FACULTATEA DE MECANICĂ

DEPARTAMENTUL DE AUTOVEHICULE RUTIERE ŞI TRANSPORTURI

SPECIALIZAREA: INGINERIA BIOSISTEMELOR ÎN

AGRICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Proiect la disciplina:

Sisteme de pozitionare și geografice

Gestionarea utilajelor și activităților agricole cu ajutorul

sistemelor GPS GIS

Profesor îndrumător: Masterand:

S.l.dr.ing.Cristian COLDEA ing.Mihai Florin BULZ

Anul universitar 2017-2018

1
CUPRINS

 Introducere

 Cercetari la nivel international privind agricultura de precizie

 Componentele agriculturii de precizie

 Prezentarea Generală a sistemelor geografice informationale

 Utilizarea GPS si GIS in agricultură

 Sisteme tehnice utilizate in agricultura de precizie

 Concluzii

 Bibliografie

2
 Introducere
Cerinţe vitale de hrană şi de adăpost ale vietăţilor pământului, iar în cazul omului şi de
îmbrăcăminte sunt satisfăcute, în cea mai mare parte, de natură. Din cauza creşterii numerice
accelerate şi a emancipării populaţiei umane şi implicit a cerinţelor acesteia, mai ales de hrană,
natura este tot mai neputincioasă. În aceste condiţii, omul a fost nevoit să-şi producă singur
cea mai mare parte din alimente, precum şi materialele necesare pentru construcţii şi
îmbrăcăminte printr-o serie de activităţi care au stimulat productivitatea principalelor
componente naturale ale agriculturii: solul, clima, plantele şi animalele.

Ca urmare a a goanei după profit, agricultura s-a îndepărtat tot mai mult de natură,
concomitent cu dezvoltarea creaţiilor umane - mecanizarea, chimizarea, irigarea şi, mai nou,
ingineria genetică.

În acest context, suferinţele naturii sunt tot mai multe şi mai accentuate şi se vor
răsfrânge, mai devreme sau mai târziu, asupra omului prin intensificarea fenomenelor
distructive – inundaţii, alunecări de teren, avalanşe, scădere a fertilităţii naturale a solurilor,
poluare, deşertificare etc, precum şi prin explozia bolilor ce afectează sistemul imunitar
vegetal, animal şi uman.

Aceste fenomene au condus, pe de o parte, la creşterea eforturilor de protecţie a

mediului înconjurător, iar pe de altă parte, la apariţia şi dezvoltarea conceptului şi activităţilor
practice de agricultură ecologică.

Agricultura este o ramură importantă a oricărei economii naţionale cu funcţii dintre

cele mai diverse: biologice, sursă principală de activitate economică şi de utilizare a forţei de
muncă, factor ecologic de protecţie a mediului ambiant şi de luptă împotriva deşertificării în
multe zone ale Terrei, un mod de viaţă, o tradiţie tehnică şi culturală şi, nu în ultimul rând,
agricultura este o civilizaţie.

În România, agricultura continuă să deţină un statut deosebit de important, deşi

parcurge cel mai profund proces de restructurare de proprietate şi sistem de exploatare. A
rămas una din ramurile prioritare ale producţiei materiale, cu atât mai mult cu cât progresul
economic şi social al lumii contemporane se află într-o strânsă corelaţie cu nivelul realizărilor

3
din agricultură şi nu poate fi conceput în afara dezvoltării puternice a acestei ramuri de
producţie.

Cercetari la nivel international privind agricultura de precizie

Agricultura de precizie se refera doar la utilizarea tehnologiilor avansate pentru
realizarea unor lucrari agricole. De aceea ea nu poate caracteriza ansamblul format de un
sistem agricol de sine statator. Agricultura de precizie reprezinta un subsistem mai ales al
sistemelor de agricultura durabila si ecologica, dar si pentru sistemul de agricultura intensiva.

Astfel datorita folosirii informatiei si a tehnologiei în gestionarea recoltelor se poate realiza:

 monitorizarea lucrarilor pe fiecare parcela;

 ghidare sau autoghidare;

 precizie[12]

Agricultura de precizie cuprinde un set de tehnologii care combina senzori,sisteme de

informare,masini imbunatatite si management pentru a imbunatati productia.

Pentru a asigura aprovizionarea cu alimente pentru viitor sunt necesare cantitati

adecvate si de calitate a produselor agricole.In plus abilitatea de a urmari produsele alimentare
din productii prin procesare,depozitare si vanzarea cu amanuntul ofera posibilitatea de a
raspunde la schimbarea conditiilor de piata,de a asigura elimente pentru o nutritive corecta si
sanatoasa.

Agricultura de precizie sau gestionarea bazata pe informative din sistemele de

productie agricola a aparut la mijlocul anilor 1980 ca o modalitate de a aplica tratamentul
correct la locul potrivit in momentul potrivit.

Principalii factori care servesc agricultura de precizie sunt cresterea gradului de

variatie a solului combinat cu aparitia tehnologiilor cum ar fi sistemele de navigatie globala
prin satelit,sistemele de informatii geografice si microcalculatoarele.[11]

4
Componentele agriculturii de precizie
 Modele de simulare, sisteme suport pentru decizie (DSS) şi sistemul informatics
geografic (GIS);
 Teledetecţia şi sistemul de poziţionare globală (GPS);
 Hărţi de producţie şi aplicarea de precizie a produselor chimice.

Agricultura de precizie are ca scop optimizarea utilizării resurselor de sol, apă şi a input-urilor
chimice (îngrăşăminte şi pesticide) pe baze specifice locale şi are ca obiective: [13]

 Obţinerea de producţii mari şi de calitate, constante în timp şi spaţiu;

 Optimizarea profiturilor economice;
 Realizarea integrală a protecţiei mediului;
 Mărirea durabilităţii sistemelor agricole;
 Reducerea preţului de producţie pe unitate de produs.

Fig.1 Plivirea buruienilor cu un sistem optoelectric [14]

5
 Prezentarea Generală a sistemelor geografice informationale
Sistemul de poziţionare globală (GPS) este un sistem de navigare prin satelit care
poate oferi celor care il folosesc, poziţia lor exactă pe glob, cum pot ajunge in alt loc, cât de
rapid se află în mişcare, unde au fost, cât de departe au ajuns, ce ora este, şi multe altele.
GPS-ul a fost proiectat iniţial pentru a ajuta armata SUA cu localizarea precisa a
militarilor, vehiculelor, avioanelor şi navelor din întreaga lume. Sistemul GPS (fig 2) este
format din trei segmente: Spatiul, Controlul si Utilizatorul.

Fig.2 Componentele sistemului GPS [3]

1) Segmentul din Spaţiu este format din 29 de sateliţi orbitand in jurul pamantului
la fiecare 12 ore la 12.000 mile altitudine.
2) Segmentul Control gaseste satelitii si le ofera informatii despre pozitie si timp.

6
 3) Segmentul Utilizator constă din utilizatorii şi receptoare lor GPS. Numărul de
utilizatori simultani este nelimitat.
Cum determina GPS-ul o pozitie:
Atunci când un receptor GPS este pornit pentru prima dată, descarca informaţii de la
toti sateliţii numita. Acest proces, prima dată, poate dura pana la 12 minute; dar odată ce
această informaţie este descărcata, acesta este stocat în memoria lui pentru o utilizare viitoare.
Receptorul GPS calculează distanţa de la fiecare satelit la receptor cu ajutorul formulei:
distanţa = viteza x timp. Receptorul determină poziţia cu ajutorul triangulaţie. Atunci când
primeşte semnale de la cel puţin trei sateliţi un receptor ar trebui să poată calcula poziţia
aproximativă. Receptorul are nevoie de cel puţin patru sau mai mulţi sateliţi pentru a calcula o
poziţie mai precisă. Poziţia pot fi raportata în latitudine/longitudine, UTM, sau alt sistem de
coordonate.

Sistemul de Informare Geografica (GIS) este un instrument bazat pe computer

pentru cartografiere şi analizarea datelor spaţiale. Integrează baze de date, cum ar fi:
interogarea şi analiza statistică cu vizualizare geografica, analiza avantajelor oferite de hărţi.
Aceste aptitudini diferenteaza GIS de alte sisteme de informatii si il face folositor la o gamă
largă de activitati publice şi private pentru a explica evenimentele, anticipa rezultatele, şi
planifica strategii.
Multi au caracterizat GIS ca fiind una dintre cele mai puternice tehnologii pentru ca se
concentreaza pe integrarea cunoştinţelor din surse multiple (de exemplu, straturi dintr-o hartă).
Componentele GIS sunt:
Hardware:Componenta hardware include computerul de pe care operează un GIS,
monitorul pe care sunt afișate rezultatele, și o imprimantă pentru a face copii ale rezultatelor.
Software: Software-ul GIS oferă funcțiile și instrumentele necesare pentru a stoca,
analiza, și a afisa informatiile geografice.
Datele: Sunt cea mai importantă componentă a sistemului GIS. Un GIS va integra
datele spațiale cu alte resurse de date și puteți folosi chiar și un sistem de management de
baze de date utilizat de majoritatea organizațiilor să organizeze și să mențină datele lor, pentru
a gestiona date spațiale.
Oameni: utilizatorii GIS sunt specialiști tehnici care proiecteaza și mențin sistemul dar
si cei care folosesc acest sismtem zi de zi.
Metode: Un GIS de succes funcționează în conformitate cu un plan bine conceput și

7
regulile de business, care sunt modele și practici de exploatare unice în fiecare organizație.

Diferente intre GPS si GIS:

GPS-ul este un sistem prin satelit care proiectează informații pentru receptoare GPS de
pe teren, care permit utilizatorilor sa determine coordonatele de latitudine și longitudine în
timp ce GIS este un program software care permite utilizatorilor sa stocheze și sa manipuleze
cantități mari de date de la GPS și alte surse.
Exemplu: GPS: Un producător agricol poate folosi un receptor GPS portabil pentru a
determina coordonatele de longitudine si longitudine pentru o sursă de apă de lângă un câmp.
GIS: După o scurgere chimică, hărțile obținute de la un sistem GIS pot dezvalui zonele
sensibile, care ar trebui să fie protejate.

Utilizarea GPS si GIS in agricultură

Utilizarea GPS si GIS in agricultură este în creștere rapidă. Unele dintre utilizări sunt
enumerate mai jos, ele sunt utilizate sau ar putea fi utilizate în viitor:
Prelevarea de probe de sol: colectarea de probe de sol pe o proprietate mare pot fi
organizate cu ajutorul GPS și a unui software de cartografiere. Locațiile probei pot fi puncte
intermediare marcate pe software-ul de cartografiere. Apoi, atunci când rezultatele de
laborator sunt returnate datele pot fi reprezentate pe hărți. Informațiile de localizare pot
economisi bani și timp, permițând tratarea doar acelor zone care au nevoie.
Ghidarea tractorului: Fermierii pot pune tractoarele pe pilot automat. Când ară
domeniile lor se face o înregistrare GPS iar apoi tractorul poate fi programat să urmeze
același traseu pentru cultivarea, fertilizarea, combaterea dăunătorilor și recoltare.
Combaterea daunatorilor: Insectele nu atacă un teren intreg. Lucrătorii pot folosi un
GPS pentru a înregistra locațiile cu problemele legate de insecte. Datele pot fi apoi utilizate de
către sofer pentru a ținti selectiv zonele cu probleme în loc de a trata un câmp întreg. Această
metodă oferă economie de timp, combustibil și insecticid.
Urmărirea animalelor: Poziția animalelor de valoare la o fermă mare poate fi
monitorizată prin transmitatoarele GPS atașate la gatul animalelor. Atunci când animalele
sunt trimise pe piață transmițătoare GPS pot fi folosite pentru a urmări locația lor.
Randamentul culturilor: Estimări ale variațiilor de randament de pe o proprietate pot
fi făcute cu ajutorul GPS. Pentru a face acest lucru o proprietate este împărțita în zone și

8
randamentul fiecărei zone este estimat și reprezentat pe o harta. Harta poate fi apoi folosită
pentru luarea deciziilor în ceea ce privește cultura urmatoar în producție (fig 3)
GIS oferă agricultorilor posibilitatea de a crește producția, reducerea costurilor de
producție, și de a gestiona culturile lor mai eficient. De la cartografiere până la analiza
științifică a datelor de producție de la biroul directorului fermei, GIS poate face o diferență în
producția agricolă prin:
Reducerea costurilor de producție agricole, cum ar fi îngrășăminte, combustibil,
semințe, forță de muncă.
Îmbunătăți sustenabilitatea cu o nouă biomasă și biogaz rămânând profitabilă prin
produse agricole și zootehnice tradiționale.

Fig.3 Utilizarea GIS în producție

Pentru societăți de asigurare – evaluarea riscurilor

Din cauza riscurilor financiare implicate în producția agricolă, agricultorii asigură de
obicei culturile și animalele de potențiale riscuri fizice, cum ar fi grindină, ingheț, secetă, și
boală.
Societăți de asigurare calculează costul de asigurare bazat pe tabele de evaluare a
riscurilor, care sunt dezvoltate de către asigurători. Factorii care sunt luați în considerare la
determinarea ratei de asigurare includ riscurile fizice, precum și istoria unei parcele de teren
specific și actuala conducere a fermei, pentru a evalua dacă cele mai bune practici sunt
utilizate, reducând astfel riscurile.(fig 4)

9
 Fig.4 Utilizarea GIS pentru evaluarea riscurilor la societatile de asigurare

Controlul și combaterea dăunătorilor

Combatere a dăunătorilor agricoli se bazează pe date exacte cu privire la cantitatea și
locul cu dăunători sau alte infestări într-o zonă specifică . GIS joacă un rol important în
colectarea datelor , interpolare , și analize.
Datele pot fi:
-Adunate în timp foarte scurt utilizând GIS-ul mobil.
-Analizate în biroul din fermă cu GIS desktop.
-Răspândite prin intermediul Web cu un software de tip server geospațial.
Acest proces de colectare a datelor, analiza, distribuție rapidă oferă agricultorilor
informații actuale privind locațiile cu dăunători, zonele de risc potențial, și recomandări
pentru combatere.
Deoarece pesticidele constituie un risc potențial pentru mediu, agențiile agricole
trebuie să gestioneze cu atenție cererile de pesticide pentru a obține un echilibru acceptabil
între interesele economice ale comunității agricole și starea de sănătate a comunității mai mari.

10
 Stocarea acestor informații în cadrul unui GIS permite oficialilor să:
-Gestioneze mai bine procesul de aplicare.
-Efectueze monitorizare calității apei.
-Investigheze punctele(sursele) de poluare.

Fig.5 Harta GIS cu reprezentarea dăunătorilor

Monitorizarea suprafețelor agricole (fig.6)

Folosind tehnologia GIS mobil, fermierii pot măsura, înregistra, și caracteristici a
terenului pentru: deficiențe nutritive și a consumului de apă în timpul inspecțiilor regulate.
Când se colectează date în acest domeniu, pot fi elaborate și puse în aplicare rapid măsuri de
remediere. La birou, datele recent colectate pot fi extrase doar pentru un anumit câmp, cultură,
sau dăunători.
Echipamente opționale, cum ar fi camerele digitale și dispozitive GPS, poate fi ușor
adăugate la un GIS mobil pentru o colectare de date îmbunătățită.

11
 Fig.6 Monitorizarea suprafetelor agricole

Agricultură de precizie (fig.7)

Tehnologia informației a avut un impact substanțial asupra agriculturii, în special prin
utilizarea de sisteme de poziționare globală (GPS), în combinație cu instrumente GIS.
Prin încorporarea GPS în practicile agricole standard de catre fermieri, cercetători și
consultanți au fost capabili de a îmbunătăți precizia activităților de management agronomic
existente, prin implementarea acestora la o scară mai mică. Tehnologii agricole de precizie au
fost rezultatul acestora. Potențial, factorii care influențează productivitatea culturilor pot fi
identificati, cartografiati, și utilizati pentru a furniza o soluție implementată.
Agricultura de precizie deschide calea spre a gestiona mai bine variațiile în care
anterior, în termeni de tratamente, un câmp a fost presupus în mod normal a fi omogen.
Agricultura de precizie (PF) și tehnologiile cu rată variabilă (VRT) folosesc baze de
date spațiale în cadrul variabilelor de câmp, de mediu și de management cu scopul de a
maximiza producția pe întregul câmp.

12
 Fig.7 Agricultura de precizie

Gestionarea resurselor de apă (fig.8)

GIS este un instrument familiar pentru gestionarea resurselor de apă în scopuri

agricole și de conservare.
Aceasta poate ajuta la stabilirea drepturilor de apă pentru agricultori și susține cererile
pentru permisiunile de foraj pentru irigații.
Acesta poate fi, de asemenea, folosit pentru a observa pierderea de apă din sol prin
drenaj și canale necăptușite, precum ajuta și la determinarea rentabilității, și prioritizarea
proiectelor de canale pentru irigații.

13
Fig.8 Gestionarea resurselor de apă

14
 Sisteme tehnice utilizate in agricultura de precizie
În ultimii ani, fermierii agricoli au obţinut acces la tehnologii noi, prin utilizarea
Sistemelor de Poziţionare Globală (GPS-Global Pozitioning System) şi Sistemelor de Suport
al Deciziilor, care anterior erau un monopol al arsenalului militar, în prezent sunt tehnologii
informatizate noi în lumea modernă civilă.

Senzori pentru masurări automate

Oamenii de știință și producătorii de echipamente încearcă să modifice metodele de

laborator existente și să dezvolte tehnici de măsurare indirecte care ar putea permite rapid
cartografierea solului.

Senzorii pot fi:

 Electromagnetici;
 Optici;
 Mecanici;
 Electrochimici;
 Acustici.

Senzorii electromagnetici folosesc circuite electrice pentru a măsura capacitatea

particulelor de sol de a conduce sau acumula sarcină electrică.
Atunci când se utilizează acesti senzori, solul devine parte a unui circuit
electromagnetic iar modificarea condițiilor locale afectează imediat semnalul înregistrat de un
logger de date.
Proprietățile electromagnetice ale solului sunt influențate in mare parte de textura
solului , salinitate , materie organică și de umiditate.In unele cazuri alte proprietati ale solului
cum ar fi concentratia de nitrati sau pH-ul pot fi determinate cu aces tip de senzori.
Senzorii optici folosesc reflexia luminii pentru a caracteriza un anumit tip de sol.
Vehiculele bazate pe senzori optici folosesc acelasi principiu tehnic ca si in cazul teledetectiei.
Senzorii optice au fost dezvoltati pentru a efectua cartografieri ale solului la diferite adancimi.
Senzorii mecanici pot fi folositi pentru a estima rezistenta mecanică a
solului(relevanta uneori in cazul compactarii).Acești senzori folosesc un mecanism care
pătrunde sau taie solul și înregistrează forța măsurată de tranductoarele sau celulele de sarcină.

15
 Senzorii electrochimici ofera cele mai importante informatii despre concentratia de
nutrienti din sol si pH in cadrul agriculturii de precizie.[15]

Din punct de vedere al modului de măsurare:

- Senzori de contact
- Senzori de distanţă
Din punct de vedere al ţintei de măsurare:
- Senzori pentru monitorizarea stării culturilor
- Senzori de climă
- Senzori pentru monitorizarea solului

 Clorofil Metru SPAD si HNT-dispozitiv portabil pentru masurarea clorofilei la lungimi

de unda de 650 nm (rosu) si 940 nm (IR). [15]

Fig.9. Clorofil Metru SPAD si HNT

 CropScan-dispozitiv portabil pentru masurarea indicelui de incidenta si a radiatiei

reflectate a invelisului foliar la 8 lungimi de unda.

Fig.10 Dispozitivul CropScan

16
 LCi Portable Photosynthesis System-dispozitiv portabil neinvaziv pentru determinarea
fotosintezei,in timp real,prin masurarea parametrilor:

-temperatura frunzei;
-presiunea atmosferica;
-rata fotosintetic activ

Fig.11. LCi Portable Photosynthesis System

Agricultura de precizie utilizează sisteme interactive, care includ, teledetecţia,sisteme

de calcul, date digitale cartografice, software şi aplicaţii din domeniileSIG/GIS, date
şi informaţii agrometeorologie, pedologie, agrochimie, fitotehniceetc., receptori GPS montaţi
pe echipamente agricole.
Componenta spaţială, a oferit elemente care vin de la sateliţii de poziţionare GPS şi
GLONASS şi care oferă localizarea cu precizie a senzorilor amplasaţi peechipamentele
agricole, precum şi de la sateliţii de teledetecţie, care oferăsuportul imagistic potrivit pentru a
analiza multispectrală a fazelor fenologice(fenofazele) legate de evoluţia plantelor aflate
în cultură. [3]

Fig.11Cartografieri GPS(Variatia de fosfor gasita pe camp cu harta GIS/GPS.)[16]

17
 Sistemul AGRI4CAST a fost dezvoltat şi rulează în scopul de a asigura în timp util
previziunile legate de producție ale culturilor, la nivel european. Acest sistem este capabil să
monitorizeze evoluția culturilor anuale (cereale, planteoleaginoase, culturi proteice, sfeclă
de zahăr, cartofi, pășuni, orez) incluzând și efectele pe termen scurt ale fenomenelor
meteorologice asupra producțiilor, culturilor și poate oferi previziuni anuale de producțiilor
culturilor agricole europene

Fig,12. Exemple de date meteorologice interpolate AGRI4CAST [17]

Sistemul MATRIX™ 570G este un sistempentru ghidarea utilajului si masurarea

suprafetelor fermei. Acest sistem este cumpus din urmatoarele componente:
 Consola
Matrix 570g este conceput pentru a fuctiona în condiții de operare tipice
agricole. O închidere a carcasei ermetică, combinată cu capace de cauciuc pentru toți
conectorii înseamnă că mediile tipice cu praf nu vor cauza probleme de funcționare.
 Cameră „Real View„ (fig 13)
Camera TeeJet Technologies RealView capturează imagini pentru a fi afișate
pe ecranul dispozitivului. Camera poate fi pozitionată spre înainte pentru a permite
orientare RealView peste video, sau poate fi poziționată pentru a vizualiza alte
aspecte operaționale ale echipamentului. Camera este echipată cu un suport flexibil,
apărătoare pentru soare și iluminare în infraroșu, care permite imagini video clare
chiar și în condiții de luminozitate scăzută.

18
 Fig.12 – Consola dispozitivului MATRIX

Fig.13– Camera Real View

 Modul selector video (fig.14)

Un modul Selector Video (VSM) permite conectarea de până la 8 camere
video pentru o consolă Matrix. Modululul este compact și robust, și poate fi montat în
orice locație convenabilă. Nu este necesară intervenția asupra sa după instalare.

19
 Fig.14 – Selector video

 Antene GPS

Fig.15 –Antena RXA-30

 Modul de comandă a direcției (fig.16)

Sistemul Matrix poate prelua controlul precis al poziției vehiculului.
Operatorul gestionează sistemul automat de direcție Matrix care este o singură
consolă în cabină.
Direcție automată conduce un vehicul cu extraordinară precizie, pe drum
drept sau modele curbate. Are capacitatea de a opera în ceață sau praf, zi sau
noapte cu un nivel ridicat de precizie, o rentabilitate mai mare a investiției de
capital pentru echipamente.

20
 Fig.16 – Modul de comanda a directiei

Fig.17 – Schema de conectare a modulelor

21
 Sistemul este capabil sa masoare si sa furnizeze informatii legate de
coordonatele unei zone masurate precum si sa ghideze utilajul pe un anumit traseu
stabilit initial.

Fig.18.Ecranul de ghidare

22
Sistemul permite alegerea mai multor modalități de ghidare a utilajului:
-În linie dreaptă de la A la B:

-orientare curbata de la A la B:

-orientare de-a lungul unui cerc:

-ultima ruta cunoscută:

-ghidare către următorul rând:

-fără ghidare:

23
 Concluzii

Exigenţele agriculturii moderne ţin de productivitate şi eficienţă ridicată. Reducerea

costurilor, reducerea timpului de lucru şi siguranţa controlului asupra activităţilor agricole în
globalitatea lor sunt factorii esenţiali ai rentabilităţii şi competitivităţii, atât pe plan intern, cât
şi pe plan extern.

Tehnologia GPS utilizată în agricultură ajută la maximizarea productivității, la un

control mai bun asupra costurilor cu inputurile (erbicide, produse fitosanitare, îngrășăminte
chimice, semințe, combustibil etc.) și la optimizarea profitului.

Cu sistemele GPS nu mai este nevoie de jaloane pentru a marca direcțiile pe teren, iar
acest lucru determină scăderea cheltuielilor cu forța de muncă.

Operațiile de aplicare a substanțelor chimice se fac în mod precis, eliminându-se astfel

erorile de suprapunere. Acest lucru se traduce printr-o economie de combustibil și inputuri,
deoarece rândurile sunt paralele, indiferent de forma acestora (drepte, curbate, rotunde etc.).
Prin utilizarea sistemelor de ghidare prin satelit se obține nu doar o economie de
inputuri, ci și de timp.

Sistemele pentru urmarirea flotei agricole permit localizarea în timp real sau conform
unui istoric, a maşinilor agricole şi a angajaţilor care le utilizează, de la orice calculator sau
telefon conectate la internet.
Sunt generate rapoarte privind durata de lucru şi consumul de carburant. Consumul de
carburant este urmărit de un captator instalat în rezervorul utilajului; în caz de depăşire a unui
prag de consum, un SMS va fi expediat către persoanele prestabilite.

24
 Bibliografie

1. ***-http://www.esri.com
2. ***-http://www.arcgis.ro
3. ***-http://gps-agricultura.com/
4. ***-http://www.affaires-roumanie.ro
5. ***-http://www.teejet.com
6. Curs ESRI Romania: ArcGIS Desktop I – Getting started with ArcGIS
7. Curs ESRI Romania: ArcGIS Desktop II – Tools and Functionality
8. Curs ESRI Romania: ArcGIS Desktop III – Performing Analysis with ArcGIS Desktop
9. ***-www.google.com
10. ***-http://www.apia.org.ro/
11. Mihail Dumitru, 2000 -Cod de bune practici, Editura Vox]
12. ***-https://ro.scribd.com/doc/268300342/Mediul-Si-Sistemele-de-Agricultura)
13. OLTEANU, GH., I.M. OLTEAN, IOANA OLTEAN, 2002, Agricultura de precizie Ed.
Ceres, Bucureşti, .
14. ***-www.kress-andtechnik.de/wEnglisch/produkte/pdf_verzeichnis/
15. (Arslan,S and T.S.Colvin.2002.Grain yield mapping:yield sensing,yield reconstruction
and errors.Precision agriculture)
16. ***-http://www.gazetadeagricultura.info/afaceri-agricole/617-management
agricol/17710-agricultura-de-precizie-software-management-ferma.html
17. ***-https://www.researchgate.net/figure/Examples-of-AGRI4CAST-Interpolated-
Meteorological-Data-on-25-April-2011-based-on-the_303946790

25