GP 120-2013 Proiectarea Și Execuția Acoperișurilor Verzi

PARTEA I
Anul 181 (XXV) — Nr. 803 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 19 decembrie 2013
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

regionale și administrației publice, nr. 3.383/2013
pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind
proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi
și existente, indicativ GP 120-2013” .......................... 3–131
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind proiectarea și execuția acoperișurilor verzi
la clădiri noi și existente, indicativ GP 120-2013”*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare,
viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind realizarea schimbului de informații în domeniul standardelor și
proiectarea și execuția acoperișurilor verzi la clădiri noi și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la
existente, indicativ GP 120-2013”, prevăzută în anexa care face serviciile societății informaționale între România și statele
parte integrantă din prezentul ordin. membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană,
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din
României, Partea I, și intră în vigoare la 1 ianuarie 2014. 23 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, care
transpune Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a
* Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
Reglementarea tehnică aprobată prin prezentul ordin a fost furnizarea de informații în domeniul standardelor și
adoptată cu respectarea procedurii de notificare reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al
nr. RO/337/2012 din 27 august 2012, prevăzută de Hotărârea Comunităților Europene seria L nr. 204 din 21 iulie 1998, cu
Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și modificările și completările ulterioare.
p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

Shhaideh Sevil,
secretar de stat
București, 21 noiembrie 2013.

Nr. 3.383.
*) Ordinul nr. 3.383/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 19 decembrie 2013 și este reprodus și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013 3
Anex
GHID PRIVIND PROIECTAREA I EXECUIA ACOPERIURILOR

VERZI LA CLDIRI NOI I EXISTENTE,
INDICATIV GP 120-2013
1
CUPRINS
CAPITOLUL 1 – OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
CAPITOLUL 2 – TERMINOLOGIE
CAPITOLUL 3 - ELEMENTE GENERALE DE PROIECTARE A ACOPERIURILOR

VERZI
CAPITOLUL 4 - ANALIZA STRATURILOR SPECIFICE ÎNVELITORILOR VERZI
4.1.Stratul vegetal
4.2.Substraturi de cultur
4.3.Stratul filtrant
4.4.Stratul drenant
4.5.Bariera contra rdcinilor
CAPITOLUL 5 - PREVEDERI SPECIFICE PENTRU ACOPERIURI PLATE I ÎN

PANT
5.1. Prevederi specifice pentru acoperiuri plate

5.2. Prevederi specifice pentru acoperiuri în pant
CAPITOLUL 6 - PROIECTAREA ACOPERIURILOR VERZI DIN PUNCT DE VEDERE AL

CERINEI ESENIALE DE REZISTEN MECANIC I STABILITATE
6.1.Bazele proiectrii structurale a cldirilor cu acoperiuri verzi

6.2.Reguli generale de conformare arhitectural-structural
6.3.Factori care intervin la proiectarea structural a cldirilor cu acoperiuri verzi pe baza
conceptului de stri limit
6.4.Efectele structurale ale încrcrilor suplimentare date de acoperiurile verzi
6.5.Sigurana structural a cldirilor cu acoperiuri verzi
6.6.Durabilitatea cldirilor cu acoperiuri verzi
CAPITOLUL 7 - PROIECTAREA ACOPERIURILOR VERZI DIN PUNCT DE VEDERE AL

CERINELOR ESENIALE DE SECURITATE LA INCENDIU, IGIEN, SNTATE I
MEDIU, SIGURAN ÎN EXPLOATARE, PROTECIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI,
ECONOMIE DE ENERGIE I IZOLARE TERMIC
7.1.Proiectarea acoperiurilor verzi din punct de vedere al cerinei eseniale de securitate la

incendiu
7.2.Proiectarea acoperiurilor verzi din punct de vedere al cerinei eseniale de igien,
sntate i mediu
7.3.Proiectarea acoperiurilor verzi din punct de vedere al cerinei eseniale de siguran în
exploatare
7.4.Proiectarea acoperiurilor verzi din punct de vedere al cerinei eseniale de protecie
împotriva zgomotului
7.5.Proiectarea acoperiurilor verzi din punct de vedere al cerinei eseniale de economie de
energie i izolare termic
2
CAPITOLUL 8 - PRECIZRI PRIVIND EXECUIA ACOPERIURILOR VERZI
CAPITOLUL 9 - CONSIDERAII ECONOMICE
9.1.Durata de exploatare
9.2.Întreinere
CAPITOLUL 10 - AMENAJAREA ACOPERIURILOR VERZI PE CLDIRI

EXISTENTE
ANEXE
ANEXA 1 - REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE
ANEXA 2 - informativ - VEGETAIA ROMÂNIEI
ANEXA 3 - informativ - PLANTE, SUBSTRATURI, CERINE ECOLOGICE
ANEXA 4 - informativ - EXEMPLE DE REETE I PLANTE ÎN FUNCIE DE

SUBSTRATURI
ANEXA 5 - informativ - DICIONAR DE TERMENI BOTANICI
ANEXA 6 - informativ - EVALUARE CONSUMURI SUPLIMENTARE DE MATERIALE

PENTRU STRUCTURA ACOPERIULUI
ANEXA 7 - informativ - DETALII DE ALCTUIRE
ANEXA 8 - informativ - COMENTARII
3
LIST FIGURI
Nr.
Numr figur Denumire figur
crt.
Variaia valorii de proiectare a sporului de încrcare pe
1 Figura 1
planeu în funcie de încrcarea util pe acoperi
2 Figura 2.1
planeu (av) în funcie de tipul vegetaiei
3 Figura 2.2
planeu (av) în funcie de tipul vegetaiei
Influena încrcrilor date de acoperiul verde asupra
4 Figura 3
forelor axiale de proiectare în elementele verticale
Variaia sporului forei tietoare seismice de proiectare
5 Figura 4.1
în funcie de tipul vegetaiei i de înlimea cldirii
Variaia sporului forei tietoare seismice de proiectare
6 Figura 4.2
7 A6 - Figura Ex.1. Schema planeului
8 A6 - Figura Ex.2 Sporul de armturi pentru placa "A"
9 A6 - Figura Ex.3 Sporul de armturi pentru placa "C"
A7 - Figura 1 Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant în alctuire

10
invers
11
„clasic”
12
„clasic”
13
„clasic”
A7 - Figura 5 Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant cu termoizolaia
14
sub betonul de pant
A7 - Figura 6 Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant cu alctuire
15
ventilat
A7 - Figura 7 Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant pe structur din
16
lemn.
A7 - Figura 8 Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant pe structur
17
metalic
18 A7 - Figura 9 Alctuire termo-hidroizolant pe suport din beton armat
21 A7 - Figura 12 Alctuire termo-hidroizolant pe suport metalic
24 A7 - Figura 15 Alctuire termo-hidroizolant pe suport din tabl cutat
25 A7 - Figura 16 Alctuire termo-hidroizolant pe planeu din lemn
26 A7 - Figura 17 Racordare cu un perete supraînlat transversal pe pant
4
A7 - Figura 18 Alctuire termo-hidroizolant pe suport din beton armat,

27
cu scurgere exterioar
28 A7 - Figura 19 Teras grdin intensiv – relaia cu aleile pietonale
29 A7 - Figura 20 Teras grdin – relaia cu aleile pietonale
30 A7 - Figura 21 Teras grdin – relaia cu aleile pietonale
31 A7 - Figura 22 Relaia teras grdin – loc de joac pentru copii
32 A7 - Figura 23 Relaia teras grdin – receptori pluviali
38 A7 - Figura 29 Strpungere prin structura din beton armat
39 A7 - Figura 30 Strpungere prin structura din lemn
40 A7 - Figura 31 Strpungere prin structura metalic
41 A7 - Figura 32 Rosturi de dilatare
45 A7 - Figura 36 Rost între dou cldiri cu structura din lemn
46 A7 - Figura 37 Racordare între o structur metalic i una din beton armat
47 A7 - Figura 38 Racordare între un acoperi verde i un luminator
48 A7 - Figura 39 Racordarea unui acoperi verde cu o fereastr
49 A7 - Figura 40 Racordarea unui acoperi verde cu o fereastr de mansard
50 A7 - Figura 41 Streain de timpan
51 A7 - Figura 42 Streain de poal
52 A7 - Figura 43 Streain de poal
53 A7 - Figura 44 Rezolvri la coam
A7 - Figura 47 Exemplu de rezolvare a unei alctuiri verzi extensive la

56
coam,în cazul unui acoperi într-o singur ap
A7 - Figura 48 Exemplu de rezolvare a unei alctuiri verzi extensive la
57
coam,în cazul unui acoperi într-o singur ap
58 A7 - Figura 49 Rezolvri la dolii
59 A7 - Figura 50 Rezolvri la dolii
5
LIST TABELE
Nr.
Numr tabel Denumire tabel
crt.
Tabel 4.4.(3) Distribuia granulometric în funcie de grosimea stratului
1
drenant
2 A3 - Tabel 1 Specii de ferigi care pot fi utilizate pentru acoperiuri verzi
A3 - Tabel 2 Specii de plante perene, suculente (crassulaceae) care
3 supravieuiesc pe substraturi subiri (4-6 cm) ale
acoperiurilor verzi
A3 - Tabel 3 Specii de plante perene, care supravieuiesc pe substraturile
4
cuprinse între 6 i 10 cm ale acoperiurilor verzi
A3 - Tabel 4 Specii de plante cu bulbi, rizomi care pot fi utilizate pentru
5
acoperiuri verzi
A3 - Tabel 5 Specii de plante anuale care pot fi utilizate pentru
6
acoperiuri verzi
A3 - Tabel 6 Specii de plante lemnoase care pot fi utilizate pentru
7
acoperiuri verzi
A3 - Tabel 7 Caracteristicile principalelor componente care intr în
8
alctuirea substraturilor
9 A6 - Tabel Ex.1 Încrcarea de proiectare uniform distribuit planeu b.a.
10 A6 - Tabel Ex.2 Armare placa "A"
11 A6 - Tabel Ex.3 Sporul consumului de oel pentru placa "A"
12 A6 - Tabel Ex.4 Armare placa "B"
13 A6 - Tabel Ex.5 Armare placa "C"
14 A6 - Tabel Ex.6 Armare placa "C"
15 A6 - Tabel Ex.7 Armare grinzi planeu
16 A6 - Tabel Ex.8 Sporul cantitii de oel pentru o travee intermediar
17 A6 - Tabel Ex.9 Consumul de oel pentru pane de acoperi
6
CAPITOLUL 1 - OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

(1) Prezentul ghid detaliaz condiiile i msurile specifice necesare pentru proiectarea
i execuia acoperiurilor verzi, la cldiri noi i la cldiri existente, cu respectarea cerinelor
eseniale ale Legii nr.10 / 1995 privind calitatea în construcii, cu modificrile ulterioare.
(2) Prevederile prezentului ghid se refer la proiectarea, execuia i întreinerea

acoperiurilor verzi:
a. plate
b. în pant
i detaliaz principiile de alctuire pentru acoperiurile verzi:
a. extensive
b. semiextensive
c. intensive
(3) Prevederile prezentului ghid se adreseaz: proiectanilor, verificatorilor de proiecte,

experilor tehnici atestai, executanilor, proprietarilor i utilizatorilor obiectivelor de investiii
la care se face referire în ghid, precum i autoritilor administraiilor publice i organismelor
de control.
(4) La realizarea acoperiurilor verzi se vor respecta prevederile din reglementrile

tehnice referitoare la proiectarea, execuia i exploatarea învelitorilor i hidroizolaiilor la
cldiri, aplicabile în vigoare, precum i cele ale prezentului ghid.
(5) Prevederile prezentului ghid se refer la alctuirile amplasate deasupra stratului

hidroizolant, reprezentând unul din sistemele de protecie a acestuia.
(6) Ghidul nu se aplic alctuirilor specifice pentru:

a. terenuri sportive sau suprafeele acoperite cu vegetaie cu rol agricol (livezi, culturi,
fânee, pajiti, pduri);
b. învelitorile cu plante amplasate în ghivece, jardiniere sau în alte recipiente aezate

pe învelitoare.
7
CAPITOLUL 2 – TERMINOLOGIE
(1) acoperi: subansamblu care delimiteaz construcia la partea superioar, cuprinzând
atât straturi de închidere i protecie a cldirii împotriva agenilor exteriori, precum i
alctuirea i dispozitivele de susinere a acestor straturi;
(2) învelitoare: element de protecie împotriva apelor meteorice (în principal), care
formeaz în acelai timp i închiderea la partea superioar a cldirii;
(3) acoperi teras (acoperi plat): tip particular de acoperi cu panta versanilor mai
mic de 8% (8cm/1m). Reprezint suport pentru acoperiul verde de tip extensiv, semi-
extensiv i intensiv;
(4) acoperi în pant: tip particular de acoperi cu versani cu panta mai mare sau egal
cu 8% (8cm/1m);
(5) acoperi verde: acoperi pe care este prevzut în mod deliberat, prin proiect,
vegetaie, peste stratul care realizeaz protecia la intemperii;
(6) acoperi verde extensiv: tip de acoperi verde în care nu este necesar luarea unor
msuri speciale pentru creterea i dezvoltarea plantelor; aceste plante sunt adaptate unor
condiii extreme de mediu. Tipurile de plante specifice acoperiurilor verzi extensive sunt
nepretenioase i se dezvolt rapid, asigurând vegetalizarea învelitorii într-un timp relativ
mic. Ele sunt ierburi, muchi, plante suculente, unele tipuri de plante cu bulbi sau tuberculi;
(7) acoperi verde semi-extensiv: tip de acoperi verde în care plantele (ierburi, tufe,
plante perene) necesit luarea unor msuri reduse pentru întreinere (udare, îngrminte).
Tipul de plante necesit o grosime mai mare de pmânt decât în cazul învelitorilor extensive;
(8) acoperi verde intensiv (teras grdin): tip de acoperi verde, plat, în care
plantele – ierburi, tufe, arbuti, copaci, anuale sau perene – sunt plantate urmrind aceleai
condiii (specifice) de plantare ca i pe suprafaa pmântului. Condiiile de cretere i
dezvoltare sunt particulare i aceste tipuri de plante necesit îngrijire (udare în mod regulat
i fertilizare corespunztoare). Stratul de pmânt în care se planteaz, de asemenea, are
caracteristici speciale i grosime considerabil. Acoperiul verde intensiv este cunoscut i ca
terasa grdin;
(9) acoperi brun: tip specific de acoperi verde extensiv în care se reproduce habitatul
natural de mediu stâncos (amestec de pietri i vegetaie, asemntor celui natural);
(10) capacitatea de schimb a solului: însuire a solului de a emite în flux continuu, ctre
plante, ioni nutritivi. Aceasta depinde de: rezerva actual a solului în elemente nutritive sub
form asimilabil, potenialul elementelor nutritive i gradul de solubilitate al substanelor,
interaciunile dintre sol i îngrmintele aplicate.
Mobilitatea elementelor nutritive este controlat de factori fizici (umiditatea solului), chimici
(pH-ul: de ex. ritmul de descompunere a materiei organice din sol i eliberarea elementelor
minerale este mai sczut la pH mai mic de 7; fiecare element mineral se comport diferit
fa de reacia solului; fierul, manganul, cuprul, zincul au o mobilitate sczut la pH mai mic
de 7,5 sau pe soluri alcaline, astfel încât devin factori limitativi ai dezvoltrii plantelor din
cauza imobilitii lor.), biologici (prin activitatea sa biologic, fauna secret în mediu o serie
de enzime care mediaz reaciile de descompunere i mineralizare a materiei organice i în
procesele de sintez ale humusului);
8
(11) compost: tip de îngrmânt organic rezultat prin descompunerea altor materii
organice decât gunoiul de grajd. Compostul menajer rezult din descompunerea resturilor
menajere i a celor animale de pe lâng gospodrii, cel din frunze poate fi obinut prin
realizarea unor platforme de descompunere alctuite din amestec de frunze. Este rezultatul
unui amestec de resturi de natur organic, cu un pH variabil, dat de materia din care
provine;
(12) mulci (mulch): Prin mulci (engl. mulch) se înelege un strat de materie organic cum
ar fi paie, frunze, resturi vegetale, rumegu etc. El este aplicat pe suprafaa solului pentru a
pstra umiditatea prin scderea evaporrii i pentru a împiedica creterea buruienilor.
Mulciul poate asigura, prin descompunere, substanele nutritive necesare plantelor, previne
infiltraiile care favorizeaz eroziunea solului i împiedic înghearea suprafeei solului. Nu
este sinonim cu mrania, pentru c pentru mulcire se folosesc resturi vegetale
nedescompuse. În unele forme de cultur pentru mulcire este folosit folia de culoare
neagr care împiedic rsrirea i creterea buruienilor;
(13) mrani: materie organic (gunoi de grajd) foarte bine descompus;
(14) puterea de tamponare a solului este capacitatea acestuia de a se opune modificrii
pH-ului, la adugarea de substane acide sau bazice. Puterea de tamponare are o deosebit
importan la calcularea dozelor de amendamente i aplicarea îngrmintelor. În solurile cu
capacitate de tamponare sczut, prin aciunea de fertilizare sau de amendare se provoac
un uor dezechilibru biologic i nutriional. Prin aplicare de îngrminte organice,
amendamente i de îngrminte cu fosfor, puterea de tamponare a solului crete.
Termeni de specialitate suplimentari sunt cuprini în Anexa 5
9
CAPITOLUL 3 - ELEMENTE GENERALE DE PROIECTARE A

ACOPERIURILOR VERZI
(1) Din punct de vedere al alctuirii generale a acoperiurilor verzi se fac urmtoarele
precizri:
a. elementul suport al sistemului termo-hidro-izolant se execut din aceleai materiale
ca i în cazul acoperiurilor normale: beton armat, lemn (planee din grinzi i podin
de lemn), metal (grinzi i platelaje din tabl cutat);
b. termoizolaiile care pot fi utilizate în sistemele termo-hidro-izolante sunt plci din
urmtoarele categorii:
i) plci rezistente, de exemplu plci din sticl spongioas;
ii) plci semirezistente (elastice), de exemplu: polistiren expandat sau extrudat,
poliuretan rigid, plut aglomerat, plci de vat mineral cu densitate mai mare de
100kg/mc .a;
iii) plci moi, de exemplu: plci „rigide” din vat mineral (densitate mai mic de
100kg/mc).
c. hidroizolaiile care se utilizeaz pot fi bituminoase, polimerice (sub form de
membrane monostrat sau bistrat, cu strat de armare) sau peliculare, special
fabricate pentru hidroizolaii la terase plantate, aplicate in situ;
d. hidroizolaiile trebuie s fie realizate din materiale de bun calitate i s fie
puse în oper corect, dat fiind c interveniile în cazul în care apar infiltraii de ap în
interiorul cldirii sunt cu atât mai anevoioase cu cât alctuirea de acoperi verde este
mai groas;
e. învelitorile care reprezint suportul straturilor vegetale pot fi din lemn, ceramic,
beton, metal, fibrociment.
(2) Tipurile de învelitori verzi sunt clasificate în funcie de tipul de vegetaie i de

grosimea implicit a substratului de cretere a acesteia.
(3) Straturile specifice ale acoperiurilor verzi (amplasate deasupra hidroizolaiei, ca

protecie a acesteia) sunt urmtoarele:
a. stratul vegetal;
b. substraturile de cultur;
c. stratul filtrant;
d. stratul drenant;
e. bariera contra rdcinilor.
Not: se recomand ca straturile de la pct.(3) s fie incluse în sisteme de acoperiuri verzi însoite de
documente de atestare a conformitii, conform legislaiei în vigoare; sistemele se vor monta respectând
prevederile stipulate de productor.
10
CAPITOLUL 4 - ANALIZA STRATURILOR SPECIFICE ÎNVELITORILOR

VERZI
Un factor important în proiectarea acoperiurilor verzi îl reprezint climatul (cu titlu
informativ a se consulta Anexa 8 - comentarii)
Se consider c beneficiile economice, de mediu i probabil, cele estetice sunt mai mari în
climate mai aride.
(1) Vegetaia României (a se vedea Anexa 2) este determinat de :

a. situarea geografic;
b. relief;
c. climat.
(2) Caracteristicile climatului impun selecia speciilor de plante dup cum urmeaz:
a. în climate aride – plante rezistente la secet;

b. în climate reci – plante rezistente la înghe;
c. în climate cu alternan de sezoane umede i uscate – plante care s suporte aceste
variaii.
Analiza straturilor se face în continuare în ordinea în care apar aceste straturi în alctuire,
dinspre exterior pân la hidroizolaie.
4.1 Stratul vegetal.
Acest strat este diferit, în funcie de tipul de acoperi verde: extensiv, semi-extensiv,
intensiv.
(1) Vegetaia de pe acoperiurile verzi de tip extensiv este format din ierburi, plante
suculente i muchi. Plantele care se utilizeaz sunt în general plante locale, adaptate s
supravieuiasc în condiii de climat extrem (pe stânci, în munte, la altitudini ridicate). Nu se
import plante din alte regiuni geografice.
Nota 1: Obiectivul utilizrii unor astfel de plante este acela de a asigura procesul de cretere a vegetaiei în
mod natural, cu condiia de a fi luate msuri de protecie a hidroizolaiei din faza de proiectare. Plantele cresc
oricum în crpturi, rosturi, mai ales acolo unde protecia hidroizolaiei este realizat din pietri de râu care nu
a fost în prealabil splat.
În principiu aceste tipuri de plante nu au nevoie de întreinere. Exist totui situaii în care, urmrindu-se un
anumit efect estetic, utilizarea unor anumite specii de plante s necesite fie udare, fie fertilizare periodic. În
acest caz este vorba, în principal, de acoperiurile intensive.
Nota 2: Se recomand ca proiectantul s ia legtura cu un specialist (botanist) în vederea lurii unei decizii
privind tipurile de plante pe care le propune.
Utilizarea acestor plante se poate face în combinaie cu pietri, acoperiul având un caracter „natural”.
Grosimea substratului (a se vedea 4.2) variaz în funcie de plantele utilizate. Tabelele 1 – 3 din Anexa 3
prezint caracteristicile i condiiile de cretere a plantelor pentru acoperiuri extensive.
(2) Vegetaia de pe acoperiurile verzi de tip semi-extensiv este format în principal din
ierburi, plante perene, bulbi, rizomi, arbuti, tufe. Plantarea cu plante în sistem semi-extensiv
(sau semi-intensiv; ambii termeni pot fi utilizai) nu presupune msuri speciale pentru
întreinerea plantelor. Unele specii de plante pot s necesite fie udare, fie fertilizare
periodic.
11
Grosimea substratului este minimum 10cm. În cazul substratului mai gros de 10 cm, se
discut de sisteme semi-intensive (semi-extensive) i intensive, i plantele pot fi alese i
dup alte criterii, înafara rezistenei la umiditatea sczut. Tabelele 3 – 5 din Anexa 3
prezint caracteristicile i condiiile de cretere a plantelor pentru acoperiuri semi-
extensive.
(3) Vegetaia de pe acoperiurile verzi de tip intensiv este format în principal din ierburi,
plante perene, bulbi, rizomi, arbuti, tufe i chiar plante lemnoase. Gama de posibiliti de
expresie este foarte mare, mergând pân la respectarea acelorai principii ca în cazul
plantrii pe sol. Ca urmare, grosimea substraturilor crete considerabil. Implicit condiiile
impuse asupra structurii acoperiului (i implicit a cldirii) sunt importante. Aceste tipuri de
alctuiri necesit o îngrijire permanent, prin udare i fertilizare.
4.1.1. Plantele folosite la stratul vegetal
Plantele folosite la stratul vegetal al acoperisurilor verzi sunt:

1. plante erbacee
2. plante lemnoase
4.1.1.1. Plante erbacee
Speciile de erbacee sunt selectate dup gradul lor de rezisten la uscciune, înghe,
poluare, precum i în funcie de particularitile de morfologie, biologie (gradul de
agresivitate – specii invadante, specii puin rezistente la concuren) i cerinele fa de
substrat.
Plantele erbacee pot fi grupate în diferite categorii, în funcie de grupa sistematic, durata
de via (anuale, bianuale, perene), organele subterane (rdcini fasciculate, rdcini
pivotante, tulpini subterane – rizomi, bulbi, stoloni, bulbotuberculi etc.)
(1) Clasificarea plantelor erbacee dup grupa sistematic
a. Licheni:
- pot fi folosii pentru a obine un covor de vegetaie pe substraturi foarte subiri i pentru
a crea impresia de vechime.
b. Muchi:
- pot fi folosii în zone cu umiditate mare în aer;
- adugai în substraturi subiri, pot asigura acumularea de materie organic, pregtind
locuri optime pentru germinarea seminelor;
- pot coloniza zone pe care nu se extind alte specii, în condiiile unei amenajri
extensive, pe substraturi foarte subiri;
- menin umiditatea în sol.
c. Ferigi:
- sunt plante erbacee, cu rizom, fr flori, al cror efect decorativ îl constituie frunzele;
- au pretenii sczute fa de lumin;
- în general nu sunt adaptate s suporte condiiile de umiditate sczut i temperaturi
ridicate din amenajrile pe acoperi;
- exist câteva specii care pot supravieui în condiii de umiditate sczut, dar în locuri
umbrite, sau altele, întâlnite în crpturile pereilor construciilor vechi.
12
d. Plante cu flori (angiosperme: plante cu semine închise în fructe):

- perene, cu diverse tipuri de organe subterane (rizomi, bulbi);
- exist specii originare din locuri aride, care înfloresc primvara i traverseaz
perioadele de secet din timpul verii ca organe subterane;
- se pot dezvolta în substraturi cu grosimea cuprins între 10 – 20cm.
(2) Clasificarea plantelor erbacee cu flori dup durata de via
a. Plante anuale
- se aleg specii adaptate condiiilor de stres, cu privire la umiditatea
substratului, insolaia puternic;
- sunt specii care evit perioadele dificile din an (seceta din mijlocul verii sau
temperaturile sczute din timpul iernii) parcurgându-le sub form de smân;
- au rolul de a da „culoare ” covorului vegetal;
- îi asigur rspândirea prin semine; este nevoie de asigurarea unui control asupra
unor specii care pot deveni „buruieni”;
- una din formele de amenajare este cea de obinere a unui amestec asemntor
pajitilor naturale;
- substraturile mai groase asigur un succes mai mare supravieuirii plantelor anuale;
- alegerea speciilor de talie înalt este limitat de curenii de aer puternici;
- plantele se seamn în general toamna.
b. Plante perene
- supravieuiesc pe substraturi subiri (4 - 6cm) i medii (6 – 10cm);
- sunt plante adaptate zonelor aride;
- un procent mare dintre acestea este reprezentat de specii suculente;
- sunt plante care compenseaz deficitul de umiditate prin depozitarea apei la nivelul
esuturilor;
- substratul de grosime medie (6 – 10cm) permite utilizarea unui spectru mai larg de
specii (sau lrgirea spectrului de specii);
4.1.1.2 Plante lemnoase
a. specii foioase
Selecia trebuie s cuprind specii de talie mic:
- subarbuti sau arbuti, cu înlimea maxim 1,5-2m;
- plante cu tulpini târâtoare sau erecte;
- plante adaptate la uscciune (specii xerofile, xero-mezofile);
- plante relativ rezistente la ger.
b. specii conifere
4.2 Substraturi de cultur
Este indicat ca plantele s poat crete în substraturi subiri i cu greutate specific mic.
Plantele supravieuiesc în substraturi de grosime mic dac este asigurat umiditatea
necesar prin precipitaii sau irigare.
13
4.2.1. Grosimea substratului
(1) Grosimea substratului i speciile selectate trebuie s fie corelate i cu temperaturile

sczute în timpul iernii. Tabelul 7 din Anexa 3 prezint sintetic tipurile de substraturi care se
pot utiliza pentru acoperiuri verzi. Orientativ se pot considera urmtoarele grosimi:
a. 4 – 10 cm pentru plante erbacee – în sistem de acoperiuri verzi extensive;
b. 10 – 20 cm pentru plante erbacee, plante perene i subarbuti, rezisteni la ger („ ”
din Anexa 3) - în sistem de acoperiuri verzi semi-extensive;
c. 20 – 50 cm pentru arbuti de talie medie (1-2m) – în sistem de acoperiuri verzi semi-
extensive ;
d. peste 50 cm (80 - 130cm) pentru arbuti cu înlimea mai mare de 2 m, arbori de
talie mic, conifere – în sistem de acoperiuri verzi intensive.
Nota 1: Arborii de talie mic sau cultivarurile dwarf ale unor specii de talie mare sau de conifere se recomand
a fi crescute în containere sau pe substraturi profunde.
Nota 2: Anexa 4 prezint exemple de reete pentru alctuirea substraturilor i de plante în funcie de grosimea
substratului
(2) Factorii climatici, meteo-dependeni i de mediu construit care trebuie luai în considerare
sunt:
a. climatul regiunii;
b. microclimatul local;
c. precipitaiile anuale;
d. perioadele de secet;
e. perioadele de ger;
f. direcia i viteza vântului dominant;
g. turbioane i cureni de aer;
h. expunerea la soare i nivelul însoririi;
i. gradul de reflexie a luminii al suprafeelor înconjurtoare;
j. gradul de reflexie a cldurii, datorat suprafeelor construite înconjurtoare;
k. tipul i proporia de gaze i emisii poluante.
4.2.2. Amestecul de substrat
(1) Amestecul de substrat se alege în funcie de tipul de întreinere:

a. în sistemul de acoperi verde extensiv trebuie s aib o greutate specific mic
(amestecuri pe baz de turb, perlit, vermiculit, pmânt de frunze, material plastic expandat
tip Hydromul, Polystirol).
b. în sistemul de acoperi verde semi-extensiv i intensiv, datorit faptului c grosimea
substratului este mai mare, aceasta permite cultivarea unei palete mai largi de specii de
plante Amestecul de substrat în acest caz va fi ales în funcie de cerinele principalelor
plante care vor forma covorul vegetal. În acest sens, sunt sugerate cu titlu informativ câteva
reete, dar alegerea aparine specialistului care proiecteaz partea vegetal.
Not: Cerinele plantelor fa de elementele nutritive din sol sau pH -ul pot fi corectate prin fertilizri sau
diferite amendamente.
4.2.3. Umiditatea substratului:
Dei sunt recomandate specii rezistente la uscciune, este important s se asigure udarea
plantelor, mai ales atunci când acestea sunt expuse insolaiei directe sau curenilor de aer.
14
Modul de udare al plantelor se stabilete de la faza de proiectare, respectiv dac instalarea

unui anumit sistem de irigare este necesar.
Not: Pentru speciile lemnoase este necesar ca solul s aib un drenaj bun, pentru a se asigura maturarea
lemnului i rezistena la ger.
4.2.4. Clasificarea substraturilor de cultur

Dup natura lor substraturile de cultur pot fi:
1. Substraturi naturale, tradiionale sau clasice, bogate în materie organic, cu o flor

microbian numeroas, cu structur fizic i mecanic instabil. Acestea cuprind:
a. componeni naturali de provenien organic: pmântul de frunze, pmântul de ferigi,

pmântul de ericacee, pmântul de elin, mrania, turba, scoara de copac, rumeguul,
muchiul vegetal, produse de natur organic transformate în composturi prin procedee
de fermentare aerob;
b. componeni naturali de origine mineral: nisip, pietri.
Not: Un substrat cu o capacitate mare de reinere a apei i evaporare lent (turba) i cu rezisten la
descompunere, se poate utiliza într-un mediu cu temperatur ridicat i umiditate relativ a aerului sczut.
Plantele cultivate în substraturi de turb fertilizat, se dezvolt mai bine i au o rezisten mai mare la boli.
Prin aciditatea ridicat, turba împiedic dezvoltarea ciupercilor.
2. Substraturi artificiale, care provin din prelucrarea industrial a unor roci sau din sinteza
substanelor chimice, derivai organici din distilarea petrolului. Acestea sunt mai uniforme,
srace în elemente nutritive i materie organic, îi menin o perioad îndelungat structura,
nu pot fi folosite fr aplicarea unor soluii nutritive.
Ele cuprind:
a. componeni organici provenii prin sintez: styromulle – polistiren expandat, poliuretan,
hygromul, biolastonul;
b. compui de origine mineral, obinui prin tratare: perlit, vermiculit, vat mineral, argil
expandat, pouzzolane.
3. Substraturi mixte, care includ, în diferite proporii componente din ambele grupe. Pe
baza caracteristicilor fiecrui material, combinarea lor se face diferit, în funcie de cerinele
specifice plantelor.
Not: În practic exist substraturi de cultur individualizate pentru diferite specii.

Exemplificare: pentru alctuirea unui substrat care s asigure umiditate constant se va utiliza mai mult turb;
pentru plante cu cerine mici fa de ap i care pot fi irigate des, se va folosi o cantitate mai mare de nisip.
Echilibrul i concentraia în elemente nutritive pot fi corectate prin adaos de îngrminte chimice,
corespunztor cerinelor fiecrei specii.
4.2.5 Proprietile substraturilor
Un substrat, în general, trebuie s aib:

a. capacitate ridicat de reinere a apei;
b. spaiu poros pentru aer;
15
c. structur stabil;
d. capacitate de schimb i putere tampon mare.
Not: Un substrat trebuie s aib substanele nutritive necesare pe care s le elibereze treptat i pe care
plantele s le poat utiliza. Pe substraturi speciale (ex. cu pH mai mic), trebuie alese plante adaptate, care pot
suporta lipsa unor elemente sau care au capacitatea de a mobiliza substanele minerale.
În cazul particular al substraturilor de cultur folosite pentru acoperiuri verzi trebuie urmrit evoluia în timp a
solului pentru a nu apare o serie de dezechilibre (ex.srturare din cauza apei de irigat sau acidifiere sau
srcire a solului sau administrarea unor îngrminte, amendamente necorespunztoare).
4.2.6. Fazele care compun substratul de cultur
Substratul de cultur este compus, ca i solul, din 3 faze:

a. faza solid: constituie suportul de susinere mecanic a sistemului radicular, asigur
stabilitate plantei; în zona cu pori sunt prezente elementele celorlalte dou faze – apa, aerul;
b. faza lichid: reprezint soluia apoas ce conine diveri compui minerali sau
organici, aflai în suspensie sau dizolvai. Asigur aprovizionarea plantelor cu ap i
elemente nutritive. Pondere în substratul de cultur: 45 – 50% (în sol 25 – 30%);
c. faza gazoas: reprezentat de gaze – oxigen, dioxid de carbon, hidrogen; compoziia
depinde de activitatea radicular i a microorganismelor din substrat. Ponderea în substrat:
20 – 22% (în sol 15 – 20%).
Not: În substraturile de cultur de natur organic, faza solid este mai puin reprezentat ca în sol, aceasta
permiând ca într-un volum de substrat s existe un spaiu disponibil pentru ap i aer mai mare fa de acelai
volum în sol.
Ponderea fazei solide în substratul de cultur – 5% pentru minerale; 20 – 25% pentru substane organice (în
sol 45% pentru minerale, 4 – 6% pentru substane organice).
4.3. Stratul filtrant
(1) Stratul filtrant face parte din alctuirea care împiedic transportarea componentelor
substratului în adâncimea structurii de protecie, contribuind la protejarea hidroizolaiei
împotriva eventualelor degradri chimice (rezultate din transportul materialelor organice i
minerale din stratul vegetal i substrat).
(2) Stratul filtrant poate fi un geotextil. În general acesta este un strat subire, realizat din
materiale esute sau neesute (fibre de diferite lungimi aezate la întâmplare i solidarizate
mecanic sau termic).
(3) Stratul filtrant trebuie s respecte urmtoarele caracteristici:
a. s nu degradeze mediul;
b. s nu fie degradat de mediul înconjurtor;
c. s fie compatibil cu plantele (s nu produc fito-toxicitate);
d. s fie rezistent la intemperii;
e. s poat fi traversat de rdcinile plantelor;
f. s aib rezisten împotriva microrganismelor;
g. s aib rezisten la ageni chimici.
(4) Greutatea minim recomandat a geotextilului este de 100g/m2 i în mod uzual este
cuprins între 100 i 200g/m2.
(5) Rezistena la presiune mecanic este dat de fora de penetrare care trebuie s fie t0,5
KN, considerând c nu sunt prevzute presiuni mecanice suplimentare în timpul execuiei
sau la aplicarea sarcinilor verticale ulterioare.
16
(6) Dimensiunea orificiilor din stratul filtrant este cuprins între 0,06mm i 0,2mm
(considerând c 90% din substrat este reinut de filtru i doar 10% poate traversa filtrul).
(7) esturile geotextile trebuie suprapuse (ca orice membrane) 10cm una peste cealalt.
Perimetral se ridic pân la limita substratului, asigurând filtrarea i pe lateral, pân la
stratul vegetal.
(8) Straturile filtrante nu trebuie s rmân expuse intemperiilor sau neprotejate un timp mai
îndelungat decât cel prevzut de productorul de sistem.
4.4 Stratul drenant
(1) Stratul drenant face parte din alctuirea care împiedic transportarea componentelor
substratului în adâncimea structurii de protecie, contribuind la protejarea hidroizolaiei
împotriva eventualelor degradri chimice (rezultate din transportul materialelor organice i
minerale din stratul vegetal i substrat).
(2) Categoriile de produse din care se realizeaz stratul drenant sunt:
a. agregate:
i. pietri i sprtur fin de piatr;
ii. lav i piatr ponce;
iii. argil expandat sau istoas, spart sau nu;
iv. gresie i ardezie expandat, spart sau nu.
b. agregate obinute din reciclarea altor produse:
i. sprtur din solzi ceramici de învelitoare (igl, olane);
ii. sticl spongioas;
iii. zgur.
c. straturi pentru drenare, din:
i. împâslituri structurate;
ii. din mase plastice, cu ploturi;
iii. esturi din fibre ;
iv. spumate.
d. plci de drenare, realizate din:
i. membrane din cauciuc cu ploturi;
ii. plci rigide din plastic;
iii. plci rigide din spume de mase plastice.
Nota 1: Utilizarea fiecrui produs are implicaii specifice în ceea ce privete funciunea de baz (aceea de
dren) precum i în ceea ce privete încrcarea planeului.
Nota 2: Unele straturi drenante (de exemplu plcile de drenare) au caliti termoizolante (cu parametrii
specificai de productor) care pot fi luate în calcul pentru stabilirea rezistenei termice a acoperiului.
Nota 3: Atunci cand stratul drenant este realizat din sprturi cu muchii ascuite sau din plci rigide, este
necesar prevederea unui strat de protecie a hidroizolaiei dac aceasta are i rol de barier împotriva
rdcinilor.
(3) Distribuia granulometric este urmtoarea: cel mult 10% din cantitatea de agregate
poate avea diametru < 0,06mm.
În funcie de grosimea stratului, distribuia granulometric este difereniat conform tabelului
4.4.(3):
17
Tabel 4.4.(3)
grosimea stratului drenant Clase de granulometrie
< cm > < mm >
4 – 10 între 2/8 i 2/12
10 – 20 între 4/8 i 8/16
peste 20 între 4/8 i 16/32
(4) Materialele cu care se realizeaz stratul drenant trebuie s fie permeabile la ap. Trebuie
luat în considerare posibilitatea erodrii în timp a agregatelor.
(5) Rezistena la înghe a stratului drenant depinde de comportarea componentelor. Se vor
respecta specificaiile productorului în ceea ce privete comportarea la înghe a plcilor de
drenare.
(6) Cerinele pe care trebuie s le îndeplineasc stratul drenant se refer la:
a. compatibilitatea chimic a materialelor unele fa de altele i cu plantele (s se evite fito-
toxicitatea);
b. compatibilitatea materialelor cu mediul înconjurtor: materialele nu trebuie s genereze
poluare atmosferic prin dizolvarea de compui nocivi sau gaze toxice;
c. compoziia i distribuia granulometric;
d. rezistena la înghe;
e. permeabilitatea la ap;
f. capacitatea de retenie a apei;
g. valoarea pH;
h. coninutul de sruri;
i. structura stratului drenant i stabilitatea lui.
(7) Retenia de ap se face prin substratul vegetal dar poate fi completat cu:
a. stocare într-un strat (plci sau rogojini) special pentru retenia de ap, în legtur cu
substratul;
b. stocare în stratul drenant, dac acesta este realizat din agregate cu pori deschii, din
agregate granulare de dimensiuni diferite sau din plci prefabricate speciale pentru
drenare i stocare a apei;
c. stocare în stratul drenant prin prevederea de plci cu geometrie special care asigur
retenia de ap pe întreaga suprafa;
d. stocare în straturi speciale.
Nota 1: În cazul acoperiurilor verzi extensive nu este necesar udarea suplimentar a învelitorii, stratul de
retenie asigurând apa necesar pe perioadele de secet. Reversul acestei msuri este c pot s se dezvolte
boli ale plantelor de pe aceste acoperiuri.
Nota 2: În cazul acoperiurilor verzi intensive se utilizeaz în general o combinaie de sisteme de stocare a
apei în substrat i în plci drenante cu geometrie special.
(8) Este necesar udarea suplimentar a plantelor în cazul acoperiurilor verzi intensive:
aceast operaiune se poate face manual sau mecanic. Dispozitivele necesare pentru
udarea suplimentar pot fi: furtunuri, linii de curgere a apei la pictur, sisteme de irigaie cu
ânitoare, sisteme automate de irigaie cu rezervoare de ap.
(9) Pentru instalaiile de udare se vor respecta prevederile actelor normative în vigoare la
data elaborarii proiectului.
18
(10) La stabilirea caracteristicilor stratului drenant trebuie s se in seama de valoarea pH,
pentru ca plantele s se dezvolte în condiii bune. Aceast valoare nu trebuie s aib o
diferen mai mare de 1,5 uniti în raport cu substratul i cu stratul vegetal i trebuie s se
situeze între 6 i 8, indiferent de tipul de învelitoare. Coninutul de sare din stratul drenant nu
trebuie s depeasc 3g/l, indiferent de tipul de acoperi verde (extensiv sau intensiv).
(11) Stratul drenant trebuie s fie neted, abaterile de la grosime înscriindu-se într-o marj de
10%, dac grosimea stratului nu depete 20cm. Pentru orice grosime care depete
20cm, abaterea admis este de 2cm indiferent de grosimea stratului drenant.
4.5 Bariera contra rdcinilor

(1) Bariera contra rdcinilor face parte din alctuirea care împiedic transportarea
componentelor substratului în adâncimea structurii de protecie, contribuind la protejarea
hidroizolaiei împotriva eventualelor degradri chimice (rezultate din transportul materialelor
organice i minerale din stratul vegetal i substrat).
(2) Unele membrane bituminoase sau unele membrane din EPDM (etilen-propylen-dien-
monomer) nu au rezisten la rdcini; în cazul lor este necesar prevederea unei bariere
(de protecie) anti-rdcini de sine stttoare.
(3) Betoanele hidroizolante sau învelitorile metalice realizate din elemente sudate nu
necesit luarea de msuri speciale împotriva rdcinilor.
(4) Exist produse hidroizolante (membrane) care au inclus în alctuire i bariera
anti-rdcini. Este cazul membranelor din mase plastice – PVC plastifiat - a cror structur
este greu atacat de rdcinile plantelor sau de membrane bituminoase care au caerate
folii de cupru sau de hidroxid de cupru (cuprul fiind un material la care plantele nu ader).
(5) O barier anti-rdcini care i-a dovedit eficiena în timp este reprezentat de o ap
armat (minimum 40mm) compact sau protejat împotriva carbonatrii.
(6) Barierele anti-rdcini sunt realizate de pelicule, mase de paclu sau membrane
speciale.
Not: Dat fiind progresul tehnologic pe piaa produselor de construcii, este probabil ca alctuirea i grosimea
barierelor contra rdcinilor s aib alte caracteristici sau valori. Se va alege un produs însoit de documentele
de atestare a conformitii, cu respectarea legislaiei în vigoare i potrivit domeniului de utilizare necesar.
Lista de mai jos este exemplificativ, nu exhaustiv.
a. Pelicule:
a.1 PVC lichid (0,8mm).
b. Mase de paclu:
b.1 poliuretan lichid (2 – 3mm), pulverizat;
b.2 rini cu inserii de fibre poliesterice (1,5 – 2mm), rolate.
c. Membrane
c.1 mase plastice (1 – 2mm):
c.1.1. PVC plasticizat, compatibil sau nu cu bitumul;
c.1.2 poliolefine termoplastice (TPO);
c.1.3 polietilen (PE);
c.1.4 etilen-propylen-dien-monomer (EPDM) cu inserie de estur de fibr de sticl sau poliester;
c.1.5 rini poliesterice cu inserii de fibre poliesterice;
c.1.6 combinaii ale celor de mai sus.
Lipirea se face prin sudur cu solvent pe baz de benzin fierbinte, cu etanarea rosturilor, prin vulcanizare (în
cazul EPDM); marginile membranelor se suprapun pe o lime variabil în funcie de tipul de hidroizolaie.
19
c.2 bitum + materiale sintetice + „reea” de armare (2 – 3mm):

c.2.1 etilen-copolimer-bitum;
c.2.2 olefin-copolimer-bitum;
c.2.3 „reea” din împâslitur din fibr de sticl sau fibre poliesterice.
Lipirea se face prin sudur cu benzin fierbinte; marginile membranelor se suprapun pe o lime variabil în
funcie de tipul de hidroizolaie.
c.3 produse bituminoase (3– 5mm):

c.3.1 elastomer-bitum + inserie de cupru, criblur din pietri sau împâslitur poliesteric.
(7) Dac materialele constitutive ale celor dou straturi sunt incompatibile din punct de
vedere chimic se recomand prevederea unui strat de separare între hidroizolaie i bariera
anti-rdcini. Materialele recomandate sunt filmul de polietilen (0,15 – 0,30mm grosime) i
împâsliturile din polipropilen (2mm grosime).
(8) Barierele anti-rdcini trebuie s fie rezistente la aciuni mecanice, termice, chimice,
microbiologice (se face o difereniere între tipurile de produse pentru învelitoarea extensiv
i intensiv, având în vedere dificultatea accesului pentru reparaie, înlocuire pe de o parte i
a presiunii microbiologice pe care o reprezint substratul).
(9) Colmatarea dispozitivelor de scurgere a apelor pluviale apare ca efect al carbonatrii
apelor de mortar sau beton. Aceste straturi – dac sunt prevzute – trebuie protejate
împotriva carbonatrii i în consecin a colmatrii.
(10) Se interzice utilizarea ca strat drenant a agregatelor calcaroase sau a celor rezultate din
reciclarea betoanelor.
20
CAPITOLUL 5 - PREVEDERI SPECIFICE PENTRU ACOPERIURI PLATE I

ÎN PANT
5.1 Prevederi specifice pentru acoperiuri plate
Analiza straturilor specifice de la capitolul 4 se aplic acoperiurilor plate (cu panta între 2%
i 8%).
5.2 Prevederi specifice pentru acoperiuri în pant
(1) În accepia acestui ghid, acoperiul în pant este acoperiul cu panta mai mare de 8%.
Pentru acoperiurile cu panta cuprins între 8% i 18% nu se iau msuri speciale de
stabilizare a versanilor.
(2) În accepia acestui ghid, acoperiul cu panta mai mare de 100 (18%) este acoperiul la
care trebuie luate msuri de stabilizare a straturilor componente ale alctuirii acoperiului
verde. Cu cât panta este mai mare, cu atât pericolul de eroziune a substratului crete i
trebuie asigurat protecia acestuia.
(3) Oricare ar fi tipul de învelitoare al versanilor adiaceni, este obligatoriu ca întregul

versant / versani pe care se proiecteaz / realizeaz acoperiuri verzi în pant, s fie
prevzut(i) cu o hidroizolaie performant bituminoas sau polimeric (termoplastice sau
elastice).
(4) Primul strat hidroizolant nu trebuie s fie doar lipit pe suport ci i fixat mecanic, la pas de
5 – 10cm.
(5) Pentru hidroizolaiile montate pe suport din lemn este necesar prevederea unui strat de
separare între suportul din lemn (astereala) i hidroizolaie. Acest strat poate fi realizat din
estur de fibr de sticl, împâslitur din fibre poliesterice.
(6) Suprapunerea marginilor membranelor hidroizolante depinde de modul de lipire a

acestora pe suport i între ele:
a. membranele care se lipesc la cald trebuie s aib marginile suprapuse cu 4 – 5cm;
b. membranele care se lipesc cu adezivi de contact trebuie s aib marginile suprapuse cu
cel puin 5cm;
c. membranele bituminoase se suprapun cu cel puin 10cm.
(7) Se recomand ca bariera contra rdcinilor de sine stttoare s fie prevzut numai
dac panta învelitorii este sub 100 (18%)
Not: Detaliile din Anexa 7 prezint în mod generic componentele alctuirii, nu produse care pot cumula mai
multe funciuni /componente.
(8) Se recomand ca distana între burlane s nu depeasc 15m, pentru a se asigura

scurgerea eficient a apelor de ploaie din stratul drenant.
5.2.1 Vegetaia
În cazul acoperiurilor verzi în pant este important tipul de vegetaie i a modului de
însmânare a versanilor acoperii. Tipul de acoperi verde este întotdeauna extensiv.
Plantele se pot însmâna direct, pot fi plantai lstari sau se pot prevedea covoare vegetale.
21
(1) Pentru a nu fi luate de vânt, seminele se amestec cu nisip sau rumegu i pot fi
pulverizate pe acoperi. Seminele trebuie acoperite cel puin cu 5cm de substrat. Se
recomand rolarea suprafeei.
Substratul trebuie meninut în permanen umed în perioada de germinare i cretere iniial
a plantelor.
(2) O alt tehnic de depunere a seminelor pe suprafaa versanilor este aceea de

amestecare a seminelor cu ap, fertilizant, mulci i liani. Acest amestec se pulverizeaz pe
suprafaa substratului într-o operaiune unic. Nu este necesar rolarea suprafeelor.
(3) Plantarea manual sau mecanic. Ierburile au înlimea cuprins între 10 i 40mm.
Plantarea lor se poate face înaintea operaiei de depunere lichid a seminelor sau dup
depunerea prin pulverizare a seminelor. Plantarea mecanic se face utilizând tot o metod
ud de pulverizare a unui amestec de plante i ap. Ulterior acestei operaii se prevede o
acoperire cu strat subire de mulci sau rumegu sau se realizeaz o operaiune de rolare.
(4) Covoare vegetale precultivate. Acestea sunt derulate pe suprafee nivelate i sunt
pozate cu rosturi strânse, pe un suport semi-umed.
a. Straturile suport sau straturi intermediare textile se monteaz cu petrecerea rosturilor pe

circa 10cm.
b. Straturile pot fi stabilizate împotriva eroziunii i împrtierii de ctre vânt fie prin
prevederea de elemente de lestare, fie prin acoperire cu reele metalice.
c. Covoarele se transport i se depoziteaz în spaii umbroase i nu mai mult de 3 zile

pân la punerea lor în oper.
d. Semnarea, plantarea sau montarea covoarelor vegetale se recomand a se face

primvara.
5.2.2 Substratul poate fi realizat din materiale neconsolidate, foi sau împâslituri.
5.2.2.1 Materialele neconsolidate se monteaz în stare umed i se menin în aceast stare

pân la plantarea stratului vegetal.
a. Stabilitatea amestecurilor de materiale neconsolidate poate fi asigurat dac proporia de

substane organice nu depete 30% din volumul total al substratului.
b. Substratul în foi este utilizat ca prim strat, peste care se aplic substratul din materiale
neconsolidate.
c. Împâsliturile se utilizeaz de asemenea ca strat suport sau strat intermediar pentru
substratul din materiale neconsolidate. Este necesar mai ales în cazul substraturilor
subiri.
5.2.2.2 La pante peste 200 (36,4%) este necesar stabilizarea substratului cu opritori la
poal (ca i în cazul straturilor drenante: a se vedea 5.2.5).
a. Pentru a stabiliza versanii pân la consolidarea acestora cu rdcinile plantelor, este

recomandat prevederea unor plase sau esturi care închid între ochiuri elemente ale
substratului.
22
b. În zonele supuse aciunii vântului (zona marginal, la coluri) se recomand prevederea

de elemente de lestare (dale, pietri splat etc).
5.2.3 Stratul filtrant este realizat din împâslituri care se suprapun la margini pe 10cm i se
rabat pe vertical, pân la limita superioar a substratului, acesta din urm asigurând
stratului filtrant o protecie împotriva agenilor de mediu i a radiaiilor UV. Jgheaburile
trebuie protejate în astfel de straturi pentru evitarea colmatrii cu material granular mrunt.
5.2.4 Materialele din care se realizeaz stratul drenant al acoperiurilor verzi în pant sunt
aceleai cu cele utilizate de acoperiurile plate (a se vedea 4.4):
a. agregate:
i. dac panta învelitorii este cuprins între 50 i 150 (8,8% - 26,8%) se vor prevedea straturi
drenante realizate din agregate sparte;
ii. dac panta învelitorii este mai mare de 150 (26,8%) se vor utiliza traverse sau grile care
s asigure stabilitatea straturilor care formeaz alctuirea verde (strat drenant, substrat,
strat vegetaie).
b. membrane pentru drenare - trebuie montate numai pe acoperiuri cu panta mai mic sau
egal cu 200 (36%):
i. membranele din mase plastice expandate: se monteaz cu rosturi strânse i se lipesc cu
band adeziv;
ii. împâsliturile i împletiturile: se monteaz cu rosturi strânse i prinderi mecanice pe suport
sau cu marginile petrecute i solidarizate pe suport prin mijloace mecanice.
c. plci: se pot monta i pe pante mai mari de 200 (36%), cu rosturi strânse i opritori la
poal.
Not: Pentru împiedicarea eventualei perforri a stratului hidroizolant cauzat de agregatele mai ascuite
(pietri spart), este necesar prevederea unui strat de protecie mecanic a hidroizolaiei.
5.2.5 Prevenirea alunecrii straturilor poate fi fcut:

a. local, cu pane sau profilaii singulare;
b. unidirecional, transversal pe pant, cu ipci sau elemente care s asigure geometria

necesar mririi suprafeei de contact între substrat i suportul acestuia;
c. uniform pe suprafa, prin utilizarea de:

i. materiale profilate;
ii. covoare vegetale stabilizate;
iii. împâslituri textile;
iv. textile pentru stabilizarea pantelor – geo-grile;
v. reele tip fagure;
vi. reele de ipci.
1. Pentru asigurarea stabilitii versanilor plantai se are în vedere urmtoarea schem:
23
Panta versantului Msuri pentru stabilizarea substratului

t 100 - hidroizolaie i barier contra rdcinilor
- jgheaburi de poal ranforsate
t 150 - utilizarea de esturi de asigurare a stabilitii substratului (geo-grile)
t 200 - prevederea de elemente de asigurare a stabilitii:
- unidirecional
- bidirecional
- rasteruri din mase plastice
t 300 - utilizarea covoarelor vegetale precultivate
CAPITOLUL 6 - PROIECTAREA ACOPERIURILOR VERZI DIN PUNCT DE

VEDERE AL CERINEI ESENIALE DE REZISTEN MECANIC I
STABILITATE
6.1. Bazele proiectrii structurale a cldirilor cu acoperiuri verzi
(1) În cazul cldirilor noi, proiectarea structurilor construciilor cu acoperiuri verzi se face
conform reglementrilor tehnice aplicabile în vigoare pentru toate cldirile din clasele
respective de importan, cu observaiile, precizrile i completrile din prezentul ghid.
(2) În cazul cldirilor existente amenajarea unui acoperi verde implic:
a. elaborarea unei expertize tehnice pentru evaluarea nivelului de siguran disponibil la
încrcri verticale i seismice în situaia existent i dup realizarea acoperiului verde;
expertiza pentru evaluarea siguranei la cutremur se va face conform prevederilor Codului
P100-3/2008 i se va finaliza prin încadrarea cldirii într-una din cele patru clase de risc
seismic;
b. propunerea msurilor constructive pentru realizarea nivelului de siguran i a duratei de
exploatare solicitate de investitor dup realizarea acoperiului verde;
c. analiza tehnico-economic (cost-beneficiu) pentru adoptarea soluiei de intervenie
(consolidare sau demolare/refacere).
(3) Din punct de vedere al efectelor structurale, încrcarea vertical suplimentar a
acoperiului cu substraturile de cultur i cu vegetaia plantat se manifest prin:
a. solicitri secionale i deformaii suplimentare directe
i. la nivel local, asupra elementelor structurale direct încrcate;
ii. la nivelul ansamblului structurii, al infrastructurii i a terenului de fundare.
b. solicitri secionale i deformaii suplimentare indirecte la nivelul ansamblului structurii, al
componentelor nestructurale i al infrastructurii, rezultate din sporirea efectului aciunii
seismice corespunztor creterii masei totale a cldirii.
24
(4) Caracteristicile vegetaiei prevzute pentru acoperiul verde, care constituie date de
tem pentru proiectarea structural se stabilesc prin tema de proiectare de specialitate
(horticultur).
(5) Fiabilitatea structural a cldirilor cu acoperiuri verzi trebuie s fie asigurat cu o
probabilitate acceptabil, pe o durat de exploatare raional din punct de vedere economic.
6.2 Reguli generale de conformare arhitectural- structural
(1) Pentru cldirile cu acoperiuri verzi se aplic regulile de conformare arhitectural-

structural valabile pentru cldirile din clasa de importan respectiv i prevederile specifice
de mai jos.
(2) Pentru cldirile cu vegetaie intensiv, cu numr redus de niveluri supraterane
( 3÷4) se recomand amenajarea acoperiului verde pe întreaga suprafa a unui tronson
(între rosturi). Aceast msur are ca scop evitarea situaiilor în care încrcarea parial
(excentric) a ultimului nivel conduce la efecte de torsiune cu pondere important în
valoarea eforturilor secionale.
(3) În cazul în care, în condiiile de la 6.2.(2), prin tema de proiectare cldirea/tronsonul se
acoper numai parial cu vegetaie, se va proceda dup cum urmeaz:
a. Se introduce un rost de separare suplimentar, pe toat înlimea cldirii între zona cu
vegetaie i cea cu acoperi normal;
b. Rostul va continua i în fundaii dac încrcrile pe teren la cele dou tronsoane alturate
difer cu mai mult de 33%;
c. Dac soluia de la lit.a. nu poate fi realizat, calculul seismic se face cu orice metod de
calcul neliniar, static sau dinamic conform reglementrii tehnice privind proiectarea
seismic – prevederi de proiectare pentru cldiri, aplicabil în vigoare, indiferent de
alctuirea general a cldirii.
(4) Panta acoperiului se va realiza prin poziionarea corespunztoare a elementelor
structurale.
6.3. Factori care intervin la proiectarea structural a cldirilor cu acoperiuri verzi

pe baza conceptului de stri limit
6.3.1. Încrcri permanente i utile
Clasificarea aciunilor agenilor mecanici pentru proiectarea cldirilor cu acoperiuri verzi se

face conform prevederilor reglementrii tehnice”Cod de proiectare.Bazele proiectrii
construciilor”, indicativ CR 0 .
6 3.1.1.Încrcri permanente.
(1) Greutatea permanent a acoperiurilor verzi include:

a. greutatea elementelor structurii planeului;
b. greutatea straturilor de termo-hidroizolaii i a instalaiilor suspendate de planeu;
c. greutatea substraturilor de cultur (pmânt sau alte materiale);
d. greutatea vegetaiei;
e. greutatea pavajelor pentru alei i a mobilierului (bnci, obiecte decorative) în cazul
acoperiurilor accesibile publicului.
25
(2) Evaluarea încrcrilor permanente provenite din greutatea elementelor structurii, a

straturilor de termo-hidroizolaii i a instalaiilor se face conform standardului
SR EN 1991-1-1:2004 pe baza dimensiunilor din proiect i a greutilor specifice date în
Anexa A a acestuia.
Aceste încrcri se regsesc atât la acoperiurile normale cât i la acoperiurile verzi.
(3) Încrcarea permanent de proiectare provenit din amenajarea acoperiului verde se va
determina, în fiecare caz în parte, în funcie de greutatea efectiv a substraturilor de cultur
i a vegetaiei stabilite prin tema de proiectare, cu respectarea urmtoarelor valori minime:
a. vegetaie extensiv : gav = 1,50 kN/m2
b. vegetaie semi-intensiv : gav = 2,50 kN/m2
c. vegetaie intensiv: gav = 7,50 kN/m2
Nota 1: Valorile de mai sus includ i cantitatea de ap normal reinut în substraturile de cultur, considerând
c sistemul de drenaj funcioneaz normal.
În cazuri justificate, mai ales dac se prevede posibilitatea schimbrii în timp a tipului de vegetaie, prin tema
de proiectare se vor putea stabili valori superioare celor menionate.
Nota 2: Greutatea pavajelor i a mobilierului se va stabili, de la caz la caz, pe baza dimensiunilor i
materialelor prevzute în proiectul de amenajare a acoperiului.
6.3.1.2.Încrcri utile pe acoperiuri verzi
(1) Pentru proiectarea acoperiurilor verzi se aplic prevederile generale referitoare la

încrcrile utile pe acoperiuri date în standardul SR EN 1991-1-1:2004 i în
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006, Anexa Naional la acesta. Valorile caracteristice din
aceste documente se refer la încrcrile utile curente care acioneaz în condiii normale
de exploatare.
(2) Conform standardului SR EN 1991-1-1:2004 acoperiurile cldirilor sunt clasificate în trei
categorii dup accesibilitatea lor.
Valorile caracteristice ale încrcrilor utile uniform distribuite i concentrate pe acoperiuri
sunt stabilite prin Anexa Naional SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 dup cum urmeaz:
a. H Acoperiuri inaccesibile, exceptând întreinerea i reparaiile normale
x încrcare uniform distribuit qk = 0,50 kN/m2 pentru acoperiuri cu panta > 1:20
încrcare uniform distribuit qk = 0,75 kN/m2 pentru acoperiuri cu
panta 1:20
x încrcare concentrat Qk, conform temei de proiectare, dar cel
puin 1,0 kN
b. I Acoperiuri accesibile cu ocuparea dup categoriile de funciuni principale ale
cldirii:
x Categoria A Cldiri de locuit
* încrcare uniform distribuit pe planeu qk = 1,5 kN/m2
* încrcare concentrat Qk = 2,0 kN
x Categoria B Cldiri de birouri
* încrcare concentrat Qk = 2,5 kN
x Categoria C Cldiri unde pot apare aglomerri de persoane
26
* încrcare uniform distribuit pe planeu qk = 2,0 ÷ 5,0 kN/m2

* încrcare concentrat Qk = 4,0 ÷ 7,0 kN
x Categoria D Cldiri comerciale
2
* încrcare uniform distribuit pe planeu qk = 4,0 ÷ 5,0 kN/m
* încrcare concentrat Qk = 4,0 ÷ 7,0 kN
c. K Acoperiuri accesibile pentru servicii speciale (de exemplu, pentru heliporturi)
Categoriile de utilizare i încrcrile utile se stabilesc prin tema de proiectare

(3) Elementele structurale ale planeului care suport substraturile de cultur i vegetaia se
verific suplimentar la o încrcare concentrat, corespunztoare unui utilaj de întreinere de
mici dimensiuni. Greutatea acestui utilaj se stabilete prin tema de proiectare. Încrcarea
concentrat se aplic în poziia cea mai defavorabil, în absena sarcinilor utile dar în
prezena încrcrii cu zpad.
Nota 1:Elementele acoperiului se verific sub aciunea celor dou tipuri de încrcri (qk i Qk) considerate c
acioneaz separat.
Nota 2:Condiiile de verificare pentru aciunea încrcrii concentrate date în SR EN 1991-1-1:2004 se aplic
numai în cazul acoperiurilor la care grosimea substraturilor de cultur este 30 cm. Pentru grosimi mai mari
se accept c transmiterea încrcrii la planeu se face la 45o.
6.3.1.3.Încrcri utile pe balustrade, parapete i atice la acoperiurile verzi
Valorile caracteristice ale încrcrilor utile, verticale i orizontale, pe balustrade, parapete i

atice sunt date în Anexa Naional SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006. Încrcrile servesc
numai pentru calculul elementelor de construcie respective i se consider aplicate în
poziiile cele mai defavorabile pentru solicitarea acestora. Aciunea orizontal nu se va
considera simultan cu cea vertical.
a. Pentru acoperiurile cldirilor de locuit i de birouri încrcarea uniform distribuit pe
balustrade i parapete se va lua 0,5 kN/m.
b. În cazul cldirilor unde sunt posibile aglomeraii încrcarea pe balustrade se va lua 1,0
kN/m.
6.3.2. Încrcri provenite din mediul natural
6.3.2.1. Încrcri date de zpad
În lipsa unor reglementri specifice pentru acoperiuri verzi, încrcrile date de zpad pe
acoperiurile verzi se stabilesc conform reglementrii tehnice „Cod de proiectare. Evaluarea
aciunii zpezii asupra construciilor”, indicativ CR 1-1- 3 (prevederile care se utilizeaz
pentru acoperiurile cldirilor curente) cu urmtoarele precizri:
1. Se neglijeaz efectul de protecie termic al substraturilor de cultur i se adopt valoarea
coeficientului termic Ct = 1,0.
2. Pentru acoperiurile pe care sunt prevzute amenajri speciale se iau în considerare
efectele de adpostire care pot genera acumularea local a zpezii.
3. În cazul acoperiurilor accesibile publicului, încrcarea din zpad se ia în considerare
numai dac efectul su în gruparea de încrcri de proiectare este mai mare decât efectul
încrcrii utile. Aceast prevedere nu se refer la zonele susceptibile de acumulri.
27
6.3.2.2.Încrcri date de vânt
În lipsa unor reglementri specifice pentru acoperiuri verzi, încrcrile date de vânt pe
acoperiurile verzi, se stabilesc conform reglementrii tehnice „Cod de proiectare.Evaluarea
aciunii vântului asupra construciilor”, indicativ CR 1- 1- 4 (prevederile care se utilizeaz
pentru acoperiurile cldirilor curente) cu urmtoarele precizri:
1. Substraturile de cultur trebuie s fie aderente la elementul suport pentru a evita s fie
antrenate de fora ascensional a vântului. Efectul vântului depinde de condiiile naturale la
amplasament, de înlimea cldirii, de tipul i de forma (panta) acoperiului i nu este
constant pe suprafaa acoperiului (în centru, la margini sau pe laturi). Pe baza încercrilor
în tunelul aerodinamic privitoare la acest subiect se poate considera, orientativ, c :
a. Pentru substraturile de cultur fr vegetaie, antrenarea materialului se produce
începând de la viteza de circa 15 m/sec (54 km/or). Dac suprafaa este acoperit de
vegetaie antrenarea particulelor de material se produce începând de la viteza de
40 m/sec (144 km/or).
b. Pentru substraturile cu vegetaia complet dezvoltat, rafalele de vânt cu durata de
5 minute i viteza de circa 55 m/sec (198 km/or) nu produc, de regul, dislocarea
stratului de cultur.
Not: Pentru amplasamentele unde este probabil depirea acestor valori ale vitezei vântului se recomand
adoptarea unor msuri de stabilizare a substraturilor de cultur.
2. Vegetaia înalt (arbuti, copaci) va fi plantat numai în substraturi de cultur cu grosime
suficient pentru a se evita smulgerea acestora sub efectul rafalelor de vânt. Condiiile
respective se stabilesc de proiectanii de specialitate.
3. Coeficientul de frecare pe acoperi corespunztor rugozitii, definit conform reglementrii
tehnice CR 1-1- 4, folosit la calculul acoperiurilor verzi va avea urmtoarele valori:
a. Cfr = 0.02 pentru vegetaia extensiv (de tip iarb);
b. Cfr = 0.08 pentru vegetaia intensiv.
Între aceste valori se accept interpolare liniar în funcie de caracteristicile vegetaiei.
6.3.2.3.Încrcri seismice
În lipsa unor reglementri specifice pentru acoperiurile verzi, naionale i/sau internaionale,
efectele aciunii cutremurului asupra cldirilor cu acoperiuri verzi vor fi stabilite conform
reglementrii tehnice privind proiectarea seismic – prevederi de proiectare pentru cldiri,
aplicabil în vigoare, cu urmtoarele precizri:
1. Condiiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite din hrile de zonare pentru
coeficienii ag i Tc conform reglementrii tehnice privind proiectarea seismic – prevederi
de proiectare pentru cldiri, aplicabil în vigoare.
2. În masa supus aciunii seismice concentrat la nivelul acoperiului se va include
valoarea integral a masei substraturilor de cultur i a vegetaiei (masa corespunztoare
încrcrilor permanente gav).
3. Pentru acoperiurile verzi cu vegetaie intensiv, cu suprafa mai mare de 3000m2
/tronson (între rosturi), amplasate în zone seismice cu ag 0,25g, se recomand
efectuarea unui studiu al condiiilor seismice de amplasament.
28
4. Clasa de importan a cldirilor cu acoperiuri verzi se stabilete corespunztor funciunii

principale a cldirii.
5. Pentru cldirile cu acoperiuri verzi cu vegetaie intensiv, cu deschideri 12,00 m, în
zone seismice cu ag 0,25g efectele componentei verticale a micrii seismice vor fi
determinate printr-un model dinamic. Se accept i folosirea unui model simplificat, care
include numai elementele structurii verticale i orizontale de la ultimul nivel, dar în acest
caz efectele aciunii verticale care se combin cu efectele aciunii orizontale conform
reglementrii tehnice privind proiectarea seismic - prevederi de proiectare pentru cldiri,
aplicabil în vigoare, se majoreaz cu 30%.
6. Factorii de comportare "q" se determin în funcie de regularitatea arhitectural- structural
în plan i în elevaie a cldirii conform prevederilor generale ale reglementrii tehnice
privind proiectarea seismic - prevederi de proiectare pentru cldiri, aplicabil în vigoare .
7. Pentru calculul seismic al cldirilor cu acoperiuri verzi, pentru toate tipurile de
vegetaie i pentru toate zonele seismice se vor folosi metodele prevzute în
reglementarea tehnic privind proiectarea seismic - prevederi de proiectare pentru cldiri,
corespunztor cu neregularitatea structural a cldirii rezultat din masa suplimentar de la
ultimul nivel. Pentru cldirile cu acoperiuri verzi cu vegetaie intensiv, amplasate în zone
seismice cu ag 0,30g se recomand i verificarea siguranei printr-o metod de nivel
superior bazat pe utilizarea procedeelor de calcul neliniar, static sau dinamic.
6.3.3. Proprietile materialelor
Valorile caracteristice, coeficienii de siguran pentru materiale i valorile de calcul ale

rezistenelor materialelor folosite pentru elementele structurale i nestructurale ale
acoperiurilor verzi se vor stabili în conformitate cu:
a. reglementrile tehnice corespunztoare principalelor materiale de construcie (beton
armat, beton precomprimat, lemn,oel).
b. reglementrile tehnice specifice în cazul altor materiale de construcie tradiionale (sticl,
piatr, materiale plastice etc.).
c. documente de atestare a conformitii, conform legislaiei în vigoare pentru materialele
de construcie netradiionale sau din import.
6.4. Efectele structurale ale încrcrilor suplimentare date de acoperiurile verzi
Încrcarea vertical suplimentar a acoperiului cu greutatea substraturilor de cultur i a

vegetaiei plantate se manifest prin urmtoarele categorii de efecte structurale :
a. Eforturi secionale i deformaii suplimentare directe
a1. La nivel local, asupra elementelor structurale direct încrcate (planeul ultimului nivel).
a2. La nivelul ansamblului structurii, al infrastructurii i terenului de fundare.
b. Eforturi secionale i deformaii suplimentare indirecte
b1. La nivelul ansamblului structurii, al componentelor nestructurale i al infrastructurii,
rezultate din creterea efectului aciunii seismice odat cu sporirea masei totale a cldirii.
29
6.4.1. Efectele încrcrilor din acoperiul verde asupra planeului peste ultimul nivel
(1) Încrcrile verticale suplimentare aduse de substraturile de cultur i de vegetaie au ca

efect primar sporirea eforturilor secionale (momente încovoietoare i fore tietoare) i a
deformaiilor elementelor structurale direct încrcate în raport cu eforturile secionale i
deformaiile care se dezvolt într-un planeu / acoperi normal alctuit, cu aceiai structur
i cu aceleai straturi de termo-hidroizolaii.
(2) Într-o prim aproximaie, în vederea estimrii costurilor suplimentare, evaluarea efectelor
încrcrilor suplimentare date de substraturile de cultur i de vegetaie se poate face prin
compararea valorilor de proiectare ale încrcrilor verticale totale (permanente i utile) în
cele dou situaii.
Pentru simplificare, se prezint cazul cldirilor cu regularitate arhitectural structural în
elevaie (cu aceiai înlime de nivel i aceiai încrcare echivalent la toate nivelurile).
(3) În conformitate cu prevederile reglementrii tehnice”Cod de proiectare. Bazele proiectrii
construciilor”CR 0, încrcarea de proiectare uniform distribuit în gruparea de încrcri
pentru situaia de proiectare permanent pentru un acoperi normal se calculeaz cu relaia
pn = 1,35 gn + 1,5qk (1)
unde
a. gn este valoarea caracteristic a încrcrii permanente (în kN/m2)
b. qk este valoarea caracteristic a încrcrii utile (în kN/m2)
Pentru acoperiurile verzi încrcarea de proiectare uniform distribuit din aceast grupare
devine
pav = 1,35 (gn + gav) + 1,5qk (1a)
unde
gav este greutatea unitar a acoperiului verde care înglobeaz elementele menionate
la 6.3.1.1.
(4) Considerând c încrcarea util pe acoperiul verde este egal cu cea pe acoperiul
normal cu aceeai destinaie, sporul încrcrii de proiectare este:
pav 1,35( g n g av ) 1,5qk
U av (2)
pn 1,35 g n 1,5qk
(5) În graficele urmtoare este artat efectul încrcrilor suplimentare aduse de substraturile
de cultur i de vegetaie în funcie de tipul acestora pentru acoperiuri cu diferite greuti
proprii (gn) i diferite încrcri utile (qk).
În primul grup de grafice (figura 1) este prezentat variaia sporului încrcrii verticale de
proiectare, pentru cele trei tipuri de vegetaie în funcie de valoarea încrcrii utile de
proiectare (qk)
30
(a)
(b)
31
(c)
Figura 1.Variaia valorii de proiectare a sporului de încrcare pe planeu
în funcie de încrcarea util pe acoperi
Concluziile principale care rezult din examinarea acestor grafice sunt urmtoarele:
a. Diferenele de încrcare total de proiectare între acoperiurile cu vegetaie

extensiv i cele cu vegetaie semi-intensiv sunt importante numai pentru acoperiurile
necirculabile uoare (cu gn 2,5 kN/m2); în celelalte cazuri valorile sporurilor de încrcare
sunt practic similare (de ordinul a 20÷30% fa de acoperiurile cu alctuire normal).
b. Ponderea sporului de încrcare adus de vegetaia de tip intensiv este deosebit de
mare pentru acoperiurile uoare (orientativ, cu încrcarea de proiectare gn 2,5 kN/m2)
indiferent de valoarea de proiectare a încrcrii utile. Valorile cele mai mari se înregistreaz
în cazul acoperiurilor necirculabile. Ca atare sporurile de cost vor fi de asemenea
importante în special în cazul cldirilor cu numr mic de niveluri. Pe astfel de acoperiuri se
recomand adoptarea vegetaiei extensive sau semi-intensive.
c. Pentru acoperiurile grele (acoperiurile din beton armat ale cldirilor cu încrcarea
de proiectare gn 10 kN/m2) sporurile de solicitare sunt modice (~ + 20 ÷ 30%) i, în cazul
cldirilor cu mai multe niveluri, sporul costului total raportat la toate planeele, scade odat
cu numrul de niveluri al cldirii.
Cel de al doilea grup de grafice (figura 2) analizeaz efectul tipului de vegetaie asupra
acoperiurilor proiectate cu diferite valori ale încrcrii utile.
32
(a)
(b)
Figura 2. 1 Variaia valorii de proiectare a sporului de încrcare pe planeu (av)

în funcie de tipul vegetaiei
33
(c)
Figura 2. 2. Variaia valorii de proiectare a sporului de încrcare pe planeu (av)
în funcie de tipul vegetaiei
Concluziile puse în eviden de aceste grafice sunt similare cu cele de mai sus:
a. În cazul vegetaiei extensive sporurile de cost sunt semnificative numai pentru
acoperiurile necirculabile uoare (gn 2,5kN/m2). Pentru acoperiurile cu încrcare total
de proiectare gn 4 kN/m2 sporurile date de cele trei categorii de utilizare (încrcri utile)
sunt practic aceleai (~ + 10÷15%).
b. În cazul vegetaiei intensive sporurile de încrcare variaz între 300 ÷ 600% pentru
acoperiurile uoare (cu gn = 1 kN/m2) i rmân mai mari de 150% chiar pentru
acoperiurile grele, indiferent de categoria de utilizare.
6.4.2. Efectul încrcrilor verticale asupra ansamblului structurii i fundaiilor
Efectul încrcrilor gravitaionale date de acoperiul verde (gav) asupra elementelor

structurale verticale situate la un nivel oarecare al cldirii depinde de:
a. tipul vegetaiei
b. greutatea total echivalent a cldirii fr greutatea gav (ngn în kN/m2)
c. numrul de planee peste nivelul considerat (n)
Acest efect poate fi cuantificat prin raportul între încrcarea vertical total la un nivel
oarecare a cldirii cu acoperi verde i încrcarea vertical total a cldirii cu acoperi
normal (N,av) la acelai nivel.
La nivelul "n" sub acoperiul verde acest raport are valoarea
g av
U N ,av 1 (2a)
ng n
Variaia raportului N,av pentru n = 1 ÷ 6 este dat în figura 3 pentru greutile extreme ale
acoperiului verde.
34
Figura 3 Influena încrcrilor date de acoperiul verde asupra forelor axiale de

proiectare în elementele verticale
Din figura 3 se rein urmtoarele concluzii:
a. În cazul vegetaiei extensive sporul solicitrilor axiale este semnificativ numai pentru
elementele verticale ale ultimului nivel (cu valori între 15 ÷25%); pentru nivelurile inferioare,
i pentru fundaii sporul de sarcin vertical adus de acoperiul verde poate fi, în general,
neglijat.
b. În cazul vegetaiei intensive cu greutatea maxim considerat, sporul solicitrilor
axiale este major pentru elementele verticale i fundaiile cldirilor cu n =3 ÷ 4 niveluri;
pentru cldirile mai înalte acest spor se refer la un numr de 3 ÷ 4 niveluri sub acoperi i,
de regul, poate fi neglijat pentru fundaii (în special în cazul cldirilor foarte grele, cu
gn 1,3÷1,4 kN/m2).
În cazul vegetaiei semi-intensive concluziile sunt similare celor identificate în cazul
încrcrilor aplicate direct pe planeu.
6.4.3. Efectul încrcrilor din acoperiul verde asupra forelor seismice
(1) Greutatea permanent suplimentar adus de acoperiul verde sporete masa total a
cldirii în comparaie cu cea care rezult în cazul unui acoperi cu alctuire tradiional ceea
ce antreneaz un spor, mai mult sau mai puin important, al forei seismice laterale de
proiectare.
(2) În cazul cldirilor cu 1 ÷ 2 niveluri supraterane, este posibil, în unele cazuri, ca sporul
de încrcare s atrag creterea perioadei proprii a cldirii i deci modificarea valorii
spectrului de proiectare (scderea acestuia dac astfel se depete valoarea perioadei de
col a spectrului Tc).
(3) Creterea masei ultimului nivel i a masei totale modific distribuia pe vertical a
forelor seismice static echivalente i deci i valorile forelor tietoare la etajele superioare,
mai ales în cazul cldirilor cu puine niveluri.
Într-o cldire curent (
I = 1) cu "n" niveluri supraterane, care au aceeai mas de nivel
Gniv Aniv g n
(m ) i aceeai înlime de nivel (hniv), fora tietoare de baz are expresia:
g g
35
S d ( T1 ) S d T1
Fb S d ( T1 )nm nGniv nAniv g n (3)
g g
iar fora seismic la nivelul "i" se calculeaz cu relaia
mz j mj 2j
Fj Fb Fb Fb (4)
n n
n n 1
¦ mz j ¦ mj
1 1
În cazul cldirilor cu acoperi verde masa ultimului nivel este
mav
Aniv
g n g av Gniv Gav (5)
g g
unde gav se ia în funcie de tipul de vegetaie cu valorile de la 6.3.1.1.
Masa total a cldirii cu acoperi verde este

Aniv nGniv Gav
M av ( ng n g av ) (6)
g g
Fora tietoare de baz devine în acest caz
S d T1 S d ( T1 )
Fb ,av Aniv ( ng n g av ) nGniv Gav (7)
g g
Forele seismice static echivalente sunt (pentru zn = nh)
la ultimul nivel (j=n)

mav zn nmav nmav 2mav
Fn ,av Fb ,av Fb ,av Fb ,av Fb ,av (8)
n 1 n 1
n( n 1 ) 2mav mn 1
mav zn ¦ mz j nmav ¦ mj nmav m
1 1 2
la celelalte niveluri (j<n)
mz j jm 2 jm
F j ,av Fb ,av Fb ,av Fb ,av (9)
n 1
mav z n ¦ mz j
n 1
nmav ¦ mj n [ 2mav mn 1 ]
1 1
Cu aceste valori se determin forele tietoare de nivel în ambele situaii (acoperi normal i
acoperi verde):
Vj,n. fora tietoare seismic la nivelul "j" pentru cldirea cu acoperi normal
Vj,av fora tietoare seismic la nivelul "j" pentru cldirea cu acoperi verde
Efectul încrcrii suplimentare aduse de acoperiul verde se estimeaz prin raportul acestor
fore tietoare:
V j ,av
UV ,av (2b)
V j ,n
În graficele urmtoare acest efect a fost examinat pentru cazul cldirilor cu un numr redus
de niveluri supraterane (nniv P+3E)
36
(a)
(b)
Figura 4. 1 Variaia sporului forei tietoare seismice de proiectare

37
(c)
(d)
Figura 4. 2 Variaia sporului forei tietoare seismice de proiectare
Din aceste grafice rezult urmtoarele concluzii:

a. În cazul vegetaiei intensive sporul forei tietoare seismice este important pentru
primele 2÷3 niveluri sub acoperiul verde; ponderea acestui spor scade pe msur ce crete
greutatea proprie a cldirii (gn)
b. În cazul vegetaiei extensive sporul forei tietoare la etajele inferioare (sub ultimul
nivel) rmâne între 5 ÷ 20%.
c. Concluziile de mai sus sunt valabile i pentru cldirile cu înlime mai mare (> P+3E)
în sensul c numai 2 ÷ 3 etaje din zona superioar capt un spor semnificativ al forei
tietoare seismice datorit greutii suplimentare adus de acoperiul verde. Sub acestea
valoarea forei tietoare seismice nu se modific semnificativ în raport cu cldirile cu
acoperi normal.
38
6.5. Sigurana structural a cldirilor cu acoperiuri verzi
(1) Pentru cldirile cu acoperiuri verzi verificarea satisfacerii cerinei de rezisten mecanic
i stabilitate se face cu criteriile i/sau parametrii de performan folosii pentru toate
construciile civile i industriale la care se adaug criteriile i/sau parametrii specifici din
prezentul ghid.
Verificarea se face pe baza conceptului de stri limit.
(2) Strile limit sunt definite în conformitate cu reglementarea tehnic”Cod de proiectare.
Bazele proiectrii construciilor”, indicativ CR 0 :
a. stri limit ultime, care se refer la condiiile tehnice de performan de stabilitate, de
rezisten i de ductilitate;
b. stri limit ale exploatrii normale, care se refer la condiia tehnic de performan de
rigiditate; în cazul structurilor din beton armat sau beton precomprimat dimensionarea
ultimului planeu trebuie s aib în vedere, în special, verificarea fisurrii i a deformaiilor
de lung durat.
(3) Pentru cldirile cu acoperiuri verzi se folosesc aceleai metode de calcul ca i pentru
toate celelalte cldiri civile i industriale.
(4). Pentru cldirile cu acoperiuri verzi, satisfacerea cerinei de "rezisten mecanic i

stabilitate" pe întreaga durat de exploatare se asigur i prin msuri specifice referitoare la:
a. concepia general i de detaliu a tuturor prilor construciei;
b. proprietile, performanele i utilizarea materialelor i produselor de construcie;
c. calitatea execuiei;
d. executarea lucrrilor de întreinere.
6.6. Durabilitatea cldirilor cu acoperiuri verzi
(1) Asigurarea durabilitii implic msuri de protecie la aciunile agenilor fizici, chimici i
biologici din mediul înconjurtor (mediul natural i mediul de exploatare).
În particular, se vor respecta prevederile referitoare la durabilitate, inclusiv protecia
anticoroziv, din urmtoarele documente tehnice :
a. Pentru elementele din beton armat i beton precomprimat: SR EN 1992-1-1
b. Pentru elementele din oel : SR EN 1993-1-1
Pentru durabilitatea straturilor de termo-hidroizolaii se vor vedea specificaiile respective.
39
CAPITOLUL 7 - PROIECTAREA ACOPERIURILOR VERZI DIN PUNCT DE

VEDERE AL CERINELOR ESENIALE DE SECURITATE LA INCENDIU,
IGIEN, SNTATE I MEDIU, SIGURAN ÎN EXPLOATARE,
PROTECIE ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI, ECONOMIE DE ENERGIE I
IZOLARE TERMIC
7.1. Proiectarea acoperiurilor verzi din punct de vedere al cerinei eseniale de
securitate la incendiu
(1) Se consider c acoperiurile verzi intensive nu sunt sensibile la scântei i sunt
rezistente la radiaia termic. Datorit stratului gros de pmânt (> 20cm) i faptului c sunt
udate cu regularitate, ele pot fi considerate acoperiuri fr pericol de incendiu.
(2) Acoperiurile verzi extensive sunt considerate rezistente la scântei i la radiaia termic
dac sunt îndeplinite urmtoarele condiii:
a. substratul are grosime minim de 3cm i este alctuit din produse minerale;
b. tipurile de plante utilizate nu prezint risc de incendiu;
c. s aib prevzute fâii perimetrale continui de minimum 50 cm lime, între zona de
vegetaie i orice accident în câmpul sau marginea învelitorii (atic, balustrade,
luminatoare, strpungeri, perei, etc), executate din produse/materiale clasa BROOF,
(pietri cu o grosime de cel puin 50mm sau masa > 80 kg/mp, cu granulometria
maxim a agregatului 32mm, minim 4mm; dale minerale cu grosimea de cel puin
40mm),
d. realizarea pe direcii perpendiculare a unor bariere cu înlimea de cel puin 30cm
(msurat de la cota superioar a stratului de pmânt), la un interval de cel mult 40m,
executate din materiale clasa de reacie la foc A1 sau A2-s1.d0 sau fâii continui de
protecie executate din produse/materiale clasa BROOF de cel puin 1m lime, dac
deasupra acoperiului nu mai exist alte niveluri care s pun problema propagrii
unui eventual incendiu.
e. respectarea unei distane de minimum 5m fa de faadele în care sunt practicate
ferestre.
Not: Pentru produsele folosite la acest tip de acoperi este necesar efectuarea de încercri privind clasele
de performan la foc în condiii de utilizare final, pentru fiecare caz în parte deoarece produsele nu sunt
menionate în tabelul ”Produse pentru construcii folosite ca învelitori de acoperi încadrate în clase de
performan la foc exterior fr a fi nevoie s fie încercate” publicat în Anexa 3 din „Regulamentul privind
clasificarea i încadrarea produselor pentru construcii pe baza performanelor de comportare la foc”.
(3) Având în vedere faptul c una din scrile de evacuare din cldirile înalte i foarte înalte
trebuie s aib acces pe terasa peste ultimul nivel (conform reglementrilor tehnice specifice
in vigoare), care reprezint refugiu pentru utilizatorii cldirilor în spe în eventualitatea unei
situaii excepionale, spaiul terasei verzi (grdin) din imediata vecintate a acestei scri, în
suprafa de 20m2 sau, la acoperiuri cu suprafaa mai mare de 100m2, de 1/5 din suprafaa
acoperiului, va fi dalat sau realizat ca acoperi brun sau verde-extensiv, pentru asigurarea
refugiului susmenionat
(4) Gradul de rezisten la foc a cldirilor se stabilete conform reglementrilor tehnice
specifice in vigoare, referitoare la condiiile minime privind reacia i rezistena la foc a
panourilor de învelitoare i a suportului continuu al învelitorii combustibile.
40
7.2. Proiectarea acoperiurilor verzi din punct de vedere al cerinei eseniale de

igien, sntate i mediu
(1) Experimental s-a constatat c un substrat de 10cm grosime reduce cu 99% propagarea
în adâncime a radiaiilor electromagnetice. Acest fapt poate afecta recepia semnalului de
telefonie mobil dar este în acelai timp un factor care diminueaz riscul radiaiilor
electromagnetice asupra sntii oamenilor.
(2) Plantele consum bioxid de carbon i elibereaz oxigen, contribuind astfel la asigurarea
unui aer mai curat.
Datorit fenomenului de evapo-transpiraie, aerul din vecintatea acoperiurilor verzi este
mai rece i mai umed, fapt care conduce i la filtrarea i depunerea prafului.
(3) Prin reducerea pierderilor de cldur din cldire i ca urmare a fenomenului de evapo-
transpiraie se reduce efectul de insule de cldur din mediul urban.
(4) Crearea de acoperiuri verzi în spaiul urban presupune i asigurarea bio-diversitii.
(5) Acoperiurile verzi asigur, pe lâng funciunea de „plmân verde” al oraului, i zone
posibile de loisir pentru comunitatea care utilizeaz cldirea respectiv.
(6) Programele medicale de terapie horticultural – terapie complementar – pot fi mai uor
implementate dac spaiile verzi fac parte efectiv din aezmântul de sntate.
7.3 Proiectarea acoperiurilor verzi din punct de vedere al cerinei eseniale de
siguran în exploatare
(1) Pentru evitarea alunecrii i cderii lucrtorilor care monteaz i întrein acoperiul
verde trebuie luate msuri de protecie, cum ar fi balustrade, ine pentru agare, brâuri etc.
(2) Proiectantul trebuie s prevad elementele de care s se fixeze corzile, nacelele etc,
adic sistemele de ancorare i inele de culisare necesare montrii echipamentelor de
întreinere.
(3) Proiectantul sistemului de acoperi verde va prevedea prin proiect msuri de protecie
în timpul execuiei i în perioadele de întreinere a vegetaiei , a cror aplicabilitate va intra în
responsabilitatea constructorului i a beneficiarului.
protecie împotriva zgomotului
(1) Substratul i stratul vegetal reprezint o mas suplimentar care contribuie la
creterea izolaiei la zgomot aerian a spaiilor de sub acoperi.
Not: Experimental s-a constatat c acoperiurile verzi extensive asigur o reducere suplimentar a nivelului
de zgomot aerian cu 2 – 8dB în gama de frecvene înalte i cu 5 – 13dB în gama de frecvene medii i joase
(50 – 2000Hz), în funcie de alctuirea (grosime, materiale) straturilor specifice acoperiului verde, fa de
reducerea nivelului de zgomot aerian asigurat de alctuirile fr protecie vegetal.
41

economie de energie i izolare termic
(1) Acoperiurile verzi contribuie la reducerea consumurilor de energie i a costurilor de
combustibil. Substratul i stratul vegetal asigur rcire în timpul verii i izolare termic iarna,
pentru apartamentele situate sub acoperi.
(2) Vegetaia i substratul acesteia contribuie la întârzierea eliminrii apei de pe suprafeele
acoperiului i implicit reduc presiunea apei de ploaie asupra dispozitivelor de scurgere a
apelor pluviale, de la acoperi la sistemul de canalizare, asigurând în felul acesta o durat
mai mare de serviciu pentru sistemele de preluare a apelor de pe acoperi.
Not: Se poate afirma c un substrat cu grosimea de 20 – 40cm poate reine o cantitate de 10 – 15cm de
ap, ceea ce reprezint o reducere a debitului cu 25%.
CAPITOLUL 8 - PRECIZRI PRIVIND EXECUIA ACOPERIURILOR VERZI

Executarea lucrrilor se va face cu respectarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executrii lucrrilor de construcii, republicat cu modificrile i completrile ulterioare.
Recepia lucrrilor se va face cu respectarea Regulamentului de recepie a lucrrilor
de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat prin Hotrârea Guvernului nr. 273/1994,
cu modificrile i completrile ulterioare.
O parte din elementele de execuie au fost prezentate la capitolele corespunztoare
analizei straturilor.
Precizrile care se fac în acest capitol au în vedere elementele de specificitate pentru
construcia celor dou tipuri generice de acoperiuri verzi: în pant i plate.
8.1 Generaliti
(1) Prevederi pentru punerea în oper a straturilor specifice structurii verzi sunt prezentate la
Cap.5.
(2) Ordinea operaiunilor dup realizarea hidroizolaiei, este urmtoarea:
- bariera contra rdcinilor, dac este nevoie (dac hidroizolaia nu asigur, conform
specificaiilor produsului i funciunea de barier contra rdcinilor); modul de punere
în oper, gradul de suprapunere a marginilor membranelor i modul de realizare a
etanrilor va respecta indicaiile productorului (specificaia tehnic a produsului);
- strat drenant. Dat fiind c produsele dedicate pot asigura mai multe funciuni (strat de
barier contra rdcinilor, strat drenant, strat de retenie a apei, strat de aerare),
modul de punere în oper va respecta întocmai indicaiile productorului (specificaia
tehnic a produsului), inclusiv pozarea sistemelor de preluare a apei de pe versani i
direcionarea la burlane.
- strat filtrant; modul de punere în oper va respecta întocmai indicaiile productorului
(specificaia tehnic a produsului).
În funcie de tipul de acoperi, peste stratul filtrant se prevd straturi specifice (8.2 i 8.3)
8.2 Prevederi specifice acoperiurilor plate
- asigurarea benzilor de drenare (la diferite tipuri de racord cu elemente care strpung
hidroizolaia, la legtura cu perei supraînlai, cu aticul, la limita a 40m de teras-
grdin etc);
42
- aplicarea substratului pentru cretere, asigurarea umiditii lui;

- plantarea vegetaiei i întreinerea ei.
Not: În cazul învelitorilor plate de tip extensiv i semi-extensiv se poate opta pentru elemente de tip cutie
care se monteaz pe o hidroizolaie protejat, în care sunt prevzute i plantele. Cutia are orificii de evacuare a
apei pe hidroizolaie.
8.3 Prevederi specifice acoperiurilor în pant
- asigurarea benzilor de drenare (la legtura cu jgheaburile, la strpungeri, în dreptul

ferestrelor pentru mansard etc);
- asigurarea stabilitii versantului, în funcie de panta acestuia; execuia barierelor
împotriva alunecrii se face de la poal spre coam;
- aplicarea substratului pentru cretere, asigurarea umiditii lui i eventuala lui
protejare împotriva alunecrii;
- pulverizarea de semine sau lstari;
- udarea regulat pân la consolidarea vegetaiei.
CAPITOLUL 9 - CONSIDERAII ECONOMICE

Costurile unui acoperi verde sunt mai mari decât cele ale acoperiului normal datorit
costurilor suplimentare generate de materialele folosite i de manoper (a se consulta
Anexa nr.6 - informativ).
9.1 Durata de exploatare
(1) Durata de exploatare a acoperiului verde este perioada în cursul creia

performanele acestuia sunt meninute la un nivel compatibil cu satisfacerea cerinelor din
tema de proiectare.
(2) Stabilirea duratei de exploatare, raional din punct de vedere economic, se obine
prin luarea în considerare a tuturor costurilor probabile pe întrega durat de via (de
exploatare) proiectat (Life Cycle Cost):
- costurile proiectrii, execuiei i exploatrii;
- costurile rezultate din situaiile de imposibilitate de utilizare;
- riscurile i consecinele unei diminuri a performanelor construciei în timpul
duratei de exploatare i costul asigurrii corespunztoare acestor riscuri;
- costurile renovrilor pariale;
- costul inspeciilor, întreinerii i reparaiilor;
- costul dezafectrii (demolare, reciclarea materialelor);
- costul msurilor de protecie a mediului.
43
(3) Durata de exploatare a acoperiurilor verzi este mai mare decât cea a acoperiurilor
normale deoarece straturile de termo-hidroizolaii sunt protejate prin materialul de cultur i
de vegetaie.
9.2. Întreinere
(1) Întreinerea unui acoperi verde presupune parcurgerea a dou etape distincte:
a. întreinerea dup plantare, care poate dura pân la doi ani, în care are loc procesul de
consolidare a plantelor. Este o perioad în care substratul trebuie s rmân în
permanen umed. Este mai ales cazul acoperiurilor extensive, unde au fost utilizate
semine i eventual lstari pulverizai cu mulci pe suport;
b. întreinerea pe perioada de serviciu a acoperiului verde, care presupune cel puin o dat
pe an inspecia i plivirea plantelor uscate sau a buruienilor în cazul acoperiurilor semi-
intensive.
(2) Acoperiurile teras grdin intensive necesit oricum o întreinere dedicat, în funcie
de utilizarea terasei respective i care ine cont de plantele corespunztoare fiecrui
anotimp, de perioada lor de cretere, înflorire etc, astfel încât în orice moment din an terasa
respectiv s aib un aspect controlat.
(3) Se recomand ca proiectantul s apeleze la furnizori de sistem, ale cror produse sunt
puse pe pia în conformitate cu legislaia în vigoare. Selecia substratului i plantelor
trebuie validat de specialiti în domeniu (horticultor, botanist).
CAPITOLUL 10 - AMENAJAREA ACOPERIURILOR VERZI PE CLDIRI

EXISTENTE
10.1. Metodologia general de proiectare
Amenajarea acoperiurilor verzi pe cldirile existente implic parcurgerea urmtoarelor

etape:
1 Formularea de ctre beneficiar a temei de proiectare pentru acoperiul verde (tipul
vegetaiei solicitat);
2 Expertizarea cldirii existente cu urmtoarele etape (conform Codului P100-3/2008):
a. Colectarea informaiilor disponibille i stabilirea nivelului de cunoatere
b. Evaluarea calitativ
c. Evaluarea prin calcul
3 Stabilirea capacitii disponibile de rezisten i a rigiditii structurii existente pentru:
a. încrcri verticale
b. încrcri seismice
Not: Se atrage atenia c rezistena unei cldiri existente la încrcri seismice depinde în primul rând de
nivelul de asigurare seismic iniial care este variabil în funcie de prevederile reglementare existente la
data proiectrii cldirii. În aceste condiii, este posibil ca realizarea acoperiului verde s fie condiionat
44
(acceptabil / inacceptabil) în funcie de amploarea lucrrilor de intervenie necesare pentru realizarea

siguranei seismice cerute de Codul P100-3/2008.
4 Compararea capacitii de rezisten i a rigiditii cu cerinele rezultate din tema de

proiectare;
5 Propunerea soluiei pentru realizarea acoperiului verde în funcie de rezultatele
analizelor de la 4:
a. realizarea acoperiului pe structura existent dac cerinele nu depesc capacitatea
structurii;
b. realizarea acoperiului cu consolidarea local a ultimului planeu sau, dac este cazul, a
ansamblului structurii;
c. demolarea i refacerea acoperiului pentru satisfacerea cerinelor de rezisten i de
rigiditate.
6 Examinarea opiunilor de la punctele b i c de mai sus pe baza unei analize "cost /
beneficiu". În cazul în care, prin tem, s-a prevzut vegetaie intensiv sau semi-
intensiv se va examina i oportunitatea adoptrii unui sistem de cultur mai uor
(vegetaie extensiv).
Nota 1. Pentru examinarea, în prim aproximaie, a fezabilitii unui acoperi verde pot fi folosite graficele
date la capitolul 6 (figurile 1-4)
10.2. Indicaii generale de proiectare
Ca indicaii generale de proiectare a acoperiurilor verzi pe cldiri existente trebuie avute în

vedere urmtoarele:
- pentru planeele / acoperiurile uoare (de exemplu structuri metalice acoperite cu
panouri sandwich din tabl profilat i termoizolaie) exist o probabilitate foarte ridicat
ca s nu fie posibil amenajarea unui acoperi verde fr consolidarea structurii chiar i
în ipoteza vegetaiei extensive. În cele mai multe cazuri, pentru aceste cldiri rezult i
necesitatea consolidrii structurii verticale i a fundaiilor.
- în cazul cldirilor cu un singur nivel acoperite cu elemente prefabricate din beton
precomprimat (chesoane, elemente T sau TT) cu greutate proprie de circa
2,0 ÷ 4,0 kN/m2, amenajarea acoperiurilor cu vegetaie extensiv este posibil în cele
mai multe cazuri (este necesar îns o expertiz detaliat pentru a identifica tipul
elementelor folosite i capacitatea de rezisten a acestora). În funcie de nivelul de
protecie seismic iniial a cldirii este posibil s rezulte i necesitatea consolidrii
ansamblului cldirii.
- În cazul cldirilor multietajate cu structur din zidrie sau din beton armat, cu planee
din beton armat, posibilitatea amenajrii acoperiurilor verzi este condiionat în primul
rând de capacitatea de rezisten i de rigiditatea ultimului planeu. În multe cazuri
sporul de greutate adus de vegetaia extensiv i, uneori, chiar de vegetaia semi-
intensiv, poate fi compensat, în mare parte, prin eliminarea straturilor de beton de
pant, a termoizolaiilor i a straturilor de protecie a termo-hidroizolaiilor.
45
ANEXA 1
REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE
Not:
1. Referinele datate au fost luate în considerare la data elaborrii prezentei reglementri
tehnice.
2. La data utilizrii reglementrii tehnice se va consulta ultima form în vigoare a referinelor
legislative i tehnice.
1. Legislaie:
Nr.
Acte legislative Publicaia
crt.
1 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în Monitorul Oficial al României, Partea I,
construcii, cu modificrile ulterioare nr.12 din 24 ianuarie 1995
2 Regulamentul privind clasificarea i Monitorul Oficial al României, Partea I
încadrarea produselor pentru construcii nr. 90 din 27 ianuarie 2005
pe baza performanelor de comportare la
foc, aprobat prin Ordinul ministrului
transporturilor, construciilor i turismului i
al ministrului de stat, ministrul
administraiei i internelor
nr.1.822/394/2004, cu modificrile i
completrile ulterioare.
3 Legea nr. 50/1991 privind privind Monitorul Oficial, al României Partea I
autorizarea executrii lucrrilor de nr. 933 din 13 octombrie 2004
construcii, republicat cu modificrile i
completrile ulterioare
4 Hotrârea Guvernului nr. 273/1994 privind Monitorul Oficial al României, Partea I,
aprobarea Regulamentului de recepie a nr.193 din 28 iulie 1994
lucrrilor de construcii i instalaii aferente
acestora, cu modificrile i completrile
ulterioare
2. Reglementri tehnice:
Nr. Reglementri tehnice Publicaia

crt.
Cod de proiectare seismic - partea a III- Monitorul Oficial al României, Partea I,
1 a Prevederi pentru evaluarea seismic a nr.647 i nr.647 bis din 1 octombrie
cldirilor existente, indicativ P100- 2009
3/2008, aprobat prin Ordinul ministrului
dezvoltrii regionale i locuinei, nr.704 /
2009
46
Cod de proiectare. Bazele proiectrii Monitorul Oficial al României, Partea I,

2 construciilor, indicativ CR 0 -2012, nr.647 i nr. 647 bis din 11 septembrie
aprobat prin Ordinul ministrului 2012
dezvoltrii regionale i turismului
nr.1.530 / 2012
Cod de proiectare. Evaluarea aciunii Monitorul Oficial al României, Partea I,
3 zpezii asupra construciilor, indicativ CR nr. 704 i nr.704 bis din 15 octombrie
1-1-3 /2012, aprobat prin Ordinul 2012
ministrului dezvoltrii regionale i
turismului nr.1.655 / 2012
Cod de proiectare. Evaluarea aciunii Monitorul Oficial al României, Partea I,
4 vântului asupra construciilor, indicativ nr. 704 i nr.704 bis din 15 octombrie
CR 1-1- 4 / 2012 aprobat prin Ordinul 2012
ministrului dezvoltrii regionale i
turismului nr.1.751 / 2012
3.Standarde
Nr.
Indice Denumire
crt.
1 SR EN 1991-1-1: 2004 Eurocod 1:Aciuni asupra structurilor
Partea 1-1: Aciuni generale. Greuti
specifice, greuti proprii, încrcri utile
pentru cldiri
2 SR EN 1991-1-1: 2004/AC:2009 Eurocod 1:Aciuni asupra structurilor
Partea 1 -1: Aciuni generale. Greuti
specifice, greuti proprii, încrcri din
exploatare pentru construcii
3 SR EN 1991-1-1: 2004/NA:2006 Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor.
Partea 1-1: Aciuni generaIe. Greuti
specifice, greuti proprii, incrcri din
exploatare pentru construcii. Anex
naional
4 SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de
SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 beton. Partea 1-1: Reguli generale i
reguli pentru cldiri
5 SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008/A9l:2009 beton. Partea 1-1: Reguli generale i
reguli pentru cldiri. Anex naional
6 SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3:Proiectarea structurilor de
SR EN 1993-1-1:2006/AC:2009 oel.Partea1-1: Reguli generale i reguli
pentru cldiri
7 SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de
oel.Partea1-1: Reguli generale i reguli
pentru cldiri. Anex naional
47
50
ANEXA 2
INFORMATIV
VEGETAIA ROMÂNIEI
Etajele de climat ale României
Climat temperat, rcoros, mai Climat boreal, rece i umed: Climat subalpin Climat alpin
umed:
Temp. medie anual: 4- 80C Temp. medie anual: 2- 40C Temp. medie anual: 2 - 0,50C Temp. medie anual: -0,5 - 2,50C
precipitaii: 650 – 1100 mm/an precipitaii: 1000 – 1200 mm/an precipitaii: 1200 mm/an precipitaii: peste 1400 mm/an
Zonele/etajele de vegetaie ale României
Zon/etaj Localizare Clima Asociaii vegetale

zona stepei SE rii: x uscat stepa petrofil (în Dobrogea)
9 Câmpia tabular a Brganului de E x Temp. medie anual: 10-110C pe stâncrii – tufriuri submediteraneene
9 Partea cea mai joas din Podiul x Precipitaii: 350 – 450 mm/an pe versani N – stejar pufos
Moldovei în lunc – zvoaie, pduri, pajiti mezofile
9 Podiul vlurat din N, centrul Dobrogei pajiti halofile
9 Podiul plan din S Dobrogei asociaii ierboase arenicole
Altitudine: 20 – 100 m în Brgan; 100 – 200 m
Moldova, Dobrogea
zona silvostepei 9 Câmpii periferice Carpailor x cald, mai puin uscat asociaii cu arar ttrsc (în N. Moldovei)
Altitudine: 50 – 150 m x Temp. medie anual: 9,5-10,50C arar ttrsc – stejar brumriu (Dobrogea)
9 Podiurile Moldovei, Dobrogei x Precipitaii: 500 – 600 mm/an stejar pufos, cer, gârni (Muntenia Oltenia)
Altitudine: 50 – 250 m porumbar, pducel (margini de pdure)
pajiti, pajiti halofile (lucern, Festuca
valesiaca)
zona nemoral 9 N. Moldovei; centrul Transilvaniei x Climat mai rece i umed - a a: stejari mezofili – stejar, gorun (prin defriare
(podiuri joase) (N Moldovei, centrul Transilvaniei) s-au format pajiti secundare)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 803 bis/19.XII.2013
9 SV Dobrogei (câmpii joase sau înalte) x Climat cald, suficient de umed - b b: stejari subtermofili, termofili – gârni, cer
9 Muntenia, Oltenia (piemonturi (pajiti secundare)
fragmentate) lunci: salcie, frasin, arin negru, stejar
9 Banat, Criana
Altitudine: 150 – 300 m
48
Zonele/etajele de vegetaie ale României
(continuare)
Etaj 9 altitudine 300 – 1300 m. a) subetaj gorun (300 – 600 m) gorun, carpen (centrul, N rii)
9 pe dealuri, în partea mijlocie a munilor x caracter suboceanic pduri de amestec – tei, carpen (S rii)
nemoral x Temp. medie anual: 7,5-90C pe soluri uscate – gorun (2 subspecii)
x precipitaii: 650 – 750 mm/an pe versani umbrii – carpen, fag
x veri calde, umede pe versani însorii, în S, V – gorun, cer, gârni
x ierni blânde la poale – stejar, carpen
în locuri umede - arin
prin defriare s-au instalat pajiti secundare
a) subetaj fag (300 – 600 m) fgete montane
x caracter oceanic pinete (pe stâncrii)
x Temp. medie anual: 4-7,50C pe vi cu mult humus – frasin, paltin de munte
x precipitaii: 750 – 1 100 mm/an pe prundi – arin alb
x veri rcoroase, umede, cu nebulozitate la altitudini mari – molid în amestec cu fag
mare prin defriare s-au instalat pajiti secundare
x ierni blânde
Etaj 9 altitudine 1200 – 1750 m (în N) x rece, umed molidi
9 altitudine 1300 – 1850 m (în S) x Temp. medie anual: 4-20C molidi cu muchi de turb
boreal 9 partea mijlocie i superioar a munilor x precipitaii: 1000 – 1200 mm/an în zone defriate – pajiti secundare
Etaj 9 Mii Maramureului, Rodnei, Climani, Bucegi, x Foarte rece, umed tufriuri de jneapn
9 Fgra, Parâng – Cindrel, arcu – Godeanu, x Temp. medie anual: 2 - 0,50C rariti cu molid, jneapn
subalpin 9 Retezat, x precipitaii: peste 1200 mm/an pajiti
9 Ceahlu, Ciuca, Apuseni buruieniuri înalte – pe grohotiuri umezite, în
Altitudine: 1750 – 1850m vi
prin defriarea jneapnului – pajiti, tufriuri de
afin
Etaj 9 Rodnei, Climani x Foarte rece, umed pajiti de ierburi scunde
9 Fgra, Parâng – Cindrel, arcu – Godeanu, x Temp. medie anual: - 2,5 - 0,50C tufriuri de arbuti pitici
alpin 9 Retezat, x precipitaii: 1300 - 1400 mm/an asociaii de plante în „pernue”

Altitudine: 1750 – 1850m x vânturi puternice
49
51
52
Tabel cu arealul speciilor i localizarea lor în condiiile climatului din România

(etajele de vegetaie)
Arealul speciilor Localizare

x arcto – alpin Climat foarte rece, din golurile (pajitile) alpine
x circumpolar
x boreal Climat rece, la altitudine între 1200 – 1800m
x european În pduri de foioase, pajiti mezofile, între 200 – 1200 m altitudine
x central – european
x pontic – siberian partea de E, în climat continental
x balcanice S,V rii, cu ptrunderi spre interiorul arcului carpatic
x submediteraneene
50
Harta provinciilor floristice ale României
Provinciile sunt trasate în funcie de arealul speciilor spontane dominante, cu precdere al speciilor lemnoase. Liniile de demarcaie
delimiteaz arealul unde acestea sunt abundent reprezentate, reflectând condiiile climatice i edafice locale. Ca i în cazul zonelor
i etajelor de vegetaie, împrirea în provincii floristice ine seama, pe lâng vegetaie, de tipul de sol, regimul hidric i termic,
formele de peisaj i teritoriile ecologic omogene.
51
53
54
ANEXA 3
INFORMATIV
PLANTE, SUBSTRATURI, CERINE ECOLOGICE
Tabel 1
Specii de ferigi care pot fi utilizate pentru acoperiuri verzi
Caractere specie Cerine substrat Ecologie

Nr. Sistematic (denumire popular/ Origine/ Recomandri
crt. denumire tiinific) rspândire în ar
Umiditate
(sol+aer)
Înlime
max. (cm)
Diametru
(cm)
Perioad
înflorire
Frunze
Adâncime
(cm)
pH
Troficitate
Alte cerine
Rezisten
la ger
Lumina
Cureni aer
Poluare
Famila Polypodiaceae Specie autohton Soluri bine drenate; substrat
Frecvente în zona de fibos; se înmulЮeЬte prin
1. FeriguЮ : 6 pduri stejar – etaj boreal rizomi (primvara) sau prin
5-15
25 - 30
25 – 30
Polypodium vulgare (erbacee peren) în pduri, pe stâncrii spori (toamna)
F-m
umbroase
Famila Aspleniaceae Specie autohton Soluri bine aprovizionate cu
2. I Frecvente în zona de ap; pot creЬte pe
StraЬnic pduri stejar – etaj boreal substraturi foarte subЮiri
5
Asplenium trichomanes (erbacee în pduri, pe stâncrii
15
(Se poate instala în
15 - 30
peren) crpturile pereЮilor vechi)
se înmulЮeЬte prin spori
m
(toamna)
Legend
Caractere specie Ecologie

I – XII: lunile în care specia înflorete Umiditate (sol + aer)
:: frunze cztoare F - specie xerofil (se poate dezvolta în condiii de umiditate redus în aer i sol)
': frunze persistente m – specie mezofil (specii care se dezvolt pe soluri bine aprovizionate cu ap, revene – reavn-jilave i în condiii de
umiditate suficient în aer)
h – specii higrofile (se dezvolt pe soluri umede, dar fr ca apa s stagneze, reavn – jilave,reavn – umede; de
asemenea, în aer necesit condiii de umiditate)
H – higrofile (helofile: se dezvolt pe soluri îmbibate cu ap, înmltinite)
Cerine substrat Rezistena la ger
ph: - specie rezistent la înghe (poate suporta temperaturi sub -150C)
4,5 - specii extrem acidofile - specie care poate suporta temperaturi între -5 - -150C
4,5 – 5,5 – specii acidofile - specie care poate rezista la temperaturi între 0 - -50C
5,5 – 6,5 – specii slab acidofile
6,5 – 7,2 – specii neutrofile
7,2 - specii bazifile
Troficitate Lumina
0 - megatrofe: specii care se dezvolt pe soluri cu troficitate foarte ridicat – specie de umbr
( - eutrofe: specii care necesit soluri cu troficitate mare R - specie de lumin
3- mezotrofe: specii care necesit soluri cu o troficitate mijlocie I - specie fototolerant (suport diferite grade de umbrire)
2 - oligotrofe: specii de soluri srace
6- euritrofe : specii indiferente la gradul de troficitate al solului
ANEXA 3
Tabel 2
Specii de plante perene, suculente (crassulaceae) care supravieuiesc pe substraturi subiri (4-6 cm) ale acoperiurilor verzi


Nr. Sistematic (denumire popular/ Origine/ Recomandri
crt. denumire tiinific) rspândire în ar
pH
ger
aer
Alte
(cm)
(cm)
frunze
cerine
Cureni
Lumina
înflorire
Poluare
Înlime
perioad
(sol+aer)
Diametru
Rezist. la
Umiditate
Troficitate
max. (cm)
Adâncime
Famila Crassulaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite, clduroase pe
Frecvent din zona de step – etaj timpul verii. Înmulirea prin divizarea plantelor

4-6
1. Iarb de oaldin ' 2 R fag, pe soluri scheletice, ziduri, mam din primvar pân la mijlocul verii, sau
V-VII
5 - 15
nedefinit
6,5 – 7,2
Sedum acre pietri, nisip prin semine toamna sau primvara
2. Sporadic, din etaj gorun – etaj timpul verii. Înmulirea prin divizarea plantelor

4-6
2 R boreal, pe stâncrii, pietriuri mam din primvar pân la mijlocul verii, sau
VI-VII
5 - 20
nedefinit
6,5 – 7,2
Sedum album prin semine toamna sau primvara
3. Frecvent din etaj fag – etaj timpul verii. Înmulirea prin semine primvara
F
oaldin aurie subalpin, în locuri uscate, însorite, devreme, în rsadnie sau direct în câmp la
4-6
2 R
5-15
VI - VII
Sedum hispanicum (plant pietroase mijlocul verii
6,5 – 7,2
nedefinit
anual - bianual)
4. Rar, etaj gorun – etaj fag, pe timpul verii. Înmulirea prin divizarea plantelor
F
stâncrii, nisipuri, soluri scheletice mam din primvar pân la mijlocul verii, sau
4-6
2 R
VI - VII
15 - 20
Sedum rupestre prin semine toamna sau primvara
6,5 – 7,2
nedefinit
5. Sporadic, zona pduri de stejar – timpul verii. Înmulirea prin divizarea plantelor
F
etaj boreal, pe stâncrii înierbate mam din primvar pân la mijlocul verii, sau
4-6
2 R
6-15
VI - VII
Sedum sexangulare ziduri, nisipuri, prin semine toamna sau primvara
6,5 – 7,2
nedefinit
Famila Crassulaceae Specie originar din Caucaz Soluri bine drenate; locuri însorite, clduroase pe
6. timpul verii. Înmulirea prin divizarea plantelor
F
mam din primvar pân la mijlocul verii, sau
4-6
2 R
5-20
VI - VIII
Sedum spurium prin semine toamna sau primvara
6,5 – 7,2
nedefinit
Famila Crassulaceae Specie originar din zona montan a Soluri bine drenate; locuri însorite. Înmulirea prin
7. Europei plantulele formate de planta mam, vara
20
4-6
2 R
20 - 50
VIII - IX
Pân la
6,5 – 7,2
Sempervivum tectorum
Famila Crassulaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite. Înmulirea prin
8. F Sporadic, et. boreal – et. alpin, pe plantulele formate de planta mam, vara
10
4-6
Verzioare de munte stâncrii
5-20
2 R
VII-IX
5,5 – 6,5
Sempervivum montanum
55
ANEXA 3
56
Tabel 3
Specii de plante perene, care supravieuiesc pe substraturile cuprinse între 6 i 10 cm ale acoperiurilor verzi


Nr. Sistematic (denumire Origine/ Recomandri
crt. popular/ rspândire în ar
denumire tiinific)
Umiditate
(sol+aer)
Înlime
max. (cm)
Diametru
(cm)
perioad
înflorire
frunze
Adâncime
(cm)
pH
Troficitate
Alte
cerine
Rezist. la
ger
Lumina
Cureni
aer
Poluare
Famila Caryophyllaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite, pmânturi uor alcaline. Se
frecvent, zona înmulete prin semine sau butai
6-10
6,5 –
1. Garofi de câmp : R pdurii de stejar –
Dianthus carthusianorum etaj fag, în pajiti
30 – 60
6
VI-VIII
7,2
–
Famila Lamiaceae Specie autohton Soluri bine drenate, în locuri însorite. Se înmulesc prin butai sau prin
2. frecvent, etaj alpin, înrdcinarea tulpinilor în cursul verii.
Cimbrior : R în pajiti, pe
6,5
Thymus pulcherrimus stâncrii, grohotiuri
10
VI-IX
6-10
7,2
Famila Brassicaceae Specie autohton, Soluri bine drenate, locuri însorite. Se înmulete prin butai din plante
3. în etaj gorun – etaj primvara sau prin semine toamna
6-10
6,5 –
Ciucuoar : R fag, pe stâncrii
Alyssum montanum înierbate
5-25
15
IV-VI
7,2
–
Famila Rosaceae Specie autohton, Soluri bine drenate, se înmulete prin semine toamna sau prin
4. în etaj subalpin – fragmente de plante toamna sau primvara
etaj alpin, stâncrii,
6-10
: R
6,5
Potentilla crantzii soluri scheletice, în
10-20
10-20
V - VIII
7,2
locuri însorite
Famila Campanulaceae Specie autohton, Soluri bine drenate, umede; se înmulesc prin semine toamna sau
5. în etaj fag – etaj prin desprirea tufelor primvara
6-10
7,2
m
Clopoei : I subalpin, pe
Campanula carpatica stâncrii calcaroase
10-40
30
VI - IX
calcifil
Legend:
': frunze persistente m – specie mezofil (specii care se dezvolt pe soluri bine aprovizionate cu ap, revene – reavn-jilave i în condiii de umiditate suficient în aer)
h – specii higrofile (se dezvolt pe soluri umede, dar fr ca apa s stagneze, reavn – jilave,reavn – umede; de asemenea, în aer cu condiii de umiditate)

7,2 - - specii bazifile
Troficitate Lumina
0 - megatrofe: specii care se dezvolt pe soluri cu troficitate foarte – specie de umbr
ridicat R - specie de lumin
( - eutrofe: specii care necesit soluri cu troficitate mare I - specie fototolerant (suport diferite grade de umbrire)
3- mezotrofe: specii care necesit soluri cu o troficitate mijlocie
ANEXA 3
Tabel 4
Specii de plante cu bulbi, rizomi care pot fi utilizate pentru acoperiuri verzi

denumire tiinific)
pH
aer
Alte
(cm)
(cm)
la ger
frunze
cerine
Cureni
Lumina
înflorire
Poluare
Înlime
perioad
(sol+aer)
Diametru
Rezistent
Umiditate
Troficitate
max. (cm)
Adâncime
Famila Liliaceae Soluri bine drenate; locuri însorite, clduroase pe timpul verii
Specie Originar din Asia
20
1. Lalea : R Mic
IV - V
30 - 40
10 - 20
6,5 – 7,2
Tulipa clusiana
Famila Liliaceae Soluri bine drenate; locuri însorite; înmulirea prin bulbi la
2. sfâritul verii sau prin semine toamna (se poate
Muscari azureum autoînsmâna)
5-8
R
IV - V
10 - 20
10 – 15
6,5 – 7,2
Famila Liliaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite; înmulirea prin bulbi la
3. Frecvent la marginea sfâritul verii sau prin semine toamna
Ceapa ciorii R pdurilor din zona de
F-m
VI - VII
20 - 30
10 - 12
10 - 20
6,5 – 7,2
Muscari comosum silvostep – etaj gorun
Famila Alliaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite; înmulirea prin bulbi
4. Sporadic, zona de step plantai toamna
F
Hajm psreasc R – etajul gorun în pajiti,
5-8
10 - 20
10 – 35
Allium flavum tufriuri, locuri aride,
VII - VIII
6,5 – 7,2
stâncoase
Famila Alliaceae Soluri bine drenate; locuri însorite; înmulirea prin bulbi
5. plantai toamna
5-10
R
12-25
10 - 20
VI - VIII
6,5 – 7,2
Allium schoenoprasum
Famila Iridaceae Specie autohton Soluri bine drenate; locuri însorite; soluri uor alcaline;
6. 2 frecvent, zona de step înmulirea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani)
7,2
Roar R – etajul gorun în pajiti
IV - V
10 - 15
10 - 20
Iris pumilla însorite
Famila Iridaceae Specie originar din estul Soluri bine drenate; locuri însorite; soluri uor alcaline;
7. ( zonei mediteraneene înmulirea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani)
7,2
Stânjenei R
F-m
V - VI
10 - 20
60 - 120
Iris germanica
Famila Iridaceae Specie autohton, Soluri bine drenate; locuri însorite; soluri uor alcaline;
8. ( frecvent în zona de înmulirea prin divizarea rizomilor toamna (la 3-4 ani).
7,2
Stânjenei R silvostep – etaj gorun în Se resimte dac este mutat
F-m
V - VI
20 - 40
10 - 20
Iris graminea pajiti, margini de pdure
57
ANEXA 3
58
Tabel 5
Specii de plante anuale care pot fi utilizate pentru acoperiuri verzi

denumire tiinific)
pH
ger
aer
Alte
(cm)
(cm)
cerine
Frunze
Cureni
Lumina
înflorire
Poluare
Înlime

(sol+aer)
Perioad
Diametru
Rezist. la
Umiditate
Troficitate
max (cm)
Adâncime

Famila Asteraceae Soluri bine drenate; locuri însorite, pmânturi uoare,
Specie originar din America de nisipoase
20
1. Lipscnoiaice, ocheele : R Nord
Vii - IX
20 - 25
30 – 90
ri uoare
6,5 – 7,2
Pmântu
Coreopsis tinctoria
Famila Asteraceae Soluri bine drenate, substrat uor
2. Specie originar din Mexic
20
Cosmos, Mrra : R
Vii - IX
20 - 25
30 – 40
6,5 – 7,2
Cosmos sulphureus

Famila Asteraceae Specie autohton, în zona de Soluri bine drenate, substrat cu fertilitate medie - sczut
3. step – etaj fag
F

20
Albstrele : 3 R
Vii - IX
20 - 25
30 – 70

6,5 – 7,2
Centaurea cyanus

Famila Soluri bine drenate, fertile
4. Ranunculaceae Specie originar din zona
30
Chica voinicului : ( R mediteranean

V - VIII
20 - 25
20 – 50
6,5 – 7,2
Nigella damascena

Familia Papaveraceae Specie autohton, în zona de Soluri bine drenate, uoare;
5. step – etaj gorun
45
Mac cornut : R
Locuri
VI - VII
20 - 25
30 – 60
nisipoas
6,5 – 7,2
Glaucium flavum
Legend
': frunze persistente m – specie mezofil (specii care se dezvolt pe soluri bine aprovizionate cu ap, reavene – reavn-jilave i în condiii de umiditate suficient în aer)
h – specii higrofile (se dezvolt pe soluri umede, dar fr ca apa s stagneze, reavn – jilave,reavn – umede; de asemenea, în aer cu condiii de
umiditate)
Troficitate Lumina
0 - megatrofe: specii care se dezvolt pe soluri cu troficitate foarte ridicat – specie de umbr
ANEXA 3
Tabel 6
Specii de plante lemnoase care pot fi utilizate pentru acoperiuri verzi
Caractere specie Cerine substrat Ecologie Origine/ Recomandri

Nr. Sistematic (denumire popular/ rspândire în ar
crt. denumire tiinific)
Umiditate
(sol+aer)
Înlime
max. (cm)
Diametru
(cm)
perioad
înflorire
frunze
Adâncime
(cm)
pH
Troficitate
Alte cerine
Rezisten
la ger
Lumina
Cureni aer
Poluare
Famila Fabaceae Specie autohton Soluri bine drenate; cerine sczute fa de
(Leguminosae) Frecven în zona de elemente nutritive; în plin soare.
1. Grozam : 2 R pduri stejar – etaj fag Transplantarea poate s o afecteze. Înmulirea prin
1- 25
F-m
5 - 20
V - VII
20 - 25
Genistella sagittalis (subarbust (pân la 1200m altitudine) semine (toamna) sau butai (vara) din lstari sau
4,5 - 6,5
calcifug
târâtor) ramuri parial lignificat.
Specie alohton Bun pentru soluri srace, uscate; necesit locuri
2. Salcâm rou (America de Nord) însorite; crete bine pe orice substrat, dar bine
larg
Robinia hispida (arbust : R drenat: înmulire prin semine sau drajoni (toamna)
V - VI
Habitat
25 – 30
Sensibil
100-300
100- 300
stolonifer)
Specie autohton Locuri însorite, soluri bine drenate, fertile (dar nu
3. Drob Frecven în zona de supraîngrate). Transplantarea îl poate afecta.
Sp.
150
Cytisus nigricans (subarbust) step – etaj fag (pân la Înmulirea prin semine toamna sau butai vara
F m
: 2 R
20 - 25
VI - VIII
pionier
30 – 150
4,5 – 5,5
1200m altitudine)
Specie autohton În plin soare, soluri bine drenate, fertilitate medie.
4. Drobi Frecven în zona de Înmulirea prin semine (toamna) sau butai (vara)
F m
Genista tinctoria (subarbust) pduri stejar – etaj fag din lstari sau ramuri parial lignificat.
(150)
(150)
: 2 R
10–60
4,5 - 6
Vi - VII
20 - 25
(pân la 1200m altitudine)
Specie autohton În plin soare, soluri bine drenate, fertilitate medie.
5. Caragan Caracteristic Dobrogei Înmulire prin butai vara, semine toamna
F
Caragana frutex (arbust)
lent
: 2 R
V - VI
20 - 25
(30) 100
(30) 100
Cretere
Legend
': frunze persistente m – specie mezofil (specii care se dezvolt pe soluri bine aprovizionate cu ap, revene – reavn-jilave i în condiii de umiditate suficient în aer)
h – specii higrofile (se dezvolt pe soluri umede, dar fr ca apa s stagneze, reavn – jilave,reavn – umede; de asemenea, în aer cu condiii de umiditate)
Cerine substrat Ecologie
ph: Rezistena la ger
4,5 - specii extrem acidofile - specie rezistent la înghe (poate suporta temperaturi sub -150C)
4,5 – 5,5 – specii acidofile - specie care poate suporta temperaturi între -5 - -150C
5,5 – 6,5 – specii slab acidofile - specie care poate rezista la temperaturi între 0 - -50C
Troficitate Ecologie
0 - megatrofe: specii care se dezvolt pe soluri cu troficitate foarte Lumina
ridicat – specie de umbr
59
ANEXA 3
60
INFORMATIV
Tabel 7
Caracteristicile principalelor componente care intr în alctuirea substraturilor
Componentul Caracterizare general Greutate Porozitate Volum Apa Alte caracteristici
Volumetric total de aer (%) uor
(kg/m3) accesibil
(%)
Pmântul de frunze Rezult din descompunerea frunzelor, Pmânt uor - Grad mare de - pH 4,5 – 5,5
timp de 2-3 ani afânare brun-negricioas
Pmântul de ferigi Din descompunerea frunzelor, rizomilor, - - - - Aspect fibros
i rdcinilor de ferigi care cresc în condiii naturale negru,
pH acid
pentru specii acidofile
Pmântul de ericacee Din descompunerea resturilor vegetale a unor plante Uor - Grad mare de - Brun-negricios
din familia Ericaceae afânare pH 3 – 4,5
trebuie pstrat în condiii de umiditate normal
pentru plante acidofile
Pmântul de elin Este stratul de 10-12 cm de pmânt natural, ridicat Greu redus - - Brun-cafeniu
de la suprafaa terenurilor cultivate cu lucern, trifoi, Structur granular
de pe izlazurile naturale sau de pe suprafeele Coninut ridicat în elemente nutritive
gazonate cu amestecuri de ierburi pH 6,5-8
Pmântul de grdin De pe suprafeele cultivate cu legume sau flori, - - - - Structur bun, fertilitate mare
fertilizate, întreinute fr buruieni (fr erbicidare)
Mrania Prin fermentarea avansat a gunoiului de grajd (2 – 700 – 800 - - - Aspect grunos, unsuros, închis la culoare; pH 7,5 –
3 ani) 7,8 (slab alcalin)
Turba Sediment format din resturi vegetale acumulate în 500 – 600 - - - Coninut relativ sczut de elemente nutritive; liber de
locuri umede (în turbrii) ageni patogeni i semine de buruieni
Pe plan mondial, datorit reducerii zcmintelor
exploatabile, a fost propus substratul pe baz de
fibre de cocos
a) Turbrii de mlatini s-au format pe fundul unor lacuri, mlatini sau albii 400 - 600 80 - 90 5 – 20 20 -25 Densitate aparent: 0,25 – 0,30
eutrofe (turbrii de râu sau vi (turba neagr) Capacitate de reinere a apei : de 4-5 ori greutatea
joase) proprie
Reinerea aerului dup reumectare 4,3 %
pH 6,0 – 6,5
b) Turbrii de mlatini Formate sub pduri pe cumpna apelor, pe orice 400 - 600 90 – 95 20 - 30 25 - 45 Densitate aparent: 0,08 – 0,16
oligotrofe sau form de relief, pe roci silicioase, în condiii de Capacitate de reinere a apei : de 10 - 15 ori greutatea
turbrii înalte precipitaii peste 750mm anual (turba roie, turba proprie
blond, turba acid sau turba fibroas) Reinerea aerului dup reumectare 12,6%
pH 3,0 – 5,0
apreciat pentru capacitatea ridicat de reinere a
apei
c) Turbrii de mlatini Sunt alctuite din plantele întâlnite în ambele tipuri - 80 - 85 5 - 15 - Densitate aparent: 0,16 – 0,25
intermediare sau de turbrii prezentate mai sus Capacitate de reinere a apei : 60 – 70%
mezotrofe pH 4,5 – 5,5
Scoara de copac Din industria de prelucrare a lemnului 175 – 250 90 - 92 35 - 50 - pH 5,0 – 6,5 (scoar proaspt)
Folosit în stare proaspt la micorarea pierderilor (scoara proaspt) (scoar (scoar pH 5,0 – 6,5 (scoar compostat)
de ap prin transpiraie i împiedicarea creterii 200 – 350 proaspt) proaspt) umiditate % 40 - 70 (scoar proaspt)
buruienilor, la pstrarea structurii solului – mulci (scoara 85 - 90 25 - 50 umiditate % 60 - 70 (scoar compostat)
Folosit dup compostare la diferite amestecuri compostat) (scoar (scoar
Pot înlocui turba când sunt amestecate cu pmânt , compostat) compostat)
dar are putere de reinere a apei i a elementelor
fertilizante mic – pot apare carene la plante
volumetric(kg/m3) total de aer (%) uor
accesibil
(%)
Scoara de rinoase Din industria de prelucrare a lemnului 360 - - - pH 3,5 – 5
Muchiul vegetal - - - - - Mrete gradul de permeabilitate a substratului (pt.
speciile care cer un regim de aeraie la nivelul
rdcinilor)
Rumeguul Subprodus al industriei de prelucrare a lemnului; - - - - pH 6
calitile depind de speciile de la care provin. Folosit ca porozitate bun
mulci sau în componena substraturilor, dup capacitate bun de reinere a apei
compostare
Compostul din resturi Se obine prin fermentaie aerob a deeurilor - - - - Component cu aciune antibiotic
menajere menajere, la care se adaug o serie de amendamente Se poate folosi în proporie de cel mult 20 %
Compostul forestier Produs organic ce poate substitui turba - - - -
Compostul din scoar de - - - - - pH 5,5
plop
Fibre de lemn de - - 95 75 20 Densitate aparent : 0,13
rinoase (hortifibre) pH 5
contribuie la aerarea, structurarea i îmbuntirea
capacitii de drenaj a amestecurilor în substrat
se poate amesteca în substraturi pe baz de turb
Compostul de rumegu Are un raport ridicat C/N, de aceea este necesar s se - - - - pH – variabil în funcie de specie
adauge la preparare substane cu azot i fosfor. porozitate i capacitate de reinere a apei bune
Rumeguul utilizat ca aternut pentru animale i psri,
prin compostare fermenteaz repede, poate fi utilizat
dup 3-5 luni
Compostul provenit din - - - - - În substraturile de cultur ale unor arbuti
cultura ciupercilor Exist riscul de salinitate excesiv, care se
diminueaz în timp
Compostul din coji de - - - - - Îi menine bine structura
orez
Reziduri din fibre de - - 95 - 58-60 Densitate aparent : 0,13
cocos pH5,4 – 5,5
caracteristici fizice i chimice asemntoare turbei
oligotrofe; stabilitate ridicat, foarte uor umectabil,
îi pstreaz volumul, îi menine constant
umiditatea; degradare lent (5 – 20 ani)
Reziduuri provenite de la - - - - - -
fabrici de hârtie
Nisipul grosier Extras din cariere sau albiile râurilor 200 40 - 50 0-5 20 - 30 Mrete gradul de afânare i permeabilitate al
substratului
Uureaz reumectarea materialelor organice, asigur
stabilitatea caracterelor fizice

Densitate aparent: 1,5 – 1,7; pH 4,0 – 8,5
Pietriul Extras din cariere sau albiile râurilor - - - - Material cu stabilitate bun, utilizat pt. asigurarea
drenajului
Pouzzolanul Material de origine mineral, provenit din roci vulcanice - 65 45 - 60 20 - 25 Amelioreaz aerarea substraturilor, le confer
cu structur alveolar stabilitatea caracteristicilor fizice
Densitate aparent 0,7 – 1,0; pH 6,5
Tuful vulcanic Cenua vulcanic fin, ca zcmânt între roci vulcanice - 60 - - Reinere puternic a apei
Styromull – polistiren Produs sub form de fulgi sau granule 20 -40 g/l - - - Porozitate ridicat, capacitate redus de reinere a
expandat apei, pH neutru. În amestec de 1-2 m3 la 100 m2 poate
servi la structurarea i permeabilizarea solurilor grele
61
62

Volumetric total de aer (%) uor
(kg/m3) accesibil
(%)
Poliuretanii – spuma de Preparate din materiale plastice expandate i rin 12 – 15 - - - Capacitate mare de reinere a apei, pH neutru
poliuretan ureic expandat.
Se utilizeaz la structurarea solurilor compacte sau
în amestec cu turb i mrani datorit lipsei sale de
coeren
Hygromul – spuma de - 22 - - - Produs poros, cu structur spongioas
uree Capoacitate de reinere a apei – 50% din volum, pH acid
(3), timp de descompunere mare (elibereaz azot, CO2,
ap)
Biolaston Este un produs rezultat din resturi de la fabricarea - - - - -
pensulelor
Materialul nu putrezeste, este stabil structural i
chimic inert.
Pentru completarea substratului; este un material
uor.
Perlit Provine din prelucrarea industrial a unor roci 120 - 200 90 -94 60 - 75 10 – 15 Densitate aparent – 0,08 – 0,12
minerale, de origine vulcanic pH 7 – 7,5
Vermiculit Material de origine mineral, roci pe baz de silicai, 80 – 150 92 – 96 30 – 40 15 – 20 Densitate aparent – 0,01 – 0,09
tratate termic i expandate pH 6,0 – 9,5
Vata mineral Produs obinut prin prelucrarea la temperaturi înalte 20 – 50 95 – 98 40 – 50 30 – 40 pH 7,0 – 9,5
a amestecului de roci vulcanice, calcaroase i cocs
Argila expandat Material de origine mineral – minerale argiloase, 350 – 700 70 – 85 60-80 1–5 Densitatea aparent : 0,3 – 0,7
granulat, expandat pH 6 – 8; amelioreaz, în amestec, aerarea
substraturilor; are stabilitate fizic; se poate utiliza în
cultur hidroponic
ANEXA 4
INFORMATIV
Exemple de reete i plante, în funcie de substraturi
Exemple de reete pentru alctuirea substraturilor
Componente Raport
Scoar de pin:nisip 2:1
Scoar de pin: turb:nisip:perlit 3:2:3:1
Pmânt de elin:turb:nisip 1:1:1
Pmânt de elin:turb:perlit:achii de lemn dur 1:1:1:1
Turb:pmânt de frunze: pmânt de elin:nisip 1:1:1:0,3
Turb:pmânt de elin:nisip 1:0,5:0,2
Turb:pmânt de frunze:nisip 1:0,8:0,2
Turb:pmânt de frunze: pmânt de elin:nisip 1:1:1:0,5
Compost forestier:perlit 3:1
Mrani:compost forestier 1:1
Turb:compost forestier 1:1, 2:1 sau 1:2
Exemple de plante în funcie de grosimea substratului:
Specii/comuniti vegetale Grosime Sistem

substrat de
(cm) cultur
Comuniti cu Sedum i muchi 4–6 Extensiv
Specii perene din pajiti uscate
(Dianthus, Thymus, Alissum)
Specii tolerante la secet
(Verbascum sp. ) 5 - 10 Extensiv
Graminee, plante alpine, plante cu bulbi, rizomi (de talie
mic)
(Iris sp., Armeria sp.)
Plante perene din habitate cu umiditate a solului sczut sau

medie; 10 – 20 Semi-
Graminee; plante anuale; arbuti de talie mic; subarbuti intensiv
(imp. rezistena la înghe)
Arbuti de talie medie, specii de legume, plante perene, 20 – 50 Semi-
graminee intensiv
Arbori foioi sau conifere de talie mic (cultivaruri) Peste 50 cm intensiv
61
Exemple de plante utilizabile pentru acoperiuri verzi
Denumire tiinific / Familie: Achillea millefolium/ Asteraceae

Denumire popular: Coada oricelului
Habitus, durat de via: plant erbacee, peren
Caractere morfologice
Organe subterane: rizom oblic sau orizontal cu stoloni
subterani
Tulpina aerian: înlime pân la 80 cm, simpl sau ramificat
în partea superioar
Frunze:penat-sectate, cu lacinii înguste
Flori: flori albe
Ecologie: tolerant la pH i temperatur, mezofil; vegeteaz

i pe soluri nisipoase umede; tolerant la umbrire
Rspândire: din câmpie pân în zona alpin în pajiti, margini
de pdure
Aspecte privind cultura, întreinerea:plantare la cca 15 cm
adâncime
Alte utilizri: plant medicinal, cu utilizri terapeutice în
medicina uman i veterinar
Specii asemntoare: Achillea setacea, Achillea pannonica –
plante frecvente în pajiti uscate; specii oligotrofe, xero-xeromezofile.
Denumire tiinific / Familie: Achillea clypeolata/

Asteraceae
Denumire popular: Coada oricelului
Organe subterane: rizom oblic sau orizontal cu stoloni
subterani
Tulpina aerian: înlime pân la 43 cm, simpl (rar
ramificat)
Frunze: penat-sectate, cu lacinii înguste
Flori: flori galbene ca lmâia
Ecologie: în pajiti aride, specie xerofil
Rspândire: Dobrogea
Aspecte privind cultura, întreinerea:se înmulete prin divizarea tufelor, primvara
Alte utilizri: plant ornamental
Denumire tiinific / Familie: Adonis vernalis/ Ranunculaceae

Denumire popular: Ruscua de primvar
Organe subterane: rizom scurt cu rdcini fibroase
Tulpina aerian: înlime pân la 40 cm, puin ramificat
Frunze:liniare
Flori: solitare, galben-aurii
Ecologie: xeromezofil, mezoterm - moderat termofil, heliofil;
pe soluri calcaroase
Rspândire: coaste abrupte, puni, fânee uscate, mai ales în
zona de deal i munte
62
Aspecte privind cultura, întreinerea:înmulirea prin desprirea tufei i semine

Alte utilizri: plant medicinal, cu utilizri terapeutice în medicina uman i veterinar; plant
toxic
Denumire tiinific / Familie: Aegylops cylindrica/ Poaceae

(Gramineae)
Denumire popular: Ciucure
Habitus, durat de via: plant erbacee, anual
Tulpina aerian: înlime pân la 40 cm, puin
ramificat
Frunze:liniare
Spice: îngust-cilindrice
Ecologie: specie de locuri uscate i însorite, xerofil,
subtermofil
Rspândire: zona stepei – subetaj gorun (pân la 600
m alt.)
Denumire tiinific/Familie: Aegopodium podagraria/ Apiaceae (Umbelliferae)
Denumire popular: Piciorul caprei
Organe subterane: rizom scurt, stoloni lungi, orizontali
Tulpina aerian: înlime pân la 100 cm, muchiat,
ramificat
Frunze:verzi (exist cultivaruri cu frunze variegate)
Flori: albe, rar roietice
Ecologie: zone umede, plant mezofil-mezohigrofil; locuri
umbroase, specie heliosciadofil-sciadofil
Rspândire: frecvent în margini de pdure, tufriuri, pajiti
de la câmpie pân în etajul molidului (1400 m alt.)
Aspecte privind cultura, întreinerea: plant cu
comportament invadant, poate fi folosit pt. acoperirea solului;
tolereaz soarele; se dezvolt bine pe orice tip de sol bine
drenat; se înmulete prin desprirea rizomului primvara sau
toamna
Denumire tiinific/Familie: Ageratum houstonianum /

Asteraceae (Compositae)
Denumire popular: -
Habitus, durat de via: plant erbacee, anual sau
bisanual
Tulpina aerian: înlime, în funcie de soi, între 15-30
cm, ramificat, cu cretere compact
Frunze:verzi, ascuite la vârf
Flori: în antodii globuloase
Rspândire: specie originar din America Central
Aspecte privind cultura, întreinerea: necesit soare i
soluri bine drenate; pentru o cretere corespunztoare,
plantele trebuie bine udate; pentru a asigura înflorirea
continu, se tund antodiile cu flori trecute; se înmulesc prin
semine; se recomand producerea rsadurilor
63
Denumire tiinific / Familie: Agropyron cristatum,

subspecia Pectinatum
/ Poaceae (Gramineae)
Denumire popular: Pir crestat
Organe subterane: rizomi scuri, pe care se formeaz i
lstari sterili
Tulpina aerian: înlime pân la 60 cm, formeaz tufe
dese, proase
Frunze: de obicei rsucite
Spice: cu spiculee aezate pectinat
Ecologie: locuri uscate, aride, pajiti stepice, coaste
însorite, nisipuri calcaroase
Rspândire: din câmpie pân în regiunea colinar, frecvent în sudul rii
Aspecte privind cultura, întreinerea: plant cu comportament invadant, poate fi folosit
pentru acoperirea solului; tolereaz soarele; se dezvolt bine pe orice tip de sol bine drenat; se
înmulete prin desprirea rizomului primvara sau toamna
Denumire tiinific / Familie: Ajuga salicifolia/

Lamiaceae (Labiatae)
Denumire popular: -
Tulpina aerian: înlime pân la 20-30 cm,
alipit tomentoase, culcate sau ascendente
Frunze: alipit tomentoase
Flori: galbene, cu dungi violete
Ecologie: în locuri aride
Rspândire: întâlnit în zona stepei, în pajiti
xerofile
Denumire tiinific / Familie: Ajuga genevensis/ Lamiaceae (Labiatae)

Denumire popular: Suliman
Organe subterane: rizom scurt, oblic, din care
pornesc rdcini numeroase
Tulpina aerian: înlime pân la 40 cm, simpl,
rar ramificat, proas
Frunze:uor proase
Flori: albastre (uneori roz sau albe)
Ecologie: xeromezofil - mezofil, mezoterm
Rspândire: întâlnit din zona stepei pân în cea
montan, în pajiti, tufriuri
Aspecte privind cultura, întreinerea: prefer
soluri bine aprovizionate cu ap; f. bun ca specie
pt. covor vegetal; înmulirea prin desprirea plantelor
primvara
Alte utilizri: plant medicinal, cu utilizri
64
terapeutice în medicina uman tradiional; plant melifer
Denumire tiinific/Familie: Ajuga reptans/

Lamiaceae (Labiatae)
Denumire popular: vineri
Organe subterane: rizom scurt, oblic, din care
pornesc stoloni înrdcinai la noduri
Tulpina aerian: înlime pân la 40 cm,
simpl, proas la vârf
Flori: albastre-azurii (rar roz-pal)
Ecologie: mezofil-mezohidrofil, tolerant la pH i
temperatur
Rspândire: întâlnit din zona stepei pân în cea
montan, în pajiti, tufriuri, margini de pdure
Aspecte privind cultura, întreinerea: prefer soluri
bine aprovizionate cu ap; f. bun ca specie pt. covor vegetal; înmulirea prin desprirea
plantelor primvara
Alte utilizri: plant medicinal, cu utilizri terapeutice în medicina uman i veterinar
Denumire tiinific / Familie: Akebia quinata/ Lardizabalaceae

Denumire popular: -
Habitus, durat de via: lian (plant urctoare)
Tulpina aerian: înlime pân la 10 m,
volubil
Frunze:cu 3-5 foliole
Flori: purpurii, înflorire de primvar
(IV-V)
Rspândire: plant originar din estul Asiei
Aspecte privind cultura, întreinerea:prefer locuri
însorite, soluri bine drenate; nu tolereaz uor s fie
deranjat; se poate înmuli prin semnat (toana sau
primvara), prin butai (prelevai vara)
Denumire tiinific / Familie: Albizia

julibrissin/ Mimosaceae
Denumire popular: -
Habitus, durat de via: arbust - arbore
Tulpina aerian: înlime pân la
12 m
Frunze:compuse; decorative vara
Flori: alb-roz, cu numeroase stamine
Rspândire: specie originar din Asia de SV
Aspecte privind cultura, întreinerea: este
bine a fi amplasat lâng perei cu orientare
sudic sau vestic; necesit soare i soluri bine
65
drenate; în zonele mai reci se recomand plantarea primvara mai târziu; se înmulete prin
semine, semnate toamna
Denumire tiinific / Familie: Alcea

rosea / Malvaceae
Denumire popular: Nalba de grdin
Habitus, durat de via: plant
erbacee, peren
Organe subterane: rdcina
crnoas, fusiform, ramificat
Tulpina aerian: înlime 1-3 m,
simpl, dispers-proas
Frunze: palmate, cu 5-7 lobi,
aspru-proase
Flori: solitare, purpurii, roii, roz,
albe
Rspândire: plant originar din Asia Mic
Aspecte privind cultura, întreinerea: cerine moderate fa de umiditate, vegeteaz bine pe
soluri bogate, afânate, bine drenate; crete bine în plin soare, dar suport semiumbrirea; în
staiuni adpostite; înmulirea prin semine la sfâritul verii sau primvara; sensibil la rugin.
Alte utilizri: în industria alimentar – din petale se extrag colorani; frunzele i florile au
utilizri în medicin
Denumire tiinific / Familie: Centaurea cyanus/Asteraceaea (Compositae)

Denumire popular Albstrele
Habitus, durat de via:
erbacee, anual
Caractere morfologice:
Rdcina fusiform. Tulpina
înalt pân la 100 cm, simpl
sau ramificat. Frunzele
liniare, cu peri mtsoi,
alburii. Florile albastre
grupate în calatidii terminale.
Perioada de înflorire: VII-IX.
Fructe – achene cu papus.
Ecologie: specie xeromezo- mezofil
Rspândire: plant cosmopolit, întâlnit în regiunea de câmpie i deal (z. de step - subetaj
fag)
Aspecte privind cultura: înmulire prin semine. Crete bine în plin soare i în diferite
substraturi, chiar mai srace în elemente nutritive, dar bine drenate.
66
ANEXA 5
INFORMATIV
DICIONAR DE TERMENI BOTANICI
A. Ecologia speciilor
Umiditate (sol + aer)
Specii:
x xerofile: se pot dezvolta în condiii de umiditate redus în aer i sol;
x mezofile: se dezvolt pe soluri bine aprovizionate cu ap, reavne –
reavn-jilave i în condiii de umiditate suficient în aer;
x higrofile: se dezvolt pe soluri umede, dar fr ca apa s stagneze,
reavn – jilave, reavn – umede; de asemenea, în aer necesit condiii de
umiditate;
x helofile: se dezvolt pe soluri îmbibate cu ap, înmltinite;
x eurifile: sunt adaptate oscilaiilor mari ale regimului de umiditate care,
adesea, este alternant .
Troficitatea solului (gradul de aprovizionare în elemente nutritive)

Specii:
x megatrofe: se dezvolt pe soluri cu troficitate foarte ridicat;
x eutrofe: necesit soluri cu troficitate mare;
x mezotrofe: necesit soluri cu o troficitate mijlocie;
x oligotrofe: se dezvolt pe soluri srace;
x euritrofe : indiferente la gradul de troficitate al solului.
Temperatura medie anual

Specii:
x hekistotermofile: adaptate unor temperaturi foarte sczute; media anual: -
2,5oC; -0,5oC;
x psihrotermofile: adaptate s creasc în condiii de frig; media anual: -0,5oC
+ 2oC;
x microtermofile: adaptate temperaturilor sczute; media anual: + 2oC +4oC;
x mezotermofile: cu cerine mijlocii fa de cldur; media anual: + 4,5oC
+7,5oC;
x subtermofile: cu cerine mijlocii spre mari fa de cldur; media anual: +
7,5oC +10,5oC;
x termofile: iubitoare de cldur; media anual: peste +10,5oC;
x euritermofile: cu cerine largi fa de cldur.
67
Lumin
Specii:
x heliofile: triesc în plin lumin; nu suport umbrirea;
x sciadofile: adaptate s creasc în condiii intensitate sczut a luminii; se
numesc i specii de umbr;
x heliosciadofile: cresc în lumin plin, dar pot tolera i umbrirea; numite i
plante de semiumbr;
x eurifotofile: tolerante atât fa de lumina plin, cât i fa de umbrire.
pH-ul solului
Specii:
x neutrofile: adaptate unui pH=7,2-6,8;
x foarte slab-slab acidofile: adaptate unui pH=6,8 – 6,0;
x moderat acidofile: adaptate unui pH=6,0 – 5,0;
x puternic acidofile: adaptate unui pH=5,0 – 4,5;
x foarte puternic acidofile: adaptate unui pH=4,5 – 4,0;
x excesiv i extrem acidofile: pe soluri cu sub pH=4,0;
x alcalinofile: adaptate unui pH peste 7,2;
x euriacidofile: au o larg amplitudine ecologic fa de reacia solului; sunt
numite i plante indiferente.
Alte caracteristici ecologice

Specii:
x calcifile (calcicole): se dezvolt pe soluri cu un coninut ridicat în cationi de
Ca2+ calcifuge: se dezvolt pe soluri lipsite de cationi de Ca2+
x halofile: adaptate s creasc pe soluri saline, cu un coninut ridicat în cationi
de Na+ i Mg2+
x psamofile (arenicole): cresc pe soluri nisipoase;
x saxicole: cresc pe sau printre stânci.
B. Caracterizarea morfologic
¾ Habitus: înfiare, port, aspect exterior, general al unei plante; pot fi: plante
lemnoase – arbori, arbuti, subarbuti, liane sau plante erbacee; la unele
specii, prin ameliorare, s-au obinut cultivaruri (soiuri) cu port pitic (de talie mai
mic decât specia de baz), numite dwarf;
¾ Plante anuale: îi desfoar ciclul de via pe parcursul unui an; pot fi:
efemere – perioad de vegetaie foarte scurt (pân la 3 luni); anuale de var
– germineaz primvara, mor toamna i ierneaz sub form de semine;;
anuale de toamn (hibernante) – germineaz toamna, ierneaz sub forma
unei tulpini scurte cu frunze, fructific în primvara urmtoare iar în var mor;
¾ Plante perene: triesc mai muli ani fructificând în fiecare an; sunt: plantele
lemnoase; plantele erbacee cu organe subterane de depozitare a substanelor
68
de rezerv; plante erbacee cu rozete de frunze sau frunze reduse, protectoare

ale mugurilor situai deasupra solului;
¾ Rdcin tuberizat: tip de rdcin care depoziteaz substane de rezerv,
întâlnit la plante erbacee perene;
¾ Rdcini cu micoriz: tip de rdcini care formeaz asociaii cu anumite
ciuperci;
¾ Rizomi: tip de tulpin subteran care depoziteaz substane de rezerv,
caracteristic plantelor erbacee perene;
¾ Stoloni (soboli): tip de tulpin subteran care depoziteaz substane de
rezerv; la plante erbacee perene;
¾ Tuberculi: tip de tulpin subteran care depoziteaz substane de rezerv; la
plante erbacee perene;
¾ Bulbi: tip de tulpin subteran care depoziteaz substane de rezerv; la
plante erbacee perene;
¾ Bulbo-tubercul: tip de tulpin subteran care depoziteaz substane de
rezerv - la plante erbacee perene;
¾ Tulpin repent: tulpin târâtoare, înrdcinat la noduri;
¾ Tulpin plagiotrop: tulpini cu esut mecanic slab dezvoltat, din care cauz
stau culcate la pmânt;
¾ Tulpin volubil: tulpin rsucit în jurul unui suport (plante);
¾ Tulpin agtoare: tulpin care prezint cârcei cu ajutorul crora se prind de
alte plante (alt suport);
¾ Tulpin ascendent: tulpin cu cretere orizontal la baz, dup care se
ridic pe vertical;
¾ Cladodii, filocladii: tulpini, ramuri lite, uneori cu aspect de frunz, cu rol în
realizarea fotosintezei (plantele nu au frunze);
¾ Frunze alterne: prinse câte una la nodul lstarului (tulpinii);
¾ Frunze opuse: prinse câte dou la nodul lstarului (tulpinii);
¾ Frunze în verticil: prinse mai mult de dou la nodul lstarului (tulpinii);
¾ Frunze sesile: lipsite de peiol (codi);
¾ Frunze simple: cu limbul (lamina – p. lit) format dintr-o singur formaiune;
¾ Frunze compuse: cu limbul alctuit din mai multe formaiuni individuale,
numite foliole; pot fi penat-compuse – foliolele dispuse de o parte i de alta a
unei nervuri principale (rahis) sau palmat – compuse – foliolele pleac din
vârful peiolului i se rsfir asemntor degetelor deprtate de la palm;
¾ Frunze (foliole) întregi, serate, crenate: marginea limbului este întreag,
respectiv prezint dini ascuii sau rotunjii la vârf;
¾ Frunze lobate, fidate, partite, sectate: marginea limbului prezint incizii
(adâncituri) care ptrund ¼, ½, ¾, respectiv 4/4 din limb;
¾ Stipele, ochree, urechiue, ligul: serie de componente ale frunzei, prezente
la baza acesteia, caracteristice anumitor grupe de plante;
¾ Frunze penate, palmate: frunze cu nervurile ramificate penat, respectiv
palmat;
¾ Periant, perigon: tipuri de înveli floral;
69
¾ Sepale, petale, tepale: elemente componente ale înveliului floral;

¾ Spic, ament, racem, corimb, umbel, capitul, antodiu, spadice, panicul:
tipuri de grupri de flori = inflorescene;
¾ Folicul, pstaie, silicv, silicul, capsul: tipuri de fructe cu peretele uscat
la maturitate, care se desfac i îi împrtie seminele;
¾ Achen, cariops, monosamar, disamar: tipuri de fructe cu perete uscat
la maturitate, care se rspândesc o dat cu seminele;
¾ Bac, drup, poam, polidrup: tipuri de fructe cu peretele crnos la
maturitate.
70
ANEXA 6
INFORMATIV
EVALUARE CONSUMURI SUPLIMENTARE DE MATERIALE

PENTRU STRUCTURA ACOPERIULUI
Exemplele urmresc s pun în eviden sporurile de materiale care rezult ca urmare a

amenajrii unui acoperi verde pe planeul ultimului nivel.
Exemplele au în vedere numai evidenierea efectelor sporului încrcrii permanente (gav -
greutatea substraturilor de cultur i a vegetaiei) pentru diferite valori ale încrcrii de
exploatare.
Suplimentul de încrcare este considerat pentru cele trei categorii de vegetaie
x Vegetaie extensiv : gav = 1,50 kN/m2
x Vegetaie semi-intensiv : gav = 2,50 kN/m2
x Vegetaie intensiv: gav = 7,50 kN/m2
Încrcrile utile uniform distribuite pe acoperiuri s-au luat cu valorile stabilite prin Anexa
Naional SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 dup cum urmeaz:
a, Acoperiuri inaccesibile, exceptând întreinerea i reparaiile normale
- încrcare uniform distribuit qk = 0,75 kN/m2 pentru acoperiuri cu panta 1:20
b, Acoperiuri accesibile cu ocuparea dup categoriile de funciuni principale ale cldirii:
- Cldiri de locuit
- Cldiri de birouri
2
* încrcare uniform distribuit pe planeu qk = 2,5 kN/m
Gruparea încrcrilor s-a luat în conformitate cu reglementarea tehnic CR 0.
Pentru acoperiurile verzi, în gruparea de încrcri pentru situaia de proiectare
permanent, încrcarea de proiectare uniform distribuit s-a calculat cu relaia
pav = 1,35 (gn + gav) + 1,5qk
unde
x gn este greutatea permanent uniform distribuit a acoperiului, înclusiv straturile de
termo-hicroizolaie i protecia acestora;
x gav este greutatea unitar a straturilor acoperiului verde determinat conform
6.3.1.1.
71
1. Planeu din beton armat monolit 6,00 x 6,00 m
Figura Ex.1. Schema planeului

Calculul s-a fcut considerând:
x grosimea plcii hpl = 18 cm (hpl # L/35)
x acoperirea cu beton a = 2,0 cm
x greutatea caracteristic total gn = 6,5 kN/m2 (inclusiv straturile de termo-hidroizolaii
i protecia acestora).
Pentru valorile gav i qk menionate mai sus, încrcarea de proiectare uniform distribuit
(pav în kN/m2) în ipotezele studiate este dat în tabelul urmtor (valori rotunjite)
Tabelul Ex.1
Greutatea acoperiului Încrcarea util pe acoperi qk(kN/m2)
verde (kN/m2) 0.75 1.50 2.50
0,0 (acoperi normal) p10 9,9 p20 11,0 p30 12,5
1,5 p11 11,9 p21 13,1 p31 14,6
2,5 p12 13,3 p22 14,4 p32 15,9
7,5 p13 20,0 p23 21,2 p33 22,7
Calculul planeului s-a fcut pentru trei condiii de rezemare a plcilor pe contur:
I. Plac cu continuitate pe toate patru laturile (A)
II . Plac cu continuitate pe trei laturi (B)
III. Plac cu continuitate de dou laturi (C)
Materiale:
x Beton C16/20
x Oel categoria de rezisten 2, Clasa de ductilitate B sau C, conform prevederilor
reglementrilor aplicabile în vigoare.
72
1.1. Calculul plcilor
Armturile rezultate, în câmp i pe reazem sunt date în tabelele urmtoare:
Placa tip "A"

Tabelul Ex.2
Incrcare Ac (cm2/m) pc % Ac Ar (cm2/m) pr % Ar
p10 1,55 0,09 --- 3,28 0,19 ---
p11 1,79 0,10 +14% 3,96 0,23 +18%
p12 2,00 0,12 +28% 4,44 0,26 +33%
p13 3,04 0,19 +96% 6,81 0,40 +107%
p20 1,66 0,09 ---- 3,65 0,21 ----
p21 1,98 0,11 +18% 4,37 0,26 +17%
p22 2,18 0,13 +30% 4,83 0,28 +30%
p23 3,23 0,19 +93% 7,25 0,43 +95%
p30 1,89 0,11 ---- 4,17 0,25 ----%
p31 2,21 0,13 +14% 4,90 0,29 +12%
p32 2,41 0,14 +25% 5,35 0,32 +23%
p33 3,47 0,20 +80% 7,79 0,46 +79%
Sporurile armturilor (Ac i Ar) din tabelul Ex.2 sunt reprezentate grafic în diagramele din
figura Ex.2. În aceste diagrame în abscis s-au luat valorile încrcrilor utile pe planeu (qk
în kN/m2).
2 2.25
1.75 2
1.5 1.75
normal 1.5 normal
1.25
gav=1.5 1.25 gav=1.5
1
1
0.75 gav=2.5 0.75 gav=2.5
0.5 0.5
gav=7.5 gav=7.5
0.25 0.25
0 0
0.75 1.5 2.5 0.75 1.5 2.5
Figura Ex.2. Sporul de armturi pentru placa "A"
Pentru acoperiul normal, în ipoteza de încrcare p10 s-au ales armturile:
x Câmp 76/m Ac = 1,98 cm2/m
x Reazem 78m Ar = 3,50 cm2/m
i au rezultat urmtoarele cantiti de oel pentru placa "A"
x Oel pentru armare în câmp : Gc # 112 kg/plac
x Oel pentru armare pe reazem : Gr # 100 kg/plac
Consumul total de oel pentru o plac tip "A" este 212 kg ceea ce înseamn 5,9 kg/m2 (în
aceast cantitate nu sunt cuprinse suprapunerile, înndirile ,etc).
Cu valorile sporurilor identificate în tabelul Ex.2 rezult sporul consumului de oel cu
valorile din tabelul Ex.3.
73
Tabelul Ex.3
Incrcare Ac Gc (kg) Ar Gr(kg) Gtot(kg) Gtot/m2 Gtot(kg)
p10 --- 112,0 --- 100,0 212,0 5,90 ----
p11 +14% 128,0 +18% 118,0 246,0 6,80 34,0
p12 +28% 143,0 +33% 133,0 276,0 7,70 64,0
p13 +96% 220,0 +107% 207,0 427,0 11,9 215,0
p20 +6% 119,0 +9% 109,0 228,0 6,30 16,0
p21 +26% 141,0 +31% 131,0 272,0 7,60 60,0
p22 +39% 156,0 +44% 144,0 300,0 8,30 88,0
p23 +106% 231,0 +117% 217,0 448,0 12,4 236,0
p30 +20% 134,0 +25% 125,0 259,0 7,20 47,0
p31 +41% 158,0 +47% 147,0 305,0 8,5 93,0
p32 +54% 172,0 +60% 160,0 332,0 9,20 120,0
p33 +122% 248,0 +133% 233,0 481,0 13,4 269,0
Placa tip "B"
Tabelul Ex.4
Incrcare Ac (cm2/m) pc % Ar1 (cm2/m) pr1 % Ar2 (cm2/m) pr2 %
p10 1,69 0,10 4,41 0,26 3,28 0,19
p11 2,05 0,12 5,33 0,31 3,96 0,23
p12 2,29 0,13 6,00 0,36 4,40 0,26
p13 3,59 0,21 9,26 0,55 6,81 0,40
p20 1,89 0,11 4,92 0,29 3,65 0,21
p21 2,26 0,13 5,90 0,35 4,37 0,26
p22 2,48 0,14 6,52 0,39 4,83 0,28
p23 3,70 0,22 9,87 0,59 7,25 0,43
p30 2,15 0,12 5,62 0,33 4,17 0,25
p31 2,52 0,15 6,62 0,39 4,90 0,29
p32 2,57 0,15 7,25 0,43 5,35 0,32
p33 3,97 0,23 10,6 0,63 7,79 0,46
Placa tip "C"
Tabelul Ex.5
Incrcare Ac (cm2/m) pc % Ar (cm2/m) pr %
p10 2,25 0,13 4,98 0,29
p11 2,71 0,16 6,04 0,36
p12 3,04 0,18 6,79 0,40
p13 4,63 0,27 10,53 0,63
p20 2,50 0,15 5,62 0,33
p21 2,99 0,17 6,68 0,40
p22 3,30 0,19 7,39 0,44
p23 4,92 0,29 11,23 0,67
p30 2,85 0,17 6,36 0,38
p31 3,44 0,20 7,50 0,45
p32 3,65 0,21 8,22 0,49
p33 5,29 0,31 12,12 0,72
74
2.25
2
1.75
1.5 normal
1.25 gav=1.5
1
0.75 gav=2.5
0.5
0.25 gav=7.5
0
0.75 1.5 2.5
Figura Ex.3. Sporul de armturi pentru placa "C"
Comentarii
Din examinarea graficelor de mai sus, în corelare cu valorile procentelor de armare din
casetele poate, rezult urmtoarele:
x Pentru acoperiurile cu vegetaie extensiv (gav = 1,5 kN/m2) sporul teoretic de
armtur fa de acoperiul normal este de circa 10÷12%; în multe cazuri acest spor
poate fi mult mai mic datorit faptului c armarea efectiv se stabilete în funcie de
sortimentul barelor i de necesitatea uniformizrii armturilor din considerente
constructive (numrul de bare pe 1 ml).
x Pentru acoperiurile cu vegetaie semi-intensiv (gav = 2,5 kN/m2) sporul teoretic
de armtur este de circa 25%; dar sporul real poate fi mai mic cu câteva procente
din considerentele artate mai sus
2
x Pentru acoperiurile cu vegetaie intensiv (gav = 7.5 kN/m ) rezultatele calculelor i
graficul arat un spor teoretic care poate conduce la dublarea consumului de oel în
raport cu acoperiul normal. În acelai timp procentele de armare pentru
momentele negative (de continuitate pe reazeme) depesc cu mult valoare p #
0,5% care este considerat optim pentru plcile armate cu oel categoria de
rezisten 2, Clasa de ductilitate B sau C, conform prevederilor reglementrilor
aplicabile în vigoare.
x Pentru aceste valori ale procentelor de armare exist riscul deschiderii fisurilor peste
limitele admisibile (care depind de condiiile concrete de exploatare). În consecin
pentru aceast categorie de încrcri este recomandabil ca grosimea planeelor
curente s fie sporit cu 10÷15% pentru ca procentele de armare s rmân
0,50%. Aceast situaie se refer în special la plcile de col ale planeelor (plcile
notate tip "C").
x Exemplificativ, în tabelul urmtor sunt date valorile armturilor i ale procentelor de
armare pentru o plac tip "C" cu încrcare corespunztoare vegetaiei intensive
pentru care s-a luat grosimea sporit hpl = 20 cm.
Tabelul Ex.6
2
Incrcare Ar (cm /m) pr %
p10 4,37 0,21
p13 9,14 0,45
p20 4,87 0,24
p23 9,74 0,48
p30 5,56 0,27
p33 10,48 0,52
75
x Pentru toate tipurile de vegetaie, sporurile relative ale consumurilor scad odat cu
creterea încrcrii utile pe planeu.
1.2. Calculul grinzilor planeului
Încrcrile pe grinzile interioare ale planeului sunt date în tabelul Ex.7 împreun cu
momentele încovoietoare considerate egale în câmp i pe reazem
pL2
Mc Mr # 2,6 p
14
Calculul armturilor s-a fcut considerând grinda cu dimensiunile 30 × 60 cm (fr aportul
plcii la momentele pozitive)
Tabelul Ex.7
Incrcare Incrcare Momente
Aa p% p%
pe plac pe grind încovoietoare
p10 9,9 2,97 7,72 4,67 0,27 1,00
p11 11,9 3,57 9,28 5,65 0,33 1,22
p12 13,3 3,99 10,37 6,35 0,37 1,36
p13 20,0 6,09 15,83 9,95 0,58 2,14
p20 11,0 3,30 8,58 5,21 0,30 1,00
p21 13,1 3,93 10,21 6,24 0,37 1,23
p22 14,4 4,32 11,23 6,90 0,40 1,33
p23 21,2 6,36 16,53 10,74 0,61 2,03
p30 12,5 3,75 9,75 5,95 0,35 1,00
p31 14,6 4,38 11,38 7,00 0,41 1,16
p32 15,9 4,77 12,40 7,66 0,49 1,39
p33 22,7 6,81 17,70 11,24 0,66 1,88
Dac pentru cazul încrcrii p10 se adopt armarea în câmp i pe reazem cu

Aac = Aar = 314 oel categoria de rezisten 2 = 4,62 cm2, consumul de oel în armturile
longitudinale pentru o travee intermediar va fi Garm #32,7 kg/travee. În mod corespunztor
variaz i cantitatea de armtur transversal.
Considerând iari ca reper situaia de încrcare p10 sporul cantitii de oel pentru o travee
intermediar rezult din tabelul Ex.8.
Tabelul Ex.8
Garm
Incrcare Aa Aa
(travee)
pe grind
cm2 % kg
p10 4,67 --- ---
p11 5,65 +21,0% +6,90
p12 6,35 +36,0% +11,8
p13 9,95 +113,0% +37,0
p20 5,21 +12,0% +3,90
p21 6,24 +34,0% +11,1
p22 6,90 +48,0% +15,7
p23 10,74 +130,0% +42,5
p30 5,95 +28,0% +9,2
p31 7,00 +50,0% +16,5
p32 7,66 +64,0% +20,9
p33 11,24 +141,0% +46,1
76
Not. Armarea propus nu a luat în considerare cerinele specifice solicitrilor seismice (procentul minim de
armare pentru reazeme).
Comentarii.
x Variaia sporului de armturi longitudinale urmeaz tendina sporului de armturi din

plac.
x Pentru acoperiurile cu vegetaie intensiv sporul procentelor de armare este
foarte mare i sugereaz necesitatea sporirii înlimii grinzilor.
x În cazul în care planeul face parte dintr-o structur cu perei portani (din beton
armat sau din zidrie) sporurile de încrcare aduse pe pereii structurali nu necesit
consumuri suplimentare pentru perei.
2. Acoperi metalic cu travee t = 6,00 m
S-a examinat variaia consumului de oel pentru pane.

Variaia consumului de oel s-a evaluat în urmtoarele condiii:
x Greutatea proprie a acoperiului gn = 1,0 kN/m2
x Încrcarea de exploatare qk = 0,75 kN/m2 (acoperi necirculabil)
x Încrcarea din substraturi i vegetaie:
- vegetaie extensiv : gav = 1,50 kN/m2
- vegetaie semi-intensiv : gav = 2,50 kN/m2
Încrcarea total pentru situaia de proiectare permanent este
x pa = 1,35 × 1,0 + 1,50 × 0,75 # 2,50 KN/m2 (acoperi normal)
x pb = 1,35 ×(1,0 + 1,50) + 1,50 × 0,75 = 4,50 kN/m2 (acoperi cu vegetaie
extensiv)
x pc = 1,35 × (1,0 + 2,5) + 1,50 × 0,75 = 5,85 kN/m2 (acoperi cu vegetaie semi -
intensiv)
Materiale
x Oel categoria de rezisten 2, cu R = 300 N/mm2 = 3000 daN/cm2
Condiia de rigiditate
x fcalc 0,005 L = 3,0 cm
S-a considerat c panele sunt dispuse la d = 1,5 m
Au rezultat urmtoarele valori ale consumului de oel
Tabelul Ex.9
Incrcare M Wnec Inec gpana
Profil g %
kN/m kN.m cm3 cm4 kg/m
pa = 3,75 16,8 56,0 960 I 16 17,9 ----
pb = 4,50 30,4 101,3 1728 I 20 26,3 +47%
pc= 5,85 39,6 132,0 2246 I 22 31,1 +74%
77
Comentarii.
x Valorile din tabel confirm creterea important a consumului de oel provenit din
încrcarea suplimentar adus de straturile de vegetaie în cazul acoperiurilor
metalice.
x Dimensionarea a rezultat din cerina de rigiditate. Este posibil ca folosind alte tipuri
de pane (pane cu zbrele, de exemplu, cu randament secional superior), s rezulte
sporuri de consumuri mai mici.
78
ANEXA 7
INFORMATIV
DETALII DE ALCTUIRE INCLUZÂND ALCTUIREA PROTECIEI VERZI

(este obligatorie punerea acestora de acord cu detaliile propuse de productorii de sisteme
de acoperiuri verzi)
A. detalii de câmp
Figura 1 - Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant în alctuire invers

(hidroizolaie cu rol i de barier contra vaporilor i termoizolaie cu rol i de protecie a
hidroizolaiei).
În aceast soluie termoizolaia se realizeaz exclusiv din plci de polistiren extrudat.

Peste ele se prevede un strat de aerare cu rol de îndeprtare a umiditii din alctuirea
substratului, pentru a nu se diminua performanele termice ale stratului de polistiren.
Tipul specific de produs pentru asigurarea funciunii de drenare i de retenie a apei
reprezint i o barier împotriva rdcinilor.
Peste stratul filtrant – i înfurate în acesta – sunt canalele de preluare a apei din substrat
i conducerea ei ctre dispozitivele pluviale.
79
Figura 2 - Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant în alctuire „clasic”
În funcie de tipul termoizolaiei (rezistent mecanic, elastic sau compresibil) apa poate
fi simpl sau armat (este armat în cazul termoizolaiilor compresibile). În cazul apelor
armate este obligatorie prevederea unui strat de difuzie-decompresiune-compensare1 peste
ap, pentru eliminarea vaporilor din spaiul dintre bariera contra vaporilor i hidroizolaie.
Dac nu se precizeaz în mod explicit prin specificaia tehnic a hidroizolaiei c aceasta
rezist i la aciunea rdcinilor, se va dispune o barier împotriva rdcinilor de sine
stttoare.
Exist membrane hidroizolante care asigur atât funciunea de difuzie-decompresiune-
compensare cât i pe cea de barier împotriva rdcinilor, pe lâng cea implicit de
hidroizolaie.
reprezint i o barier împotriva rdcinilor.
i conducerea ei ctre dispozitivele pluviale.
1
Se insist în utilizarea termenului difuzie-decompresiune-compensare deoarece în aceast poziie specific, stratul de
difuzie mai îndeplinete i alte funciuni: realizeaz o echilibrare a presiunii vaporilor de ap între interior i exterior –
decompresiune - i realizeaz o separare între straturile de sub hidroizolaie i hidroizolaie, care este mai expus aciunii
agenilor de mediu, permiând astfel compensarea micrii acesteia fa de suport.
80

Stratul de difuzie de sub bariera contra vaporilor se prevede întotdeauna atunci când
umiditatea relativ a aerului interior este >60% i întotdeauna peste betoane de pant.
Acesta s-ar mai putea prevedea dac structura termo-hidroizolant se realizeaz în
anotimp ploios sau dac se estimeaz c în urmtorul sezon rece cldirea nu va fi înclzit,
pentru eliminarea în exterior a umiditii din construcie.

stttoare.
hidroizolaie.

reprezint i o barier (suplimentar) împotriva rdcinilor i un strat de aerare în acelai
timp.
În cazul utilizrii acestor produse din materiale plastice, de tip „cofraj de ou” nu este
nevoie de prevederea de conducte de colectare a apei i de conducere spre dispozitivele
de scurgere.
81
Optarea pentru un strat drenant din material granular este posibil dar trebuie avut în
vedere proveniena materialului granular, dat fiind faptul c pietriul de râu trebuie splat
(seminele purtate de vânt pot încoli i apare vegetaie acolo unde nu este recomandat) iar
produsele pe baz de betoane sau calcare pot colmata scurgerile pluviale.
82
Figura 5 - Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant

cu termoizolaia sub betonul de pant
alctuire posibil în cazul plcilor termoizolante compresibile sau
– nearmând stratul de beton de pant –
în cazul plcilor termoizolante rezistente de mari dimensiuni

stttoare.

hidroizolaie.

reprezint i o barier (suplimentar) împotriva rdcinilor.
i conducere a ei ctre dispozitivele pluviale.
83
Figura 6 - Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant cu alctuire ventilat
Alctuire pentru acoperiuri verzi de tip extensiv, cu substrat cu grosime mic.
În acest caz se utilizeaz plci cu rol drenant din materiale uoare i posibil cutii care includ
toate componentele alctuirii verzi (vegetaie, substrat, strat filtrant, strat drenant, barier
contra rdcinilor).
Termoizolaia trebuie s fie uoar i s nu necesite prevederea altor straturi grele

deasupra (ape diverse).
Se recomand prevederea explicit a barierei contra rdcinilor i posibil i a stratului de

aerare, dat fiind suportul (astereala) realizat din material putrescibil. Funciunea de
eliminare a eventualei umiditi stagnante pe hidroizolaie se poate realiza i dac
elementul de drenare are faa inferioar riflat.
84
Figura 7 - Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant pe structur din lemn.

Panta versantului este, în cazul de fa, >150

stttoare.

hidroizolaie.
contra rdcinilor).
Termoizolaia trebuie s fie uoar i s nu necesite prevederea altor straturi grele

deasupra (ape diverse).
Peste substrat se prevede o reea anti-alunecare (antieroziune) cu rolul stabilizrii

substratului pe versant pe perioada consolidrii stratului de vegetaie.
85
Figura 8 - Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant pe structur metalic

stttoare.

hidroizolaie.
contra rdcinilor).
86
B. racordare cu aticul
Figura 9 - Alctuire termo-hidroizolant pe suport din beton armat
Alctuirea termo-hidroizolant se realizeaz conform reglementrilor tehnice aplicabile în

vigoare cu ridicarea straturilor de termoizolaie, a celor de difuzie i a hidroizolaiei pe atic.
Stratul filtrant se ridic pân la limita superioar a substratului.
Perimetral, se prevede un strat din agregate minerale (32/64mm), de minimum 50cm, din
considerente de securitate la incendiu.
Între substrat i elementul perimetral de pietri exist un opritor perforat, îmbrcat de

asemenea cu material filtrant.
87
Perimetral, se prevede un strat de pietri splat (32/64mm) sau dale prefabricate, de

minimum 50cm, din considerente de securitate la incendiu.

88
Exist posibilitatea colectrii apelor pluviale în zona din apropierea aticului, pentru a nu
întrerupe continuitatea suprafeei de vegetaie.
Perimetral, se prevede un strat de pietri (splat) sau dale prefabricate, de minimum 50cm,
din considerente de securitate la incendiu.

89
Figura 12 - Alctuire termo-hidroizolant pe suport metalic
Alctuire pentru acoperiuri verzi de tip extensiv.
Cu cât dispozitivul de scurgere a apelor pluviale este mai departe de atic, rezolvarea este
(probabil) mai sigur, existând posibilitatea fizic de racordare a straturilor în mod corect.
Dispozitivele de scurgere a apelor pluviale au dimensiunile corespunztoare pentru ca faa

capacului s ajung la faa stratului drenant.
Este obligatoriu ca toate accesoriile s fie achiziionate de la acelai productor de sisteme

de acoperiuri verzi, pentru a nu exista incompatibiliti între componente.
90
C. racordarea cu un perete supraînlat

vigoare, cu ridicarea straturilor de termoizolaie, a celor de difuzie i a hidroizolaiei pe
perete (cu minimum 30cm de la cota hidroizolaiei sau cu minimum 10cm de la finit).
Perimetral, se prevede un strat de pietri (32/64mm) sau dale prefabricate montate uscat,
de minimum 50cm, din considerente de securitate la incendiu.

91

vigoare cu ridicarea straturilor de termoizolaie, a celor de difuzie i a hidroizolaiei pe
perete (cu minimum 30cm de la cota hidroizolaiei sau cu minimum 10cm de la finit).
Perimetral se prevede o suprafa de minimum 50cm, realizat cu dale prefabricate

montate uscat, din considerente de securitate la incendiu.
Între dalele prefabricate i hidroizolaie trebuie prevzut un rost de micare de minimum
20mm.
Hidroizolaia care se ridic pe perete trebuie s fie rezistent la aciunea radiaiilor UV i a
IR, sau trebuie protejat corespunztor.
În loc de agraf i protecia metalic se pot prevedea alte sisteme pentru protecia
straturilor care se ridic pe perete (elemente prefabricate încastrate, reborduri turnate .a.)

92
Figura 15 - Alctuire termo-hidroizolant pe suport din tabl cutat
Între structura metalic i elementul prefabricat de faad exist un rost de dilatare care va
fi tratat corespunztor, straturile de difuzie, termoizolaia, hidroizolaia, bariera contra
rdcinilor, stratul filtrant ridicându-se corespunztor pe perete.
Bariera contra vaporilor preia rostul de dilatare.
93
Figura 16 - Alctuire termo-hidroizolant pe planeu din lemn
Fiind o structur „uoar” este necesar ca i structura termo-hidroizolant s fie uoar,

adic termoizolaia trebuie s fie eficient (ca s nu fie nevoie de o grosime mare pentru
asigurarea performanei termice corespunztoare) i uoar.
Acelai lucru este valabil pentru straturile care constituie structura „verde”: stratul drenant
trebuie s fie uor i – preferabil – s includ i alte funciuni: barier contra rdcinilor,
retenie de ap, strat filtrant, suport pentru substrat. Tipul de acoperi verde pe care îl
suport rezonabil din punct de vedere tehnic i economic planeul din lemn, este acoperiul
în sistem extensiv.
94
Figura 17 - Racordare cu un perete supraînlat transversal pe pant
Fiind structuri diferite – arpanta de lemn i peretele din zidrie sau beton (în detaliul
prezentat), este necesar asigurarea micrii independente a celor dou structuri i deci
rezolvarea cu msuri de compensare a micrii în zona de racordare a celor dou sisteme
constructive.
Hidroizolaia i bariera împotriva rdcinilor se ridic peste limita stratului drenant cu

minimum 15cm.
Stratul drenant de pietri splat (32/64mm) din dreptul racordrii, de minim 50cm, este
prevzut ca msur de asigurare împotriva incendiului. Pentru acoperiuri cu panta d 50
este suficient pietriul de râu; pentru pante pân la 200 se prevede pietri mrgritar (pietri
spart)
Fiind un acoperi cu panta >150 stabilizarea versantului plantat este asigurat prin
dispunerea unei reele antieroziune peste substrat.
95
D. Racordri marginale
Figura 18 - Alctuire termo-hidroizolant pe suport din beton armat,

cu scurgere exterioar
În cazul alctuirilor cu scurgere exterioar, se prevede marginal un profil perimetral de

scurgere a apei, cu perforaii, pentru a asigura scurgerea apei curate în jgheab.
Dalele prefabricate (dac exist) se monteaz pe pietri splat, pentru a împiedica
înfundarea jgheabului cu nisip, sau pe balast dac stratul filtrant se ridic pân imediat sub
cota finitului pardoselii.
96
E. relaia cu alte pardoseli exterioare ale învelitorii

(acoperiuri verzi semi-intensive sau intensive)
Figura 19 - Teras grdin intensiv – relaia cu aleile pietonale
Atât stratul drenant cât i bariera contra rdcinilor sunt continui pe toat suprafaa,
indiferent de tipul de protecie a hidroizolaiei: dale sau grdin.
Racordarea între cele dou zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate,
eventual prevzute în interior cu strat filtrant.
Elementele prefabricate depesc ca înlime cu minimum 30mm suprafaa exterioar a
substratului, împiedicând astfel ca în cazul unei ploi puternice sau grindini s se împroate
cu noroi dalajul.
97
Figura 20 - Teras grdin – relaia cu aleile pietonale
Racordarea între cele dou zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate,
eventual prevzute în interior cu strat filtrant.
cu noroi dalajul.
98
Figura 21 - Teras grdin – relaia cu aleile pietonale
Racordarea între cele dou zone se face prin intermediul unor elemente prefabricate. Dac
prefabricatul respectiv este realizat din beton armat sau alte produse prin care nu pot trece
firele de nisip sau pmântul fin, nu mai este nevoie de prevederea stratului filtrant.

cu noroi dalajul.
Pardoseala supraînlat se prevede numai dac pe terasa grdin respectiv este avut
în vedere o o circulaie uoar.
99
Figura 22 - Relaia teras grdin – loc de joac pentru copii
Protecia hidrofug a termoizolaiei se justific numai în cazul termoizolaiilor compresibile,

peste care se prevede ap armat, ca msur de împiedicare a ptrunderii umiditii din
ap în termoizolaie.
Se asigur continuitatea straturilor definitorii ale alctuirii „verzi”: barier contra rdcinilor,
strat drenant.
Stratul filtrant se prevede numai acolo unde este prevzut substratul pentru vegetaie, fiind
legat exclusiv de acesta.
100
E. relaia cu receptorii pluviali (scurgeri interioare)
Figura 23 - Relaia teras grdin – receptori pluviali
În cazul receptorilor pluviali se urmresc urmtoarele trei aspecte:

1. cota finit a substratului trebuie s coincid cu cota grtarului receptorului pluvial (cu
alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie s depeasc finitul alctuirii verzi)
2. hidroizolaia se racordeaz la receptorul pluvial conform prevederilor reglementrii
tehnice privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri
3. gâtul (care are înlimea substratului) receptorului pluvial trebuie înfurat în strat
filtrant, pentru împiedicarea ptrunderii particulelor fine din substrat, sau… (a se
vedea detaliul urmtor)
Fiind vorba despre o alctuire termo-hidroizolat invers, se evideniaz prevederea

stratului de aerare peste termoizolaie.
101

alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie s depeasc finitul alctuirii verzi).
tehnice privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri.
3. relaia între substrat i gâtul receptorului pluvial (care are înlimea substratului)
poate fi fcut ridicând stratul filtrant la limita substratului i prevzând de jur
împrejurul gâtului un strat drenant din pietri de râu splat sau pietri mrgritar
(spart).
Stratul drenant este realizat din plci care asigur i retenia apei.
102

alte cuvinte receptorii pluviali nu trebuie s depeasc finitul alctuirii verzi).
3. relaia între substrat i gâtul receptorului pluvial (care are înlimea substratului)
poate fi fcut ridicând stratul filtrant la limita substratului i prevzând de jur
împrejurul gâtului un strat drenant din pietri de râu splat sau pietri mrgritar
(spart).
Stratul drenant este realizat din agregate minerale (nu rezultate din prelucrarea betonului
sau de natur calcaroas)
103

1. cota finit a substratului trebuie s coincid cu cota grtarului receptorului pluvial (
receptorii pluviali nu trebuie s depeasc finitul alctuirii verzi).
3. gâtul (care are înlimea substratului) receptorului pluvial se recomand s fie
înglobat într-un strat drenant din agregate splate (pietri de râu) sau sparte (pietri
mrgritar) iar substratul s fie separat de stratul drenant printr-un filtru
104
Receptorul pluvial poate avea un capac parafrunzar la cota finit a terasei-grdin i

filtrarea apei se poate face prin prevederea unui dren din agregate minerale (nu beton sau
minerale calcaroase).
Stratul filtrant se ridic pe vertical pân la limita superioar a substratului.
105
O rezolvare uor diferit (din punct de vedere al rezolvrii poziiei dispozitivului receptor de
ape pluviale i încadrare a sa în geometria poalei streinii i de relaie cu pazia) este cea în
care apa se scurge din receptor pe un lan.
Între dezavantajele acestei rezolvri (cu lan) se poate meniona faptul c în cazul ploilor
toreniale lanul, probabil, nu va face fa debitului de ap.
Racordarea cu un burlan cu cot în unghi de 600 sau 450 sau cu racordare curb ar putea
reprezenta o soluie mai potrivit pentru România.
106
F. Strpungeri prin învelitorile verzi
Figura 29 - Strpungere prin structura din beton armat
Protecia hidrofug a termoizolaiei se justific numai în cazul termoizolaiilor compresibile,

peste care se prevede ap armat, ca msur de împiedicare a ptrunderii umiditii din
ap în termoizolaie.

minimum 15cm.
Stratul drenant de pietri splat (32/64mm), din dreptul racordrii cu elementul care
strpunge învelitoarea, de minim 50cm, este prevzut ca msur privind securitatea la
incendiu. Stratul drenant este realizat din agregate splate (pietri de râu) sau sparte
(pietri mrgritar) iar substratul este separat de stratul drenant printr-un filtru.
Stratul filtrant se ridic pe vertical pân la limita substratului.
107
Figura 30 - Strpungere prin structura din lemn

minimum 15cm.
Bariera împotriva vaporilor se ridic i ea, pentru a împiedica apa rezultat din eventuale
condensuri s ajung în termoizolaie.
108
Figura 31 - Strpungere prin structura metalic

minimum 15cm.
Bariera împotriva vaporilor se ridic i ea, pentru a împiedica apa rezultat din eventuale
condensuri s ajung în termoizolaie.
109
G. Rosturi în câmpul învelitorii verzi
Figura 32 – Rosturi de dilatare
Rosturile de dilatare / tasare între cldiri sau tronsoane ale cldirilor se rezolv conform
reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare (compensatori).
Din punct de vedere al alctuirii verzi, în zona rostului se prevede un suport rezistent din
punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plci prefabricate minerale), care
sprijin pe elementul drenant i de retenie a apei. Aceste plci sunt acoperite cu stratul
filtrant, peste care se aplic substratul.
110
punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plci din mase plastice rezistente,
perforate sau plci metalice tratate anticoroziv), care sprijin pe elementul drenant i de
retenie a apei. Aceste plci sunt acoperite cu stratul filtrant.
111
Rosturile de dilatare / tasare între cldiri sau tronsoane ale cldirilor se rezolv conform
reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare (compensatori).
Aceast variant este mai avantajoas decât cele precedente din punct de vedere al
îndeprtrii apei din zona rostului.
punct de vedere mecanic pentru substrat (în acest exemplu plci prefabricate minerale),
care sprijin pe elementul drenant i de retenie a apei.
Aceste plci sunt acoperite cu stratul filtrant, peste care se aplic substratul.
112
punct de vedere mecanic pentru substrat (de exemplu plci din mase plastice rezistente,
perforate sau plci metalice tratate anticoroziv), care sprijin pe elementul drenant i de
retenie a apei. Aceste plci sunt acoperite cu stratul filtrant.
Acoperirea rostului poate avea un capac parafrunzar la cota finit a terasei-grdin i

filtrarea apei se poate face prin prevederea unui dren din agregate minerale (nu beton sau
minerale calcaroase).
Stratul filtrant se ridic pe vertical pân la limita superioar a substratului.
113
Figura 36 – Rost între dou cldiri cu structura din lemn
Suportul (planeul din lemn) fiind elastic, este necesar ca sub bariera contra vaporilor s se
prevad un strat flotant, de separare, care permite micarea suportului (astereala) fr ca
aceast micare s induc tensiuni (întindere, rupere) în bariera contra vaporilor.
arpanta din lemn fiind o alctuire uoar este necesar ca i alctuirea termo-hidroizolant
s fie uoar i s rspund cerinelor de izolare termic i de asemenea ca alctuirea
„verde” s fie uoar.
Astfel stratul drenant este realizat din plci din materiale plastice care asigur simultan i
funciunea de strat de retenie a apei i de barier contra rdcinilor.
Tipul de acoperi verde recomandat pentru construciile cu arpant din lemn este
acoperiul de tip extensiv. La panta t 200 prevederea unei reele (grile) bidirecionale
pentru stabilizarea versantului este esenial. Se poate prevedea peste substrat i o reea
contra eroziunii substratului versantului.
De jur împrejurul rostului se realizeaz stratul drenant din pietri splat sau pietri
mrgritar (32/64mm), de minimum 50cm.
114
Figura 37 – Racordare între o structur metalic i una din beton armat
Din punct de vedere al rezolvrii acoperiului verde nu exist elemente de noutate fa de
cele prezentate anterior.
115
H. Racord la luminator
Figura 38 – Racordare între un acoperi verde i un luminator
Hidroizolaia i bariera împotriva rdcinilor se racordeaz la luminator. Straturile de difuzie

se ridic, având bariera contra vaporilor ca strat de separare între ele, numai dac se
aerisesc în dreptul racordrii la luminator, ceea ce este puin probabil, date fiind problemele
de etanare împotriva apei care curge de pe luminator. Dac se aerisesc prin alte pri sau
prin deflectoare, straturile de difuziune i bariera contra vaporilor nu se ridic pe vertical.
De jur împrejurul luminatorului se prevede un strat de pietri de râu splat sau de pietri
mrgritar (32/64mm), cu lime de minimum 50cm.
Stratul filtrant se ridic pe vertical pân la limita finitului substratului.
116
I. Racordare cu fereastr
Figura 39 – Racordarea unui acoperi verde cu o fereastr
117
J. Racordare cu ferestre de mansard
Figura 40 – Racordarea unui acoperi verde

cu o fereastr de mansard
118
K. Rezolvri la streain
Figura 41 – Streain de timpan
Acolo unde nu sunt prevzute cutii cu vegetaie precultivat, poala este rezolvat cu
bordur din agregate minerale (32/64mm), cu opritor perforat pe care se ridic stratul
filtrant.
119
Figura 42 – Streain de poal
Acolo unde nu sunt prevzute cutii cu vegetaie precultivat, poala este rezolvat cu
bordur din agregate minerale (32/64mm), cu opritor perforat pe care se ridic stratul
filtrant.
120
Figura 43 – Streain de poal
Elementele de asigurare a stabilitii versantului de tip gril arat c panta învelitorii este
cuprins între 200 i 300.
121
L. Coame
Figura 44 – Rezolvri la coam
Asigurarea prelurii apelor pluviale se face prin jgheaburi / canale de scurgere i

direcionare ctre jgheabul de poal sau burlan, protejate împotriva colmatrii prin
înfurare în strat filtrant.
122
Toate membranele se petrec peste coame, fie c este vorba despre barier contra
vaporilor, hidroizolaie sau barier împotriva rdcinilor.
Se va avea în vedere direcia vântului dominant înainte de începerea montrii membranelor

i se va lucra inând cont de acest aspect.
123
Toate membranele se petrec peste coame, fie c este vorba despre barier contra
vaporilor, hidroizolaie sau barier împotriva rdcinilor.
La pante t 300 se utilizeaz covoare vegetale precultivate, în cutii care asigur drenaj,
retenie a apei i barier contra rdcinilor.
124
Figura 47 – Exemplu de rezolvare a unei alctuiri verzi extensive la coam,

în cazul unui acoperi într-o singur ap
La coam, ca i la poal i lateral, se prevede stratul de pietri splat în grosime de 50cm.

În funcie de pant se prevede stratul anti-alunecare.
125
Figura 48 – Exemplu de rezolvare a unei alctuiri verzi extensive la coam,

în cazul unui acoperi într-o singur ap
La coam, ca i la poal i lateral, se prevede stratul de pietri splat în grosime de 50cm.

În funcie de pant se prevede stratul anti-alunecare.
126
M. Dolii
Figura 49 – Rezolvri la dolii
La pante t 150 se utilizeaz reele din esturi pentru împiedicarea alunecrii substratului
pe pant (anti-eroziune).
Pentru împiedicarea ptrunderii substratului în dolie, la limita substratului se prevd

opritoare unidirecionale acoperite de hidroizolaie i de bariera contra rdcinilor.
În dolie se prevd conducte de preluare a apei pluviale, îmbrcate în material filtrant i

îngropate în dren din material granular (pietri de râu splat sau pietri mrgritar).
127
Figura 50 – Rezolvri la dolii
La pante t 200 se utilizeaz reele uni sau bidirecionale pentru împiedicarea alunecrii
substratului pe pant (anti-eroziune).
Pentru împiedicarea ptrunderii substratului în dolie, la limita substratului se prevd

opritoare unidirecionale acoperite de hidroizolaie i de bariera contra rdcinilor.
În dolie se prevd conducte de preluare a apei pluviale, îmbrcate în material filtrant i

îngropate în dren din material granular (pietri de râu splat sau pietri mrgritar).
128
ANEXA 8
INFORMATIV
COMENTARII
C.4 Corespunztor poziiei geografice, exist urmtoarele caracteristici generale ale

climei temperate:
x temperatura medie: 8 – 100C;
x precipitaii: 400 – 600 mm/an;
x ierni reci – veri clduroase, secetoase.
Variantele regionale climatice în România sunt:

Central – european (În NV i centrul rii):
x climat mai umed;
x variaii termice mai mici.
Est - european (în Podiul Moldovei):
x climat uscat;
x secete de var foarte frecvente.
Sud – european(în S, V rii) :
x climat potrivit de umed;
x veri calde, ierni mai puin reci, cu frecvente perioade de dezghe.
Teritoriul carpatic – climat de nuan central – european, cu schimbare rapid a
climatului pe altitudine:
x temperatur: 8-10 - 2,50C;
x precipitaii: 500 – 1400 mm.
129
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|635036]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 bis/19.XII.2013 conține 132 de pagini. Prețul: 70,20 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

GP 120-2013 Proiectarea Și Execuția Acoperișurilor Verzi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GP 120-2013 Proiectarea Și Execuția Acoperișurilor Verzi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice,

București, 21 noiembrie 2013.

GHID PRIVIND PROIECTAREA I EXECUIA ACOPERIURILOR

CAPITOLUL 1 – OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

CAPITOLUL 3 - ELEMENTE GENERALE DE PROIECTARE A ACOPERIURILOR

CAPITOLUL 4 - ANALIZA STRATURILOR SPECIFICE ÎNVELITORILOR VERZI

CAPITOLUL 5 - PREVEDERI SPECIFICE PENTRU ACOPERIURI PLATE I ÎN

5.1. Prevederi specifice pentru acoperiuri plate

CAPITOLUL 6 - PROIECTAREA ACOPERIURILOR VERZI DIN PUNCT DE VEDERE AL

6.1.Bazele proiectrii structurale a cldirilor cu acoperiuri verzi

CAPITOLUL 7 - PROIECTAREA ACOPERIURILOR VERZI DIN PUNCT DE VEDERE AL

7.1.Proiectarea acoperiurilor verzi din punct de vedere al cerinei eseniale de securitate la

CAPITOLUL 8 - PRECIZRI PRIVIND EXECUIA ACOPERIURILOR VERZI

CAPITOLUL 9 - CONSIDERAII ECONOMICE

CAPITOLUL 10 - AMENAJAREA ACOPERIURILOR VERZI PE CLDIRI

ANEXA 1 - REFERINE LEGISLATIVE I TEHNICE

ANEXA 2 - informativ - VEGETAIA ROMÂNIEI

ANEXA 3 - informativ - PLANTE, SUBSTRATURI, CERINE ECOLOGICE

ANEXA 4 - informativ - EXEMPLE DE REETE I PLANTE ÎN FUNCIE DE

ANEXA 5 - informativ - DICIONAR DE TERMENI BOTANICI

ANEXA 6 - informativ - EVALUARE CONSUMURI SUPLIMENTARE DE MATERIALE

ANEXA 7 - informativ - DETALII DE ALCTUIRE

ANEXA 8 - informativ - COMENTARII

A7 - Figura 1 Acoperi verde cu sistem termo-hidroizolant în alctuire

A7 - Figura 18 Alctuire termo-hidroizolant pe suport din beton armat,

A7 - Figura 47 Exemplu de rezolvare a unei alctuiri verzi extensive la

CAPITOLUL 1 - OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

(2) Prevederile prezentului ghid se refer la proiectarea, execuia i întreinerea

(3) Prevederile prezentului ghid se adreseaz: proiectanilor, verificatorilor de proiecte,

(4) La realizarea acoperiurilor verzi se vor respecta prevederile din reglementrile

(5) Prevederile prezentului ghid se refer la alctuirile amplasate deasupra stratului

(6) Ghidul nu se aplic alctuirilor specifice pentru:

b. învelitorile cu plante amplasate în ghivece, jardiniere sau în alte recipiente aezate

Termeni de specialitate suplimentari sunt cuprini în Anexa 5

CAPITOLUL 3 - ELEMENTE GENERALE DE PROIECTARE A

(2) Tipurile de învelitori verzi sunt clasificate în funcie de tipul de vegetaie i de

(3) Straturile specifice ale acoperiurilor verzi (amplasate deasupra hidroizolaiei, ca

CAPITOLUL 4 - ANALIZA STRATURILOR SPECIFICE ÎNVELITORILOR

(1) Vegetaia României (a se vedea Anexa 2) este determinat de :

a. în climate aride – plante rezistente la secet;

4.1 Stratul vegetal.

4.1.1. Plantele folosite la stratul vegetal

Plantele folosite la stratul vegetal al acoperisurilor verzi sunt:

4.1.1.1. Plante erbacee

(1) Clasificarea plantelor erbacee dup grupa sistematic

d. Plante cu flori (angiosperme: plante cu semine închise în fructe):

(2) Clasificarea plantelor erbacee cu flori dup durata de via

4.1.1.2 Plante lemnoase

4.2 Substraturi de cultur

4.2.1. Grosimea substratului

(1) Grosimea substratului i speciile selectate trebuie s fie corelate i cu temperaturile

4.2.2. Amestecul de substrat

(1) Amestecul de substrat se alege în funcie de tipul de întreinere:

4.2.3. Umiditatea substratului:

Modul de udare al plantelor se stabilete de la faza de proiectare, respectiv dac instalarea

4.2.4. Clasificarea substraturilor de cultur

1. Substraturi naturale, tradiionale sau clasice, bogate în materie organic, cu o flor

a. componeni naturali de provenien organic: pmântul de frunze, pmântul de ferigi,

b. componeni naturali de origine mineral: nisip, pietri.

CAPITOLUL 8 - PRECIZRI PRIVIND EXECUIA ACOPERIURILOR VERZI

CAPITOLUL 10 - AMENAJAREA ACOPERIURILOR VERZI PE CLDIRI

ANEXA 7 - informativ - DETALII DE ALCTUIRE

(2) Clasificarea plantelor erbacee cu flori dup durata de via

4.2.5 Proprietile substraturilor

5.2 Prevederi specifice pentru acoperiuri în pant

6.3. Factori care intervin la proiectarea structural a cldirilor cu acoperiuri verzi

6.3.1. Încrcri permanente i utile

6.3.1.2.Încrcri utile pe acoperiuri verzi

6.3.1.3.Încrcri utile pe balustrade, parapete i atice la acoperiurile verzi

6.3.3. Proprietile materialelor

6.4. Efectele structurale ale încrcrilor suplimentare date de acoperiurile verzi

Figura 2. 1 Variaia valorii de proiectare a sporului de încrcare pe planeu (av)

6.4.2. Efectul încrcrilor verticale asupra ansamblului structurii i fundaiilor

6.4.3. Efectul încrcrilor din acoperiul verde asupra forelor seismice

la ultimul nivel (j=n)

6.5. Sigurana structural a cldirilor cu acoperiuri verzi

6.6. Durabilitatea cldirilor cu acoperiuri verzi

7.2. Proiectarea acoperiurilor verzi din punct de vedere al cerinei eseniale de

7.5 Proiectarea acoperiurilor verzi din punct de vedere al cerinei eseniale de

CAPITOLUL 8 - PRECIZRI PRIVIND EXECUIA ACOPERIURILOR VERZI

8.2 Prevederi specifice acoperiurilor plate