Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

Facultatea de Construcţii
Master – CLĂDIRI VERZI

ANTREPRENORIATUL DEZVOLTĂRII DURABILE

CURS 3.
Economia antreprenorială sustenabilă

prof.univ.dr.ing. Ioan AŞCHILEAN

2021 - 2022
Ce este antreprenoriatul?
O definiţie sugestivă a fost formulată de către profesorul
Howard Stevenson, potrivit căruia antreprenoriatul este
urmărirea oportunității dincolo de resursele controlate.
Harvard Business School (HBS) defineşte
ANTREPRENORIATUL din perspectiva a trei elemente:
urmărire (control);
oportunitate;
“dincolo de” resursele controlate.
Ce este economia antreprenorială sustenabilă?

ANTREPRENORI CULTURĂ
ANTREPRENORIALĂ POLITICI
NAȚIONALE

Economie
RESURSE antreprenorială
INSTITUȚII

POLITICI
CONECTORI REGIONALE
PIEȚE

ECONOMIE
ANTREPRENORIAT ANTREPRENORIALĂ
SUSTENABIL SUSTENABILA
 Elemente cheie ale economiei
antreprenoriale sustenabile
1. ANTREPRENORII – au rol principal în
economia antreprenorială sustenabilă.

2. RESURSE:
a) financiare
b) umane (forța de muncă)
c) infrastructura
d) incubatoare și acceleratoare de afaceri.
3. PIEȚE – esențiale pentru o economie
antreprenorială sustenabilă.
 Antreprenoriatul nu are loc spontan, ci necesită acțiunea/
interacțiuneaa indivizilor care urmăresc, identifică și
valorifică oportunități. Oportunitățile pot fi împărțite în
trei categorii:

a) disponibilitatea resurselor;

b) cererea pentru produsele/bunurile/serviciile preconizate;

c) concurența specifică.
 Oportunitatea: implică o ofertă care este nouă
într-una sau mai multe direcţii.
Oportunitatea poate presupune:
1)pionieratul unui produs cu adevărat inovator;
2)conceperea unui nou model de afaceri;
3)crearea unei versiuni mai bune sau mai ieftine a
unui produs existent;
4)direcționarea unui produs existent către noi seturi
de clienți.
Aceste tipuri de oportunități nu se exclud reciproc.
Resurse controlate:
 antreprenorul (sănătate, timp, motivare);
 colaboratori;
 canale de distribuţie;
 materii prime;
 resurse financiare;
 locaţii;
 licenţe şi brevete;
 utilaje şi echipamente;
 capital social (relaţii).
 “Dincolo de” resursele controlate RISCURI
Deoarece urmăresc o oportunitate nouă, în timp ce nu au
acces la resursele necesare, antreprenorii se confruntă cu un
risc considerabil.
Principalele patru tipuri de riscuri se referă la:
1)Riscul “de cerere”- dorința clienților potențiali de a adopta
soluția prevăzută de antreprenor.
2)Riscul tehnologic – sunt necesare adaptări la legislaţia,
normativele şi standardele în vigoare, cunoştinţe tehnice
specifice, uneori chiar descoperiri tehnologice sau științifice
pentru a realiza cu succes soluţia propusă.
3)Riscul de execuție se referă la capacitatea antreprenorului
de a atrage, motiva angajați și parteneri pentru
implementarea soluţiei.
4)Riscul de finanțare - capital extern disponibil în condiții
rezonabile.
 Provocări cu care se confruntă antreprenorii astăzi
Antreprenorii se confruntă cu multe provocări în
lumea afacerilor ultracompetitive de astăzi.
Principalele provocări se referă la:
1)Gestionarea fluxurilor de numerar;
2)Angajarea personalului specializat;
3)Gestionarea timpului;
4)Delegarea sarcinilor;
5)Alegerea produsului/serviciului oferit spre vânzare;
6)Strategia de marketing;
7)Capital;
8)Creșterea/dezvoltarea afacerii.
4. CONECTORI ANTREPRENORIALI – conexiunile
și sinapsele intra-sistem care accelerează contractele
comerciale.
- asociații profesionale, cluburi antreprenoriale,
comunități de start-up, servicii de potrivire
investitor-investit etc.
- au valoare de „capitalul social”,

- sunt prezente sub formă de rețele de contacte

comerciale esențiale pentru antreprenori pentru a
avea accesul necesar la informații, resurse și
asistență.
5. CULTURA ANTREPRENORIALĂ
- sistemul de valori care distinge membrii unui grup.

6. INSTITUȚII
– în esență, instituțiile sunt o expresie a legilor sau
expresia deciziile factorilor de decizie. Serviciile
administrative eficiente facilitează dezvoltarea
antreprenorială sustenabilă, încurajează start-up-
urile și determină percepțiile privind alocarea
resurselor și încrederea.
Organizaţii, sisteme şi instrumente de evaluare în
domeniul clădirilor verzi

 Consiliul Român pentru Clădiri

Verzi (RoGBC) asociaţia non-profit,
formată din organizaţii active în
toată ţara, care promovează
responsabilitatea faţă de mediu şi
eficienţa energetică pe durata
ciclului de viaţă a unei clădiri (de la
faza de proiectare, execuţie
construcţie până la exploatare,
demolare şi postutilizare).
Organizaţii, sisteme şi instrumente de evaluare în
domeniul clădirilor verzi
La nivel internaţional au fost dezvoltate peste 20 de sisteme
de certificare în domeniul construcţiilor eco-responsabile, printre
care: LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) –
SUA; BREEAM (Building Research Establishments
Environmental Assessment Method) – Marea Britanie; CASBEE
(Comprehensive Assessment System for Building Environmental
Efficiency) – Japonia; Green Star – Australia; DGNB – Germania,
LBC (Living Building Challenge) – Canada; OPL – UK, alături de
câteva personalizări BREEAM Canada, LEED Canada, Green Star
Noua Zeelandă, LEED India.
O clădire, indiferent de scopul acesteia, care a fost certificată
din punct de vedere al sustenabilităţii, are automat o valoare mai
mare de piaţă.
Proiecte în domeniul clădirilor verzi, specialişti acreditaţi şi
certificări ale clădirilor conform LEED – la nivel mondial
BENEFICIILE CLĂDIRILOR VERZI CU
PRIVIRE LA SĂNĂTATEA UMANĂ
BENEFICII NON-FINANCIARE ALE
CLĂDIRILOR VERZI

Funcţie de activitatea care se

desfăşoară în clădire, se constată
beneficii non-financiare, cum ar fi:
- creşterea productivităţii angajaţilor;
- scăderea absenteismului în şcoli;
-îmbunătăţirea performanţelor
elevilor;
- rată de recuperare rapidă, vindecare
în clădiri cu funcţiuni medicale.
 BENEFICII FINANCIARE ALE
CLĂDIRILOR VERZI
- rată de închiriere – în creştere;
- vânzări – în creştere;
- cerere din partea clienţilor - în creştere;
- grad de ocupare ridicat;
- cheltuieli operaţionale şi de funcţionare scăzute.
BENEFICII FINANCIARE ALE
CLĂDIRILOR VERZI
- venituri operaționale nete mai mari;
- creşterea valorii de vânzare a
terenului;
- garanţii cu valoare ridicată;
- îmbunătățirea vânzărilor;
- riscuri scăzute.
 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
Facultatea de Construcţii
Master – CLĂDIRI VERZI

ANTREPRENORIATUL DEZVOLTĂRII DURABILE

Mulţumesc!

prof.univ.dr.ing. Ioan AŞCHILEAN