Managementul riscurilor, securităţii şi calităţii privind

lucrările de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii

tehnologice industriale, criterii de performanţă
privind siguranţa la foc

MANAGEMENTUL RISCULUI DE INCENDIU

Autor:
Dr. ing. Şerban SFÂRLOS
Cuprins

 Siguranţa la foc a construcţiilor reflectatã prin

reglementãrile tehnice din România
 Stadiul abordãrii siguranţei la foc a construcţiilor în diferite
ţãri dezvoltate
 Incendiul, consecinţele sale şi impactul acestora în noţiunea
de risc de incendiu
 Managementul riscului de incendiu – factor determinant în
cuantificarea siguranţei la foc
 Scenariile de siguranţă la foc
 Aplicaţia practică
 MODIFICÃRILE REGLEMENTÃRILOR DIN DOMENIUL

SIGURANŢEI LA FOC CA URMARE A UNOR INCENDII

07.12.1981 incendiul
şi explozia de la 24.10.1991 incendiul de la
21.06.1976
secţia Pirolizã CP ROMSEH Focşani (3 morţi)
incendiul de la
Teleajen
gospodãria de
cabluri – CS Galaţi 1983 incendiul de la UM
Râmnicu Vâlcea (20.000
m2 acoperiş)

1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000

PE 124/1978, Norme Dep. Ordinul nr. 381/1219/MC/1994 al MI

MICM şi MLPAT (siguranţã utilizatori şi
I 7/1978
forţe de intervenţie)
Decret 400/1981
 MODIFICÃRILE REGLEMENTÃRILOR DIN DOMENIUL
SIGURANŢEI LA FOC CA URMARE A UNOR
EVENIMENTE/DECIZII POLITICE

Decretul nr. 294/1968; P118/1983; Legea 10/1995 privind calitatea în

Decretul nr. 453/1969; construcţii.
I 9/1982;
Decretul nr. 650/1969;
I 9/1994; I 5/1998; NP 24/1998;
Decretul nr. 550/1970; Norme departamentale
NP25/1998; P118/1999
NPCI/1972 al M. C. Ind.

1960 1970 1980 1990 1995 2000

august 1968 4 martie 1977 Decembrie 1989

 MODIFICÃRILE REGLEMENTÃRILOR DIN DOMENIUL
SIGURANŢEI LA FOC CA URMARE A UNOR
EVENIMENTE/DECIZII POLITICE

• Reducerea consumurilor • Armonizarea cu legislaţia europeanã

de materiale
• Necesitatea utilizãrii de noi soluţii în proiectarea
• Izolare economicã şi construcţiilor (atrium, pereţi cortinã, structuri
tehnologicã metalice, clãdiri foarte înalte)
• Adaptãri la noi tehnologii în domeniul protecţiei
pasive/active la incendiu

1960 1970 1980 1990 1995 2000

august 1968 4 martie 1977 Decembrie 1989

SIGURANŢA LA FOC A CONSTRUCŢIILOR
INTERDEPENDENTE

ASIGURÃRI

1 2
INVESTITORI

POMPIERI PRODUCÃTORI

3 (cercetare, producţie,
promovare, vânzare)
1 Condiţii mai bune de siguranţã la foc a
construcţiilor (P,A)
Intervenţii mai rapide şi mai eficiente în
situaţiile de urgenţã (A,P)
2 Produse care sã ridice nivelul de siguranţã la
foc al contrucţiei (A,Pr)
Implementarea pe piaţã a produselor (Pr, A)
3 Echipamente de intervenţie şi de protecţie
individualã de calitate (P,Pr)
Achiziţionarea de produse de ultimã generaţie
(Pr,P)
ABORDAREA SIGURANŢEI LA FOC
DUPÃ ANUL 1990

Legea 10/1995 privind calitatea construcţiilor (stabileşte

principalele cerinţe obligatorii pentru realizarea unor
construcţii de calitate, cerinţe care trebuie asigurate şi
menţinute pe întreaga duratã de existenţã a construcţiilor) 
 rezistenţã şi stabilitate;
 siguranţã în exploatare;
 siguranţã la foc;
 igiena, sãnãtatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;
 izolaţie termicã, hidrofugã şi economie de energie;
 protecţia împotriva zgomotelor.
Cerinţa de calitate “siguranţã la foc“

 protecţia şi evacuarea utilizatorilor, ţinând seama de vârsta şi de

starea lor fizicã;

 limitarea pierderilor de bunuri;

 preîntâmpinarea propagãrii incendiului;

 protecţia forţelor care intervin ;

 limitarea efectelor asupra mediului.

Criteriile de performanţã privind cerinţa de
calitate “siguranţã la foc“

 riscul de incendiu;
 rezistenţa la foc;
 preîntâmpinarea propagãrii incendiului;
 comportarea la foc;
 stabilitatea la foc;
 cãile de acces, de evacuare şi intervenţie.
SIGURANŢA LA FOC DIN PUNCT DE VEDERE
AL PROTECŢIEI PERSOANELOR

1. Prevenirea incendiului sau întârzierea dezvoltãrii şi propagãrii sale

• controlul proprietãţilor de ardere a materialelor combustibile;
• asigurarea unei compartimentãri adecvate;
• asigurarea stingerii incendiilor.
 2. Protejarea ocupanţilor clãdirii faţã de efectele incendiului
• asigurarea alarmãrii din timp pentru situaţii de urgenţã;
• protejarea cãilor de evacuare;
• asigurarea (unde este necesar) a zonelor de refugiu.
3. Reducerea impactului incendiului

• asigurarea separãrilor funcţie de chiriaş, utilizator sau aria maximã;

• menţinerea integritãţii structurale a clãdirii;
• asigurarea continuitãţii lucrului în celelalte compartimente.
 
4. Sprijinirea operaţiunilor efectuate de pompieri

• asigurarea identificãrii locului incendiului;

• asigurarea unor cãi sigure de comunicaţie cu zonele de refugiu;
• asigurarea pentru pompieri a accesului, controlului comunicaţiilor
şi alimentãrilor cu apã.
INCENDIUL
proces complex de ardere cu evoluţie necontrolatã, datorat prezenţei
substanţelor combustibile şi a surselor de aprindere, a cãrui apariţie şi
dezvoltare are efecte negative prin producerea de pierderi de vieţi omeneşti,
pagube materiale etc. şi care impune intervenţia organizatã pentru stingere.

Elemente definitorii ale noţiunii de incendiu:

 Existenţa substanţelor şi/sau materialelor combustibile şi acţiunea unei
surse de aprindere.
 Iniţierea şi dezvoltarea necontrolatã a procesului de ardere.
 Producerea de pierderi în urma arderii (de vieţi, de materiale sau de altã
naturã)
 Necesitatea unei intervenţii organizate, în scopul întreruperii şi lichidãrii
procesului de ardere
SOLICITARI EXCEPŢIONALE ALE
CONSTRUCŢIILOR

 incendiu;

 seism;

 vânt;

 zãpadã.
FAZELE INCENDIULUI

Faza I – caracterizatã prin temperaturi mici de pânã la

200°C.
Faza a II – a – temperaturile cresc brusc la valori de 5 –
10 ori mai mari şi rãmân destul de constante în timpul
acestei faze, spre sfârşitul cãreia se înregistreazã maximum
de temperaturã al incendiului.
Faza a III – a – corespunde scãderii treptate a forţei
incendiului, descreşterii temperaturii.
FAZELE INCENDIULUI
F la s h o v e r
T e m p e ra tu ra

I II III T im p
FAZELE INCENDIULUI
F la s h o v e r
T e m p e ra tu ra

I II III IV V T im p
TIPURI DE FLASHOVER

flashover sãrac;
flashover;
flashover întârziat sau backdraft.
 qf = 7,8ATOT + 378Ah1/2 pentru temperatura de 600°C în incintã;

sau
qf = 610 (hk Ah1/2 ATOT)1/2 pentru temperaturra de 500°C în incintã;

 unde:
qf - efectul termic minim în kW pentru care se produce fenomenul de
flashover;
A h½ - indicele de ventilaţie în m5/2;
A - aria deschiderilor de ventilaţie în m2;
h - înãlţimea deschiderilor de ventilaţie în m;
hk - indicele de transfer termic la structurã în (kW/m2) /0K;

ATOT - aria totalã a incintei fãrã deschiderile pentru ventilaţie, în m2.

Tf  6000
1 e 0 ,1
 1  e  0 , 05
 T
  0

unde:
Tf – temperatura la care se produve flashover‑ul, în°C;

‑ ATOT/Ah1/2, în m ‑1/2;

T0 – temperatura mediului ambiant în°C;

 T06 

t  0,059 g c p   AATOT 
h 
2

T q 
4
kc
 f 
unde:
t – timpul mãsurat între momentul iniţierii incendiului şi cel
al producerii fenomenului de flashover, în secunde;
q – fluxul de cãldurã, în kW;
c – cãldura specificã a matrialelor din incintã, în (kJ/kg)/°K.
 – densitatea medie a materialelor din incintã, în kg/m3.
PRODUSE ALE ARDERII
EFECTE ASUPRA UTILIZATORILOR

 Fumul
 Temperatura
 Comportamentul uman în condiţ
condi iile
incendiului
perceperea iniţ
ini ialã;
ial
acţiuni întreprinse.
DEFINIŢII RISC
Riscul de incendiu este criteriul de performanţã care reprezintã
probabilitatea globalã de izbucnire a incendiilor, determinatã de
interacţiunea proprietãţilor specifice materialelor şi substanţelor
combustibile cu sursele potenţiale de aprindere, în anumite
împrejurãri, în acelaşi timp şi spaţiu (Normele generale de
prevenire şi stingere a incendiilor / OMI 775-1998)

Risc de incendiu – probabilitatea izbucnirii incendiilor în spaţii,

încãperi, construcţii sau compartimente de incendiu ori instalaţii;
în cele cu funcţiuni civile (publice) se exprimã prin “riscuri de
incendiu”, iar în cele destinate activitãţilor de producţie şi/sau de
depozitare se exprimã prin “categorii de pericol de incendiu”
(Normativ de siguranţã la foc a construcţiilor / P 118-1999)
 R = P Gc

unde:
R – riscul;
P – probabilitatea de apariţie a evenimentului (hazard);
Gc – consecinţe – prin gravitatea acestora (pierderi).
GRAVITATEA CONSECINŢELOR

nivelul 0 (fãrã consecinţe);

nivelul 1 (consecinţe minore);
nivelul 2 (consecinţe semnificative);
nivelul 3 (consecinţe grave);
nivelul 4 (consecinţe foarte grave);
nivelul 5 (consecinţe catastrofale).
MANAGEMENTUL RISCULUI DE
INCENDIU

Faza a I – a — Identificarea riscului de incendiu

Date de bazã
Metode de identificare

Faza a II – a — Analiza de risc de incendiu

Metode de analizã de risc
Modelarea fenomenului
Modelarea consecinţelor
Determinarea riscului
Faza a III – a — Managementul riscului de
incendiu
Reducerea riscului
Transferul riscului
Stoparea riscului
 

Faza a IV – a — Finanţarea activitãţii de

management a riscului de incendiu
Politica de management a riscului
Organizarea managementului riscului
 MODELAREA INCENDIILOR
Modele fizice ale
incendiului
Modele de zonã ale
incendiului
Modele deterministe
ale incendiului Modele de câmp ale
incendiului
Modele matematice
ale incendiului
Modele reţea
Modele probabilistice Modele statistice
ale incendiului
Modelele de simulare
MODEL DE ZONĂ
 MODELE DE ZONĂ
DENUMIREA
MODELULUI AUTORUL APLICAŢII

ASET L.Y. COOPER Încãpere unicã

ASET‑B D.V. STROUP Încãpere unicã
CCFM W.C. WALTON Încãperi multiple
COMPBRN L.Y. COOPER Încãpere unicã pentru
domeniul nuclear
COMPF2 G.P. FORNEY Încãpere unicã
FIRST N. SIU post‑flashover
FAST V. BABRAUSKAS Încãpere unicã
OSU H. W.EMMONS Încãperi multiple
MODELE DE ZONĂ - CONSECINŢE
DENUMIREA TIPUL MODELULUI APLICAţII
MODELULUI
ASCOS CONTROLUL FUMULUI Evaluarea modului în care se
face controlul fumului
DETACT‑T2 ACTIVAREA Calculul tipului de activare a
SISTEMELOR TERMICE sistemelor acţionate termic
DETACT‑QS ACTIVAREA Calculul tipului de activare a
SISTEMELOR TERMICE sistemelor acţionate termic
EVACENT + EVACUAREA Timpii şi cãile optime de
CLÃDIRILOR evacuare
EXITT EVACUAREA Acţiunile ocupanţilor clãdirii în
CLÃDIRILOR timpul incendiului
FIREFORM ANALIZA INCENDIULUI Impactul incendiului asupra
ÎNTR‑O CLÃDIRE clãdirii şi a ocupanţilor ei
FIRES‑T3 TRANSFERUL CÃLDURII Transferul cãldurii la structurã,
LA STRUCTURÃ analizã tridimensionalã
Managementul riscurilor, securităţii şi calităţii privind
lucrările de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii
tehnologice industriale, criterii de performanţă
privind siguranţa la foc

MANAGEMENTUL RISCULUI DE INCENDIU

APLICAŢIE
 Scenariul de siguranţã la foc

   Scenariul de siguranţã la foc are ca scop

estimarea, în principal, a condiţiilor tehnice
asigurate conform reglementãrilor precum şi
acţiunile care trebuie intreprinse în caz de
incendiu.
 Structura de principiu a scenariului de
siguranţã la foc este urmãtoarea:
 1. Caracteristicile construcţiei şi ale
instalaţiilor tehhnologice

Destinaţia
 
Pentru fiecare compartiment de incendiu, zonã sau
încãpere se menţioneazã funcţiile principale, secundare
şi conexe, potrivit situaţiei în care se intocmeşte
scenariul de siguranţã la foc.
 Categoria şi clasa de importanţă a
construcţiei
 Prin proiect se precizeazã categoria de importanţã a
construcţiei. Clasificarea în categorii de importanţã a
construcţiilor se face în functie de complexitate,
destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul
siguranţei, precum şi dupã considerente economice.
 În corelare cu categoria de importanţã a construcţiei,
stabilitã de proiectant, se precizeazã clasa de importanţã
a construcţiei conform prevederilor din Normativul P
100.
 Particularităţi specifice ale construcţiei
sau ale instalaţiei
Se constituie o bancã de date care conţine principalele
caracteristici ale construcţiei, instalaţiei, privind: tipul
clãdirii, aria construitã şi desfãşuratã în corelare cu
principalele destinaţii ale încãperilor componente, numãrul
compartimentelor de incendiu, ariile desfãşurate ale
acestora, regimul de înãlţime, volumul acestora.
Se fac precizãri referitoare la cãile de acces şi evacuare,
numãrul şi dimensiunile acestora, la utilizatori, la tipurile
şi capacitãţile de depozitare, la caracteristicile proceselor
tehnologice etc.
 2. Nivelurile criteriilor de performanta şi timpii de
siguranţã la incendiu asiguraţi conform reglementarilor
tehnice:
Riscul de incendiu
  În sens general, în conformitate cu metodologia
existentã în ţara noastrã, identificarea riscului de
incendiu reprezintã procesul de stabilire şi
determinare a factorilor care pot genera,
contribui şi/sau favoriza producerea, dezvoltarea
şi/sau propagarea unui incendiu, respectiv a
categoriilor şi nivelelor de risc de incendiu.
 Factorii utilizaţi în procesul de identificare a riscului
de incendiu sunt în principal:
 sarcina termică de incendiu,
 clasele de combustibilitate ale materialelor şi
elementelor de construcţie utilizate,
 clasele de periculozitate ale substanţelor, produselor
şi materialelor depozitate,
 sursele de aprindere existente, condiţiile preliminare
care pot determina sau favoriza aprinderea,
 mãsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea
factorilor mentionaţi anterior.
 Sursele de aprindere / grupe:
    surse de aprindere cu flacãrã;
    surse de aprindere de naturã termicã;
    surse de aprindere de naturã electricã;
  surse de aprindere de naturã mecanicã; 
  surse de aprindere naturale;
 surse de autoaprindere (de naturã chimicã, fizico-chimicã,
biologicã);
   surse de aprindere datorate exploziilor şi materialelor
incendiare;
 surse de aprindere indirecte.
 Condiţiile preliminare care pot determina şi/sau
favoriza iniţierea, dezvoltarea şi/sau propagarea unui
incendiu
 instalaţii şi echipamente electrice defecte ori improvizate:
 sisteme de incãlzire defecte, improvizate, nesupravegheate;
 fumatul în locuri cu pericol de incendiu;
 sudarea şi alte lucrãri cu foc deschis executate fãrã respectarea
regulilor şi mãsurilor specifice;
 reacţii chimice necontrolate urmate de incendiu;
 folosirea de scule, dispozitive, utilaje şi echipamente de lucru
neadecvate, precum şi executarea de operaţiuni mecanice
(polizare, rectificare, şlefuire etc.) în medii periculoase;
 neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operaţiilor şi
lucrãrilor de reparaţii şi de intretinere a maşinilor şi aparatelor
cu piese în mişcare;
 scurgeri / scãpãri de produse inflamabile;
 defecţiuni tehnice de construcţii - montaj;
 defecţiuni tehnice de exploatare;
 nereguli organizatorice;
 explozie urmatã de incendiu;
 avarie urmatã de incendiu;
 trãsnet şi alte fenomene naturale;
 acţiune intenţionatã (arson);
 alte imprejurãri.
 Rezistenţa la foc

   Rezistenţa la foc este definitã ca

proprietatea unui element de construcţie sau a
unei structuri de a-şi pãstra pe o duratã
determinatã stabilitatea, etanşeitatea la foc
şi/sau izolarea termicã cerute şi/sau altã
funcţiune specializatã, intr-o incercare la foc
standardizatã.
 Preîntâmpinarea propagãrii
incendiilor
distanţele de siguranţã asigurate conform
reglementãrilor tehnice sau mãsurile compensatorii
realizate;
  mãsurile constructive, care au ca rol limitarea
propagãrii incendiului, în interiorul
compartimentului de incendiu, pe faţade şi acoperiş;
  timpul de propagare a incendiului la construcţiile
vecine;
  sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi.
 Comportarea la foc

În funcţie de contribuţia la foc a zonelor cu

potenţiale calorice mari se precizeazã rezistenţa
la foc a sistemelor de compartimentare necesare
pentru asigurarea redundanţei sistemelor de
securitate, a evacuãrii şi intervenţiei în caz de
incendiu.
Se analizeazã şi se indicã mãsurile ce se iau pe
timpul intervenţiei de stingere astfel încât sã nu
se afecteze comportarea la foc.
 Stabilitatea la foc
Se estimeazã de regulã pe baze statistice,
postfactum, în funcţie de:
 gradul de rezistenţã la foc al construcţiei sau al
compartimentului de incendiu;
 comportarea la foc şi rezistenţa la foc a
principalelor elemente de rezistenţã ale
construcţiei sau instalatiei tehnologice;
 timpii operativi de interventie stabiliţi în
conformitate cu prevederile O.M.I. nr.
775/1998.
 Cãi de acces, evacuare şi intervenţie
Se fac precizãri privind caracteristicile tehnice şi
funcţionale ale acceselor carosabile şi ale cãilor de
intervenţie ale autospecialelor, referitor la:
 dimensiuni/gabarite;
 trasee;
 realizare şi marcare.
Pentru cãile de evacuare ale persoanelor în caz de
incendiu se precizeazã:
 alcãtiurea constructivã a cãilor de evacuare şi protecţia
golurilor din pereţii care le delimiteazã;
 tipul scãrilor, forma şi modul de dispunere al
treptelor;
 geometria cãilor de evacuare;
 lungimea cãilor de evcuare - timpii de evacuare;
 numãrul fluxurilor de evacuare;
 existenţa iluminatului de siguranţã, tipul, şi
sursa de alimentare cu energie electricã de
rezervã.
Sunt importante precizãrile privind evacuarea
pe timpul intervenţiei.
Timpi de siguranţã la foc
 3. Echiparea cu mijloace tehnice
de prevenire şi stingere a incendiilor
Pentru sisteme, instalatii şi dispozitive de
semnalizare, alertare şi alarmare în caz de
incendiu se vor specifica:
 tipul şi parametrii funcţionali specifici
instalaţiilor;
 timpii de alarmare şi alertare asiguraţi;
 zonele protejate.
 Pentru sistemele, instalaţiile şi dispozitivele de limitare şi
stingere a incendiilor, se vor specifica:
 tipul şi parametrii funcţionali specifici;
 timpul teoretic de funcţionare;
 zonele, incãperile, spatiile echipate cu astfel de mijloace.

Referitor la stingãtoare, alte aparate de stins incendii,

utilaje, unelte şi mijloace iniţiale de intervenţie se
specificã:
 tipul şi caracteristicile produselor de stingere asigurate;
 numãrul şi modul de amplasare.
 4. Condiţii specifice pentru asigurarea
intervenţiei în caz de incendiu
 Se precizeazã urmatoarele:
 sursele de alimentare cu apã ori alte substanţe de
stingere;
 poziţionarea racordurilor de alimentare cu energie
electricã;
 categoria serviciului de pompieri, dotarea cu mijloace de
intervenţie şi salvare;
 zonele, încãperile în care se gãsesc materiale şi substanţe
deosebite şi pentru care sunt necesare produse de stingere
şi echipamente speciale, precum şi tipul echipamentului
de protecţie.
 5. Concluzii şi mãsuri
tehnice şi organizatorice
 
   Se stabilesc condiţiile şi mãsurile necesare a
fi luate potrivit reglementãrilor tehnice, în
funcţie de situaţia analizatã.
 
Managementul riscurilor, securităţii şi calităţii privind
lucrările de montaj utilaje, echipamente şi instalaţii
tehnologice industriale, criterii de performanţă
privind siguranţa la foc

MANAGEMENTUL RISCULUI DE INCENDIU

Autor:
Dr. ing. ªerban SFÂRLOS