Surse de energie regenerabile în România

- o abordare statistică

Compendiu

Biodiversitatea se află în declin la nivel global, iar ecosistemele importante sunt

plasate sub presiune tot mai mare. Sărăcia globală persistă; Obiectivele de Dezvoltare
ale Mileniului vor necesita eforturi considerabile pentru a fi atinse. Acest document va
explora perspectiva unei noi economii a sectorului energetic în legătură cu schimbările
climatice și obiectivele dezvoltări de durată.

Nu toate tehnologiile de energie regenerabilă sunt adecvate pentru orice formă

de utilizare sau orice tip de locație, totuși. Această lucrare identifică unele dintre cele
mai importante beneficii ecologice și economice asociate cu tehnologiile regenerabile.
Se analizează, de asemenea, în mod comparativ, situația actuală a energiei din surse
regenerabile în România și în statele membre ale UE.

Cuvinte cheie: energie regenerabilă, încălzire globală, economie de hidrogen,

producție de energie

Introducere

La sfârșitul anului 2008 au apărut trei crize care au afectat economia, mediul și
resursele. Acestea au rădăcini comune în eșecurile economiei de piață, incluzând
incluzând insufuiciența informațiilor și a transparenței, nerecunoașterea costurilor
ascunse și externe, produsele cu preț nepotrivit, termenele scurte și ignorarea
avertismentelor timpurii. Împreună, aceste deficiențe au condus la datorii financiare și
ecologice mari și în creștere. Pe parcursul crizelor, se știe că schimbările climatice sunt,
de asemenea, una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă planeta.
Cheltuielile lipsei acțiunilor devin de neconceput. Cu toate acestea, se știe că, dacă țările
dezvoltate ar reduce emisiile colective cu 30% până în 2020, creșterea economică
anuală va fi diminuată cu mai puțin de 0,2% - un preț mic de plătit pentru a evita
eventualele costuri pe termen lung ale schimbărilor climatice. În plus, este ușor să
apreciem valoarea pozitivă a altor beneficii, cum ar fi reducerea poluării aerului,
asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri previzibile și îmbunătățirea
competitivității prin inovare. Acum, pentru numărul tot mai mare de întreprinderi și
investitori angajați în combaterea schimbărilor climatice utilizând tehnologii din
domeniul energiei regenerabile, aici este o analiză detaliată a oportunităților și
obstacolelor ce apar în cadrul dezvoltării unei strategii de afaceri coerente și eficiente.
În stadiul actual al conștientizării la nivel mondial, Uniunea Europeană a luat cei mai
mari pași pentru rezolvarea problemelor enorme provocate de schimbările climatice,
explorând fără precedent detaliile diferitelor stimulente energetice ecologice și tacticile
de sprijin disponibile în cadrul diverselor programe existente atât la nivelul intregii
Uniuni Europene cât și în fiecare dintre cele 27 de state membre.

În aprilie 2009, Comisia Europeană a prezentat o Carte Albă care stabilește un

cadru de măsuri și politici de adaptare pentru reducerea vulnerabilității Uniunii
Europene la efectele schimbărilor climatice. Acesta evidențiază necesitatea creării unei
case de compensare până în 2011 pentru a facilita schimbul de informații privind
riscurile legate de schimbările climatice, impacturi și bune practici dintre guverne,
agenții și organizații care lucrează în domeniul politicilor de adaptare.

Utilizarea surselor regenerabile de energie este considerată un element-cheie în

politica energetică, reducerea dependenței de combustibil din țările nemembre,
reducerea emisiilor provenite din sursele de carbon și decuplarea costurilor energiei de
la prețurile petrolului. Al doilea element-cheie este constrângerea generală a cererii prin
promovarea eficienței energetice atât în sectorul energetic, cât și în forma ajunsă la
utilizatorii acesteia. Pentru a răspunde cerințelor crescânde ale factorilor de decizie din
domeniul monitorizării energiei, Eurostat a elaborat un sistem coerent și armonizat de
statistici energetice. Colectarea anuală de date acoperă cele 28 de state membre ale UE
și ale țărilor candidate.

Beneficiile de mediu ale energiei regenerabile

Emisiile centralelor electrice sunt responsabile pentru aproximativ o treime din
totalul emisiilor de oxizi de azot, două treimi de dioxid de sulf și o treime de dioxid de
carbon la nivel național. Energiile regenerabile pot evita sau reduce aceste emisii în aer,
precum și consumul de apă, poluarea termică, deșeurile, zgomotul și efectele adverse
asupra utilizării terenurilor. În plus, energiile regenerabile sunt resurse de energie
durabile: evită epuizarea resurselor naturale pentru generațiile viitoare.
Energiile regenerabile într-un mix al generării de utilități pot, de asemenea, să
reducă costurile de asigurare ale aerului curat și să facă dintr-o regiune un loc mai
atractiv pentru a afaceri prin evitarea impunerii unor măsuri costisitoare de control ale
emisiilor atât în sectorul utilităților, cât și în alte industrii și în transporturi (Cămășoiu,
Caragea, 2010). Nereușita găsirii reducerilor eficiente din punct de vedere al costurilor
în sectorul utilităților va necesita, prin urmare, tăieri mai stricte față de sectorul
transporturilor și / sau în alte sectoare industriale, efectuând doar transferuri mai
degrabă decât reducând costurile. Deoarece sursele de emisie din aceste sectoare sunt, în
general, mai mici și mai numeroase, ele sunt în general mai scumpe de controlat. În
plus, majoritatea măsurilor convenționale de reducere a emisiilor în toate sectoarele
impun costuri fără economii compensatorii; energiile regenerabile, pe de altă parte,
produc economii de combustibil pe parcursul vieții lor de funcționare, care acoperă
unele sau toate costurile inițiale.
Aceste beneficii de mediu pot reduce costurile de respectare a reglementărilor
viitoare privind mediul. Știința impactului diferiților poluanți asupra mediului și
sănătății se dezvoltă inegal. În plus, autoritățile de reglementare din domeniul mediului,
confruntându-se cu resurse limitate, trebuie să acorde prioritate propriilor activități. Din
aceste motive, în orice moment, atenția regulatoare a mediului înconjurător tinde să se
concentreze asupra unei game restrânse de probleme de mediu sau asupra unui singur
poluant.
Pentru a respecta reglementările incrementale și fragmentate de acest tip,
industria trece în mod natural la opțiunea de conformitate cu cel mai mic cost
incremental pe termen scurt, cel mai adesea o tehnologie de moment concepută exclusiv
pentru a atenua problema imediată. Această tehnologie devine apoi un cost pierdut care
nu intră în calculuele de eficiență a costurilor pentru a crea o soluție la următorul
poluant prioritar. În schimb, energiile regenerabile, în special tehnologiile cu emisii
zero, evită aceste costuri o dată pentru totdeauna.
Riscurile viitoarelor costuri de reglementare a mediului nu sunt nesemnificative
și nici neașteptate, în special în ceea ce privește particulele fine populante și dioxidul de
carbon. Un organism din ce în ce mai mare de cercetări în domeniul sănătății publice a
constatat că emisiile de particule mai mici de 2,5 microni reprezintă o cauză majoră a
deceselor prematură cauzate de poluarea aerului. Pe măsură ce consensul științific
crește, iar prețul inacțiunii este mai bine înțeles, crește probabilitatea unor reglementări
viitoare.
Același lucru este valabil și pentru gazele ce afectează încălzire globală, în
special dioxidul de carbon.
Energiile regenerabile sunt deosebit de valoroase pentru atenuarea acestor riscuri
și, în consecință, pentru scăderea cheltuielilor viitoare efectuate pentru a reduce emisiie
de gaze prin captarea căldurii utilizând alte mijloace. Controlul emisiilor de carbon nu
se poate efectua prin nicio tehnologie cunoscută și, în timp ce centralele cu gaze
naturale emit doar aproximativ jumătate din dioxidul de carbon al celor cu cărbune, ele
încă contribuie semnificativ la problemă și nu oferă o soluție pe termen lung. În schimb,
energiile regenerabile, incluzând biomasa gestionată în mod durabil, nu produc aproape
nicio emisie de carbon netă. Disponibilitatea unor cantități semnificative de surse de
energie regenerabilă cu emisii zero ar putea contribui la atenuarea impactului utilizării
energiei asupra mediulu, acum și în anii următori.

Cum pot investițiile din surse regenerabile de energie să ajute economia?

 Există două motive principale pentru care tehnologiile în domeniul energiei
regenerabile oferă un avantaj economic: (1) sunt intense din punct de vedere al muncii,
astfel încât acestea generează, în general, mai multe locuri de muncă per unitate
monetară investită decât tehnologiile convenționale de producere a energiei electrice și
(2) utilizează în primul rând resursele indigene, astfel încât majoritatea costurilor
energiei ar putea fi reduse.
Investițiile în energia regenerabilă disponibilă local generează mai multe locuri
de muncă, câștiguri mai mari și o producție mai mare decât dependența continuă asupra
combustibililor importați. Impacturile economice sunt maximizate atunci când o resursă
sau o tehnologie indigenă poate înlocui un combustibil importat la un preț rezonabil și
când un procent mare de intrări pot fi achiziționate în stat. Estimarea statistică ilustrează
faptul că, în ansamblu, energiile regenerabile creează de trei ori mai multe locuri de
muncă ca același nivel de cheltuieli pentru combustibilii convenționali. Pentru statele cu
rezerve energetice convenționale insuficiente, există un compromis simplu: importul
combustibililor fosili de la furnizorii din afara zonei, ceea ce înseamnă cheltuieli cu
energia sau dezvoltarea resurselor regenerabile indigene, apărând astfel locuri de muncă
pentru lucrătorii locali în construcția, exploatarea și întreținerea centralelor electrice
nefosile și a industriilor asociate.
Efectele macroeconomice apărute ca urmare a investițiilor în tehnologii de
energie regenerabilă, sunt de trei tipuri diferite:
1. Efecte directe - acestea sunt locuri de muncă la locație și venituri create ca
urmare a investițiilor inițiale; oamenii care asamblează turbine eoliene de la o fabrică de
producție, de exemplu.
2. Efecte indirecte - acestea sunt locurile de muncă suplimentare și activitățile
economice ce țin de furnizarea de bunuri și servicii legate de activitatea principală; cum
ar fi bancherul care acordă împrumuturi proprietarilor fabricii și muncitorii care
furnizează componente și materiale pentru cei ce asamblează turbinele.
3. Efectele provocate - aceasta este ocuparea forței de muncă și alte activități
economice generate de redistribuirea salariilor obținute de cei angajați direct și indirect
în industrie; locurile de muncă create de muncitorii din fabrică care își cheltuiesc
salariile la magazinul local, de exemplu.
Cu alte cuvinte, avantajele investițiilor în domeniul energiei regenerabile devin
din ce în ce mai clare, chiar și în zonele care au favorizat în mod tradițional
combustibilii fosili.

Analiza comparativă a energiei regenerabile între România și statele

membre ale UE
 În România, nivelul de energie din surse regenerabile a crescut în 2008
comparativ cu anul precedent (5,4 milioane toe în 2008, 4,7 în 2007) și la fel și
ponderea energiei regenerabile (figura 1). Aceeași tendință pozitivă este înregistrată și
pentru media țărilor europene (de la 14,0 la 14,8 milioane de toe în 2008, față de 2007).
Proiecția pentru 2010 indică o creștere a ponderii resurselor regenerabile pentru
fiecare stat membru, cu o medie a UE-27 de 21%.
Cota de energie electrică produsă din surse regenerabile are și o tendință
sinusoidală în perioada de referință 1990-2008. Comparativ cu cifrele UE, indicatorul
are o valoare substanțial mai mare în România (28,8% față de UE-27, 16,7% în 2008).

Figura. 1. Cota de energie electrică produsă din surse regenerabile în UE și

România, în perioada 1990-2008 și proiecția pentru 2010

Sursa: Eurostat
Cele mai importante surse de producție de energie primară prin mijloace
regenerabile în România sunt biomasa (72,2%) și hidro (27,3%), peste valorile europene
(69,1% - biomasă, respectiv 19,0% - hidro). Energia solară și eoliană este aproape
nesemnificativă în țara noastră.

Figura. 2. Structura producției de energie primară din surse regenerabile în

România, pe surse, în 2008
 Sursa: Eurostat

În 2008, cea mai mare pondere a energiei regenerabile între statele membre este
înregistrată în Austria (62%), Suedia (55,5%) și Letonia (41,2%). În partea opusă se află
următoarele țări: Malta, Cipru și Estonia.

Figura. 3. Ponderea energiei electrice generate din surse regenerabile în statele

membre ale UE în 2008 și proiecția pentru 2010

Sursa: Eurostat
Consumul UE-28 de surse regenerabile de energie în ansamblu a crescut la o
rată medie semnificativă de 3,2% pe an în anii 1990. Cu toate acestea, din cauza
punctului redus de pornire, a timpilor lungi necesari pentru creșterea de capacitate și
datorită ratei relativ ridicate a consumului intern brut teritorial pe parcursul ultimilor
ani, ponderea energiilor regenerabile a crescut cu numai 0,18% pe an începând cu anul
2000, atingând un nivel de 6,7% în 2005 și un nivel de 7,8% în 2007, departe de
obiectivul de 12% din 2010 (fig.4).

Figura. 4. Ponderea energiei regenerabile în cadrul consumului de energie

primară în Uniunea Europeană (%), în 2009

Sursa: Set de date al Agenției Europene de Mediu și Eurostat, 2010

 În prezent, aproximativ 53% din consumul de energie al UE este importat. UE
este extrem de dependentă de petrol (82%) și gaze naturale (58%), iar prognozele arată
aceeași tendință în următoarele decenii. În plus, există o scădere accelerată a resurselor
de combustibili fosili, aceștia fiind concentrați în câteva țări producătoare.
În 2008, cele mai mari rate de dependență energetică au fost constatate în Malta
(100%), Luxemburg (98,6%) și Cipru (97,5%). Statele membre cele mai puțin
dependente de importurile de energie au fost Regatul Unit (26,1%), Republica Cehă
(27,6%), Polonia (30,4%); rata de dependență pentru România a fost cu 32,0% mai mică
decât cea înregistrată în 2007 (27,7%). Danemarca este un exportator net de energie și,
prin urmare, are o rată negativă de dependență energetică (- 22,3%).

Concluzii
Clima Pământului se schimbă, iar efectele sunt deja resimțite în Europa și în
întreaga lume. Astăzi, majoritatea europenilor sunt de acord că mediul are un impact
semnificativ asupra calității vieții și că tendințele globale joacă un rol important în acest
sens. Ei doresc să vadă mediul, precum și nevoile economice și sociale, luate în
considerare în deciziile privind transportul, energia, locuințele, agricultura, pescuitul,
alimentele și sănătatea.
Una dintre cele mai importante beneficii ale energiei regenerabile este faptul că
este nepoluantă. Aceste beneficii de mediu pot reduce costurile de respectare a
reglementărilor viitoare privind mediul. Și, bineînțeles, așa cum ne spune numele, ea
poate fi regenerată neutilizând resurse care nu pot fi înlocuite niciodată. Energia
regenerabilă are un impact asupra mediului mult mai redus decât sursele convenționale
de energie. Dar există și alte avantaje în utilizarea surselor regenerabile de energie.
Beneficiile acestui tip de energie pot, de asemenea, să stimuleze economia și să creeze
oportunități de angajare. Există și multe oportunități de angajare pentru profesioniștii
care pot să inventeze modalități de utilizare ușoară și eficientă a energiei regenerabile
atât în casele cât și în întreprinderile noastre. Cu cât mai multe produse sunt disponibile,
cu atât vor deveni mai ieftine. Există numeroase beneficii ale energiei regenerabile
pentru cetățeanul obișnuit și proprietarul de afaceri. Deținătorii de locuințe vor beneficia
de recompensele utilizării energiei regenerabile și a aparatelor eficiente din punct de
vedere energetic, economisind bani pe termen lung și reducând impactul asupra
mediului. De asemenea, ne face capabili să alimentăm casele în mod independent în
multe cazuri. Utilizarea combustibililor regenerabili ne face mai puțin dependenți. Pe de
altă parte, proprietarii de afaceri mici vor beneficia, de asemenea, de beneficiile energiei
regenerabile. Ei vor economisi bani pe utilități. Chiar și furnizorii de energie electrică
pot beneficia de vânzarea energiei curate.
 Bibliografie
- Bossel, U., 2002, Viitorul economiei hidrogenului: Bright sau Bleak ?, Baldur
Eliasson și Ulf Bossel, Proceedings, WORLD CELULE DE FUEL, Lucerna / Elveția
- Brown, 2001, L., Eco-Economy, Construirea unei economii pentru Pământ,
Institutul de Politici de Pământ
- Cămășoiu, C. și Caragea, N., 2010, Beneficii ecologice și economice ale
surselor de energie regenerabile în România, lucrare prezentată la a 4-a Conferință
Internațională eRENEWABLIA ©, eHYDROGENIA ©, eEFFICIENCIA ©, București
- Cămășoiu, C. și Caragea, N., 2008 Economia hidrogenului pentru o dezvoltare
durabilă, lucrare prezentată la cea de-a doua Conferință Europeană H2-combustibil-
millennium_convergence 2008, București, 22-24 septembrie 2008
- Cămășoiu, C. și Caragea, N., 2009, Explorarea perspectivei pentru o nouă
economie a sectorului energetic în legătură cu schimbările climatice, lucrare prezentată
la cea de-a treia conferință europeană H2-fuel-millenium_convergence, București
- Raport de monitorizare al strategiei UE de dezvoltare durabilă, 2008
- Institutul Național de Statistică - Balanța energetică a României, 1989-2009;
- Institutul Național de Statistică - Anuarul Statistic al României, 1989-2009;
- Raport privind revizuirea individuală a inventarelor de gaze cu efect de seră
din România prezentate în 2007 și 2008, Secretariatul CCONUSC, 2009
- Raportul anual 2009 și declarația de mediu 2010, Agenția Europeană de
Mediu, 2010
 - Schimbările climatice regionale și adaptarea la acestea, Raportul SEE nr.
8/2009, www.eea.europa.eu/publications/alps-climate-change-and-adaptation-2009
- Orașe ale viitorului - cum se vor adapta orașele europene la noile condiții
climatice? www.eea.europa.eu/articles/cities-of-the-future-2013-how-will-european-
cities- adaptarea la condițiile climatice noi
- analiza ciclului de viață a emisiilor de gaze cu efect de seră și emisiile poluante
din surse regenerabile și convenționale de energie electrică, încălzire și combustibil în
UE până în 2030, ETC / ACC,
http://eea.eionet.europa.eu/Public/irc/eionetcircle/energy/library?l=/
environment_1 01105 / electricity_transport / _EN_1.0_ & a = d