CODUL BUNELOR MANIERE

Cum ne comportăm pe stradă

Nu puțini sunt cei care cred că regulile de bună purtare sunt depășite și nu mai trebuie aplicate în vremurile
moderne și libere în care trăim. Noi nu suntem deloc de aceeași părere. Tocmai de aceea ne-am propus să
reamintim astăzi cum ar trebui să ne comportăm pe stradă.
Aurelia Marinescu explică în cartea sa "Bunele maniere astăzi" că este obligatoriu să avem un aspect
îngrijit, oricând ieșim din casă, chiar dacă ieșirea este una de scurtă durată (numai până la magazinul din
colțul blocului, de exemplu). Aspect îngrijit înseamnă să fim curați, să purtăm haine decente, iar părul să ne
fie pieptănat.

Potrivit autoarei, există câteva gesturi pe care niciun om civilizat nu trebuie să le facă pe stradă. Spre
exemplu, este nepoliticos să fumâm sau să mâncăm pe stradă, oricât de grăbiți sau de înfometați am fi.

De asemenea, este necivilizat să ne pieptănăm pe stradă, să ne curățăm pantofii, să ne ridicăm ciorapii sau să
ne împrospătăm machiajul. Nici unghiile nu trebuie curățate în public.

Un alt gest care nu trebuie făcut niciodată pe stradă este acela de a trage cu urechea la conversația unor
persoane. Mai mult decât atât, este și mai nepoliticos să intervenim în discuția lor, chiar dacă subiectul ne
interesează.

Trebuie să știți că nu este deloc un semn de bună-creștere să purtăm o conversație cu o cunoștință care se
află la fereastra unei case sau a unui bloc din drumul nostru. Regulile de bună purtare spun că e permis doar
să salutăm acea persoană cu un gest amical și să trecem mai departe. În aceeași ordine de idei, nu trebuie nici
să ne strigăm prietenii sau rudele din stradă.

Necivilizat este și să privim fix o persoană care ne trezește interesul (o femeie frumoasă, un bărbat cu o
îmbrăcăminte excentrică, o persoană cu dizabilități) sau să facem remarci cu glas tare despre celelalte
persoane pe care le întâlnim.

De câte ori nu v-ați intersectat cu grupuri de oameni care se zgâiau la vreun scandal iscat în stradă? Ei bine,
aflați că este nepoliticos să ne alăturăm grupurilor de "gură-cască" care asistă la întâmplările străzii, fie că e
vorba de certuri, bătăi, filmări sau orice alte evenimente care atrag curioși. Totuși, în cazul în care este vorba
despre accidente, ne putem implica în a da o mână de ajutor, însă numai dacă ne pricepem.

De asemenea, Aurelia Marinescu scrie că este semn de proastă creștere să deranjăm pe cineva cu prezența
noastră. Dacă lovim pe cineva din greșeală trebuie să ne cerem scuze în mod politicos "Pardon!", "Vă rog să
mă scuzați!", replici la care răspunsul firesc ar trebui să fie unul de tipul "Nu face nimic".

Totodată, este necivilizat să privim cu indiscreție în casele și curtile oamenilor.

Aurelia Marinescu atrage atentia că aceste reguli se aplică și în situațiile în care suntem în mulțime: la
târguri, expoziții, holuri de cinematograf, aeroport, în stațiile mijloacelor de transport în comun.

Informatii utile privind codul bunelor maniere

Un gest de politețe care poate să aducă pacea: Mai știm cum să salutăm?
Ziua Mondială a Salutului se celebrează în fiecare an pe 21 noiembrie și reprezintă o formă de a
atrage atenția liderilor mondiali asupra importanței comunicării. Însă cum pacea e tot mai nesigură
zilele acestea, ar trebui sa ne întrebăm măcar dacă ne mai amintim cum să salutăm. E totuși un
gest de politețe elementară.
Ziua Mondială a Salutului este o inițiativă lansată în 1973 de Brian McCormack, absolvent al Universității
de Stat din Arizona și de Michael McCormack, absolvent al Universtității Harvard, ca un raspuns la
conflictul din toamna anului 1973 dintre Egipt și Israel, cunoscut drept Războiul Yom Kippur.
De asemenea, 30 de laureați ai premiului Nobel au recomandat folosirea Zilei Mondiale a Salutului ca
instrument pentru mentțnerea păcii și ca pe o ocazie pentru oricine din lume să contribuie la procesul de
creare a păcii.
Semnificația acestei zile este aceea de a protesta nonviolent la adresa războiului, promovând comunicarea
între oameni. Mai exact, ideea este că prin comunicare se poate găsi o rezolvare a conflictelor și se poate
menține pacea.
Însa pana sa ajungem la ideea de promovare a păcii, am putea arunca o privire la gestul de bază în jurul
căruia se construiește această idee, respectiv salutul. Un gest aparent mărunt, de politețe, salutul reprezinta
expresia verbală sau nonverbală cu care întâmpinăm o persoană.
Ludovic al XIV-lea o saluta și pe ultima bucătăreasă cu aceeași curtoazie pe care o manifesta și față de
strălucitoarea domnișoară Louise de Valliere. Numai snobii pot crede că demnitatea lor e micșorată de un
salut", scrie Aurelia Marinescu în Codul bunelor maniere astăzi.
"În societatea tribală, oamenii strigau sau făceau semne pentru a-i feri pe ceilalți de un pericol sau pentru
a-și anunța semenii că au găsit hrana. Dar, ca multe lucruri vitale la origine, și salutul a devenit un simbol.
Astăzi, salutul impune un anume ceremonial, care ridică multe probleme. Să știi să saluti e, într-adevăr,
dovada că știi să respecți uzanțele. Salutul este prima manifestare de curtoazie cu care întâmpini pe
cineva. Deși formulele de salut sunt vechi de când lumea, salutul în sine are mimica, poziția corpului, ținuta
și o infinitate de nuanțe care-i modifică sau îi completează sensul. Un simplu salut poate demonstra cuiva,
de pildă, în ce măsură îl stimezi, cu condiția să mai adaugi încă un mic gest. Orice salut este o formă de
politețe, dar nu implică același grad de cordialitate", menționează Aurelia Marinescu.
După cum precizează autoarea, la țara există încă bunul și străvechiul obicei de a-i saluta pe toți cei pe care îi
întâlnești, fie că sunt cunoscuți, fie că sunt necunoscuți. Sentimentul de apartenență la aceeași comunitate
este încă viu și a nu saluta înseamnă a-ți atrage antipatia, notează sursa citată.
În schimb, la oraș, lucrurile stau diferit. Iată câteva dintre regulile de bază ale salutului, enumerate de Aurelia
Marinescu:
1. Barbatul salută primul femeia, chiar dacă ea este mai tânără.
2. La rândul ei, femeia va răspunde la salut printr-un surâs. În Europa, regula este: domnul salută,
doamna răspunde.
3. De asemenea, doamna mai tânăra o salută pe cea mai în vârsta, care îi răspunde la salut.
4. Două persoane de același sex și de aceeași vârstă se salută simultan.
5. Tânărul sau tânăra îi salută pe cei mai în vârstă.
6. Noul venit îi salută pe cei deja adunați. Mai exact, persoana care intră într-un local salută, iar cei care se
află acolo raspund. Această regula este valabila în restaurante, compartimente de tren, săli de așteptare,
lifturi, magazine.
7. În armată, inferiorul îl salută pe superiorul său.
8. Salutăm tot grupul din care face parte o cunoștință.
Nu uitați! Este obligatoriu să răspunzi la salut, deoarece, a refuza înseamnă să-l jignești grav pe cel care ți
s-a adresat. Uităm repede un salut care ne-a fost acordat din greșeală, dar nu uităm niciodată că n-am fost
salutați de cineva cunoscut, mai menționează Aurelia Marinescu.
Codul bunelor maniere. Mai știm să purtăm o conversație?
O conversație bună pare cel mai simplu lucru din lume. Cât de greu poate fi să deschizi gura și să
vorbești? Ei bine, orice conversatie, fie ea personală, de conveniență sau profesională, este
guvernată de câteva reguli simple care dovedesc un bun-simț elementar. De multe ori, însă, așa
puține cum sunt, și aceste reguli sunt încălcate. Consecința e nefericită: ajungem să turuim mai
mult decât să comunicăm sau doar să ne auzim, în loc să ne ascultăm. Haideți să vorbim astăzi
despre regulile care trebuie respectate într-o conversație.
Nu întrerupe pe cineva când vorbește. Aceasta este una dintre regulile elementare și de bun
simt într-o conversație. Oricât de interesant ar fi ceea ce vrei să spui, trebuie să ai rabdare ca cel
care vorbește să își încheie intervenția.

Nu vorbi numai tu. Nu monopoliza discuția, fără a le lăsa și celorlalți parteneri de conversație
posibilitatea să intervină. Nu degeaba se spune că avem două urechi și numai o singură gură,
ceea ce înseamnă că ar trebui să ascultăm de două ori mai mai mult decât vorbim.

Folosește tonul și volumul potrivit. În orice conversație trebuie să vorbești suficient de tare cât
să fii auzit, însă nici prea tare astfel încât să îi deranjezi pe ceilalți. Adaptează-ți tonul vocii și în
funcție de subiectul discutat: nu poți vorbi cu entuziasm despre decesul unei pesoane, spre
exemplu. De asemenea, evită să fii unul dintre cei care vorbesc tare ostentativ pentru a se lăuda
cu micile victorii cotidiene.
Ai grijă ca subiectul conversației să fie potrivit cadrului în care te găsești. Nu purta
conversații prea intime în locuri aglomerate, nu discuta despre vacanța ta preferată la o
înmormântare. Trebuie să fii atent să adaptezi temele de discuție în funcție de oamenii cu care
vorbești și locul în care te afli.

Respectă opinia celuilalt, chiar dacă diferă de a ta. Ai tot dreptul să îți exprimi părerea, însă
trebuie să o faci fără a jigni interlocutorul. Nu încerca să ai mereu dreptate, fără să accepți ca
punctul tău de vedere ar putea fi eronat.

Evită replicile categorice care blochează conversația și nu îi mai permit celuilalt să

intervină. "Nici vorbă!", "Te înșeli", sunt doar câteva dintre replicile pe care ar trebui să le evitați
într-un dialog civilizat, spune Aurelia Marinescu în cartea sa "Bunele maniere astăzi".

Nu te da deștept. Regulile de bună purtare spun că nu trebuie să îți pui niciodată interlocutorul în
inferioritate, chiar dacă ești mai instruit sau mai informat decât el. De aceea, e nepoliticos să
continui să vorbești despre un subiect despre care celălalt nu știe prea multe și despre care nici nu
e curios să afle detalii. Riști să devii plictisitor, iar conversația nu va fi deloc agreabilă.

Ai grijă ce vorbești despre cei care nu sunt de față. Bârfa nu este sigur un semn de bună
creștere. A discuta despre persoane care nu sunt de față este permis, însă depinde ce anume
vorbim despre ele. Regulile bunului simț spun că despre cei absenți "se vorbește întotdeauna de
bine". Mai exact, trebuie să spunem despre ei ce și cât am spune și dacă acele persoane ar fi de
față și ar asista la această conversație. Aurelia Marinescu explică în cartea sa că eticheta ne
obligă chiar să le luăm apărarea celor care nu sunt prezenți, dacă unul dintre partenerii noștri de
discuție îi denigrează.

Evită concluziile banale sau generalizările ridicole. "Toate femeile sunt la fel", "Toți bărbații, o
apă și-un pământ" sau orice alte propoziții care se referă la "toți" copiii, studenții, economiștii,
românii… sunt banale și nu te pun într-o lumină prea bună, dacă nu se bazează pe date statistice
și credibile.

Daca nu putem sa fim buni, sa incercam sa fim macar politicosi

Sa fii politicos pare desuet. Sau, cel putin, e incomod. E mai usor sa spui ce vrei, sa faci ce simti,
sa nu te incorsetezi in norme si etichete sociale, asezand toate aceste gesturi sub umbrela
cuprinzatoare a "libertatii de exprimare".
"Nu mai suntem in secolul XIV, mamaie!", ma vor apostrofa unii.
Nu, nu o sa fiu o snoaba care proslaveste maniere aristocrate, care, poate (doar poate!) nu isi mai au locul in
lumea "moderna" in care traim. Desi, sincer va spun, nu vad cum ar putea ele sa strice. In fine, inteleg ca
barbatii nu mai saruta maini (desi, ma colorez in obraji de fiecare data cand mi se intampla asta), ca biletul
de multumire pentru un cadou sau o cina este din alte vremuri sau ca vizitele nu se mai anunta intotdeauna
(doar suntem prieteni buni, nu-i asa?). Inteleg perfect ca lumea s-a schimbat, ca ne putem permite astazi
gesturi care altadata s-ar fi considerat necioplite.
E drept. Societatea s-a schimbat, dar cine spune ca a si evoluat?
Oaspetii nepoftiti
Sunt adesea mai bineveniti dupa ce pleaca.
William Shakespeare
Era toamna lui 2006 cand m-am mutat in Bucuresti. Paraseam Brasovul in care ma nascusem si crescusem
pentru o facultate pe care orasul meu drag nu putea sa mi-o ofere. Si am venit in Capitala.
In anii pe care i-am petrecut aici m-au frapat de multe ori (la inceput mai mult, apoi din ce in ce mai palid)
micile gesturi de politete care… lipseau. Si pornesc cu exemplele de la cei mai multi vecini ai mei care nu
saluta decat daca ii saluti (si, chiar si atunci, te saluta cu zgarcenie – numai cu jumatate de gura – si te
privesc incruntati, semn clar ca nu le place sa intre in vorba cu straini, fie ei straini cu care impart un perete,
un lift, acelasi aer inchis de bloc).
Ludovic al XIV-lea o saluta si pe ultima bucatareasa cu aceeasi curtoazie pe care o
manifesta si fata de stralucitoarea domnisoara Devaliere. Numai snobii pot crede ca
demnitatea lor e micsorata de un salut politicos.
Aura Marinescu – Codul bunelor maniere astazi
As putea sa continui cu imbulzeala din autobuz, cand oamenii se calca la propriu in picioare, dar nimeni nu
se sinchiseste de un "pardon" sau un "va rog sa ma scuzati".
Sa inchei cu ignoratul "multumesc", pe care-l aud destul de rar, dar totusi mai des decat pe prietenul lui "cu
placere"?
Apropo, de "te rog" mai stie cineva ceva?
Acum m-am mai obisnuit putin cu starea de fapt si mi-am domolit din asteptarile la acest capitol. Ca sa ma
protejez pe mine, pana la urma, de nervi gratuiti si de niste frustrari in plus. Si ce greseala am facut. Cand te
obisnuiesti sa ceri putin, primesti putin.
Politetea este pentru oameni ceea ce este caldura pentru ceara.
Arthur Schopenhauer
Cu toate astea, sa oferi locul in metrou unei persoane mai in varsta mi se pare elementar (nu intotdeauna ti se
multumeste pentru gest, dar cine sta sa contorizeze?). Sa spui "imi cer scuze" daca ai lovit din greseala cu
geanta (nu mai vorbesc de cosul cu cumparaturi) o persoana e minimul de curtoazie sociala pe care il pot
accepta. Mi se pare firesc sa saluti cand intri intr-o incapere sau sa ajungi la timp la o intalnire.
Mai bine cu trei ore mai devreme decat cu un minut prea tarziu.
William Shakespeare
Imi este tot mai clar ca politetea devine din ce in ce mai mult o cenusareasa. Dar, la fel ca Cenusareasa, si
politetea se poate transforma - chiar daca nu peste noapte - dintr-o fata ignorata in regina balului. In poveste,
era nevoie de putina magie. In cazul nostru e poate mai simplu de atat. Nu avem nevoie decat de dorinta de a
incepe si determinarea de a continua.
Politetea nu te costa nimic si totusi cu ea cumperi tot, uneori lucruri pe care chiar cu
bani grei nu le-ai putea dobandi decat anevoios.
Michel de Montaigne
Haideti sa nu mai uitam de acele cuvinte simple, care ar trebui spuse mai des: "buna!", "multumesc!", "te
rog!", "pardon!", "va doresc o zi buna!", "ma scuzati!" (putem sa le insotim de un zambet, ca sa nu se simta
singure). Nu dureaza decat o secunda sa le rostim, dar efectul lor e terapeutic sau contagios, depinde de
situatie. Daca nu se vindeca oamenii de impolitete cand vad la altii politete, poate macar se molipsesc.
Daca nu putem sa fim buni, sa incercam sa fim macar politicosi, spunea Nicolae Steinhardt in Jurnalul
fericirii. Poate sa-l contrazica cineva?
La final, nu uitati ca lipsa de politete costa.
Codul bunelor maniere: Ce reguli trebuie sa respectam la o masa festiva
Felul in care o persoana se comporta la masa spune multe despre buna sa crestere. Daca la
mesele familiale ne mai permitem sa renuntam la eticheta, la mesele festive, cum este cea de
Pasti, exista anumite reguli de bun simt care nu ar trebui incalcate niciodata nici de gazda, dar nici
de invitat.
Cum se aranjeaza masa. In zilele de sarbatoare, ar trebui sa acordam o atentie deosebita aranjarii mesei,
mai ales daca avem invitati. Fata de masa trebuie sa fie curata si pe cat posibil din tesaturi naturale (trebuie
evitate fetele de masa din material plastic, chiar daca imita cea mai sofisticata tesatura). Decoratiile pentru
masa de Paste, la fel ca cele pentru orice masa festiva, trebuie alese cu grija, fie ca e vorba de lumanari sau
flori, astfel incat sa nu fie prea voluminoase ori prea incarcate, sa ocupe prea mult spatiu sau sa ii impiedice
pe invitati sa se vada intre ei.

La mesele festive, fiecare farfurie va fi dublata de o alta care se asaza dedesubt, pentru serviciu, care va fi
utilizata doar pentru a pune pe ea farfuria din care mancam.

Potrivit Aureliei Marinescu, autorea cartii Bunele maniere astazi, masa festiva se prezinta, de obicei, astfel :

Farfuria pentru primul fel este asezata deasupra farfuriei de serviciu. Pe ea se pune servetul frumos
impaturit.
Locul furculitelor este in stanga farfuriei. Aliniate de la dreapta spre stanga in ordinea utilizarii lor, acestea
se asaza cu dintii in sus.

Cutitele se pun in dreapta farfuriei, cu partea taioasa spre farfurie, tot in ordinea utilizarii - cel mai indepartat
de farfurie este pentru primul fel de mincare.

In fata farfuriei stau lingura de supa cu curbura in sus si, uneori, lingurita de desert (daca e loc pe masa).

Atentie! Nu vom aseza niciodata alaturi mai mult de trei cutite si de trei furculite.

Locul paharelor este tot in fata farfuriilor, insa acestea se asaza spre dreapta. Trei tipuri de pahare sunt
obligatorii - de tuica, de vin (paharul de vin rosu e cevamai mic decit cel de vin alb ) si de apa.

De asemenea, de pe masa nu trebuie sa lipseasca, solnitele si recipientele pentru piper, in timp ce uleiul,
otetul sau mustarul se vor aduce doar daca cineva le cere. Nici scobitorile nu au ce cauta pe masa pentru ca
ele nu se folosesc in public.

Chiflele sau feliile de paine se pun in doua-trei cosulete speciale , repartizate simetric.

In ceea ce priveste asezarea bauturilor, bunele maniere spun ca sticlele de apa si vin ar trebui dispuse
simetric pe masa, la indemana barbatilor care fac oficiul de a servi bauturile.

Pozitia corecta la masa. La masa stam drepti, dar nu incordati. Picioarele nu trebuie intinse prea tare ( sa nu
ii incomodeze pe vecini), iar bratele sau coatele nu trebuie sa stea pe masa. De asemenea, nici obiectele
persoanale (telefoane, chei, genti) nu vor fi insirate pe masa.

Nu trebuie sa mancam in graba sau nervos, ci trebuie sa servim preparatele pe indelete, savurandu-le.

Bem si mancam cu gura inchisa. Chiar daca avem ceva de povestit, asteptam pana am terminat de
mestecat. Este dezagreabil sa vorbim cu gura plina.

Nu cerem ce nu ni s-a oferit mai intai. Regulile de buna purtare ne impun sa nu cerem gazdei un anumit
produs, daca aceasta nu ni l-a oferit in prealabil, pentru ca s-ar putea sa nu-l aiba si astfel s-ar simti jenata.

Complimentam bucatarul. Este politicos sa rasplatim efortul celui care a gatit cu un compliment delicat:
"Delicioasa supa !" ,"Ce frumos arata salata!" , "Ce bine miroase friptura!". Nu trebuie, insa, sa exageram
cerand pe loc reteta unui anumit fel de mancare.

Fara sfaturi culinare adresate bucatarului. Bunele maniere spun ca musafirul trebuie sa manance asa cum
gateste gazda. Ea are obligatia sa condimenteze preparatele moderat, iar musafirul trebuie sa le accepte, fara
sa faca remarci, in functie de preferintele sale (Replici ca "Aceasta supa putea fi mai sarata", de exemplu, nu
ar trebui adresate celui care a gatit ). Invitatul isi mai poate adauga sare sau piper in mancare, insa numai
dupa ce a gustat preparatul, in caz contrar gestul poate fi considerat o insulta pentru bucatar.

Conversatia din timpul mesei trebuie sa fie agreabila. La masa se vor evita discutiile neplacute sau
glumele indecente. De asemenea, sicanele sau observatiile nu prea au ce cauta la masa, asa ca, daca, de
exemplu, copilul nostru face o greseala, ii atragem atentia discret, fara a face prea mare caz din asta. Pentru a
savura cat mai mult preparatele si pentru a ne bucura de masa, telefoanele mobile ar trebui setate pe modul
silentios, astfel incat sa nu deranjeze daca vor suna. Bineinteles, pe cat posibil, trebuie evitat sa vorbim la
telefon in timpul mesei. Totodata, la masa nu cascam,nu ne suflam nasul si nu facem niciun alt gest care i-ar
putea indispune pe ceilalti.

Portii mici, pe care sa le putem termina. Este nepoliticos pentru un invitat la masa sa isi umple exagerat
farfuria cu mancare si sa lase mai mult de jumatate neatinsa.
Fumatul la masa. Oricat de mult si-ar dori o tigara, un fumator trebuie sa astepte sa termine toata lumea de
mancat si apoi sa ceara voie sa fumeze de la cei prezenti.
Stiati ca? (Reguli de servire a bauturilor)
 Apa naturala sau minerala, precum si sampania dulce trebuie servite intotdeauna foarte reci.
 Nu se serveste niciodata un vin dulceag intre alte doua vinuri albe sau rosii , seci.
 Vinurile albe seci se servesc inaintea celor rosii. In schimb, vinurile albe foarte dulci se
servesc dupa cele rosii;
 Ordinea vinurilor la masa este totdeauna crescatoare : mai intai vinurile slabe , apoi cele tari.
 Vinurile spumante pot fi servite dupa sau inaintea celor nespumante, dar , niciodata intre ele.
 Berea se serveste foarte rece in pahare mari fara picior sau halbe, insa nu este indicata la o
masa festiva, ci doar la reuniuni familiale sau mai intime, cu prieteni apropiati.
Cadourile si bunele maniere. Cum oferim si cum primim daruri
In aparenta, sa oferi si sa primesti un cadou pare extrem de simplu. Si, intr-un fel, chiar asa si
este. Totusi, exista cateva reguli de bun-simt de care ar trebui sa tinem cont, daca vrem sa fim
considerati niste oameni educati si manierati.
"Un cadou trebuie gandit, cumparat, ambalat, oferit. Trebuie sa fie frumos, util si sa provoace o adevarata
placere celui care il primeste", explica Aurelia Marinescu in cartea sa, Codul bunelor maniere astazi.
Pretul unui cadou trebuie sa ramana aproape intotdeauna un mister, asa ca eticheta va fi inlaturata de pe orice
obiect pe care il oferim cadou. Aurelia Marinescu precizeaza ca singurele exceptii sunt cartile si discurile,
pe acestea pretul poate ramane.
In ceea ce priveste ritualul de a primi si a oferi daruri, autoarea arata ca, atunci cand daruim un cadou, nu
trebuie sa insistam foarte mult pentru a afla daca cel care a primit cadoul este multumit, daca ii place.
De cealalta parte, cel care primeste un dar il va deschide in fata musafirului si nu-i va strica bucuria
protestand ca e prea scump sau ca nu trebuia sa faca acest efort.
"Va multumi, se va bucura si chiar va reveni cu comentarii agreabile de cateva ori in aceeasi seara", spune
Aurelia Marinescu.
Chiar si daca darul primit nu ne place, e de bun simt simt sa ne ascundem nemultumirea. In niciun caz, nu
putem sa refuzam cadoul pentru ca ar insemna sa-l jigniim pe cel care ni l-a oferit.
"Sa inapoiezi ulterior cadouri care ti-au fost facute nu este admis decit in anumite cazuri speciale. Cand
cineva te calomniaza sau te jigneste, poti sa-i inapoiezi, fara nici un cuvint , cadourile pe care ti le-a facut,
dar nu este obligatoriu", se arata in Codul bunelor maniere astazi.
Oferi carti? Nu scrie nimic pe ele
Bunele maniere spun ca o carte oferita cadou nu va fi semnata de cel care o daruieste si nici alte lucruri nu
pot fi scrise pe ea.
"Dedicatii si autografe pot fi date numai de catre autori", subliniaza Aurelia Marinescu, care precizeaza ca,
daca vrei sa scrii totusi ceva pentru cel care primeste cartea, poti sa apelezi la o carte de vizita sau o hartie
eleganta unde sa notezi cateva ganduri bune.
De asemenea, este foarte important ca atunci cand alegem sa daruim o carte sa ne asiguram ca volumul
respectiv merita citit.
"Nu vom da nimanui carti pe care nu le-am citit sau macar nu am primit asigurari de la o persoana
competenta ca merita a fi citite", puncteaza Aurelia Marinescu.
Cum procedam cu florile
Aurelia Marinescu explica in cartea de bune maniere ca orice cadou se ofera insotit de o floare.
"Chiar si pachetele sunt mai frumoase daca le ornam cu o crenguta de brad, cu o ramura de visc sau cu niste
imortele", puncteaza aceasta.
Totusi, nu orice flori pot fi oferite, autoarea precizand ca ar trebui sa evitam florile prea mari sau prea
pretentioase (calele, gladiolele, nuferii) pentru ca s-ar putea sa nu fie pe gustul gazdelor.
Toate florile sunt frumoase, dar, in general, un om delicat , prefera florile delicate.
Aurelia Marinescu, Codul Bunelor Maniere astazi
Florile se ofera fara ambalajul in care au fost cumparate, chiar daca acesta este foarte frumos.
"Vom lua hartia si o vom face sa dispara, eventual in buzunar sau in poseta, inca inainte de a intra in casa si
le vom oferi cu cozile in jos", spune Aurelia Marinescu.
Atunci cand primim flori, trebuie sa le asezam imediat intr-un vas cu apa si in nicio situatie nu putem
refuza florile primite cadou.
La noi in tara exista obiceiul de a oferi flori in numar impar. Se spune ca cea care le primeste
completeaza buchetul.
Aurelia Marinescu, Codul Bunelor Maniere astazi