Normativ Privind Protectia La Zgomot

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTILOR ~I TURISMULUI
DlRECTIA GENERALA TEHNICA iN CONSTRUCTII

NORMATIV PRIVIND PROTECTIA LA ZGOMOT

,

Prevederi generale

Elaborat de:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA!)I URBANISM "ION MINCU" - UAUIM BUCURE!)TI

RECTOR:

prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU

DIRECTOR CCS-BICAU:

prof. dr. arh. Marius SMIGELSCHI leet. arh. Radu PANA

RESPONSABIL LUCRARE:

Avizat de:

DIRECTIA GENERAL.\. TEHNICA iN CONSTRUCTII

DIRECTOR:

RESPONSABIL TEMA:

ing. Ion STANESCU

arh. Suzana SINGER

DESCRIPTORI: normativ, constructii, sistemul calitatii, acustica, protectie la zgomot

ELABORATORI:

prof. dr. arh. Marius SMIGELSCHI dr. ing. Mariana STAN

leet. drd. arh. Gabriel NEGOESCU leet. drd. arh. Radu PANA.

UAUIM ICECON UAUIM UAUIM

CUPRINS

1. Prevederi generale 7

1.1. Obiect 7

1.2. Domeniu de aplicare 8

1.3. Terminologie - Notiuni ~i termeni utilizati in contextul prezentului normativ 9

1.4. Referinte 13

2. Conditii tehnice ~i indici specifici cerintei "protectia la zgomot" 15

2.1. Definirea conditiilor tehnice specifice protectiei impotriva zgomotului 15

2.2 Indici ~i unitati utilizate in protectia la zgomot.. 16

3. Parametri ~i indicatori de apreciere a protectiei impotriva zgomotului 19

3.1. Definirea parametrilor de apreciere a protectiei impotriva zgomotului 19

3.2. Valori limita ale indicatorilor de zgomot 20

3.3. Determinarea nivelurilor de zgomot la sursa 24

3.4. Cai de transmitere a zgomotului ~i caracterizarea lor 27

4. Masuri pentru realizarea conditiilor tehnice ale protectiei impotriva zgomotului iN

CLA.DIRI 29

4.1. Principii generale 29

4.2. Protectia impotriva zgomotului aerian provenit din exterior 29

4.3. Protectia impotriva zgomotului aerian provenit dintr-un alt spatiu inchis,

alaturat pe orizontala sau verticala 32

4.4. Masuri de protectie impotriva zgomotului de impact 39

4.5. Protectia impotriva zgomotului produs de instalatiile tehnice (curente) ale

cladirii 42

4.6. Protectia impotriva zgomotului reverberat excesiv ~i a zgomotului produs in

spatiile protejate 43

4.7. Protectie speciala impotriva zgomotului in cazul unor amplasamente

caracterizate printr-un zgomot de fond redus 45

5

Cuprins

4.8. Protectia mediului inconjurator apropiat impotriva zgomotului produs de

surse din interiorul cladirii sau in legatura cu cladirea .45

5. Masuri de protectie impotriva zgomotului, in mediulINCONJURATOR 47

6. Verificarea respectarii cerintei esentiale .Protectie la zgomot" 48

6.1. Principii de baza 48

6.2. Etape principale pentru verificarea respectarii cerintei de protectie la zgomot

in constructii 49

6.3. Caracterizarea din punct de vedere acustic a produselor ~i sistemelor pentru

constructii (aferente constructiilor) 50

7. Exploatare, durabilitate referitoare la cerinta de protectie la zgomot 53

7.1. Durata de exploatare a constructiilor 53

7.2. Durata de exploatare a sistemelor ~i produselor 53

Anexa I 54

Echivalenta indicilor nou introdusi 54

Anexa 11 55

Valorile nivelurilor de presiune acustica in benzi de octava corespunzatoare

curbelor Cz 55

6

NORMATIV PRIVIND PROTECTIA LA ZGOMOT

INmCATIV

1. PREVEDERI GENERALE

1.1. OBIECT

a. Protectia la zgomot este stipulata ca cerinta (exigenta) esentiala in Directiva Consiliului Europei nr. 89/106/CEE si Documentele Interpretative aprobate la 30 noiembrie 1993 ~i este definita dupa cum urmeaza:

"Censtructla trebuie proiectata ~i executata astfel incat zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate in apropiere sa fie mentlnut la un nivel care sa nu afecteze sanatatea acestora ~i sa Ie permita sa do arm a, sa se edlhneasca ~i sa lucreze in condltll satisfaeatoare".

Cerinta presupune deci crearea unor conditii de confort care pot fi completate cu asigurarea intimitatii in sensul non-inteligibilitatii vorbirii intre locuinte, camere de hotel sau similare.

Prezentul normativ respecta prevederile documentelor mentionate mai sus.

b. .Protectia la zgomot" este in acelasi timp CERINTA. DE CALITATE (F) in

constructii in contextullegii nr 10 11995.

In acest sens constituie norma cu caracter general care detaliaza indicii ~i conditiile tehnice specifice ale cerintei, precum ~i masurile necesare pentru respectarea acesteia.

Elaborator:

Aprobat de:

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

eu ordinul nr: / 2003

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" - UAUIM BUCURESTI

1. Prevederi generale

1.2. DOMENIU DE APLICARE

1.2.1. Normativul se refera la masurile de protectie impotriva zgomotului in cladiri ~i in vecinatatea acestora.

Pe baza normativului:

se redacteaza sau se revizuiesc reglementari privind metodele ~i procedurile corespunzatoare, pentru constructii sau plir1i de constructie din punct de vedere al protectiei la zgomot.

se fac aprecieri ~i interventii in mediul inconjurator astfel incat in apropierea constructiilor sa fie indeplinite criteriile de protectie la zgomot.

1.2.2. Pentru activitatea de proiectare, normativul:

• este obligatoriu

la proiectarea ~i executia cladirilor noi sau la reabilitari/modernizari de cladiri existente;

pentru proiectarea si executia altor constructii sau amenajari in care personalul poate fi expus la zgomot la locuri de munca cu caracter permanent;

• are rol de recomandare pentru proiectarea ~i executia restaurarilor de cladiri monumente istorice.

1.2.3. Normativul stabileste performantele care caracterizeaza parti, elemente ~i produse de constructie din punct de vedere al protectiei la zgomot. Nu se refera la modul de certificare a acestor performante.

1.2.4. Normativul nu se refera la:

• masurile de protectie privind vibratiile in cladiri,

• masurile de protectie personala a muncitorilor impotriva zgomotului, in cazul in care la locurile de munca ale acestora, din motive obiective masurile de protectie la zgomot luate prin alcatuirea constructiei nu pot asigura valorile limita ale nivelurilor de zgomot.

• masurile de limitare a nivelului de zgomot din interiorul unor vehicule sau emis in exterior de vehicule, echipamente, utilaje etc.

8


1.3. TERMINOLOGIE - NOTIUNI ~I TERMENI UTILIZATI IN CONTEXTUL PREZENTULUI NORMATIV

Termenii generali utilizati (cerinte esentiale, constructii, cladiri, produse de constructii, utilizatori etc.) sunt cei definiti in NC 001-99 "Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea 10/1995".

Simbolurile ~i unitatile de masura ale marimilor utilizate sunt conforme cu definitiile din STAS 1957/1,2,3 - 88 .Acustica, Terminologie".

1.3.1. UNITATE FUNCTIONAL.\. - Incapere sau grup de incaperi care comunica intre ele, care adapostesc 0 anumita functiune si care pot capata caracterul de spatii protejate la zgomot.

Ex.: apartament, camera de hotel sau camin, sala de clasa, birou etc.

In acelasi timp, activitatea normala in orice unitate functionala poate deveni sursa de zgomot pentru spatiile alaturate.

1.3.2. NIVEL DE ZGOMOT - In contextul prezentului normativ, denumire prescurtata pentru "NIVEL DE PRESIUNE ACUSTICA.", Lp, exprimat in dB, dB(A) sau numarul curbei Cz.

• dB este 0 unitate de masura pentru valoarea fizica. Pentru definirea unui zgomot se utilizeaza spectrul sau; valorile - in benzi de frecventa de 111 sau 1/3 octavase dau in dB.

• dB(A) este 0 unitate de masura a nivelului de zgomot fiziologic, ponderat pe curba de ponderare A, care tine seama de modul de percepere al urechii umane. In dB(A) se da 0 singura valoare globala.

• Cz este valoarea in dB la 1000 Hz a curbei nivelului de presiune acustica ce nu poate fi depa~ita in nici un punct al spectrului (v. anexa II).

In cazul exprimarii nivelului de zgomot in dB(A), masurarea se face cu ajutorul unui sistem electroacustic care pondereaza componentele pe frecvente ale zgomotului, similar cu raspunsul urechii umane. Curba de ponderare A initial stabilita pentru niveluri de zgomot sub 55 dB, este general acceptata astazi pentru masurari in contextul protectiei la zgomot.

9


1.3.3. IZOLARE ACUSTICA.

a. Izolare la zgomot aerian

Izolarea la zgomot aerian defineste actiunea prin care se urmareste ca elementele separatoare intre unitatile functionale ale cladirii (in principal pereti sau plansee) sa reduca transmisia zgomotului aerian lntre cele dOM spatii pe care le separa. Reducerea trebuie sa fie efectiva in ambele sensuri de transmitere a zgomotului.

Izolarea este definita de indici de izolare care tin seama in esenta de diferenta de nivel de zgomot intre cele doua spatii,

De notat ca totdeauna izolarea efectiva realizata "in situ" este mai mica dedit cea masurata in laborator datorita unor cai colaterale de transmitere a sunetului ~i este influentata de caracteristicile de absorbtie (reverberatie) ale spatiului considerat ca protejat.

a.2. Izolarea la zgomot aerian poate fi definita ca diferenta intre nivelurile de zgomot din cele doua incaperi (spatii) separate de elementul considerat:

• IZOLARE ACUSTICA. STANDARDIZATA - Dn,T intre doua incaperi sau spatii, definita de relatia:

IT, I 0,32V dB

Dn,T = L, - L2 + 10 gT = R + 10 g -S- [ ]

o

• IZOLARE ACUSTICA. NORMALIZATA - Dn, definita de relatia:

n, = Ll - L2 -10 19 : = R' + 10 19 ~o [dB]

o

in care:

L1, L2 =niveluri de zgomot in spatiul de emisie, respectiv de receptie, in dB

T = durata de reverberatie masurata (calculata) in spatiul de receptie, in secunde

To = durata de reverberatie de referinta, in sec. (To = 0,5 sec.)

A = aria de absorbtie acustica echivalenta in spatiul de receptie, in m2

Ao = aria de absorbtie acustica echivalenta de referinta (Ao= 10 m2)

10


R' = indicele de atenuare acustica in situ, in dB

v = volumul spatiului de receptie, in m3

S = suma suprafetelor delimitatoare ale spatiului de receptie, in m2

a.3. Izolarea la zgomot aerian se poate referi direct la elementul de constructie considerat:

• INDICE DE ATENUARE ACUSTICA - R pentru un element de constructie, definit prin incercare in laborator, de relatia:

in care:

Li, L2 =niveluri de zgomot in spatiul de emisie, respectiv de receptie, in dB

S = suprafata probei (perete sau planseu), in m2

A = aria de absorbtie echivalenta in camera de receptie, in m2

b. - Izolare la zgomot de impact

Izolarea la zgomotul de impact este actiunea prin care se urmareste ca nivelu1 de zgomot datorat unor socuri de natura mecanica (pasi, obiecte cazute, manevrari de mobilier) asupra ansamblului unui planseu sa se auda pe cat posibil redus atat in spatiul de sub planseu cat si in spatiile alaturate.

Zgomotul de impact este unul din aspectele domeniului mai vast al zgomotului transmis pe cale solida (denumit ~i zgomot structural).

Izolarea la zgomot de impact se determina in laborator prin masurarea in spatiul de receptie a nivelului de zgomot produs de un aparat standardizat care produce lovituri in spatiul suprapus.

Poate fi caracterizata de una din urmatoarele marimi:

• NIVELUL ZGOMOTULUI DE IMPACT STANDARDIZAT - Ln,T, definit ca:

• NIVELUL ZGOMOTULUI DE IMPACT NORMALIZAT - Ln, definit ca:

11


t, = Li + 10 19 : [dB]

o

in care:

L, = nivelul de zgomot in spatiul de receptie, in dB

T = durata de reverberatie masurata (calculata) in spatiul de receptie, in

secunde

To =durata de reverberatie de referinta (To = 0,5 sec.)

A = aria de absorbtie acustica echivalenta in spatiul de receptie, in m2

Ao = aria de absorbtie acustica echivalenta de referinta (Ao = 10m2)

Pentru pardoseli se definesc indici ~L, reprezentand imbunatatirea izolarii la zgomot de impact prin aportul adus de pardoseala, Indicii ~L se scad din valoarea nivelului L, al planseului pentru determinarea izolarii la zgomot de impact a ansamblului planseu + pardoseala.

1.3.4. ABSORBTIE ACUSTICA (fonoabsorbtie)

Absorbtia acustica defineste felul in care alcatuirile suprafetelor din spatii inchise se comporta in raport cu undele sonore incidente.

Prin absorbtie acustica se urmareste ca 0 parte din energia sunetului aerian ce intalneste 0 suprafata delimitatoare a unui spatiu sa nu fie reflectata ci aparent absorbita, Din punctul de vedere al fonoabsorbtiei nu intereseaza ce se intampla cu energia ce nu este reflectata. In mod obisnuit alcatuirile specifice fonoabsorbtiei nu sunt ~i izolatoare acustice.

Absorbtia acustica este caracterizata de "coeficientul de absorbtie acustica 0." definit prin raportul - subunitar - intre energia (aparent) "absorbita" ~i energia incidenta, exprimat pe frecvente standardizate sau prin c1ase de absorbtie, conform 2.2.6.

1.3.5. REVERBERATIE

Fenomen intdlnit in spatii inchise sau partial inchise ce consta in reflexia repetata a undelor acustice care pierd 0 parte din energie la fiecare reflexie. Rezulta un dublu efect de suprapunere peste sunetul direct ~i de intarire a acestuia urmata de 0 prelungire dupa ce inceteaza sunetul direct. Se defineste ca "durata de reverberatie - T" exprimata in secunde.

12


V

T = 0.163- [sec.]

A

'in care

V = volumul incaperii, 'in m3

A = aria de absorbtie echivalenta, 'in m2

'in care

S, = suprafete perimetrale,

(Xi = coeficienti de absorbtie ai suprafetelor delimitatoare,

aj =absorbtie adusa de persoanele si obiectele din incapere (absorbanti

functionali),

1.4. REFERINTE

1.4.1. DOCUMENTE EUROPENE

• Directiva 89/106/CEE a Parlamentului European ~i a Consiliului CE referitoare la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementative ~i administrative ale statelor membre privind produsele de constructii

• Documentul interpretativ al Directivei 89/106/CEE privind cerinta esentiala "protectia impotriva zgomotului"

• Directiva 2000/14/CE a Parlamentului European ~i a Consiliului CE privind armonizarea legislatiilor state lor membre referitoare la emisiile sonore 'in mediul exterior ale echipamentelor utilizate 'in exteriorul constructiilor

• Directiva 2002/491CE a Parlamentului European ~i a Consiliului CE referitoare la evaluarea ~i gestionarea zgomotului 'in mediul inconjurator

1.4.2. STANDARDE ARMONIZATE (INTERNATIONALE)

SR EN ISO 717-1

Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor ~i a elementelor de constructii, Partea 1: Izolarea la zgomot aerian

SR EN ISO 717-2 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a cladirilor ~i a elementelor de constructii, Partea 2: Izolarea la zgomot de impact

13


SR EN ISO 11654 Acustica, Absorbanti acustici utilizati in cladiri. Evaluarea absorbtiei acustice

SR EN ISO 140-9

Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor ~i a elementelor de constructie, Partea 9: Masurarea in laborator a izolarii la zgomot aerian dintre doua camere printr-un plafon suspendat cu spatiu de aer intermediar

1.4.3. STANDARDE ROMANE~TI

STAS195711-88 STAS1957/2-88 STAS1957/3-88 STAS 6161-89

STAS 10009-88

Acustica. Terminologie. Acustica fizica

Acustica. Terminologie. Acustica psiho-fiziologica

Acustica. Terminologie. Acustica in constructii ~i transporturi Acustica in constructii, Masurarea nivelului de zgomot in constructii civile. Metode de masurare

Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot urban

1.4.4. AL TE REGLEMENTA.RI ROMANE~TI

NC 001-99

C125-1987

Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea 10/1995

Normativ privind proiectarea ~i executarea masurilor de izolare fonica ~i a tratamentelor acustice in cladiri

Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de protectie acustica ~i antivibratila la cladiri industriale

Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile, social-culturale ~i tehnico-administrative

GPOO 1-1996 Protectia la zgomot. Ghid de proiectare si executie a zone lor urbane din

P121-1989

P122-1989

punct de vedere acustic

Ghid de proiectare a spatiilor de productie din punct de vedere al protectiei la zgomot (in curs de publicare).

Nota: Normativele ~i celelalte reglementari romanesti in vigoare vor fi revizuite in conformitate cu prezentul normativ ~i cu normele europene.

14

2. CONDITII TEHNICE ~I INDICI SPECIFICI CERINTEI "PROTECTIA LA ZGOMOT"

2.1. DEFINlREA CONDITIILOR TEHNICE SPECIFICE PROTECTIEI IMPOTRIV A ZGOMOTULUI

A. ZGOMOT iN CLA.DIRI ~I iN AL TE CONSTRUCTII

2.1.1. Protectia fata de zgomotul aerian provenit din exteriorul cladirii

Se caracterizeaza prin izolarea realizata intre un spatiu inchis ~i zgomotul provenit din exterior. Nivelul de zgomot din interior este influentat ~i de reverberatia din acest spatiu,

2.1.2. Protectia fata de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spatiu inchis

Se caracterizeaza prin izolarea realizata intre doua spatii inchise adiacente, influentata ~i de reverberatia din spatiul de receptie. Reverberatia din spatiul de emisie influenteaza la randul ei nivelul de zgomot din acest spatiu,

Poate fi exprimata prin termenul de .Jzolare acustica normalizata, D,", definita cf. par. 1.3.3. a1.

2.1.3. Protectia impotriva zgomotului de impact

Este caracterizata de nivelul de zgomot produs de socuri sau lovituri pe elementele materiale ale cladirii, si propagat prin conductio solida, Este deasemenea influentata de reverberatia din spatiul de receptie,

Poate fi exprimata prin "nivelul zgomotului de impact normalizat, L,", definit cf. par. 1.3.3.b.

2.1.4. Protectia fata de zgomotul produs de echipamentele si instalatiile tehnice ale cladirii se caracterizeaza prin nivelul de presiune acustica transmis in incaperea de receptie si este deasemenea influentata de reverberatia din aceasta incapere,

2.1.5. Protectia impotriva zgomotului reverberat excesiv ~i zgomotului produs in spatiul respectiv.

Zgomotul in interiorul unui spatiu este in functie, pe de 0 parte, de nivelullnivelurile de presiune acustica a surseilsurselor de zgomot (inc1usiv a zgomotului provenit din exteriorul spatiului), de caracteristicile geometrice ale spatiului ~i pe de alta parte de coeficientii de

15

2. Conditii tehnice ~i indici specifici

absorbtie acustica ai suprafetelor perimetrale sau ai altor amenajari interioare.

Gradul de protectie este caracterizat de durata de reverberatie T a spatiului, sau de aria de absorbtie echivalenta,

B. ZGOMOT IN MEDIUL EXTERIOR

2.1.6. Protectia mediului inconjurator fata de zgomotul produs de surse din interiorul cladirilor ~i constructiilor, sau in legatura cu acestea.

Criteriul se refera la toate tipurile de constructii (cladiri, locuri de recreere, complexe industriale sau constructii ingineresti etc.).

Este caracterizata in general de nivelul de zgomot masurat la locul de receptie. El se exprima printr-un indice, prin nivelul de presiune acustica ponderat A, sau adaptat in functie de caracteristicile zgomotului.

2.2 INDICI ~I UNITATI UTILIZATE IN PROTECTIA LA ZGOMOT 2.2.1. DETERMINAREA INDICILOR DE IZOLARE

• Pentru determinarea unor valori unice ale izolarii la zgomot aerian se aplica prevederile standardului SR EN ISO 717-1. Aceste valori se determina pomind de la rezultatele masurarilor in benzi de frecventa de 1/1 sau 1/3 octava,

Indicii unici de baza din SR EN ISO 717-1 sunt: Rw, R' w, Dn,w ~i DnT,w (proveniti din indicii in benzi de frecventa R, R', D, si DnT definiti in cap. 1.3).

Se introduc ~i doi factori de corectie care tin seama de caracteristicile spectrale ale diferitelor tipuri de zgomote: C (zgomot roz ponderat A) ~i Ctr (zgomot de trafic urban ponderat A), care se sumeaza algebric cu valoarea indicilor anteriori ~i se determina conform SR EN ISO 717-1.

• Pentru determinarea unor valori unice ale izolarii la zgomot de impact se aplica prevederile standardului SR EN ISO 717-2.

Indicii unici din acest standard sunt: Ln,w , L' n.ws LnT,w ~i L' nT,w (pentru plansee), proveniti din indicii Ln, L' ns Ln,T ~i L' n,T in benzi de frecventa definiti in cap. 1.3.

Pentru pardoseli indicele este: 8Lw provenit din 8L in benzi de frecventa,

2.2.2. INDICE DE IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN, Rw - este valoarea in dB a curbei de referinta la 500 Hz, dupa deplasarea acesteia fata de curba valorilor spectrului masurate

16


in laborator ale indicelui de atenuare acustica R, conform SR EN ISO 717-1.

2.2.3. INDICE DE IZOLARE LA ZGOMOT AERIAN IN SITU, R' w - este definit in

acelasi mod ca Rw pentru un element de constructie, dar valorile sunt masurate "in situ", in care caz intervin transmisiile colaterale de zgomot.

2.2.4. INDICE DE IZOLARE LA ZGOMOT DE IMPACT NORMALIZAT, Ln,w - este valoarea in dB a curbei de referinta la 500 Hz, dupa deplasarea acesteia fata de curba valorilor nivelului zgomotului de impact normalizat Ln, conform SR EN ISO 717-2.

2.2.5. INDICE DE IZOLARE LA ZGOMOT DE IMPACT NORMALIZAT IN SITU,

L' n,w - este determinat in acelasi mod ca ~i Ln,w , dar "in situ", fiind influentat ~i de transmisiile colaterale de zgomot.

2.2.6. EV ALUAREA ABSORBTIEI ACUSTICE - Pentru alcatuirile fonoabsorbante utilizate in constructii evaluarea se face in unul din urmatoarele moduri:

2.2.6.1. prin COEFICIENTI DE ABSORBTIE (l, determinati pentru fiecare banda de frecventa standardizata (125 Hz, 250 Hz, 500 Hz, 1000 Hz, 2000 Hz, 4000 Hz)

2.2.6.2. prin INDICELE DE ABSORBTIE ACUSTICA. PONDERATA. (lw, care reprezinta valoarea curbei de referinta la 500 Hz dupa translatarea acesteia fata de curba coeficientilor de absorbtie (l conform SR EN ISO 11654

2.2.6.3. Prin includerea intr-o CLASA. DE ABSORBTIE

Se definesc, in functie de valoarea indicelui (lw, urmatoarele clase de absorbtie acustica

(conform SR EN ISO 11654):

Tabel 2.2.6 a

Clasa de absorbtie acustica (lw
A 0,90; 0,95; 1,00
B 0,80; 0,85
C 0,60; 0,65; 0,70; 0,75
D 0,30; 0,35; 0,40; 0,45; 0,50; 0,55
E 0,15; 0,20; 0,25
Fara clasa 0,00; 0,05; 0,10 La c1asa de absorbtie acustica se adauga intre paranteze un indicator de forma, in cazul in care valoarea (lw a curbei de referinta este depasita cu eel putin 0,25 la una sau mai multe din frecventele de referinta, astfel:

17


Tabel 2.2.6 b

Factor de forma frecventa
L (joase) 250Hz
M (medii) 500 Hz sau 1000 Hz
H (inalte) 2000 Hz sau 4000 Hz 18

3. PARAMETRI ~I INDICATORI DE APRECIERE A PROTECTIEI iMPOTRIV A ZGOMOTULUI

3.1. DEFINlREA PARAMETRILOR DE APRECIERE A PROTECTIEI IMPOTRIV A ZGOMOTULUI

• A. Pentru zgomot care nu se modifica semnificativ in timp: nivelul presiunii acustice, L

[dB(A)]

• B. Pentru zgomot intermitent sau variabil in timp: nivelul de zgomot echivalent, Lech [dB(A)] sau LlO [dB(A)]

(Lech definit conform STAS 6161-1/89, LlOdefinit conform STAS 1957-3/88)

Valabili atat pentru spatii interioare ale cladirilor cat si pentru mediul exterior adiacent cladirilor,

3.1.1. Intervalul de timp care se ia in considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior real pentru locuinte, hoteluri, camine ~i case de oaspeti se determina astfel:

• pentru perioada de zi (intre orele 6,00 ... 22,00) se considera intervalul de 8 ore consecutive caruia ii corespunde nivelul de zgomot eel mai ridicat;

• pentru perioada de noapte (intre orele 22,00 ... 6,00) se considers intervalul de 30

minute consecutive, caruia ii corespunde nivelul de zgomot eel mai ridicat;

3.1.2. In cazul cand in exploatarea cladirilor de locuit ~i a vecinatatilor acestora apar actiuni izolate caracterizate printr-un nivel ridicat de zgomot (muzica executata in camere de locuit, pomiri ~i opriri de masini, motocic1ete etc.) care provoaca disconfort, nivelurile de zgomot respective se corecteaza in functie de durata zgomotului (exprimata in procente fata de 0 perioada de referinta de 8 ore ziua sau de 30 de minute noaptea) cu valorile care se scad conform tabelului 3.1.2.

19

3. Parametri ~i indicatori de apreciere

Tabel3.1.2

Nr. Durata zgomotului, in % fata Valoare ce se scade din valoarea
globala in dB(A) sau din numarul
crt. de perioada de referinta curbei Cz a zgomotului izolat
1 de la 100 ... 56 inclusiv 0
4 de la 6 ... 1,8 inclusiv 15
5 de la 1,8 ... 0,6 inclusiv 20
6 de la 0,6 ... 0,2 inclusiv 25
7 <0,2 30 Observatie:

Nu se iau In considerare actiunile care apar cu 0 frecventa mai mica de una pe zi.

3.1.3. In cazul spitalelor, policlinicilor, dispensarelor ~i creselor, intervalul de timp care se ia in considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior este de 30 de minute consecutive caruia ii corespunde nivelul de zgomot eel mai ridicat (intre orele 0 ... 24).

3.1.4. In cazul scolilor ~i gradlnitelor de cop ii, intervalul de timp care se ia in considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior este intervalul de 0 ora caruia ii corespunde nivelul de zgomot eel mai ridicat.

3.1.5. In cazul cladlriler de birouri ~i al anexelor tehnico-administrative ale cladiriler de productie, intervalul de timp care se ia in considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior este intervalul corespunzator schimburilor productive.

3.2. VALORI LIMITA. ALE INDICATORILOR DE ZGOMOT

3.2.1. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELURILOR DE ZGOMOT IN CLA.DIRI

Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot in cladiri, indicate in tabelul 3.2.1, sunt stabilite considerandu-se climatul corespunzator specific utilizarii ~i activitatilor ce se desfasoara in unitatile functionale respective. La inceputul tabelului sunt grupate tipurile de functiuni curente si in continuare (par. 2 ... 7) sunt trecute alte functiuni specifice pe programe. Alte posibile functiuni nespecificate pot fi incadrate prin asimilare.

20


TabeluI3.2.1 - Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior in unitatile functionale, datorat unor surse de zgomot exterioare unitatilor functionale

Limita Numarul de
admisibila a ordine al
Nr. nivelului de curbei Cz
crt. Unitate functionala zgomot corespun-
echivalent zatoare
interior
dB (A)
la Functiuni curente
Incaperi de locuit, dormitoare 35* 30
Spatii pentru activitati intelectuale:
- birouri cu concentrare mare a atentiei, sali de studii,
sali de lectura in biblioteci 35 30
- birouri cu activitate normals, administratie,
laboratoare, calculatoare 40 35
- birouri de lucru cu publicul 45 40
Ib Spatii pentru auditie:
- studio de inregistrari 25 20
- laborator de cercetari acustice, audiologie 30 25
- sali de conferinte, sali de auditii, teatru, concert,
spectacole 30 25
- sali de clasa, amfiteatre 35 30
lc Alte spatii:
- cabinete medicale ~i de consultatii 35 30
- sali de restaurant ~i alte unitati de alimentatie
publica, sali de mese 50 45
- foyere, holuri 55 50
- anexe sociale, vestiare, toalete 45 40
2 Spitale, policlinici, dispensare
- saloane (rezerve) 1-2 paturi 30* 25
- saloane 3 sau mai multe paturi 35* 30
- saloane de terapie intensiva 35* 30
- sali de operatie si anexe ale acestora 35 30
3 Gradinite, crese
- dormitoare 30* 25
4 Biblioteci
- cabinete individuale de lucru 30 25
- incaperi pentru eliberarea cartilor 45 40
- sala cataloagelor, expozitii 45 40
- depozite - 65 • in cazul urmatoarelor unitati functionale:

- apartarnente din cladiri de locuit, camere de locuit si apartamente din camino, hoteluri ~i case de oaspeti,

- dormitoare din gradinite de copii sau crese,

- camere si saloane de bolnavi din spitale ~i polic1inici,

nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitatii functionale, inc1usiv agregatelor din spatiile comerciale sau din centralele de instalatii aferente cladirilor, trebuie s1i nu depaseasca cu mai mult de 5 unitati nivelul care se obtine cand nu functioneaza agregatele

21


Tabe13.2.1 (continuare)

Limita Numarul de
echivalent zatoare
interior
dB (A)
5 Cladiri pentru activitati culturale si de divertisment
- sala de repetitii 30 25
- sala de sah 30 25
- sala de gimnastica (dans) 45 40
- sala de jocuri 50 45
6 Cladiri comerciale si depozite (inclusiv spatiile
comerciale incluse la parterul ~i nivelele inferioare ale
cladirilor de locuit)
Unitati de prestari servicii:
- spatii de lucru cu publicul (unitati de curatatorie,
PTT, croitorii, cizmarii, reparatii TV etc.) 50 45
Unitati de desfacere cu amanuntul:
- spatii de vanzare ~i anexe ale acestora, cu ~i larli
agregate frigorifice 65 60
7 Anexe tehnico-administrative ale halelor de productie
- birouri tehnice, cabine de comanda ~i control
(dispecerat energetic, dispecerat mijloace de
transport rutier, feroviar, naval), laboratoare pentru
masurari, cercetare sau proiectare situate in interiorul
sau imediata apropiere a halelor de productie 60 55
- laboratoare de incercari sau depanari, cabine de
supraveghere a proceselor tehnologice, situate in
interiorul halelor de productie 75 70 3.2.2. SPATH iN CARE NIVELURILE LIMITA DE ZGOMOT SUNT DEpA~nTE

In spatiile de lucru in care din motive obiective sunt depasite nivelurile limita de zgomot, este obligatorie prin proiect specific area necesitatii protejarii persoanelor in conformitate cu normele de protectia muncii.

3.2.3. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT iN MEDIUL iNCONJURA TOR

Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot in mediul inconjurlitor sunt stabilite in functie de caracteristicile activitatilor in aer liber sau din cladirile din zonele functionale respective, considerate ca protejate sau ca sursa de zgomot.

22


TabeluI3.2.3 a - Limite admisibile ale nivelului de zgomot datorat oricaror activitati din interiorul zone lor functionale

Limita Numarul de
Nr. Zona functionala considerata nivelului de curbei Cz
crt. zgomot corespun-
echivalent zatoare
dB (A)
1 Parcuri 75 70
2 Zone de recreere ~i odihna, zone de tratament medical ~i
balneo-c1imatic 50 45
3 Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber 80 75
4 Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru
copii 80 75
5 Parcaj e auto 90 85 TabeluI3.2.3 b - Limite admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediul urban, considerate ca surse de zgomot fata de zonele alaturate

Limita Numarul de
Nr. Zona functionala considerata nivelului de curbei Cz
echivalent zatoare
dB (A)
1 Parcuri 50 45
2 Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber 65 60
3 Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru
copii 75 70
4 Incinte industriale 65 60
5 Stadioane, cinematografe in aer liber 90*) 85
6 Parcaje auto 90*) 85
7 Parcaje auto cu statii service subterane 90 85
8 Zone feroviare * *) 70 65 Observatii:

*) Timpul care se ia in consideratie la determinarea nivelului de zgomot eehivalent este eel real corespunzator duratelor de servieiu

**) Limita zonei feroviare se considera la 0 distanta de 25 m de axa liniei ferate eelei mai apropiate de punetul de masurare

Nivelul de zgomot admisibil la limitele incintelor se limiteaza in functie de existenta in apropiere a unor zone sau cladiri protejate conform tab. 3.2.3.a ~i 3.2.4, astfel incat sa nu depaseasca nivelul admisibil pentru aceste zone.

In cazul amplasarii ulterioare a unor cladiri pentru care limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent (v. par. 3.2.4) sunt mai reduse decat cele de la limita incintelor zonelor existente, se vor lua masuri suplimentare de izolare pentru cladirea nou introdusa, astfel

23


incat sa nu fie depasite nivelurile limita in interiorul unitatilor functionale (tab. 3.2.1).

3.2.4. LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT ECHIVALENT IN EXTERIOR IN APROPIEREA CLA.DIRILOR PROTEJATE.

Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot echivalent Lech exterior cladirilor, la distanta de 2,00 m de fatada si inaltimea de 1,30 m fata de sol sau nivelul considerat pentru cladirile protejate sunt indicate in tabelu13.2.4.

Tabelu13.2.4 - Limite admisibile ale nivelului de zgomot in apropierea cladirilor protejate

Limita Numarul de
Nr. Cladire protejata nivelului de curbei Cz
echivalent zatoare
dB (A)
1 Locuinte, hoteluri, camine, case de oaspeti 55 50
2 Spitale, polic1inici, dispensare 45 40
3 Scoli 55 50
4 Gradinite de copii, crese 50 45
5 Cladiri de birouri 65 60 3.3. DETERMINAREA NIVELURILOR DE ZGOMOT LA SURSA. 3.3.1. NIVEL DE ZGOMOT ADMISIBIL AL ACTIVITA.TILOR

In tabelul 3.3.1 sunt indicate valori orientative ale nivelului echivalent de zgomot corespunzator unui c1imat sonor propice activitatilor din interiorul unitatilor functionale, datorat actiunii concomitente a surselor exterioare de zgomot ~i a activitatilor din interior.

Tabelul are un dublu scop:

• serveste ca baza pentru determinarea necesitatilor de izolare fata de spatii alaturate;

• justifica, pentru situatiile in care nivelul de zgomot este ridicat, adoptarea unor masuri de reducere a zgomotului in conformitate cu art. 4.6.

24


TabeluI3.3.1 - Valori orientative ale nivelului de zgomot echivalent interior in unitatile functionale, datorat actiunii concomitente a surselor exterioare de zgomot ~i a activitatilor curente

Nivel de Numarul de
Nr. zgomot ordine al
crt. Unitate functionala echivalent curbei Cz
interior coresp.
dB (A)
1 Functiuni curente
Spatii pentru activitati intelectuale:
- birouri cu concentrare mare a atentiei, sali de studii,
biblioteci 45 40
- birouri cu activitate normala, administratie 50 45
- birouri de lucru cu publicul 55 50
Spatii pentru auditie:
- amfiteatre, sali de conferinte, sali de auditii, teatru,
concert, spectacole 85 80
- sali de clasa 80 75
2 Cladiri comerciale, spatii avand alte destinatii decat
locuinte in cladiri de locuit
- Spatii pentru primirea marfurilor si depozitarea
temporara a ambalajelor din unitatile de desfacere cu
amanuntul 75* -
- Spatii pentru desfasurarea procesului tehnologic din
unitatile de alimentatie publica 80 75
- Spatii de vanzare ~i anexe ale acestora, cu ~i f"ara
agregate frigorifice 75 70
- Restaurante - saloane rara orchestra 75 70
- saloane cu orchestra 90 85
3 Scoli
- Ateliere 85 80
4 Cladiri pentru activitati culturale ~i de divertisment
- Sala de sah 45 40
- Cercuri tehnice, literare etc., alte spatii tehnico-
administrative 55 50
- Foyere, holuri 65 60
- Sala de gimnastica (dans), sali de repetitii, depozite,
ateliere 85 80
- Studio de inregistrari, sala de jocuri, discoteca 90 85
5 Biblioteci
- Sali de lectura 40 35
- Sala cataloagelor, expozitii 65 60
- Sala de conferinte 80 75 • Valoarea instantanee a nivelului de zgomot in perioadele de primire ~i manipulare a marfurilor sau arnbalajelor

25


3.3.2 - NIVEL DE ZGOMOT IN SPATH CU ECHIPAMENTE, UTILAJE

In tabeluI3.3.2 sunt indicate limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior in unitatile functionale, datorat actiunii concomitente a surselor exterioare de zgomot ~i a echipamentelor ~i utilajelor obisnuite ce functioneaza in interiorul incaperilor,

Tabelul are un triplu scop:

• limiteaza nivelul de zgomot cumulat al utilajelor si activitatilor din interior;

• serveste ca baza pentru determinarea necesitatilor de izolare fata de spatii alaturate;

• justifica adoptarea unor masuri de reducere a zgomotului in conformitate cu art. 6.6. in cazurile in care in aceste unitati functionale se gasesc persoane cu loc de activitate permanent.

TabeluI3.3.2 - Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior in unitatile functionale, datorat actiunii concomitente a surselor exterioare de zgomot ~i a echipamentelor ~i utilajelor obisnuite ce functioneaza in interiorul incaperilor

Limita Numarul de
echivalent zatoare
interior
dB (A)
I - Centrale tehnice lara compresoare (spatii frigorifice,
centrale ventilare) 85 80
2 - Centrale tehnice cu compresoare 87 82
3 - Spatiile tehnologice ale - lara compresoare 80 75
spalatoriilor - cu compresoare 87 82
4 - Ateliere
- lara actiuni de impact (croitorii, reparatii TV) 75 70
- cu actiuni de impact (cizmarie, reparatii mobila) 87 82 3.3.3. NIVEL DE ZGOMOT DETERMINAT PRIN CALCULE

In cazul in care in spatiile tehnice se gasesc echipamente caracterizate printr-un nivel de zgomot egal sau mai mare decat eel admisibil in spatiul respectiv (cf. tab. 3.3.2), este obligatorie efectuarea de calcule pentru determinarea nivelului de zgomot global (cf. PI2I) si a indicilor de izolare necesari fata de spatiile alaturate, precum si stabilirea masurilor de fonoabsorbtie conform art. 4.6.

26


3.3.4. NIVEL DE ZGOMOT STABILIT PRIN MASURATORI

In cazul constructiilor existente este necesara determinarea nivelului de zgomot "in situ", prin masuratori efectuate In conformitate cu STAS 616111.

3.4. CAl DE TRANSMITERE A ZGOMOTULUI ~I CARACTERIZAREA LOR 3.4.1. ZGOMOT AERIAN IN MEDIUL EXTERIOR

Nivelul zgomotului aerian In camp liber depinde de distanta dintre sursa ~i receptor ~i este influentat de urmatorii factori:

a. spectrul sonor al sursei de zgomot

componentele de frecvente mai inalte se transmit mai directiv, iar absorbtia datorata aerului este mai mare

componentele cu frecvente joase au 0 difractie mai mare iar absorbtia datorata aerului este mai mica

la distantele obisnuite din ansambluri urbane, deosebirile sunt neglijabile

b. caracteristicile geometrice ale sursei/surselor de zgomot

in cazul surselor punctiforme sau cvasi-punctiforme scaderea nivelului de zgomot este de cca 5-6 dB la dublarea distantei. Scaderea depinde de caracteristica de absorbtie a terenului

intrucat vehicolele sunt surse mobile de zgomot, circulatia poate fi asimilata cu 0 sursa liniara in lungul arterei de circulatie, In acest caz scaderea nivelului sonor este de cca 3-4 dB la dublarea distantei

c. reflexiile sonore datorate cladirilor din zona, Aceste reflexii sunt influentate la randul Ior de forma ~i regimul de inalpme al cladirilor.

d. ecranare in plan sau in sectiune (cladiri sau ecrane existente pe traseul sonor dintre sursa ~i receptor).

Datorita complexitatii fenomenului, pentru estimari mai apropiate de realitate se recomanda realizarea unor simulari pe machete la scara.

3.4.2. ZGOMOT AERIAN IN CLADIRI

a. Transmisia aeriana directs intre doua spatii este dificil de controlat datorita reflexiilor ~i difractiei sunetului. In consecinta, golurile libere in elementele de compartimentare diminueaza foarte mult rezultatul masurilor de izolare.

b. Transmisia prin anvelopa cladirii ~i prin compartimentliri depinde de caracteristicile

27


de izolare ale acestora si poate fi controlata eficient. Izolarea efectiva este micsorata de transmisiile colaterale prin peretii ~i planseele adiacente.

c. Prezenta unor usi si ferestre, care au in mod normal caracteristici izolatoare net inferioare (influentate negativ si de neetanseitati), reduce in mod sensibil posibilitatile de obtinere a indicilor de izolare necesari.

d. Mici fisuri, rosturi sau neetanseitati pot conduce la reducerea calitatilor izolatoare ale elementelor de compartimentare.

3.4.3. ZGOMOT TRANSMIS PRIN STRUCTURA. (STRUCTURAL)

Zgomotul transmis prin structura (partile materiale ale cladirii) se propaga la distanta lara reduceri semnificative.

In consecinta actionarea la sursa este esentiala. Pe parcurs se poate interveni numai prin intreruperea elementelor materiale, cu rosturi lib ere sau prin interpunerea de straturi elastice.

3.4.4. INSTALATII ~I ECHIPAMENTE

Echipamentele sunt sursa de:

Zgomot aerian care poate fi controlat in spatiul respectiv

Zgomot ~i vibratii transmise partilor materiale ale cladirii. In acest caz este esentiala actionarea la sursa

Traseele instalatiilor (conducte hidraulice sau tubulatura pentru ventilatii) sunt surse de zgomot in cazul ca transmit vibratiile si zgomotul partilor materiale ale cladirii, In acest caz esential este modul de montare al echipamentelor, conductelor ~i tubulaturii pentru evitarea transmiterii vibratiilor si zgomotului in cladire,

28

4. MASURI PENTRU REALIZAREA CONDITIILOR TEHNICE

,

ALE PROTECTIEI iMPOTRIV A ZGOMOTULUI iN CLADIRI

4.1. PRINCIPII GENERALE

4.1.1. Etapele conceptuale normale privind protectia impotriva zgomotului sunt:

- precizarea nivelurilor de zgomot in spatiile sursa de zgomot

- analizarea cailor de transmitere a zgomotului

- precizarea nivelurilor limita de zgomot in unitatile functionale protejate

- studierea masurilor necesare de protectie

4.1.2. Actiunea la sursa este cea mai eficienta masura de protectie, in special prin reducerea nivelului de zgomot al surselor ~i evitarea transmiterii zgomotului la cladire.

4.1.3. Prin partiul de arhitectura (in plan ~i sectiune), gruparea pe ciit po sibil a surselor de zgomot, a spatiilor zgomotoase si indepartarea de acestea a unitatilor functionale protejate.

4.1.4. Interpunerea de spatii tampon (sasuri, spatii anexe, nederanjate de zgomot) intre spatiile zgomotoase ~i cele protejate.

4.1.5. Suprafetele fonoabsorbante conduc la 0 micsorare relativa a nivelurilor de zgomot atat in cazul zgomotului produs in spatiile respective cat ~i al zgomotului provenit din exteriorul acestor spatii.

4.1.6. Izolarea realizata de peretii exteriori ~i interiori este ultimul mijloc de protectie, Usile ~i ferestrele sunt punctele cele mai delicate, ~i au 0 influenta determinanta asupra izolarii de ansamblu.

4.2. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI AERIAN PROVENIT DIN EXTERIOR

4.2.1. MASUR! ~I DISPOZITII GENERALE

• Intre informatiile preliminare necesare pentru proiectarea cladirilor trebuie sa fie ~i precizarea nivelului de zgomot probabil caracteristic amplasamentului.

Acest nivel de zgomot se poate obtine prin:

- cartografieri ("harti strategice de zgomot" conf. Directiva 2000/14/CE) privind

29

4. Masuri pentru realizarea conditiilor tehnice

nivelurile de zgomot in orase,

tabel cu niveluri de zgomot previzibile tinand seama de categoria strazii (tabel 4.2.1) cf. "Conditii tehnice de proiectare a strazilor din localitatile urbane" (M.O. 138 bis / 6.04.1998)

masuratori "in situ", conform STAS 6161-1

calcule preliminare tinand seama de sursele de zgomot existente sau previzibile conform "Ghidului de proiectare ~i executie a ansamblurilor urbane din punct de vedere acustic" - GPOO 1.

Tabelul 4.2.1 - Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi si pasaje subterane

Nivelul de
Nr. zgomot
Crt. Tipul de strada, pasaj echivalent,
Lech
dB (A)
1 Strada de categorie tehnica IV, de deservire locala 60
2 Strada de categorie tehnica III, de colectare 65
3 Strada de categorie tehnica II, de legatura 70
4 Strada de categorie tehnica I, magistrala 75 ... 85
5 Pasaje pietonale 65
6 Statii de metrou 65 • Se recomanda determinarea mai exacta a nivelului de zgomot previzibil tinand seama ~i de relatia intre cladiri ~i arterele de circulatie, precum ~i de geometria cladirilor,

• In ipoteza unor variante de amp las ament, unul din criteriile de alegere de baza trebuie sa fie zgomotul de fond in exterior.

• In cazul in care nivelul de zgomot previzibil poate depasi limita prevazuta in art. 3.2.4, se recomanda adoptarea unor masuri de ordin urbanistic (conform cap. 5 in continuare ).

• Se recomanda orientarea spatiilor protejate catre zonele exterioare mai linistite.

• In cazul cladirilor de locuit este obligatorie realizarea pentru toate apartamentele a dub lei orientari care permite ca eel putin unele din camerele de locuit sa fie orientate catre zone linistite,

• Se recomanda rezolvari functionale care sa creeze spatii tampon fata de sursa de zgomot (de exemplu sere sau logii inchise dar permanent ventilate cu aer din exterior).

30


4.2.2. IZOLARE FATA DE ZGOMOTUL AERIAN PROVENIT DIN EXTERIOR

a. In cazul in care nivelul de zgomot in exterior se inscrie in nivelul limita conform tabelului 3.2.4, peretii exteriori ai cladirilor trebuie sa realizeze indici de izolare conform tabelului 4.2.2.

TabeluI4.2.2 - Valori minime ale indicelui de izolare la zgomot aerian provenind din exterior pentru peretii de fatada

Valoarea
Nivelul de minima a
indicelui de
Nr. Unitate functionala zgomot izolare la
crt. perturbator
dB (A) zgomot
aerian R'w
dB
1 Cladiri de locuit, camine, hoteluri
- incaperi de locuit, dormitoare 55 31
2 Spitale, policlinici, dispensare
- saloane (rezerve) cu 1-2 paturi 45 36
- saloane cu 3 sau mai multe paturi, saloane terapie
intensiva, sali de operatic si anexe ale acestora,
cabinete de consultatii 45 31
3 Scoli
- sali de clasa, cancelarii 55 31
4 Gradinite de copii, crese
- dormitoare 50 36
5 Cladiri tehnico-administrative, anexe tehnico-
administrative ale cladirilor de productie
- birouri cu concentrare mare a atentiei 65 41
- birouri cu activitate normala, administratie 65 36
- birouri de lucru cu publicul 65 31 b. Peretele exterior va asigura un indice de izolare mediu care tine seama de raportul intre suprafata ~i indicele de izolare al peretelui plin si suprafata ~i indicele de izolare al ferestrei, conformnormativului C125 (R ,Rw).

c. In cazul in care, din motive obiective, se depaseste la exterior nivelul de zgomot limita indicat in tabelul 3.2.4, se calculeaza indicele mediu de izolare la zgomot aerian necesar, cf. SR EN ISO 717-1.

4.2.3. Prezenta unui spatiu semi-inchis (sera, logie inchisa) in fata ferestrelor poate conduce la sporirea izolarii efective cu 8-10 dB.

4.2.4. In toate cazurile, pentru reducerea nivelului de zgomot in interior se recomanda

31


prevederea unor suprafete fonoabsorbante in spatiul protejat, conform recomandarilor din art. 4.6.

4.2.5. Intrucat realizarea unor indici de izolare imbunatatiti presupune ferestre mai etanse, este obligatoriu sa se prevada masurile de asigurare a schimbului de aer necesar (conform cerintei D .Jgiena ~i sanatatea oamenilor") in cazul ferestrelor inchise.

4.3. PROTECTlA IMPOTRIVA ZGOMOTULUl AERIAN PROVENlT DINTR-UN ALT SPATlU lNCHlS, AL1\.TURAT PE ORIZONTAL1\. SAU VERTICAL1\.

4.3.1. Necesitatile de izolare privind zgomotul provenit din interiorul constructiei pot fi usurate prin partiurile de arhitectura in cazul in care se urmareste evitarea alaturarilor de spatii zgomotoase cu unitati functionale protejate, precum ~i prin interpunerea de spatii neprotejate (culoare, anexe, depozite etc.).

4.3.2. In cazul unor unitati functionale obisnuite cu nivel de zgomot previzibil, compartimentarile - pereti ~i plansee - vor asigura indici de izolare conform tabelului 4.3.2.

32


TabeluI4.3.2 - Valorile minime ale indicilor de izolare la zgomot aerian pentru elemente despartitoare de constructie

Elemente despartitoare de constructie intre: Nivelul de zgomot Valorile
perturbator estimat ..
Nr. Unitatea mmime
ale
crt. functionala / Nivel Spatiile alaturate Lech LlO indicelui
de zgomot permis dB (A) dB (A)
dB (A) R'w - dB
1 Cladiri de locuit
- incapere de celelalte incaperi din - - 35 (rec.)
locuit dintr-un apartament
apartament incaperi din apartamentele
[35 dB(A)] adiacente 50 80 51
coridoare, holuri comune, casa
scarii, spatii similare 60 80 51
spalatorii, spatii depozitare 75 85 56
statii de hidrofor, centrale ~i
puncte termice situate sub
apartament 85 90 61
spatii comerciale situate sub
apartamente, cu nivel de
zgomot V~: ~ 75 dB max. 75 80 51
zgomot L~: s 80 dB max. 80 85 56
zgomot L~: ~ 85 dB max. 85 90 61
spatii comerciale situate sub spatii
apartamente, cu nivel de interme-
zgomot L~:> 85 dB >85 >90 diare
garaie 85 90 61
sali de cinematograf, teatru si
altele similare max. 85 90 61
2 Hoteluri, camine, case de oaspeti
- camere de incaperi similare 50 80 51
locuit coridoare, holuri, casa scarii ~i
[35 dB(A)] spatii similare 60 80 51
spalatorii, spatii de depozitare, >85 >90 spatii
centrale de instalatii interm.
max. 75 80 51
spatii comerciale situate sub max. 80 85 56
nivelul de locuit, ca si cele max. 85 90 61
precizate la nr.1 >85 >90 spatii
interm. 33



Nr. Unitatea rmmme
ale
crt. functionala / Nivel Spatiile alaturate Lech LIO indieelui
de zgomot permis dB(A) dB (A)
dB (A) R'w-dB
- eamere de garaje > 85 >90 spatii
loeuit interm.
[35 dB(A)] sali de intruniri, conferinte, spatii
einematografe 80 95 interm.
3 Spitale, polic1iniei, dispensare
- saloane saloane adiaeente 50 80 56
eu 1-2 paturi birouri de administratie 50 75 51
[30 dB(A)] eoridoare 60 80 56
alte spatii nu se admit
- saloane eu saloane adiaeente 50 80 51
peste 3 paturi eabinete de eonsultatii 50 80 51
~i saloane de eabinete de stomatologie 55 85 56
terapie sali de operatic ~i anexe ale
intensiva aeestora - 85 56
[35 dB(A)] birouri de administratie 50 75 46
eoridoare 60 80 51
amfiteatre, sali de eonferinte 85 90 61
- sali de operatie saloane adiaeente 50 80 51
~i anexe ale eabinete de eonsultatii 50 80 51
aeestora; eabinete de stomatologie 55 85 56
birouri de administratie 50 75 46
eabinete de eoridoare 60 80 51
consultatii amfiteatre, sali de eonferinte 85 90 61
[35 dB(A)] alte spatii nu se admit
4 Scoli
- sali de clasa, sali de clasa adiaeente 60 85 56
eaneelarii sali de festivitati 85 90 61
[35 dB(A)] saIi de sport >85 100 spatii
interm.
- sali de saIi de muzica 85 90 61
muzica sali de sport 90 100 spatii
[35 dB(A)] interm.
- biblioteei sali de clasa adiaeente 60 85 56
[35 dB(A)] sali de muzica 85 90 61
spatii de eireulatie 60 85 56
sali de sport >85 100 spatii
interm. 34



Nr. Unitatea mmime
ale
dB (A) R'w - dB
- dormitoare dormitoare adiacente 50 80 56
[30 dB(A)] sali de clasa 60 85 61
birouri de administratie 50 75 51
cabinete medicale 50 80 56
- sali de clasa sali de clasa 60 85 56
[35 dB(A)]
- birouri de
administratie sali de clasa 60 85 51
[40 dB(A)]
6 Cladiri de birouri
- birouri cu incaperi similare 50 75 46
activitate birouri de lucru cu publicul 55 80 51
intelectuala coridoare, cas a scarii, holuri 60 80 51
[35 dB(A)] comune ~i altele similare
- birouri de lucru incaperi similare 55 80 41
cupublicul coridoare, cas a scarii, holuri 60 80 41
[45 dB(A)] comune ~i altele similare
7 Biblioteci
- sali de sali de lectura similare 40 60 35 (rec.)
lectura incaperi pentru eliberarea
[35 dB(A)] cartilor, sala cataloagelor, 50 70 46
expozitii
sala de conferinte 80 90 spatii
interm.
birouri 55 80 51
foyere 65 80 51
depozite 90 100 spatii
interm.
- cabinete similare 35 60 36
individuale de incaperi pentru eliberarea
lucru cartilor, sala cataloagelor, 50 70 46
[30 dB(A)] expozitii
sala de conferinte 80 90 spatii
interm.
birouri 55 80 56
foyere 65 80 56
depozite 90 100 spatii
interm. 35



Nr. Unitatea rmmme
ale
crt. functionala / Nivel Spatiile alaturate Lech LIO indieelui
de zgomot permis dB(A) dB (A)
dB (A) R'w-dB
- incaperi pt. sali de lectura eomune 40 60 35 (ree.)
eliberarea similare 50 70 35 (ree.)
cartilor, sala sala de eonferinte 80 90 51
eataloagelor, birouri 55 80 41
expozitii foyere 65 80 41
[45 dB(A)] depozite 90 100 61
- sala de birouri 55 80 56
conferinte foyere 65 80 56
[30 dB(A)] depozite 90 100 spatii
interm.
8 Cladiri pentru activitati eulturale ~i de divertisment
- sala de sala de gimnastica 85 100 spatii
speetaeole interm.
[30 dB(A)] sala de repetitii 85 100 spatii
interm.
sala de sah 45 75 51
birouri ~i alte spatii tehnieo- 55 80 56
administrative
foyere, holuri 65 80 56
depozite, ateliere 90 100 spatii
interm.
- sala de sala de speetaeole 85 100 spatii
gimnastica interm.
[45 dB(A)] sala de repetitii 85 100 spatii
interm.
sala de sah 45 75 36
administrative
depozite, ate li ere 90 100 61
- sala de repetitii sala de speetaeole, sala de 85 100 spatii
gimnastica interm.
[30 dB(A)] sala de sah 45 75 51
administrative
interm. 36



Nr. Unitatea mmime
ale
dB (A) R'w - dB
- sala de sah sala de spectacole, sala de 85 100 spatii
[30 dB(A)] gimnastica, sala de repetitii interm.
birouri si alte spatii tehnico- 55 80 56
administrative
interm.
- birouri si alte sala de spectacole, sala de 85 100 61
spatii tehnico- gimnastica, sala de repetitii
administrative sala de sah 45 75 36
[45 dB(A)] foyere, holuri 65 80 41
depozite, ateliere 90 100 61 Alte alaturari de spatii pot fi facute doar daca nivelul de zgomot LlO in spatiul perturbator este mai mic sau egal decat una din situatiile prezentate in tabelul 4.3.2 pentru spatiul protejat.

4.3.3. In cazul unor spatii care adapostesc echipamente ~i utilaje caracterizate de niveluri de zgomot mari se procedeaza in etape:

a. se calculeaza nivelul global de zgomot rezultat prin cumularea nivelurilor de zgomot ale tuturor echipamentelor ~i adaugarea influentei reverberatiei cu sau rara prevederea de suprafete fonoabsorbante

b. se determina indicii de izolare necesari in functie de nivelul de zgomot rezultat ~i nivelul de zgomot limita in spatiul protejat

4.3.4. Indicii de izolare ai compartimentarilor (pereti ~i plansee) cu alcatuiri masive se pot calcula (conform e125) sau se determina prin masurari in laborator. Pentru sisteme de pereti si plansee cu alcatuiri complexe usoare, sau pentru dublaje fonoizolante usoare este obligatoriu pentru fumizor sa prezinte indicii caracteristici de izolare la zgomot aerian ~i modul de montaj pentru diminuarea transmisiilor colaterale (conf. art. 6.3.3.).

Intrucat eficienta dublajelor fonoizolante este variabila in functie de indicele de izolare al peretelui neizolat, este necesara prezentarea unor exemple de alaturari.

37


4.3.5. In cazul compartimentarilor interioare, usile reprezinta puncte cu izolare evident mai mica deci determinants in ceea ce priveste indicele de izolare mediu R w si ar necesita sporirea semnificativa a indicelui de izolare al peretelui. Din motive de economie, se accepta:

a. Indicii de izolare pentru partile pline ale compartimentarilor interioare cu usi vor corespunde valorilor din art. 4.3.2.

b. Se accepta pentru usile care au 0 suprafata mai mica decat Y2 din suprafata compartimentarii un indice Rw micsorat cu 10 dB fata de indicele compartimentarii.

c. Se accepta pentru usile care au 0 suprafata mai mare decat Y2 din suprafata

compartimentarii un indice Rw micsorat cu 5 dB fata de indicele compartimentarii,

4.3.6. In toate cazurile, pentru reducerea nivelului de zgomot se recomanda prevederea unor suprafete fonoabsorbante atat in spatiul zgomotos cat si in spatiul protejat, conform recomandarilor din art. 4.6.

4.3.7. In cazul in care in spatiile separate de compartimentare exista tavane suspendate este in mod normal necesara continuarea acesteia si deasupra tavanului (fig 4.3.7.a).

Daca insa compartimentarea se opreste sub tavanul general este necesara verificarea izolarii rezultate, cu ajutorul indicelui Dn,c,w care tine seama de transmisia zgomotului prin spatiul de deasupra tavanului si de reflexia din planseu (fig. 4.3.7.b).

Dn,c,w

R'w

R'w

a

b

Fig. 4.3.7

In acest caz este inutil ca R' w sa fie mai mare decat Dn,c,w.

38


4.4. MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA ZGOMOTULUI DE IMPACT

4.4.1. Izolarea spatiilor protejate impotriva zgomotului de impact produs prin actiuni de soc pe pardoseala trebuie sa fie realizata nu numai fata de spatiile suprapuse direct, ci si fata de spatiile alaturate (transmisie in diagonals).

In consecinta se recomanda ca masurile de izolare sa cuprinda intreg nivelul suprapus.

Conditia necesara pentru izolarea la zgomot de impact este ca L' n efectiv :::; L' n maxim.

4.4.2. Indicii necesari de izolare la zgomot de impact sunt prezentati in tabeluI4.4.2.

TabeluI4.4.2 - Valorile maxime ale indicilor de izolare la zgomot de impact pentru plansee:

Elemente despartitoare de constructie intre: Valorile
Nr. maxime ale
crt. Unitatea functionala Spatiile alaturate asezate deasupra unitatii indicelui
functionale L", - dB
1 Cladiri de locuit
- orice incapere incaperi din apartamente adiacente 62
dintr-un apartament coridoare, holuri comune, cas a scarii ~i
alte spatii similare 58
uscatorii, spalatorii, spatii depozitare 62
sali de cinematograf, teatru ~i altele nu se admit
similare
2 Hoteluri, camine, case de oaspeti
- camere de locuit incaperi similare 62
coridoare, holuri, casa scarii ~i spatii
similare 58
uscatorii, spalatorii, spatii de depozitare, nu se admit
centrale de instalatii
sali de intruniri, conferinte, cinematografe nu se admit
3 Spitale, polic1inici, dispensare
- saloane cu 1-2 paturi saloane adiacente 65
coridoare, birouri de administratie 58
- saloane cu peste 3 saloane adiacente 65
paturi ~i saloane de cabinete de consultatii 62
terapie intensiva cabinete de stomatologie 62
sali de operatie si anexe ale acestora 62
amfiteatre, sali de conferinte 58
alte spatii nu se admit 39



Nr. maxime ale
functionale L'; - dB
- sali de operatic si saloane adiacente 62
anexe ale acestora; cabinete de consultatii 62
cabinete de consultatii cabinete de stomatologie 62
amfiteatre, sali de conferinte 58
4 Scoli
- sali de clasa, cancelarii sali de clasa adiacente 65
sali de festivitati 58
sali de sport nu se admit
- sali de muzica sali de muzica 58
- biblioteci sali de clasa adiacente 58
sali de muzica, spatii de circulatie 58
- dormitoare dormitoare adiacente 65
sali de clasa 58
birouri de administratie, cabinete 62
medicale
- sali de clasa, birouri de sali de clasa 62
administratie
6 Cladiri de birouri
- birouri cu activitate incaperi similare, birouri de lucru cu 65
intelectuala publicul
coridoare, cas a scarii, holuri comune si 62
altele similare
centrale telefonice, birouri de nu se admit
dactilografiere
- birouri de lucru cu incaperi similare 68
publicul coridoare, cas a scarii, holuri comune si 65
altele similare
centrale telefonice, birouri de 65
dactilografiere
7 Biblioteci
- sali de lectura sali de lectura similare 68
cabinete individuale 68
incaperi pentru eliberarea cartilor, sala 68
cataloagelor, expozitii
sala de conferinte 58
birouri 62
foyere 62
depozite nu se admit 40


TabeI4.4.2 (continuare)

Nr. maxime ale
functionale I.'; - dB
- cabinete individuale de similare 68
lucru sali de lectura 65
incaperi pentru eliberarea cartilor, sala 65
cataloagelor, expozitii
sala de conferinte 58
birouri 62
foyere 62
depozite nu se admit
- incaperi pentru incaperi similare 68
eliberarea cartilor, sala sali de lectura comune 68
cataloagelor, expozitii sala de conferinte 65
birouri 68
foyere 68
depozite 68
- sala de conferinte birouri 62
depozite nu se admit
8 Cladiri pentru activitati culturale ~i de divertisment
- sala de spectacole sala de gimnastica, sala de repetitii nu se admit
birouri ~i alte spatii tehnico-admin. 62
depozite, ate li ere nu se admit
- sala de gimnastica sala de spectacole, nu se admit
sala de repetitii
sala de sah 68
birouri ~i alte spatii tehnico-admin. 68
foyere, holuri 68
depozite, ateliere 68
- sala de repetitii sala de spectacole, nu se admit
sala de gimnastica
sala de sah 68
birouri si alte spatii tehnico-admin. 62
foyere, holuri 62
depozite, ateliere nu se admit
- sala de sah sala de spectacole 62
sala de gimnastica 62
sala de repetitii 62
birouri si alte spatii tehnico-admin. 68
foyere, holuri 62
depozite, ate Ii ere nu se admit
- birouri ~i alte spatii sala de spectacole 68
tehnico-administrative sala de gimnastica 62
sala de repetitii 62
sala de sah 62
foyere, holuri 68 41


4.4.3. Alegerea solutiilor de alcatuiri izolante la zgomot de impact se face:

• In cazul planseelor masive (beton, corpuri ceramice sau similare) prin aditionarea indicelui de izolare la zgomot de impact al planseului, cu indicele de reducere a transmisiei zgomotului de impact al sistemului pardoselii.

• In cazul sistemelor de plansee complexe usoare, indicele de izolare trebuie sa fie stabilit prin calcule sau determinari in laborator. Indicele de izolare la zgomot de impact trebuie obligatoriu sa fie precizat de furnizor.

4.4.4. Un aport suplimentar in izolarea la zgomotul de impact poate fi adus de tavane suspendate fonoizolante. Acest aport se determina prin calcule sau prin incercari de laborator.

4.4.5. In toate cazurile se recomanda prevederea unor suprafete fonoabsorbante in spatiul protejat, conform recomandarilor din art. 6.6.

4.4.6. In cazul situarii la parterul cladirilor de locuit a unor spatii cu activitati ce pot produce socuri (cizmarie, reparatii instalatii, comer! aprovizionat cu navete grele etc.), sau spatii comerciale in care se poate manevra mobilier (restaurante, cofetarii) este necesara prevederea unor pardoseli cu indice de reducere a transmisiei zgomotului de impact ~Ln de eel putin 16. Se recomanda prevederea unor dale flotante ~i montarea mobilierului specific prin intermediul unor tampoane sau straturi elastice.

4.5. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI PRODUS DE INS TALA TIlLE TEHNICE (CURENTE) ALE CLA.DIRII

4.5.1. Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot in spatiile protejate, provenite din instalatii sunt indicate in tabelu1 4.5.1.

42


TabeluI4.5.1 - Limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior in unitatile functionale, datorat functionarii armaturilor din instalatiile sanitare montate in incaperi alaturate

Limita
admisibila a
Nr. Unitatea functionala de langa grupul sanitar sau bucataria in care se nivelului de
crt. monteaza armaturile din instalatia sanitara zgomot
echivalent,
dB (A)
Cladiri de locuit ~i social-culturale
I - incaperi de locuit in locuinte, hoteluri, camine, case de oaspeti 35
2 - saloane ~i sali de operatii din spitale, policlinici ~i dispensare 35
3 - cabinete de consultatii din spitale, policlinici ~i dispensare 40
4 - sali de clasa, cancelarii, sali de conferinte, incaperi pentru copii in 40
gradinite 45
5 - sali de restaurant, cantine, spatii comerciale
6 Cladiri tehnico-administrative ~i industriale
- locuri de munca in care se cere 0 concentrare deosebita a atentiei 45
- locuri de munca in care se cere 0 concentrare mare a atentiei 55
- locuri de munca in care se cere 0 concentrare medie a atentiei 60 4.5.2. Pentru obtinerea acestor nivele limita este necesara:

• Prevederea unor armaturi pentru instalatiile hidraulice caracterizate de nivele de zgomot scazute,

• Montarea instalatiilor (echipament, conducte ~i tubulatura) sa se faca astfel incat zgomotul sa nu fie transmis partilor materiale ale cladirii (vezi normativul CI25).

4.6. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI REVERBERAT EXCESIV SI A ZGOMOTULUI PRODUS IN SPATIILE PROTEJATE

4.6.1. Nivelul de zgomot din interiorul unei incaperi (conf. art. 2.2.5) este in functie, pe de o parte, de nivelul de putere acustica a surselor si, pe de alta parte, de durata de reverberatie T a incaperii, respectiv de suprafata de absorbtie echivalenta,

Efectul reverberatiei este marirea nivelului de zgomot in incapere, indiferent de provenienta lui (din spatiul respectiv sau din exteriorul acestuia).

4.6.2. In consecinta durata de reverberatie trebuie limitata prin prevederea unor suprafete fonoabsorbante in special in urmatoarele tipuri de spatii:

• Incapcri pentru activitati intelectuale (birouri) cu mai mult de 5 persoane

• Holuri ~i circulatii in cladiri civile

• Alte spatii aglomerate

43


• Spatii cu echipamente, utilaje, sau activitati zgomotoase, pentru protectia lucratorilor,

considerand aceste spatii ca surse de zgomot, chiar tara locuri de activitate permanente, pentru a proteja eventuale spatii alaturate

• Spatii de mari dimensiuni in cladiri civile indiferent de functiune,

• In general in unitatile functionale protejate fata de zgomot so sit din spatii alaturate sau din exterior.

4.6.3. Timpul de reverberatie maxim acceptabil variaza in functie de volumul incaperii ~i de destinatia ei ~i este prezentat in tabelul-diagrama 4.6.3, pentru domeniul de frecvente de 125 ... 4000 Hz.

TabeluI4.6.3 - Valorile admisibile pentru durata de reverberatie medie Tm din unitatile functionale ale cladirilor de locuit, social-culturale, tehnico-administrative

Tm (5)

2,0

1,8

--
- --
f-- -
T V I- --
L-=-"""" - - - -
_... ~ TT I-- I- r-
- ~ - --
- ~ -- TTl i-- I-- -
~ ~ ,... I.---- I-- ,...
-
~ - ~ -- ,...
-
-- ~ f-
1,6

1,4

1,2

1,0

0,8

0,6

0100 000 000

ONLO OLOO 000

~ ~ ~ N N M ~ It) ~

o o Ol

o 00 00 0000 0

o 0 a 00 0000 0

C\I IOCO'l""""V OCOC\lCO 0

...... NN ("f')("f')vv co

o o o Ol

I incinte industriale

II sali de mese (la cantine, restaurant etc.)

III sali de clasa, amfiteatre, birouri etc.

4.6.4. Se recomanda alegerea unor alcatuiri fonoabsorbante caracterizate de coeficienti de absorbtie cat mai apropiati la toate frecventele, sau combinarea lor in scopul obtinerii unor timpi de reverberatie cat mai uniformi la toate frecventele,

4.6.5. Reducerea nivelului de zgomot prin prevederea de suprafete fonoabsorbante se poate estima conform normativului e125.

44


4.6.6. Pentru protectia persoanelor care se gasesc in apropierea unor echipamente cu nivel ridicat de zgomot se pot realiza:

• carcasari de echipamente

• ecrane cu suprafata orientata spre sursa, tratata fonoabsorbant. Eficacitatea acestora se poate estima deasemenea conform normativului C125.

4.6.7. Se recomanda separarea locurilor de lucru pentru activitati intelectuale in unitati functionale de mari dimensiuni, cu panouri fonoabsorbante cu inaltimea de 1,20 ... 1,50 m.

4.6.8. Caracteristicile geometrice si durata de reverberatie, in cazul spatiilor cu cerinte speciale datorita specificului utilizatorilor (persoane sau fluxuri tehnologice) sau destinate unor activitati speciale (laboratoare, studiouri de inregistrari ~i anexe), se vor alege ~i verifica in conformitate cu norme specifice.

4.7. PROTECTIE SPECIAL A.. IMPOTRIVA ZGOMOTULUI IN CAZUL UNOR AMPLASAMENTE CARACTERIZATE PRINTR-UN ZGOMOT DE FOND REDUS

4.7.1. In cazurile in care cladirile sunt situate in amplasamente cu un nivel de zgomot de fond redus (parcuri, strazi de categoria tehnica III-IV, amplasamente in afara Iocalitatilor), zgomotele din alte spatii exterioare unitatii functionale pot crea disconfort chiar daca sunt respectate valorile nivelurilor perturbatoare precizate in tabeluI3.2.4.

In situatiile in care nivelul zgomotului echivalent exterior este mai mic de 45 dB(A), valorile din tabelul 3.2.1 ale nivelurilor perturbatoare din spatiile alaturate unitatilor functionale se vor reduce cu 5 dB.

4.8. PROTECTIA MEDIULUI INcoNmRA TOR APROPIA T IMPOTRIVA ZGOMOTULUI PRODUS DE SURSE DIN INTERIORUL CLADIRII SAU IN LEGATURA CU CLADIREA

4.8.1. Nivelul de zgomot radiat inspre exterior de 0 cladire sau un echipament adiacent cladirii este limitat de nivelul maxim acceptabil al zonei functionale in care se amplaseaza cladirea, conform tabelului 3.2.3 b.

Nivelul de zgomot se mascara la limita incintei aferente cladirii.

4.8.2. Pentru estimare se procedeaza dupa cum urmeaza:

45


se calculeaza nivelul de zgomot in interior, se determina redueerea datorita peretelui exterior eu sau tara usi sau ferestre;

se determina redueerea datorita distantarii pana la limita ineintei.

4.8.3. Pentru surse exterioare cladirii se poate reeurge la eareasare sau eeranare locala,

46

5. MASURI DE PROTECTIE iMPOTRIV A ZGOMOTULUI, iN MEDIUL iNCONJURATOR

5.1. In cazul in care nivelurile de zgomot previzibile in apropierea cladirilor protejate combinate cu nivelurile surselor de zgomot, pot depasi nivelurile limita conform art. 3.2.4, se recurge la una sau mai multe masuri de protectie in cascada conform "Ghidului de proiectare ~i executie a zonelor urbane din punct de vedere acustic" - GPOO 1. Se mentioneaza in continuare cateva dintre masurile mai importante de protectie care se pot adopta in zonele urbane.

5.1.1. Actiune la sursa

• Structura ~i imbracaminte de uzura silentioase, pentru arterele rutiere

• Reducerea vitezei vehicolelor prin mijloace urbanistice sau legislativ-administrative

• Ecranare la sursa in special pentru sursele de zgomot punctiforme (echipamente industriale, echipamente de racire pentru mari instalatii de climatizare, piete comerciale, restaurante in aer liber, scoli, terenuri sportive).

5.1.2. Marirea distantei intre sursele de zgomot ~i cladirile protejate.

5.1.3. Teren fonoabsorbant pe parcurs (iarba si vegetatie), 5.1.4. Ecranare pe parcurs prin:

coborarea in deb leu sau realizarea de ecrane in lungul arterelor cu trafic intens, cladiri ecran care protejeaza ansamblul rezidential, cu functiuni nederanjate de zgomot sau cu masuri speciale de izolare

cu un rezultat mai mult psihologic, ecranele de vegetatie (eficacitate 1 ... 2 dB pentru 10 m de vegetatie densa cu frunze permanente).

5.2. In cazul in care masurile urbanistice nu sunt suficiente

in cazul in care cladirile protejate sunt amplasate in zone cu niveluri de zgomot mai ridicate, cladirile vor fi protejate si prin masuri constructive in interior.

in cazul in care constructii ce constituie surse de zgomot sunt amplasate in zone de protectie cu niveluri admisibile de zgomot mai reduse, este obligatoriu sa se ia masurile necesare de protectie la sursa, pentru a nu depasi nivelul de zgomot admis in zona.

47

6. VERIFICAREA RESPECTARII CERINTEI ESENTIALE

, ,

"PROTECTIE LA ZGOMOT"

6.1. PRINCIPII DE BAZA

6.1.1. Precizarile privind modul de respectare a cerintei vor contine de la caz la caz urmatoarele elemente:

• precizarea faptului ca in notiunea de verificare se cuprind ~i deciziile luate in etapa de proiectare

• definirea nivelului maxim de zgomot la care persoanele, diversele spatii ale cladirii sau constructiei pot fi expuse

• definirea criteriilor de performanta minimale ale construetlel in forma unor termeni numerici sau generali privind protectia la zgomot

• definirea performantelor acustice minimale ale sistemelor ~i produselor utilizate. 6.1.2. in diverse etape ale proiectarii ~i realizarii constructilor se pot utiliza una sau combinatii de mai multe din metodele urmatoare de verificare, in conformitate cu reglementari specifice nationale sau/si europene:

• metode de cal cui:

pentru estimarea performantelor unor produse sau sisteme,

pentru estimarea performantei cladirii, prin luarea in considerare a performantelor, sistemelor si produselor,

• incercari pe prototipuri in marime naturala sau machete,

• metode descriptive bazate pe solutii care au dat satisfactie. Este cazul unor elemente sau plirti de cladire care sunt descrise in termeni generali (tip de material, caracteristici geometrice, masa superficiala etc.),

• metode de verificare bazate pe masurari, incercari in situ (pe parcursul sau dupa terminarea constructiei),

48

6. Verificarea respectarii cerintei .Protectie la zgomot"

6.2. ETAPE PRINCIPALE PENTRU VERIFICAREA RESPECTARII CERINTEI DE PROTECTIE LA ZGOMOT IN CONSTRUCTII

6.2.1. In tema-specificatie de proiect este obligatorie:

• incadrarea conform categoriilor din prezentul normativ sau din reglementari subsidiare,

• specificarea unor cazuri pentru care se cer performante superioare celor din prezentul normativ:

a. in cazul unor activitati (laboratoare, fluxuri tehnologice) sau utilizatori speciali,

b. in cazul in care pentru cladire se declara in mod explicit obtinerea unui confort sporit (apartamente de lux, hoteluri 4 stele, birouri etc.)

• precizarea verificarilor preliminare necesare (zgomot exterior, sisteme sau produse speciale de luat in considerare),

• precizarea eventualelor verificari obligatorii ("in situ") necesare receptiei finale.

6.2.2. In proiect

• specificarea nivelurilor de performanta ale constructiei ~i ale conditiilor de mediu luate in considerare,

• specificarea nivelurilor de performanta sau caracteristicilor fizice ~i geometrice ~i de montare ale sistemelor ~i produselor propuse (vezi art. 6.3),

• specific area verificarilor pe parcurs si finale obligatorii,

• specificarea modului de utilizare si urmarire pe parcursul utilizarii constructiei.

6.2.3. Pe parcursul ~i la finalizarea executiei

• consemnarea in documentele de receptie a caracteristicilor produselor ~1 sistemelor utilizate,

• consemnarea rezultatelor verificarilor in situ efectuate pe parcurs in Cartea Tehnica a constructiei,

49


6.3. CARACTERIZAREA DIN PUNCT DE VEDERE ACUSTIC A PRODUSELOR ~I

SISTEMELOR PENTRU CONSTRUCTII (AFERENTE CONSTRUCTIILOR)

6.3.1. Generalitati

Date privind caracterisiticile si performantele acustice ale materialelor si produselor sunt necesare pentru precizarea metodelor descriptive sau privind calculul performantelor acustice ale constructiei, Se va putea apela la:

dimensiuni, densitate, elasticitate,

masa superficiala, rigiditate dinamica, permeabilitate la aero

6.3.2. Proprietati acustice ale sistemelor ~i produselor pentru constructii

Pentru prezentarea in scopul obtinerii agrementului ca ~i in prospectele comerciale, sistemele si produsele pentru constructii vor avea cuantificate de la caz la caz una sau mai multe din urmatoarele caracteristici:

• A. indicele de izolare la zgomot aerian direct, R' w

• B. indicele de evaluare a diferentei de nivel normalizat (fig. 4.3.7.b), Dn,c,w

• C. indice de izolare la zgomot de impact, L, w, L' n w

• D. indice de reducere a transmisiei zgomotului de impact, ~Ln w

• E. indice de transmisie in lateral a zgomotului de impact, L, w,lat

• F. coeficienti de absorbtie acustica pe frecvente (1, indice de absorbtie acustica

ponderata (1w sau c1ase de absorbtie acustica

• G. caracteristici acustice ale produselor utilizate in instalatii hidraulice

• H. caracteristici acustice ale produselor utilizate la evacuarea apelor uzate

• 1. nivelul de presiune acustica a componentelor echipamentelor cu caracter fix.

Aceste caracteristici vor fi determinate in conformitate cu reglementarile specifice in vigoare,

6.3.3. Familii de produse

Principalele sisteme ~i produse pentru constructii vor avea specificati obligatoriu atat in 50


agremente cat ~i in prospectele de prezentare eel putin urmatorii indici normati de apreciere (de performanta) si, de la caz la caz, conditiile de montaj necesare pentru obtinerea acestora:

a. Sisteme de pereti complecsi sau usori

Indicele de izolare la zgomot aerian "in situ", R' w ~i instructiuni de montaj pentru micsorarea transmisiilor colaterale.

b. Ferestre ~i vitraje

Indicele de izolare la zgomot aerian direct fata de zgomot roz, R' w ~i zgomot de trafic, R'tr.

c. U~i

Indicele de izolare la zgomot aerian direct fata de zgomot roz, R' w (si daca este cazul fata de zgomot de trafic), R'tr.

d. Pardoseli ~i substraturi de pardoseala

Indicele de reducere a transmisiei zgomotului de impact, ALn w

(si daca este cazul- mochete ~i pardoseli moi -, coeficientii de absorbtie pe frecvente, a, sau clasa de absorbtie.)

e. Alcatuiri pentru tratarnente acustice

Coeficientii de absorbtie pe frecvente, a , sau c1asa de absorbtie,

f. Sisteme de tavane, suspendate sau nu

Coeficientii de absorbtie pe frecvente, a , sau clasa de absorbtie, in functie de modul de montare.

Indice de evaluare a diferentei de nivel normalizat pentru tavan suspendat, Dn,c,w.

g. Produse pentru imbunatatirea fonoizolarii la pereti sau plansee masive Imbunatatirea indicelui de izolare initial, cu precizarea tipului de compartimentare pe care se aplica dublajul. Preferabil sa se dea mai multe exemple (pereti de diverse greutati), intrucat aportul de izolare variaza in functie de indicele de izolare initial.

h. Plansee usoare sau cu structura complexa (structuri metalice sau lemn)

Indicii de izolare la zgomot aerian "in situ" R' w ~i indicii de izolare la zgomot de 51


impact L' n,Tw.

i. Echipamante hidraulice sau aeraulice (incalzire cu aer) Nivelul de zgomot emis.

j. Sisteme de ventilare locale (admisie sau evacuare catre exterior sau catre spatii alaturate)

Indicele de izolare la zgomot aerian.

Nivel de putere acustica (de zgomot) emis.

k. Alte echipamente cu caracter permanent Nivelul de zgomot emis.

Instructiuni detaliate de montare pentru evitarea transmiterii vibratiilor ~i zgomotului la constructie,

1. Produse pentru ecrane anti-zgomot (interior sau exterior vezi doc. interpret. 4.3.3)

Indice de izolare la zgomot aerian direct, R' w, coeficienti de absorbtie, n, coeficienti de difractie ~i indicatii privind evaluarea eficacitatii.

52

7. EXPLOATARE, DURABILITATE REFERITOARE LA CERINTA DE PROTECTIE LA ZGOMOT

7.1. DURATA DE EXPLOATARE A CONSTRUCTIILOR

Prin reglementari corespunzatoare se vor specifica masurile privitoare la obtinerea unei durate de viata considerata rezonabila pentru fiecare tip de constructie sau pentru paqi de constructie.

7.2. DURATA DE EXPLOATARE A SISTEMELOR ~I PRODUSELOR

Sistemele ~i produsele de constructie vor fi insotite de indicatii privind durata de viata, Indicatia nu se refera la garantia acordata de furnizor ci creeaza posibilitatea de a alege produse adecvate si in functie de durata lor de viata rezonabila din punct de vedere economic pentru viitoarea constructie,

53

ANEXAI

ECHIVALENTA INDICILOR NOU INTRODUSI

Se dau in continuare echivalentele intre indicii folositi in reglementarile tehnice anterioare (in special STAS 6156-86) ~i indicii definiti in prezentul normativ.

1.1. Izolare la zgomot aerian

I'a

dB

R'w

dB

Indice vechi

Indice nou

unitate de masura

nu se mai utilizeaza

1.2. Izolare la zgomot de impact

Indice vechi Indice nou unitate de masura
t, Lnw dB
I'i L'nw dB
Mi ~Lnw dB
Ei= 60-lidB nu se mai utilizeaza 54

ANEXAII

VALORILE NIVELURILOR DE PRESIUNE ACUSTICA. iN BENZI DE OCTA v):

CORESPUNZA.TOARE CURBELOR Cz

Numar de Frecvente medii, in Hz
ordine al 31,5 63 125 250 500 1000 2000 4000 8000
curbei
Cz Nivel de presiune acustica, in dB
0 55,4 35,5 22,0 12,0 4,8 0 -3,5 -6,1 -8,0
5 58,8 39,4 26,3 16,6 9,7 5 +1,6 -1,0 -2,8
10 62,2 43,4 30,7 21,3 14,0 10 6,6 +4,2 +2,3
15 65,6 47,3 35,0 25,9 19,4 15 11,7 9,3 7,4
20 69,0 51,3 39,4 30,6 24,3 20 16,8 14,4 12,6
25 72,4 55,2 43,7 35,2 29,2 25 21,9 19,5 17,7
30 75,8 59,2 48,1 39,9 34,0 30 26,9 24,7 22,9
35 79,2 63,1 52,4 44,5 38,9 35 32,0 29,8 28,0
40 82,6 67,1 56,8 49,2 43,8 40 37,1 34,9 33,2
45 86,0 71,0 61,1 53,6 48,6 45 42,2 40,0 38,3
50 89,4 75,0 65,2 58,5 53,5 50 47,2 45,2 43,5
55 92,9 78,9 69,8 63,1 58,4 55 52,3 50,2 48,6
60 96,3 82,9 74,2 67,8 63,2 60 57,4 55,4 53,8
65 99,7 86,8 78,5 72,4 68,1 65 62,5 60,5 58,9
70 103,1 90,8 82,9 77,1 73,0 70 67,5 65,7 64,1
75 106,5 94,7 87,2 81,7 77,9 75 72,6 70,8 69,2
80 109,9 98,7 91,6 86,4 82,7 80 77,7 75,9 74,4
85 113,3 102,6 95,9 91,0 87,6 85 82,8 81,0 79,5
90 116,7 106,6 100,3 95,7 92,5 90 87,8 86,2 84,7
95 120,1 110,5 104,6 100,3 97,3 95 92,9 91,3 89,8
100 123,5 114,5 109,0 105,0 102,2 100 98,0 96,4 95,0
105 126,9 118,4 113,3 109,6 107,1 105 103,1 101,5 100,1
110 130,3 122,4 117,7 114,3 111,9 110 108,1 106,7 105,3
115 133,7 126,3 122,0 118,9 116,8 115 113,2 111,8 110,4
120 137,1 130,3 126,4 123,6 121,7 120 118,3 116,9 115,6
125 140,5 134,2 130,7 128,2 126,6 125 123,4 122,0 120,7
130 143,9 138,2 135,1 132,9 131,4 130 128,4 127,2 125,9 55

Anexall

56

Normativ Privind Protectia La Zgomot

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ Privind Protectia La Zgomot

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTILOR ~I TURISMULUI

DlRECTIA GENERALA TEHNICA iN CONSTRUCTII

S-ar putea să vă placă și

Normativ Privind Protectia La Zgomot

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ Privind Protectia La Zgomot

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

﻿MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTILOR ~I TURISMULUI

DlRECTIA GENERALA TEHNICA iN CONSTRUCTII

S-ar putea să vă placă și

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTILOR ~I TURISMULUI