Construcțiile viitorului în perspectiva construțiilor durabile și

inteligente
În contextul supraaglomerării zonelor urbane, o problemă globală a prezentului, este
necesar un proces de modificare și adaptare a orașelor pentru a fi cât mai plăcute și sustenabile.
Clădirile inteligente sunt, probabil, ceea ce avem nevoie în infrastructura localităților urbane.
Prin integrarea elementelor naturale, utilizarea energiei regenerabile și minimizarea deșeurilor,
prin utilizarea de noi tehnologii, se dorește obținerea unei îmbunătățiri a calității vieții.
Clădirile viitorului vor fi remodelate, „de la construcții rezidențiale până la cele de
utilități, pe baza a opt caracteristici esențiale: adaptabilitatea la climă, utilizare flexibilă,
conectate și inteligente, orientate către performanță, versatilitate ca spațiu de locuit și lucrat 24
de ore, aportul la economia circulară, eficiența energetică și contribuția la un stil de viață
sănătos.”1
Schimbarea climatică, urbanizarea, schimbările populației, noua orientare către sănătate
și resursele limitate sunt factori importanți și decisive în stimularea progresului în sensul
construcțiilor sustenabile.
O clădire durabilă este caracterizată de o înaltă calitate ecologică, economică și socio-
culturală. Astfel, este asigurată valoarea adăugată pentru mediu și societate. Cu o pondere de
40%, sectorul construcțiilor se situează cu mult înainte de domeniul transporturilor și industrie în
ceea ce privește consumul de energie și emisiile de CO2 în întreaga UE. Prin urmare, utilizarea
noilor tehnologii în construcția de clădiri oferă un potențial enorm de economisire. Clădirile
eficiente din punct de vedere energetic reprezintă o completare esențială la sursele regenerabile
de energie atunci când vine vorba despre o strategie utilă în domeniul climatic.
O primă tendință în realizarea cladirilor inteligente, se referă la monitorizarea calității
aerului. Având în vedere că majoritatea dintre noi petrecem mai mult de 90% din timpul nostru
în interior, o calitate bună a aerului interior este fundamentală pentru sănătatea și productivitatea
noastră. Un studiu de la Harvard a descoperit că „oamenii care lucrează în birouri bine ventilate,
cu niveluri sub medie de poluanți interni și CO 2 au scoruri de funcționare cognitivă semnificativ
mai mari.”2

1
https://www.knaufinsulation.ro/blog/cum-va-arata-viitorul-segmentului-de-constructii-
european-anul-2050
 Acesta este motivul pentru care clădirile vor fi dotate din ce în ce mai mult cu senzori
wireless care monitorizează nivelurile de CO2 și particulele mici, dăunătoare, trimițând avertizări
și reglând ventilația, dacă este necesar. Și nu vor monitoriza doar interiorul. În țările cu poluare
puternică, este la fel de importantă măsurarea calității aerului exterior care intră prin ventilație.
Sistemele inteligente pot indica ce filtre trebuie înlocuite și pot decide să oprească sistemul, în
cazul în care calitatea aerului din exterior ar fi în mod critic proastă.
Una dintre cele mai mari revoluții în modul în care ne luminăm clădirile a fost invenția
iluminării cu LED-uri de aproximativ treizeci de ani. Luminile LED consumă mai puțin de 80%
din energia electrică a becurilor tradiționale și au de zece ori durata de viață. Cu toate acestea, azi
LED-urile reprezintă doar 10% din toate sistemele de iluminat, astfel încât multe clădiri au o
oportunitate ușoară de a economisi energie și costuri doar prin comutarea becurilor.
Una dintre cele mai mari tendințe de iluminare pentru clădiri este iluminarea inteligentă
care se adaptează preferințelor ocupanților (numită și iluminare centrată pe om). Aceste sisteme
inteligente de iluminare pot imita progresia naturală a luminii zilei pentru a urma ritmul nostru
circadian sau pentru a-și schimba intensitatea în funcție de nevoile diferite ale ocupanților. Într-
un birou, luminile mai strălucitoare după prânz pot fi folosite pentru a ajuta lucrătorii să se
concentreze, în timp ce luminile moi din spitale pot ajuta pacienții să se relaxeze.
Dispozitivele IoT conectate și instalate în întreaga clădire facilitează gestionarea
instalațiilor și păstrarea clădireii în siguranță. Cele mai importante dintre aceste dispozitive sunt
camerele și sistemele de control de acces, precum cititoarele de ecusoane.
Există avantaje suplimentare de securitate furnizate de dispozitivele IoT din interiorul
clădirilor. De exemplu, acestea îi pot ajuta pe administratorii de clădiri să afle dacă anumite uși
sunt ținute în permanență deschise sau dacă o alarmă a fost oprită în mod fals.
Cu cât este mai inteligentă o clădire, cu atât ea este mai expusă atacurilor cibernetice.
Prezența din ce în ce mai mare a dispozitivelor conectate la internet în interiorul unei clădiri face
mai ușor pentru străini să plaseze viruși, să fure date sau să pirateze sisteme. Securitatea
cibernetică va fi un subiect dominant pentru industria imobiliară. Operatorii de construcții
trebuie să rămână în fața potențialelor amenințări și să ia măsuri pentru a spori securitatea
cibernetică a acestora, cum ar fi îmbunătățirea controalelor de autorizare și implementarea
criptării mai puternice a datelor, precum și colaborarea strânsă cu departamentul IT.
2
. https://www.hsph.harvard.edu/news/press-releases/green-office-environments-linked-with-
higher-cognitive-function-scores/
 Clădirile inteligente oferă mai mult control asupra clădirii în mâinile ocupanților săi.
Oamenii pot acum interacționa strâns cu o clădire prin reglarea temperaturilor, rezervarea sălilor
de ședințe sau schimbarea iluminatului, toate dintr-un loc central și în funcție de preferințele lor.
Acest lucru creează o experiență mult mai personală și mai satisfăcătoare (ca într-un hotel), dar
poate avea și avantaje de economisire a energiei, de exemplu atunci când sălile de ședințe sting
automat luminile atunci când nu este rezervat nimic.
În același timp, o clădire inteligentă poate permite modalități ușoare pentru chiriași de a trimite
feedback administratorilor de facilități, de exemplu atunci când ceva este rupt sau trebuie reparat.
Sistemele inteligente nu sunt instalate doar acolo unde locuiesc și muncesc oamenii, ci
și infrastructura din jur. Un exemplu în acest sens sunt locurile de parcare în clădire și în jurul
acesteia, unde există o mulțime de posibilități pentru a face lucrurile inteligente.
Camerele și senzorii pot detecta ce locuri de parcare sunt libere și pot trimite aceste
informații navetiștilor, reducând ture suplimentare și consumul inutil de combustibil. În mod
ideal, aceste informații sunt împărțite între mai multe sisteme, astfel încât lucrătorii obțin și date
despre locurile de parcare de pe străzile publice. Alte posibilități includ: permiterea vizitatorilor
de a rezerva locuri de parcare în avans sau sisteme de plată online automate pentru utilizatorii
frecvenți.
Multe companii înțeleg că sănătatea și confortul angajaților lor sunt un diferențiator
cheie, influențând productivitatea și satisfacția la locul de muncă. Luarea în considerare a
modului în care o clădire promovează bunăstarea ocupanților săi, va fi, așadar, o tendință majoră
pentru viitor. Un semn al acestui fapt este importanța din ce în ce mai mare a primei certificări de
construcție din lume, axată exclusiv pe sănătatea umană, Standardul WELL Building (lansat în
2014). Acesta evaluează clădirile prin concepte specifice precum aerul, apa sau, prin concept
referitoare la sănătatea mentală, de exemplu, să existe îngrijire pentru copii la fața locului și să
existe elemente naturale precum plantele. WELL face parteneriat strâns cu certificarea durabilă a
clădirilor LEED, astfel încât clădirile să poată fi certificate în același timp ca fiind sănătoase și
verzi.
Cel mai mare cost pe parcursul ciclului de viață al unei clădiri se referă la întreținerea
acestuia, care în final ajunge să depășească costurile de construcție. Tehnologia inteligentă
permite economisireaă costurilor de întreținere și schimbarea modului de gestionare a clădirii,
trecând de la un model de întreținere reactiv la unul predictiv.
 Senzorii amplasați în jurul utilajelor precum pompe sau încălzitoare pot fi programați
pentru a detecta nivelurile critice de zgomot, vibrații sau căldură. Peste un anumit prag, este
trimis un avertisment și eroarea poate fi remediată în scurt timp. Acest tip de întreținere bazat pe
nevoi și nu pe intervale programate s-a dovedit a fi de 3 până la 9 ori mai ieftin.
Un caz specific poate fi un elevator care trimite date despre cât de bine se închide o
ușă. Dacă algoritmii predictivi observă că este nevoie de mai multă forță pentru a închide ușa (de
exemplu din cauza prafului), se declanșează o solicitare de reparare.
Tot ceea ce se întâmplă în interiorul unei clădiri se poate reuni în „Sisteme de
gestionare a clădirilor” (BMS), sisteme bazate pe computer pentru a monitoriza și controla
servicii precum iluminat, încălzire și ventilație. Astfel de sisteme în sine nu sunt nimic nou și
există de zeci de ani. Cu toate că înainte erau foarte fragmentate și funcționau independent, un
BMS modern face ca toate operațiunile clădirii să fie vizibile într-un singur loc.
Acest tip de sistem colectează constant toate datele de construcție disponibile, le prelucrează și
ajută in luarea unor decizii. Ca orice altceva din interiorul clădirii, aceste sisteme devin cu
adevărat inteligente, făcând recomandări și permițând administratorilor să reacționeze mult mai
proactiv la problemele potențiale.
Tehnologia marchează industria imobiliară și în etapa de planificare și construcție. Una
dintre cele mai notabile evoluții a fost creșterea Modelării informațiilor pentru construcții (BIM),
o nouă metodă de planificare și de lucru în care un model 3D digital al proiectului este creat
înainte de construcția efectivă. În metoda BIM, arhitecții, planificatorii și subcontractanții
colaborează cu toții pentru a construi un model virtual complet al clădirii, ceea ce face ca
planificarea să fie mai eficientă și transparentă și, ulterior, economisește timp și erori.
Investitorii, chiriașii și operatorii de astăzi se confruntă cu o sumă aproape copleșitoare
de opțiuni pentru a-și face clădirea mai inteligentă. Pentru a gestiona costurile, mulți ar putea
alege să actualizeze doar unele sisteme la început și să actualizeze treptat restul. Totuși, similar
cu alte sectoare, o altă metodă de achiziție devine tot mai populară în industria construcțiilor:
gruparea.
Prin pachetul diferitelor tehnologii inteligente și cumpărarea lor simultan, companiile
obțin economii de costuri și timp, precum și beneficii de la produsele care lucrează în sinergie.
Pachetul poate fi la fel de bine utilizat pentru reamenajarea clădirilor vechi și s-a dovedit că
permite economii de costuri de până la 15%.
 Termenul de „clădire inteligentă” este încă în schimbare, dar are la bază anumite
componente esențiale, precum tehnologiile smart, adaptabilitatea personală și socială, eficiență
maximă și costuri mici și, nu in ultimul rând, adaptarea la mediu si protejarea acestuia.
Așadar, cladirile inteligente sunt create pentru întrunirea nevoilor în continuă schimbare a
utilizatorilor și sporirea confortului acestora, folosind tehnologii de ultimă generație și principii
de design sustenabil, cu surse energetice regenerabile și eficiente.

Bibliografie

1. https://www.knaufinsulation.ro/blog/cum-va-arata-viitorul-segmentului-de-constructii-
european-anul-2050
2. https://www.hsph.harvard.edu/news/press-releases/green-office-environments-linked-with-
higher-cognitive-function-scores/

3. https://smartbuildingsmagazine.com/features/the-impact-of-the-internet-of-things-on-buildings

4. https://www.nytimes.com/2018/07/31/business/healthy-office-real-estate.html

5. https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/00038628.2015.1079164