BULETINUL CONSTRUCTllLOR

Voi. 6 2002

1. PRESCRIPŢII TEHNICE

• Ghid pentru proiectarea, executarea şi exploatarea dispozitivelor şi

sistemelor de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi din
construcţii în caz de incendiu, indicativ GP-063-01, aprobat de
MLPTL cu ordinul nr. 1615/02.11.2001 ............................................ 5

• Ghid de evaluare a riscului de incendiu şi a siguranţei la foc la săli

aglomerate, indicativ GT-030-01, aprobat de MLPTL cu ordinul nr.
1613/02.11.2001 .......................................................................... 107

• Ghid pentru proiectarea automatizării instalaţiilor din centrale şi

puncte termice, indicativ 1-36-01, aprobat de MLPTL cu ordinul nr.
1614/02.11.2001 .......................................................................... 187

Editat de:
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate INCERC Bucureşti. Nu este
in Construcţii şi Economia Constructiilor permisă
fără
reproducerea integrală sau parţială a materialelor din Buletinul Construcţiilor
consimţământul scris al INCERC Bucureşti.
Bucureşti - Şos. Pantelimon nr. 266 '
Telefon: 2 55 1O 20; 2 55 22 50/179 - redacţie
/102, 108 - difuzare
1
 MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI

Art. 3 - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în

Buletinul Construcţiilor.
ORDINUL NR. 1615
din 02.11.2001 Art. 4 - Direcţia Generală Tehnică în Construcţii va aduce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.

pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid pentru proiectarea,

executarea şi exploatarea dispozitivelor şi sistemel_or de
evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi din construcţii în caz de MINISTRU,
incendiu"
MIRON TUDOR MITREA

Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Coordonare

Generală nr. 3/08.10.2001 şi Avizul Consiliului Tehnico-Ştiinţific
nr. 115/29.06.2000,
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea
nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei,
Ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, emite
următorul

ORDIN

Art. 1 - Se aprobă reglementarea tehnică "Ghid pentru proiectarea,

executarea şi exploatarea dispozitivelor şi sistemelor de
evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi din construcţii în caz de
incendiu"- indicativ GP-063-01, elaborată de IPCT-S.A. şi prevăzută
în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2 - Reglementarea tehnică prevăzută la art. 1 se publică în

Buletinul Construcţiilor prin grija Direcţiei Generale Tehnice în
Construcţii şi în broşura tipărită de IPCT-SA.

2 3
 MINISTERUL DE INTERNE
CORPUL POMPIERILOR MILITARI MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI
IN"SPECTORATUL GENERAL

AVIZ GHID PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA

Nr. 4 din 30.03.2001 ŞI EXPLOATAREA DISPOZITIVELOR ŞI

La cererea INSTITUTULUI DE PROIECTARE, CERCETARE

SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI ŞI A
ŞI TEHNICĂ DE CALCUL ÎN CONSTRUCŢII - IPCT, înregistrată cu GAZELOR FIERBINTI DIN CONSTRUCTll ÎN
numărul 223/06.03.2001, potrivit atribuţiilor ce îi revin conform ' '
prevederilor art. 17, alin. (1), lit. d, din Legea nr. 121/1996 privind
CAZ DE INCENDIU
organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari şi ale art. 16
alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea
INDICATIV: GP-063-01
împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997, modificată şi
completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 114/2000, Inspectoratul
General al Corpului Pompierilor Militari avizează lucrarea „GHID
PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI EXPLOATAREA Elaborat de: IPCT S.A.
DIRECTOR GENERAL: Dr.ing.Dan Căpăţînă
DISPOZITIVELOR ŞI SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI ŞI
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT: lng.Şerban Stănescu
A GAZELOR FIERBINTI DIN CONSTRUCTll ÎN CAZ DE
INCENDIU". ' ' DIRECTOR INSTALATU: lng.Dan Berbecaru
'
ŞEF PROIECT: lng.llinca Bogdan
Avizul se emite în baza: COLECTIV ELABORARE: lng.llinca Bogdan
lng.Luminiţa Dumitrescu
• redactării finale elaborate de către IPCT S.A. Bucureşti, cu
modificările solicitate de către l.G.C.P.M.; lng.Dan Berbecaru
• contractului nr. 35/1999;
•avizului C.T.S. al M.L.P.A.T. nr. 115 din 29.06.2000; Avizat de:
• procesului - verbal nr. 30249 din 30.03.2001, al şedinţei • DIRECTIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCTll
' '
comisiei de avizare a Inspectoratului General al Corpului
Pompierilor Militari. DIRECTOR GENERAL: lng.lon Stănescu
RESPONSABIL: lng.Ligia Forsea
COMANDANTUL CORPULUI POMPIERILOR MILITARI
General de brigadă,
Vladimir SECARĂ Coordonat de:
• A.1.1.R.
LOCŢIITOR AL ŞEFULUI DE STAT MAJOR ŞI ŞEF AL
INSPECŢIEI DE PREVENIRE A INCENDIILOR
PREŞEDINTE: Acad.prof.onorific dr.ing.Liviu Dumitrescu
Colonel,
ing. Ştefan FIRESCU

4 5
 CUPRINS
Cap.1. Generalităţi ..............................................................·................ g
1.1. Obiect. Domeniu de aplicare ....................................... 9
1.2. Pr~zentarea dispozitivelor de evacuare a fumului şi a
sistemelor de evacuare a fumului şi a gazelor
fierbinţi.. „ „. „ ...... „ .......... „ „. „ „. „ ....... „ „ „ ..... „ „ .. „ ... 1o
Cap.2. Performanţe pentru dispozitivele şi sistemele de
evacuare a fumului (desfumare) şi a gazelor fierbinti în
caz de incendi_u ...................................... „ „ ......... „ „ ...... :.'11
2.1. Limitarea propagării fumului şi protecţia utilizatorilor .. 11
Cap.3. Principii de realizare a dispozitivelor de evacuare a
fumului şi a sistemelor de evacu'are a fumului şi a
gazelor fierbinţi ............................................................... 12
3.1. Soluţii de desfumare şi evacuare a fumului şi a
gazelor fierbinţi ....................................................... 12
3.2. Sisteme de evacuare a fumuh..ii şi introducere a
aerului .„ ... „.„„„„.„„„.„.„„.„„„.„ ... „.„„ ... „„„.„„„ 16
3.3. lntr~rea în funcţiune a dispozitivelor de desfumare şi
a sistemelor de evacuare a fumului şi gazelor
fierbinţi ................ .„.„„.„„„ .... „„.„„„„„„ ... „„„„.„„ 17
3.4. Elemente componente de evacuare a fumului şi
gazelor fierbinţi ale sistemelor. Elemente de protecţie
a golurilor„ „„ „„„„„„„„. „ „„. „„. „ ... „„„„ .... „„ ..... „. 19
6 t
Cap.4. Instalaţiile electrice, de automatizare şi semnalizare
aferente dispozitivelor şi sistemelor de evacuare a
fumului (desfumare) şi gazelor fierbinţi ......................• 26
4.1. Instalaţii electrice aferente construcţiilor „.„„„„.„„.„ 26
4.2. Instalaţii de semnalizare a incendiului şi alarmare„„ 31
Cap.5. Dimensionarea dispozitivelor şi sistemelor. de evacuare
a fumului şi a gazelor fierbinţi ....................................... 33
5.1. Generalităţi „„ .. „„.„„„„ .... „„.„„„.„.„ .. „ .... „ ... „„ .. „ ... 33
5.2. Regimul de presiune „„„„ .. „„.„„„„.„„.:„ .. „„ .. „„„.„ 34
5.3. Determinarea debitelor de aer introdus şi a debitelor
de fum şi gaze fierbinţi evacuate „ .. „ „ „. „ „„ „ „. „. „. „ „ 39
5.4. Determinarea suprafeţelor de evacuare a fumului şi a
gazelor fierbinţi „ „ „„„. „ „ „„„„. „„„. „ „„„ „. „ „ „„ „ „ „ „ „„„. 40
5.5. Exemple de calcul .„„„„„.„„„.„„„„„„„„„.„„.„„.„.„ 47
Cap.6. Exploatarea şi întreţinerea dispozitivelor de evacuare a
fumului şi a sistemelor de evacuare a fumului şi a
gazelor fierbinţi ............................................................... 60
6.1. Verificarea tehnică a sistemelor de desfumare „ „„ „. 60
6.2. Întreţinerea şi inspectarea periodică a sistemelor de
desfumare .„ .. „.„„„ .. „„„.„ .... „„ ..... „ .. „„„„ ... „ ....... 61
Cap.7. Protecţia şi siguranţa în cazul utilizării dispozitivelor de
evacuare a fumului şi a sistemelor de evacuare a
fumului şi gazelor fierbinţi .......... „ ...•....•...... „ .......•........ 63
 ANEXE
GHID PENTRU PROIECTAREA, EXECUTAREA ŞI Indicativ
ANEXA 1 - Protecţia căilor de evacuare contra propagam EXPLOATAREA DISPOZITIVELOR ŞI SISTEMELOR GP 063-01
fumului şi gazelor fierbinţi .... „„ ............................... 71 DE EVACUARE A FUMULUI ŞI A GAZELOR
FIERBINŢI DIN CONSTRUCŢII ÎN CAZ DE INCEDIU

ANEXA 2 - Soluţii de utilizare a dispozitivelor de evacuare a

fumului şi a sistemelor de evacuare a fumului şi
gazelor fierbinţi la clădiri publice ............................ 83
Cap.1. GENERALITĂŢI
ANEXA 3 - Terminologie .............................................................. 95

ANEXA 4 - Lista reglementărilor conexe .............. :...................... 100 1.1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.1.1. Prevederile prezentului ghid se aplică la proiectarea,

executarea şi exploatarea dispozitivelor de evacuare a fumului şi a
sistemelor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi rezultate în caz de
incendiu în clădiri.
Ghidul este destinat proiectanţilor, executanţilor, verificatorilor
de proiecte şi utilizatorilor de astfel de sisteme şi instalaţii.

1.1.2. La proiectarea şi realizarea dispozitivelor de evacuare a

fumului şi sistemelor de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi se vor
respecta şi prevederile din reglementările tehnice "Normativ de
siguranţă la foc a construcţiilor" P118-99 şi "Manual privind
exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor normativului
P 118", indicativ MP 008-2000.

Elaborat de: Aprobat de:

INSTITUTUL DE PROIECTARE, MINISTRUL LUCRARILOR PUBLICE,

CERCETARE ŞI TEHNICA DE TRANSPORTURILOR ŞI LOCUINŢEI
CALCUL ÎN CONSTRUCŢII Cu ordinul nr: 1615102.11.2001
IPCT-SA

8 9
 --
1.2. PREZENTAREA DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A
FUMUl;.UI ŞI A SISTEMELOR DE EVACUARE A
FUMULUI ŞI A GAZELOR FIERBINTI
' '
1.2.1. Evacuarea fumului (desfumarea) din clădiri se poate
face prin:
- goluri (guri de evacuare a fumului) dispuse în fatadele
clădirilor, libere sau închise cu dispozitive care se d~schid
automat în caz de incendiu;
- dispozitive de închidere a golurilor de evacuare fum (voleţi,
panouri, trape) cu deschidere automată dispuse în
acoperişul clădirii sau în treimea superioară a pereţilor de
închidere;
- canale (ghene) pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi;
- guri racordate prin canale (ghene) la ventilatoare de
evacuare a fumului;
- asigurarea şi realizarea suprapresiunii în spaţiul protejat de
fum.
Cap.2. PERFORMANŢE PENTRU DISPOZITIVELE ŞI SISTEMELE
DE EVACUARE A FUMULUI (DESFUMARE) ŞI A GAZELOR
FIERBINTI, ÎN CAZ DE INCENDIU
2.1. LIMITAREA PROPAGĂRII FUMULUI ŞI PROTECŢIA
UTILIZATORILOR
2.1.1. În alcătuirea construcţiilor şi instalaţiilor trebuie avut în
vedere criteriul de performanţă referitor la preîntâmpinarea (limitarea)
propagării fumului în funcţie de:
- degajările de fum şi de gaze fierbinţi;
- etanşeitatea la fum.
2.1.2. Procesul de deplasare a fumului în clădire în caz de
incendiu poate fi prevăzut cu un grad acceptabil de probabilitate dacă
se ţine cont de următorii factori principali:

1.2.2. Evacuarea fumului şi a gazelor fierbinti se realizează - caracteristicile clădirii respectiv ale elementelor de construcţii
prin sisteme prevăzute în acoperiş, alcătuite din dispozitive de şi instalaţii în măsura în care acestea pot constitui căi de
evacuare şi ecrane verticale coborâte sub tavan. propagare a fumului şi gazelor fierbinţi sau sunt obstacole în
calea acestora;
1.2.3. Circulaţia aerului în spaţiul considerat şi evacuarea - locul de izbucnire şi fazele de dezvoltare a incendiului;
fumului în raport cu aerul introdus se poate realiza în următoarele - comportarea persoanelor aflate în clădire, în cazul producerii
variante: unui incendiu;
• introducere naturală, organizată aer - evacuare naturală, - condiţiile atmosferice.
organizată a fumului;
• introducere mecanică aer - evacuare naturală, organizată 2.1.3. Pentru asigurarea condiţiilor de siguranţă la foc în
a fumului; clădiri, propagarea fumului poate fi frânată sau limitată prin:
• introducere naturală organizată aer - evacuare mecanică a
fumului; - etanşeitatea elementelor de compartimentare a clădirii;
• introducere mecanică aer - evacuare mecanică fum. - crearea de suprapresiune sau de curenţi de aer proaspăt cu
circulaţia în sens opus direcţiei de mişcare naturală a
fumului.

10 11
 2.1.4. Asigurarea gradului de securitate pentru construcţie şi
utilizatorii acesteia impune realizarea unui sistem de securitate
complex alcătuit din elementele componente, selectate corespunzător
şi adaptate nevoilor reale de siguranţă în funcţionarea obiectului
protejat.
Indiferent de gradul de tehnicitate a sistemului de evacuare
adoptat prin proiectare şi realizat, fiabilitatea acestuia se verifică prin
controale periodice şi exerciţii practice.
2.1.5. Protecţia oamenilor, pompierilor şi a echipelor de
intervenţie din clădirile incendiate (în general a utilizatorilor) se
realizează prin:
- detectarea şi semnalizarea prezenţei fumului produs de
incendiu;
- asigurarea utilizării în siguranţă a căilor de evacuare prin
evacuarea fumului sau împiedicarea pătrunderii fumului în
acestea;
- evacuarea fumului pentru asigurarea conditiilor de interventie
în caz de incendiu. ' '
Cap.3. PRINCIPII DE REALIZARE A DISPOZITIVELOR DE
EVACUARE A FUMULUI ŞI A SISTEMELOR DE EVACUARE A
FUMULUI (DESFUMARE) ŞI A GAZELOR FIERBINŢI
3.1. SOLUŢII DE DESFUMARE ŞI DE EVACUARE A
FUMULUI ŞI A GAZELOR FIERBINTI
I
3.1.1. Desfumarea spaţiilor, încăperilor şi zonelor în care s-a
produs. fum dato~at incendiului se poate realiza natural - organizat,
mecan~c sau_ ~nn combinarea celor două (natural - organizat _
mecanic) urmarmdu-se următoarele:
12
- circulaţia aerului în spaţiul considerat prin introducerea de
aer proaspăt şi evacuare fum;
- crearea unei diferenţe de presiune între volumul încăperilor
ce trebuie protejate şi volumul încăperii cu risc de incendiu;
încăperile cu risc de incendiu se vor găsi în depresiune faţă
de încăperile vecine.
Desfumarea prin tiraj natural - organizat
3.1.2. Desfumarea prin tiraj natural a unei încăperi se
realizează prin admisie de aer şi evacuări de fum, circulaţia aerului
realizându-se datorită presiunii termice.
3.1.3. Introducerea aerului proaspăt în spaţiile . care se
desfumează se realizează prin:
- goluri (guri) ale încăperilor care se desfumează practicate în
fatadele clădirilor;
- uŞile încăperilor care se desfumează practicate în pereţii
exteriori ai construcţiilor;
- încăperi, coridoare, tampoane, sasuri, circulaţii orizontale în
suprapresiune sau cele la care admisia aerului exterior se
face uşor, prin ferestre sau grile;
- scări interioare deschise;
- goluri (guri) de introducere racordate la canale (ghene).
Canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului în caz de
incendiu trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice generale din
Normativul P 118.
3.1.4. Evacuarea fumului se realizează prin:
- goluri (guri) în faţade sau acoperiş, libere sau închise, cu
dispozitive care se deschid automat şi posibilităţi de
acţionare manuală de la distanţă în caz de incendiu;
- guri racordate la canale (ghene).
13
 --
3.1.5. Suprafaţa liberă normată a dispozitivelor pentru
evacuarea fumului, în caz de incendiu, se stabileşte conform prevederilor
"~ormativului de siguranţă la foc" P 118 şi a metodologiei de calcul
din prezentul normativ {asigurându-se suprafaţa cea mai mare).
3.1.6. Golurile {gurile) de introducere {admisie) a aerului şi
cele de evacuare a fumului se repartizează alternat, distribuindu-se
cât mai uniform posibil în spaţiul protejat, astfel încât să asigure buna
circulaţie a aerului şi evacuarea fumului din încăpere.
3.1. 7. Golurile de ventilare naturală neprevăzute cu elemente
de închidere, practicate în acoperiş sau în treimea superioară a
pereţilor exteriori, se includ în suprafaţa liberă necesară desfumării.
G~lurile ~e ven~ilare trebuie menţinute permanent deschise şi totodată
~s1gurat~. securitatea lor la intruziuni şi efracţie precum şi protectia la
intempern. '
3.1.8. Dispozitivele de protecţie a golurilor {gurilor) pentru
desfumare {voleţi, panouri, trape etc.) trebuie să fie în poziţia de
aşteptare. Ele _se realizează din materiale CO {CA 1), etanşe la foc,
pentru cele de introducere a aerului şi rezistente la foc, pentru cele de
evacuar~, având rezistenţa la foc normată {dar cel puţin egală cu a
canalAului pe ~~re sunt montate). Pentru golurile prevăzute în acoperiş
sau in pereţ11 exteriori, aceste condiţii nu sunt obligatorii. Voletii
funcţionează fie în sistem glisant fie pivotat. ' 3.1.17. Dispozitivele de acţionare a voleţilor de protecţie se
3.1.9. Acţionarea automată a dispozitivelor de închidere a
golurilor de evacuare a fumului sau de admisie a aerului se dublează
cu comandă manuală.
Desfumarea mecanică
3.1.10. ~e~fumarea prin tiraj mecanic se asigură prin
evacuar~a mecanica a fumului şi introducerea naturală sau mecanică
a aeru~u~ sau evac~area natural-organizată a fumului şi introducerea
mecanica a aerului, astfel încât să se asigure circulatia aerului în
spaţiul protejat şi evacuarea fumului. ' toate condiţiile specifice desfumării.
14
Desfumarea mecanică poate fi asigurată şi prin realizarea
suprapresiunii în spaţiul protejat de fum.
3.1.11. Evacuarea fumului se asigură prin guri de evacuare
racordate prin canale {ghene) la un ventilator de evacuare.
3.1.12. Introducerea mecanică a aerului se face prin guri de
introducere racordate prin canale {ghene) la un ventilator de
introducere, care trebuie să asigure minimum 60% din debitul de aer
evacuat.
3.1.13. Canalele de evacuare a fumului trebuie să
îndeplinească condiţiile tehnice din normativul P 118.
3.1.14. Viteza aerului în g!Jrile de introducere nu va depăşi 5 m/s.
3.1.15. Gurile de desfumare trebuie să fie protejate cu voleţi
de închidere din materiale CO (CA 1), etanşe la foc la introducere şi
rezistente la foc la evacuare, în poziţia de declanşare, cu rezistenţă la
foc egală cu cea a canalului {ghenei).
3.1.16. Raportul dintre laturile unei guri (deschideri)
rectangulare de introducere sau evacuare trebuie să fie în
concordanţă cu dimensiunile canalului, dar nu va fi mai mare de 2.
realizează cu acţionare manuală şi automată şi trebuie să asigure
punerea automată în funcţie a ventilatoarelor de desfumare.
3.1.18. Ventilatoarele de evacuare a fumului trebuie astfel
realizate încât să poată funcţiona la temperatura de 400°C a gazelor
fierbinţi, cel puţin o oră. Legătura dintre ventilator şi canal {ghenă) se
realizează din materiale CO (CA 1).
3.1.19. Sistemul de ventilare mecanică sau de climatizare al
unei construcţii poate fi utilizat, în totalitate sau parţial, şi pentru
evacuarea fumului produs în caz de incendiu numai dacă îndeplineşte
15
 3.3. INTRAREA ÎN FUNCTIUNE
, A DISPOZITIVELOR DE
3.2. SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI ŞI DESFUMARE ŞI SISTEMELOR DE EVACUARE A
INTRODUCERE A AERULUI FUMULUI ŞI GAZELOR FIERBINŢI

3.2.1. Pentru asigurarea controlului propagării fumului pe căile
de evacuare în spaţiile mari necompartimentate, atriumuri şi încăperi
se aplică condiţiile tehnice şi metodele de protecţie precizate în
normativul P 118, manualul MP 008 şi după caz prezentul ghid (Anexa
1 şi 2).
3.2.2. Deschiderile în faţadă pot constitui atât guri de
introducere a aerului cât şi guri de evacuare a fumului în cazul
desfumării prin tiraj natural organizat dacă respectă condiţiile de
amplasare precizate (fig.3.2.2) şi dacă au suprafeţele necesare.
Condiţiile de amplasare sunt:
- suprafaţa liberă de evacuare a fumului se găseşte deasupra
liniei de plan neutru;
- z' ~ z/2 şi z' ~ 1,80 m unde: z - înălţimea încăperii
z'- înălţimea zonei libere de fum
3.3.1. Dispozitivele care protejează golurile de evacuare a
fumului şi gazelor fierbinţi şi de introducere a aerului trebuie să fie
realizate cu acţionare automată şi/sau manuală.
3.3.2. Comanda dispozitivelor de protecţie a golurilor se poate
realiza:
- termic prin ruptură termică (fuzibil};
- pneumatic prin acţionare mecanică (servomotor electric sau
pneumatic);
- electromagnetic (cu întrerupere de curent cu impuls de
curent la palete sau cu efect rotativ);
- manual.
3.3.3. Ansamblul sistemelor de acţionare trebuie să se
găsească în exteriorul canalelor de evacuare a fumului şi gazelor
fierbinţi, cu excepţia dispozitivelor cu declanşare termică.
Axele pivoţilor şi glisierele trebuie să fie astfel realizate încât
să permită funcţionarea lor fără ungere.
Dispozitivul de acţionare nu trebuie să permită punerea în
funcţiune printr-o simplă împingere în organul mobil al acestuia.

plan neutru După utilizare, rearmarea elementelor de protecţie trebuie să

se facă uşor.

3.3.4. Modul de funcţionare a comenzii dispozitivelor de

obturare a golurilor se poate face astfel:
r
- comanda prin dispozitiv termic asigură funcţionarea
sistemului prin ruperea unei legături mecanice la creşterea
temperaturii. Dispozitivul de ruptură termică se amplasează
Fig.3.2.2. Deschiderrpe aceeaşi faţadă pentru evacuarea fumului şi
într-un loc uşor de remarcat fără să necesite reglaj;
introducerea aerului

16 17
 ansamblul cu fuzibil trebuie să prezinte o inerţie termică cât
mai redusă;
- comanda prin dispozitiv pneumatic este alcătuită dintr-o
butelie de gaz comprimat de unică folosinţă şi de capacitate
care să asigure deschiderea mai multor elemente de
protecţie în acelaşi compartiment de desfumare.
Sistemul de pornire a buteliei de gaz comprimat trebuie să
fie un dispozitiv simplu de comandă manuală.
- comanda cu dispozitiv electropneumatic se face prin
electrovane; acţionarea organelor de protecţie se asigură
prin lipsa presiunii aerului asupra servomotorului şi prin lipsa
alimentării electrice asupra electrovanelor de comandă.
Comanda dispozitivului electropneumatic este posibilă numai
pentru un singur spaţiu;
- comanda electromagnetică a dispozitivelor se poate face în
două moduri:
- prin lipsă de curent;
- prin alimentarea cu curent (comandă prin impulsuri
electrice);
- comanda prin servomotor electric este o comandă rapidă,
timpul necesar pentru trecerea de la poziţia de aşteptare la
cea de funcţionare este sub 3 secunde.
3.3.5. Comanda manuală, centralizată sau locală a
dispozitivelor de deschidere, poate fi realizată prin sistem mecanic,
electric, pneumatic sau hidraulic.
În funcţie de tipul construcţiei, performanţele sistemului de
acţionare şi prevederile reglementărilor, comanda manuală
centralizată trebuie amplasată la serviciul de pompieri sau la un acces
principal al construcţiei (încăperii).
3.3.6. Comanda automată a dispozitivelor de protecţie a
golurilor (gurilor) trebuie asigurată de instalaţia de semnalizare a
incendiilor din încăperea sau spaţiul respectiv sau de dispozitive locale
(fuzibil), atunci când nu se prevăd instalaţii de semnalizare.
18
3.3.7. Deschiderea automată a dispozitivelor de evacuare a
fumului şi gazelor fierbinţi, în caz de incendiu se poate face individual
sau în grup.
3.3.8. Alimentarea ventilatorului de evacuare a fumului trebuie
făcută astfel încât orice incident electric să nu-i afecteze funcţionarea
în caz de incendiu. Din acest motiv se recomandă ca alimentarea să
se facă cu conductori sau cabluri rezistente la flacără.
3.4. ELEMENTE COMPONENTE ALE SISTEMELOR DE
EVACUARE A FUMULUI ŞI GAZELOR FIERBINŢI.
ELEMENTE DE PROTECŢIE A GOLURILOR
3.4.1. Elementele componente ce alcătuiesc sistemele de
evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, precum şi alte elemente de
protecţie la foc conexe pot fi:
3.4.1.1. Trapă - dispozitiv pentru evacuarea fumului ce se
găseşte la partea superioară a construcţiei şi care poate fi acţionată
manual (prin apăsarea unui buton de comandă) sau automat (la
sesizarea unui detector de fum sau de temperatură, fuzibil etc.).
L
L - lăţime
H - înălţime
a - unghiul de deschidere
19
S9 =H x L (m 2 ) - suprafaţă geometrică performante, existând pierderi din debitul de aer sau fum
Sd =L X H X sin a (m 2) - suprafaţă deschisă datorate porozităţii materialelor de construcţie. Acest defect
Sd1=(L x H x sin a) + (H x cos a) (H x sin a) este mai grav la conductele de evacuare a fumului, care
- suprafaţă laterală a trebuie să fie etanşe. Pentru îmbunătăţirea soluţiei s-ar putea
deschiderii folosi canale din tablă spiralate aşezate în interiorul ghenei.
Su = S1 x 0,5 - suprafaţă utilă Astfel conductele asigură necesităţile aeraulice, iar ghena
S1=suprafaţa liberă (suprafaţa cea mai mică din valorile lui Sd şi Sdi· este rezistentă la foc.

Dispozitivele cu deschidere exterioară practicate la partea

superioară a clădirii, pot fi de diferite tipuri:

- fereastră: · • oscilantă cu articulaţie la mijloc

• basculantă cu articulaţie inferioară
• oblon cu articulaţie superioară
• pivotantă cu articulaţie laterală
• de acoperiş tip VELUX

- vol.ţt - ramă cu jaluzele montată în perete;

- luminatoare de acoperiş cu cupoletă.

3.4.1.2. Uşi rezistente la foc sunt elemente mobile de protecţie
a golurilor de circulaţie funcţională din pereţi care au rolul de a limita
extinderea incendiului şi de a opri trecerea fumului în spaţiile ce
trebuie protejate, alcătuite şi echipate conform reglementărilor
specifice.
3.4.1.3. Canale utilizate în sistemele de evacuare a fumului şi
a gazelor fierbinţi se realizează din materiale incombustibile CO/(A 1)
rezistente la foc min.15 minute, dacă reglementările nu prevăd condiţii
mai restrictive.
Ele pot fi:
- canale colectoare colective (vezi fig.3.4.1.3a) ce formează o
ghenă cu pereţii din materialele utilizate la constructia
pereţilor clădirii respective (beton, zidărie de cărămidă etc
0
··~-
bC.,,.....,oomportmonlo
Fig.3.4.1.3a Canal colectiv Fig.3.4.1.3b Canal colector
compartimentat
- canalul colector compartimentat (vezi fig.3.4.1.3b) se
compune dintr-un canal central la care se racordează canale
individuale pe înălţimea unui etaj.
În cazul unui incendiu la un nivel inferior gurile situate la
nivelele superioare vor avea rolul de regulator de tiraj şi aerul
extras de la alte etaje diluează şi răceşte fumul evacuat.
Sistemul are dezavantajul pentru ultimele nivele unde poate
să apară fenomenul de refulare care riscă să umple cu fum
aceste etaje. Acest fenomen se produce dacă ecartul de
temperatură dintre exterior şi interior este scăzut (în timpul

.). verii).
Calităţile aeraulice ale acestor canale nu sunt foarte

20 21
 Din această cauză, canalele de acest timp nu trebuie
montate decât la clădiri cu maximum 5 nivele.
De asemenea, în timpul iernii se pot produce curenţi de aer
rece, inconfortabili pentru ocupanţi care au tendinţa să
obtureze gurile. Aceste guri se pot echipa cu voleţi (rame cu
jaluzele) comandate automat de detectori de fum care să le
deschidă.
3.4.1.4. Ventilatoarele trebuie să evacueze fumul la 400°C
timp de minim 1 h.
Menţinerea în funcţiune a ventilatoarelor de evacuarea fumului
în tot timpul incendiului, păstrând şi performanţele aeraulice, se face
prin alimentarea de la o sursă electrică normală şi o sursă electrică de
rezervă.
Canalele care se racordează la ventilatoare se realizează din
materiale rezistente la foc. Această condiţie nu se respectă dacă
canalele se găsesc într-o ghenă a construcţiei, care este executată din
materiale de construcţie rezistente la foc.
3.4.2. Dispozitivele de actionare electrică a elementelor
componente ce alcătuiesc sistemele de evacuare a fumului şi gazelor
fierbinţi, după caz, trebuie să asigure şi funcţionarea sistemului de
evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi prin centrală de comandă şi
supraveghere, la care se vor conecta:
- detectoare optice de fum;
- detectoare de temperatură;
- butoane de comandă manuală a sistemelor şi instalaţiilor
necesare ventilării zilnice;
- butoane de comandă prioritară a deschiderii trapelor.
3.4.2.1. Dispozitive electrice de acţionare a trapelor,
ferestrelor, voleţilor, obloanelor
Dispozitivele electrice de acţionare sunt proiectate pentru
acţionare pe o singură latură (pentru trape cu L ~ 150 cm) sau pe
două laturi (L > 150 cm).
22
Se utilizează dispozitive cu cremalieră sau lanţ.
Motoarele electrice ale acestor dispozitive sunt protejate la
sarcină şi au limitator electric de cursă încorporat, realizându-se cu
grad de protecţie IP 6.
Alimentarea cu energie electrică se face la 220 V sau 24 V.
3.4.2.2. Butoanele de comandă
Butoanele de comandă (prioritară a trapei) sunt înglobate în
cutii din materiale plastice rezistente, prevăzute cu geam casabil,
pentru montare aparentă sau îngropată.
Cutia poate conţine şi o tastă pentru închiderea trapelor şi
două diode: una roşie pentru semnalizarea închiderii şi una verde
pentru funcţionarea normală. Se poate face şi o semnalizare sonoră
cu declanşare automată şi o diodă electroluminiscentă - LED, pentru
afişarea deranjamentelor.
3.4.2.3. Butoanele de comandă manuală a ventilării curente
Butoanele de comandă manualăa ventilării, cu poziţiile
"deschise-închise", se utilizează pentru ventilarea curentă, fără
funcţionare după căderea sursei de alimentare cu energie electrică de
bază.
Butoanele sunt constructiv de tip dublu basculant, în montaj
aparent sau îngropat, livrare opţională cu cheie de asigurare.
Funcţiunile de închidere, deschidere, oprire pot fi afişate prin
diodă electroluminiscentă (LED).
3.4.2.4. Detectoare optice de fum
De regulă, detectoarele optice de fum comandă automat
deschiderea trapelor la o concentraţie a fumului de 3%.
Detectoarele sunt alimentate la 8-28 Vcc, sau după caz la
tensiunea indicată de producător sunt construite cu celulă fotoelectrică
şi operează pe principiul difuzării luminii şi afişaj individual în caz de
funcţionare.
23
 3.4.2.5. Detectoare de temperatură

Detectoarele de temperatură sunt utilizate pentru deschiderea

automată a unei trape la atingerea temperaturii de 70°C (90°; 100°C).

3.4.2.6. Centralele de comandă pentru evacuarea fumului şi a

gazelor fierbinti

Centrala de comandă este capabilă să primească semnale de

la un număr nelimitat de butoane de acţionare sau detectoare de
incendiu. Circuitele între centrală şi butoanele de comandă sunt
conectate în sistem închis.
Centrala este prevăzută în afară de alimentarea de bază, cu o
alimentare de rezervă prin baterii de acumulatori, sistemul trecând
automat pe rezervă.

3.4.2. 7. Dispozitive de închidere automată (magnetică) a uşilor

rezistente la foc

Rolul uşilor rezistente la foc este de a limita extinderea U'fl glunll cu un dltpo111h cM lndMdefe 8Ulomali li bulon de ac\iOA8r• manuală
incendiului şi a opri trecerea fumului în spaţiile care trebuie protejate.
Fig. 3.4.2.7.1
Dispozitivele de închidere automată a uşilor rezistente la foc Instalare
se compun din:

- detectorul de fum sau alt sistem, care iniţiază comanda de

acţionare;
- butonul de comandă manuală;
- dispozitivul magnetic cu placă de
- panoul de comandă a închiderii.
reţinere;
-
......
0.-
„_,.
„rac.......
lJtilHlllonll
:im
Pentru utl mal lnatte 3 m M JokJM11;
mnl multe delecloare de lum, deoarece
\.l'Mlt n&gwl o lnlltlml dl MllNI 2 m.

Detectorul de fum amplasat în apropierea uşii, supraveghează

o suprafaţă de 100 m2 în faţa uşii şi activează o alarmare atunci când
particulele de fum ajung la valoarea de 3% din volum. Dispozitivul de Fig. 3.4.2.7.2
comandă acţionează automat, permiţând închiderea uşii (fig.3.4.2.7.1).
Modul de instalare a detectorilor de fum ce acţionează
mecanismul de închidere automată a uşii este prezentat în
fig.3.4.2.7.2.
24 25
 Cap.4. INSTALAŢII ELECTRICE, DE AUTOMATIZARE ŞI alimentare de rezervă poate fi o altă sursă de energie electrică

SEMNALIZARE AFERENTE DISPOZITIVELOR ŞI SISTEMELOR DE independentă faţă de prima (baterie cu acumulatori etc.).
EVACUARE A FUMULUI (DESFUMARE) ŞI ~AZELOR FIERBINŢI
Alegerea variantei de alimentare se va face în funcţie de
,.
4.1. INSTALATU ELECTRICE AFERENTE încadrarea consumatorilor din clădire.
CONSTRUCŢIILOR
4.1.2.2. Căile de alimentare a tabloului instalaţiei de evacuare
a fumului, respectiv de ventilare pentru evacuarea fumului se
4.1.1. Dispoziţii generale
amplasează pe trasee ferite de pericol de incendiu, conform

4.1.1.1. Instalaţiile electrice aferente construcţiilor se normativului I 7.

În cazul în care se prevăd două căi de alimentare, acestea se
proiectează şi execută astfel încât să nu contribuie la producerea şi
dispun pe trasee separate sau se protejează împotriva focului prin
propagarea incendiilor, în conformitate cu reglementările de
amenajări constructive de separare, astfel încât avarierea unei căi să
specialitate I 7, P 118, I 18.
nu poată provoca întreruperea în alimentarea cu energie electrică a
Instalaţiile electrice aferente construcţiilor vor fi
celeilalte căi.
corespunzătoare riscului şi categoriei de pericol de incendiu,
destinaţiei şi mediului respectiv, potrh~it reglementărilor tehnice
4.1.2.3. Coloanele tabloului de distribuţie al sistemului de
specifice.
evacuare mecanică a fumului se leagă înaintea întreruptorului general
sau a siguranţelor generale ale tabloului din care se alimentează.
4.1.2. Alimentarea cu energie electrică

4.1.3. Instalaţii electrice de iluminat

4.1.2.1. Alimentarea cu energie electrică a utilajelor şi
echipamentelor de acţionare a dispozitivelor de evacuare a fumului ori
4.1.3.1. Instalaţiile
electrice de iluminat aferente zonelor
a instalaţiilor de ventilare utilizate pentru evacuarea fumului se asigură
prevăzute cu dispozitive şi sisteme de evacuarea fumului şi gazelor
după caz în funcţie de categoria de importanţă a clădirii, destinaţie şi
fierbinţi vor avea prevăzute iluminat de siguranţă pentru intervenţie.
de condiţiile specifice de siguranţă la foc, conform normativului I 7 şi
reglementărilor specifice:
4.1.3.2. Dozele de legături ale circuitelor iluminatului de
siguranţă vor fi separate de cele ale iluminatului normal.
a) pe o singură cale de alimentare, racordată la un post de
transformare al sistemului energetic naţional, dintr-o centrală
electrică, reţeaua de joasă tensiune a furnizorului prin firida de 4.1.4. Instalaţii electrice de forţă şi automatizare
branşament sau tabloul general de distribuţie al clădirii (dacă
acesta este amplasat astfel încât funcţionarea lui nu este 4.1.4.1. Elementele de construcţie (referitor la alcătuiri
periclitată în caz de incendiu în clădirea respectivă); constructive şi limitarea propagării focului şi a fumului) şi modul de
b) pe două căi de alimentare, în situaţiile în care se prevăd pozare a instalaţiilor electrice aferente evacuării mecanice a fumului
dispozitive de siguranţă la foc cu dublă alimentare, sursa de trebuie să fie adecvate, pentru a rezista la temperaturile extreme
alimentare de bază va fi asigurată conform pct.a), iar sursa de degajate, precum şi la vânt, trepidaţii şi mişcări ale clădirii, ploaie,

26 27
grindină, zăpadă, gheaţă, coroziunea mediului, praf etc. Pentru
preîntâmpinarea acţionărilor incorecte, elementul de activare a
evacuării fumului trebuie ales corespunzător întregii game a condiţiilor
ambientale.
4.1.4.2. Instalaţiile, dispozitivele şi echipamentele utilizate
pentru evacuarea mecanică a fumului (desfumare) în caz de incendiu
vor corespunde condiţiilor specifice şi vor fi după caz, agrementate
tehnic.
4.1.4.3. Menţinerea în funcţiune a ventilatoarelor de
desfumare este necesară pe timpul a cel puţin o oră de la sesizarea
(semnalizarea) incendiului, respectiv punerea în funcţiune a acestora.
4.1.4.4. Oprirea unuia sau mai multor ventilatoare trebuie să
poată firealizată din cel puţin două puncte ale instalaţiei; una dintre
aceste două comenzi de oprire trebuie să fie obligatoriu amplasată
într-o zonă direct accesibilă din exterior.
4.1.4.5. Punerea în funcţiune a sistemului de desfumare a
clădirilor înalte trebuie să se facă automat prin declanşarea
detectoarelor de incendiu. Aceste detectoare comandă:
elemente de compartimentare antifoc şi rezistente la foc:
închiderea uşilor rezistente la foc, a
ascensoarelor cu funcţionare normală şi uşilor
de separare ale încăperilor tampon;
închiderea clapetelor antifoc prevăzute în
instalaţia de ventilare aferentă clădirii;
funcţionarea continuă a ascensoarelor de
intervenţie;
desfumarea cililor de circulaţie afectate
prin deschiderea organelor de obturare ale
gurilor de evacuare a fumului în spaţiile de
circulaţie şi SAS-uri (încăperi tampon);
prin punerea în funcţiune a ventilatoarelor.
alarmă.
28
4.1.4.6. Comenzile automate sunt dublate de comenzile
manuale. Comanda automată prevăzută de instalaţiile de semnalizare
acţionează mai întâi asupra zonei afectate şi anulează funcţionarea
automată în regim normal a altor utilaje.
Acţionarea butoanelor de alarmare prevăzute pe căile de
circulaţie şi în alte spaţii accesibile în caz de incendiu avertizează doar
centrala de semnalizare incendiu fără a acţiona asupra instalaţiei de
desfumare.
4.1.4.7. Toate circuitele de comandă şi control ale diferitelor
dispozitive (trape, clapete antifoc, uşi rezistente la foc etc) trebuie
supravegheate în permanenţă pentru avertizarea în caz de defect la
centrala de semnalizare incendiu sau dispecerat.
Poziţia elementelor mobile componente ale sistemului de
semnalizare la incendiu este indicată prin semnalizări optice ce apar
pe panoul centralei de semnalizare incendiu. Aceste semnale, date
pentru fiecare compartiment, indică trei poziţii distincte:
toate elementele (uşi şi clapete antifoc) în poziţie de
veghe;
toate elementele în poziţie de funcţionare;
defect de poziţie sau al circuitului electric.
4.1.4.8. Comanda dispozitivelor de acţionare a elementelor de
protecţie a golurilor se poate realiza prin dispozitive termice,
dispozitive electropneumatice, dispozitive electromagnetice,
servomotoare electrice şi prin declanşare manuală.
În cazul comenzii prin dispozitive electromagnetice sunt
posibile două tipuri prin :
a) în stare de repaus dispozitivul nu este pus sub tensiune;
b) în stare de repaus dispozitivul este pus sub tensiune.
ln cazul din urmă, comanda trebuie realizată printr~o serie de
minimum 3 impulsuri. Controlul circuitului electric de comandă trebuie
asigurat în permanenţă. Rearmarea sistemului nu trebuie să fie
29

posibilă, atât timp cât cauza care a provocat declanşarea nu a
dispărut.
Pentru desfumare, comanda dispozitivului în cazul a) este
posibilă dacă tubulatura utilizată deserveşte doar un singur
compartiment.
ln cazul comenzii prin servomotor, timpul necesar pentru
trecerea în poziţia de securitate sau de funcţionare trebuie să fie mai
mic de 30 secunde.
4.1.4.9. Pentru evacuarea în exterior a fumului şi produselor
de ardere se recomandă folosirea unui mecanism automat pentru
deschiderea gurii de evacuare prin acoperiş. Toate deschiderile de
evacuare cu acţionare automată trebuie sa fie proiectate să se
deschidă şi manual.
4.1.4.1 O. Comanda sistemului de evacuare a fumului se face:
automat, la declanşarea incendiului, prin detectoare
activate de dispozitive sensibile la temperatura de
40„.100°c;
manual, prin butoane de comandă;
manual, prin comandă la distanţă în cazul existenţei unui
post central de supraveghere.
Intrarea automată în funcţiune a ventilatoarelor de desfumare
va fi semnalizată optic şi acustic la centrala de semnalizare incendiu.
Semnalizarea optica se va opri automat odată cu oprirea sistemului de
desfumare.
Oprirea manuală a ventilatoarelor de desfumare se prevede şi
local.
4.1.4.11. Conductoarele coloanelor şi circuitelor de
alimentare a elementelor aferente sistemului de desfumare precum şi
a circuitelor de control, comandă şi semnalizare, vor fi din cupru,
incombustibile, din cabluri protejate în manta cu întârziere la
propagarea flăcării (min.30').
30
4.1.5. Protecţii şi măsuri de protecţie
4.1.5.1. În instalaţiile electrice se vor aplica măsuri pentru
protecţia, utilizatorilor (persoane şi animale) împotriva şocurilor
electrice datorate atingerii directe şi indirecte conform normativ I 7.
4.1.5.2. Tronsoanel_e tubulaturii de desfumare se vor lega cu
piese flexibile din cupru cu secţiunea 16mmp pentru asigurarea
continuităţii electrice şi racordarea la pământ, în scopul evitării
încărcării cu sarcină electrostatică.
4.1.5.3. Conform normativ I 20, construcţiile prevăzute
cu
instalaţie de protecţie la trasnet, elementele din material neconductor
situate deasupra acoperişului (coşuri de ventilaţie acoperite cu căciuli,
trape etc) se consideră protejate dacă nu depăşesc cu mai mult de
0,3 m planul zonei de protecţie.
4.2. INSTALAŢII DE SEMNALIZARE A INCENDIULUI SI
ALARMARE
4.2.1. Dispoziţii generale
4.2.1.1. Instalaţiile de semnalizare incendiu se proiectează şi
montează conform prevederilor normativ I 18 şi precizărilor din
documentaţia tehnică a producătorului de echipamente. Tipul
instalaţiilor de semnalizare a incendiilor care se vor adopta, modul de
comandă, dispunere şi dimensionare a acestora se va face conform
normativ I 18 şi cu asistenţa furnizorului echipamentelor.
Folosirea de echipamente, aparate, dispozitive etc. se va face
numai în baza agrementului tehnic şi a avizelor eliberate de organele
abilitate conform prevederilor legale.
4.2.1.2. Instalaţiile
de semnalizare şi stingere a incendiilor se
proiectează şi realizează conform reglementărilor tehnice, astfel încât
să prezinte siguranţă în exploatare, să asigure posibilitatea verificării
31

periodice a stării lor de funcţionare, iar eventualele revizii şi reparaţii
să se poată face cu uşurinţă.
4.2.2. Instalaţii interioare de semnalizare a incendiului.
Trasee
4.2.2.1. Circuitele de semnalizare se vor executa de regulă în
montaj îngropat sub tencuială, cu conductoare sau cabluri de cupru
protejate în tuburi PVC sau metalice, în condiţiile prevăzute de
normativele I 7 şi I 18, în montaj aparent în construcţiile la care nu se
admit dăltuiri şi spargeri, unde şi instalaţiile electrice sunt realizate în
execuţie aparentă, construcţii existente a căror deteriorare nu este
admisă.
4.2.2.2. Se evită instalarea circuitelor şi cablurilor circuitelor de
semnalizare incendiu în lungul conductelor calde şi pe traseele expuse
la umezeală. Pe porţiuni reduse ale traseelor apropiate de suprafeţe
calde sau încrucişări cu acestea, distanţa minimă trebuie să fie de
12 cm sau se vor lua măsuri de izolare termică.
4.2.2.3. Pe trasee comune, circuitele de semnalizare se vor
monta sub cele ale instalaţiilor electrice, distanţa dintre acestea şi cele
electrice cu frecvenţa de 50 Hz şi tensiuni până la 1000 V trebuie să
fie de minim 25 cm.
4.2.2.4. La alegerea traseelor circuitelor de semnalizare se vor
evita trecerile prin spaţiile cu pericol de incendiu sau explozie, medii
corozive etc. folosindu-se spaţiile de circulaţie, anexele tehnice sau
alte spaţii fără pericol şi posibilităţi de acumulare a gazelor fierbinţi
produse în timpul incendiului.
32
1
4.2.3. Securitatea instalaţiilor de semnalizare. Măsuri de
protecţie
4.2.3.1. Circuitele instalaţiilor de semnalizare se vor proteja
astfel încât să-şi poată îndeplini funcţia pe durată de minim 30 minute
în condiţii de incendiu dacă reglementările nu prevăd alte restricţii.
Centrala instalaţiei de semnalizare la incendiu se amplasează
în spaţii care trebuie să corespundă prevederilor reglementărilor
specifice.
Cap.5. DIMENSIONAREA DISPOZITIVELOR ŞI SISTEMELOR DE
EVACUARE A FUMULUI ŞI A GAZELOR FIERBINŢI
5.1. GENERALITĂTI
'
5.1.1. Dispozitivele şi sistemele de evacuare a fumului şi a
gazelor de ardere trebuie să respecte anumite reguli şi principii legate
de stratificarea naturală a fumului, evitându-se crearea de turbulenţe.
Astfel, rezultă necesitatea asigurării următoarelor condiţii:
- pozarea gurilor de evacuare a fumului şi a gazelor de
ardere trebuie să se facă cât mai sus posibil;
- pozarea gurilor de introducere a aerului să fie amplasată
cât mai aproape de sol;
- evitarea vitezelor mari de refulare astfel încât să nu se
creeze turbulenţe;
- repartiţia cât mai corectă a gurilor aporturilor de aer şi a
gurilor evacuărilor de fum şi gaze de ardere pentru evitarea
zonelor moarte sau a dopurilor de stagnare a fumului.
5.1.2. Direcţionarea mişcării fumului se poate face prin diferite
metode sau printr-o combinaţie de metode.
Mecanismele de separare, diluţie, curgere a aerului,
presurizare şi curenţi ascensionali se pot utiliza de sine stătătoare sau
33
combinate între ele pentru dirijarea şi evacuarea fumului şi a gazelor
fierbinţi, în caz de incendiu.
Metoda de calcul pentru evacuarea fumului şi a gazelor de
ardere trebuie să ţină seamă de schimbul de gaze din interiorul clădirii
în funcţie de condiţiile de presiune, temperatură interioară şi
exterioară, prezenţa vântului, circulaţia fumului care se produce
datorită dilatării provocată de căldura din încăperea cu focarul şi
măsurile de protecţie împotriva pătrunderii fumului.
Grosimea stratului de aer depinde de capacitatea instalaţiei de
ventilare de a crea suprapresiune şi a aparatelor de evacuare a
fumului.
5.2. REGIMUL DE PRESIUNE
cazul apariţiei unui incendiu într-o clădire datorită
În
diferenţelor mari de temperatură, are loc o intensificare a mişcării
aerului, cu consecinţe asupra propagării fumului, foarte rapide, datorită
tirajului extrem de puternic. Acest tiraj depinde de temperatura
exterioară şi cea interioară, de vânt, de etanşeitatea uşilor şi a
ferestrelor, de planul etajelor, de buna functionare a sistemelor de
acţionare a trapelor, registrelor destinate să obtureze ghenele de
ventilare, precum şi de buna funcţionare a altor sisteme concepute
pentru evacuarea fumului provenit din incendiile declanşate în clădiri.
5.2.2. Datorită tirajului termic, fumul are tendinţa să se ridice şi
să se acumuleze în straturi cu temperaturi descrescătoare (fig.5.2.2).
Această stratificare are loc şi din punct de vedere al nivelului densitătii
straturilor. '

5.2.1. Fumul şi gazele de ardere au tendinţe să ocupe un

volum maxim-conform legii universale a gazelor:
lt'"1o 922tlcr
. fitt:>i"!i
PV
T = constant unde:
liltrarr~ urului

P =presiunea în încăpere (Pa)

V = volumul de gaze (m 3)
T = temperatura absolută a gazului (°K) a. Într-o Încăpere cu o singură b. Într-o Încăpere cu două
deschidere. deschideri (uşă şi fereastră)
Legea se aplică atât la volum constant şi în acest caz creşte
presiunea (situaţia unei încăperi închise), cât şi la presiune constantă - Fig.5.2.2. Gradientul de presiune
o parte din volumul gazelor de ardere scăpând din încăperea
incendiată.
Înălţimea zonei neutre din deschidere este în functie de
în realitate, încăperile nefiind complet etanşe, apare o
materialul combustibil, temperatura din încăperea cu focarui şi a
suprapresiune în încăperea incendiată faţă de încăperile învecinate,
mediului înconjurător, de felul arderii şi de înălţimea canatului inferior
având loc şi deplasarea unui important volum de fum către aceste
al ferestrei deasupra pardoselii din încăperea în care se găseşte
încăperi.
focarul.
Geometria clădirii şi aranjamentul spaţiilor au o influenţă
hotărâtoareîn privinţa deplasării fumului şi gazelor de ardere.

34 35
 Efectul înălţimii diferite la care se găseşte zona neutră este: Uol

- dacă deschiderile dintre încăperea cu focarul şi încăperile ICO

limitrofe se găsesc deasupra zonei neutre, atunci gazele de
ardere vor ieşi din încăperea cu focarul; o 120
Q.
- dacă deschiderile se găsesc mai jos de zona neutră, atunci
>O
în încăpere pătrunde aer proaspăt.
oc 100

o
Diferenţa de presiune ~p dintre încăperea cu focarul şi spaţiul •Vi
c
limitrof poate fi calculată cu ajutorul următoarei relaţii:
273 273
"
u
Ul 60
~p=hgp 0 ( - - - ) unde: o
Î8 T9 o '~
u '0
T. - temperatura mediului ambiant, (°K); c
:>
T9 - temperatura gazelor arse (°K);
h - distanta dintre centrul deschiderii fată de zona neutră din încăperea
Ul
a.I
20
- '!t -
'
cu focarul, (m).
'
l..
Q.
o
--=== -- ----
100 lOO :100 700 900

5.2.3. Temperatura ridicată a fumului şi gazelor de ardere Temperatura încăperii incendiate Tt°C
rezultate în urma unui incendiu creează o forţă ascensională.
Fig.5.2.3. Presiunea ascensională În Încăperea incendiată
Diferenţa de presiune dintre încăperea incendiată şi încăperile
învecinate se poate exprima şi cu formula:
5.2.4. În urma creării forţelor ascensionale apare şi o mişcare
1 1
Lip = 3600 ( - - - ) h unde: de expansiune a fumului prin dilatare.
TE TF În încăperea incendiată există o proporţionalitate între raportul
~p - diferenţa de presiune (P.); debitelor de ieşire (fum) - intrare (aer) şi raportul temperaturilor acestor
TE - temperatura absolută a încăperilor învecinate (°C); debite:
TF - temperatura absolută a încăperii incendiate (°C);
h - distanţa faţă de planul neutru (m).
unde:
În fig.5.2.3 este dată o diagramă de calcul a presiunii
ascensionale în functie de temperatura din încăperea incendiată şi
distanţa faţă de planul' neutru al golurilor de evacuare a fumului. QEF - proporţia de debit volumetric de fum ce iese din
încăperea incendiată (m 3/s);
Q 1A - proporţia de debit volumetric de aer ce intră în încăperea
incendiată (m 3/s);
TF - temperatura absolută a fumului evacuat din încăperea
incendiată (°C);

36 37
 TA - temperatura absolută a aerului introdus în încăperea
5.3. DETERMINAREA DEBITELOR DE AER INTRODUS ŞI
incendiată (°C).
DE FUM ŞI GAZE FIERBINŢI EVACUATE

5.2.5. Influenţa condiţiilor atmosferice, a vântului, prin

5.3.1. Prin presurizarea zonei adiacente zonei incendiate se
presiunea dinamică a curenţilor de aer faţă de presiunea mediului
ţine sub control migrarea fumului. Se creează o diferenţă de presiune
înconjurător, modifică echilibrul aeraulic din încăperi şi poziţia planului
ce formează o barieră ce poate controla mişcarea fumului.
neutru în încăperea incendiată, modificând şi tirajul termic.
Curgerea aerului prin neetanşeităţile din jurul uşilor sau ale
Presiunea suplimentară datorată vântului se calculează după
construcţiei previn infiltraţiile de fum în zonele cu presiune ridicată.
formula:
Debitul de aer pătruns prin neetanşeităţi se determină cu
relaţia:
Pv =0,5 Cv p0 V2 unde:

Pv - presiunea datorată presiunii vântului (Pa); OA =a X A X ~2 !J.p I p g

Cv - coeficient de repartiţie a presiunii vântului în jurul geometriei
unei clădiri cu domeniul -0,87+0,8, valorile pozitive pentru
pereţii clădirilor opuşi direcţiei vântului şi valorii negative
pentru clădirile aflate sub presiunea vântului;
p0 - densitatea aerului exterior (Kg/m 3 );
V- viteza vântului (m/s); se adoptă valorile vitezelor convenţionale
de calcul ale vântului în conformitate cu SR 1907-1, în funcţie
de zona eoliană, cu amplasamentul clădirii (în localitate sau în
afara localităţii) şi înălţimea clădirii.
în cazul clădirilor bine etanşate, cu uşile şi geamurile
exterioare bine închise, efectul vântului este slab.
La clădirile cu vitraje mari, cu uşi şi ferestre deschise, apare
efectul vântului care este important în circulaţia fumului.
Când într-o încăpere apare un incendiu şi se sparge o
fereastră pot să apară două cazuri legate de acţiunea vântului:
unde: QA - debitul volumetric de circulaţie a aerului (m 3/s);
a - coeficient de debit;
A - secţiunea de trecere (m 2 }
!J.p - diferenţa de presiune pe traiectoria curentului de fum
(N/m 2 )
p - densitatea aerului intrat pe traiectoria curentului (Kg/m 3 }.
g - acceleraţia gravitaţională (m/s 2 }.
Coeficientul de curgere depinde de geometria încăperii cât şi
de turbulenţă sau frecare.
în cazul unui incendiu într-o încăpere învecinată căii de
evacuare, pătrunderea gazelor de ardere în interiorul căii de evacuare
prin uşa de legătură, poate fi oprită de un curent de aer ce pătrunde
pe uşă.

- dacă fereastra din încăperea incendiată se află pe faţa ce Debitul minim al curentului de aer care opreşte trecerea
este sub presiunea vântului, presiunea negativă dată de vânt fumului şi gazelor de ardere se poate calcula în formula:
trage fumul din încăpere împiedicând răspândirea lui în restul
clădirii;
- dacă fereastra se află pe faţa opusă circulaţiei vântului,
OA ~a~ 2g ( 1- ~: Jb X h"' (m'is)

presiunea creată de acesta împinge fumul din încăperea

incendiată invadând încăperile învecinate.
39
38
unde: a - coeficient de debit; Calculul suprafeţelor de trecere a fumului practicate în
TA - temperatura absolută a aerului introdus (°K); pereţi
TF - temperatura absolută a fumului şi gazelor evacuate (°K);
b - lăţimea deschiderii (m); 5.4.2. Suprafaţa efectivă a unui dispozitiv de evacuare prin
h - înălţimea deschiderii (m). secţiunile de trecere reprezintă suprafaţa totală a golurilor de
evacuare.
5.3.2. Debitul de fum şi gaze arse care se îndreaptă din Golurile de evacuare pot fi poziţionate în paralel, serie sau
încăperea cu focarul de incendiu spre încăperile (căile de evacuare) combinate.
învecinate se determină cu relaţia: Suprafaţa efectivă totală a golurilor (gurilor) de evacuare în
paralel este suma suprafeţelor individuale de trecere a fumului (vezi
fig.5.4.2a).

n
Ae =°"A
~ I
Î=1
unde: T1 - temperatura absolută a fumului evacuat din încăperea

incendiată (°K); unde: n- numărul golurilor de trecere a fumului legate în paralel.

TA - temperatura absolută a aerului introdus în încăpere (°K);
11h -înălţimea deschiderii dintre canatul superior al deschiderii Suprafaţa totalăde trecere la golurile (gurilor) ce se găsesc în
şi zona de presiune neutră (m); serie se poate calcula cu formula (vezi fig.5.4.2b).
b - lăţimea deschiderii (m).

5.4. DETERMINAREA SUPRAFETELOR DE EVACUARE

'
A FUMULUI ŞI A GAZELOR FIERBINŢI
În cazul când golurile (gurile) de evacuare (trecere, migrare)
Generalităţi
sunt şi în paralel şi în serie, adică combinate, formula de calcul este
(vezi 5.4.2.c):
5.4.1. La proiectarea dispozitivelor de evacuare a fumului şi a
sistemelor de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi trebuie stabilite şi -05
dimensionate suprafeţele golurilor de trecere a fumului practicate în 1 1 1 '
pereţi şi/sau în acoperiş. Prin realizarea unei bune dimensionări se
Ae = [ -2 +-2-+-2-]
A1 A23 A4ss
asigură un sistem de supraveghere a migrării fumului până la
evacuarea lui.
unde: A 23 =A 2 + A3
~56=~+~+~

40 41
 A, _o, o,
I
A1
A, -a,
Spaţiu
presurizat

A1 _a,
03
I
As
-Osl H'
H

A1
Al
o,
A1 - 0 1
I .... - o•
.... = Suprafaţa utila oe evacuare a 1umu1u1
Spoţiu . =suprafaţa ~focarul1..4i
presuriiat
=înălţimea de referinţă a încăperii
=grosimea stratului de fum
= înălţimea liberăde fum
A, -o, Fig.5.4.3.
c. C'1 de m/gr•r• combinat•
o,
I .... -o, Suprafaţa focarului (Ai) se ia în calcul în funcţie de densitatea
A, sarcinii termice care împarte clădirile în 5 grupe:
Spatiu
presurizat
Grupa Densitatea sarcinii Ai
termice (MJ/m 2) (m2)
1 q <420 9..;,18
b. Cil de m/gr•re ln aer/e
2 420 < q < 840 18+36
Fig.5.4.2. Suprafeţele de trecere ce alcătuiesc căile de migrare a 3 840 < q < 1680 36+72
fumului 4 1680 < q < 4200 108+162
5 q > 4200 207

Calculul suprafeţelor utile de evacuare a fumului Clădirile din grupele 1 şi 2 sunt considerate cu risc de incendiu
(risc mic şi mijlociu determinat conform P 118) iar clădirile din grupele
5.4.3. Calculul suprafeţelor
de evacuare a fumului pe la partea 3, 4, 5, cu risc ridicat de incendiu (risc mare conform P 118).
superioară amplasate la aceeaşi înălţime (acoperiş) în cazul
încăperilor cu volume mari se determină după cum urmează: H- înălţimea de referinţă este media aritmetică dintre
Suprafaţa utilă de evacuare a unui sistem de evacuare a înălţimea în punctul cel mai înalt şi cel mai jos a acoperişului măsurată
fumului şi gazelor fierbinţi este în funcţie: de suprafaţa focarului (Ai); de la suprafaţa pardoselii;
înălţimea de referinţă a încăperii în care se face desfumarea H şi H, - grosimea stratului de fum este diferenţa dintre
grosimea stratului de fum H1 (fig.5.4.3.). înălţimea de referinţă şi înălţimea zonei fără fum

42 43
 H1 = H - H' s. - suprafaţa pardoselii separeului delimitat de ecrane (m 2 ).
H' - înălţimea zonei fără fum.
H1 - trebuie să se găsească deasupra înălţimii superioare a Împărţirea pe clase a spaţiilor, făcută în funcţie de importanţa
uşii. Dacă grosimea fumului este superioară jumătăţii înălţimii de focarelor de incendiu, este următoarea:
referinţă se calculează cu formula:
H Clasa 1
H1 = 2 (m) - Restaurante, cafenele, baruri, braserii
- Săli de reuniune şi săli de joc
Calculul suprafeţelor utile de evacuare a fumului la partea
- Săli în care spectacolele nu necesită decoruri sau artificii
superioară se determină astfel:
- Clădiri de învăţământ
- Clădiri sportive acoperite
1 - incendii relativ puternice (clădiri cu risc ridicat de incendiu -
- Hoteluri, pensiuni
grupele 3-5)
- Clădiri de sănătate
- Clădiri de cult
- Bănci, administraţii publice sau private
- Localuri colective, cămine de locuit

Clasa 2
- Săli de spectacole în care se folosesc decoruri sau artificii
2 - incendii relativ mici (clădiri cu risc redus de incendiu - - Săli de dans sau bal
grupele 1-2) - Săli polivalente
- Muzee
0,043 X (H + 1,5,JA; -Hf )512
SUE
2
= ,JA;
A . Clasa 3
f - Magazine de vânzări, centrale comerciale, supermagazine
- Hale şi săli de expoziţii
- Biblioteci, arhive, centre de documentare
5.4.4. În cazul clădirilor cu volume mari separate cu ajutorul
ecranelor, calculul suprafeţelor utile de evacuare a fumului şi gazelor 5.4.5. Calculul suprafeţelor de evacuare a fumului amplasate
fierbinţi se face cu relaţia: la partea superioară la înălţimi diferite se face după cum urmează:

SuE =a. s. Dacă gurile de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi se

unde: a- coeficient de suprafaţă care ţine cont de tipul de
clădire care trebuie protejat (conform clasificării destinaţiilor spaţiilor:
clasele 1 . . . 3), grosimea stratului de fum şi înălţimea medie a
încăperii (%) (vezi tabel 5.4.4 şi explicitarea);
găsesc la o înălţime mai mică sau mai mare faţă de înălţimea medie a
încăperii respective, suprafaţa lor utilă se va calcula prin aplicarea
unui coeficient de corecţie a eficacităţii (E).

44 45
 r
I

5.5. EXEMPLE DE CALCUL

, - SuE -
S UE -
a Ss
-
E E
5.5.1. Calculul suprafeţelor utile de evacuare (SUE) a fumului
la clădiricu volum mare al încăperilor.
Coeficientul de corecţie se calculează cu formula:

a - Clădire cu goluri de evacuare a fumului (trape, cupolete)

amplasate pe acoperiş la diferite înălţimi faţă de
pardoseală (vezi fig.a):
În acest caz l'.\H este pozitiv şi se pune condiţia l'.\H ~ 10 Dh
unde:
unde: AH - variaţia înălţimii de tiraj.

Acest termen poate să fie pozitiv sau negativ şi reprezintă

diferenţa de nivel între înălţimea medie a încăperii şi înălţimea medie a ' - SUE
S UE -
punctului cel mai înalt sau cel mai jos unde se găseşte deschiderea E1
situată în zona cu fum.
Pentru calculul coeficientului de corecţie E se foloseşte Condiţii de calcul:
diagrama din fig.5.4.5 pentru cele două situaţii, AH - pozitiv - curba E1
şi AH - negativ - curba E2 • H = 4 m; H' = 2,5 m; AH= 6 m; S' = 1500 m
Clasa 3 a =0,38%
E
2 0,38 2
SuE = - - x 1500 = 5,70 m
100

Suprafaţa de evacuare a cupoletelor 1, 2, 3 se alege de 1 m2

deci:
2
SuE total 1+2+3 = 3 m
Pentru a 4-a evacuare rămâne SuE 4 = 2,7 m2
Înălţimea de tiraj AH = 6 m pozitiv
Coeficientul de corecţie a eficacităţii E
6H/Hr

E ~ J1+ 1 5 ~2 24
o 1 2 3 4 6
I
I

Fig.5.4.5

46 47
 S~E4 = 2,7 = 1,21 m2 E=E =
2
~1- Ll.H
H
. -
S UE -
SUE
2,24 f E2
Dimensiunea pentru o Sue = 1,25 m 2 este de 1,6 x 1 m. Condiţii de calcul:
Se face verificarea cu diametrul hidraulic
H =4 m; H' =2,5 m; H, =1,5 m; 11H =0,85; S =1500 m2
0 = 4x(1,6x1) = 1,23 m
h 2x(1,6x1) Desfumarea naturală se realizează prin evacuarea prin
suprafeţele de evacuare din acoperiş şi prin deschiderea din pereţii
exteriori.
6~ 10 X 1,23
Calculul suprafeţei utile de evacuare este identic cu exemplul
h de mai sus.

~. ·. SuE =5,7 m 2

Dacă evacuările din acoperiş au suprafaţa fiecare de 1,27 m2

;.
' SuE 1•2•3 =3,8 m2

Suprafaţa utilă a deschiderii Suo =1,9 m 2.

Pentru !\H = 0,85 m (negativ) se calculează coeficientul de

corecţie (E)

0 85
E = 1- · =O 66
Fig.a
1 51 '
'

b - Clădire cu goluri de evacuare a fumului situate atât pe de unde rezultă

acoperiş cât şi la partea superioară a peretelui exterior

(vezi fig.b) 1,90 2
Suo = - - = 2 88 m
0,66 '
în acest caz 8H este negativ:

48
49

L
 rI Coeficientul de eficacitate E = ~1 + _2_ = 1 22
2 '
I
I 564
I s·UE = 1,22
· = 4 62 m 2
'
I
I
I
„. I
I
•.',
I

Fig.b

::r:: ::r::

c - Clădire cu goluri de evacuare a fumului montate pe

luminatoare care se găsesc deasupra acoperişului (vezi
fig.c)
Fig.c
În acest caz 1\H este pozitiv:

d - Clădire cu goluri de evacuare a fumului amplasate la

partea superioară a pereţilor exteriori, dar sub înălţimea
medie a clădirii (vezi fig.d)

Condiţii de calcul: În acest caz i\H este negativ:

S =1200 m 2 ; H =6 m; H' =4 m; H1 =2 m; clasa 2 E=E.=J1--"H s· =SuE (m2)

• Hs UE E:!
Se determină u =0,47%
Condiţii de calcul:
S = 0,47X1200 = S 64 m2
UE 100 ' S =1650 m2 ; H = 11 m; H" =6 m; H1 =5 m; clasa 1
Suprafeţele de evacuare se ridică deasupra acoperişului cu u = 0,38%
.\H = 1 m (pozitiv)

50 51
 S = 0,38x1650 = 6 27 m 2
UE 100 1

~na de t

Deschiderile în faţade care au ~H =2 m, negativ . -

I

= ~1- 5 =O, 77
2
Coeficientul de corectie E
'

s·UE = 06 ·77
27
=814m 1
2

Fig.e

5.5.2. Calculul instalaţiei de desfumare pentru o clădire cu 3

nivele pentru exemplificare s-a considerat o clădire cu 3 nivele
(subsol, parter, etaj) din clasa 3 (vezi cap.5.4.4) cu spaţii având
suprafeţe mari libere pe fiecare nivel (vezi fig.5.5.2), compartimentate
cu ajutorul ecranelor.

Fig.d

_ -l>H-O.SOrn
e - cazul unei clădiri
cu 2 etaje şi cu un hol central, cu goluri
pentru evacuarea fumului amplasate pe acoperişul holului H•4m s12.12oom2
(vezi fig.e)

Condiţii de calcul:

H =10 m; H =3 m; 8
1 10181 =1600 m 2
; clasa 3
a= 1,25%

1 25
SuE = • x1600 = 20m 2
100

Fig.5.5.2.

52 53
 Introducerea aerului se face mecanic prin gurile de introducere
Soluţiile de desfumare pe fiecare nivel sunt următoarele:
GI pe la partea de jos a pereţilor. Aerul este absorbit din exterior cu
ajutorul unui ventilator, prin canale adus în încăperile S, şi S2 şi refulat
- La SUBSOL - se face o desfumare mecanică (vezi Anexa 1)
prin gurile de introducere GI.
considerându-se:
Debitul ventilatorului de introducere a aerului:

- debitul unei guri de evacuare a fumului (GE) se consideră cel

puţin de 1 m 3/s la 100 m 2 de suprafaţă a încăperii;
Llvenl =0,6 X LEvenl =0,6 X 15 =9 m3/s.
- numărul de guri de evacuare a fumului se calculează
- La PARTER - s-a aplicat o soluţie de desfumare naturală.
ţinându-se cont, că o singură gură trebuie să evacueze fumul
Evacuarea fumului se face prin deschideri prevăzute cu trape la partea
de pe o suprafaţă de maximum 320 m 2 .
superioară a pereţilor exteriori şi prin tiraj natural prin canalul terminat
cu o cupoletă pe acoperiş. Introducerea aerului în încăpere se face
Ţinându-se cont de cele prezentate se calculează debitul de
prin trapele practicate în pereţii exteriori la partea inferioară
evacuare a fumului şi numărul
de guri:

•Încăperea P 1 cu suprafaţa Sp, = 1500 m 2

•Încăperea S 1 cu S = 1500 m 2
Înălţimea încăperilor H = 4 m.

- debitul de fum evacuat LEs 1 = 15 m 3 /s;

Înălţimea liberă de fum H' 3 m=
numărul de guri necesare pentru
Înălţimea ecranului - grosimea stratului de fum H1 =H - H' =
=1m
evacuarea debitului de fum n = 5 guri.

- Calculul suprafeţelor utile de evacuare a fumului (SuE) se

•Încăperea S.I CU S = 900 m 2
face conform paragrafelor 5.4.3. 5.4.4 şi 5.4.5.

- debitul de fum evacuat LE'.; 2 = 9 m 3/s;

- numărul de guri necesare r;ientru evacuare
SuE =CJ. · Ss
=
debitului de fum n 3 guri.
Coeficientul u. determinat din tabelul 5.4.4 pentru clasa 3,

Instalaţia de evacuare a fumului se compune din

(1 =
0,61%.

- canale de evacuare cu guri de evacuare (GE) montate direct 61 2

SUE = O' X 1500 = 9 15 m
pe canal: 100 '
- un ventilator de evacuare care este racordat la canalele de
evacuare din ambele spaţii (S 1 şi S2 ) şi cu debitul LEve 11 , 11 „10, = - Repartiţia suprafeţelor utile de evacuare a fumului prin tiraj şi
= 15 m 3/s şi care să funcţioneze la temperaturi de 400°C cel prin deschiderile din pereţi la partea superioară.
puţin 1 h. Suprafaţa utilă de evacuare totală:

54
55
'
L
 „

l
_ 9, 15x2 _ 2
r 4,2 < 10 x 2 (se verifică)
S UE - 3 - 6 ' 10 m
- Calculul suprafeţelor gurilor de evacuare de la nivelul
superior al pereţilor se face cu un coeficient de corecţie a eficacităţii
Suprafaţa utilă a deschiderilor pentru un fiH negativ (vezi paragraful 5.4.5).

SuE ~ 3 Suo ~ Suo = 3,05 m

2
fiH =0,50 m
- Pentru suprafaţa de evacuare de pe acoperiş se calculează
un coeficient de corecţie a eficacităţii (E) (vezi paragraful 5.4.5) pentru
c.H pozitiv.
Se ţine cont de creşterea tirajului evacuării situate pe acoperiş
prin diferenţa de înălţime pozitivă:
S 'UE -- 3,05 = 4 ' 35 m 2
fiH =4,6 - 0,4 =4,2 m 0,7

Suprafaţa totală liberă a deschiderilor

E~~1+ H ~~1+ 8
H5
42
·
1
~228
'
- 4,35 - 8 ,7 m2
sl----
0,5
Suprafaţa utilă de evacuare a fumului:
- Verificarea distanţelor dintre gurile de evacuare
10
s·UE = 62,28
· =268m 2
I
Distanţa este d :::; 25 m
dmax $ 7 H (vezi Anexa 1)
Pentru această suprafaţă utilă calculată se alege un luminator dmax $ 7 X 4 = 28 m
cu cupolă pentru evacuarea fumului cu dimensiunile 2,0 x 2,0 m cu 25 m < 28 m (verificat)
suprafaţa utilă= 2,99 m2 şi suprafaţa netă= 3,9 m2 .
• încăperea P2 cu suprafata SP 2 = 900 m2 se verifică de la
Se verifică diametrul hidraulic care să asigure tirajul evacuării: început dacă este posibilă utilizarea tot a soluţiei de desfumare
naturală.
f1H:::;10Dh
H = 4,5 m d :::;30 m
dmax $ 7 X 4,5 = 31,5 m
Oh= 4SuE = 4(2,0x2,0) = 2 m
30 m < 31,5 m - soluţie posibilă
p 2(2 +2)

57
56
- Calculul suprafeţei utile de evacuare necesare încăperilor

Coeficientul a (%) (vezi tabelul 5.4.4) pentru H =4,5 m; H' =3,5 m şi S = 1200x0,61 = 7 32 m 2
UE 100 1

clasa 3.
Pentru că suprafeţele de evacuare se găsesc la aceeaşi
înălţime de referinţă coeficientul E =1.
a= 0,77%
Pentru acoperirea suprafeţei utile de evacuare calculate se
aleg 5 luminatoare cu cupole cu dimensiunea de 1,25 x 1,25 m fiecare
SuE
0,77
=--x900 = 6, 93 m2 având suprafaţa utilă = 1,47 m 2 şi suprafaţa liberă a luminatorului =
100 = 1.56 m 2 .

- Calculul suprafeţei utile a deschiderilor de evacuare a • Încăperea 12 are suprafaţa S 12 =

1200 m2 , iar evacuarea
fumului practicate în partea superioară a pereţilor. fumului se face natural atât prin cupolele din acoperiş cât şi prin
Pentru că LiH este negativ coeficientul (E) de corecţie se deschiderea de la partea superioară a peretelui exterior.
determină astfel:

- Se face verificarea distanţelor dintre cele două puncte de

E=~1-6.H =~1- · =070

05 evacuare
H 1 'f
dmax :o; 7 H =7 X 4 =28 m
20 m < 28 m
S 'UD -- 6,93 -- 9 ' 9 m 2
0,7 - Calculul suprafeţei utile de evacuare prin luminatoarele cu
cupole
- Suprafaţa totală liberă de evacuare a fumului
H = 4 m; H' = 3 m; clasa 3; a= 0,61%
99
S = · =19 8m 2 1 0 61
I 05 S · x1200=7 32 m 2
= 100
' UE
1

- La ETAJ - se alege o soluţie de desfumare naturală,

evacuându-se fumul prin cupolele de pe acoperiş, iar admisia aerului - Repartiţia suprafeţelor de evacuare prin acoperiş şi prin
se face prin gurile aflate la partea inferioară a pereţilor. deschiderea în perete

•Încăperea 11 cu suprafaţa S 11 = 1200 m2 , H = 4 m, H' = 3 m, _ 7,32x2 _

S UE - - 4 ' 88 m 2
clasa 3, a= 0,61 %. 3
- Calculul suprafeţei utile de evacuare a fumului Suo =2,44 m 2
58 59
 ...

Cel puţin odată pe an se fac verificări de către personal tehnic

Suprafaţa utilă de evacuare se realizează prin 4 cupole de competent sub responsabilitatea producătorului, constructorului şi a
evacuare cu SuE = 1,32 m2 fiecare, cu dimensiunile 1,4 x 1,4 m ce celui care exploatează instalaţia, şi ele se referă la:
reprezintă o suprafaţă utilă 5,32 m2 .
- funcţionarea dispozitivelor de comandă manuală şi
- Calculul suprafeţelor utile ale deschiderilor considerând un automată;
coeficient de corecţie a eficacităţii (E) pentru ~H negativ; ~H =0,50 m. - funcţionarea dispozitivelor de protecţie a gurilor de evacuare
a fumului;

~1- l1H = ~1- O,S =O 70

- funcţionarea instalaţiilor de transmisii semnale;
E= - oprirea automată a ventilaţiei mecanice permanente;
H f
1 '
- închiderea elementelor mobile de separare;
- funcţionarea ventilatoarelor mecanice;
Suprafaţa utilă realizată a deschiderilor - măsurători de presiune, debit şi viteze.
s· = 2,44m2 = 3 48m2 în urma verificărilor tehnice se întocmeşte un raport de
UD 0,70 '
constatare în care se menţionează modul în care instalaţia de
desfumare, în ansamblul său şi pe componente, corespunde cerinţelor
Suprafaţa liberă totală a deschiderii (K =0,5) normativului.
sh = 305
AB = 6 96 m 2
,
,
6.2. ÎNTRETINEREA ŞI INSPECTAREA PERIODICĂ A
DISPOZITIVELOR ŞI SISTEMELOR DE DESFUMARE

Cap.6. EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA DISPOZITIVELOR DE

6.2.1. Elementele de limitare a propagării focului, de izolare
EVACUARE A FUMULUI ŞI A SISTEMELOR DE EVACUARE A
termică şi etanşeitate la fum şi la gaze fierbinţi din alcătuirea
FUMULUI ŞI A GAZELOR FIERBINŢI
construcţiilor şi instalaţiilor, se menţin permanent în bună stare, pentru
a-şi îndeplini rolul stabilit.

6.1. VERIFICAREA TEHNICĂ A DISPOZITIVELOR ŞI

SISTEMELOR DE DESFUMARE
6.1.1. Dispozitivele de evacuare a fumului (desfumare) şi
sistemele de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi trebuie verificate
tehnic de specialişti autorizaţi în acest domeniu de organismele
abilitate.
Acest personal verifică periodic conformitatea instalaţiilor de
desfumare cu reglementările în domeniu.
60
6.2.2. Echipamentele şi dispozitivele de aspiraţie şi evacuare
ce alcătuiesc sistemul de evacuare a fumului (desfumare) şi sistemele
de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, se pot defecta uşor prin
manipulări necorespunzătoare, montări incorecte şi nefolosire timp
îndelungat. Pentru aceasta sunt esenţiale inspecţiile şi întreţinerea
periodică.
6.2.3. Se vor respecta precizările fabricantului dispozitivelor,
referitor la planificările întreţinerilor şi inspecţiilor.
61

Mecanismele speciale trebuie controlate cu regularitate pe
baza planificării date de furnizorii producători.
6.2.4. Este importantă testarea performanţelor dispozitivelor
de acţionare, ca şi un control al tuturor dispozitivelor de deschidere a
evacuărilor fumului imediat după instalare pentru a constata buna
funcţionare a acestora.
6.2.5. Controlul, întreţinerea, testarea tuturor sistemelor de
evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi se face pe baza unei planificări.
Perioada maximă dintre 2 inspecţii nu va depăşi 12 luni, pentru oricare
din elementele componente ale sistemului.
Aceste proceduri măresc siguranta în functionare.
În urma controalelor se vor c~nsemna' toate constatările
performanţele în grafice, pentru a se putea face o comparaţie c~
rezultatele din inspecţiile precedente. Pe baza constatărilor inspecţiei
se va întocmi programator măsurile de întreţinere ale sistemului.
6.2.6. Dacă s-au produs schimbări în destinaţia spaţiilor
desfumate, sau a spaţiilor învecinate, trebuie actualizat planul de
control şi programul de întreţinere.
6.2. 7. În urma vopsirilor interioare şi exterioare a dispozitivelor
de evacuare, voleţii şi trapele trebuie deschise şi examinate pentru a
se evita lipirea datorită vopselei, la suprafeţele de îmbinare.
Dispozitivele sensibile la căldură care au fost vopsite
accidental vor trebui înlocuite cu dispozitive având un răspuns
echivalent.
6.2.8. Înlăturarea gheţii şi a zăpezii sunt esenţiale în
programul de întreţinere pentru funcţionarea corectă a dispozitivelor
de evacuare.
62
....
Cap.7. PROTECŢIA ŞI SIGURANŢA UTILIZATORILOR ÎN CAZUL
UTILIZĂRII DISPOZITIVELOR DE EVACUARE A FUMULUI ŞI A
SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI ŞI GAZELOR
FIERBINŢI
7.1. Dispozitivele de evacuare a fumului (desfumare) şi
sistemele de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi trebuie să se
comporte în aşa fel în caz de incendiu, încât în timpul intervenţiei să
nu pericliteze siguranţa utilizatorilor şi personalului de intervenţie.
7.2. Este obligatorie instruirea personalului de execuţie,
control şi supraveghere asupra măsurilor de prevenire şi stingere a
incendiilor precum şi informarea serviciului propriu de pompieri.
7.3. în cursul anului anterior expirării unei perioade de
exploatare, starea de funcţionare a dispozitivelor de evacuare trebuie
determinată după o procedură determinantă, şi anume:
- concepţia sistemului de evacuare şi a dispozitivelor
componente;
- disponibilităţile pe plan tehnologic;
- adaptările sale la eventuale schimbări de destinaţii,
compartimentări.
7.4. Manevrele corespunzătoare exploatării vor fi efectuate
numai de personalul de exploatare.
7.5. Instructajul va avea în vedere şi măsurile ce se impun
pentru manevre urgente în scopul evitării unor accidente.
63
 ...

TABLOU DE COEFICIENŢI (ÎN PROCENTE) NECESARI PENTRU 1 2 3 4 5

DETERMINAREA SUPRAFEŢELOR UTILE DE EVACUARE A 6,50 5,50 0,75 1,07 1,51
FUMULUI 5 0,53 0,76 1,07
4,50 0,39 0,56 0,79
Tabel 5.4.4 4 0,30 0,42 0,59
Înălţimea medie înălţimea Coeficienţi (%) 3,50 0,22 0,31 0,44
sub plafon sau zonei libere a 7 6 0,86 1,22 1,72
acoperiş H de fum H' Clasa 1 Clasa 2 Clasa 3 5,50 0,62 0,87 1,23
(m) (m) 5 0,46 0,65 0,92
1 2 3 4 5 4,50 0,35 0,50 0,71
2,50+3 2,50 0,33 0,46 0,65 4 0,27 0,38 0,54
2 0,17 0,23 0,33 3,50 0,20 0,29 0,41
3,50 3 0,43 0,61 0,66
2,50 0,43 0,33 0,46 - H - înălţimea de referinţă a încăperii
2 0,14 0,19 0,27 - H' - înălţimea zonei fără fum
4 3 0,30 0,43 0,61 - a - coeficient de suprafaţă
2,50 0,19 0,27 0,38
2 0,12 0,17 0,23 0,17
0,77 Exp.de alegere H = 2,75 m H' = 2 m a= - - = 0,0017
4,50 3,50 0,38 0,54 100
3 0,25 0,35 0,50
2,50 0,16 0,23 0,33
2 0,10 0,14 0,21
5 4 0,47 0,66 0,94 1 2 3 4 5
3,50 0,31 0,44. 0,63 7,50 6,50 0,97 1,37 1,94
3 0,21 0,30 0,43 6 0,70 0,99 1,40
2,50 0,15 0,21 0,29 5,50 0,53 0,75 1,07
5,50 4,50 0,56 0,79 1, 12 5 0,41 0,59 0,83
4 0,38 0,54 0,76 4,50 0,32 0,46 0,64
3,50 0,27 0,38 0,54 4 0,25 0,35 0,50
3 0,19 0,27 0,38 8 7 1,21 1,53 2,17
6 5 0,65 0,92 1,31 6,50 0,79 1, 12 1,58
4,50 0,46 0,64 0,91 6 0,61 0,86 1,22
4 0,33 0,47 0,66 5,50 0,4 0,67 0,95
3,50 0,24 0,34 0,48 4,50 0,30 0,42 0,60
3 0,18 0,25 0,35 4 0,23 0,33 0,47

64 65
 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
8,50 7,50 1,34 1,70 2,40 10,50 9,50 1,97 2,42 3,43
7 0,98 1,25 1,77 9 1,47 1,82 2,58
6,50 0,69 0,97 1,37 8,50 1, 16 1,45 2,05
6 0,54 0,77 1,09 8 0,94 1, 18 1,67
5,50 0,44 0,62 0,87 7,50 0,77 0,98 1,39
5 0,35 0,49 0,70 7 0,64 0,82 1, 16
4,50 0,28 0,39 0,56
6,50 0,48 0,69 0,97
9 8 1,48 1,87 2,65
6 0,41 0,57 0,81
7,50 1,09 1,39 1,96
5,50 0,34 0,48 0,67
7 0,85 1,08 1,53
11 10 2, 15 2,91 3,70
6,50 0,61 0,87 1,23
6 0,50 0,70 0,99 9,50 1,61 1,98 2,80
5,50 0,40 0,57 0,81 9 1,27 1,58 2,23
5 0,33 0,46 0,65 8,50 1,04 1,30 1,83
4,50 0,26 0,37 0,53 8 0,86 1,08 1,53
9,50 8,50 1,64 2,05 2,90 7,50 0,72 0,91 1,28
8 1,21 1,53 2,16 7 0,60 0,77 1,08
7,50 0,95 1,20 1,70 6,50 0,46 0,65 0,91
7 0,76 0,97 1,37
6 0,38 0,54 0,77
6,50 0,56 0,79 1, 12
5,50 0,32 0,46 0,64
6 0,46 0,65 0,92
11,50 10,50 2,34 3,14 3,98
5,50 0,38 0,53 0,75
0,31 0,44 10 1,76 2,38 3,02
5 0,62
10 9 1,80 2,23 3,16 9,50 1,39 1,71 2,42
8,50 1,34 1,67 2,37 9 1, 14 1,41 2,00
8 1,05 1,32 1,87 8,50 0,95 1, 18 1,67
7,50 0,85 1,07 1,52 8· 0,79 1,00 1,42
7 0,70 0,88 1,25 7,50 0,67 0,85 1,20
6,50 0,52 0,73 1,04 7 0,57 0,72 1,02
6 0,43 0,61 0,86 6,50 0,43 0,61 0,87
5,50 0,36 0,50 0,71
6 0,37 0,52 0,73
5 0,29 0,41 0,59 -

66 67
 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
12 11 2,54 3,38 4,27 13,50 12,50 3,20 4,15 5,17
10,50 1,91 2,56 3,25 12 2,43 3,17 3,97
10 1,52 2,06 2,62 11,50 1,95 2,56 3,23
9,50 1,25 1,53 2,17 11 1,61 2,14 2,70
9 1,04 1,29 1,82 10,50 1,35 1,81 2,30
8,50 0,88 1,10 1,55 10 1, 15 1,56 1,98
8 0,74 0,94 1,32 9,50 0,99 1,21 1,71
7,50 0,63 0,80 1, 13
9 0,85 1.05 1,49
7 0,54 0,69 0,97
8,50 0,73 0,92 1,30
6,50 0,41 0,58 0,83
0,35 0,50 0,70 8 0,63 0,80 1, 13
6
12,50 11,50 2,75 3,62 4,56 7,50 0,55 0,69 0,98
11 2,08 2,76 3,49 7 0,47 0,60 0,85
10,50 1,66 2,22 2,81 14 13 3,44 4,43 5,48
10 1,36 1,84 2,34 12,50 2,61 3,39 4,22
9,50 1, 14 1,40 1,98 12 2,10 2,75 3,44
9 0,96 1, 19 1,69 11,50 1,74 2,29 2,89
8,50 0,82 1,03 1,45 11 1,47 1,95 2,46
8 0,70 0,88 1,25
10,50 1,25 1,68 2, 13
7,50 0,60 0,76 1,07
10 1,08 1,46 1,85
7 0,51 0,65 0,92
9,50 0,93 1, 14 1,61
6,50 0,40 0,56 0,79
13 12 2,97 3,88 4,86 9 0,80 1 1,41
11,50 2,25 2,96 3,73 8,50 0,70 0,87 1,24
11 1,80 2,39 3,02 8 0,61 0,76 1,08
10,50 1,48 1,99 2,52 7,50 0,53 0,67 0,94
10 1,24 1,68 2,14 7 0,46 0,58 0,82
9,50 1,05 1,29 1,83 14,50 13,50 3,69 4,73 5,80
9 0,90 1,12 1,58 13 2,81 3,62 4,48
8,50 0,77 0,97 1,37
12,50 2,26 2,94 3,66
8 0,66 0,84 1, 18
12 1,88 2,46 3,08
7,50 0,57 0,72 1,02
11,50 1,59 2,09 2,63
7 0,49 0,63 0,88
6,50 0,38 11 1,36 1,80 2,28
0,54 0,76

68 69
 ANEXA 1
1 2 3 4 5
10,50 1, 17 1,57 1,99
10 1,01 1,37 1,74 PROTECŢIA CĂILOR DE EVACUARE CONTRA
9,50 0,88 1,08 1,53 PROPAGĂRII FUMULUI ŞI GAZELOR FIERBINŢI
9 0,77 0,95 1,35
8,50 0,67 0,84 1, 18
8 0,58 0,73 1,04 Protecţia casei scării închise
7,50 0,51 0,64 0,91
Pentru limitarea inundării cu fum a casei scării de evacuare
închise la clădiri înalte, este necesară desfumarea acesteia, care se
poate realiza prin tiraj natural - organizat sau prin ventilare mecanică,
creându-se o suprapresiune faţă de încăperile alăturate în care s-a
produs incendiul.
Evacuarea mecanică a fumului din casa scării nu este admisă.
Evacuarea fumului din casa scării prin ventilarea naturală
organizată se asigură prin deschiderea de ferestre sau de trape
montate la partea superioară şi introducerea aerului prin partea de jos
a casei scării (vezi fig.1).
Deschidarea dispozitivelor ce închid golul de evacuare a
fumului amplasat pe acoperiş sau în treimea superioară a ultimului
nive_I al casei scării şi a golului sau a uşii exterioare spre casa scării,
de acces a aerului, se face prin comandă automată şi manuală.
Comanda manuală a dispozitivului (trape) de desfumare este
situată în casa scării sau lângă intrarea principală în clădire.
Golul de evacuare a fumului va avea suprafaţa liberă
determinată de cel puţin 1 m •
2

Introducerea aerului proaspăt se poate asigura şi prin gol

practicat în peretele exterior cu condiţia ca suprafaţa liberă să fie de
1 m2 .

71
70
 Evacuaro fum 1m2
încăperea tampon. Debitul de aer trebuie să asigure o viteză
de circulaţie de cel puţin 0,5 m/s în dreptul uşilor de acces la
nivelul incendiat, considerând uşile închise de la celelalte
nivele.

La partea superioară a casei scării închise se prevede

dispozitivul de evacuare a fumului (trapa) cu aria liberă determinată
(de cel puţin 1 m2 ) conform normativului P 118.

oispozrtrv evacuare Evacuare naturala

(trapa) de c~l puţin 1m2 t or9an\zata fum

Fig.1. Desfumare prin ventilare naturală - organizată a casei scării

Ventilarea mecanică în suprapresiune a casei scării faţă de

încăperileînvecinate, care împiedică pătrunderea fumului în zona de
evacuare, se realizează în următoarele variante:

- introducerea mecanica rn suprapresiune a aerului în casa

scării şi evacuarea naturală - organizată prin ghenă a fumului
din încăperea învecinată celei incendiate (fig.2);

- evacuarea mecanică a fumului din încăperile învecinate celei

incendiate şi introducerea naturală a aerului de compensare
prin golul din partea de jos a casei scării (fig.3);

- introducere mecanică a aerului în partea de jos a casei scării

şi evacuare mecanică a fumului din încăperea învecinată
celei incendiate (fig.4). Fig.2. Protecţia casei scării prin sistem mecanic de introducere a
Suprapresiunea creată în casa scării (cu uşile închise) va fi aerului şi natural - organizat de evacuare a fumului
cuprinsă între.20 şi 80 Pa. Când accesul în casa scării este
protejat cu încăpere tampon, suprapresiunea se asigură în

72
73
 Di spaziti v evacuare E vacuorr nat urala
(trapo) dit cel puţin 1m2 orqan1zatc fjm I

01 spoz it iv fvacuorr
(trapa) de cel puţi~ 1m2

~·

Fig. 4. Protecţia casei scării prin sisteme de ventilare mecanică

Fig.3. Protecţia casei scării prin sistem natural - organizat de
introducere a aerului şi mecanic de evacuare a fumului Protecţia circulaţiilor comune orizontale închise

Limitarea inundării cu fum a căilor de evacuare orizontale

închise, se asigură prin desfumare prin tiraj natural - organizat ori
mecanic sau prin asigurarea unui regim de presiune faţă de încăperile
adiacente.

Protecţia circulaţiilor comune orizontale închise este

obligatorie în următoarele situaţii ale acestora:

- când au lungimi totale mai mari de 30 m;

- când nu este permisă evacuarea directă în exterior sau în
spaţiul unei scări protejate;
- când deservesc încăperi cu destinaţie de camere de dormit;

74 75
 - la circulaţii situate în clădiri în care circulă şi handicapaţii în Gura introd uctrt atr &ura introduc•re aer
fotolii cu rotile.

Atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu evacuări

1°"'- 10...- ~
de fum (natural - organizat sau mecanic) circulaţiile comune orizontale
nu mai necesită desfumare, protecţia lor asigurându-se printr-o & ura evacuare
suprapresiune de minimum 20 Pa faţă de încăperile cu care comunică •. ~ln-~
direct sau de care sunt izolate prin încăperi tampon în suprapresiune.
În cazul circulaţiilor comune orizontale care deservesc Gura introducere .,...
încăperi cu destinaţie dormitoare sau centre comerciale se recomandă
evitarea punerii în suprapresiune.
~ U1a accn public

Desfumarea prin tiraj natural - organizat a circulaţiilor comune

orizontale închise se realizează, potrivit următoarelor reguli:
~
c Poiiţia un.i 1in9ure 9uri
faţa de u1a de acces

b.~ln--
- gurile de introducere a aerului şi evacuare a fumului se
dispun alternat astfel încât distanţele orizontale - măsu.rate
în axele circulaţiilor - între o gură de introducere şi o gură de
evacuare, învecinate, să nu depăşească 10,00 m în linie
dreaptă (fig.Sa) sau 7,00 m în linie frântă (fig.Sb);

- uşile încăperilor accesibile publicului, situate pe o cale de d. P.ozlţion&rea gurilor dt introducere

11 ev1c11are
evacuare, care nu se află între o gură de introducere aer şi o I

Fig.5. Poziţionarea gurilor in cazul desfumării naturale

gură de evacuare fum, trebuie să se găsească la mai mult de
S m de una dintre guri (fig.Se);
- gurile de introducere şi cele de evacuare vor avea suprafeţe
de minimum O, 1O m2 pentru fiecare flux de evacuare normat
al circulaţiei comune orizontale din zona pe care o
desfumează;
- gurile de introducere aer vor avea latura superioară
maximum 1,00 m faţă de pardoseală (fig.Sd);
gurile de evacuare fum se amplasează în treimea
superioară a încăperii şi vor avea latura inferioară la
Desfumarea mecanică a circulaţiilor comune, orizontale
închise se realizează potrivit următoarelor reguli:
- gurile de introducere a aerului şi evacuare a fumului se
dispun alternat, astfel încât distanţele orizontale - măsurate
în axele circulaţiilor - între o gură de introducere şi o gură de
la evacuare, învecinate, să nu depăşească 15,00 m în linie
dreaptă (fig.6a) şi 10,00 m în linie frântă (fig.6b);
- uşile încăperilor accesibile publicului, situate pe o cale de
evacuare, care nu se află între o gură de introducere şi o
gură de evacuare, trebuie să se găsească la cel mult 5 m de

minimum 1,80 m faţă de pardoseală (fig.Sd). una din ele (fig.6c);

76 77
 - gurile de introducere vor avea latura superioară la maximum
1,00 m faţă de pardoseală, iar gurile de evacuare vor avea

''
Gura lnCruducel'8 .... Gi
latura inferioară la minimum 1,80 m faţă de pardoseală şi vor
fi situate în treimea superioară a încăperii (fig.6d);

,.... _ t11t
1!1m-

•. ~ ln .... dNapla
GI

•'
Gi

c. P.zitia un•i 1in9ur• 9uri

fatG 'd• u~a d• accn Fig.6d. Debitul evacuat prin desfumare mecanică

Limitarea propagării fumului în spaţii mari

Fig.6. Poziţionarea gurilor de desfumare mecanică
necompartimentate

- portiunile de circulaţie comună cuprinse între o gură de Pentru limitarea propagării incendiilor în construcţii cu spaţii
eva'cuare a fumului şi una de introducere a aerului, trebuie mari necompartimente, se asigură evacuarea fumului şi gazelor
să aibă asigurat un debit de evacuare de minimum
fierbinţi cu sisteme alcătuite din dispozitive de evacuare a fumului (prin
1800 m3/h pentru fiecare flux de evacuare asigurat (fig.6d); tiraj natural-organizat sau mecanic) şi cu ecrane verticale coborâte
- în timpul funcţionării ventilării mecanice pentru desfumare'. sub tavan (fig. 7), realizate din materiale incombustibile, CO (CA 1).
diferenta de presiune dintre casa scării de evacuare ş1
circulat ia comună orizontală desfumată, trebuie să fie mai
0

Ecranele sunt separaţii verticale aşezate sub acoperiş (tavan)

mică d~ 80 Pa, când toate uşile casei scării sunt închise.
- în cazul introducerii aerului prin ventilare mecanică se
recomandă ca debitul de introducere să fie 60% din debitul
evacuat; viteza maximă de refulare a aerului este de 5 m/s.
şi care se opun migrării laterale a fumului şi gazelor fierbinţi. Ecranele
sunt realizate din materiale incombustibile CO (CA 1) şi din elemente
de structură.
Spaţiul de desfumare ce reprezintă volumul liber cuprins între
planşeu, acoperiş (tavanul fals) şi delimitat de ecrane, este un
compartiment de incendiu la clădirile civile supraterane.

78 79
 Ninl superior delimitat de ecrane nu trebuie să depăşească de 7 ori
înălţimea medie (H) şi nu va depăşi.30 m (vezi fig.Se);

--
~-·-
la construcţiile la care panta. acoperişului este mai mare
de 10% evacuarea fumului trebuie să se facă cât mai sus
posibil, la o înălţime mai mare sau egală cu înălţimea
medie (H) sub tavan.

LEGENDA
H· l_ _ ... _....(.,,._de....,_)
H'-1-zonei--oub....,,...do ••Parare
H f . - ....... QIUn(H-H')
Fig. 7. Evacuarea fumului prin tiraj natural - organizat În Încăperi
mari necompartimentate
~1

Evacuarea fumului la construcţiile cu suprafeţe libere mari, la

care se utilizează ecranele de separare, trebuie să respecte Fig.Ba. Evacuarea fumului prin tiraj natural organizat
următoarele condiţii: a unui spaţiu necompartimentat

suprafaţa delimitată de ecran nu trebuie să depăşească LEGENDA

1600 m ; 2
lungimea nu trebuie să fie mai mare de 60 m;
delimitarea zonei cu fum se face între două ecrane şi
acoperiş (vezi fig.Ba);
suprafaţa luată în calcul pentru golurile de evacuare a
fumului trebuie să fie situată în zona cu fum; suprafaţa
gazelor se vor respecta următoarele condiţii:
deschiderii pentru admisia de aer proaspăt trebuie să se
găsească în zona fără fum ( vezi fig.8b);
suprafeţele deschiderilor de admisie de aer trebuie să fie
cel puţin egale cu cele de evacuare a fumului;
la constructiile la care panta acoperişului sau a plafonului
este mai mică de 10%, distanţa pe orizontală până la
deschiderea de evacuare a fumului din cadrul spaţiului
H - înălţimea medie sub acoperire (înălţimea de referinţă)
H' - înălţimea zonei libere
Hf - înălţimea zonei de fum
I - distanţa dintre două ecrane
Atunci când se prevede evacuarea mecanică a fumului şi
- înălţimea minimă a ecranelor de compartimentare care
coboară sub acoperiş va fi de 0,50 m;
- se va asigura o gură de evacuare a fumului la maximum
320 m2 , suprafaţă de pardoseală;
- debitul unei guri de evacuare a fumului va fi de cel puţin
1 m3/s pentru 100 m2 suprafaţă de pardoseală delimitată de
ecrane;

80 81
 ANEXA2

SOLUŢII DE UTILIZARE A DISPOZITIVELOR DE EVACUARE

A FUMULUI ŞI SISTEMELOR DE EVACUARE A FUMULUI ŞI
GAZELOR FIERBINŢI LA CLĂDlRI PUBLICE

SOLUŢII PENTRU CLĂDIRI ÎNALTE ŞI FOARTE ÎNALTE

Fig.Bb • Soluţia 1 de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi la

nivelurile supraterane, cuprinde (vezi fig.1 a):

i- - introducere aer în casa scării;

- introducere aer şi evacuare fum, în şi din încăperea tampon
(sas);
- introducere aer şi evacuare fum în şi din căile de circulaţie
orizontale comune.

Fig.Se. Desfumarea Elementele principale ale sistemului de evacuare fum şi gaze

naturală a unei hale fierbinţi în soluţia 1 sunt:

d, d', d" - Distanţa de montare
a gurilor de evacuare
d, d', d" <7H şi 30 m
H - înălţimea medie
E
- la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum două
spaţii delimitate de ecrane; alegându-se ventil.atorul cu
debitul corespunzător separeului cu volumul cel mai mare;
- introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, pe
la partea de jos a pereţilor, cât mai aproape de pardos~al~.
Dispozitivele pentru evacuarea fumului şi a gazelo~ fierbinţi ~vor
fi distribuite uniform şi prevăzute cu deschidere automată ŞI manuala.
- ventilatorul de introducere aer, pozat la partea ţea mai de
jos a casei scării pentru punerea ei în suprapresiune;
- ventilatorul de introducere a aerului în încăperea tampon
pozat în partea de jos a clădirii, racordat la canalul, dotat cu
guri de introducere (voleţi); ventilator pozat în partea
superioară a clădirii (acoperiş, pod) care absoarbe fumul şi îl
evacuează în exterior prin intermediul unui canal dotat cu
guri de absorbţie (voleţi), din încăperea tampon;
- ventilator de introducere aer pozat în partea ·de jos a clădirii
racordat la un canal cu guri de introducere (voleţi) ce suflă
pe căile de circulaţie comune; ventilator pentru absorbţia şi
evacuarea fumului cu ajutorul unui canal şi a gurilor de

82 83
 absorbţie (voleţi) din circulaţiile comune aflat în partea
:"superioară a clădirii (terasă, acoperiş, pod}.
Caracteristicile principale ale elementelor ce compun soluţia
.sunt (vezi fig.1 b):
- uşile dintre casa scării şi camera tampon şi uşile între
camera tampon şi circulaţia pe orizontală trebuie să aibă o
rezistenţă la foc conform normativului P 118;
- gurile de introducere aer în camera tampon vor avea latura
superioară la înălţimea maximă de 1,00 m de la pardoseală
şi sunt echipate cu voleţi în poziţia de aşteptare, etanşi la
foc;
- gurile de evacuare a fumului din camera tampon trebuie să
fie amplasate cât mai aproape de plafon la înălţimea minimă
de 1,80 de la pardoseală; ele sunt echipate cu voleţi
rezistenţi la foc 1 oră, în poziţia de aşteptare;
- gurile de introducere a aerului de la căile de circulaţie
comune orizontale se vor monta cu latura superioară la
maximum 1,00 m de la pardoseală şi sunt echipate cu voleţi
etanşi la foc, în poziţia de aşteptare;
- gurile de pe fiecare canal vertical de evacuare a fumului
trebuie să fie echipate cu voleţi rezistenţi la foc, în poziţia de
aşteptare;
- gurile de evacuare a fumului din circulaţiile orizontale
comune se amplasează lângă plafon, cu latura inferioară la
înălţimea de minimum 1,80 m de la pardoseală;
- debitul de introdus şi evacuat în şi din camera tampon
trebuie să creeze o suprapresiune faţă de circulaţiile comune
pe orizontală. Debitul introdus va fi mai mare cu 10% decât
debitul evacuat;
- debitul introdus în circulaţiile comune orizontale va fi cu o
viteză a aerului care să nu depăşească 5 m/s.
84
• Soluţia 2 de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi la niveluri
supraterane cuprinde (fig.2a):
1 - introducere aer în casa scării;
- introducere aer în încăperea tampon (sas);
- trecerea aerului prin suprapresiune, din mcaperea
tampon în căile de circulaţie comună orizontală;
- evacuarea fumului din căile comune de circulaţie
orizontală.
Elementele principale ale sistemului de evacuare fum şi gaze
fierbinţi în soluţia 2 sunt:
- ventilatorul de introducere aer în casa scării pentru punerea
ei în suprapresiune;
- ventilatorul aflat în partea de jos a clădirii, racordat la un
canal cu guri de introducere a aerului (voleţi) în camera
tampon;
- gură de trecere, practicată în partea inferioară a pereţilor
care să permită trecerea aerului între camera tampon şi căile
de circulaţie comune orizontale;
- ventilatorul de evacuare fum aflat în podul sau pe acoperişul
clădirii, racordat la un canal de evacuare dotat cu guri de
absorbţie (voleţi) a fumului din căile comune de circulaţie
orizontale.
Caracteristicile principale ale elementelor ce compun soluţia 2
sunt (vezi fig.2b}:
- uşile între casa scării şi sas trebuie să fie rezistente la foc
conform normativului P 118 la fel ca şi cele dintre camera
tampon şi circulaţiile comune orizontale trebuie să reziste la
foc 1/2 oră;
85
 - gurile de introducere aer în sas vor avea latura superioară la
minimum 1,00 m de la pardoseală. Ele se echipează cu Gura de 1Y~cuar1 f 11(11 p.,
~canal cu Volet ru11l.nt la "foc'
voleţi care sunt etanşi la foc, în poziţie de aşteptare;
- gurile de trecere a aerului dintre camera tampon şi circulaţiile D•b1t •vacuat:ii 1.3 ~•bit
· Introdus
orizontale comune practicate în pereţi, având latura coi de clrculali• comuna orizontala

superioară la înălţimea maximă de 1,0 m de la pardoseală.

Gura· introducere aer pe ranal cu vot.I
Dispozitivul de protecţie a gurilor sunt valeţii etanşi la foc, în 1tDn1 la toc

poziţia de aşteptare.
Gura absorbtit fum

--
cu ffltt pe canal d•
evacuare rn ist.ni la

·-
foc
Gura dt introdunr• au cu volt\i.pe canal de
introducere elansa la foc

Scara

Fig. 1b - Exemplificare la soluţia 1

__
-·-
...

__ „__

„__ _
-- „_
Flg.1a - Sche"1ă de principiu pentru soluţia 1 de desfumare

Fig.2a - Schemă
-- „_
de principiu pentru soluţia 2 de desfumare

86 87
 (ventilatoare, canale, guri) fiind mai dificil să se obţină

. .
~&Ura „vacu!re rezistenta la foc
cu vo\•t(rn pozrt1• .S. ast.pta'-)
simultaneitate de debite şi presiuni dorite.
cor de crrculatle comuna orizontala Debitul evacuat ;;i..1.3
- Soluţia 2 prezintă avantajul, ca în caz de pană a sistemului
Gura de trecu• oer cu volt\ de evacuare fum şi gaze fierbinţi, soluţia funcţionează şi prin
el anţ. I a fqc fn pozlţft c(e
f astep are) viteza aerului< Srrls izolare constructivă între circulaţiile comune orizontale şi
c::.::::====::::tll casa scării.
sa rezistent a la toc Dezavantajul soluţiei rezultă prin practicarea gurii de trecere
viteza dt circulaţie atrillr1rr/s
între camera tampon şi circulaţiile comune, care necesită
precauţii suplimentare.
&.ura introduce au cu volet etuns la toc
1n pozitie dt asteptare Debit "ilo.5rrt1/s/rn2
.__,_.-usa rn1st1nta la toc Evacuarea fumului din spaţiile şi încăperile subterane se
viteza a.rulvl;;. o. S m/s asigură independent de cel al nivelurilor supraterane, dar se adoptă
aceleaşi sisteme.

Fig.2b - Exemplificare la soluţia 2

SOLUŢII PENTRU ATRIUM

- gurile de pe canalele verticale de evacuare a fumului din
căile de circulaţii orizontale trebuie să fie echipate cu voleţi
rezistenţi la foc, în poziţia de aşteptare; ele trebuie să se
găsească cât mai aproape de plafon având latura inferioară
la înălţimea minimă de 1,80 m de la sol.
Evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în cazul atriumului
neacoperit se face prin tiraj natural la partea superioară.
Desfumarea atriumului acoperit se poate face prin tiraj natural
- organizat sau mecanic.

Poziţiile
gurilor de introducere a aerului şi a celor de evacuare
a fumului vor fi în poziţia închis cu excepţia gurilor de introducere şi
evacuare de la etajul incendiat, unde vor fi în poziţia deschis.
în cazul desfumării naturale - organizate, suprafaţa liberă de
evacuare a fumului se poate realiza fie prin goluri de evacuare
practicate la partea superioară a atriumului fie prin deschideri aflate pe
faţade diferite ale clădirii.

Avantaje şi dezavantaje ale celor două soluţii:

Pentru determinarea suprafeţei utile a deschiderilor trebuie
ţinut cont de forma variabilă a cupolelor ce acoperă atriumul şi de

- Soluţia 1 prezintă
avantajul unei duble protecţii nefiind
permisă răspândireafumului şi gazului în spaţiile învecinate.
Dezavantajul rezultă dintr-o , echilibrare mai dificilă a
sistemului, care cuprinde un număr mare de trasee
vânturile dominante.
De asemenea se va ţine cont şi de poziţia de funcţionare a
dispozitivului de protecţie a golului care să nu creeze un obstacol în
calea migrării fumului.

88 89
 Suprafaţa liberă de evacuare va fi de minimum 1% din aria
celui mai mare nivel al atriumului delimitat de pereţi.
Introducerea aerului trebuie să se facă prin guri de introducere
cu suprafaţă liberă echivalentă cu cea de evacuare a fumului.
La desfumarea mecanică (evacuarea mecanică a fumului)
introducerea aerului se poate face natural sau mecanic pe la partea de
jos a atriumului.
în cazul introducerii naturale a aerului trebuie avut grijă ca
acţionate prin comandă automată de la acelaşi sistem. Aceste
deschideri minime permit amorsarea desfumării, permiţând 0
desfumare minimă înaintea pornirii sistemului general de evacuare
fum şi introducere aer.
Comanda automată a sistemului trebuie să fie întotdeauna
dublată de o comandă manuală aflată la nivelul unde este accesul cel
mai uşor.
Pentru a împiedica inundarea etajelor superioare cu fum este
necesară izolarea etajelor din jumătatea superioară a atriumul ui de
1

suprafaţa aleasă a gurilor de introducere pentru un debit maxim

evacuat, să corespundă unei viteze de circulaţie a aerului :S 2 m/s în
gură.
Cu cât suprafaţa de introducere a aerului este mai mare,
creşte eficienţa evacuării fumului.
Dacă introducerea aerului se face mecanic, debitul de aer
introdus este egal sau mai mare cu debitul de fum evacuat şi viteza de
trecere a aerului prin guri să fie maximum de 5 m/s.
Evacuarea mecanică a fumului se efectuează în partea
superioară a atriumului prin asigurarea unui debit orar de evacuare
minim egal cu de 12 ori volumul atriumului.
spaţiile ce trebuie desfumate prin ecrane, aşezate la marginea golului
(vezi fig.4).
. În cazul desfumării naturale - evacuarea naturală a fumului se
asigură prin deschideri situate la partea superioară a atriumului având
suprafaţa liberă de 1 /15 din suprafaţa de calcul a volumului de~fumat.
Gurile de introducere a aerului în mod natural vor fi situate în partea
de jos a atriumului.

Pentru determinarea suprafeţei de .evacuare a fumului sau a

debitului ce trebuie evacuat trebuie calculată suprafaţa de calcul şi
volumul atriumului (vezi fig.3).
Suprafaţa de calcul este suprafaţa orizontală cuprinsă între
elementele de construcţie ce delimitează atriumul.
Volumul de calcul al atriumului este produsul dintre secţiunea
de calcul şi înălţimea totală a atriumului măsurată la plafonul ultimului
nivel.

Declanşarea dispozitivelor de evacuare a fumului şi de

introducere a aerului trebuie să se facă automat, comanda fiind dată
de un sistem de detecţie şi semnalizare automată a incendiului.
în cazul introducerii naturale a aerului prin deschiderile din
faţada clădirii, minimum 20% din dispozitivele de introducere vor fi

90 91
 .,..__,.....,_,lcea mal mica"'l"""""""""'m
---.iLm:s~n•J....,--„

fif.1 Alt1um · ln Ht hhr

..... -
cz:::z::::1c:z:::z:zd'=:l~ E. leme nte de st ic la11r:::cfX:ic:::c:z:::::i::z:zi jumatot~o
superioara

cz::::icz::z:::::i:z:cz:z::i~ - - - - - -n:z::z~z::z::z:z:::z:z::... - - - - -

Ceo mai mica Jumototeo

<t- _ g!m_!.n!.i_U!!§ _
inferioaro
Cea mai mica
--=-„d1r11.,.slune ._.....,_,,„

i I I 2 2 I I l 2 I I I I I I l 2 I I I I I I I I 2 2 I I I Zi

,Fi94 Atrium acoperii !nchis I. Fig.4. Modalitate de izolare a nivelurilor superioare a atriumului
I
I

Fif.5. Alrium deschis pe o fala
~I fncllis pe alta
I să
Evacuarea fumului la încăperile învecinate atrh:rmului trebuie
respecte următoarele reguli:
I
- căile
de circulaţie comune orizontale deschise spre atrium
trebuie să fie desfumate;
- încăperile şi căile de circulaţie învecinate atriumului trebuie
să fie separate de atrium cu ajutorul unor ecrane a căror
înălţime liberă este de 0,5 m pentru o zonă liberă de fum de
2 m şi mai mare de 0,5 m (0,5 m sub latura de jos a gurii de
evacuare) la înălţimi ale zonei libere de fum mai mari de 2 m
Fi9 fi. suprafala si volumul dt
llaZa· la atrium (vezi fig.5);

Fig.3. Diferite soluţii constructive de atrium

92 93
 ANEXA3
Ecran Ecran······-
................. . Gura de

t··""".. ····················
oJ;~···
evacuare

atrium 1 atrium >irn TERMINOLOGIE

2ln I
I I
I I
I
„ __iill_ I
.i. ....

"'·······---- 1. Ardere (combustie) - reacţia de combinare a unui material cu

Flg.5. Dimensiunile ecranelor de protecţie la fum pentru
încăperile învecinate atriumurilor
oxigenul, însoţită de degajarea de căldură şi în general, de emisie
de flăcări şi/sau incandescenţă şi/sau degajare de fum.
2. Canale (ghene) - căi de evacuare a fumului (desfumare) în caz
de incendiu, realizate din material!! incombustibile (CO).

3. Clapetă antlfoc - dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la

- desfumarea trebuie să se facă mecanic, iar pornirea ei se
face automatizat pe întreaga suprafaţă delimitată de ecrane.
Se poate porni desfumarea simultană a tuturor încăperilor învecinate
atriumului de pe acelaşi etaj.
4.
foc montat pe tubulatura de ventilare, care străpunge un element
de construcţie antifoc sau rezistent la foc (în poziţie normală
deschisă şi prevăzută cu acţionare automată şi manuală în caz
de incendiu).
Clasă de periculozitate - caracteristică (clasificare) a
materialelor şi/sau substanţelor care. se depozitează exprimată în
funcţie de contribuţia pe care o aduc la apariţia şi dezvoltarea
incendiilor precum şi de sensibilitatea lor la efectele acestora.

5. Clasa de combustibilitate - caracteristică a unui material sau

element, exprimată prin nivelul parametrilor specifici, determinaţi
în urma unor încercări standardizate.

6. Combustibilitatea materialelor şi elementelor de construcţii

şi instalaţii - capacitatea acestora de a se aprinde şi arde în
continuare, contribuind la creşterea cantităţii de căldură
dezvoltată de incendiu.
 în funcţie de comportarea la foc, materialele şi elementele de elemente de construcţie orizontale şi verticale incombustibile CO
construcţii sau instalaţii pot fi incombustibile CO (CA1) sau (CA1) şi rezistente la foc conform normativului, astfel realizat şi
combustibile. echipat încât să nu fie inundat cu fum un timp determinat, luat în
Materialele şi elementele combustibile se clasifică în următoarele considerare la stabilirea timpului (lungimi) de evacuare în caz de
clase de combustibilitate: incendiu.
- C1 (CA2a) - practic neinflamabile;
- C2 (CA2b) - dificil inflamabil; .12. Densitate sarcină termică - potenţial caloric total al unui spaţiu,
- C3 (CA2c) - mediu inflamabile; încăpere etc., raportat la aria pardoselii luată în considerare
- C4 (CA2d) - uşor inflamabile. (J/m2).
Materialele din clasele C1 (CA2a) şi C2 (CA2b} sunt considerate
greu combustibile. 13. Desfumare - evacuarea parţială a fumului şi gazelor de ardere
din spaţiile incendiate în scopul asigurării condiţiilor de evacuare
7. Compartiment de incendiu construcţie independentă a utilizatorilor, a folosirii mijloacelor de intervenţie la stingere şi de
(instalaţie) precum şi construcţii comasate ~au grupate, limitare a propagării incendiilor.
amplasate la distanţele normate faţă de vecinătăţi sau volum
construit compartimentat prin pereţii antifoc faţă de construcţii 14. Deschideri pentru evacuarea fumului - goluri - practicate în
(instalaţii) adiacente. treimea superioară a închiderilor perimetrale sau în acoperişul
La clădirile înalte şi foarte înalte compartimentul de incendiu unei construcţii, astfel încât să permită evacuarea fumului produs
poate fi un volum închis, constituit din unu până la trei niveluri în caz de incendiu (permanent libere sau închise cu dispozitive
succesive, delimitate de elemente rezistente la foc conform care se deschid în caz de incendiu).
normativului şi cu aria desfăşurată totală conform
compartimentului de incendiu admis pentru construcţii civile 15. Dispozitive de protecţie a golurilor de introducere a aerului sau
(publice) de gradul I de rezistenţă la foc. evacuare a fumului: panouri, trape, clapete etc.; trebuie să fie în
poziţia de aşteptare.
8. Comportare la foc - totalitatea schimbărilor fizice şi chimice
intervenite atunci când un material, produs sau ansamblu, este 16. Dispozitive de acţionare a elementelor de protecţie a golurilor
supus acţiunilor unui incendiu standard. - mecanisme prin care se realizează (manual sau automat)
deschiderea elementelor de protecţie (obturare) a golurilor.
9. Condiţii de performanţă - exprimarea performanţelor produsului
prin criterii şi nivele de performanţă ale acestuia, corespunzător 17. Exhaustor de fum - dispozitiv pentru evacuarea fumului montat în
exigenţelor (pretenţiilor) de siguranţă la foc a utilizatorilor. acoperiş şi care comunică permanent cu exteriorul.

10. Criterii de performanţă - condiţii în raport de care se evaluează .18. Grad de rezistenţă la foc - capacitatea globală a construcţiei sau
îndeplinirea unei cerinţe de Performanţă. a compartimentului de incendiu de a răspunde la acţiunea unui
incendiu standard, indiferent de destinaţia sau funcţiunea
11. Degajament protejat - spaţiu construit închis destinat acestuia.
circulaţiei utilizatorilor, alcătuit şi separat de restul construcţiei cu

96 97
19. Incendiu - pr0ces complex de ardere, cu evoluţie necontrolată,
datorat prezenţei substanţelor combustibile şi a surselor de
aprindere, a cărui apariţie şi dezvo1tare are efecte negative prin
producerea de pierderi de vieţi, pagube materiale, etc. şi care
impune interven~a organizată pentru stingere.
20. lnciperl cu aglomerirl de persoane - înciperi în care se pot
afta simultan cel puţin 50 de persoana, flecireia din acestea
revenindu-i o arie de pardoseală mai mică de 4 m2 •
21. Limitarea propqirli lncendJUor - ansamblul misurUor de
construcţii fi de instalaţii, care împiedică pentru durate normate
de timp, extinderea incendlufui Tn interiorul compartimentului de
incendiu sau în afara acestuia.
22. Performanţi la foc • comportarea uooi material, produs sau
ansamblu, supus unui incendiu tn raport cu utilizarea tui.
23. Perete sau plantau antlfoc (AF) - element de construcţie
vertical sau orizontal, realizat din materiale Incombustibile CO
(CA 1), avand rezistenţa la foc cel puţin egală cu nivelul stabilit în
funcţie de densitatea cea mai mare a sarcinii tennlee din
compartimentele de incendiu pe care le separă şi realizat conform
prevederilor normativului P 118-99.
24. Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor în spaţii,
încăperi, construcţii sau compartimente de incendiu ori instalaţii;
în cele cu funcţiuni civile (publice) se exprimă. prin "riscuri de
incendiu", iar în cele destinate activităţilor de producţie şi/sau de
depozitare se exprimă prin "categorii de pericol de incendiu".
25. Rezistenţă la foc {RF) - aptitudinea unor părţi sau elemente de
construc~e de a-şi păstra, într-un timp determinat, capacitatea
portantă, izolarea termică şi etanşeitatea, stabilite prin încercări
standardizate.
98
26. Rezistent la explozie {RE) - aptitudinea unor pArţi sau elemente
de construcţie, realizate din materiale fAră goluri interioare,
incombustibile CO (CA1), alcătuite şi dimensionate prin calcul
astfel încat să reziste la presiunea exploziei volumetrice
respective.
27. Sarcina termică - suma energiilor calorice degajate prin
combustia completă a tuturor materialelor din spaţiul considerat.
28. Sistem de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi - ansamblu
constituit din dispozitive de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi
şi ecrane verticale coborate sub acoperiş sau tavan în scopul
limitării propagării incendiilor în construcţiile închise cu arii libere
mari {fără pereţi interiori despărţitori).
29. Sursă de aprindere - fenomen fizic, chimic sau altă sursă de altă
natură care generează o cantitate de energie, cu sau fără
participarea factorului uman, care poate genera şi/sau favoriza
iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui incendiu.
30. Tambur deschis - protecţie a golurilor de circulaţie funcţională
din pereţii antifoc, rezisten~ la foc sau rezistenţi la explozie.
31. Trapă - dispozitiv de acces mobil închis în poziţie normală.
32. Uşi, cortine şi obloane rezlatente la foc - elemente mobile de
protecţie a golurilor de circulaţie funcţională din pere~ cu rol de
limitare a propagării incendiilor alcătuite şi echipate conform
normativului.
99
 ANEXA4 2. REGLEMENTĂRI TEHNICE, NORMATIVE, NORME

LISTA REGLEMENTĂRILOR CONEXE p 118-99 -· Normativ de siguranţă la foc a

construcţiilor.

REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE ŞI TEHNICE ROMÂNEŞTI c 300-94 - Normativ de prevenire şi stingere a

incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii şi instalaţii

1. LEGI, HOTĂRÂRI GUVERNAMENTALE, ORDINE MINISTERIALE aferente acestora.

p 100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseis-

Legea nr.10/1995 - Legea privind calitatea în construcţii.
mică a construcţiilor de locuinţe,
social-culturale, agrozootehnice şi
Ordonanţa nr.60/1997 Privind apărarea împotriva incendiilor.
industriale.
Legea nr.212/1997 - Privind aprobarea Ordonanţei
NP 24-97 - Normativ pentru proiectarea, execuţia
nr.60/1997.
şi exploatarea parcajelor etajate
pentru autoturisme.
HGR nr.571/1997 - Aprobarea categoriilor de construcţii,
instalaţii tehnologice şi alte amenajări
NP 25-97 Normativ pentru proiectarea
care se supun avizării şi/sau
construcţiilor publice subterane.
autorizării privind prevenirea şi
stingerea incendiilor.
NP 009-97 - Normativ privind proiectarea,
executarea şi întreţinerea
HGR nr.766/1997 Regulamente privind încadrarea în
construcţiilor pentru case de copii.
categorii de importanţă, întreţinere,
NP 010-97 - Normativ privind proiectarea,
exploatare, urmărire în tim'p şi
executarea şi · întreţinerea
postutilizare; privind întocmirea şi
construcţiilor pentru şcoli şi licee.
păstrarea "Cărţii tehnice"· a
construcţiei; privind stabilirea
NP 011-97 - Normativ privind proiectarea,
categoriilor de importanţă ale
executarea şi întreţinerea
construcţiilor, etc.
construcţiilor pentru grădiniţe de copii.
Ord.MI nr.775/1998 - Pentru aprobarea Normelor Generale
NP016 - Normativ pentru proiectarea clădirilor
de prevenire şi stingere a incendiilor.
de locuinţe.

100 101
 CE 1-95 - Nonnativ privind proiectarea clădirilor
s 123811 lnstala~i de ventilar~. Ventilarea
mecanică. Prescripţii fundamentale.
civile din punct de vedere al cerinţei
de siguranţă Tn exploatare.
STAS 10687-76 - Ventilatoare. Principii de securitate.
PE 124 - Normativ pentru alimentarea cu
STAS 9660-87 - Instalaţii de ventilare şi climatizare
energie electrică a consumatorilor
industriali şi similari. canale de aer. Forme şi dimensiuni.

17-98 STAS 10750-88 - Instalaţii de ventilare şi climatizare.

- Normativ privind proiectarea şi execu-
tarea instalaţiilor electrice cu tensiuni Rame cu . jaluzele. Clasificare şi
pană la 1000 Vca şi 1500 Vcc.
tipizare.

118-96 ISO 8421/1-8 - Prot~ împotriva incendiilor.

- Normativ pentru proiectarea şi
executarea instalaţiilor interioare de Vocabular
telecomunicaţii şi semnalizare din
clădiri civile şi de producţie.
SR EN 54/1+7 - Sisteme de alarmă la incendiu

120-94 - Normativ privind proiectarea şi

executarea protecţiei contra
trisnetului în construcţii. REGLEMENTĂRI LEGISLATIVE ŞI TEHNICE STRĂINE

15-98 - Normativ privind proiectarea şi

executarea instalaţiilor de ventilare şi
climatizare. - NATIONAL FIRE CODES 1995 - XI FPA 204 M -Ghid pentru
evacuarea fumului şi a căldurii.
„ tlf~DARDE
\ - CERBERUS - Security gulde - Fire protection.
\

- Determinarea puterii calorice a

\ materialelor - REGLEMENT DE SECURITE CONTRE L'INCENDIE - Relatif aux
de construcţii;
· -•qrmfnarea densităţii sarcinii etablissements recevant du public.
8. Oispositlons generales et
commentaires de la Commission
Jlaţii de ventilare. Ventilarea Centrate de Securite.
tlrală organizată a clădirilor.
esaipţii de calcul şi de proiectare. - lnstruction technique nr.246 relative au desaufumage dans le
etablissements recevant du public.

103