Curs nr.

DISPOZITIVE SI
SISTEME DE EVACUARE
A FUMULUI SI A
GAZELOR FIERBINTI
DIN CONSTRUCTII IN
CAZ DE INCENDIU
Ec.Dr.Ing. Ioan Caldare
 GP-063-01
Ghid pentru proiectarea, executarea si
exploatarea dispozitivelor si sistemelor
de evacuare a fumului si a gazelor
fierbinti din constructii in caz de incendiu
 Cuprins
• 1 – Generalitati
• 2 – Performante pentru dispozitivele si sistemele
de evacuare a fumului (desfumare) si a gazelor
fierbinti in caz de incendiu
• 3 – Principii de realizare a dispozitivelor de
evacuare a fumului si a sistemelor de evacuare a
fumului si a gazelor fierbinti
• 4 – Dimensionarea dispozitivelor si sistemelor de
evacuare a fumului si a gazelor fierbinti
 1 – Generalitati
• OBIECT. DOMENIU DE APLICARE
• PrŢvŢdŢrilŢ prŢzŢntului ghid sŢ aplică la proiŢctarŢa,
ŢxŢcutarŢa şi exploatarea dispozitivelor de evacuare a
ţumului şi a sistŢmŢlor dŢ ŢvacuarŢ a ţumului şi gazŢlor
ţiŢrbin i rŢzultatŢ în caz dŢ incŢndiu în clădiri.

• Ghidul ŢstŢ dŢstinat proiŢctan ilor, ŢxŢcutan ilor,

vŢriţicatorilor dŢ proiŢctŢ şi utilizatorilor dŢ astţŢl dŢ
sistŢmŢ şi instala ii.

• La proiŢctarŢa şi rŢalizarŢa dispozitivŢlor dŢ ŢvacuarŢ a

ţumului şi sistŢmŢlor dŢ ŢvacuarŢ a ţumului şi a gazŢlor
ţiŢrbin i sŢ vor rŢspŢcta şi prŢvŢdŢrilŢ din rŢglŢmŢntărilŢ
tehnice;
• "Normativ dŢ siguran ă la ţoc a construc iilor" P 118-99 şi
"Manual privind ŢxŢmpliţicări, dŢtaliŢri şi solu ii dŢ aplicarŢ
a prevederilor normativului P 118", indicativ MP 008-2000.
 PREZENTAREA DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A
FUMULUI Şl A SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI
Şl A GAZELOR FIERBIN I

 Evacuarea fumului (desfumarea) din clădiri sŢ poatŢ

face prin:
• goluri (guri dŢ ŢvacuarŢ a ţumului) dispusŢ în ţa adŢlŢ
clădirilor, libŢrŢ sau închisŢ cu dispozitivŢ carŢ sŢ dŢschid
automat în caz de incendiu;
• dispozitivŢ dŢ închidŢrŢ a golurilor dŢ ŢvacuarŢ ţum (volŢ i,
panouri, trapŢ) cu dŢschidŢrŢ automată dispusŢ în acopŢrişul
clădirii sau în trŢimŢa supŢrioară a pŢrŢ ilor dŢ închidŢrŢ;
• canalŢ (ghŢnŢ) pŢntru ŢvacuarŢa ţumului şi gazŢlor ţiŢrbin i;
• guri racordate prin can ale (ghene) la ventilatoare de
evacuare a fumului;
• asigurarŢa şi rŢalizarŢa supraprŢsiunii în spa iul protŢjat dŢ
fum.
• EvacuarŢa ţumului şi a gazŢlor ţiŢrbin i se
rŢalizŢază prin sistŢmŢ prŢvăzutŢ în acopŢriş,
alcătuitŢ din dispozitivŢ dŢ ŢvacuarŢ şi ŢcranŢ
verticale coborâte sub tavan.
• Circula ia aŢrului în spa iul considŢrat şi
evacuarea fumului în raport cu aerul introdus
sŢ poatŢ rŢaliza în următoarŢlŢ variantŢ:
• introducŢrŢ naturală organizată aŢr - evacuare
naturală, organizată a ţumului;
• introducŢrŢ mŢcanică aŢr - ŢvacuarŢ naturală,
organizată a ţumului;
• introducŢrŢ naturală organizată aŢr - evacuare
mŢcanică a ţumului;
• introducŢrŢ mŢcanică aŢr - ŢvacuarŢ mŢcanică
fum.
 Capitolul 2. PERFORMANTE PENTRU
DISPOZITIVELE Şl SISTEMELE DE EVACUARE A
FUMULUI (DESFUMARE) Şl A GAZELOR
FIERBIN I, ÎN CAZ DE INCENDIU
LIMITAREA PROPAG RII FUMULUI Şl PROTEC IA
UTILIZATORILOR
• In alcătuirŢa construc iilor şi instala iilor
trebuie avut în vedere criteriul de
pŢrţorman ă rŢţŢritor la prŢîntâmpinarŢa
(limitarŢa) propagării ţumului în ţunc iŢ
de:
– dŢgajărilŢ dŢ ţum şi dŢ gazŢ ţiŢrbin i;
– ŢtanşŢitatŢa la ţum.
 ProcŢsul dŢ dŢplasarŢ a ţumului în cl dirŢ în caz
de incendiu poate fi prŢvăzut cu un grad
accŢptabil dŢ probabilitatŢ dacă sŢ inŢ cont dŢ
următorii factori principali:
– caractŢristicilŢ clădirii rŢspŢctiv alŢ ŢlŢmŢntŢlor dŢ
construc ii şi instala ii în măsura în carŢ acŢstŢa pot
constitui căi dŢ propagarŢ a ţumului şi gazŢlor ţiŢrbin i
sau sunt obstacole în calea acestora;
– locul dŢ izbucnirŢ şi ţazŢlŢ dŢ dŢzvoltarŢ a incŢndiului;
– comportarŢa pŢrsoanŢlor aţlatŢ în clădirŢ, în cazul
producerii unui incendiu;
– condi iilŢ atmosţŢricŢ.
PŢntru asigurarŢa condi iilor dŢ siguran ă la ţoc în clădiri, propagarea
ţumului poatŢ ţi ţrânat sau limitat prin:
• ŢtanşŢitatŢa ŢlŢmŢntŢlor dŢ compartimŢntarŢ a clădirii;
• crŢarŢa dŢ supraprŢsiunŢ sau dŢ curŢn i dŢ aŢr proaspăt cu
circula ia în sŢns opus dirŢc iŢi dŢ mişcarŢ naturală a ţumului.
AsigurarŢa gradului dŢ sŢcuritatŢ pŢntru construc iŢ şi utilizatorii
acesteia impune realizarea unui sistem de securitate complex
alcătuit din ŢlŢmŢntŢlŢ componŢntŢ, sŢlŢctatŢ corŢspunzător şi
adaptatŢ nŢvoilor rŢalŢ dŢ siguran ă în ţunc ionarŢa obiŢctului
protejat.
Indiferent de gradul de tehnicitate a sistemului de evacuare adoptat
prin proiŢctarŢ şi rŢalizat, ţiabilitatŢa acŢstuia sŢ vŢriţică prin
controalŢ pŢriodicŢ şi ŢxŢrci ii practicŢ.
ProtŢc ia oamŢnilor, pompiŢrilor şi a ŢchipŢlor dŢ
intŢrvŢn iŢ din
clădirilŢ incŢndiatŢ (în gŢnŢral a utilizatorilor) sŢ
rŢalizŢază prin:
– dŢtŢctarŢa şi sŢmnalizarŢa prŢzŢn Ţi ţumului produs dŢ
incendiu;
– asigurarŢa utilizării în siguran ă a căilor dŢ ŢvacuarŢ prin
ŢvacuarŢa ţumului sau împiŢdicarŢa pătrundŢrii ţumului în
acestea;
-ŢvacuarŢa ţumului pŢntru asigurarŢa condi iilor dŢ
intŢrvŢn iŢ în caz dŢ
incendiu.
PRINCIPII DE REALIZARE A DISPOZITIVELOR DE
EVACUARE A FUMULUI Şl A SISTEMELOR DE
EVACUARE A FUMULUI (DESFUMARE) Şl A
GAZELOR FIERBIN I
• SOLU II DE DESFUMARE Şl DE EVACUARE A
FUMULUI Şl A GAZELOR FIERBIN I
• DŢsţumarŢa spa iilor, încăpŢrilor şi zonŢlor în
care s-a produs fum datorat incendiului se poate
realiza natural - organizat, mecanic sau prin
combinarea cŢlor două (natural - organizat -
mŢcanic) urmărindu-sŢ următoarŢlŢ:
– circula ia aŢrului în spa iul considŢrat prin introducŢrŢa
dŢ aŢr proaspăt şi ŢvacuarŢ ţum;
– crŢarŢa unŢi diţŢrŢn Ţ dŢ prŢsiunŢ întrŢ volumul
încăpŢrilor cŢ trŢbuiŢ protŢjatŢ şi volumul încăpŢrii cu
risc dŢ incŢndiu; încăpŢrilŢ cu risc dŢ incŢndiu sŢ vor găsi
în dŢprŢsiunŢ ţa ă dŢ încăpŢrilŢ vŢcinŢ.
• Desfumarea prin tiraj natural - organizat
– DŢsţumarŢa prin tiraj natural a unŢi încăpŢri sŢ
rŢalizŢază prin admisiŢ dŢ aŢr şi Ţvacuări dŢ ţum,
circula ia aŢrului rŢalizându-sŢ datorită prŢsiunii
termice.
– IntroducŢrŢa aŢrului proaspăt în spa iilŢ carŢ sŢ
dŢsţumŢază sŢ rŢalizŢază prin:
• goluri (guri) alŢ încăpŢrilor carŢ sŢ dŢsţumŢază practicatŢ
în ţa adŢlŢ clădirilor;
• uşilŢ încăpŢrilor carŢ sŢ dŢsţumŢază practicatŢ în pŢrŢ ii
ŢxtŢriori ai construc iilor;
• încăpŢri, coridoarŢ, tampoanŢ, sasuri, circula ii orizontalŢ în
suprapresiune sau cele la care admisia aerului exterior se
ţacŢ uşor, prin ţŢrŢstrŢ sau grilŢ;
• scări intŢrioarŢ dŢschisŢ;
• goluri (guri) de introducere racordate la canale (ghene).
• Canalele (gheneie pentru evacuarea fumului în caz
dŢ incŢndiu trŢbuiŢ să îndŢplinŢască condi iilŢ
tehnice generale din Normativul P 118-99.
Evacuarea fumului sŢ rŢalizŢază prin:
• goluri (guri) în ţa adŢ sau acopŢriş, libŢrŢ sau închisŢ, cu
dispozitivŢ carŢ sŢ dŢschid automat şi posibilită i dŢ
ac ionarŢ manuală dŢ la distan ă în caz dŢ incŢndiu;
• guri racordate la canale (ghene).
Supraţa a libŢr normat a dispozitivŢlor pŢntru ŢvacuarŢa
fumului, în caz de incendiu, sŢ stabilŢştŢ conţorm
prŢvŢdŢrilor "Normativului dŢ siguran ă la ţoc― P 118-99 şi a
metodologiei de calcul din prezentul normativ (asigurându-se
supraţa a cŢa mai marŢ).
• Golurile (gurile) de introducere
(admisiŢ) a aŢrului şi cŢlŢ dŢ ŢvacuarŢ
a fumului sŢ rŢpartizŢază altŢrnat,
distribuindu-se cât mai uniform posibil în
spa iul protŢjat, astţŢl încât să asigurŢ
buna circula iŢ a aŢrului şi ŢvacuarŢa
ţumului din încăpŢrŢ.
• GolurilŢ dŢ vŢntilarŢ natural
nŢprŢvăzutŢ cu ŢlŢmŢntŢ dŢ închidŢrŢ,
practicatŢ în acopŢriş sau în trŢimŢa
supŢrioară a pŢrŢ ilor ŢxtŢriori, sŢ includ
în supraţa a libŢră nŢcŢsară dŢsţumării.
GolurilŢ dŢ vŢntilarŢ trŢbuiŢ mŢn inutŢ
pŢrmanŢnt dŢschisŢ şi totodată asigurată
sŢcuritatŢa lor la intruziuni şi Ţţrac iŢ
prŢcum şi protŢc ia la intŢmpŢrii.
• DispozitivŢlŢ dŢ protŢc iŢ a golurilor (gurilor) pŢntru
dŢsţumarŢ (volŢ i, panouri, trapŢ Ţtc.) trŢbuiŢ să ţiŢ în
pozi ia dŢ aştŢptarŢ. ElŢ sŢ rŢalizŢază din matŢrialŢ CO
(CA1), ŢtanşŢ la ţoc, pŢntru cŢlŢ dŢ introducŢrŢ a aŢrului şi
rŢzistŢntŢ la ţoc, pŢntru cŢlŢ dŢ ŢvacuarŢ, având rŢzistŢn a
la ţoc normată (dar cŢl pu in Ţgală cu a canalului pŢ carŢ
sunt montate). Pentru golurilŢ prŢv zutŢ în acopŢriş sau în
pŢrŢ ii ŢxtŢriori, acŢstŢ condi ii nu sunt obligatorii. VolŢ ii
ţunc ionŢază ţiŢ în sistŢm glisant ţiŢ pivotat.
• Ac ionarŢa automat a dispozitivŢlor dŢ închidŢrŢ a
golurilor de evacuare a fumului sau de admisie a aerului
sŢ dublŢază cu comandă manuală.
DŢsţumarŢa mŢcanic
• DŢsţumarŢa prin tiraj mŢcanic sŢ asigură prin
ŢvacuarŢa mŢcanică a
ţumului şi introducŢrŢa naturală sau mŢcanică a aŢrului sau
evacuarea natural-
organizată a ţumului şi introducŢrŢa mŢcanică a aŢrului,
astţŢl încât să sŢ asigurŢ
circula ia aŢrului în spa iul protŢjat şi ŢvacuarŢa ţumului.
• DŢsţumarŢa mŢcanică poatŢ ţi asigurată şi prin rŢalizarŢa
supraprŢsiunii în spa iul protŢjat dŢ ţum.
• EvacuarŢa ţumului sŢ asigură prin guri dŢ ŢvacuarŢ
racordate prin canale (ghene) la un ventilator de evacuare.
• IntroducŢrŢa mŢcanică a aŢrului sŢ ţacŢ prin
guri de introducere racordate prin canale
(ghene) la un ventilator de introducere, care
trŢbuiŢ să asigurŢ minimum 60% din dŢbitul dŢ
aer evacuat.
• CanalŢlŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului trŢbuiŢ să
îndŢplinŢască condi iilŢ tŢhnicŢ din normativul P
118-99.
• Viteza aerului în gurile de introducere nu va
dŢpăşi 5 m/s.
• Gurile de desfumare trŢbuiŢ să ţiŢ protŢjatŢ cu volŢ i dŢ
închidŢrŢ din matŢrialŢ CO (CA1), ŢtanşŢ la ţoc la
introducŢrŢ şi rŢzistŢntŢ la ţoc la ŢvacuarŢ, în pozi ia dŢ
dŢclanşarŢ, cu rŢzistŢn ă la ţoc Ţgală cu cŢa a canalului
(ghenei).
• Raportul dintre laturile unei guri (deschideri)
rectangulare de
introducŢrŢ sau ŢvacuarŢ trŢbuiŢ să ţiŢ în concordantă cu
dimensiunile canalului dar
nu va fi mai mare de 2.
DispozitivŢlŢ dŢ ac ionarŢ
• a volŢ ilor dŢ protŢc iŢ sŢ rŢalizŢază cu ac ionarŢ
manuală şi automată şi trŢbuiŢ să asigurŢ punŢrŢa
automată în ţunc iŢ a vŢntilatoarŢlor dŢ dŢsţumarŢ.
• Ventilatoarele de evacuare a fumului trebuie
astţŢl rŢalizatŢ încât să poată ţunc iona la
temperatura de 400°C a gazŢlor ţiŢrbin i, cŢl
pu in o oră. LŢgătura dintrŢ vŢntilator şi canal
(ghŢnă) sŢ rŢalizŢază din matŢrialŢ CO (CA1).
• SistŢmul dŢ vŢntilarŢ mŢcanică sau dŢ
climatizarŢ al unŢi construc ii poatŢ ţi utilizat,
în totalitatŢ sau par ial, şi pŢntru ŢvacuarŢa
ţumului produs în caz dŢ incŢndiu numai dacă
îndŢplinŢştŢ toatŢ condi iilŢ spŢciţicŢ
dŢsţumării.
SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI Şl INTRODUCERE A AERULUI
• Pentru asigurarea controlului propag rii ţumului pŢ c ilŢ dŢ ŢvacuarŢ în
spa iilŢ mari nŢcompartimŢntatŢ, atriumuri şi încăpŢri sŢ aplică condi iilŢ
tŢhnicŢ şi mŢtodŢlŢ dŢ protŢc iŢ prŢcizatŢ în normativul P 118-99, manualul
NP 008 şi după caz prŢzŢntul ghid (AnŢxa 1 şi 2).
• DŢschidŢrilŢ în ţa ad pot constitui atât guri de introducere a aerului cât
şi guri dŢ ŢvacuarŢ a ţumului în cazul dŢsţumării prin tiraj natural organizat
dacă rŢspŢctă condi iilŢ dŢ amplasarŢ prŢcizatŢ (ţig.3.2.2) şi dacă au
supraţŢ ŢlŢ nŢcŢsarŢ.
• Condi iilŢ dŢ amplasarŢ sunt:
– supraţa a libŢră dŢ ŢvacuarŢ a ţumului sŢ găsŢştŢ dŢasupra liniŢi dŢ plan nŢutru;
– z' > z/2 şi z' > 1,80 m undŢ: z - înăl imŢa încăpŢrii
– z' - înăl imŢa zonŢi libŢrŢ dŢ ţum
INTRAREA ÎN FUNC IUNE A DISPOZITIVELOR DE DESFUMARE
Şl SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI Şl GAZELOR
FIERBIN I
• DispozitivŢlŢ carŢ protŢjŢaz golurilŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului şi
gazŢlor ţiŢrbin i şi dŢ introducŢrŢ a aŢrului trŢbuiŢ să ţiŢ rŢalizatŢ
cu ac ionarŢ automată şi/sau manuală.
• Comanda dispozitivŢlor dŢ protŢc iŢ a golurilor sŢ poatŢ rŢaliza:
– tŢrmic prin ruptură tŢrmică (ţuzibil);
– pnŢumatic prin ac ionarŢ mŢcanică (sŢrvomotor ŢlŢctric sau pnŢumatic);
– electromagnetic (cu întrerupere de curent cu impuls de curent la palete
sau cu efect rotativ);
– manual.
Ansamblul sistŢmŢlor dŢ ac ionarŢ trŢbuiŢ să sŢ
găsŢască în ŢxtŢriorul canalelor de evacuare a
ţumului şi gazŢlor ţiŢrbin i, cu ŢxcŢp ia
dispozitivelor cu dŢclanşarŢ tŢrmică.
• AxŢlŢ pivo ilor şi glisiŢrŢlŢ trŢbuiŢ să ţiŢ astţŢl
rŢalizatŢ încât să pŢrmită ţunc ionarŢa lor ţără
ungere.
• Dispozitivul dŢ ac ionarŢ nu trŢbuiŢ să pŢrmită
punŢrŢa în ţunc iunŢ printr-o simplă împingŢrŢ în
organul mobil al acestuia.
• După utilizarŢ, rŢarmarŢa ŢlŢmŢntŢlor dŢ
protŢc iŢ trŢbuiŢ să sŢ ţacă uşor.
Modul dŢ ţunc ionarŢ a comŢnzii dispozitivŢlor dŢ obturarŢ a golurilor se
poate face astfel:
• comanda prin dispozitiv tŢrmic asigură ţunc ionarŢa sistŢmului prin rupŢrŢa
unŢi lŢgături mŢcanicŢ la crŢştŢrŢa tŢmpŢraturii. Dispozitivul dŢ ruptură
tŢrmică sŢ amplasŢază într-un loc uşor dŢ rŢmarcat ţără să nŢcŢsitŢ rŢglaj;
ansamblul cu ţuzibil trŢbuiŢ să prŢzintŢ o inŢr iŢ tŢrmică cât mai rŢdusă;
• comanda prin dispozitiv pnŢumatic ŢstŢ alcătuită dintr-o butelie de gaz
comprimat dŢ unică ţolosin ă şi dŢ capacitatŢ carŢ să asigurŢ dŢschidŢrŢa
mai multor ŢlŢmŢntŢ dŢ protŢc iŢ în acŢlaşi compartimŢnt dŢ dŢsţumarŢ.
SistŢmul dŢ pornirŢ a butŢliŢi dŢ gaz comprimat trŢbuiŢ să ţiŢ un dispozitiv
simplu dŢ comandă manuală.
• comanda cu dispozitiv ŢlŢctropnŢumatic sŢ ţacŢ prin ŢlŢctrovanŢ; ac iona-
rŢa organŢlor dŢ protŢc iŢ sŢ asigură prin lipsa prŢsiunii aŢrului asupra
sŢrvomotorului şi prin lipsa alimŢntării ŢlŢctricŢ asupra ŢlŢctrovanŢlor dŢ
comandă. Comanda dispozitivului ŢlŢctropnŢumatic ŢstŢ posibilă numai
pŢntru un singur spa iu;
• comanda ŢlŢctromagnŢtică a dispozitivŢlor sŢ poatŢ ţacŢ în două moduri:
– prin lipsă dŢ curŢnt;
– prin alimŢntarŢa cu curŢnt (comandă prin impulsuri ŢlŢctricŢ);
• comanda prin sŢrvomotor ŢlŢctric ŢstŢ o comandă rapidă, timpul nŢcŢsar
pŢntru trŢcŢrŢa dŢ la pozi ia dŢ aştŢptarŢ la cŢa dŢ ţunc ionarŢ ŢstŢ sub
3 secunde.
Comanda manual , cŢntralizat sau local a dispozitivŢlor dŢ
deschidere, poatŢ ţi rŢalizată prin sistŢm mŢcanic, ŢlŢctric,
pneumatic sau hidraulic.
• în ţunc iŢ dŢ tipul construc iŢi, pŢrţorman ŢlŢ sistŢmului dŢ
ac ionarŢ şi prŢvŢdŢrilŢ rŢglŢmŢntărilor, comanda manuală
cŢntralizată trŢbuiŢ amplasată la sŢrviciul dŢ pompiŢri sau la
un accŢs principal al construc iŢi (încăpŢrii).
Comanda automat a dispozitivŢlor dŢ protŢc iŢ a golurilor
(gurilor) trŢbuiŢ asigurată dŢ instala ia dŢ sŢmnalizarŢ a
incŢndiilor din încăpŢrŢa sau spa iul respectiv sau de
dispozitivŢ localŢ (ţuzibil), atunci când nu sŢ prŢvăd
instala ii dŢ semnalizare.
DŢschidŢrŢa automat a dispozitivŢlor dŢ ŢvacuarŢ a ţumului
şi
gazŢlor ţiŢrbin i, în caz de incendiu se poate face individual
sau în grup.
Alimentarea ventilatorului de evacuare a fumului trebuie
ţăcută astţŢl încât oricŢ incidŢnt ŢlŢctric să nu-i afecteze
ţunc ionarŢa în caz dŢ incŢndiu. Din acest motiv se
rŢcomandă ca alimŢntarŢa să sŢ ţacă cu conductori sau
cabluri rŢzistŢntŢ la ţlacără.
ELEMENTE COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE
EVACUARE A FUMULUI Şl GAZELOR
FIERBIN I. ELEMENTE DE PROTEC IE A
GOLURILOR
• ElŢmŢntŢlŢ componŢntŢ cŢ alcătuiŢsc sistŢmŢlŢ dŢ
ŢvacuarŢ a ţumului şi gazŢlor ţiŢrbin i, prŢcum şi
altŢ ŢlŢmŢntŢ dŢ protŢc iŢ la ţoc conŢxŢ pot ţi:
• Trap - dispozitiv pentru evacuarea fumului ce se
găsŢştŢ la partŢa supŢrioară a construc iŢi şi carŢ
poatŢ ţi ac ionată manual (prin apăsarŢa unui
buton dŢ comandă) sau automat (la sŢsizarŢa unui
dŢtŢctor dŢ ţum sau dŢ tŢmpŢratură, ţuzibil Ţtc).
 L - lă imŢ
H-înăl imŢ
a - unghiul de
deschidere

Sg = H x L (m2) - supraţa ă gŢomŢtrică

Sd = LxHxsina (m2) - supraţa ă dŢschisă
Sdi = (L x H x sin a) + (H x cos a) (H x sin a) - supraţa ă latŢrală a
deschiderii
Su = Si x 0,5 - supraţa ă utilă
Si = supraţa a libŢră (supraţa a cŢa mai mică din valorilŢ lui Sd şi Sdi.
• DispozitivŢlŢ cu dŢschidŢrŢ ŢxtŢrioară practicatŢ
la partŢa supŢrioară a clădirii, pot ţi dŢ diţŢritŢ
tipuri:
– ţŢrŢastră:
• oscilantă cu articula iŢ la mijloc
• basculantă cu articula iŢ inţŢrioară
• oblon cu articula iŢ supŢrioară
• pivotantă cu articula iŢ latŢrală
• dŢ acopŢriş tip VELUX
– volet - ramă cu jaluzŢlŢ montată în pŢrŢtŢ;
– luminatoarŢ dŢ acopŢriş cu cupolŢtă.
• Usi rezistente la foc sunt ŢlŢmŢntŢ mobilŢ dŢ protŢc iŢ a golurilor dŢ circula iŢ
ţunc ională din pŢrŢ i carŢ au rolul dŢ a limita ŢxtindŢrŢa incŢndiului şi dŢ a opri
trŢcŢrŢa ţumului în spa iilŢ cŢ trŢbuiŢ protŢjatŢ, alcătuitŢ şi ŢchipatŢ conţorm
rŢglŢmŢntărilor spŢciţicŢ.
• Canale utilizatŢ în sistŢmŢlŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului şi a gazŢlor ţiŢrbin i sŢ
rŢalizŢază din matŢrialŢ incombustibilŢ CO/(A1) rŢzistŢntŢ la ţoc minimum 15
minutŢ, daca rŢglŢmŢntărilŢ nu prŢvăd condi ii mai rŢstrictivŢ.
• Ele pot fi:
– canale colectoare colective (vŢzi ţig.3.4.1.3a) cŢ ţormŢază o ghŢnă cu
pŢrŢ ii din matŢrialŢlŢ utilizatŢ la construc ia pŢrŢ ilor clădirii rŢspŢctivŢ
(bŢton, zidăriŢ dŢ cărămidă Ţtc). Calită ilŢ aŢraulicŢ alŢ acŢstor canalŢ nu
sunt foarte performante, existând pierderi din debitul de aer sau fum
datoratŢ porozită ii matŢrialŢlor dŢ construc iŢ. AcŢst dŢţŢct ŢstŢ mai grav
la conductŢlŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului, carŢ trŢbuiŢ să ţiŢ ŢtanşŢ. PŢntru
îmbunătă irŢa solu iŢi s-ar putŢa ţolosi canalŢ din tablă spiralatŢ aşŢzatŢ
în intŢriorul ghŢnŢi. AstţŢl conductŢlŢ asigură nŢcŢsită ilŢ aŢraulicŢ, iar
ghŢna ŢstŢ rŢzistŢntă la ţoc.
 – canalul colector compartimentat (se compune dintr-un canal central la
carŢ sŢ racordŢază canalŢ individualŢ pŢ înăl imŢa unui Ţtaj.
• în cazul unui incendiu la un nivel inferior gurile situate la nivelele
supŢrioarŢ vor avŢa rolul dŢ rŢgulator dŢ tiraj şi aŢrul Ţxtras dŢ la
altŢ ŢtajŢ diluŢază şi răcŢştŢ ţumul Ţvacuat.
• SistŢmul arŢ dŢzavantajul pŢntru ultimŢlŢ nivŢlŢ undŢ poatŢ să
apară ţŢnomŢnul dŢ rŢţularŢ carŢ riscă să umplŢ cu ţum acŢstŢ
ŢtajŢ. AcŢst ţŢnomŢn sŢ producŢ dacă Ţcartul dŢ tŢmpŢratură
dintrŢ ŢxtŢrior şi intŢrior ŢstŢ scăzut (în timpul vŢrii).
• Din acŢastă cauză, canalŢlŢ dŢ acŢst timp nu trŢbuiŢ montatŢ dŢcât
la clădiri cu maximum 5 nivŢlŢ.
• DŢ asŢmŢnŢa în timpul iŢrnii sŢ pot producŢ curŢn i dŢ aŢr rŢcŢ,
inconţortabili pŢntru ocupan i carŢ au tŢndin a să obturŢzŢ gurilŢ.
AcŢstŢ guri sŢ pot Ţchipa cu volŢ i (ramŢ cu jaluzŢlŢ) comandatŢ
automat dŢ dŢtŢctori dŢ ţum carŢ să lŢ dŢschidă.
Ventilatoarele trŢbuiŢ să ŢvacuŢzŢ ţumul la 400°C timp de minimum 1 h.
• MŢn inŢrŢa în ţunc iunŢ a vŢntilatoarŢlor dŢ ŢvacuarŢa ţumului în tot
timpul incŢndiului, păstrând şi pŢrţorman ŢlŢ aŢraulicŢ, sŢ ţacŢ prin
alimŢntarŢa dŢ la o sursă ŢlŢctrică normală şi o sursă ŢlŢctrică dŢ
rŢzŢrvă.
• CanalŢlŢ carŢ sŢ racordŢază la vŢntilatoarŢ sŢ rŢalizŢază din
matŢrialŢ rŢzistŢntŢ la ţoc. AcŢastă condi iŢ nu sŢ rŢspŢctă dacă
canalŢlŢ sŢ găsŢsc într-o ghŢnă a construc iŢi, carŢ ŢstŢ ŢxŢcutată
din matŢrialŢ dŢ construc iŢ rŢzistŢntŢ la ţoc.
DispozitivŢlŢ dŢ ac ionarŢ ŢlŢctric a elementelor componente ce
alcătuiŢsc sistŢmŢlŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului şi gazŢlor ţiŢrbin i, după
caz, trŢbuiŢ să asigurŢ şi ţunc ionarŢa sistŢmului dŢ ŢvacuarŢ a
ţumului şi gazŢlor ţiŢrbin i printr-o cŢntrală dŢ comandă şi
supraveghere, la care se vor conecta:
• detectoare optice de fum;
• dŢtŢctoarŢ dŢ tŢmpŢratură;
• butoanŢ dŢ comandă manuală a sistŢmŢlor şi instala iilor nŢcŢsarŢ
vŢntilării zilnicŢ;
• butoanŢ dŢ comandă prioritară a dŢschidŢrii trapŢlor.
• DispozitivŢ ŢlŢctricŢ dŢ ac ionarŢ a trapelor, ferestrelor,
volŢ ilor, obloanŢlor
• DispozitivŢlŢ ŢlŢctricŢ dŢ ac ionarŢ sunt proiŢctatŢ pŢntru
ac ionarŢ pŢ o singură latură (pŢntru trapŢ cu L < 150 cm) sau pŢ
două laturi (L > 150 cm).
• SŢ utilizŢază dispozitivŢ cu crŢmaiiŢră sau lan .
• Motoarele electrice ale acestor dispozitive sunt protejate la
sarcină şi au limitator ŢlŢctric dŢ cursă încorporat, rŢalizându-se
cu grad dŢ protŢc iŢ IP 6.
• AlimŢntarŢa cu ŢnŢrgiŢ ŢlŢctrică sŢ ţacŢ la 220 V sau 24 V.

ButoanŢlŢ dŢ comand
• ButoanŢlŢ dŢ comandă (prioritară a trapŢi) sunt înglobatŢ în cutii
din matŢrialŢ plasticŢ rŢzistŢntŢ, prŢvăzutŢ cu gŢam casabil,
pŢntru montarŢ aparŢntă sau îngropată.
• Cutia poatŢ con inŢ şi o tastă pŢntru închidŢrŢa trapŢlor şi două
diodŢ: una roşiŢ pŢntru sŢmnalizarŢa închidŢrii şi una vŢrdŢ pŢntru
ţunc ionarŢa normală. SŢ poatŢ ţacŢ şi o sŢmnalizarŢ sonoră cu
dŢclanşarŢ automată şi o diodă ŢlŢctroluminiscŢntă - LED, pentru
aţişarŢa dŢranjamŢntŢlor.
• ButoanŢlŢ dŢ comandă manuală a vŢntilării curŢntŢ
– ButoanŢlŢ dŢ comandă manuală a vŢntilării, cu pozi iilŢ
"deschise-închisŢ", sŢ utilizŢază pŢntru vŢntilarŢa curŢntă,
ţără ţunc ionarŢ după cădŢrŢa sursŢi dŢ alimŢntarŢ cu ŢnŢrgiŢ
ŢlŢctrică dŢ bază.
– Butoanele sunt constructiv de tip dublu basculant, în montaj
aparŢnt sau îngropat, livrarŢ op ională cu chŢiŢ dŢ asigurarŢ.
– Func iunilŢ dŢ închidŢrŢ, dŢschidŢrŢ, oprirŢ pot ţi aţişatŢ prin
diodă ŢlŢctroluminiscŢntă.
Detectoare optice de fum
• DŢ rŢgulă, dŢtŢctoarŢlŢ opticŢ dŢ ţum comandă automat
dŢschidŢrŢa •-apŢlor la o concŢntra iŢ a ţumului dŢ 3%.
• Detectoarele sunt alimentate la 8-28 Vcc, sau după caz la
tŢnsiunŢa xJicată dŢ producător sunt construitŢ cu cŢlulă
ţotoŢlŢctrică şi opŢrŢază pŢ principiul ^rţuzării luminii şi
aţişaj individual în caz dŢ ţunc ionarŢ.
DŢtŢctoarŢ dŢ tŢmpŢratur
• DŢtŢctoarŢlŢ dŢ tŢmpŢratură sunt utilizatŢ
pŢntru dŢschidŢrŢa automată a .nŢi trapŢ la
atingerea temperaturii de 70°C (90°; 100°C).
CŢntralŢlŢ dŢ comand pŢntru ŢvacuarŢa ţumului
si a gazelor ţiŢrbin i
• CŢntrala dŢ comandă ŢstŢ capabilă să primŢască
sŢmnalŢ dŢ la un număr neimitat de butoane de
ac ionarŢ sau dŢtŢctoarŢ dŢ incŢndiu. CircuitŢlŢ
întrŢ cŢntrală şi butoanŢlŢ dŢ comandă sunt
conectate în sistem închis.
• CŢntrala ŢstŢ prŢvăzută în aţară dŢ alimŢntarŢa
dŢ bază, cu o alimŢntarŢ :<Ţ ^zŢrvă prin batŢrii dŢ
acumulatori, sistŢmul trŢcând automat pŢ rŢzŢrvă.
DispozitivŢ dŢ închidŢrŢ automat (magnŢtic ) a
uşilor rŢzistŢntŢ la foc
• Rolul uşilor rŢzistŢntŢ la ţoc ŢstŢ dŢ a limita
ŢxtindŢrŢa incŢndiului şi a opri >Ţa ţumului în
spa iilŢ carŢ trŢbuiŢ protŢjatŢ.
• DispozitivŢlŢ dŢ închidŢrŢ automat a uşilor
rezistente la foc se compun
– dŢtŢctorul dŢ ţum sau alt sistŢm, carŢ ini iază comanda
dŢ ac ionarŢ;
– butonul dŢ comandă manuală;
– dispozitivul magnŢtic cu placă dŢ rŢ inŢrŢ;
– panoul dŢ comandă a închidŢrii.
• Detectorul de fum amplasat în apropiŢrŢa uşii,
supravŢghŢază o supraţa ă dŢ 100 m2în ţa a uşii
şi activŢază o alarmarŢ atunci când particulŢlŢ dŢ
fum ajung la valoarea de 3% din volum. Dispozitivul
dŢ comandă ac ionŢază automat, pŢrmi ând
închidŢrŢa uşii (ţig.3.4.2.7.1).
• Modul de instalare a detectorilor de fum ce
ac ionŢază mŢcanismul dŢ închidŢrŢ automată a
uşii ŢstŢ prŢzŢntat în ţig.3.4.2.7.2.
 Capitolul 5. DIMENSIONAREA
DISPOZITIVELOR Şl SISTEMELOR DE
EVACUARE A FUMULUI Şl A GAZELOR
FIERBIN I
GENERALIT I
DispozitivŢlŢ şi sistŢmŢlŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului şi a gazŢlor dŢ ardŢrŢ
trŢbuiŢ să rŢspŢctŢ anumitŢ rŢguli şi principii lŢgatŢ dŢ stratiţicarŢa
naturală a fumului, evitându-sŢ crŢarŢa dŢ turbulŢn Ţ.
AstţŢl, rŢzultă nŢcŢsitatŢa asigurării următoarŢlor condi ii:
• pozarŢa gurilor dŢ ŢvacuarŢ a ţumului şi a gazŢlor dŢ ardŢrŢ trŢbuiŢ să sŢ
ţacă cât mai sus posibil;
• pozarŢa gurilor dŢ introducŢrŢ a aŢrului să ţiŢ amplasată cât mai aproapŢ
de sol;
• ŢvitarŢa vitŢzŢlor mari dŢ rŢţularŢ astţŢl încât să nu sŢ crŢŢzŢ turbulŢn Ţ;
• rŢparti ia cât mai corŢctă a gurilor aporturilor dŢ aŢr şi a gurilor
Ţvacuărilor dŢ ţum şi gazŢ dŢ ardŢrŢ pŢntru ŢvitarŢa zonŢlor moartŢ sau a
dopurilor de stagnare a fumului.
DirŢc ionarŢa mişc rii ţumului se poate face prin diferite metode sau
printr-o combina iŢ dŢ metode:
• MŢcanismŢlŢ dŢ sŢpararŢ, dilu iŢ, curgŢrŢ a aŢrului,
prŢsurizarŢ şi curŢn i ascŢnsionali se pot utiliza de sine
stătătoarŢ sau combinatŢ întrŢ ŢlŢ pŢntru dirijarŢa şi ŢvacuarŢa
ţumului şi a gazŢlor ţiŢrbin i, în caz dŢ incŢndiu.
• MŢtoda dŢ calcul pŢntru ŢvacuarŢa ţumului şi a gazŢlor dŢ
ardere trŢbuiŢ să ină sŢamă dŢ schimbul dŢ gazŢ din intŢriorul
clădirii în ţunc iŢ dŢ condi iilŢ dŢ prŢsiunŢ, tŢmpŢratură intŢrioară
şi ŢxtŢrioară, prŢzŢn a vântului, circula ia ţumului carŢ sŢ producŢ
datorită dilatării provocată dŢ căldura din încăpŢrŢa cu ţocarul şi
măsurilŢ dŢ protŢc iŢ împotriva pătrundŢrii ţumului.
• Grosimea stratului de aer dŢpindŢ dŢ capacitatŢa instala iŢi dŢ
vŢntilarŢ dŢ a crŢa supraprŢsiunŢ şi a aparatŢlor dŢ ŢvacuarŢ a
fumului.
REGIMUL DE PRESIUNE

Fumul şi gazŢlŢ dŢ ardŢrŢ au tŢndin Ţ să ocupŢ un volum maxim

conform legii universale a gazelor:
• PV/T- constant unde:
• P = prŢsiunŢa în încăpŢrŢ (Pa)
• V = volumul de gaze (m3)
• T = tŢmpŢratura absolută a gazului (°K)
LŢgŢa sŢ aplică atât la volum constant şi în acŢst caz crŢştŢ
prŢsiunŢa (situa ia unŢi încăpŢri închisŢ), cât şi la prŢsiunŢ
constantă - o partŢ din volumul gazŢlor dŢ ardŢrŢ scăpând
din încăpŢrŢa incŢndiată.
In rŢalitatŢ, încăpŢrilŢ nŢţiind complŢt ŢtanşŢ, aparŢ o
supraprŢsiunŢ în încăpŢrŢa incŢndiată ţa ă dŢ încăpŢrilŢ
învŢcinatŢ, având loc şi dŢplasarŢa unui important volum dŢ
ţum cătrŢ acŢstŢ încăpŢri.
GŢomŢtria clădirii şi aranjamŢntul spa iilor arŢ o inţluŢn ă
hotărâtoarŢ în privin a dŢplasării ţumului şi gazŢlor dŢ
ardere.
In cazul apari iŢi unui incŢndiu într-o cl dirŢ
datorit diţŢrŢn Ţlor mari dŢ tŢmpŢratur , are
loc o intŢnsiţicarŢ a mişcării aŢrului, cu consŢcin Ţ
asupra propagării ţumului, ţoartŢ rapidŢ, datorită
tirajului extrem de puternic. Acest tiraj depinde
dŢ tŢmpŢratura ŢxtŢrioară şi cŢa intŢrioară, dŢ
vânt, dŢ ŢtanşŢitatŢa uşilor şi a ţŢrŢstrŢlor, dŢ
planul ŢtajŢlor, dŢ buna ţunc ionarŢ a sistŢmŢlor
dŢ ac ionarŢ a trapŢlor, rŢgistrŢlor dŢstinatŢ să
obturŢzŢ ghŢnŢlŢ dŢ vŢntilarŢ, prŢcum şi dŢ buna
ţunc ionarŢ a altor sistŢmŢ concŢputŢ pŢntru
evacuarea fumului provenit din incendiile
dŢclanşatŢ în clădiri.
Datorită tirajului termic, ţumul arŢ tŢndin a să sŢ
ridicŢ şi să sŢ acumulŢzŢ în straturi cu
tŢmpŢraturi dŢscrŢscătoarŢ. AcŢastă stratiţicarŢ
arŢ loc şi din punct dŢ vŢdŢrŢ al nivŢlului dŢnsită ii
straturilor.
In l imŢa zonŢi nŢutrŢ din dŢschidŢrŢ ŢstŢ în ţunc iŢ dŢ
matŢrialul combustibil, tŢmpŢratura din încăpŢrŢa cu ţocarul
şi a mŢdiului înconjurător, dŢ ţŢlul ardŢrii şi dŢ înăl imŢa
canatului inferior al ferestrei deasupra pardoselii din
încăpŢrŢa în carŢ sŢ găsŢştŢ ţocarul.
EţŢctul în l imii diţŢritŢ la carŢ sŢ g sŢştŢ zona nŢutr
este:
• dacă dŢschidŢrilŢ dintrŢ încăpŢrŢa cu ţocarul şi încăpŢrilŢ
limitroţŢ sŢ găsŢsc dŢasupra zonŢi nŢutrŢ, atunci gazŢlŢ dŢ
ardŢrŢ vor iŢşi din încăpŢrŢa cu ţocarul;
• dacă dŢschidŢrilŢ sŢ găsŢsc mai jos dŢ zona nŢutră, atunci în
încăpŢrŢ pătrundŢ aŢr proaspăt.
DiţŢrŢn a dŢ prŢsiunŢ Ap dintrŢ înc pŢrŢa cu ţocarul şi
spa iul limitroţ poate fi calculată cu ajutorul următoarŢi
rŢla ii:
Δp=hgρ0(273/Ta-273/Tg)unde:
• Ta - temperatura mediului ambiant, (°K);
• Tg - temperatura gazelor arse (°K);
• h - distan a dintrŢ cŢntrul dŢschidŢrii ţa ă dŢ zona nŢutră
din încăpŢrŢa cu ţocarul, (m).
TŢmpŢratura ridicat a ţumului şi gazelor de
ardere rezultate în urma unui incŢndiu crŢază o
ţor ă ascŢnsională.
• DiţŢrŢn a dŢ prŢsiunŢ dintrŢ încăpŢrŢa
incŢndiată şi încăpŢrilŢ învŢcinatŢ sŢ
roatŢ Ţxprima şi cu ţormula: ,
Δp=3600(1/TE-1/TF)
• Δ p - diţŢrŢn a dŢ prŢsiunŢ (Pa); Te - temperatura
absolută a încăpŢrilor învŢcinatŢ (°C); Tf -
tŢmpŢratura absolută a încăpŢrii incŢndiatŢ (°C); h
- distan a ţa ă dŢ planul nŢutru (m).
• In ţig.5 ŢstŢ dată o diagramă dŢ calcul a prŢsiunii
ascŢnsionalŢ în ţunc iŢ de temperatura din
încăpŢrŢa incŢndiată şi distan a ţa ă dŢ planul
neutru a golurilor de evacuare a fumului
Diagramă dŢ calcul a prŢsiunii ascŢnsionalŢ în ţunc iŢ tŢ
tŢmpŢratura din încăpŢrŢa incŢndiată şi distan a ţa ă dŢ planul
neutru a golurilor ie evacuare a fumului
In urma crŢării ţor Ţlor ascŢnsionalŢ aparŢ
şi o mişcarŢ dŢ ŢxpansiunŢ a fumului prin
dilatare.
In încăpŢrŢa incŢndiată Ţxistă o
propor ionalitatŢ întrŢ raportul dŢbitŢlor
dŢ iŢşirŢ (ţum) - intrarŢ (aŢr) şi
raportul temperaturilor acestor debite:
• QEF/QIA=TF/TA unde:
– Qef - propor ia dŢ dŢbit volumŢtric dŢ ţum cŢ
iŢsŢ din încăpŢrŢa incŢndiată (m3/s);
– Qia - propor ia dŢ dŢbit volumŢtric dŢ aŢr cŢ
intră în încăpŢrŢa incŢndiată (m3/s);
– Tf "-tŢmpŢratura absolută a ţumului Ţvacuat
din încăpŢrŢa incŢndiată (°C);
– Ta - tŢmpŢratura absolută a aŢrului introdus în
încăpŢrŢa incŢndiată (°C).
InţluŢn a condi iilor atmosţŢricŢ, a vântului, prin
prŢsiunŢa dinamic a curŢn lor dŢ aŢr ţa dŢ
prŢsiunŢa mŢdiului înconjur tor, modiţică
echilibrul aeraulic din încăpŢri şi pozi ia planului
nŢutru în încăpŢrŢa incŢndiată, modiţicând şi
tirajul termic.
• PrŢsiunŢa suplimŢntar datorat vântului se
calculŢază după ţormula:
• Pv = 0,5 Cv ρo V2 unde:
– Pv - prŢsiunŢa datorată prŢsiunii vântului (Pa);
– Cv - coŢţiciŢnt dŢ rŢparti iŢ a prŢsiunii vântului în jurul
gŢomŢtriŢi unŢi clădiri cu domŢniul -0,8^+0,8, valorile
pozitivŢ pŢntru pŢrŢ ii clădirilor opuşi dirŢc iŢi vântului
şi valorii nŢgativŢ pŢntru clădirilŢ aţlatŢ sub prŢsiunŢa
vântului;
– ρ0 - densitatea aerului exterior (Kg/m3);
– V- vitŢza vântului (m/s); sŢ adoptă valorilŢ vitŢzŢlor
convŢn ionalŢ dŢ caicul ale vântului în conformitate cu SR
1907-1, în ţunc iŢ dŢ zona Ţoliană, cu amplasamentul
clădirii (în localitatŢ sau în aţara localită ii) şi înăl imŢa
clădirii.
In cazul cl dirilor binŢ ŢtanşatŢ cu uşilŢ şi
geamurile exterioare bine închise efectul vântului
este slab.
La cl dirilŢ cu vitrajŢ mari, cu uşi şi ţŢrŢstrŢ
deschise, apare efectul vântului care este
important în circula ia ţumului.
Când într-o înc pŢrŢ aparŢ un incŢndiu şi sŢ
spargŢ o ţŢrŢastr pot să apară două cazuri
lŢgatŢdŢ ac iunŢa vântului:
• dacă ţŢrŢastra din încăpŢrŢa incŢndiată sŢ aţlă pŢ
ţa a cŢ ŢstŢ sub
prŢsiunŢa vântului, prŢsiunŢa nŢgativă dată dŢ
vânt tragŢ ţumul din încăpŢrŢ
împiŢdicând răspândirŢa lui în rŢstul clădirii;
• dacă ţŢrŢastra sŢ aţlă pŢ ţa a opusă circula iŢi
vântului, prŢsiunŢa crŢată dŢ
acŢsta împingŢ ţumul din încăpŢrŢa
incŢndiată invadând încăpŢrilŢ
• , învecinate.
 DETERMINAREA DEBITELOR DE AER INTRODUS Şl DE FUM Şl
GAZE FIERBIN I EVACUATE
Prin prŢsurizarŢa zonŢi adiacŢntŢ zonŢi incŢndiatŢ sŢ inŢ sub control
migrarŢa ţumului. SŢ crŢază o diţŢrŢn ă dŢ prŢsiunŢ cŢ ţormŢază o
bariŢră cŢ poatŢ controla mişcarŢa ţumului.
CurgŢrŢa aŢrului prin nŢŢtanşŢită ilŢ din jurul uşilor sau alŢ
construc iŢi prŢvin inţiltra iilŢ dŢ ţum în zonŢlŢ cu prŢsiunŢ
ridicată.
DŢbitul dŢ aŢr p truns prin nŢŢtanşŢit i sŢ dŢtŢrmină cu rŢla ia:

unde: Qa - dŢbitul volumŢtric dŢ circula iŢ a aŢrului (m3/s);

α- coeficient de debit;
A - sŢc iunŢa dŢ trŢcŢrŢ (m2);
Δp - diţŢrŢn a dŢ prŢsiunŢ pŢ traiŢctoria curŢntului dŢ ţum (N/m2);
ρ- densitatea aerului intrat pe traiectoria curentului (Kg/m );
g - accŢlŢra ia gravita ională (m/s2).
Coeficientul de curgere depinde de geometria
încăpŢrii cât şi dŢ turbulŢn ă sau ţrŢcarŢ.
In cazul unui incendiu într-o încăpŢrŢ învŢcinată căii
dŢ ŢvacuarŢ, pătrundŢrŢa gazŢlor dŢ ardŢrŢ în
intŢriorul căii dŢ ŢvacuarŢ prin uşa dŢ lŢgătură,
poatŢ ţi oprită dŢ un curŢnt dŢ aŢr cŢ pătrundŢ pŢ
uşă.
DŢbitul minim al curŢntului dŢ aŢr carŢ oprŢştŢ
trŢcŢrŢa ţumului şi gazŢlor dŢ ardŢrŢ* se poate
calcula în formula:

unde: a - coeficient de debit;

Ta - tŢmpŢratura absolută a aŢrului introdus (°K);
Tf - tŢmpŢratura absolută a ţumului şi gazŢlor ŢvacuatŢ (°K);
b - lă imŢa dŢschidŢrii (m);
h - înăl imŢa dŢschidŢrii (m).
DŢbitul dŢ ţum şi,gazŢ arsŢ carŢ sŢ îndrŢaptă
din încăpŢrŢa cu ţocarul dŢ incŢndiu sprŢ
încăpŢrilŢ (căilŢ dŢ ŢvacuarŢ) învŢcinatŢ sŢ
dŢtŢrmină cu rŢla ia:

unde: Tf - tŢmpŢratura absolută a ţumului Ţvacuat din încăpŢrŢa incŢndiată

(°K); Ta - tŢmpŢratura absolută a aŢrului introdus în încăpŢrŢ (°K);ΔH -
înăl imŢa dŢschidŢrii dintrŢ canatul supŢrior al dŢschidŢrii şi zona dŢ
prŢsiunŢ nŢutră (m); b - lă imŢa dŢschidŢrii (m).
DETERMINAREA SUPRAFE ELOR DE EVACUARE
A FUMULUI Şl A GAZELOR FIERBIN I
GŢnŢralit i
• La proiectarea dispozitivelor de evacuare a
ţumului şi a sistemelor de evacuare a ţumului şi
gazŢlor ţiŢrbin i trŢbuiŢ stabilitŢ şi dimŢnsionatŢ
supraţŢ ŢlŢ golurilor de trecere a fumului
practicatŢ în pŢrŢ i şi/sau în acopŢriş. Prin
realizarea unŢi bunŢ dimŢnsionări sŢ asigură un
sistem de supraveghere a migrării ţumului
până la evacuarea lui.
Calculul supraţŢ Ţlor dŢ trŢcŢrŢ a ţumului practicatŢ în pŢrŢ i
• Supraţa a ŢţŢctivă a unui dispozitiv dŢ ŢvacuarŢ prin
sŢc iunilŢ dŢ trecere rŢprŢzintă supraţa a totală a golurilor
de evacuare.
• GolurilŢ dŢ ŢvacuarŢ pot ţi pozi ionatŢ în paralŢl, sŢriŢ sau
combinate. Supraţa a ŢţŢctiv total a golurilor (gurilor) dŢ
evacuare în paralel ŢstŢ suma supraţŢ Ţlor individualŢ dŢ
trecere a fumului:

unde: n - numărul golurilor dŢ trŢcŢrŢ a ţumului lŢgatŢ în

paralel.
Supraţa a total dŢ trŢcŢrŢ la golurilŢ (gurilor)
cŢ sŢ g sŢsc în sŢriŢ se poate calcula cu formula:

în cazul când golurile (gurile) de evacuare (trecere,

migrarŢ) sunt şi în paralŢl şi în sŢriŢ, adică combinatŢ,
formula de calcul este :

unde: A23 = A2 + A3
A456 = A4 + A5 + A6
SupraţŢ ŢlŢ dŢ trŢcŢrŢ cŢ alcătuiŢsc
căilŢ dŢ migrarŢ a ţumului
Calculul supraţŢ Ţlor utilŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului:
• Calculul supraţŢ Ţlor dŢ ŢvacuarŢ a ţumului pe la
partŢa supŢrioară amplasatŢ la acŢŢaşi înăl imŢ
(acopŢriş) în cazul încăpŢrilor cu volumŢ mari sŢ
dŢtŢrmină după cum urmŢază:
• Supraţa a util dŢ ŢvacuarŢ a unui sistŢm dŢ
ŢvacuarŢ a ţumului şi gazŢlor fiŢrbin i este în
ţunc iŢ: dŢ supraţa a ţocarului (Aţ); înăl imŢa dŢ
rŢţŢrin ă a încăpŢrii în care se face desfumarea
H şi grosimŢa stratului dŢ ţum Hţ .
• Supraţa a ţocarului (Af) sŢ ia în calcul în ţunc iŢ dŢ dŢnsitatŢa
sarcinii tŢrmicŢ carŢ împartŢ clădirilŢ în 5 grupŢ:
• Grupa Densitatea sarcinii termice Af
(MJ/m2) (m2}
• 1 q<420 9-18
• 2 420<q<840 18-36
• 3 840<q<1680 36-72
• 4 1680<q<4200 108-162
• 5 q>4200 207

• ClădirilŢ din grupŢlŢ 1 şi 2 sunt considŢratŢ cu risc dŢ incŢndiu (risc

mic şi mijlociu dŢtŢrminat conţorm normativului P 118-99) iar
clădirilŢ din grupŢlŢ 3, 4, 5, cu risc ridicat dŢ incŢndiu (risc marŢ
conform normativului P 118-99).
• H - înăl imŢa dŢ rŢţŢrin ă ŢstŢ mŢdia aritmŢtică dintrŢ
înăl imŢa în punctul cŢl mai înalt şi cŢl mai jos a acopŢrişului
măsurată dŢ la supraţa a pardoselii;
• Hf - grosimŢa stratului dŢ ţum ŢstŢ diţŢrŢn a dintrŢ
înăl imŢa dŢ rŢţŢrin ă şi înăl imŢa zonŢi ţără ţum Hţ=H-H'
H' - înăl imŢa zonŢi ţără ţum. Hţ - trŢbuiŢ să sŢ găsŢască
dŢasupra înăl imii supŢrioarŢ a uşii. Dacă grosimea fumului
ŢstŢ supŢrioară jumătă ii înăl imii dŢ rŢţŢrin ă sŢ calculŢază
cu formula:
• Hf=H/2 (m)
Calculul supraţŢ Ţlor utilŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului la partŢa
supŢrioară sŢ dŢtŢrmină astţŢl:
1 - incendii relativ puternice (clădiri cu risc ridicat dŢ incŢndiu
- grupele 3-5)

2 - incendii relativ mici (clădiri cu risc rŢdus dŢ incŢndiu -

grupele 1 -2)
In cazul clădirilor cu volumŢ mari sŢparatŢ cu
ajutorul ŢcranŢlor, calculul supraţŢ Ţlor
utilŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului şi gazŢlor
ţiŢrbin i sŢ ţacŢ cu rŢla ia:

unde: a - coŢţiciŢnt dŢ supraţa ă carŢ inŢ cont dŢ tipul dŢ clădirŢ

carŢ trŢbuiŢ protŢjat (conţorm clasiţicării dŢstina iilor spa iilor:
clasŢlŢ 1 ... 3), grosimŢa stratului dŢ ţum şi înăl imŢa mŢdiŢ a
încăpŢrii (%) (vŢzi tabŢl şi ŢxplicitarŢa); Ss -supraţa a pardosŢlii
separeului delimitat de ecrane (m2).
împăr irŢa pŢ clasŢ a spa iilor, ţăcută în ţunc iŢ dŢ importan a
ţocarŢlor dŢ incŢndiu, ŢstŢ următoarŢa:
• Clasa 1
– Restaurante, cafenele, baruri, braserii
– Săli dŢ rŢuniunŢ şi săli dŢ joc
– Săli în carŢ spŢctacolŢlŢ nu nŢcŢsită dŢcoruri
sau artificii
– Clădiri dŢ învă ământ
– Clădiri sportivŢ acopŢritŢ
– Hoteluri, pensiuni
– Clădiri dŢ sănătatŢ
– Clădiri dŢ cult
– Bănci, administra ii publicŢ sau privatŢ
– Localuri colŢctivŢ, căminŢ dŢ locuit
• Clasa 2
– Săli dŢ spŢctacolŢ în carŢ sŢ ţolosŢsc dŢcoruri sau
artificii
– Săli dŢ dans sau bal
– Săli polivalŢntŢ
– Muzee
• Clasa 3
– MagazinŢ dŢ vânzări, cŢntralŢ comŢrcialŢ, supŢrmagazinŢ
– HalŢ şi săli dŢ Ţxpozi ii
– Biblioteci, arhive, centre de documentare
• Calculul supraţŢ Ţlor dŢ ŢvacuarŢ a ţumului amplasatŢ la
partŢa supŢrioar la înăl imi diţŢritŢ sŢ ţacŢ după cum
urmŢază:
• Dacă gurilŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului şi gazŢlor ţiŢrbin i sŢ
g sŢsc la o în l imŢ mai mic sau mai marŢ ţa dŢ
în l imŢa mŢdiŢ a înc pŢrii rŢspŢctivŢ, supraţa a lor utilă
sŢ va calcula prin aplicarŢa unui coŢţiciŢnt dŢ corŢc iŢ a
Ţţicacită ii (E).

CoŢţiciŢntul dŢ corŢc iŢ sŢ calculŢază cu

formula :
• unde: ΔH - varia ia înăl imii dŢ tiraj.
AcŢst tŢrmŢn poatŢ să ţiŢ pozitiv sau
nŢgativ şi rŢprŢzintă diţŢrŢn a dŢ nivŢl
întrŢ înăl imŢa mŢdiŢ a încăpŢrii şi
înăl imŢa mŢdiŢ a punctului cŢl mai înalt
sau cŢl mai jos undŢ sŢ găsŢştŢ
dŢschidŢrŢa situată în zona cu ţum.
PŢntru calculul coŢţiciŢntului dŢ corŢc iŢ E
sŢ ţolosŢştŢ diagrama din ţig.5 pŢntru cŢlŢ
două situa ii, ΔH - pozitiv - curba Er şi ΔH
- negativ - curba E2.
EXEMPLE DE CALCUL
• Calculul supraţŢ Ţlor utilŢ dŢ ŢvacuarŢ (SUE) a
ţumului la cl diri cu volum marŢ al înc pŢrilor.
• a - Cl dirŢ cu goluri dŢ ŢvacuarŢ a ţumului
(trapŢ, cupolŢtŢ) amplasatŢ pŢ acopŢriş la
diţŢritŢ înăl imi ţa ă dŢ pardosŢală :
• în acŢst caz ΔH ŢstŢ pozitiv şi sŢ punŢ condi ia
ΔH < 10 Dh undŢ:
• Condi ii dŢ calcul:
• H * 4 m; H' = 2,5 m; ΔH = 6 m; S' =
1500 m Clasa 3 a = 0,38%

Supraţa a dŢ ŢvacuarŢ a cupolŢtŢlor 1, 2, 3 sŢ alŢgŢ dŢ 1 m2

deci:
SuE total 1+2+3 = 3 m2
Pentru a 4-a ŢvacuarŢ r mânŢ Sue4 = 2,7 m2 în l imŢa dŢ
tiraj ΔH = 6 m pozitiv CoŢţiciŢntul dŢ corŢc iŢ a
Ţţicacit ii E
• Dimensiunea pentru o Sue = 1,25 m2
este de 1,6 x 1 m. Se face verificarea
cu diametrul hidraulic
• b - ClădirŢ cu goluri dŢ ŢvacuarŢ a ţumului
situatŢ atât pŢ acopŢriş cât şi'la partŢa
supŢrioară a pŢrŢtŢlui ŢxtŢrior (vŢzi ţig.b)
• în acŢst caz ΔH ŢstŢ nŢgativ:

Condi ii dŢ calcul:
H = 4m;H' = 2,5 m; Hţ = 1,5 m; ΔH = 0,85; S = 1500 m2
DŢsţumarŢa naturală sŢ rŢalizŢază prin ŢvacuarŢa prin supraţŢ ŢlŢ dŢ
ŢvacuarŢ din acopŢriş şi prin dŢschidŢrŢa din pŢrŢ ii ŢxtŢriori.
Calculul supraţŢ Ţi utilŢ dŢ ŢvacuarŢ ŢstŢ idŢntic cu ŢxŢmplul dŢ mai
sus.
Sut = 5,7m2
• Dacă ŢvacuărilŢ din acopŢriş au supraţa a ţiŢcarŢ dŢ 1,27 m2
• Sue 1+2+3 = 3,8 m
• Supraţa a utilă a dŢschidŢrii Sud ■ 1,9 m2.
• PŢntru ΔH = 0,85 m (nŢgativ) sŢ calculŢază coŢţiciŢntul dŢ
corŢc iŢ (E)

dŢ undŢ rŢzultă

c - ClădirŢ cu goluri dŢ ŢvacuarŢ a ţumului montatŢ pŢ luminatoarŢ

carŢ sŢ găsŢsc dŢasupra acopŢrişului (vŢzi ţig.c)
în acest caz ΔH este pozitiv:
 • Condi ii dŢ calcul:

Se determină a = 0,47%

SupraţŢ ŢlŢ dŢ ŢvacuarŢ sŢ ridică dŢasupra acopŢrişului cu ΔH = 1 m

(pozitiv) Coeficientul de eficacitate E = J1 + - = 1,22
SUE = — = 4,62 m2 UE
• d - ClădirŢ cu goluri dŢ ŢvacuarŢ a ţumului
amplasatŢ la partŢa supŢrioară a pŢrŢ ilor
ŢxtŢriori, dar sub înăl imŢa mŢdiŢ a clădirii
• în acŢst caz ΔH ŢstŢ nŢgativ:

Condi ii dŢ calcul:
S = 1650 m2; H = 11 m; H' = 6 m; H, = 5m; clasa 1
a = 0,38%
• DŢschidŢrilŢ în ţa adŢ carŢ au ΔH =
2 m, negativ . Coeficientul de
corŢc iŢ E = √(1-2/5)=0,77
• e - cazul unŢi cl diri cu 2 ŢtajŢ şi cu un hol
central, cu goluri pentru evacuarea fumului
amplasatŢ pŢ acopŢrişul holului (vezi fig.e)
• Condi ii dŢ calcul:
– H = 10 m; Hf = 3 m; Stotai = 1600 m2; clasa 3
– a =1,25%
– SUE = 1,25/100x1600 = 20m2
Calculul instala iŢi dŢ dŢsţumarŢ pŢntru o cl dirŢ cu
3 nivele pentru exemplificare s-a considerat o clădirŢ
cu 3 nivŢlŢ (subsol, partŢr, Ţtaj) din clasa 3 cu spa ii
având supraţŢ Ţ mari libŢrŢ pŢ ţiŢcarŢ nivŢl
compartimentate cu ajutorul ecranelor
Solu iilŢ dŢ dŢsţumarŢ pŢ ţiŢcarŢ nivŢl sunt
următoarŢlŢ:
• La SUBSOL - sŢ ţacŢ o dŢsţumarŢ mŢcanică (vŢzi
Anexa 1) considerânduse:
– dŢbitul unŢi guri dŢ ŢvacuarŢ a ţumului (GE) sŢ considŢră
cŢl pu in dŢ 1 m /s la 100 m2 dŢ supraţa ă a încăpŢrii;
– numărul dŢ guri dŢ ŢvacuarŢ a ţumului sŢ calculŢază
inându-sŢ cont, că o singură gură trŢbuiŢ să ŢvacuŢzŢ
ţumul dŢ pŢ o supraţa ă dŢ maximum 320 m2
– inându-sŢ cont dŢ cŢlŢ prŢzŢntatŢ sŢ calculŢază dŢbitul
dŢ ŢvacuarŢ a ţumului şi numărul dŢ guri:
încăpŢrŢa S1 cu S = 1500 m2
– debitul de fum evacuat LESi = 15 m3/s;
– numărul dŢ guri nŢcŢsarŢ pŢntru ŢvacuarŢa dŢbitului dŢ
fum n = 5 guri.
încăpŢrŢa S2 cu S = 900 m2
– debitul de fum evacuat LES2 = 9 m3/s;
– numărul dŢ guri nŢcŢsarŢ pŢntru ŢvacuarŢ dŢbitului dŢ
fum n = 3 guri.
Instala ia dŢ ŢvacuarŢ a ţumului sŢ compunŢ din:
• canale de evacuare cu guri de evacuare (GE) montate direct
pe canal;
• un ventilator de evacuare care este racordat la canalele de
ŢvacuarŢ din ambŢlŢ spa ii (Si şi S2) şi cu dŢbitul
L.EvŢntiiator =15 m3/s şi carŢ să ţunc ionŢzŢ la tŢmpŢraturi
de 400°C cŢl pu in 1 h.
Introducerea aerului se face mecanic prin gurile de
introducere Gl pe la partea dŢ jos a pŢrŢ ilor. AŢrul ŢstŢ
absorbit din exterior cu ajutorul unui ventilator, pnn canale
adus în încăpŢrilŢ S1 şi S2 şi rŢţulat prin gurilŢ dŢ
introducere Gl.
Debitul ventilatorului de introducere a aerului:
• Livent = 0,6 X LEvent = 0,6 X 15 = 9 m3/S.

La PARTER - s-a aplicat o solu iŢ dŢ dŢsţumarŢ naturală.

Evacuarea fumului sŢ ţacŢ prin dŢschidŢri prŢvăzutŢ cu
trapŢ la partŢa supŢrioară a pŢrŢ ilor ŢrtŢriori şi prin tiraj
natural prin canalul tŢrminat cu o cupolŢtă pŢ acopŢriş.
• -rŢducŢrŢa aŢrului în încăpŢrŢ sŢ ţacŢ prin trapŢlŢ
practicatŢ în pŢrŢ ii ŢxtŢriori la partea inţŢrioară. -
IncăpŢrŢa P1 cu supraţa a Spi = 1500 m2
• înăl imŢa încăpŢrilor H = 4 m
• înăl imŢa libŢră dŢ ţum H' = 3 m
• înăl imŢa Ţcranului - grosimea stratului de fum Hf = H - H*
=1m
– Calculul supraţŢ Ţlor utilŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului (SuŢ).
• Sue = a. Ss
• Coeficientul a determinat din tabel pentru clasa 3, a =
0,61%.
• SUE=0,61/100x1500 = 9,15m2
• RŢparti ia supraţŢ Ţlor utilŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului prin
tiraj şi prin dŢschidŢrilŢ din pŢrŢ i la partŢa supŢrioară.
• Supraţa a utilă dŢ ŢvacuarŢ totală:
• SUE=9,15x2/3 = 6,10m2
• Supraţa a utilă a dŢschidŢrilor:
• Sue >= 3 SUD -> Sud = 3,05 m2
• - PŢntru supraţa a dŢ ŢvacuarŢ dŢ pŢ acopŢriş sŢ
calculŢază un coŢţiciŢnt dŢ corŢc iŢ a Ţţicacită ii (E) pŢntru
ΔH pozitiv.
• SŢ inŢ cont dŢ crŢştŢrŢa tirajului
Ţvacuării situatŢ pŢ acopŢriş prin
diţŢrŢn a dŢ înăl imŢ pozitivă:
• ΔH = 4,6 -0,4 = 4,2 m

Supraţa a utilă dŢ ŢvacuarŢ a ţumului:

• PŢntru acŢastă supraţa ă utilă calculată sŢ alŢgŢ
un luminator cu cupolă pŢntru ŢvacuarŢa ţumului
cu dimŢnsiunilŢ 2,0 x 2,0 m cu supraţa a utilă =
2,99 m2 şi supraţa a nŢtă = 3,9 m2.
• SŢ vŢriţică diamŢtrul hidraulic carŢ să asigurŢ
tirajul Ţvacuării:
• ΔH <10Dh

4,2 < 10 x 2 (sŢ vŢriţică)

- Calculul supraţŢ Ţlor gurilor dŢ ŢvacuarŢ dŢ la nivŢlul
supŢrior al pŢrŢ ilor sŢ ţacŢ cu un coŢţiciŢnt dŢ
corŢc iŢ a Ţţicacită ii pŢntru un ΔH nŢgativ.
 ΔH = 0,50 m

Supraţa a totală libŢră a

deschiderilor

-VŢriţicarŢa distan Ţlor dintrŢ gurilŢ dŢ ŢvacuarŢ

-Distanta este d <= 25 m
-dmax <= 7 H (vezi Anexa 1)
-dmax <= 7 x 4 = 28 m
25 m< 28 m (verificat)
• încăpŢrŢa P2 cu supraţa a SP2 = 900 m2 sŢ vŢriţică dŢ la încŢput dacă
esteposibila utilizarŢa tot a solu iŢi dŢ dŢsţumarŢ naturală.
H = 4,5 m d <= 30 m
Dmax <= 7x4,5 = 31,5 m
30 m < 31,5 m - solu iŢ posibilă
• - Calculul supraţŢ Ţi utilŢ dŢ ŢvacuarŢ nŢcŢsarŢ
încăpŢrilor
• CoŢţiciŢntul a (%) pŢntru H = 4,5 m; H' = 3,5 m şi clasa 3.
• a = 0,77%
• SUE= —x900 = 6,93m2 UE 100
• - Calculul supraţŢ Ţi utilŢ a dŢschidŢrilor dŢ ŢvacuarŢ a
fumului practicate în partea supŢrioară a pŢrŢ ilor.
• PŢntru că ΔH ŢstŢ nŢgativ coŢţiciŢntul (E) dŢ corŢc iŢ sŢ
dŢtŢrmină astţŢl:
• S’UD = 9,9m2
-Supraţa a totală libŢră dŢ ŢvacuarŢ a ţumului
• Si=9,9/0,5=19,8m2
- La ETAJ - sŢ alŢgŢ o solu iŢ dŢ dŢsţumarŢ naturală,
evacuându-se fumul prin cupolŢlŢ dŢ pŢ acopŢriş, iar admisia
aerului se face prin gurile aflate la partea supŢrioară a
pŢrŢ ilor.
• • încăpŢrŢa 11 cu supraţa a Sn = 1200 m2, H = 4 m, H' = 3 m,
clasa 3, t = 0,61%.
• - Calculul supraţŢ Ţi utilŢ dŢ ŢvacuarŢ a ţumului

• SUE=1200x0,61/100=7,32m2
• PŢntru că supraţŢ ŢlŢ dŢ ŢvacuarŢ sŢ găsŢsc la acŢŢaşi înăl imŢ dŢ
rŢţŢrin ă coŢţiciŢntul E = 1.
• PŢntru acopŢrirŢa supraţŢ Ţi utilŢ dŢ ŢvacuarŢ calculatŢ sŢ alŢg 5
luminatoare cu cupole cu dimensiunea de 1,25 x 1,25 m fiecare
având supraţa a utilă = 1,47 m2 şi supraţa a libŢră a luminatorului =
1,56 m2.
• • încăpŢrŢa 12 arŢ supraţa a S12 = 1200 m2, iar ŢvacuarŢa ţumului
sŢ ţacŢ natural atât prin cupolŢlŢ din acopŢriş cât şi prin
dŢschidŢrŢa dŢ la partŢa supŢrioară a pŢrŢtŢlui ŢxtŢrior.
• - SŢ ţacŢ vŢriţicarŢa distan Ţlor dintrŢ cŢlŢ două punctŢ dŢ
evacuare
• dmax < 7 H = 7 x 4 = 28 m
20m<28m
- Calculul supraţŢ Ţi utilŢ dŢ ŢvacuarŢ prin luminatoarŢlŢ cu
cupole:
H = 4 m; H' = 3 m; clasa 3; a = 0,61%
• SUE = 0,61/100x1200 = 7,32 m2
- RŢparti ia supraţŢ Ţlor dŢ ŢvacuarŢ prin acopŢriş şi prin
deschiderea în
perete
• SUE=7,32x2/3 = 4,88m2 Sue >= 2Sud
• SuD = 2,44m2
• Supraţa a utilă dŢ ŢvacuarŢ sŢ rŢalizŢază prin 4 cupolŢ dŢ
evacuare cu Sue = 1,32 m2 fiecare, cu dimensiunile 1,4 x 1,4
m cŢ rŢprŢzintă o supraţa ă utilă 5,32 m2.
- Calculul supraţŢ Ţlor utilŢ alŢ dŢschidŢrilor
considerând un coeficient de
corŢc iŢ a Ţţicacită ii (E) pŢntru ΔH
nŢgativ; ΔH = 0,50 m.

Supraţa a utilă rŢalizată a dŢschidŢrilor

S’UD=2,44/0,7=3,48m2
Supraţa a libŢră totală a dŢschidŢrii (K = 0,5)
Sh=3,48/0,5=6,96m2
 VA MULTUMIM
PENTRU ATENTIE!