UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ- NAPOCA

FACULTATEA DE MECANICĂ

SPECIALIZAREA: Ingineria biosistemelor în agricultură şi industria

alimentară

Optimizarea tehnico economică a unei instalații

de producere energie electrică utilizând energie
solară

Masterand:
ing. Mihai Florin BULZ

1
CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................................................3

SCOPUL LUCRĂRII................................................................................................................................................. 3

ACTUALITATEA ÎN DOMENIU............................................................................................................................ 3

CONVERSIEA FOTOVOLTAICĂ............................................................................................................................ 9

SURSE REGENERABILE DE ENERGIE BAZATE PE CONVERSIA FOTOVOLTAICĂ A ENERGIEI

SOLARE.....................................................................................................................................................................9

CELULA FOTOVOLTAICĂ...................................................................................................................................12

PARAMETRI UNEI CELULE FOTOVOLTAICE.................................................................................................17

INFLUENŢA TEMPERATURII............................................................................................................................. 18

INFLUENŢA ILUMINĂRII.................................................................................................................................... 18

CONECTAREA CELULELOR............................................................................................................................... 19

SISTEM AUTOMAT DE POZIŢIONARE A PANOURILOR SOLARE FOTOVOLTAICE ÎN FUNCŢIE

DE POZIŢIA SOARELUI......................................................................................................................................... 21

SISTEM CU PANOURI SOLARE FOTOVOLTAICE PENTRU ALIMENTAREA CU ENERGIE SOLARĂ22

DESCRIEREA UNUI PANOU SOLAR FOTOVOLTAIC.....................................................................................22

CARACTERISTICI TEHNICE............................................................................................................................... 23

SISTEM SOLAR COMPLET PENTRU ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ DINTR-O SURSĂ

FOTOVOLTAICĂ A UNEI LOCUINŢE................................................................................................................24

INCĂRCĂTORUL SOLAR.....................................................................................................................................24

INVERTORUL.........................................................................................................................................................25

CONCLUZII.............................................................................................................................................................28

CALCULUL ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE.............................................................................................. 29

CRITERII ECONOMICE PENTRU EVALUAREA SISTEMULUI................................................................... 31

STUDIU DE CAZ....................................................................................................................................................... 31

BIBLIOGRAFIA:....................................................................................................................................................... 33

2
INTRODUCERE

Sursa regenerabilă de energie folosită este energia solară. Conversia în energie electrică se
realizează prin intermediul sistemului solar care este prezentat în contextul lucrării.
Din punct de vedere ştiinţific, energia este o mărime care indică capacitatea unui sistem fizic de
a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare din starea sa într-o altă stare aleasă ca
stare de referinţă. Conform legii conservării energiei,energia este o funcţie de stare a sistemului
fizic pe care o caracterizează, adică este o funcţie de potenţial.

SCOPUL LUCRĂRII

Conversia fotovoltaică a energiei solare reprezintă una dintre cele mai atractive şi dinamice
opţiuni de utilizare a surselor regenerabile de energie, pentru producerea de energie electrică.
În ultimii zece ani, piaţa fotovoltaică (PV) a cunoscut o creştere spectaculoasă.
Acţiunile propuse vor contribui la dezvoltarea durabilă a sistemului energetic naţional
prin promovarea sistemelor fotovoltaice distribuite, fiind în acord cu obiectivul global al
guvernului de promovare a surselor de energie regenerabilă în România.
ACTUALITATEA ÎN DOMENIU

În prezent, utilizarea energiei fotovoltaice este în creştere considerabilă datorită unui

important număr de sisteme PV conectate la reţea. La sfârşitul anului 2008, capacitatea PV
instalată pe plan mondial a atins valoarea de 15 GW.
Ţinta UE de a avea o capacitate instalata de 3.000 MWp de sisteme PV până în 2010
(White Paper for a Community Strategy şi Action Plan), a fost devansată, deoarece înca din anul
2006 acest obiectiv a fost depăşit.
Pentru exemplificare, în timpul acestui ultim an, creşterea a fost de 35% in Europe (1245
MWp instalaţi în 2006 faţă de 914 MWp existenţi în 2005), dar 99,4% dintre noile instalaţii sunt
sisteme conectate la reţea.
În rezumat, la sfârşitul lui 2006, 96,8% dintre instalaţii erau legate la reţea faţă de doar 3,2%
sisteme stand-alone. Această situaţie este relativ nouă, indicând direcţia de dezvoltare a acestei
industrii foarte dinamice.
Situaţia este încă nefavorabilă pentru sistemele fotovoltaice integrate în clădiri. Astfel, cu
toate că înca nu există o situaţie exactă, procentajul de sisteme fotovoltaice în arealul urban
reprezintă mai puţin de 5% din capacitatea totală instalată de PV, căci încă puţine clădiri cu
sisteme PV pot fi luate în considerare.

3
 Totuşi, potenţialul de instalaţii PV integrate în clădirile urbane este enorm. EPIA (Asociaţia
producătorilor europeni de fotovoltaice), în raportul său“Sistemele fotovoltaice în 2010”[XX]
prezintă unele date remarcabile despre potenţialul pentru instalaţii PV integrate în acoperişuri.
În tabelul 1 sunt prezentate datele despre potenţialul pentru instalaţiile PV integrate în
acoperişuri.
Tabelul 1
Potenţialul pentru instalaţiile PV integrate în acoperişuri

Ţara Suprafaţa netă de Putere potenţială Energia potentiala Procentajul de PV din

acoperişuri (km2) (MWp) (GWh/an) electricitate Europa

Europa 3,723 617,662 494,194 14,64%

SUA 4,563 757,039 903,579 19,54%
Japonia 1,050 174,179 158,503 11,54%

Sistemele PV integrate în clădiri pot fi incluse atât la noile clădiri, cât şi la cele
recondiţionate, astfel că din punct de vedere al pieţei, clădirile reabilitate ar avea cel mai
important potenţial pentru sistemele PV (odată cu recondiţionarea lor arhitectonică şi din punct
de vedere al eficienţei energetice, ele pot fi înzestrate şi cu sisteme PV integrate).

Figura 1. Sistem PV integrat pe faţada unei clădirii de birouri din Germania

4
Figura 2. Sistem PV integrat pe faţada unei clădirii de birouri din Marea Britanie

Figura 3. Sistem PV integrat pe faţada unei clădirii de birouri

5
 Obiectivul UE este atingerea unei producţii din surse de energie regenerabile de 21,1%din
energia electrică consumată în 2010, faţă de numai 6% în 1998.
Este bine cunoscut că alinierea Romaniei la standardele europene, cu obiective precise în
privinţa stopării degradării mediului înconjurător (Protocolul de la Kyoto a fost ratificat de
Parlamentul României, Legea 3/2001) şi promovarea unei dezvoltări durabile, a determinat
Guvernul Romaniei să califice importanţa promovării surselor de energie regenerabilă drept
„obiectiv naţional”(art. 3 HG 443/10/04/2003).
Obiectivele generale ale Strategiei de valorificare a resurselor de energie regenerabilă sunt
stabilite prin HG 1535 -18/12/2003 şi cuprind integrarea surselor de energie regenerabilă în
sistemul energetic public şi diminuarea obstacolelor.
Pe teritoriul României, pe o suprafaţă orizontală de 1m2, este posibilă captarea unei
cantităţi anuale de energie, cuprinse între 900 şi 1.450 kWh, în funcţie de anotimp.

Figura 4. Sistem PV integrat în acoperişul clădirii

Sistemele fotovoltaice particulare legate la reţeaua electrică naţională sau cele stand-alone
pot reprezenta o investiţie atractivă.
Un element cheie pentru promovarea acestui tip de sursă de energie regenerabilă este
educaţia populaţiei, cu precădere a tinerilor, în sensul dezvoltării durabile a vieţii economice şi
sociale. Nu este deloc de neglijat impactul ecologic pozitiv prin utilizarea surselor curate de
energie.
Dezvoltarea energiilor regenerabile, instalaţiile demonstrative şi măsurile de diseminare sunt
încă necesare ca să incurajeze şi restul ţărilor (în special cele noi admise) să instaleze sisteme PV.

6
 Datorită poziţiei în sud-estul continentului european, Romania are o climă de tranziţie
între temperată şi continentală, cu patru anotimpuri bine delimitate. Temperatura medie
anuală este de 10,5°C. Media anuală pe timp de iarnă este de -3°C, iar pe timp de vară variază
între 22°C şi 24°C.

Figura 5. Utilizare sistemului PV ca şi parasolar

7
Figura 6. Sistem PV integrat în acoperişul casei

Figura 7. Basel – amplasarea panourilor PV pe o terasă - grădină

8
 CONVERSIEA FOTOVOLTAICĂ

SURSE REGENERABILE DE ENERGIE BAZATE PE CONVERSIA

FOTOVOLTAICĂ A ENERGIEI SOLARE

Radiaţia solară
Soarele este un corp radiant complex, care se poate aproxima cu un corp negru de
temperatură 6.050 °K (Fahrenbruch, 1983). Modificarea spectrului solar la suprafaţa pământului
faţa de alura spectrului corpului negru este datorată variaţiei de temperatură a atmosferei soarelui,
a liniilor de absorbţie Fraunhofer şi a absorbţiei atmosferei terestre.

Figura 8. Spectrul solar

În figura de mai sus, sunt date distribuţiile spectrale ale corpului negru la diferite
temperaturi şi aproximaţia spectrului soarelui, pentru comparaţie.
În spaţiul extra – atmosferic, 98 % din energia radiată de soare se prezintă între lungimile
de undă 0,25 şi 3 μm. Se defineşte constanta solară ca energia recepţionată în spaţiu pe unitatea
de suprafaţa perpendiculară pe direcţia soarelui, situată la o distanţă medie a Pământului faţă de
Soare. Valoarea acceptată a constantei solare este de 1.366 W/m2 (ASTM E490).
Constanta solară este rezultatul medierii măsurătorilor cu ajutorul a 6 sateliţi în perioada
1978-1998 (Frohlich si Lean). Valoarea acestei energii variază în plaja de ± 3,35 % faţă de
constanta solară din cauza schimbării distanţei Pământ – Soare (1400 W/m2 în ianuarie şi 1310
W/m2 în iulie).
În drumul prin atmosferă, radiaţia solară este modificată de următoarele procese:
• împrăştierea Rayleigh, care este responsabilă de culoarea albastră a cerului;
• benzile de absorbţie ale componentelor atmosferei (oxigen, ozon, azot). Aproape toată
radiaţia cu λ< 0,29 μm este absorbită de ozon;

9
 • absorbţia moleculară a H2O si CO2. Aproape toată radiaţia solară cu λ > 3 μm este
absorbită de apă şi bioxid de carbon, cu excepţia aşa-numitelor ferestre atmosferice, dar
care sunt situate la lungimi de undă mult mai mari;
• împrăştierea datorată aerosolilor şi altor particule din atmosferă, care are loc la
lungimi de undă foarte mici;
• refracţia şi turbulenţa datorate variaţiei indicelui de refracţie cu temperatura şi presiunea.

La radiaţia solară directă, se adaugă componenta difuză provenită de la bolta

cerească, care depinde de conţinutul de aerosoli, nori şi de reflexia datorată caracteristicilor
suprafeţei terestre în locul dat. Radiaţia difuză are maximul în regiunea albastră a spectrului şi
contribuie cu 8+10 % la radiaţia totală.
Spectrul solar în afara atmosferei este AM0 (AM=masa de aer ) şi se apropie mult de
radiaţia corpului negru la 5800°K, radiaţia fiind de 1366 W/m2. La AM1(incidenţă normală),
radiaţia scade de la valoarea de 1366 W/m2 la 925 W/m2, iar la AM1,5 (adică soarele la 45°)
radiaţia este de 844 W/m2.
De-a lungul unei zile, unghiul zenital variază continuu, deci conţinutul spectral al
radiaţiei solare, AM, variază, în consecinţă, continuu. Media radiaţiei solare pe 24 h este
aproximativ 0,2 din valoarea maximă a acestei radiaţii în cursul zilei, dar acest coeficient
depinde puternic de factorii locali. AM se apropie de unitate în condiţii atmosferice perfecte, la
z=0 (z=unghi de zenit, unghiul făcut de direcţia Pământ-Soare cu normala la planul care
include orizontul din locul respectiv). Spectrele (AM1,5 sau AM2) sunt valori aproximate ale
mediei diurne a spectrului, folosite la definirea eficienţei de conversie a dispozitivelor de
conversie a energiei solare.

Figura 9. Poziţia relativă a Soarelui

Intensitatea şi compoziţia spectrală a radiaţiei solare care ajunge la suprafaţa pământului

depind de compoziţia atmosferei terestre şi de lungimea drumului parcurs până la suprafaţa
pământului.

10
 Cei mai importanţi parametri ai atmosferei care au impact asupra radiaţiei solare sunt:
• conţinutul de apă;
• turbiditatea, ca expresie a transparenţei şi a împrăştierii radiaţiei;
• conţinutul de ozon;
• existenta norilor;
• reflexia suprafeţei terestre.
Deoarece cantitatea de energie care ajunge la periferia atmosferei este dependentă de
distanţa Pământ – Soare, radiaţia care ajunge la suprafaţa terestră mai depinde şi de declinaţia
soarelui, care înseamnă mărirea drumului radiaţiei solare prin atmosfera Pământului.

AM = sec z (secant de z) .

1 2
sec(z)   iz iz
cos(z) e  e (1.1)

în care:
z – unghiul de zenit;
e – exponenţial

Figura 10. Mărimi care definesc AM

Unghiul de zenit „z” este unghiul făcut de direcţia Pământ-Soare cu normala la planul care
include orizontul din locul respectiv.
Acest unghi z depinde de ora locală, anotimp şi latitudine. La ora 12:00, ora astronomică
locală, zenitul este dat de formula:

z = 23,5° cos(360/365•N +Φ) (1.2)

în care:
L - latitudinea locului;
N - numărul de zile scurs de la solstiţiul de vară (22 Iunie), în grade;
Φ - defazaj între referinţa calendarului (ziua în care se doreşte efectuarea
masurătorii) şi data solstiţiului de iarnă (22 Decembrie), în grade .

11
 S-a convenit ca lungimea drumului parcurs prin atmosfera terestră sa se descrie prin
coeficientul AM.Un spectru solar specific este etichetat AM . AM0 corespunde spectrului solar în
afara atmosferei, iar spectrul solar mediu corespunde AM2.
Datorită variaţiilor mari ale radiaţiei solare şi condiţiilor mediului ambiant, s-au definit
condiţii de testare şi calificare ale dispozitivelor de conversie a energiei solare, acceptate ca
norme de către producători şi utilizatori de sisteme de conversie a energiei soarelui în energie
electrică şi/sau termică. Comitetul Electrotehnic Internaţional (CEI), în speţă grupul de lucru
STC 82, se ocupă de standardizarea în acest domeniu, implicând în această activitate specialişti
cu bogată experienţă practică în conversia energiei solare.
Condiţiile standard de testare – STC pentru conversia fotovoltaică sunt:
• temperatura celulei: 25±2° C;
• radiaţia solară: 1.000 W/m2;
• spectrul AM 1,5.

Condiţiile standard, STC, care se aplică în laborator, constituie baza de evaluare şi de

comparaţie a diferitelor componente folosite în conversia fotovoltaică. Aceste condiţii sunt însă
destul de diferite de condiţiile reale de funcţionare a acestor dispozitive. De aceea, au fost
definite metode de testare în condiţii normale de operare –NOCT- care sunt la rândul lor
standard, dar sunt mult mai aproape de ceea ce se întâmplă în condiţii normale de exploatare:
• unghiul de înclinare perpendicular pe direcţia soarelui;
• radiaţia solară: 800 W/m2;
• temperatura ambiantă 20° C;
• viteza vântului 1 m/s.

CELULA FOTOVOLTAICĂ

Principiu de funcţionare
O celulă fotovoltaică poate fi asimilată cu o diodă fotosensibilă, funcţionarea ei bazându-
se pe proprietăţile materialelor semiconductoare.
Între metale şi izolatoare, din punct de vedere al conductivităţii, se plasează
semiconductoarele, pentru care σs Є[10-8, 104] Ω-1m-1. Spre deosebire de metale, la
semiconductoare, conductivitatea creşte puternic cu temperatura.
La temperaturi foarte coborâte, semiconductoarele sunt izolatoare, iar la temperaturi
ridicate sunt conductoare destul de bune. În categoria semiconductoarelor intră o mare varietate
de substanţe: oxizi, compuşi, elemente chimice ca siliciul, germaniul şi seleniul. În dispozitivele
electronice semiconductoare, cele mai utilizate materiale sunt cristalele elementelor tetravalente
Ge şi Si şi a unor compuşi intermetalici, îndeosebi GaAs (arseniură de galiu).
În cazul semiconductoarelor, electronii de valenţă sunt legaţi de un atom mai slab decât la
materialele izolatoare. Aceste legături pot fi rupte dacă electronii primesc o energie suficientă
12
devenind astfel electroni liberi. Pentru trecerea electronilor din stadiul de electroni legaţi de atom
în starea de electroni liberi, trebuie transmisă o energie minimă ΔW, numită energie de activare.
Pentru semiconductoare, energia de activare se plasează în domeniul 0,025 … 3 eV. Fiecare
material semiconductor în parte este caracterizat de o anumită valoare a energiei de activare.
Astfel, pentru Ge avem ΔW = 0,72 eV, pentru Si, ΔW = 1,1 eV. Folosind acelaşi criteriu, al
energiei de activare, putem constata că la metale, ΔW = 0, iar la izolatori, ΔW = 3 … 10 eV.
Datorită valorilor mici, energia de activare poate fi transmisă electronilor de valenţă din
materialele semiconductoare de energia de agitaţie termică a ionilor reţelei cristaline. Spre
deosebire de metale, cu creşterea temperaturii în semiconductoare creşte numărul electronilor
liberi. De exemplu, la Si pur, concentraţia electronilor liberi creşte de la 1017 m-3 (la temperatura
camerei) până la 1024 m-3, la temperatura de 700 °C .
Celula fotovoltaică permite conversia directă a energiei luminoase în energie electrică.
Principiul de funcţionare se bazează pe efectul fotoelectric. Efectul fotoelectric este emiterea de
electroni din materie în urma absorbţiei de radiaţie electromagnetică, de exemplu radiaţie
ultravioletă.
Când o suprafaţă semiconductoare este expusă unui flux de radiaţie electromagnetică
poate să genereze, în anumite condiţii, electroni liberi, care produc un curent electric dacă sunt
acceleraţi sub acţiunea unui câmp electric.

Figura 11. Sub acţiunea luminii electronii părăsesc semiconductorul

Radiaţia electromagnetică este formată din particule (pe care le numim fotoni). Energia
unui foton poate fi transferată unui singur electron. Astfel, dacă energia fotonului este sub pragul
de extragere a electronului din cristal, mărirea numărului de fotoni (intensificarea fluxului de
lumină) nu poate ajuta la declanşarea efectului fotoelectric.

13
 Figura 12. Schema unei celule elementare

Cantitativ, efectul fotoelectric se poate descrie folosind formula:

1
hf  hf0  mv2
2 (1.3)

în care:
h - este constanta lui Planck [J*s];
f - este frecvenţa fotonului incident [Hz];
f0 - este frecvenţa minimă la care are loc efectul fotoelectric [Hz];
m [Kg] şi v[m/s] sunt masa, respectiv viteza electronului după ieşirea din cristal;

Energia fotonului incident este hf, această energie se conservă. O parte se regăseşte în
reţeaua cristalină a cristalului şi o parte este transferată sub formă de energie cinetică
electronului devenit liber. Dacă se notează cu φ = hf0 lucrul mecanic de extracţie şi cu Ec energia
cinetică a electronului, formula de mai sus se poate rescrie astfel:

hf = φ + Ec (1.4)

în care:
φ – lucrul mecanic de extracţie [J];
Ec – energia cinetică a electronului [J];
Conform desenului de mai sus fotonii acţionează asupra unei joncţiuni p-n care este un
semiconductor eterogen constituit din două regiuni cu conductibilitate de tip opus (p şi n ), care
formează o singură reţea cristalină.
Există două tipuri de semiconductori:

• semiconductor intrinsic

• semiconductor extrinsec:
o semiconductor de tip “P”(impurităţi acceptoare).
o semiconductor de tip “N”(impurităţi donoare).

14
 Tehnologii ale celulelor solare
Cel mai utilizat material pentru realizarea celulelor solare este siliciu, un semiconductor
din grupa IV. Acesta este tetra-valent, ceea ce înseamnă că un atom de siliciu se poate asocia cu
patru alţi atomi de aceeaşi natură.
Se mai utilizează arseniură de galiu şi straturi subţiri de CdTe (telură de cadmiu), CIS
(cupru-indiudiseleniu) şi CIGS.
Există mai multe tipuri de celule solare:

• celule monocristaline: celulele se prezintă sub forma unor plachete

rotunde, pătrate sau pseudo – pătrate. Randamentul lor este de 12 – 16%.

Figura 13. Celula monocristalină

• celule multicristaline sau policristaline: acest tip de celule se realizează pe baza

unui bloc de siliciu cristalizat în mai multe cristale, care au orientări diferite. Randamentul lor
este de 11 – 13%, dar presupun un cost de producţie mai redus decât cel al celulelor
monocristaline.

Figura 14. Celula multicristalină

15
 • celule amorfe: aceste celule sunt realizate dintr-un suport de sticlă sau material
sintetic, pe care se depune un strat subţire de siliciu (organizarea atomilor nu este regulată, ca în
cazul unui cristal). Randamentul lor este de 5 – 10%, mai mic decât al celulelor cristaline, dar
preţul este bun. Ele au avantajul de a se comporta mai bine la lumina difuză şi la cea fluorescentă,
fiind deci mai performante la temperaturi mai ridicate.

Figura 15. Celula amorfă

• celule cu CdTe, CIS şi CIGS : tehnologiile CdTe, CIS şi CIGS sunt în curs de
dezvoltare sau de industrializare. Mai precis, celulele cu CdTe se bazează pe telura de cadmiu,
material interesant datorită proprietăţii de absorbţie foarte mare. Totuşi, dezvoltarea lor riscă să
fie frânată datorită toxicităţii cadmiului.
Celulele cu CIS (CuInSe2) se bazează pe cupru, indiu şi seleniu. Acest material se caracterizează
printr-o bună stabilitate sub acţiunea iluminării. Ele au proprietăţi de absorbţie excelente.
Celulele cu CIGS sunt realizate din aceleaşi materiale ca şi cele cu CIS, având ca particularitate
alierea indiului cu galiu. Aceasta permite obţinerea unor caracteristici mai bune.

În tabelul 2 sunt prezentate valorile randamentului tipic şi teoretic ce poate fi obţinut cu

aceste diferite tehnologii.

Tabelul 2
Randamentul tipic şi teoretic ce poate fi obţinut cu aceste diferite tehnologii

Tehnologie Randament tipic[%] Randament teoretic[%]

Monocristaline 12-16 24
Policristaline 11-13 18.5
Amorfe 5-10 12.7

16
 PARAMETRI UNEI CELULE FOTOVOLTAICE

Se defineşte randamentul energetic al unei celule, ca fiind raportul dintre puterea

electrică maximă generată de celula studiată şi puterea incidentă (produsul dintre iluminare (E)
şi suprafaţa activă (S) a celulei studiate):

Pm

E*S (1.9)

în care:
E – iluminarea [W/m²];
S – suprafaţa activă a panourilor [m²].
Pm – puterea maximă măsurată în condiţiile standard impuse de UE, respectiv în
spectrul AM1.5, la o temperatură de 25°C şi iluminare de 1000 W/m².

AM desemnează condiţiile masei de aer, determinate în funcţie de numărul de mase

de aer (grosimea straturilor traversate de razele soarelui şi constituţia lor). În urma trecerii prin
atmosferă, radiaţia globală a Soarelui se descompune în radiaţie directă, radiaţie difuză şi albedo.
Radiaţia directă provine direct de la Soare, fără a fi deviată. Radiaţia difuză provine de la bolta
cerească, difuzată de particule (aer, gaz, nori). Pentru aceasta, nu există o direcţie preferenţială.
Albedo este fracţiunea de radiaţie difuzată sau reflectată de sol. Trebuie să se ţină cont şi
de atmosferă. Practic, radiaţia ajunsă pe Pământ, la nivelul solului, nu este decât cel mult 1000
W/m². Această radiaţie este obţinută, la latitudinea noastră, doar pe durata a câtorva zile pe an.
Randamentul unei celule este, în general, destul de scăzut, de ordinul 10 -20%. Au fost obţinute
randamente mai bune cu materiale noi (în laborator, arseniura de galiu AsGa oferă un randament
mai mare de 25%) cu tehnologii experimentale (tehnologia multistraturi), deseori dificile şi
costisitoare pentru a fi puse în practică. În aceste condiţii, materialul fotoelectric cel mai utilizat
este siliciul, care reprezintă o soluţie economică. Pentru astfel de celule, randamentul energetic
nu depăşeşte 15%. Pe baza caracteristicilor curent-tensiune şi putere-tensiune, se pot obţine şi
alţi parametrii:
Curentul de scurtcircuit Isc, respectiv curentul debitat de celulă, atunci când tensiunea la
bornele sale este nulă. Practic, acest curent este foarte apropiat de fotocurentul Iph.
Tensiunea în gol VCO, respectiv, tensiunea la bornele celulei, atunci când curentul debitat
este nul.
Între cele două extreme, există un optim care oferă puterea maximă Pmax sau MPP (Punctul
de putere maximă).
Factorul de formă, care arată cât de ideală este caracteristica, este dat de raportul:

17
 Pm
FF 
Vco I sc (1.10)

în care:
Pm – puterea maximă;
Isc – curentul de scurtcircuit;
VCO – tensiunea în gol;

INFLUENŢA TEMPERATURII

Temperatura este un parametru important, deoarece celulele sunt expuse radiaţiei solare,
fiind posibilă încălzirea lor. În plus, o parte din energia absorbită nu este convertită în energie
electrică: se disipă sub formă de căldură. Din aceste motive, temperatura celulelor este
întotdeauna mai ridicată decât a mediului ambiant. Pentru a estima temperatura unei celule Tc,
cunoscând temperatura mediului ambiant Ta, se poate folosi expresia:

Em
Tc  Ta  (TUC  20)
800 (1.11)

în care:

Em: iluminarea medie [W/m2];

TUC: Temperatura de utilizare a celulei [°C].

Cu cât temperatura este mai mică, cu atât celula este mai eficientă. Fiecare grad de
încălzire a celulei, determină o pierdere a randamentului de ordinul a 0,5 %. În mod empiric, s-a
constatat că fotocurentul creşte puţin cu temperatura (de ordinul a 0.05%/°K, în cazul celulelor
cu siliciu). De asemenea, se poate observa că punctul de putere maximă poate avea variaţii
semnificative.

INFLUENŢA ILUMINĂRII

Fotocurentul este, practic, proporţional cu iluminarea sau cu fluxul luminos. În mod

normal, curentul nu se modifică. Acest comportament nu este valabil decât pentru celulele care
nu utilizează concentratoare a radiaţiei solare, sau cu concentrare redusă. În consecinţă,
densitatea purtătorilor de sarcină şi curentul de saturaţie variază prin modificarea temperaturii şi
a concentraţiei iluminării. Fotocurentul creat de o celulă fotoelectrică este proporţional şi cu
suprafaţa S a joncţiunii, supusă expunerii la radiaţia solară; pe de altă parte, tensiunea în gol nu
depinde de această suprafaţă, ci doar de calitatea materialului semiconductor şi de tipul joncţiunii.

18
 Se poate considera că tensiunea U este constantă, deoarece variaţia valorii Upmax în
funcţie de iluminare, este infimă pierderea de putere nu va fi semnificativă.

a) b)

Figura 16. a) Familie de caracteristici U-I

b) Familie de caracteristici U-P

Pentru creşterea iluminării celulelor, este de dorit ca acestea să fie orientate astfel încât,
razele soarelui să cadă perpendicular pe ele.

CONECTAREA CELULELOR

În condiţii standard STC (1000W/m², 25°C, AM1.5), puterea maximă a unei celule de
siliciu de 10 cm² va fi de aproximativ 1,25 W. Celula fotoelectrică elementară reprezintă, deci,
un generator electric de foarte mică putere, insuficient pentru majoritatea aplicaţiilor casnice sau
industriale. În consecinţă, generatoarele fotoelectrice sunt realizate prin conectarea (asocierea) în
serie şi/sau în paralel a unui număr mare de celule elementare. Aceste grupări se numesc module,
care la rândul lor vor forma panourile.
Această conectare trebuie să se realizeze cu respectarea anumitor criterii precise, ţinând
cont de dezechilibrele care se creează în timpul funcţionării într-o reţea de fotocelule. Practic,
chiar dacă numeroasele celule care formează un generator, sunt teoretic identice, datorită
inevitabilelor dispersii de fabricaţie, ele au caracteristici diferite. Pe de altă parte, iluminarea şi
temperatura celulelor nu este aceeaşi pentru toate celulele din reţea.
Conectarea în serie a celulelor face ca tensiunea la bornele ansamblului să fie mai mare,
curentul fiind acelaşi în toate celulele. Conectarea în paralel determină creşterea curentului
debitat, tensiunea la bornele ansamblului fiind aceeaşi.

 Conectarea în serie
În cazul conectării în serie, celulele sunt parcurse de acelaşi curent, iar caracteristica
ansamblului rezultat este dată de suma tensiunilor celulelor componente, la un anumit curent.

19
 Figura 17. Conectarea în serie

 Conectarea în paralel
În cazul conectării în paralel, tensiunea la bornele tuturor celulelor este aceeaşi, curentul
rezultat al ansamblului fiind suma curenţilor celulelor componente. Caracteristica ansamblului
este dată de suma curenţilor furnizaţi de celulele componente, la o anumită tensiune.

Figura 18. Conectarea în paralel

Cea mai mare parte a modulelor comercializate, sunt compuse din 36 de celule de siliciu
cristalin, conectate în serie pentru aplicaţii de 12 V.

20
 SISTEM AUTOMAT DE POZIŢIONARE A PANOURILOR SOLARE
FOTOVOLTAICE ÎN FUNCŢIE DE POZIŢIA SOARELUI

Figura 19. Sistem automat de poziţionare a panourilor fotovoltaice

Actuatorul este un element de acţionare (motor electric, electromagnet) folosit în

sistemele automate (controlate electronic) pentru executarea unei rotaţii a panoului solar din
poziţia perpendiculară a acestuia faţa de orizontală până la o rotaţie maximă de 120° în decursul
a opt ore.
În cazul de faţă rotirea actuatorului este realizată de catre un motor pas cu pas care este
comandat cu ajutorul unui microcontroller cu functie de ceas. Microcontrollerul permite
realizarea ceasului necesar funcţionării unităţii de execuţie. Este complet, neavând nevoie extern
decât de un quartz sau de chiar numai de o rezistentă şi un condensator (în functie de
configuraţie). Se elimină astfel o serie de componente externe ce ar fi scăzut fiabilitatea
microsistemului.
Ideea de bază a fost comasarea echipamentelor de comandă şi control într-un singur
dispozitiv compact.
Avantajele sunt evidente:
• se poate realiza un sistem complex de prelucrare şi control industrial folosind un
numar redus de piese;
• dispare eterna problemă a realizării unor cablaje complicate care asigurau
conectarea echipamentelor de comandă şi control.

Microcontrollerul înregistrează trecerea a 60 de minute şi realizează o comandă de

transmitere a unui impuls electric către partea de control a motorului pas cu pas. La primirea
impulsului motorul realizează o rotire cu 15°. După efectuarea rotaţiei motorul se opreşte, iar
microcontrollerul reia numărătoarea, efectuând următoarea comandă de transmitere a impulsului
către motor, la înregistrarea a 120 de minute. Ciclul se repetă până când numărătoarea ajunge la
80 de minute, moment în care microcontrollerul se resetează, panoul este adus în poziţia
perpendiculară faţă de orizontală şi reporneşte sistemul la ora setată de utilizator.

21
 SISTEM CU PANOURI SOLARE FOTOVOLTAICE PENTRU
ALIMENTAREA CU ENERGIE SOLARĂ

DESCRIEREA UNUI PANOU SOLAR FOTOVOLTAIC

Un panou solar fotovoltaic transformă energia luminoasă din razele solare direct în
energie electrică. Componentele principale ale panoului solar sunt celulele solare.
Panourile solare se utilizează separat sau legate de baterii pentru alimentarea
consumatorilor independenţi sau pentru generarea de curent electric ce se livreaza în reţeaua
publică.

Figura 20. Descrierea unui panou fotovoltaic

Tensiunea de ieşire a unei singure celule solare cristaline este în jur de 0,5V la un curent
direct proporţional cu suprafaţa celulei (aproximativ 7A la o suprafaţa de aproximativ 39 cm2).
De obicei, în fiecare panou solar, sunt înseriate între 30 - 36 de celule (plus la minus), pentru a
obţine o tensiune nominală de ieşire de 12V (17V tensiune de vârf). Panourile solare pot fi
conectate în serie sau în paralel, obţinându-se astfel matrici solare.

Figura 21. Panouri fotovoltaice

Un panou solar este caracterizat prin parametrii săi electrici, cum ar fi tensiunea de mers
în gol, sau curentul de scurtcircuit.
Se cunosc diferite variante de construcţie a modelelor existente de panouri solare. În
continuare descriem construcţia modelului cel mai răspândit în momentul de faţă.
• un ecran protector (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) pe faţa expusă la
soare
• un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc siliconic)
în care se fixează celulele solare
• celule solare monocristaline sau policristaline conectate între ele prin benzi de cositor

22
 • caserarea feţei posterioare a panoului cu o folie stratificată din material plastic rezistent
la intemperii ( fluorura de poliviniliden sau tedlar ) şi poliester
• priză de conectare prevăzută cu diodă de protecţie, respectiv diodă de scurtcircuitare şi
racord
• o ramă din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare şi
montare, pentru fixare şi rigidizarea legăturii

CARACTERISTICI TEHNICE

Parametrii unui panou solar se stabilesc, la fel ca şi cei pentru celule solare, pentru
condiţii de test standard.
Prescurtări ale termenilor mai des utilizaţi
• SC: (Short Circuit) - Scurtcircuit
• OC: (Open Circuit) – Mers în gol
• MPP: (Maximum Power Point) – Punctul de putere maximă
• Tensiunea electrică de mers în gol UOC
• Curent electric de scurtcircuit ISC
• Tensiunea electrică în punctul optim de funcţionare UMPP
• Curentul electric în punctul de putere maximă IMPP
• Putere maximă PMPP
• Factor de umplere FF
• Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei
• Randamentul celulei solare

23
 SISTEM SOLAR COMPLET PENTRU ALIMENTAREA CU
ENERGIE ELECTRICĂ DINTR-O SURSĂ FOTOVOLTAICĂ A
UNEI LOCUINŢE

Panoul solar 180 Wp
Panoul solar este realizat din celulele solare poli-cristaline
de calitate ridicată asigură un randament maxim de energie.
Panoul solar SCHOTT a fost premiat pentru numărul
independent de studii şi pentru durata de viaţă.
Fiecare tip de panou este conceput - de la cadru la caseta de
conexiune - pentru a asigura o eficienţă maximă integrării
sistemului.

Toleranţă îngustă de ieşire:

• o ieşire foarte îngustă permite legarea în serie cu pierderi mici de conexiune
Instalare uşoară şi rapidă:
• cadrul de aluminiu şi preinstalarea cablului cu conectorii Tyco asigură instalarea
uşoară şi rapidă
Sistem de tensiune până la 1000 V:
• panoul cu clasa de siguranţă II este configurat pentru un sistem de tensiune de
până la 1000 de V. Este potrivit pentru sisteme conectate la reţea.

Caracteristici:
• panou fotovoltaic multicristalin cu 180 Wp
• Marimea celulei: 125 x 125 mm, Tyco Solarlok plug
• Dimensiuni: 1620 x 810 x 50 mm
• Masă: 15.5 kg
• Tensiune de ieşire: U = 36V
• Curent de ieşire: I = 4,95 A

INCĂRCĂTORUL SOLAR
Încărcătorul solar se montează în circuitul sistemului solar, între panoul solar fotovoltaic
şi baterie. Încărcătorul solar asigură o încărcare eficientă a bateriei, pe care o şi protejează
împotriva descărcării profunde şi scurtcircuitelor, protejând în acelasi timp şi panoul solar
împotriva unui eventual scurtcircuit.
Încărcarea bateriei este realizată prin metoda PWM (Pulse Width Modulation = Modulare
a Duratei de Impuls). Bateria este încărcată folosind un tren continuu de impulsuri de curent
electric, impulsuri a căror durată este modificată automat de încărcator în funcţie de gradul de
încărcare a bateriei.
Pe lângă stabilizarea perfectă PWM, cu compensare termică integrată, controller-ul oferă
funcţii deosebite de afişare, programare şi siguranţă. Starea de încărcare a bateriei este afişată
sub forma unui grafic cu bare. Starea de sarcină este de asemenea afişată : suprasarcină,

24
scurtcircuit. Funcţia de protecţie împotriva descărcării profunde poate fi setată în 3 moduri
diferite : controlat de tensiune, controlat SOC sau adaptiv (logica fuzzy).
Modul de funcţionare a unui încărcător solar este exemplificat prin figura de mai jos:

Figura 22. Modul de funcţionare a unui încărcător solar

Caracteristici:
• încarcator multi-pas cu inchidere automata (3 pasi)
• led indicator de stare
• protecţie la scurtcircuit
• protecţie la inversarea polarităţii
• protecţie la suprasarcină
• ventilator cu control automat al turaţiei

În tabelul 4 sunt prezentate specificaţiile tehnice încărcătorului solar:

Tabelul 4
Specificatiile tehnice ale încărcătorului solar:

Curent de maxim de încărcare 20 A

Curent maxim de sarcină 20 A
Tensiune sistem 12/24 V
Consum propriu < 4 mA
Dimensiuni 89x90x39
Tip de protecţie IP20

INVERTORUL

Invertorul este utilizat într-un sistem solar pentru a obţine o tensiune utilă de 230 V,
folosind ca sursă de alimentare bateria, încărcată în prealabil de panoul solar, prin
intermediul încarcătorului solar. Tensiunea de 12 V a bateriei este convertită în 230 V de
către acest aparat. Printre facilitaţile pe care le pot avea invertoarele se numară:
• protecţie la scurtcircuit pe intrare şi ieşire, protecţie la suprasarcină şi supraîncălzire

25
 • protecţie la supravoltare şi subvoltare, afişarea puterii consumate şi a tensiunii
bateriei. Invertoarele au ca şi caracteristică principală puterea nominală, care
reprezintă consumul maxim admis la ieşirea de 230 V
• forma undei de ieşire. Există invertoare cu undă sinusoidală pură sau cu undă
sinusoidală modificată. Invertoarele cu undă sinusoidală modificată sunt mai
accesibile ca preţ, dar nu se pretează la echipamente electrice sau electronice care
folosesc motoare alimentate direct la 230 V, pentru care se utilizează invertoare cu
unda sinusoidală pură. Modul de conectare al unui invertor într-un sistem solar este
exemplificat prin figura urmatoare :

Figura 23. Modul de conectare a unui invertor

În tabelul 5 sunt prezentate specificaţiile tehnice ale invertorului

Tabelul 5
Specificatiile tehnice ale invertorului:

Model PM-2400SLU-12
Putere continua de iesire 2400 W
Putere maxima 4800 W
1. Intrare
Tensiune nominala de intrare 120 Vca sau 220 Vca
Gama tensiunii de intrare 60 V ~ 135 Vca sau 120 V ~ 270 Vca
Linie joasa de transfer 60 Vca +/- 2% sau 120 Vca +/- 2%
Linie joasa de intoarcere 65 Vca +/- 2% sau 130 Vca +/- 2%
Linie inalta de transfer 135 Vca +/- 2% sau 270 Vca +/- 2%
Linie inalta de intoarcere 130 Vca +/- 2% sau 260 Vca +/- 2%
Frecventa de intrare Auto 50Hz / 60Hz ( 45Hz ~ 75 Hz )
2. Iesire
Tensiune de iesire 110 Vca / 115 Vca / 120 Vca sau 220 Vca / 230 Vca /
240 Vca re-setabil via panou LCD

26
 Forma de unda Unda pur-sinusoidala
Stabilizare tensiune (mod baterie) < 3% RMS pentru intreaga gama de tensiuni ale
bateriei
Frecventa de iesire Ajustabila : 50 Hz sau 60 Hz +/- 0.1Hz
Distorsiune armonica totala (THD) < 3%
Sarcina maxima Pâna la scurt-circuit
Sarcina maxima asimetrica Pâna la puterea nominala de iesire
Protectie la suprasarcina si scurt-circuit Deconectare automata
Protectie la supraincalzire Avertizare sonora inainte de oprire. Repornire
automata
Factor de putere 0.8
Afisaj LCD Stare UPS , Frecventa I/P si O/P, % incarcare,
Tensiune Baterie, Temperatura, Model
LED indicator Normal (Verde), Avertizare (Galben), Eroare (Rosu)
Eficienta maxima 85~92%
3. Baterie
Gama de tensiuni 12 VCC ( 10 ~ 16 VCC ) 24 VCC ( 20 ~ 32 VCC )
Timp de Backup (sarcina maxima) Perioada indelungata de timp
Gama de frecvente 45 ~ 70 Hz
Curent maxim de incarcare > 50 A
(3 pasi selectabili)
4. Regulator de incarcare solara de mentinere
Tensiune maxima de circuit deschis 55 V
Curent maxim de incarcare 50 A (Optional)
5. Avertizare sonora
Mod baterie Beep la fiecare 4 secunde
Baterie descarcata Beep la fiecare secunda
Eroare Beep continuu
Suprasarcina Beep de doua ori pe secunda
Compensare termica (Optiune) Celula 3 mV /
6. Date generale
Timp de comutare AC (mod UPS) < 10 ms
Temperatura de functionare -20 / +55
Curent maxim la comutare 40 A / CA 220V
Zgomot Mai putin de 55 dBA (la 1M)
Umiditate relativa 0-95% fara condens

Detalii baterie:

 Tensiunea nominală : 12 V ;
 Capacitate : 12 Ah ;
 Dimensiune (LxWxH): 151x98x94 mm, masă: 3,75 kg;
 Curent maxim de descărcare (5sec): 120 A , curent iniţial de încărcare: < 3 A ;
 Conector : rapid-pornit 4,8/6,3 mm .

27
 CONCLUZII

 ne oferă independenţă. Energia solară ne face independenţi de sursele convenţionale de

energie, care sunt într-o continuă scădere şi ale căror preţuri sunt într-o continuă creştere
 în România ne bucurăm de o intensitate a radiaţilor solare pe m2 cu 50 % mai mică decât
cea existentă în deşertul Sahara
 sistemul de conversie solară prezentat în context are avantajul de a proteja şi mediul
natural existent sub panourile solare deoarece prin rotaţia sa permite creşterea plantelor sub
acesta
 întreţinerea nu necesită metode speciale, se curăţă uşor şi este indicat ca după o perioadă
de un an partea mecanică să fie curăţată şi unsă
 printre tările Europei, România beneficiază de o insololţie peste medie în perioada de
vară, comparabilă cu a Greciei, ţară în care tehnologia solară este puternic dezvoltată

28
 CALCULUL ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE

Calculul pentru determinarea energiei electrice produsă de panourile fotovoltaice s-a

efectuat în programul PVGIS.

Figura 24. Iradierea globală şi potenţialul de energie furnizată de soare pe teritoriul ţării

Calcul a fost întocmit dupa cum urmeaza :

a) Calculul este efectuat pentru un număr de 24 panouri fotovoltaice care vor fi orientate
spre coordonata SUD şi care vor fi echipate cu sistem de urmărire a poziţiei soarelui
pe două axe (pe axa verticală şi pe axa orizontală).
Estimarea privind media anuală de energie electrică produsă din sistemul fotovoltaic
are valoarea de 4850 kWh.
 Puterea nominală a sistemului fotovoltaic: 2,7 kW (siliciu);
 Pierderile estimate datorită temperaturi: 9,3% (raportat la temperatura ambientală din
această zonă);
 Pierderile estimate datorită unghiului de reflexie: 2,8%
 Alte pierderi (cabluri, invertor): 14%
 Pierderile sistemului fotovoltaic: 24,2%

29
 În tabelul 6 sunt prezentate valoriile energie electrice generate în fiecare lună a anului
de către sistemul fotovoltaic.
Tabelul 6
Energia electrică generată de sistemul fotovoltaic
Urmăriea poziţiei soarelui dupa două axe

Luna Ed Em Hd Hm
Ianuarie 5.56 172 2,50 77,6
Februarie 9.06 254 4,19 117
Martie 13,10 405 6,17 191
Aprilie 14,70 440 7,20 216
Mai 17,00 528 8,53 264
Iunie 17,00 509 8,64 259
Iulie 17,60 544 8,93 277
August 16,60 516 8,45 262
Septembrie 13,10 393 6,43 193
Octombrie 11,10 343 5,34 166
Noiembrie 6,14 184 2,88 86,3
Decembrie 4,01 124 1,82 56,3
An 12,10 368 5,93 180
Totalul intr- 4410 2170
un an

Ed: media zilnică de enegie electrică produsă de acest sistem în kWh;

Em: media lunară de enegie electrică produsă de acest sistem în kWh;
Hd: media zilnică a iradiţiei globale pe metru pătrat captată de modulele sistemului în
kWh/m2;
Hm: media iradiţiei globale pe metru pătrat captată de modulele sistemului în kWh/m2.

Figura 26. Poziţionarea panourilor fotovoltaice şi urmărirea poziţiei soarelului pe axa orizontală şi pe cea
verticală

30
 CRITERII ECONOMICE PENTRU EVALUAREA SISTEMULUI

STUDIU DE CAZ

Descrierea constructivă, funcţională:

Amplasamentul comuna Apahida, judeţul Cluj;
Încadrarea construcţiei din punct de vedere al amplasamentului și al importanței construcţiei:
Zona seismică de calcul:ag=0,08g, Tc=0,7s, conform Normativ P 100/1-2006;
Presiunea de referinţă a vântului: qref=0,4kPa, conform NP 082-2004;
Categoria de importanţă: C, conform HG 766-97–categoria de importanţă"normală";
Clasa de importanţă: 3, conform CR-0-2005 – construcţie de importanţă normală;
Clasa de importanţă: III, conform NP 100/92/2006.

În tabelul 10 este prezentat consumul de energie electrică al receptoarelor electrice pentru o casă

Tabelul 10
Energia electrică consumată de receptoarele electrice

Puterea
Numărul Durata de functionare în decursul
Receptoare electrice consumată în
receptoarelor unei zile
[W]
9 aparate de iluminat de la ora 19 la
Aparate de iluminat
ora 24
echipate cu lămpi 12 156
3 aparate de iluminat de la ora 24 la
economice
ora 6
Maşină de spălat rufe 1 de la ora 15 la ora 16 2000
Maşină de spălat vase 1 de la ora 13 la ora 14 1450
Desktop Computer 1 de la ora 19 la ora 21 600
Frigider 1 de la ora 0 la ora 24 100
TV 1 de la ora 20 la ora 24 100
Prize pentru uz general 2 de la ora 8 la ora 22 200

Energia electrică consumată în decursul unei zile este estimată la 12,00 kWh/zi, iar energia
electric consumată în decursul unui an este estimată la 4380,00 kWh/an.

Estimarea investiției

Valorile obținute sunt următoarele:

 Panourile și montajul panourilor: 10.750 €

 Mentenanța: 2.250 €

 Total investiție estimată: 13. 000 €

31
 Scopul analizei economice

Identificarea și evaluarea costurilor și veniturilor corespunzătoare proiectului propus spre

realizare și anume montarea unei instalații solare pentru producerea de energie electrică.

Compararea costurilor aferente proiectului propus cu cele calculate pentru o situație de

referință.

Analiza de sensibilitate a principalilor indicatori de performanță la variații ale datelor

economice de intrare.

Evaluarea unui proiect energetic se efectuează în conformitate cu standardele acceptate

pe plan internațional, indicatorii activității financiare estimându-se pornind de la fluxul financiar
prognozat. Pentru o investiție nouă, fluxurile financiare trebuie să se refere atât la perioada de
realizare a acesteia, cât și la o parte semnificativă din durata de viață a instalației.

Pentru prognoza fluxurilor financiare s-a pornit, de la costurile cu combustibil (ce pot fi
asociate cu producția de energie termică). În capitolele anterioare s-a demonstrat faptul că, în
proiectul propus, cantitatea anuală de energie electrică necesară consumatorilor arondați, este
sensibil mai mare în prezent. Ca urmare, pentru ca cele două situații să poată fi comparate din
punct de vedere tehnico-economic, trebuie să se stabilească o situație de referință.

Într-o lună 12·30=360 kW

Într-un an 12·365=4380 kW

Costul unui kW energie electrica furmizata de retea este de : 0.598 RON = 0.128 Euro

Costul energiei consumate intr-un an este de: 560.64 Euro

Ceea ce inseamna ca inverstitia o sa se amortizeze abea dupa 23 de ani de functioare a

sistemelor.

Costurile ridicate ale panourilor fotovoltaice și ale echipamentelor necesare pentru

consectarea la rețeaua electrică publică, precum și factorul de utilizare redus al instalației
fotoelectrice face ca energia electrică generată de aceste instalații să nu fie competitică, ca preț,
cu energia produsă în centralele clasice.

32
Bibliografia:

[1] A.Goetzberger, V. U. Hoffmann, Phovoltaic Solar Energy Generation,

Freiburg: Springr, 2005.
[2] L. Fara, E.T. Paulescu, M. Paulescu, Sisteme fotovoltaice, Bucuresti: MatrixROM,
2005, p. 133.
[3] Simon Roberts, Nicolò Guariento, Building integrated photovoltaics/a handbook,
Berlin: Birkhäuser, 2009.
[4] S. Fara, D. Finta, M. Iancu, L. Fara, A.M. Dabija, E.T. Paulescu, "Integration of PV
Modules in Existing Romanian Buildings," in Proc. 2010 IEEE International
Conference Automation Quality and Testing Robotics (AQTR)., pp. 1-6.
[5] S. Fara, D. Finta, M. Iancu, L. Fara, D. Comaneci, A.M. Dabija, E.T. Paulescu, M.
Paulescu, T. Jurca "Some technical solutions related to integration of PV Modules in
Existing Romanian Buildings," Revista Romana de Automatica, vol. XXIII, pp. 12-17,
jul.- dec. 2010.
[6] S. Fara, D. Finta, M. Iancu, L. Fara, D. Comaneci, A.M. Dabija, E.T. Paulescu, M.
Paulescu, T. Jurca "Some technical solutions related to integration of PV Modules in
Existing Romanian Buildings," Revista Romana de Automatica, vol. XXIII, pp. 12-17,
jul.- dec. 2010.
[7] C. Prahase, B. Mondoc, F. Pop, "Electric Energy Consumption Reduction Potential
in Romanian Residential Buildings by Photovoltaic Systems" in Proc. 2011 4rd
Modern Power Systems International Conf., pp. 375-377.
[8] www.can red.gc.ca
[9] www.renewableenergyacces.com
[10] www. solair - systems.ro
[11] www.vlamirsolar.ro/
[12] http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/
[13] www. eur-lex.europa.eu/
[14] http://rria.ici.ro/ria2006_2/art04.html
[15] www.energii-alternative.com/definitie-energia-solara.html
[16] www.solariss.ro/celule-solare-fotovoltaic
[17] http://alphadev.ro/cityrant/?p=171

33