Sunteți pe pagina 1din 23

1.

GENERALITATI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul standar se refera la limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul urban,
diferentiate pe zone si dotari functionale, pe categorii tehnice de strazi, stabilite conform
reglementarilor tehnice specifice in vigoare privind sistematizarea si protectia mediului
inconjurator.
Prevederile prezentului standar se aplica la:
- sistematizarea zonelor functionale protejate din mediul urban (locuinte, dotari
social-culturale, zone de recreere, odihna si sport, zone de productie, zone pentru transporturi
etc.);
- restructurari in zone urbane existente.
1.2. In ansamblurile urbane se stabilesc limite admisibile pentru:
- nivelul de zgomot exterior pe strazi si in pasaje rutiere subterane;
- nivelul de zgomot la limita zonelor functionale din mediul urban;
- nivelul de zgomot in interiorul zonelor functionale din mediul urban;
- indicii de izolare de zgomot aerian pentru ferestre si usi prevazute in elementele
de fatada care delimiteaza diferite unitati functionale (situate in cladiri amplasate pe artere de
circulatie cu trafic).
1.3. Metoda de determinare a nivelului de zgomot urban este conform STAS 6161/3-82.
1.4. Terminologia folosita in prezentul standard este conform STAS 1957/1 si 3-74.
2. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
2.1. Nivel de zgomot exterior
2.1.1. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi, masurate la bordura
trotuarului ce margineste partea carosabila, se stabilesc in functie de categoria tehnica a
strazilor (respectiv de intensitatea traficului) conform tabelului 1.

Tabelul 1
Nivel de zgomot
Valoarea curbei Nivel de zgomot
echivalent Lech *)
de zgomot, Cz,
de varf, L10,
dB **)
dB (A)
dB(A)

Nr.
crt.

Tipul de strada
(conform STAS 10144/1 - 80)

Strada de categorie tehnica IV,


de deservire locala

60

55

70

Strada de categorie tehnica III,


de colectare

65

60

75

Strada de categorie tehnica II,


de legatura

70

65

80

Strada de categorie tehnica I,


magistrala

75...85 ***)

70...80 ***)

85...95 ***)

STAS 10009-88
ACUSTICA IN CONSTRUCTII
ACUSTICA URBANA
Limite ad misibile ale nivelului de zgomot
*) Nivelul de zgomot echivalent se calculeaza (diferentiat pentru perioadele de zi si
noapte) conform STAS 6161/1-79
**) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseste numai in cazul unor zgomote cu
pronuntat caracter stationar
***) La proiectarea magistralelor sa se adopte masurile necesare pentru obtinerea unor
nivele echivalente (real masurate) cat mai apropiate de valorile minime din tabel, fara a se
admite depasirea valorilor maxime.
2.1.2. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior in diferite zone ale pasajelor rutiere
subterane sunt conform tabelului 2
Tabelul 2

Nr.
crt.

Zona de pasaj

Valoarea
Nivel de zgomot
Nivel de zgomot
curbei de
echivalent Lech
de varf, L10,
zgomot, Cz,
dB(A)
dB(A)
dB

Peroanele din statiile de tramvai

Aceleasi valori admisibile de pe strazile pe care


sunt amplasate pasajele

Parti carosabile la pasaje cu


lungimea L>200m, pe : strazi de
categorie tehnica III

90

strazi de categorie tehnica II, I

Pasaje pietonate

65

60

Statii de metrou

65

60

2.2. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul urban
sunt conform tabelului 3
Tabelul 3

Spatiul considerat

Nivel de zgomot
echivalent Lech
dB(A)

Valoarea curbei de
zgomot, Cz,
dB

Parcuri, zone de recreere si odihna, zone de


tratament balneo-climatic

45

40

Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de


joaca pentru copii

75

70

Stadioane, cinematografe in aer liber

90 *)

85

Piete, spatii comerciale, restaurante in aer


liber

65

60

Incinta industriala

65

60

Parcaje auto

90 *)

85

Parcaje auto cu statii service subterane

90

85

Zone feroviare **)

70

65

Aeroporturi ***)

90

85

Nr.
crt.

OBSERVATII:
1 . Valorile insemnate cu asterisc au urmatoarele semnificatii:
* Timpul care se ia in consideratie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este
cel real corespunzator duratei de serviciu
** Limita zonei feroviare se considera la o distanta de 25 m de axa liniei ferate celei mai
apropiate de punctul de masurare
*** Valorile au fost stabilite tinand seama de prevederile STAS 10183/3-75
2 . In cazul a doua sau mai multe zone si dotari functionale adiacente, cu valori diferite
ale nivelului de zgomot, la limita admisibila pe linia de separatie intre aceste zone se ia
valoarea cea mai mica.
2.3. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul zonelor functionale din mediul
urban sunt conform tabelului 4.
Tabelul 4
Nr.
crt.

Spatiul considerat

Nivel de zgomot
echivalent Lech
dB(A)

Valoarea curbei de
zgomot, Cz,
dB

Parcuri

60

55

Zone de recreere si odihna, zone de


tratament balneo-climatic

45

40

Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de


joaca pentru copii

85

80

Piete, spatii comerciale, restaurante in aer


liber

70

65

Parcaje auto

90

85

2.4. In functiile de conditiile de determinare si de caracteristicile sursei de zgomot, la valorile


masurate de la pct. 2.1......2.3 ale nivelului de zgomot se aplica corectii.
2.4.1. Corectii datorate zgomotului provocat de mijloacele de transport.
2.4.1.1. In zonele afectate de traficul feroviar si naval, efectul zgomotului provenind de la
aceste surse se ia in considerare dupa cum urmeaza:
- in cazul in care nu afecteaza caracterul aleator al variatiei nivelului de presiune
acustica, datorita traficului rutier din zona considerata, nu se adauga corectii;
- in cazul in care afecteaza caracterul aleator al variatiei nivelului de presiune acustica,
datorita traficului rutier din zona considerata, corectiile se aplica conform pct. 2.4.2.
2.4.1.2. In zone afectate de zgomotul avioanelor se vor respecta prevederile STAS 10183/4-75
2.4.2. Corectii datorate unor actiuni izolate.
In cazul unor actiuni izolate caracterizate printr-un nivel ridicat de zgomot, acesta se
corecteaza in functie de durata sa (exprimata in procente fata de o periada de referinta de 8 h
ziua sau 30 min noaptea) cu valorile date in tabelul 5.
Nivelele de zgomot astfel obtinute, exprimate in dB(A) sau in curbe Cz, trebuie sa fie
mai mici sau cel mult egale cu valorile admisibile din tabele 1...4
Tabelul 5
Nr.
crt.

Timpul de functionare / Tipul total *100, in %

Corectia in dB (A)

100...56

<56...18

-5

<18....6

- 10

<6....1,8

- 15

<1,8...0,6

- 20

<0,6...0,2

- 25

<= 0,2

- 30

OBSERVATII:
1 .In cazul unor actiuni izolate, de tipul celor de la pct. 2.4.2. care apar cu o frecventa
mai mica de una pe zi, acestea nu se iau in considerare
2 .In cazul calcularii nivelului de zgomot echivalent pe durata unei perioade
caracteristice, zgomotele izolate se iau in considerare cu valoarea lor reala.
3 .Comparatia cu valorie admisibile se face pentru ambele situatii.
- nivel de zgomot echivalent, corespunzator unei perioade caracteristice;
- nivel de zgomot corectat, corespunzator unei actiuni izolate
2.5. Amplasarea cladirilor de locuit pe strazi de diferite categorii tehnice sau la limita unor
zone sau dotari functionale, precum si organizarea traficului rutier se va face astfel incat,
pornind de la valorile admisibile prevazute in tabelele 1...4 (carora li s-au aplicat corectiile

necesare), prin alegerea in mod corespunzator a solutiilor tehnice, sa se asigure valoarea de 50


dB (A) a nivelului de zgomot exterior cladirii, masurat la 2,00 m de fatada cladirii conform
STAS 6161/1-79, respectiv curba de zgomot Cz 45.
Daca, in cazul zgomotului provenit de la traficul rutier, aceasta conditie nu poate fi
realizata, masurile adoptate trebuie sa asigure valoarea admisibila a nivelului zgomotului
interior din cladiri conform STAS 6156-86 si STAS 6156/1-79.
Pentru zgomote provenind din alte surse (cinematografe in aer liber, spatii de joaca pentru
copii, parcaje auto etc.) nu este admisa depasirea valorii de 50 dB(A), respectiv curba de
zgomot Cz 45.
2.6. In cazul cand intre bordura trotuarului ce margineste artera de trafic si fatada cladirii,
distanta este mai mica sau cel mult egala cu 8,00 m si nu exista alte obstacole ce pot costitui
ecrane acustice, indicii de izolare la zgomot aerian pentru usile si ferestrele inglobate in
elementele de fatada ale cladirilor trebuie sa fie conform reglementarilor tehnice in vigoare;
solutiile de incadrare in nivelul de zgomot admis se adopta pe baza unui calcul de eficienta
economica.

Prezinta limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent din cladiri de locuit,
tehnico-administrative si social culturale
Limitele admisibili in zonele functionale:
Tipul cladirii
Unitatea functionala
dB (A)
Cz
Cladiri de locuit

apartamente

35

30

Camine, hoteluri, case de


oaspeti

camere de locuit

35

30

sali de studii

35

30

administratie

45

40

restaurant

50

45

Spitale, policlinici,
dispensare

Scoli

Gradinite de copii, crese

saloane 1-2 paturi

30

25

saloane peste 3 paturi

35

30

saloane terapie intensiva

35

30

sali de operatie si anexe

35

30

cabinete consultatii

35

30

cabinete audiologie

30

25

birouri de administratie

45

40

amfiteatru, sali de conferinta

40

35

sali de mese

45

40

amfiteatru, sali de clasa

40

35

sali de studiu

35

30

cancelarii

40

35

administratie

45

40

cabinete consultatii medicale

35

30

dormitoare

35

30

sali de clasa

40

35

administratie

45

40

cabinete de consultatii
medicale

35

30

sali de mese

50

45

birouri pentru activitate


intelectuala

40

35

45

40

55

50

laboratoare tehnologice

55

50

cabinete de control si
comanda

75

70

sali de conferinta

40

35

sali pentru calculatoare

55

50

sali pentru masini de perforat

55

50

birouri

45

40

sali de curs

40

35

spatii pentru servicii evidenta

45

40

spatii de vanzare

65

60

spatii de consumatie

50

45

prestari servicii

50

45

Cladiri tehnicobirouri lucrul cu publicul


administrativesi anexe ale
centrale telefonice, birouri
halelor de productie
dactilografiere, sali de
calculat, dispecerat

Centre de calcul

Cladiri comerciale

Legi

137 / 29.12.1995

90 / 12.07.1996

100 / 26.05.1998

608 / 31.10.2001

383 / 22.06.2004

536 / 23.06.1997

539 / 07.04.2004

71 / 24.01.2002

487 / 16.05.2002

482 / 01.04.2004

672 / 19.07.2001

681 / 19.07.2001

115 / 05.02.2004

Se considera doua perioade de timp:


Zi (06.00-22.00)
Noapte (22.00-06.00)
Exista corectii la evenimente izolate care apar cu o frecventa mai mare de una pe zi
Policlinici, spitale, dispensare
Se admite depasirea nivelului de zgomot cu mai mult de 15dB(A).
Intervalul de referinta este 30 min.
Scoli, gradinite de copii:
Intervalul de referinta este 1 ora
Se respecta programul scolar

Ordine

Hotarari

Directive

Stasuri

Linkuri

Contact

Home

321 / 14.04.2005

2002 / 49 / CE

2000 / 14 / CE

86 / 594 / CEE

10009 / 88

6156 / 86

6161 / 1-89

6161 /3-82

MMGA

ANPM Bucuresti

ARPM Sibiu

Enviro Consult

Zgomot RO

1. GENERALITATI
1 .1. Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul standard stabileste metodele de masurare, in situatia nivelului de zgomot din
interiorul unitatilor functionale ale constructiilor civile, Li si a nivelului de zgomot exterior
acestora, Le.
1.2. Standarde conexe

STAS 1957/1-88 Acustica. Acustica fizica. Terminologie.


STAS 1957/3-88 Acustica. Acustica in constructii si transporturi. Terminologi.
STAS 9490-87 Frecvente normale pentru masurari acustice.
2. PRINCIPIUL METODEI
Principiul metodei consta in masurarea nivelului de zgomot interior sau exterior in
scopul echivalarii zgomotului inregistrat intr-o anumita perioada de timp, cu un zgomot
caracterizat printr-un nivel stationar, care produce aceleasi efecte nocive ca si zgomotul
inregistrat.
3. APARATURA
3.1. Inregistrarea se face pe o banda de magnetofon, care permite redarea ulterioara a
semnalului in vederea analizarii lui si a determinarii nivelului de zgomot echivalent, global
sau pe componente, pentru un camp sonor caracterizat printr-o variatie aleatorie in timp a
nivelului de zgomot.
Instalatia de inregistrare - redare trebuie sa aiba o caracteristica de frecventa constanta, cu o
abatere de + - 2 dB in domeniul de frecventa 45 ... 11200 Hz, iar microfoanele folosite
trebuie sa fie de tip omnidirectional.
OBSERVATIE : - In locul unui magnetofon cu caracteristicile precizate la pct. 3.1.,
inregistrarea variatiei nivelului global, in
decibeli, (liniar sau ponderat A,B,C) a unei
componente preferentiale, in timp, se poate face si cu ajutorul unui inregistrator rapid
de
nivel.
3.2. Prelucrarea inregistrarilor de zgomot caracterizate printr-o variatie aleatorie in timp a
nivelului de zgomot se face cu ajutorul analizoarelor de distributie statistica. Acestea trebuie
astfel concepute incat sa permita citirea nivelurilor cel putin o data pe secunda si in clase de
nivel de maximum 5 dB.
3.3. In cazul zgomotelor stationare sau a celor care pot fi impartite in actiuni (durata de timp
in care nivelul de zgomot intr-un punct ramane constant), masurarea se poate face cu un
sonometru prevazut cu un amplificator de microfon care sa asigure ansamblului o precizie de
masurare de minim 5%.
Instalatia de masurare trebuie sa permita inregistrarea nivelului, in decibeli, (liniar sau
ponderat A,B si C), iar microfoanele folosite sa fie omnidirectionale si sa aiba o caracteristica
de frecventa constanta cu o abatere de + - 2 dB, in domeniul 20 ... 16000 Hz.
3.4. Pentru determinarea spectrului de frecventa al zgomotului inregistrat se atasaza
instalatie de masurare un filtru care permite analiza in benzi de 1/1 octava sau 1/3 octava,
avand frecventele normale conform STAS 9490-87. La filtrele folosite, atenuarea in banda
fata de frecventa centrala trebuie sa fie de max. 4 dB.
OBSERVATIE: - Prin folosirea filtrelor de 1/1 octava sau 1/3 octava, se obtin niveluri de
zgomot diferite in benzi cu aceeasi frecventa centrala. Se foloseste drept valoare de
comparatie cea determinata in masurarea de 1/1 octava. Nivelurile de zgomot obtinute la
masurarile cu filtre de 1/3 octava se transforma in niveluri de zgomot echivalente de 1/1
octava prin adaugare de 4,8 dB.

4. MARIMI DETERMINATE PRIN MASURARE SI CALCUL


4.1. Marimi ce se determina prin masurare si calcul pentru nivelul de zgomot exterior
cladirii:
Le,ech nivelul de zgomot continu echivalent, exterior constructiei (media ponderata a
nivelului de zgomot exterioare cladirii, inregistrate intr-un anumit interval de timp stabilit
conform STAS 6156-86), care se calculeaza cu formula:

In care:
Le(t) variatia nivelului de zgomot in functie de timp (in intervalul de timp considerat);
t1 momentul in care incepe masurarea;
t2 momentul in care se termina masurarea;
q- constanta de pondere (pentru zgomote de strada sau zgomote din constructii, q=4; pentru
alte zgomote, q=3);
T - intervalul de timp in care se face masurarea ( T= t2 - t1 ).
Daca in intervalul T variatia marimii Le(t) se face intrepte, respectiv daca intervalul poate fi
impartit in n actiuni, formula (1) devine:

In care:
Le,j - nivelul de zgomot exterior constructiei, corespunzator unei actiuni aj (nivelul de
zgomot produs de anumite surse, ce se mentine constant intr-o anumita perioada tj);
tj - durata actiunii aj

4.2. Marimi ce se determina prin masurare si prin calcul pentru nivelul de zgomot interior
unei unitati functionale dintr-o constructie civila:
OBSERVATIE: - In cazul in care unitatea functionala consta dintr-un ansamblu de incaperi (
de exemplu apartament), prin nivel de zgomot interior caracteristic unitatii functionale se
intelege cel mai mare nivel inregistrat intr-o incapere destinata unei activitati continue.

L i,j ext nivelul de zgomot L i ext corespunzator unei anumite actiuni aj (nivelul de zgomot
produs de anumite surse exterioare ce se mentine constant in interior, intr-o anumita perioada
tj), obtinut prin masurare;
L i,ech ext nivelul de zgomot L i ext echivalent (media ponderata a nivelurilor de zgomot
interioare, inregistrate intr-un anumit interval de timp dat) ce se calculeaza cu formulele (1) si
(2), respectiv urmatoarele
Le(t) din formula (1) se inlocuieste cu Li(t) care reprezinta nivelul de zgomot variabil
receptionat in incapere, in cazul actionarii unor surse exterioare incaperii (in intervalul de
timp considerat);
Le,j din formula (2) se inlocuieste cu L i,j ext corespunzator actiunii, aj;
L i,j int , L i,ech int nivelul de zgomot interior masurat exclusiv in conditiile functionarii unor
surse interioare de zgomot (cu exceptia zgomotului produs de instalatii);
L i,j inst , L i,ech inst nivelul de zgomot interior masurat exclusiv ca rezultat al patrunderii
zgomotului produs de instalatiile aferente constructiei ce functioneaza in exteriorul unitatii
functionale, conform STAS 10968/1,2 - 88.
La determinarea acestui nivel se iau in considerare si zgomotele transmise de agregate,
conducte sau alte parti ale instalatiei existente in unitatea functionala, care nu sunt in stare de
functiune dar sunt puse in stare de vibratie datorita unor actiuni ce se petrec in exterior (de
exemplu, zgomotul radiat de conductele existente intr-un apartament datorita functionarii unor
pompe situate in centrala termica a constructiei).
4.3. Nivelurile de zgomot ce intervin in relatiile (1) si (2) se exprima global in decibeli,
(liniar sau ponderat A,B,C) si pe benzi de frecventa, in decibeli.
5. MODUL DE LUCRU
5.1. Masurarea nivelului de zgomot exterior cladirii, Le sau Lej, se efectueaza la o distanta
de 3,00 m fata de constructie si la o inaltime de 1,30 m fata de sol sau fata de nivelul
considerat (in cazul constructilor etajate).
5.1.1. Inregistrarea nivelului de zgomot exterior constructiei se face separat pentru fiecare
fatada a constructiei, respectiv pentru fiecare latura a perimetrului pe care urmeaza a se
executa o noua constructie.
5.1.2. Durata de inregistrare a nivelului de zomot exterior constructiei se stabilseste in
functie de destinatia constructiei (locuinte, hoteluri, scoli etc.), conform STAS 6156-86.
5.1.3. Alegerea pozitiilor in care se efectueaza masurarea nivelului de zgomot exterior
constructiei se face de proiectantul de specialitate, respectand urmatoarele conditii principale:
- evidentierea surselor de zgomot existente in zone (din constructii, industriale, locuri de
joaca pentru copii, spatii de depozitare etc);
- luarea in considerare a profilului stradal (longitudinal sau transversa0 in care actioneaza
sursele de zgomot (trafic, activitati comerciale etc).
5.2. Masurarea nivelului de zgomot interior, Li si L i inst ,se efectueaza in minim 5 pozitii
ale microfonului, situate la inaltimea de 1.30 m fata de pardoseala, in incaperi de forma

paralelipipedica (sau cu o forma asemanatoare acesteia) ca in figura, avand un volum


<=200m 3 si pentru care se indeplineste conditia:
1 <= li/lc <= 2
In care:
li -oricare din dimensiunile incaperii
lc -latura cubului cu acelasi voulum cu al incaperii considerate

1......5 pozitiile de masurare


a......h = 0.50....1.50 m (cu conditia ca distantele a ... h sa fie egale intre ele).
Rezultatul masuratorilor reprezinta media aritmetica a celor 5 valori obtinute.
Masurarea nivelului de zgomot interior, Li se efectueaza in toate pozitiile in care sunt
amplasati receptori umani din unitatea functionala (locuri de munca, paturi de spital),
microfonul fiind amplasat la inaltimea de 1.30 m de la inaltimea pardoselii.
OBSERVATIE: - In timpul masurarii toate elementele de inchidere (usi, ferestre) trebuie sa
fie inchise.
5.3. In cazul in care la masurarea nivelului de zgomot exterior sau interior, se obtin valori
cu diferente ?L <= 5dB, in diferite puncte ale zonei sau incaperii, rezultatele se prezinta sub
forma unei harti acustice a zonei sau incaperii respective, pe care se traseaza curbele de
acelasi nivel de presiune acustica, in decibeli (liniar sau ponderat A,B,C).
6. BULETIN DE MASURARI
Rezultatele obtinute din masurari se inscriu intr-un buletin de masurari care contine in
principal:
denumirea institutiei care a facut masurarile si numele responsabilului de efectuare a
lucrarilor;
data si locul masurarii;
aparatura folosita;
conditiile de masurare (pentru nivelul zgomotului exterior, planul zonei in care se fac
masurarile cu indicarea pozitiilor de masurare;
pentru nivelul de zgomot interior, planul
unitatilor functionale cu indicarea pozitiilor de masurare; durata de inregistrare);
inscrierea valorilor obtinute (spectre de frecventa evaluate prin curbele Cz, care
limiteaza superior fara a le intersecta, sau nivelul
global al zgomotelor in decibeli (liniar

sau ponderat A,B,C) sub forma de tabel sau grafic;


prezentarea, dupa caz (pct.5.3.) a rezultatelor sub forma de harti acustice.

Legi

137 / 29.12.1995

90 / 12.07.1996

100 / 26.05.1998

608 / 31.10.2001

383 / 22.06.2004

536 / 23.06.1997

539 / 07.04.2004

71 / 24.01.2002

487 / 16.05.2002

482 / 01.04.2004

672 / 19.07.2001

681 / 19.07.2001

115 / 05.02.2004

321 / 14.04.2005

2002 / 49 / CE

2000 / 14 / CE

86 / 594 / CEE

Ordine

Hotarari

Directive

Stasuri

Linkuri

Contact

Home

10009 / 88

6156 / 86

6161 / 1-89

6161 /3-82

MMGA

ANPM Bucuresti

ARPM Sibiu

Enviro Consult

Zgomot RO

1. GENERALITATI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul standard stabileste medoda de determinare a nivelului zgomotelor care se produc in
localitatile urbane in scopul compararii acestora cu limitele admisibile prvazute in STAS
10009 - 88
1.2. Principalele zgomote care se produc in ansamblurile urbane sunt:
a) Zgomote rezultate din trafic:
- zgomote produse de surse a caror aparitie in dreptul punctului de masurare este
intamplatoare (de ex. zgomotul stradal produs de circulatia rutiera);
- zgomote produse de surse a caror aparitie in dreptul punctului de masurare est cunoscuta (de
ex. zgomotul produs de autovehicule, trenuri, avioane sau vapoare, care circula dupa orar fix);
b) Zgomote produse in incinte:
- parcuri, zone de recreere si odihna, zone de tratament balneo-climateric;

- scoli, spatii de joaca pentru copii;


- stadioane, cinematografe in aer liber;
- piete comerciale, restaurante in aer liber;
- parcaje auto;
- incinte industriale si alte cladiri tehnico-administrative;
- porturi, gari, aerogari;
1.3. Terminologia folosita in prezentul standard este conform STAS 1957/1 ... 3 - 74
2. PRINCIPIUL METODEI
Principiul metodei consta in echivalarea zgomotului inregistrat intr-o anumita perioada de
timp cu un zgomot caracterizat printr-un nivel stationar care, in principiu produce aceleasi
efecte nocive ca si zgomotul real
3. MARIMI CE SE DETERMINA SI PRIN CALCUL
3.1. Prin masurare se obtine, in punctul de masurare respectiv, nivelul de zgomot global in
db(A) sau pe componente in anumite benzi de frecventa, in dB, care variaza in cursul unei
perioade de timp caracteristice.
3.2. In functie de inregistrarile facute se calculeaza nivelul de zgomot echivalent Lech,
care in functie de scopul masurarii, foloseste la determinarea:
- nivelului de zgomot exterior cladirii;
- nivelului de zgomot la bordura trotuarului;
- nivelului de zgomot la limita incintei;
- nivelului de zgomot in interiorul incintei;
3.3. In cazul zgomotelor rezultate din trafic, in anumite situatii specificate in STAS 1000988 se determina prin calcul (normal sau automat) nivelul de zgomot indexat L10. In vederea
aprecierii caracterului probabilistic - informational al zgomotului urban se pot determina prin
calcul:
- alte nivele de zgomot indexate (l20, L50 etc.)
- indicele de zgomot (TNI).
3.4. Pentru caracterizarea nivelului de zgomot aerian emis de un vehicul ce se deplaseaza
pe partea carosabila sau pe caile cu sine pozatate pe strazi se determina:
- nivelul de zgomot corespunzator regimului curent de circulatie (LC);
- nivelul de zgomot corespunzator accelerarii (LA);
- nivelul de zgomot corespunzator franarii (LF);
- nivelul de zgomot corespunzator plecarii din statie (LPS);
- nivelul de zgomot corespunzator sosirii in statie (LSS);
- nivelul de zgomot produs in regim stationar(LS);
- nivelul de zgomot corespunzator evacuarii gazelor (LEG);
- nivelul de zgomot corespunzator semnalizarii acustice(LCX).
4. APARATURA
4.1. In cazul unui camp sonor, caracterizat printr-o variatie aleatoare in timp a nivelului de
zgomot, inregistrarea se face pe banda de magnetofon, care permite redarea ulterioara a

semnalului in vederea analizarii lui si a determinarii nivelului de zgomot echivalent, global


sau pe componente.
Instalatia de inregistrare-redare trebuie sa aiba o caracteristica de frecventa uniforma cu o
abatere de +- 2 dB, in domeniul de frecventa 45.....11200 Hz , iar microfoanele folosite
trebuie sa fie de tip omnidirectional.
OBSERVATIE: - In lipsa unui magnetofon de inalta fidelitate consemnarea variatiei nivelului
global in dB (liniar, A), sau a unei componente preferentiale, in timp, se poate face si cu
ajutorul unui inregistrator rapid de nivel.
4.2. Prelucrarea inregistrarilor de zgomot caracterizate printr-o variatie aleatoare in timp a
nivelului se face cu ajutorul analizoarelor de distributie statistica. Aceasta trebuie astfel
conceputa incat sa permita citirea nivelelor cel putin odata pe secunda si in clase de nivel de
maximum 5 dB.
4.3. In cazul zgomotelor stationare sau a celor care pot fi impartite in actiuni (durata de
timp in care nivelul de zgomot intr-un punct ramane constant), masurarea se poate face cu un
sonometru sau cu un inregistrator de nivel, cuplat cu un amplificator de microfon, care sa
asigure ansamblului o precizie de masurare de minimum 5%.
Instalatia de masurare trebuie sa permita inregistrarea in dB (liniar, A) iar microfoanele
folosite trebuie sa fie de tip omnidirectional si sa aiba o caracteristica de frecventa constanta
(cu o abatere de +- 2 dB) in domeniul 20 ... 11200 Hz.
4.4. Pentru determinarea spectrului de frecventa al zgomotului inregistrat se ataseaza
instalatie de masurare un filtru de 1/1 sau 1/3 octava . Frecventele medii ale benzilor de 1/1
sau 1/3 octava trebuie sa corespunda frecventelor normale prevazute in STAS 9490-74. La
filtrele folosite, atenuarea in banda fata de frecventa medie trebuie sa fie de maximum 4 dB.
OBSERVATIE: - Prin folosire filtrelor de 1/1 si 1/3 octava se obtin nivele de zgomot diferite
in benzi cu aceeasi frecventa medie. Se foloseste drept valoare de referinta rezultatul
masurarii in 1/1 octava prin adaugarea a 4,8 dB.
5. MODUL DE LUCRU
5.1. Conditii si prevederi generale de lucru
5.1.1. Masurarile pentru aprecierea nivelului de zgomot exterior cladirii se efectueaza fara a
face distinctie intre diferitele surse ce radiaza energia sonora catre punctul de inregistrare.
In cazuri speciale (de exemplu cand se urmareste reducerea nivelului de zgomot prin diferite
masuri tehnico-economice) se pot efectua inregistrari pentru un anumit tip de surse precum si
detalieri ale zgomotului.
5.1.2. Masuratorile pentru aprecierea nivelului de zgomot la bordura trotuarului si a nivelului
de zgomot in pasaje rutiere, subterane se efectueaza numai pentru sursele de zgomot provenite
din traficul rutier.
5.1.3. Masurarile pentru aprecierea nivelului de zgomot la limita incintei se efectueaza
numai pentru sursele de zgomot existente in interiorul incintei, cand masuratorile se fac
pentru protejarea unor cladiri situate in exteriorul acesteia si numai pentru sursele de zgomot
din afara incintei, cand masurarile se fac pentru protejarea unor spatii din interiorul acesteia.

5.1.4. Masurarile pentru aprecierea nivelului de zgomot in interiorul incintei se efectueaza


fara a face distinctie intre diferitele surse ce radiaza energie catre punctul de inregistrare.
5.1.5. Masurarile pentru caracterizarea nivelului de zgomot aerian emis de un vehicul ce se
deplaseaza pe partea carosabila sau pe caile cu sine pozate pe strazi se efectueaza conform
STAS 6926/15-82, cu precizarile de la pct. 5.2.
5.1.6. In zonele afectate de traficul aerian, cand se urmareste identificarea zgomotului
specific produs de avioane se vor respecta prevederile STAS 10183/1 ... 4-75.
In zonele strabatute de cai ferate, cand se urmareste identificarea zgomotului specific produs
de garnituri feroviare se vor respecta prevederile STAS 6661-82.
5.2. Dispunerea punctelor de masurare
5.2.1.Punctele de masurare pentru aprecierea nivelului de zgomot exterior cladirilor se aleg
conform STAS 6161/1-79 cu mentiunea ca pe inaltimea unei cladiri se fac determinand cel
putin din trei in trei nivele (de exemplu parter, nivel IV, VII etc.).
Punctele se dispun la 3,00 m distanta de cladire si la 1,30 m fata de nivelul considerat, cu
ferestrele si usile inchise.
5.2.2. Punctele de masurare pentru aprecierea nivelului de zgomot la bordura trotuarului
(caracteristic unei anumite cai) in cazul unei distributii uniforme a cladirilor de-a lungul caii
de circulatie, precum si a unei sectiuni transversale constante a acestora se dispun dupa cum
urmeaza :
- la jumatatea distantyei dintre doua stopuri sau doua intersectii succesive;
- in dreptul stopului sau intersectiei.
In cazul unei distributii neuniforme a cladirilor de-a lungul caii de circulatie alegerea
punctelor de masurare se stabileste de la caz la caz, tinand seama de situatia existenta (de
exemplu in cazul unor intersectii importante punctele de masurare se stabilesc in functie de
configuratia reala a intersectiei).
5.2.3. Punctele de masurare pentru aprecierea nivelului de zgomot in pasajele rutiere se
dispun dupa cum urmeaza:
- la limita peroanelor, spre caile de circulatie, la inaltimea de 1,30 m deasupra peronului si la
distante de max. 100 m unele de altele in sensul longitudinal al peronului (punctul de incepere
va fi amplasat la jumatatea lungimii peronului considerat);
- in axul fluxurilor de circulatie, la limita superioara a gabaritului sirului de vehicule
caracteristice arterei pe care se circula.
5.2.4. Punctele de masurare pentru aprecierea nivelului de zgomot la limita incintei se dispun
dupa cum urmeaza:
- in cazul incintelor limitate de imprejmuiri transparente din punct de vedere acustic sau
ecrane cu inaltimea de max. 5,00 m, la distanta de 3,00 m de imprejmuire (spre interior sau
spre exterior, in functie de scopul masurarii) si la o inaltime de 1,30 m de la sol; punctele se
amplaseaza in dreptul colturilor imprejmuirilor si la jumatatea distantei dintre doua colturi
succesive cu respectarea conditiei ca distanta dintre doua puncte succesive sa fie mai mica sau
cel mult egala cu 100 m;
- In cazul incintelor limitate de ecrane cu inaltimea mai mare de 5,00 m (de exemplu
stadioane), pe coronamentul incintei, la o inaltime de 1,30m de la nivelul acestuia, in aceleiasi
conditii de distanta intre puncte ca la alineatul precedent.

5.2.5. Punctele de masurare pentru aprecierea nivelului de zgomot in interiorul incintei se


dispun, de la caz la caz, in functie de existenta unor eventuale surse de zgomot (de exemplu
centrale termice sau statii de pompare amplasate in parcuri, etc.).
5.3. Masurarea nivelului zgomotului aerian emis de vehicule
5.3.1. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator regimului curent de circulatie (Lc) se
face conform STAS 6926/15-82, cu urmatoarele precizari:
- masurarea se efectueaza pe o portiune rectilinie din calea de rulare marcata conform fig 1;
- determinarea se efectueaza cu vehicolul neincarcat (fara pasageri, materiale etc.);
- inregistrare:
- incepe, cand linia din fata gabaritului vehiculului depaseste linia de plecare ;
- sfarseste, in momentul cand limita din spate a gabaritului vehicului depaseste linia de
sosire;
- viteza la care se efectueaza masurarea se considera valoarea maxima admisa prin
prevederile legale in vigoare privind circulatia vehiculelor in localitati si trebuie sa fie atinsa
la o distanta de cel putin 50 inaintea marcajului ce indica inceputul traseului de masurare;
- vehiculul, in timpul determinarii, trebuie condus pe traseul de proba cu viteza constanta.

lg- lungimea de gabarit a vehiculului; lm- lungimea de masurare ; A-A - linia de plecare; B-B
- linia de sosire; C-C - axa de circulatie;
D-D-linia microfoanelor
5.3.2. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator accelerarii (LA) se efectueaza in
conditiile prevazute la pct. 5.3.1.
In timpul determinarii, vehiculul trebuie condus pe traseul de masurare dupa cum urmeaza:
- la trecerea liniei de plecare A-A , se accelereaza intr-un timp cat mai scurt cu putinta, pana la
aducerea motorului in plina sarcina;
- la trecerea liniei de sosire se decelereaza brusc;
5.3.3. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator franarii (LF), se executa pe o portiune
rectilinie din calea de rulare, iar in timpul determinarii, vehiculul este incarcat la sarcina

nominala (pasageri, materiale, etc.).


Inregistrare:
- incepe, in momentul cand vehiculul franeaza;
- sfarseste, cand vehiculul s-a oprit.
Vehiculul este condus succesiv, (cu viteza stabilita conform pct. 5.3.1. din prezentul standard)
pana la distanta de 5;10 si apoi la 15 m inainte de linia de amplasare a microfoanelor (D-D) ,
pozitie in care se franeaza brusc.
5.3.4. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator plecarii din statie (LPS), se efectueaza pe
o portiune rectilinie din calea de rulare. In timpul determinarii nivelului de zgomot
corespunzator plecarii din statie (LPS) vehiculul nu este incarcat.
Inregistrarea:
- incepe in momentul cuplarii motorului;
- sfarseste cand s-a atins viteza stabilita la pct. 5.3.1. din prezentul standard.
5.3.4.1. Vehiculul executa operatia de atingere a vitezei (prevazute la pct. 5.3.1.) pe o
distanta de 25 m, incepand succesiv de la 15 m, respectiv 10m si apoi 5m de la linia de
amplasare a microfoanelor (D-D).
5.3.4.2. Daca datorita constructiei vehiculul viteza la care se efectueaza masurarea nu se
poate atinge in conditiile prevazute la pct. 5.3.4.3. se va lua ca distanta de incercare
lungimea minima necesara pentru a s eajunge la viteza respectiva. In acest caz si distantele
fata de linia de amplasare a microfoanelor se modifica in mod direct proportional.
5.3.5. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator sosirii in statii ( LSS ) se efectueaza pe o
portiune rectilinie de cale de rulare.
In timpul determinarii nivelului de zgomot ( LSS ) vehiculul este incarcat la sarcina nominala:
Inregistrarea:
- incepe in momentul cand se declanseaza operatia de reducere a vitezei la care se efectueaza
incercarea;
- sfarseste in momentul cand vehiculul s-a oprit (motorul continuand sa functioneze in gol).
Vehiculul va efectua operatia de reducere a vitezei in conditiile prevazute la pct. 5.3.4.1.
5.3.6. Masurarea nivelului de zgomot produs in regim de stationare ( LS ) se face tinand seama
de modul de actionare a motorului.
5.3.6.1. La vehicule actionate de motoare cu ardere interna, masurarile se fac separat pentru
functionarea motorului la relanti si pentru motorul debreiat, accelerat pana la 3/4 din turatie
lui maxima.
5.3.6.2. La vehiculele actionate de motoare electrice masurarile se fac la functionarea
motorului in gol.
5.3.6.3. Indiferent de felul de actionare a motorului se vor face determinari si pentru
functionarea individuala a echipamentului auxiliar de la bordul vehiculului.
5.3.6.4. Microfoanele se amplaseaza la 7,5 m distanta de axul vehiculului (considerat in plan
orizontal de o parte si de alta a acestuia) si la o inaltime de 1,30 m. Distanta a dintre doua
puncte masurate, succesive, situate pe aceeasi parte a vehiculului, trebuie sa fie de max. 5m.

5.3.7. Masurarea nivelului de zgomot corespunzator evacuarii gazelor ( LEG ) se face cand
motorul functionand in gol a atins temperatura normala de lucru.
5.3.7.1. La motoarele fara limitator de turatie, determinarile se fac pentru regimul de
functionare constanta la 3/4 din turatia maxima a motorului. La motoarele cu limitator de
turatie, determinarile se fac dupa stabilizarea regimului de functionare in urma actionarii pana
la capat a acceleratiei.
5.3.7.2. Microfonul se amplaseaza la o distanta de 7,50 m de gura de evacuare, in directia
cea mai favorabila propagarii zgomotului in plan orizontal. Daca nivelul de zgomot poate fi
modificat datorita unei alte surse, microfonul se apropie de gura de evacuare pana cand
zgomotul produs de eliminarea gazelor devine preponderent, distanta mentinandu-se in
buletinul de masurari.
5.3.8. Masurarea nivelului de semnalizare acustica ( LCX ) se face la 7,00 m distanta de sursa
de sunet si in zona de inaltime cuprinsa intre 0,50 si 1,50 m, deasupra locului de masurare.
5.4. Perioadele de timp caracteristice masurarilor.
5.4.1. Perioadele de timp caracteristice pentru aprecierea nivelului de zgomot exterior
cladirilor si nivelului de zgomot la bordura trotuarului se aleg in conformitate cu prevederile
STAS 6156-80, in functie de dotarile a caror protejare se urmareste.
5.4.2. Perioada de timp caracteristica pentru aprecierea nivelului de zgomot in pasajele rutiere
este atat pe peroane cat si pe traseele de circulatie, cel mai defavorabil interval de 8h, intre
orele 6,00 ... 22,00 masurate cu decalaj de 30 min intre timpii initiali ai perioadelor de
inregistrare.
5.4.3. Perioadele de timp caracteristice pentru aprecierea nivelului de zgomot la limita
incintelor si in interiorul acestora, se aleg in conformitate cu prevederile STAS 6156-80 si
STAS 10009-88.
5.4.4. In cazul altor cladiri cu regim de exploatare intermitent precum si atunci cand conditiile
locale o impun, durata masurarilor se alege in functie de specificul acticitatii considerate.
6. MODUL DE STABILIRE A REZULTATELOR

6.1. In cazul inregistrarii nivelelor de zgomot si a utilizarii analizoarelor statistice se


obtine distributia relativa si cumulata a nivelelor de zgomot exprimata in clase de 2,5 ... 5 dB
pe intreaga durata de efectuare a masurarilor. Din diagrama de distributie cumulata a nivelelor
de zgomot in timp se pot citi nivelele de zgomot in dB (A) corespunzatoare unui anumit
procent din durata totala a masurarii. Astfel L10 ,L50, L90 , reprezinta mediile nivelului maxim
mediu si respectiv de fond al zgomotului, indicele indicand procentul de timp in care nivelul
corespunzator este atins sau depasit.
6.2. Pe baza nivelelor de zgomot corespunzatoare unor anumite actiuni Le, i determinate in
clasele de 2,5 ... 5 dB se poate calcula nivelul de zgomot echivalent conform STAS 6161/179.
6.3. In timpul in care sunt necesare informatii suplimentare asupra modului de variatie a
zgomotului in timp se calculeaza indicele de zgomot (TNI) cu formula:
TI = 4d + L90 - 30
In care:
d = L10 - L90, (L10 , L90 rezultand din masuri pentru o durata de 24 h).
6.4. Calculul nivelului de zgomot echivalent se simplifica daca, domeniul de variatie al
marimii L(t) nu depaseste 10 dB, formula de calcul devenind:
Lech = LM - 1/3( LM - Lm )
In care :
Lm - nivelul minim inregistrat;
LM - nivelul maxim inregistrat..
6.5. In cazul zgomotelor cu caracter preponderent stationar si care permite analiza in
functie de frecvente, aceasta se face in benzi de 1/1 octava, intre 100 si 8000 Hz, in aceleiasi
conditii ca la pct. 6.1 ... 6.4.
7. BULETIN DE MASURARE
7.1. Rezultatele obtinute prin masurare si interpretarea nivelelor de zgomote se prezinta
intr-un buletin care cuprinde cel putin urmatoarele:
- denumirea institutiei care executa masurarea si numele persoanei responsabile de efectuarea
lucrarilor;
- data si locul masurarii;
- punctele in care se efectueaza masurarea, precum si distantele de la fatada cladirilor sau axul
strazii;
- nivelul echivalent de zgomot L ech in punctele respective precum si nivelele L10, L50, L90,
calculate pentru perioada de zi si noapte.
7.2. In cazul in care este necesara si o inscriere in teren a rezultatelor obtinute, acestea se
prezinta sub forma unei harti acustice pe care se inscriu valorile L10, L50, L90 si Lech si eventual
intensitatile corespunzatoare ale fluxului circulatiei.