1 Prezentarea societatii Sc AL SA:

SC AL SA foloseste pentru productia proprie de

biodiesel uleiul de soia degumat neutralizat.Pana in prezent
intreaga productie de ulei degumat de soia era destinata
exportului
in
Germania.
In prezent, SC AL SA obtine in instalatiile proprii
biodiesel,
comercializat
sub
marca BIODIL.
In Europa occidentala se produc anual circa 12
milioane de tone de biodiesel, cantitate din care Germania
asigura circa 8 milioane de tone. Piata de biodiesel in
Romania la nivelul anului 2006, ar trebui sa fie de cca.
230.000 to, in conformitate cu HG 1844 din 212005, prin
care intreaga cantitate de combustibili la pompe pentru
transport, trebuie sa contina si biocombustibili.
Cadru
legislativ
Actele normative care sustin dezvoltarea producerii
combustibililor biodegradabili, biodiesel, sunt:
Directiva UE 2003/30/CE ;
HG 1844 din 212005
Cateva

extrase

din

cele
doua
acte
normative:
Directiva
UE
2003/30/CE
Directiva UE 2003/30/CE prevede promovarea utilizarii biocombustibililor si a altor
combustibili regenerabili, in special in sectorul transporturilor, ca parte a politicii UE de reducere a
dependentei de importul de energie si de scadere a emisiilor de gaze ce genereaza efectul de sera.
De asemenea, in directiva mentionata sunt prevazute termene pentru ca statele membre sa ia masuri
astfel incat pe pietele lor sa fie promovati biocombustibilii care sa inlocuiasca 2% din
energia continuta in benzina si motorina utilizate, pana la sfarsitul anului 2005, si circa 20% pana in
anul
2020.
HG
1844
din
212005
HOTARARE nr. 1.844 din 22 decembrie 2005 privind promovarea utilizarii biocarburantilor si a
altor
carburanti
regenerabili
pentru
transport
EMITENT:
GUVERNUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 44 din 18 ianuarie 2006
In temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul
Romaniei
adopta
prezenta
hotarare.
Acreditari
Biodil
a
primit
acreditarea
Registrului
Auto
Roman
Acreditare
atestata
prin:
Certificat de conformitate nr 2609/13.12006 pentru biodiesel, marca BIODIL, tip B-100 climat
temperat
grad
C
si
F
Licenta nr 2609/13.12006 pentru biodiesel, marca BIODIL, tip B-100- climat temperat grad C
si
F
Ambele documente confirma faptul ca 'Produsul a fost evaluat si corespunde documentului
normativ SR EN 14214:2004'
Logo:
'Calitate si disponibilitate pentru clientii nostri'
Prezentarea furnizorului de procesoare
Grupul Ageratec AB, Suedia, a inceput productia procesoarelor biodiesel, destinate
transformarii in bio-motorina a uleiului vegetal (floarea soarelui, rapita, soia, ulei rezidual si grasimi

animale). Din grupul Ageratec mai fac parte Ageratec BV, Olanda, care se implica in vanzari,
marketing, dinantare pentru capacitatile de productie mari si Ageratec Romania, companie de
cercetare-dezvoltare pentru tehnologii de granita in productia de biocombustibili.
Procesoarele sunt construite in facilitati moderne din Suedia, cu tehnologii de ultima ora si
dupa toate principiile de automatizare care minimizeaza costurile si maximizeaza randamentul.
Toate produsele sunt testate inainte de utilizare pentru identificarea oricaror neconcordante cu
standardele de calitate inalte ale producatorului. Un element care asigura un proces economic si
eficient este sistemul de pompe de caldura de mare precizie. Aceasta limiteaza consumurile
energetice, prin faptul ca la procesoarele mai mari de 16000 L caldura necesara vine chiar din
procesul chimic ce se desfasoara in recipient. Procesoarele respecta toate legile internationale
privitoare la limitarea efectelor gazelor de sera.
3. Procesoarele informatii generale
Aceste instalatii pot utiliza de la 1000 la 32 000 de litri de materie prima pe zi si pot functiona in regim continu pana la 10 ani. Pana la 16 000 L procesoarele
au incomponenta doua vase de otel inoxidabil, de la aceasta capacitate in sus exista trei astfel de vase iin componenta.

Procesul de mentienere a temperaturii optime se realizeaza prin utilizarea unor pompe de caldura
(care folosesc energia degajata de reactie) si de incalzitoare electrice. Intregul sistem este compact
si dispus pe o platforma care asigura transportul facil. Procesul este controlat de un microprocesor,
care funtioneaza pe baza senzorilor prezenti in diferite puncte ale instalatiei. Metanolul este stocat
intr-un recipient etans si asigurat din cadrul sistemului. Glicrolul este col;ectat automat pentru
preocesare in vederea valorificarii. Carburantul obtinut trece prin doua etape de filtrare, pentru a
asigura o functionare fara probleme a motoarelor diesel.
4. Analiza SWOT biocombustibili
Pentru a putea avea o coerenta in ceea ce priveste politicile si directiile pe care Romania
trebuie sa le urmeze in viitorul imediat apropiat pentru dezvoltarea domeniului biocombustibililor
este necesar a efectua analize calitative si cantitative asupra pietei viitoare de biocombustibili.
Preluand din domeniul de studiu al marketingului si managementului un instrument de analiza
calitativa, analiza SWOT a biocombustibililor ofera o imagine de ansamblu asupra principalelor
tipuri de biocombustibili care pot fi dezvoltati in tara noastra. In domeniul marketingului si
managementului analiza SWOT este un instrument cu ajutorul caruia pot fi evaluate atat punctele
slabe cat si punctele forte, oportunitatile cat si amenintarile implicate de o noua afacere. In cazul de
fata, analiza SWOT nu este aplicata unui nou plan de afacere, ci tehnologiilor pentru producerea si
caracteristicile de baza a biocombustibililor. Factorii interni ai tehnologiei sunt catalogati in
generale ca puncte forte sau puncte slabe, iar factorii externi sunt caracterizati ca oportunitati sau
amenintari.
Puncte forte:
-

productia de biocombustibili contribuie la asigurarea rezervei de energie

utilizarea biocombustibililor poate reduce emisiile de gaze poluante

datorita unui lant de productie mai lung, productia de biocombustibil creeaza noi locuri de
munca
productia de materie prima creeaza locuri de munca, in special in zonele rurale
productia de biocombustibili creeaza canale de distributie suplimentare pentru produsele
agricole si contribuie la cresterea veniturilor fermierilor

unii biocombustibili pot fi produsi descentralizat intarind astfel economia rurala

productia de materie prima poate reduce subventiile pentru agricul-tura

productia de materie prima pentru biocombustibili este o buna metoda pentru cultivarea
pamanturilor altfel neutilizate

prin productia de materie prima este asigurata extinderea zonelor cu vegetatie impiedicand
degradarea pamantului din zonele anterior necultivate

obtinerea produselor secundare duce la marirea veniturilor

biocombustibilii sunt putin sau deloc toxici

lantul de aprovizionare in industria biocombustibilor este relativ scurt

Puncte slabe:
-

productia de materie prima necesita suprafete intinse de pamant

utilizarea biocombustibililor duce la diversificarea combustibililor pentru transport,
rezultand in nevoia diversificarii tehnologiilor

preturile depind in mare masura de vanzarea produselor secundare

productia materiei prime depinde in mare masura de conditiile climatice si pedo-climatice

sunt caracterizate de continut mai mic de energie pe volum decat combustibilii fosili
Oportunitati:

au posibilitatea de a inlocui o mare parte din combustibilii fosili

au posibilitatea reducerii dependentei de titei

prezinta posibilitatea scaderii importului de titei si asigurarea securitatii energetic

pot reduce poluarea atmosferica prin emisia de gaze nocive si pot contribui la reducerea
efectului de sera (in timp)

introducerea cat mai rapida a acestora va duce la o tranzitie usoara de la combustibili fosili
la biocombustibili

deoarece exista interes pentru biocombustibili exista, de asemenea, o multitudine de

initiative de cercetare

vor fi descoperite noi recolte pentru obtinerea biocombustibililor cu continut mai mare de
energie

vor fi descoperite tehnici mai eficiente de productie

directivele UE promoveaza biocombustibilii

in multe tari europene au fost introduse reduceri de taxe pentru biocombustibili

Amenintari:
-

piata biocombustibililor este una relativ noua si nestabilizata

pe piata de carburanti, biocombustibilii au un procent de doar 1% in UE la ora actual

lobby-ul politic pentru biocombustibili nu este mult mai slab decat cel pentru combustibili
fosili
productia lor este limitata de suprafetele de pamant disponibile
productia de materie prima este in competitie cu productia de materie prima pentru
alimente

Capitolul III
Prezentarea procesului investitional

Societatea in prezent detine un utilaj de producere a biocombustibilului dar a carui productie

nu se apropie de cererea de pe piata fapt pentru care s-a decis achizitionarea unul al doilea utilaj
care sa aiba o capacitate de productie mult mai mare. S-a ajuns la aceasta decizie deoarece
societatea doreste sa isi dezvolte procesul de productie si sa atace piata cu o cantitate mult mai
mare de biocombustibil biodil. Aceasta decizie vine dupa o analiza a pietei locale din care s-a
constatat ca pe plan local societatea nu are concurenti in producerea acestui tip de combustibil.
Acest fapt reprezinta o oportunitate importanta pentru ca productia ar urma sa se valorifice prin
vanzari in proportie de 100% ceea ce face ca activitatea sa fie una profitabila. Pentru aceasta in
vederea efectuarii investitiei sunt necesare cateva etape ce trebuiesc urmate cu strictete: in
primul rand societatea stabileste necesitatea acestei investitii iar in urma deciziei de a realiza
investitia se trece la urmatoarea etapa. A doua etapa este prospectarea pietei de furnizori de
echipamente si procesoare pentru producerea biocombustibililor. Dupa ce s-a facut o analiza
detaliata asupra pietei de furnizori se alege furnizorul care ofera cele mai avantajoase produse,
servicii aferente cumpararii produsului, modalitatea de plata, garantia oferita, durata de livrare
convenita etc. Dupa ce s-a ales compania de la care se doreste achizitionarea procesorului se iau
in calcul din portofoliul de produse acele doua produse care corespund cel mai aproape planului
realizat de companie referitor la productia pe care doreste sa o realizeze in perioada urmatoare
achizitiei procesorului. Odata stabilite cele doua variante se intocmeste un proiect de eficienta
economica a fiecarui procesor pentru a stabili care dintre cele doua variante este cea mai viabila.
Acest studiu de eficienta reprezinta si obiectul prezentei lucrari. Privind rezultatele studiului de
eficienta conducerea societatii comunica companiei care se ocupa de comercializarea acestor
procesoare rezultatul la care s-a ajuns si implicit tipul de procesor pe care doreste sa il
achizitioneze. Se incheie un contract intre societate si companie in care vor si specificate si
serviciile adiacente oferite de aceasta, modalitatea de plata, termenul de livrare si de punere in
functiune si data la care se preconizeaza ca va intra in functiune.
In continuare voi prezenta variantele propuse pentru a fi analizate in vederea stabilirii
modelului care se doreste a fi achizitionat. Am realizat in continuare o detaliere a acestor utilaje
si a procesului de productie.
3.1 Procesoarele - oferta companiei
Aceste unitati de procesare a uleiurilor vegetale, inclusiv uleiuri utilizate, au fost dezvoltate
de specialistii suedezi cu ani in urma si utilizate timp de un deceniu cu succes in aceasta tara,
una dintre liderii in domeniu. La inceput capacitatea acestor procesoare era de numai 400 L/zi.
Profitabilitatea acestui proces de productie a facut ca in scurt timp nevoia de piata sa ajunga la
procesoare de 32 000l/zi. In acest moment se ofera procesoare de la 1000 l la 30 tone pe zi.
Procesul de productie automat si anumite module din cadrul acestor instalatii sunt patentate si
reprezinta inovatii tehnologice care duc la o eficienta exceptionala a convesiei grasimilor
vegetale la metil-esteri (componentii de baza ai motorinei bio).
3. Descrierea procesului de trans-esterificare
- titrarea preliminara determina continutul in acizi grasi liberi
- procesorul controleaza cantitatea de catalizator si metanol si verifica
disponibilitatea in tancul de stocare
- materiile prime sunt pompate in recipientul de reactie si preincalzite la temperatura
optima
- catalizatorul si metanolul in cantitati exacte sunt introduse in reactor, unde are loc
reactia de trans-esterificare
- glicerolul este drenat in recipientul de stocare
- urmele de metanol se evapora si sunt eliminate
- ionii si hidroxizii sunt separati de combustibil
- combustibilul este filtrat si pompat in recipientul de stocare

Materii prime:
Reactorul poate transforma o varietate de grasimi vegetale si animale. Combustibilul cu
parametrii cei mai buni se obtine din ulei de rapita (parametri buni la temperaturi scazute). fara
aditivi de iarna poate fi utilizat pana la -7C, in timp ce adaugarea aditivilor il face compatibil cu
temperaturi de - 17C. Alte uleiuri, ca cel de floarea soarelui, soia, grasimi animale, ulei vegetal
utilizat, pot fi de asemenea utilizate cu randament bun. Ca regula generala, o temperatura de
solidificare mare a uleiului vegetal utilizat va duce la o temperatura de solidificare mare a
combustibilului obtinut.
Parametrii uleiului vegetal:

Apa si materii organice max. 1% (AOCS Ca 3a-46) acizi grasi liberi - max 3% (IUPAC
201) Acid uric - max 1,75% (IUPAC 302) Lecitina - max 300 mg/kg (IUPAC 423) Punct de
autoaprindere (metoda Pensky Martin) - min 121C (ASTM D93-IP34) Grad de nesaturare (indice
de iod) - max 120
Parametri uleiului utilizat:
Apa si materii organice max. 4% (AOCS Ca 3a-46)
acizi grasi liberi - max 3% (IUPAC 201)
Punct de autoaprindere (Pensky Martin) min. 121C (ASTM D93-IP34) Grad de nesaturare Aproximativ 80
Avantaje tehnologice
eficienta energetica ridicata
utilizarea celor mai noi solutii tehnice
constructie modulara, compacta
eficienta ridicata ofera posibilitatea utilizarii celor mai mici cantitati de reactivi
calitatea combustibilului produs este conforma cu normele EN 14214
procesul nu produce reziduuri: glicerina poate fi valorificata in industria farmaceutica
precesoarele sunt construite dupa noile reguli ATEX
procesoarele poarta marca CE
nu se elimina apa reziduala si nu necesita sursa de apa
grad inalt de automatizare
3.3. Conditii de vanzare:
Preturi:
Timpul de instalare:
Variaza intre 2 si 4 saptamani. Echipa de instalare este in mod normal compusa din doi
reprezentanti ai firmei producatoare si doi lucratori ai beneficiarului (un mecanic si un electrician.
In perioada de punere in functiune se ofera instruire unui operator al beneficiarului.
Timp de livrare:
Procesoarele de pana la 3000 L/zi au un timp de livrare de 17 saptamani, iar cele mai mari
de aceasta valoare de 20 de saptamani de la plata avansului de 40 % din valoarea totala a
proiectului, in paralel cu furnizarea evidentei documentate a disponibilitatii financiare pentru
intreaga valoare.
Componentele livrate:
In cazul procesoarelor cu o capacitate mai mica de 3000L/zi, transportul include o instalatie
completa, gata de functionare in momentul conectarii la electricitate si alimentare cu materii prime.
Procesoarele mai mari au nevoie de instalare specializata functie de specificul locatiei de destinatie.
Optiuni:
Se pot oferi la cerere proiecte la cheie.
Contractul de intretinere este optional, dar se recomanda ca un inginer autorizat sa viziteze
facilitatea o data la doi ani. Firma producatoare ofera din stoc metanol, catalizator si filtre, pe baza
de contracte ferme de livarare, la preturi preferentiale.
Se ofera de asemenea posibilitatea achizitionarii in aceleasi conditii de seminte de rapita si
preluarea stocului de seminte presate, glicerina si combustibil produs. In conditii de parteneriat

preferential, firma poate asigura si livrarea de prese specializate pentru seminte de rapita. Exista
optiuni pentru achizitionarea de sisteme performante de incalzire a reactivilor, care reduc consumul
energetic si eficientizeaza randamentul transformarii, ca si de aditivi pentru reducerea procentului
de acizi grasi liberi din materiile prime
Conditii de plata
Clientul va plati intreaga suma descrisa in contract, fara reduceri, deduceri de taxe sau
amanari de plata. Platile cu intarziere indreptatesc producatorul sa sisteze sau sa intarzie livrarile
contractate.
Conditiile de plata sunt urmatoarele: - 40% dupa confirmarea comenzii si semnarea
contractului,
- 50% la livrare - 10% dupa punerea in functiune si instruirea personalului.
Garantie:
Reclamatiile sunt acceptate pentru o perioada de 12 luni dupa punerea in functiune. Toate
normele tehnice, specificatiile, instructiunile si standardele sunt de domeniul legislatiei
internationale. Uzura echipamentelor nu poate fi acoperita de garantie.
Proceduri de calificare:
Precesarea documentelor necesare aprobarii functionarii instalatiilor nu este inclusa in
prezenta oferta si poata fi contractata reprezentantului national al firmei producatoare, pe baza unui
contract separat.
3.4. Exemple de calcul de cost:
Datele alaturate reprezinta un exemplu de calcul de cost in cazul utilizarii unui ulei de buna
calitate (rapita, floarea-soarelui, soia), cu < de 1% acizi grasi liberi, in cazul unui procesor de
biodiesel P16000:
Costuri medii de productie pentru procesorul P8000 (in euro-centi/L)
Ulei
40,0
Metanol
5,0
Catalizator
1,4
Fibre de solutii de curatare
1,0
Total material
47,5
Personal
0,8
Energie
0,4
Intretinere si reparatii
0,6
Amortizare
2,6
Costuri administrare de capital
0,7
Administrare
0,3
Regie
0,2
Costuri logistice
0,2
Total costuri de productie
53,3

Capitolul IV
Indicatori de evaluare a eficientei investitiilor
4.1. Consideratii teoretice
In analiza eficientei economice a investitiilor, un instrument important de investigare il
constituie indicatorii economici. Rolul lor este acela de a exprima continutul real al diferitelor
caracteristici ale fenomenului economic, din activitatea investitionala, supus analizei.
Acesti indicatori fac parte din instrumentul de baza folosit pentru masurarea si analiza eficientei
economice in cadrul evaluarii proiectelor de investitii, reprezentand caracteristici cantitative,
marimi si valori, cu ajutorul carora se exprima nivelul eficientei economice.

Orice indicator de eficienta economica are o anumita capacitate de exprimare, de informare,

caracterizand un anumit aspect al eficientei investitiilor si aceasta in functie de categoria de eforturi
si efecte ce se compara.
Astfel, sistemul de indicatori reprezinta o multime ordonata de informatii cu referire la:
durata de realizare a investitiei
durata de functionare a viitorului obiectiv
eforturi (cheltuieli cu investitia, cheltuieli de productie)
efecte (profit, cifra de afaceri)
eficienta economica
Sistemul indicatorilor de apreciere a proiectelor de investitii este alcatuit din:
indicatori cu caracter general
indicatori de baza
indicatori specifici
Indicatorii cu caracter general sunt acei indicatori care sunt folositi pentru caracterizarea
eficientei de ansamblu a activitatii unei firme. Printre acesti indicatori se numara cifra de afaceri,
cheltuielile anuale de productie, productivitatea muncii, numarul de salariati, profitul, rata
profitului.
Indicatorii de baza sunt proprii analizei eficientei economice a investitiilor, fiind considerati
cei mai importanti in adoptarea unei decizii judicioase de a investi (investitia specifica, termenul de
recuperare, cheltuieli recalculate, randamentul economic al investitiei). Ei se divid in functie de
influenta factorului timp in indicatori statici si dinamici.
Indicatorii specifici cuantifica eficienta economica in diferitele sectoare de activitate, luand in
considerare particularitatile ramurilor respective: industria petroliera, comert exterior si interior,
constructii, sfera social-culturala.
4. Calculul eficientei economice pe baza indicatorilor statici
Indicatorii statici nu iau in considerare influenta factorului timp. In consecinta, indiferent de
momentul in care se cheltuiesc sau se obtin sumele de bani (se consuma eforturi sau se obtin
efecte), acestea au aceeasi importanta economica. Principalul avantaj al utilizarii indicatorilor statici
se refera la usurinta determinarii lor si la obtinerea unei viziuni preliminare a eficientei economice a
viitorului obiectiv.
Pentru societatea in cauza am luat doua tipuri de procesoare P16000 si P8000 pe baza carora
se vor calcula indicatorii statici in vederea stabilirii care din cele doua este mai eficient.
In vederea efectuarii analizei pentru cele doua variante s-au luat in calcul urmatoarele date:
Nr. Crt.

1.

Indicator

U.M.

Varianta I

Varianta II

P16000

P8000

Investitia totala

EUR

553.000

34000

Cheltuieli anuale de productie

EUR

63930

1.33500

3.

Venitul anual din productie

RON

3.744.000

1.950.000

4.

Durata de functionare

Ani

10

10

A. Investitia totala (It) este un indicator de volum care exprima efortul investitional total
facut pentru realizarea obiectivului.
It = Id + Icol + Icon + SMC + Pi + Pc
unde: It investitia totala

Id, Icol, Icon investitia directa, colaterala si conexa

SMC stocul de mijloace circulante necesar la prima dotare
Pi pierdere de profit ca urmare a scoaterii din circuitul economic a
resurselor financiare alocate pentru finantarea investitiei
Pc pierdere de profit ca urmare a scoaterii temporare din folosinta a unor
capacitati de productie in vederea modernizarii
Astfel: It P16000 = 553.000 EUR
It P8000 = 34000 EUR
Cum investitia totala este un indicator de volum ce cuantifica efortul, se va alege acea
varianta pentru care efortul este minim, respectiv varianta II. Fiind un indicator de volum, nu se
poate alege varianta optima numai prin prisma marimii lui. De aceea este necesar sa se calculeze si
alti indicatori care sa vizeze atat eforturile cat si efectele.
B. Investitia specifica (s) reprezinta efortul investitional facut pentru obtinerea unei
unitati de capacitate de productie, exprimata fizic sau in unitati monetare.
It

It

s = --- sau s = --qh

Qh

unde: s, s investitia specifica calculata in functie de capacitatea exprimata fizic

sau in unitati monetare
It investitia totala
q capacitatea anuala de productie exprimata fizic
Q capacitatea anuala de productie exprimata in unitati monetare
553.000
Astfel: sP16000 = ------------ = 0,147702 EUR investitie/1EUR venit
3.744.000
34000
sP8000 = ------------- = 0,175384 EUR investitie/1EUR venit
1.950.000
Se observa ca efortul investitional necesar pentru utilaje este mai mare in varianta a II a fata
de varianta I. Astfel, in functie de indicatorul investitia specifica, varianta I este mai eficienta decat
varianta a II a.
C. Termenul de recuperare (T) exprima perioada de timp in care investitia se
recupereaza din profitul anual.
It

Ti = ----Ph
unde: T termenul de recuperare a investitiei
It investitia totala
Ph profit anual
553.000
Astfel: TP16000 = -------------- = 0,49 ani
1.111.070
unde PhP16000 = 3.744.000 63930 = 1.111.070 EUR
34000
TP8000 = ----------- = 0,55 ani
617.500
unde PhP8000 = 1.950.000 1.33500 = 617.500 EUR
Se constata ca, in functie de termenul de recuperare al investitiei, varianta a I a este mai
eficienta decat varianta II, deoarece investitia este recuperata intr-un timp mai scurt.
D. Coeficientul de eficienta economica (e) exprima profitul anual ce revine la 1leu
investit.
Ph
e = ----It
1.111.070
Astfel: eP16000 = ------------ = 2,009 EUR profit anual / 1EUR investit
553.000
617.500
eP8000 = ---------------- = 1,805 EUR profit / 1EUR investit
34000
Se observa ca varianta a I a este mai eficienta fata de varianta II, deoarece asigura un profit
anual mai mare la 1 leu investit.
E. Cheltuieli recalculate (K) exprima efortul total cu investitia si cu productia pe intreaga
durata de functionare D.
K = It + D*Ch
unde: K cheltuielile recalculate
D durata de functionare

Ch cheltuielile anuale de productie

Astfel: KP16000 = 553.000 + 10*63930 = 26.88300 EUR
KP8000 = 34000 + 10*1.33500 = 13.667.000 EUR
Varianta a II a este mai eficienta deoarece prezinta un efort total mai mic (cu investitia si cu
productia).Dar, deoarece acest indicator este unul de volum, ce ia in considerare doar eforturile, nu
se poate trage concluzia ca varianta optima este variant a II a, fiind necesar sa calculam si indicatori
de eficienta economica.
F. Cheltuieli specifice recalculate exprima efortul total cu investitia si cu productia ce
revine la o unitate de capacitate de productie, exprimata fizic sau in unitati monetare.
K
k = ------Qh*D
26.88300
Astfel :kP16000 = ---------------------- = 0,71 EUR efort total /1EUR productie
3.744.000*10
13.667.000
kP8000 = -------------------- = 0,70 EUR efort total/1EUR productie
1.950.000*10
Se observa ca indicatorul cheltuieli specifice recalculate, calculat in functie de capacitatea
de productie exprimata in unitati monetare, este mai favorabil in varianta a II a. Ca urmare, pe
ansamblul acestui indicator, putem considera varianta optima, varianta a II a.
G. Randamentul economic al investitiei exprima profitul final (profitul obtinut dupa
recuperarea investitiei), ce revine la 1leu investit.
D*Ph
R = -------- -1
It
10*1.111.070
Astfel: RP16000 = ------------------- -1 = 19,09 EUR profit final /1EUR investit
553.000
10*617.500
RP8000 = --------------------- - 1 = 17,05 EUR profit final/1EUR investit
34000
In functie de randamentul economic, varianta a I a este mai eficienta deoarece asigura un
profit mai mare la fiecare leu investit.

In concluzie, chiar daca varianta investitionala I presupune un efort mai mare pentru a
realiza investitia propriu zisa aceasta s-a dovedit a fi mai eficienta din calculul indicatorilor statici.
Efortul investitional al utilajului P16000 este de 0,1477 EUR investitie/ 1 EUR venit care este mai
mic fata de efortul investitional in cazul utilajului P8000. Desi cel din urma presupune o investitie
mai mica de 34000 EUR acesta are un termen de recuperare de 0,55 ani fata de utilajul P16000 a
carui investitie se recupereaza in 0,49 ani. Desi efortul investitional si de productie pe intreaga
durata de functionare este mai mare in cazul variantei I aceasta realizeaza un profit anual la 1 EUR
investitie mai mare decat in cazul celei de-a doua variante si de asemenea profitul final la 1 EUR
investitie este mai mare in cazul procesorului P16000.
In numeroase companii cu activitati eterogene, indicatorul rentabilitatea investitiilor a
furnizat o iluzie a intelegerii fenomenelor si a controlului in momentul in care managerii adoptau
decizii care generau o crestere a rentabilitatii, dar, de fapt, afectau valoarea pe termen lung a
unitatilor lor. Acesta este dezavantajul concentrarii excesive asupra unui singur indicator, care
vizeaza termenul scurt (cum ar fi profitul) si care motiveaza actiuni indezirabile.
In pofida avantajelor intuitive ale relatiei profit-active utilizate, abia in prima parte a
secolului al XX-lea s-a dezvoltat criteriul rentabilitatii investitiei.[1]
Dezavantajul tuturor indicatorilor statici de eficienta economica il constituie compararea
eforturilor depuse in anumite perioade de timp cu efectele inregistrate in perioade de timp diferite,
fara a lua in calcul influenta factorului timp.
Este cunoscut faptul ca importanta unei sume de bani nu este data numai de marimea acelei sume, ci
mai ales de momentul obtinerii sau cheltuirii ei si de nivelul eficientei economice cu care este
folosita.
Acest dezavantaj al indicatorilor statici este eliminat de catre indicatorii dinamici de eficienta
economica.[2]
4.3. Calculul eficientei economice pe baza indicatorilor dinamici:
Procesele economice, prin urmare si cele investitionale, se desfasoara in timp. Cheltuielile
se fac intr-o anumita perioada de timp, iar rezultatele se obtin in alte perioade de timp. Cum aceeasi
suma de bani, cheltuita sau obtinuta in perioade diferite de timp are o alta valoare economica, se
impune comparabilitatea sumelor la acelasi moment . Acest moment poate fi ales in mod arbitrar pe
axa timpului.
Astfel, in cadrul analizei economico-financiare a proiectelor, se compara valorile prezente
ale variantelor de investitii pentru a o alege pe cea mai buna.
Modalitatea prin care se aduc valorile investitiilor, costurilor si beneficiilor la un anumit moment, in
scopul compararii acestora poarta denumirea de tehnica actualizarii.
Pentru realizarea calculelor, la baza valorilor indicatorilor dinamici se afla tehnica
actualizarii, prin care se asigura comparabilitatea eforturilor cu investitia si cu productia, cu efectele
la un moment dat. Aceasta comparabilitate se poate realiza la orice moment situat pe axa timpului.
Calculele urmatoare sunt realizate la momentul din perioada de functionare a obiectivului
economic in conditiile unei rate de actualizare a de 10%.
A. Randamentul economic exprima profitul final actualizat ce se obtine la 1leu investitie
actualizata.
1
(1+a)D 1
Ph* -------- * --------------Pnact

(1+a)d

a*(1+a)D

Rnact = ------- - 1 = -------------------------------------- - 1

Inact

d
Ih * -----------

(1+a)h

h=1

unde: Rnact randamentul actualizat in momentul inceperii lucrarilor de investitii

Pnact profitul actualizat la momentul inceperii lucrarilor de investitii
Inact investitia actualizata la momentul inceperii lucrarilor de investitii
1
(1+0,10)10 1
1.111.070* ----------- * --------------------(1+0,10)1

0,10*(1+0,10)10

Astfel: Rnact P16000 = ------------------------------------------------ - 1 =

1
553.000 * -----------(1+0,10)1

1,59
1.111.070*0,909* -----0,26

6.176.309,92

= ---------------------------- -1 = --------------- - 1 = 12,28 1 =

553.000*0,909

50677

= 11,28 EUR profit final actualizat / 1 EUR investitie actualizata

(1+0,10)10 1
617.500* ------------ * -------------------(1+0,10)1

0,10*(1+0,10)10

Rnact P8000 = -------------------------------------------------- - 1 =

1
34000 * -----------(1+0,10)1
1,59
617.500*0,909* ------0,26

3.43611,24

= ----------------------------- - 1 = ----------------- - 1 = 11,04 1 =

34000*0,909

310.878

= 10,04 EUR profit final actualizat / 1 EUR investitie actualizata

Se observa ca prima varianta de proiect este mai buna intrucat profitul final actualizat
obtinut dupa recuperarea investitiei ce revine la 1EUR investit este mai mare, 11,28 EUR fata de
10,04 EUR obtinuti pentru cea de-a doua varianta.
B. Termenul de recuperare a investitiei (T) exprima perioada de timp in care investitia
actualizata se recupereaza din profitul actualizat.
Determinarea termenului actualizat de recuperare a investitiei se obtine dintr-o ecuatie de balanta,
reprezentata de egalitatea intre investitia totala actualizata si profitul actualizat insumat pe durata
inregistrata de la punerea in functiune a obiectivului pana la recuperarea integrala a investitiilor din
profitul anual.
1

(1+a)T 1

Inact = Pnh act Inact = Ph* ------- * --------------(1+a)d

h=1

a*(1+a)T

Dupa logaritmare se obtine formula generala de calcul a termenului de recuperare a investitiei la

momentul inceperii lucrarilor de investitii:
log Ph log [Ph a * Inact * (1+a)d]
Tnact = -------------------------------------------log(1+a)
log 1.111.070 log [ 1.111.070 0,10 * 50677 * (1+0,10)1]
Astfel: Tnact P16000 = ---------------------------------------------------------------------------- =
log (1+0,10)
6,04 log 1.055.775,53

0,02

= ------------------------------ = ----- = 0,50 ani

0,04

0,04

log 617.500 log [617.500 0,10 * 310.878 * (1+0,10)1]

Tnact P8000 = -------------------------------------------------------------------------- =
log (1+0,10)
5,79 log 583.303,42

0,03

= ----------------------------- = ------ = 0,75 ani

0,04

0,04

Ca si in cazul indicatorilor statici, valoarea termenului de recuperare dinamic este mai mica
pentru prima varianta 0,50 ani, aceasta fiind cea favorabila.
C. Cheltuieli recalculate actualizate exprima efortul total actualizat cu investitia si cu
productia, atat pe durata de realizare cat si pe durata de functionare a obiectivului economic.

Knact = Inact + Cnh act

unde: Knact cheltuielile recalculate actualizate la momentul inceperii lucrarilor de
investitii
Cnh act cheltuielile anuale de productie, actualizate la momentul inceperii lucrarilor
de investitii
(1+0,10)10 1

Astfel: Knact P16000 = 50677 + 63930 * ------------- * ---------------------- =

(1+0,10)1

0,10*(1+0,10)10

1,59
= 50677 + 63930* 0,909* ------- = 15.138.831,07 EUR
0,26
(1+0,10)10 1

Knact P8000 = 310.878 + 1.33500 * ----------- * --------------------- =

(1+0,10)1

0,10*(1+0,10)10

1,59
= 310.878 + 1.33500 * 0,909 * -------- = 7.718.091,75 EUR
0,26
Conform indicatorului cheltuieli recalculate actualizate, varianta optima este varianta a II a,
aceasta presupunand un efort total actualizat mai mic, si anume de7.718.091,75 EUR.
D. Cheltuieli specifice recalculate actualizate exprima efortul total actualizat cu investitia
si cu productia, atat pe durata de realizare cat si pe durata de functionare a obiectivului economic ce
revine la o unitate de capacitate fizica sau monetara.
Knact
knact = -------Qnact
unde: knact cheltuieli specifice recalculate actualizate la momentul inceperii lucrarilor de
investitii
Qnact capacitatea de productie exprimata in unitati monetare; venitul anual in forma
actualizata
15.138.831,07
Astfel: knact P16000 = ---------------------------------------------------- =

1
(1+0,10)10 1
3.744.000 * ---------- * ----------------------(1+0,10)1

0,10 * (1+0,10)10

15.138.831,07

15.138.831,07

= ------------------------------ = ------------------- =
3.744.000 * 0,909 * 6,12

20.828.171,52

= 0,72 EUR cheltuieli totale actualizate / 1 EUR venituri actualizate

7.718.091,75
knact P8000 = ---------------------------------------------------- =
1
(1+0,10)10 1
1.950.000 * ----------- * ---------------------(1+0,10)1

0,10 * (1+0,10)10

7.718.091,75

7.718.091,75

= ------------------------------- = ------------------ =
1.950.000 * 0,909 * 6,12

10.848.006

= 0,71 EUR cheltuieli totale actualizate / 1 EUR venituri actualizate

Se observa, prin prisma analizei rezultatelor ca varianta optima este varianta a II a, care
prezinta un efort total actualizat mai mic, ce revine la 1 EUR venituri /capacitate de productie
exprimata in unitati monetare actualizate.
4.4 Analiza privind rezultatele calculelor indicatorilor de eficienta:
In concluzie, avand in vedere termenul de recuperare si randamentul varianta optima este
prima varianta deoarece are un termen de recuperare de 0,50 ani iar randamentul este de 11,28 EUR
profit final actualizat / 1 EUR investitie actualizata. Dar conform cheltuielilor recalculate
actualizate si a cheltuielilor specifice recalculate actualizate, varianta optima este varianta a doua.
Dar datorita diferentei aproape dubla intre cheltuielile recalculate actualizate primei variante si celei
de-a doua consider ca varianta optima este cea de-a doua.
Comparand cele doua categorii de indicatori, se constata ca indicatorii dinamici sunt mai
nefavorabili decat omologii lor statici, existand urmatoarele inegalitati:
Tstatic Tdinamic si Rstatic Rdinamic
Aceste relatii intre indicatorii statici si omologii lor dinamici iau nastere ca urmare a influentei
factorului timp asupra sumelor de bani.

Capitolul V
Concluzii, propuneri, recomandari
In prezent societatea SC AL SA obtine in instalatiile proprii biodiesel comercializat sub
marca Biodil care a primit acreditarile necesare de la Registru Auto Roman conform
carora Produsul a fost evaluat si corespunde documentului normativ SR EN 14214:2004. Societatea
doreste in prezent sa creasca volumul productiei de Biodil prin achizitia unui nou procesor din

portofoliul de produse a companiei Ageratec care pune la dispozitie o gama variata de produse si
servicii de transport, instalare si intretinere. Avand in vedere aceasta decizie de a investi in procesul
de productie s-au luat in calcul doua procesoare P16000 si P8000 iar in urma calculului atat a
indicatorilor statici cat si cei dinamici sa se decida ce procesor va achizitiona pentru productia
proprie de Biodil.
Diminuarea rezervelor mondiale recuperabile de hidrocarburi fosile si majorarile succesive
ale pretului barilului de titei, ca urmare a crizei petrolului, au creat premize favorabile abordarii
altor surse pentru obtinerea de combustibili. De asemenea, si legislatia restrictiva referitoare la
nivelul de poluare al mediului produsa de gazele de ardere ale combustibililor conventionali
contribuie la gasirea de surse alternative de energie. Astfel, au aparut preocupari pentru fabricarea
de biocarburanti din materii prime regenerabile (biomasa). Mai mult, unele tari ale Comunitatii
Europene au legiferat o serie de politici si reglementari ce favorizeaza dezvoltarea domeniului
biocombustibililor (reduceri ale accizelor pentru carburanti, credite acordate fermierilor pentru
obtinerea de biomasa etc.).
Analiza si compararea celor doua variante de investitii prezentate in capitolele anterioare
urmaresc cunoasterea celei mai bune si profitabile alegeri care va fundamenta decizia societatii cu
privire la achizitia unuia dintre procesoare. Aceasta analiza s-a realizat avand in vedere dimenziunea
societatii, costurile de productie, capacitatea de productie, cheltuielile necesare realizarii acestei
investitii.
5.1. Concluzii pe baza calculului indicatorilor statici:
Analizand calculul indicatorilor statici putem sa ne dam seama care din cele doua variante
este mai profitabila raportandu-ne la efortul depus pentru fiecare dintre cele doua. Daca luam in
calcul investitia totala reiese ca varianta II este favorabila deoarece este mai mica 34000 EUR fata
de 553.000 EUR pentru varianta I. Dar putem face un efort mai mare la inceput investind o suma
mai mare intr-un utilaj care se dovedeste a fi mai profitabil din punctul de vedere al celorlalti
indicatori. Desi investitia este mai mare pentru utilajul P16000, aceasta se recupereaza mai repede si
anume in 0,49 ani fata de 0,55 ani ceea ce ar putea duce la o crestere considerabila a profitului dupa
incheierea termenului de recuperare care ar compensa investitia initiala net superioara celei de-a
doua variante. Deasemenea prima varianta se dovedeste mai eficienta si din punctul de vedere al
coeficientului de eficienta economica care arata un raport efect pe efort superior celui aferent
variantei I. Avand in vedere cheltuielile recalculate si cheltuielile specifice recalculate, acestea sunt
mai mari in cazul variantei I ceea ce ar insemna un real dezavantaj in a fi aleasa, dar aceasta se
dovedeste a avea un randament economic mai mare decat in cazul variantei II ceea ce reduce aceste
dezavantaje si o propune pentru a fi aleasa spre investitie.
In final consider ca prima varianta, achizitia procesorului P16000, favorabila pentru
societate fapt pentru care propun societatii sa aleaga in a investi in acest procesor deoarece referitor
la rezultatele indicatorilor si consider ca este cea mai potrivita avand in vedere dimensiunea
societatii, capacitatii de productie de materii prime si materiale, intinsei zone agricole din
imprejurimi care poate oferi necesarul pentru acest procesor, si de ce nu piata care este in continua
crestere, acesta venind in intampinarea acestei oportunitati prin capacitatea de productie aproape
dubla, 4.800.000 L/an, fata de 500.000 L/an capacitatea procesorului P8000.
5. Concluzii pe baza calculului indicatorilor dinamici:
Dupa cum am precizat la capitolul anterior, subcapitolul 4.4. , indicatorii dinamici sunt mai
nefavorabili decat omologii lor statici. Totusi luand in calcul rezultatele indicatorilor dinamici reiese
ca varianta optima in care societatea ar trebui sa investeasca este deasemenea vatianta I ale carei
randament economic si termen de recuperare sunt mai mare respectiv mai mic. Cei doi indicatori
sunt foarte importanti deoarece reflecta ca procesorul P16000 este cel mai eficient desi costurile de
achizitie sunt mai mari, cheltuielile sunt deasemenea mai mari fata de varianta II de investitie,
procesorul P8000. Prin alegerea primei variante rezulta posibilitatea de recuperare a investitiei mult
mai repede si un randament economic mai mare care vor compensa cheltuielile specifice recalculate
si cheltuielile recalculate actualizate. Datorita randamentului superior al procesorului P16000, in
perioada de functionare de 10 ani, va avea rezultate exceptionale care vor compensa eforturile mari

facute pentru achizitia acestuia ceea ce face din acesta o varianta eficienta si cea mai potrivita in
care sa se investeasca.
Deoarece piata de biocombustibili este oarecum o piata sigura din punctul de vedere al
desfacerii se poate spune ca riscurile sunt minime in cazul realizarii unei investitii mai mari la
inceput fara a avea teama ca productia nu s-ar putea vinde.
5.3. Propuneri:
Societatea SC AL SA, fiind un important producator de biocombustibil, urmand sa isi
creasca productia prin achizitionarea unui nou utilaj, ar trebui sa se axeze pe piete mai mari si mai
dezvoltate cum ar fi piata Uniunii Europene care are un potential urias. Tarile occidentale a caror
preocupare pentru protejarea naturii pentru conservarea ei, de produsele bio de orice tip reprezinta o
oportunitate importanta pentru societate care ar trebui sa isi comercializeze produsele pe aceste
piete, deoarece in aceste tari piata de biocombustibil este in crestere si nu este acoperita in totalitate
cererea de oferta. Societatea are ca avantaj faptul ca este prima care a produs biocombustibil in
Romania ceea ce ii ofera un surplus de incredere in fata partenerilor de afaceri si clientilor.
Comercializarea biocombustibilului pe aceste piete ar asigura o durabilitate crescuta si o siguranta a
veniturilor realizate din vanzari care pot asigura societatii o dezvoltare continua, achizitia in
continuare a altor procesoare care sa creasca productia de biodiesel deoarece investitia in aceasta
ramura este una sigura si durabila ce produce venituri extraordinar de mari si confera societatii
stabilitatea de care are nevoie.
5.4. Recomandari:
Pe langa extinderea pe piata Europeana care ar insemna asigurarea societatii la stabilitate
economica pentru ca cererea este mai mare decat oferta iar acest fapt nu se va schimba in
defavoarea producatorilor, aceasta ar trebui sa se extinda si pe plan local prin demararea unui proces
investitional in domeniul agriculturii care sa ii permita achizitia materiei prime la preturi mult mai
mici fata de producatorii de la care achizitioneaza in prezent materialele pentru producerea atata a
uleiului si implicit a biocombustibilului. Romania are importante resurse agricole, problema ramane
insa stiinta de a gestiona foarte bine acest sector.
Agricultura reprezinta o solutie sigura de iesire din criza economico-financiara cu care se confrunta
si tara noastra, fiind singurul domeniu care poate relansa economia.
Cresterea productiei va duce la cresterea necesarului de resursa umana. Societatea se afla pe
raza orasului Tandarei, un oras cu aproximativ 14.000 de locuitori, dintre care in prezent o mare
parte si-au pierdut locurile de munca datorita situatiei financiare. Acest fapt reprezinta o
oportunitate pentru societate care isi poate asigura necesarul de resurse umane dintr-o zona in care
forta de munca este foarte ieftina iar salariul mediu este in jurul valorii de 650 RON ceea ce ar
insemna o diminuare a costurilor de productie, un factor foarte important.

[1] Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati revista Contabilitatea, Expertiza si Auditul Afacerilor, Ed.
CECCAR, Bucuresti, 2006, p.53.

[2] Vasilescu Ion, Gheorghe Alexandru, Cicea Claudiu, Dobrea Catalin Eficienta si evaluarea
investitiilor, Ed. Eficon Press, Bucuresti, 2004, p.81.