trebuie sa fie cat mai ridicat (90- 92 0 Brix), evitandu-se astfel dizolvarea
zaharului;
Amestecarea masei groase in malaxor trebuie sa dureze mai mult de o ora;
Inainte de centrifugare masa artificiala se aduce la 80- 90 0 Brix, prin adaos de sirop, care nu
trebuie sa depaseasca 25% fata de greutatea zaharului supus afinari ;
Page
16

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Siropul adaugat, trebuie sa aiba temperatura de 85- 900 C, astfel incat, masa artificiala sa aiba o
temperatura cat mai ridicata, ceea ce favorizeaza centrifugarea.

Obtinerea clerelor (clerselor) purificate. Se obtin prin dizolvarea zaharului galben, sau zaharului
afinat, in apa de condens sau intr-o zeama subtire bine purificata. Temperatura clerei (clersei), trebuie
sa ajunga la 80- 900 C, iar Brixul la 650 Bx. Operatia de dizolvare are loc in vase cu agitator si
serpentine de incalzire. Clerele (clersele) se decoloreaza cu:
- carbune de oase (carbune animal);
- carbune activ vegetal adaugat in proportie de 0,8% fata de substanta uscata. Dupa amestecare, clera
(clersa) se filtreaza in filtre cu discuri sau filter. Purificarea clerelor (clerselor) se poate face si cu
ajutorul schimbatorilor de ioni.
Scheme de fierbere si cristalizare
- scheme de fierbere si cristalizare cu patru produse ;
- scheme de fierbere si cristalizare cu patru produse si picior de cristal.
La toate schemele mentionate se observa ca intervine si operatia de centrifugare. De la
centrifugare se obtine:
- zaharul cristal cu 0,5% umiditate;
- siropul verde;
- siropul alb rezultat din spalarea zaharului cristale cu apa (70- 800 C) sau abur. Centrifugele utilzate in
industria zaharului pot fi cu functionare periodica (verticale, suspendate) si cu functionare continua
(orizontale si verticale)

TRANSPORTUL SI SORTAREA ZAHARULUI

Zaharul, obtinut de la centrifuge, trebuie uscat si pentru aceasta trebuie transportat la uscator,
transport care se poate realiza cu un transportor oscilant, care joaca si rol de sortator. Transportorul
oscilant este alcatuit dintr-o banda jgheab cu fund plat, sustinuta de arcuri inclinate si flexibile.
Miscarea oscilatorie este primita de la un mecanism biela-manivela. Cristalele de zahar se deplaseaza
prin salturi, ajungand la capatul transportorului de unde este preluat de un elevator care le ridica la
uscator. Jgheabul are latimea de 40 -100 mm si inaltimea marginilor de 20 -30 mm. Numarul de

Page
17
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

oscilatii este de 30- 40 pe minut. In timpul transportului zaharul se raceste si incepe sa se usuce. Pe
transportor, zaharul se deplaseaza cu 0,15 - 0,21 m/s in strat de 0,03 - 0,05 m.

SORTAREA ZAHARULUI
Aceasta operatie, are loc dupa uscare-racire si are drept scop de a sorta cristalele de zahar dupa
marime. Pentru sortare se utilizeaza:
site cu ochiuri de 0,3 - 0,7 mm (primul rand);
site cu ochiuri de 0,7 -1,5 mm (al doilea rand);
site cu ochiuri de aproximativ 3 mm pentru cristalele mari.

Page
18
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

DEPOZITAREA ZAHRULUI AMBALAT IN SACI

Zaharul care se ambaleaza in saci de iuta de 10 kg, sau saci de hartie de 50 si 25 kg, se
depoziteaza in magazii construite din materiale rezistente la foc si bine izolate termic si impotriva
umezeli. In magazie, sacii se aseaza in stive cu 15-20 saci pe inaltime. Stivele se construiesc pe gratare
de lemn. Stivuirea, se face pe directie longitudinal si apoi transversala, asigurandu-se astfel, soliditatea
stivelor si circulatia aerului. Stivuirea, se face mecanizat, cu ajutorul electrostivuitoarelor.

Page
19
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM