Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Facultatea de Construcţii
Master – CLĂDIRI VERZI

ANTREPRENORIATUL DEZVOLTĂRII DURABILE

CURS 2. CLĂDIRI SUSTENABILE

ȘI TEHNOLOGII ASOCIATE

prof.univ.dr.ing. Ioan AŞCHILEAN

2022 - 2023
 O clădire nu poate exista unitar, ci ea trebuie să fie
conectată cu cei care o vor ocupa, dar și să se încadreze în
locul în care va fi construită, de aceea ea trebuie să fie
sustenabilă și să satisfacă nevoile ocupanților, fără a
compromite generațiile viitoare.
Pentru a fi clar definit modul în care poate fi o clădire
sustenabilă trebuie să ne raportăm la ambițioasa Agendă
2030, care reprezintă un program universal de acțiune
globală în domeniul dezvoltării durabile. Aceasta
cuprinde 17 obiective de dezvoltare durabilă, ce sunt
sunt o adevărată provocare pentru lumea contemporană,
având în vedere că impun o creștere economică fără a
accentua schimbările climatice, sărăcia și inegalitatea.
 Dacă ținem cont de faptul că sectorul
construcțiilor este responsabil pentru 30% din
emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial,
atunci sectorul construcțiilor reprezintă unul dintre
cele mai importante domenii în care este nevoie de
intervenție și oferă oportunități pentru a limita
impactul asupra mediului, precum și pentru a
contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare
durabilă.
Au fost selectate 9 dintre cele 17 obiective ale
dezvoltării durabile, care se aplică în mod direct
sectorului construcții.
Sursa: https://www.worldgbc.org/green-building-sustainable-development-goals
 1. Clădirile verzi (sustenabile) pot îmbunătăți
sănătatea și starea de bine a oamenilor
 calitatea mediului interior al clădirilor: calitatea
aerului interior (zgomot, vibrații, nivel de
iluminare, grad de ionizare, câmpuri de radiații
electromagnetice) și confort termic (temperatura
aerului interior; umiditatea relativă a aerului
interior; viteza aerului interior; temperatura
medie a radiației camerei; elemente perimetrice de
delimitare);
 calitatea mediului exterior al clădirilor: grădini,
parcuri urbane, copaci stradali, grădini pe
acoperiș, înverzire verticală pe clădiri.
 Pentru a îndeplini aceste cerințe, este necesar să
se adopte și implementeze soluţii tehnice şi
arhitecturale care să evite consumul inutil de
resurse prin diferite strategii pasive, cu un consum
redus de energie, de la cele mai simple ca iluminatul
şi ventilația naturală la eficiența izolării termice şi
fonice a clădirilor.
Pe de altă parte, armonizarea spaţiilor verzi cu
cele construite este un lucru necesar pentru a
asigura confortul utilizatorilor, dar şi a mediului
natural, toate acestea cu o amprentă redusă de
dioxid de carbon.
 2. Clădirile verzi (sustenabile) pot folosi energia
regenerabilă, devenind mai ieftină utilizarea

Gradul de epuizare alături de emisiile poluante de

dioxid de carbon ridicate generate de către sectoarele
prelucrătoare a combustibililor fosili, cum ar fi petrolul,
cărbunele și gazele naturale, care sunt în cantități
limitate, multe dintre depozitele foarte profitabile
începând să se diminueze, au adus în atenția societății
moderne abordarea unor noi resurse energetice,
valorificarea superioară a materialelor, diversificarea
produselor, îmbunătățirea calității vieții prin crearea și
implementarea de noi procese și tehnologii energetice.
 energia solară;
 energia eoliană;
 energia geotermală;
 energia apei: energia hidraulică, energia
mareelor, energia potențial osmotică;
 energia biomasei;
 energia hidrogenului.
3. Construirea clădirilor verzi (sustenabile) creează
noi locuri de muncă și stimulează economia
 piața forței de muncă se dezvoltă pe baza nevoilor
specifice;
 investițiile specifice de calitate sunt menite să
genereze beneficii societale și economice, precum
și locuri de muncă de calitate sustenabile,
egalitate de gen, educație de calitate și inovare în
vederea promovării tranziției verzi;
 investițiile în eficiența energetică pot promova
crearea de locuri de muncă noi;
  industria surselor regenerabile ar putea aduce
mai multe locuri de muncă;
investiții de calitate în servicii publice cheie,
precum comunicațiile, energia, transporturile,
gestionarea deșeurilor și a apelor, în vederea
susținerii procedurilor sustenabile de achiziții
publice și a integrării competențelor verzi;
reciclarea și recuperarea materialelor;
renovarea clădirilor în scopul reducerii consumului
de energie, reducerii emisiilor de gaze cu efect de
seră, îmbunătățirii performanței de mediu a
clădirilor și generarea unor economii de costuri; etc.
4. Proiectarea clădirilor verzi (sustenabile) stimulează
inovarea și contribuie la un mediu construit rezilient
O caracteristică a unei construcții sustenabile este ECHITATEA, însemnând
o distribuție corectă a costurilor și beneficiilor sociale generate de construcție.
Este important ca atunci când se construiește să nu se exagereze nevoile reale
(ex. - un număr de băi mai mare decât cel al membrilor familiei sau prin
materiale de construcții exotice, aduse de la mii de km și foarte scumpe).
De aceea, o construcție sustenabilă trebuie gândită încă din faza de
proiectare, astfel încât să nu aducă pagube, ci beneficii sistemului în care se va
integra.
Acest lucru este posibil doar dacă se ține cont de toate etapele vieții acelei
clădiri:
• extragerea, prelucrarea, transportul şi utilizarea materialelor de construcţie;
• execuția lucrărilor;
• finalizarea construcției;
• utilizarea cotidiană, întreţierea şi renovarea;
• post-utilizarea construcției.
 Reziliența este capacitatea unui mediu/sistem de a absorbi
perturbările și de a se reorganiza astfel încât să își păstreze funcțiile,
structura și identitatea, integritatea. Reziliența se referă de obicei la
relația cu diferite tipuri de hazarde, alături de care se discută despre
reziliența ecologică, a economiilor urbane și regionale sau a instituțiilor.
Mediului construit rezilient îi este caracteristic un proces pasiv de
monitorizare, facilitare, mentenanță și recuperare a ciclului dintre
serviciile ecosistemice și bunăstarea populației sub acțiunea factorilor
de influență externă.
O abordare eficientă pentru prioritizarea și considerarea beneficiilor
și a deserviciilor asociate cu sustenabilitatea și mediul construit
rezilient se referă la promovarea inovării durabile, menținerea
diversității, concentrarea pe modularitate sau utilizări, restaurarea
funcțiilor ecologice, întărirea procesului de luare a deciziei, construirea
capitalului social, dezvoltarea procesului de guvernanță, precum și
conectarea dimenisunii locale la nivel global prin digitalizare.
Digitalizarea și rolul IoT în sectorul construcțiilor
Digitalizarea a fost implementată pe scară largă în diverse
activități ale vieții moderne de astăzi și, într-un ritm accelerat, sunt
dezvoltate servicii și aplicații IoT (Internet of Things/ Internetul
Obiectelor) din ce în ce mai inteligente. IoT oferă oportunități
substanțiale pentru creșterea calității produselor, serviciilor și
tehnologiilor din sectorul construcțiilor.
Instrumente IoT: Building Information Modeling (BIM),
identificarea frecvențelor radio, servicii de localizare (Waze, Google
Map și GPS), senzori, comunicare inteligentă, Big Data, realitate
augmentată, operare la distanță, etc. – care au aplicabilitate în
proiecte de construcții, oferind performanțe sporite pentru
managementul proiectelor, monitorizarea șantierelor, siguranța
construcțiilor, gestionarea flotei, controlul utilajelor/mașinilor.
 Printre beneficiile cheie oferite de implementarea IoT în gestionarea
șantierelor de construcții pot fi enumerate următoarele:
o mai bună utilizare a timpului;
economii de energie, combustibil și materiale;
monitorizarea mediului; gestionarea deșeurilor;
monitorizarea sănătății structurilor;
identificarea defectelor în fazele de construcție;
gestionarea proiectelor cu efort uman minim;
gestionarea îmbunătățită a lanțului de aprovizionare;
întreținerea rapidă a mașinilor și echipamentelor;
prevenirea întârzierilor în desfășurarea proiectelor prin luarea unor
măsuri preventive asistate;
conformitate, productivitate, profitabilitate;
operarea la distanță a activităților;
informații actualizate în timp real;
contracte/parteneriate de afaceri inteligente; etc.
Tehnologia BLOCKCHAIN în sectorul construcțiilor

Blockchain-ul este „un registru digital transparent

și distribuit care poate înregistra tranzacții între două
părți în mod eficient, verificabil și permanent”. Un
blockchain este o „carte contabilă” (en. ledger)
descentralizată, distribuită și publică, formată dintr-o
listă de blocuri înlănțuite.
Clienții din construcții doresc facilități mai complexe
livrate mai repede și la un cost mai mic. Blockchain-ul
este sugerat ca o modalitate de a reduce costurile
tranzacției prin eliminarea nevoii de intermediari.
5. Clădirile verzi (sustenabile) - elemente importante
în dezvoltarea comunităților și a orașelor durabile
 La nivel european, conceptul de „soluții verzi” a luat
amploare tocmai pentru că sunt direcționate spre
rezolvarea sau gestionarea unor provocări majore de
mediu ale societății.
 Provocări la nivel global, care pot fi gestionate cu
ajutorul „soluțiilor verzi”: adaptarea la schimbările
climatice, managementul apei, reziliența comunităților,
reziliență urbană, reziliență regională, managementul
spațiilor verzi, calitatea aerului, regenerarea urbană,
participarea publică în planificare și guvernanță,
echitatea și coeziunea socială, sănătatea și calitatea
vieții locuitorilor și oportunitățile economice.
6. Clădirile verzi (sustenabile) utilizează principiile
circularității, în care resursele sunt reutilizate
 Circularitatea este o parte esențială a unei transformări mai largi a
industriei în tranziția către neutralitatea climatică și competitivitatea
pe termen lung. Aceasta poate duce la economii substanțiale în toate
lanțurile valorice și procesele de producție, poate genera o valoare
adăugată și poate debloca oportunități economice.
 Mediul construit are un impact semnificativ asupra multor sectoare
ale economiei, asupra locurilor de muncă locale și asupra calității
vieții. Pentru mediul construit sunt necesare cantități mari de
resurse, acesta utilizând aproximativ 50 % din totalul materialelor
extrase. Sectorul construcțiilor produce peste 35% din totalul
deșeurilor generate în UE. Emisiile de gaze cu efect de seră
provenite din extracția materialelor, fabricarea de produse de
construcție, construcția și renovarea clădirilor sunt estimate la 5-12%
din totalul emisiilor naționale de gaze cu efect de seră. O eficiență
mai mare a materialelor ar putea duce la reducerea cu 80 % a acestor
emisii.
abordarea performanței în materie de sustenabilitate a
produselor pentru construcții în contextul
revizuirii Regulamentului privind produsele pentru construcții,
inclusiv prin introducerea unor cerințe privind conținutul de
materiale reciclate din anumite produse pentru construcții,
ținând seama de siguranța și funcționalitatea acestora;
promovarea unor măsuri de îmbunătățire a sustenabilității și a
adaptabilității activelor construite, în conformitate cu principiile
economiei circulare pentru proiectarea clădirilor și instituirea
unor registre de evidență digitală pentru clădiri;
utilizarea sistemului de integrare a evaluării ciclului de viață în
achizițiile publice și în cadrul financiar sustenabil, precum și
examinarea posibilității de a stabili obiective în ceea ce privește
reducerea emisiilor de dioxid de carbon și potențialul de stocare
a carbonului;
 analizarea posibilității de a revizui țintele privind recuperarea
materialelor prevăzute de legislația UE pentru deșeurile din
construcții și demolări și fracțiunile acestora de materiale
specifice;
 promovarea inițiativelor de reducere a impermeabilizării solului,
de reabilitare a siturilor abandonate sau a siturilor dezafectate
contaminate și de creștere a nivelului de utilizare sigură,
sustenabilă și circulară a solurilor excavate.
 În plus, inițiativa privind „valul de renovări ale clădirilor”,
anunțată în Pactul verde european, menită să conducă la
îmbunătățiri semnificative în materie de eficiență energetică în
UE, va fi pusă în aplicare în conformitate cu principiile economiei
circulare, în special în ceea ce privește optimizarea performanței
ciclului de viață și creșterea speranței de viață a activelor
construite. Ca parte a revizuirii țintelor de recuperare a deșeurilor
din construcții și demolări, se va acorda o atenție deosebită
materialelor izolante, care generează un flux de deșeuri în
 7. Clădirile verzi (sustenabile) produc poluanți în
cantități scăzute contribuind la combaterea
schimbărilor climatice
conform World Green Building Council:
 Eficienţa pentru reducerea energiei şi a deşeurilor;
 Proiectare eficientă a anvelopei clădirilor din punct de vedere
energetic;
 Construirea acoperişurilor eficiente energetic;
 Construirea faţadelor care reduc sarcina solară şi pierderile
de căldură, reducându-se astfel și funcţionarea sistemelor
mecanice de ventilare/condiționare a aerului;
 Utilizarea sistemelor mecanice performante pentru încălzire,
ventilare şi racire, care economisesc energie şi reduc costurile
de exploatare;
 Folosirea tehnologiilor şi a materialelor de construcţii cu
emisii scăzute de carbon pentru a evita afectarea mediului
înconjurător;
 Folosirea materialelor durabile, care prelungesc durata de
viaţă utilă a clădirilor;
 Folosirea dispozitivelor de economisire/reutilizare a apei;
 Iluminarea eficientă din punct de vedere energetic, accesorii
cu LED, senzori de timp şi de mişcare;
 Utilizarea de surse alternative de energie care susţin cerințele
energetice ale clădirilor;
 Digitalizarea funcționării clădirii.
 8. Clădirile verzi (sustenabile) pot stimula
biodiversitatea, salvează resursele de apă și
contribuie la refacerea ecosistemelor forestiere

 Obiective UE obligatorii pentru biodiversitatea urbană

precum acoperișuri verzi pe clădirile noi;
 Obiective și indicatori clari de oprire a declinului
populațiilor de polenizatori (albine), care au un rol esențial
pentru mediu și securitatea alimentară;
 Reutilizarea apei - este un alt punct foarte important, fiind
una dintre principalele resurse naturale și una dintre cele
mai irosite. Esențial de planificat o utilizare durabilă a apei,
prin reutilizarea apelor uzate, colectarea și folosirea apei
pluviale;
 Plan UE de refacere a naturii care iși propune să
refacă cel puțin 30% din suprafețele terestre și
maritime din Uniune, fiind susținută și recomandată
adoptarea unei legi de protejare și folosire sustenabilă
a solului;
 Pădurile au o valoare socială, economică și de mediu
importantă. 
 Reciclabilitatea materialelor este esențială în protecția
acestora. Spre exemplu: sunt multe variante în care
parchetul este confecționat din lemn refolosit de la
alte construcții, pavajul din terasă realizat cu gresie
veche, mulți producători dezvoltând game variate de
materiale de construcții reciclate.
9. Prin intermediul clădirilor verzi (sustenabile) se
pot crea parteneriate internaționale
Certificarile internaționale de tip LEED sau BREEAM – cele mai
importante, dar nu numai (WELL Standard, Living Building
Challenge, HQE, Green Homes, etc.) – verifică o serie de teme și
elemente importante în vederea obținerii punctajului pentru a
atesta calitatea de clădire sustenabilă. 
La nivel mondial, această abordare reprezintă un punct de
inflexiune în dezvoltarea politicilor de sustenabilitate cu efecte de
mediu, sociale dar și economice.
Indicatorii de sustenabilitate în sectorul construcțiilor au devenit
obligatorii pentru companiile responsabile în ultimii doi ani, iar în
următorii ani aceştia vor fi esenţiali pentru reputaţia businessului.
Preocuparea pentru sustenabilitate va fi cartea de vizită a
fiecărei companii în următorii cinci-zece ani, când regulile din acest
domeniu vor fi mult mai stricte.