UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

COORDONATOR:

Conf.univ.dr.ing. UȚU ILIE

ABSOLVENT:

PADUREAN ADRIAN IONUT

PETROŞANI

-2023-
CUPRINS
CAP 1. INTRODUCERE............................................................................................................................. 3
1.1. GENERALITĂȚI ........................................................................................................................... 3
Cap 2. ENERGIA SOLARĂ......................................................................................................................... 6
2.1 RECICLARE ....................................................................................................................................... 7
2.2 CARACTERISTICI ALE ENERGIEI SOLARE................................................................................... 8
2.3 DESCRIEREA SISTEMELOR SOLARE DE ÎNCĂLZIRE A AERULUI ......................................... 10
2.4 CONCLUZII...................................................................................................................................... 11
CAP 3. PRODUCEREA DISTRIBUITĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ .................................................... 12
3.1 DEFINIȚIA PRODUCERII DISTRIBUITE DE ENERGIE ELECTRICĂ........................................ 12
3.2 AVANTAJELE PRODUCERII DISTRIBUITE DE ENERGIE ELECTRICĂ .................................. 12
Cap. 4.CENTRALE SOLARE .................................................................................................................... 21
4.1 CENTRALE SOLARE ÎN LUME ....................................................................................................... 21
4.2 CENTRALA FOTOELECTRICĂ DE 30 kWp ................................................................................... 25
4.3 DETERMINĂRI TEHNICE LA CENTRALA DE 30kWh ............................................................... 29
4.4 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE PANOURILOR FOTOELECTRICE ................................... 39
4.5 ENERGIA ELECTRICĂ PRODUSĂ DE O SURSĂ FOTOELECTRICĂ ......................................... 39
4.6 CONCLUZII...................................................................................................................................... 42
CAP 5. INFLUENȚA CONDIȚIILOR DE ÎNSORIRE ASUPRA PRODUCȚIEI DE ENERGIE
ELECTRICĂ A UNEI INSTALAȚII FOTOVOLTAICE.......................................................................... 43
CAP 6. CRITERII ECONOMICE PENTRU EVALUAREA PROIECTULUI TEHNIC.......................... 44
6.1 ESTIMAREA INVESTIȚIEI ............................................................................................................... 44
6.2 SCOPUL ANALIZEI ECONOMICE ................................................................................................. 44
CONCLUZII ............................................................................................................................................... 46
Bibliografie ................................................................................................................................................. 49

2
 CAP 1. INTRODUCERE

Scopul proiectului de față îl reprezintă analiza producerii energiei electrice prin metode
neconvenționale punând accent pe utilizarea centralelor electrice solare.

În prezent, omenirea, confruntată cu o criză energetică, își îndreaptă atenția către sursele
primare de energie și reconsideră utilizările posibile și rentabile ale energiei solare.

Ultimele realizări și cercetări transformă energia solară, eoliană și o gamă largă de

resurse reutilizabile în opțiuni energetic viabile din punct de vedere economic. Energia solară
este mai abundentă decât oricare din resursele energetice folosite astăzi, iar prețutile lor în
scădere le vor face competitive în viitorul apropiat.

Prin monitorizarea unei centralei solare se vor tine cont de efectele favorabile:

• Scade consumul de combustibil și de energie electrică;

• Scad pierderile de căldură;

• Crește confortul termic al consumatorilor;

• Se reduc emisiile de gaze.

1.1.GENERALITĂȚI

La nivel mondial, în acest moment, principal resursă energetică (aproximativ 70%) o

constituie combustibilii fosili: cărbune, gaz, petrol, reziduuri combustibile. O altă parte este
reprezentată de energia produsă în hidrocentrale și în centrale nucleare. Din totalul energiei
consumate, aproximativ o treime este utilizată sub diverse forme pentru încălzirea locuințelor și
pentru producerea de apă caldă menajeră.

La ritmul actual de creștere a populației și al dezvoltării tehnologice, este clar că cererea

de resurse ieftine și utilizabile la scară largă crește foarte mult. De asemenea, s-a dovedit că
utilizarea resurselor clasice prezintă anumite efecte negative (emisiile de noxe, riscuri de
accidente efectul de seră, dependența de resurse și rețele commune, costuri tot mai mari).
3
 Prin urmare este nu numai interesant, ci chiar obligatoriu, să găsim și să promovăm noi
tehnologii privind utilizarea resurselor energetic neconvenționale (solară, eoliană, geotermală).

Energia prin surse neconvenționale obținută, prezintă o întreagă serie de avantaje în

raport cu cea obținută din surse clasice:

• Este în totalitate ecologică, nu emite noxe, nu produce reziduri;

• Este practic inepuizabilă;

• Nu implică instalații de prelucrare sau transport a resurselor, înainte de utilizare;

Energia solară cu ajutorul diverselor instalații se utilizează în toate domeniile de activitate și

pentru diferite procese cum ar fi: cel mai răspândit pentru încălzirea apei menajere, pentru
producerea de curent electric, pentru uscarea lemnului, pentru desalinizarea apei, etc.

Utilizarea Energiei solare

Industrie Utilizări
Agricultură Utilizări cosmice
casnice

-Uscătorii
-Climatizare pe timp de
-Cuptoare vară sau iarnă
-Încălzitoare -Frigidere solare -Flolosirea unor nave
cosmice cu pânze
-Distilerii -Apă menajeră caldă solare
-Transformarea în -Sobe de gătit
energie mecanică și
-Pile solare
electrică

Fig. 1.1 Domenii de utilizare a energiei solare

4
IMAGINI INSTALAȚII TEMPERATURI DOMENIU

-încãlzire

-preparat apã caldã

Colector plan 100oC
-uscare

-desalinizare

Colector cu 300-500oC -de producere a apei

concentrator fierbinţi şi a aburului
cilindrico-parabolic

-procese tehnologice
de descompunere a
Colector cu 600-900oC unor substanţe pentru
concentrator de producere de lucru
rotație
mecanic şi energie
electricã

-pentru determinarea
performanţelor
Sisteme de 3000-5000oC diferitelor materiale la
concentrare a
radiației cu temperaturi înalte
heliostate și
receptor turn

Fig. 1.2 Domenii de utilizare a principalelor tipuri de instalații solare

5
 Cap 2. ENERGIA SOLARĂ

Energia solară se referă la o sursă de energie reânnoibilă care este direct produsă prin
lumina și rotația solară.

Aceasta poate fi folosită să:

 Genereze electricitate prin cellule solare;

 Genereze electricitate prin central electrice termale;

 Genereze electricitate prin turnuri solare;

 Încălzească blocuri, direct;

 Încălzească blocuri, prin pompe de căldură;

 Încălzească blocuri, prin cuptoare solare.

Instalațiile solare sunt de 2 tipuri: termice și fotoelectrice.

Instalațiile termice ajută la economisirea gazului metan, în proporție de 75% pe an.

Instalațiile fotoelectrice produc energie electric gratis (cu lumina soarelui).

Panourile solare fotoelectrice produc energie electric 4h/zi (calculul se face pe minimum
orele de lumină iarna). Ziua, timp de 4 ore, (iarna 1,5 ore) aceste panouri solare produc energie
electric și în același timp înmagazinează energie în baterii, pentru a fi folosită dealungul nopții,
la casele izolate, fără legătură la rețeaua electric națională.

Spre deosebire de panourile solare fotovolatice, panourile solare termice sunt instalații ce
captează energia conținută în razele solare și o transformă în energie termică. Deoarece aproape
întreg spectrul radiației solare este utilizat pentru producerea de energie termică, randamentul
acestor panouri este ridicat, fiind în jur de 60%-75% raportat la energia razelor solare incidente
(200-1000W/m2 în Europa, în funcție de latitudine, anotimp și vreme).

Un panou solar fotoelectric spre deosebire de un panou solar termic, transformă energia
liminoasă din razele soarelui direct în energie electric. Componentele principale ale panoului
solar rprezintă celulele solare.

6
 Panourile solare se utilizează separate sau legate în baterii pentru alimentarea consumatorilor
independenți sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în rețeaua publică.

Un panou solar este caracterizat prin parametrii săi electrici cum ar fi tensiunea de mers în
gol sau curentul de scurtcircuit.

Pentru a îndeplinii condițiile impuse de producerea de energie electrică, celulele solare se vor
amplasa în panouri solare utilizând diverse materiale, ceea ce va asigura:

• Protecție împotriva radiațiilor și intemperiilor

• Legături electrice robuste

• Protecția celulelor solare rigide de acțiuni mecanice

• Protecția celulelor solare și a legăturilor electrice de umiditate

• Asigurarea unei răciri corespunzătoare a celulelor solare

• Protecția împotriva atingerii elementelor component conducătoare de electricitate

• Posibilitatea manipulării și montării ușoare

Se cunosc diferite variante de construcție a modelelor existente de panouri solare. În

continuare descriem construcția modelului cel mai răspândit în momentul de față.

Energia solară are o serie de calități remarcabile ( este gratuită ca fosrmă de energie
primară, se găsește în cantități nelimitate), dar are și unele dezavantaje fiind influențată de
condiții geografice si meteorologice care nu pot fi schimbate).

2.1 RECICLARE

Cu toate că durata de viață a panourilor solare este de 20-40 ani, în prezent se acumulează
deja deșeuri de ordinal sutelor de tone anual . Pe plan mondial, singura instalație pilot de
reciclare a celulelor solare de siliciu cristalin se află în Freiberg-Germania. Aici la o temperatură
de 600oC se ard materialele sintetice incluse în panouri, rezultând sticlă, metal, material de
umplere și cellule solare. Aceste celule pot fi reutilizate după prelucrare cu pierderi minime de
material.

7
2.2 CARACTERISTICI ALE ENERGIEI SOLARE

Soarele este la originea tuturor formelor de energie pe care le-au descoperit și de care s-
au servit oamenii. Energia solară se poate transforma în alte forme de energie precum : energie
mecanică, termică sau electrică.

Particlularitățile și dificultățile de folosire a acestei energii datorate caracteristicilor cu

totul diferite de alte energii ar fi: resursa inepuizabilă, nepoluantă și disponibilă practice pe
întreaga suprafață a globului, dar difuză, cu o densitate mică pe suprafață, variabilă după anotimp
și nebulozitate și intermitentă cu alternanțe noapte/zi.

În cazul sistemului pasiv, însăși structura locuinței servește drept collector și rezervor de
căldură solară.

Sistemul activ îndeplinește aceleași funcții cu ajutorul unei pompe și altor dispozitive
speciale. Căldura solară este absorbită de colectoarele montate pe acoperișul casei. O rețea de
țevi metalice străbate interiorul colectoarelor și comunică cu un rezervor de apă. Apa ajunsă în
porțiunile de țeavă din interiorul colectoarelor se încălzește și ajunge apoi din nou în rezervor.
De aici ea este recirculată prin conducte în întreaga casă.

În România, preocupările în domeniul energiei solare au pornit în anul 1979, prin

implementarea pe scară largă a diferitelor aplicații de utilizare a energiei solare, ca de exemplu:
sisteme de preparare a apei calde de consum pentru clădiri de locuit-Timișoara fiind primul oraș
în care, un întreg cartier ”Zona Soarelui” a fost prevăzut cu aceste gen de instalații –hoteluri pe
litoralul Marii Negre; sisteme de apă caldă pentru agricultură sau industrie, etc. După un declin
datorat tehnologiilor greoaie, a costurilor ridicate pentru material, exploatare și întreținere, în
prezent, activitatea în domeniul energiei solare cunoaște un avânt datorită noilor descoperiri
tehnice și tehnologice.

Câteva exemple de sisteme pentru valorificarea energiei solare, sunt reprezentate de:

• Sisteme pentru prepararea apei calde de consum la clădiri de locuit și hoteluri (Beta si
Gama din Costinești, pe litoralul românesc);

8
 • În localitatea Pleși județul Alba, funcționează o centrală cu energie solară și eoliană,
constând în 8 module fotovoltaice de 53 W fiecare și o turbină eoliană de 1000W, pentru
utilități casnice;

• În localitatea Surducel județul Bihor, funcționează o centrală cu energie solară și eoliană,

cu 8 module de fotovoltaice de 53 W fiecare și o turbină de 3000W, pentru utilități
gospodărești.

Fig.2.1 Potențialul zonelor din România, în funcție de zonele de radiație solară

România dispune de un potențial de energie solară datorită amplasamentului geografic și

condițiilor climatice favorabile. Zonele cu flux energetic solar important (1450-1600 kWh/m2 pe
an), sunt: Dobrogea, Delta Dunării și Litoralul Mării Negre. Zonele ce dispun de fluxuri
energetice solare medii anuale cuprinse între 1350-1450 kWh/m2pe an sunt: Câmpia Română,
Câmpia de Vest, Banat și o parte din Podișurile Transilvaniei și Moldovei.

9
 Soarele este o sferă de 695.000km, având o densitate medie de 1400kg/m3, iar masa lui
reprezintă 99,85% din masa totală a sistemului solar. Elementele care predomină în masa
Soarelui sunt hidrogenul și heliul. În interiorul Soarelui au loc reacții nucleare: hidrogenul se
transformă în heliu eliberând 4 milioane de tone de energie-masă pe secundă. Ca urmare a
acestor reacții temperatura lui din interior atinge valori de 20 x 106K, iar la suprafață,
temperatura este de circa 5.762K.

Din punct de vedere energetic, partea cea mai importantă a energiei solare din afara
atmosferei se găsește în intervalul spectral 0,20-3,0µm. În acest interval, este emisă aproximativ
97% din energia totală, iar diferența de 3% este emisă în banda de emisie cuprinsă între 1010 și
103m.

Pe plan mondial, preocupările pentru valorificarea energiei solare sunt prezentate de obiective
ca: stațiile de pompare din Senegal, Mali, Volta Superioară sau Niger; farul din Shanghai;
desalinizarea apei în Sudan și Orientul Mijlociu; avioane solare, automobile automate care
utilizează panouri solare și chiar centrale solare spațiale.

2.3 DESCRIEREA SISTEMELOR SOLARE DE ÎNCĂLZIRE A AERULUI

Sistemul solar de încălzire a aerului constă din două elemente componente: colectorul solar
montat pe unul din pereții clădirii orientat spre ecuador, un ventilator și un sistem de distribuție a
aerului instalat în interiorul clădirii.

Aerul pătrunde prin orificiile mici ale colectorului solar vopsit negru și se încălzește pe
măsură ce avansează între suprafețele panoului. Aerul pătruns în cavitatea dintre colectorul 46
solar și peretele clădirii este introdus în clădire. Se obține o eficiență mare deparece suprafața
colectorului solar are temperatura cu doar câteva grade mai mare decât a aerului exterior. Deci
are loc o pierdere mică de căldură și cea mai mare parte a radiației solare este folosită pentru
încălzirea aerului.

În cazul utilizării pentru ventilație, un termostat care sesizează temperatura exterioară

controlează cele două poziții ale clapei. Termostatul este programat să deschidă clapeta (când
temperatura exterioară este suficientă pentru a opri încălzirea clădirii, în mod normal mai mare
de 15-20oC).

10
 Sistemele solare de încălzire a aerului pot reduce consumul de energie convențională în trei
moduri, în funcție de aplicație:

- colectarea energiei solare pentru încălzirea solară a aerului introdus în clădiri;

- pentru recuperarea pierderilor de căldură a pereților dinspre ecuator (căldura pierdută

prin pereții clădirii este recuperată de aer și reintrodusă în clădire)

- destratificarea aerului în clădirile înalte.

2.4 CONCLUZII

Utilizarea energiei solare oferă o serie de avantaje, ca resursă inepuizabilă, nepoluantă și

disponibilă practic pe suprafețe foarte întinse ale globului terestru. Cu toate acestea, extinderea
valorificării energiei solare întâmpină unele dificultăți, datorită nebulozității intermitente
(schimbarea anotimpului și alternanța zi/noapte), oscolații în intensitatea acestei surse, dificultăți
în captarea și stocarea energiei solare.

11
 CAP 3. PRODUCEREA DISTRIBUITĂ DE ENERGIE ELECTRICĂ
3.1 DEFINIȚIA PRODUCERII DISTRIBUITE DE ENERGIE ELECTRICĂ

Producerea distribuită de energie electrică (DG) este un concept care se dezvoltă din ce
în ce mai mult în următorii ani în contextul dezvoltării infrastructurii pieței europene de energie.
Ea se caracterizează prin posibilitatea de a fi dispersata geografic, având capacitate de mică
putere instalată și utilizând în principal sursele regenerabile de energie și congenerare.

3.2 AVANTAJELE PRODUCERII DISTRIBUITE DE ENERGIE ELECTRICĂ

Tehnologii aferente producerii distribuite au potențialul de a contribui la reducerea
emisiilor de CO2 și la economii de energie, în scopul îndeplinirii țintelor fixate de Uniunea
Europeană în cadrul protocolului de la Kyoto pentru reducerea emisiilor cu 8% până în 2008-
2010 (față de 1990) și creșterea contribuției surselor regenerabile de la 14% la 22% din
consumul de energie electric, până in 2020.

În general, DG conduce la reducerea pierderilor de energie aferente rețelelor de transport

și contribuie la evitarea ”congestiei” în rețelele existente, și există premise pentru îmbogățirea
calității și fiabilității energetice. Din punct de vedere al investitorului, în general, este mai ușor
de găsit locații pentru amplasarea surselor regenerabile decât pentru o centrală clasică, iar
investiția și riscul sunt mai reduse.

În plus, producerea distribuită de energie face posibilă utilizarea surselor regenerabile de

energie, oferind alternative la extinderile rețelelor existente în zonele rurale sau mai puțin
populate sau pot contribui la satisfacerea rapidă a cererii de energie elctrică în continuă creștere
în zonele urbane. Alte beneficii suplimentare se referă la dezvoltare, sistemele energetic
performante pentru comunitățile locale și crearea a locuri de muncă.

În România potențialul anual al SER, potrivit datelor communicate de Ministerul

Industriei și Resurselor era estimate în anul 2002 la circa 9 milioane tep energie termică și 65
TWh energie electric tabelul 1, distribuit pe suprafața țării.

12
 Fig.3.1 Producția de Energie electrică și energie termică distribuite pe suprafața țării

Din păcate acest potențial este utilizat în extrem de mică măsură, cu excepția energiei
hidraulice și a biomasei (lemn de foc), aceasta din urmă fiind arsă în majoritatea cazurilor în
instalații neperformante energetic.

Energia și schimbările climatic prezintă, în prezent, un interes deosebit prin efectele

asupra mediului și în cele din urmă, asupra evolutiei civilizației umane.Dezvoltarea, în
continuare, a sociatății moderne va necesita practic o dublare a energiei consumate până în anul
2030, ajungând la 34.000 TWh. Circa o treime din energie se consumă în clădiri, care au, însă, și
cel mai important potențial de economisire. Se apreciază că domeniul construcțiilor și clădirile
pot să-și reducă consumul de energie cu circa 50%, fără a afecta funcționalitatea acestora. În
acest sens, se acordă o atenție deosebită promovării eficienței energetic la nivelul clădirilor.
Certificarea energetic a clădirilor este un pas important în cunoașterea consumurilor reale și a
potențialului de economisire, dar și a încadrării lor în mediul citadin (apropiere de trasee de
transport, alimentare cu unități, asigurare parcare, etc.)

13
 Fig.3.2 Clădirea Parlamentului României

Clădirea Parlamentului, este o clădire reprezentativă a țării, are un consum de energie de

6 milioane kWh/an și o factură de 3,2 milioane € pentru utilități, valori egale cu ale unui oraș
mediu din România.
În urma a 3 audituri energetice, efectuate de către UPB, Simens și o firmă norvegină,
costurile Casei Poporului cu energia și apa consumată au ajuns un milion de euro. Bugetul
Camerei Deputaților pe 2018 prevede cheltuieli cu energia cifrate la peste 7,6 milioane lei, plus
1,5 milioanele pentru apă, canal și salubritate.
Clădirile reprezintă și o importantă sursă poluantă, consumând o mare parte dintre
materialele produse și determinând o mare cantitate de deșeuri și ape uzate.
O atenție deosebită trebuie acordată materialelor de construcție și a echipamentelor
consumatoare de energie din clădiri. Înlocuirea lămpilor cu incandescență și scoaterea acestora
din circuitul comencial este numai un exemplu de soluții eficiente în clădiri. Utilizarea lămpilor
electrice, eficiente energetic, incluse într-un sistem de management al iluminatului, care să
includă senzori pentru controlul iluminatului poate asigura o importantă reducere a consumului
de energie pentru iluminatul artificial.

14
 De asemenea, limitarea consumului în pozitia ”de veghe-stand-by” a echipamentelor
electrice din clădiri este una din soluțiile care pot asigura reducerea cu până la 5% a consumului
de energie (la nivelul SUA acest consum corespunde producției a 19 termocentrale cu putere
1000MW).

Standardizarea și etichetarea energetic a echipamentelor din clădiri este o pârghie

important pentru reducerea consumurilor energetic. Soluția ca ultoma tehnologie în domeniu să
devină standard pentru consumul de energie asigură implicarea producătprilor pentru realizarea
echipamentelor cu randament ridicat.

Problemele ridicate de economia de energie în clădiri sunt analizate în toate țările lumii.
O atenție special acordată Chinei și Indiei, țări cu o urbanizare în continuă creștere și care au
reserve mari pentru producerea consumurilor de energie în clădiri.

Proiectarea și realizarea noilor clădiri trebuie să implice prezența inginerilor proiectanți, a

arhitecților, a inginerilor constructori pentru a rezolva li a răspunde, în comun, de aspectele
energetic ale clădirii.

Utilizarea energiilor regenerabile poate asigura o reducere substanțială a energiei

absorbită din rețelele publice. În acest sens, Europa este lider mondial, având déjà o bogată
experiență în domeniu, care poate fi transmisă și celorlalte țări. Încurajarea proiectelor pilot
pentru reducerea consumurilor în clădiri și utilizarea energiilor regenerabile trebuie să intre în
atenția guvernului. S-a dovedit că piața nu poate, ea singură, să ofere soluții pentru rezolvarea
problemelor energetic. Este necesar să fie încurajate investițiile în domeniu, dar și să se asigure
garanții adecvate pentru riscurile acestora.

Acțiunea privind realizarea Parlamentului ca o clădire cu 0 energie, proiect pilot în

România, trebuie să se constituie ca exemplu, care va trebui extins la toate clădirile, pentru a
asigura obiectivul de limitare a poluării mediului ambient și a schimbărilor climatic.

Domnul director general al Global Photovolatic Specialists (GPS) s-a referit la soluțiile
actuale privind utilizarea direct a energiei solare pentru generarea de energie electric. Soluțiile
actuale utilizând siliciu policristalin, siliciu amorf sau film silicon au caracteristici diferite, din
punctual de vedere al randamentuluide vonversie și din punctual de vedere al costurilor. Soluția
cu film dilicon are cele mai mari perspective, utilizând puțin siliciu și oferind cele mai bune

15
condiții de conversie a energiei solare. Studiile actuale urmăresc depășirea unor dificultăți
tehnologice, creșterea randamentului de conversie (până la 15% în sisteme industriale),
reducerea costurilor (până la sub 1 €/W). Reducerea costurilor va asigura competitivitatea
energiei generată în celulele fotoelectrice și realizarea centralelor fotoelectrice mari, pe terenuri
neutilizate în agricultură.

O atenție deosebită se acordă cercetării științifice și elaborării tehnologiei de obținere a

siliciului. A fost dezvoltată o metodă eficientă prin utilizarea rezidurilor vegetale din care se
poate extrage siliciu cu puritate de 99,9999%. Dintr-o tonă de rezinduuri vegetale se obțin circa
100Kg siliciu. Studiile, aflate în derulare, urmăresc dezvoltarea unor metode innovative de
producere a siliciului și reducerea prețului acestuia pe piață.

Noile soluții pentru producerea siliciului și realizarea panourilor fotoelectrice oferă noi
perspective privind elaborarea de proiecte de utilizare direct a energiei solare pentru producerea
de energie electrică în clădiri.

Domnul professor Aureliu Leca, șeful catedrei UNESCO din Universitatea Politehnică
București, a abordat problema deosebit de important a încălzirii clădirilor în sistemul centralizat,
din surse cu cogenerare. Analiza principalilor factori care au determinat eficiența redusă a
sistemelor de încălzire din clădiri, precum și aspect legate de suportabilitatea costurilor au
condus la debranșarea consumatorilor și o utilizare ineficientă a surselor de căldură.

Reabilitarea termică a clădirilor poate asigura o reducere cu 40…45% a necesarului de

căldură, astefel că potențialul de reducere a consumului de energie în clădiri este deosebit de
important.

Suportabilitatea prețurilor la energie trebuie analizată cu atenție, având în vedere faptul

că, în prezent, consumatorii din România, pot suporta cel mult 40% din costurile determinate de
încălzirea locuințelor. O utilizare rațională a energiei pentru încălzirea în clădiri poate fi obținută
și prin introducerea tarifului binom care să includă separate costurile privind serviciul realizat și
costurile cu energie livrată.

În intervenția sa , domnul Iulian Iancu a subliniat faptul că actualele sisteme de încălzire

sunt ineficiente și că RADET este o companie nerestructurată. Eficientizarea cladirii

16
Parlamentului necesită o atenție deosebită acordată încălzirii clădirii si adoptării de soluții pentru
reducerea consumurilor energetic necesare.

Domnul director department Photovolatica, DYNAMICA, s-a referit la soluții practice

pentru implementarea unui sistem de producer a energiei electrice din sisteme fotoelectrice în
clădirea Parlamentului. Studiile effectuate au permis dezvoltarea unor soluții pentru acoperiș și
pentru zona însorită a pereților laterali. Proiectul se referă, inițial, la o instalație cu puterea de
1MWp, plasată pe acoperișul clădirii și care urmează a produce circa 1000MWh/an cu un
randament de circa 18%. În măsura în care vor fi disponibile terenuri alăturate, proiectul se poate
extinde cu circa 30%. Soluțiile moderne incluse în proiect pot asigura o parte important și în
consumul de energie electric al clădirii Parlamentului.

Domnul Olteanu Gheorghe, director general ICEMENERG, a subliniat faptul că

participarea la realizarea proiectului de prefezabilitate pentru Parlament, ca o clădire cu 0
energie, subliniază implicarea ICEMENERG în rezolvarea celor mai importante problem din
domeniul energiei. Soluțiile luate în studiu, având în vedere experiența în acest domeniu, permit
reducerea consumurilor energetic de la 430kWh/m2 și an la circa 84430kWh/m2 și an.
ICMENERG a aplicat la sediul propriu soluții care au condus la o reducere cu peste 50% a
necesarului de căldură, prin măsuri adoptate la nivelul construcției și prin instalarea uneice și
pompe de căldură, și o important reducere a necesarului de energie electric din rețeaua public
prin montarea de instalații fotoelectrice și eoliene.

Cunoașterea celor mai bune soluții tehnologice pe plan mondial asigură elaborarea de
proiecte eficiente și cu costuri reduse.

Domnul Aldo Iacometti, director department Eficiența Energetică din grupul SDI, ca
participant la proiectul clădirii Parlamentului, a subliniat faptul că sistemele fotoelectrice vor
avea o importanță deosebită în viitor, atunci când soluțiile de producere distribuită vor fi
predominante față de soluțiile actuale cu central electrice de putere foarte mare. Apreciază în
mod deosebit inițiativa privind clădirea Parlamentului și consider că o reducere a necesarului de
energie cu 40…60% este posibilă.

Proiectul propus se încadrează în politica Uniunii Europene de realizare a clădirilor

eficiente, ajungandu-se ca în casele ”passive” să se consume 30-40kWh/m2 și an, cu menținerea
gradului normal de confort.

17
 Realizarea clădirilor eficiente energetic este, în prezent, posibilă. Materialele izolante
există, sistemele controlate de iluminat și ventilație sunt disponibile, iar încălzirea prin podea, cel
mai efficient sistem de încălzire, poate fi realizat practice. Desigur că un rol important îl au
arhitecții, pentru a asigura utilizarea eficientă a iluminatului natural, integrarea panourilor
fotoelectrice în acoperiș și expunerea spre soare a clădirii.

În intervenția sa, domnu director Gheorghe Olteanu a subliniat buna colaborare cu grupul
SDI în domeniul realizării grupurilor eoliene cu ax vertical, care asigură o mai bună valorificare
a vânturilor de viteză redusă. De asemenea, este posibil să fie dezvoltată o linie de fabricație
pentru siliciu cu un consum de circa 30 kWh/kg Si.

Doamna Doina Cucuteanu, director calitate la GEOEXCHANGE s-a referit la importanța

pompelor de căldură pentru reducerea consumurilor energetic din clădiri. Energia geotermală
este abundentă și disponibilă pe parcursul întregului an. Utilizarea acesteia poate conduce la o
economie de energie în clădiri până la 70% dar este, în present, limitată în special de aspect
legislative care nu include în rândul energiilor regenerabile și energia geotermală.

În funcție de dimensiunea clădirii și a terenului disponibil pentru dezvoltarea instalației

cu pompe de căldură, aplicațiile pot fi mari (peste 1000m2), medii (între 500 si 1000m2) si mici
(sub 500m2).

Utilizarea surselor regenerabilede energie nu necesită subvenții. Acestea devin

competitive dacă poluatorii vor fi penalizați în mod corespunzător.

Domnul professor Nicolae Golovanov, de la Universitatea Politehnică din București, s-a

referit la economia de energie în clădiri, prin creșterea eficienței echipamentelor electrice.
Creșterea eficienței acestor echipamente nu trebuie să determine reducerea nivelului de confort
pentru locatari. De asemenea, trebuie luat în considerare și faptul că, prin pierderile termice,
echipamentele electrice contribuie la încălzirea clădirii. Creșterea randamentului instalațiilor
electrice va necesita încărcarea suplimentară a instalației de încălzire, pe durata timpului răcoros,
și reducerea încălzirii instalațiilor de aer condiționat, pe durata timpului călduros.

Realizări deosebite au fost obținute în domeniul iluminatului electric, consumul de

energie pentru iluminat, în aceleași condiții de confort luminous, fiind posibil a fi redus de peste
5 ori prin utilizarea lămpilor electrice moderne în locul lămpilor cu incandescență. Dezvoltarea

18
lămpilor du diode luminoase (LED) va permite reducerea, în continuare a neceserului de energie
pentru iluminatul electric. De asemenea, dotarea echipamentelor electrice cu sisteme electronice
de control a permis reducerea substanțială a energiei consummate de acestea.

În prezent există soluții de randament ridicat pentru toate tipurile de echipamente

electrice din clădiri. Este necesar a fi cunoscute și incluse în proiecte.

În încheierea lucrărilor mesei rotunde, domnul Iulian Iancu, președintele CNR-CME a

arătat că în present,există tehnologii, există soluții, dar nu există, incă, o colaborare eficientă
între inginerii constructori, arhitecți și ingineri energeticieni pentru realizarea clădirilor cu
consum redus de energie. Clădirile au un potențial important de reducere a energiei necesare și
acest potențial poate și trebuie să fie valorificat.

Este necesară motivarea arhitecților pentru utilizarea soluțiilor eficiente energetic în

clădiri și este necesară o legătură direct între investitori (interesați, în special de profit) și de
beneficii (interesați , in special de costurile pe termen lung).

Un rol important în valorificarea potențialului de economisire din clădiri o are legislația,

care trebuie să prevadă, în mod clar, etichetarea energetic a clădirilor și niveluri de performanță
adecvate la noile construcții.

Lucrările mesei rotunde au subliniat importanța deosebită a aspectelor energetic în clădiri,

necesitatea de a pune în practică soluțiile existente de economisire a energiei în clădiri și
importanța colaborării dintre arhitecți, inginerii constructori și inginerii energeticieni, la
realizarea noilor clădiri.

Deşi în acest moment, în România nu funcţionează decât două parcuri solare mari de câte 1
MW fiecare, comparativ cu investiţiile de 1,5 miliarde de euro care au dus la montarea a 1.000
de MW în parcuri eoliene, energia solară este cotată de mulţi specialişti din piaţă cu şanse bune
de a se transforma în noul boom al segmentului de energie verde. Schema de sprijin foarte
generoasă pusă la dispoziţie de statul român precum şi scăderea costurilor pentru echipamente
sunt doar câţiva dintre factorii care atrag atenţia investitorilor . Problema este că fiind o piaţă
abia la început, consultanţii din domeniu spun că este necesară venirea în România a unor
companii puternice de profil care practic să certifice tot acest potenţial, în contextul în care
accesul la finanţare este în continuare dificil.

19
Cele mai recente date ale Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, arată că în
acest moment 69 de proiecte solare cu o capacitate de aproape 300 de MW au contractele de
racordare la reţea. În total, investiţiile pentru realizarea acestor proiecte ar fi de circa 600 de
milioane de euro.

20
 Cap. 4.CENTRALE SOLARE
4.1 CENTRALE SOLARE ÎN LUME

Acest tip de centrală, asa cum îi arată și numele, folosește energia solară, ca sursă de energie.

În prezent, în lume sunt instalate mai mult de 100 milioane de m2 de colectoare termice
solare; apa caldă produsă în aceste colectoare și furnizată consumatorilor, reduce emisiile de
CO2, față de situația în care s-ar arde combustibil solid (cărbune, lemn) cu 18 megatone pe an și
face o economie de combustibil lichid de un milliard de litri. Acestea sunt concluziile raportului
Agenției Internaționale a Energiei pe anul 2001, intitulat Pete și Contribuții la livrarea de energie
pe anul 2001, produs de Programul de încălzire și răcire cu energie solară. Programul a ținut cont
de datele obținute în 26 de țări, care dețin peste 90% din instalații solare de încălzire din întreaga
lume.

Fig.4.1 Statistica energiei solare la nivel mondial

21
Tabelul 4.1 Suprafața de colectoare solare instalate

Suprafața de Unitatea de
colectoare măsură
Țara Cantitatea Tipul instalațiilor
solare instalate

32 20.8 Țevi colectoare

China mil.m2 11.2 Colectoare sub sticlă

25 22.9 Colectoare de apă sub sticlă

SUA mil.m2 227 Colectoare ce încălzesc aer

Japonia 12 Total sub sticlă

Turcia 8.1 Total sub sticlă

Israel 3.9 Total sub sticlă

Astfel de centrale au randamente de conversie a energiei termice în energie electrică

cuprinse între 25 și 50% și o eficiență totală de 13-25%. Energia calorică înmagazinată în timpul
zilei în apa încălzită poate fi utilizată în timpul nopții, în diverse scopuri utilitare.

O astfel de centrală a fost construită în California, între anii 1985 și 1991, compusă din 9
instalații cu o putere totală de 354MW. Datorită rezultatelor și cercetărilor făcute pe instalații,
sistemul s-a dezvoltat prin construcția de noi instalații, cu îmbunătățiri semnificative, astfel
că,eficiența de captare a razelor solare și de transformare a acestora în energie termică a crescut
continuu de la o instalație la alta.

Cercetări în domeniul acestor instalații se fac în Germania, Spania și Statele Unite. Față
de cele 9 instalații industriale, construite în California, altele nu s-au mai construit, din cauza
eficienței scăzute (55%), a prețului ridicat al componentelor instalației și a prețului inițial, relativ
ridicat al energiei produse (140USM/MWh). În anul 1986 a avut loc o creștere dramatică a
prețului uleiului folosit în circuitul primar de încălzire; prețul acestuia a ajuns la 20-25
USD/baril.

22
 Calculele au arătat că, situația în care costurile de investiție pentru montarea unei
instalații pentru un KW sunt de 2200 USD și se cheltuie 35USD pentru un baril de ulei, instalația
nu este economică din punct de vedere comercial. În prezent este mai economica utilizarea
centralelor care consumă gaz al cărui preț este de sub 5 cenți/m3, preț echivalent dacă uleiul s-ar
vinde cu 8 USD/baril.

Comparând și cu prețul energiei electrice produse cu ajutorul energiei vântului, acest tip
de energie încă este economic. Totuși, datorită faptului că energia produsă cu ajutorul radiaței
solare este total nepoluantă, se caută modalități de finanțare pentru construcția de capacitate de
producție.

Fig.4.2 Centrală solară în India

În statul federal indian Karnataka, aflat în sudul ţării, a fost dată în exploatare de la începutul
anului 2018 o instalaţie de panouri solare pe o suprafaţă de 700.000 de metri pătraţi. 72.000 de
oameni beneficiază astfel de curent electric curat, furnizat de căldura soarelui. Este nevoie acută
de acel curent, fiindcă populaţia regiunii s-a înmulţit considerabil în ultimii cinci ani, la fel ca în
toată ţara.

23
 Reginea este foarte îndrăgită, fiindcă se află în apropierea metropolei Bangalore, care este un
soi de Silicon Valley a Indiei. Mărimea parcului solar este următoarea: două câmpuri cu câte
62.000 de module fotovoltaice policristaline. Instalaţia solară produce aproape 2000 de kWh pe
metru pătrat, ceea ce este aproape dublu faţă de Europa Centrală.

Volumul investiţiei a fost de 31 de milioane de euro. Un consorţiu alcătuit din firme

internaţionale a construit instalaţia. Modulele au fost fabricate de JA Solar din China, iar
compania indiană Shilchar a furnizat transformatoarele. Sistemele de montaj au fost produse de
întreprinderea elveţiană NewSol iar cablajul a fost asigurat de firma germană Lapp din Stuttgart.

Şi în regiunea Telangana din centrul Indiei, în apropiere de Hyderabad au fost inaugurate în

ultimii doi ani ferme solare de mare întindere, care aprovizionează cu curent aproximativ 20.000
de oameni.

India are între timp 1,3 miliarde de locuitori. şi nevoile sale de curent sunt enorme. Iar din
dorinţa de a menţine la un nivel scăzut emisiile de CO2, guvernul de la New Delhi vrea să
crească producţia de energie regenerabilă până în 2022 la 175 de gigawaţi. Aceasta ar echivala
cu 50 la sută din necesarul de energie al ţării.

Avantajul este următorul: producţia de energie solară este în India mult mai profitabilă de cât
în Europa de Nord. Soarele are acolo mai multă putere şi străluceşte mai constant. Şi vântul,
biomasa şi forţa apei urmează a fi folosite în următorii trei ani pentru producţia de curent
electric.

Noile firme solare sunt finanţate în subcontinentul indian, de exemplu, de depunători privaţi şi
instituţionali de capital, inclusiv din Germania. Cuvântul de ordine este Impact Investing. Este
vorba în context despre fonduri care nu opţin doar profit din proiecte cu energei regenerabilă, ci
care fac ceva şi pentru mediu şi locuitori.

În spatele proiectelor indiene Karnataka și Telangana se află societatea de investiții

ThomasLloyd, specializată în infrastructura energetică a Asiei. "Centralele de producţie a
energiei regenerative beneficiază în Asia de condiţii ideale, graţie climei", a declarat şeful
ThomasLloyd, Michael Sieg. "În plus, acestea se pot construi mai repede, mai ieftin, şi au
costuri de expolatare mai mici decât în Europa", a adăugat el.

24
Dar nu numai depunătorii privaţi şi instituţionali finanţează infrastructura energetică indiană care
cunoaşte o dezvoltare razantă. Banca germană de dezvoltare KfW a încheiat în luna august a
anului trecut, la cererea Ministerului Federal pentru Cooperare şi Dezvoltare un acord de
finanţare cu Institutul indian de stimulare a producţiei de curent în regiunile rurale (Rural
Electrification Corporate Limited) în valoare de 200 de milioane de euro. Partenerul indian
transferă banii mai departe sub forma unor credite ieftine către investitori în parcuri solare şi
eoliene.

O descoperire recentă indică utilizarea foliei de aluminiu ca suprafață cu mare capacitate

de absorbție a razelor solare și a emisiei termice solare. Astfel, conform standardului ISO/CD
12952 (sarcina X):

• Coeficientul de absorbție αsol= 0,94 ±0,02 este îndeplinit, iar

• Emisia termică 𝜺𝜺100oC=0,05 ±0,02

Se folosesc folii cu grosimea cuprinsă între 0,3 și 0,8 mm. Pentru sudarea foliei de aluminiu
pe tubulatura de cupru se aplică o tehnologie care folosește o sursă de laser pulsatoriu. Rezultatul
îmbinării folosind acest procedeu este deosebit de eficient, suprafața de îmbinare nepierzând din
energia radiată de soare și absotbția pe suprafața colectoare.

4.2 CENTRALA FOTOELECTRICĂ DE 30 kWp

Centrala fotoelectrică este cea mai mare din estul Europei, până în acest moment. Instația
a fost finanțată de Uniunea Europeană (proiect PV Enlargement) și RELANSIN (proiect
PvGrid). Acest proiect european a fost un proiect demonstrativ pentru tehnologia fotovolatică în
întreaga Europă. Sunt implicați 28 de parteneri europeni. Tehnologia folosită este identică pentru
toate sistemele, a căror putere totală depășește 1,2MWp.

Când soarele e bun, produce un megawatt pe oră. Este total nepoluantă, are garanție 25 de
ani, a costat circa 270.000 de euro, iar investiția se amortizează în 15-20 ani.

25
 Centrala a fost montată la Universitatea POLITEHNICĂ din București, facultatea de
Inginerie Electrică pe terasa corpului EA pe direcția nord-est de către colectivul ICPE-Centrul
SICE, care are experiența adecvată în tehnologia fotovoltatică.

Folosește două tehnologii comerciale cel mai des folosite pe plan mondial: Si
monocristalin și Si amorf.

Puterea substanțelor fotovoltatice este: 26,46 kWp în tehnologie Si monocristalin și 3,72

kWp în tehnologie Si amorf. Puterea nominală a sistemului fotovoltatic este de 30,18 kWp.

Pentru transformarea energiei din cc furnizată de convertoarele fotovoltatice, centrala

dispune de 9 invertoare DC/AC, cu sincronizare automată și algoritm de urmărire a transferului
maxim de putere (MPPT). Invertoarele de tip SunProfi sunt printre cele mai avansate și eficiente
comercializate pe piața mondială. Sistemul de invertoare se conectează la un logger de tip DL
100, care are rolul de monitorizare a sistemului de invertoare, dar asigură și legătura cu un PC.

Proiectul a trebuit să demonstreze că instalarea unei centrale fotovoltaice nu necesită

construcții complicate și intervenții la clădire. Pe parcursul proiectării s-au examinat mai multe
soluții de structuri de susținere, au fost experimentate pe modele de laborator , alegându-se, în
final, soluția cea mai ieftină, cea mai ușoară, care să nu afecteze suprafața pe care se montează și
care se adaptează ușor specificului instalației. Structura metalică, deși este ușoară, are centrul de
greutate foarte jos și rigiditate mecanică foarte bună. Fiind un proiect demonstrativ, soluția
tehnică se poate generaliza ușor.

26
Fig. 4.1 Centrală fotovoltaică aspect final

Fig. 4.2 Panoul Solar

27
Fig. 4.3 Camera de supraveghere și comandă ca laborator pentru instruirea studenților

Fig. 4.4 Panouri solare amplasate pe Facultatea de Energetică București

28
4.3 DETERMINĂRI TEHNICE LA CENTRALA DE 30kWh
Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

29
Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

30
Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

31
Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

32
Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

33
Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

34
Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

35
Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

36
Putere totală

Timp (x 10 minute)

Putere totală

Timp (x 10 minute)

37
 Energia teoretică produsă zilnic 30 kW·24h=720kWh

Tabelul 4.2 Factorul de utilizare în funcție de energia produsă teoretic și cea măsurată

Ziua Energia (kWh) Factor de utilizare(%) Factor de utilizare efectiv (%)

1 17,13 2,38 0.034

2 52,115 7,23 0.106

3 87,23 12,12 0.174

4 64,89 9,01 0.118

5 50,39 6,70 0.098

6 31,27 4,34 0.061

7 76,43 10,61 0.152

8 71,42 9,92 0.142

9 26,17 3,63 0.06

10 113,76 15,8 0.227

11 111,571 15,49 0.206

12 100,31 13,93 0.182

13 97,61 13,56 0.177

14 110,17 15,30 0.196

15 34,01 4,72 0.064

16 89,78 12,50 0.160

17 32,51 4,51 0.061

Total 1166,76 9,53 2.225

38
4.4 AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE PANOURILOR FOTOELECTRICE
Avantaje:

România are un potențial anual de utilizare a energiei solară în sisteme fotovoltaice de

1200 GWh. Prin utilizarea acestuia ar fi eliminate consumul a 103,2 mii de tone echivalent
petrol. Un avantaj major al panourilor solare este faptul că au teoretic o durata de viață
nelimitată.

Dezavantaje:

Preț mare de achiziție la producători/distribuitori și implicit cost ridicat de producție. Un

alt dezavantaj este că sunt funcționale numai în timpul zilei.

4.5 ENERGIA ELECTRICĂ PRODUSĂ DE O SURSĂ FOTOELECTRICĂ

Spectrul puterii specifice Pλ al luminii solare prezintă o variație largă (curba 1, fig. 4.1) ,
cu un maxim în zona lungimilor de undă λ=500···550mm. Atât ochiul iman (curba 2, fig 4.4.1)
cât și siliciul, cel mai utilizat material pentru realizarea celulelor fotoelectrice, prezintă
sensibilitate numai pentru o parte din spectrul energetic emis de soare, cu un maxim în zona
550···600mm.

Fig. 4.1-Spectrul optic al lumiinii solare (curba 1) și sensibilitatea

Spectrală a ochiului uman (curba 2)

39
 Curba de emisivitate indicată în figura 1 (curba 1) se referă la un cer senin și la ora
prânzului. Pe parcursul zilei spectrul luminii solare se modifică, astfel încât și randamentul
celulei solare este diferit pe parcursul zilei.

Prezența norilor, a nebulozităților, a poluării atmosferice precum și unele ecranări

întâmplătoare determină ca energia produsă în urma conversiei energiei solare să aibă un
puternic caracter de variabilitate.

Ca un exemplu, în figura 4.2 este indicată curba înregistrată a puterii active generată de o
instalație fotoelectrică, cu o putere nominală de 30 kWp, pe durata a 35000 minute (circa 25
zile). Curba din figura 4.2 pune în evidență, în mod clar, variabilitatea sursei, în funcție de
condițiile atmosferice din fiecare zi.

Fig. 4.2-Variația puterii generată de o instalație fotoelectrică cu puterea

Nominală de 30 kWp, pe durata a 25 zile

În figura 4.3 sunt prezentate curbele puterii generate pentru două zile semnificative, una
pentru o zi senină (fig. 3a)) și a doua pentru o zi înorată.

40
Fig. 4.3- Puterea generată de o instalație fotoelectrică cu putere nominală de 30kWp pe durata
unei zile.

Cele două curbe din figura 4.3 au fost determinate pe parcursul a două zile consecutive între
orele 7 și 8.

Variabilitatea puterilor generate pe parcursul unei zile, chiar pe durata unei zile însorite,
pune în evidență necesitatea utilizării unui sistem de stocare. Soluția actuală de conectare la
rețeaua electrică și folosirea acesteia ca sursă de acoperire a necesarului de energie pe durata
lipsei sursei solare, nu este posibilă decât în cazul unor puteri reduse a instalației fotoelectrice și
existența unui număr redus a acestor instalații. Studii efectuate pe instalația fotoelectrică
analizată permit elaborarea de criterii pentru conectarea la rețeaua electrică publică a instalațiilor
solare.

41
 Instalația este conectată la rețeaua publică prin intermediul unui invertor trifazat, prevăzut
cu filtre la ieșire. În acest fel, factorul de distorsiune de curent electric este redus, variațiile sale
fiind determinate atît de variația tensiunii la bare cât și a puterii debitate (fig.5). De asemenea,
nesimetria curentului enectric pe cele trei faze este nesemnificativă, fiind determinată în special
de nesimetria redusă a tensiunii în rețeaua publică la care este conectată instalația

Pe durata de monitorizare (609 ore), instalația fotoelectrică a produs 3654kWh, ceea ce

corespunde unei puteri medii de 6 kW. Rezultă un factor de utilizare a instalației de 0,2.

Este total nepoluantă, are garanție 25 de ani, a costat circa 270.000 de euro, iar investiția
se amortizează în 15-20 de ani. Este centrala solară de curent electric fixată pe acoperișul
Facultății de Inginerie Electrică București. Fiindcă produce energie curată, operatorul ar trebui să
primească în curând și certificat verde.

Costul unui Kw/h este de 0,3, eurocenți, în condițiile în care investiția va fi amortizată în
următorii 10 ani.

4.6 CONCLUZII
Proiectul de la Universitatea Politehnică din București demonstrează că tehnologia
panourilor solare fotovoltaice este încă prea scumpă de aplicat în România la scară largă.
Aplicațiile de acest timp potr fi însă eficiente din punct de vedere al costurilor în regiunile fără
acces la rețeaua națională de transmisie a energiei electrice. De asemenea, o dată cu
internalizarea externalităților in cadrul tuturor tipurilor de producție energetică, sistemele
fotovoltaice se pot dovedi competitive.

42
CAP 5. INFLUENȚA CONDIȚIILOR DE ÎNSORIRE ASUPRA PRODUCȚIEI DE ENERGIE
ELECTRICĂ A UNEI INSTALAȚII FOTOVOLTAICE

Utilizarea eficientă a surselor de energie regenerabilă reprezintă una dintre preocupările

importante atât ale specialistilor în domeniul energetic cât și a celor cu preocupări privind mediul
ambiant. Realizarea celulelor fotoelectrice, cu randament din ce în ce mai ridicat al conversiei
energiei solare în energie electrică, asigură premizele pentru includerea acestor surse în balanța
energetică a țării.

Din dorința firească de a asigura promovarea surselor de energie regenerabilă, sunt

scoase în evidență, în general, numai avanjajele importante, din punct de vedere al emisiilor
poluante,în raport cu centralele electrice clasice, bazate pe arderea combustibilului fosil.

Cunoașterea în profunzime a aspectelor încă nerezolvate, care determină unele bariere în

utilizarea acestor surse, precum și a soluțiilor care pot fi adoptate sau care urmează a fi elaborate
pentru eliminarea acestor bariere, are o importanță deosebită pentru acceptarea soluțiilor bazate
pe energia solară și utilizarea lor eficientă.

Desigur că problemele sunt diferite în cazul unor instalații fotoelectrice izolate, cu

caracteristici care pot fi acceptate de către utilizator, și în cazul unor instalații fotoelectrice
conectate la rețeaua electrică publică, in care trebuie să fie îndeplinite unele condiții specifice.

43
 CAP 6. CRITERII ECONOMICE PENTRU EVALUAREA PROIECTULUI TEHNIC

6.1 ESTIMAREA INVESTIȚIEI

Estimarea investiției se va face pe baza calculelor efectuate în proiect în capitolul 4.

Valorile obținute sunt următoarele:

 Amenajarea terenului: 54.000 €

 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică: 27.000 €

 Panourile și montajul panourilor: 700 €

 Mentenanța: 2.700 €

 Montaj utilaje tehnologice, inclusiv rețele aferente: 7.800 €

 Cheltuieli diverse (taxe, impozite, alte cheltuieli) : 28.000 €

 Total investiție estimată: 270. 000 €

6.2 SCOPUL ANALIZEI ECONOMICE

Identificarea și evaluarea costurilor și veniturilor corespunzătoare proiectului propus spre

realizare și anume montarea unei instalații solare pentru producerea de energie electrică.
Compararea costurilor aferente proiectului propus cu cele calculate pentru o situație de
referință.
Analiza de sensibilitate a principalilor indicatori de performanță la variații ale datelor
economice de intrare.
Evaluarea unui proiect energetic se efectuează în conformitate cu standardele acceptate
pe plan internațional, indicatorii activității financiare estimându-se pornind de la fluxul financiar
prognozat. Pentru o investiție nouă, fluxurile financiare trebuie să se refere atât la perioada de
realizare a acesteia, cât și la o parte semnificativă din durata de viață a instalației.
Pentru prognoza fluxurilor financiare s-a pornit, de la costurile cu combustibil (ce pot fi
asociate cu producția de energie termică). În capitolele anterioare s-a demonstrat faptul că, în
proiectul propus, cantitatea anuală de energie electrică necesară consumatorilor arondați, este

44
sensibil mai mare în prezent. Ca urmare, pentru ca cele două situații să poată fi comparate din
punct de vedere tehnico-economic, trebuie să se stabilească o situație de referință.

Această situație a fost propusă în cadrul proiectului. S-a pus problema care este soluția
alternativă de alimentare cu energie electrică a consumatorilor, realizabilă în cazul în care soluția
propusă nu se dovedește fezabilă.

Investiția include costuri de inginerie, costuri pentru echipamente, costuri pentru

construcție și montaj și costurile pentru proiectare și studii. Atât necesarul de investiții, cât și
costurile panourilor, s-a evaluat pe baza prognozei privind consumul anual de energie
electricăpentru consumatorii arondați centralei solare.

Tabelul 6.1. Defalcarea Cheltuielilor

Elemente U.M. Valori totale

Cantitatea anuală de energie electrică MWh/an 26,3

livrată

Consum de energie electrică pentru MWh/an 26,3

servicii proprii

Investiții necesare euro 270.000

Cheltuieli variabile anuale Euro/an 1.535

Cheltuieli fixe anuale Euro/an 12.000

Cheltuieli totale Euro/an 13.535

Maximum de energie ce poate fi produs în condiții ideale ( condiții ideale: centrala să

funcționeze 24h/zi la capacitate maximă 30 kW, 30 zile pe lună, 12 luni pe an). Deci energia
produsă într-un an în condiții ideale este:
30kW·24h=720kWh
Într-o lună 720·30=21.6000 kW=21.6 MW
Într-un an 720·365=26.2800 kW=262.8 MW
În condiții reale se produce aproximativ 10% din energia estimatăa fi producă în condiții
ideale, adică 26,28MW.

45
 CONCLUZII

Nu se dispune astăzi de un raspuns sigur și fiabil privind schimbările climatice și

disponibilitatea resurselor la orizontul anului 2050, scenariile existente având în special rolul de
a mobiliza omenirea spre schimbări importante în domeniul energetic.

Restricțiile de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră vor conduce la utilizarea unui
”buchet” de resurse energetice, energia nucleară și sursele regenerabile nefiind în măsură să
poată acoperii singure balanța energetică a omenirii.

Este necesară o profundă evoluție în modul de viață, care presupune o adeziune a

cetățenilor, care se poate realiza doar prin informarea și sensibilizarea marelui public.

În România nu există încă o strategie coerentă privind extinderea utilizării SER, însoțită
de mobilizarea unor resurse financiare publice corespunzătoare. În condițiile aderării țării noastre
la Uniunea Europeană, la începutul anului 2007, trebuie să ne asumăm și obiective strategice ale
acesteia în domeniul resurselor regenerabile, obiectiv pentru care în prezent nu suntem pregătiți.

Oportunitatea înlocuirii parțiale sau totale a instalațiilor convenționale de încălzire cu

instalații solare este dependentă în principal de sarcina de încălzire, de condițiile climatice, de
dificultățile tehnologice și de prețul combustibililor, considerentele economice fiind în ultima
instanță decisive.

Utilizarea sestemelor de încălzire solară pentru clădirile industriale este puțin mai dificilă
față de utilizarea sistemelor de încălzire pentru locuințe. În procesele de încălzire a clădirilor
rezidențiale/comerciale debitul de aer în colector este constant.

Trebuie stabilit un tarif astfel încât tehnologiile fotovoltaice să devină o afacere

profitabilă, într-un cadru larg pentru promovarea tehnologiilor electrice. Având un potențial solar
bun, România poate deveni un bun producător de electricitate folosind tehnologia fotoelectrică.

În concluzie, tariful minim ca tehnologia fotovoltaică să fie eficientă din punct de vedere
economic trebuie să fie de 273 €/MWh pentru amortizare în 20 ani, sau 546€/MWh pentru
amortizare în 10 ani.

46
 Atingerea unui preț țintă de 79,2€/MWh, așa cum se intenționează pentru 2010, înseamnă
că investiția în sistemele fotovoltaice ar trebui să fie 2000€/kWp, ceea ce e mult prea departe de
costurile actuale ale componentelor.

Soluția actuală de conectare la rețeaua electrică publică și folosirea acesteia ca sursă de

acoperire a necesarului de energie pe durata lipsei sursei solare , nu este posibilă decât în cazul
unor puteri reduse a instalației fotoelectrice și existența unui număr redus a acestor instalații.

Energia solară, cea eoliană,cea hidroelectrică și energia biomasei nu mai sunt astăzi doar
”mofturi” ale ambientaliștilor, ci s-au impus drept resurse strategice în toată puterea cuvântului.

Utilizarea energiei solare oferă o serie de avantaje, ca resursă inepuizabilă, nepoluantă și

disponibilă practic pe suprafețe foarte întinse ale globului terestru. Cu toate acestea, extinderea
valorificării energiei solare întâmpină unele dificultăți, datorită nebulozității intermitente
(schimbarea anotimpului și alternanța zi / noapte), oscilații în intensitatea acestei surse, dificultăți
în captate si stocare a energiei solare.

Pentru oportunitățile de investiție care oferă o rată de recuperare ridicată, vor exista
întotdeauna investitori.

Sursele de finanțare a proiectelor de îmbunătățire a modului de utilizare a energiei există,

dar posibilitățile de atragere a acestora trebuie dezvoltate prin scheme adecvate.

Abordarea și justificarea eficienței economice a proiectelor trebuie finalizată în contextul

analizării soluțiilor de finanțare pentru acestea.

Principalele soluții de finanțare sunt:

o Fondurile speciale (Fondul Român de Eficiență Energetică FREE, Fondul de dezvoltare a

sistemului energetic, ect)

o Companiile de servicii energetice (ESCO);

o Programele DSM.

Instalațiile fotoelectrice, pe durata de funcționare, nu determină apariția emisiilor

poluante și pot reprezenta o soluție pentru reducerea dependenței de energie electrică obișnuită
din combustibili fosili. Studiile efectuate pe instalații experimentale urmează să stabilească
condițiile necesare unei exploatări eficiente în rețeaua publică de energie electrică.

47
 Variabilitatea producției de energie electrică a surselor bazate pe energia solară poate fi
limitată prin utilizarea de sisteme de stocare a energiei electrice. Realizările actuale în domeniul
stocării de energie electrică și creșterea performanțelor acestor sisteme va permite o integrare
mai simplă a instalațiilor fotoelectrice.

Randamentul redus de conversie al panourilor fotoelectrice actuale(10···12%)face ca

pentru obținerea puterii necesare în aplicațiile practice să fie necesară o suprafață mare, greu
deobținut în cazurile practice.

Centrala de 30kW nu poate fi considerată producătoare de energie electrică deoarece este

monofazată, produce multe armonice și introduce nesimetrii în sistem.

Centrala solară termică este mai profitabilă din punct de vedere economic decât o
centrală solară fotoelectrică.

Panourile solare sunt:

- Siguranță înaltă-inițial elementele fotovoltaice au fost elaborate ca tehnologii

cosmice, rezistente pentru condiții extreme și de durată lungă de viață; astăzi aceste
elemente sunt folosite la obținerea energiei electrice zi de zi pe pământ, păstrând
calitățile de siguranță inițiale.

- Cheltuieli curente mici-elementele folosesc lumina solară, combustibil gratis. Datorită

lipsei componentelor mobile, nu secesită îngrijire deosebită. Sunt rentabile mai ales în
locuri izolate, spre exemplu, stații de comunicare, cabane, etc.

- Ecologie curate-nu consumă combustibili fosili, deci nu poluează, iar în lipsa

componentelor mobile nu se formează zgomote (nu produc poluare sonoră), deci
poate fi utilizat nemijlocit la consumator.

- Comoditate și cheltuieli mici la instalare-sistemele fotovoltaice pot fi de diferite

mărimi, fiind acomodate la preferințele consumatorului, mărind sau micșorând
ulterior capacitatea. Pot fi mobile, deci, pot fi utilizate în diverse locuri.

- Cheltuieli mici la transportarea energiei produse-fiind instalate în apropierea

nemijlocită a consumatorului, nu necesită rețele sau lungimi mari de fire de transport
a energiei electrice. Este o prioritate esențială, deoarece se cunoaște că, costul
transportării constituie circa 50% din costul final al elergiei electrice.
48
 Bibliografie

[1] ION V. ION, SIMONA LIZICA CRĂCIUN, SPIRU PARASCHIV-”Utilizarea sistemelor

solare pentru încălzirea clădirilor”, Univ. ”Dunărea de Jos”, Galați

[2] VASILE NITU, LUCIA PANTELIMON, CEZAR IONESCU- ”Energetică generală și

conversia energiei”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980

[3] D. D. MĂRGINEAN-”Energetica lumii vii”, Editura EDIMPEX-Speranța, București, 1992

[4] ADRIAN BADEA-”Surse regenerabile de energie componentă importantă a dezvoltării

Energetice durabile”, ”Sursele regenerabile de energie între Directiva Europeană 77/2001 și
realitate” 29 mai 2003, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București

[5] OCTAVIAN MITROI – ”Centrala fotovoltaică de 30 kWp”

[6] GOLOVANOV N., LĂZĂROIU G. C., ROSCIA M.,ZANINELLI D., -”Sready State
Disturbance Analysis in PVSystems”, PESGM 2004-000799

[7] VICTOR LUCIAN –”Resurse de instalații de producere a energiei electrice”, Editura

AGIR, București, 2006

[8] MIRCEA MALITA, ADRIAN GHEORGHE-”Prewzentul și viitorul energiei solare”,

Editura Academiei Republice Socialiste România, București, 1982

[9] HEINZ LADENER- ”Solaranlagen”, Editura Ökobuch, 1993

[10] http://www.enereco.go.ro/

49
Anexe

50