Raport Sec Depozit GPL

RAPORT DE SECURITATE
DEPOZIT STOCARE GPL - SC ADE GAS OIL COMPANY SRL

Str. Vornicu Ureche, nr. 7, CARACAL, OLT
Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

Cuprins
I.
Informaii
asupra
sistemului
de
management
asupra
organizrii
amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore ................................................ 4

I.1. Politica de prevenire a accidentelor majore ......................................................... 4
I.1.1. Obiectivele pentru prevenirea i controlul accidentelor majore ..................... 4
I.1.2. Principii si criterii care stau la baza implementrii PRAM .............................. 5
I.1.3. Angajamente asumate pentru atingerea obiectivelor..................................... 5
I.2. Sistemul de management al securitii ................................................................ 6
I.2.1. Organizare si personal .................................................................................. 6
I.2.2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore ............................................... 17
I.2.3. Controlul operational ................................................................................... 17
I.2.4. Managementul pentru modernizare ............................................................. 20
I.2.5. Planificarea pentru situatii de urgenta ......................................................... 21
I.2.6. Monitorizarea performantei .......................................................................... 22
I.2.7. Audit si revizuire .......................................................................................... 25
II. Prezentarea mediului in care se afla amplasamentul .............................................. 26
II.1. Descriererea amplasamentului si a mediului .................................................... 26
II. 2. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament care ar putea
prezenta pericol de accident major ..................................................................................... 30
II.3. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major ......................... 30
III. Descrierea instalatiei .............................................................................................. 31
III.1. Descrierea activitatilor si a produselor principale ............................................. 31
III.2. Descrierea proceselor/metode de operare....................................................... 35
III.3. Descrierea substantelor periculoase ................................................................... 38
III.3.1. Substane periculoase prezente pe amplasament ..................................... 38
III.3.2. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice i pericolelor, pentru om i
mediu; ............................................................................................................................. 38
III.3.3. Comportamentul fizic i chimic n condiii normale de utilizare sau/i n
condiii previzibile de accident ......................................................................................... 40
IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si metodele de prevenire ............... 42
2

IV.1. Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore si probabilitatea
producerii acestora ............................................................................................................. 44
IV.2. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor majore
identificate .......................................................................................................................... 52
IV.2.1. Evaluarea calitativa a riscurilor de accidente majore ................................ 52
IV.2.2. Evaluarea cantitativa a riscurilor de incendiu/explozie pentru scenariile
relevante ......................................................................................................................... 55
IV.3. Descrierea parametrilor tehnici si a echipajului utilizat pentru securitatea
instalatiilor .......................................................................................................................... 66
V. Msuri de protecie i de intervenie pentru limitarea consecinelor unui accident . 68
V.1.
Descrierea
echipamentului
instalat
pe
amplasament
pentru
limitarea
consecinelor accidentelor majore ...................................................................................... 68

V.2. Organizarea alertei i a interveniei; ................................................................. 71
V.2.1. Alarmarea .................................................................................................. 71
V.3.Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern i extern ................................. 78

I.
Informaii asupra sistemului de management i asupra
organizrii amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor

majore
I.1. Politica de prevenire a accidentelor majore
Politica de prevenire a accidentelor majore a SC AdeGas Oil Company SRL
constituie un angajament de asigurare continua a siguranei n operarea instalaiilor i
a echipamentelor, de reducere a riscurilor de incidente i accidente generate de
depozitarea i manipularea substanelor periculoase aflate pe amplasament.
I.1.1. Obiectivele pentru prevenirea i controlul accidentelor majore
Pentru prevenirea si controlul accidentelor majore, SC AdeGas Oil Company

SRL i-a propus urmtoarele obiective:
informarea autoritarilor competente i a populaiei n caz de eliminri
accidentale de poluani n mediu sau de accident major n conformitate cu
legislaia n vigoare;
diminuarea riscului de accidente majore prin gestiunea optima a substanelor
periculoase utilizate in societate;
respectarea normelor n vigoare privind lucrul cu gaze petroliere lichefiate,
transport i depozitare;
verificarea viabilitii masurilor de intervenie n caz de incendiu;
pregtirea i desfurarea exerciiilor de alarmare proprii;
mbuntirea
pregtirii
profesionale
pentru
eliminarea
exploatrii
necorespunztoare a instalaiilor;
executarea la timp i cu promptitudine a operaiilor de verificare i reparaii;
asigurarea unei intervenii prompte n cazul apariiei unei situaii de pericol;
optimizarea activitii de concepere i aplicare a masurilor specifice pentru
4

gestionarea situaiilor de urgenta;
fundamentarea i standardizarea planurilor de analiza i acoperire a riscurilor;
I.1.2. Principii si criterii care stau la baza implementrii PRAM
La baza implementrii PRAM stau urmtoarele principii i criterii:

respectarea i continua conformare cu cerinele legale i cu alte cerine
aplicabile la care societatea subscrie, referitor la aspectele de prevenire a
accidentelor majore;
controlul activitilor care prezint pericole de accidente majore n care sunt
implicate substane periculoase, n scopul prevenirii acestor categorii de
accidente i al limitrii consecinelor lor asupra securitii i sntii populaiei,
precum i asupra calitii mediului.
prevenirea producerii unor accidente majore prin crearea unei culturi
organizaionale i
contientizarea ntregului personal referitor la riscurile
activitii lor i a consecinelor unui potenial accident major asupra salariailor,

populaiei i a mediului;
asigurarea unei transparene totale i a accesului la politica, obiectivele i
realizrile n domeniul accidentelor majore n care sunt implicate substane
periculoase pentru reprezentanii tuturor parilor interesate (proprietari, clieni,
furnizori, angajai, societate civila);
I.1.3. Angajamente asumate pentru atingerea obiectivelor
Pentru realizarea obiectivelor propuse n scopul prevenirii i controlul

accidentelor majore n care sunt implicate substane periculoase, SC AdeGas Oil
Company SRL se angajeaz:
Angajament
Instruirea personalului
Realizarea de audituri incrucisate cu
responsabilii celorlalte depozite ale
Termen
Responsabil
Buget anual
lunar
Buzatu Constantin
2500 lei
anual
Buzatu Constantin
3000 lei
5

grupului conform grilei anexate
Realizare de exercitii de simulare a
interventiei in caz de accident major
Verificarea permanenta a sistemelor
de alertare si interventie
anual
Buzatu Constantin
3000 lei
periodic
Buzatu Constantin
5000 lei
Aplicarea prezentei politici este responsabilitatea tuturor angajailor societarii.

Managementul va asigura resursele necesare adoptrii masurilor de sigurana i
pentru investiii n echipamente, monitoriznd prin audituri periodice performantele
obinute.
I.2. Sistemul de management al securitii

Sistemul de management al securitii la nivelul SC AdeGas Oil Company
SRL face parte din sistemul de management general i include structura
organizatorica, responsabilitile, practicile, procedurile, procesele i resursele pentru
determinarea i punerea n aplicare a politicii de prevenire a accidentelor majore.
I.2.1. Organizare si personal
I.2.1.1. Organigrama
Societatea are 6 angajati, cu un regim de lucru in 3 schimburi, 2 angajati/schimb.
Din punct de vedere al proteciei civile, SC AdeGas Oil Company SRL este
organizata astfel (se ataeaz Decizia de nfiinare a Celulei de Urgenta nr. 2/21.08.2012 si
Decizia numire responsabil cu managementul securitii nr. 1/21.08.2012):

Organigrama la nivel de protectie civila

I.2.1.2. Organizarea celulei de urgenta
I.2.1.2.1. Structura si componenta celulei de urgenta
Nr.
Crt.
Functia administrativa
Functia in celula
Nr. membri
Director executiv
Presedinte celula de urgenta
Inspector Resurse umane
Secretar
RSVTI
Cadru tehnic PSI/Responsabil Managementul Securitatii 1
I.2.1.2.2. Atribuii celulei de urgenta si ale membrilor

ATRIBUTII SPECIFICE CELULEI DE URGENTA:
A. n perioada din afara situaiilor de urgen
-
identific i monitorizeaz sursele poteniale ce pot genera situaii de urgen;
propune necesarul de dotare n vederea gestionarii situaiilor de urgen;
informeaz autoritile cu responsabiliti n domeniul situaiilor de urgen (ISU, APM,

GNM) privind strile potenial generatoare de situaii de urgen;
informeaz salariaii asupra surselor de risc ce pot genera situaii de urgen;
coordoneaz pregtirea salariailor privind prevenirea, protecia i intervenia
situaii de urgen i dezastre;

-
solicit fondurile necesare pentru realizarea dotrilor i desfurarea activitilor de

management al situaiilor de urgen i dezastrelor;
se ntrunete semestrial i ori de cte ori situaia o impune, la convocarea

preedintelui CU pentru analizarea modului de ndeplinire a msurilor i aciunilor de
prevenire, protecie i intervenie;
ndeplinete orice alte atribuii i sarcini stabilite de lege i de autoritile cu

responsabiliti n domeniul situaiilor de urgen.

B. n timpul situaiilor de urgen i dezastrelor
- informeaz i notific autoritile cu atribuii n domeniul situaiilor de urgen privind
producerea unei situaii de urgen (avarie/incident sau accident) n conformitate cu
HG 804/2007 art. 15 i Anexa nr. 6, precum i Ordinul MAPAM 1084/2003 Anexa 2;
- analizeaz
informaiile primare despre situaia de urgen aprut i evoluia
probabil a acesteia;
- declar starea de alert la nivelul amplasamentului;
- pune n aplicare msurile prevzute n planurile de urgen;
- evalueaz situaiile de urgena produse, impactul acestora, stabilete msurile i
aciunile specifice pentru gestionarea acestora i urmrete ndeplinirea lor;
- dispune constituirea unui grup operativ care s se deplaseze n zona afectat pentru
informare i luarea deciziilor, precum i pentru conducerea nemijlocit a aciunilor de
intervenie;
- dispune ntiinarea-alarmarea
autoritilor,
instituiilor
publice,
operatorilor
economici i populaiei din zonele ce pot fi afectate;

- dispune alarmarea salariailor din zonele ce pot fi afectate;
- informeaz i notific autoritile cu atribuii n domeniul situaiilor de urgen asupra
evoluiei evenimentelor prin ntiinri i notificri succesive;
- asigur informarea populaiei despre evoluia i efectele situaiei, aciunile ntreprinse
pentru limitarea acestora i msurile ce se impun n continuare;
- stabilete msurile ele urgen pentru asigurarea funciilor vitale ale societii;
- asigur n caz de necesitate evacuarea parial sau total a salariailor i bunurilor din
zonele afectate;
- ndeplinete orice alte atribuii i sarcini stabilite de lege i de autoritile cu
C. n perioada post urgen sau post dezastru
-
desemneaz colectivul pentru conducerea aciunilor de refacere i reabilitare a

zonelor afectate;
organizeaz echipe de specialiti pentru inventarierea, expertizarea i evaluarea

efectelor i pagubelor produse;
9

-
analizeaz cauzele producerii situaiei de urgen, stabilete msuri de prevenire i

limitare pe viitor a unor evenimente similare i propune reactualizarea planurilor pentru
situaii de urgene atunci cnd este cazul;
ndeplinete orice alte atribuii i sarcini stabilite de lege i de autoritile cu

ATRIBUTIILE MEMRILOR CELULEI DE URGENTA:
A. Seful celulei de urgenta

organizeaza, conduce si raspunde de intreaga activitate a celulei de urgenta.
stabileste organigrama de protectie civila, in baza prevederilor legislatiei care

reglementeaza activitatea de protectie civila in Romania si prin solicitarea consultantei
tehnice a
specialistilor din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta MATEI
BASARAB al jud. OLT;

-
verifica periodic modul de indeplinire, de catre toti membrii celulei de urgenta, a

obligatiilor ce le revin si a modului de indeplinire a sarcinilor stabilite;
verifica intocmirea planului cu principalele activitati de protectie civila, planificarea si

evidenta pregatirii de protectie civila si aproba planul prin decizie interna;
aproba tematicile si graficele de pregatire ale celulei de urgenta, a formatiilor din serviciul
de urgenta privat si a intregului personal incadrat in munca;
prevede fondurile necesare realizarii masurilor de protectie civila;
emite dispozitii scrise individual pentru membrii celulei de urgenta si dispozitie scrisa
colectiva pentru echipele ce constituie serviciul de urgenta privat, verificand aducerea
acestora la cunostinta personalului incadrat, conform structurii de incadrare;
organizeaza si controleaza activitatea de protectie civila ce o desfasoara membrii celulei

de urgenta si personalul de serviciu pe timpul reviziilor, reparatiilor, punerii in functiune a
unor mijloace tehnice, pe timpul situatiilor speciale, in zilele de sarbatori legale, dupa
terminarea programului de lucru si in situatii de urgente civile;
verifica modul de executare a pregatirii (teoretice si practice) de protectie civila, corelata

cu specificul activitatii, conducand exercitiile si aplicatiile de protectie civila planificate;
10

-
verifica indeplinirea tuturor masurilor stabilite in vederea anuntarii unitatilor firmelor

invecinate si a populatiei din vecinatati asupra tipurilor de risc specifice unitatii si a
modalitatii de instiintare/ alarmare a acestora in situatia producerii unei urgente civile;
incheie protocoale, conventii, planuri de cooperare cu organismele ce au reponsabilitati

si posibilitati in managementul situatiilor de urgenta si care pot fi solicitate in situatia
producerii unei urgente civile. Sa permita accesul acestora pe amplasament, in scop de
recunoastere, instruire sau antrenare si sa asigure participarea serviciului propriu de
urgenta privat la exercitiile si aplicatiile de interventie organizate la nivelul judetului de
catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta MATEI BASARAB al jud. OLT;
in situatia producerii unei urgente civile, la propunerile membrilor celulei de urgenta

decide modul de interventie si conduce aceasta activitate, stabilind masuri pentru
restabilirea capacitatii de actiune a serviciului de urgenta privat;
conduce sedintele celulei de urgenta, respectand metodologia de lucru;
participa la sedintele pentru care este convocat de catre Inspectoratul pentru Situatii de
Urgenta MATEI BASARAB al jud. OLT, luand masuri, impreuna cu membrii celulei de
urgenta, pentru realizarea cerintelor stabilite de inspectorat si a celor stabilite cu prilejul
efectuarii controalelor;
indeplineste toate prevederile din Legea nr. 481/2008 privind protectia civila in Romania,
si modificata cu OUG 70/2009 si din celelalte acte normative care reglementeaza
activitatea de protectie civila, precum si prevederile ordinelor si dispozitiilor primite de la
ministerul de resort;
ordona executarea si altor activitati considerate necesare pentru prevenirea producerii

unor situatii de urgenta civila pe amplasament, pentru o interventie rapida si eficienta in
situatia producerii unui dezastru, avand in vedere reducerea pierderilor de vieti omenesti
si protectia factorilor de mediu;
stabileste o persoana care va redacta documentele de protectie civila si care va tine si

evidenta acestora pe suport magnetic;
B. Secretarul Celulei de Urgenta

-
gestioneaz documentele Celulei de Urgen;
asigur convocarea Celulei de Urgen i transmiterea ordinii de zi, membrilor acesteia;

11

-
pregtete materialele pentru edinele Celulei de Urgen i le distribuie membrilor

acesteia;
asigur desfurarea lucrrilor i operaiunile de secretariat pe timpul edinelor Celulei

de Urgen, inclusiv ntocmirea procesului-verbal;
urmrete redactarea deciziilor adoptate de ctre Celula de Urgen, precum i a

dispoziiilor de punere n aplicare a acestora, pe care le prezint spre aprobare;
asigur multiplicarea documentelor emise de ctre Celula de Urgen i transmiterea lor

la autoriti;
ntocmete informri periodice privind situaia operativ sau stadiul ndeplinirii deciziilor
adoptate de Celula de Urgen;
urmrete realizarea suportului logistic al locului de desfurare a edinelor Celulei de

Urgen;
ndeplinete alte sarcini stabilite de preedintele Celulei de Urgen.
C. Responsabilul cu managementul securitatii

-
asigura identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a

sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, echipamente de munca si
mediul de munca;
intocmeste si actualizeaza planul de prevenire si protectie;
elaboreaza instructiuni proprii pentru aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate

in munca;
propune responsabilitatile ce le revin lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in

munca si care vor fi aprobate de angajator prin fisa postului;
verifica cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de

prevenire si protectie, precum si a responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii si
sanatatii in munca;
intocmeste necesarul de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a

lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
elaboreaza tematici pentru toate fazele de instruire si stabileste periodicitatea instruirilor

in functie de locul de munca;
12

-
asigura informarea si instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca si

verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite;
elaboreaza programul de instruire si testare la nivelul organizatiei;
intocmeste planul de actiune in caz de pericol grav si iminent si instruieste lucratorii cu

privire la aplicarea lui;
stabileste zonele care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, precum

si tipul de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor legale;
tine evidenta meseriilor si profesiilor prevazute de legislatia specifica pentru care este
necesara autorizarea exercitarii lor;
tine evidenta posturilor de lucru care necesita examine madicale suplimentare;
tine evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina a muncii,

necesita testarea aptitudinilor si/sau controlul psihologic periodic;
monitorizeaza functionarea sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de

masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru
controlul noxelor in mediul de munca;
verifica starea de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de

urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;
informeaza angajatorul, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor

efectuate la locul de munca si propune masuri de prevenire si protectie;
urmareste ca intretinerea, manipularea si depozitarea echipamentelor individuale de

protectie, precum si inlocuirea lor sa se faca in mod adecvat si la termenele stabilite;
tine evidenta echipamentelor de munca si urmareste ca verificarile periodice si, daca

este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de
persoane competente;
identifica echipamentele individuale de protectie necesare si intocmeste necesarul de

dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie;
participa la comunicarea si cercetarea evenimentelor;
intocmeste: Registrul unic de evidenta a accidentelor de munca; Regustrul unic de

evidenta a accidentelor usoare; Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce
au ca urmare incapacitatea de munca mai mare de 3 zile de lucru;
13

-
elaboreaza rapoartele privind accidentele de munca suferite de lucratori, in conformitate

cu prevederile legale;
urmareste realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor

de control si al cercetarii evenimentelor;
colaboreaza cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire

si protectie, medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si
protectie;
propune sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii atributiilor in

domeniul securitatii si sanatatii in munca;
propune clauze privind securitatea si sanatatea in munca la incheierea contractelor de

prestri de servicii cu ali angajatori, inclusiv la cele ncheiate cu angajatori strini;
ntocmete necesarul de mijloace materiale pentru desfurarea activitilor de prevenire

si protecie.
I.2.1.3. Atribuiile Serviciului Privat pentru Situaii de Urgenta
Membrii echipelor de intervenie n caz de avarie/accident n care sunt implicate
substane periculoase vor fi disponibili pe amplasament i vor aciona conform instruciunilor

date de ctre Comandantul incidentului, n situaii care implic: scurgeri de substane
periculoase incendii-explozii i dezastre naturale. Acetia vor fi instruii n ce privete
intervenia n situaii de urgen.
Serviciul Privat pentru situaii de Urgen acioneaz cu formaiile de intervenie i are
urmtoarele atribuii principale:
a) Punerea n aplicare, controlul i supravegherea msurilor de situaii de urgen,
polurilor accidentale i dezastrelor (inundaii, alunecri de teren, cutremur, etc.);
b) Informarea i instruirea privind cunoaterea i respectarea regulilor i msurilor de
situaii de urgen, polurilor accidentale i aciunii la dezastre;
c) Verificarea modului de aplicare a normelor, dispoziiilor, instruciunilor i
msurilor care privesc aprarea mpotriva incendiilor, poluri accidentale i dezastrelor;
14

d) Execut aciuni de intervenie pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea
primului ajutor, protecia persoanelor i a bunurilor periclitate de incendii, poluri accidentale
i dezastre;
e) Acord ajutor, n condiiile legii, persoanelor a cror via este pus n pericol n caz
de incendiu-explozie, poluri accidentale i dezastre;
f) Desfoar activiti de pregtire de specialitate, de cunoatere a sectorului de
competen i a instalaiilor a legislaiei i normativelor n vigoare, n care scop:
- organizeaz studierea de ctre personalul din componen a sectorului de
competen i a instalaiilor, specificul tehnologiilor utilizate i caracteristicile substanelor
periculoase utilizate n procesele de fabricaie;
- organizeaz studierea i dezbaterea cu personalul component a riscurilor i cauzelor
poteniale de incendiu, poluri accidentale i dezastre specifice societii i instalaiilor
componente, a msurilor de prevenire i nlturare a acestora precum i a legislaiei
aferente.
g) Asigur realizarea demonstraiilor i exerciiilor practice, privind utilizarea corect i
eficient a mijloacelor de intervenie.
h) Asigur supravegherea lucrrilor i operaiilor cu pericol de incendiu - explozie sau
poluri accidentale;
i) Elaboreaz documentele de organizare, desfurarea i control a activitii pentru
situaii de urgen;
j) Execut i alte msuri specifice stabilite de Conducerea societii.
- coopereaz cu Serviciile Private pentru Situaii de Urgen organizate n unitile
limitrofe;
- coopereaz cu structurile de prevenire i intervenie din cadrul Inspectoratul pentru
Situaii de Urgen "Matei Basarab" al Judeului Olt;
- coopereaz cu Agenia pentru Protecia Mediului Olt i Comisariatul Judeean Olt al
Grzii Naionale de Mediu.
I.2.1.4. Atribuiile dispecerului de serviciu
- primete, consemneaz i transmite corect i complet anunurile de incendiu
recepionate, verific dup caz, veridicitatea acestora;
15

- verific la intrarea n serviciu, funcionarea sistemelor de anunare, semnalizare,
avertizare i alarmare n caz de incendiu, nu permite utilizarea lor n alte scopuri i asigur la
terminarea serviciului, predarea lor n bun stare;
- consemneaz toate verificrile i reviziile tehnice executate la sistemele de
avertizare i anunare a incendiilor acionrile acestora, precum i msurile luate pentru
remedierea defeciunilor;
I.2.1.5. Instruirea personalului
Pentru personalul implicat in managementul si interventia de urgenta pe langa
activitatea permanenta vizand prevenirea, o prioritate este si pregatirea permanenta a
interventiei in cazuri de urgenta:
Nr.
Crt
1
2
Denumire masura
Efectuare exercitii tactice de alarma locala falsa (fara
oprire utilaje) la nivelul sectiilor, serviciilor, atelierelor,
instalatiilor.
Efectuare exercitii tactice de alarma chimica generala
falsa pe intreaga platforma.
Examinarea intregului personal muncitor asupra
cunostintelor pe linie de alarma chimica de protectia
muncii, cu consemnare in fisa individuala de instructaj de
protectia muncii si PSI in procesul verbal de instruire.
Instructiuni de utilizare a mijloacelor de protectie
individuala, cu consemnare in fisa individuala de
instructaj pentru protectia muncii si PSI in procesul
verbal de instruire.
Instruirea teoretica si practica a echipelor de interventie
cu consemnare in fisa individuala de instructaj de
protectia muncii si PSI in procesul verbal de instruire.
Periodicitate
Observatii
Responsabil
semestrial
Personal
unitate
Buzatu
Constantin
anual
Personal
unitate
Buzatu
Constantin
Personal
unitate
Buzatu
Constantin
Personal
unitate
Buzatu
Constantin
semestrial
semestrial si
la angajare
semestrial
Instruire pe linie de alarma chimica
permanent
Proceduri de lucru
lunar
Fise toxicologice ale substantelor nocive/periculoase,

modul de recunoastere organoleptic sau cu ajutorul
aparatelor speciale si a masurilor ce se impun pentru
prevenirea eventualelor intoxicatii precum si masurile de
prim ajutor, cu consemnare in fisa individuala de
instructaj de protectia muncii si in procesul verbal de
instruire.
semestrial
Membri
echipa de
interventie
Noi angajati
Vizitatori
Terti
Personal
operator
Personal
unitate
Buzatu
Constantin
Buzatu
Constantin
Buzatu
Constantin
Buzatu
Constantin
16

I.2.2. Identificarea si evaluarea pericolelor majore
I.2.3. Controlul operational

Politica de prevenire a accidentelor majore are in vedere un sistem operational
organizat care implica tot personalul societatii, fiecare salariat avand atributii bine stabilite in
schema de organizare a acesteia.
Sistemul de management integrat este alcatuit din 2 proceduri generale, 10 de
proceduri operationale si 6 de proceduri de lucru (se anexeaza lista procedurilor).
Prin sistemul de Management integrat al calitatii, securitatii, sanatatii in munca si de
protectia mediului, implementat exista proceduri operationale in care se stipuleaza criteriile
de operare, control si inregistrarile de la fiecare loc de munca.
Controlul operational include controlul proceselor si inregistrarile care pot fi efectuate,
in functie de procesul desfasurat.
17

Societatea are in vedere mentinerea sub control a activitatilor din depozit, a
echipamentelor si utilajelor, materiilor prime si auxiliare, salariatilor si mediului de lucru, fara
sa neglijeze aspectele de mediu.
In depozit se asigura
efectuarea controlului activitatilor desfasurate
si influenta
directa asupra calitatii si a mediului inconjurator. Se realizeaza prin :

elaborarea si tinerea la zi a documentatiilor tehnice care cuprind: cartile tehnice ale
utilajelor sub presiune si a utilajelor dinamice, procedurile de procesare, descarcare/
incarcare, de receptie si de livrare a GPL , instructiuni de lucru, rampa CF si rampa auto,
asigurarea conditiilor tehnice si organizatorice adecvate si specifice depozitului ;
urmarirea factorilor de mediu pe timpul opririlor / pornirilor, al reparatiilor curente si
programate;
supravegherea aspectelor de securitate a muncii si de mediu;
activitati pentru prevenirea poluarilor accidentale majore;
In scopul supravegherii si mentinerii sub control a activitatilor se intreprind masuri

pentru :
monitorizarea securitatii utilajelor si instalatiilor
monitorizarea factorilor de mediu;
Activitatea desfasurata in instalatiile depozitului comporta urmatoarele faze:

-
transport si depozitare GPL in instalatii
activitatea de depozitare GPL in vederea desfacerii

Pentru desfasurarea activitatii de depozitare GPL in siguranta, rezervorul stocator este
prevazut cu o linie de egalizare a fazei gazoase din cisterna CF sau autocisterna care are
rolul de a echilibra presiunea de vapori. Vasul mai este prevazut pentru siguranta cu 2
supape de siguranta, care la depasirea presiunii de reglare debuseaza in atmosfera. In cazul
in care apar defectiuni in instalatie vasul este prevazut cu un DIR (dispozitiv de inchidere
rapida).
Pentru determinarea capacitatii minime si maxime a incarcarii vasului, acesta este
echipat cu un indicator de nivel. Depasirea nivelului maxim de incarcare de 85 % a capacitatii
18

vasului poate duce la crearea de suprapresiune in vas, iar un nivel mai mic de 10 % poate
conduce la vidarea vasului.
Transportul GPL-ului din mijlocul de transport in vasul stocator se efectueaza cu
pompa si compresorul, cu ajutorul unor conducte de legatura. Din vasele stocatoare
produsele petroliere lichefiate sunt transvazate cu ajutorul pompei in cisterne auto sau
cisterne CF.
Conducerea depozitului de GPL a stabilit masuri generale pentru operarea in siguranta

a depozitului:
-
se interzice folosirea telefoanelor celulare, lanternelor si a altor aparate mobile sau

portabile care nu sunt certificate;
se interzice efectuarea de interventie pe conducte sub presiune, nu este permisa

depasirea gradului de 85 % la vase stocatoare;
nu este permiasa golirea vaselor stocatoare sub nivelul de 10 %;
nu este permisa alimentarea sau golirea recipientelor fara realizarea legaturii fazei
gazoase intre mijlocul de transport si recipient;
nu este permisa operarea simultana a stocatoarelor;
nu este permisa apropierea cu tigari aprinse si foc deschis langa cisterna CF sau auto si
instalatii;
Masuri speciale:
-
utilizarea doar a sculelor ce nu produc scantei;
se interzice existenta pe teritoriul statiei a oricarei surse de foc deschis;
se interzice accesul in statie a autovehiculelor care nu au franele sigure, instalatie

electrica necorespunzatoare;
se interzice in vecinatatea instalatiei sa se faca ambalarea motoarelor, sa se execute

reparatii la autovehicule;
se interzice utilizarea si exploatarea instalatiilor si echipamentelor cu defectiuni sau

improvizatii;
se interzice suplimentarea receptorilor electrici care sa conduca la suprasolicitarea

instalatiior electrice;
19

-
se interzice neasigurarea dispozitivelor de protectie a circuitelor electrice impotriva

supracurentului
se interzice fumatul pe teritoriul depozitului
se interzice lasarea in functiune, nesupravegherea echipamentelor electrice si

electronice
se interzice scurgeri de substante inflamabile
se interzice defectiuni tehnice de exploatare
I.2.4. Managementul pentru modernizare

Managementul pentru modernizare are n vedere planificarea si controlul tuturor
schimbarilor la nivelul conducerii, angajatilor, instalatiilor, proceselor tehnologice si a
parametrilor de operare, a materialelor si materiilor prime utilizate, a echipamentelor tehnice
de masura si control precum si a celor de protectie, a regulamentului de exploatare si a
instructiunilor de lucru, software si, acolo unde este cazul, a schimbarilor determinate de
circumstante externe care sunt capabile sa afecteze controlul riscului la accident major. Se
au n vedere schimbarile permanente, temporare sau urgente.
Principiile
aplicate
pentru
implementare
sistemului
de
management
pentru
modernizare adoptat constau n:

- identificarea si definirea schimbarilor propuse cu retinerea si documentarea
aprofundata a celor ce constituie o modificare semnificativa;
- alocarea responsabilitatilor pentru initierea schimbarilor si autorizare (functie de
specificul si domeniul vizat de schimbarea propusa);
- evaluarea si prioritizarea implicatiilor pentru mediu si siguranta ale schimbarilor
propuse (cu eventuala colaborare a specialistilor din afara societatii);
- definirea si documentarea masurilor de control a impactului modificarilor propuse
asupra mediului si sigurantei;
- aprobarea, alocarea resurselor necesare si apoi implementarea lor, cu efectuarea
verificarilor post implementare.
20

n procesul de initiere a schimbarilor este implicat tot personalul societatii,
documentarea este realizata de personalul tehnic de specialitate n colaborare cu specialisti
externi, aprobarea si alocarea resurselor este atributia conducerii executive.
Principiile managementului pentru modernizare enuntate mai sus se aplica inclusiv
schimbarilor efectuate n timpul proiectarii si constructiei noilor instalatii, procese sau facilitatii
de stocare.
Problemele de siguranta n exploatare sunt luate n considerare din primele stagii ale
proiectarii, pentru a garanta ca modificarile sunt proiectate, instalate si testate corespunzator
pentru a evita riscul unui accident major si pentru a limita consecintele n cazul producerii
unui astfel de accident, pe baza unei analize serioase a riscului.
Instructiunile de exploatare n conditii de siguranta sunt completate periodic si ori de
ori cte ori se considera necesar prin implicarea ntregului personal.
I.2.5. Planificarea pentru situatii de urgenta
Toate planurile n domeniul situaiilor urgen sunt integrate ntr-un sistem unitar i
coerent de abordare a managementului de control al riscului producerii unor accidente
majore. Obiectivele stabilite sunt specifice, msurabile i pot fi realizate operativ. Se are n
vedere de asemenea necesitatea de revizuire periodic (ori de cte ori este necesar), innd
cont de:
- avansarea cunotinelor tehnice;
- cunotine acumulate ca rezultat al eventualelor incidente i accidente produse pe
amplasament sau n afara acestuia;
- lecii nvate n perioada de implementare a planurilor de urgen;
- schimbri semnificative;
- comportamentul uman ca rspuns la situaiile de criz.
Se realizeaz inspecia periodic a resurselor, echipamentelor i sistemelor de
intervenie n caz de urgen astfel nct s fie n bun stare de funcionare n orice moment.
Prin definirea clar a responsabilitilor i verificarea periodic a ndeplinirii acestora
succesiv la toate nivelurile de execuie i decizie, se va asigura dezvoltarea, meninerea i
mbuntirea sistemul de management al siguranei.
21

Planurile pentru situaii de urgen vor avea n vedere identificarea sistematic a
consecinelor oricrui accident major ce poate aprea, care sunt formulate n scris i conin:
- descrierea modului n care este organizat intervenia la o situaie de urgen;
- modul de furnizare a evidenelor privind luarea msurilor necesare la momentul
oportun;
- posibilele urgene ce pot aprea, n toate scenariile de producerea a unor accidente;
- modul de coordonare i comunicare n timpul unei intervenii la o situaie de urgen;
- aranjamentele fcute cu alte societi sau instituii pentru asigurarea resurselor
necesare interveniei n caz de urgen dac sistemele de intervenie proprii nu sunt
suficiente;
- descrierea resurselor interne i externe care pot fi mobilizate pentru a limita
consecinele unui accident major pentru oameni i mediu;
- modul de asigurare cu suficient personal, ntr-o perioad de timp rezonabil, pentru a
conduce i aciona n cadrul planului de urgen intern;
- asigurarea echipamentului necesar pentru intervenie, corespunztor scopului,
disponibil n orice moment i n perfect stare de funcionare;
- asigurarea resurselor necesare pentru monitorizare i prelevare de probe n
momentul producerii unui accident major;
- modul de mobilizare a serviciilor de urgen medical necesare n cazul rspunsului
la o situaie de urgen.
Planurile pentru situaii de urgen vor fi verificate periodic prin exerciii proprii i
comune cu echipele de intervenie din cadrul ISU Matei Basarab al judetului Olt pe baza
unei planificri stabilite de comun acord.
I.2.6. Monitorizarea performantei
Eficacitatea masurilor luate este cercetata prin intermediul unei evaluari sistematice a
evenimentelor care trebuie raportate conform HG 804/2007, precum si a evenimentelor
relevante, care pot conduce la incidente.
22

Se iau in considerare nu numai incidentele survenite in propria organizatie, ci si cele
survenite in alte organizatii, utilizand proceduri similare (literatura de specialitate si
comunicare in cercuri de specialitate).
Cu ajutorul statisticilor anuale ale responsabililor cu siguranta muncii este efectuata o
inregistrare sistematica a accidentelor de munca, precum si a altor evenimente, care puteau
conduce la accidente.
Se efectueaza o inregistrare a dereglarilor activitatii normale, care pot conduce la
pericole diverse, si pentru vecinatate, sau din care se pot dobandi cunostinte pentru
promovarea sigurantei activitatii. Indicatiile privind dereglarile, care trebuie semnalate sunt
stabilite printr-o instructiune de lucru.
Spravegherea activitatilor
Pasii de lucru, care trebuie efectuati pentru toate activitatile referitoare la siguranta
(punere in functiune, scoatere din functiune, actvitati de umplere, activitati de golire) sunt
stabiliti in instructiunile de functionare. In manualul de activitate sunt cuprinse si instructiuni
privind siguranta, care trebuie urmate in cazul unor abateri intr-o activitate.
Instructiunile de lucru sunt prezente atat la fata locului, in punctele de lucru, cat si in
biroul de coordonare a activitatilor In punctele de gestionare instructiunile de lucru se
afiseaza la vedere, fiind protejate de intemperii si, daca este necesar, in mai multe limbi
(pentru soferi straini). In cadrul instruirilor, indicatiile de lucru sunt aduse la cunostinta
angajatilor, contra semnatura.
Conformitatea starii instalatiilor este supravegheata prin control regulat, prin
intermediul unor instalatii de siguranta. Abaterile de la conformitate se documenteaza si
evalueaza.
Se efectuaeaza zilnic un control vizual al depozitului si al echipamentelor de sigutanta
relevante ale acestuia. Efectuarea controlului zilnic este de asemenea reglementat in
manualul functionarii, prin enumerarea parametrilor, care trebuie verificati.
In afara perioadelor de functionare nu este necesara prezenta permanenta a unei
persoane la instalatie, deoarece in acest caz nu se deruleaza procese, care conduc la
modificarea stadiului fizic. Alarmele esentiale, care prezinta situatii periculoase (atentionare
depasire limita de gaze, prin intermediul senzorilor de gaz, declansarea alarmei de
23

incendiu/fum) sunt transferate catre cabina dispecerului, in care se afla permanent o
persoana.
Zona de desfasurare a activitatilor depozitului este ingradit, iar accesul in aceasta
zona este interzis in afara orelor de activitate. La intrare este verificata autorizatia fiecarei
persoane de a intra in obiectiv prin controlul legitimatiei de angajat sau a legitimatiei de
vizitator. De asemenea, si intrarea autovehiculelor este supravegheata. Accesul la spatiile de
depozitare este permis numai persoanelor autorizate.
Se realizeaza o monitorizare activa n relatie cu activitatea de control a riscurilor

incluznd:
- inspectia sistematica a instalatiilor, echipamentelor, instrumentelor si sistemelor de
control care sunt importante pentru controlul operational continuu si efectiv, n relatie cu
prevenirea accidentelor majore;
- observarea sistematica si directa a muncii si comportamentului angajatilor pentru
evaluarea conformarii cu acele proceduri si reguli de siguranta care sunt importante pentru
controlul accidentelor majore;
- examinarea periodica a documentelor de nregistrare a rezultatelor monitorizarii
operationale si de mediu pentru a verifica daca standardele de siguranta sunt respectate;
- verificarea de catre manageri a calitatii activitatii de monitorizare derulata de
personalul din subordine.
Se realizeaza si o monitorizare reactiva a performantei care ofera oportunitatea de a
nvata din greseli si astfel va conduce la mbunatatiri n siguranta. Pentru aceasta vor fi
nregistrate, cunoscute, raportate si utilizate n procesul de mbunatatire a sigurantei
urmatoarele aspecte:
- accidentele majore ce vor avea eventual loc;
- orice incidente relevante si cazuri de mbolnaviri;
- orice evenimente semnificative care conduc la o agresare a mediului;
- alte incidente (inclusiv comportamente individuale cu potential pentru agresarea
mediului si n special cele cu potential de accident major);
- slabiciuni si omisiuni n sistemul de control al riscului care sunt importante pentru
prevenirea accidentelor majore.
24

n evaluarea si valorificarea rezultatelor monitorizarii reactive se va tine cont de locul
de aparitie, natura si cauza evenimentului, potentiale consecinte, gravitatea acestora si
costurile induse, iar concluziile vor avea n vedere evolutia performantelor (mbunatatire sau
nrautatire) si stabilirea masurilor corective necesare a fi eventual luate.
Monitorizarea culturii pentru siguranta implementata n cadrul societatii este o parte
importanta a procesului de monitorizare a performantei de siguranta.
Aceasta consta n evaluarea comportamentului indivizilor de la toate nivelele ierarhice
din cadrul societatii, privind modul de control, comunicare, cooperare precum si a
competentelor personalului implicat n managementul sigurantei.
Investigarea esecurilor identificate prin monitorizarea activa si reactiva a performantei
de siguranta va consta n:
- evaluarea preliminara pentru identificarea riscurilor imediate si actiunea prompta n
aceste cazuri;
- determinarea cauzelor directe si a aspectelor de management legate de acestea;
- decizia conducerii societatii privind aprofundarea investigatiilor, nivelul de detaliere si
natura acestora (bazate mai ales pe consideratii potentiale dect pe actualul rezultat) precum
si a responsabilitatilor de realizare.
La investigarea esecurilor vor fi luate n considerare toate aspectele relevante inclusiv
factorul uman iar rezultatele se vor concretiza sub forma unui raport scris care se prezinta
conducerii executive care dispune actiunea corectiva necesara mbunatatirii performantei de
siguranta.
I.2.7. Audit si revizuire
Auditul are ca scop s stabileasc dac organizarea, procesele i procedurile realizate
n conformitate cu conceptele stabilite prin politica de prevenire i cu SMI, respect
prevederile legale i prevederile interne ale societii. Rezultatele acestui audit sunt folosite
pentru stabilirea modalitilor de mbuntire a componentelor SMI i implementarea acestor
modificri.
Un management al securitii eficient presupune i o evaluare periodic, sistematic,
a politicii de prevenire a accidentelor majore. Aceast evaluare se realizeaz prin
monitorizare intern continu (inclusiv prin controlul operaional i monitorizarea factorilor de
25

mediu) dar i prin evaluri periodice realizate de auditori independeni (inclusiv prin
inspeciile instituiilor de stat abilitate).
Anual, obiectivul este supus unui audit intern in cadrul grupului, in urma caruia se
intocmeste rapoart de audit si planuri de actiune care vor avea in vedere imbunatatirea
continua.
De asemenea, obiectivul va fi supus unui adudit extern, odata la 2 ani, care va fi
realizat de catre auditori independeni, autorizai legal i care au fcut dovada experienei i
competenei iar pentru realizarea auditului, societatea aloc toate resursele materiale i
personalul necesar, innd cont de necesitile de expertiz, independena operaional i
suport tehnic.
Raportarea rezultatelor auditului se va face n scris i va conine procedurile,
standardele i referinele utilizate, metodologia de lucru, investigaiile i msurtorile
efectuate, concluziile i recomandrile.
Rapoartele de audit vor fi supuse analizei de ctre personalul tehnic al societii, iar
rezultatele auditului sunt folosite n procesul de revizuire a politicii i strategiei de prevenire a
accidentelor majore i de control a riscului.
II. Prezentarea mediului in care se afla amplasamentul

II.1. Descriererea amplasamentului si a mediului
SC ADE GAS OIL COMPANY SRL CARACAL
este situat n parte de sud-est a
municipiului Caracal n zona industrial, str. Vornicu Ureche nr.7 (plan de incadrare in zona
anexat)
Accesul n unitate se face din strada Vornicu Ureche pe un drum intern .
-
Incinta amplasamentului are o suprafaa total de 7771 m patrati, din care :
-Suprafaa construit 865,27 mp;

- Cabin operator: Acabin operator = 22,50 m2 avnd urmtoarele destinaii: Cabin operator - S
= 12,22 m2 ; Grup sanitar - S = 2,99 m2 ; Depozit - S = 2,99 m2 ;
26

- Cntar auto: 60,0mp; Staie pompe apa: 10,24mp; Staie pompe transvazare: 13,5mp,
Rezervoare GPL: 700,53mp; Rezervoare ap: 54,0 mp; Zid antifoc: 4,2mp;
Zona din jurul amplasamentului este ocupat astfel:

- Est : SNCFR
- Vest : Teren Primarie, SC Dolchimex SRL si zona locuita a orasului Caracal cu o densitate de
481 locuitori/km2 la o distanta de circa 300 m;
- Sud : SC Dolchimex SRL
- Nord : Teren Primarie
Amplasamentul se afl la cca. 1000 m nord-est fa de DN 6 Caracal Bucureti

Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt:
- 440655latitudine nordic;
- 242158 longitudine estic.
Cadru Natural
Clima
Caracteristicile principale ale zonei amplasamentului, sunt specifice Cmpiei
Romanaului. Clima este temperat-continental, influenat de vnturile reci din nord-est care
determina ierni grele i veri uscate. Temperatura medie anual este cuprins ntre 11,2 C n
sud i 9,8 C n nord. Media anual a precipitaiilor este de 500 mm, cu valori mai sczute n
sud i mai ridicate n nord. Din datele plurianuale se constat c a czut o medie anual de
precipitaii de 517 l/mp.
Direciile predominante ale vntului sunt Vest i Est, avnd frecvente de apariie
24,4% i respective 18,6%, direcia Nord-Est are o frecven de 9,3%, iar direciile Nord i
Sud au frecvena mica 1,2% respective 1,5%. Viteza medie lunar este de circa 2,5 m/s cu
27

variaie anuala, valorile cele mai mari se nregistreaz n lunile martie, aprilie i mai de
3,4m/s.
Temperatura medie anual este de + 11,5 C, maximele se regsesc n iulie. Numrul
mediu al zilelor cu temperatura mai mic de 0 C este relativ mic aproximativ 8% din an, iar
al celor cu temperaturi mai mari de 25 C este de 3 2%.
Numrul zilelor cu temperatura maxim mai mic de 0 C este relativ mic, aproximativ
8% dintr-un an, iar al celor cu temperaturi mai mari de 25 C este de 32% zile dintr-un an.
Umiditatea relativ medie este de 72% cu valori mai ridicate n lunile ianuarie i
noiembrie 85%, februarie 80% i decembrie 87%.
Geologie, hidrologie
Caracteristicile principale ale zonei n care se afl amplasamentul sunt specifice
Cmpiei Romanaului.
Solurile
zona
amplasamentului
se
ncadreaz
general
categoria
cernoziomurilor carbonatice care s-au format pe loess sau depozite loessoide, avnd textura
la suprafa predominant mijlocie caracteristice zonei de teras.
Reeaua hidrografic a zonei este format din rul Olt i afluentul su rul Gologan
care strbate oraul Caracal de la nord la sud.
Datorit amenajrilor hidrotehnice existente pe cele dou cursuri de ap, pericolul de
inundaii datorat creterii nivelului apei rurilor este unul foarte sczut.
Amplasamentul face parte din Cmpia Romn i este situat pe terasa nalt a rului
Olt, pe malul drept. Structura terenului de fundare este alctuit din:
- 0,0 0,4 m umpluturi din pietri;
- 0,4 0,8 m sol vegetal argilos de culoare neagr;
- 0,8 4,6 m argil prfoas macroporic loessoid cu carbonai de culoare glbuie;
- 4,6 7,0 m argil prfoas nisipoas macroporic, loessid cu carbonai de culoare
glbuie.
Nivelul pnzei de ap freatic este interceptat la ~ 15 m cu fluctuaii sezoniere de 1
m.
28

Conform studiului geotehnic presiunea conveional de calcul, n condiiile cele mai
defavorabile, este de 160 kPa la fundarea direct, respectiv 200 kPa la fundarea pe pern de
balast. Adncimea de nghe este de 80 - 90 cm.
Conform P100/1-2006, amplasamentul se gsete ntr-o zon de hazard seismic cu
urmtoarele caracteristici: perioada de col Tc = 1 sec; acceleraia orizontal a terenului ag =
0,16 g; clasa de importan pentru expunere la cutremur = IV cu g =0,80.
Pe harta zonrii seismice a teritoriului Romniei (Stas 11100/1-91), unde sunt redate
intensitile seismice exprimate n grade de intensitate MSK (ntre 6 i 9 grade), municipiul
Caracal este situat n zona caracterizat de intensiti seismice probabile de 71 risc seismic
mediu (un cutremur de 71 MSK la minim 50 de ani).
Zonarea seismic a teritoriului Romniei pe baza intensitilor pe scara MSK conform

SR 11100-1:93 Zonarea seismic. Macrozonarea teritoriului Romniei.
29

II. 2. Identificarea instalatiilor si a altor activitati de pe amplasament
care ar putea prezenta pericol de accident major
Instalaia existent in cadrul amplasamentului SC ADE GAS OIL COMPANY SRL
CARACAL este un ansamblu de utilaje i echipamente, pentru depozitarea GPL-ului.
Ca urmare se poate considera c ntreaga activitate desfurat pe amplasamentul
face parte din o singur instalaie. Pe baza datelor din documentaia tehnic, s-au identificat
seciunile relevante pentru securitate.
Principalele zone funcionale ale unitii care ar putea constitui zone critice din punct
de vedere a riscului de producere a unui accident major sunt acele zone n care sunt
prezente permanent sau temporar substane periculoase, astfel:
Zona Rezervoarelor de stocare GPL
Rampele de descrcare cisterne i autocisterne (n timpul prezenei acestora la

ramp);
Zona aferent pompelor, traseelor de conducte.
II.3. Descrierea zonelor unde se poate produce un accident major

Organizarea incintei Depozitului GPL urmrete dispunerea distinctiv a activitilor n
funcie de pericolul de explozie pe care l reprezint asigurnd deplin funcionalitate. Zonele
cu pericol de explozie i extinderile acestora se stabilesc pentru condiii normale de
funcionare a elementelor componente ale instalaiei. La stabilirea acestor zone nu sunt luate
n considerare avariile imprevizibile datorate nerespectrii condiiilor tehnologice i
funcionale, a modificrilor la instalaii fr respectarea prevederilor legale, precum i a
situaiilor excepionale (calamiti, catastrofe etc.).
Zonarea mediilor cu pericol de explozie din instalaia de GPL (anexata) i conform
normativ NP 037/1999, conine:
-
zona 0 - zon cu pericol pn la 1000 h/an i cuprinde: interiorul rezervoarelor de

stocare GPL; interiorul cisternei pe timpul ncrcrii/descrcrii;
30

-
zona 1 zon cu pericol de la 10 la 100 h/an i cuprinde: zona din jurul supapelor de
siguran (sfer cu raza de 3,0 m); zona din jurul punctelor de ncrcare/descrcare
din cisterne auto sau CF (sfer cu raza de 3,0 m);
zona 2 - zon cu pericol de la 1 la 10 h/an i cuprinde: zona din jurul punctelor de

ncrcare/ descrcare din cisterne auto sau CF (sfer cu raza de 4,5 m); zona din jurul
rezervoarelor (sfer cu raza de 4,5 m). Pe nlime, zona 2 se ntinde pn la cca. +
4,5 m msurat de la generatoarea superioar a rezervorului sau alt echipament.
zona 2 extins extinderea zonei cu 1,5 m pe toate direciile pentru zonele 0-2.
III. Descrierea instalatiei

III.1. Descrierea activitatilor si a produselor principale
Etapele procesului tehnologic de depozitare GPL sunt urmatoarele:
-
Aprovizionarea statiei cu GPL prin transport feroviar si auto;
Depozitare GPL;
Livrare GPL in cisterne auto si cisterne CF;
Transvazare GPL.
Depozitul va fi aprovizionat cu GPL prin descarcarea din cisterne CF sau autocisterne

in cele 6 vase stocatoare de GPL. Amplasamentul dispune de o linie ferata pentru o
capacitate de descarcare a 2 vagoane si un cantar CA pentru cantarirea cisternelor auto
(pline si goale).
La platforma de descarcare CF
sunt pozitionate 2 posturi de descarcare prin
racordarea cisternelor CF (dupa ce au fost blocate pe linie cu saboti si legate la centura de

impamantare). Transvazarea produselor petroliere se face prin intermediul conductelor ce fac
legatura intre vasele stocatoare si punctele de descarcare.
Transvazarea produselor petroliere lichefiate din cisternele CF in vasele stocatoare,
se realizeaza cu ajutorul pompei si compresorului, amplasate in imediata apropiere a
rezervoarelor, care asigura un debit de 35 mc/h in conditiile de lucru si o presiune de refulare
de aprox. 15 bar.
31

Din vasele stocatoare, produsele petroliere lichefiate sunt transvazate cu ajutorul
compresorului in cisterne auto sau CF.
Proprietatile impuse prin standarde pentru GPL auto sunt prezentate in tabelul urmator:
Nr.crt
1
Proprietati
Standard
Compozitie:
Carburant A - Butan
Carburant B Propan
% vol
% vol
hidrocarburi C3
min.28 max.32
min.83 max.87
hidrocarburi C4
echilibru
echilibru
max.2
max.2
min.6 max.12
min.9 max.15
max. 0,5
max. 0,5
max. 50
max. 50
hidrocarburi<C3,C4
SR ISO 7941
total ofeline
diene
2
Reziduu de evaporare, ppm
Apa
Inspectie vizuala
Lipsa
Lipsa
Sulf: total, ppm
SR ISO 4260
max.50
max.50
STAS 6908/2-75
min.25
min.25
Lipsa
mercaptanic, ppm
SR ISO 9162
Hidrogen sulfurat, ppm
SR ISO 8819
Lipsa
Presiune de vapori la 40
grade Celsius, kPa
SR ISO 4256
max.1550
max.1550
Miros
caracteristic
caracteristic
Cifra octanica motor
Densitate lichid, kg/mc
10
Densitate vapori, kg/mc
11
Limite de inflamabilitate %
min.89
min.89
SR ISO 8973
~ 520
~ 470
SR ISO 8973
1,5
2,01
2,15 9.60
1,55 8,60
Masuri de prevenire: In perioada de funcionare pentru a preveni riscul de producere a unor

accidente au fost prevzute urmtoarele msuri:
- Din punct de vedere constructiv (conform proiectelor elaborate de SC BETA SA
Buzu, SC IPROCHIM SA Bucuresti si SC IPROMET SRL Focani), rezervoarele sunt vase
n construcie sudat, cilindrice orizontale, cu funduri elipsoidale, prevzute cu guri de
32

vizitare, racorduri tehnologice pentru conectare la instalaia tehnologic, precum i racorduri
pentru aparatura de msur, control i golire, supape de siguran. Fiecare rezervor de
stocare se leag la prize de mpmntare proprii, n cel puin dou puncte, prize ce trebuiesc
s aib rezistena de dispersie sub 1 Ohm;
- Instalaie de paratrsnet i pentru protecia mpotriva tensiunilor accidentale de
atingere;
- Echipamentele electrice ce deservesc rezervoarele se vor lega la centura de
mpmntare amplasat ntre platforma furtunelor de la punctul de ncrcare/descrcare
autocisterne i staia de pompe-compresoare;
- Iluminatul pe timp de noapte a depozitului este asigurat prin intermediul a ase
corpuri de iluminat public montate pe un stlp din beton situat pe platforma betonat.
Corpurile de iluminat sunt dispuse n dou grupuri i sunt orientare, unul spre depozitul de
stocare i cellalt spre cisternele CF ct i a drumurilor de acces. Iluminatul n zona gurilor
de vizitare ale rezervoarelor este asigurat de patru corpuri de iluminat n construcie antiex
amplasate la nlimea de +1,8m fa de nivelul aleii de acces de pe taluz. Comanda
iluminatului n zona depozitului se face prin intermediul ntreruptoarelor capsulate montate
pe peretele exterior al cabinei operatorului;
- Staia de pompare GPL este situat n imediata apropiere a rezervoarelor, alipit de
zidul antiex i const din platforma pe care sunt montate, pe fundaii din beton armat,
utilajele. Pompa i compresorul sunt protejate mpotriva intemperiilor de o copertin de
protecie din policarbonat celular ondulat montat pe pane i grinzi metalice. Scheletul de
susinere al copertinei este executat din grinzi metalice, n consol, fixate de zidul antiex;
- Alimentarea cu energie electric a utilajelor, precum i a circuitelor de comand,
semnalizare i alarmare aferente rezervoarelor este realizat din tabloul electric amplasat n
cabina operatorului. Echipamentele electrice ce deservesc utilajele se vor lega la centura de
mpmntare situat ntre zona punctului de ncrcare/descrcare autocisterne. Comanda de
pornit-oprit utilaje se realizeaz local pentru fiecare n parte prin intermediul cutiilor de
comand. n cazul apariiei unui incident se acioneaz unul din butoane de avarie ceea ce
conduce la oprirea automat a pompei sau compresorului, nchiderea clapelor electrice i
avertizarea acustic prin intermediul hupei amplasat pe perete exterior al cabinei
operatorului. La fiecare pomp i compresor sunt prevzute cte un corp de iluminat antiex,
33

acionate prin intermediul ntreruptoarelor capsulate montate pe peretele exterior al cabinei
operatorului;
- 6 Detectoare de gaze fixe (poziia acestora este prezentat n Planul de
amplasament al Depozitului de stocare GPL) i mobile (n dotarea operatorilor care
deservesc depozitul).
Servicii utilitare:
Instalatii electrice
Instalatiile electrice sunt alimentate din postul de transformare montat la limita de
proprietate a SC Dolchimex SRL (Pinst=99.2 kW; Pabsorb
simultan=
58.8 kW). S-au prevazut
instalatii de iluminat general, instalatii de iluminat de siguranta (evacuare+interventie),

instalatii de prize, instalatii de forta, instalatii de protectie a omului impotriva electrocutarii,
instalatii de protectie impotriva trasnetului. La priza de pamant comuna pentru protectia
impotriva trasnetului si protectia omului impotriva socurilor electrice sunt legate toate
componentele metalice ale instalatiei GPL (rezervoare, conducte, utilaje, cantare, etc).
Instalatia de racire alimentata din statia de pompare subterana este legata la o sursa
alternativa de curent electric, constand dintr-un generator diesel 35kVA/28 kW cu AAR
inclus, iar distributia apei este controlata de electrovane normal deschise actionate manual
de la un tablou de comanda din zona motopompelor.
Toate instalatiile si echipamentele electrice, au asigurat gradul de protectie antiex.
Instalatii de apa
-
Alimentarea cu apa a retelei de hidranti exteriori se realizeaza de la reteaua

orasului conform adresei SC IGO SA Caracal, nr. 2346/28.04.2011.
Alimentarea cu apa a instalatiei de racire se realizeaza prin intermediul statiei

de pompare. Din doua rezervoare de apa cu capacitate totala de 50 mc,
alimentate din putul forat amplasat in incinta SC Dolchimex SA, precum si prinun by pass din reteaua de alimentare a hidrantilor.
Alimentarea cu apa a anexei cabinei operator se realizeaza de la rete prin

intermediul unui bransament PE 32;
34

III.2. Descrierea proceselor/metode de operare
Se pot face, pe rand 7 operatii de incarcare-descarcare:
Cu pompa:
1.
Transvazarea GPL dintr-un rezervor in altul;
2.
Transvazare GPL din rezervoare in cisterna auto;
3.
Transvazare GPL din rezervoare in cisterna CF;
4.
Transvazare GPL din cisterne CF in rezervoare;
5.
Transvazare GPL din cisterne auto in rezervoare;
Cu compresorul:
6.
Transvazare GPL din cisterne CF in rezervoare;
7.
Transvazare GPL din cisterne CF in cisterne auto.
Operatiile care se desfasoara in punctul de incarcare/descarcare cisterne auto sunt:

-
Autocisterna cu GPL intra in statie pe platforma betonata direct din drumul de
acces, parcurgand traseul prezentat in plansa zonare ex. Viteza de deplasare a autocisternei
nu trebuie sa depaseasca 10 km/h;
-
Cisterna va stationa pe perioada descarcarii pe cantarul auto in dreptul
platformei furtunelor. Premergator descarcarii, conducatorul auto va lua toate masurile

privind asigurarea vehiculului (oprirea motorului, tragerea franei de mana si montarea
sabotilor la roti), va asigura impamantarea autocisternei si va racorda furtunele flexibile faza
lichida si faza de vapori;
-
Pe perioada incarcarii/descarcarii, este interzis conducatorului auto si
personalului operator sa paraseasca zona;

furtunele,
La incheierea operatiei de transvazare, conducatorul auto decupleaza

scoate
impamantarea
si
scoate
autocisterna
din
zona
punctului
de
incarcare/descarcare.
Depozitul constituit din sase rezervoare cilindrice orizontale, montate suprateran,

protejate in zona statiei de transvazare cu zid antifoc rezistent la explozie cu o inaltime de 4,5
35

m. Statia pompelor si compresoarelor este situata in imediata apropiere a rezervoarelor,
alipita de zidul antiex ,fiind protezata de o copertina din policarbonat celular, Cabina
operatorului este o constructie metalica supraterana ,cu elemente de inchidere din panouri
de tip ROMPAN, folosindu-se ca materiale de finisaj interior placi de gipscarbon .Estacadele
de conducte, sunt constructii metalice pentru sprijinirea conductelor tehnologice in lungul
alineamentului rezevoarelor si la cele doua rampe de descarcare, CF si CA. In incinta statiei,
in zona sud-est, sunt amplasate doua rezevoare subterane pentru apa, cu capacitatea de
20mc, respectiv 30mc,care vor fi utilizate pentru racirea vaselor stocatoare in zilele cu
temperatura ridicata .
Rezervoarele de depozitare GPL
Depozitul de GPL. cu o capacitate de 990 m3, se compune din sase rezervoare
cilindrice orizontale, din care V1, V2, V3. V4 cu capacitatea de 200 mc fiecare i V5 cu
capacitatea de 100mc si V6 cu capacitatea de 90mc. Sunt amplasate n aer liber, pe fundaii
independente, realizate din beton armat, izolat.
Rezervoarele sunt recipiente sub presiune, n construcie sudat, sprijinie fiecare pe
doi supori tip a i echipai conform prevederilor i prescripiilor ISCIR i PSI n vigoare.
Fiecare rezervor este prevzut cu cte 2 supape de siguran racordate astfel nct una din
supape s fie n permanent legtur cu rezervorul.
Rezervoarele sunt echipate cu dispozitive de msur i control n construcie
antiexploziv (manometre, termometre i pentru nivel).
Rampa de descrcare cisterne CF
Rampa de descrcare cisterne CF este situat pe partea estica a amplasamentului, n
aer liber, linia CF fiind n apropierea gardului pe partea de est a incintei, la cca. 16,55 m de
rezervoarele de GPL i 8,6 m de gard.
Statia pompelor si compresoarelor este situata in imediata apropiere a rezervoarelor,
alipita de zidul antiex, fiind protejata de o copertina din policarbonat celular .Aprovizionarea
cu GPL de la furnizori se asigur cu cisterne CF i auto n construcie special pentru gaze
lichefiate.
Rampa are n compunere: pompe orizontale n construcie antiex, furtunuri flexibile,
robinete automate de nchidere i robinete simple.
36

Vagoanele cistern CF sunt aduse la punctul de descrcare. Dup racordarea
furtunului flexibil de construcie special, att la cisterna CF ct i la conducta de descrcare,
precum i a conductei de egalizare ntre cistern i rezervoarele de GPL-auto i manevrarea
ventilelor corespunztoare, cu ajutorul pompei centrifuge din cadrul staiei de pompe, se
realizeaz transvazarea produsului n unul din rezervoarele disponibile.
Trasee de conducte
Traseele de distribuie sunt formate din conductele de vehiculare a GPL- ului Dn 80
mm, cu armturile aferente.
n afara traseelor principale, de golire din cisterne n rezervoare i de pompare din
rezervoare n cisterne, mai exist o serie de ramificaii Dn 50 mm i Dn 80 mm, care permit
interconectarea rezervoarelor i pompelor ntre ele.
Traseele de distribuie sunt formate din:
- conductele de pompare si de egalizare din rezervoare in cisterne ;
- conducte de descrcare i de egalizare din cisterne n rezervoare. Conductele sunt
prevzute la capete cu furtunuri metalice pentru cuplare la cisterne.
n afara traseelor principale, de golire din cisterne n rezervoare i de pompare din
rezervoare n cisterne, mai exist o serie de ramificaii care permit interconectarea
rezervoarelor i pompelor ntre ele.
37

III.3. Descrierea substantelor periculoase
III.3.1. Substane periculoase prezente pe amplasament
In conformitate cu prevederile HG 804/2007- privind controlul asupra pericolelor de
accident major in care sunt implicate substane periculoase, pe amplasamentul SC ADE GAS
OIL SRL se gsesc substane periculoase reprezentate de gaze petroliere lichefiate GPL.
Substane periculoase prezente pe amplasament
Denumirea
substanei
periculoase
Nr.
crt.
GPL (butan
si propan)
Numr
CAS
74-98-6
106-97-8
Localizare
Parc de
rezervoare
Cantitatea
totala
deinuta
(tone)
464
Cantitatea
totala de
stocare
(tone)
464
Stare
fizica
Lichida
Mod de
stocare
Rezervoare
orizontale:
V1= 200 mc
V2= 200 mc
V3= 200 mc
V4= 200 mc
V5= 100 mc
V6= 90 mc
Condiii
de stocare
Sub
presiune
III.3.2. Caracteristicile fizice, chimice, toxicologice i pericolelor, pentru om i

mediu;
Substana periculoas, relevant conform HG 804/2007, modificat cu HG 79/2009,
prezent n cadrul amplasamentului este GPL auto care face parte din categoria Gazelor
petroliere lichefiate.
Proprietile GPLului prezent n cadrul amplasamentului ca substan periculoas
sunt definite n cadrul fielor tehnice de securitate (anexate)
Amestecurile inflamabile de GPL se aprind de la surse conventionale sau
neconventionale de aprindere cu energii de numai 0,120,28 mJ. Enegia minima de
aprindere este dependenta de compozitia amestecului inflamabil, de presiune si temperatura.
Puterile calorifice ridicate al GPL (11.000 12.000 kcal/kg) fac ca temperaturile maxime
ale flacarilor sa depaseasca 1875C. Avind in vedere ca in zona unui incendiu de intensitate
medie in care temperatura este de 1000C, fluxul de caldura este 150 W/m, fata de 2,9
38

W/m cat reprezinta nivelul de energie letala pentru om la o expunere de 2 min., este evident
pericolul deosebit pe care il reprezinta incendiile cu GPL pentru personalul din zona.
Extinderea frontului flacarii are loc ca urmare a interactiunii radical-radical si in cazul
amestecurilor omogene de hidrocarburi aer, vitezele de propagare a frontului flacarii sunt
foarte mari (22 m/s pentru propan prin conducte cu diametre egale), datorita concentratiilor
mari de particule active.
In cazul reactiilor de ardere in spatii deschise, compozitia gazelor si caracteristicile
fizice se schimba in spatiu datorita deplasarii gazelor. Procesul are loc cu difuzia gazelor si
transmisia caldurii. Fata de viteza de ardere in regim laminar, turbulenta mareste viteza de
ardere iar presiunea maxima creste cu cca 20%.
In perioada de funcionare se va depozita, transvaza i livra gaz petrolier lichefiat
(GPL). Gestionarea acestuia se va face conform fiei tehnice de securitate.
GPL este un amestec complex de hidrocarburi (propan, butan), conine urme de
hidrogen sulfurat, mercaptan i 1,3 butandien.
Gazul petrolier lichefiat (GPL) este o substan extrem de inflamabil, cu miros distinct,
neplcut dac este odorizat, fr miros dac nu este odorizat.
Proprieti chimice i fizice:
-punctul de fierbere:
cca 450 C;
-presiunea de vapori:
cca 980kPa la 200 C;
-densitate:
510 kg/mc la 150 C;
-densitate de vapori (aer=1):
cca 1,5 la 150 C;
-punct de inflamabilitate :
- 1040 C;
-limita inferioar de explozie:
2,2% vol;
-limita superioar de explozie:
10 % vol;
Caracteristici toxicologice i eco-toxicologice:

Datele de toxicitate nu au fost determinate specific pentru acest produs. Informaiile
furnizate se bazeaz pe datele existente pentru componenii produsului i ai produilor
similari.
- inhalare LC 50 > 5mg/l (gaz);
- inghiirea: nu exist date;
- contactul cu pielea: nu exist date;
39

- contactul cu ochii nu este iritant; lichidul cauzeaz degerturi.
Ecotoxicitate:
Datele de ecotoxicitate nu au fost determinate specific pentru acest produs. Informaiile
furnizate se bazeaz pe datele referitoare la componenii produsului i la alte substane
similare.
-toxicitate sczut asupra mamiferelor;
-se evapor extrem de rapid din ap i de pe sol; se disperseaz rapid n aer; exte
oxidat rapid prin reacii fotochimice n aer;
-din perspectiva ratei mari de evaporare din soluie, este puin probabil ca produsul s
prezinte risc pentru viaa acavtic;
Stabilitate/reactivitate
-stabilitate stabil;
-condiii care trebuie evitate: cldur, flacr i scntei;
-materiale care trebuie evitate: ageni oxidani puternici;
-produi periculoi de descompunere: substanele rezultate din descompunerea termic
a acestor produi vor depinde n mare msur de condiiile de ardere.
Urmtoarele substane pot fi generate din arderea normal: disoxid de carbon; monoxid
de carbon; hidrocarburi policiclice aromatice; hidrocarburi nerse; compui organici i
anorganici neidentificai; materii particulare; oxizi de azot.
III.3.3. Comportamentul fizic i chimic n condiii normale de utilizare sau/i n
condiii previzibile de accident
GPL- ul prezent n cadrul obiectivului este un gaz lichefiat pstrat n rezervoare la
presiunea proprie de vapori. Presiunea de vapori crete o dat cu temperatura fiind mai mare
la propan dect la butan. La temperaturi foarte mari de ordinul sutelor de grade presiunea
crete foarte mult ajungnd la zeci de atmosfere. Acest fenomen chiar n cazul implicrii ntrun incendiu este mai puin probabil la rezervoare unde cantitatea este foarte mare i
vaporizarea puternic (gazele putnd fi evacuate prin supapele de siguran).
n cazul scurgerilor de GPL acesta se va vaporiza n timp foarte scurt (vara instantaneu)
gazul rezultatse va dispersa n atmosfer. Fiind gaze mai grele ca aerul componentele GPL ului vor rmne la suprafaa solului n straturile inferioare de aer. Acest fenomen este mai
40

accentuat pe timp ceos i atmosfer stagnant. Pe timp nsorit se formeaz cureni
ascendeni de aer care disperseaz GPL- ul n straturile nalte ale atmosferei.
n cazul contactului cu o surs de foc sau scnteie gazele se vor aprinde putnd
exploda. Incendiile de GPL se propag foarte rapid arznd practic n toat masa de gaz
datorit inflamabilitii foarte ridicate. Aceasta se datoreaz temperaturii de inflamabilitate
foarte reduse (-60C la butan, - 105C la propan) i strii de gaz, ceea ce face ca energia
minim de aprindere s fie foarte mic, aprinderea putnd avea loc i de la o scnteie.
Datorit acestui fapt aprinderea GPL- ului poate avea loc i iarna la temperaturi foarte
sczute (practic se poate aprinde la orice temperatur ambiant).
Exploziile pot avea loc prin dou fenomene: prin supra-presurizarea recipientelor fiind
proprie rezervoarelor
i prin explozia scurgerilor cnd amestecul de gaz-aer se afl n
limitele de explozie, fiind proprie spaiilor relativ nchise (care limiteaz dispersia).
n cazul exploziilor va fi afectat personalul i bunurile prin presiunea produs de
explozie (unda de oc), prin energia degajat (fire ball - mingea de foc) sau prin lovire
mecanic de resturile aruncate de suflul exploziei.
41

IV. Identificarea si analiza riscurilor de accidente si
metodele de prevenire
Factorii de risc n depozitul de GPL sunt determinai de:
cantitatea de GPL stocat: capacitatea de stocare a depozitului este de 990
a)
mc (4 rezervoare x 200 mc + 1 rezervor x 100 mc + 1 rezervor x 90 mc). Gradul de umplere

al stocatoarelor este de maxim 85%, gradul de golire minim 10%, cantitatea totala 990 mc x
85 % x 550 kg/mc = 464 t;
b)
caracteristicile fizico-chimice ale gazului petrolier lichefiat stocat: GPL
este extrem de inflamabil (Fraza de risc - R12, simbol F+), n amestec cu aerul sau cu
oxigenul formeaz amestecuri explozive;
c)
echipamente
tehnologice
(dinamice
i/sau
statice)
conducte
tehnologice care pot ceda n cursul exploatrii: utilajele depozitului de stocare GPL sunt:
compresorul, rezervoare de stocare GPL, pompe, filtre;
factorul uman (grad de instruire, disciplin, experien, vrst, oboseal):
d)
depozitul de GPL va fi supravegheat i operat de operatori instruii.
Cauze generatoare:
Factorii de risc menionai la punctele a i b sunt specifici instalaiei, exist i n mod
obiectiv nu se poate interveni asupra lor n sensul diminurii riscului. Principalele cauze
generatoare de accidente datorate factorilor de risc menionai la punctele c i d sunt
urmtoarele:
- defeciuni ale aparaturii de msur i control la stocatoarele de GPL:
temperatur, presiune, debit;
- apariia unor neetanseiti (la conducte, armturi, flane de mbinare);
- spargerea unor garnituri la echipamentele dinamice i la conducte;
- modificri constructive inadecvate fcute n afara proiectului iniial, fr avizul
proiectantului;
- operri necorespunztoare ale echipamentului tehnologic;
- absena ntreinerii preventive sau predictive;
- greeli de operare, intervenii neautorizate asupra echipamentelor;
42

- defectarea instalaiilor de iluminat, de comand sau for montate la
echipamentele electrice.
Scenarii posibile de accidente majore in domeniul GPL, potrivit CODULUI TEHNIC

AL GPL:
- fisurarea/ruperea unei conducte de vehiculare GPL;
- defectarea/ruperea recipientului sub presiune;
- deversare GPL n faz lichid;
- defeciuni n timpul operaiilor de umplere/golire ale cisternelor de transport
feroviar sau rutier;
- suprancrcare;
- BLEVE (explozia vaporilor produi de expansiunea lichidului la fierbere);
- descrcarea supapei de siguran;
- defectare/rupere la sistemul de vaporizare-vaporizator;
- ruperea furtunului cisternei de transport feroviar i/sau rutier;
- oc termic produs de jetul de flacr;
- suprapresiune produs de explozie;
- flux de vapori propus de radiaia termic;
- distrugere/rupere provocate de achii/schije din explozii;
- dispersia unei flcri ntinse;
Pentru
analiza
riscurile
asociate
unor
accidente
poteniale
interiorul
amplasamentului s-au imaginat o serie de scenarii n care sunt implicate substane

periculoase. n continuare se descriu scenarii de accidente posibile, condiiile n care acestea
se pot produce i o evaluare calitativ a probabilitii de producere precum i a gravitii
consecinelor, pentru fiecare din aceste scenarii.
43

IV.1. Descrierea detaliata a scenariilor posibile de accidente majore
si probabilitatea producerii acestora
A) Parcul rezervoarelor de depozitare GPL
1. Distrugerea total a parcului de rezervoare prin atac terorist sau atac din aer
Se presupune c un atac terorist sau un atac din aer ar avea loc cu mijloace explozive:
ncrcturi explozive plasate pe rezervoare, arunctoare de mijloace explozive de la distan,
atac din aer cu bomb etc. Un astfel de eveniment ar produce avarierea prin ruperea corpului
rezervoarelor urmat imediat de explozia rezervoarelor (tip BLEVE).
Probabilitatea de producere este foarte redus pentru atacul din aer, deoarece,
amplasamentul nu are o importan strategic deosebit, declanarea unui asemenea atac
presupune de obicei existena unui conflict anterior (stare de rzboi) i deci anticiparea unui
asemenea eveniment, ceea ce asigur timpul necesar opririi activitii, cu golirea
rezervoarelor i transportul produselor periculoase n locuri sigure sau o eventual evacuare
a populaiei din zon. Atacul terorist rmne un eveniment cu probabilitate foarte redus
(chiar dac mai mare ca a atacului din aer) dar neputnd fi anticipat va produce cu siguran
efecte deosebite, mai ales dac const ntr-o explozie simultan n mai multe puncte ale
amplasamentului.
2. Scurgeri de GPL la rezervoarele de depozitare

Scurgerile de GPL n zona rezervoarelor de depozitare este periculoas datorit
posibilitii de a provoca incendii i intoxicarea personalului.
Probabilitatea de producere a scurgerilor de GPL este medie, scurgerile putnd fi
prezente n cantiti mici n special la tuurile de cuplare la cisterne i la presetupele
pompelor.
Scurgerile de GPL pot fi prezente prin:
-
neetaneiti: mbinri de flane sau alte tipuri de racord, presetupe la pompe i

robinete, fisuri sau pori pe utilaje sau conducte (inclusiv furtunurile flexibile de
descrcare), robinete sau alte armturi defecte;
44

-
aciunea unor persoane neautorizate;
manevre greite de robinete;
supra-presurizarea cu declanarea supapele de siguran de pe rezervoare;

Fisuri la conducte pot avea loc datorit coroziunii, solicitri mecanice ridicate prin loviri,
smulgeri n cazul racordurilor de descrcare - ncrcare (prin neasigurarea cisternei), vibraii

prin funcionarea pompei gazate.
Aciunea unor persoane neautorizate soldate cu scurgeri de GPL poate avea loc prin:
manevrarea greit de robinete, desfaceri de flane sau alte tipuri de racorduri. Posibilitile
de aciune a unor persoane neautorizate sunt reduse datorit sistemului de paz i
supravegherii continue a cisternelor n timpul descrcrii.
Manevrarea greit a robinetelor are probabilitate redus deoarece personalul de
operare este instruit i testat periodic, traseele de conducte sunt inscripionate i la fiecare
loc de munc sunt afiate instruciuni de lucru i protecie.
Supra-presurizarea rezervoarelor poate avea loc prin:

-
nclzire n cazul implicrii ntr-un incendiu, sau pe timpul verii la temperaturi i

insolaie mare. Supra-presurizarea prin nclzire n mediu ambiant este mult diminuat
prin vopsire i prin utilizarea instalaiei fixe de rcire cu ap;
umplerea (peste 85%) fr a lsa un spaiu de detent suficient a vaporilor;
necuplarea sau nchiderea circuitului de egalizare la transvazare din cisterne.

Intoxicarea personalului surprins de scurgerea de gaz este posibil n special n cazul
unor intervenii fcute fr a se lua msurile de protecie necesare. Datorit plasrii
rezervoarelor n aer liber se consider c un accident soldat cu intoxicarea
personalului nu poate duce n condiii normale la decesul acestuia i deci la
provocarea unui accident major.
3. Incendiu n parcul rezervoarelor de depozitare

Un incendiu n zona rezervoarelor de depozitare este posibil prin incendierea unor
materiale combustibile sau inflamabile existente n zon.
45

Materialele combustibile prezente n mod normal sunt reprezentate de instalaia
electric de alimentare a pompelor i a aparaturii de automatizare.
Posibilitatea de producere a unui incendiu la instalaia electric este foarte redus
aceasta fiind n construcie antiex pentru medii explozive, cu respectarea normativelor n
vigoare. Un incendiu la instalaia electric se poate produce n cazul utilizrii unor improvizaii
sau a nefuncionrii instalaiei de protecie: sigurane, relee de protecie etc.
Prezena unor alte utilaje n zon este doar ocazional, pe perioade restrnse de timp
(de exemplu n cazul unor lucrri mecanice) cnd se iau msuri speciale de protecie.
Posibilitate de producere a unor incendii la astfel de utilaje exist dar este diminuat de
efectuarea unor verificri amnunite nainte de intrarea n zona amplasamentului.
Posibilitatea incendierii unor alte materiale combustibile din zon este posibil n cazul
depozitrii acestora n zona rezervoarelor. Existena unor astfel de materiale n zon este
interzis. La apariia unor materiale combustibile, de exemplu scurgeri de ulei de la pompe
sau/i combustibili de la utilaje auto, acestea trebuie ndeprtate imediat fiind posibile surse
de incendiu.
Substanele inflamabile care pot fi prezente n zona rezervoarelor sunt reprezentate de
GPL, produs extrem de inflamabil. Incendierea GPL- ului este posibil n cazul producerii de
scurgeri (scpri), n principal din partea de conducte aferente rezervoarelor, i contactul
acestora cu o surs de foc: foc deschis sau scnteie.
Incendiile cele mai puternice de GPL sunt cele care urmeaz unei explozii a
rezervoarelor cnd mari cantiti de GPL incendiat sunt eliberate din rezervor.
Sursele de aprindere pot fi: focul deschis neautorizat, scurt circuite la instalaiile
electrice, descrcri electrostatice, scntei produse prin lovire cu obiecte dure, scntei
provenite de la eapamentul autovehiculelor, trsnete. O particularitate a posibilitii de
aprindere a scurgerilor de gaze este faptul c acestea se pot aprinde din surse de foc aflate
la distan, chiar n afara amplasamentului, n zona de dispersie a gazului aflat la concentraii
peste limita de inflamabilitate. Se pot produce n acest mod incendii tip Flash fire - incendii
caracterizate prin durat foarte scurt i arderea n mas a gazului aflat n dispersie
atmosferic. n condiiile n care gazele se acumuleaz n spaii nchise incendierea va fi cu
explozie.
46

n cazul incendierii unei scurgeri fr presiune (a unei bli) GPL - ul va arde pn la
epuizarea GPL- ului scurs. Astfel de incendii sunt foarte periculoase dac scurgerile sunt
mari i incendiul implic rezervoarele de depozitare.
n cazul incendierii unei scurgeri sub presiune, incendiul va fi sub forma unui jet de foc:
jet fire. Direcia jetului de foc va fi funcie de locul fisurii: n plan orizontal, vertical sau oblic,
puterea jetului fiind n funcie de presiunea sursei de alimentare. Cele mai periculoase sunt
cele cu jet orizontal i oblic, ele pot fi ns uor oprite i ntoarse de obstacole.
4. Explozie n parcul de rezervoare

La rezervoarele de GPL se pot produce explozii prin formarea de amestecuri explozive
gaz aer i explozii prin supra-presurizare tip BLEVE.
Formarea amestecurilor explozive n rezervoarele de GPL este posibil n cazul
rezervoarelor goale, insuficient curate i degazate, n special n timpul lucrrilor de
intervenie, n contact cu o surs de foc sau scnteie. Astfel de lucrri de intervenie sunt
efectuate periodic cu ocazia reviziilor interioare. Sursele de scntei cele mai frecvente sunt
descrcrile electrostatice prin utilizare de echipament de protecie din fibre sintetice,
scnteile provocate de scule sau accesorii metalice feroase, scntei prin descrcri electrice
de la scule sau lmpi n construcie normal sau defecte, etc. Pentru a evita astfel de
incidente este obligatoriu ca nainte i pe tot parcursul efecturii unor intervenii s se fac un
control explozimetric riguros n interiorul rezervoarelor. Probabilitatea de producere a unor
astfel de explozii depinde de msurile de protecie luate la astfel de intervenii.
Explozia tip BLEVE (boiling liquid expanding vapour explozion) este tipic la gazele
lichefiate, n cazul apariiei unei fisuri la rezervorul aflat sub presiune. n prim faz se
produce o depresurizare a rezervorului care provoac o fierbere cu vaporizare masiv a
lichidului din vas, care duce, n faza a doua, la o cretere foarte mare a presiunii (se produce
o explozie a presiunii) peste limita de rupere ceea ce face ca rezervorul s fie distrus n
ntregime. Dac gazul este inflamabil (cazul GPL- ului) acesta se va aprinde producnd fire
ball, mingea de foc, o zon incendiat cu energie deosebit de mare. De asemenea
explozia va provoca aruncarea de resturi din corpul rezervorului. Explozia tip BLEVE nu este
considerat o explozie chimic prin crearea unui mediu exploziv gaz-aer (fiind prezent i la
gaze neinflamabile) ci mai degrab o explozie mecanic prin supra-presurizare.
47

Explozia de tip BLEVE se poate produce, la rezervoarele sub presiune, n caz de
fisurare a peretelui rezervorului datorit unor solicitri mecanice foarte mari i datorit
implicrii ntr-un incendiu.
Solicitrile mecanice pot fi: lovirea cu un utilaj mecanic, contracii importante ale
materialului de construcie al rezervorului la temperaturi anormal de sczute, un cutremur
major, lovirii de trsnet, coroziunii n special n zona racordurilor i a cordoanelor de sudur
sau a unor defecte de material.
Implicarea rezervoarelor ntr-un incendiu care s provoace o explozie BLEVE se poate
produce ca urmare a unor scurgeri masive de GPL. Acesta poate duce la slbirea
materialului prin nclzire, creterea presiunii peste limita de rupere la temperatura provocat
de incendiu i n final fisurarea rezervorului.
n cazul unor fisuri suficient de mari care s provoace o depresurizare rapid se va
produce explozia de tip BLEVE.
Probabilitatea de producere este mic, avnd n vedere c accesul unor utilaje mari
care s loveasc un rezervor, cu excepia mijloacelor auto care transport GPL- ul, are loc
doar n condiiile efecturii unor lucrri de anvergur: nlocuiri sau montri de noi rezervoare,
cnd se iau msuri de protecie deosebite . Coroziunea rezervorului n zona tuurilor sau
cordoanelor de sudur urmat de fisurarea acestuia este puin probabil deoarece GPL- ul
are un grad mic de agresivitate asupra materialului de construcie i rezervoarele sunt
inspectate periodic ISCIR cnd sunt efectuate controale amnunite asupra strii cordoanelor
de sudur, grosimii pereilor, existenei de zone corodate i sunt efectuate probe de presiune
la presiuni mult superioare presiunilor n regim normal de funcionare.
Un cutremur cu efecte majore este puin probabil, zona avnd un coeficient seismic
mediu. Avarierea grav a rezervorului n caz de cutremur este puin probabil rezervoarele
fiind proiectate n conformitate cu exigenele de rezisten i stabilitate pentru sarcinile
statice, dinamice i seismice n domeniul nalt.
Lovirea rezervoarelor de trsnet este puin probabil deoarece prin construcie, fiind
piese masive de metal sunt autoprotejate.
n caz de explozie a unui rezervor se produce incendierea materialelor combustibile i a
cldirilor, incendiul ar continua cu GPL- ul rmas, deversat n urma distrugerii rezervorului. n
cazul exploziei unui rezervor incendiul produs poate declana explozia rezervorului alturat
48

producnd un efectul de Domino att intern ct i extern la rezervoarele din amplasamentele
vecine. Personalul aflat n interiorul mingii de foc va fi afectat grav pn la deces. Energia
degajat, undele seismice i sonore ar produce panic n rndul populaiei din zonele
limitrofe.
Istoria accidentelor cu explozii de tip BLEVE, la rezervoare i cisterne de GPL, a artat
c cele mai multe accidente s-au datorat coroziunii n zona racordurilor de la partea
superioar a vaselor i incendierii mijloacelor auto cu amplificarea incendiului datorit unor
scurgeri de GPL. Explozia BLEVE n parcurile de rezervoare, acolo unde acestea s-au
produs, a avut efecte devastatoare provocnd distrugerea n cvasitotalitate a parcului i
distrugeri importante n zona din jur.
B) Rampa de descrcare auto i CF
1. Scurgeri de GPL la rampa de descrcare a cisternelor CF
Scurgerile de GPL pot fi prezente prin:
- neetaneiti: mbinri de flane sau alte tipuri de racord, fisuri sau pori pe cisterne
sau conductele aferente, robinete sau alte armturi defecte;
- aciunea unor persoane neautorizate;
- manevre greite de robinete;
- suprapresurizarea ;
- avarii soldate cu smulgerea sau ruperea furtunurilor.
Astfel de evenimente sunt evitate prin pstrarea unei discipline stricte n timpul
manevrrii cisternelor la ramp, a cuplrii i decuplrii acestora. n perioada descrcrii orice
manevr este interzis i cisternele sunt asigurate prin blocare cu saboi. De asemenea
cisternele pentru GPL sunt autorizate i verificate ISCIR i sunt supuse verificrilor conform
RID (transportul feroviar de mrfuri periculoase).
49

2. Incendiu la rampa de descrcare
Un incendiu n zona rampei este posibil prin incendierea unor materiale combustibile
sau inflamabile existente n zon. Incendierea GPL-ului este condiionat de existena unor
scurgeri.
Incendierea unei cisterne poate avea loc prin: atac terorist sau atac din aer, aciunea
unor persoane neautorizate, lucru cu foc deschis, scntei electrostatice, scntei mecanice
produse prin lovire, un incendiu prealabil la locomotiv pe timpul efecturii manevrelor.
Incendierea prin scntei electrostatice are o probabilitate redus deoarece cisterna n
timpul descrcrii se leag la pmnt prin intermediul unor conexiuni special destinate
acestui scop (conexiunea perfect fiind verificat cu aparatura instalat) i debitul de golire
este limitat prin caracteristicile echipamentelor utilizate.
Lucrul cu foc deschis n timp ce cisterna este la ramp este interzis, de asemenea sunt
interzise efectuarea oricror activiti care ar putea genera scntei.
Incendierea prin trsnete are o probabilitate redus deoarece cisternele prin construcie
sunt corpuri mari metalice autoprotejate (prin efectul cuca lui Faraday) i legate la
pmnt .
Producerea unui incendiu datorit unor scntei produse prin lovire poate avea loc
datorit manevrrii neglijente a cisternelor la ramp sau n timpul operaiilor de cuplare i/sau
decuplare a cisternelor de la postul de descrcare.
Producerea unui incendiu n care s fie implicat GPL-ul este condiionat de apariia unor
scurgeri. Aciunea unor persoane neautorizate este foarte periculoas, dar datorit
imposibilitii sustragerii GPL-ului astfel de aciuni pot avea loc doar n scop terorist. Acest tip
de aciuni este evitat prin securizarea zonei n timpul prezenei cisternei la ramp.
n cazul incendierii cisternei, dac incendiul nu este stins, se poate produce creterea
presiunii i avarierea cisternei i n condiii extreme explozia BLEVE a cisternei implicate n
incendiu. Incendii puternice pot aprea n urma unor accidente cu explozie ale cisternelor
CF.
50

3. Explozia unei cisterne cu GPL
O explozie la rampa CF se poate produce prin:
- explozia amestecului gaz-aer aflat n limitele de explozie, n zona rampei n cazul unor
scurgeri n contact cu o surs de foc sau scnteie;
- explozia BLEVE a cisternei n cazul implicrii ntr-un incendiu sau n cazul unor avarii
majore soldate cu spargerea cisternei.
Explozia amestecului gaz-aer n zona rampei de descrcare este improbabil deoarece
rampa este amplasat n aer liber i chiar n situaia unor scurgeri de gaze acestea ar fi
repede dispersate n atmosfer.
Explozia unei cisterne CF sau auto cu GPL, se poate produce n aceleai condiii ca i
explozia unui rezervor.
Probabilitatea produceri unei avarii la cisterne n timpul descrcrii urmate de explozie
rmne foarte mic, deoarece n timpul prezenei cisternei la ramp este interzis orice alt
activitate n zon.
Efectele exploziei unei cisterne CF sau autocisterne sunt similare cu a rezervoarelor i
depind de cantitatea de GPL prezent.
51

IV.2. Evaluarea amplitudinii si a gravitatii consecintelor accidentelor
majore identificate
IV.2.1. Evaluarea calitativa a riscurilor de accidente majore
Analiza calitativa are ca obiectiv principal stabilirea listei de hazarduri posibile, face
posibila ierarhizarea evenimentelor n ordinea riscului si prezinta primul pas n metodologia
de realizare a analizei riscurilor. Evaluarea calitativa a riscului se realizeaza prin calculul
nivelului de risc ca produs ntre nivelul de gravitate si cel de probabilitate ale evenimentului
analizat.
Masurarea calitativa a consecintelor este realizata prin ncadrarea n cinci nivele de

gravitate, care au urmatoarea semnificatie:
1. Nesemnificativ
Oameni (populatie): vatamari nesemnificative;
Emisii: fara emisii;
Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la putine specii sau parti ale
ecosistemului, pe termen scurt si reversibile;
Socio-politic: Efecte sociale nesemnificative fara motive de ngrijorare.
2. Minor
Oameni (populatie): este necesar primul ajutor;
Emisii: emisii n incinta obiectivului retinute imediat;
Ecosisteme: daune nensemnate, rapide si reversibile pentru putine specii sau parti
ale ecosistemului, animale obligate sa-si paraseasca habitatul obisnuit, plantele sunt
inapte sa se dezvolte dupa toate regulile naturale, calitatea aerului creeaza un
disconfort local, poluarea apei depaseste limita fondului pentru o scurta perioada;
Socio-politic: efecte sociale cu putine motive de ngrijorare pentru comunitate.
3. Moderat
Oameni (populatie): sunt necesare tratamente medicale;
Economice: reducerea capacitatii de productie;

52
Emisii: emisii n incinta obiectivului retinute cu ajutor extern;
Ecosisteme: daune temporare si reversibile, daune asupra habitatelor si migratia

populatiilor de animale, plante incapabile sa supravietuiasca, calitatea aerului afectata
de compusi cu potential risc pentru sanatate pe termen lung, posibile daune pentru
viata acvatica, contaminari limitate ale solului si care pot fi remediate rapid;
Socio-politic: efecte sociale cu motive moderate de ngrijorare pentru comunitate.
4. Major
Oameni (populatie): vatamari deosebite;
Economice: ntreruperea activitatii de productie;
Emisii: emisii n afara amplasamentului fara efecte daunatoare;
Ecosisteme: moartea unor animale, vatamari la scara larga, daune asupra speciilor
locale si distrugerea de habitate extinse, calitatea aerului impune refugiere n
siguranta sau decizia de evacuare, remedierea solului este posibila doar prin
programe pe termen lung;
Socio-politic: efecte sociale cu motive serioase de ngrijorare pentru comunitate.
5. Catastrofic
Oameni (populatie): moarte;
Economice : oprirea activitatii de productie;
Emisii: emisii toxice n afara amplasamentului cu efecte daunatoare;
Ecosisteme: moartea animalelor n numar mare, distrugerea speciilor de flora,

calitatea aerului impune evacuarea, contaminare permanenta si pe arii extinse a
solului;
Socio-politic: Efecte sociale cu motive deosebit de mari de ngrijorare.
Masura probabilitatii de producere este realizata tot prin ncadrarea n cinci nivele, care au
urmatoarea semnificatie:
1. Rar (improbabil) - se poate produce doar n conditii exceptionale;
2. Putin probabil - s-ar putea ntmpla cndva;
3. Posibil - se poate ntmpla cndva;
4. Probabil - se poate ntmpla n multe situatii;
53

5. Aproape sigur - se ntmpla n cele mai multe situatii.
Utiliznd informatiile obtinute din analiza, riscul este plasat ntr-o matrice de forma
urmatoare:
Probabilitate
Consecinte
Nesemnificati
ve
1
Minore
Moderate
Majore
Catastrofale
Improbabil
Putin probabil
10
Posibil
12
15
Probabil
12
16
20
Aproape sigur
10
15
20
25
Nivele de risc
Definitie
14
Risc foarte scazut
59
Risc scazut
Actiuni ce trebuiesc intreprinse
Conducerea actiunilor prin proceduri obisnuite, de rutina
10 14
Risc moderat
15 19
Risc ridicat
20 25
Risc extrem
Se actioneaza prin proceduri standard specifice, cu implicarea

conducerii de la locurile de munca
Actiuni prompte, luate ct de repede permite sistemul normal de
management, cu implicarea conducerii de vrf
Fiind o situatie de urgenta, sunt necesare actiuni imediate si se vor
utiliza prioritar toate resursele disponibile
Pentru evaluarea riscurilor asociate activitii desfurate n cadrul amplasamentului,

s-a procedat la atribuirea unor valori numerice pentru fiecare nivel de gravitate a
consecinelor i de probabilitate a producerii eventualului accident imaginat, riscul asociat
fiecrui scenariu fiind reprezentat de produsul dintre cele dou valori atribuite. La stabilirea
valorilor asociate nivelelor de probabilitate i de gravitate se ine cont de impactul potenial i
de msurile de prevenire prevzute.
Pentru o mai sugestiv prezentare a concluziilor rezultate din analiza riscurilor
accidentale specifice activitii din cadrul SC ADE GAS OIL COMPANY SRL CARACAL se
54

prezint n continuare matricea de cuantificare a riscurilor, ntocmit pe baza scenariilor de
accidente posibile descrise anterior.
Nr.
scenariu
Scenariu
Probabilitate
Gravitate
Risc
10
A. Parcul rezervoarelor de depozitare GPL

Distrugerea total a parcului de rezervoare
prin atac terorist sau atac din aer
Scurgeri de GPL la rezervoarele de
depozitare
Incendiu n parcul rezervoarelor de
depozitare
1
2
3
4
Explozie n parcul de rezervoare
B. Rampa de descrcare auto i CF

1
Scurgeri de GPL la rampa de descrcare

a cisternelor CF
Incendiu la rampa de descrcare
Explozia unei cisterne cu GPL
10
IV.2.2. Evaluarea cantitativa a riscurilor de incendiu/explozie pentru scenariile

relevante
Analiza calitativa a scenariilor analizate a scos in evidenta ca riscul cel mai mare de
producere a unui accident major pe amplasament l constituie explozia.
Montarea senzorilor de detectare a GPL- ului n toate punctele unde pot apare
scurgeri, poate diminua riscul de producere a unor scurgeri masive i implicit riscul de
incendiu i explozie.
n tabelele de mai jos se prezinta cuantificarea efectelor datorate suprapresiunii si
radiatiei termice. Datele acestea vor fi folosite n asociere cu rezultatele de calcul pentru
evaluarea riscului generat de scenariile alese.
55

ESTIMAREA PAGUBELOR LA SUFLUL EXPLOZIILOR
Efecte asupra cladirilor
Suprapresiunea din
frontul undei de
oc,
(bar)
0.04 0.07
0.07 0.15
0.15 0.25
Efecte
Spargerea geamurilor, uneori dislocri ale ramelor din lemn
Crpturi i ndoiri (ncovoieri) ale pereilor din gips; cazul plcilor de azbociment.
Dislocri, umflarea (bombarea) despriturilor (pereilor uori) i tavanelor din tabl
ondulat, panourilor din lemn.
Crpturi, sprturi (fragmentri) ale pereilor din beton sau din piatr,
nearmai, cu grosimea de 20 - 30 cm
0.2 0.5
Rupturi ale rezervoarelor aeriene (hidrocarburi etc.)
0.5 0.6
Bombarea sau distrugerea pereilor din crmid, nearmai, cu grosimea de 20-30 cm

Rsturnarea vagoanelor ncrcate, distrugerea pereilor din beton armat.
Suflarea (aruncarea) pereilor din crmid)
0.7 - 1
Efecte asupra omului

Suprapresiunea din
frontul undei de
oc,
(bar)
Efecte
0.2 0.3
Traumatisme uoare (contuzii, iuitul urechilor)
0.3 0.5
Traumatisme mijlocii (contuzii, surditate)
0.5 - 1
Traumatisme grave (fracturi, hemoragii interne)
1.0
Traumatisme foarte grave, practic incompatibile cu viaa
4.0-6.0
Moartea sigur
EFECTELE RADIATIEI TERMICE (WORLD BANK, 1985)

Intensitatea
radiatiei
termice (kW/m2 )
37.5
25
Suficient pentru a cauza pagube echipamentelor

Energia minima necesara pentru aprinderea lemnului la expuneri prelungite
12.5
Energia minima necesara pentru aprinderea lemnului, topirea tubulaturii de plastic
9.5
Pragul de durere se atinge dupa cca. 8 sec

Suficient pentru a cauza durere personalului neadapostit n intervalul de 200 sec da la
nceperea expunerii; este posibila aparitia arsurilor de gr. II; mortalitate 0%
Nu cauzeaza disconfort
4
1.6
EFECTE OBSERVATE
56

Timpul de expunere pentru atingerea pragului de durere
Intensitatea radiatiei
BTU/ora/ft2
kW/m2
Timpul pt. atingerea limitei

de durere (sec)
500
1.74
60
740
920
1500
2200
3000
3700
6300
2.33
2.9
4.73
6.94
9.46
11.67
19.87
40
30
16
9
6
4
2
SCENARIILE EXPLOZIILOR RELEVANTE:

Nr.
Locatia
Crt.
Cantitate de GPL implicata in explozie

(tone)
Cisterna CF sau Rezervor 90 mc
42
Rezervor 100 mc
47
Rezervor 200 mc
95
Intregul parc de rezervoare 990 mc
464
Pentru fiecare din scenariile de mai sus, rezultatele evaluarilor de risc sunt prezentate
sub forma unor calcule pentru:
- Parametrii suflului exploziei.
- Domeniul de atingere a presiunii de 0,204 atm suprapresiune peste care suflul are
efecte notabile;
- evaluarea impactului radiatiei termice;
57

1. Scenariul exploziei a 42 tone de GPL CISTERNA CF/REZERVOR 90 mc
A.Suflul exploziei
Distanta
m
Distanta
adimensionala
Sachs z
m/kgTNT^ 0.33
Presiunea
bari
Timpul de
sosire
ms/kg^0.33
Durata
ms/kg^0.33
Impulsul
kPa*ms/kg^0.33
Viteza undei de
soc
km/s
15.124
0.2
173.1
0.037
0.24
369.5
3.96
22.686
0.3
101.8
0.0066
0.22
215.7
3.09
30.248
0.4
68.53
0.101
0.23
175.1
2.56
37.81
0.5
48.88
0.143
0.28
166.2
2.17
45.372
0.6
36.13
0.193
0.37
170.9
1.88
52.934
0.7
27.44
0.25
0.58
183.4
1.65
60.496
0.8
21.29
0.315
0.81
201.5
1.47
68.058
0.9
16.84
0.387
1.21
223.9
1.32
75.62
13.54
0.467
1.72
236.3
1.19
113.43
1.5
5.514
0.989
2.14
177.4
0.8
151.24
2.837
1.69
2.05
134.6
0.62
226.86
1.157
3.54
2.81
92.7
0.48
302.48
0.6489
5.78
3.43
72.4
0.42
378.1
0.4323
8.24
3.79
59.3
0.39
453.72
0.3181
10.82
4.04
50.19
0.38
529.34
0.2494
13.48
4.25
43.48
0.37
604.96
0.2042
16.18
4.44
38.35
0.368
680.58
0.1724
18.91
4.61
34.31
0.363
756.2
10
0.1489
21.66
4.77
31.04
0.361
831.82
11
0.1309
24.43
4.93
28.33
0.358
1134.3
15
0.0875
35.64
5.45
21.02
0.353
1285.54
17
0.0748
41.32
5.66
18.62
0.351
Se anexeaza planul cu zonele afectate de producerea evenimentului.

----- Zona cu efecte mortale asupra oamenilor
-----Zona cu efecte distructive semnificative asupra cladirilor
-----Zona pana la care se vor resimtii efectele undei de soc asupra oamenilor
----- Zona pana la care se vor resimtii efectele undei de soc asupra cladirilor
58

B.Radiatia termica
59

2. Scenariul exploziei a 47 tone de GPL REZERVOR 100 mc
A.Suflul exploziei
Distanta
m
Distanta
adimensionala
Sachs z
m/kgTNT^ 0.33
Presiunea
bari
Timpul de
sosire
ms/kg^0.33
Durata
ms/kg^0.33
Impulsul
kPa*ms/kg^0.33
Viteza undei de
soc
km/s
16
0.2
173.1
0.037
0.24
369.5
3.96
24
0.3
101.8
0.0066
0.22
215.7
3.09
32
0.4
68.53
0.101
0.23
175.1
2.56
40
0.5
48.88
0.143
0.28
166.2
2.17
48
0.6
36.13
0.193
0.37
170.9
1.88
56
0.7
27.44
0.25
0.58
183.4
1.65
64
0.8
21.29
0.315
0.81
201.5
1.47
72
0.9
16.84
0.387
1.21
223.9
1.32
80
13.54
0.467
1.72
236.3
1.19
120
1.5
5.514
0.989
2.14
177.4
0.8
160
2.837
1.69
2.05
134.6
0.62
240
1.157
3.54
2.81
92.7
0.48
320
0.6489
5.78
3.43
72.4
0.42
401
0.4323
8.24
3.79
59.3
0.39
481
0.3181
10.82
4.04
50.19
0.38
561
0.2494
13.48
4.25
43.48
0.37
641
0.2042
16.18
4.44
38.35
0.368
721
0.1724
18.91
4.61
34.31
0.363
801
10
0.1489
21.66
4.77
31.04
0.361
881
11
0.1309
24.43
4.93
28.33
0.358
1202
15
0.0875
35.64
5.45
21.02
0.353
1362
17
0.0748
41.32
5.66
18.62
0.351

60

B.Radiatia termica
61

A.Suflul exploziei
Distanta
m
Distanta
adimensionala
Sachs z
m/kgTNT^ 0.33
Presiunea
bari
Timpul de
sosire
ms/kg^0.33
Durata
ms/kg^0.33
Impulsul
kPa*ms/kg^0.33
Viteza undei de
soc
km/s
20.2
0.2
173.1
0.037
0.24
369.5
3.96
30.3
0.3
101.8
0.0066
0.22
215.7
3.09
40.4
0.4
68.53
0.101
0.23
175.1
2.56
50.5
0.5
48.88
0.143
0.28
166.2
2.17
60.6
0.6
36.13
0.193
0.37
170.9
1.88
70.7
0.7
27.44
0.25
0.58
183.4
1.65
80.8
0.8
21.29
0.315
0.81
201.5
1.47
90.9
0.9
16.84
0.387
1.21
223.9
1.32
101
13.54
0.467
1.72
236.3
1.19
151.5
1.5
5.514
0.989
2.14
177.4
0.8
202
2.837
1.69
2.05
134.6
0.62
303
1.157
3.54
2.81
92.7
0.48
404
0.6489
5.78
3.43
72.4
0.42
505
0.4323
8.24
3.79
59.3
0.39
606
0.3181
10.82
4.04
50.19
0.38
707
0.2494
13.48
4.25
43.48
0.37
808
0.2042
16.18
4.44
38.35
0.368
909
0.1724
18.91
4.61
34.31
0.363
1010
10
0.1489
21.66
4.77
31.04
0.361
1111
11
0.1309
24.43
4.93
28.33
0.358
1515
15
0.0875
35.64
5.45
21.02
0.353
1717
17
0.0748
41.32
5.66
18.62
0.351

62

B. Radiatia termica
63

4. Scenariul exploziei a 464 tone de GPL PARC REZERVOARE 990 mc
A.suflul exploziei
Distanta
m
Distanta
adimensionala
Sachs z
m/kgTNT^ 0.33
Presiunea
bari
Timpul de
sosire
ms/kg^0.33
Durata
ms/kg^0.33
Impulsul
kPa*ms/kg^0.33
Viteza undei de
soc
km/s
33.686
0.2
173.1
0.037
0.24
369.5
3.96
50.529
0.3
101.8
0.0066
0.22
215.7
3.09
67.372
0.4
68.53
0.101
0.23
175.1
2.56
84.215
0.5
48.88
0.143
0.28
166.2
2.17
101.058
0.6
36.13
0.193
0.37
170.9
1.88
117.901
0.7
27.44
0.25
0.58
183.4
1.65
134.744
0.8
21.29
0.315
0.81
201.5
1.47
151.587
0.9
16.84
0.387
1.21
223.9
1.32
168.43
13.54
0.467
1.72
236.3
1.19
252.645
1.5
5.514
0.989
2.14
177.4
0.8
336.86
2.837
1.69
2.05
134.6
0.62
505.29
1.157
3.54
2.81
92.7
0.48
673.72
0.6489
5.78
3.43
72.4
0.42
842.15
0.4323
8.24
3.79
59.3
0.39
1010.58
0.3181
10.82
4.04
50.19
0.38
1179.01
0.2494
13.48
4.25
43.48
0.37
1347.44
0.2042
16.18
4.44
38.35
0.368
1515.87
0.1724
18.91
4.61
34.31
0.363
1684.3
10
0.1489
21.66
4.77
31.04
0.361
1852.73
11
0.1309
24.43
4.93
28.33
0.358
2526.45
15
0.0875
35.64
5.45
21.02
0.353
2863.31
17
0.0748
41.32
5.66
18.62
0.351

64

B. Radiatia termica
65

IV.3. Descrierea parametrilor tehnici si a echipajului utilizat pentru
securitatea instalatiilor
- Din punct de vedere constructiv (conform proiectelor elaborate de SC BETA SA
Buzu, SC IPROCHIM SA Bucuresti si SC IPROMET SRL Focani), rezervoarele sunt vase
n construcie sudat, cilindrice orizontale, cu funduri elipsoidale, prevzute cu guri de
vizitare, racorduri tehnologice pentru conectare la instalaia tehnologic, precum i racorduri
pentru aparatura de msur, control i golire, supape de siguran. Fiecare rezervor de
stocare se leag la prize de mpmntare proprii, n cel puin dou puncte, prize ce trebuiesc
s aib rezistena de dispersie sub 1 Ohm;
- Instalaie de paratrsnet i pentru protecia mpotriva tensiunilor accidentale de
atingere;
- Echipamentele electrice ce deservesc rezervoarele se vor lega la centura de
mpmntare amplasat ntre platforma furtunelor de la punctul de ncrcare/descrcare
autocisterne i staia de pompe-compresoare.
- Iluminatul pe timp de noapte a depozitului este asigurat prin intermediul a ase
corpuri de iluminat public montate pe un stlp din beton situat pe platforma betonat.
Corpurile de iluminat sunt dispuse n dou grupuri i sunt orientare, unul spre depozitul de
stocare i cellalt spre cisternele CF ct i a drumurilor de acces. Iluminatul n zona gurilor
de vizitare ale rezervoarelor este asigurat de patru corpuri de iluminat n construcie antiex
amplasate la nlimea de +1,8m fa de nivelul aleii de acces de pe taluz. Comanda
iluminatului n zona depozitului se face prin intermediul ntreruptoarelor capsulate montate
pe peretele exterior al cabinei operatorului;
- Staia de pompare GPL este situat n imediata apropiere a rezervoarelor, alipit de
zidul antiex i const din platforma pe care sunt montate, pe fundaii din beton armat,
utilajele. Pompa i compresorul sunt protejate mpotriva intemperiilor de o copertin de
protecie din policarbonat celular ondulat montat pe pane i grinzi metalice. Scheletul de
susinere al copertinei este executat din grinzi metalice, n consol, fixate de zidul antiex.
- Alimentarea cu energie electric a utilajelor, precum i a circuitelor de comand,
semnalizare i alarmare aferente rezervoarelor este realizat din tabloul electric amplasat n
cabina operatorului. Echipamentele electrice ce deservesc utilajele se vor lega la centura de
66

mpmntare situat ntre zona punctului de ncrcare/descrcare autocisterne. Comanda de
pornit-oprit utilaje se realizeaz local pentru fiecare n parte prin intermediul cutiilor de
comand. n cazul apariiei unui incident se acioneaz unul din butoane de avarie ceea ce
conduce la oprirea automat a pompei sau compresorului, nchiderea clapelor electrice i
avertizarea acustic prin intermediul hupei amplasat pe perete exterior al cabinei
operatorului. La fiecare pomp i compresor sunt prevzute cte un corp de iluminat antiex,
acionate prin intermediul ntreruptoarelor capsulate montate pe peretele exterior al cabinei
operatorului.
- 6 Detectoare de gaze fixe (poziia acestora este prezentat n Planul de
amplasament al Depozitului de stocare GPL) i mobile (n dotarea operatorilor care
deservesc depozitul);
- Rezervoarele sunt prevazute cu instalatie de stropire cu apa pulverizata, montata pe
recipiente;
67

V. Msuri de protecie i de intervenie pentru limitarea
consecinelor unui accident
V.1. Descrierea echipamentului instalat pe amplasament pentru
limitarea consecinelor accidentelor majore
Echipamentele prezente pe amplasament pentru limitarea consecintelor accidendelor
majore sunt:
-
Zid antifoc
Instalatie de hidranti exteriori
Instalatie de stropire
Detectoare de gaze
Mijloace de prima interventie -Stingatoare
Zid antifoc
Intre staia transvazare GPL i rezervoarele de stocare exista un zid antifoc rezistent la
explozie avand caracteristicile :L=18m, H=5m, dimensionat, astfel nct s reziste la
presiunea exploziei volumetrice care s-ar putea produce la staia de transvazare.
Instalatie de hidranti exterior

Un inel exterior de incendiu din care se alimenteaza 6 hidranti exterior patru
subterani STAS 695, in zonele circulate, si doi supraterani STAS 3479, in spatiile verzi.
Conform NP 086/05, hidrantii exterior vor avea urmatoarele caracteristici:
-
Diametrul hidrantului
Dn = 80mm;
Diametrul conductelor
Dn = 100 mm;
Lungimea furtunului
Lf = 120 m;
Debitul de clacul pentru un cap de hidrant
q = 5l/s;
Debitul de clacul al instalatiei
qc = 1 x 5l/s = 5 l/s;
Timpul theoretic de functionare
t = 3 h;
Numarul de jeturi simultane
1 jet.
68

Hidrantii sunt dotati cu accesoriile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, tevi
de refulare etc.), astfel incat sa se asigure parametri de calcul, debitul de apa si presiunea
pentru interventia la nivelul cel mai inalt, conform prevederilor NP 086/05, art. 6.5. Acesoriile
de interventie se pastreaza in panoul PSI (pichet)
Hidrantii sunt amplasati la o distanta de minim 5 m de zidul cladirilor pe care le
protejeaza si la 15 m de obiectele care radiaza intens caldura in caz de incendiu.
Astfel:
-
He1 protejeaza zona CA si platforma auto;
He2 protejeaza zona CF si platforma auto;
He3 protejeaza zona CF si vasele stocatoare;
He4 protejeaza vasele stocatoare;
He5 protejeaza vasele stocatoare;
He6 protejeaza cabina operator si statia de transvazare.
Instalatie de racire vase de stocare

Pentru racirea vaselor de stocare V1, V2, V3, V4, V5, V6 precum si cisternele CF si CA,
se proiecteaza o instalatie de racire de tip uscat, a carei principala caracteristica o constituie
faptul ca, in pozitia de asteptare, conductele nu sunt pline cu apa decat partial de la sursa
pana la dispozitivul de actionare a instalatiei.
Racirea vaselor stocatoare se va realiza prin stropire sau acoperire cu o pelicula de
apa utilizand drencere (corpuri de sprinklere fara ventil).
Intensitatea de racire, pentru fiecare metru patrat al rezervoarelor orizontale
incendiate sau expuse radiatiei termice, este cuprinsa intre 0,1 0.15 l/s.
Sunt prevazute drencere cu diametrul orificiului de 8 mm si presiunea normal de
utilizare 10 mCA, al caror debit specific este qir = 0,66 l/s.
Numarul de drencere, care vor asigura racirea rezervoarelor, s-a stabilit in functie de
debitul specific qir, marimea zonei protejate Ai si intensitatea minima de debitare a apei ii.
Astfel, vasele stocatoare V1, V2, V3 si V4 vor fi racite de un numar de 11 drencere
fiecare, amplasate la distanta de 2,0 m unul de altul, V5 va fi racit de un numar de 7
drencere, amplasate la distanta de 2,1 m unul de celalalt, iar V6 si cisternele CF si CA vor fi
racite de un numar de 6 drencere montate la distanta de 2,3 m unul de celalalt.
69

Instalatia de alimentare cu apa a drencerelor se compune dintr-o coloana principala
DN100, din care se ramifica 5 coloane secundare, care alimenteaza cele sase vase
stocatoare, cele doua cisterne CF si cisterna CA.
Conductele supraterane pentru instalatia de racire cu drencere, sunt executate din
teava de otel zincata, pentru instalatii si sunt prevazute cu izolatii anticorozive prin grunduire
si vopsire.
Conductele subterane pentru instalatia de racire cu drencere, sunt executate din teava
PEHD montata direct in pamant, pe pat de nisip, la adancimea de inghet.
Detectoare de gaze
Amplasamentul este dotat cu 6 detectoare fixe pentru scaparile de ga, cu semnalizare
optica si acustica legate la centrala de semnalizare, plasate in urmatoarele puncte la cota +
10 m:
-
Intre vasele stocatoare V1 si V2;
In zona statiei de pompe GPL;
La rampa descarcare CF;
La rampa descarcare CA.
Mijloace de prima interventie -Stingatoare

a) Staia de transvazare gaze petroliere:
- 4 stingtoare portabile cu spuma aeromecanica tip SM6 ;
- 4 stingtoare portabile cu pulbere tip P6
-1 stingtor transportabil SM50;
-1 stingtor transportabil P50;
b) Platforma CF:
-1 stingtor portabil cu spuma aeromecanica tip SM6 ;
-1 stingtor cu pulberi tip P6;
c) Platforma auto, cabina operator, staia pompare GPL
- cte un stingtor portabil cu pulbere de 6 Kg,TIP P6
70

V.2. Organizarea alertei i a interveniei;
V.2.1. Alarmarea
1. Cazuri de alarmare aplicabile amplasamentului
Cazurile de alarmare aplicabile amplasamentului sunt urmtoarele:
-
Atac terorist sau atac din aer cu distrugerea echipamentelor urmate de incendii
i explozii;
-
Acionarea persoanelor neautorizate (distrugere de echipamente, manevre
neautorizate de ventile) avnd ca efect scurgeri de substane combustibile n mediu;

-
Fenomene meteorologice grave: inundaii, cutremure, trsnete avnd ca efect
deteriorri ale utilajelor i echipamentelor cu scurgeri de substane combustibile n

mediu, urmate de incendii i explozii;
-
Accidente tehnice i avarii care duc la scurgeri de GPL n mediu, incendii i
explozii;
2. Raportarea unei situaii de urgen
Raportarea unei situaii de urgen se face de ctre orice persoan din cadrul
amplasamentului i se transmite Dispecerului de serviciu sau/i efului de compartiment
(unde este localizat urgena).
Raportarea trebuie s cuprind urmtoarele:
-
Identitatea celui care raporteaz: nume, prenume, funcie n cadrul amplasamentului;
Identificarea i localizarea evenimentului: descrierea pe scurt a evenimentului-tip, loc

de producere, efecte imediate;
Personal afectat: descrierea pe scurt a efectelor asupra personalului prezent pe

amplasament;
Descrierea msurilor luate imediat.

Dispecerul de serviciu informeaz imediat conducerea obiectivului despre situaia
creat. n cazul producerii unui situaii de urgen care poate s provoace un accident major,
conducerea unitii are obligaia sa informeze imediat autoritile teritoriale pentru situaii de
urgen i autoritile teritoriale pentru protecia mediului, precum i celelalte autoriti cu
atribuii n domeniu, potrivit legii. Informaiile vor fi furnizate imediat ce acestea devin
disponibile i cuprind:
71

a) circumstanele accidentului;
b) substanele periculoase prezente;
c) datele disponibile pentru evaluarea efectelor accidentului;
d) msurile de urgen luate;
e) aciunile pe care intenioneaz s le ntreprind pentru a atenua efectele pe termen mediu
i lung ale accidentului i pentru a preveni repetarea unui astfel de accident.
3. Schema de ntiinare-alarmare
Sistemul de ntiinare alarmare cuprinde forele i mijloacele aparinnd
operatorului economic.
Sistemul de ntiinare alarmare este organizat pe dou nivele independente, astfel:
- primul nivel se situeaz la nivelul operatorului economic surs de risc;
- al doilea nivel este organizat i controlat de Inspectoratul Judeean pentru Situaii de
Urgen.
n cazul producerii unui eveniment ale crui efecte pot depi limitele obiectivului,
unitatea este obligat s notifice autoritile teritoriale de Protecia Mediului i de Protecie
Civil din cadrul Inspectoratului Judeean pentru Situaii de Urgen care, n funcie de
gravitatea situaiei i de msurile impuse, ntiineaz comitetele locale pentru situaii de
urgen i alarmeaz populaia din zona posibil a fi afectat.
ntiinarea i alarmarea autoritilor i populaiei se va executa prin:
-
mijloace acustice: sirene electronice, electrice, sonerii;
mijloace radio: staii fixe si mobile;
linii telefonice, fax i e- mail;
alte mijloace.
In cazul unor evenimente deosebite, anunurile sunt dublate prin mass-media. Este
foarte important ca populaia i salariaii s aplice msurile de prevenire i protecie s

respecte regulile de comportare i restriciile impuse de autoriti in astfel de situaii.
72
Numerele de telefon de ntiinare/alarmare a autoritilor, a membrilor Celulei de

Urgen i a echipelor din cadrul SPSU sunt prezentate ca documente anexate
4. Alarmarea pe clase de urgen
n funcie de clasa de gravitate, alarmarea se efectueaz dup cum urmeaz:
73

- Alarmarea n cazul unei urgene din clasa A, fiind o urgen de gravitate redus se
limiteaz la ntiinarea/alarmarea Celulei de Urgen, a serviciului de paz i a Serviciului
Privat pentru situaii de Urgen. n cazul n care urgena nu este lichidat imediat cu mijloace
proprii, urgena se clasific la clasa B.
- Alarmarea n cazul unei urgene din clasa B, fiind o urgen cu o gravitate mai
ridicat care poate avea efecte limitate i n exteriorul amplasamentului, presupune
mobilizarea Celulei de Urgen, alarmarea i aducerea n unitate de personal suplimentar din
cadrul SPSU i ntiinarea/alarmarea centrelor de urgen externe:
* Serviciile publice de urgen: tel. 112
* I.S.U. al Judeului Olt: tel. 0249/432211;
* Agenia pentru Protecia Mediului Olt : tel. 0249/439166;
* Comisariatul Judeean Olt al Grzii Naionale de Mediu: tel. 0249/438094;
* Inspectoratul Teritorial de Munc Olt (dac exist victime): tel. 0249/439283;
* Societi i populaie nvecinat, personal aflat ocazional pe terenul din zon;
* Alarmarea n cazul unei urgene din clasa C, fiind o urgen de mare gravitate care
poate provoca afectarea grav a unei arii din exteriorul amplasamentului, presupune
alarmarea/ntiinarea, n plus fa de cazul urgenelor din clasa A i B a urmtoarelor:
* Prefectura judeului Olt: tel. 0249/410 090;
* Primria Caracal: tel. 0249/783077;
* Direcia de Sntate Public Olt 0249/422603;
5. Mijloace de alarmare i comunicare
Pentru alarmarea personalului din unitate i a populaiei din imediata vecintate se va
utiliza sirena electric.
Not*: Populaia din vecintate trebuie alarmat n primul rnd prin sunetul sirenei, acesta
fiind cel mai rapid mijloc de alarmare. Acesta trebuie s se aud clar pe o distan de
500-700 m. Populaiei trebuie s i se comunice pericolele existente, semnalele de alarmare
i modul de aciune n cazul producerii unei situaii de urgen care poate avea efecte n
afara amplasamentului.
74

Pentru alarmarea i comunicare n caz de urgen pot fi folosite telefoane fixe i mobile, fax,
internet.
6. Instruciuni n cazul alarmei generale
Alarma general este declanat de ctre autoritile publice, conform Ordinului MAI
nr. 1259/2006, n scopul evitrii surprinderii i al lurii msurilor privind adpostirea
populaiei, protecia bunurilor materiale, precum i pentru limitarea efectelor dezastrelor,
atacurilor din aer i ale aciunilor militare.
Msuri de siguran:
- Toi angajaii trebuie s se deplaseze la locurile lor de munc pentru a-i ndeplini rolul n
organizarea interveniei, lsnd liniile de telefon libere pentru comunicrile pe timpul urgenei;
- Toi muncitorii i angajaii trebuie s nceteze munca, s opreasc aparatura i
echipamentele i s le lase n condiii de siguran. Dup aceasta vor executa evacuarea n
conformitate cu instruciunile primite, operaiile de ncrcare/descrcare trebuie oprite imediat
i echipamentul lsat n condiii de siguran;
- Autocisternele i alte vehicule neimplicate n operaiile de intervenie trebuie s prseasc
imediat amplasamentul, s parcheze n afara acestuia, dar s lase drumurile de acces libere
pentru circulaie;
- Orice acces al persoanelor i mijloacelor fr autorizaie va fi strict interzis.
- Reguli de siguran
- Reguli de circulaie sunt instituite pe ntregul amplasament; viteza limit este de 5 km/h;
- Conducei prudent i respectai toate indicatoarele rutiere;
- Urmai numai ruta care v-a fost indicat;
- n eventualitatea unei urgene scoatei vehiculul pe marginea drumului i oprii motorul;
- Nu fumai, nu utilizai flacra deschis;
- Nu parcai pe drumuri;
- Nu executai nici o operaie care nu a fast autorizat;
- Nu utilizai drumuri care nu sunt trecute pe hart, fr permisiune explicit;
- Nu aducei camere video sau aparate foto n interiorul amplasamentului;
- Nu pstrai telefoanele mobile deschise n zonele de munc;
- Urmai cu strictee instruciunile personalului de intervenie;
75

- Se interzice cu desvrire pe timpul alarmei alergarea, evacuarea dezordonat, n panic
i pe alte direcii dect cele stabilite;
- Cnd auzii semnalul de alarmare contactai un membru al conducerii din zona n care v
aflai i urmai indicaiile acesteia;
Semnalele de alarmare acustice a populaiei, instituiilor publice i operatorilor
economici sunt: alarm aerian, alarm la dezastre, prealarm aerian i ncetarea alarmei.
Durata fiecrui semnal de alarmare este de dou minute pentru toate mijloacele de alarmare,
cu excepia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.
a) Semnalul ALARM AERIAN se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauz
de 4 secunde ntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15
sunete a 2 secunde fiecare, cu pauz de 2 secunde ntre ele.
b) Semnalul ALARM LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu
pauz de 10 secunde ntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5
c) Semnalul PREALARM AERIAN se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu
pauz de 12 secunde ntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3
d) Semnalul NCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeai
intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune
dintr-un sunet continuu, de aceeai intensitate, cu durata de 1 minut.
Declararea i introducerea strii de urgen. Notificarea Autoritatea pentru
introducerea strii de urgen o are eful Celulei pentru Situaii de Urgen.
Structura care pune n practic decizia de declarare a unei situaii de urgen este format
din:
- Persoana care raporteaz producerea unei urgene;
- eful de compartimentului unde este localizat urgena, care clasific urgena;
- eful Celulei de Urgen care ia decizia declarrii situaiei de urgen.
76

La producerea unei situaii de urgen (accident sau avarie/incident potenial
generatoare de accident) eful Celulei de Urgen dispune ntiinarea telefonic n maxim 2
ore de la producere a autoritilor cu responsabilitii n domeniul situaiilor de urgen:
- Agenia de Protecia Mediului Olt;
- Inspectoratul pentru Situaii de Urgen al Judeului Olt;
- Comisariatul Judeean Olt al Grzii Naionale de Mediu.
ntiinarea telefonic va fi completat cu o notificare scris. Coninutul notificrii i
informaiile transmise vor fi conform Anexei nr.2.1 din Ordinul MAPAM 1084/2003 (copie
anexat). Pe parcursul desfurrii evenimentelor informaiile vor fi completate prin ntiinri
i notificri succesive.
n situaia cnd n urma accidentului exist victime ntiinarea i notificarea va fi
transmis i Inspectoratul Teritorial de Munc Olt (ITM).
n situaia producerii unui accident major (care are cel puin una din consecinele
conform criteriilor de notificare din Anexa nr. 6 la HG 804/2007), eful Celulei de Urgen
dispune informarea imediat (conform schemei de alarmare - ntiinare) i notificarea
producerii acestuia, autoritilor publice teritoriale cu responsabiliti n domeniile proteciei
civile, proteciei mediului, proteciei muncii, administraiei publice i sntii n conformitate
cu Ordinului MAPAM 1084/2003.
O copie a notificrilor transmise autoritilor va fi nregistrat, ndosariat i pstrat
n Registru de notificri tip Seveso conf. Ordin MA 1084/2003, anexa 2, pct. 6.
77

V.3.Descrierea resurselor ce pot fi mobilizate intern i extern
Pentru prevenirea i nlturarea cauzelor apariiei unor situaii de urgen, societatea
deine o serie de faciliti i dotri astfel:
- Serviciu privat pentru situaii de urgen
- Personal calificat i autorizat pentru lucru cu GPL;
Nr Crt.
Denumirea structurii de
Component
Nr pers
interventie
1
Celula
pentru
situatii
de
urgenta
Serviciu privat pentru situatii
Presedinte
Secretar
Cadru tehnic PSI
Membrii
de urgenta
- Instalaie de hidrani format din sase hidrani exteriori supraterani.

- Central de alarmare cu 6 posturi fixe n depozitul de GPL, pentru monitorizarea
prezenei GPL.
- Mijloace de transport: autoturisme.
- Mijloace de prim intervenie
* stingtoare cu pulbere P6 - 10 buc;
* stingtoare portabile cu spuma aeromecanica tip SM6 - 10 buc;
* stingtoare transportabile SM50 - 4 buc stingatoare transportabile P50-4
bucati;
- Pichete de incendii 2 buc;
n situatia n care pericolul nu poate fi controlat prin forte si mijloace proprii, se

alerteaza telefonic I.S.U. Matei Basarab al Judetului OLT la telefon 112. Detasamentul de
pompieri Caracal se afla la o distanta de 200 m de amplasament.
Intocmit de ILIE Nelu Corneliu,

Inregistrat in Registrul National al evaluatorilor pozitia nr. 486
78
asupra oamenilor
___ Zona pana la care se vor resimtii efectele undei de soc asupra cladirilor
___ Zona pana la care se vor resimtii efectele undei de soc
___ Zona cu efecte distructive semnificative asupra cladirilor
___ Zona cu efecte mortale asupra oamenilor

ANEXE
1. Scenariul exploziei a 42 tone de GPL CISTERNA CF/REZERVOR 90 mc
79
asupra oamenilor

80
81
asupra oamenilor

asupra oamenilor

4. Scenariul exploziei a 464 tone de GPL PARC REZERVOARE 990 mc
82
83

NOTIFICARE*
a accidentului major produs la data de _______________
n conformitate cu prevederile art. 15 din HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident
major n care sunt implicate substane periculoase i O.M.A.P.A.M. nr. 1084/2003 privind aprobarea
procedurilor de notificare a activitilor care prezint pericole de producere a accidentelor majore n care sunt
implicate substane periculoase i, respectiv, a accidentelor majore produse, v notificm asupra accidentului
produs la unitatea noastr astfel:
1. Elemente de identificare a unitatii economice:
a) Denumirea unitatii economice:
SC ADE GAS COMPANY SRL CARACAL

b) Adresa completa a unitatii economice
Localitatea Caracal , str. Vornicul Ureche, nr.7 jud. Olt

c) Numele sau denumirea comerciala a titularului activitatii:
SC ADE GAS COMPANY SRL

d) Sediul social al titularului activitatii, inclusiv adresa completa a acestuia:
Localitatea Caracal , str. Vornicul Ureche, nr.7 jud. Olt

e) Numele, prenumele si functia persoanei care administreaza unitatea economica
Doldorea Cristian Administrator

f) Profilul de activitate :
4671 Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi al produselor derivate

2. Caracterizarea accidentului in functie de criteriile prevazute la pct. 4.2 din procedura (Ordinul
MAPAM nr. 1084/2003)
- substane periculoase implicate (cantitate)__________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
-vtmarea persoanelor:
- persoane decedate________________________________________________________________
- persoane rnite( din unitatea proprie)_________________________________________________
- persoane rnite( din afara amplasamentului) ___________________________________________
- daune produse asupra bunurilor imobiliare:
- daune produse asupra unei/ unor locuinei din afara obiectivului(nr. Locuine afectate/distruse)
________________________________________________________________________________
- evacuare sau sinistrare persoane (pentru mai mult de dou ore)- nr. persoane x ore _____________
_______________________________________________________________________________
84

- infrastructuri afectate pentru mai mult de dou ore (persoane x ore) :
- furnizare ap potabil__________________________________________________
- ntrerupere electricitate_________________________________________________
- sistare gaze__________________________________________________________
- reele de comunicaii __________________________________________________
- alte servicii__________________________________________________________
- producerea de efecte nocive imediate asupra mediului :
- daune permanente sau pe termen lung asupra habitatelor terestre(hectare)
- teren agricol___________________________________________________
- rezervaii naturale/arii protejate____________________________________
- daune semnificative sau pe termen lung asupra habitatelor de ape curgtoare
- ruri/ canale(km)_______________________________________________
- lac/iaz(hectare)_________________________________________________
- daune semnificative aduse unui acvifer sau a apelor subterane(hectare)___________
- producerea de daune asupra bunurilor(valoare estimata n euro)
- asupra bunurilor din cadrul obiectivului___________________________________
- asupra bunurilor din afara obiectivului____________________________________
- producerea de daune transfrontiere____________________________________________________
3. Circumstantele accidentului:
- Locul n care s-a produs accidentul (instalatie, echipament de proces, sistem de stocare, sistem de compresie,
conducte
etc.)______________________________________________________________________________________
________________________________________________________________ _______________
- Modul de operare n momentul producerii accidentului (activitatea desfurat la momentul producerii
accidentului: producie, ncrcare, descrcare, etc.)____________________________________________
_____________________________________________________________________________________
- Condiiile meteorologice n timpul producerii accidentului :
- viteza vntului_________________________________________________________________
- directia vntului________________________________________________________________
- clasa de stabilitate______________________________________________________________
- temperatura aerului_____________________________________________________________
- umiditatea aerului______________________________________________________________
- presiunea atmosferic___________________________________________________________
- Tipul accidentului :
- incendiu
- explozie
- evacuare toxic/ emisii substane toxice
- avarii
- accidente chimice majore

- alte situaii descrieri____________________________________________________________
- Cauza accidentului (cauza imediata)______________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
- Substantele periculoase implicate i cantitile acestora_______________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
- Not : Cantitatile de substante periculoase implicate n accident; (daca nu sunt disponibile informaii precise,
pot fi inserate estimri de tipul - mai putin de X tone ; ntre X si Y tone; - mai mult de Y tone)
85
4. Felul notificarii:
- prima notificare
- completari i corectri nr. notificrii_______
- notificare final
5. Consecintele accidentului
Evaluarea efectelor asupra:
- persoanelor din interiorul amplasamentului ________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
- persoanelor din exteriorul obiectivului ___________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
- bunurilor imobiliare din interiorul amplasamentului_________________________________________
_____________________________________________________________________________________
- bunuri imobiliare din exteriorul obiectivului________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
- factorilor de mediu:
- apa de suprafa__________________________________________________________
- apa subterana____________________________________________________________
- aer ___________________________________________________________________
- sol____________________________________________________________________
6. Msuri de atenuare a efectelor accidentului major n interiorul amplasamentului:
- msuri de interventie si de remediere de prima urgenta adoptate________________________________
__________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
- msuri de minimizare a efectelor asupra activitatilor care nu au fost direct afectate__________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
- msuri de intervenie si/sau de remediere necesare pe termen mediu i lung (msuri necesare n scopul
asigurarii unei restaurari rapide si corespunzatoare a zonelor afectate, o data cu terminarea urgentei)_____
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
- msuri de prevenire a producerii unor accidente similare______________________________________
____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
- planificarea timpului pentru implementarea msurilor ________________________________________
_____________________________________________________________________________________
7. Data intocmirii notificarii
- Notificarea a fost intocmita la data de ____________________ ora__________
8. Datele de identificare a persoanei care a intocmit notificarea:
- Numele, prenumele_________________________
- Functia persoanei care a intocmit notificarea__________________________________________________
- Semnatura persoanei care a intocmit notificarea________________________________________________
- tampila unitatii economice
*NOT: Notificarea va fi transmis la ISU Matei Basarab al judetului OLT prin fax 0249/432288
86

Raport Sec Depozit GPL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Sec Depozit GPL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT DE SECURITATE

DEPOZIT STOCARE GPL - SC ADE GAS OIL COMPANY SRL

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor majore ................................................ 4

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

consecinelor accidentelor majore ...................................................................................... 68

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

Informaii asupra sistemului de management i asupra

organizrii amplasamentului cu privire la prevenirea accidentelor

Pentru prevenirea si controlul accidentelor majore, SC AdeGas Oil Company

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

La baza implementrii PRAM stau urmtoarele principii i criterii:

contientizarea ntregului personal referitor la riscurile

activitii lor i a consecinelor unui potenial accident major asupra salariailor,

Pentru realizarea obiectivelor propuse n scopul prevenirii i controlul

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

Aplicarea prezentei politici este responsabilitatea tuturor angajailor societarii.

I.2. Sistemul de management al securitii

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

Presedinte celula de urgenta

Inspector Resurse umane

Cadru tehnic PSI/Responsabil Managementul Securitatii 1

I.2.1.2.2. Atribuii celulei de urgenta si ale membrilor

identific i monitorizeaz sursele poteniale ce pot genera situaii de urgen;

propune necesarul de dotare n vederea gestionarii situaiilor de urgen;

informeaz autoritile cu responsabiliti n domeniul situaiilor de urgen (ISU, APM,

informeaz salariaii asupra surselor de risc ce pot genera situaii de urgen;

coordoneaz pregtirea salariailor privind prevenirea, protecia i intervenia

situaii de urgen i dezastre;

solicit fondurile necesare pentru realizarea dotrilor i desfurarea activitilor de

se ntrunete semestrial i ori de cte ori situaia o impune, la convocarea

ndeplinete orice alte atribuii i sarcini stabilite de lege i de autoritile cu

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

informaiile primare despre situaia de urgen aprut i evoluia

economici i populaiei din zonele ce pot fi afectate;

desemneaz colectivul pentru conducerea aciunilor de refacere i reabilitare a

organizeaz echipe de specialiti pentru inventarierea, expertizarea i evaluarea

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

analizeaz cauzele producerii situaiei de urgen, stabilete msuri de prevenire i

ndeplinete orice alte atribuii i sarcini stabilite de lege i de autoritile cu

ATRIBUTIILE MEMRILOR CELULEI DE URGENTA:

A. Seful celulei de urgenta

stabileste organigrama de protectie civila, in baza prevederilor legislatiei care

specialistilor din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta MATEI

BASARAB al jud. OLT;

verifica periodic modul de indeplinire, de catre toti membrii celulei de urgenta, a

verifica intocmirea planului cu principalele activitati de protectie civila, planificarea si

prevede fondurile necesare realizarii masurilor de protectie civila;

organizeaza si controleaza activitatea de protectie civila ce o desfasoara membrii celulei

verifica modul de executare a pregatirii (teoretice si practice) de protectie civila, corelata

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

verifica indeplinirea tuturor masurilor stabilite in vederea anuntarii unitatilor firmelor

incheie protocoale, conventii, planuri de cooperare cu organismele ce au reponsabilitati

in situatia producerii unei urgente civile, la propunerile membrilor celulei de urgenta

conduce sedintele celulei de urgenta, respectand metodologia de lucru;

ordona executarea si altor activitati considerate necesare pentru prevenirea producerii

stabileste o persoana care va redacta documentele de protectie civila si care va tine si

B. Secretarul Celulei de Urgenta

gestioneaz documentele Celulei de Urgen;

asigur convocarea Celulei de Urgen i transmiterea ordinii de zi, membrilor acesteia;

Raport de Securitate SC ADE GAS OIL COMPANY SRL 2012

pregtete materialele pentru edinele Celulei de Urgen i le distribuie membrilor