Protecţia împotriva zgomotului aerian

provenit din exterior

Pentru zgomot care nu se modifică semnificativ în timp se
utilizează nivelul presiunii acustice, L [dB(A)].

Pentru zgomot intermitent sau variabil în timp avem

noţiunile de nivel de zgomot echivalent, Lech [dB(A)] şi /
sau nivel de zgomot indexat, L10 [dB(A)], reprezentând
nivelul de zgomot depăşit în 10% din perioada de
măsurare (Lech definit conform SR 6161-1, L10 definit
conform STAS 1957-3).

Parametrii sus menţionaţi sunt valabili atât pentru spaţii

interioare ale clădirilor cât şi pentru mediul exterior
adiacent clădirilor.
Nivelul de zgomot echivalent, reprezintă media
ponderată a nivelurilor de zgomot, înregistrate într-un
anumit interval de timp.

Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot echivalent

Lech exterior clădirilor, măsurate conform STAS 6161-3, la
distanţa de 2,00 m de faţadă şi înălţimea de 1,30 m faţă de
sol sau nivelul considerat pentru clădirile protejate, sunt
indicate în tabelul 3.2.3 din Normativul C 125-2013.

Pentru realizarea confortului fonic este necesar ca nivelul

de intensitate al zgomotelor să se situeze sub o anumită
curbă de egal nivel de tărie, notată cu Cz.
Pentru estimarea capacităţii de izolare la zgomot aerian a
elementelor de construcţie se utilizează indicele de izolare
la zgomot aerian, Rw, care este valoarea în dB a curbei de
referinţă la 500 Hz, după deplasarea acesteia faţă de curba
valorilor spectrului măsurate în laborator ale indicelui de
atenuare acustică R, conform SR EN ISO 717-1.

 Indicele de izolare la zgomot aerian „in situ”, R’w – este

definit în acelaşi mod ca Rw pentru un element de
construcţie, dar valorile sunt măsurate „in situ”, situaţie în
care intervin transmisiile colaterale de zgomot.
În cazul amplasării ulterioare a unor clădiri pentru care
limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent sunt
mai reduse decât cele de la limita incintelor zonelor
existente, se vor lua măsuri suplimentare de protecţie
împotriva zgomotului pentru clădirea nou introdusă, astfel
încât să nu fie depăşite nivelurile limită în interiorul
unităţilor funcţionale.

În cazul în care nivelul de zgomot previzibil poate depăşi

limita prevăzută în tabelul 3.2.3 se recomandă adoptarea
unor măsuri de ordin urbanistic, conform capitolului 5 din
Normativul C 125-2013.
Se recomandă orientarea spaţiilor protejate către zonele
exterioare mai liniştite.

În cazul clădirilor de locuit orientate către artere de

circulaţie zgomotoase se recomandă realizarea pentru
toate apartamentele a dublei orientări care permite ca cel
puţin unele din camerele de locuit să fie orientate către
zone liniştite.

Se recomandă rezolvări funcţionale care să creeze spaţii

tampon faţă de sursa de zgomot (de exemplu sere sau
logii închise dar permanent ventilate cu aer din exterior).
 Protecţia împotriva zgomotului aerian
provenit dintr-un alt spaţiu închis, alăturat
pe orizontală sau verticală

Necesităţile de izolare privind zgomotul provenit din

interiorul construcţiei pot fi reduse prin elaborarea
judicioasă a partiului de arhitectură care să asigure evitarea
alăturărilor de spaţii zgomotoase cu unităţi funcţionale
protejate, precum şi prin interpunerea de spaţii neprotejate
(culoare, anexe, depozite etc.).

În cazul unor unităţi funcţionale obişnuite cu nivel de

zgomot previzibil, compartimentările – pereţi şi planşee –
vor asigura indici de izolare minimi la zgomot aerian
precizaţi în Partea III, Indicativ C 125/3 – 2013.
Condiţia de respectare a protecţiei împotriva zgomotului aerian este:

[dB]

unde: R w, ef – indicele de evaluare a izolării la zgomot

aerian, efectiv, pentru elementul de
construcţie, calculat conform
SR EN ISO 717 – 1;
R w, nec – indicele de evaluare a izolării la zgomot
aerian, necesar, pentru elementul de
construcţie.

Valorile minime necesare sunt prevăzute în C 125/3-2013 pentru diferite

tipuri de clădiri.
 CLĂDIRI DE LOCUIT
LOCUINŢE (individuale şi colective)
Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din
locuinţele individuale sau colective
 Determinarea curbei indicelui de atenuare
„Ri(f)” pentru elemente de închidere omogene,
într-un strat

Curba indicilor de atenuare acustică „Ri(f)” se

construieşte astfel:
- se stabileşte masa pe unitatea de suprafaţă a
elementului de construcţie „m”, în kg/m2;
- se determină domeniul de frecvenţe al palierului
zonei de coincidenţă (fB - fC) şi valoarea indicelui
de atenuare în zona de coincidenţă „RB = RC”, în
funcţie de materialul din care este alcătuit
elementul de construcţie;
VALORILE ZONEI DE COINCIDENŢĂ ŞI A REDUCŢIEI SONORE
LA LIMITA ACESTEIA PENTRU DIFERITE MATERIALE
RB=RC fB fC
Materialul
dB Hz Hz

Beton simplu,
38
beton armat

Zidărie de
37
cărămidă

Beton celular
29
autocalvizat

Ipsos 25

Sticlă 27

Produse
19
lemnoase
- se construieşte curba „Ri(f)”, fără a se ţine seama
de aportul căilor colaterale de transmisie a
sunetului, astfel:

în zona de coincidenţă se trasează un segment

de dreaptă (B-C) orizontal, cu ordonata RB=RC ;

de la frecvenţa „f ”, spre originea axelor, se

B
trasează un segment de dreaptă descendent, cu
panta de 6dB/octavă, până în dreptul frecvenţei
de 100 Hz; punctul obţinut, la intersecţia cu
ordonata, se notează cu A;
- de la frevenţa „fC” până la frecvenţa „2fC”, deci pe
interval de o octavă, se trasează un segment de
dreaptă ascendent cu panta de 10dB/octavă; se
obţine astfel segmentul (C-D);

- de la frecvenţa „2fC” până în dreptul frecvenţei de

3150 Hz, se trasează un segment de dreaptă
ascendent cu panta de 6dB/octavă; segmentul
obţinut se notează cu (D-E).
- se introduce efectul transmisiei zgomotului prin căi
colaterale, deplasându-se curba „R i(f)” construită, cu valoarea:

[dB]

unde: Zm – impedanţa mecanică corespunzătoare

elementului de construcţie considerat, în
daN·s/m3;
Zm, med – impendanţa mecanică medie a
elementelor de construcţie adiacente care
delimitează spaţiul de recepţie al elementului
considerat, în daN·s/m3.
Raportul „ ” poate fi determinat,

aproximativ, cu relaţia:

unde:
m – masa pe unitatea de suprafaţă a elementului
de construcţie considerat, în kg/m2;
P – perimetrul elementului de construcţie
considerat, în m;
m’i – masa pe unitatea de suprafaţă a elementului
de construcţie adiacent „i”, în kg/m2;
li – lungimea laturii de contact a elementului de
construcţie adiacent „i” cu elementul considerat,
în m.
 R [dB]
100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50 E

45

 Ra
E'
40 D
35 b
D'
30 B C a
25 A B' C'
20 A'
15
10
5
f
0
[Hz]
40
50
25

63
80

315
400
100
125
160
200
250

500
630
800
31,5

1600
2000
2500
3150
1000
1250

Fig. A.4.3 Curba indicilor de atenuare „Ri(f)”

a – fără luarea în considerare a transmisiilor pe căi colaterale
b – cu introducerea efectului transmisiilor pe căi colaterale
Curba Ri(f), la care s-a ţinut cont de transmisiile
zgomotului pe căi colaterale va permite prin compararea
cu curba etalon a indicilor de atenuare sonoră, stabilirea
indicelui de evaluare a izolării la zgomot aerian R’w.

Pentru a evalua rezultatele măsurătorilor, în benzi de o

treime de octavă (sau în benzi de o octavă), se
deplasează curba de referinţă în trepte de 1 dB faţă de
curba măsurată, până când suma abaterilor defavorabile
este cea mai mare, dar nu mai mare de 32,0 dB (la
măsurarea în 16 treimi de octavă) sau 10,0 dB (la
măsurarea în 5 benzi de o octavă).
Abaterea este considerată defavorabilă, la o
anumită frecvenţă, în cazul în care rezultatul
măsurării este mai mic decât valoarea de
referinţă.

Se iau în considerare numai abaterile

defavorabile.

Valoarea în dB, a curbei de referinţă la 500 Hz,

după deplasare conform acestei proceduri este
Rw, R’w, Dn,w, DnT,w etc.
 Metoda orientativă de calcul al indicelui de
evaluare a izolării la zgomot aerian „R’w” pentru
elemente de închidere omogene, într-un strat
Indicele de evaluare a izolării la zgomot aerian „R’w” se poate
determina, orientativ, cu relaţia:

[dB]
unde: Rw – indicele de evaluare a izolării la zgomot aerian al
elementului de închidere, fără aportul transmisiei
prin căi colaterale, în dB;
c – corecţia care estimează diminuarea capacităţii de
izolare la zgomot aerian datorită transmisiei
zgomotului prin căi colaterale.

Indicele „Rw” se apreciază în funcţie de masa pe unitatea de

suprafaţă a elementului de construcţie, cu ajutorul diagramei
următoare:
Fig.A.6.1 Legea masei
Corecţia „c” se determină cu expresia:

[dB]

unde: Zm – impedanţa mecanică corespunzătoare

elementului de construcţie considerat,
în daN·s/m3;
Zm, med – impendanţa mecanică medie a
elementelor de construcţie adiacente care
delimitează spaţiul de recepţie al
elementului considerat, în daN·s/m3.
Raportul „ ” poate fi determinat, aproximativ, cu relaţia:

unde: m – masa pe unitatea de suprafaţă a elementului de

închidere considerat, în kg/m2;
P – perimetrul elementului de închidere considerat, în m;
m’i – masa pe unitatea de suprafaţă a elementului de
construcţie adiacent i, în kg/m2;
li – lungimea laturii de contact a elementului de
construcţie adiacent i cu elementul de închidere
considerat, în m.
 Protecţia unităţilor funcţionale din clădiri
împotriva zgomotului de impact
Condiţia de respectare a protecţiei împotriva zgomotului de
impact este:

[dB]

unde: L n,w,ef – indicele de izolare la zgomot de impact,

normalizat, al planşeului brut cu pardoseală, efectiv,
determinat conform SR ISO 717 – 2.
L n,w,nec – indicele de izolare la zgomot de impact,
normalizat, al planşeului brut cu pardoseală,
necesar.
Valorile maxime necesare sunt prevăzute în C 125/3-2013
pentru diferite tipuri de clădiri.
Valori maxime ale indicilor de izolare la zgomot de impact pentru
planşee la clădiri de locuit
 Calculul indicelui de îmbunătăţire a izolării la
zgomot de impact „ΔLw”, corespunzător unei pardoseli
pe dală flotantă

Indicele de îmbunătăţire a izolării la zgomot de impact „ΔLw”,

corespunzător unei pardoseli pe dală flotantă, se calculează
astfel:
- se adoptă un planşeu de referinţă (planşeu de beton armat de
12 cm grosime), pentru care se cunosc valorile nivelului
normalizat al zgomotului de impact „Ln,r,o” (tabelul A.11.1.)
şi indicele de izolare la zgomot de impact, Ln,r,o,w = 78 dB.
TABELUL A.11.1.

Frecvenţa
100 125 160 200 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500 3150
(Hz)

Ln,r,o (dB)
67 67,5 68 68,5 69 69,5 70 70,5 71 71,5 72 72 72 72 72 72
 Ln [dB]

a
75
70
65
60
55
50
b
45
40
35
30
25
20
15
10
5
f
0
[Hz]
100
125
160
200
250
315
400
500
630
800

1600
2000
2500
3150
1000
1250

Fig.A.11.1 –Curba etalon a nivelurilor normalizate ale zgomotului de impact şi curba Ln,r,o a planşeului de referinţă

a – curba Ln,r,o a planşeului de referinţă; b – curba etalon a nivelurilor normalizate ale zgomotului de impact
 se alege un anumit strat elastic, de grosime h, caracterizat
prin rigiditate dinamică specifică k, în MN/m3, conform
tabelului de mai jos:

TABELUL A.11.2.
Rigiditatea dinamică specifică

Grosimea stratului Rigiditatea dinamică specifică k

Nr. crt. Denumirea materialului
(mm) (MN/m3)

1 Plăci din polistiren celular ecruisat 10 15

Plăci poroase din vată minerală

2 20 20
(ρ ≈ 100 kg/m3)

Membrane din cauciuc sintetic liat

cu răşină poliuretanică
3 8...10
• ρ = 720 kg/m3 54
• ρ = 800 kg/m3 58
- se determină frecvenţa proprie a sistemului dinamic
alcătuit din dală pe strat elastic, cu relaţia:

[Hz]

unde: k – rigiditatea dinamică specifică corespunzătoare

stratului elastic, în MN/m3;
m – masa pe unitatea de suprafaţă corespunzătoare
dalei şi stratului de uzură al pardoselii, în kg/m2.
- se construieşte curba nivelurilor normalizate Ln(f),
corespunzătoare complexului constructiv format din planşeu
de referinţă + pardoseală pe dală flotantă, astfel:

1. pentru frecvenţe inferioare frecvenţei f0, curba Ln(f) este

identică cu curba Ln,r,o, corespunzătoare planşeului de
referinţă;

2. pentru frecvenţe superioare frecvenţei f0, curba Ln(f) se

compune din două segmente de dreaptă, astfel:

- primul segment, descendent, cu panta de 10dB/octavă, până

în dreptul frecvenţei 4f0;

- al doilea segment, descendent, cu panta de 8dB/octavă, până

în dreptul frecvenţei de 3150 Hz.
 Ln [dB]
100
95
90
85
80
75
72
70
67
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
2 octave
5
f0 4f 0 f
0
[Hz]
40

80
25

50
63

100
125
160

250

400
500

800
200

315

630
31,5

1250

2500
1000

1600
2000

3150
Figura A.11.2 – Construcţia curbei Ln(f) corespunzătoare complexului constructiv “Planşeu de
referinţă + pardoseală pe dală flotantă”
- se determină indicele de izolare la zgomot de
impact Ln,r,w, corespunzător complexului constructiv
format din planşeu de referinţă + pardoseală pe dală
flotantă. Metodologia de determinare este cea
prezentată în SR EN ISO 717-2 şi constă în
compararea curbei Ln(f) cu curba etalon a
nivelurilor normalizate ale zgomotului de impact;

- se calculează indicele de îmbunătăţire a izolării la

zgomot de impact ΔLw corespunzător pardoselii pe
dală flotantă, cu relaţia:

[dB]