Sunteți pe pagina 1din 60

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERITORIULUI

MINISTERUL DE INTERNE CORPUL POMPIERILOR MILITARI INSPECTORA TULGENERAL



ORDIN NR. 55/N din 15.07.1998

AVIZ

nr. 34806 din 09.12.1997

A vand in vedere:

- Avizul Consiliului Tehnico - Stiinjific nr. 40 din 28.04.1998;

- In temeiul Hotararii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea

~i functionarea Ministerului Lucrarilor Publice ~i Arnenajarii Teritoriului;

- In conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 ~i a Decretului nr. 59111996;

- Ministrul Lucrarilor Publice ~i Amenajarii Teritoriului emite urmatorul

ORDIN

La cererea Institutului de Cercetari pentru Echipamente ~i Tehnologii de Mecanizarea Construcjiilor - ICECON SA Bucuresti, inregistrata cu nr. 2965107.11.1997, in conformitate cu prevederile art. 16 lit.e), alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 - privind apararea impotriva incendiilor ~i potrivit atributiilor ce Ii revin conform prevederilo~ Legii nr. 121/1996 art. 17 (1) lit. d), Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari avizeaza regulile ~i masurile de prevenire ~i stingere a incendiilor cuprinse in "Normativul privind proiectarea §i executarea instalatillor de ventilare §i climatizare" - indicativ I 5.

A vizul se emite in baza:

- redactarii finale elaborate de ICECON SA Bucuresti;

- proiectului/contractului numarul 105/1997;

- avizului C.T.S. al M.L.P.A.T. cu numarul 100/1997.

Art. 1. - Se aproba:

• Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare ~i climatizare, indicativ I 5 - 98;

• Normativ privind exploatarea instalatiilor de ventilare ~i climatizare, indicativ I 5/2 - 98.

Art. 2. - Normativele de la art. 1, se publica in Buletinul Constructiilor ~i in brosura tiparita de IPCT - S.A. si de ICECON - S.A.

Art.3. - Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii lui in Buletinul Constructiilor.

Art.4. - La aceiasi data i~i inceteaza valabilitatea "Normativul privind proiectarea ~i executarea instalatiilor de ventilare" indicativ I 5 - 79.

Art.5. - Directia Programe de Cercetare ~i Reglementari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

COMANDANTUL CORPULID POMPIERILOR MILITARI General de divizie,

log. IONEL CRACIUN

~EFUL INSPECTIEI PENTRU PREVENIREAINCENDllLOR Colonel,

Ing.~TEF AN FIRESCU

MINISTRU

NICOLAE NOICA

2

3

MINISTERUL DE INTERNE CORPUL POMPIERILOR MIL IT ARI INSPECTORATUL GENERAL

AVIZ

nr. 2 din 16.03.1998

La cererea Institutuluide Proiectare, Cercetare si Tehnica de Calcul in Constructii - IPCT SA, inregistrata cu nr. 147 din 18.02.1998, potrivit atributiilor ce ii revin conform prevederilor art. 17 alin. (1) lit. d), din Legea nr. 121/1996 §i ale art. 16 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997, aprobata prin Legea nr. 212/1997, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari avizeaza regulile §i masurile de prevenire §i stingere a incendiilor cuprinse in "Normativul privind exploatarea instalatiilor deventilare §i climatizare".

A vizul se ernite in baza:

- redactarii finale elaborate de IPCT S.A. Bucuresti, cu modificarile operate de catre I.G. - C.P.M., in textul reglementarii;

- proiectl contract numarul 1175/1996;

- avizului C.T.S./C.T.E. al M.L.P.A.T. cu numarul 101

din 19.04.1997;

- procesului - verbal nr. 37243 din 12.03.1998, al sedintei cornisiei de avizare a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.

COMANDANTUL CORPULID POMPIERILOR MILITARI General de divizie,

Ing. IONEL CRACIUN

~EFUL INSPECTIEI DE PREVENIRE A INCENDIILOR Colonel,

Ing.~TEF AN FIRESCU

4

INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU ECHIPAMENTE ~I TEHNOLOGII DE MECANIZAREA CONSTRUCTIILOR ICECON - S.A.

Departamentul instalatii

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA ~I EXECUTAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE ~I CLIMATIZARE INDICATIV I 5 - 98

DIRECTOR GENERAL: prof.dr.ing. P.Bratu DIRECTOR ~TIIN'fIFIC: ing. C. Rizzoli

~EF DIVIZIE VENTILARE - CLIMA TIZARE: dr .ing. S. Cruceanu RESPONSABIL TEMA: dr.ing. S. Cruceanu

COLECTIV DE ELABORARE: - dr.ing. Sergiu Cruceanu - ing. Luana Sandu

CONSULTANT ~TIINTIFIC: - prof.dr.ing, Gheorghe Dutil

COORDONATOR GENERAL: - dr.ing. Liviu Dumitrescu

RESPONSABIL DE LUCRARI

MLPAT: - ing. Ligia Forsea

5

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA ~I EXECUTAREA INST ALATIILOR DE VENTILARE ~I CLIMA TIZARE

Indicativ I 5-98 InIocuie~te I 5-79

1. OBIECT, DOMENnJ DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea ~i executarea instalatiilor de ventilare ~i climatizare din constructiile civile ~i de productie,

1.2. Prevederile normativului se aplica: • la instalatiile noi;

• la instalatiile care se modernizeaza, se reabiliteaza sau se transforma, precum ~i la efectuarea reparatiilor capitale.

1.3. Prin proiectarea ~i executia instalatiilor de ventilare ~i

climatizare se va asigura realizarea urmatoarelor cerinte de calitate:

• rezistenta ~i stabilitate;

• siguranta in exploatare;

• siguranta la foe;

• igiena, sanatatea oamenilor, refacerea ~i protectia mediului;

• izolatia termica, hidrofuga ~i economia de energie;

• protectia impotriva zgomotului.

1.4. Prevederile normativului au, in general, caracter de recomandare. Fac exceptie, fiind obligatorii, cerintele de calitate indicate la art. 1.3.

1.5. La proiectarea ~i executarea instalatiilor de ventilare ~i climatizare se vor respecta ~i prevederile cuprinse in reglementarile din anexa I a normativului.

1.6. Nu fac obiectul prezentului normativ instalatiile speciale de ventilare ~i climatizare, cum sunt instalatiile de dezodorizare, de sterilizare a aerului, de transport pneumatic, ventilarea construcjiilor agrozootehnice, camerele curate, ventilarea in mine precum ~i instalatiile pentru evacuarea fumului ~i a gazelor fierbinti in caz de incendiu (desfumare).

ELABORAT DE:

INSTITUTUL DE CERCETARE PENTRU ECHIPAMENTE ~I TEHNOLOGII DE MECANIZAREA CONSTRUCTIILOR (ICECON)

APROBATDE:

MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE ~I AMENAJARII TERiTORIULUI (MLPAT)

'cu Ordinul nr. 55/N/ din 15.07.1998

6

2. CALITATEA AERULUI DIN iNCAPERILE VENTILATE SAU CLIMATIZATE ~I CONFORTUL TERMIC

2.1. Instalatiile de ventilare ~i climatizare vor mentine in zona de activitate a incaperilor 0 calitate a aerului, care sa se incadreze in valorile indicate in tema de proiectare pentru cladirile civile ~i de "Normele generale de protectie a muncii" (NGPM) pentru cladirile de productie,

Concentratiile de sub stante inflarnabile ~i explozive in aerul incaperilor nu vor depasi valorile din NGPM.

2.2. Instalatiile de ventilare din cladirile civile ~i de productie vor

asigura in zona de activitate umana urmatorii parametrii de stare a aerului: • temperatura aerului, in perioada de iarna conform STAS 1907/2, iar pentru perioada de vara, in functie de natura activitajii depuse, conform NGPM sau a celor prevazute in anexa 3A;

• viteza aerului, conform NGPM sau a celor prevazute in anexa 3A.

2.3. Instalatiile de clirnatizare vor asigura temperatura, viteza ~i

umiditatea relativa a aerului, dupa cum urmeaza:

• in cladirile civile, in zona de activitate, conform temei de proiectare;

• in cladirile de productie, unde clirnatizarea este ceruta de natura procesului de productie, in limitele necesare desfasurarii acestuia. 2.4. Aerul inainte de a fi introdus in incaperile ventilate sau

climatizate va fi, dupa caz:

• filtrat ~i incalzit in cazul ventilarii mecanice;

• fiitrat, incalzit sau racit ~i umidificat, racit ~i uscat/umidificat in cazul climatizarii,

2.5. Recircularea aerului se admite numai cu respectarea prevederilor NGPM ~i a normelor igienice privind calitatea aerului din incapere.

Nu se admite recircularea aerului in urmatoarele cazuri:

• daca aerul din incapere contine substante toxice, iritante, cu miros neplacut sau cu microorganisme patogene;

• dad concentratia de substante nocive in aerul recirculat introdus in incapere depaseste 30% din concentratiile norrnate;

• daca in incaperile ventilate este posibila 0 degajare brusca de sub stante nocive;

7

~ pentru incaperi cu procese tehnologice de categoria A,B ~i C de perieol de incendiu.

2.6. In cazul recircularii aerului, debitul minim de aer proaspat exterior va fi de eel putin 10% din debitul total al instalatiei,

3. ALEGEREA SISTEMELOR DE VENTILARE ~I CLIMA TIZARE

3.1. Sistemul de ventilare sau climatizare se va alege pe baza modului de ocupare a incaperilor ventilate sau climatizate sal!. a analizei procesului de productie, astfel ca solutiile adoptate sa fie economice, eficiente, corelate si coordonate cu solutiile constructive de realizare a cladirilor.

3.2. Ventilarea natural a neorganizata realizata prin infiltratii de aer exterior ~i deschiderea ferestrelor este admisa la cladirile de locuit, cladirile civile rara aglomerari de persoane, precum ~i pentru cladirile de productie rara degajari de noxe ~i aglomerari de persoane, cu conditia asigurarii unui schimb orar minim de 0,5.

3.3. Prin ventilarea natural a organizata se po ate asigura:

• evacuarea caldurii degajate de sursele interioare sau patrunsa datorita radiatiei solare;

• evacuarea gazelor ~i vaporilor, cand aceste degajari sunt insotite de degajari de caldura la nivelul zonei de activitate, care asigura prin tiraj natural debitele de aer necesare pentru realizarea pe intreaga perioada a anului a concentratiei normate in zona de activitate considerata.

• evacuarea gazelor sau vaporilor din incaperile cu suprapresiune creata de instalatii de introducere mecanica a aerului proaspat;

• evacuarea prin ventilare locala a gazelor produse de procese tehnologice sau de combustie;

• introduce rea aerului proaspat de compensare in incaperi cu instalatii de evacuare pe cale mecanica:

• ventilarea dependintelor din cladirile de locuit ~i cele asimilate acestora, conform ST AS 6724/1.

3.4. Ventilarea mecanica general a se prevede pentru a asigura:

a) un debit de aer constant in timp (sau pe anumite perioade) in incaperile sau spatiile ventilate, ceea ce perrnite 0 diluare permanenta a noxelor;

8

b) filtrarea ~i incalzirea/racirea aerului introdus;

c) posibilitatea mentinerii supra/subpresiunii in incintele ventilate;

d) controlul miscarii aerului in interiorul incaperilor;

e) recircularea partiala sau totals a aerului evacuat.

3.5. Prin ventilarea mecanica generala se poate asigura:

• incalzirea cu aer cald a incintelor;

• introducerea aerului pentru a asigura in zona de activitate conditiile de calitate a aerului cerute de NGPM ~i prevederile temei de proiectare;

• introducerea aerului de compensare;

• evacuarea fumului ~i a gazelor fierbinti in caz de incendiu;

• presurizarea cailor de evacuare pentru impiedicarea patrunderii fumului in caz de incendiu.

3.6. Ventilarea mecanica local a poate asigura:

• evacuarea prafului, gazelor sau vaporilor de la utilajele de productie;

• crearea unor zone de protectie prin perdele sau dusuri de aer.

4. RECOMANDARI PRIVIND AMPLASAREA ~I CONSTRUCTIA iNCAPERILOR SAU A CLADIRILOR VENTILATE SAU CLIMA TIZATE

Generalitati

4.1. La amplasarea constructiilor trebuie sa stea in atentia arhitectilor ~i constructorilor ~i necesitajile impuse de realizarea instalatiilor de ventilare ~i climatizare, solutiile constructive aplicate putand conduce la economie de investitie ~i energie.

4.2. Dimensiunile incaperilor ventilate sau climatizate stabilite tehnologie sau arhitectural se vor verifica ~i din punct de vedere al posibilitatilor de ventilare sau climatizare.

inca peri sau cladiri ventilate natural organizat

4.3. Se recomanda orientarea incaperilor ventilate natural organizat cu latura mare perpendicular pe directia vantului dominant din perioada de vara,

9

4.4. Incaperile ventilate natural se vor prevedea cu deschideri pentru intrarea aerului exterior ~i cu deschideri pentru evacuarea aerului viciat.

4.5. Se recomanda ca adrnisia aerului exterior sa se asigure prin amplasarea prizelor de aer proaspat pe laturile lungi ale incaperilor ventilate natural organizat.

4.6. Accesul aerului exterior in incaperea ventilata natural organizat se va asigura prin prize de aer proaspat amplasate astfel incat sa nu fie obstructionate de cladirile anexe sau constructiile invecinate,

4.7. In incaperile cu sarcini diferentiate in plan se va asigura patrunderea aerului proaspat exterior in zonele mai reci ~i circulatia acestuia in interiorul incaperii din zonele reci spre zonele calde.

4.8. Lurninatoarele sau deflectoarele pentru evacuarea aerului din incapere se vor amplasa cat mai aproape de sursele de caldura.

indiperi sau cladiri indilzite cu aer cald, ventilate mecanic sau climatizate

4.9. Prin proiectare se vor aplica solutii care reduc schimbul de caldura cu exteriorul, precum ~i infiltratiile de aer exterior.

4.10. Pentru reducerea aporturilor de caldura din exterior, la cladirile clirnatizate se recomanda solutii arhitecturale cu un grad redus de vitrare, prevederea unor elemente de umbrire a unor vitraje reflectorizante, camere tampon fata de exterior, peretii exteriori ai incaperilor clirnatizate orientati spre nord etc.

4.11. Nivelul de zgomot adrnis in incaperile ventilate - climatizate, se va incadra in prevederile "Instructiunilor tehnice pentru proiectarea rnasurilor de izolare fonica la cladirile civile, social-culturale, ~i tehnicoadministrative" - P122, a "instructiunilor tehnice pentru proiectarea ~i executarea masurilor de protectie acustica ~i antivibratila la cladiri industriale" -. P121, a "Instructiunilor tehnice pentru proiectarea ~i executarea salilor de auditie publica din pun~t de vedere acustic" - P123, asigurandu-se izolarea impotriva zgomotului conform ST AS 6156 "Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii civile ~i socialculturale -, Lirnitele adrnisibile ~i parametrii de izolare acustica" ~i cu "Norrnativul privind proiectarea ~i executarea masurilor de izolare tonica ~i a tratamentelor acustice ale cladirilor" C125.

10

4.12. Pentru a preveni infiltratiile de aer exterior in incaperile ventilate sau climatizate se recomanda a se prevedea perdele de protectie, camere tampon sau perdele de aer la usi, porti sau goluri tehnologice. 4.13. Pentru accesul in incaperile cu degajari de sub stante toxice, inflamabile sau explozibile se vor prevedea camere tampon conform reglementarilor de specialitate.

4.14. in incaperile cu instalatii de ventilare locala (hote, nise, dispozitive de aspiratie laterala etc.) se vor prevede pereti despartitori sau . ecrane de protectie, daca pot apare curenti de aer care sa perturbe evacuarea aerului prin aceste instalatii,

5. INST ALA TIl DE VENTILARE ~I CLIMA TIZARE DIN CLADIRILE DE PRODUCTIE

5.1. Utilajele de productie care degaja noxe se recomanda a fi carcasate pentru evacuarea noxelor prin dispozitive de aspiratie locala,

5.2. Locurile de munca in care nu exista degajari de noxe se recomanda a fi protejate prin:

- dispunerea proceselor de productie cu degajari de noxe in incaperi separate;

gruparea utilajelor cu degajari de noxe din halele necompartimentate astfel incat sa se formeze zone curate in zone impurificate distincte ~i despartite prin culoare de trecere.

5.3. Utilajele cu degajari de caldura amplasate in incaperi de productie se recomanda a fi izolate terrnic.

5.4. Utilajele de productie care expun zona de lucru la radiatii terrnice cu intensitate mai mare de 700 W 1m2 se recornanda a fi separate de restul compartimentului cu panouri protectie etc.

5.5. Se recornanda ca utilajele prevazute cu dispozitive de aspiratie local a sa se amplaseze in zonele de circulatie redusa a curentilor de aer 5.6. Se va evita comunicarea directa-intre incaperile cu degajari de noxe ~i incaperile lara degajari de noxe.

6. INSTALATII ELECTRICE ~I DE AUTOMATIZARE AFERENTE INSTALATJlLOR DE VENTILARE SAU CLIMATIZARE

6.1. Comanda motoarelor electrice care actioneaza ventilatoarele se va face fie din apropierea acestora, daca exista posibilitatea verificarii

11

funcjionarii normale a agregatelor, fie de la distanta daca se asigura sernnalizarea functionarii ventilatoarelor.

6.2. Instalatiile de ventilare sau climatizare din incaperi de categoria A ~i B pericol de incendiu se vor dota cu sisteme pentru sernnalizarea opririi accidentale a ventilatoarelor.

6.3. Instalatiile de ventilare sau climatizare pentru incaperile de categoria A, B sau C pericol de incendiu vor fi prevazute cu mijloace de oprire, a ventilatoarelor in caz de incendiu, din locuri accesibile.

6.4. Se va asigura functionarea pe timpul incendiilor a instalatiilor pentru irnpiedicarea patrunderii sau pentru evacuarea fumului prin masurile indicate in "Normativul pentru proiectarea ~i executarea instalatiilor electrice la consurnatori cu tensiune pana la lOOOV - 17. Analog se va asigura continuitatea in alimentarea cu energie electrica a instalatiilor de ventilare - climatizare a carer oprire ar putea cauza incendii, explozii, intoxicatii ale persoanelor din incaperi (cladiri) sau pagube procesului de productie,

6.5. Comanda motoarelor electrice care actioneaza echipamentul de ventilare sau climatizare se va face cu sisteme de interblocaj electric, pentru a se asigura:

- punerea in functiune a instalatiilor de aspiratie inaintea celor pentru introducerea aerului ~i oprirea instalatiilor de aspiratie in urrna celor pentru introducerea aerului, in cazul incaperilor cu pericol de incendiu ~i explozie, precum ~i in cazul incaperilor cu regim de depresiune;

- punerea in functiune a instalatiilor pentru introducerea aerului inaintea celor de aspiratie ~i oprirea lor dupa cele de aspiratie, in cazul incaperilor cu regim de suprapresiune;

- pornirea ventilatoarelor inaintea utilajelor racordate la instalatiile de desprafuire ~i oprirea acestor utilaje inaintea ventilatoarelor;

- pomirea ventilatoarelor inaintea bateriilor pentru incalzirea aerului cu rezistente electrice ~i decuplarea rezistentelor electrice inaintea ventilatoarelor;

- punerea in functiune ~i iesirea din functiune a perdelelor de aer simultan cu actionarea mecanica a deschiderii ~i inchiderii usilor din halele industriale.

6.6. lncaperile, spatiile si compartimentele pentru centralele de ventilare sau clirnatizare, vor fi prevazute cu instalatii de iluminat artificial. 6.7. Instalatiile ~i echipamentul electric din centralele de ventilare sau climatizare, vor fi corespunzatoare categoriei pericol de incendiu in care este incadrata cladirea ventilata sau climatizata,

12

6.8. Nisele, eabinele si dulapurile vizitabile utilizate ca mijloace de ventilare locala, la care iluminarea generala a incaperii nu asigura conditiile de lucru necesare, vor fi prevazute cu iluminat local, cu masurile de securitate impuse de natura substantelor degajate ~i a conditiilor de lucru.

6.9. Elementele instalatiilor de ventilare (canale, ventilatoare, cicloane etc.) vor fi legate la pamant, conform prevederilor din Normativul 1.7.

7. VENTILAREA NATURAL A ORGANIZATA

Generalitati

7.1. Elementele sistemului de ventilare naturala organizata se vor dimensiona prin considerarea numai a presiunii termice, flira a tine searna de presiunea vantului,

Elementele componente ale instalatiei de ventilare naturala organizata

7.2. Instalatia de ventilare natural a organizata se va realiza din urmatoarele elemente:

a. prize pentru introducerea aerului exterior in perioada de vara;

b. prize pentru introducerea aerului exterior in perioada de iarna;

c. deflectoare sau iluminatoare cu ochiuri mobile pentru evacuarea aerului din incapere,

7.3. Elementele instalatiei de ventilare organizata vor fi prevazute cu organe de inchidere ~i reglare accesibile ~i cu manevrare usoara, de la nivelul pardoselii.

7.4. Prize pentru introducerea aerului exterior vara pot fi: - usile exterioare de acces;

- ferestrele eu ochiuri mobile;

- prizele realizate din goluri in elementele de constructie,

7.5. ferestrele cu ochiuri mobile utilizate ca prize de aer exterior vara, se vor amplasadeasupra parapetului.

Prin constructie se va asigura deschiderea ferestrelor la un unghi de 45°-90°, fiind preferate cele cu posibilitatea de rotire in jurul unei axe orizontale.

13

7.6. Prizele de aer exterior protejate cu plase de sarma, jaluzele fixe inclinate spre exterior la 45° sau graatare dirijabile se vor amplasa in parapetul constructiei, cota inferioara minima fiind de 0,40 m fata de trotuar, ele fiind prevazute la fata interioara cu 0 u~a ce se va inchide etans in perioada rece a anului. Ele se vor concepe astfel ca sa nu permits patrunderea apelor meteorice in incapere sau in grosimea peretelui.

7.7. Prizele de aer exterior, pentru perioada de iarna, se vor realiza din ferestre cu ochiuri mobile ce se deschid la un unghi de 15° - 30°, marginea inferioara a ferestrei amplasandu-se la 3-6 m inaltime de pardoseala,

7.8. Prizele de aer exterior se vor amplasa pe exteriorul cladirii astfel incat sa fie inlaturat pericolul introducerii in incapere a un,or substante nocive, toxice, inflamabile sau explozibile, inclusiv sub actiunea vantului, 7.9. Daca directia vantului dominant in perioada de vara este cunoscuta (de exemplu in cazul cladirilor amplasate in vai), se va urmari ca prizele de aer exterior sa fie amplasate pe laturile expuse vantului.

7.10. la amplasarea prizelor de aer exterior se va urmari sa nu

existe in dreptul acestora:

- surse de caldura;

- obstacole tehnologice sau constructive.

Daca degajarile de caldura sunt neuniform repartizate in spatiul incaperii, prizele de aer exterior vor fi distribuite proportional cu fluxurile termice emise de surse.

In incaperile cu zone in care se produc sau se pot produce degajari de noxe se va asigura circulatia din zonele curate spre zonele cu noxe, iar de aici spre exterior.

7.11. lncaperile cu degajari mici de caldura (sub 25W/m3) se vor echipa dupa caz cu deflectoare sau luminatoare cu ferestre cu ochiuri mobile, iar cele cu degajari mai mari de caldura se vor prevedea cu luminatoare cu ochiuri mobile.

7.12. Atat deflectoarele cat si luminatoarele cu ferestre cu ochiuri mobile vor asigura:

- evacuarea aerului viciat din incaperea ventilata:

- inlaturarea posibilitatilor de patrundere a apelor meteorice in

incaperea ventilata, inclusiv sub actiunea vantului,

- inlatuarea posibilitatilor de patrundere in zona de activitate a degajarilor de noxe sub actiunea vantului,

Se va asigura 0 rezistenta aeraulica minima a acestor echipamente. Luminatoarele se vor inchide la capete cu paravane pentru a preveni patrunderea aerului exterior sub actiunea vantului, Daca luminatorul are peste 25 m lumgimese vor prevedea paravane intermediare din 25 in 25 m.

7.13. In incaperile in care zonele calde alterneaza cu cele reci, luminatoarele cu ferestre cu ochiuri mobile se prevad numai deasupra surselor de caldura. Nu se recomanda ca acelasi luminator sa acopere atat zonele calde cat ~i cele reci.

7.14. Incaperile mari cu 0 dispunere a utilajelor cu degajari de caldura ce creeaza zone calde altemativa cu zone reci, deasupra zonelor calde se vor dispune cu luminatoare pentru evacuarea aerului viciat iar deasupra zonelor reci, cu luminatoare pentru introducerea aerului proaspat,

8. VENTILAREA MECANICA GENERALA A iNCAPERILOR A. INTRODUCEREA AERULUI

Prizele de aer

8.1. Prizele de aer proaspat se vor amplasa in zonele cu impurificarea minima a aerului exterior. Se recomanda amplasarea prizelor in zonele verzi sau in vecinatatea acestora,

8.2. Prizele de aer vor fi protejate impotriva radiatiilor solare directe, a patrunderii precipitatiilor atmosferice ~i a corpurilor straine in instalatie, precum ~i impotriva blocarii cu zapada,

8.3. Prizele de aer vor fi situate cu latura inferioara la 0 inaljime de sol de eel putin 2 m.

In cazuri exceptionale, prizele pot fi situate cu latura inferioara ~i la 1 m de sol, cu obligativitatea de a se filtra aerul de praf, inainte de introducerea sa in incaperi.

8.4. Ca regula general a, prizele de aer vor fi prevazute in peretii exteriori ai cladirilor de preferinta in peretii orientati catre N, N-E sau N- V.

8.5. In situatiile in care amplasarea prizelor de aer pe peretii cladirilor nu este posibila, prizele pot fi amenajate la capetele unor turnuri de aer amplasate de preferinta in zone verzi, la 0 distanta de eel putin 5 m de cm de comunicatie ~i cu respectarea conditiilor de la art. 8.3. In cazul platformelor industriale prizele de aer pot fi amplasate in turnuri industriale.

15

Distributia aerului in indiperi

8.6. Introducerea aerului in incaperile ventilate se va face astfel incat curentii de aer ce se formeaza in zona ocupata, corelati cu temperatura incaperilor, sa nu creeze conditii de inconfort.

8.7. In incaperile cu degajari de caldura sau de vapori de apa, se recomanda introducerea aerului la partea inferioara, prin guri de introducere situate la 0 inaltime maxima de 1,5 m de la nivelul pardoselii (latura inferioara a gurii de introducere). In situatia unor pardoseli curate, Tara depuneri de praf, ~i cand temperatura aerului introdus, asociata cu viteza curenjilor de aer, nu poate crea conditii de inconfort la nivelul gleznelor, se va prefera amplasarea gurilor de refulare la inaltirnea minima de 150-200 mm de la nivelul pardoselii (latura inferioara a gurii de introducere). Fac exceptie de la aceste recomandari , instalatiile de ventilare combinate cu incalzirea prin aer cald cu jeturi limitate spatial.

8.8. Cand instalatia pentru introducerea aerului proaspat are functiunea de dilutie, se va urmari ca debitele de aer introduse in diferitele zone ale incaperii sa corespunda necesarului de aer al zonelor respective.

8.9. Cand instalatla pentru introducerea aerului proaspat are functiunea de a compensa aerul evacuat prin dispozitive de aspiratie locala si, simultan, functiunea de incalzire cu aer cald, distributia aerului proaspat se va face uniform in toate zonele incaperii, indiferent de modul de repartitie al debitelor de aer evacuate din diferitele zone ale halei.

8.10. In toate cazurile se va urmari realizarea incalzirii unifonne a incaperilor.

In situatia prevazuta la art. 8.8, uniformitatea Incalzirii incaperii se va realiza, la nevoie, prin corpuri sau aparate de incalzire independente de instalatia de ventilare, prin baterii suplimentare de incalzire montate in tubulatura de distributie sau alte mijloace.

8.11. In incaperile in care se desfasoara procese de productie Tara degajari de caldura sau umiditate, schema de introducere a aerului in incapere, amplasarea gurilor de introducere ~i evacuare a aerului, latimea maxima a spatiului ce poate fi ventilat de un jet, temperatura aerului introdus ~i conditiile de curgere a aerului in amonte de gura de introducere se indica in "Instructiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau incalzirea cu aer cald prin jeturi orizontale" 1.5/1.

16

8.12. In incaperile in care se desfasoara procese de productie cu degajari de caldura pennanente care depasesc cedarile de cal dura ale incaperii, in perioada rece a anului, temperatura aerului introdus in incapere se recomanda a nu fi sub 15+ 16°C.

8.13. Instalatiile pentru introducerea aerului proaspat vor servi de regula incaperi cu caracteristici similare de puritate sau viciere.

Instalatiile comune pentru introducerea aerului proaspat in inca peri cu degajari de sub stante diferite sunt pennise numai daca nu se pot produce amestecuri inflamabile, explozive, corozive sau cu toxicitate sporita, prin combinarea acestor substante.

De asemenea nu se admit instalatii comune pentru introducerea aerului proaspat pentru incaperi cu destinatii diferite daca acestea se incadreaza in categoria A, B sau C de pericol de incendiu sau reprezinta sali aglomerate.

B. ASPIRATIA AERULUI

Captarea aerului viciat

8.14. Gurile de aspiratie din incaperile lara surse tehnologice de caldura se vor amplasa la partea inferioara a zonei de lucru (sau chiar la nivelul pardoselii) ~i la distanta minima posibila de sursele de degajare daca: - sursele tehnologice degaia substante volatile;

- exista posibilitatea unor degajari bruste ~i in cantitate mare a unor

noxe cu densitate mai mare decat cea a aerului.

Gurile de aspiratie se vor amplasa la partea superioara a incaperilor lara surse tehnologice de cal dura, cand exista pericol de acumulare a unor gaze sau vapori avand densitate mult mai mica decat a aerului ~i degajate in volum mare.

In cazurile in care se pot produce concomitent degajari de noxe cu densitati mai mari ~i mai mici decat a aerului se vor prevedea guri de aspiratie atat la partea superioara, cat ~i la partea inferioara a incaperii,

8.15. In zonele cu surse tehnologice de caldura, gurile de aspiratie ale instalatiilor de ventilare generals se vor amplasa in general la partea superioara a incaperilor, indiferent de densitatea substantelor degajate in raport cu aerul.

17

8.16. La amplasarea in plan a gurilor de aspiratie apartinand

instalatiilor de ventilare general a se va urmari:

- repartizarea lor cat mai uniforms in zonele viciate;

- montarea la distante minime posibile fata de sursele de degajare;

- pozitionarea lor fata de gurile de introducere a aerului proaspat

astfel incat sa se asigure posibilitatea spalarii zonei viciate cu aer curat;

- distantarea fata de utilaje care pot impiedica evacuarea aerului;

- distantarea fata de locurile de munca stabile.

8.17. Stabilirea pozitiei gurilor de aspiratie se va face cu respectarea cerintelor functionale, tinand searna ~i de incadrare in arhitectura incaperilor. Gurile, adecvate cerintelor arhitectonice, vor fi prevazute cu dispozitive de protectie pentru evitarea patrunderii corpurilor straine.

8.18. Debitele de aer evacuate prin gurile de aspiratie vor fi repartizate in incaperi in mod proportional cu debitele de aer proaspat introduse.

8.19. Instalatiile comune de ventilare generala pentru aspiratia aerului din incaperi in care se pot produce degajari de sub stante diferite din punct de vedere chimic sunt permise numai in conditiile art.8.13.

,Evacuarea aerului viciat

8.20. Conductele de evacuare in suprapresiune ale instalatiilor de aspiratie se vor monta de regula in spatii in care vicierea produsa de eventuale scapari prin neetanseitati, nu creaza pericol pentru sanatatea oamenilor, pericol de deteriorare a constructiei, de incendiu sau explozie.

8.21. Conductele de evacuare care transporta aer incarcat cu vapori vor fi izolate termic pe portiunile montate in exterior sau in spatii inchise neincalzite.

8.2~. Aerul viciat cu praf, gaze, vapori va fi epurat inainte de evacuarea sa in atmosfera, in toate cazurile in care se depasesc concentratiile maxime admise.

8.23. Gurile de evacuare a aerului viciat montate pe acoperis se amplaseaza la 0 inaltime minima de 0,5 m, peste punctul eel mai inalt al constructiei (coama acoperisului, coarna luminatorului etc.).

In cazul evacuarii unor substante nocive se va inlilta conducta de evacuare peste umbra aerodinamica creata de constructiile invecinate.

18

8.24. Refularea in atmosfera a aerului viciat care contine substante toxice, corozive sau inflamabile se va face prin dispozitive de evacuare care asigura 0 miscare vertical a, in sus (dispozitive de evacuare cu jet vertical). 8.25. Amplasarea gurilor de evacuare pe acoperis se va face cu respectarea urmatoarelor conditii:

- amplasarea in plan orizontal si vertical fatli de prizele de aer proaspat ~i fatli de directia ~i sensul vantului dominant sli nu permits introducerea in cladirea ventilata sau in cladirile invecinate a noxelor evacuate;

- sli fie situate, daca este posibil, in zonele de presiune negativa create de vant.

Gurile de evacuare a aerului viciat vor fi protejate impotriva patrunderii impuritatilor, intruziunilor ~i precipitatiilor atmosferice.

8.26. In cazurile in care nu este posibila amplasarea gurilor de evacuare deasupra acoperisului, se admite amplasarea acestora in elementele exterioare de constructie, cu respectarea urmatoarelor conditii:

. - sli se asigure posibilitatea de evacuare permanenta a aerului viciat

printr-o protectie adecvata impotriva actiunii nefavorabile a vantului;

- sa nu patrunda aerul evacuat in incaperi prin ferestrele situate pe aceeasi fat ada;

8.27. La evacuarea aerului viciat din incaperi cu un conti nut ridicat de umiditate se va evita amplasarea ventilatoarelor in exterior (pe terasa, acoperis etc.)

9. VENTILAREA MECANICA LOCAL\.

A. VENTILAREA PRIN ASPIRATIE

9.1. Aspiratia locala a gazelor, vaporilor, fumului ~i prafului se va realiza prin carcasarea utilajelor puse in depresiune prin dispozitive de aspiratie locala de tip partial deschis sau deschis.

9.2. La sistemele de desprafuire se vor folosi cu precadere, pe baza analizei tehnico-economice, agregate individuale de aspiratie ~i filtrare in locul celor centrale.

9.3. Utilajele care genereaza cantitati reduse de praf, cu dimensiunea particulelor de peste 50 microni (masini de ascutit, polizoare etc.), amplasate la distante de peste 25 m unul de altul ~i care efectueaza

19

operatii auxiliare procesului tehnologic, se vor prevedea cu dispozitive de limitare a raspandirii prafului in locul dispozitivelor de ventilare locala, 9.4. Constructia si amplasarea dispozitivelor de aspiratie locala va realiza evacuarea cat mai completa a noxelor tara sa impiedice procesul de productie, asigurand totodata prevenirea accidentelor de munca,

9.5. Hotele se vor monta numai deasupra surselor cu degajari de caldura ~i de vapori sau gaze eu densitatea mai mica decat a aerului.

La proieetarea hotelor se va tine seama de urmatoarele cerinte:

- marginile hotei vor depasi limitele sursei de degajare, pe to ate laturile libere, eu O,4h (h fiind inaltimea de la sursa la deschiderea de aspiratie a hotei);

- unghiul de deschidere al hotei va fi de maxim 60 grade;

- hotele cu lungimi mai mari de 300 mm vor fi prevazute eu mai

multe raeorduri de aspiratie situate la distanta maxima intre axe de 1500 mm. Hotele vor fi compartimentate prin peretii verticali despartitori, plasati la jumatatea distantei dintre doua raeorduri de aspiratie alaturate; se poate folosi montarea la partea superioara a hotei a unei eonducte orizontale eu guri de aspiratie reglabile;

- hotele duble, cu fanta de aspiratie pe perimetru, se recomanda in special pentru absorbtia substantelor cu noeivitate ridicata:

- hotele montate deasupra surselor cu degajari bruste de gaze sau vapori vor avea volum de acumulare, care sa poata evacua substantele nocive lara pericolul scaparii acestora in zona de lucru.

9.6. Dispozitivele de aspiratie laterala se vor monta astfel:

- pe 0 latura a sursei (baie industriala, masa se lucru etc.) cand aceasta este amplasata eu una din laturile mari lfmga un perete ~i are 0 lungime de eel mult 800 mm sau cand sursa este arnplasata departe de pereti ~i are 0 latime de eel mult 500 mm;

- pe ambele laturi ale sursei, cand aceasta are 0 latime cuprinsa intre 500 ~i 1000 mm, indiferent de modul ei de amplasare.

9.7. Nisele vor fi prevazute eu mijloaee pentru asigurarea aspiratiei

uniforme pe intreaga deschidere de lueru. .

Cand degajarile din interiorul niselor au densitate mai mica decat aerul, precum si in to ate cazurile de degajari de caldura in interiorul niselor, aeestea vor fi prevazute cu aspiratie superioara,

Cand degajarile din interiorul niselor au densitate mai mare decat aerul (praf etc.) nisele vor fi prevazute eu aspiratie inferioara.

20

Nisele cu aspiratie cornbinata (Ia partea inferioara ~i superioara) se vor folosi in cazul unor degajari complexe (grele ~i usoare), ~i in cazurile in care nu se cunoaste exact natura ~i densitatea substantelor degajate.

Nisele cu aspiratie pe laturile verticale se recomanda pentru cazurile in care generarea noxelor se face brusc.

9.8. Instalatiile comune de aspiratie locala de la sursele cu degajari de substante diferite din punct de vedere al compozitiei chimice sunt perrnise numai in conditiile art, 8.13.

B. VENTILAREA PRIN REFULARE

Dusuri de aer

9.9. Pentru ameliorarea conditiilor de lucru in locurile de munca fixe, expuse la radiatii calorice mai mari de 700 W/m2 se vor prevedea, dusuri de aer individuale sau colective, daca nu pot fi aplicate masurile prevazute la art. 5.3 ~i 5.4.

9.10. Temperaturile ~i vitezele curentilor de aer create de dusurile de aer se vor stabili in conforrnitate cu NCPM, in functie de intensitatea radiatiei terrnice, de eategoria muncii ~i perioada de functionare din timpul anului.

9.11. Dusurile de aer nu se. vor utilizaca mijloe de protectie locala impotriva degajarilor de gaze, vapori sau praf.

Perdele de aer

9.12. Se prevad perdele de aer pentru a preveni patrunderea aerului rece din exterior in incaperile incalzite, prin usi sau goluri tehnologice cand nu este posibila folosirea perdelelor de protectie elastice sau construirea de camere tampon ~i anume:

- cand nu este admisa scaderea temperaturii aerului eu mai mult de 2 ... 3 grade C sau rnarirea vitezei curentilor de aer in zona de lucru, din motive tehnologice, indiferent de frecventa ~i de durata desehiderii usilor sau portilor ~i indiferent de temperatura aerului exterior;

- pentru usi eu frecventa ~i durata mai mare de desehidere (peste 5 minute intr-o ora), cand exista loeuri de munca fixe afeetate de desehiderea acestora ~i cand nu sunt posibile alte masuri de protectie (paravane etc.);

21

- pentru incaperi cu dagajari de vapori de apa la care este necesara deschiderea frecventa a usilor;

- pentru golurile in pereti situate la nivelul zonei de lucru cand nu este posibila inchiderea lor ~i cand dimensiunile golurilor, respectiv distantele lor fala ·de locurile de munca cele mai apropiate pot determina conditii de inconfort termic.

9.13. Perdelele de aer orizontale pe latura inferioara a usii de acces se vor prevedea in halele cu pardoseli curate, lara praf, cand exista posibilitatea aplicarii unor masuri de protectie impotriva patrunderii impuritatilor in conducta de distributie. Acest tip de perdele nu se va folosi cand mijloacele de tranport stationeaza in deschidere.

9.14. Perdelele de aer orizontale montate pe latura superioara a usilor se vor prevedea la deschiderile de acces in cladirile comerciale, de utilitate publica etc.

9.15.Perdelele de aer verticale montate pe 0 singura latura a usii de acces, pot fi utilizate la usi cu latimea pana la 3m, daca nu se prevede stationarea temporara a mijlocului de transport in usa.

9.16. Perdelele de aer verticale, bilaterale, se vor prefera celor unilaterale, indiferent de latimea usilor ~i se vor folosi in special cand mijloacele de transport pot stationa in u~a.

9.17. La cladirile civile ~i pu~ice, aerul va fi incalzit pana la 0 temperatura care, asociata cu viteza curentilor in deschiderea usii, sa nu

creeze conditii de inconfort. .

9.18. In halele de productie, intrarea ~i scoaterea din functiune a perdelelor de aer va fi corelata cu actionarea mecanica a usilor de acces in hala,

10. VENTILAREA MIXTA

10.1. Ventilarea mixta prin introducerea mecanica ~i evacuarea natural a in suprapresiune se va realiza in incaperi care necesita 0 ventilare mecanica de dilutie ~i care nu comunica prin usi, ferestre sau goluri tehnologice cu alte spatii inchise.

Nu se va utiliza acest sistem cand aerul exfiltrat din incaperea ventilata poate crea prejudicii mediului ambiant sau din calculul tehnicoeconomic reiese ca folosirea caldurii recuperate din aerul recuperat printr-un sistem de ventilare mecanica este mai avantajos.

22

10.2. Ventilarea mixta prin evacuare mecanica si introducerea aerului exterior prin usi, ferestre sau alte goluri special amenajate, se poate realiza in incaperi cu degajari de noxe pentru a impiedica raspandirea acestora in incaperile adiacente ~i la care patrunderea aerului direct din exterior nu poate afecta defavorabil calitatea aerului interior ~i daca se asigura incalzirea aerului proaspat exterior.

11. iNCALZIREA CU AER CALD

11.1. Incalzirea eu aer cald se realizeaza, de regula, in toate incaperile din constructiile civile, publice ~i de productie prevazute eu sisteme de ventilare mecanica de introducere a aerului,

De asemenea, incalzirea cu aer cald se prevede pentru incaperi ale carer dimensiuni, conditii funcjionale sau mod de folosire nu permite folosirea eficienta a altor sisteme de incalzire,

Totodata incalzirea cu aer cald se poate folosi cand corpurile de incalzire statice nu pot asigura singure necesarul de caldura.

11.2. lncalzirea cu aer cald se poate folosi in paralel cu corpurile de incalzire statice cand este necesara satisfacerea unor conditii de confort

termic in zonele perimetrale ale incaperii, .

11.3. In cazul incaperilor care necesita temperaturi de introducere diferite, se vor prevedea baterii de incalzire suplimentare pentru incaperile care necesita temperaturi de introducere mai ridicate. Neeesarul de caldura la sistemul de incalzire cu aer cald se stabileste pe baza bilantului termic, tinand seama de existenta corpurilor de incalzire statice ~i de caldura necesara incalzirii aerului proaspat exterior introdus de instalatie,

11.4. Debitul de aer al instalatiei de ventilare ~i lncalzire cu aer cald se va stabili tinand seama de:

- neeesarul de caldura al incaperii, astfel incat sa nu se depaseasca limitele de temperatura recomandate pentru aerul introdus in zona de activitate;

- debitul de aer necesar pentru ventilarea incaperii:

- debitul de aer necesar pentru uniformizarea temperaturii aerului

din incapere,

11.5. Daca debitul de aer necesar ventilarii generale nu asigura acoperirea necesarului de caldura al incaperii, sau nu asigura 0 repartijie

23

corespunzatoare a temperaturii aerului in zona de aetivitate se va realiza: - reeireularea aerului;

- cresterea temperaturii aerului introdus in incapere (aer proaspat

amesteeat cu aer recirculat) rara depasirea temperaturii aerului admis in zona de activitate;

- marirea debitului de aer proaspat (cand nu este admisa

recircularea aerului).

11.6. Debitul de aer cald pentru incalzirea incaperii - cand nu este necesara ventilarea - nu va fi sub limita minima necesara unei distributii satisfacatoare aerului in incapere.

11.7. La amplasarea gurilor de introducere ~i evacuare a aerului se vor avea in vedere prevederile din "Instructiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau lncalzirea eu aer cald prin jeturi de ae~ orizo~~ale" - 1.5,/1, respectiv din "Instructiunile tehnice pentru proiectarea instalatiilor de incalzire a halelor industriale cu jeturi de aer limitate spatial" - I. 26.

11.8. In cazurile in care instalatia de aer cald este combinata eu ventilarea si are functie de dilutie a noxelor degajate neuniform, distributia debitelor de aer se va face in functie de cantitatea ~i calitatea nocivitatilor

degajate in diferitele zone ale spatiului respectiv. . .

11.9. In instalatiile de incalzire cu aer cald comb mate cu ventilarea mecanica, in care este necesara repartizarea neuniforma a debitelor de aer cald, sau a caldurii, se pot utiliza agregate pentru aer cald suplimentare independente de instalatia de ventilare mecanica general a sau baterii de incalzire secundare. .

11.10. Aerotermele ~i generatoarele de aer cald nu se vor amplasa in incaperi cu degajari de vapori sau gaze combustibile, cand temperatura

de aprindere a acestora poate genera explozii sau incendii. ~ .

11.11. Agregatele de aer cald ~i aerotermele nu se amplaseaza m incaperi in care nivelul.de zgomot produs prin functionarea ~e:stora depaseste nivelul admis. In aeeste cazuri agregatele se amplaseaza mtr-o incapere alaturata ~i se racordeaza la 0 tubulatura de i~trodu~er~. ~

11.12. Temperatura de introducere a aerului cald in mcapere se

stabileste astfel ca: .

- temperatura maxima sa corespunda prevederilor din NCPM;

- temperatura minima astfel la patrunderea jetului in zona de

activitate, temperatura acestuia sa se incadreze in temperatura ambianta cu valoarea impusa de viteza aerului in zona respectiva; indeplinirea

24

prevederilor de temperatura minima urmand a fi verificata ~i in conditiile

perioadei de tranzitie a incalzirii. .

Pentru a realiza 0 economie de energie termica in exploatare se recomanda ca temperatura aerului introdus in incapere sa nu depaseasca 45- 55 grade C.

t1.13. In constructiile prevazute eu instalatii automate de semnaliz e ~i stingere a incendiilor, incalzirea cu aer cald va fi realizata astfel in t (temperatura, viteza ~i directia de deplasare a aerului cald) sa evite intrarea gresita in functiune a acestora. Aceleasi masuri se vor lua ~i pentru elementele de protectie la foe (usi, obloane, trape) a carer actionare se face prin topirea unui fuzibil.

11.14. La instalatiile de incalzire cu aer cald care functioneaza exclusiv cu aer exterior ~i care nu sunt utilizate continuu timp de 24 ore, se recornanda sa se prevada recircularea aerului pentru a asigura incalzirea incaperii inainte de inceperea activitatii,

11.15. Se pot folosi variante ale sistemului de incalzire cu aer cald ~i distributie prin canale, la care prepararea centralizata a aerului se face la o temperatura mai ridicata decat cea de refulare (dar sub limita impusa de normele igienico-sanitare ~i de NCPM), astfel:

- distributia prin canale a unui debit mai redus de aer lao 0 temperatura mai ridicata ~i apoi la locul de utilizare, folosind aparate de inductie, se refuleaza in incapere tin amestec de aer transportat ~i aer recirculat;

- solutia cu doua canale de aer - cald ~i rece - care prin amestec trimit prin gura de refulare aerul la temperatura necesara, cu posibilitatea unei reglari automate locale.

11.16. Asigurarea omogenitatii aerului, pentru incaperile inalte (peste 5 m inaltime) ~i impiedicarea stratificarii terrnice se recomanda a se realiza prin introducerea aerului in zona de activitate cu jeturi verticale de sus in jos sau prin folosirea unor aparate speciale sau a unor ventilatoare pentru destratificare etc. in conforrnitate cu "Instructiunile tehnice pentru proiectarea unor sisteme de introducere a aerului in hale industriale in scopul reducerii consumului de eombustibil" - I. 39.

11.17. Inclilzirea cu aer cald a spatiilor care nu necesita ventilare se recomanda a se realiza prin prepararea local a a aerului eald tara tubulatura (generatoare, agregate de aer cald sau aeroterme).

lncalzirea incaperilor cu suprafata sub 100m2 avand cerinte de

25

--~

climatizare (birouri, magazine etc.) se poate asigura prin agregate locale de climatizare, folosind un agent termic sau energie electrica,

11.18. lncalzirea cu aer cald utilizand jeturi de aer limitate spatial, avand bataie mare, se poate folosi in hale industriale in conformitate cu "Instructiunile tehnice pentru proiectarea instalatiilor de incalzire a halelor industriale cu jeturi de aer limitate spatial" - 1.26.

11.19. In lipsa unui agent termic se pot folosi generatoare de aer cald in care incalzirea aerului se face prinarderea unui combustibil (lichid sau gazos), in spatii admise prin reglernentari de siguranta la foe,

11.20. La incalzirea cu aer cald se va urmari reducerea consumului de caldura prin:

- recuperarea caldurii continute in aerul viciat evacuat;

- recircularea aerului cald din zona superioara a incaperilor inalte

(peste 5 m inaltime) cu respectarea prevederilor art. 2.6;

- introducerea aerului cald direct in zona de activitate.

12. VENTILAREA CU RACIREA AERULUI

12.1. Ventilarea cu racirea aerului se poate realiza fie pentru racirea incaperilor cu aer rece exterior printr-o ventilare intensa in timpul noptii (supraventilare nocturna), fie printr-o instalatie de racire, prin racirea continua a aerului, in perioada de functionare ceruta ..

12.2. Supraventilarea nocturna se prevede in incaperi sau cladiri cu un grad ridicat de inertie termica.

12.3. Pentru asigurarea unui microclimat adecvat supraventilarea nocturna se poate aplica pentru incaperi sau cladiri care nu sunt folosite in timpul noptii, utilizarea lor fiind Iimitata la prima parte a zilei (orele 7-16), cum ar fi: bancile, . institutiile publice, birourile de proiectare etc., renuntandu-se la instalatia de climatizare.

De asemenea, sistemul se po ate realiza in incaperi sau cladiri care nu sunt utilizate in timpul noptii, dar utilizarea lor se intinde peparcursul intregii zile,· cum ar fi magazinele, restaurantele etc., pentru reducerea sarcinii frigorifice a instalatiei de climatizare.

. • 12.4. Supraventilarea nocturna va functiona in cursul noptii

asigurand un numar mare de schimburi de aer care sa conduca la racirea incliperilor respective.

26

12.5. Instalatia de supraventilare nocturna se compune din ventilator, motorul de antrenare, filtru de praf, tubulatura ~i gurile de introducere.

Instalatia de supraventilare nocturna combinata cu instalatia de climatizare poate utiliza aceeasi tubulatura si guri de ventilare ca ~i instalatia de climatizare. De asemenea, se recornanda utilizarea ventilatoarelorcu doua turatii.

Trecerea de la supraventilarea nocturna la climatizare se po ate realiza manual sau automat, cu un dispozitiv cu ceasornic combinat cu elemente de sesizare amplasate in incaperile climatizate.

12.6. Sistemul de ventilare cu racirea aerului cu instalatia de racire, nu se va utiliza la incaperi cu suprafete vitrate marl, fua dispozitive de ecranare impotriva radiatiei solare, cu orientari defavorabile vara (S,SE,SV,V,NV), cu grad redus de izolare termica ~i cu degajari importante de caldura.

12.7. Instalatia de racire va asigura dupa caz: - racirea aerului exterior;

- racirea aerului amestecat;

- racirea aerului recirculat.

12.8. Instalatia de racire se compune din ventilator, motor de antrenare, baterie de racire, filtru de praf, guri de aer ~i tubulatura (in cazul racordarii la 0 retea de canale). In multe cazuri este recomandabila folosirea unui aparat de racire in locul instalatiei de racire.

12.9. Se recomanda prevederea unui separator de picaturi dupa bateria de racire pentru a impiedica antrenarea acestora in instalatie. Se va asigura colectarea ~i evacuarea pe cale naturala sau fortata a condensului rezultat pe suprafata exterioara a bateriei de racire,

12.10. Sursa de frig pentru instalatia de' racire poate fi dupa caz: - apa de la retea sau din puturi de adancime;

- apa racita sau saramura, foarte rar gheata;

- freon in baterii cu detenta directa,

12.11. Nu este permisa in instalatiile de ventilare sau climatizare, utilizarea direct in bateriile de racire a agentilor de racire vatamatori pentru organismul uman (amoniac, bioxid de carbon).

12.12. La utilizarea agentilor de racire se va tine seama de reglementarile internationale privind inlocuirea treptata a celor cu actiune distrugatoare asupra paturii de ozon din atmosfera.

27

13. VENTILAREA CU UMIDIFICAREA AERULUI

-13.1. Ventilarea cu umidificarea aerului se poate prevedea pentru incaperi in care procesul de productie necesita realizarea in anumite limite a umiditatii relative a aerului sau pentru a impiedica incarcarea aerului cu sarcini electrostatice.

13.2. Umidificarea aerului se poate realiza prin unul din urmatoarele procedee:

- injectarea de abur viu (produs de generatoare electrice sau preluat din retelele de abur) in aerul incaperii sau in canalul de refulare;

- pulverizarea apei prin duze (cu sau tara aer comprimat), discuri in miscare (pulverizare mecanica) sau pulverizare cu ultrasunete;

- utilizarea camerelor de umidificare.

13.3. Instalatia sau aparatul adoptat nu trebuie sa pulverizeze picaturi de apa pe suprafetele metal ice (pericol de coroziune).

13.4. Se vor prevedea dispozitivede captare ~i evacuare a vaporilor de apa condensati,

13.5. La instalatiile mari, functionand cu apa in regim de recirculare, se vor introduce substante inhibatoare pentru a impiedica formarea de bacterii ~i germeni patogeni.

14. VENTILAREA CU USC AREA AERULUI

14.1. Instalatiile sau aparatele pentru uscarea aerului au ca scop reducerea continutului absolut de umiditate al aerului introdus in incapere. 14.2. Reducerea continutului absolut de umiditate se poate realiza

prin:

a. racirea aerului cu ajutorul unui agent de racire a carui temperatura este inferioara temperaturii punctului de roua al aerului supus racirii, utilizandu-se de regula 0 masina frigorifica;

b. absorbtia vaporilor de apa din aer, utilizand sub stante desicante solide (alumogel, silicagel) sau lichide (clonuri).

14.3. Pentru sarcini mici se pot utiliza aparate transportabile construite pe principiile aratate la art. 14.2.

14.4. In cazul utilizarii unei instalatii - aparat folosind procedeul indicat la art. 14.2(a) se vor avea in vedere prevederile art. 12.8; 12.9; 12.11; 12.12.

28

14.5. In cazul folosirii procedeului indicat la art.14.2(b) se vor prevedea doua unitati (una in functiune, cealalta in regim de regenerare).

15. CLIMA TIZAREA iNCAPERILOR

Geoeralitiiti

15.1. Climatizarea incaperilor poate fi partiala sau totals. Sistemele de climatizare partiala realizeaza: incalzirea, racirea, racirea ~i uscarea aerului, Se asigura introducereal evacuarea caldurii ~i evacuarea de vapori de apa (cand se realizeaza racirea ~i uscarea aerului) pentru a mentine temperatura prescrisa ~i a nu depasi 0 anumita umiditate relative, considerata maxima.

Clirnatizarea totala presupune utilizarea unui aparat care realizeaza intr-o anumita succesiune incalzirea, umidificarea, racirea ~i uscarea aerului supus tratarii, pentru mentinerea unui microclirnat impus de conditiile de confort termic sau de procesul tehnologic.

NOTA: In practica ~i in cataloagele comerciale se utilizeaza pentru aparatele de clirnatizare totala sau partiala, sau chiar pentru aparate numai de racire, aceeasi denumire: "Aparate de clirnatizare".

15.2. Sistemele de climatizare se pot realiza cu:

- aparate mobile;

- aparate de fereastra;

- dulapuri de clirnatizare;

- sisteme split;

- centrale de clirnatizare.

15.3. Clirnatizarea unei incaperi se poate realiza cu un aparat sau mai multe aparate identice sau de capacitati diferite.

In cazul utilizarii pentru aceeasi incapere a doua sau mai multe aparate, termostatele aparatelor se vor regIa pe aceeasi temperatura pentru a evita ca un aparat sa asigure incalzirea, iar celalalt racirea incaperii.

Aparate mobile

15.4. Aparatele mobile de clirnatizare se pot utiliza pentru racirea aerului intr-o incapere existenta, a carei destinatie se modi fica pentru un interval scurt de timp.

29

r

Se va tine seruna ca aparatele mobile, tip monobloc, sunt racite cu aerul extras din incaperea racita, care va fi evacuat in exterior printr-o tubulatura. In acest scop se va prevedea 0 gura de evacuare a aerului,

La aparatele de climatizare mobile de tip Split, racite cu aer exterior, se va asigura legatura prin conducte flexibile intre unitatea interioara ~i cea exterioara, aceste aparate asigurand doar racirea aerului nu si improspatarea acestuia.

Se po ate prevedea 0 unitate mobila pentru racirea succesiva a mai multor incaperi.

Condensatul din aparat se colecteaza intr-un recipient ce se goleste

zilnic.

Aparate de fereastra

15.5. Se va prevedea un aparat de fereastra pentru racirea aerului in una, doua sau trei incaperi alaturate sau un numar restrans de aparate de fereastra pentru incaperi situate in diverse puncte ale unei cladiri, cand prevederea unui dulap sau a unei centrale de climatizare nu este posibila sau justificata,

Condensatorul se racoreste cu aer exterior.

15.6. Aparatele de fereastra se pot amplasa la partea de jos a ferestrei (intr-un ochi de gearn), sub nivelul ferestrei sau deasupra acesteia.

Se va acorda 0 atentie deosebita etanseitatii in jurul aparatului.

La montajul in peretele exterior se va avea grija ca partea exteriora a aparatului sa fie complet libera pentru a asigura aspiratia ~i refularea libera a aerului de racire, Daca grosimea peretelui exterior obtureaza partial grilele de aspiratie, se va decupa peretele sub un unghi de 45°, pe portiunea grilelor, pentru ca acestea sa fie complet libere.

La amplasarea aparatelor de climatizare deasupra ferestrei, aparatele se vor monta astfel incat gura de aspiratie a aerului interior sa se afle pe fata de jos a aparatului.

15.7. Incaperile mari (peste 25m2) se pot prevedea cu mai multe aparate de climatizare de fereastra,

15.8. La alegerea numarului de aparate ~i a amplasarii acestora se va avea in vedere ca jetul de aer refulat de aparat sa nu creeze 0 senzatie de inconfort pentru ocupantii din incapere.

15.9. Aparatele de fereastra asigura racirea aerului dintr-o incapere ~i in unele cazuri ~i incalzirea acestuia, in anumite limite ale temperaturii

30

exterioare (daca sunt prevazute in sistem de pompa termica sau contin rezistente electrice).

De regula aparatele de fereastra nu asigura improspatarea aerului din incapere, ci eel mult filtrarea acestuia, daca sunt prevazute cu 0 celula filtranta, Totusi unele aparate de fereastra cu clapeta pentru aer exterior, permit introducerea unui debit redus de aer proaspat,

15.10. Se va asigura evacuarea libera a condensului (colectat de sub bateria de racire), printr-un furtun in exterior sau la canalizare.

15.11. Nivelul de zgomot produs de aparat trebuie sa fie inferior celui admis in incapere, Iuandu-se masuri pentru asigurarea acestei cerinte (covor sau garnituri de cauciuc etc.).

15.12. In cazul racordarii aparatului la 0 tubulatura de ventilare se va asigura posibilitatea unei demontari usoare, in vederea interventiilor,

Dulapuri de climatizare

15.13. Dulapurile de climatizare se prevad pentru a asigura intr-una sau mai multe incaperi alaturate, conditiile de temperatura ~i umiditate a aerului prin racirea/incalzirea ~i umidificareaJuscarea aerului exterior sau a amestecului de aer exterior cu aer recirculat.

15.14. Dulapurile de climatizare pot fi monobloc sau in sistem split.

Aparatele monobloc sunt de obicei racite cu apa, iar cele split cu aer exterior.

15.15. Dulapurile de climatizare se pot amplasa in incaperea climatizata sau intr-o incapere alaturata.

La amplasarea in incaperea climatizata, refularea aerului se va face

prin:

- grile pe una, doua, trei sau patru directii (cu jaluzele reglabile)

amplasate intr-o cutie de distributie aflata la partea superioara a aparatului; - pardoseala dubla, in situatii speciale;

- tubulatura ~i grile reglabile, in cazul unor incaperi mario

La amplasarea intr-o incapere .separata, introducerea ~i evacuarea aerului se va realiza prin canale ~i guri de ventilare.

15.16. Dulapurile de climatizare se vor amplasa in apropierea unui perete exterior pentru racordarea prizei de aer proaspat, Priza de aer proaspat va asigura eel putin 10'+ 25 % din debitul de aer al aparatului. 15.17. Dulapurile de climatizare se vor racorda la canalele de

31

ventilare prin intennediul unor elemente elastice care sa impiedice transmiterea vibratiilor mecanice catre canalele de aer. Se va verifica daca compresorul ~i ventilatorul sunt prevazute prin constructie cu panouri fonoizolante.

15.18. La amplasarea dulapurilor de climatizare in incaperea climatizata nivelul de zgomot va fi inferior celui admis pentru incaperea respectiva,

Se recomanda ca dulapurile de climatizare sa fie asezate pe un material absorbant (covoare de cauciuc moale etc.) pentru a reduce eventualele vibratii,

15.19. Dulapurilede climatizare pot realiza incalzirea aerului cu baterii alimentate cu energie electrica, apa calda, abur sau cu freon (in sistem pompa termica),

Racirea aerului se realizeaza cu apa racita sau baterii cu detenta directa (caz in care bateria de racire constituie evaporatorul unei masini frigorifice).

Masina frigorifica se va amplasa in exteriorul cladirii la dulapurile de tip split ori in partea inferioara a dulapului la cele monobloc.

Umidificarea aerului se realizeaza cu duze de abur incorporate in dulap (aburul este produs electric) sau printr-un distribuitor aflat intr-un modul separat.

in acest scop se va realiza racordarea dulapurilor de climatizare, dupa caz, la energie electrica, apa calda cu circulatie fortataJapa fierbinte/abur, apa racita cu circulatie fortata/freon, abur pentru umidificare izoterma.

15.20. Tava de colectare a condensatului (de sub bateria de racire) se va racorda la 0 conducta care va elimina gravitational condensatul format, 15.21. Pe eel putin doua laturi ale dulapului de climatizare se va asigura spatiul necesar pentru interventii la filtru, baterii, ventilator, compresor etc.

15.22. Dulapul de climatizare va contine urmatoarele elemente de siguranta:

- presostat de joasa ~i inalta presiune in circuitul agentului de racire, pentru protectie contra presiunilor prea joase sau prea inalte ale agentului frigorific;

- tennocontact inseriat cu in~urarea motorului compresorului pentru protectia impotriva supraincalzirii;

32

- termostat de protectie impotriva inghetului atat dupa bateria de incalzire (cand instalatia nu functioneaza) cat si dupa eea de racire ell detent a directa (la functionarea numai eu aer exterior sau la debite de aer mai mici decat cele nominale).

Sistemul split

15.23. Sistemul split se recomanda pentru reducerea zgomotului din incaperile climatizate, a masei aparatelor utilizate ~i a spatiului necesar pentru amplasarea aparatelor in cladire.

15.24. Aparatele de climatizare in sistem split se pot prevedea pentru racirea aerului din una sau mai multe incaperi, ca mediu de racire a condensatorului utilizandu-se aerul exterior sau apa de racire.

Aparatele pot fi cu sau rara improspatarea aerului din incaperile climatizate.

Unitatea interioara (de vaporizare) se va alege dupa caz:

- pentru montat pe perete (la nivelul pardoselii, suspendat la partea

superioara sau la plafon);

- tip caseta pentru montat in plafonul fals;

- de colt pentru montat la plafon.

Unitatea exterioara (de condensare) se va amplasa:

- la racirea cu aer exterior, pe un perete exterior al incaperii, pe balcon sau pe teras a cladirii;

- la racirea cu apa intr-o incapere alaturata,

Se recomanda ca la racirea cu aer, unitatea exterioara sa se amplaseze intr-un lac umbrit sau pe 0 fatada mai putin expusa radiatiei solare (N;NE;NV;E).

Se recomanda ca la amplasarea unitatii exterioare pe una din fatadele prineipale ale cladirii sa se realizeze tinand seama ~i de cerintele arhitectonice.

15.25. Aparatele de tip split pot fi minisplit pentru incaperi mici de circa 20-25 nr' sau multisplit (pentru incaperi mari sau mai multe incaperi).

Se recomanda a se prevedea 0 unitate extericara pentru aliment area cu frig a mai multor unitati interioare - multisplit-sistem [2 -i- 4(6) unitati interioare] sau sistemul VRV (5-12 unitati interioare).

Unitatea exterioara va fi prevazuta cu un numar de compresoare egal cu numarul unitatilor interioare, astfel incat fiecare unitate interioara sa aiba eompresorul propriu.

33

15.26. Legatura intre unitatea interioara ~i unitatea exterioara se va realiza prin doua conducte de cupru (lichid, gaz), izolate termic, iar pe partea electrica prin circuitele de alimentare cu energie electric a si de automatizare.

Diametrul conductelor de legatura ~i distantele maxime pe orizontala ~i verticals intre unitatea interioara ~i cea exterioara vor fi in limitele prevederilor din prospectul aparatului.

15.27. Se va evita montarea unui aparat de perete pe plafon ~i invers (tava de colectare a condensatului avand de regula 0 pozitie corespunzatoare montajului), daca in prospectul aparatului nu se specifica in mod expres ca este construit pentru ambele tipuri de montaj.

15.28. Unitatile interioare ale aparatelor split, pentru montaj pe perete sau la plafon se vor amplasa tinand seama de urmatoarele considerente:

- jeturile de aer sa parcurga toata incaperea sau portiuni de incapere deservita si sa nu fie indreptate direct spre ocupanti:

- sa se poata interveni cu usurinta la aparat;

- sa fie posibila eliminarea libera a condensatului (daca eliminarea

condensatului nu se poate realiza prin gravitatie, se va prevedea 0 pompa pentru evacuarea acestuia).

15.29. Aparatele de tip caseta pentru montare in plafon fals, precum si cele amplasate la partea superioara a incaperii sau pe plafon se recomada sa se prevada cu telecomanda,

15.30. Aparatele split tip caseta pentru mont at in plafon fals se pot prevedea pentru racirea/incalzirea incaperilor de dimensiuni mari in plan ~i refuleaza pe patru directii, aspiratia tiind centrala. Ele functioneaza cu freon, in sistem pompa de caldura (sau numai racirea) sau cu apa rece/calda,

La suspendarea de plafon se va tine seama de dimensiunile ~i masa aparatului precum ~i de faptul ca au piese in miscare.

15.31. Aparatele pentru montat in plafonul fals, lara carcasa, se racordeaza prin tuburi flexibile la 1 ... 3 anemostate de plafon. Se recomanda amplasarea aparatului nu in incaperea climatizata, ci intr-o anexa, din considerente acustice ~i de intretinere.

Aparatele Split modulare

15.32. Aparatele split modulare sunt constituite din mai multe module (camera de amestec, filtru, baterie de racire, baterie de incalzire,

34

ventilator, atenuator de zgomot, baterie de incalzire electrica etc.) care se asambleaza la fata locului.

Ele sunt concepute pentru a fi montate pe orizontala sau verticala, cu refulare in sus sau in jos.

in lipsa spatiului unele module se pot monta orizontal, iar altele vertical, modulul ventilator montandu-se pe directia refularii. Actionarea ventilatorului se va realiza cu curele trapezoidale sau se va folosi un ventilator cu rotor exterior.

15.33. Aparatul modular se va amplasa astfel incat sa se asigure 0 depanare usoara (schimbarea filtrului, inlocuirea rezistentelor electrice, actionarea jaluzelelor de aer proaspat ~i recirculat etc.). in acest sens pe una din laturile lungi se va lasa un spatiu de deservire avand latimea egala cu adancirnea aparatului.

15.34. Din motive acustice ~i de economie de energie se recornanda ca aparatele modulare sa fie prevazute cu regulatoare de turatie (in trepte sau cu actiune continua, daca acest dispozitiv nu a fost prevazut prin constructie). Variatia turatiei se va realiza cu regulatoare de turatie sau cu motoare cu modificarea numarului de poli. La agregatele cu debit de aer variabil, prevazute cu baterii electrice de incalzire, debitul minim de aer va fi eel putin egal cu debitul (indicat de fumizorul bateriei) ce trebuie sa spele rezistenta electrica,

15.35. Aparatele modulare au de regula doua tevi pentru colectarea condensatului (pentru montaj orizontal sau vertical). Se va avea grija ca decuparea carcasei aparatului sa se faca in dreptul stutului corespunzator montajului.

15.36. Se recomanda prevederea unui termostat de protectie impotriva inghetului la bateriile de racire cu detenta directa, care sa decupleze compresorul la atingerea temperaturii de + 2 ... + 3 0 C pe circuitul de aer.

15.37. La mont area aparatului modular se vor lua masuri impotriva vibratiilor (vibroizolatoare din cauciuc, arcuri elicoidale din otel, racorduri 'elastice din panza hidrofuga etc.)

15.38. Aparatele modulare se pot piasa in incaperea climatizata, refularea aerului facandu-se prin intermediul unei tubulaturi.

15.39. La sistemul multisplit pentru mai multe incaperi se prevede o unitate exterioara ~i 2 ... 4(6) unitati interioare (cate 0 unitate interioara pentru fiecare incapere), iar sistemul VRV se prevede la 0 unitate exterioara 5 ... 12 unitati interioare.

35

15.40. Unitatea exterioara va respecta distantele de amplasare fata de elementele de constructie, indicate in prospecte, spre a permite circulatia nestanjenita a aerului exterior pentru racirea condensatorului.

Agregate de acoperis

15.41. Agregatele de acoperis se pot prevedea pentru montaj pe acoperis, (cu acordurile de aspiratie ~i refulare pe verticala sub aparat) sau la nivelul solului (cu racorduri laterale). Ele realizeaza racirea ~i uscarea aerului sau racirea, uscarea si incalzirea aerului. Incalzirea aerului se realizeaza in sistem pompa de caldura si/sau cu rezistente electrice, ori gaze sau combustibillichid.

Temperaturile exterioare minime de functionare ~i gradul de acoperire a sarcinii termice pentru incalzire se indica in prospectul aparatului.

15.42. Agregatele de acoperis se vor monta pe un schelet metalic dimensionat corespunzator si asigurat impotriva deplasarilor in caz de seism. 15.43. Priza de aer proaspat a agregatului se monteaza fie pe peretele camerei de amestec fie pe canalul de aspiratie.

15.44. Tubulatura exterioara de ventilatie (aspiratie ~i refulare) se va izola termic, iar termoizolatia se va proteja cu tabla zincata,

15.45. Agregatele de acoperis se vor amplasa fata de elementele de constructie sau alte agregate, la 0 distanta care sa permita accesul la filtre, compresoare, baterii electrice, tablouri de comanda etc.

15.46. Agregatele de acoperis sunt asigurate prin constructie impotriva propagarii vibratiilor. Tubulatura se va racorda prin racorduri elastice.

Deasupra ventilatoarelor condensatorului se va asigura un spatiu liber de 2 ... 3m.

Agregate centrale

15.47. Agregatele centrale pentru prepararea aerului climatizat se pot folosi pentru climatizarea mai multor incaperi sau a unor incaperi de dimensiuni mari.

La alcatuirea sau alegerea agregatelor se vor avea in vedere urmatoarele criterii:

36

1. Microclimatul ce trebuie realizat in incapere (temperatura, umiditatea relativa, viteza aerului, concentratia de noxe etc.) se va corel a cu clima exterioara;

2. Modul de reglare a temperaturii interioare: in fiecare incapere in parte; pe grupe de incaperi sau unica;

3. Posibilitatea de amplasare a agregatelor in interior si in exterior (se va line seama de riscurile amplasarii in exterior);

4. Sursele de alimentare cu energie: electrica, combustibil gazos, termoficare;

5. Sistemele de climatizare a incaperilor ("numai aer" sau "apa-

aer");

6. Unitati exterioare racite cu aer sau apa, cu stocarea frigului etc.;

7. Recuperarea caldurii sau a frigului;

8. Nivelul de zgomot admis in incaperi;

9. Gradul de filtrare al aerului preparat; 10. Diverse cerinte tehnologice.

15.48. Agregatele se pot realiza in urmatoarele variante: - sistem monobloc sau sistem split;

- refularea aerului liber prin grile sau racordarea la tubulatura de

ventilare;

- pentru asigurarea confortului termic sau in scopuri tehnologice;

- pentru functionarea numai vara sau in tot timpul anului.

15.49. Pentru debite mari (peste lm'zs) se pot folosi camere de clirnatizare realizate din elemente prefabricate care se asarnbleaza la fata locului. Aceste camere de climatizare contin elemente componente, care asigura amestecul aerului proaspat ~i recirculat, filtrarea, incalzirea, racirea, umidificarea ~i vehicularea aerului.

15.50. Camerele de climatizare se vor realiza dintr-un schelet metalic ~i placi de tip sandwich, prevazute in interior cu izolatie termica si fonica, Placile vor fi din tabla zincata sau din aluminiu, iar umplutura: vata mineral a, vata de sticla; poliuretan expandat etc., asigurand 0 rezistenta termica de cca 1,25 ... 3,5m2K/W (masa cca 30 .. .40 kg/rn') si 0 izolare fonica care sa asigure un nivel acustic de sub 40db(A).

15.51. Usile camerelor de climatizare vor fi cu deschidere spre exterior pentru 0 mai buna etansare la presiuni negative. La depresiuni mari (peste 300Pa) pentru a nu bloca persoane la functionarea ventilatorului se recomanda deschiderea usilor spre interior, deschiderea normal a devenind imposibila.

37

Grupurile de racire

15.52. Unitatile de condensare se monteaza de regula in exterior (pe acoperis, in consola pe zidurile exterioare sau la nivelul solului). Racirea condensatoarelor, in majoritatea cazurilor se realizeaza cu aero

Grupurile de racire sunt alcatuite din condensator, compresor §i ventilator axial (unul sau mai multe unit ali in functie de capacitate).

La cladirile civile, tinand seama de nivelul de zgomot creat se vor asigura distante corespunzatoare fata de locuinte.

15.53. Pentru unitatile mari se recomanda (din motive acustice) cu ventilatoarele axiale ale condensatoarelor sa aiba turatie reglabila, functie de temperatura exterioara, astfel incat noaptea, cand temperatura este mai scazuta, turatia sa fie mai mica si nivelul de zgomot mai redus.

15.54. Din motive economice se recomanda racirea cu aer a condensatoarelor. Daca conditiile tehnice §i tehnologice nu permit racirea cu aer, se va folosi racirea cu apa (furnizata de un turn de racire), Se va asigura debitul si temperatura apei de racire pentru 0 functionare corecta a compresoarelor, conform indicatiilor din prospectul acestora.

15.55. Daca nu exista posibilitatea amplasarii in exterior a grupurilor de condensatoare racite cu aer, acestea se pot monta ~i in interior in urmatoarele variante:

- folosind ventilatoare radiale in loc de ventilatoare axiale si tubulatura de ventilare;

- asigurand accesul liber la condensator a aerului si canale de evacuare de la ventilatoarele axiale.

15.56. Racitoarele de apa (chillere) repezinta masini frigorifice care au ca scop racirea apei utilizate in sistemele de climatizare cu ventiloconvertoare sau c1imaconvertoare. Evaporatorul masinii frigorifice este un schimbator de caldura la care circuitul primar este parcurs de freon, iar circuitul secundar de apa supusa racirii.

15.57. La racitoarele de apa in sistem split pentru a proteja de inghe], unitatea care se monteaza in interior contine conmpresorul ~i evaporatorul (fiind fermata din una sau mai multe bucati), iar unitatea exterioara, racita cu aer, contine condensatorul §i ventilatorul axial aferent (constituita de asemenea din una sau mai multe bucati).

15.58. Racitoarele de apa se pot monta pe acoperis, teras a, la nivelul solului sau in interior (daca sunt in sistem split).

38

15.59. Pompa de circulatie a apei racite se va monta in central a de climatizare, ca si vasul de expansiune, de regula, inchis,

15.60. Racitorul de apa se va monta pe 0 fundatie metalica si se va cere avizul proiectantului de rezistenta cand se monteaza pe un planseu. 15.61. Conductele de apa racita (ducere si intoarcere) se vor izola termic, in mod corespunzator cu cochilii (protejate la exterior) sau vor fi prevazute cu termoizolatie care se va te~cui, gletu.i si V~?si.. ~

15.62. Unitatile de racire a apei ce se reahzeaza III sistern de pompa termica vor furniza in sezonul rece apa calda pentru incalzire. Temperatura exterioara pana la care vor lucra (cu scaderea corespunzatoare a puterii termice) va fi acoperitoare fata de valoarea indicata de furnizor.

15.63. Racitoarele de apa se vor asigura impotriva deplasarilor orizontale in caz de seism.

15.64. Desi prin constructie racitoarele de apa sunt asigurate impotriva transmiterii vibratiilor, se recornanda ca in cladirile civile sa se ia masuri suplimentare.

16. VENTILAJlliA CLADIRILOR DE LOCIDT

16.1. Ventilarea cladirilor de locuit si a celor asimilate acestora

(vile, camere de hotel, camine, carnere de spital etc.) se poate realiza prin: - ventilarea natural a neorganizata;

- ventilarea naturala organizata a dependintelor;

- ventilarea mecanica de aspiratie pentru dependinte;

- ventilarea mecanica generals, ce poate fi combinata ~i cu

incalzirea cu aer cald sau/si cu climatizarea partiala sau totala.

16.2. Ventilarea natural a neorganizata este admisa dad se asigura schimbul orar minim, cerut de art. 3.2.

16.3. Este obligatorie ventilarea natural a organizata sau ventilarea mecanica de aspiratie pentru dependintele tara ferestre spre exterior (bai; incaperi cu dus, closet si lavoar; incaperi cu closet ~i lavoar; incaperi cu closet; camari), pentru dependintele cu ferestre spre exterior dar avand utilaje de preparare a hranei sau a apei calde cu flacara libera (bai, buditarii), pentru camerele de colectare a gunoiului, precum ~i pentru subsoluri.

39

16.4. Ventilarea naturala organizata a dependintelor, a camerelor de colectare a gunoiului si a subsolurilor, se va realiza in conformitate cu prevederile standardului SR 672411 "Ventilarea dependintelor din cladirile de locuit. Ventilarea naturala. Prescriptii de proiectare".

16.5. Ventilarea mecanica de aspiratie pentru dependinte se va realiza in conformitate cu prevederile standardului SR 6724/2 "Ventilarea dependintelor din cladirile de locuit. Ventilarea mecanica cu ventilator central de evacuare. Prescriptii de proiectare" sau cu prevederile standardului SR 6724/3 "Ventilarea dependintelor din cladirile de locuit. Ventilarea mecanica cu ventilatoare individuale de evacuare. Prescriptii de proiectare" .

16.6. Ventilarea mecanica general a a cladirilor de locuit si a celor asimilate acestora se va organiza astfel incat aerul proaspat sa fie introdus in incaperile de locuit (dormitoare, birouri, camere de zi, sufragerii), iar aerul vieiat sa fie evacuat prin dependinte (bai, bucatarii),

Circulatia aerului din camerele de locuit spre dependinte se va asigura prin grile reglabile, amplasate in partea inferioara a usilor sau a peretilor despartitori, dintre aceste incaperi, sau prin prevederea unor fante in partea inferioara a usilor.

16.7. Se recornanda combinarea ventilarii mecanice generale a cladirilor de locuit ~i a celor asimilate acestora, cu incalzirea cu aer cald sau/si cu cJimatizare, care sa asigure total sau partial necesarul de energie termica a cladirii.

16.8. Pentru cJimatizarea unui apartament sau a unei case unifamiliale se recomanda prevederea unui aparat de fereastra, a unui dulap de climatizare racordate la 0 tubulatura de ventilare sau utilizarea sistemului split.

16.9. Pentru climatizarea cladirilor multifamiliale sau a caselor unifamiliale de mari dimensiuni, precum si a celor asimilate acestora se recornanda a se analiza prevederea unor dulapuri de cJimatizare, a sistemului multisplit sau a unor centrale de cJimatizare.

17. INSTALATII DE VENTILARE DE AVARIE

17.1. Vor fi prevazute cu instalatii de ventilare de avarie incaperile in care este posibila degajarea brusca a unui volum de sub stante toxiee sau

40

inflarnabile pe care instalatiile de ventilare dimensionate pentru un r~~im normal nu-l pot evacua in perioada de timp necesara pentru restabilirea conditiilor normale de lucru ~i evitarea pericolului de incendiu sau explozie.

17.2. Comanda instalatiilor de avarie va fi manuala sau automata atat in interiorul eat ~i din exteriorul incaperii ventilate prin dispozitive arnplasate lfmga usile de intrare.

17.3. Instalatiile de avarie vor fi de regula, independente de alte instalatii de ventilare din incapere. Instalatia de avarie poate avea elemente comune cu iastalatia de ventilare din incapere, daca aceasta solutie este determinata de considerente economice ~i numai in cazurile in care function area ventilarii de avarie nu poate fi prejudiciata in niei 0 situatie

previzibila. . .,

17.4. Se vor utiliza sisteme de interblocaj electnc astfel ca instalatia

pentru introducerea aerului in incapere sa nu poata functiona i~ timpul purjarii incaperii. Admisia aerului de compensare se va face numai pe cale naturala prin ferestre si usi exterioare sau prin golurispecial prevazute in acest scop.

Se admit exceptii de la aceasta prevedere daca mentinerea unei

anumite temperaturi in incapere in timpuljnirjarii este determinata de conditiile de productie.

18. MASURI PENTRU PREVENIREA INC END IlL OR ~I A EXPLOZIILOR

Prevederi generale

18.1. Instalatiile de ventilare si climatizare vor fi astfel proiectate ~i executate incat sa evite izbucnirea (producerea), favorizarea sau propagarea incendiilor si a exploziilor in conforrnitate cu prevederile "Normelor tehniee de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia

la actiunea focului" NTPRCPAF - 118. .

18.2. La proiectarea instalatiilor de ventilare - climatizarese va elabora un scenariu de siguranta la foe in functie de categoria de importanta a constructiei, conditiile de utilizare privind riscurile' potentiale de incendiu ~i posibilitatile deinterventie a serviciilor mobile de pompieri. Sistemele de

41

__ .

I

ventilare vor asigura Iimitarea propagarii fumului in spatiul incaperilor ventilate pe caile de evacuare in caz de incendiu.

18.3. La realizarea sistemelor de ventilare sau climatizare se va asigura reducerea posibilitatilor de formare a amestecurilor explozive ~i de propagare a incendiilor prin canale de ventilare, precum ~i utilizarea unor materiale, elemente si echipamente corespunzaroare,

Nu se admite prevederea unor sisteme comune de ventilare sau climatizare pentru mai multe incaperi cu degajari de sub stante care in amestec mecanic sau combinatie chimica pot provoca aprindere sau explozie.

18.4. Instalatiile de ventilare sau climatizare a constructiilor si/sau spatiilor (incaperilor) de categoriile A,B ~i C de pericol de incendiu vor fi separate de cele ale categoriilor D si E de pericol de incendiu. Evacuarea prin aceeasi instalatie de ventilare a substantelor care, in amestec mecanic sau combinatie chimica pot provoca 0 aprindere sau 0 explozie, nu este permisa,

18.5. Aerotermele, generatoarele de aer cald, aparatele de climatizare, agregatele de racire, etc" amplasate in incaperile de categoria A, B si C de pericol de incendiu sau care ventileaza-climatizeaza aceste incaperi, precum ~i aparatura de cornanda vor fi in constructie antiexploziva si vor fi prevazute cu dispozitive care impiedica transmiterea flacarilor prin elemente componente (canale, guri de ventilare etc.). Pentru incaperile de categoria C de pericol de incendiu, aceste prevederi se aplica numai daca in incaperi pot apare degajari de praf, vapori sau gaze combustibile.

Aceste prevederi se vor coordona cu "Norme generale de protectia muncii" NGPM ~i cu "Normativul privind proiectarea, executarea ~i receptionarea instalatiilor electrice in medii cu pericol de explozie" - I. D .17.

Instalatiile de ventilare sau climatizare a incaperilor in care se depoziteaza, manipuleaza sau se prelucreaza sisteme combustibile, a salilor aglomerate ~i a incaperilor cu aparatura de mare valoare sau importanta deosebita (centre de calcul, camere de comanda etc), vor fi independente de celelalte instalatii de ventilare - climatizare ale constructiei.

Racordarea ventilarii magazinelor (spatii de vanzare ~i depozitare), a restaurantelor (sali de mese, holuri, bucatarii, dependinte), a garajelor etc., la ventilarea general a a constructiei sau a incaperilor cu alta destinatie nu este permisa,

18.7. La teatre si cinematografe, ventilarea scenei ~i a cabinei de proiectie se va realiza cu canale de ventilare independente de cele ale salii

:1

42

de spectacol. Este permisa amplasarea in aceeasi centrala de ventilare sau climatizare a ventilatoarelor sau a agregatelor de ventilare - climatizare aferente acestora.

18.8. La cladirile monobloc sau blindate din categoriile A,B si C de pericol de incendiu, instalatiile de ventilare si climatizare vor fi prevazute cu dispozitive de inchidere in caz de incendiu (clapete antifoc) ~i de semnalizare a inchiderii acestora, concomitent cu comanda opririi instalatiei.

18.9. Camerele tampon care separa incaperile de categoria A sau B de peri col de incendiu, de spatii cu alta destinatie sau de incaperi de categoria C,D sau E de pericol de incendiu vor fi prevazute cu instalatii independente pentru introducerea aerului curat care sa mentina camerele tampon intr-un regim permanent de suprapresiune, 1'ata de incaperile de categoria A sau B.

Aerul curat va fi adus din exterior (incalzit in perioada rece a anului) sau din incaperi lara degajari de sub stante nocive.

Aceleasi masuri se vor adopt a si in cazul camerelor tampon care separa incaperile fara degajari de noxe de cele cu degajari de noxe.

18.10. In instalatiile de ventilare - climatizare nu este permisa recircularea aerului extras din incaperile care prezinta rise ridicat de incendiu (incaperi de productie de categoria A, B si C de pericol de inceridiu, depozite de materiale intlamabile, sali de cazane, bucatarii, garaje, parcari subterane, posturi de transformare, evacuarea gunoaielor etc.). Pentru incaperile de categoria C de pericol de incendiu, aceste prevederi se aplica numai daca in incaperi pot apare degajari de praf, vapori sau gaze eombustibile.

Aerul extras din casa scarilor ~i din caile de evaeuare in caz de ineendiu nu poate servi la ventilarea spatiilor cu alte destinatii.

>

Aerul extras din salile cu aglornerari de persoane, magazine,

incaperi cu bunuri de mare valoare sau de importanta deosebita, restaurante, arhive, biblioteci, cladiri inalte ~i foarte inalte, cladiri ce adapostesc persoane ce nu se pot evacua singure, se poate reeircula eu conditia prevederii de clapete antifoc intre instalatia de introdueere ~i eea de evacuare a aerului sau cu conditia ca prezenja fumului in aerul recirculat sa determine automat evacuarea acestuia in exterior.

18.11. Hotele prevazute deasupra masinilor, a cuptoarelor, a forjelor, a bailor de tratament termic ~i tubulatura acestora vor fi realizate din materiale incombustibile ~i izolate 1'ata de elementele ~i materialele combustibile alaturate.

43

18.12. Camerele de colectare a gunoiului si crematoriile de ardere a gunoaielor vor fi prevazute cu cosuri de evacuare a fumului in exterior realizate din materiale incombustibile si rezistente la foe conform SR

6724/1. '

Prevederi speciale pentru canalele de ventilare

18.13. Reteaua de canale de ventilare va fi astfel alcatuita incat sa nu constituie 0 cale de propagare a incendiului de la un nivel la altul sau dintr-un compartiment de incendiu in altul.

~ 18.14. Nu se recoman?a traversarea peretilor si planseelor anti foe

de_ catre canalele de ventilare. In cazul in care aceste traversari nu se pot evua se vor lua urmatoarele rnasuri pentru evitarea propagarii incendiilor in compartimentele invecinate:

- spatiile libere din jurul canalelor de ventilare se vor executa din material~ incombustibile, avand limita de rezistenja la foe egala cu cea a peretelui sau a planseului strapuns;

- la trecerea prin pereti sau plansee, canalele de ventilare se vor executa din materiale incombustibile, lungimea tronsonului incombustibil fiind egala cu eel putin 3 diametre echivalente dar nu mai mica decat grosimea elementului traversat plus cate 300 mm de 0 parte si de alta a acest~ia, g~lul din jurul canalului urmand a se inch ide etans asigurandu-se o. rezistenta la foe egala cu cea a elementului traversat ~i de eel putin 0 ora ~I 30 minute:

- trecerea canalelor de ventilare prin pereti ~i plansee antifoc se va :ace astfel_ in~a~ .sa se evite dislocari ale unor portiuni de perete sau planseu, 111 urma diiataru canalelor sub efectul incalzirii datorita unui incendiu:

- in in.teriorul canalelor de ventilare in dreptul trecerii prin pereji sau plansee antifoc se vonprevede, clapete antifoc (art. 21.69 _ 21.75);

. _- can~lel~ de ventilare pozate in ghene, la trecerea prin plansee se

vor inchide pnn diafragrne din zidarie sau bejon cu 0 limita de rezistenta la foe ~gala cu cea a planseului antifoc, etansarea golului din jurul canalului urmand a se face conform indicapilor de la aliniatele precedente.

18.15. Trecerile canalelor de ventilare prin pereti ~i plansee care nu au rol de protectie antifoc se obtureaza cu elemente incombustibile (C )

• 0 ,

rezistente la foe eel putin 30 minute.

II

44

18.16. In cladirile de gradul I-III de rezistenta la foe, la montarea tubulaturj{ de ventilare in ghenele pentru conducte, peretii ghenelor trebuie sa fie incombustibili (Co) cu limita de rezistenta la foc de minimum 15 minute. In cazul cladirilor inalte, a salilor cu aglornerari de per~oane, a cladirilor ce adapostesc persoane ce nu se pot evacua singure sau persoane cazate temporar, a spatiilor ce adapostesc obiecte de valoare desebita, a tncaperilor de categorie A si B pericol de incendiu, limita de rezistenta la foe va fi de eel put in 30 minute, iar pentru cladirile foarte inalte limita de rezistenta la foe va fi de minimum 60 minute.

Elementele si materialele de constructie utilizate pentru protectia, inchiderea ~i mascarea canalelor de ventilare trebuie sa fie combustibile ~i cu 0 rezistenta la foe egala cu a elementului sau a materialului de constructie utilizat.

18.17. Canalele de ventilare nu vor traversa etajele cladirii prin incaperi care contin materiale combustibile, cu exceptia cazurilor cand instalatiile de ventilare servesc aceste incaperi.

18.18. Pe portiunile de canal care traverseaza pereti sau plansee nu se vor face imbinari. De asemenea, golul din jurul canalului se va inch ide etans cu materiale incombustibile.

18]9. Canalele de ventilare prin care se transporta aer incarcat cu praf, vapori sau gaze combustibile ori inflamabile vor fi executate cu luarea masurilor speciale de etansare a imbinarilor indicate la art. 20.30.

18.20. Trecerea prin canalele de ventilare a conductelor pentru lichide sau gaze combustibile nu este permisa.

In interiorul canalelor de ventilare prin care se transporta praf, vapori sau gaze combustibile ori inflamabile nu este adrnisa montarea conductelor de incalzire, precum si a circuitelor electrice.

In canalele de ventilare ale salilor aglomerate ~i ale cladirilor inalte sau foarte inalte nu se admite montarea circuitelor electrice.

Termoizolatia conductelor, a carer trecere prin canalele de ventilare este permisa, va fi executata din materiale incombustibile.

18.21. in incaperile de categoriile C, D sau E de pericol de incendiu, .spatiul creat intre grinzile planseelor de beton armat prin inchiderea la partea inferioara cu tavane suspendate incombustibile sau combustibile dar tratate cu substante ignifuge, poate fi folosit pentru introducerea sau evacuarea aerului necesar climatizarii, ventilarii sau incalzirii cu aer cald cu conditia de a se asigura impiedicarea propagarii

45

incendiilor, a gazelor fierbinti si a fumului de la un nivel la aitul, prin posibilitateade intrerupere locala a functionarii instalatiei in caz de incendiu. 18.22. Se admite mont area alaturata, grupata, a canalelor de ventilare, precum si alaturarea acestora de canalele de fum, in conformitate cu ST AS 6793.

18.23. Canalele de ventilare se izoleaza fata de canalele de evacuare a fumului si fata de elementele combustibile ale constructiilor, conform ST AS 6793, ST AS 9072 si a celorlaite reglementari tehnice din acest domeniu, astfel incat sa nu conduca la incendii datorita transmiterii de caldura, a scaparilor de gaze fierbinti, a flacarilor, scanteilor etc.

18.24. Usile de vizitare practicate in peretii ce delimiteaza golurile verticale, precum ~i usile sau gurile de curatire etanse ale canalelor de ventilare se prevad din materiale incombustibile, rezistente la foe, ~i nu se amplaseaza pe scari sau in incaperile tampon de acces la acestea. Limita de rezistenta la foe a acestor usi sau guri va fi de eel putin 15 minute pentru cladirile obisnuite, 30 minute pentru cladirile inalte, salile cu aglomerari de persoane, cladiri ce adapostesc persoane ce nu se pot evacua singure sau persoane cazate temporar (hoteluri, carnine, cabane etc.), obiecte de valoare deosebita, incaperi de categoria A si B pericol de incendiu, si 60 minute pentru cladirile foarte inalte.

19. PROIECTAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE SAD CLIMA TIZARE

A. GENERA LIT ATI

19.1. In proiectarea instalatiilor de ventilare sau climatizare se vor urrnari urmatoarele principii de baza:

. - aerul proaspat se va introduce in portiunea curata a incaperii, cat

mal aproape de zona de activitate;

- evacuarea aerului din incapere se va realiza cat mai aproape de sursele de degajare a nocivitatilor;

- curentii de aer creati in incapere de instalatiile de ventilare sau climatizare vor avea de regula 0 rniscare pe verticala in acelasi sens cu substantele emise de sursele de nocivitati, tinand seama de temperatura de lucru a acestora.

46

19.2. La proiectarea instalatiilor de ventilare cu racirea aerului, cu umidificarea aerului, sau cu uscarea aerului, precum ~i a celor de climatizare se va tine seama de prevederile cap.8 "Ventilarea mecanica general a a incaperilor" si de "Instructiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau incalzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale" - 1.511.

De asemenea la ventilarea cu racirea aerului si la climatizare, la proiectarea distributiei aerului in incinta se va veri fica daca jeturile reci nu sunt deviate prematur in zona de activitate de obstacole constructive (grinzi) creand curenti de aer rece ~i daca viteza aerului la intersectia axei jetului cu lirnita superioara a zonei de activitate nu depaseste valoarea admisa.

19.3. Se va urmari realizarea unei calitati omogene a aerului in zona de activitate a incaperilor.

Daca acumularile de nocivitati din partea superioara a incaperii pot patrunde in zona de activitate sau pot crea pericol de incendiu sau explozie, se va realiza 0 omogenizare a aerului in intreaga incapere astfel incat sa se asigure reducerea concentratiei substantelor periculoase sub limitele normate.

19.4. Instalatiile de introducere a aerului proaspat pentru diluarea noxelor degajate si pentru compensarea aerului evacuat prin sistemele de ventilare local a vor realiza totodata ventilarea ~i incalzirea spatiului, cand aceasta este ceruta de natura utilizarii incaperilor ~i cand sistemul de ventilare functioneaza continuu.

19.5. Instalatiile de ventilare sau climatizare cu introducerea si evacuarea mecanica a aerului vor fi prevazute, in lirnitele eficientei econornice globale, cu recuperatoare de caldura pentru preincalzirea sau preracirea aerului exterior, prin utilizarea potentialului termic al aerului evacuat sau al surselor tehnologice secundare.

B. REGIMUL DE PRESIUNE

19.6. Sistemele de ventilare sau climatizare vor crea in incaperi un regim de presiune convenabil, atat pentru incaperile ventilate sau c1imatizate cat~i pentru incaperile invecinate.

19.7. Se va asigura un regim de suprapresiune in incaperile ventilate sau c1imatizate, in urmatoarele situatii (anexele 2B si 2C):

- cand este necesar a impiedica infiltratiile de aer din exterior pentru a mentine conditii riguroase de stare sau de puritate a aerului in incaperea ventilata sau climatizata;

47

- pentru a proteja incaperea ventilata sau climatizata de patrunderea substantelor nocive sau a fumului din incaperile invecinate;

- pentru mentinerea suprapresiunii in camerele tampon specificate la art.4.12 si 4.13.

19.8. Se va asigura un regim de depresiune in incaperile ventilate sau climatizate in urmatoarele situatii:

- daca degajarile din incaperea ventilata sau climatizata prezinta un grad ridicat de periculozitate;

- cand este necesar a proteja incaperile invacinate de substantele degajate in incaperea ventilata sau climatizata:

- in incaperile dotate cu instalatii de ventilare de avarie.

C. CALCULUL INSTALATIILOR DE VENTILARE ~I CLIMA TIZARE

Prevederi generale

19.9. Cantitatile de sub stante nocive sau de cal dura degajate de la procesele de lucru ~i care stau la baza calculului debitelor de aer necesar pentru ventilarea generala a incaperilor, se vor determina prin considerarea conditiilor de degajare in timp (variatia fluxului de materiale si materii prime, diagramele de racire ale materialelor fierbinti, diagramele de evaporare a substantelor volatile, bilantul termic al utilajelor cu ardere proprie, factori de simultaneitate etc.).

Cand degajarile au caracter interrnitent sau prezinta variatii in timp, se va evita folosirea in calcule a valorilor pentru cantitatile de sub stante nocive sau de caldura, rezultate din volumul productiei, consumurilor sau pierderilor medii anuale.

19.10. Determinarea debitelor de aer se va face pe baza unor calcule exacte, pentru a se realiza consumuri minime de energie termica si electrica.

Se vor stud·ia si aplica solutii care sa conduca la diminuarea debitelor de aer si implicit a consumurilor de energie,prin reducerea cantitatilor de substante nocive ~i a sarcinilor termice in spatiul ventilat, recurgandu-se in acest scop la: izolliri termice, carcasarea utilajelor, racirea prin evaporare a acoperisurilor, racirea adiabatica a aerului, folosirea de sub stante absorbante/adsorbante, recuperarea caldurii etc.

48

Instalatii de ventilare generaHi si indiIzire ell aer eald

19.11. Pentru dimensionarea instalatiei de ventilare general a ~i incalzire cu aer cald se au in vedere:

- parametrii aerului interior in zona de activitate a incaperii, conform STAS 1907/2 (temperatura aerului);

- parametrii aerului exterior, (conform STAS 1907/2);

- modul de tratare a aerului (umidificare izotermica sau adiabatica

daca este cazul);

- parametrii de stare ai aerului recirculat (daca se admite recircularea aerului ~i tinand seama de proportia admisa);

- modul de distributie a aerului cald in incapere (prin jeturi libere orizontale, jeturi orizontale limitate superior de 0 suprafata plana orizontala, jeturi limitate spatial, jeturi descendente verticale, anemostate, plafoane perforate, distribuitoare de aer amplasate in zona de activitate etc.).

- parametrii aerului introdus in incapere tinand seama de modul de distributie a acestuia.

19.12. Se stabileste:

a) Necesarul de caldura pentru incalzire al incaperii care, de regula, consta din degajarile de caldura din care se scad consumurile de caldura ale incaperii, pierderile de caldura, incalzirea materialelor reci etc. Degajarile de caldura daca nu reprezinta 0 permanent a certa ~i constanta se neglijeaza;

b) Schema de distributie si spatiul incalzit de un jet;

c) Modul de propagare a jetului ~i in cazul jeturilor orizontale se aplica metodologia de cal cui adecvata cuprinsa in "Instructiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau incalzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale" 1.5./1.

d) Modul de evacuare a aerului din incapere.

Se verifies daca acest debit asigura diluarea corespunzatoare a degajarilor de noxe ~i vapori de apa din incapere ~i a unor degajari accidentale de caldura, adoptandu-se un debit corespunzator.

Temperatura si viteza de introducere a aerului din incapere se determina plecand de la vitezele ~i temperaturile aerului din zona de activitate a incaperii, indicate de diagramele ~i ecuatiile de confort termic, pe baza relatiilor de legatura intre acesti parametri in functie de modul de propagare a jetului de aer cald.

49

Temperatura de evacuare a aerului din incapere se va considera egala sau mai mare decat temperatura aerului din zona de activitate a incaperii in functie de amplasarea gurilor de evacuare a aerului.

e) Diametrul gurii de introducere, viteza si temperatura de introducere a aerului in incapere.

f) Sarcina termica a bateriei de incalzire si de reincalzire (in cazul umidificarii adiabatice), tinand seama de parametrii aerului exterior.

Instalatii de ventilare generaUi pentru evacuarea dildurii

I

'I

I

19.13. Daca evacuarea caldurii se realizeaza prin ventilare naturala organizata, debitele de aer se determina pe baza bilanturilor termice ale incaperilor, luandu-se in considerare pentru temperatura exterioara valorile din STAS 6648/2, iar pentru temperatura interioara, valorile indicate in SR 11573. Daca ventilarea natural a organizata preia ~i functiunea de diluare a noxelor, se vor veri fica concentratiile probabile ce se pot stabili la debitele de aer vehiculate natural in toate perioadele anului ~i se va decide asupra oportunitatii suplimentarii cu 0 ventilare mecanica, prin compararea cu concentratia normata,

19.14. Debitele de aer la ventilarea natural a organizata se vor calcula pe baza presiunii termice, tara considerarea presiunii vantului,

19.15. Daca evacuarea caldurii se realizeaza prin ventilare mecanica generala, debitele de aer se vor determina din raportul intre fluxul termic degajat in unitatea de timp, rezultat din bilantul termic al incaperii si fluxul termic ce poate fi preluat de unitatea de masa sau de volum a aerului.

In cazurile cand se degaja numai caldura sensibila (perceptibila), se va lua in considerare diferenta dintre temperaturile aerului in starea admisa in interiorul incaperilor ~i in starea cu care se introduce in incaperi.

In cazurile cand se degaja simultan cal dura si vapori de apa se va lua in considerare diferenta dintre entalpiile aerului in starea admisa in interiorul incaperilor ~i in starea cu care se introduce in incaperi.

Aporturile de caldura prin insorire se vor lua in considerare la stabilirea bilanturilor termice ale incaperilor numai in masura in care aceste aporturi pot determina temperaturi in zona de activitate, in afara lirnitelor de con fort ~i a celor indicate in NGPM.

I

I

I:

50

Instalatii de ventilare generala pentru diluarea noxelor

19.16. Debitele de aer ale sistemelor de ventilare mecanica pentru diluarea nocivitatilor se vor determina prin metoda concentratiei normate indicata in NGPM dupa cum urmeaza:

a) Prin concentratia normata se intelege:

- in cazul gazelor si vaporilor nocivi sau toxici, concentratia medie

pe durata unui schimb de lucru specificat~ in N~PM; ._

- in cazul pulberilor, concentrana maxima admisa, specificata in

NOPM;

- in cazul substantelor chirnice care prezinta pericol de aprindere si

explozie, lirnitele de explozie specificate in NGPM.. . _ _

b) Dad in aerul din incapere se degaja 0 smgura substanta periculoasa, debitul de aer se va determina ca valoarea raportului dintre debitul mediu al substantei periculoase introdus in spatiul ventilat pe durata unei ore ~i concentratia normata a acestei substante stabilita in conformitate cu al. (a), din care s-a scazut concentratia aceleiasi substante in aerul

proaspat. .

c) Dad in incapere se degaja simultan mai multe substante nocive,

netoxice ~i neiritante si au efect sinergic de tip neaditiv sub forma de gaze sau vapori, debitul de aer se va determina prin considerarea acelei substante la care corespunde debitul de aer maxim.

d) Daca in incapere se degaja simultan mai multe sub stante sub

forma de gaze sau vapori:

- netoxice sau neiritante cu efect sinergic de tip aditiv;

- toxice sau iritante;

- cu pericol de incendiu sau explozie,

debitul de aer pentru ventilare general a se va determina prin insumarea debitelor partiale necesare pentru diluarea fiecarui constituient in parte sub limita admisa de NGPM.

e) Dad intr-o incapere se degaja simultan substantele specificate la al.(c) ~i (d), debitul de aer pentru ventilarea general a va fi reprezentat de valoarea cea mai mare rezultata din comparatia debitelor de aer calculate conform al. (c) si (d).

f) Dad noxa este constituitade vapori de apa, debitul de aer pentru ventilare generals se va determina prin raportul dintre cantitatea de vapori degajata in incapere inunitatea de timp si diferenta dintre continutul de

51

umidit~te al aerului din incapere, corespunzator starii care se doreste a fi mentinut si continutul de umiditate al aerului introdus in incapere.

19.17. La determinarea debitului de aer pentru ventilare general a a incaperilor cu degajari de noxe, nu se recornanda folosirea metodei numarului minim de schimburi de aer. Numarul de schimburi de aer (volume pe ora), conform anexei 2 va putea servi doar la proiectele in faza initiala,

19.18. Utilizarea numarului de schimburi pentru determinarea debitului de aer al sistemelor de ventilare general a este admisa pentru instalatiile din cladirile civile ~i publice lara degajari de noxe, folosind datele din anexa 2.

19.19. Pentru salile aglomerate, debitele de aer stabilite dupa alte criterii vor fi verificate din punct de vedere al ratiei de aer proaspat, care trebuie sa asigure oxigenul necesar respiratiei si diluarea bioxidului de carbon la atingerea concentratiei normate.

19.20.. Debitele instalatiilor de ventilare generala pentru

introducerea aerului proaspat in scopul compensarii aerului evacuat de instalatiile de aspiratie locala se vor determina dupa cum urmeaza:

- cand debitul de aer proaspat de compensare este suficient pentru diluarea noxelor provenite din scapari de gaze sau vapori de la dispozitivele de aspiratie locala, sau de unele surse neprevazute cu asemenea dispozitive si cand temperatura de insuflare este cuprinsa in limitele admise de NGPM ~i asigura acoperirea necesarului de caldura al incaperii, debitul de aer introdus se va stabili pe baza debitului evacuat, in functie de regimul de presiune necesar;

- cand debitul de aer proaspat de compensare nu este suficient pentru diluarea noxelor specificate la aliniatul precedent, dar este prea mic pentru a acoperi necesarul de caldura al incaperii, in limitele admise ale temperaturii de introducere, se admit doua alternative: a) debitul instalatiei de introducere se mareste la valoarea irnpusa de conditia de temperatura ~i se foloseste recircularea aerului, daca prescriptiile art. 2.5 pot fi respectate; daca recircularea aerului nu este posibila, debitul instalatiei de introducere va ramane eel stabilit dupa criteriul temperaturii de introducere si, fie se va mari debitul instalatiei de aspiratie locala, fie se va prevedea 0 instalatie suplimentara de aspiratie general a pana la debitul corespunzator regimului de presiune dorit; b) se preia 0 parte din pierderile de caldura cu aparate de incalzire:

52

- cand debitul de aer proaspat de compensare este suficient pentru diluarea noxelor necaptate de dispozitivele de aspiratie locala, debitul [nralatiei de introducere se va mari la valoarea ceruta de dilutia ce trebuie realizata si, fie se mareste corespunzator debitul extras de instalatia de aspiratie locala, fie se prevede 0 instalatie suplimentara de aspiratie generala; in ambele situatii se va respecta regimul de presiune necesar in inclpere; conditia de temperatura a aerului insuflat va influenta debitul instalatiei numai in sensul majorarii acestuia.

Instalatii de ventilare locala

19.21. Debitele de aer evacuate prin dispozitivele de aspiratie locala se vor calcula dupa cum urmeaza:

- pentru dispozitivele de aspiratie locala deschise, pe baza campurilor de absorbtie si a vitezelor de antrenare in punctele de generare sau, in lipsa acestora, pe baza de date experiment ale sau comunicate de producatorul utilajului dotat cu absorbtie locals:

- pentru dispozitivele de aspiratie semideschise, pe baza vitezelor de aspiratie in deschiderile de lucru, sau pe baza datelor comunicate de producatorul utilajului dotat cu absorbtie locala;

- pentru dispozitivele de aspiratie inchise (carcase), pe baza depresiunii interioare ~i a vitezei minime necesare in neetanseitati ~i goluri, cu considerarea debitelor de aer introduse ~i evacuate din carcasa de catre materiale, piese in miscare,

Instalatii de climatizare

19.22. Instalatiile de climatizare se calculeaza separat pentru perioada calda si separat pentru perioada rece a anului.

19.23. Pentru calculul instalatiei de climatizare pentru perioada calda se au in vedere:

a) parametrii aerului interior, in zona de activitate a incaperii, conform diagramelor si a ecuatiilor de confort termic (temperatura, umiditatea, viteza aerului);

b) parametrii de stare ai aerului exterior (temperatura, umiditate), (conform STAS 6648/2);

53



c) parametrii de .stare ai aerului amestecat (daca se admite

recircularea aerului ~i tinand seama de proportia adrnisa);

d) parametrii punctului de roua:

e) parametrii aerului la iesirea din baia de racire;

f) parametrii aerului introdus in incapere. 19.24. Pentru perioada calda se stabileste:

a) sarcina de racire sensibila (perceptibila) a incaperii, tinand seama de degajarile de caldura (oameni, iluminat electric - dupa caz masini si agregate actionate electric, suprafete calde, alte surse), precum ~i aporturile de caldura din exteriorul incaperii climatizate (prin pereti, plafoane, usi, ferestre, luminatoare) sau din incaperile alaturate neclimatizate;

b) sarcina de umiditate a incaperii, compusa din degajarile de umiditate de la oameni, de pe suprafete libere de apa, (oglinzi de apa), din rnasini, agregate, rezervoare, materiale care se usuca in incapere, calcatul rufelor etc.;

c) debitul de aer al instalatiei, sau numarul orar de schimburi de aer, stabilindu-se in prealabil sub temperatura aerului climatizat introdus in incapere.

Se va veri fica daca acest debit de aer asigura ~i diluarea altor noxe (gaze, vapori, prat) degajate in incapere.

d) starea aerului climatizat, ce urmeaza a fi introdus in incapere, tinand seama de necesitatea racirii ~i umidificarii sale.

Pentru a stabili parametrii aerului climatizat ce urmeaza a fi introdus in incapere se pleaca de la parametrii aerului ce trebuie realizati in zona de. activitate, po mind de la diagramele ~i ecuatiile de confort termic. In acest scop se folosesc relatiile de calcul ce stabilesc legatura intre parametrii aerului introdus in incapere ~i parametrii aerului din zona de activitate tinand seama de modul de introducere a aerului in incapere (jeturi orizontale, jeturi verticale, anemostate, plafoane perforate, etc.)

e) sarcina bateriei de racire care poate fi cu detenta directa (evaporatorul masinii frigorifice) sau 0 baterie cu apa racita.

19.25. Pentru perioada rece a anului parametrii aerului interior ~i exterior se stabilesc conforrm ST AS 190711 ~i ST AS 1907/2, iar parametrii aerului amestecat (daca se admite recircularea), tinand cont de proportia admisa, care poate diferi de perioada calda a anului.

19.26. Pentru perioada rece se stabileste:

a) necesarul de cal dura pentru incalzire a incaperii, ca diferenta

I .[

. I

54

intre degajarile de caldura ~i consumurile de caldura, Degajarile de caldura, daca nu sunt 0 permanenta certa si constanta, nu se iau in considerare,

b) sarcina de umiditate se neglijeaza, exceptie facand salile aglomerate ~i incaperile in care se prelucreaza materiale putemic higroscopice;

c) debitul de aer al instalatiei care ramane de regula eel stabilit pentru perioada de vara (raportul dintre debitul de aer proaspat si aer recirculat poate fi modificat de la vara la iarna);

d) modul de umidificare a aerului: adiabatic (camera de pulverizare sau camere cu corpuri de umplutura) sau izotermic (prin injectare de abur viu);

e) starea aerului refulat, conform celor aratate la art. 19.24., punctul (d);

t) sarcina bateriei de incalzire ~i de reincalzire (in cazul umidificarii adiabatice), tinand seama de parametrii aerului exterior.

Pentru salile cu aglomerari de persoane, sarcina bateriei de reincalzire se va determina ~i pentru un grad de ocupare mai redus (40- 50%).

20. CANALE DE AER

Materiale si tehnologii utilizate pentru confectionarea canalelor

20.1. Alegerea materialelor ~i a tehnologiilorpentru confectionarea ~i montarea canalelor de aer se va face in functie de conditiile de exploatare, montaj, particularitatile constructiei in care sunt montate, consideratii economice, estetice etc.

Pentru canalele de aer se vor utiliza: tabla de otel, aluminiu, mase plastice, etc., ce necesita a fi izolate termic, cat ~i materiale termoizolante: plac! de vata minerala, poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu etc.

Utilizarea de noi materiale ~i tehnologii de executie este admisa n~i daca sunt agrementate tehnic, in conformitate cu prevederile "Legii privind calitatea in constructii" ~i HGR nr. 392/1994 "Agrementul tehnic pentru produse, procedee ~i echipamente noi in constructii"

20.2. Se interzice folosirea rabitului ca material pentru confectionarea canalelor de aer.

55

20.3. Canale Ie de ventilare se executa de regula din materiale incombustibile (Co), Canalele de aer din materiale greu combustibile (C] ~i C2) se admit in:

- incaperi de categoria C pericol de incendiu, cu conditia amplasarii canalelor astfel incat acestea sa nu contribuie la propagarea cu usurinta a focului;

- incaperi de categoria D ~i E pericol de incendiu amplasate in constructii de gradul I si II rezistenta la foe;

-constructii civile de gradul I ~i II rezistenta la foe, in afara de "cladiri publice de importanta deosebita, muzee, biblioteci, centre de calcul, arhive, sali aglomerate, cladiri inalte ~i foarte inalte, spitale, azile de copii si batrani, crese, camine ~i alte cladiri ce adapostesc persoane ce nu se pot evacua singure.

De asemenea se admit canale din materiale greu combustibile sau combustibile in cazurile impuse de conditiile de productie cu realizarea unor masuri corespunzatoare de prevenire a propagarii incendiilor.

'I

i I

I ,I

Forme si dimensiuni

20.4. Forma canalelor se va alege in functie de gradul de estetica necesar, de spatiul disponibil, de posibilitatea incadrarii lor in structura cladirii, de prezenta particulelor transportate de aer, de consideratii economice etc.

20.5. Pentru vehicularea aerului incarcat cu particule solide se vor folosi in exc1usivitate canale cu sectiune circulara. Se recomanda utilizarea acestei forme pentru instalatiile de aspiratie din cladirile industriale, 1a canalele de evacuare a aerului viciat, precum ~i la canalele de admisie a aerului proaspat cuprinse intre priza de aer ~i gura de aspiratie a ventilatorului.

20.6. la canalele cu sectiune dreptunghiulara se recomanda ca raportul laturilor sa nu depaseasca valoarea 3 : I.

20.7. Canalele de aer vor avea dimensiunile standardizate, respectiv

tipizate din catalogul de detalii tip IPCT.

20.8. Grosimea peretilor canalelor de aer se va stabili in functie de: - dimensiunile canalelor de aer;

- materialul din care sunt realizate canalele de aer;

- tehnologia de realizare a canalelor de aer;

- natura particulelor solide in suspensie, daca este cazul.

56

Piese speciale

20.9. Se vor utiliza piese speciale care sa determine 0 rezistenta aeraulica minima.

20.10. Indiferent de forma sectiunii, axele curbelor vor avea de regula raze de curbura cup rinse intre 1 - 3)d, (d-fiind la canalele circulare diametrul canalului, iar la canalele rectangulare dimensiunea laturii din planul in care se face schimbarea directiei). La instalatiile care vehiculeaza aer flira suspensii solide se va da preferinta razei de curbura de 1,5d.

20.11. Nu se admit coturi (piese cu schimbare de directie) cu sectiunea circulara avand raza de curbura mai mica de l d.

in cazul coturilor cu sectiune rectangulara se vor prevedea pereti sau palete pentru dirijarea aerului.

20.12. Piesele cu schimbare de sectiune vor face trecerea de la 0 sectiune la alta prin difuzoare sau confuzoare pentru diminuarea rezistentei aeraulice.

20.13. Unghiulla varf al difuzoarelor va fi de preferinta sub 30°, valoarea maxima admisa fiind 45°.

Unghiulla varf al confuzoarelor va fi de preferinta sub 45° valoare maxima admisa fiind 60°.

20.14. La sectiuni circulare se recomanda utilizareadifuzoarelor si confuzoarelor simetrice. La sectiuni rectangulare sunt admise forme nesimetrice ~i se recomanda realizarea pieselor cu mentinerea constanta a uneia dintre dimensiuni (inaltimea sau latimea).

20.15. Etajele cu sectiune rectangulara sau circulara vor avea in punctele de schimbare a directiei de curgere, curbe cu razele indicate la art.20.11.

20.16. Se recornanda:

- realizarea unui numar cat mai mare de piese speciale identice;

- amplasarea si montarea echipamentelor de ventilare astfel ca

racordurile la conducte sa necesite un numar minim de piese speciale simple, precum si legaturi cat mai scurte.

De asemenea se recornanda:

- un tronson scurt (sub 1m) ~i piesa speciala imediat urmatoare sa formeze 0 singura piesa;

- 0 piesa de schimbare de sectiune ~i 0 pies a cu schimbare de direqie, daca ambele au aceeasi inaltime, sa formeze 0 singura piesa;

57

- doua piese cu schimbare de directie sau doua piese cu schimbars de directie ~i 0 portiune dreapta cuprinsa intre ele sa fie combinate intr-un singur etaj;

- un etaj si un difuzor sau un confuzor sa fie combinate intr-o singura piesa.

20.17. Pentru ramificatii se recornanda:

- suma ariilor sectiunilor transversale ale ramificatiilor sa fie cat mai apropiata de aria sectiunii canalului principal din care s-a facut ramificatia;

- piesele de ramificatie rectangulare vor avea ramificatiile de aceeasi inaltime cu cea a canalului principal;

- pentru sectiuni rectangulare, ramificatia de p~ canalul principal se va racorda printr-o curba cu 0 raza de curbura de minimum l d sau printr-un cot cu palete de dirijare pentru raze de curbura mai mici;

- pentru sectiuni circulare unghiul cuprins intre axa ramficatiei ~i axa canalului principal va fi de 15-30°;

- pentru sectiuni circulare, ramificatiile dispuse de 0 parte ~i de alta a axei canalului principal vor fi decalate.

Se vor evita piese de perturb are a curgerii montate in amonte de punctele de ramificatie la distante mai mici de 10d.

Izolarea termidi a canalelor de ventilare

20.18. Canalele de ventilare se vor izola terrnic in totalitate sau pe portiuni in urmatoarele cazuri:

- dad sunt montate in exteriorul cladirilor sau dad strabat spajii neincalzite:

- dad transport a aer incarcat cu vapori sau daca sunt montate in medii cu concentratii mari de vapori (temperatura la suprafata peretilor va fi mai mare eel mult cu 1°C fata de temperatura punctului de roua);

- dad transporta aer cu temperatura ridicata (grosimea izolatiei termice se va stabili astfel incat sa se evite pericolul de accidentare la atingere, aporturi neconfortabile de caldura in spatiile ocupate de oameni, aporturi de caldura in spatiile in care ridicarea temperaturii aerului este interzisa de prescriptii tehnologice etc.)

58

_ daca transporta aer tratat ce va fi introdus in incaperile

climatizate; .

_ dad transport a aer recirculat prin spatii cu temperaturi diferite de

cele ale aerului vehiculat, ce deterrnina schimburi termice nefavorabile sau abateri neperrnise ale parametrilor de stare a aerului;

_ dad transporta aer sau gaze calde fiind rnontate in spatii de tategoria A, B sau C ~ericol d~ incendiu p~ecum .~i canalele care ~r~s?o~a gaze, vapori sau praf inflamabil, montate m spatu ~u tem?eratura ndlcata: (se vor izola terrnic astfel ca la suprafata canalelor sa se asigure temperatun nepericuloase) .

20.19. Canalele de distributie a aerului cald montate in incaperile

ventilate se vor izola termic numai daca confortul termic in spatiul deservit de sistemul de ventilare sau climatizare poate fi afectat de temperatura aerului care circula in canale.

20.20. Materialele utilizate la izolarea termica a canalelor de aer

trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie incombustibile sau greu combustibile;

- sa fie neputrescibile;

- sa aiba proprietati izolante stabile, nealterabile in timp;

- sa fie rigide la temperaturi ridicate;

- sa nu degaje sulf sau alte noxe, la temperaturi ridicate.

20.21. Grosimea izolatiei termice pentru limitarea pierderilor sau aporturilor de caldura, se va stabili prin calcule tehnico-economice de optimizare, tinand seama de rolul izolatiei indicat la an.20.18.

20.22. Suprafata exterioara a izolatiei termice se va proteja tinand seama de conditiile de expunere la umezeala, socuri, coroziune, pericol de incendiu ~i explozie din spatiile deservite, conditii de estetica etc.

Vopsirea canalelor de aer

20.23. Canalele din tabla zincata sau de aluminiu montate in medii curate ~i care vehiculeaza aer curat se vor vopsi la exterior numai in cazurile cerute de conditiile de estetica, avand in vedere ~i prevederile ST AS 279/1 ~i 2.

20.24. Canalele din tabla neagra vor fi in toate cazurile vopsite la exterior. Vopsirea interioara a acestor canale se va face numai in scopul prorecnet impotriva actiunii corozive a substantelor vehiculate in aer. .

59

20.25. Suprafetele exterioare ale canalelor montate in exteriorui cladirilor se vor proteja cu vopsea rezistenta la actiunea factorilor climatic exteriori.

Conditii speciale pentru eanalele mont ate in medii eorozive

il

20.26. Canalele de aer care vehiculeaza aer incarcat cu sub stante corozive, precum ~i cele montate in medii corozive, vor fi executate din materiale rezistente la actiuni chimice sau acoperite la interior sau exterior cu straturi de protectie.

Alegerea materialului sau a stratului de protectie se va face prin considerarea simultana a rezistentei la actiunea chimica, a duratei de utilizare, a cheltuielilor de investire si a posibilitatilor de executie.

20.27. La montarea canalelor de aer in medii corozive se vor lua masuri speciale pentru etansarea imbinarilor (garnituri de cauciuc moale, lipirea cu cositor a falturilor longitudinale, etansarea rosturilor dintre flanse ~i peretii conductelor pe care acestea sunt montate etc.).

Canale de ventilare din plaer de vata mineral a

20.28. La instalatiile de ventilare sau climatizare, pentru introducerea aerului in cladirile civile, social-culturale sau de productie, incadrate in categoriile de pericol de incendiu si gradul de rezistenta specificate la art. 20.3, se pot utiliza canale de aer din placi de vata minerala.

Aceste canale se pot utiliza si la instalatiile de evacuare a aerului viciat care vehiculeaza aer cu temperatura sub 70°C si care nu contin gaze, vapori, praf sau fum.

20.29. Canalele de aer din placi de vata mineral a vor avea sectiunea rectangulara cu latura mare paoa la 1000mm.

20.30. Presiunea statics maxima admisa in canalele de aer din placi de vata mineral a este de 500Pa.

I. I

Canale de ventilare din materiale plastiee

20.31. Canalele de aer ~i piesele speciale pentru functionare in medii corozive se pot confectiona din materiale plastice in cazurile in care folosirea acestui material este mai economica,

60

Adoptarea canalelor din materiale plastice se va face in cadrul domeniilor de utilizare delimitate in " Normativul pentru proiectarea si executarea mstalanilor tehico-sanitare si tehnologice cu tevi din policlorura de vinil neplastifiata" - I. 1.

Canalele de aer din materiale plastice nu vor fi montate in medii cu

temperaturi interioare mai mari de 40°C, precum si cu radiatii calorice.

Canalele de aer din materiale plastice vor fi prevazute cu legarea la pamaot pentru inlaturarea acumularii electricitatii statice, conform normativului I. 7.

20.32. Canalele de aer, piesele speciale ~i auxiliare confectionate

din materiale plastice nu se vor utiliza in: - cladirile inalte ~i foarte inalte;

- salile aglornerate:

- cladiri pentru persoane care nu se pot evacua singure;

- cladiri cu marfuri de valoare deosebita;

- cladiri sau incliperi cu aparataje sensibile la produsele degajate In

urma arderii materialelor plastice;

- laboratoare cu pericol de incendiu;

- cllidiri cu persoane cazate temporar (hoteluri, climine, cabane etc.)

- incaperi din categoriile A si B de pericol de incendiu rarli medii

corozive.

20.33. Utilizarea canalelor de aer si a pieselor speciale din materiale plastice pentru functionarea in medii corozive, in incaperi de categoria A ~i B de peri col de incendiu, este permisa cu conditia ca materialul folosit la confectionarea tubulaturii ~li fie ignifugat in masa, autostinglitor, iar la ardere sli nu produca caderea de picaturi aprinse.

20.34. [mbinarile tranversale ale canalelor de aer din materiale plastice se vor realiza prin flanse din materiale plastice executate dupa cum urmeaza:

- flanse din benzi 30x8mm pentru canale cu latura mare paoli la 63Omm;

- flanse din cornier 30 x 30 x 8mm pentru canale cu latura mare de la 800 paoli la 1250mm;

- flanse din cornier 50 x 50 x l Omm pentru canale cu latura mare peste 1600mm;

20.35. Imbinarile transversale vor fi etansate cu garnituri elastice eu grosimea de minimum 5mm (cauciuc, carton moale).

61

~.

--_-

20.36. Canalele de aer din materiale plastice se vor sustine pri, dispozitive de suspendare, care sa permits deplasarea longitudinal a i tubulaturii prin dilatare sau contractie.

20.37. Tronsoanele drepte ale canalelor de aer din materiale plastic se vor prevedea cu compensatoare de dilatatie pentru preluarea dilatarilo sau contractiilor axiale.

20.38. La trecerea prin pereti sau plansee, canalele de aer dit materiale plastice se vor intrerupe printr-un tronson incombustibil it conditiile prevazute la art. 17.18. In cazul peretilor sau planseelor antifo, se vor lua masurile prevazute la art. 17.14.

Canale de ventilare din poliizocianurat expandat placat c~

folie de aluminiu -

20.39. La instalatiile de ventilare sau climatizare pentru introducerea aerului in cladirile civile, pub lice sau industriale, incadrate in categoriile de pericol de incendiu ~i gradul de rezistenta la foe specificate la art.20.3, se pot utiliza canale de aer confectionate din placi de poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu.

Se va analiza utilizarea canalelor din poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ cu solutia canalelor de tabla izolate termic, pentru cazurile preconizate la art. 20.18.

Canalele se pot utiliza ~i la instalatiile de evacuarea a aerului viciat cu temperaturi sub 70°C, care nu contin gaze, vapori, praf sau fum. 20.40. Canalele din poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu nu se vor monta in locuri unde tubulatsra ar putea fi expusa degradarii prin lovire accidentala cu corpuri dure.

20.41. Canalele de aer se vor confectiona in conformitate cu tehnologia de realizare agrernentata tehnic.

Consideratii generale privind proiectarea canalelor de ventilare

20.42. Canalele de aer se vor proiecta astfel ca pierderile de sarcina prin frecare ~i rezistentele locale sa fie minime.

In acest scop:

a) traseele canalelor vor fi cat mai scurte ~i cu un numar minim de piese care introduc rezistente locale;

62

b) canalele se vor executa din materiale cu rugozitate redusa:

c) canalele de aer nu vor fi traversate de tevi ale altor instalatii, de elemente de constructie etc.; in cazurile in care ocolirea acestor elemente nu este posibila, obstacolele introduse in curentul de aer vor fi imbracate in piese avand forma aerodinamica.

20.43. Traseele canalelor de aer se vor stabili astfel ca sa se relizeze portiuni drepte cu lungime cat mai mare in amonte de gurile de ventilare (in special de gurile de introducere), ramificatii, puncte de masura, dispozitive de reglare.

20.44. Daca gurile de ventilare, ramificatiile, punctele de masurare, dispozitivele de reglare sunt amplasate in vecinatatea unor surse de perturbare a curgerii, pentru regularizarea si stabilizarea curgerii se vor prevedea: palete sau pereti de dirijare in piesele de schimbare de directie; faguride regularizare a curgerii montate in portiuni drepte de canal in aval de sursa de perturbare; imbracaminti cu profil aerodinarnic pentru obstacole din interiorul canalelor etc.

20.45. Instalatiile de ventilare sau climatizare vor avea de regula, retelele de canale echilibrate aeraulic prin calcul.

Se . admit urmatoarele diferente intre pierderile de sarcina in conducta de ramificatie ~i presiune disponibila in punctul de rarnificare: 5 ... lOPa pentru instalatiile in care aerul vehiculeaza particule solide in suspensie; 1 - 2 % din presiunea disponibila in punctul de ramificatie pentru instalatiile cu conditii severe de silentiozitate ~i cand atenuarea zgomotului prodils de dispozitivele de reglare nu este posibila; 2 - 5 % din presiunea disponibila in punctul de reglare pentru celelalte instalatii.

20.46. Se admite echilibrarea prin dispozitive de reglare la retelele vehiculand aer Tara particule in suspensie, in urmatoarele situatii:

- cand nu se poate realiza echilibrarea prin calcul in tolerantele indicate la art. 20.45., caz in care se va realiza echilibrarea prin calcul in lirniteleposibile ~i se vor prevedea dispozitive de reglare pentru definitivarea echilibrarii la darea in exploatare;

cand datorita configuratiei neuzuale a elementelor instaialiei,calculul de echilibrare a folosit date neverificate;

- in alte cazuri justificate (avantaje de prefabricare etc.)

20.47. Egalitatea debitelor de aer intre gurile de aer montate de-a lungul unui canal se recomanda a se obtine prin dimensionarea corespunzatoare a canalului. Dispozitivele de reglare a debitului la gurile de

63

aer se vor prevedea numai in masura in care egalitatea debitelor nu poate f _ evitarea incruci~arilor care determina modificari ale dimensiunilor

asigurata prin forma ~i dimensiunile canalelor. canalelor; . . ,

20.48. Canalele de aer care transporta particule solide in suspensi _ ampiasarea centralei de ventilare sau climatizare III centrul de

nu se vor prevedea cu dispozitive de reglare in rarnificatii. greutate a retelelor de aero . .

Cand nu este posibila echilibrarea prin calcul a unor rarnificatii, SI '20.53. Cand exista riscul de condensare a vaponlor din aerul

admite in mod exceptional prevederea dispozitivelor de reglare, insa numa vehiculat pe peretii canalelor de aer se va asigura: .

pe ramificatii verticale ~i numai in cazul unor particule granulare j _ scurgerea condensatului de-a lungul canalelor pnn montarea

neadezive. Aceste dispozitive de reglare vor fi concepute si montate astfe acestora cu 0 panta minima de 1%;

incat sa nu permit a acumularea particulelor. _ realizarea unei suprafete plane pe fundul canalului pentru a se

20.49. La retelele din incaperi cu condijii severe de silentiozitate evita acumularea si stagnarea condensatului;

se admite montarea dispozitivelor de reglare in ramificatiile care nu pot f _ colectarea si evacuarea condensatului la partea inferioara a

echilibrate prin calcul,cu conditia prevederii unor masuri pentru atenuarei canalului.

zgomotului produs de dispozitivele de reglare. 20.54. Canalele de aer din materiale combustibile vor avea

20.50. lntre debitele de aer ale gurilor de introducere montate direct intercalate tronsoane din materiale incombustibile prevazute cu clapete

pe canal se admit urmatoarele abateri fata de debitul nominal: antifoc la trecerile prin pereti ~i plansee, amplasate in functie de configuratia

- guri de refulare montate in aceeasi incapere cu conditii riguroase retelei,pentru a intrerupe propagarea focului. Lungimea tronsoanelor

de distributie a aerului: 5 %; incombustibile va fi de cel putin 3 diametre echivalente dar nu mai mica de

- guri de refulare montate in aceeasi incapere cu conditii obisnuite grosimeaelementului traversat plus 300mm de 0 parte ~i de alta a acestuia. de distributie a aerului: 10%;

- guri de refulare montate in incaperi diferite: 15 %.

20.51. Presiunea ventilatorului se va stabili in toate cazurile prin calculul pierderii de sarcina pe traseul de cea mai mare rezistenta a instalatiei, luind in considerare ~i presiunea dinamica la iesirea aerului din instalatie. Nu este admisa stabilirea presiunii ventilatorului prin apreciere.

20.52. Pentru realizarea unor retele economice se recornanda:

- menjinerea dimensiunii tronsoanelor drepte pe lungimi cat mai mari, pcntru acelasi debit de aer;

- unificarea canalelor paralele alaturate;

- mentinerea aceleiasi inaltimi (sau Jatimi) de canal pe portiuni cat

mai mari de rejea:

- montarea conductelor principale si a ramificatiilor dintr-un sistem complex,la acelasinivel:

- apropierea conductei principale de linia de guri de ventilare pentru a reduce lungimea ramificatiilor, asigurandu-se insa uniformizarea curgerii; - in cadrul unui sistem complex, adoptarea in nurnar cat mai mare de parti identice de instalatie;

II

64

21. ECHIPAMENTE

Generalitati

21.1. Piesele, dispozitivele ~i accesoriile se vor proiecta si executa astfel ca:

- sa realizeze functiunea atribuita in conditii tehnice ~i economice

optime;

- sa fie usor de montat ~i demontat;

- sa fie usor manevrabile, din locuri accesibile daca sunt prevazute

cu organe de manevra:

- sa fie executate din materiale incombustibile sau greu combustibile;

- sa corespunda mediului in care se rnonteaza, astfel incat sa fie limitat la minimum riscul de deformare, deteriorare sau distrugere; elementele montate in medii corozive fiind protejate corespunzator;

- sA fie estetice.

65

~.,

-----

n men

I:

I I

21.2. Se vor utiliza cu precadere piese, dispozitive ~i elemenn Guri de introducere a aerului in indipere

accesorii tipizate sau produse in industrie.

Utilizarea noilor tipuri de echipamente este admisa numai daca 21.9. Tipul ~i numarul gurilor de introducere se va alege astfel ca

aeestea sunt agrementate tehnie, in eonformitate eu prevederile "Leg] sa se asigure 0 distributie uniforma a aerului in spatiul ventilat sau

privind ealitatea in constructii" -nr ,I 0/ 1995 si HGR nr. 392/1994 climatizat, cu respeetarea conditiilor de eonfort ~i estetica, .

"Agrementul tehnie pentru produse, proeedee ~i eehipamente noi in 21.10. Se va evita montarea pe aceeasi ramificatie secundara a doua

constructii". sau mai multe tipuri sau marimi diferite de guri de introducere.

21.11. Se va evita montarea gurilor de introducere direct pe

Prizele de aer proaspat eonductele de aer eu ramificatii, pentru a se evita generarea zgomotului la guri, in special in cladirile eu cerinte deosebite de silentiozitate.

21.3. Protectia impotriva patrunderii in instalatie a corpuriloi 2~.12. La gU,ril,e de introdueere montate di~~ct pe cond~ctele = aer,

straine se va realiza prin rame cu plase de sarma montate in deschiderile de configuratia conductei ~l modul de racordare al guru la conducta vor asigura

I' teri 0 curgere rara vartejuri ~i 0 repartitie uniforma a aerului la intrarea in

acces a aeru Ul ex enor. , ,

21 4 P t t" t ' -t derii ' tit' , it tiil gura.prin prevederea unor palete de preluare a debitului de aer.

.. ro ecua impo nva pa run ern m ms a aue a precipi a 11 01

, " , ,,_, _ 21.13. Conductele de racord ale anemostatelor vor avea portiuni

atmosfence se va reahza pnn jaluzele fixe inclinate fata de onzontala cu un I' 1- d I'd - d' ,

hi d " 450 drepte cu 0 ungime ega a e ee puun oua iametre, pentru a se asigura

ung 1 e mmlmum , di ibuti '., - I 'I ' .

, _ " 0 istn upe umtorma a aeru Ul a mtrarea m anemostate.

21.5. Pnzele de aer proaspat vor fi protejate, pnn amplasare sau 21 14 G 'I d ' t d da t I I

' -' ,',' ,,' I' ., I' . fl ··1 . . un e e m ro ucere se recoman a a se mon a pe cana e e

pnn masun constructive, impotnva actiunn vantu Ul, astte meat uctuatu t d . r·· di t t- .. - d 3d f t- d ' '- di t

. , . , e aer a 0 IS anta mmlma e ala e pnma plesa m amon e care

in viteza sau directie a acestuia sa nu produca perturbari m functionarei rt b" I '. I ("d" t di t I I I . t i

_. . . pe ur a curgerea aeru Ul m cana es e lame ru cana u Ul eu see1lUne

normala a mstalatlel.. .. _ circulars, la eanalele rectangulare eu laturile "a" ~i "b", d = (a + b )/2). Cand

. 21.6. Jaluzelele. f~xe sau ~?btle ~I~ pn~elo: de ~er proaspat vor fi nu exista posibilitatea adoptarii acestei distante se vor prevedea egal distantate.cu marginile rotunjite, rigide ~l bine fixate pentru a se regularizatoare de eurgere montate in canal la 0 distanta minima de l d fata

inlatura posibilitatea vibratiilor si a zgomotului, de gura de introducere.

21.15. Gurile de introducere dotate cu dispozitive de reglare a

Guri si dispozitive de evacuare a aerului viciat debitului de aer se vor prevedea si eu jaluzele sau ghidaje pentru orientarea jeturilor.

21.7. Dispozitivele de evacuare mont ate pe acoperis vor fi bire 21.16. La gurile de introdueere rectangulare, montate pe suprafata

fixate si ancorate, pentru a rezista la presiunea vantului, rara deformari ji laterals a canalelor de aer se vor lua masuri pentru uniformizarea eurgerii

deplasari de la pozitia de montaj. pe lungimea deschiderii de refulare (pereti de dirijare etc.).

21.8. Gurile si dispozitivele de evacuare vor fi construite astfel 21.17. La gurile de introdueere montate direct pe eonducte se va

incat sa nu perrnita patrunderea in instalatie a precipitatiilor atmosferiee ji asigura iesirea jetului de aer pe 0 directie perpendiculara pe planul gurii. In vor fi confectionate din materiale rezistente la actiunea mediului exterior. aeest scop se pot adopt a urmatoarele masuri:

De asemenea,se va inlatura posibilitatea obturarii gurilor prir - palete curbe de dirijare in spatele gurii de introdueere (rara

cuiburi realizate de pasari, racord);

I I

I I

- montarea unui gratar format din pereti plani, verticali, ecnidistann, in racordul dintre gura si peretele conductei (valoarea minima a raportului dintre latimea peretilor ~i distanta dintre doi pereti fiind 1,5d);

66

67

I FIt

- in cazul existentei unui dispozitiv de reglare cu jaluzele 0pUSt montat in spatele gurii de refulare, lamelele vor avea pozitie verticals pentru a contribui la indreptarea curentilor de aer;

- in cazul unei viteze mici de curgere a aerului in conducts prevederea unui racord scurt intre gura de introducere ~i peretele conductei 21.18. Se va evita mont area unui dispozitiv de reglare unilamela (clapeta t1uture) la intrarea aerului intr-un anemostat sau imediat in spatele unei guri de refulare de perete sau de canal.

I I

Guri de aspiratie a aerului viciat aferente instalatiilor de ventilare general a

i

21.19. La gurile de aspiratie montate direct pe canalele de aer se recomanda a se prevedea dispozitive de reglare plasate in planul deschiderii de intrare a aerului.

Gurile de aspiratie montate la capetele ramificatiilor se vor regia de preferinta prin dispozitive montate pe ramificatii ~i ca atare nu vor fi prevazute cu organe de reglare in planul deschiderii de intrare a aerului.

21.20. Gurile de aspiratie cu deschideri de peste 0,JSm2, precurn ~i cele cu raportul laturilor mai mic de I : 3, se vor prevedea cu mijloace de uniformizare a curgerii in planul deschiderii de intrare a aerului.daci intre axa geometrica a gurii si directia de curgere a aerului in canalulla care se racordeaza gura exista un unghi mai mare de 30°.

21.12. Toate gurile de aspiratie vor fi prevazute cu rame de protectie avand piasa de sarrna sau alte mijloace de mascare montate la deschiderile de intrare a aerului.

Dispozitive de aspiratie locala

21.22. Dispozitivele de aspiratie local a expuse la gaze fierbinti sau la flacari directe, se vor proteja in mod corespunator cu materiale izolatoare sau refractante.

21.23. Dispozitivele de aspiratie local a care se incalzesc ca urmare a temperaturii aerului vehiculat sau a utilajelor tehnologice la care sunt montate se vor izola termic pe suprafetele exterioare, daca ~x.i.sta riscul de arsuri la atingere sau emit radiatii calorice in zona de lucru.

21.24. Dispozitivele de aspiratie locala expuse la socuri mecanice

I

I

68

se vor prevedea cu elementele de rigidizare ~i de protectie impotriva deteriorarii.

21.25. Dispozitivele de aspiratie locala pe care pot avea loc

eondensari de vapori, vor fi prevazute cu mijloace de colectare si de evacuare a condensatului.

21.26. Dispozitivele de aspiratie locala montate in pozitie fixa vor fi sustinute astfel incat sa nu provo ace sarcini suplimentare tubulaturii de aer la care sunt racordate.

21.27. Dispozitivele de aspiratie mobile sau elementele mobile ale dispozitivelor vor fi usor manevrabile si durabile in timp.

21.28. Dispozitivele de aspiratie locala vor fi proiectate astfel inc at sA poata fi usor demontate si inlaturate in cazul in care este necesar sa se intervtna la utilajul pe care il servesc.

Dispozitive pentru reglarea debitelor de aer

21.29. Dispozitivele pentru reglarea debitelor de aer se recornanda a se prevedea in urmatoarele puncte:

- in gurile de ventilare (a se vedea art.20.47);

- in fiecare ramificatie secundara care alimenteaza un grup de guri

de ventilare;

- in fiecare ramificatie principal a . care alimenteaza un grup de ramificatii secundare;

- la ventilator sau in conducta principala inainte de prima ramificatie:

- in camerele de amestec, la prizele de aer proaspat si de recirculatie.

21.30. Dispozitivele de reglare din gurile de ventilare vor servi la efectuarea unei reglari fine, pentru corectarea reglarii grosiere realizate de un dispozitiv montat in amonte, in conduct a de aer.

21.31. in gurile de introducere debitele de aer se vor regia de preferinta prin jaluzele opuse.

21.32. Nu se prevad dispozitive de reglare in gurile de ventilare, cand acestea sunt montate pe 0 conduct a de distributie sau de aspiratie uniforma, calculata ~i dimensionata in acest scop ~i avand 0 performanta verificatli.

21.33. La aspiratie, pentru viteze ale aerului in conducte de pana

69

la 12m/s, se recomanda a nu se prevedea dispozitive de reglare la gurile ce formeaza un grup mont at in aceeasi incapere daca exista un dispozitiv de reglare in ramificatia care serveste grupul de guri.

21.34. Dispozitivele de reglare din conducte se vor monta in amonte la distante cat mai mari de punctul de ramificatie, astfel incat curgerea aerului in ramificatie sa nu fie perturbata. Recomandarea este valabila ~i pentru dispozitivele de reglare montate in ramificatii, in amonte de gurile de introducere.

21.35. Se va evita montarea dispozitivelor de reglare in conducte in zone de vartejuri produse de surse de perturbatie din amonte.

21.36. Daca canalele de ventilare sunt amplasate in plafoane false, nedemontabile, nu se vor monta dispozitive de reglare in aceste plafoane.preferandu-se prevederea unor dispozitive de reglare in gurile de ventilare.

21.37. Daca configuratia tubulaturiinu permite respectarea conditiei de la art.21.34, dispozitivele de reglare vor fi de tipul cu jaluzele opuse sau de tipul cu diafragma reglabila,

21.38. La conductele cu dimensiuni mari pentru preluarea unor pierderi de sarcina se pot folosi ~i jaluzele paralele cu reglare simultana.dar utilizarea lor ca dispozitive de reglare a debitelor de aer va fi redusa la minimum,jaluzelele paralele urmand a servi in special ca dispozitive de orientare a jeturilor de aer la gurile de introducere.

21.39. in ramificatii se va prefera prevederea unei clapete tluture sau a unei jaluzele opuse montate in conducta ramificata, fata de paleta de reglare plasata in punctul de ramificare.

21.40. Tipul dispozitivelor de reglare mont ate in ramificatiile cu

sectiune rectangulara va fi:

- clapeta fluture, pentru dimensiuni pana la 1000 x 1000mm;

- jaluzele opuse, pentru ramificatii cu latura mai mare de 1000mm.

Pentru ramificatii mai mari de 630 x 250mm sau 400 x 500mm se vor folosi jaluzele opuse cand:

- conditiile de curgere in aval de locul de montare al dispozitivului de reglare reclama un spectru de viteze uniform;

- regimul de functionare al instalatiei impune 0 reglare fina in timpul functionarii.

21.41. Reglarea debitelor de aer in canalele cu sectiune circulars se va realiza prin clapete de reglare tip fluture.

70

21.42. Clapetele de reglare tip fluture vor fi prevazute cu maneta de actionare in cazurile in care se urmareste reglarea debitelorde aer in

cursul exploatarii msralattei. .... .

in aceste cazuri, la reglarea ~i punerea in functiune a instalatiei se

marca si nota pe cursorul (sectorul) clapetei pozitiile manetei

vor Of • ~. di f .

corespunzatoare debitelor de aer a carer reahzare se urmareste in 1 ente

regimuri defunctionare. . .. ~

21.43. Clapetele de tip fluture care servesc la reglarea initiala

(pentru echilibrarea debitelor de aer din instalat~e) ~i c~~ raman fix~te .in pozitia de reglare pe toata durata de exploatare a mstalatiei, vor avea piulite

(sau alte organe de fixare) rara maneta de actionare. . •

" 21.44. Sibarele montate pe canalele de aer vor servr atat ca

dispozitive de mchidere cat ~i ca dispozitive de reglare a debitului de. aero Pentru ambele functiuni, sibarele vor fi prevazute cu elemente de fixare rigi<lA in pozitia do rita de inchidere sau reglare.

21.45. Elementele mobile introduse in curentul de aer vor fi, la toate tipurile de dispozitive de reglare, bine rigidizate, pentru a nu produce

vibratii. . . . ..

21.46. Elementele mobile care servesc la stabilirea pozinei de

reglare vor permite fixarea oricarei pozitii de reglare intre lirnitele comple~ inchis ~i complet deschis, de asemenea nu vor permite scapari sau patrunderi

de aer fals.

21.47. Toate dispozitivele de reglare vor fi mont ate astfel incat

organele de comanda ale elementelor mobile sa poata fi actionate manual cu

u~urinta.

21.48. in cazul unor pozitii greu accesibile (de exemplu tavane

duble) in proiect se va specifica necesitatea parghiilor, tijelor sau a altor elemente de prelungire, pentru actionarea de la distanta a dispozitivelor de reglare.

21.49. Pentru reglarea, verificarea ~i intretinerea dispozitivelor de

reglare montate in conducte cu dimensiuni mari sau in camere de aer, se vor prevedea usi de acces etanse.

21.50. Dispozitivele de reglare montate in interiorul conductelor vor avea, prin constructie, elemente de indicare, care sa faca posibila constatarea din exteriorul conductei, a pozitiei de reglare.

21.51. Elementele mobile ale dispozitivelor de reglare vor fi robuste, nedeformabile, rara margini ascutite in drumul aerului si constructiv

71

....

..... --

adecvate pentru asigurarea unei miscari usoare, tara jocuri ~i a blocajului fix in orice pozitie.

21.52. laluzelele opuse pentru care se prevede pozitia complet inchis in timpul exploatarii, vor avea marginile acoperite cu burete de cauciuc sau de pasla, pentru a asigura 0 inchidere etansa care sa impiedice in special generarea zgomotului.

21.53. Ca dispozitive de reglare la ventilatoare se pot folosi aparate directoare la gurile de aspiratie sau jaluzele opuse cu reglare simultana la gurile de refulare (jaluzelele opuse se vor monta astfel ca axele lor de rotatie sa fie perpendiculare pe planul vertical care trece prin axa rotorului).

21.54. Se admite reglarea ventilatoarelor prin sibare montate la gura de refulare, la instalatiile de aspiratie, cand ventilatorul refuleaza in canalul de evacuare, sau la instalatiilepentru introducerea aerului, cand intre gura de refulare a ventilatorului ~i prima ramificatie sau prima gura de refulare de pe canal se gaseste 0 portiune dreapta cu lungime totala de minimum 20d (d este 'diametrul canalelor cu sectiune circulara, la canalele rectangulare cu laturile "a" ~i "b", d=(a+b)/2).

Sibarul de reglare va fi introdus in curentul de aer astfel incat sensul de glisare catre pozitia inchis va fi invers sensului de miscare a rotorului.

21.55. Se interzice montarea sibarelor sau clapetelor fluture la gurile de aspiratie ale ventilatoarelor.

I I

II 'I

. I.

Cia pete cu contragreutate

21.56. Clapetele cu contragreutate se vor monta in conductele de aer daca este necesar sa se impiedice difuziunea prin tubulatura de ventilare a gazelor ~i vaporilor nocivi, inflamabili sau explozivi, la oprirea instalatiilor.

Clapetele cu contragreutate se prevad de asemenea pentru inchiderea automata a circulajiei aerului, la montarea in paralel a doua sau mai multe ventilatoare care functioneaza altemativ.

21.57. Clapetele cu contragreutate vor fi prevazute cu garnituri de etansare si vor fi astfel construite incat sa intrerupa complet circulatia aerului, gazelor sau vaporilor in pozitia inchis, precum ~i scaparile sau patrunderile de aer fals prin mantaua dispozitivului.

72

21.58. Pe corpul clapetelor cu contragreutate se va indica sensu I de

curgere a aerului. .

21.59. Clapetele cu contragreutate vor fi dotate cu elemente pentru

indicarea sau semnalizarea pozijiei complet inchis.

Rame cu jaluzele de suprapresiune

21.60. Ramele cu jaluzele de suprapresiune care se monteaza in elementele de constructie exterioare, precum ~i la gurile de evacuare, vor avea jaluzele ce oscileaza liber pe axele lor si vor fi astfel executate §i prelucrate incat sa asigure deschiderea lor sub actiunea fortelor create de 0 suprapresiune de 5Pa.

Capace de vizitare

21.61. Se vor prevedea cu capace de vizitare instalatiile pentru introducerea aerului in incaperi, instalatiile in care se vehiculeaza aer incarcat cu particule solide, precum si toate instalatiile in care este necesar un control periodic in interiorul canalelor de aer.

21.62. Capacele de vizitare vor fi montate pe tronsoane drepte de canal, in locuri accesibile, alese astfel incat sa faca posibile interventiile in interiortil canalului, in portiunile necesare .

21.63. Capacele de vizitare vor fi prevazute si executate astfel incat sa aiba 0 etanseitate practic perfecta, sa fie robuste pentru a nu se deforma dupa demontarea ~i remontarea Jor si sa fie rezistente la actiuni de coroziune sau eroziune, in aceeasi masura ca si materialul canalului de aer pe care sunt montate.

Racorduri elastice

21.64. Racordurile intre canalele de aer ~i masinile, utilajele etc., cu elemente in miscare (ventilatoare, aparate de climatizare etc.) se vor realiza prin intermediul unor elemente elastice care sa impiedice transmiterea vibratiilor mecanice catre canalele de aer (burdufuri, conducte telescopice, tuburi flexibile etc.).

Lungimea racordurilor elastice va fi cuprinsa intre 0, 13 si 0,40 diarnetre echivalente.

73

21.65. Racordurile elastice vor fi etanse la aer ~i vor fi astfel concepute si executate incat sa reziste, dupa necesitati, la actiunea gazelor fierbinti, a gazelor si vaporilor corozivi sau a aschiilor.

Puncte de masurare

21.72. Temperatura de declansare a fuzibilului clapetei antifoc va fi mai mare cu 20 - 30° C 1'ata de temperatura de regim din interiorul tubulaturii de aer respective.

21. 73. Dupa montarea clapetelor antifoc, inainte de darea in exploatare a instalatiei, se va control a modul de lucru al organelor de inchidere automata, prin simularea condijiilor care provoaca inchiderea. 21. 74. Clapetele antifoc montate in instalatii care vehiculeaza aer incarcat cu particule vor fi prevazute cu mijloace pentru curatarea periodica a elementului fuzibil de impuritatile depuse.

21.75. Inchiderea clapetei antifoc va comanda printr-un sistem de blocaj electric oprirea ventilatorului care vehiculeaza aerul prin tubulatura de ventilare. Pozitia clapetei antifoc va fi indicata pe corpul acesteia.

21.66. Toate instalatiile de ventilare se vor prevedea cu un numar suficient de puncte de masurare pe canalele de aer, asfel situate incat sa fie posibile operatiile de reglare, pro bare si verificare a functionarii inainte de darea in exploatare, precum si a controlului si urmaririi in timpul

functionarii, .

21.67. Punctele de masurare se vor amplasa in zone de turbionare minima. In masura posibilitatilor, distanta pana la piesele de perturbare a curgerii in montare va fi de 10 diametre echivalente.

Punctele de masurare vor fi usor accesibile.

21.68. Dispozitivele de protectie la ventilatoarele actionate prin curele vor fi prevazute cu goluri de acces care sa perrnita masurari de turatie cu tahometrul tara indepartarea dispozitivului de pe pozitia sa.

Ventilatoare

Cia pete antifoc

21. 76. Ventilatoarele se vor alege in conformitate cu debitul si presiunea rezultate din proiect, tipul si particularitatile instalatiei, regimul si conditiile de functionare, consumul de energie, spatiul disponibil, nivelul de zgomot, costul ventilatorului si conditiile de explotare.

La alegerea ventilatorului pentru 0 situatie data, se vor avea in vedere urmatoarele considerente:

- punctul de functionare al ventilatorului de pe curbele caracteristice sa se afle in zona de con sum minim de energie;

- in instalatiile de ventilare lara conducte in care presiunea dezvoltata de ventilator este redusa, iar incaperea ventilata nu prezinta cerinte de silentiozitate ~i nu sunt degajari de sub stante int1amabile sau corozive, se recomanda prevederea unor ventilatoare axiale;

- in instalatiile de ventilare cu conducte pentru introducerea aerului prcaspat, alegerea se va face intre un ventilator centrifugal ~i unul axial cu carcasa, in functie de cerintele privitoare la presiune, spatiu, nivel de zgornot, con sum de energie si cost, dandu-se preferinta ventilatoarelor axiale in masura satisfacerii acestor cerinte:

- in instalatiile de ventilare cu conducte, pentru evacuarea aerului viciat se vor prefera ventilatoarele centrifugale; (in cazul folosirii ventilatoarelor axiale montate in conducte cu aer fierbinte sau incarcat cu sub stante corozive sau praf, ventilatoarele se vor actiona prin curele trapezoidale, motorul electric fiind scos in afara conductei);

21.69. Clapete antifoc se prevad pentru a impiedica propagarea focului prin canalele de aer. Clapetele antifoc se vor monta in situatiile prevazute la art. 18.14.

21. 70. Clapetele antifoc se vor monta in tubulatura asfel ca elementul fuzibil sa fie spalat de curentul de aer in conditi~le si cu viteza peste valoarea minima stabilita la omologarea clapetelor. In acest scop, lungimile de canal rectiliniu in amonte si in aval de clapeta, precum si forma pieselor de racord dintre corpul clapetei ~i tubulatura se vor stabili astfel incat perturbatiile in curgerea aerului sa nu prejudicieze modul de spalare cu aer a elementului fuzibil.

De asemenea, montajul clapetei antifoc se va realiza astfel incat miscarea clapetei sa nu fie obstructionata de tubulatura de ventilare la care se racordeaza.

21. 71. Elementele fuzibile sau materialul pentru elementele fuzibile folosite la clapetele antifoc vor fi insotite de certificate emise de producator privind temperatura de topire.

74

75

- ventilatoarele centrifugale montate in instalatii care contin multe piese speciale pentru care rezistetele locale nu pot fi stabilite cu precizie, vor fi cu palete inclinate inapoi;

- la instalatiile cu functionare intermitenta, se admit ventilatoare cu puncte de functionare corespunzatoare unor randamente mai scazute, daca prin acestea se obtin avantaje de alta natura;

- din motive de silentiozitate se vor prefera ventilatoare cu turatie redusa (500 - 750 rot/min) in locul celor cu turatie ridicata (1000 - 1500 rot/min).

21. 77. Ventilatoarele din instalatiile de ventilare care servesc procese de productie cu regim variabil sau incaperi cu sarcini terrnice variabile se recomanda a fi dotate cu echipamente electrice pentru reglarea turatiei in concordanta cu variatia sarcinilor.

21. 78. Instalatiile cu rezistente aeraulice variabile ~i in special cele continand filtre de praf colmatabile, vor fi prevazute cu ventilator avand caracteristicile debit - presiune foarte inclinate, astfel incat la variatiile de presiune sa corespunda modificari mici ale debitelor de aer.

21. 79. Debitul ~i presiunea dintr-o instalatie se vor asigura de regula printr-un singur ventilator. Se va evita montarea ventilatoarelor in paralel.

Daca debitul de aer in regim de vara este diferit de eel in regim de iarna sau daca in decursul procesului de productie sunt necesare debite de aer diferite pentru ventilarea incaperii se va prevedea, daca este posibil, un ventilator actionat de un motor electric cu doua turatii.

21.80. Daca ventilatoarele vehiculeaza aer cu temperaturi ~i presiuni diferite de cele care au stat la baza intocrnirii cataloagelor de alegere (ventilatoare montate la altitudine, functionare cu gaze fierbinti), la stabilirea caracteristicilor reale ale ventilatoarelor se vor folosi factorii de corectie corespunzatori.

21.81. Ventilatoarele care vehiculeaza aer incarcat cu sub stante corozive sau cu praf abraziv se vor executa din materiale rezistente care sa asigure 0 durata econornica de exploatare.

21.82. Se vor alege ventilatoare antiex pentru aspiratia aerului viciat din incaperile in care se pot degaja substante combustibile (gaze, vapori sau praf care pot forma cu aerul amestecuri explozive sau care deplaseaza astfel de amestecuri).

21.83. Ventilatoarele actionate de motoare electrice prin transmisii

cu curele se vor dota cu dispozitive mecanice pentru intinderea curelelor si pentru captarea si scurgerea electricitatii statice.

21.84. Se vor lua urmatoarele masuri de protectie a muncii si de asigurare a unei functionari corecte a ventilatoarelor:

a) legarea la pamant a motorului electric si a ventilatorului);

b) montarea unui dispozitiv de protectie in dreptul rotilor si curelelor la transmisia prin curele;

c) montarea unei plase de sarma cu ochiuri mari (25-50mm) la gura de aspiratie sau refulare a ventilatorului, in cazul cand acesta aspira sau refuleaza liber in incapere (indiferent de inaltimea de montare a ventilatorului);

d) efectuarea corecta a legaturilor din cutia de borne a motorului electric, astfel ca sensul de invartire al rotorului ventilatorului sa fie corect;

e) intinderea curelelor de transmisie (se va considera ca intinderea unei curele trapezoidale este corecta dad, pe 0 lungime de 0,5m sageata pe care 0 face cureaua la apasarea manuala este eel mult egala cu grisimea sa) (toate curelele trapezoidale montate pe aceleasi roti de transmisie vor avea o intindere egala):

f) prevederea unor dispozitive de reglare a debitului de aer, in conditiile art. 21.53 ... 21.55.

21.85. Ventilatoarele, indiferent de modul de montare (pe fundatie, pi atforme , console etc.) vor fi prevazute cu dispozitive de amortizare a vibratiilor, calculate ~i executate astfel incat sa asigure conditiile corespunzatoare naturii utilizarii respective (cladiri industriale, sali de spectacol, spitale etc.).

21.86. Ventilatoarele se vor racorda la tubulatura prin intermediul unor burdufuri de amortizare.

21.87. Se recomanda ca racordarea ventilatoarelor la conducte sa se realizeze prin intermediul unor portiuni drepte de canal, cu lungimea de (8 - 10d), atat pe aspiratie cat si pe refulare ("d" este diametrul canalelor circulare, la canalele rectangulare cu laturile "a" si "b", d = (a+b)/2). Dad acest mod de racordare nu se po ate realiza, pentru racordul la gura de aspiratie a ventilatorului se va adopta, in ordine preferentiala, una din urmatoarele solutii:

a) cot cu sectiune rectangulara cu palete de dirijare sau curba cu sectiune circulara cu raza de curbura mai mare de doua diametre;

b) cutie de aspiratie cu palete de dirijare.

76

77

21.88. Daca ventilatorul centrifugal refuleaza direct in atmosfera, tara intermediul unei tubulaturi, la gura de refulare a ventilatorului se va monta fie un tronson de canal drept avand sectiunea egala cu cea a gurii de refulare (a x b) ~i lungimea minima 0,75«axb), fie un difuzor cu unghiulla varfde 10 .. 15° ~i lungimede 1,00 ..... 1,5m.

21.89. La alegerea din cataloage a venti1atoarelor racordate la retea prin intermediul unor piese montate pe aspiratie sau pe refulare care perturba curgerea, se vor folosi factorii de corectie respectivi.

Filtre de aer

Baterii de indilzire sau de racire

21.95. Filtrele pentru curatirea de praf a aerului introdus in incaperile ventilate sau c1imatizate se prevad:

- in cazurile impuse de cerintele procesului de productie:

- daca concentratia de praf in aerul introdus (proaspat sau

recirculat) este mai mare decat concentratia normata pentru interiorul incaperilor .

21.96. Tipul filtrului de aer se va stabili in gradul de separare necesar, natura, dimensiunile ~i concentratia particulelor de praf, temperatura aerului vehiculat, conditiile prevazute pentru exploatare, precum ~i pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ, care sa ia in considerare cheltuie1ile de investitii si exploatare.

21.97. La considerarea criteriilor indicate in art.21.96, la alegerea filtrelor pentru curatirea de praf a aerului proaspat se vor avea in vedere urmatoarele recomandari:

- filtre1e cu celule imbibate cu u1ei se vor folosi pentru obtinerea unui grad de separare de ce1 mult 90%, la aer incarcat cu praf, lara scame, in concentratie de eel mult 4,5 rng/m' ~i cu fractiune mica de particule fine; - filtre1e cu celule uscate se vor folosi pentru obtinerea unui grad de separare de eel mult 98%, la aer cu temperatura paua la 80°C, incarcat cu praf in concentratie decel mult 2,5mg/m3 sau cu scame;

- filtrele cu banda uscata se vor folosi pentru obtinerea unui grad de separare de 99,5, la aer cu temperatura paua la 80°C, incarcat cu praf fin in concentratie de eel mult 2,5mg/m3 sau cu scame;

- filtrele autocuratitoare cu celule metalice ~i baie de ulei se vor folosi pentru obtinerea unui grad de separare de 95 - 98 %, la aer cu temperatura paua la 80°C, incarcat cu praf, lara scame, in concentratie de eel mult 4,5mg/m3 ~i cu fractiune mica de particule fine.

21.98. Se recornanda ca filtrele cu celule sa nu depaseasca 50 de

21.90. Bateriile de incalzire sau de racire se recomanda a se racorda la canalele de venti1are astfel: in amonte de baterie, printr-un difuzor cu unghiulla varf mai mic de 30°, iar in aval de baterie, printr-un confuzor cu unghiu1 1a varf mai mic de 45 ° .

21.91. Daca bateria se rnonteaza imediat dupa 0 piesa cu schimbare de directie, aceasta va fi prevazuta cu pereti sau palete de dirijare a aerului, care sa asigure repartizarea uniforma a aerului pe suprafata frontal a a bateriei.

21.92. Daca bateria se monteaza imediat dupa un ventilator centrifugal, racordarea la gura de refulare a ventilatorului se va face printrun difuzor simetric, cu un unghi la varf de maximum 30° sau printr-un difuzor asimetric, cu un unghi la varf de maximum 15°.

Se recornanda in acest caz, montarea intre difuzor ~i baterie a unui fagure pentru uniformizarea curgerii cu grosimea (in directia curgerii) de (0,25-0,45)d ~i avand latura ochiului patrat de (0,075 - G,15)d; d este diametrul canalelor circulare, la canalele rectangulare cu laturile "a" si "b", d=(a+b)/2.

21.93. Daca bateria se monteaza imediat dupa un ventilator axial, racordarea se va face printr-o piesa de schimbare de sectiune simetrica cu un unghi la varf de eel mu1t 30°.

Se recornanda di intre piesa de schimbare de sectiune ~i baterie sa se monteze un tronson cilindric drept cu lungimea de doua diametre, avand montata in interior 0 cruce pentru indreptarea curentu1ui de aer (doi pereti plani, pe toata lungimea tronsonului, dispus perpendicular).

21.94. Bateriile de incalzire sau de racire vor fi prevazute cu posibilitati de reglare pe circuitul de agent termic. Reglarea pe circuitul de aer se va face in cazurile in care exista spatiu disponibil.

celule.

21.99. Se recornanda ca filtrele autocuratitoare sa fie prevazute in instalatii de peste 10 m cubi/s.

21.100. Racordarea filtrului la instalatie se va realiza in conditiile unei etanseitati riguroase.

21.101. Filtru1 se va monta perpendicular pe directia de curgere a aerului, cu evitarea practic completa a vartejurilor ~i a zonelor stagnante in

78

79

interiorul filtrului ~i cu asigurarea unei repartitii uniforme a aerului pe suprafata filtranta,

21.102. La filtrele prevazute in golurile din pereti pentru prizele de aer, dispozitivele de protectie ale prizelor (jaluzele ~i piasa de sarma) se vor monta direct pe rama filtrului.

21.103. Se recomanda dotarea filtrelor cu aparate pentru indicarea permanent a a pierderii de sarcina, pentru a putea stabili in orice moment necesitatea inlocuirii mediului filtrant.

Separatoare de praf

destinatii, tara demontari de utilaje ~i instalatii ~i tara spargeri sau alte lucrari speciale de constructii.

22.2. In central a de ventilare sau climatizare in afara echipamentului aferent centralei este permisa montarea numai a echipamentului auxiliar necesar masinilor sau aparatelor care intra in componenta centralei (distribuitor de agent termic aferent bateriei de incalzire, schimbator de caldura, aparataj electric de pornire si protectie etc.).

22.3. Echipamentul de ventilare sau climatizare se poate amplasa, in totalitate sau partial, in aer liber daca prin aceasta se obtine 0 solutie economic a pe ansamblul lucrarilor (consum materiale, spatiu ocupat, consum energie, durata de viala, cheltuieli de exploatare etc.) ~i nu exista spatii inchise. Amplasarea echipamentului centralei de ventilare sau climatizare in spatii interioare neinchise se va realiza numai daca conditiile de zgomot, mediu ~i securitate permit lipsa peretilor de inchidere. In toate aceste cazuri se vor lua masurile corespunzatoare de protectie contra agentilor atmosferici (inghe] etc.).

22.4. Echipamentele prin care se vehiculeaza gaze, vapori sau praf combustibil se vor amplasa cu respectarea prevederilor normativului I. D .17 privind proiectarea, executarea ~i receptionarea instalatiilor electrice in mediu cu pericol de explozie:

- in aer liber;

- direct in incaperile de productie daca cerintele impun acesta

solutie, precum si atunci cand utilajele tehnologice au in dotare echipament de ventilare, in aceste cazuri constructia echipamentului de ventilare va corespunde cerintelor impuse de mediul respectiv cu privire la umiditate, temperatura, pericol de incendiu sau explozie, continut de praf etc.;

- in incaperi proprii executate numai din elemente incombustibile.

21.104. Separatoarele de praf se vor alege in conformitate cu gradul de separare necesar, cu natura, dimensiunile ~i concentratia particulelor de praf, cu temperatura ~i umiditatea aerului, cu amplasarea ~i dimensiunile spatiului disponibil, precum si baza unui calcul tehnicoeconomic care sa ia in considerare cheltuielile de investitii si exploatare.

21.105. Intrarea aerului cu praf in separatoare se va face fara perturbatii ale curgerii in amonte.

21.106. Separatoarele de praf se vor executa de regula din materiale incombustibile. Folosirea materialelor greu combustibile sau combustibile, se admite atunci cand separatoarele se monteaza in incaperi proprii avand plansee ~i pereti incombustibili, sau in exterior.

22. CENTRALA DE VENTILARE SAU CLIMA TIZARE

AmpJasarea

22.1. Centrala de ventilare sau climatizare se va amplasa tinand seama de urmatoarele considerente:

- sa se at1e in. apropierea spatiilor ventilate sau climatizate si, in masura posibilitatilor, in centrul de greutate al acestor spatii:

- la cladirile civile si publice, cand incaperile ventilate sau climatizate au restrictii privind nivelul de zgomot, se va amplasa la subsol, in incaperi anexe sau intr-o cladire separata;

- accesul in centrala, pentru introducerea ~i scoaterea utilajelor ~i aparaturii, sa se faca pe cat posibil direct, tara treceri prin spatii cu alte

Dimensionarea

22.5. Dimensiunile centralelor de ventilare sau climatizare se vor stabili tinind seama de gabaritele utilajelor si de spatiile libere necesare pentru montarea, racordarea, exploatarea, intretinerea ~i repararea utilajelor. 22.6. Centralele de ventilare sau climatizare se vor organiza ~i dimensiona astfel incat sa se creeze acces direct ~i spatiu suficient pentru:

- manevrarea aparatelor de pornire-oprire a ventilatoarelor;

- montare-demontarea si introducerea-scoaterea din central a de

80

81

ventilare sau climatizare a motorului electric, a ventilatorului, a bateriei de incalzire si a oricarui alt echipament voluminos;

- manevrarea dispozitivelor de cornmanda si a dispozitivelor de reglare montate pe circuitul de aer, pe conductele de alimentare a bateriilor de incalzire ~i de racire, la camerele de umidificare etc.;

- demontarea rotorului din carcasa ventilatorului;

- acces in jurul tuturor masinilor si aparatelor din central a (cu

latime de minimum 0,5m);

- acces la difuzoare-confuzoare, in amonte si in aval de bateriile de incalzire sau racire, (cu Iatirnea de minimum 0,75 rn), pe toata lungimea ~i inaljimea acestora;

- acces pe toata lungimea ~i inaljimea filtrelor de aer cu celule (cu latimea de minimum 1,0m), eel putin pe 0 singura parte a acestora (pe partea pe care se scot celulele din stelaj pentru curatire):

- acces pe toata lungimea ~i inaltimea filtrelor de aer autocuratitoare sau cu banda uscata, atat in amonte, cat ~i in aval (cu latimea de minimum 0,75m).

22.7. Inaltimea libera minima a centralelor de ventilare sau climatizare va fi de 1,8 m. Aceasta inaltimepoare fi redusa la cea strict necesara pentru montarea echipamentului, numai daca exploatarea, intretinerea ~i repararea acestuia se poate efectua in conditii corespunzatoare din afara incaperii sau spatiului afectat centralei prin goluri, deschideri de acces etc., prevazute in acest scop.

22.8. La organizarea ~i stabilirea dimensiunilor incaperilor sau spatiilor pentru centralele de ventilare sau c1imatizare se vor avea in vedere urrnatoarele conditii:

- amaplasarea elementelor componente cu un numar minim si forma cea mai simpla a pieselor de legatura;

- introducerea ~i scoaterea masinilor ~i aparatelor fara spargeri de usi, ferestre sau pereti;

- existenta in interiorul camerei, la loc potrivit, a spatiului pentru depozitarea pieselor demontate in momentul repararii utilajelor.

Conditii constructive, accese

care sa permita transportul cu usurinta a masinilor, utilajelor sau a elementelor demontate ale acestora.

22.10. Se va asigura accesul in centralele de ventilare sau

climatizare direct din exterior sau din: - incaperi cu rise de incediu;

- incaperi de categorie D ~i E de pericol de incendiu;

- coridoare comune de acces la instalatiile utilitare.

22.11. Usile de acces se vor deschide spre exteriorul centralei. 22.12. Daca central a de ventilare sau climatizare comunica si cu

incaperi de categoria A ~i B pericol de incediu sau cu incaperi cu degajari de praf, gaze toxice sau iritante intre acestea ~i centrala se vor intercala incaperi tampon puse in suprapresiune.

De asemenea se vor prevedea incaperi tampon puse in suprapresiune daca central a de ventilare-climatizare este de categoria A ~i B pericol de incendiu si comunica cu incaperi de alta categorie de pericol de incendiu.

Separarea acestor centrale de ventilare-climatizare de restul cladirii sau de incaperile de categorie A si B de pericol de incendiu se va realiza prin elemente incombustibile rezistente la explozii cu limita de rezistenta la foe de eel putin I ora ~i prin usi incombustibile cu limita de rezistenta la foe

de minimum 45 minute. .

22.13. Pentru echipamente cu dimensiuni mari care necesita 0 inlocuire periodic a ca urmare a conditiilor de explotare (mediu coroziv, abraziv etc.), cand spatiul disponjbil in centrala, nu perrnite demontarea in elementele componente sau cand elementele demontate au dimensiuni mari, centralele de ventilare se vor prevedea cu goluri de montaj ~i cu mijloace simple de manipulare a pieselor grele.

22.14. De regula centralele de ventilare sau climatizare vor fi ventilate natural, pentru evacuarea caldurii degajate de motoarele electrice ~i de conductele si organele de reglaj de pe circuitele de alimentare ale bateriilor de incalzire.

22.15. Incaperile sau spatiile pentru centralele de ventilare sau climatizare vor fi prevazute cu instalatii interioare de iluminat artificial, chiar daca exists mijloace de iluminat natural, realizate in conforrnitate cu prevederile normativului I. 7.

22.16. Centralele de ventilare sau climatizare vor fi prevazute cu prize de tensiune nepericuloasa, si cu lampi portabile, conform normativului I. 7.

22.9. Incaperea sau spatiul pentru central a de ventilare sau climatizare va fi usor accesibil. Usile ~i scarile de acces vor avea dimensiuni

82

83

La centralele mici (sub 3m3/s) lampile portabile pot inlocui iluminatul general artificial.

22.17. La constructia propriu-zisa a centralei se vor lua masurile necesare pentru limitarea propagarii zgomotului ~i vibratiilor in cladirea ventilata sau climatizata si in instalatie. In acest scop se va recurge in primul rand la amplasarea corespunzatoare a centrale lor ~i numai daca aceasta masura este insuficienta se vor prevedea izolari acustice.

In cladiri cu cerinte deosebite privind nivelul de zgomot, se vor folosi ventilatoare silentioase ~i se vor trata tonic incaperile ~i constructiile auxiliare ale centralelor.

22.18. Categoria de pericol de incendiu a centralelor de ventilare sau climatizare (introducere sau evacuare) este aceeasi cu a spatiilor pe care Ie ventileaza sau climatizeaza,

Cerinte de proiectare Si executie

Instalatiile de iluminat ~i forta, precum si constructia centralei, se vor incadra in aceeasi categorie de pericol de incendiu.

22.23. Se va asigura stabilitatea pe termen lung a elementelor componente si pastrarea functionalitatii lor prin:

- protectie impotriva inghetarii agentului termic in bateriile de incalzire sau racire (termoizolarea conductelor, termostate de protectie impotriva inghetului, conditii de amplasare, posibilitati de golire etc.);

- protectia elementelor instalatiilor impotriva coroziunii (materiale folosite, tratarea suprafetelor interioare si exterioare, evitarea formarii de cupluri galvanice etc.)

22.24. Prin solutii de proiectare ~i executie se va asigura usurinta functionarii, manevrarii, controlului, intretinerii, repararii ~i inlocuirii elementelor instalatiei prin:

- accesibilitatea la organe de comanda actionare, reglaj ~i control;

- accesibilitatea la toate elementele componente in vederea

controlului periodic, intretinerii, demontarii ~i inlocuirii unor piese. .

22.25. Se vor asigura conditiile necesare pentru controlul ~i urmarirea functionarii instalatiei prin dotarea cu indicatoare de masura ~i optional de sernnalizare.

22.19. Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate ~i neinstruite in central a de ventilare sau climatizare, la organele de reglaj, control si comanda prin dispozitii sau dispozitive mecanice sau electrice de avertizare etc.

22.20. Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine, a precipitatiilor atrnosferice si a vietuitoarelor,

22.21. Instalatiile de ventilare ~i climatizare se vor proiecta si executa astfel incat sa fie asigurata protectia persoanelor impotriva acestora la contactul cu suprafetele accesibile ale elementelor instalatiei,

In acest scop:

a) suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite, taioase sau de rugozitati care pot provoca raniri:

b) temperatura suprafetelor fierbinti ale instalatiei nu va depasi valorile maxime admise de NCPM;

c) suprafete accesibile ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive succeptibile de a fi emise, smulse sau linse;

d) se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii, conform normati vului I. 7.

22.22. Centralele de ventilare - climatizare de categoria A sau B pericol de incendiu vor fi echipate cu ventilatoare calate direct pe axa motorului electric sau cu ventilatoare actionate prin cuplare directa.

23. MASUR! PENTRU ATENUARE<\. ZGOMOTULUI SI AMORTIZAREA VIBRATIILOR PRODUSE DE INST ALA TIlLE DE VENTILARE SAU CLiMA TIZARE

Atenuarea zgomotului

23.1. La proiectarea, executarea ~i mont area instalatiilor de ventilare/climatizare se vor lua masurile necesare pentru eliminarea sau atenuarea zgomotului produs de functionarea echipamentelor si de trecere a aerului prin canale ~i guri de introducere/evaluare pana la valorile admise in incaperi, corespunzator destinatiei acestora.

Se vor avea in vedere prescriptiile din "Normativul privind proiectarea ~i executarea masurilor de izolare tonica ~i a tratamentelor acustice in cladiri" C.125.

23.2. Nivelul zgomotului produs de functionarea instalatiilor de ventilare/climatizare resimtit in incaperi va fi eel mult egal cu nivelul de zgomot ambiant din incaperile ventilate/climatizate.

84

85

Valorile admisibile pentru nivelul de zgomot sunt cele indicate in NGPM, STAS 6156, precum ~i normativul C.125.

23.3. La proiectarea instalatiilor de ventilare/climatizarese vor avea in vedere urmatoarele recomandari:

• in calculul canalelor de aer se vor utiliza viteze de circulatie moderate in concordanta cu destinatia cladirilor (civile, de productie) (Anexa 3);

• dimensionarea gurilor de introducere sau evacuare se va face tinand seama de nivelul de zgomot produs, alegandu-se in mod corespunzator vitezele aerului;

• se vor evita canalele cu muchii ascutite;

• laturile mari ale canalelor se vor rigidiza;

• se va calcula atenuarea natural a a zgomotului in reteaua de canale si la patrunderea in incaperi si in cazul atenuarii nesatisfacatoare se va lua una din masurile urmatoare:

.

captusirea interioara a canalelor cu materiale fonoabsorbante pe lungimea reiesita din calcul;

- prevederea unor camere de detenta ~i atenuare;

- prevederea de atenuatoare de zgomot atar pe introducere

cat ~i pe evacuare, amplasate intre sursa de zgomot (ventilatoare) si incaperi; - folosirea de tuburi elastice fonoizolate;

• atenuarea totala, rezultata din insumarea celei naturale (in reteaua de canale) si artificiale (atenuatoare, captusiri etc.) trebuie sa fie egala cu diferenta dintre nivelul de zgomot produs de sursa (ventilatoare, generator de abur etc.) ~i nivelul de zgomot din incapere;

• de regula se admite calculul simplificat al atenuarii zgomotului (pentru frecventa de 250Hz). In cazul unor cladiri sau incaperi pretentioase (sali de auditii, opera, studiouri de emisie, inregistrare, etc.) calculul se va face pentru intreaga gama de frecvente.

- elementele elastice vor corespunde dupa caz cu numarul, dimensiunile, forma, duritatea, constanta elastica etc. reiesite din calcul sau indicate de firmele fumizoare, in concordanta cu marimea, greutatea, centrul de greutate, debitul, situatia aparatului, in cazul in care amortizarea vibratiilor nu s-a facut prin constructie.

- burdufuri elastice atat pe aspiratie cat ~i pe refularea agregatului (aparatului) cu elemente de legatura intre echipamentul considerat ~i tubulatura de ventilatie.

24. EXECUT AREA LUCRARILOR DE INST ALATII DE VENTILARE ~I CLIMA TIZARE

Generalitati

Amortizarea vibratiilor

24.1. Montajul instalatiilor de ventilare-climatizare se va coordona ~i corela cu lucrarile de realizare a constructiei ~i in special cu lucrarile de constructii auxiliare (platforme, postamente, goluri etc.), aferente acestor instalatii.

24.2. La corel area Iucrarilor de ventilare-climatizare cu cele de constructie se vor avea in vedere urmatoarele:

a) manipularea si asezarea pe pozitie a pieselor voluminoase apartinand instalatiilor de ventilare sau climatizare se va face prin spatii libere in ziduri sau plansee, lara spargeri ale elementelor construite.

b) constructia va fi prevazuta cu elemente necesare pentru sustinerea masinilor si aparatelor de ridicat folosite la introducerea pieselor mari si grele in cladire ~i in centrala de ventilare-climatizare,

c) introducerea in timp oportun a dispozitivelorde prindere si fixare in elementele de constructii,

d) introducerea in centralele de ventilare sau climatizare a aparatelor si masinilor care se monteaza pe postamente, fundatii, console, platforme etc., se va face numai dupa executarea acestora ~i dupa intarirea betonului.

e) introducerea elementelor de ventilare-climatizare in incaperile in care urmeaza a fi instal ate se va face cu put in timp inainte de montaj, in scopul de a se reduce expunerea la deteriorarile ce ar putea fi provocate de efectuarea altor lucrari in incinta respectiva.

23.4. Toate echipamentele producatoare de vibratii vor fi prevazute

cu:

- elemente elastice (vibroizolatoare de cauciuc, arcuri elicoidale din otel, covoare din cauciuc cu profil variabil) intercalate intre agregate, aparate ~i fundatia pe care se aseaza.

86

87

Verificarea materialelor si echipamentului

24.11. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (ex. rame cu jaluzele, ventilatoare, table etc.) se vor depozita sub soproane si vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilena.

24.12. Materialele ce se deterioreaza la umiditate, frig, cal dura sau radiatie solara (ex. aparate de masurare ~i control, aparataj electric etc.) se vor pastra in magazii inchise.

24.13. Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lernn in magazii sau soproane. Se interzice asezarea foilor de tabla direct pe parnant. 24.14. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii si in asa fel incat sa nu se deterioreze. Se va da 0 atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile.

24.3. Executia lucrarilor de instalatii de ventilare ~i c1imatizare se va efectua respectand normele de tehnica securitatii muncii.

24.4. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale, aparataje si masini agrementate tehnic, care corespund prevederilor proiectului, standardelor de stat ~i normelor interne de fabricatie.

24.5. Toate echipamentele (fiItre, baterii de incalzire si racire, ventilatoare, pompe etc.) vor fi insotite de certificatelede calitate (incercare) ale intreprinderii producatoare.

24.6. Inaintea punerii in opera, toate materialele, aparatele ~i masinile se vor supune unui control cu ochiul liber, pentru a se constata daca nu au suferit degradari de natura sa Ie cornprornita tehnic ~i calitativ (deformari sau blocari la aparataje, starea elementelor de imbinare si de racordare, functionarea dispozitivelor de reglaj, forma pieselor ~i elementelor speciale ~i accesorii), se vor remedia defectiunile respective sau se vor inlocui aparatele si masinile care nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere.

24.7. La aparatele de masurare ~i control, montate de executant se va veri fica existenta sigiliului si a buletinului emis de metrologie.

Confectionarea canalelor de ventilare

24.15. Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sunt indicate in tabelul 24.1.

Transportul, depozitarea si manipularea

Tolerante la dimensiunile canalelor de ventilare
Diametrul sau Abaterea maxima admisibila in mm
latura mare a
canalului
(dimensiuni Canale Canale din Canale din Canale
nominale) din zidarie de placi de din placi
(mm) tabla caramida materiale de fibre
sau beton plastice minerale
100 - 250 2 5 3 4
280 - 500 3 6 4 5
500 - 1000 5 8 6 7
1120 - 1400 8 12 10 -
1600 - 2000 10 15 12 - 24.8. Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instal alii se va efectua cu mijloace adecvate mecanizate (trenuri, camioane) acoperite, asigurate contra deteriorarilor datorate vibratiilor, socurilor, coroziunii, temperaturii, in concordanta cu indicatiile producatorului

24.9. Materialele de instalatii se vor pastra in depozitele de materiale ale santierului, cu respectarea reglernentarilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor si in conformitate cu instructiunile furnizorului.

24.10. Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila, pe durata depozitarii, se pot depozita in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor de paza si tehnica securitatii muncii.

Nota: Pentru canalele de ventilare din alte materiale decat cele specificate in tabel, tolerantele admise se vor stabili asimiland materialele agrement ate cu cele din tabel.

88

89

24.16. lmbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in urrnatoarele moduri:

- prin falturi , pentru tablele din otel negre §i zincate cu grosimi pana la 1 ,2mm inclusiv;

- prin sudura cu flacara tara material de adaos, pentru table negre cu grosimi de I ,5mm sau mai mari:

- prin nituire, pentru table zincate ale carer grosimi nu permit imbinarea prin fait, precum si pentru table din otel inoxidabil sau pentru table din aluminiu.

24.17. Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se

executa dupa cum urrneaza:

a) pentru canale cu latura (diametrul) sub 1m:

- falturi dubie, pentru grosimi ale tablelor pana la 0,8mm inclusiv;

- falturi simple, pentru grosimi de Irnm ~i mai mari;

- falturi de colt, pentru grosimi pana la 0,8mm inclusiv, la

incheierea conductelor cu sectiune rectangulara;

b) pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1m:

- falturi combinate constand din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau cu sudura: in cazul sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluiasi sir fiind 10mm, iar distanta dintre siruri de 7mm;

- falturi de colt, pentru grosimi pana la 0,8mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara avand latura mare pana la 1250mm.

24.18. Falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si tara ondulatii. Pentru a se asigura 0 suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior.

24.19. Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi de 17mm pe 0 latura si 8mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble, aceste latimi vor fi de 28mm ~i respectiv 15mm. 24.20. Canalele circulare se pot realiza ~i cu fait in spirala (tip spiromatic).

24.21. Imbinarile longitudinaleprin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza, pe 0 inaltime egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite, fara material de adaos. Latimea

cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate.

24.22. Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla, de conditiile de transport si montaj urrnarindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila.

Rigidizarea canalelor de ventilare

24.23. Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum ~i de presiunea aerului in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate.

24.24. Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale prin nituri.

24.25. La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considers elemente de rigidizare.

24.26. Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii.etc.) nu se rigidizeaza,

Irnbinarea tronsoanelor §i a pieselor speciale

24.27. Imbinarile transversale (irnbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale) se pot realiza prin falturi, eclise mobile, flanse, mansoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate.

24.28. Imbinarile transversale prin falturi sunt admise numai daca se pot realiza prin mijloace mecanizate ~i daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare, astfel ca:

- la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca eel putin un punct de reazem sau de suspendare; - la tubulatura verticala, prin modul de montare, imbinarea transversala sa fie solicitata la sarcini admisibile.

24.29. Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, cu1cate, la orice grosime de tabla.

24.30. La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500mm, falturile pentru imbinarile transversale vor fi intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de 250mm.

90

91

24.31. [mbinarlle transversale prin falturi vor fi presate catre exterior, astfel incat suprafata interioara a canalului sa fie cat mai neteda. 24.32. Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care se pot condensa, partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor, dupa cum urmeaza:

- la canalele circulare se va etansa arcul de cere de 90°;

- la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea

canalului plus 20mm pe fiecare din laturile verticale adiacente.

24.33. Imbinarile transversale cu ecIise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilare executata din tabla neagra sau zincata, cu sectiune rectangulara avand latura mare pana la 600mm si se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare.

24.34. Imbinarea cu ecIise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant).

24.35. Imbinarea cu eclise mobile se po ate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte si pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare sau cIimatizare (introducerea de aer proaspat, recirculare, evacuarea gazelor ~i vaporilor, desprafuire), in cazul in care particulele din aer au forma granulara,

24.36. Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urrnatoarele

in conditii deosebite de rigiditate, etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer, precum si pentru canalele cu diametrul sau latura mare peste 600mm.

24.39. Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie de dimensiunile canalelor. 24.40. Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incat planul flanselor sa fie perpendicular pe axa canalului.

24.41. Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montare intre flanse si confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4mm.

Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate, precum si de gradul de etanseitate necesar ~i se va indica in proiect.

24.42. Garniturile vor fi taiate ~i montate astfel incat marginile sa nu patrunda in interiorul canalului de aer. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei conditii.

24.43. Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin flanse cu suruburi, pentru a putea fi inlocuite cu usurinta.

Montarea canalelor de ventilare

cazuri:

24.44. Canalele de ventilare se vor mont a in linie dreapta orizontala sau verticala, tara sageti sau devieri.

24.45. Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2-3mm pe 1m inaltime.

24.46. Inainte de montarea pe pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru, nurnarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avand forme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier.

24.47. In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incat falturile longitudinale sa fie dispuse alternat pentru a nu forma 0 cusatura continua.

La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin fall se vor alterna de pe 0 fala pe alta a tronsoanelor consecutive.

24.48. La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.

- la imbinarile expuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la tuburi t1exibile, etc.);

- la racordarea tubulaturii la masini ~i aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate de conditionare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare, etc.) precum ~i la utilajele tehnologice;

- la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talaj etc.;

- la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de

- in spatii cu pericol de incendiu sau explozie.

24.37. Tubulaturile imbinate cu falturi sau ecIise mobile vor avea din loc in loc ~i imbinari cu flanse, pentru a se crea posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu cerintele specificate ale instalatiei.

24.38. Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza

92

93

24.49. Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele orizontale, sustinerile se vor prevedea la distantele indicate i~ tabelul 24.2

Tabelul 24.2

orizontala superioara a carcasei (in cazul in care ventilatorul refuleaza pe orizontala); pe generatoarea superioara a motorului electric.

b) La ventilatoarele radiale cuplate direct prin cupla elastica sau la cele cu transmisie prin curele trapezoidale, orizontalitatea se va verifica prin asezarea nivelei cu bula de aer pe generatoarele superioare ale axelor ventilatorului si motorului electric.

c) La ventilatoarele axiale nivela cu bula de aer se va aseza pe generatoarea superioara a carcasei cilindrice. in cazul montarii c.u. axul orizontal ~i pe doua diametre perpendiculare, pentru verificarea orizontalitatii rotorului, in cazul montarii cu axul vertical.

24.53. La ventilatoarele livrate tara motorul electric asamblat din fabrica verificarea orizontalitatii va fi urmata de 0 operatic de centrare.

, 24.54 .. Dupa asigurarea montarii orizontale, se _~a verifica cu atentie echilibrarea rotorului. prin imprimare, cu ~ana, a. ~nei mi~~cari usoare de rotatie. Se va considera ca rotorul este b~ne echlhb~at .. d~ca s: invarte usor, daca nu loveste sau nu freaca in partile fixe ale masmu ~l daca dupa 3-4 invartiri succesive, rotorul se opreste liber in p~zi~ii dife:ite. .

24.55. La ventilatoarele mari, cu carcasa compusa dill doua sau rna! multe parti, asamblarea se va efectua dupa operatiunile de verificare specificate la art. 24.50 ... 24.54.

Distanta de susjinere a canalelor de aer montate orizontal
Diametrul sau latura canalului Distanta maxima de sustinere
rectangular (nun) (m)
sub 400 3
peste 400 4 Nota: Pentru canalele de ventilare realizate din noile materiale agrementate, distanta dintre suporti va fi indicata in agrementul tehnic.

Montarea ventilatoarelor

24.50. lnainte de inceperea montarii, se vor efectua urmatoarele verificari ale ventilatorului ~i motorului electric de actionare:

- corespondenta dintre caracteristicile inscrise pe placutele de identificare si datele proiectului;

- controlul exterior general al starii echipamentului pentru a se identifica eventualele deteriorari produse in timpul transportului si rnanipularilor (deformari, slabirea imbinarilor cu suruburi etc.);

- existenta vaselinei de ungere la paliere si lagare:

- starea izolatiei motoarelor electrice;

- existenta dispozitivelorpentru intinderea curelelor, a dispozitivelor

de protectie ~i a instalatiei de legare la pamant, conform art. 21. 83 si 21. 84. 24.51. Agregatul ventilator - motor se va aseza pe pozitie cu respectarea riguroasa a cotelor de amplasament indicate in proiect.

24.52. Inainte de fixarea definitiva pe pozitie, se va regia orizontalitatea asezarii ventilatorului si motorului electric dupa cum urmeaza:

a) La ventilatoarele radiale cu rotorul ventilatorului calat direct pe axul motorului electric, orizontalitatea se va verifica cu nivela cu bula de aer asezata succesiv pe doua directii perpendiculare pe rama inferioara: pe doua directii perpendiculare pa flansa gurii de refulare (in cazul in care ventilatorul refuleaza pe verticala); pe doua directii perpendiculare pe latura

Montarea bateriilor de incalzire si de racire

24.56. Lucrarile de montaj vor fi precedate de urmatoarele verificari:

_ corespondent a dintre tipul ~i caracteristicile bateriei livrate de

furnizor si datele proiectului;

- controlul exterior general, pentru identificarea eventualelor

deteriorari produse in timpul transportului si manipularilor:

- existenta instructiunilor de montare elaborate de producator. 24.57. Montarea bateriilor pe suporti;

24.58. Se va asigura acces usor la racordarea bateriei la reteaua de

distributie a agentului termic. .

24.59. Daca bateriile se monteaza in goluri in zidarie, se va reahza si se va veri fica dupa montaj etanseitatea perfecta la aer de-a lungul perimetrului golului.

94

95

24.60. Pozitia de montaj a bateriei va fi in to ate cazurile cea indicata de fabrica producatoare.

24.61. Bateria se va monta astfel incat sa se asigure aerisirea, golirea ~i eliminarea condensatului.

Etanseitatea instalatiilor de ventilare

Montarea fiItrelor de aer si a separatoarelor de praf

24.70. Se vor lua masurile necesare pentru Iimitarea pierderilor de aer prin neetanseitati (la imbinarile longitudinale, la imbinarile cap la cap ale elementelor de tubulatura, la imbinarile dintre tubulatura ~i aparate, pe perimetrul usilor de acces la camerele de aer, la capacele de vizitare, la punctele de masurare etc.).

24.71. Valorile maxime admise ale factorului de etanseitate, respectiv pierderea de aer sau aspiratia de aer fals a canalelor de aer sunt indicate in tabelul de mai jos, in functie de procentul de piese speciale ale

canalelor de ventilare. .

24.62. Montarea filtrelor si separatoarelor de praf va fi precedata de verificari similare cu cele specificate la art.25.56 ~i se va efectua in conformitate cu indicatiile sau instructiunile fabricii producatoare.

24.63. La montarea filtrelor de aer in goluri in zidarie, se va asigura etansarea rosturilor pe intregul perimetru al filtrului.

24.64. La filtrele cu celule, se vor asigura si verifica:

- etanseitatea rosturilor dintre celule si stelaj, pe perimetrul fiecarei

Supradimensiuneal Factorul de etanseitate, in m3/h m,
depresiunea de regim la un procent al pieselor speciale de:
in interiorul cana- 20% 40% 60% 80% 100%
lelor de aer, in Pa 0%
200 2 2,7 3,1 3,95 4,5 5,2
400 3,4 4,25 5,2 6 6,7 7,3
600 4,5 5,6 6,6 7,3 8,4 9,2
800 5,6 6,8 8 9,2 9,9 10,8
1000 6,6 7,8 9,2 10,5 12 13,3
1400 8,3 9,7 12 14,5 17 18,5 celule:

- scoaterea si asezarea usoara a celulelor in stelaj:

- existenta celulelor de rezerva ~i pastrarea acestora in locuri

corespunzatoare, in apropierea filtrului;

- existenta mijloacelor de curatire a celulelor;

- acces usor la fiecare celula in vederea scoaterii ~i reintroducerii

ei in stelaj.

24.65. La filtrele mecanice (autocuratitoare sau cu banda uscata continua) se va asigura ~i verifica:

- functionarea normala, tara intreruperi si tara suprasolicitari a tuturor elementelor in miscare;

- acces usor si manevrare usoara a dispozitivelor de comanda. 24.66. Separatoarele de praf se vor monta pe constructii de sustinere care sa asigure fixarea rigida, tara deplasari in timpul functionarii. 24.67. La separatoarele de praf cu elemente mobile se va veri fica, inainte de montaj, buna functionare a accsror elemente.

24.68. La usile sau capacele de \ izitare ale separatoarelor de praf se va verifica, inainte de montaj, manevrarea usoara si etanseitatea acestora.

24.69. Se va verifica, inainte de montarea separatoarelor, functionarea corecta a dispozitivelor pentru evacuarea prafului din separatoare, precum ~i etanseitatea palniilor, buncarelor sau camerelor de colectare a prafului.

Nota: Procentul pieselor componente se deterrnina efectuandu-se raportul intre suprafata laterals a pieselor speciale si suprafata totala a tubulaturii de . ventilare.

25. APARATE DE MASURARE

25.1. Instalatiile de ventilare sau climatizare care trebuie sa reaIizeze conditii date de stare a aerului in decursul functionarii lor, vor fi dotate cu aparate de masurare necesare, montate in spatiul ventilat sau climatizat ~i in instalatie, pentru a se asigura posibilitatea de urmarire a realizarii parametrilor proiectati.

96

97

25.2. Instalatiile pentru introducerea aerului care urrnaresc incalzirea sau racirea spatiilor ventilate se vor dot a cu un termometru montat in canalul de aer, dupa baterie §i un termometru montat in spatiul ventilat, intr-un punct reprezentativ.

25.3. lncaperile prevazute cu instalatii care urrneaza a asigura 0 anumita umiditate relativa se vor dota suplimentar si cu un higrometru sau un psihrometru tip August, montat intr-un punct reprezentativ.

25.4. Se recornanda prevederea unui manometru diferential la filtrele pentru curatirea aerului proaspat, pentru a indica sau a comanda automat inlocuirea sau deplasarea materialului filtrant.

25.5. Filtrele de aer ale instalatiei care servesc incaperi cu conditii speciale de puritate a aerului, se vor dot a cu un manometru diferential §i cu diagrame de functionare a filtrului din care sa se poata deduce eficienta retinerii prafului in functie de pierderea de sarcina.

25.6. Se recomanda prevederea aparatelor inregistratoare (termografe, higrografe, etc.) in incaperi in care conditiile de stare a aerului, realizate de instalatiile de ventilare sau climatizare sunt determinante pentru buna desfasurare a proceselor de productie sau pentru calitatea produselor.

25.7. Instalatiile pentru evacuarea gazelor, fumului, vaporilor si prafului, de regula, nu se doteaza cu aparate de masura. Incaperile servite de aceste instalatii se vor dota cu aparate indicatoare sau inregistratoare, numai in cazuri speciale si numai cand substantele degajate in incaperi creaza pericol de incendiu, explozie sau intoxicari: in celelalte cazuri, masurarile in aceste incaperi se vor efectua periodic de organele specializate.

25.8. Aparatele de masurare si control se vor monta in locurile stabilite prin proiect, cu respectarea indicatiilor date de furnizori.

25.9. Dispozitivele de comanda si arrnaturile aparatelor se vor monta in locuri luminate §i usor accesibile.

25.10. Instalatiile aferente incaperilor cu pericol de incendiu sau explozie sau degajari de gaze toxice vor fi dotate cu sisteme de senmalizare in caz de oprire accidentala a ventilatoarelor.

ansamblu de operatii tehnice avand drept scop verificarea instalatiei executate in ceea ce priveste corespondenta cu prevederile proiectului, performantele ~i efectele scontate, precum si crearea tuturor conditiilor necesare unei functionari corecte.

26.2. Punerea in functiune si darea in exploatare presupune

operatiile specificate a fi efectuate in ordinea de mai jos: - lucrari pregatitoare;

- verificarea instalatiei;

- punerea in functiune a instalatiei;

- reglarea instalatiei;

- probarea elementelor din instalatie;

- verificarea eficacitatii globale.

Lucrari pregatitoare

26.3. Lucrarile pregatitoare constau din: a) Cunoasterea §i insusirea proiectului;

b) Cunoasterea modificarilor date de proiectant pe parcursul

executiei proiectului;

c) Examinarea atenta a instalatiei realizate;

d) Stabilirea operatiilor de verificare;

e) Procurarea aparatelor de rnasura necesare operatiilor de verificare (anemometre, termoanemometre, micromanometre, tuburi PitotPrandtl, termometre, psihrometre, tahometre etc);

f) Pregatirea fiselor de constatare.

Verificarea instalatiei

26.PUNEREA iN FUNCTIUNE ~I DAREA iN EXPLOA TARE A INST ALATIILOR DE VENTILARE ~I CLIMATIZARE

26.4. Instalatia de ventilare-climatizare va fi verificata privind:

- corespondents cu prevederile proiectului, cu reglementarile tehnice in vigoare, precum si cu prevederile din prezentul normativ;

- corespondenta dintre caracteristicile echipamentelor prevazute in proiect si a celor instalate;

- corespondenta dintre geometria instalatiei proiectate ~i a celei

realizate;

26.1. Dupa finalizarea lucrarilor de montaj, inainte de predarea catre beneficiar, instal alii le de ventilare-climatizare vor fi supuse unui

- calitatea executiei;

- functionarea elementelor componente;

99

98

- alimentarea cu energie electrica, aburi, apa rece, apa calda, agent frigorific etc:

- conditiile necesare pentru pornirea instalatiei:

- conditiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cat

mai indelungate, in special la instalatiile sau elementele supuse la socuri, deforrnari, coroziuni, eroziuni, etc;

- conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica

securitatii indicate in proiect si in NRPM;

- conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor;

- nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate.

26.5. Verificarea instalatiei in detaliu va cuprinde:

- prizele de aer proaspat: pozitia prizei, dimensiunile, fixarea, existenta unor dispozitive de protectie contra vantului ~i a patrunderii vietuitoarelor;

- conductele de aer: materialul, izolatia termica (daca a fost prevazuta in proiect), constructia pieselor speciale (coturi, ramificatii, confuzoare, difuzoare etc). Se va urrnari daca au aparut rezistente aeraulice suplimentare fala de cele prevazute in proiect;

- capacele de vizitare ~i curatire: pozitia, dimensiunile;

- ventilatoarele: amplasarea, fixarea, racordarea la tubulatura,

pozitia de montaj, tipul constructiv, debitul, presiunea, turatia, sensu 1 , felul actionarii;

- motoarele electrice ale ventilatoarelor: pozitia, tipul, tensiunea, racordarea la retea, fixarea, turatia ~i punerea la pamant;

- bateriile de incalzire ~i racire: pozitia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabarit, tipul constructiv, fixarea, caracteristicile functionale:

- filtrele de aer: pozitia in instalatie, modul de racordare la tubulatura, dimensiunile de gabarit, fixarea, tipul constructiv, caracteristicile functionale:

- atenuatoarele de zgomot: locul de montare in instalatie, tipul,

debitului de aer si pentru orientarea jetului (daca au fost prevazute in proiect):

_ gurile de evacuare: pozitia in instalatie ~i incaperea ventilata,

numarul, dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer (dad au fost prevazute in proiect);

_ dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala:

pozitia in instalatie si fata de surse de generare a noxelor, forma, dimensiunile, existenta dispozitivelor de reglare (daca au fost prevazute in

proiect);

_ filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie,

modul de racordare la tubulatura, tipul caracteristicile functionale, sistemul de evacuare a prafului colectat, fixarea.

_ gurile de evacuare a aerului viciat: pozitia de montare, fixarea, protectia contra vantului si a patrunderii vietuitoarelor, tipul, dimensiunile; _ sistemele de automatizare: schema, pozitia ~i tipul traductoarelor si a organelor de executie, modul de actionare asupra elementelor instalatiei; 26.6. Se va asigura starea de curatenie, in interior ~i in exterior, a tuturor elementelor instalatiei (conducte de aer, ventilatoare, guri de ventilare, aparate de climatizare, centrale de ventilare-climatizare etc). 26.7. La verificarea calitatii executiei se va observa daca:

_ dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise;

_ nu exista deforrnari vizibile la peretii canalelor de aer, suprafete concave sau convexe, falturi neetansate, neuniform presate sau cu ondulari; - suruburile sunt stranse suficient;

_ garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale

canalelor de aer.

26.8. Etanseitatea sistemului de conducere se va veri fica prin proba

cu fum sau prin proba cu solutie de apa cu sapun,

Punerea in functiune a instalatiei

fixarea:

- dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie, tipul, accesul la comenzi;

- gurile de introducere: pozitia in instalatie ~i incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, accesul aerului din conducta in gura de ventilare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a

26.9. Punerea in functiune a instalatiei de ventilare - climatizare

comporta urmatoarele operatii:

- pornirea in sarcina redusa:

- pornirea in sarcina normala;

- functionarea de proba,

100

101

26.10. Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partial a a sibarului sau a unui alt organ de reglare, montat la ventilator.

Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni excesive.

Se va constata daca rotorul ventilatorului se invarteste in sensul

Probarea instalatiei

Reglarea instalatiei

26.14. lnainte de predarea catre beneficiar a instalatiilor de ventilare, se vor verifica, prin masurari, caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie normal a de lucru, si anume: ventilatoare, baterii de incalzire sau racire, filtre de aer proaspat, separatoare de praf etc. De asemenea, se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor si dispozitivelor de aspiratie, la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de specificul instalatiei.

26.15. La ventilatoarele centrifugale, precum si la cele axiale montate in canal, se va masura debitul de aer furnizat, in situatia racordarii lor normale la instalatie si cu to ate dispozitivele de reglare din instalatie fixate in pozitia normala de functionare. lntre debitul de aer masurat si eel prevazut in proiect se admite 0 diferenta de ±5 % ... ± 10% din debitul prevazut in proiect.

26.16. In cazul in care diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta in proiect este mai mare decat cea admisa la art. 26.15 se va adopta una din urmatoarele masuri:

- modificarea turatiei, in limitele admise de intreprinderea producatoare ~i cu acordul scris al acesteia;

- modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei, prin lucrari de corectare corespunzatoare;

- modificarea conditiilor initiale ale proiectului, cu acordul comun al beneficiarului instalatiei ~i al proiectantului.

26.17. Ventilatoarele axiale de perete, precum ~i ventilatoarele de acoperis (lara tubulatura de aer), nu vor fi masurate la pozitia de montaj. La receptia instalatiei se vor admite caracteristicile certificate de intreprinderea producatoare.

26.18. La bateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marirnilor caracteristice care definesc variatia temperaturilor aerului si ale agentului termic, in conditiile de functionare existente in momentul efectuarii probelor ~i se vor confrunta cu valorile prescrise in proiect, corespunzatoare regimului nominal de functionare,

26.19. La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu materialul filtrant in stare curata. Rezistenta aeraulica astfel masurata po ate fi cu eel mult 10% mai mare decat rezistenta initiala in norma interna de fabricatie.

corect.

26.11. Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina norninala constatandu-se:

- lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator, motor ~i sistemul de transmisie;

- curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de

protectie;

- lipsa unor scantei la motor sau la aparatajul de pornire-protectie;

- !ipsa unei incalziri anormale a motorului electric;

- lipsa de scurgeri de lubrifiant din elementele sistemului de ungere;

- !ipsa de incalzire a lagarelor si palierelor;

- la motoare cu viteza variabila se veri fica turatia la viteze reduse.

Se vor evita porniri repetate la intervale scurte ale motorului electric pentru a evita supraincalzirea acestuia.

26.12. Functionarea de proba se va stabili de la caz la caz, de la cateva ore la cateva zile.

26.13. Toate instalatiile de ventilare - c1imatizare se vor regia inainte de predarea catre beneficiar,astfel incat:

- dispozitivele de reglare montate in rarnificatii si in gurile de ventilare sa asigure debitele de aer indicate in proiect, la toate gurile de introducere ~i evacuare;

- dispozitivele de reglare central a montate la ventilator sa asigure debitul total al instalatiei, indicat in proiect:

- organele de reglare sa asigure aliment area echipamentului de ventilare - c1imatizare cu energie electrica, abur, apa rece, apa calda, agent frigorific etc.,la parametrii prevazuti in proiect (temperatura, presiune etc.)

102

103

Veiificarea eficacitatii globale a instalatiei

26.28. in cazul in care instalatia de ventilare-climatizare are mai multe regimuri de functionare. dupa anotimp sau dupa diferitele faze ale procesului tehnologic:

_ se va verifica eficacitatea igienico-sanitara in regimul de

tunctionare corespunzator anotimpului in care are loc receptia;

_ se va verifica eficacitatea igienico-sanitara in regimurile corespunzatoare fazelor procesului tehnologic care pot fi produse in timpul

receptiei:

_ se va aprecia, prin calcule si masurari partiale, eficacitatea

igienico-sanitara a instalatiei in alte anotimpuri si faze tehnologice decat cele in care s-a desfasurat receptia;

_ daca calculele si masurarile partiale nu sunt concludente pentru

aprecierea eficacitatii igienico-sanitare in alte regimuri, se vor efectua, in timp, in perioada potrivita, operatiile de masurari ~i verificari

corespunzatoare.

26.29. In incaperile din cladirile civile sau publice, rara degajari de

substante nocive periculoase pentru sanatatea oamenilor, se va verifica temperatura ~i umiditatea aerului in zona de activitate, in masura in care acesti parametri au constituit premizele de proiectare.

Viteza curentilor de aer va fi verificata in to ate cazurile.

Metodologia de verificare in cladirile din aceasta categorie, se va stabili de la caz la caz, in functie de destinatia spatiului ventilat sau climatizat.

26.30. La verificarea eficacitatii globale se vor avea in vedere ~i prescriptiile art.2.1 privind calitatea aerului exterior introdus in incaperile ventilate sau climatizate, precum si cele cuprinse in "Instructiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau incalzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale" I. 511 , privind uniformitatea repartitiei temperaturii aerului in spatiile ventilate sau climatizate.

26.31. Verificarea calitatii lucrarilor sau dispozitivelor de izolare

tonica se va face cu aparate de masurare adecvate.

26.32. Rezultatele probelor de verificare a eficacitatii globale a instalatiei se considera satisfacatoare daca temperaturile, vitezele ~i umiditatile relative ale aerului in zona de activitate se incadreaza, in functie de destinatia incaperii, in diagramele si ecuatiile de contort termic, normele igienico-sanitare sau NRPM.

In cazuri speciale, la cererea beneficiarului sau in urma unor indicatii speciale date in proiect , se va masura si gradul de retinere a prafului.

?6.20. Sep~ratoarele de praf se vor veri fica, in mod obisnuit, prin observatii vizuale etectuate asupra continutului de praf din aerul evacuat de separator: in conditii normale sau simulate de functionare,

. In cazuri deosebite se va determina ~i gradul de retinere a prafului,

contorm prevederilor speciale cuprinse in proiect.

. . _ 26.2l. La separatoarele de praf alimentate cu utilitati (apa, energie electnca etc), se vor determina ~i parametrii care caracterizeaza sursele de alimentare, in scopuI confruntarii lor cu datele proiectului.

26.22. Datele rezultate din probele efectuate se vor inscrie in fisele de constatare.

26.23. Eficacitatea global a a instalatiei de ventilare-climatizare se verif~ca s~re a c.onstata daca instalatia realizeaza gradul de igiena sau confort prevazut m protect.

_ . Verit!carea se efectueaza cu intreaga instalatie in functiune si dupa ce cladirea a fost complet terminata.

. . ~6.2~. Pentru ca verificarea sa fie concludenta, in functie de felul

instalatiei, penoada de verificare va fi:

. .. - perioada rece a anului cu temperaturi exterioare sub ooe, in cazul

instalatiilor de ventilare si incalzire cu aer cald;

. - peri.~ada calda a anului cu temperaturi exterioare de peste 20°C pentru instalatiile de climatizare.

.. . _ ~.6.25. Inainte de efectuarea masuratorilor pentru verificarea

ehC~Cltatll globale, se va veri fica daca conditiile de viciere a incaperilor ventilate: legate d: procesele tehnologice sau de gradul de ocupare (utilaje tehn?loglce, ~umarul de persoane, cladirea etc.) corespund conditiilor adrnise la proiectarea instalatiilor, ca baza de calcul.

26.2~ '. ~e~~rminarile se vor efectua in conditiile unei desfasurari nor~ale a activitatn (g:ad de ocupare a incaperilor cu persoane, grad.de desfasurare a procesului de productie etc), in zonele de activitate umaria. 26.27. Efi~a~i~atea i~ienieo-sanitara a instalatiei se va stabili prin eo~~ararea determmanlor efectuate eu instalatia in functiune si instal alia opnta.

105

104

ANEXA 1 REGLEMENT ARI PRIVIND PROIECT AREA ~I EXECUT AREA INSTALATIILOR DE VENTILARE SAU CLIMATIZARE

1 2 3
1.33. - 76 Normativ pentru exploatarea si Bro~ura
intretinerea instalauilor de utilizare a
gazului petrolier lichefiat (aragazului)
1.5. - 94 Instructiuni tehnice de proiectare BuI.
pentru ventilarea sau incalzirea cu aer constr. nr.
cald prin jeturi de aer orizontale. 911994
1.26 - 73 Instructiuni tehnice pentru proiectarea BuI.
instalatiilor de incalzire a halelor constr. nr.
industriale cu jeturi de aer limitate 1011973
spatial.
1.29 - 77 [nstructiuni tehnice pentru proiectarea BuI.
instalatiilor de incalzire perimetralla constr. nr.
cladiri industriale 211978
1.39 - 82 Instructiuni tehnice pentru proiectarea Bul.constr.
unor sisteme de introducere a aerului nr.12/1982
in hale industriale in scopul reducerii
consumului de combustibil
1.45 - 93 Instructiuni privind metodologia de Bul.constr.
testare aeraulica si termica a camerelor nr. 4/94
curate
C 142 - 85 Instructiuni tehnice pentru executarea BuI.
~i receptionarea termoizolatiilor la constr. nr.
elemente de instal alii 911985
PE 927/E-35 Prescriptii pentru calculul izolatiilor
termice ale mstalatiilor
2. NORME, NORMATIVE 1}I INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND
PROIECT AREA 1}I EXECUT AREA CONSTRUCTIILOR
C 125 - 87 Normativ privind proiectarea ~i BuI.
executarea masurilor de izolare fonica constr. nr.
si a tratamentelor acustice ale 311987
cladirilor Indicator Denumirea documentului publicat in
1 2 3
1. LEGI, NORME, NORMATIVE 1}I INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND
PROIECT AREA 1}I EXECUT AREA INST ALATIILOR
Legea 10-95 Legea privind calitatea in constructii MO
HGR nr.39211994 Regulament privind Agrementul
Tehnic pentru produse,procedee ~i
echipamente noi in constructii
O.G.6011997 Ordonanta privind apararea impotriva MO
incendiilor nr.225197
NGPM - 1996 Norme generale de protectia muncii Brosura
1.1. - 78 Normativ pentru proiectarea ~i Bul.constr.
executarea instalatiilor tehnico-sanitare 11179
~i tehnologice din tevi de PVC
neplastificate
1.6. - 98 Normativ pentru proiectarea ~i brosura
executarea sistemelor de aJimentare cu
gaze naturale
I. 7. - 98 Normativ pentru proiectarea ~i Brosura
executarea instalatiilor electrice la BuI.
consumator, cu tensiuni pana la 1000V constr.
c.a. si 1500 V c.c. nr.3-4/99
1.13 - 94 Normativ pentru proiectarea ~i BuI.
executarea instalatiilor de incalzire constr.
centrala nr.1211994
1.9. - 94 Normativ pentru proiectarea ~i Brosura
executarea instalatiilor sanitare 106

107

1 2 3
P.IOO - 92 Normativ pentru protectia antiseismica Bul.
a construcjiilor de locuinte social- constr. nr.
culturale, agrozootehnice si industriale 1-2/1992
P.118 - 99 Norme tehnice de proiectare ~i Bul.
realizare a constructiilor.privind constr. nr.
protectia la actiunea focului 7/1999
Norme generale de protectie impotriva Brosura
incendiilor la proiectarea si realizarea 1983
constructiilor si instalatiilor
P.121 - 89 lnstructiuni tehnice pentru proiectarea Bul.
~i executarea masurilor de protectie constr.nr.
acustica si antivibratila la cladiri 11/1988
industriale
P.122 - 89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea Bul.constr.
masurilor de izolare fonica la cladiri nr.6/1984
civile, social - culturale si tehnico -
administrative
C.l07 - 99 Norrnativ pentru proiectarea,
executarea ~i receptionarea izolatiilor
terrnice la constructii civile ~i
industriale
C.107/1 - 97 Normativ privind calculul Bul.constr.
coeficientilor globali de izolare termica nr.
la cladirile de locuit 14/1998
C.253/1 - 95 Instructiuni tehnice de proiectare ~i Bul.constr.
executie a elementelor de constructii ~i 711995
instalatii pentru camere curate utilizate
in domeniul sanatatii (spitale,
laboratoare si industria farmaceutica)
C.253/8 - 95 Instructiuni tehnice de proiectare si Bul.constr.
executie privind organizarea camerelor 711995
curate in domeniul sanatatii (spitale,
laboratoare ~i industria farmaceutica) 2. STANDARDE DE STAT PRIVIND PROIECTAREA ~I EXECUT AREA INST ALATIILOR DE VENTILARE SAlT CLIMA TIZARE

STAS 6648/1

STAS 6648/2

STAS 6793

STAS 9072

STAS 9660

STAS 10750

SR. 11573

STAS 12781

STAS 12795

ST AS 13046/1

ST AS 13046/2

ST AS 13046/3

SR 6724/1

SR 672412

SR 6724/3

108

Instalatii de ventilare si c1imatizare. Calculul aporturilor de caldura din exterior. Prescriptii fundamentale. Instalatii de ventilare ~i c1imatizare. Parametrii climatici exteriori.

Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile. Prescriptii generale.

Masuri de siguranta contra incendiilor. Masuri constructive pentru sobe.

Instalatii de ventilare ~i c1imatizare. Canale de aer. Forme ~i dimensiuni.

Instalatii de ventilare ~i c1imatizare. Rame cu jaluzele. Clasificare ~i tipizare.

Instalatii de ventilare. Ventilarea naturala organizata a cladirilor. Prescriptii de calcul ~i de proiectare.

Instalatii de ventilare si c1imatizare. Deterrninarea puterii termice a bateriilor de racire cu apa.

Instalatii de ventilare si c1imatizare. Deterrninarea pierderilor de sarcina ale bateriilor de incalzire ~i de racire.

Instalatii de ventilare ~i conditionare. Rame cu jaluzele. Determinarea pierderilor de sarcina ~i a ratei de scapari caracteristicilor de reglare

Instalatii de ventilare ~i conditionare. Rame cu jaluzele. Deterrninarea caracteristicilor de reglare, Instalatii de ventilare ~i conditionare. Rame cu jaluzele. Deterrninarea valorii momentului fortei necesare actionarii.

Ventilarea dependintelor din cladirile de locuit. Ventilarea naturala, Prescriptii de proiectare.

Ventilarea dependintelor din cladirile de locuit. Ventilarea mecanica cu ventilator central de evacuare. Prescriptii de proiectare.

Ventilarea dependintelor din cladiri de locuit. Ventilarea mecanica cu ventilator individual de evacuare. Prescriptii de proiectare.

109

STAS 18511

STAS 185/2·

STAS 185/3

STAS 185/4

STAS 185/5

STAS 185/6

STAS 297/1

STAS 297/2 STAS 737/8 STAS 1647 STAS 4369

STAS 6156

STAS 6562 STAS 6563

STAS 734711

STAS 9954/1

110

3. STANDARDE DE STAT CONEXE

SR-EN 50014 Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive.

Prescriptii generale.

Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare ~i gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne si culori conventionale.

Instalatii sanitare, de incalzire central a, de ventilare ~i gaze naturale. Fitinguri ~i piese auxiliare pentru conducte. Semne conventionale.

Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare ~i gaze naturale. Armaturi. Semne conventionale.

Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si gaze naturale. Obiecte de uz gospodaresc, corpuri de incalzire, guri de aer. Semne conventionale.

Instalatii sanitare, de incalzire central a, de ventilare ~i gaze naturale. Agregate, aparate, rezervoare.Semne conventionale,

Instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare ~i gaze naturale. Aparate de rnasura ~i control.Semne conventionale.

Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.

Culori ~i indicatoare de securitate. Reprezentari, Sistemul International de Unitati (SI). Unitati. Caldura. Terminologie.

Instalatii de incalzire, ventilare si conditionare a aerului. Terminologie.

Acustica in constructii, Protectia impotriva zgomotului in construcjii civile si social-culturale. Limitele admisibile si parametrii de izolare acustica.

Tub Pitot-Prandtl, Forme. Dimensiuni. Executie. Masurarea presiunii, vitezei si debitului cu tubul Pitot - Prandtl.

Determinarea debitului fluidelor. Metoda cu diafragme ~i ajutaje.

Instalatii si echipamente electrice in zone cu peri col de explozie datorita gazelor ~i lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare ~i montare.

3. STANDARDE DE STAT PRIVIND TERMOTEHNICA iN CONSTRUCTII

ST AS 6472/2 Fizica constructiilor. Higrotehnica. Parametrii c1imatici exteriori.

ST AS 6472/3 Fizica constructiilor. Termotehnica. Ca1culul termotehnic al elementelor de inchidere al constructiilor.

ST AS 6472/4 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor in constructii la difuzia vaporilor de apa (M-

SR 11/81).

STAS 6472/5 Fizica constructiilor. Higrotehnica. Principii de ca1cul si de alcatuire pentru acoperisuri ventilate.

STAS 6472/6 Fizica constructiilor. Higrotehnica. Proiectarea higrotehnica a elementelor de constructii cu pun]i termice.

STAS 647217 Fizica constructiilor , Termotehnica. Calculul permeabilitatii la aer a elementelor si materialelor de

constructii.

ST AS 6472/9 Fizica constructiilor. Proiectarea terrnotehnica a elementelor de constructii cu punti termice cilindrice.

STAS 7109 Termotehnica constructiilor. Terminologie, simboluri, unitati de masura.

111

ANEXA 2

Centrale telefonice 5-10
Garaje 4-5
Garderobe 3-6
5-15 .
Incaperi pentru decapari
Incaperi pentru dusuri 20-30
lncaperi pentru incarcat acumulatoare 4-6
Incaperi pentru vopsit cu pistolul 20-50
Laboratoare 8-15
Magazine
- mici, mijlocii 4-6
- universale 6-8
Piscine
bazine 10
- sali imbracare 10
- dusuri 18
- coridoare 4
- incaperi anexe 2
Restaurante 5-10
- fumatul interzis
- fumatul permis 8-12
Sali de baie 4-6
Sali de dans 6-8
- fumatul interzis
- fumatu! permis 12-16 V ALORI ORIENTA TIVE ALE DEBITELOR DE AER PENTRU iNCAPERI VENTILATE SAU CLIMATIZATE

ANEXA 2A V ALORI ORIENT A TIVE PENTRU NUMARUL ORAR DE

SCHIMBURI DE AER iN FUNCTIE DE DESTINATIA iNCAPERII SAU DEBITELE DE AER iN FUNCTIE DE SUPRAF ATA iNCAPERII

Destinatia incaperii Debit Schimb
specific orar de aer
m3/h rrr' (h')
Amfiteatre 8-10
Ateliere tara vicierea puternica a aerului 3-6
Bai publice 4-6
Biblioteci 3
- sali de lectura 3-5
- depozite de carti 3
Birouri 3-6
Bucatarii
- mici 60
- mijlocii 80
- mari 90
Cantine 6-8
Calcatorii 8-10 112

113

Sali de mese 6-8
Sali de sedinte 6-8
Spalatorii meeaniee 10-15
Spitale
- balneofizioterapie 3-6
- dezinfeetare prealabila a rufariei 5-8
- laboratoare 3-4
- sali de operatie 8-10
- sali postoperatorii 5-8
- sali sterilizare instrumente 8-10
- saloane de bonavi 5-10
- sali de asteptare ~i vestiar 5-6
- radiologie 5-6
- eabinete dentare 4-6
- eoridoare 3-5
Teatre, einematografe 5-8
Tezaure 3-6
Vopsitorii 5-15
WC-uri .
- in locuinte 4-5
- in cladiri eu birouri 5-8
- in fabriei 8-10
- pubJiee (pe strazi, in piete) 10-15 ANEXA2B NUMARUL MINIM DE VOLUME DE AER NECESAR A FI INTRODUS FATA DE NUMARUL DE VOLUME DE AER EVACUAT PENTRU A CREA 0 SUPRAPRESIUNE FATA DE iNCAPERILE iNVECINA TE (V ALORI ORIENT A TIVE)

Numarul suplimentar de
Denumirea incaperii eu exteriorul sehimburi de aer in
volume/ora
Incaperi tara ferestre si usi exterioare 0,5 - 0,75
lncaperi eu ferestre exterioare
- pe 0 fatada 1
- pe doua fatade 1,5
- pe trei ~i patru fatade 2
Vestibuluri, holuri 2 - 3 ANEXA2C DEBITUL SUPLIMENT AR DE AER NECESAR A FI INTRODUS iN iNCAPERILE VENTILATE SAU CLIMA TIZATE iN SUPRAPRESIUNE, iN M3/OM ~I ORA

(V ALORI ORIENTA TIVE)

• Valorile din tabel se vor folosi numai pentru estimari in fazele initiale de proieetare.

Numarul de u~a obisnuita u~a eu tambur u~a rotativa
persoane care
tree pe u~a una doua una doua una doua
intr-o ora sau sau sau
mai mai mai
multe multe multe
pana la 100 3 4,75 2,5 3,5 0,8 1
de la 100 la 3 4,75 2,5 3,5 0,7 0,9
700
de la 700h 3 4,75 2,25 3,5 0,5 0,6
1400
de la 1400 la 2,75 4 2,25 3,25 0,3 0,3
2100 ~ 114

115

ANEXA 2D DEBlTl:L D~ AER EXTERIOR NECESAR PENTRli iNCAPERILE DIN CLADIRILE DE LOCVIT, SOCIAL-CUL TllRALE ~I INDllSTRIALE VENTILATE SAli CLIMATIZATE

V ALORI RECOMANDA TE PENTRll VITEZELE AERlTLH

ANEXA 3A

Destinatia cladirii sau a incaperii

Debitul de aer, in m3/0m si ora

VITEZA AERllLVI iN ZONA DE ACTIVIT ATE (~EDERE)

25 35 50 75 15

Destinatia cladirii sau a incaperii

Sali cu cerinte deosebite de confort (de auditii, concerte, teatre)

Sedere de lunga durata (birouri) Sedere de scurta durata (restaurante)

Munca in miscare (magazine, anumite industrii cu

munca usoara)

Munca in miscare in incaperi calde (hucatarii mari,

sali de dans, anumite industrii cu munca medie)

Vitezaaerului, in m/s

Social-culturale si de locuit

- in absenta fumatului

- la fumat moderat

- la fumat intens

- la fumat foarte intens

-in incaperi pentru copii sub 12 ani

Industriale

- la volumul incintei pima la 20 mvlucrator

- idem pentru 20730 rrr'/lucrator

Industriale (hale blindate)

Social-culturale si industriale cu degajari de mirosuri neplacute

0,12-0,15

0,15-0,20 0,20-0,25 0,25-0,37

0,37-0,50

eel putin 30 eel putin 20 eel putin 40

pima la 70

ANEXA 3B

VITEZE RECOMANDATE PENTRU MI~CAREA AERllLUI iN CANALE

ANEXA 2E DEB!TUI:- DE AER EXTERIOR RECOMANDAT PENTRU INCAPERILE VENTILATE SAU CLIMATIZATE

--- -- -- - - - _-- ---- - - - -- - - - ---- -- - - - - -------- ------ --- - ------ - -------- _- -- -- -- _- ---- ---- ---

Tipul canalului

Viteza aerului , in m/s

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _- - - - -- --

Destinatia incaperii

Debitul de aer exterior, in rrr'zh

Cladiri civile, social-culturale

Cladiri industriale

Saloane pentru bolnavi

Bloc operator din spitale, polic1inici Camere de hotel

Bucatarii la restaurante

Laboratoare chimice

Laboratoare fizico- mecanice

Birouri

6 36 6 72 36

pe m' de Priza de aer 3-4 4-6
volum Canalul prizei de aer 4-6 6-8
Canal principal 5-8 8-12
12 Canal secundar 3-5 5-8
Ramificatii 1-3 3-5
Guri aspiratie 2-3 3-5 ------- _- -- ---- - - --- - - ---- - - --_- - -- - -_- --- -- - ------ -------- - - - - - --------------- -------- -- --

pe nr' de suprafata

-----------------------------------_._----------------------------------------------------------

4 2

116

117

67 68 68 69 72 73 73 73 74 74 75 78 79 80 80 80

Amplasarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Dimensionarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

Conditii constructive, accese . . . . . . . . . . . 82

Cerinte de proiectare ~i executie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

23. MASURI PENTRU ATENUAREA ZGOMOTULUI st AMORTIZAREA VIBRATIILOR PRODUSE DE lNSTALATIILE DE VENTILARE SAU CLlMATIZARE . . . . ... 85

CUPRINS

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE . . . . . . . . . . 6

2. CALITATEA AERULUl DIN iNCApERILE VENTILATE SAU CLIMATIZATE SI

CONFORTUL TERMlC . 7

3. ALEGEREA SISTEMELOR DE VENTILARE Sl CLIMATIZARE . . .. . 8

4. RECOMANDARl PRlVlND AMPLASAREA st CONSTRUCTlA INCApERlLOR SAU

CLADIRILOR, VENTILATE SAU CLIMATIZATE . . . . . 9

Generalitati . . . . . . . . . 9

Incaperi sau cladiri ventilate natural-organizat .. . . . . . . . . . . . . . . . .. 9

Incaperi sau cladiri incalzite cu aer cald. ventilate mecanic sau climatizate .... 10

5. RECOMANDARI PENTRU lNSTALATIILE DE VENTILARE Sl CLIMATIZARE DIN

CLADIRlLE DE PRODUCTlE II

6. INSTALATIILE ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE AFERENTE lNSTALATIILOR

DE VENTILARE SAU CLIMATIZARE II

7. VENTILARE NATURALA ORGANIZATA 13

Generalitati . . . . ..... , . . . . . . . . . . . . 13

Elementele componente ale instalatiei de ventilare naturala orgamzata , . . . . . .. 13

8. VENTILAREA MECANlCA GENERALA A iNCApERILOR 15

A. INTRODUCEREA AERULUl . , ' . . . . . . . . 15

Prizele de aer . , 15

Distributia aerului in incaperi . . . . . . . . , , 16

B. ASPlRATIA AERULUI . . .. . , . . . . . . . . . . . . . 17

Captarea aerului viciat . .. . , 17

Evacuarea aerului viciat . . ' . . . . . . . . , . 18

9. VENTI LA REA MECANlCA LOCALA , 19

A- VENTILAREA PRlN ASPlRA TIE , ' . . . . . .. 19

B.VENTILAREA PRlN REFULARE , . . . . . . . 21

Dusuri de aer . . . . . . . 21

Perdele de aer . . . ..... , 21

10. VENTILAREA MlXTA . . . . . . . . . . 22

II. iNCALZlREA CU AER CALD , . . . . . . . 23

12. VENTILAREA CU RA.ClREA AERULUl .. 26

13. VENTILAREA CU UMIDlFlCAREA AERULUl . . . ..... , 28

14. VENTILAREA CU USCAREA AERULUI 28

15. CLIMATIZAREA INCApERILOR ... 29

Generalita]i . , . . . . . . . . . . . . 29

Aparate mobile .. . . . . . . . . 29

Aparate de fereastra ' . . . . . . . . . . . 30

Dulapuri de c1imatizare 31

Sistemul split. . 33

Agregatele Split modulare . . ' 34

Agregatede acoperis , ' , 36

Agregate centrale . , . . . . . . . . .. . . . . . . , . . . . . . .. 36

Grupurile de racire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

16. VENTILAREA CLADIRlLOR DE LOCUlT 39

17. lNSTALATII DE VENTlLARE DE AVARlE ' 40

18.MASURI PENTRU PREVENlREA lNCENDIILOR sr A EXPLOZIILOR 41

Prevederi generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . , 41

Prevederi speciale pentru canale de ventilate ., .. , , ,

19. PROlECTAREA INSTALATIILOR DE VENTlLARE SAU CLiMATIZARE A.GENERALIT ATl ' ....

B. REGlMUL DE PRESIUNE . . . , ..... ,

C. CALCULUL lNSTALATIILOR DE VENTILARE-CLlMATIZARE

Prevederi generale ' .

Instalatii de ventilare generala ~i incalzire cu aer cald .. Instalatii de ventilare generals pentru evacuarea caldurii Instalatii de ventilare generala pentru diluarea noxelor

Instalatii de ventilare locala ..

Instalatii de climatizare ..

20. CANALE DE AER

Materiale si tehnologii utilizate pentru confectionarea canalelor

Forme si dimensiuni .,'

Piese speciale .. . .

lzolarea termica a canale lor .

Vopsirea canalelor de ventilare

Conditii speciale pentru canalele montate in medii corozive Canale de ventilare din placi de vata minerala

Canale de ventilare din materiale plastice .. . .

Canale de ventilare din poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu

Consideratii generale privind proiectarea canalelor de ventilare .

21. ECHIP AMENTE . . . . . . ' . . . . . .

Generalitati . .

Prizele de aer proaspat . . . . . . . . . . . . . . . .

Guri si dispozitive de evacuare a aerului viciat .

Guri de introducere a aerului in incapere .

Guri de aspiratie a aerului viciat aferent instalatiilor de ventilare generala .....

Dispozitive de aspiratie locala .. , .

Dispozitive pentru reglarea debitelor de aer .

Clapete cu contragreutate .

Rame cu jaluzele de suprapresiune . . ' , .

Cap ace de vizitare . . . . . . . . . . .

Racorduri elastice .. . . . . . . . . . . . . .

Puncte de masurare .. ' .. . . . . . . . . . . . . . . .

Clapete anti foe , .

Ventilatoare .

Baterii de incalzire sau de racire , .

Filtre de aer .

Separatoare de praf .

22. CENTRALA DE VENTILARE SAU CLiMATIZARE .

118

44 " 46 46

47 48 48 49 ~O 51 53 53 55 55 56 56 58 59 60 60 60 62 62 65

65 66 ....... 66

119

Atenuarea zgomotului

85

MINISTERVL LUCRARILOR PVBLICE ~I AMENAJARII TERITORIUU:I

DIRECTIA GENERAL A - TEHNICA

Arnortizarea vibratiilor .' . . . . . . . . . . . . . . . 86 24. EXECUTA REA LUCR.\RILOR DE INSTALATII DE VENTILARE SI CLIMATIZARE

87

General iti'ili 87

Verificarea materialelor )i echiparnentului 88

Transportul. depozitarea si manipularea 88

Ccnfectionarea canalelnr de ventilate . . 89

Rigidizarea canalelor de ventilate 91

Imbinarea tronsoanelor )i a pieselor speciale 91

Montarea canalelor de venrilare 93

Montarea ventilaroarelor . 94

Montarea bateriilor de incalzire si de rae ire . . . . . . . . . 95

Montarea filtrelor de aer si a separatoarelor de praf . 96

Eransietatea instalatiilor de ventilare . . . . . . . 97

25. APARATE DE MAsURARE ' . . . . . . 97

26. PUNEREA iN FUNCTIUNE SI DAREA iN EXPLOATARE A INSTALATIILOR DE

VENTILARE SI CLIMA TIZARE . . 98

Lucrari pregatitoare . . . . . . . . . . . . .. 98

Verificarea instalatiei . . . . . . . . . . . . .. 99

Punerea in functiune a instalatiei . . . . . . . .. 101

Reglarea instalajiei . 102

Probarea instalatiei 102

Verificarea eficacitatii globale a instalatiei 104

ANEXE

1. REGLEMENT ARI PRIVIND PROIECT AREA SI EXECUT AREA INST ALA TIILOR DE

VENTILARE SAU CLiMATIZARE . . . . . . . . . . . . . . . . lOG

2. VALORI ORIENTA TIVE ALE DEBITELOR DE AER PENTRU iNCA PERI VENTILATE

SA U CLIMA TlZA TE 112

2.A VALORI ORIENTATIVE PENTRU NUMARUL ORAR DE SCHIMBURI DE AER iN FUNCTIE DE DESTINATIA iNCApERII SAU DEBITELE DE AER iN FUNCTIE DE SUPRAFATA iNCApERII . . . . . . . . . . . .. 112

2.B NUMARUL MINIM DE VOLUME DE AER NECESAR A FI INTRODUS FATA DE NUMARUL DE VOLUME DE AER EVACUAT PENTRU A CREA 0 SUPRAPRESIUNE FATA DE iNCApER!tE iNVECINATE (VALORI

ORIENTATIVE) . . . . . .. 115

2.C DEBITUL SUPLIMENTAR DE AER NECESAR A FI INTRODUS iN iNCApERILE VENTILATE SAU CLiMATIZATE iN SUPRAPRESIUNE. iN M'/OM X oRA (VALORIORIENTATIVE) . . . . . . . . . . .. 115 2.D. DEBITUL DE AER EXTERIOR NECESAR PENTRU iNCApERILE DIN CLADIRILE

DE LOCUIT, SOCIAL-CULTURALE SI INDUSTRIALE VENTILATE SAU CLIMA TlZA TE . . . . . . . 116 2.E DEBITUL DE AER EXTERIOR RECOMANDAT PENTRU iNCApERILE VENTILATE

SAU CLIMATIZATE IIG

3. VALORI RECOMANDATE PENTRU VITEZELE AERULUI . 117

3.A VITEZA AERULUI iN ZONA DE ACTIVITATE <SEDERE) . 117

3.B VITEZE RECOMANDATE PENTRU MISCAREA AERULUI iN CANALE 117

NORMATIV PRIVIND EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE ~I CLIMATIZARE INDICATIV I 5/2 - 98

Elaborat de:

IPCT - SA

DIRECTOR GENERAL:

DIRECTOR GENERAL ADJ: ~EF DEPARTAMENT:

~EF DE PROJECT:

PROJECT ANTI:

ing. ~erban Stanescu dr.ing. Dan Capatina ing. Dan Berbecaru ing. Gabriel Ivanescu ing. Gabriel Ivanescu ing. Dan Berbecaru

~~~ -

DIRECTIA PROGRAME CERCET ARE SI REGLEMENT ARI

TEHNICE PENTRll CONSTRUCTII - MLPAT

DIRECTOR:

RESPONSABIL:

ing. Octavian Manoiu ing. Ligia Forsea

121

120