Ghid

pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor si sistemelor de

evacuare a fumului si a gazelor fierbinti din constructii în caz de incendiu
Indicativ GP 063 – 2001
Cuprins
* Cap. 1. GENERALITATI
* Cap. 2. PERFORMANTE PENTRU DISPOZITIVELE SI SISTEMELE DE EVACUARE A FUMULUI
(DESFUMARE) SI A GAZELOR FIERBINTI, ÎN CAZ DE INCENDIU
* Cap. 3. PRINCIPII DE REALIZARE A DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI A SISTEMELOR
DE EVACUARE A FUMULUI (DESFUMARE) SI A GAZELOR FIERBINTI
* Cap 4. INSTALATII ELECTRICE, DE AUTOMATIZARE SI SEMNALIZARE AFERENTE
DISPOZITIVELOR SI SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI (DESFUMARE) SI GAZELOR
FIERBINTI
* Cap.5. DIMENSIONAREA DISPOZITIVELOR SI SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI A
GAZELOR FIERBINTI
* Cap. 6. EXPLOATAREA SI ÎNTRETINEREA DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI A
SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI A GAZELOR FIERBINTI
* Cap.7.PROTECTIA SI SIGURANTA UTILIZATORILOR ÎN CAZUL UTILIZARII DISPOZITIVELOR DE
EVACUARE A FUMULUI SI A SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI GAZELOR FIERBINTI
* ANEXA 1 - PROTECTIA CAILOR DE EVACUARE CONTRA PROPAGARII FUMULUI SI GAZELOR
FIERBINTI
* ANEXA 2 - SOLUTII DE UTILIZARE A DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI SISTEMELOR
DE EVACUARE A FUMULUI SI GAZELOR FIERBINTI LA CLADIRI PUBLICE
* ANEXA 3 - TERMINOLOGIE
* ANEXA 4 - LISTA REGLEMENTARILOR CONEXE REGLEMENTARI LEGISLATIVE SI TEHNICE
ROMÂNESTI
Cap. 1. GENERALITATI
1.1. Obiect. Domeniul de aplicare
1.1.1. Prevederile prezentului ghid se aplica la proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor
de evacuare a fumului si a sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti rezultate în caz de incendiu
în cladiri.
Ghidul este destinat proiectantilor, executantilor, verificatorilor de proiecte si utilizatorilor de astfel de
sisteme si instalatii.
1.1.2. La proiectarea si realizarea dispozitivelor de evacuare a fumului si sistemelor de evacuare a
fumului si a gazelor fierbinti se vor respecta si prevederile din reglementarile tehnice “Normativ de siguranta
la foc a constructiilor” P 118-99 si “Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor
normativului P 118”, indicativ MP 008-2000.
1.2. Prezentarea dispozitivelor de evacuare a fumului si a sistemelor de evacuare a fumului si
a gazelor fierbinti

1.2.1. Evacuarea fumului (desfumarea) din cladiri se poate face prin:

• goluri (guri de evacuare a fumului) dispuse în fatadele cladirilor, libere sau închise cu dispozitive care
se deschid automat în caz de incendiu;
• dispozitive de închidere a golurilor de evacuare fum (voleti, panouri, trape) cu deschidere automata
dispuse în acoperisul cladirii sau în treimea superioara a peretilor de închidere;
• canale (ghene) pentru evacuarea fumului si gazelor fierbinti;
• guri racordate prin canale (ghene) la ventilatoare de evacuare a fumului;
• asigurarea si realizarea suprapresiunii în spatiul protejat de fum.

1.2.2. Evacuarea fumului si a gazelor fierbinti se realizeaza prin sisteme prevazute în acoperis,
alcatuite din dispozitive de evacuare si ecrane verticale coborâte sub tavan.
1.2.3. Circulatia aerului în spatiul considerat si evacuarea fumului în raport cu aerul introdus se
poate realiza în urmatoarele variante:
• introducere naturala, organizata a aerului - evacuare naturala, organizata a fumului;
 • introducere mecanica a aerului - evacuare naturala, organizata a fumului;
• introducere naturala organizata a aerului - evacuare mecanica a fumului;
• introducere mecanica aer - evacuare mecanica fum.

 
[top]
Cap. 2. PERFORMANTE PENTRU DISPOZITIVELE SI SISTEMELE DE EVACUARE A FUMULUI
(DESFUMARE) SI A GAZELOR FIERBINTI, ÎN CAZ DE INCENDIU
2.1. Limitarea propagarii fumului si protectia utilizatorilor
2.1.1. În alcatuirea constructiilor si instalatiilor trebuie avut în vedere criteriul de performanta referitor
la preîntâmpinarea (limitarea) propagarii fumului în functie de:
• degajarile de fum si de gaze fierbinti;
• etanseitatea la fum.

2.1.2. Procesul de deplasare a fumului în cladire în caz de incendiu poate fi prevazut cu un grad
acceptabil de probabilitate daca se tine cont de urmatorii factori principali:
• caracteristicile cladirii respectiv ale elementelor de constructii si instalatii în masura în care acestea
pot constitui cai de propagare a fumului si gazelor fierbinti sau sunt obstacole în calea acestora;
• locul de izbucnire si fazele de dezvoltare a incendiului;
• comportarea persoanelor aflate în cladire, în cazul producerii unui incendiu;
• conditiile atmosferice.
2.1.3. Pentru asigurarea conditiilor de siguranta la foc în cladiri, propagarea fumului poate fi frânata
sau limitata prin:
• etanseitatea elementelor de compartimentare a cladirii;
• crearea de suprapresiune sau de curenti de aer proaspat cu circulatia în sens opus directiei de
miscare naturala a fumului.

2.1.4. Asigurarea gradului de securitate pentru constructie si utilizatorii acesteia impune realizarea
unui sistem de securitate complex alcatuit din elementele componente, selectate corespunzator si adaptate
nevoilor reale de siguranta în functionarea obiectului protejat.
Indiferent de gradul de tehnicitate a sistemului de evacuare
adoptat prin proiectare si realizat, fiabilitatea acestuia se verifica prin controale periodice si exercitii practice.

2.1.5. Protectia oamenilor, pompierilor si a echipelor de interventie din cladirile incendiate (în general
a utilizatorilor) se realizeaza prin:
• detectarea si semnalizarea prezentei fumului produs de incendiu;
• asigurarea utilizarii în siguranta a cailor de evacuare prin evacuarea fumului sau împiedicarea
patrunderii fumului în acestea;
• evacuarea fumului pentru asigurarea conditiilor de interventie în caz de incendiu.

 
[top]
Cap. 3. PRINCIPII DE REALIZARE A DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI A
SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI (DESFUMARE) SI A GAZELOR FIERBINTI
3.1. Solutii de desfumare si de evacuare a fumului si gazelor fierbinti
3.1.1. Desfumarea spatiilor, încaperilor si zonelor în care s-a produs fum datorat incendiului se poate
realiza natural - organizat, mecanic sau prin combinarea celor doua (natural - organizat - mecanic)
urmarindu-se urmatoarele:
• circulatia aerului în spatiul considerat prin introducerea de aer proaspat si evacuare fum;
 • crearea unei diferente de presiune între volumul încaperilor ce trebuie protejate si volumul încaperii
cu risc de incendiu; încaperile cu risc de incendiu se vor gasi în depresiune fata de încaperile vecine.
Desfumarea prin tiraj natural - organizat
3.1.2. Desfumarea prin tiraj natural a unei încaperi se realizeaza prin admisie de aer si evacuari de
fum, circulatia aerului realizându-se datorita presiunii termice.
3.1.3. Introducerea aerului proaspat în spatiile care se desfumeaza se realizeaza prin:
• goluri (guri) ale încaperilor care se desfumeaza practicate în fatadele cladirilor;
• usile încaperilor care se desfumeaza practicate în peretii exteriori ai constructiilor;
• încaperi, coridoare, tampoane, sasuri, circulatii orizontale în suprapresiune sau cele la care admisia
aerului exterior se face usor, prin ferestre sau grile;
• scari interioare deschise;
• goluri (guri) de introducere racordate la canale (ghene).
Canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu trebuie sa îndeplineasca conditiile
tehnice generale din Normativul P 118.

3.1.4. Evacuarea fumului se realizeaza prin:

• goluri (guri) în fatade sau acoperis, libere sau închise, cu dispozitive care se deschid automat si
posibilitati de actionare manuala de la distanta în caz de incendiu;
• guri racordate la canale (ghene).

3.1.5. Suprafata libera normata a dispozitivelor pentru evacuarea fumului, în caz de incendiu, se
stabileste conform prevederilor “Normativului de siguranta la foc” P 118 si a metodologiei de calcul din
prezentul normativ (asigurându-se suprafata cea mai mare).
3.1.6. Golurile (gurile) de introducere (admisie) a aerului si cele de evacuare a fumului se
repartizeaza alternat, distribuindu-se cât mai uniform posibil în spatiul protejat, astfel încât sa asigure buna
circulatie a aerului si evacuarea fumului din încapere.
3.1.7. Golurile de ventilare naturala neprevazute cu elemente de închidere, practicate în acoperis
sau în treimea superioara a peretilor exteriori, se includ în suprafata libera necesara desfumarii. Golurile de
ventilare trebuie mentinute permanent deschise si totodata asigurata securitatea lor la intruziuni si efractie
precum si protectia la intemperii.
3.1.8. Dispozitivele de protectie a golurilor (gurilor) pentru desfumare (voleti, panouri, trape etc.)
trebuie sa fie în pozitia de asteptare. Ele se realizeaza din materiale CO (CA1) etanse la foc, pentru cele de
introducere a aerului si rezistente la foc, pentru cele de evacuare, având rezistenta la foc normata (dar cel
putin egala cu a canalului pe care sunt montate). Pentru golurile prevazute în acoperis sau în peretii
exteriori, aceste conditii nu sunt obligatorii. Voletii functioneaza fie în sistem glisant fie pivotat.
3.1.9. Actionarea automata a dispozitivelor de închidere a golurilor de evacuare a fumului sau de
admisie a aerului se dubleaza cu comanda manuala.
Desfumarea mecanica
3.1.10. Desfumarea prin tiraj mecanic se asigura prin evacuarea mecanica a fumului si introducerea
naturala sau mecanica a aerului sau evacuarea natural-organizata a fumului si introducerea mecanica a
aerului, astfel încât sa se asigure circulatia aerului în spatiul protejat si evacuarea fumului.
Desfumarea mecanica poate fi asigurata si prin realizarea suprapresiunii în spatiul protejat de fum.

3.1.11. Evacuarea fumului se asigura prin guri de evacuare racordate prin canale (ghene) la un
ventilator de evacuare.
3.1.12. Introducerea mecanica a aerului se face prin guri de introducere racordate prin canale
(ghene) la un ventilator de introducere, care trebuie sa asigure minimum 60% din debitul de aer evacuat.
3.1.13. Canalele de evacuare a fumului trebuie sa îndeplineasca conditiile tehnice din normativul P
118.
3.1.14. Viteza aerului în gurile de introducere nu va depasi 5 m/s.
3.1.15. Gurile de desfumare trebuie sa fie protejate cu voleti de închidere din materiale CO (CA1),
etanse la foc la introducere si rezistente la foc la evacuare, în pozitia de declansare, cu rezistenta la foc
egala cu cea a canalului (ghenei).
3.1.16. Raportul dintre laturile unei guri (deschideri) rectangulare de introducere sau evacuare
trebuie sa fie în concordanta cu dimensiunile canalului, dar nu va fi mai mare de 2.
3.1.17. Dispozitivele de actionare a voletilor de protectie se realizeaza cu actionare manuala si
automata si trebuie sa asigure punerea automata în functie a ventilatoarelor de desfumare.
3.1.18. Ventilatoarele de evacuare a fumului trebuie astfel realizate încât sa poata functiona la
temperatura de 400oC a gazelor fierbinti, cel putin o ora. Legatura dintre ventilator si canal (ghena) se
realizeaza din materiale CO (CA1).
3.1.19. Sistemul de ventilare mecanica sau de climatizare al unei constructii poate fi utilizat, în
totalitate sau partial, si pentru evacuarea fumului produs în caz de incendiu numai daca îndeplineste toate
conditiile specifice desfumarii.
3.2. Sisteme de evacuare a fumului si introducere a aerului
3.2.1. Pentru asigurarea controlului propagarii fumului pe caile de evacuare în spatiile mari
necompartimentate, atriumuri si încaperi se aplica conditiile tehnice si metodele de protectie precizate în
normativul P 118, manualul MP 008 si dupa caz prezentul ghid (Anexa 1 si 2).
3.2.2. Deschiderile în fatada pot constitui atât guri de introducere a aerului cât si guri de evacuare a
fumului în cazul desfumarii prin tiraj natural organizat daca respecta conditiile de amplasare precizate în
figura 3.2.2 si daca au suprafetele necesare.
Conditiile de amplasare sunt:
• suprafata libera de evacuare a fumului se gaseste deasupra liniei de plan neutru;

• z’  z/2 si z’  1,80 m unde: z - înaltimea încaperii

z’ - înaltimea zonei libere de fum

3.3. Intrarea în functiune a dispozitivelor de desfumare si sistemelor de evacuare a fumului si

gazelor fierbinti
3.3.1. Dispozitivele care protejeaza golurile de evacuare a fumului si gazelor fierbinti si de
introducere a aerului trebuie sa fie realizate cu actionare automata si/sau manuala.
3.3.2. Comanda dispozitivelor de protectie a golurilor se poate realiza:
• termic prin ruptura termica (fuzibil);
• pneumatic prin actionare mecanica (servomotor electric sau pneumatic);
• electromagnetic (cu întrerupere de curent cu impuls de curent la palete sau cu efect rotativ);
• manual.

3.3.3. Ansamblul sistemelor de actionare trebuie sa se gaseasca în exteriorul canalelor de evacuare

a fumului si gazelor fierbinti, cu exceptia dispozitivelor cu declansare termica.
Axele pivotilor si glisierele trebuie sa fie astfel realizate încât sa permita functionarea lor fara ungere.
Dispozitivul de actionare nu trebuie sa permita punerea în functiune printr-o simpla împingere în
organul mobil al acestuia.
Dupa utilizare, rearmarea elementelor de protectie trebuie sa se faca usor.

3.3.4. Modul de functionare a comenzii dispozitivelor de obturare a golurilor se poate face astfel:
• comanda prin dispozitiv termic asigura functionarea sistemului prin ruperea unei legaturi mecanice la
cresterea temperaturii. Dispozitivul de ruptura termica se amplaseaza într-un loc usor de remarcat
fara sa necesite reglaj; ansamblul cu fuzibil trebuie sa prezinte o inertie termica cât mai redusa;
• comanda prin dispozitiv pneumatic este alcatuita dintr-o butelie de gaz comprimat de unica folosinta
si de capacitate care sa asigure deschiderea mai multor elemente de protectie în acelasi
compartiment de desfumare.
• sistemul de pornire a buteliei de gaz comprimat trebuie sa fie un dispozitiv simplu de comanda
manuala.
• comanda cu dispozitiv electropneumatic se face prin electrovane; actionarea organelor de protectie
 se asigura prin lipsa presiunii aerului asupra servomotorului si prin lipsa alimentarii electrice asupra
electrovanelor de comanda. Comanda dispozitivului electropneumatic este posibila numai pentru un
singur spatiu;
• comanda electromagnetica a dispozitivelor se poate face în doua moduri:
• prin lipsa de curent;
• prin alimentarea cu curent (comanda prin impulsuri electrice);
• comanda prin servomotor electric este o comanda rapida, timpul necesar pentru trecerea de la
pozitia de asteptare la cea de functionare este sub 3 secunde.

3.3.5. Comanda manuala, centralizata sau locala a dispozitivelor de deschidere, poate fi realizata
prin sistem mecanic, electric, pneumatic sau hidraulic.
În functie de tipul constructiei, performantele sistemului de actionare si prevederile reglementarilor,
comanda manuala centralizata trebuie amplasata la serviciul de pompieri sau la un acces principal al
constructiei (încaperii).

3.3.6. Comanda automata a dispozitivelor de protectie a golurilor (gurilor) trebuie asigurata de

instalatia de semnalizare a incendiilor din încaperea sau spatiul respectiv sau de dispozitive locale (fuzibil),
atunci când nu se prevad instalatii de semnalizare.
3.3.7. Deschiderea automata a dispozitivelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, în caz de
incendiu se poate face individual sau în grup.
3.3.8. Alimentarea ventilatorului de evacuare a fumului trebuie facuta astfel încât orice incident
electric sa nu-i afecteze functionarea în caz de incendiu. Din acest motiv se recomanda ca alimentarea sa se
faca cu conductori sau cabluri rezistente la flacara.
3.4. Elemente componente ale sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti. Elemente
de protectie a golurilor
3.4.1. Elementele componente ce alcatuiesc sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbinti,
precum si alte elemente de protectie la foc conexe pot fi:
3.4.1.1. Trapa - dispozitiv pentru evacuarea fumului ce se gaseste la partea superioara a constructiei
si care poate fi actionata manual (prin apasarea unui buton de comanda) sau automat (la sesizarea unui
detector de fum sau de temperatura, fuzibil etc.).

L – latime
H – înaltime
- unghiul de deschidere
Pentru dimensionarea suprafetei de evacuare a fumului de la o trapa, se prezinta urmatoarele date :

(m2) suprafata geometrica

(m2) suprafata deschisa

- suprafata laterala a deschiderii
- suprafata utila
= suprafata libera (suprafata cea mai mica din valorile lui S d si Sdl

Dispozitivele cu deschidere exterioara practicate la partea superioara a cladirii, pot fi de diferite

tipuri:
• fereastra:  oscilanta cu articulatie la mijloc ;
 basculanta cu articulatie inferioara ;
 oblon cu articulatie superioara ;
 pivotanta cu articulatie laterala ;
 de acoperis tip VELUX ;
 • volet - rama cu jaluzele montata în perete;
• luminatoare de acoperis cu cupoleta.

3.4.1.2. Usi rezistente la foc sunt elemente mobile de protectie a golurilor de circulatie functionala din
pereti care au rolul de a limita extinderea incendiului si de a opri trecerea fumului în spatiile ce trebuie
protejate, alcatuite si echipate conform reglementarilor specifice.
3.4.1.3. Canale utilizate în sistemele de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti se realizeaza din
materiale incombustibile CO (CA1) rezistente la foc min.15 minute, daca reglementarile nu prevad conditii
mai restrictive.
Ele pot fi:
- canale colectoare colective (vezi fig.3.4.1.3a) ce formeaza o ghena cu peretii din materialele
utilizate la constructia peretilor cladirii respective (beton, zidarie de caramida etc.). Calitatile
aeraulice ale acestor canale nu sunt foarte performante, existând pierderi din debitul de aer sau
fum datorate porozitatii materialelor de constructie. Acest defect este mai grav la conductele de
evacuare a fumului, care trebuie sa fie etanse. Pentru îmbunatatirea solutiei s-ar putea folosi
canale din tabla spiralate asezate în interiorul ghenei. Astfel conductele asigura necesitatile
aeraulice, iar ghena este rezistenta la foc.
- canalul colector compartimentat (vezi fig. 3.4.1.3b) se compune dintr-un canal central la care
se racordeaza canale individuale pe înaltimea unui etaj.
În cazul unui incendiu la un nivel inferior gurile situate la nivelele superioare vor avea rolul de
regulator de tiraj si aerul extras de la alte etaje dilueaza si raceste fumul evacuat.
Sistemul are dezavantajul pentru ultimele nivele unde poate sa apara fenomenul de refulare care
risca sa umple cu fum aceste etaje. Acest fenomen se produce daca ecartul de temperatura dintre exterior si
interior este scazut (în timpul verii).
Din aceasta cauza, canalele de acest timp nu trebuie montate
decât la cladiri cu maximum 5 nivele.
De asemenea în timpul iernii se pot produce curenti de aer rece, inconfortabili pentru ocupanti care
au tendinta sa obtureze gurile. Aceste guri se pot echipa cu voleti (rame cu jaluzele) comandate automat de
detectori de fum care sa le deschida.

3.4.1.4. Ventilatoarele trebuie sa evacueze fumul la 400oC timp de minim 1 h.

Mentinerea în functiune a ventilatoarelor de evacuarea fumului în tot timpul incendiului, pastrând si
performantele aeraulice, se face prin alimentarea de la o sursa electrica normala si o sursa electrica de
rezerva.
Canalele care se racordeaza la ventilatoare se realizeaza din materiale rezistente la foc. Aceasta
conditie nu se respecta daca canalele se gasesc într-o ghena a constructiei, care este executata din
materiale de constructie rezistente la foc.

3.4.2. Dispozitivele de actionare electrica a elementelor componente ce alcatuiesc sistemele de

evacuare a fumului si gazelor fierbinti, dupa caz, trebuie sa asigure si functionarea sistemului de evacuare a
fumului si gazelor fierbinti prin centrala de comanda si supraveghere, la care se conecteaza:
• butoane de comanda manuala a sistemelor si instalatiilor necesare ventilarii zilnice;
• butoane de comanda prioritara a deschiderii trapelor;
• detectoare optice de fum;
• detectoare de temperatura;

3.4.2.1. Dispozitive electrice de actionare a trapelor, ferestrelor, voletilor, obloanelor

Dispozitivele electrice de actionare sunt proiectate pentru actionare pe o singura latura (pentru trape
cu L  150 cm) sau pe doua laturi (L > 150 cm).
Se utilizeaza dispozitive cu cremaliera sau lant.
Motoarele electrice ale acestor dispozitive sunt protejate la sarcina si au limitator electric de cursa
încorporat, realizându-se cu grad de protectie IP 6.
Alimentarea cu energie electrica se face la 220 V sau 24 V.
 3.4.2.2. Butoanele de comanda
Butoanele de comanda (prioritara a trapei) sunt înglobate în cutii din materiale plastice rezistente,
prevazute cu geam casabil, pentru montare aparenta sau îngropata.
Cutia poate contine si o tasta pentru închiderea trapelor si doua diode: una rosie pentru
semnalizarea închiderii si una verde pentru functionarea normala. Se poate face si o semnalizare sonora cu
declansare automata si o dioda electroluminiscenta - LED, pentru afisarea deranjamentelor.

3.4.2.3. Butoanele de comanda manuala a ventilarii curente

Butoanele de comanda manuala a ventilarii, cu pozitiile “deschise-închise”, se utilizeaza pentru
ventilarea curenta, fara functionare dupa caderea sursei de alimentare cu energie electrica de baza.
Butoanele sunt constructiv de tip dublu basculant, în montaj aparent sau îngropat, livrare optionala
cu cheie de asigurare.
Functiunile de închidere, deschidere, oprire pot fi afisate prin dioda electroluminiscenta.

3.4.2.4. Detectoare optice de fum

De regula, detectoarele optice de fum comanda automat deschiderea trapelor la o concentratie a
fumului de 3%.
Detectoarele sunt alimentate la 8-28 Vcc, sau dupa caz la tensiunea indicata de producator sunt
construite cu celula fotoelectrica si opereaza pe principiul difuzarii luminii si afisaj individual în caz de
functionare.

3.4.2.5. Detectoare de temperatura

Detectoarele de temperatura sunt utilizate pentru deschiderea automata a unei trape la atingerea
temperaturii de 70oC (90oC; 100oC).

3.4.2.6. Centralele de comanda pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti

Centrala de comanda este capabila sa primeasca semnale de la un numar nelimitat de butoane de
actionare sau detectoare de incendiu. Circuitele între centrala si butoanele de comanda sunt conectate în
sistem închis.
Centrala este prevazuta în afara de alimentarea de baza, cu o alimentare de rezerva prin baterii de
acumulatori, sistemul trecând automat pe rezerva.

3.4.2.7. Dispozitive de închidere automata (magnetica) a usilor rezistente la foc

Rolul usilor rezistente la foc este de a limita extinderea incendiului si a opri trecerea fumului în
spatiile care trebuie protejate.
Dispozitivele de închidere automata a usilor rezistente la foc se compun din:
• detectorul de fum sau alt sistem, care initiaza comanda de actionare;
• butonul de comanda manuala;
• dispozitivul magnetic cu placa de retinere;
• panoul de comanda a închiderii.

Detectorul de fum amplasat în apropierea usii, supravegheaza o suprafata de 100 m 2 în fata usii si
activeaza o alarmare atunci când particulele de fum ajung la valoarea de 3% din volum. Dispozitivul de comanda
actioneaza automat, permitând închiderea usii (fig. 3.4.2.7.1).
Modul de instalare a detectorilor de fum ce actioneaza mecanismul de închidere automata a usii
este prezentat în figura 3.4.2.7.2.
 
[top]

Cap 4. INSTALATII ELECTRICE, DE AUTOMATIZARE SI SEMNALIZARE AFERENTE

DISPOZITIVELOR SI SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI (DESFUMARE) SI
GAZELOR FIERBINTI
4.1. Instalatii electrice aferente constructiilor
 4.1.1. Dispozitii generale
4.1.1.1. Instalatiile electrice aferente constructiilor se proiecteaza si executa astfel încât sa nu
contribuie la producerea si propagarea incendiilor, în conformitate cu reglementarile de specialitate I 7, P
118, I 18.
Instalatiile electrice aferente constructiilor vor fi corespunzatoare riscului si categoriei de pericol de
incendiu, destinatiei si mediului respectiv, potrivit reglementarilor tehnice specifice.

4.1.2. Alimentarea cu energie electrica

4.1.2.1. Alimentarea cu energie electrica a utilajelor si echipamentelor de actionare a dispozitivelor
de evacuare a fumului ori a instalatiilor de ventilare utilizate pentru evacuarea fumului se asigura dupa caz în
functie de categoria de importanta a cladirii, destinatie si de conditiile specifice de siguranta la foc, conform
normativului I 7 si reglementarilor specifice:
1. pe o singura cale de alimentare, racordata la un post de transformare al sistemului energetic
national, dintr-o centrala electrica, reteaua de joasa tensiune a furnizorului prin firida de bransament
sau tabloul general de distributie al cladirii (daca acesta este amplasat astfel încât functionarea lui nu
este periclitata în caz de incendiu în cladirea respectiva);
2. pe doua cai de alimentare, în situatiile în care se prevad dispozitive de siguranta la foc cu dubla
alimentare, sursa de alimentare de baza va fi asigurata conform pct.a), iar sursa de alimentare de
rezerva poate fi o alta sursa de energie electrica independenta fata de prima (baterie cu acumulatori
etc.).
Alegerea variantei de alimentare se va face în functie de încadrarea consumatorilor din cladire.

4.1.2.2. Caile de alimentare ale tabloului instalatiei de evacuare a fumului, respectiv de ventilare
pentru evacuarea fumului se amplaseaza pe trasee ferite de pericol de incendiu, conform normativului I 7.
În cazul în care se prevad doua cai de alimentare, acestea se dispun pe trasee separate sau se
protejeaza împotriva focului prin amenajari constructive de separare, astfel încât avarierea unei cai sa nu
poata provoca întreruperea în alimentarea cu energie electrica a celeilalte cai.

4.1.2.3. Coloanele tabloului de distributie al sistemului de evacuare mecanica a fumului se leaga

înaintea întreruptorului general sau a sigurantelor generale ale tabloului din care se alimenteaza.
4.1.3. Instalatii electrice de iluminat
4.1.3.1. Instalatiile electrice de iluminat aferente zonelor prevazute cu dispozitive si sisteme de
evacuarea fumului si gazelor fierbinti vor avea prevazute iluminat de siguranta pentru interventie.
4.1.3.2. Dozele de legaturi ale circuitelor iluminatului de siguranta vor fi separate de cele ale
iluminatului normal.
4.1.4. Instalatii electrice de forta si automatizare
4.1.4.1. Elementele de constructie (referitor la alcatuiri constructive si limitarea propagarii focului si a
fumului) si modul de pozare a instalatiilor electrice aferente evacuarii mecanice a fumului trebuie sa fie
adecvate, pentru a rezista la temperaturile extreme degajate, precum si la vânt, trepidatii si miscari ale
cladirii, ploaie, grindina, zapada, gheata, coroziunea mediului, praf etc. Pentru preîntâmpinarea actionarilor
incorecte, elementul de activare a evacuarii fumului trebuie ales corespunzator întregii game a conditiilor
ambientale.
4.1.4.2. Instalatiile, dispozitivele si echipamentele utilizate pentru evacuarea mecanica a fumului
(desfumare) în caz de incendiu vor corespunde conditiilor specifice si vor fi dupa caz, agrementate tehnic.
4.1.4.3. Mentinerea în functiune a ventilatoarelor de desfumare este necesara pe timpul a cel putin o
ora de la sesizarea (semnalizarea) incendiului, respectiv punerea în functiune a acestora.
4.1.4.4. Oprirea unuia sau mai multor ventilatoare trebuie sa poata fi realizata din cel putin doua
puncte ale instalatiei; una dintre aceste doua comenzi de oprire trebuie trebuie sa fie obligatoriu amplasata
într-o zona direct accesibila din exterior.
4.1.4.5. Punerea în functiune a sistemului de desfumare a cladirilor înalte trebuie sa se faca automat
prin declansarea detectoarelor de incendiu. Aceste detectoare comanda:
• elemente de compartimentare antifoc si rezistente la foc:
• închiderea usilor rezistente la foc, a asensoarelor cu functionare normala si usilor de separare ale
 încaperilor tampon;
• închiderea clapetelor antifoc prevazute în instalatia de ventilare aferenta cladirii;
• functionarea continua a ascensoarelor de interventie;
- desfumarea cailor de circulatie afectate
• prin deschiderea organelor de obturare ale gurilor de evacuare a fumului în spatiile de circulatie si
SAS-uri (încaperi tampon);
• prin punerea în functiune a ventilatoarelor.
- alarma.

4.1.4.6. Comenzile automate sunt dublate de comenzile manuale. Comanda automata prevazuta de
instalatiile de semnalizare actioneaza mai întâi asupra zonei afectate si anuleaza functionarea automata în
regim normal a altor utilaje.
Actionarea butoanelor de alarmare prevazute pe caile de circulatie si în alte spatii accesibile în caz
de incendiu avertizeaza doar centrala de semnalizare incendiu fara a actiona asupra instalatiei de
desfumare.

4.1.4.7. Toate circuitele de comanda si control ale diferitelor dispozitive (trape, clapete antifoc, usi
rezistente la foc etc) trebuie supravegheate în permanenta pentru avertizarea în caz de defect la centrala de
semnalizare incendiu sau dispecerat.
Pozitia elementelor mobile componente ale sistemului de semnalizare la incendiu este indicata prin
semnalizari optice ce apar pe panoul centralei de semnalizare incendiu. Aceste semnale, date pentru fiecare
compartiment, indica trei pozitii distincte:
• toate elementele (usi si clapete antifoc) în pozitie de veghe;
• toate elementele în pozitie de functionare;
• defect de pozitie sau al circuitului electric.

4.1.4.8. Comanda dispozitivelor de actionare a elementelor de protectie a golurilor se poate realiza

prin dispozitive termice, dispozitive electropneumatice, dispozitive electromagnetice, servomotoare electrice
si prin declansare manuala.
În cazul comenzii prin dispozitive electromagnetice sunt posibile doua tipuri prin :
a) în stare de repaus dispozitivul nu este pus sub tensiune;
b) în stare de repaus dispozitivul este pus sub tensiune.
În cazul din urma comanda trebuie realizata printr-o serie de minimum 3 impulsuri. Controlul
circuitului electric de comanda trebuie asigurat în permanenta. Rearmarea sistemului nu trebuie sa fie
posibila, atât timp cât cauza care a provocat declansarea nu a disparut.
Pentru desfumare comanda dispozitivului în cazul a) este posibila daca tubulatura utilizata
deserveste doar un singur compartiment.
În cazul comenzii prin servomotor timpul necesar pentru trecerea în pozitia de securitate sau de
functionare trebuie sa fie mai mic de 30 secunde.
4.1.4.9. Pentru evacuarea în exterior a fumului si produselor de ardere se recomanda folosirea unui
mecanism automat pentru deschiderea gurii de evacuare prin acoperis. Toate deschiderile de evacuare cu
actionare automata trebuie sa fie proiectate sa se deschida si manual.

4.1.4.10. Comanda sistemului de evacuare a fumului se face:

• automat, la declansarea incendiului, prin detectoare activate de dispozitive sensibile la temperatura
de 40…100C;
• manual, prin butoane de comanda;
• manual, prin comanda la distanta în cazul existentei unui post central de supraveghere.
Intrarea automata în functiune a ventilatoarelor de desfumare va fi semnalizata optic si acustic la
centrala de semnalizare incendiu. Semnalizarea optica se va opri automat odata cu oprirea sistemului de
desfumare.
 Oprirea manuala a ventilatoarelor de desfumare se prevede si local.

4.1.4.11. Conductoarele coloanelor si circuitelor de alimentare a elementelor aferente sistemului de

desfumare precum si a circuitelor de control, comanda si semnalizare, vor fi din cupru, incombustibile, din
cabluri protejate în manta cu întârziere la propagarea flacarii (min.30’).
4.1.5. Protectii si masuri de protectie
4.1.5.1. În instalatiile electrice se vor aplica masuri pentru protectia utilizatorilor (persoane si
animale) împotriva socurilor electrice datorate atingerii directe si indirecte conform normativ I 7.
4.1.5.2. Tronsoanele tubulaturii de desfumare se vor lega cu piese flexibile din cupru cu sectiunea
16mmp pentru asigurarea continuitatii electrice si racordarea la pamânt, în scopul evitarii încarcarii cu
sarcina electrostatica.
4.1.5.3. Conform normativ I 20, constructiile prevazute cu instalatie de protectie la trasnet,
elementele din material neconductor situate deasupra acoperisului (cosuri de ventilatie acoperite cu caciuli,
trape etc) se considera protejate daca nu depasesc cu mai mult de 0,3 m planul zonei de protectie.
4.2. Instalatii de semnalizare a incendiului si alarmare
4.2.1. Dispozitii generale
4.2.1.1. Instalatiile de semnalizare incendiu se proiecteaza si monteaza conform prevederilor
normativ I 18 si precizarilor din documentatia tehnica a producatorului de echipamente. Tipul instalatiilor de
semnalizare a incendiilor care se vor adopta, modul de comanda, dispunere si dimensionare a acestora se
va face conform normativ I 18 si cu asistenta furnizorului echipamentelor.
Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive etc. se va face numai în baza agrementului tehnic si
a avizelor eliberate de organele abilitate conform prevederilor legale.

4.2.1.2. Instalatiile de semnalizare si stingere a incendiilor se proiecteaza si realizeaza conform

reglementarilor tehnice, astfel încât sa prezinte siguranta în exploatare, sa asigure posibilitatea verificarii
periodice a starii lor de functionare, iar eventualele revizii si reparatii sa se poata face cu usurinta.
4.2.2. Instalatii interioare de semnalizare a incendiului. Trasee
4.2.2.1. Circuitele de semnalizare se vor executa de regula în montaj îngropat sub tencuiala,cu
conductoare sau cabluri de cupru protejate în tuburi PVC sau metalice, în conditiile prevazute de normativele
I 7 si I 18, în montaj aparent în constructiile la care nu se admit daltuiri si spargeri, unde si instalatiile
electrice sunt realizate în executie aparenta, constructii existente a caror deteriorare nu este admisa.
4.2.2.2. Se evita instalarea circuitelor si cablurilor circuitelor de semnalizare incendiu în lungul
conductelor calde si pe traseele expuse la umezeala. Pe portiuni reduse ale traseelor apropiate de suprafete
calde sau incrucisari cu acestea, distanta minima trebuie sa fie de 12 cm sau se vor lua masuri de izolare
termica.
4.2.2.3. Pe trasee comune, circuitele de semnalizare se vor monta sub cele ale instalatiilor electrice,
distanta dintre acestea si cele electrice cu frecventa de 50 Hz si tensiuni pâna la 1000 V trebuie sa fie de
minim 25 cm.
4.2.2.4. La alegerea traseelor circuitelor de semnalizare se vor evita trecerile prin spatiile cu pericol
de incendiu sau explozie, medii corozive etc. folosindu-se spatiile de circulatie, anexele tehnice sau alte
spatii fara pericol si posibilitati de acumulare a gazelor fierbinti produse în timpul incendiului.
4.2.3. Securitatea instalatiilor de semnalizare. Masuri de protectie
4.2.3.1. Circuitele instalatiilor de semnalizare se vor proteja astfel încât sa-si poata îndeplini functia
pe durata de minim 30 minute în conditii de incendiu daca reglementarile nu prevad alte restrictii.
Centrala instalatiei de semnalizare la incendiu se amplaseaza în spatii care trebuie sa corespunda
prevederilor reglementarilor specifice.
 
[top]
Cap.5. DIMENSIONAREA DISPOZITIVELOR SI SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI A
GAZELOR FIERBINTI
5.1. Generalitati

5.1.1. Dispozitivele si sistemele de evacuare a fumului si a gazelor de ardere trebuie sa respecte

anumite reguli si principii legate de stratificarea naturala a fumului, evitându-se crearea de turbulente.
Astfel, rezulta necesitatea asigurarii urmatoarelor conditii:
• pozarea gurilor de evacuare a fumului si a gazelor de ardere trebuie sa se faca cât mai sus posibil;
• pozarea gurilor de introducere a aerului sa fie amplasata cât mai aproape de sol;
• evitarea vitezelor mari de refulare astfel încât sa nu se creeze turbulente;
• repartitia cât mai corecta a gurilor aporturilor de aer si a gurilor evacuarilor de fum si gaze de ardere
pentru evitarea zonelor moarte sau a dopurilor de stagnare a fumului.

5.1.2. Directionarea miscarii fumului se poate face prin diferite metode sau printr-o combinatie de
metode.
Mecanismele de separare, dilutie, curgere a aerului, presurizare si curenti ascensionali se pot utiliza
de sine statatoare sau combinate între ele pentru dirijarea si evacuarea fumului si a gazelor fierbinti, în caz
de incendiu.
Metoda de calcul pentru evacuarea fumului si a gazelor de ardere trebuie sa tina seama de schimbul
de gaze din interiorul cladirii în functie de conditiile de presiune, temperatura interioara si exterioara,
prezenta vântului, circulatia fumului care se produce datorita dilatarii provocata de caldura din încaperea cu
focarul si masurile de protectie împotriva patrunderii fumului.
Grosimea stratului de aer depinde de capacitatea instalatiei de ventilare de a crea suprapresiune si
a aparatelor de evacuare a fumului.
5.2. Regimul de presiune

5.2.1. Fumul si gazele de ardere au tendinte sa ocupe un volum maxim conform legii universale a
gazelor:
= constant
unde:
P este presiunea în încapere [Pa] ;

V - volumul de gaze [m3] ;

T - temperatura absoluta a gazului [ºK] .
Legea se aplica atât la volum constant si în acest caz creste presiunea (situatia unei încaperi
închise), cât si la presiune constanta - o parte din volumul gazelor de ardere scapând din încaperea
incendiata.
În realitate, încaperile nefiind complet etanse, apare o suprapresiune în încaperea incendiata fata de
încaperile învecinate, având loc si deplasarea unui important volum de fum catre aceste încaperi.
Geometria cladirii si aranjamentul spatiilor are o influenta hotarâtoare în privinta deplasarii fumului si
gazelor de ardere.
În cazul aparitiei unui incendiu într-o cladire datorita diferentelor mari de temperatura, are loc o
intensificare a miscarii aerului, cu consecinte asupra propagarii fumului, foarte rapide, datorita tirajului extrem
de puternic. Acest tiraj depinde de temperatura exterioara si cea interioara, de vânt, de etanseitatea usilor si
a ferestrelor, de planul etajelor, de buna functionare a sistemelor de actionare a trapelor, registrelor destinate
sa obtureze ghenele de ventilare, precum si de buna functionare a altor sisteme concepute pentru
evacuarea fumului provenit din incendiile declansate în cladiri.

5.2.2. Datorita tirajului termic, fumul are tendinta sa se ridice si sa se acumuleze în straturi cu
temperaturi descrescatoare (fig.5.2.2). Aceasta stratificare are loc si din punct de vedere al nivelului densitatii
straturilor.
Înaltimea zonei neutre din deschidere este în functie de materialul combustibil, temperatura din
încaperea cu focarul si a mediului înconjurator, de felul arderii si de înaltimea canatului inferior al ferestrei
deasupra pardoselii din încaperea în care se gaseste focarul.
Efectul înaltimii diferite la care se gaseste zona neutra este:
• daca deschiderile dintre încaperea cu focarul si încaperile limitrofe se gasesc deasupra zonei neutre,
atunci gazele de ardere vor iesi din încaperea cu focarul;
• daca deschiderile se gasesc mai jos de zona neutra, atunci în încapere patrunde aer proaspat.
 Diferenta de presiune p dintre încaperea cu focarul si spatiul limitrof poate fi calculata cu ajutorul
urmatoarei relatii:

unde:
Ta este temperatura mediului ambiant, [ºK] ;

Tg - temperatura gazelor arse [ºK] ;

h - distanta dintre centrul deschiderii fata de zona neutra din încaperea cu focarul [m].

g – acceleratia gravitatiei [m/s2] ;

0 – densitatea aerului [kg/m3] .

5.2.3. Temperatura ridicata a fumului si gazelor de ardere rezultate în urma unui incendiu creaza o
forta ascensionala.
Diferenta de presiune dintre încaperea incendiata si încaperile învecinate se poate exprima si cu
formula:

unde:
p este diferenta de presiune [Pa] ;

TE - temperatura absoluta a încaperilor învecinate [ºC] ;

TF - temperatura absoluta a încaperii incendiate [ºC] ;

h - distanta fata de planul neutru [m].

În figura 5.2.3 este data o diagrama de calcul a presiunii ascensionale în functie de temperatura din
încaperea incendiata si distanta fata de planul neutru a golurilor de evacuare a fumului.
5.2.4. În urma crearii fortelor ascensionale apare si o miscare de expansiune a fumului prin dilatare.
În încaperea incendiata exista o proportionalitate între raportul debitelor de iesire (fum) - intrare (aer)
si raportul temperaturilor acestor debite:

unde:

QEF este proportia de debit volumetric de fum ce iese din încaperea incendiata [m 3/s];

QIA - proportia de debit volumetric de aer ce intra în încaperea incendiata [m 3/s];

TF - temperatura absoluta a fumului evacuat din încaperea incendiata [ºC] ;

TA - temperatura absoluta a aerului introdus în încaperea incendiata [ºC] .

5.2.5. Influenta conditiilor atmosferice, a vântului, prin presiunea dinamica a curentlor de aer fata de
presiunea mediului înconjurator, modifica echilibrul aeraulic din încaperi si pozitia planului neutru în
încaperea incendiata, modificând si tirajul termic.
Presiunea suplimentara datorata vântului se calculeaza dupa formula:

PV = 0,5 CV o V2

unde:
PV - este presiunea datorata presiunii vântului [Pa];

CV - coeficient de repartitie a presiunii vântului în jurul geometriei unei cladiri cu domeniul -0,8 ÷
+0,8, valorile pozitive pentru peretii cladirilor opusi directiei vântului si valorii negative pentru
 cladirile aflate sub presiunea vântului;

o - densitatea aerului exterior [Kg/m3] ;

V - viteza vântului [m/s]; se adopta valorile vitezelor conventionale de calcul ale vântului în
conformitate cu SR 1907-1, în functie de zona eoliana, cu amplasamentul cladirii (în localitate
sau în afara localitatii) si înaltimea cladirii.
În cazul cladirilor bine etansate cu usile si geamurile exterioare bine închise efectul vântului este
slab.
La cladirile cu vitraje mari, cu usi si ferestre deschise, apare efectul vântului care este important în
circulatia fumului.
Când într-o încapere apare un incendiu si se sparge o fereastra pot sa apara doua cazuri legate de
actiunea vântului:
• daca fereastra din încaperea incendiata se afla pe fata ce este sub presiunea vântului, presiunea
negativa data de vânt trage fumul din încapere împiedicând raspândirea lui în restul cladirii;
• daca fereastra se afla pe fata opusa circulatiei vântului, presiunea creata de acesta împinge fumul
din încaperea incendiata invadând încaperile învecinate.
5.3. Determinarea debitelor de aer introdus si de fum si gaze fierbinti evacuate

5.3.1. Prin presurizarea zonei adiacente zonei incendiate se tine sub control migrarea fumului. Se
creaza o diferenta de presiune ce formeaza o bariera ce poate controla miscarea fumului.
Curgerea aerului prin neetanseitatile din jurul usilor sau ale constructiei previn infiltratiile de fum în
zonele cu presiune ridicata.
Debitul de aer patruns prin neetanseitati se determina cu relatia:

[m3/s)]
unde:

QA este debitul volumetric de circulatie a aerului [m3/s];

 - coeficient de debit;

A - sectiunea de trecere [m2] ;

p - diferenta de presiune pe traiectoria curentului de fum [N/m2] ;

 - densitatea aerului intrat pe traiectoria curentului [kg/m3] ;

g - acceleratia gravitationala [m/s2].

Coeficientul de curgere depinde de geometria încaperii cât si de turbulenta sau frecare.
În cazul unui incendiu într-o încapere învecinata caii de evacuare, patrunderea gazelor de ardere în
interiorul caii de evacuare prin usa de legatura, poate fi oprita de un curent de aer ce patrunde pe usa.
Debitul minim al curentului de aer care opreste trecerea fumului si gazelor de ardere se poate
calcula în formula:

[m3/s]

unde: QA este debitul volumetric de circulatie a aerului [m3/s];

 - coeficient de debit;
TA - temperatura absoluta a aerului introdus [ºK];

TF - temperatura absoluta a fumului si gazelor evacuate [ºK];

b - latimea deschiderii [m];

h - înaltimea deschiderii [m].
 5.3.2. Debitul de fum si gaze arse care se îndreapta din încaperea cu focarul de incendiu spre
încaperile (caile de evacuare) învecinate se determina cu relatia:

[m3/s]
unde: , TA, Tf, b au semnificatia de la relatia anterioara ;

h - înaltimea deschiderii dintre canatul superior al deschiderii si zona de presiune neutra

[m] .
5.4. Determinarea suprafetelor de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti
Generalitati

5.4.1. La proiectarea dispozitivelor de evacuare a fumului si a sistemelor de evacuare a fumului si

gazelor fierbinti trebuie stabilite si dimensionate suprafetele golurilor de trecere a fumului practicate în pereti
si/sau în acoperis. Prin realizarea unei bune dimensionari se asigura un sistem de supraveghere a migrarii
fumului pâna la evacuarea lui.
Calculul suprafetelor de trecere a fumului practicate în pereti
5.4.2. Suprafata efectiva a unui dispozitiv de evacuare prin sectiunile de trecere reprezinta suprafata
totala a golurilor de evacuare.
Golurile de evacuare pot fi pozitionate în paralel, serie sau combinate.
Suprafata efectiva totala a golurilor (gurilor) de evacuare în paralel este suma suprafetelor
individuale de trecere a fumului (vezi fig. 5.4.2a).

[m2]
unde: n este numarul golurilor de trecere a fumului legate în paralel.
Suprafata totala de trecere la golurile (gurilor) ce se gasesc în serie se poate calcula cu formula
(vezi fig. 5.4.2b).

[m2]
În cazul când golurile (gurile) de evacuare (trecere, migrare) sunt si în paralel si în serie, adica
combinate, formula de calcul este (vezi fig.5.4.2c):

[m2]
unde: A23 = A2 + A3

A456 = A4 + A5 + A6

Calculul suprafetelor utile de evacuare a fumului

5.4.3. Calculul suprafetelor de evacuare a fumului pe la partea superioara amplasate la aceeasi

înaltime (acoperis) în cazul încaperilor cu volume mari se determina dupa cum urmeaza:
Suprafata utila de evacuare a unui sistem de evacuare a fumului si gazelor fierbinti este în functie:
de suprafata focarului (Af); înaltimea de referinta a încaperii în care se face desfumarea H si grosimea
stratului de fum Hf (fig.5.4.3.).

Suprafata focarului (Af) se ia în calcul în functie de densitatea sarcinii termice care împarte cladirile
în 5 grupe:

Af
Densitatea sarcinii termice
Grupa
(MJ/m2)
(m2)

1 q < 420 918

 2 420 <  q <  840 1836

3 840 <  q <  1680 3672

4 1680 <  q <  4200 108162

5 q > 4200 207

Cladirile din grupele 1 si 2 sunt considerate cu risc de incendiu (risc mic si mijlociu determinat
conform P 118) iar cladirile din grupele 3, 4, 5, cu risc ridicat de incendiu (risc mare conform P 118).
H - înaltimea de referinta este media aritmetica dintre înaltimea în punctul cel mai înalt si cel mai jos
a acoperisului masurata de la suprafata pardoselii;
Hf - grosimea stratului de fum este diferenta dintre înaltimea de referinta si înaltimea zonei fara fum

Hf = H - H’

H’ - înaltimea zonei fara fum.

Hf - trebuie sa se gaseasca deasupra înaltimii superioare a usii.

Daca grosimea fumului este superioara jumatatii înaltimii de referinta se calculeaza cu formula:
  [m]
Calculul suprafetelor utile de evacuare a fumului la partea superioara se determina astfel:
1 - incendii relativ puternice (cladiri cu risc ridicat de incendiu - grupele 3 - 5)

[m2]
2 - incendii relativ mici (cladiri cu risc redus de incendiu - grupele 1-2)

[m2]

5.4.4. În cazul cladirilor cu volume mari separate cu ajutorul ecranelor, calculul suprafetelor utile de
evacuare a fumului si gazelor fierbinti se face cu relatia:
SUE =  . Ss [m2]

unde:
 este coeficient de suprafata care tine cont de tipul de cladire care trebuie protejat (conform
clasificarii destinatiilor spatiilor: clasele 1 … 3), grosimea stratului de fum si înaltimea medie a
încaperii ; ( vezi tabel 5.4.4 si explicitarea);

Ss - suprafata pardoselii separeului delimitat de ecrane [m2].

Împartirea pe clase a spatiilor, facuta în functie de importanta focarelor de incendiu, este

urmatoarea:

Clasa 1
• Restaurante, cafenele, baruri, braserii ;
• Sali de reuniune si sali de joc ;
• Sali în care spectacolele nu necesita decoruri sau artificii ;
• Cladiri de învatamânt ;
• Cladiri sportive acoperite ;
• Hoteluri, pensiuni ;
 • Cladiri de sanatate ;
• Cladiri de cult ;
• Banci, administratii publice sau private ;
• Localuri colective, camine de locuit .
Clasa 2
• Sali de spectacole în care se folosesc decoruri sau artificii ;
• Sali de dans sau bal ;
• Sali polivalente ;
• Muzee .
Clasa 3
• Magazine de vânzari, centrele comerciale, supermagazine ;
• Hale si sali de expozitii ;
• Biblioteci, arhive, centre de documentare .
5.4.5. Calculul suprafetelor de evacuare a fumului amplasate la partea superioara la înaltimi diferite
se face dupa cum urmeaza:
Gurile de evacuare a fumului si gazelor fierbinti gasindu-se la o înaltime mai mica sau mai mare fata
de înaltimea medie a încaperii respective, suprafata lor utila se va calcula prin aplicarea unui coeficient de
corectie a eficacitatii (E).

[m2] Coeficientul de corectie se calculeaza cu formula:

unde: H - variatia înaltimii de tiraj.

Acest termen poate sa fie pozitiv sau negativ si reprezinta diferenta de nivel între înaltimea medie a
încaperii si înaltimea medie a punctului cel mai înalt sau cel mai jos unde se gaseste deschiderea situata în
zona cu fum.
Pentru calculul coeficientului de corectie E se foloseste diagrama din figura 5.4.5 pentru cele doua
situatii, H - pozitiv - curba E1 si H - negativ - curba E2.

5.5. Exemple de calcul

5.5.1. Calculul suprafetelor utile de evacuare (SUE) a fumului la cladiri cu volum mare al încaperilor.
a - Cladire cu goluri de evacuare a fumului (trape, cupolete) amplasate pe acoperis la diferite înaltimi
fata de pardoseala (vezi fig.a).
În acest caz H este pozitiv si se pune conditia H≤10 Dh unde:

[m]

E = E1 = [m2]

Conditii de calcul:
H = 4 m; H’ = 2,5 m; H = 6 m; S’ = 1500 m
Clasa 3 = 0,38%

SUE = (0.38/100)x 1500 = 5,70 m2

Suprafata de evacuare a cupoletelor 1, 2, 3 se alege de 1 m 2 deci:

SUE total 1+2+3 = 3 m2

Pentru a 4-a evacuare ramâne SUE4 = 2,7 m2

 Înaltimea de tiraj H = 6 m pozitiv
Coeficientul de corectie a eficacitatii E

Dimensiunea pentru o SUE = 1,25 m2 este de 1,6 x 1 m.

Se face verificarea cu diametrul hidraulic

6 ≤ 10 x1,23
b - Cladire cu goluri de evacuare a fumului situate atât pe acoperis cât si la partea superioara a
peretelui exterior (vezi fig. b)
În acest caz H  este negativ:

E = E2 =   [m2]

Conditii de calcul:

H = 4 m; H’ = 2,5 m; Hf = 1,5 m; H = 0,85; S = 1500 m2

Desfumarea naturala se realizeaza prin evacuarea prin suprafetele de evacuare din acoperis si prin
deschiderea din peretii exteriori.
Calculul suprafetei utile de evacuare este identic cu exemplul de mai sus.

SUE = 5,7 m2

Daca evacuarile din acoperis au suprafata fiecare de 1,27 m 2

SUE 1+2+3 = 3,8 m2

Suprafata utila a deschiderii SUD = 1,9 m2.

Pentru H = 0,85 m (negativ) se calculeaza coeficientul de corectie (E)

de unde rezulta :
SUD =

c - Cladire cu goluri de evacuare a fumului montate pe luminatoare care se gasesc deasupra

acoperisului (vezi fig.c)
În acest caz H este pozitiv:
E = E1 =

[m2]
Conditii de calcul:

S = 1200 m2; H = 6 m; H’ = 4 m; Hf = 2 m; clasa 2

Se determina  = 0,47%

Suprafetele de evacuare se ridica deasupra acoperisului cu H = 1 m (pozitiv)

Coeficientul de eficacitate
E=
 d - Cladire cu goluri de evacuare a fumului amplasate la partea superioara a peretilor exteriori, dar
sub înaltimea medie a cladirii (vezi fig.d)
În acest caz H este negativ:
E = E2 =

[m2]
Conditii de calcul:

S = 1650 m2; H = 11 m; H’ = 6 m; Hf = 5 m; clasa 1

 = 0,38%

Deschiderile în fatade care au H = 2 m, negativ .

Coeficientul de corectie
E=

e - cazul unei cladiri cu 2 etaje si cu un hol central, cu goluri pentru evacuarea fumului amplasate pe
acoperisul holului (vezi fig.e) .
Conditii de calcul:

H = 10 m; Hf = 3 m; Stotal = 1600 m2; clasa 3

 = 1,25%

5.5.2. Calculul instalatiei de desfumare pentru o cladire cu 3 nivele. Pentru exemplificare s-a
considerat o cladire cu 3 nivele (subsol, parter, etaj) din clasa 3 (vezi cap.5.4.4) cu spatii având suprafete
mari libere pe fiecare nivel (vezi fig.5.5.2), compartimentate cu ajutorul ecranelor.
Solutiile de desfumare pe fiecare nivel sunt urmatoarele:
- La SUBSOL - se face o desfumare mecanica (vezi Anexa 1) considerându-se:

- debitul unei guri de evacuare a fumului (GE) se considera cel putin de 1 m 3/s la 100 m2 de
suprafata a încaperii;
- numarul de guri de evacuare a fumului se calculeaza tinându-se cont, ca o singura gura trebuie sa
evacueze fumul de pe o suprafata de maximum 320 m 2.
Tinându-se cont de cele prezentate se calculeaza debitul de evacuare a fumului si numarul de guri:

 Încaperea S1 cu S = 1500 m2

• debitul de fum evacuat LES1 = 15 m3/s;

• numarul de guri necesare pentru evacuarea debitului de fum n = 5 guri.

 Încaperea S2 cu S = 900 m2

• debitul de fum evacuat LES2 = 9 m3/s;

• numarul de guri necesare pentru evacuare debitului de fum n = 3 guri.
Instalatia de evacuare a fumului se compune din:
• canale de evacuare cu guri de evacuare (GE) montate direct pe canal;
 • un ventilator de evacuare care este racordat la canalele de evacuare din ambele spatii (S 1 si S2) si
cu debitul LEventilator = 15 m3/s si care sa functioneze la temperaturi de 400oC cel putin 1 h.

Introducerea aerului se face mecanic prin gurile de introducere GI pe la partea de jos a peretilor.
Aerul este absorbit din exterior cu ajutorul unui ventilator, prin canale adus în încaperile S 1 si S2 si refulat
prin gurile de introducere GI.
Debitul ventilatorului de introducere a aerului:

Livent = 0,6 x LEvent = 0,6 x 15 = 9 m3/s.

- La PARTER - s-a aplicat o solutie de desfumare naturala. Evacuarea fumului se face prin
deschideri prevazute cu trape la partea superioara a peretilor exteriori si prin tiraj natural prin canalul
terminat cu o cupoleta pe acoperis. Introducerea aerului în încapere se face prin trapele practicate în peretii
exteriori la partea inferioara.

 Încaperea P1 cu suprafata SP1 = 1500 m2

Înaltimea încaperilor H = 4 m.
Înaltimea libera de fum H’ = 3 m
Înaltimea ecranului - grosimea stratului de fum H f = H - H’ = 1 m

- Calculul suprafetelor utile de evacuare a fumului (S UE) se face conform paragrafelor 5.4.3, 5.4.4 si
5.4.5.
SUE =  . Ss

Coeficientul  determinat din tabelul 5.4.4 pentru clasa 3,  = 0,61%.

- Repartitia suprafetelor utile de evacuare a fumului prin tiraj si prin deschiderile din pereti la partea
superioara.
Suprafata utila de evacuare totala:

Suprafata utila a deschiderilor

SUE ≥ 3 SUD → SUD = 3,05 m2

- Pentru suprafata de evacuare de pe acoperis se calculeaza un coeficient de corectie a eficacitatii

(E) (vezi paragraful 5.4.5) pentru H pozitiv.
Se tine cont de cresterea tirajului evacuarii situate pe acoperis prin diferenta de înaltime pozitiva:
H = 4,6 - 0,4 = 4,2 m

Suprafata utila de evacuare a fumului:

Pentru aceasta suprafata utila calculata se alege un luminator cu cupola pentru evacuarea fumului
cu dimensiunile 2,0 x 2,0 m cu suprafata utila = 2,99 m2 si suprafata neta = 3,9 m2.
Se verifica diametrul hidraulic care sa asigure tirajul evacuarii:
H ≤ 10 Dh

4,2 < 10 x 2 (se verifica)

- Calculul suprafetelor gurilor de evacuare de la nivelul superior al peretilor se face cu un coeficient
de corectie a eficacitatii pentru un H negativ (vezi paragraful 5.4.5).
 H = 0,50 m

Suprafata totala libera a deschiderilor :

SL =

- Verificarea distantelor dintre gurile de evacuare

Distanta este d ≤ 25 m
dmax ≤ 7 H (vezi Anexa 1)

dmax ≤ 7 x 4 = 28 m

25 m < 28 m (verificat)

 Încaperea P2 cu suprafata SP2 = 900 m2 se verifica de la început daca este posibila utilizarea tot
a solutiei de desfumare naturala.
H = 4,5 m d ≤ 30 m
dmax ≤ 7 x 4,5 = 31,5 m

30 m < 31,5 m - solutie posibila

- Calculul suprafetei utile de evacuare necesare încaperilor

Coeficientul  (%) (vezi tabelul 5.4.4) pentru H = 4,5 m; H’ = 3,5 m si clasa 3.
 = 0,77%

- Calculul suprafetei utile a deschiderilor de evacuare a fumului practicate în partea superioara a

peretilor.
Pentru ca H este negativ coeficientul (E) de corectie se determina astfel:

- Suprafata totala libera de evacuare a fumului

- La ETAJ - se alege o solutie de desfumare naturala, evacuându-se fumul prin cupolele de pe

acoperis, iar admisia aerului se face prin gurile aflate la partea inferioara a peretilor.
 Încaperea 11 cu suprafata S11 = 1200 m2, H = 4 m, H’ = 3 m, clasa 3,  = 0,61%.
- Calculul suprafetei utile de evacuare a fumului

Pentru ca suprafetele de evacuare se gasesc la aceeasi înaltime de referinta coeficientul E = 1.

Pentru acoperirea suprafetei utile de evacuare calculate se aleg 5 luminatoare cu cupole cu
dimensiunea de 1,25  1,25 m fiecare având suprafata utila = 1,47 m2 si suprafata libera a luminatorului =
1,56 m2.

 Încaperea 12 are suprafata S12 = 1200 m2, iar evacuarea fumului se face natural atât prin
cupolele din acoperis cât si prin deschiderea de la partea superioara a peretelui exterior.
- Se face verificarea distantelor dintre cele doua puncte de evacuare
dmax ≤ 7 H = 7 x 4 = 28 m

20 m < 28 m
 - Calculul suprafetei utile de evacuare prin luminatoarele cu cupole
H = 4 m; H’ = 3 m; clasa 3;  = 0,61%

- Repartitia suprafetelor de evacuare prin acoperis si prin deschiderea în perete

SUE ≥ 2 SUD

SUD = 2,44 m2

Suprafata utila de evacuare se realizeaza prin 4 cupole de evacuare cu S UE = 1,32 m2 fiecare, cu

dimensiunile 1,4 x 1,4 m ce reprezinta o suprafata utila 5,32 m 2.
- Calculul suprafetelor utile ale deschiderilor considerând un coeficient de corectie a eficacitatii (E)
pentru H negativ; H = 0,50 m.

Suprafata utila realizata a deschiderilor :

Suprafata libera totala a deschiderii (K = 0,5) :

 
[top]
Cap. 6. EXPLOATAREA SI ÎNTRETINEREA DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI A
SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI A GAZELOR FIERBINTI
6.1. Verificarea tehnica a dispozitivelor si sistemelor de desfumare

6.1.1. Dispozitivele de evacuare a fumului (desfumare) si sistemele de evacuare a fumului si a

gazelor fierbinti trebuiesc verificate tehnic de specialisti autorizati în acest domeniu de organismele abilitate.
Acest personal verifica periodic conformitatea instalatiilor de desfumare cu reglementarile în
domeniu.
Cel putin odata pe an se fac verificari de catre personal tehnic competent sub responsabilitatea
producatorului, constructorului si a celui care exploateaza instalatia, si ele se refera la:
• functionarea dispozitivelor de comanda manuala si automata;
• functionarea dispozitivelor de protectie a gurilor de evacuare a fumului;
• functionarea instalatiilor de transmisii semnale;
• oprirea automata a ventilatiei mecanice permanente;
• închiderea elementelor mobile de separare;
• functionarea ventilatoarelor mecanice;
• masuratori de presiune, debit si viteze.
În urma verificarilor tehnice se întocmeste un raport de constatare în care se mentioneaza modul în
care instalatia de desfumare, în ansamblul sau si pe componente, corespunde cerintelor normativului.
6.2. Întretinerea si inspectarea periodica a dispozitivelor si sistemelor de desfumare

6.2.1. Elementele de limitare a propagarii focului, de izolare termica si etanseitate la fum si la gaze
fierbinti din alcatuirea constructiilor si instalatiilor, se mentin permanent în buna stare, pentru a-si îndeplini
rolul stabilit.
6.2.2. Echipamentele si dispozitivele de aspiratie si evacuare ce alcatuiesc sistemul de evacuare a
fumului (desfumare) si sistemele de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, se pot defecta usor prin
manipulari necorespunzatoare, montari incorecte si nefolosire timp îndelungat. Pentru aceasta sunt esentiale
inspectiile si întretinerea periodica.
6.2.3. Se vor respecta precizarile fabricantului dispozitivelor, referitor la planificarile întretinerilor si
inspectiilor.
Mecanismele speciale trebuie controlate cu regularitate pe baza planificarii date de furnizori
producatori.
6.2.4. Este importanta testarea performantelor dispozitivelor de actionare, ca si un control al tuturor
dispozitivelor de deschidere a evacuarilor fumului imediat dupa instalare pentru a constata buna functionare
a acestora.
6.2.5. Controlul, întretinerea, testarea tuturor sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti se
face pe baza unei planificari. Perioada maxima dintre 2 inspectii nu va depasi 12 luni, pentru oricare din
elementele componente ale sistemului.
Aceste proceduri maresc siguranta în functionare.
În urma controalelor se vor consemna toate constatarile, performantele în grafice, pentru a se putea
face o comparatie cu rezultatele din inspectiile precedente. Pe baza constatarilor inspectiei se va întocmi
programator masurile de întretinere ale sistemului.

6.2.6. Daca s-au produs schimbari în destinatia spatiilor desfumate, sau a spatiilor învecinate,
trebuie actualizat planul de control si programul de întretinere.
6.2.7. În urma vopsirilor interioare si exterioare a dispozitivelor de evacuare, voletii si trapele trebuie
deschise si examinate pentru a se evita lipirea datorita vopselei, la suprafetele de îmbinare.
Dispozitivele sensibile la caldura care au fost vopsite accidental vor trebui înlocuite cu dispozitive
având un raspuns echivalent.
6.2.8. Înlaturarea ghetii si a zapezii sunt esentiale în programul de întretinere pentru functionarea
corecta a dispozitivelor de evacuare.
 
[top]
Cap.7.PROTECTIA SI SIGURANTA UTILIZATORILOR ÎN CAZUL UTILIZARII DISPOZITIVELOR
DE EVACUARE A FUMULUI SI A SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI GAZELOR
FIERBINTI
7.1. Dispozitivele de evacuare a fumului (desfumare) si sistemele de evacuare a fumului si a gazelor
fierbinti trebuie sa se comporte în asa fel în caz de incendiu, încât în timpul interventiei sa nu pericliteze
siguranta utilizatorilor si personalului de interventie.
7.2. Este obligatorie instruirea personalului de executie, control si supraveghere asupra masurilor de
prevenire si stingere a incendiilor precum si informarea serviciului propriu de pompieri.
7.3. În cursul anului anterior expirarii unei perioade de exploatare, starea de functionare a
dispozitivelor de evacuare trebuie determinata
dupa o procedura determinanta, si anume:
• conceptia sistemului de evacuare si a dispozitivelor componente;
• disponibilitatile pe plan tehnologic;
• adaptarile sale la eventuale schimbari de destinatii, compartimentari.

7.4. Manevrele corespunzatoare exploatarii vor fi efectuate numai de personalul de exploatare.

7.5. Instructajul va avea în vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente în scopul evitarii
unor accidente.
Tabel 5.4.4
TABLOU DE COEFICIENTI (ÎN PROCENTE) NECESARI PENTRU DETERMINAREA SUPRAFETELOR
UTILE DE EVACUARE A FUMULUI

Înaltimea Înaltimea Coeficienti  (%)

medie sub zonei libere
 plafon sau de fum H’ Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3
acoperis H
[m]
[m]

1 2 3 4 5

2,50 ÷ 3 2,50 0,33 0,46 0,65

2 0,17 0,23 0,33

3,50 3 0,43 0,61 0,66

2,50 0,43 0,33 0,46

2 0,14 0,19 0,27

4 3 0,30 0,43 0,61

2,50 0,19 0,27 0,38

2 0,12 0,17 0,23

4,50 3,50 0,38 0,54 0,77

3 0,25 0,35 0,50

2,50 0,16 0,23 0,33

2 0,10 0,14 0,21

5 4 0,47 0,66 0,94

3,50 0,31 0,44 0,63

3 0,21 0,30 0,43

2,50 0,15 0,21 0,29

5,50 4,50 0,56 0,79 1,12

4 0,38 0,54 0,76

3,50 0,27 0,38 0,54

3 0,19 0,27 0,38

6 5 0,65 0,92 1,31

4,50 0,46 0,64 0,91

4 0,33 0,47 0,66

3,50 0,24 0,34 0,48

3 0,18 0,25 0,35

6,50 5,50 0,75 1,07 1,51

5 0,53 0,76 1,07

4,50 0,39 0,56 0,79

4 0,30 0,42 0,59

3,50 0,22 0,31 0,44

7 6 0,86 1,22 1,72

5,50 0,62 0,87 1,23

5 0,46 0,65 0,92

4,50 0,35 0,50 0,71

4 0,27 0,38 0,54

 3,50 0,20 0,29 0,41

- H - înaltimea de referinta a încaperii ;

- H’ - înaltimea zonei fara fum ;

-  - coeficient de suprafata .

Exp.de alegere H = 2,75 m H’ = 2 m  = (0.17/100)= 0,0017

7,50 6,50 0,97 1,37 1,94

6 0,70 0,99 1,40

5,50 0,53 0,75 1,07

5 0,41 0,59 0,83

4,50 0,32 0,46 0,64

4 0,25 0,35 0,50

8 7 1,21 1,53 2,17

6,50 0,79 1,12 1,58

6 0,61 0,86 1,22

5,50 0,4 0,67 0,95

4,50 0,30 0,42 0,60

4 0,23 0,33 0,47

8,50 7,50 1,34 1,70 2,40

7 0,98 1,25 1,77

6,50 0,69 0,97 1,37

 6 0,54 0,77 1,09

5,50 0,44 0,62 0,87

5 0,35 0,49 0,70

4,50 0,28 0,39 0,56

9 8 1,48 1,87 2,65

7,50 1,09 1,39 1,96

7 0,85 1,08 1,53

6,50 0,61 0,87 1,23

6 0,50 0,70 0,99

5,50 0,40 0,57 0,81

5 0,33 0,46 0,65

4,50 0,26 0,37 0,53

9,50 8,50 1,64 2,05 2,90

8 1,21 1,53 2,16

7,50 0,95 1,20 1,70

7 0,76 0,97 1,37

6,50 0,56 0,79 1,12

6 0,46 0,65 0,92

5,50 0,38 0,53 0,75

 5 0,31 0,44 0,62

10 9 1,80 2,23 3,16

8,50 1,34 1,67 2,37

8 1,05 1,32 1,87

7,50 0,85 1,07 1,52

7 0,70 0,88 1,25

6,50 0,52 0,73 1,04

6 0,43 0,61 0,86

5,50 0,36 0,50 0,71

5 0,29 0,41 0,59

10,50 9,50 1,97 2,42 3,43

9 1,47 1,82 2,58

8,50 1,16 1,45 2,05

8 0,94 1,18 1,67

7,50 0,77 0,98 1,39

7 0,64 0,82 1,16

6,50 0,48 0,69 0,97

6 0,41 0,57 0,81

5,50 0,34 0,48 0,67

11 10 2,15 2,91 3,70

9,50 1,61 1,98 2,80

9 1,27 1,58 2,23

8,50 1,04 1,30 1,83

8 0,86 1,08 1,53

7,50 0,72 0,91 1,28

7 0,60 0,77 1,08

6,50 0,46 0,65 0,91

6 0,38 0,54 0,77

5,50 0,32 0,46 0,64

11,50 10,50 2,34 3,14 3,98

10 1,76 2,38 3,02

9,50 1,39 1,71 2,42

9 1,14 1,41 2,00

11,50 8,50 0,95 1,18 1,67

8 0,79 1,00 1,42

7,50 0,67 0,85 1,20

7 0,57 0,72 1,02

6,50 0,43 0,61 0,87

 6 0,37 0,52 0,73

12 11 2,54 3,38 4,27

10,50 1,91 2,56 3,25

10 1,52 2,06 2,62

9,50 1,25 1,53 2,17

9 1,04 1,29 1,82

8,50 0,88 1,10 1,55

8 0,74 0,94 1,32

7,50 0,63 0,80 1,13

7 0,54 0,69 0,97

6,50 0,41 0,58 0,83

6 0,35 0,50 0,70

12,50 11,50 2,75 3,62 4,56

11 2,08 2,76 3,49

10,50 1,66 2,22 2,81

10 1,36 1,84 2,34

9,50 1,14 1,40 1,98

9 0,96 1,19 1,69

8,50 0,82 1,03 1,45

 8 0,70 0,88 1,25

7,50 0,60 0,76 1,07

7 0,51 0,65 0,92

6,50 0,40 0,56 0,79

13 12 2,97 3,88 4,86

11,50 2,25 2,96 3,73

11 1,80 2,39 3,02

10,50 1,48 1,99 2,52

10 1,24 1,68 2,14

9,50 1,05 1,29 1,83

9 0,90 1,12 1,58

8,50 0,77 0,97 1,37

8 0,66 0,84 1,18

7,50 0,57 0,72 1,02

7 0,49 0,63 0,88

6,50 0,38 0,54 0,76

13,50 12,50 3,20 4,15 5,17

12 2,43 3,17 3,97

11,50 1,95 2,56 3,23

 11 1,61 2,14 2,70

10,50 1,35 1,81 2,30

10 1,15 1,56 1,98

9,50 0,99 1,21 1,71

9 0,85 1.05 1,49

8,50 0,73 0,92 1,30

8 0,63 0,80 1,13

7,50 0,55 0,69 0,98

7 0,47 0,60 0,85

14 13 3,44 4,43 5,48

12,50 2,61 3,39 4,22

12 2,10 2,75 3,44

11,50 1,74 2,29 2,89

11 1,47 1,95 2,46

10,50 1,25 1,68 2,13

10 1,08 1,46 1,85

9,50 0,93 1,14 1,61

9 0,80 1 1,41

8,50 0,70 0,87 1,24

 8 0,61 0,76 1,08

7,50 0,53 0,67 0,94

7 0,46 0,58 0,82

14,50 13,50 3,69 4,73 5,80

13 2,81 3,62 4,48

12,50 2,26 2,94 3,66

12 1,88 2,46 3,08

11,50 1,59 2,09 2,63

11 1,36 1,80 2,28

10,50 1,17 1,57 1,99

10 1,01 1,37 1,74

9,50 0,88 1,08 1,53

9 0,77 0,95 1,35

8,50 0,67 0,84 1,18

8 0,58 0,73 1,04

7,50 0,51 0,64 0,91

[top]
 
ANEXA 1
PROTECTIA CAILOR DE EVACUARE CONTRA PROPAGARII FUMULUI SI GAZELOR
FIERBINTI
Protectia casei scarii închise
Pentru limitarea inundarii cu fum a casei scarii de evacuare închise la cladiri înalte, este necesara
desfumarea acesteia, care se poate realiza prin tiraj natural - organizat sau prin ventilare mecanica,
creându-se o suprapresiune fata de încaperile alaturate în care s-a produs incendiul.
Evacuarea mecanica a fumului din casa scarii nu este admisa.
Evacuarea fumului din casa scarii prin ventilarea naturala organizata se asigura prin deschiderea de
ferestre sau de trape montate la partea superioara si introducerea aerului prin partea de jos a casei scarii
(vezi fig.1).
Deschiderea dispozitivelor ce închid golul de evacuare a fumului amplasat pe acoperis sau în
treimea superioara a ultimului nivel al casei scarii si a golului sau a usii exterioare spre casa scarii, de acces
a aerului, se face prin comanda automata si manuala.
Comanda manuala a dispozitivului (trape) de desfumare este situata în casa scarii sau lânga
intrarea principala în cladire.

Golul de evacuare a fumului va avea suprafata libera determinata de cel putin 1 m 2.

Introducerea aerului proaspat se poate asigura si prin gol practicat în peretele exterior cu conditia ca
suprafata libera sa fie de 1 m2.
Ventilarea mecanica în suprapresiune a casei scarii fata de încaperile învecinate, care împiedica
patrunderea fumului în zona de evacuare, se realizeaza în urmatoarele variante:
• introducerea mecanica în suprapresiune a aerului în casa scarii si evacuarea naturala - organizata
prin ghena a fumului din încaperea învecinata celei incendiate (fig.2);
• evacuarea mecanica a fumului din încaperile învecinate celei incendiate si introducerea naturala a
aerului de compensare prin golul din partea de jos a casei scarii (fig.3);
• introducere mecanica a aerului în partea de jos a casei scarii si evacuare mecanica a fumului din
încaperea învecinata celei incendiate (fig.4).
Suprapresiunea creata în casa scarii (cu usile închise) va fi cuprinsa între 20 si 80 Pa. Când accesul
în casa scarii este protejat cu încapere tampon, suprapresiunea se asigura în încaperea tampon. Debitul de
aer trebuie sa asigure o viteza de circulatie de cel putin 0,5 m/s în dreptul usilor de acces la nivelul incendiat,
considerând usile închise de la celelalte nivele.
La partea superioara a casei scarii închise se prevede dispozitivul de evacuare a fumului (trapa) cu
aria libera determinata (de cel putin 1 m2) conform normativului P 118.
Protectia circulatiilor comune orizontale închise
Limitarea inundarii cu fum a cailor de evacuare orizontale închise, se asigura prin desfumare prin
tiraj natural - organizat ori mecanic sau prin asigurarea unui regim de presiune fata de încaperile adiacente.
Protectia circulatiilor comune orizontale închise este obligatorie în urmatoarele situatii ale acestora:
• când au lungimi totale mai mari de 30 m;
• când nu este permisa evacuarea directa în exterior sau în spatiul unei scari protejate;
• când deservesc încaperi cu destinatie de camere de dormit;
• la circulatii situate în cladiri în care circula si handicapatii în fotolii cu rotile.
Protectia circulatiilor comune orizontale închise
Limitarea inundarii cu fum a cailor de evacuare orizontale închise, se asigura prin desfumare prin
tiraj natural – organizat ori mecanic sau prin asigurarea unui regim de presiune fata de încaperile adiacente.
Protectia circulatiilor comune orizontale închise este obligatorie în urmatoarele situatii ale acestora:
• când au lungimi totale mai mari de 30m;
• când nu este permisa evacuarea directa în exterior sau în spatiul unei scari protejate;
• când deservesc încaperi cu destinatie de camere de dormit;
• la circulatiile situate în cladiri în care circula si handicapatii în fotolii cu rotile.
Atunci când încaperile adiacente sunt prevazute cu evacuari de fum (natural - organizat sau
mecanic) circulatiile comune orizontale nu mai necesita desfumare, protectia lor asigurându-se printr-o
suprapresiune de minimum 20 Pa fata de încaperile cu care comunica direct sau de care
sunt izolate prin încaperi tampon în suprapresiune.
În cazul circulatiilor comune orizontale care deservesc încaperi cu destinatie dormitoare sau centre
comerciale se recomanda evitarea punerii în suprapresiune.
Desfumarea prin tiraj natural - organizat a circulatiilor comune orizontale închise se realizeaza,
potrivit urmatoarelor reguli:
• gurile de introducere a aerului si evacuare a fumului se dispun alternat astfel încât distantele
orizontale - masurate în axele circulatiilor - între o gura de introducere si o gura de evacuare,
învecinate, sa nu depaseasca 10,00 m în linie dreapta (fig.5a) sau 7,00 m în linie frânta (fig.5b);
• usile încaperilor accesibile publicului, situate pe o cale de evacuare, care nu se afla între o gura de
introducere aer si o gura de evacuare fum, trebuie sa se gaseasca la mai mult de 5 m de una dintre
guri (fig.5c);

• gurile de introducere si cele de evacuare vor avea suprafete de minimum 0,10 m 2 pentru fiecare flux
de evacuare normat al circulatiei comune orizontale din zona pe care o desfumeaza;
• gurile de introducere aer vor avea latura superioara la maximum 1,00 m fata de pardoseala (fig.5d);
• gurile de evacuare fum se amplaseaza în treimea superioara a încaperii si vor avea latura inferioara
la minimum 1,80 m fata de pardoseala (fig.5d).
Desfumarea mecanica a circulatiilor comune, orizontale închise se realizeaza potrivit urmatoarelor
reguli:
• gurile de introducere a aerului si evacuare a fumului se dispun alternat, astfel încât distantele
orizontale - masurate în axele circulatiilor - între o gura de introducere si o gura de evacuare,
învecinate, sa nu depaseasca 15,00 m în linie dreapta (fig.6a) si 10,00 m în linie frânta (fig.6b);
• usile încaperilor accesibile publicului, situate pe o cale de evacuare, care nu se afla între o gura de
introducere si o gura de evacuare, trebuie sa se gaseasca la cel mult 5 m de una din ele (fig.6c);
• gurile de introducere vor avea latura superioara la maximum 1,00 m fata de pardoseala, iar gurile de
evacuare vor avea latura inferioara la minimum 1,80 m fata de pardoseala si vor fi situate în treimea
superioara a încaperii (fig.6d);
• portiunile de circulatie comuna cuprinse între o gura de evacuare a fumului si una de introducere a
aerului, trebuie sa aiba asigurat un debit de evacuare de minimum 1800 m 3/h pentru fiecare flux de
evacuare asigurat (fig.6d);
• în timpul functionarii ventilarii mecanice pentru desfumare, diferenta de presiune dintre casa scarii de
evacuare si circulatia comuna orizontala desfumata, trebuie sa fie mai mica de 80 Pa, când toate
usile casei scarii sunt închise.
• în cazul introducerii aerului prin ventilare mecanica se recomanda ca debitul de introducere sa fie
60% din debitul evacuat; viteza maxima de refulare a aerului este de 5 m/s.
Limitarea propagarii fumului în spatii mari necompartimentate

Pentru limitarea propagarii incendiilor în constructii cu spatii mari necompartimente, se asigura

evacuarea fumului si gazelor fierbinti cu sisteme alcatuite din dispozitive de evacuare a fumului (prin tiraj
natural-organizat sau mecanic) si cu ecrane verticale coborâte sub tavan (fig.7), realizate din materiale
incombustibile, CO (CA1).
Ecranele sunt separatii verticale asezate sub acoperis (tavan) si care se opun migrarii laterale a
fumului si gazelor fierbinti. Ecranele sunt realizate
din materiale incombustibile CO (CA1) si din elemente de structura.
Spatiul de desfumare ce reprezinta volumul liber cuprins între planseu, acoperis (tavanul fals) si
delimitat de ecrane, este un compartiment de incendiu la cladirile civile supraterane.
Evacuarea fumului la constructiile cu suprafete libere mari, la care se utilizeaza ecranele de
separare, trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

• suprafata delimitata de ecran nu trebuie sa depaseasca 1600 m 2;

• lungimea nu trebuie sa fie mai mare de 60 m;
 • delimitarea zonei cu fum se face între doua ecrane si acoperis (vezi fig.8a);
• suprafata luata în calcul pentru golurile de evacuare a fumului trebuie sa fie situata în zona cu fum;
suprafata deschiderii pentru admisia de aer proaspat trebuie sa se gaseasca în zona fara fum ( vezi
fig.8b);
• suprafetele deschiderilor de admisie de aer trebuie sa fie cel putin egale cu cele de evacuare a
fumului;
• la constructiile la care panta acoperisului sau a plafonului este mai mica de 10%, distanta pe
orizontala pâna la deschiderea de evacuare a fumului din cadrul spatiului delimitat de ecrane nu
trebuie sa depaseasca de 7 ori înaltimea medie (H) si nu va depasi 30 m ( vezi fig.8c);
• la constructiile la care panta acoperisului este mai mare de 10% evacuarea fumului trebuie sa se
faca cât mai sus posibil, la o înaltime mai mare sau egala cu înaltimea medie (H) sub tavan.
Atunci când se prevede evacuarea mecanica a fumului si gazelor se vor respecta urmatoarele
conditii:
• înaltimea minima a ecranelor de compartimentare care coboara sub acoperis va fi de 0,50 m;

• se va asigura o gura de evacuare a fumului la maximum 320 m2, suprafata de pardoseala;

• debitul unei guri de evacuare a fumului va fi de cel putin 1 m 3/s pentru 100 m2 suprafata de
pardoseala delimitata de ecrane;
• la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum doua spatii delimitate de ecrane; alegându-se
ventilatorul cu debitul corespunzator separeului cu volumul cel mai mare;
• introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, pe la partea de jos a peretilor, cât mai
aproape de pardoseala.
Dispozitivele pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti vor fi distribuite uniform si prevazute cu
deschidere automata si manuala.
 
[top]
Anexa 2
SOLUTII DE UTILIZARE A DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A FUMULUI SI SISTEMELOR DE
EVACUARE A FUMULUI SI GAZELOR FIERBINTI LA CLADIRI PUBLICE
Solutii pentru cladiri înalte si foarte înalte
 Solutia 1 de evacuare a fumului si gazelor fierbinti la nivelurile supraterane, cuprinde (vezi fig.1a):
• introducere aer în casa scarii;
• introducere aer si evacuare fum, în si din încaperea tampon (sas);
• introducere aer si evacuare fum în si din caile de circulatie orizontale comune.
Elementele principale ale sistemului de evacuare fum si gaze fierbinti în solutia 1 sunt:
• ventilatorul de introducere aer, pozat la partea cea mai de jos a casei scarii pentru punerea ei în
suprapresiune;
• ventilatorul de introducere a aerului în încaperea tampon pozat în partea de jos a cladirii, racordat la
canalul, dotat cu guri de introducere (voleti); ventilator pozat în partea superioara a cladirii (acoperis,
pod) care absoarbe fumul si îl evacueaza în exterior prin intermediul unui canal dotat cu guri de
absorbtie (voleti), din încaperea tampon;
• ventilator de introducere aer pozat în partea de jos a cladirii racordat la un canal cu guri de
introducere (voleti) ce sufla pe caile de circulatie comune; ventilator pentru absorbtia si evacuarea
fumului cu ajutorul unui canal si a gurilor de absorbtie (voleti) din circulatiile comune aflat în partea
superioara a cladirii (terasa, acoperis, pod).
Caracteristicile principale ale elementelor ce compun solutia 1 sunt (vezi fig.1b):
- usile dintre casa scarii si camera tampon si usile între camera tampon si circulatia pe orizontala
 trebuie sa aiba o rezistenta la foc conform normativului P 118;
- gurile de introducere aer în camera tampon vor avea latura superioara la înaltimea maxima de 1,00
m de la pardoseala si sunt echipate cu voleti în pozitia de asteptare, etansi la foc;
- gurile de evacuare a fumului din camera tampon trebuie sa fie amplasate cât mai aproape de
plafon la înaltimea minima de 1,80 de la pardoseala; ele sunt echipate cu voleti rezistenti la foc 1
ora, în pozitia de asteptare;
- gurile de introducere a aerului de la caile de circulatie comune orizontale se vor monta cu latura
superioara la maximum 1,00 m de la pardoseala si sunt echipate cu voleti etansi la foc, în pozitia
de asteptare;
- gurile de pe fiecare canal vertical de evacuare a fumului trebuie sa fie echipate cu voleti rezistenti
la foc, în pozitia de asteptare;
- gurile de evacuare a fumului din circulatiile orizontale comune se amplaseaza lânga plafon, cu
latura inferioara la înaltimea de minimum 1,80 m de la pardoseala;
- debitul de introdus si evacuat în si din camera tampon trebuie sa creeze o suprapresiune fata de
circulatiile comune pe orizontala. Debitul introdus va fi mai mare cu 10% decât debitul evacuat;
- debitul introdus în circulatiile comune orizontale va fi cu o viteza a aerului care sa nu depaseasca 5
m/s.
 Solutia 2 de evacuare a fumului si gazelor fierbinti la niveluri supraterane cuprinde (fig.2a):
• introducere aer în casa scarii;
• introducere aer în încaperea tampon (sas);
• trecerea aerului prin suprapresiune, din încaperea tampon în caile de circulatie comuna orizontala;
• evacuarea fumului din caile comune de circulatie orizontala.
Elementele principale ale sistemului de evacuare fum si gaze fierbinti în solutia 2 sunt:
• ventilatorul de introducere aer în casa scarii pentru punerea ei în suprapresiune;
• ventilatorul aflat în partea de jos a cladirii, racordat la un canal cu guri de introducere a aerului
(voleti) în camera tampon;
• gura de trecere, practicata în partea inferioara a peretilor care sa permita trecerea aerului între
camera tampon si caile de circulatie comune orizontale;
• ventilatorul de evacuare fum aflat în podul sau pe acoperisul cladirii, racordat la un canal de
evacuare dotat cu guri de absorbtie (voleti) a fumului din caile comune de circulatie orizontale.
Caracteristicile principale ale elementelor ce compun solutia 2 sunt (vezi fig.2b):
• usile între casa scarii si sas trebuie sa fie rezistente la foc conform normativului P 118 la fel ca si cele
dintre camera tampon si circulatiile comune orizontale trebui sa reziste la foc 1/2 ora;
• gurile de introducere aer în sas vor avea latura superioara la minimum 1,00 m de la pardoseala. Ele
se echipeaza cu voleti
care sunt etansi la foc, în pozitie de asteptare;
• gurile de trecere a aerului dintre camera tampon si circulatiile orizontale comune practicate în pereti,
având latura superioara la înaltimea maxima de 1,0 m de la pardoseala. Dispozitivul de protectie a
gurilor sunt voletii etansi la foc, în pozitia de asteptare.
• gurile de pe canalele verticale de evacuare a fumului din caile de circulatii orizontale trebuie sa fie
echipate cu voleti rezistenti la foc, în pozitia de asteptare; ele trebuie sa se gaseasca cât mai
aproape de plafon având latura inferioara la înaltimea minima de 1,80 m de la sol.
Pozitiile gurilor de introducere a aerului si a celor de evacuare a fumului vor fi în pozitia închis cu
exceptia gurilor de introducere si evacuare de la etajul incendiat, unde vor fi în pozitia deschis.
Avantaje si dezavantaje ale celor doua solutii:
Solutia 1 prezinta avantajul unei duble protectii nefiind permisa raspândirea fumului si gazului în
spatiile învecinate.
 Dezavantajul rezulta dintr-o echilibrare mai dificila a sistemului, care cuprinde un numar mare de
trasee (ventilatoare, canale, guri) fiind mai dificil sa se obtina simultaneitate de debite si presiuni dorite.
Solutia 2 prezinta avantajul, ca în caz de pana a sistemului de evacuare fum si gaze fierbinti, solutia
functioneaza si prin izolare constructiva între circulatiile comune orizontale si casa scarii.
Dezavantajul solutiei rezulta prin practicarea gurii de trecere între camera tampon si circulatiile
comune, care necesita precautii suplimentare.
Evacuarea fumului din spatiile si încaperile subterane se asigura independent de cel al nivelurilor
supraterane, dar se adopta aceleasi sisteme.
SOLUTII PENTRU ATRIUM
Evacuarea fumului si gazelor fierbinti în cazul atriumului neacoperit se face prin tiraj natural la partea
superioara.
Desfumarea atriumului acoperit se poate face prin tiraj natural - organizat sau mecanic.
În cazul desfumarii naturale - organizate, suprafata libera de evacuare a fumului se poate realiza fie
prin goluri de evacuare practicate la partea superioara a atriumului fie prin deschideri aflate pe fatade diferite
ale cladirii.
Pentru determinarea suprafetei utile a deschiderilor trebuie tinut cont de forma variabila a cupolelor
ce acopera atriumul si de vânturile dominante.
De asemenea se va tine cont si de pozitia de functionare a dispozitivului de protectie a golului care
sa nu creeze un obstacol în calea migrarii fumului.
Suprafata libera de evacuare va fi de minimum 1% din aria celui mai mare nivel al atriumului
delimitat de pereti.
Introducerea aerului trebuie sa se faca prin guri de introducere cu suprafata libera echivalenta cu
cea de evacuare a fumului.
La desfumarea mecanica (evacuarea mecanica a fumului) introducerea aerului se poate face natural
sau mecanic pe la partea de jos a atriumului.
În cazul introducerii naturale a aerului trebuie avut grija ca suprafata aleasa a gurilor de introducere
pentru un debit maxim evacuat, sa corespunda unei viteze de circulatie a aerului  2 m/s în gura.
Cu cât suprafata de introducere a aerului este mai mare, creste eficienta evacuarii fumului.
Daca introducerea aerului se face mecanic, debitul de aer introdus este egal sau mai mare cu
debitul de fum evacuat si viteza de trecere a aerului prin guri sa fie maximum de 5 m/s.
Evacuarea mecanica a fumului se efectueaza în partea superioara a atriumului prin asigurarea unui
debit orar de evacuare minim egal cu de 12 ori volumul atriumului.
Pentru determinarea suprafetei de evacuare a fumului sau a debitului ce trebuie evacuat trebuie
calculata suprafata de calcul si volumul atriumului (vezi fig.3).
Suprafata de calcul este suprafata orizontala cuprinsa între elementele de constructie ce delimiteaza
atriumul.
Volumul de calcul al atriumului este produsul dintre sectiunea de calcul si înaltimea totala a
atriumului masurata la plafonul ultimului nivel.
Declansarea dispozitivelor de evacuare a fumului si de introducere a aerului trebuie sa se faca
automat, comanda fiind data de un sistem de detectie si semnalizare automata a incendiului.
În cazul introducerii naturale a aerului prin deschiderile din fatada cladirii, minimum 20% din
dispozitivele de introducere vor fi actionate prin comanda automata de la acelasi sistem. Aceste deschideri
minime permit amorsarea desfumarii, permitând o desfumare minima înaintea pornirii sistemului general de
evacuare fum si introducere aer.
Comanda automata a sistemului trebuie sa fie întotdeauna dublata de o comanda manuala aflata la
nivelul unde este accesul cel mai usor.
Pentru a împiedica inundarea etajelor superioare cu fum, este necesara izolarea etajelor din
jumatatea superioara a atriumului de spatiile ce trebuiesc desfumate prin ecrane, asezate la marginea
golului (vezi fig.4).
În cazul desfumarii naturale - evacuarea naturala a fumului se asigura prin deschideri situate la
partea superioara a atriumului, având suprafata libera de 1 /15 din suprafata de calcul a volumului desfumat.
Gurile de introducere a aerului în mod natural vor fi situate în partea de jos a atriumului.
Evacuarea fumului la încaperile învecinate atriumului trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
• caile de circulatie comune orizontale deschise spre atrium trebuie sa fie desfumate;

• încaperile si caile de circulatie învecinate atriumului trebuie sa fie separate de atrium cu ajutorul unor
ecrane a caror înaltime libera este de 0,5 m pentru o zona libera de fum de 2 m si mai mare de 0,5
m (0,5 m sub latura de jos a gurii de evacuare) la înaltimi ale zonei libere de fum mai mari de 2 m
(vezi fig.5);
• desfumarea trebuie sa se faca mecanic, iar pornirea ei se face automatizat pe întreaga suprafata
delimitata de ecrane.
Se poate porni desfumarea simultana a tuturor încaperilor învecinate atriumului de pe acelasi etaj.
 
[top]
Anexa 3
TERMINOLOGIE
1. Ardere (combustie) - reactia de combinare a unui material cu oxigenul, însotita de degajarea de
caldura si în general, de emisie de flacari si/sau incandescenta si/sau degajare de fum.
2. Canale (ghene) - cai de evacuare a fumului (desfumare) în caz de incendiu, realizate din
materiale incombustibile (CO).
3. Clapeta antifoc - dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc montat pe tubulatura de
ventilare, care strapunge un element de constructie antifoc sau rezistent la foc (în pozitie normala deschisa
si prevazuta cu actionare automata si manuala în caz de incendiu).
4. Clasa de periculozitate - caracteristica (clasificare) a materialelor si/sau substantelor care se
depoziteaza exprimata în functie de contributia pe care o aduc la aparitia si dezvoltarea incendiilor precum si
de sensibilitatea lor la efectele acestora.
5. Clasa de combustibilitate - caracteristicia a unui material sau element, exprimata prin nivelul
parametrilor specifici, determinati în urma unor încercari standardizate.
6. Combustibilitatea materialelor si elementelor de constructii si instalatii - capacitatea
acestora de a se aprinde si arde în continuare, contribuind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata de
incendiu.
În functie de comportarea la foc, materialele si elementele de constructii sau instalatii pot fi
incombustibile CO (CA1) sau combustibile.
Materialele si elementele combustibile se clasifica în urmatoarele clase de combustibilitate:
• C1 (CA2a) - practic neinflamabile;
• C2 (CA2b) - dificil inflamabil;
• C3 (CA2c) - mediu inflamabile;
• C4 (CA2d) - usor inflamabile.
Materialele din clasele C1 (CA2a) si C2 (CA2b) sunt considerate greu combustibile.
7. Compartiment de incendiu - constructie independenta (instalatie) precum si constructii
comasate sau grupate, amplasate la distantele normate fata de vecinatati sau volum construit
compartimentat prin peretii antifoc fata de constructie (instalatie) adiacente.
La cladirile înalte si foarte înalte compartimentul de incendiu poate fi un volum închis, constituit din
unu pâna la trei niveluri succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform normativului si cu aria
desfasurata totala conform compartimentului de incendiu admis pentru constructii civile (publice) de gradul I
de rezistenta la foc.
8. Comportare la foc - totalitatea schimbarilor fizice si chimice intervenite atunci când un material,
produs sau ansamblu, este supus actiunilor unui incendiu standard.
9. Conditii de performanta - exprimarea performantelor produsului prin criterii si nivele de
performanta ale acestuia, corespunzator exigentelor (pretentiilor) de siguranta la foc a utilizatorilor.
10. Criterii de performanta - conditii în raport de care se evalueaza îndeplinirea unei cerinte de
performanta.
11. Degajament protejat - spatiu construit închis destinat circulatiei utilizatorilor, alcatuit si separat
de restul constructiei cu elemente de constructie orizontale si verticale incombustibile CO (CA1) si rezistente
la foc conform normativului, astfel realizat si echipat încât sa nu fie inundat cu fum un timp determinat, luat în
considerare la stabilirea timpului (lungimi) de evacuare în caz de incendiu.
12. Densitate sarcina termica - potential caloric total al unui spatiu, încapere etc., raportat la aria
pardoselii luata în considerare (J/m2).
13. Desfumare - evacuarea partiala a fumului si gazelor de ardere din spatiile incendiate în scopul
asigurarii conditiilor de evacuare a utilizatorilor, a folosirii mijloacelor de interventie la stingere si de limitare a
propagarii incendiilor.
14. Deschideri pentru evacuare fumului - goluri - practicate în treimea superioara a închiderilor
perimetrale sau în acoperisul unei constructii, astfel încât sa permita evacuarea fumului produs în caz de
incendiu (permanent libere sau închise cu dispozitive care se deschid în caz de incendiu).
15. Dispozitive de protectie a golurilor de introducere a aerului sau evacuare a fumului: panouri,
trape, clapete etc.; trebuie sa fie în pozitia de asteptare.
16. Dispozitive de actionare a elementelor de protectie a golurilor - mecanisme prin care se
realizeaza (manual sau automat) deschiderea elementelor de protectie (obturare) a golurilor.
17. Exhaustor de fum - dispozitiv pentru evacuarea fumului montat în acoperis si care comunica
permanent cu exteriorul.
18. Grad de rezistenta la foc - capacitatea globala a constructiei sau a compartimentului de
incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu standard, indiferent de destinatia sau functiunea acestuia.
19. Incendiu - proces complex de ardere, cu evolutie necontrolata, datorat prezentei substantelor
combustibile si a surselor de aprindere, a carui aparitie si dezvoltare are efecte negative prin producerea de
pierderi de vieti, pagube materiale, etc. si care impune interventia organizata pentru stingere.
20. Încaperi cu aglomerari de persoane - încaperi în care se pot afla simultan cel putin 50 de
persoane, fiecareia din acestea revenindu-i o

arie de pardoseala mai mica de 4 m2.

21. Limitarea propagarii incendiilor - ansamblul masurilor de constructii si de instalatii, care
împiedica pentru durate normate de timp, extinderea incendiului în interiorul compartimentului de incendiu
sau în afara acestuia.
22. Performanta la foc - comportarea unui material, produs sau ansamblu, supus unui incendiu în
raport cu utilizarea lui.
23. Perete sau planseu antifoc (AF) - element de constructie vertical sau orizontal, realizat din
materiale incombustibile CO (CA1), având rezistenta la foc cel putin egala cu nivelul stabilit în functie de
densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care le separa si realizat
conform prevederilor normativului P 118-99.
24. Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor în spatii, încaperi, constructii sau
compartimente de incendiu ori instalatii; în cele cu functiuni civile (publice) se exprima prin “riscuri de
incendiu”, iar în cele destinate activitatilor de productie si/sau de depozitare se exprima prin “categorii de
pericol de incendiu”.
25. Rezistenta la foc (RF) - aptitudinea unor parti sau elemente de constructie de a-si pastra, într-
un timp determinat, capacitatea portanta, izolarea termica si etanseitatea, stabilite prin încercari
standardizate.
26. Rezistent la explozie (RE) - aptitudinea unor parti sau elemente de constructie, realizate din
materiale fara goluri interioare, incombustibile CO (CA1), alcatuite si dimensionate prin calcul astfel încât sa
reziste la presiunea exploziei volumetrice respective.
27. Sacina termica - suma energiilor calorice degajate prin combustia completa a tuturor
materialelor din spatiul considerat.
28. Sistem de evacuare a fumului si gazelor fierbinti - ansamlu constituit din dispozitive de
evacuare a fumului si gazelor fierbinti si ecrane verticale coborâte sub acoperis sau tavan în scopul limitarii
propagarii incendiilor în constructiile închise cu arii libere mari (fara pereti interiori despartitori).
29. Sursa de aprindere - fenomen fizic, chimic sau alta sursa de alta natura care genereaza o
cantitate de energie, cu sau fara participarea factorului uman, care poate genera si/sau favoriza initierea,
dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu.
30. Tambur deschis - protectie a golurilor de circulatie functionala din peretii antifoc, rezistenti la foc
sau rezistenti la explozie.
31. Trapa - dispozitiv de acces mobil închis în pozitie normala.
32. Usi, cortine si obloane rezistente la foc - elemente mobile de protectie a golurilor de circulatie
functionala din pereti cu rol de limitare a propagarii incendiilor alcatuite si echipate conform normativului.
 
[top]
Anexa 4
LISTA REGLEMENTARILOR CONEXE REGLEMENTARI LEGISLATIVE SI TEHNICE ROMÂNESTI

1. LEGI, HOTARÂRI GUVERNAMENTALE, ORDINE MINISTERIALE

Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea în constructii

Ordonanta Privind apararea împotriva incendiilor.

nr.60/1997

Legea nr.212/1997 Privind aprobarea Ordonantei nr.60/1997.

H.G.R. nr.571/1997 Aprobarea categoriilor de constructii, instalatii

tehnologice si alte amenajari care se supun
avizarii si/sau autorizarii privind prevenirea si
stingerea incendiilor.

H.G.R. nr.766/1997 Regulamente privind încadrarea în categorii de

importanta, întretinere, exploatare, urmarire în
timp si postutilizare; privind întocmirea si
pastrarea “Cartii tehnice” a constructiei; privind
stabilirea categoriilor de importanta ale
constructiilor, etc.

Ord.MI nr.775/1998 Pentru aprobarea Normelor generale de

prevenire si stingere a incendiilor.

2. REGLEMENTARI TEHNICE, NORMATIVE, NORME

P 118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor

pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora
P 100 – 92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a
constructiilor de locuinte, social-culturale,
agrozootehnice si industriale

NP 24 – 97 Normativ pentru proiectarea, executia si

exploatarea parcajelor etajate pentru
autoturisme

NP 25 – 97 Normativ pentru proiectarea constructiilor

publice subterane

NP 009-97 Normativ privind proiectarea, executarea si

întretinerea constructiilor pentru case de copii.

NP 010-97 Normativ privind proiectarea, executarea si

întretinerea constructiilor pentru scoli si licee.

NP 011-97 Normativ privind proiectarea, executarea si

întretinerea constructiilor pentru gradinite de
copii

NP 016 Normativ pentru proiectarea cladirilor de

locuinte.

CE 1-95 Normativ privind proiectarea cladirilor civile din

punct de vedere al cerintei de siguranta în
exploatare

PE 124 Normativ pentru alimentarea cu energie electrica

a consumatorilor industriali si similari.

I 7-98 Normativ privind proiectarea si executarea

instalatiilor electrice cu tensiuni pâna la 1000
Vca si 1500 Vcc.

I 18-96 Normativ pentru proiectarea si executarea

instalatiilor interioare de telecomunicatii si
semnalizare din cladiri civile si de productie

I 20-94 Normativ privind proiectarea si executarea

protectiei contra trasnetului în constructii

I 5-98 Normativ privind proiectarea si executarea

instalatiilor de ventilare si climatizare.

3. STANDARDE
 STAS 10903/2 Determinarea puterii calorice a materialelor de
constructii; determinarea densitatii sarcinii
termice.

SR 11573-98 Instalatii de ventilare. Ventilarea naturala

organizata a cladirilor. Prescriptii de calcul si de
proiectare.

S 1238/1 Instalatii de ventilare. Ventilarea mecanica.

Prescriptii fundamentale.

STAS 10687-76 Ventilatoare. Principii de securitate.

STAS 9660-87 Instalatii de ventilare si climatizare canale de

aer. Forme si dimensiuni.

STAS 10750-88 Instalatii de ventilare si climatizare. Rame cu

jaluzele. Clasificare si tipizare.

ISO 8421/1-8 Protectia împotriva incendiilor. Vocabular

SR EN 54/1,7 Sisteme de alarma la incendiu

REGLEMENTARI LEGISLATIVE SI TEHNICE STRAINE

- NATIONAL FIRE CODES 1995 - XI FPA 204 M -Ghid pentru evacuarea fumului si a caldurii.
- CERBERUS - Security guide - Fire protection.
- REGLEMENT DE SECURITE CONTRE L’INCENDIE - Relatif aux etablissements recevant du
public. Dispositions generales et commentaires de la Commission Centrale de Securite.
- Instruction technique nr.246 relative au desaufumage dans le etablissements recevant du public.
- Instruction technique nr.247 relative aux mecanismes de declanchement de dispositifs de
fermeture resistant au feu et de desaufumage.
- Textes efficiels relatifs a la protection contre les risques d’incendie et de panique dans les
etablissements recevant du public.
- Guide du desaufumage - de Paul Chardat - editat de CNPP.
- ASHRAE - Applications Handbook - Smoke management.