CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………..3

CAPITOLUL 1: PREZENTAREA GENERALǍ A S.C.HIDROCONSTRUCŢIA S.A… .6

CAPITOLUL 2: METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE EVALUARE A RISCURILOR

DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ………… 10
2.1.Premise teoretice………………………………………………………….11
2.1.1.Relaţia risc - securitate…………………………………………… 12
2.1.2.Noţiunea de risc acceptabil…………………………………………13
2.1.3.Determinarea coordonatelor riscului……………………………… 13
2.2.Descrierea metodei……………………………………………………… 22
2.2.1.Scop şi finalitate……………………………………………………22
2.2.2.Principiul metodei………………………………………………… 23
2.2.3.Utilizatorii potenţiali……………………………………………… 23
2.2.4.Etapele metodei…………………………………………………… 23
2.2.5.Instrumentele de lucru utilizate…………………………………… 24
2.3.Aplicarea metodei……………………………………………………… 25
2.3.1.Procedura de lucru…………………………………………………25
2.3.2.Condiţiile de aplicare………………………………………………26
2.3.3.Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate în
aplicarea metodei şi gestiunea computerizatǎ a riscurilor……………………… 29

CAPITOLUL 3: EVALUAREA RISCURILOR PENTRU SECURITATEA ŞI

SǍNǍTATEA LUCRǍTORILOR DIN CADRUL S.C.HIDROCONSTRUCŢIA S.A.….31
3.1.Locul de muncǎ nr. 1: Groapa de Cenuşă Paroşeni………………………32
3.2.Locul de muncǎ nr. 2: Castel de Echilibru..................................................58
3.3.Locul de muncǎ nr. 3: Conducta Forţată.....................................................98

CAPITOLUL 4: PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE………………………… 139

CAPITOLUL 5: CONCLUZII ŞI OBSERVAŢII.………………………………………… 169

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………… 172

-1-
 INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi

îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea
analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a
resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc parţiale
pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene (CEI
812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate
practică. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după standardul european amintit, în
capitolul 6 precizează că „factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt
probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii şi gravitatea maximă previzibilă a
leziunii sau afectării sănătăţii”.
Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă conţine următoarele prevederi care
vizează obligativitatea evaluării riscurilor:
 angajatorul are obligaţia „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă” (art. 7, alin. 4, lit.
a);
 angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor
pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la
riscuri specifice” (art. 12, alin. 1, lit. a).
De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii
în muncă stabileşte faptul că, pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia „să

-2-
întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice
şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de
muncă specifice unităţii”.
În conformitate cu prevederile art. 15, alin. 1, pct. 1 din H.G. nr. 1425/2006 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 319/2006, prima dintre activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul
întreprinderii şi/sau unităţii este reprezentată de „identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor
pentru fiecare componentă a sistemului de muncă respectiv executant, sarcină de muncă,
mijloace de muncă/echipamente de muncă şi mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de
lucru”.
Pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională au fost concepute şi sunt utilizate în prezent
un număr relativ mare de metode.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în cadrul acestei lucrări de dizertaţie s-a
optat pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti. Această metodă a fost
avizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în anul 1993, reavizată în 1996, editată în 1998
şi reeditată în 2002.
Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti face parte din categoria metodelor analitice,
semicantitative şi constă, în esenţă, în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
(loc de muncă) cu ajutorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului
pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de muncă, se determină ca medie
ponderată a nivelurilor de risc parţiale, astfel încât compensările să fie minime. Nivelul de
securitate rezultă indirect, fiind invers proporţional cu nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare loc de
muncă: fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse.
În prima fişă se înscriu factorii de risc identificaţi, parametrii de cuantificare ai acestora,
consecinţa maximă previzibilă, clasele de gravitate şi frecvenţă, nivelul de risc pentru fiecare
factor de risc în parte şi nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru combaterea
acţiunii fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile de
risc, începând cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,…). Prin aplicarea acestor măsuri locul de
muncă trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.

-3-
 În prima parte a lucrării de disertaţie este prezentată o descriere detaliată a metodei
elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti (finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare,
procedura de lucru şi condiţii de aplicare), precum şi a instrumentelor de lucru (lista de
identificare a factorilor de risc, lista de consecinţe, scala de cotare a gravităţii şi a frecvenţei,
grila de încadrare a nivelurilor de risc etc.).
Partea a doua a lucrării de dizertaţie este dedicată prezentării modului concret de utilizare
a metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti pentru evaluarea nivelurilor de risc la locurile de
muncă din cadrul S.C. Hidroconstructia SA, în vederea fundamentării planului de prevenire şi
protecţie.

-4-
 CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALǍ A
S.C. HIDROCONSTRUCŢIA S.A.

Hidroconstrucţia SA a realizat o multitudine de lucrări numai în domeniul hidroenergetic,

fără a mai pomenii de celelalte domenii ale construcţiilor. A realizat lucrări la suprafaţă şi în
subteran, de diferite mărimi şi de importanţă diferită – de la insignifiante la copleşitoare. Aceste
lucrări, sunt sau nu sunt accesibile. Dacă o parte dintre cele de la suprafaţă pot fi văzute şi
cunoscute, pe cele din subteran numai o mână de iniţiaţi o pot vedea.

DATE GENERALE
Hidroconstrucţia SA cu sediul în Bucureşti, Calea Dorobanţi nr.103 – 105, sector 1, are
un număr de 11 sucursale în România şi o sucursală în Germania.
Telefon : 2081400, Fax : 2081401
E-mail : office@hidroconstrucţia.com
Internet / Web site : www.hidroconstructia.com

Obiectul de activitate al SC Hidroconstrucţia SA îl reprezintă realizarea obiectivelor de

investiţii hidroenergetice şi a lucrărilor conexe şi colaterale asociate. După 1989 domeniul de
activitate a fost completat cu lucrări de antreprenoriat şi execuţie în toate domeniile de
construcţii şi alte activităţi din sfera producţiei materiale sau a serviciilor.
Sucursala Jiu a SC Hidroconstrucţia SA, are sediul în municipiul Târgu Jiu, strada
Hidrocentralei nr.49.
Telefon : 0253216736, Fax : 0253217284
E-mail : jiu@hidroconstructi.com
Internet / Web site : www.hidroconstructia.com
Şantierul Paroşeni al Sucursalei Jiu îşi desfăşoară activitatea în judeţul Hunedoara, în
Valea Jiului.
Amenajarea răului Jiu şi a afluenţilor săi a fost şi este realizată în mai multe etape, în
diverse perioade de timp, din diverse considerente de oportunitate, prin mai multe soluţii de
concepţie, şi cu diverşi executanţi numiţi sau câştigători de licitaţii.

-5-
 Printre executanţi s-a aflat şi firma SC Hidroconstrucţia SA, care în mai multe etape,
printre care şi în perioada actuală, a executat şi execută o parte dintre amenajări. Indiferent de
perioada de execuţie, în ordinea amonte – aval amenajările independente sau complexe din
portofoliul firmei, sunt:

Acumularea Baleia.
Etapa întâia, în execuţie actuală, investiţie proprie a CET Paroşeni pentru asigurarea apei
industriale tehnologice şi de răcire. Acumularea va avea un volum de 1,7 milioane de m 3 şi se va
realiza la adăpostul unui baraj arcuit din beton amplasat pe cursul superior al râului Baleia,
afluent de dreapta a râului Jiul de Vest. Înălţimea barajului va fi de 67 m, lungimea la
coronament de 235,40 m, iar volumul de beton de 88.000 m 3. O priză dublă de apă, echipată cu
câte 2 vane va prelua debitul de apă care, prin cădere gravitaţională prin 2 conducte cu Ø=300
mm, va alimenta termocentrala. În teren s-a realizat devierea râului Baleia printr-o galerie de
evitare a amplasamentului şi se execută excavaţiile fundaţiei barajului.

Groapa de cenuşă CET Paroşeni

Groapa de cenuse este o anexa a centralei termoelectrice Paroseni si este amplasata pe
valea piriului Caprisoara in localitatea Paroseni, la cca. 2 km sud de termocentrala.
Groapa de cenuse este realizata prin bararea vai piriului Caprisoara si a afluentului acesta
piriul Piscului.
Suprafata ocupata este de 48 ha, fiind un depozit de vale cu doua compartimente.
In prezent nivelul depunerilor din groapa este la cota 659,5 in compartimentul nr.1 si la
cota 670,5 in compartimentul nr.2. Volumul actual al depunerilor este de 2.200.000 de mc., iar
dupa realizarea suprainaltari se va realiza un spatiul suplimentar de 1.013.000 de mc.

Amenajarea râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbeşti.

A doua etapă de amenajare a râului Jiu, actualmente în execuţie, este localizată între
confluenţa Jiului de Est cu cel de Vest şi Valea Sadului, pe 30 Km de defileu, investiţie strict
energetică care va realiza, în anul hidrologic mediu, o producţie de 259 GWh/an.
Amenajare se compune din :
- barajul – Livezeni – amplasat la intrarea în defileu, echipat cu 3 stavile segment cu
clapete, care permite acumularea unui volum de apă de 130.000 m 3. Pentru asigurarea unui debit
de servitute pe albia naturală de 2,70 m3/s, în culeea mal drept se va monta o MHC;
- priza energetică la malul drept adiacentă barajului;
- aducţiunea principală de 7 Km lungime şi Ø=3,80 m;

-6-
 - nodul de presiune compus din castel de echilibru de 24 m înălţime, casa vanelor
echipată cu o vană fluture şi conducta forţată de 142 m lungime şi Ø=2,95 m;
- CHE Dumitra, centrală subterană echipată cu 3 grupuri Francis cu debit total instalat de
36 m3/s, puterea instalată de 14,5 MW;
- caseta de racord cu prag deversant, face legătura între bazinul de liniştire al CHE
Dumitra şi portalul amonte al galeriei de aducţiune Dumitra – Bumbeşti;
- galeria de aducţiune Dumitra – Bumbeşti de 12,5 Km lungime, cu Ø=4,00 m;
- nodul de presiune format din castel de echilibru de 30 m înălţime, casa vanelor echipată
cu o vană fluture şi conducta forţată de 250 m lungime şi Ø=3,00 m;
- CHE Bumbeşti, centrală supraterană echipată cu 3 grupuri Francis cu debit total instalat
de 36 m3/s, puterea instalată de 40,5 MW;
Execuţia lucrărilor a început în anul 2005 prin atacarea de organizare a şantierelor şi a
lucrărilor de bază subterane.

Nr. Loc de muncă/post de lucru Număr de lucrători

crt.
1. Groapa de cenuşe Paroşeni, cu următoarele posturi de lucru: 25 lucrători/schimb
- deservent utilaj;
- lăcătuş mecanic;
- conducător auto;
- muncitor necalificat;
- macaragiu;
- sudor;
- laborant
2. Castel de echilibru, cu următoarele posturi de lucru: 30 lucrători/schimb
- deservent utilaje terasiere;
- betonist;
- artificier;
- sondor injector;
- sudor;
- compresorist;
- macaragiu;
- miner;
- muncitor necalificat;
- lăcătuş mecanic;

-7-
 - mecanic;
- dulgher;
- personal tehnico-operativ;
- electrician
3 Conducta forţată, cu următoarele posturi de lucru: 41 lucrători/schimb
- deservent utilaje terasiere;
- betonist;
- artificier;
- sondor injector;
- sudor;
- compresorist;
- macaragiu;
- miner suprafaţă;
- muncitor necalificat;
- lăcătuş mecanic;
- mecanic;
- dulgher;
- zidar;
- conducător auto;
- conducător tehnico-operativ;
- electrician
Total 96 lucrători/schimb

-8-
 CAPITOLUL 2

METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE EVALUARE

A RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ

2.1.Premise teoretice

2.1.1.Relaţia risc – securitate

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată

ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare şi
îmbolnăvire profesională. În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost
de orice pericol, iar riscul - posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial 1.
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea
ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero. Prin urmare,
securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări
cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial de
accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual”, fie şi numai datorită
imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc
rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire”.
În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate”, respectiv „niveluri de
risc”, ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate, respectiv de risc. Definind securitatea ca o
1
funcţie de risc y = f(x), unde y  , se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât
x
nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din relaţia dintre cele două
variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit, securitatea
tinde către zero (figura 2.1):
1 1
y  ; y  0.
0 

1
Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României
-9-
 Fig. 2.1 Relaţia risc – securitate

În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi o
limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu
mai fie permisă funcţionarea sistemului.

2.1.2.Noţiunea de risc acceptabil

Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin

probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire
profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.
Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de
gravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F 1,
dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F 2 sau
printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală (figura 2.2).
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, putem atribui unor
cupluri gravitate - probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.
Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele
de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două
variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi
probabilitate, standardul CEN-812/85 defineşte o astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a
riscului” (figura 2.3).

- 10 -
 Fig. 2.2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor
caracterizate prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate

Fig. 2.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel,
riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat
sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinţe
mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se situează
deasupra curbei, este inacceptabil.
De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui
eveniment nuclear - fie el riscul evenimentului A - este caracterizat printr-o gravitate extremă a
consecinţelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza frecvenţei foarte
reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate.

- 11 -
 În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din
activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin
grave decât un accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvenţă foarte
ridicată), încât locul de muncă al şoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea
tratare a riscului ridică două probleme:
 cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;
 ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele
de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost
relaţia risc - factor de risc.

2.1.3.Determinarea coordonatelor riscului

Existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi
caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care
acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii factorului
de risc asupra victimei.
În consecintǎ, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară parcurgerea
următoarelor etape:
a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnǎ determinarea
gravitǎţii lor;
c. stabilirea probabilitǎţii de acţiune a lor asupra executantului;
d. atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii
factorilor de risc.
a.Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în
cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite
elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un
sistem (Anexa 1).
În condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu există suficiente resurse (de
timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor factorilor de
risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Chiar dacă ar exista, criteriul eficienţei (atât în
sensul restrâns, al eficienţei economice, cât şi al celei sociale) interzice o astfel de acţiune. Din

- 12 -
acest motiv, nici în cadrul analizelor de securitate nu se justifică luarea lor integral în
considerare. Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează potenţial cu un
accident sau o îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a căror
eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea
studiului asupra acestora.
b.Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei este uşor de realizat.
Indiferent de factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate genera, consecinţele asupra
executantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate temporară de muncă,
invaliditate şi deces. Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care
este consecinţa sa maximă posibilă. De exemplu, consecinţa maximă posibilă a electrocutării va
fi întotdeauna decesul, în timp ce consecinţa maximă a depăşirii nivelului normat de zgomot va
fi surditatea profesională – invaliditate. Cunoscând tipurile de leziuni şi vătămări, ca şi
localizarea potenţială a acestora, în cazul accidentelor şi bolilor profesionale, aşa cum sunt ele
precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de
muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (Anexa 2),
se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în parte la ce leziune va conduce in extremis, ce
organ va fi afectat şi, în final, ce tip de consecinţă va produce: incapacitate, invaliditate sau
deces. La rândul lor, aceste consecinţe se pot diferenţia în mai multe clase de gravitate. De
exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mică de 3 zile (limita
minimă stabilită prin lege pentru definirea accidentului de muncă), între 3 – 45 zile şi între 45 –
180 zile.
La fel ca şi în cazul probabilităţii de producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem
stabili şi pentru gravitatea consecinţelor mai multe clase, după cum urmează:
 clasa 1: consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);
 clasa 2: consecinţe mici (incapacitate cuprinsă între 3 – 45 zile, care necesită tratament
medical);
 clasa 3: consecinţe medii (incapacitate 45 – 180 zile, tratament medical şi spitalizare);
 clasa 4: consecinţe mari (invaliditate gradul III):
 clasa 5: consecinţe grave (invaliditate gradul II);
 clasa 6: consecinţe foarte grave (invaliditate gradul I);
 clasa 7: consecinţe maxime (deces).
c.Referitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii.
Prin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce cu o altă
probabilitate la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. De exemplu, probabilitatea de
producere a unui accident datorită mişcării periculoase a organelor în mişcare ale unei foreze
- 13 -
este diferită faţă de cea a producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui accident datorită trăsnetului.
De asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă frecvenţă de acţiune asupra
executantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge,
în funcţie de natura şi de starea elementului generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin
atingere directă la manevrarea unui aparat acţionat electric este mai mare dacă acesta este vechi
şi are uzată izolarea de protecţie a conductorilor, decât dacă aparatul este nou.
Din punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilitǎţi determinate
strict pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă cu
factorii proprii executantului.
Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi
decât aproximată. În alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riguroasă a probabilitǎţii de
producere a consecinţei este atât de elaborios, încât ar fi mai costisitor şi mai îndelungat decât
aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat să se stabilească
probabilitǎţile, de regulă, prin apreciere şi să se grupeze pe intervale. Este mai uşor şi mai
eficient pentru scopul urmărit să se aproximeze că un anumit accident este probabil să fie generat
de acţiunea unui factor de risc cu o frecvenţă mai mică de o dată la 100 de ore. Diferenţa faţă de
nişte valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativă, evenimentul putând fi
caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.
Din acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în CEI 812/1985, obţinem 5 grupe de
evenimente, pe care le putem ordona astfel:
 extrem de rare: P < 10-7/h;
 foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;
 rare: 10-5 < P < 10-4/h;
 puţin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;
 frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;
 foarte frecvente: P > 10-2/h.
Vom atribui acum fiecărei grupe o clasă de probabilitate, de la 1 la 6, aşa încât vom spune
că evenimentul E1, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P 1 < 10-7/h, este de clasa 1 de
probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecvenţa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de probabilitate.
Obţinem o scală de cotare a probabilităţii cum este cea din Anexa 3.
d.Având la dispoziţie aceste două scale – de cotare a probabilităţii şi a gravităţii
consecinţelor acţiunii factorilor de risc (Anexa 3) – putem să asociem fiecărui factor de risc dintr-
un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate – probabilitate, pentru fiecare cuplu
stabilindu-se un nivel de risc.

- 14 -
 Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de
acceptabilitate a riscului.
Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al
finalităţii protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare asupra nivelului
de risc decât frecvenţa. În consecinţă, corespunzător celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7
niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind relaţia invers
proporţională între cele două stări (risc – securitate):
– N1 – nivel minim de risc  – S7 – nivel maxim de securitate;
– N2 – nivel foarte mic de risc  – S6 – nivel foarte mare de securitate;
– N3 – nivel mic de risc  – S5 – nivel mare de securitate;
– N4 – nivel mediu de risc  – S4 – nivel mediu de securitate;
– N5 – nivel mare de risc  – S3 – nivel mic de securitate;
– N6 – nivel foarte mare de risc  – S2 – nivel foarte mic de securitate;
– N7 – nivel maxim de risc  – S1 – nivel minim de securitate.
Dacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, câte
două, obţinem o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta clasele de gravitate, şi 6 coloane
– p – clasele de probabilitate:

Mg,p =

Reprezentând grafic (figura 2.4) matricea în cadrul unui sistem de coordonate

rectangulare obţinem un dreptunghi a cărui bază (abscisa) o constituie mulţimea claselor de
probabilitate, înălţimea (ordonata) clasele de gravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea nivelurilor de
risc posibile:

De asemenea, cu ajutorul fiecăruia dintre cupluri descriem un dreptunghi care considerăm că

figurează un risc; fiecărei microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc, astfel încât prin reuniune
să obţinem:

- 15 -
 Fig. 2.4. Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de variabile
gravitate – probabilitate (mulţimea nivelurilor de risc):
g – clasă de gravitate; p – clasă de probabilitate

Observaţie:
Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele convenţii:
 atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin
segmente egale, deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la o clasă la alta,
cât şi intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-au
determinat, nu sunt egale;
 pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu
lungime mai mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă (1 1/2 - 1),
tocmai datorită premisei că gravitatea are o pondere mult mai mare în dimensiunea
riscului.
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a riscului
asupra reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe
niveluri de risc, aşa cum se explicitează în continuare.
- 16 -
 Menţinând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele care
delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. În consecinţă, împărţim diagonala mare
a dreptunghiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7 segmente egale, prin
care se vor trasa curbele.
Nivelul 1 – nivel minim de risc acceptabil
Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa
curba nivelului 1. Luăm acum în considerare toate cuplurile în care gravitatea intră cu valoarea 1
(linia 1 a matricei Mg,p).
Într-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă mai
mică de 3 zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse
neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt tratate ca
incidente şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă, nu a
securităţii). Cuplul limită este cel în care gravitatea are valoarea 1 şi probabilitatea valoarea 6.
Trasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă având alura curbei de acceptabilitate
stabilită prin CEN-815/85 (figura 2.5 a).

Fig. 2.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ curbele de nivel;
curba de nivel 1 (risc minim acceptabil

- 17 -
 Suprafaţa care este delimitată de laturile dreptunghiului şi de curba trasată va reprezenta
grafic nivelul 1 de risc. Toţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale căror
coordonate generează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe curbă vor fi
consideraţi de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.
Din reprezentarea grafică (figura 2.5 a), rezultă că din matricea Mg,p, nivelului 1 de risc îi
corespunde submatricea:

= şi elementul (2,1).

Nivelul 2 – 7
Trasăm curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil
prin punctele care delimitează segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului mulţimii nivelurilor
de risc (figura 2.5 b).

Fig. 2.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.

Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 – 7;
nivel de risc maxim acceptabil şi critic.
Nivelul de risc 1 – cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 – cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivelul de risc 3 – cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 – cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 – cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);

- 18 -
 Nivelul de risc 6 – cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 – cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).
Ca şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului 1 şi de curba imediat superioară va
reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate – probabilitate
generează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa superioară li se alocă
nivelul 2 de risc.
Similar se atribuie nivelurile 3, 4, ..., 6.
Suprafaţei delimitate de curba nivelului 6 şi de cele două laturi superioare ale
dreptunghiului i se alocă nivelul 7.
Interpretând reprezentarea din figura 2.5 b rezultă că fiecărui nivel de risc îi corespunde
cel puţin o submatrice din matricea Mg,p:

- nivelul 2: şi elementul (4,1);

- nivelul 3: şi elementul (4,2);

- nivelul 4:
 6

 M 3, p  (3,5) (3,6)
 5
 p

 4
M  ( 4 ,3) ( 4 ,4 )

;
 4 , p
 p  3
 3
 M 5, g  (5,2 ) (5,3)
 g  2
 7
 ( 6,2 )
M 

 g 
g , 2
6
( 7 ,2 )

- nivelul 5: ;

- nivelul 6: şi elementele (5,6), (7,4);

- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: .

Din relaţia risc - securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel
critic, la care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde
către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi
echivalentă cu producerea accidentului sau îmbolnăvirii. Despre factorii de risc caracterizaţi prin
cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu certitudine la producerea
evenimentului extrem – decesul (pericol iminent).
Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului critic.
Pentru aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub formă
de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin elemente
măsurabile, fie interdicţii – factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele respective

- 19 -
corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în funcţie de
condiţiile economice şi sociale.
Autorii metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti considerǎ cǎ pentru ţara
noastrǎ ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5. Aceasta ar
însemna în primul rând ca autorizarea de funcţionare a agenţilor economici din punct de vedere
al protecţiei muncii sǎ se acorde numai dacǎ evaluarea riscurilor la locurile de muncǎ confirmǎ
nedepǎşirea acestui nivel.
Plecând de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de evaluare
a riscurilor de accidentare şi îmbolnǎvire profesionalǎ la locurile de muncă, metodǎ care va fi
prezentată în continuare.

2.2.Descrierea metodei

2.2.1.Scop şi finalitate

Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti are ca scop determinarea cantitativă a

nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza
analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (Fişa de evaluare a locului
de muncă), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de
prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul,
secţia sau întreprinderea analizată.

2.2.2.Principiul metodei

Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc
de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza
combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.

2.2.3.Utilizatorii potenţiali

Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă, cât şi
în faza de exploatare.

- 20 -
 Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane specializate atât în
securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).
În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea
integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de
muncă.
În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de protecţie a
muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii:
analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;
fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

2.2.4.Etapele metodei

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:

1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.

2.2.5.Instrumentele de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
a. Lista de identificare a factorilor de risc;
b.Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
d.Grila de evaluare a riscurilor;
e. Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
f. Fişa locului de muncă – document centralizator;
g.Fişa de măsuri propuse.
Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
 Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde,
într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de risc de

- 21 -
accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul
sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).
 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman
(Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. Ea
cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman,
localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi
gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.
 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de
gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de
diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul
Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma
finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor
precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:
- clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
- clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani;
- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună.
 Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub formă
tabelară a graficului din figura 2.5b prezentată în capitolul precedent. Liniile din tabel sunt liniile
claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. Fiecare căsuţă
corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marchează secţiunile
obţinute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul
analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), construită
pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului
previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate în niveluri,
numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.

- 22 -
 În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele
delimitate, precum şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate
cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.
 Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul centralizator al
tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire
profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:
 date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;
 date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
 componentele generice ale sistemului de muncă;
 nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
 consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
 clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
 nivelul de risc.
 Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor
de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii
muncii.
2.3.Aplicarea metodei

2.3.1.Procedura de lucru

a.Constituirea echipei de analiză şi evaluare

Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare.
Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai
proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de
evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesară o
minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care
urmează să fie analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se
trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.
b.Descrierea sistemului de analizat
În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:

- 23 -
  identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare:
scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile
şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;
 precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe
baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod
curent etc.);
 descrierea condiţiilor de mediu existente;
 precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza
normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative
incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa
tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de
sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a
muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile
cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.
c.Identificarea factorilor de risc din sistem
În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite
(Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală cu
tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile
accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei
arborelui de evenimente.
De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin
procesare pe computer.
Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia
logică.
În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de
muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile
funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi
materialelor utilizate sau dispunându-se de buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.
Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în

- 24 -
raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, precum şi
impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o
parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului
căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă,
procedee de lucru greşite.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6),
unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora
şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la
apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba Cz etc.).
d.Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista
din Anexa 2. Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3.
Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile
se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă
respectiv sau la locuri de muncă similare.
Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3.
Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul,
intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.). Intervalele
respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a
riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de
risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă
posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de
risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să
reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de
risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se
elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice medie
statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

- 25 -
unde:
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a
nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc
şi securitate. Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de
muncă (Anexa 6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat din
componenţa macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un singur loc de
muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secţia/sectorul
sau întreprinderea investigată – NS:

unde:
rp este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);
n - numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „p”.
e.Stabilirea măsurilor de prevenire
Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de
muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,
respectiv:
 măsuri de prevenire intrinsecă;
 măsuri de protecţie colectivă;

- 26 -
  măsuri de protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument
neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:
 modul de desfăşurare a analizei;
 persoanele implicate;
 rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
 interpretarea rezultatelor evaluării;
 fişele de măsuri de prevenire.

2.3.2.Condiţiile de aplicare

Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie
este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul
scopului şi elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări
potenţiale ce urmează să fie investigate şi implicit factorii de risc de luat în considerare.
O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi
multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi,
medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a elementelor sistemelor
de muncă, dar şi a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să fie specialistul în securitatea
muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori,
în sensul subordonării şi integrării criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin
analiză: evaluarea securităţii muncii.
Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti îl constituie faptul că
aplicarea ei nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi
utilizată în toate etapele legate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia:
concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea
procesului de muncă.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un sistem
relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ laborioasǎ.
Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor obţinute necesitǎ
personal specializat şi tehnicǎ de calcul.

2.3.3.Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate în aplicarea metodei

şi gestiunea computerizată a riscurilor

- 27 -
 Aplicarea practicǎ a metodei de evaluare a riscurilor în sistemul de muncǎ este suficient
de laborioasǎ, ca numǎr de informaţii care trebuie luate în considerare în cazul urmǎririi mai
multor locuri de muncǎ, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de prelucrare autonatǎ a
datelor.
Utilizarea calculatoruluieste posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei,
respectiv:
 procedura de lucru etapizată;
 existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
 tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de
risc.
Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor, cât
şi la gestiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii.
a.În timpul evaluării propriu-zise utilizarea computerului este recomandabilă în două
modalităţi:
 constituirea unor bănci de date privind:
 durata de viaţă a echipamentelor tehnice;
 timpul de funcţionare;
 numărul de persoane expuse;
 timpul de expunere;
 statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor
pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de probabilitate;
 calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe loc de
muncă, sector de activitate, întreprindere.
b.Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date complete
şi actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de măsuri pentru toate locurile
de muncă evaluate din unitate.
În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform ultimei evaluări
situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a măsurilor care
trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele măsuri.

- 28 -
 CAPITOLUL 3

EVALUAREA RISCURILOR PENTRU SECURITATEA ŞI

SǍNǍTATEA LUCRǍTORILOR DIN CADRUL
S.C.HIDROCONSTRUCŢIA S.A.

- 29 -
3.1.LOCUL DE MUNCĂ NR. 1: GROAPA DE CENUŞE
PAROŞENI

- 30 -
 3.1.1.Procesul de muncă

Groapa de cenuse este o anexa a centralei termoelectrice Paroseni si este amplasata pe

valea piriului Caprisoara in localitatea Paroseni, la cca. 2 km sud de termocentrala.
Groapa de cenuse este realizata prin bararea vai piriului Caprisoara si a afluentului acesta
piriul Piscului.
Suprafata ocupata este de 48 ha, fiind un depozit de vale cu doua compartimente.
In prezent nivelul depunerilor din groapa este la cota 659,5 in compartimentul nr.1 si la
cota 670,5 in compartimentul nr.2. Volumul actual al depunerilor este de 2.200.000 de mc., iar
dupa realizarea suprainaltari se va realiza un spatiul suplimentar de 1.013.000 de mc.
Caracteristicile constructive ale lucrari sunt :
h=5,5 m.
l coronament =4 m.
Latimea platformei balastate=4 m, la coronament.
Panta taluzului=1 : 3.
Fundarea digurilor se realizeaza pe e zgura si cenuse.
La baza digurilor sunt prevazute saltele si prisme pentru descarcarea
apelor de infiltratie captate in rigole tip U (0,6x0,6 m).

Procesul de munca consta in realizarea urmatoarelor lucrari:

 Diguri de suprainaltare in compartimentul C1;

 Diguri de compartimentare de suprainaltare in C1;
 Prediguri pentru formarea rapida a platformei in C1 ;
 Transee drenante in C1 ;
 Suprainaltarea puturilor drenante existente in C1 ;
 Instalatii de colectarea apei limpezite in C1 si C2;
 Drenaje in C2 ;
 Estacade conducte cenuse reamplasate la fiecare suprainaltare pe
coronamentul digurilor noi ;
 Estacada conducta zgura reaplasata pe versantul sting al depozitului la cota +685,5 ;
 Instalatii de stropire ;
 Lucrari pentru asigurarea stabilitati versantului drept in apropierea digurilor de
inchidere ;
 Camine de rupere a presiuni in aval de groapa.

Pentru realizarea acestor lucrari (obiective) seexecuta urmatoarele

operatii:

 Sapaturi manuale si mecanizate (buldozer/exavator);

 Incarcare cenuse si materiale;
 Imprastiere si nivelare cu buldozerul;
 Compactare cenuse cu compactorul ;
 Sudare si slituire conducte ;
 Izolatii anticorozive a conductelor ;
 Executare confectii metalice ;
 Montare prefabricate;
 Turnare beton;
 Foraje;
 Montare/demontare conducte;

- 31 -
  Prelevare brobe pentru laborator;
 Manipulare manuala si mecanizata (cu macaraua) a diferitelor materiale.

3.1.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

mijloace de producţie

a.Mijloace de producţie:
Pentru realizarea lucrarilor se folosesc urmatoarele mijloace de de productie
(echipamente de munca):
 Excavator S 1200 – 1,5 mc ;
 Buldozer S 1500 ;
 Vibrocompactor VV 170 ;
 Automacara 18 To ;
 Autobasculante Raba 16 To ;
 Wolla L 34 ;
 Grup sudura ;
 Tuburi de oxigen şi acetilenă ;
 Prefabricate beton tip U ;
 Teava otel ;
 Gaşe de prindere ;
 Polidisc ;
 Unelte de mana (lopeti, tarnacoape, ciocane, leviere, etc.).

b.Sarcina de muncă
Deserventi utilaj (Du) ~ executa urmatoarele operatii:
 excavarea, incarcarea, imprastierea , nivelarea si compactarea
cenusei/sterilului;
 participa cu mecanicul de intretinere la efectuarea reparatiilor accidentale.
Conducator auto (Ca) ~ executa urmatoarele operatii:
 transportul cenusei/sterilului si descarcare in depozit;
 transportul prefabricatelor din beton si a tevilor din otel.
Lacatus mecanic intretinere (Lm) ~ executa urmatoarele operatii:
 intretinerea si executarea reparatiilor accidentale la utilajele de la punctele de
lucru, precum si executare diferitelor confectii metalice.
Muncitor necalificat (N) ~ executa urmatoarele operatii :
 sapaturi manuale, nivelari, taluzarii manuale ;
 dirijarea mijloacelor auto si utilaje la executarea excavatiilor si depunerilor ;
 manipularea diferitelor materiale manual si mecanizat .
Macaragiul (Mc) ~ executa urmatoarele operatii :
 montarea prefabricatelor de beton si a tevilor de otel.
 incarcarea, descarcarea materialelor de dimensiuni mari din/ in mijloacele de
transport.
Sudor (S) ~ executa urmatoarele operatii :
 pregatirea instalatiei pentru sudare taiere a metalelor;
 operatii de sudare/ taiere a conductelor din otel si diverselor confectii metalice.
Laborant (L) ~ executa urmatoarele operatii :
 prelevare probe din teren ;

- 32 -
  determinari in laborator.
In cazul in care executantii nu pot sa-si execute sarcinile de serviciu conform calificarii
(mec. utilaj, mec. intretinere, sudor, etc.), din dispozitia sefului ierarhic superior sau a lipsei
frontului de lucru vor executa si alte lucrari ( incarcari/ descarcari materiale, sapaturi si nivelari
manuale, montarii prefabricate beton, pozare conducte otel, etc.)

c.Mediul de muncă
Locul de munca este amplasat in aer liber, concentratia de praf si gaze din atmosfera,
variaza in functie de deplasarea curentilor de aer (sensul si viteza vantului). Temperatura aerului
influenteaza procesul de munca si variaza in functie de anotimp .
Iluminatul locului de munca este natural pe timp de zi.
Echipamentul de protectie consta in manusi riscuri mecanice, cizme cu bombeu metalic,
salopeta, casca protectie, manusi si cizme electroizolante (pentru expluatarea echipamentelor de
munca actionate electric).

d.Executant
La executarea procesului de munca participa urmatorul personal, muncitori calificati:
 Deservent utilaj ;
 Conducator auto ;
 Lacatus mecanic intretinere autorizat ca legator de sarcina ;
 Muncitor necalificat autorizat legator de sarcina ;
 Macaragiu ;
 Laborant ;
 Sudor autorizat legator de sarcina.
Toti lucratorii care participa la procesul de munca au fost testati psihologic şi examinati
medical.

3.1.3.Factorii de risc identificaţi

A.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

a.Factori de risc mecanic:
 Deplasari gravitationale necontrolate/necomandate ale EM_urilor in incinta punctului de
lucru.
 Rasturnarea EM_urilor mobile la executarea operatiilor de excavare, nivelare, depunere
material sau caderea sarcinii din carligul macaralei.
 Caderea libera a sarcinilor din cirligul macaralei datorita folosiri mijloacelor de legatura
necorespunzatoare si/sau lipsei sigurantei de la cirlig.
 Caderea materialului (sterilului) din autobasculantele supraincarcate sau incarcarcate
neuniform a acestora.
 Proiectare de corpuri/si sau particole la operatiile de gaurire, batere cu ciocanul, polizare,
derocare manual, sudura.

- 33 -
 .Deviere de la traiectoria normala a EM-eurilor (autobasculantelor, utilajelor terasiere)
datorita unor defectiuni tehnice (sistem de directie, de frinare).
 Recipienti sub presiune ( tuburi de oxigen/acetilena, aer comprimat).
 Balansul sarcinii in carligul macaralei
 Inteparea, taierea în suprafeţe cu contururi periculoase (scule/materiale).
b.Factori de risc termic:
 Arsuri datorate temperaturi ridicate ale componentelor motoarelor termice in functionare
sau la operatiile de sudare.
c.Factori de risc electric:
 Electrocutarea prin atingerea directă sau indirectă a EM_urilor acţionate electric
(instalatie electrica de sudare).
d.Factori de risc chimic:
Explozii datorate scurgerii de acetilenă în timpul operaţiilor sudura.
e.Factori de risc fizic :
 Insolatii datorirtă temperaturii ridicate in timpul sezonului cald
 Raceli datoritacurentilor de aer sau a temperaturilor scazute
 Conjunctivita datorita prafului şi/sau curentilor de aer.
C.Factori de risc proprii sarcinii de muncă
a.Efort dinamic, pozitii de lucru fortate sau stres
 Effort mare la manipularea materialelor grele;
 Pozitii de lucru fortate la transportul şi manipularea materialelor,la operaţiile de sudare
montare/demontare conducte, prefabricate;
 Decizii dificile in timp scurt la aparitia unui pericol grav si iminent.
D.Factori de risc proprii executantului
a.Acţiuni greşite:
 Comenzi gresite date macaragiului la incarcare/ descarcare a materialelor sau
conductelor; conducatorului auto si deserventului de utilaje la efectuarea manevrelor la
executarea exavatilor/depunerilor ;
 Manevre gersite executate de macaragiu, conducator auto si deservent de utilaj.
 Manevre gresite efectuate cu autoturismul propietate personala sau propietatea Sucursalei
la deplasarea de acasa la serviciu si invers sau la deplasarea in interes de serviciu ;
 Pozitionarea gresita a EM_urilor la efectuarea operatiilor de incarcarea/ descarcarea
materialelor, excavare, nivelare, compactare, sudare sau a lucratorilor la dirijarea

- 34 -
 EM_urilor si/sau la manipularea manuala/mecanizata a materialelor sau in raport cu
riscurile existente la locul de munca ;
 Pozitionarea gresita a materialelor la punerea in opera sau in stive (conducte,
prefabricate);
 Pozitionarea gresita a lucratorilor in mijlocul de transport in comun la deplasarea de
acasa la serviciu sau invers ;
 Manevre/pozitionari gresite cu/sau ale tuburilor de oxigen/acetilena ;
 Fixarea gresita a sarcinii in carligul macaralei, a conductelor la locul de punere in opera
şi a prefabricatelor din beton ;
 Utilizarea gresita a mijloacelor de protectie (individuale si colective).

b.Omisiuni:
 Neutilizarea mijloacelor de protectie ;
 Omiterea efectuarii semnalizarii acustice si optice la efectuarea manevrelor de catre
deserventi sau la ridicarea sarcinilor ;
 Omiterea asigurarii EM-urilor mobile impotriva deplasari necomandate sau a pornirii
acestora de catre lucratori neinstruiti/neautorizati.
 Omiterea efectuarii reviziilor si reparatiilor planificate a EM-urilor la termenele scadente.
 Omiterea verificarii zilnice, inainte de utilizare a echipamentelor de munca, sculelor si
dispozitivelor.
 Omiterea efectuari semnalizari riscurilor.

- 35 -
S.C HIDROCONSTRUCTIA S.A NR.PERSOANE EXPUSE : 25 lucratori
BUCURESTI FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA DURATA EXPUNERII : 8 ore/schimb
SUCURSALA “ JIU ” TG-JIU LOCUL DE MUNCA : DEPOZIT CENUSA CET PAROSENI
SANTIER PAROSENI Nr. 01/Aprilie/2008
MESERII : Deservent utilaj (Du); Lacătuş mecanic (M) ; Cond. auto (Ca) ; Necalificat (N) ; ECHIPA DE EVALUARE :
Macaragiu (Mc) ; Sudor (S) ; Laborant (L).
COMPONEN FACTORII FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A CONSECINT CLS. DE GRAVIT.
TA DE RISC FACTORILOR DE RISC (DESCRIERE , A MAXIMA CLS. NIVEL DE
SISTEMULUI IDENTIFI- PARAMETRII) PREVIZI- DE RISC
DE MUNCA CATI BILA PROBABILITATE
S M N Du Mc Ca L S M N Du Mc Ca L
Actiuni 1.Comenzi gresite date macaragiului la DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -
gresite incarcare/ descarcare a materialelor sau 1
conductelor; conducatorului auto si
deserventului de utilaje la efectuarea
manevrelor la executarea
exavatilor/depunerilor.
2.Manavre gersite executate de DECES 7/ 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 4 3 3 3 3
macaragiu, conducator auto si deservent 1
de utilaj.
3.Manevre gresite efectuate cu DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
autoturismul propietate personala sau 1
propietatea Sucursalei la deplasarea de
acasa la serviciu si invers sau la
deplasarea in interes de serviciu.
4. Pozitionarea gresita a EM_urilor la DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
efectuarea operatiilor de incarcarea/ 1
descarcarea materialelor, excavare,
nivelare, compactare, sudare sau a
lucratorilor la dirijarea EM_urilor si/sau la
manipularea manuala/mecanizata a
materialelor sau in raport cu riscurile
existente la locul de munca.

- 38 -
 5.Pozitionarea gresita a materialelor la ITM 2/ 2/3 2/4 - - - - 2 2 2 - - - -
EXECUTANT

punerea in opera sau in stive (conducte, 3-45 3

prefabricate) zile
6.Pozitionarea gresita a lucratorilor in ITM 2/ 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2 2 2 2 2 2 2
mijlocul de transport in comun la 3-45 3
deplasarea de acasa la serviciu sau invers. zile
7.Manevre/pozitionari gresite cu/sau ale DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -
tuburilor de oxigen/acetilena. 1
8.Fixarea gresita a sarcinii in carligul DECES 7/ 7/2 7/2 - - 7/1 - 4 4 4 - - 3 -
macaralei, a conductelor la locul de 2
punere in opera şi a prefabricatelor din
beton.
9. Utilizarea gresita a mijloacelor de INV. GR. 4/ 4/2 4/2 4/2 4/2 4/2 4/2 3 3 3 3 3 3 3
protectie (individuale si colective). III 2
Nesincro- 10.Nesincronizari de operatii la lucrul in DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -
nizari echipa intre lucrtatori si echipamentele de 1
de munca sau intre echipamentele de munca ITM - - - 2/3 2/3 2/3 2/2 - - - 2 2 2 2
operatii. datorita organizari necorespunzatoare a 3-45
locului de munca. zile
Efectu- 11.Pornirea si efectuarea de operatii DECES 7/ 7/1 7/1 - - - 7/1 3 3 3 - - - 3
area de (lucrari) cu EM-urile de catre lucratori 1
operatii care nu au pregatire si instruire
nepreva- corespunzatoare.
zute prin 12.Deplasari/ stationari in zonele DECES 7/ 7/2 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 4 4 4 3 3 3 3
sarcina periculoase (raza de actiune a 2
de echipamentelor de munca mobile in
munca. miscare /raza de actiune a macaralei, pe
marginea sau baza taluzelor, in bena sau
pe capotajul EM-urilor mobile in miscare,
pe caile de acces neamenajate sau in
zonele semnalizate cu panouri de
interdictie).

- 39 -
 13.Deplasari cu pericol de cadere de la DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
acelas nivel prin alunecare, impiedecare, 1
dezechilibrare datorita dezordini de la
punctul de lucru, umiditati solului
iluminatului insuficient sau stari
psihofiziologice necorespunzatoare.
Comuni- 14.Semnale gresite date de legatorul de DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -
cări sarcina/semnalist macaragiului. 1
acciden- 15.Comunicări accidentogene date prin DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
togene. viu grai (lucratori intre lucratori, sef punct 1
lucru lucratori sau semnale gresite date
deserventilor/conducătorului auto la
mersul înapoi).

Omisiuni. 16.Neutilizarea mijloacelor de protectie. DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -

1
17.Omiterea efectuari semnalizari acustice DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -
si optice la efectuarea manevrelor de catre 1
deserventi sau la ridicarea sarcinilor.

18.Omiterea asigurari EM-urilor mobile DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -

impotriva deplasari necomandate sau a 1
porniri acestora de catre lucratori
neinstruiti/neautorizati.

19.Omiterea efectuari reviziilor si DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
reparatiilor planificate a EM-urilor la 1
termenele scadente.
Omiterea verificari zilnice, inainte de
utilizare a echipamentelor de munca,
sculelor si dispozitivelor.

- 40 -
 20.Omiterea efectuari semnalizari DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
riscurilor. 1

Continut 21.Reguli, procedee gresite la cofrarea si DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -

necores- turnarea betonului, la montarea 1
punzator prefabricatelor din beton, la
al sarci- demontarea/montarea conductelor de oţel,
nii de la saparea manuala si mecanizata, la
munca. transportul materialelor, la sudarea
conductelor, la prelevarea probelor.
la transportul si manipularea tuburilir de
oxigen/acetilena sau nerespectarea
distantelor dintre flacără – tub de oxigen –
tub de acetilenă.
22.Neasigurarea EM_urilor în vederea DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
deplasării necontrolate. 1
23.Nerespectarea tehnologiilor de lucru DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
sau a instructiunilor de SSM. 1
24.Nerespectare ordinei si disciplinei la DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
locul de munca. 1
25.Reguli/procedee gresite la efectuarea ITM 2/ 2/2 2/3 - - - - 2 2 2 - - - -
sapaturilor manuale. 3-45 2
zile
26.Nerespectarea specificatiei panourilor DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
de semnalizare a riscurilor. 1
27.Neverificarea la timp (la termenele DECES 7/ 7/1 7/1 - 7/1 - - 3 3 3 - 3 - -
scadente) a EM-eurilor ce intra sub 1
incidenta ISCIR.
28.Repartizarea necorespunzatoare a DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
sarcinilor de munca pe lucratori in raport 1
cu pregatirea si instruirea acestora.

- 41 -
 29.Indentificarea si semnalizarea DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
INA

MUN
DE
DE
SARC

necorespunzatoare a riscurilor. 1

30.Metode de munca necorespunzatoare la DECES - 7/1 - 7/1 7/1 7/1 - - 3 - 3 3 3 -

alimentarea cu carburanti a EM-urilor.

Efort 31.Efort mare la manipulare materialelor ITM 2/ 2/2 2/3 - - - - 2 2 2 - - - -

dinamic, grele. 3-45 2
pozitii de zile
lucru 32.Pozitii de lucru fortate la transportul si ITM 2/ 2/2 2/3 - - - - 2 2 2 - - - -
fortate manipularea materialelor, la operatiile de 3-45 2
sau stres. sudare, demontare/montare conducte, zile
prefabricate, etc.
33.Decizii dificile in timp scurt la aparitia DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
unui pericol grav si iminent. 1
Factori 34.Deplasarii gravitationale DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
de risc necontrolate/necomandate ale EM_urilor 1
mecanic. in incinta punctului de lucru.
35.Prinderea membrelor superioare la DECES - - - 7/1 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 -
organele de maşini în mişcare, prinderea
unei părţi a corpului în timpul reglajelor
făcute în timpul funcţionării.
36.Rasturnarea EM_urilor mobile la DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/2 7/1 3 3 3 3 3 4 3
executarea operatiilor de excavare, 1
nivelare, depunere material sau caderea
sarcinii din carligul macaralei.
37.Rasturnarea EM-urilor (excavator, DECES - - - 7/1 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 -
autobasculanta, buldozer) la lucru in
suprasarcina sau datorita nerespectari
distantelor de siguranta fata de muchia
taluzelor.

- 42 -
 38.Caderea libera a sarcinilor din cirligul DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -
MIJLOACE DE PRODUCTIE

macaralei datorita folosiri mijloacelor de 1

legatura necorespunzatoare si/sau lipsei
sigurantei de la cirlig.
39.Caderea materialului (sterilului) din ITM 2/ 2/2 2/3 - - - 2/2 2 2 2 - - - 2
autobasculantele supraincarcate sau 3-45 2
incarcarcate neuniform a acestora. zile
40.Proiectare de corpuri/si sau particole la INV. GR. 4/ 4/2 4/1 - - - 3 3 2 - - - -
operatiile de gaurire, batere cu ciocanul, III 2
polizare, derocare manual, sudura.
41.Deviere de la traiectoria normala a DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
EM-eurilor (autobasculantelor, utilajelor 1
terasiere) datorita unor defectiuni tehnice
(sistem de directie, de frinare).
42.Recipienti sub presiune ( tuburi de DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -
oxigen/acetilena, aer comprimat). 1
43.Balansul sarcinii in carligul macaralei DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -
1
44.Inteparea, taierea în suprafeţe cu ITM 2/ 2/3 2/3 2/2 2/2 2/2 2/2 2 2 2 2 2 2 2
contururi periculoase (scule/materiale). 3-45 3
zile
Factori 45.Arsuri datorate temperaturi ridicate ale ITM 3-45 2/ 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 - 2 2 2 2 2 2 -
de risc componentelor motoarelor termice in 3
termic. functionare sau la operatiile de sudare.
Factori 46.Electrocutarea prin atingerea directă DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -
de risc sau indirectă a EM_urilor acţionate 1
electric electric (instalatie electrica de sudare).
Factori 47.Explozii datorate scurgerii de acetilenă DECES 7/ 7/1 7/1 - - - - 3 3 3 - - - -
de risc în timpul operaţiilor sudura. 1
chimic

- 43 -
 Factori 48.Insolatii datorita temperaturii ridicate ITM 3-45 2/ 2/4 2/4 2/2 2/2 2/2 2/2 2 2 2 2 2 2 2
de risc in timpul sezonului cald. zile 4
fizic. 49.Răceli datorită curenţilor de aer sau a ITM 3-45 2/ 2/4 2/4 2/2 2/2 2/2 2/2 2 2 2 2 2 2 2
temperaturilor scăzute. zile 4
50.Zgomot datorită funcţionării ITM 3-45 - - - 2/3 2/2 2/3 - - - 2 2 2 -
motoarelor termice la mersul în sarcină. zile
51.Conjuctivita datorita prafului si / sau ITM 3-45 2/ 2/3 2/4 2/2 2/2 2/2 2/2 2 2 2 2 2 2 2
curentilor de aer. zile 3
Fctori de 52.Toxiinfecţii alimentare datorate ITM 3-45 2/ 2/4 2/4 2/2 2/2 2/2 2/2 2 2 2 2 2 2 2
risc consumului de apă din sursă de apă zile 3
biologic. neverificată bacteriologic şi / sau servirii
mesei în condiţii de igienă precară.
53.Calamităţii naturale (trăsnete, DECES 7/ 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3
cutremure). 1

CALCULUL NIVELULUI DE RISC (Nr.) PE MESERII/LOC DE MUNCA

" GROAPA CENUŞĂ CET PAROSENI"

Se calculeaza cu fomula :

Nr =

- 44 -
1. Sudor (S) Nr =
49 factori

2. Mecanic (M) Nr =
50

3. Necalificat (N) Nr =
48

4. Deservent utilaje (Du) Nr =

32

5. Macaragiu (Mc) Nr =
33

6. Conducator auto (Ca) Nr =

33

- 45 -
7. Laborant (L) Nr =
28

Nivelul de securitate (Ns) pe meseri / loc de muncă

 Se identifică pe scala de încadrare a nivelurilor de risc / securitate, în ordine descrescătoare:

1. Necalificat (N) Nr.(N) = 2,90 Nsp = 4,10

2. Mecanic (M) Nr.(M) = 2,89 Nsp = 4,11

3. Sudor (S) Nr.(S) = 2,88 Nsp = 4,12

4. Conducator auto (Ca) Nr.(Ca) = 2,85 Nsp = 4,15

5. Laborant (L) Nr.(L) = 2,81 Nsp = 4,19

6. Macaragiu (Mc) Nr.(Mc) = 2.80 Nsp = 4,20

- 46 -
 7. Deservent utilaj (Du) Nr.(Du) = 2,79 Nsp =4,21

Nivel global de securitate (Ng)

in care : rp = rangul locului de munca " p " ;

Se calculeaza cu formula: Ng = n = numar de locuri de munca analizate ;
Nsp = nivelul mediu de securitate / loc de munca " p "

Ng=

Ng = 4,17

Din scala de incadrare a nvelului de risc/securitate rezulta ca la un nivel de secutitate de 4,17

rezulta un nivel global de risc de 2,83

Nivelul de risc global pe locul de munca este

Nr=2,83

- 47 -
- 48
47 -
 LEGENDǍ
FIGURA 3.1
Sudor
F1- Comenzi gresite date macaragiului la incarcare/ descarcare a materialelor sau conductelor; conducatorului auto si
deserventului de utilaje la efectuarea manevrelor la executarea exavatilor/depunerilor.
F2- Manavre gersite executate de macaragiu, conducator auto si deservent de utilaj.
F3- Manevre gresite efectuate cu autoturismul propietate personala sau propietatea Sucursalei la deplasarea de acasa la
serviciu si invers sau la deplasarea in interes de serviciu.
F4- Pozitionarea gresita a EM_urilor la efectuarea operatiilor de incarcarea/ descarcarea materialelor, excavare, nivelare,
compactare, sudare sau a lucratorilor la dirijarea EM_urilor si/sau la manipularea manuala/mecanizata a materialelor sau
in raport cu riscurile existente la locul de munca.
F5- Pozitionarea gresita a materialelor la punerea in opera sau in stive (conducte, prefabricate)
F6- Pozitionarea gresita a lucratorilor in mijlocul de transport in comun la deplasarea de acasa la serviciu sau invers.
F7- Manevre/pozitionari gresite cu/sau ale tuburilor de oxigen/acetilena.
F8- Fixarea gresita a sarcinii in carligul macaralei, a conductelor la locul de punere in opera şi a prefabricatelor din beton.
F9- Utilizarea gresita a mijloacelor de protectie (individuale si colective).
F11 Pornirea si efectuarea de operatii (lucrari) cu EM-urile de catre lucratori care nu au pregatire si instruire corespunzatoare.
F12 Deplasari/ stationari in zonele periculoase (raza de actiune a echipamentelor de munca mobile in miscare /raza de actiune
a macaralei, pe marginea sau baza taluzelor, in bena sau pe capotajul EM-urilor mobile in miscare, pe caile de acces
neamenajate sau in zonele semnalizate cu panouri de interdictie).
F13 Deplasari cu pericol de cadere de la acelas nivel prin alunecare, impiedecare, dezechilibrare datorita dezordini de la
punctul de lucru, umiditati solului iluminatului insuficient sau stari psihofiziologice necorespunzatoare.

- 48 -
F14 Semnale gresite date de legatorul de sarcina/semnalist macaragiului.
F15 Comunicări accidentogene date prin viu grai (lucratori intre lucratori, sef punct lucru lucratori sau semnale gresite date
deserventilor/conducătorului auto la mersul înapoi).
F16 Neutilizarea mijloacelor de protectie.
F17 Omiterea efectuari semnalizari acustice si optice la efectuarea manevrelor de catre deserventi sau la ridicarea sarcinilor.
F18 Omiterea asigurari EM-urilor mobile impotriva deplasari necomandate sau a porniri acestora de catre lucratori
neinstruiti/neautorizati.
F19 Omiterea efectuari reviziilor si reparatiilor planificate a EM-urilor la termenele scadente.
Omiterea verificari zilnice, inainte de utilizare a echipamentelor de munca, sculelor si dispozitivelor.
F20 Omiterea efectuari semnalizari riscurilor.
F21 Reguli, procedee gresite la cofrarea si turnarea betonului, la montarea prefabricatelor din beton, la demontarea/montarea
conductelor de oţel, la saparea manuala si mecanizata, la transportul materialelor, la sudarea conductelor, la prelevarea
probelor la transportul si manipularea tuburilor de oxigen/acetilena sau nerespectarea distantelor dintre flacără – tub de
oxigen – tub de acetilenă.
F22 Neasigurarea EM_urilor în vederea deplasării necontrolate.
F23 Nerespectarea tehnologiilor de lucru sau a instructiunilor de SSM.
F24 Nerespectare ordinei si disciplinei la locul de munca.
F25 Reguli/procedee gresite la efectuarea sapaturilor manuale.
F26 Nerespectarea specificatiei panourilor de semnalizare a riscurilor.
F27 Neverificarea la timp (la termenele scadente) a EM-eurilor ce intra sub incidenta ISCIR.
F28 Repartizarea necorespunzatoare a sarcinilor de munca pe lucratori in raport cu pregatirea si instruirea acestora.
F29 .Indentificarea si semnalizarea necorespunzatoare a riscurilor.
F31 Efort mare la manipulare materialelor grele.
F32 Pozitii de lucru fortate la transportul si manipularea materialelor, la operatiile de sudare, demontare/montare conducte,
prefabricate, etc.

- 49 -
F33 Decizii dificile in timp scurt la aparitia unui pericol grav si iminent.
F34 Deplasarii gravitationale necontrolate/necomandate ale EM_urilor in incinta punctului de lucru.
F36 Rasturnarea EM_urilor mobile la executarea operatiilor de excavare, nivelare, depunere material sau caderea sarcinii din
carligul macaralei.
F38 Caderea libera a sarcinilor din cirligul macaralei datorita folosiri mijloacelor de legatura necorespunzatoare si/sau lipsei
sigurantei de la cirlig.
F39 Caderea materialului (sterilului) din autobasculantele supraincarcate sau incarcarcate neuniform a acestora.
F40 Proiectare de corpuri/si sau particole la operatiile de gaurire, batere cu ciocanul, polizare, derocare manual, sudura.
F41 Deviere de la traiectoria normala a EM-eurilor (autobasculantelor, utilajelor terasiere) datorita unor defectiuni tehnice
(sistem de directie, de frinare).
F42 Recipienti sub presiune ( tuburi de oxigen/acetilena, aer comprimat).
F43 Balansul sarcinii in carligul macaralei
F44 Inteparea, taierea în suprafeţe cu contururi periculoase (scule/materiale).
F45 Arsuri datorate temperaturi ridicate ale componentelor motoarelor termice in functionare sau la operatiile de sudare.
F46 Electrocutarea prin atingerea directă sau indirectă a EM_urilor acţionate electric (instalatie electrica de sudare).
F47 Explozii datorate scurgerii de acetilenă în timpul operaţiilor sudura.
F48 Insolatii datorita temperaturii ridicate in timpul sezonului cald.
F49 Răceli datorită curenţilor de aer sau a temperaturilor scăzute.
F51 Conjuctivita datorita prafului si / sau curentilor de aer.
F52 Toxiinfecţii alimentare datorate consumului de apă din sursă de apă neverificată bacteriologic şi / sau servirii mesei în
condiţii de igienă precară.
F53 Calamităţii naturale (trăsnete, cutremure).

- 50 -
 3.1.5.Fişa de măsuri propuse

S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A B U C U R E S T I

SUCURSALA “JIU” TG-JIU
SANTIERUL PAROSENI

LOCUL DE MUNCA : GROAPA DE CENUSE CET PAROSENI

NR. NIVEL COMPETEN TERMENE

CRT FACTORI DE RISC DE NOMINALIZAREA MASURII PROPUSE TE
. RISC RASPUNDE
RI
1. Manevre gresite executate de macaragiu, 4 Instruirea profesionala privind cunoasterea parametrilor Sef punct de Permanent
conducator auto si deservent utilaj la tehnici de functionare a ET ; Respectarea semnalelor de catre lucru
executarea operatiilor de incarcare / conducatorii auto, macaragii, deserventi utilaje date de Lucratori
descarcare materiale, excavatii, depuneri. legator de sarcina, pontatorii de halda ;
2. Fixarea gresita a sarcinii in carligul 4 Sef punct de Autorizare/
macaralei (a conductelor la locul de Instruirea si atorizarea personalului ca legator de sarcina, lucru reautorizare
punere in opera sau a a prefabricatelor folosirea mijloacelor de legatura (gase), verificate si marcate. Lucratori anuala.
din beton). Permanent.
3. Rasturnarea, caderea si / sau prabusirea 4
EM_urilor mobile de pe marginea Sef punct de
taluzului la executarea operatiilor de Verificarea zilnica a starii taluzelor, cailor de acces ; gropilor lucru Zilnic
excavare, depunere material. de excavatie si a mijloacelor de legatura (gase). Lucratori
Caderea libera a sarcinii din carligul
macaralei.

- 51 -
4. Utilizarea gresita a mijloacelor de 3 Folosirea EIP şi a mijloacelor de protecţie (apărători, Sef punct de
protectie sau neutilizarea acestora. carcase). Instruirea personalului privind utilizarea lucru Permanent
mijloacelor de protecţie. Lucratori
5. Regului, procedee gresite la montarea 3 Sef punct de
prefabricatelor, ţevilor de oţel ; Instruirea personalului privind tehnologia de lucru; lucru Periodic si
Nerespectarea distanţei între flacără şi tub respectarea distanţei între flacără şi tub oxigen – acetilenă. Lucratori permanent
acetilenă – oxigen.
6. Comenzi gresite date macaragiului la 3
incarcarea/ descarcarea materialelor ; Transmiterea clara a informatiilor privind manevrele ce Sef punct de
conducatorilor auto si deserventilor de trebuiesc executate ; instruirea si autorizarea personalului ca lucru Periodic
utilaj la efectuarea manevrelor in timpul semnalisti. Lucratori instruire.
executarii operatiilor de excavatii –
depuneri, pozare conducte.
7. Pozitionarea gresita a EM_urilor mobile 3
la executarea operatiilor de incarcare / Instruirea personalului privind tehnologia de lucru ; Sef punct de
descarcare, nivelare, compactare ; a configuratia punctului de lucru ; starea si natura solului. lucru Periodic.
executantului care dirijeaza EM_urile Lucratori
mobile.
8. Deplasarii ale echipamentelor de munca 3 Indentificarea si marcarea cailor de acces, instruirea Sef punct de La inceperea
si autobasculantelor in incinta punctului personalului, dirijarea mijloacelor de transport la descarcarea lucru lucrarii si
de lucru. materialelor. Lucratori periodic..
9. Balansul sarcinii in carligul macaralei . 3 Dirijarea sarcinilor cu mijloace ajutatoare (franghii). Legator de Cand este
Instrucţiune legator de sarcina. sarcina cazul.
10. Electrocutarea prin atingerea directă sau 3
indirectă a EM_urilor acţionate electric. Purtarea EIP electroizolant ; Normativ de acordare EIP. Lucratori Permanent
11. Explozii datorate scurgerii de acetilenă în 3 Poziţionarea corectă a tubului de oxigen – acetilenă faţă de
timpul operaţiilor de tăiere a conductelor. flacără şi verificarea zilnică a reductorului de oxiacetilenă. Lucratori Permanent.

- 52 -
12. Deplasari, stationari in raza de actiune a 3
macaralei, utilajelor terasiere, mijloace de Semnalizarea zonelor periculoase ; instruirea personalului Sef punct de
transport ; pe capotajele si benele privind interdictia de a circula pe capotajele si benele lucru Permanent
EM_urilor mobile ( autobasculante , EM_urilor mobile. Lucratori
utilaje terasiere).
13. Calamităţi naturale. 3 Întocmire Plan Situaţii de Urgenţă şi instruirea personalului Sef punct de Periodic
şi efectuarea de simulări. lucru Semestrial.
Lucratori
14. Neasigurarea mijloacelor auto în vederea 3 Utilizarea frânei de mână şi cuplarea într-o viteză superioară Cond. auto. Permanent
deplasării necontrolate. a cutiei de viteză.

- 53 -
3.1.6 Interpretarea rezultatelor

După finalizarea evaluării s-a efectuat o analiză pe componentele sistemului de muncă

(executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă) privind :

 Ponderea factorilor de risc parţiali ≥ 4;

 Nivelul de risc pe fiecare componentă a sistemului de muncă comparativ cu
nivelul global;
 Ponderea în procente a factorilor de risc evaluaţi pe componentele sistemului.
1. Ponderea factorilor de risc parţiali ≥ 4 (8) raportat la numărul total de factori
evaluaţi (53) şi la numărul de factori evaluaţi pe fiecare componentă a sistemului.
Ponderea factorilor parţiali de risc ≥ 4 raportat la numărul total de factori este de 14 %.
Ponderea factorilor parţiali de risc ≥ 4 pe fiecare componentă a sistemului este :
- Executant 13%;
- Sarcina de muncă 0 %;
- Mijloace de producţie 1%;
- Mediu de muncă 0%.
2. Nivelul de risc pe fiecare componentă a sistemului de muncă este:
- Nr (Ex) = 2,88 ;
- Nr (Sm) = 2,81 ;
- Nr (Mp) = 2,84 ;
- Nr (Mm) = 2,30.
-
3. Ponderea factorilor de risc evaluaţi pe componentele sistemului este :
- Executant 38 %;
- Sarcina de muncă 25 %;
- Mijloace de producţie 26 %;
- Mediu de muncă 11 %.
Se observă că au fost identificate riscuri ce pot genera accidente cu consecinţe grave,
ireversibile, respectiv deces, rezulta ca unele zone din/de la locul de muncă ,,Groapa de cenuse
CET Paroseni” se încadrează ca zone cu risc ridicat şi specific de accidentare.
În urma analizei s-a constatat următoarele:
- din totalul de 53 factori, ponderea cea mai mare o au factorii care
acţionează pe componenta executant respectiv 20 factori, din care 7
factori sunt cu nivelul de risc ≥ 4, urmaţi de factori care acţionează pe
componenta sarcina de muncă cu 13 factori din care 0 factori cu nivel de
risc ≥ 4, respectiv mijloace de producţie cu 14 factori din care un factor
de risc este cu nivel ≥ 4 şi 6 factorii care acţionează pe componenta
mediu de muncă fara nici nun factor cu nivel de risc risc ≥ 4.
- calculat în procente, se observă că ponderea factorilor cu nivelul de risc ≥
4, din total factori evaluati, reprezintă 14 % , iar ponderea factorilor de
risc pe componentele sistemului de muncă din totalul factorilor de risc
identificaţi este deţinută de ,,executant” cu 38%, urmaţi de mijloacele de
producţie” cu 26%,sarcina de muncă” cu 25%, respectiv ,,mediul de
muncă” cu 11%.

Concluzii:
Din interpretarea rezultatelor (analiza efectuată) reiese că executanţi (lucrătorii)
generează riscurilor cele mai multe atât ca pondere cât şi ca nivel, urmaţi de sarcina de muncă,
mijloacele de producţie, respectiv mediul de muncă.

54
 De asemenea se observă că ponderea factorilor de risc cu nivel ≥ 4 din totalul factorilor
de risc identificaţi este de 14 %, ceea ce înseamnă mult.
Pentru reducerea nivelului de risc şi creşterea nivelului de securitate trebuie acţionat în
principal pentru:
- conştientizarea lucrătorilor prin instruire;
- supravegherea desfăşurării activităţilor de cadre tehnice competente;
- identificarea riscurilor şi semnalizarea corespunzătoare;
- respectarea tehnologiilor de lucru şi a instrucţiunilor proprii de securitate
şi sănătate;
- exploatarea EM_urilor în condiţii de securitate;
- realizarea cu prioritate a măsurilor dispuse pentru eliminarea riscurile cu
nivel parţial ≥ 4 indiferent de componenţa sistemului de muncă;
- realizarea tuturor măsurilor dispuse în fişa de măsuri propuse, precum şi
a măsurilor din Planul de prevenire şi protecţie.

55
56
 Nivelul de risc pe componentele sistemului de muncă şi
nivelul global de risc pe loc de muncă
GROAPA DE CENUSE

5
4,5
4
3,5
Nivelul de risc

2,88 2,81 2,84 2,83

3
2,3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
Executant Sarcina de muncă Mijloace de Mediu de muncă Loc de muncă
producţie

57
3.2.LOCUL DE MUNCĂ NR. 2: CASTEL DE ECHILIBRU

58
 3.2.1.Procesul de muncǎ
Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni (confluenţa Jiului de est cu
Jiul de vest) şi Valea Sadului cuprinde două centrale pe deviaţii amplasate în zona defileului.
C.H.E. Bumbeşti, cea de-a doua centrală a schemei de amenajare cuprinde ca obiect
principal galeria de aducţiune Dumitra – Bumbeşti care asigură tranzitarea debitului instalat de
36 m3 /s, între C.H.E. Dumitra şi nodul de presiune Bumbeşti, având o lungime de 12,75 km.
Castelul de echilibru care echipează nodul de presiune Bumbeşti, se va amplasa la cota
454.60 si va face legatura cu galeria de aductiune Livezeni-Bumbesti la distanta de 25 m fata
de locul unde galeria iese la zi (suprafata), avind rolul de a evita ˝loviturule de berbec˝ in
turbine.
Castelul de echilibru se compune din doua parti si anume:
Constructia subterana va avea un diametrul util de 12 m pe o inaltime de 30 m.
Constructia supraterana va fi sub forma de trunchi de con (cu baza mare in jos) cu un
diametru util de 17 m la un diametru exterior intre 17.6 m si 17.8 m.
Nodul de presiune Bumbeşti (centrala, galerie, conducta fortata, castel de echilibru) este
situat la cca 800 m aval de confluienţa râurilor Sadu şi Jiu, pe versantul şi terasa inferioara a
râului Jiu.
Morfologic, zona în care este amplasat nodul de presiune este reprezentată printr-o coama
muntoasă stabilă, alcătuită din roci granitoide puternic tectonizate şi alterate hidrotermal şi
acoperite în cea mai mare parte de pădure.

Principalele faze de execuţie pentru realizarea castelului de echilibru sunt :

a) Defrişarea şi curăţarea de rădăcini şi alte resturi vegetale.
În prima faza se vor doborâ arborii existenţi din perimetrul expropiat, această etapă
conţinând următoarele operaţiuni principale :
- se va face degajarea terenului pe direcţia de doborâre a arborilor ;
- doborârea arborilor ;
- scoaterea manuală a cioatelor ;
- curăţirea terenului de arbori şi buruieni.
b) Excavarea putului si evacuarea sterilului.
Excavatia se executa prin procedele clasice si anume prin perforare/impuscare si derocare cu
exploziv.
Evacuarea materialului rezultat in urma derocari cu exploziv se face cu exavatorul pe primi 3
m de la suprafata solului dupa crare se face cu chibla pina la adincimea de 13 m. Dupa excavarea
celor 16 m se va fora un put de evacuare cu un diametrul de 1.2 m. Putul de evacuare se va
executa prin perforarea mai multor gauri cu diametrul de 59 mm pana la tavanul galeriei, dupa
care se va face derocarea cu exploziv, iar materialul rezultat in urma derocari va cadea
gravitational in galerie.
Sterilul scos la suprafata si cel cazut in galerie va fi incarcat cu autoincarcatorul in
autobasculante si transportat la halda de steril.
c). Etapele/fazele de executie.
- Trasarea axului putului ;
- Excavarea unui inel pe adincime de 6 m la un diametru de 14 m ;
- Sustinerea inelului cu plasa, ancore si torcret ;
- Cofrarea si betonarea inelului (la un diametru util de 13.2 m).
- Excavarea urmatorului inel (adinc de 10 m la un diametru de excavatie de 13.2 m). Dupa
fiecare 2 m de exavatie se va face sustinerea cu ancore, plasa si torcret ;
- Dupa exavarea si sustinerea celor 10m se va executa putul de evacuare la un diametru de
1.2m prin forarea a mai multor gauri de 59mm, lungimea acestor gauri va fi de 14m (pina
la tavanul galeriei).
- Dupa executarea forajului seva face derocarea cu exploziv ;

59
 - Dupa executarea putului de evacuare se vor executa inele de 2m, la un diametru de
13.2m, prin perforare imuscare si deversarea mecanizata a materialului pe put si sustinere
provizorie cu ancore, plasa si torcret;
- La terminarea exavatiilor se va executa cofrarea si betonarea ascendenta a putului ;
- Dupa finalizarea putului se va trece la executarea propiu-zisa a castelului, lucrare care se
va executa prin betonare ascendenta.

3.2.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

a) Mijloace de producţie

Pentru lucrările de defrişare, excavaţii, protectii provizori, cofrare si betonare sunt

folosite următoarele echipamente de muncă :
 Excavator S 1203 ;
 Macara RDK de 60to ;
 Buldoexcavator ;
 Compresor XA 175 ;
 Sondeza SG-150 ;
 Autoincarcator frontal ;
 Chibla;
 Perforatoare VK 23 ;
 Autobasculantă Raba 16 t ;
 Pompă torcret MIXOCRET ;
 Furtune de aer comprimat ;
 Recipient de aer comprimat 12 mc ;
 Ciocane rotative pneumatice ;
 Trolii ;
 Poduri fixe ;
 Pod mobil ;
 Instalatii auxiliare (electrice, de aer, cabluri de tractiune, etc.)
 Dinamită (Lambrex, Austrogen) ;
 Capse electrice ;
 Explozor ;
 Unelte de mână (lopeţi, târnăcoape, răngi, mistrie, sapă, ciocan etc.) ;
 Schele şi eşafodaje de susţinere.

b) Executanţi

La execuţia lucrării ,,Nod de presiune Bumbeşti – castel de ehilibru" procesul de muncă

se desfăşoară cu participarea următorilor lucrătorii :
 Deservenţi de utilaje terasiere (Du) ;
 Betonişti (B)- autorizaţi intern şi ca torcretişti ;
 Artificier (A) – autorizat extern ;
 Sondori injectori (Si) ;
 Sudori (S) – autorizaţi intern ;
 Compresorit (C) – autorizat intern ;
 Macaragiu (Ma) – autorizat ISCIR ;
 Miner (Mi) ;
 Lăcătuşi mecanici (Lm) ;
 Mecanici (M) ;
 Dulgher (D) ;

60
  Lucratori necalificati (Lnc);
 Personal tehnico-operativ (TO) ;
 Electricieni ( E) .
Toti lucrătorii sunt verificaţi din punct de vedere medical. În funcţie de specificul
meseriei lucrătorii sunt autorizati intern/ extern.

c) Sarcina de muncă

Activitatea desfasurata pentru fiecare meserie este urmatoarea :

 Deservenţii de utilaje terasiere (Du) : execută următoarele operaţii : exploatare

utilaj ( excavare, încărcare în autobasculante, împingere sau nivelare), alimentarea
utilajelor cu carburanţi şi lubrefianţi , mici reparaţii, când nu au front de lucru pentru
utilaj execută operaţii de categoria necalificat dispuse de către şeful punctului de
lucru.
 Betonişti (B) : execută lopătarea şi vibrarea betonului, dirijarea autobetonierelor la
mersul înapoi, legarea / dirijarea / descărcarea benei de turnare a betonului, execută
obţinerea amestecului de şpriţ beton şi la aplicarea acestuia cu ajutorul pompei
MIXOCRET, întind împletitura de sârmă pe perti inelelor, o taie la dimensiunile
necesare şi o fixează cu plăcuţe şi piuliţe de ancorele montate anterior. Execută
operaţii de curăţirea găurilor de praf prin suflare cu aer comprimat, execută betonarea
ancorelor prin umplerea manuală cu mortar de ciment a forajelor.
 Artificierul (A) : asigură transportul manual si cu mijloacele auto special amenajate
şi autorizate a materialelor explosive de la depozitul de exploziv la locul de
împuşcare, manipulează materialele explozive, asigură retragerea lucrătorilor şi
utilajelor din front, asigură paza, controlează găurile forate, amorsează explozivul şi
introduce amorsa în gaură, efectuează legăturile la circuitul de împuşcare, burează
găurile, declanşează explozia, controlează frontul după împuşcare pentru a se asigura
că nu există rateuri.
Execută şi alte sarcini date de către conducătorul locului de muncă
(ex. rănguire, perforare).
 Sondorii injectori (Si) : forează găurile pentru ancore cu ajutorul perforatorului
rotativ pneumatic, instalează perforatorul pneumatic pe poziţia de lucru, curăţă locul
în vederea forării şi demontează instalaţia de forat la sfârşitul lucrului, instalează
furtunul de aer şi îl fixează în perforator, verifică buna funcţionare a perforatorului.
După forarea propriu – zisă curăţă găurile de praf prin suflare cu aer comprimat.
Ajută la fixarea ancorelor. Execută şi alte activităţi dispuse de către conducătorul
locului de muncă.
 Sudorii (S) : execută pregătirea şi verificarea aparatului de sudură înaintea începerii
lucrului, tăierea / sudarea subansamblelor metalice care necesită această operaţie,
participă la manipularea materialelor necesare confecţiilor metalice, verifică calitatea
sudurilor. Desfăşoară şi alte activităţi dispuse de şeful punctului de lucru.
 Macaragii (Ma) : execută încărcarea / descărcarea materialelor, evacuarea sterilului
in put, verificarea şi întreţinerea zilnică a macaralei, executa micile reparaţii. În cazul
în care nu se lucrează cu macaraua execută şi alte activităţi dispuse de şeful punctului
de lucru.
 Miner (Mi) : execută operaţii de perforare, rănguire, monteaza impletitura de sirma,
bate ancore, încarcă / descarcă materiale manual sau cu ajutorul mecanismelor de
ridicat, ajută artificierul la transportul şi manipularea materialelor explozive, la
încărcarea frontului.

61
  Lucrător necalificat (Lnec) : execută operaţii specifice categoriei necalificat,
săpături manuale, încărcare / descărcare manuală de materiale, rănguire, doborâre de
arbori, defrişare manuală, scoatere de rădăcini, curăţirea terenului de arbori şi
buruieni, ajuta ceilalti lucratori.
 Lăcătuşi mecanici (Lm) : execută montarea confectiilor metalice, monteaza cofraje
metalice, montraza elemenete metalice înglobate în beton necesare prinderii prin
sudură. Execută şi alte activităţi dispuse de şeful punctului de lucru.
 Mecanici (M) : au sarcina de a mentine utilajele terasiere si echipamentele de munca
mecanice în stare de funcţionare, în condiţii de exploatare intensivă, execută reviziile
tehnice conform programului de revizii, raspunde de modalitatea de efectuare a
reparaţiilor efectuând controlul echipamentelor în gol şi în sarcină şi are ca scop
menţinerea stării de funcţionare în parametrii normali şi în condiţii de siguranţă a
exploatări. Execută şi alte activităţi dispuse de şeful punctului de lucru.
 Dulgherii (D) : aprovizionează locul de muncă cu materiale, scule şi dispozitive
necesare, prelucrează manual sau mecanic materialul lemnos, măsoară, trasează,
ciopleşte, dăltuieşte, rindeluieşte, găureşte, bate cuie, înşurubează şi bulonează,
execută cofrajele de lemn şi a platformelor din lemn, demontează elementele cu
caracter provizoriu şi recuperează materialele folosite. Execută şi alte activităţi
dispuse de şeful punctului de lucru.
 Compresorist ( C) : asigură funcţionarea compresorului în vederea producerii de aer
comprimat în condiţii de exploatare intensivă şi în condiţii de siguranţă în exploatare.
Execută şi alte activităţi dispuse de şeful punctului de lucru.
 Personal tehnic –operativ (TO) : asigură îndeplinirea condiţiilor tehnice şi
organizatorice pe durata desfăşurări activităţii, coordonează procesul de producţie,
verifică modul de execuţie a operaţiilor şi modul de respectare a sarcinilor şi
răspunderilor a lucrătorilor din subordine. Asigură punctul de lucru cu materiale,
echipamente şi forţă de muncă calificată corespunzătoare, asigură repartizarea pe
posturi de lucru şi executanţi, a cantităţilor de executat, supraveghează desfăşurarea
activităţii pe toată durata programului de lucru, stabileste răspunderi şi sarcini de
serviciu pentru lucrătorii din subordine.
 Electrician (E ) : execută legarea echipamentelor de munca electrice la tablourile
electrice de joasă tensiune ; întreţine şi remediază defecţiunile apărute în instalaţiile
electrice (cabluri, tablouri, iluminat) ; menţine în stare de electrosecuritate a toate
instalaţiile electrice.

d) Mediul de muncă

Ansamblul de lucrări care se execută pentru A.H.E. a râului Jiu pe sectorul Livezeni –
Bumbeşti, respectiv C.H.E. Bumbeşti – Nod presiune – Castel de echilibru – Excavaţii de
protecţii provizorii, cofrare betonare se află amplasat, partial în aer liber, pe platforma de lucru
de la suprafata, partial în subteran.
Lucrătorii sunt supuşi factorilor de mediu natural, cum ar fi prezenţa curenţilor
atmosferici şi umiditatea aerului care variază în funcţie de condiţiile atmosferice şi anotimp.
Iluminatul în timpul desfăşurării activităţii este natural si artificial, pe platforma de lucru
si numai artificial pe traseul putului, lucrările desfăşurându-se pe trei schimburi.
Echipamentul de protecţie pe care lucrătorii îl au în dotare consta din : cască de protecţie,
salopetă, cizme cu bombeu metalic, pelerină de ploaie sau costum impermeabil, bocanci cu
bombeu metalic, ochelari de protecţie, antifoane externe, măşti de praf, măşti de sudură, şorţ şi
jambiere de sudură, ochelari de sudură, mănuşi de protecţie, haine vătuite.

62
3.2.3.Factorii de risc identificaţi
A) Factori de risc proprii executantului
a) Actiuni gresite Efectuarea defectuoasa de operatii. Întârzieri, devansări
 Manevre greşite efectuate de macaragiu la manipularea sarcinilor.
 Manevre greşite efectuate de deserventi de utilaje, conducători auto la punctul de lucru.
 Pozitionarea gresita a lucratorilor la transportul si manipularea manuala a maselor.
 Pozitionarea gresita a lucratorilor in mijlocul de transport in comun la deplasarea de
acasa la serviciu sau invers.
 Manevre gresite efectuate cu autoturismul propietate personala sau propietatea
Sucursalei la deplasarea de acasa la serviciu si invers sau la deplasarea in interes de
serviciu.
 Pozitionare gresita a EM-urilor si/sau a lucratorilor in raport cu riscurile existente (pe
marginea putului, in raza de actiune a EM-urilor mobile/macaralei).
 Utilizarea gresita sau neutilizarea mijloacelor de protectie si/sau a EIP-urilor.
b) Nesincronizari de operatii
 Intirzierea parasirii zonei de actiune a exploziei sau razei de actiune a EM-urilor
mobile dupa darea semnalului de avertizare.
c) Efectuarea de operaţii neprevazute prin sarcina de munca
 Interventii in instalatiile electrice sub tensiune de catre lucratori neinstruiti si
neautorizati in acest sens.
 Deplasari/ stationari in zonele periculoase (cu pericol de cadere in gol, raza de actiune a
echipamentelor de munca, pe marginea sau baza taluzelor/putului, in bena sau pe
capotajul EM-urilor mobile in miscare, pe caile de acces neamenajate sau in zonele
semnalizate cu panouri de interdictie).
 Deplasari cu pericol de cadere de la acelas nivel prin alunecare, impiedecare,
dezechilibrare datorita dezordini de la punctul de lucru, umiditati solului iluminatului
insuficient sau stari psihofiziologice necorespunzatoare.
d) Omisiuni
 Omiterea anunţării şi retragerii lucrătorilor din zonă la începerea operaţiei de încărcare /
împuşcare a frontului.
 Omiterea verificării frontului după împuşcare, omiterea verificării EM_urilor şi
EIP_ului înainte de utilizare, omiterea asigurării utilajelor împotriva deplasării
necomandate, precum şi omiterea verificării mijloacelor de protecţie colectivă.
 Omiterea efectuari reviziilor si reparatiilor planificate a EM-urilor la termenele
scadente.

63
 Omiterea efectuarii semnalizarii riscurilor.
 Efectuarea superficiala a instruirilor periodice programate.
B) Factori de risc proprii sarcinii de munca
a) Conţinut necorespunzător al sarcini de muncă

 Metode de lucru necorespunzătoare la transportul şi manipularea explozivilor, la

încărcarea frontului, la alimentarea cu carburanţi, la utilizarea sculelor şi uneltelor de
mână, la operaţiile de săpături mecanice şi manuale, rănguirea perilor putului.
 Nerespectarea tehnologiilor de lucru.
 Efectuarea interventiilor la EM-urile actionate cu aer comrimat sau hidraulic inaintea
descarcari (reduceri la minim) a presiuni din circuitul de aer/ului.
 Nerespectare ordinei si disciplinei la locul de munca.
 Nerespectarea specificatiei panourilor de semnalizare a riscurilor
 Nerespectare instructiunilor propri de SSM.
 Repartizarea necorespunzatoare a sarcinilor de munca pe lucratori in raport cu
pregatirea si instruirea acestora.
 Indentificarea si semnalizarea necorespunzatoare a riscurilor.
 Metode de munca necorespunzatoare la alimentarea cu carburanti a EM-urilor.
b) Stres psihic
C) Factori de risc proprii mijlocului de productie
a) Factori de risc mecanic
 Prinderea miinilor/bratelor la orgnele de masini in miscare (burghie, angrenaje).
 Rostogolirea, caderea libera (sub efectul gravitatiei) a bolovanilor, materialului derocat
sau arborilor.
 Rasturnarea EM-urilor (excavator, autincarcator, buldozer) la lucru in suprasarcina sau
datorita nerespectari distantelor de siguranta fata de muchia taluzelor, marginea putului.
 Deviere de la traiectoria normala a EM-eurilor (autobasculantelor, utilajelor terasiere)
datorita unor defectiuni tehnice (sistem de directie, de frinare).
 Recul la operatiile de de perforare cu perforatorul manual sau la frinari bruste ale EM-
urilor aflate in miscare.
 Jeturi de aer sau ulei la sprgerea furtunelor sub presiune sau la racurdurile acestora
efectuate necorespunzator.
 Vibraţii ale perforatoarelor manuale si/sau ale EM_urilor acţionate cu motoare termice.

64
b) Factori de risc termic
 Suprafete cu temperatura ridicata ale motoarelor termice (bloc motor ,instalatie de
esapare agazelor).
c) Factori de risc chimic
 Incendii / explozii datorită executării operaţiilor de manipulare, folosirea materialelor
explosive, carburantilor sau utilizarea necorespunzătoare a tuburilor de oxigen /
acetilenă.
D) Factori de risc proprii mediului de munca
a) Factori de risc fizic
 Răceli datorită curenţilor de aer sau a temperaturilor scăzute.
 Insolatii datorită temperaturilor ridicate.
b) Factori de risc biologici

 Toxiinfecţii alimentare datorate consumului de apă din sursă de apă neverificată

bacteriologic şi / sau servirii mesei în condiţii de igienă precară.
 Animale salbatice/serpi veninosi (muşcături de animale sălbatice lupi, urşi, mistreţ sau
şerpi veninoşi,).
 Calamităţi naturale : trăsnete, vânt, grindină, alunecări de teren, cutremure, inundaţii

65
S.C HIDROCONSTRUCTIA S.A
BUCURESTI FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
SUCURSALA “ JIU ” TG-JIU LOCUL DE MUNCA : NOD PRESIUNE - BUMBESTI– CASTEL DE EHILIBRU NR.PERSOANE
EXPUSE : 30 persoane/ schimb
SANTIERUL PAROŞENI
2/2008 DURATA
EXPUNERII : 8 ore/schimb

MESERII : Deservent uitilaje terasiere (Du), Betonist (B), Artificier (A), Sondor injector ECHIPA DE EVALUARE :
(Si), Sudor (S), Compresorist
(C ), Macaragiu (Ma), Miner (Mi), Lucrător necalificat (Ln), Lăcătuş mecanic (Lm),
Mecanic (Me), Dulgher (D), Personal TO (TO), Electrician ( E ).
COMPO- FACTORII FORMA CONCRETA DE CONSE- Clasa de gravitate
NENTA DE RISC MANIFESTARE A FACTORILOR DE CINTA Clasa de NIVEL DE
SISTE- IDENTIFICATI RISC (DESCRIERE, PARAMETRII) MAXIM probabilitate RISC
MULUI A
DE PREVI- Du B A Si S C Ma Mi Ln Lm Me D TO E Du B A Si S C Ma Mi N Lm M D TO E
MUNCA ZIBILA
A. Actiuni gresite 1. Manevre greşite efectuate de DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 7/1 7/2 7/2 7/1 7/1 - 7/1 3 3 3 3 3 - - 3 4 4 3 3 - 3
EXECU- Efectuarea macaragiu la manipularea sarcinilor.
TANT defectuoasa de
operatii. 2.Comenzi/manevre date/efectuate de DECES - - 7/3 - - - - 7/3 - - - - 7/1 - - - 5 - - - - 5 - - - - 3 -
Întârzieri, artificier si/sau lucratori care ajuta la
devansări transportul, manipularea si încărcatul
frontului.
3. Manevre greşite efectuate de DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 - 3 3 3 3 3 3 3
deserventi de utilaje, conducători auto la
punctul de lucru.
4. Manevre greşte executate de DECES - - - - - - - - - - - - - 7/2 - - - - - - - - - - - - - 4
electrician la interventiile în instalaţiile
electrice.
5. Poziţionarea greşită a lucratorilor la DECES - - - - - - - 7/1 7/1 - - - - - - - - - - - - 3 3 - - - - -
operaţiile de doborâre a arborilor, de
defrişare şi scoaterea radăcinilor.
6. Manevre/pozitionari gresite cu/sau ale DECES - - - - 7/1 - - - 7/1 7/1 7/1 - - - - - - - 3 - - 3 3 3 3 - - -
tuburilor de oxigen/acetilena.
7.Pozitionarea gresita a lucratorilor la ITM 3-45 2/3 2/2 2/2 2/3 2/2 2/2 - 2/3 2/4 2/3 2/3 2/3 2/2 2/2 2 2 2 2 2 2 - 2 2 2 2 2 2 2
transportul si manipularea manuala a zile
maselor.
8.Pozitionarea gresita a incarcaturi de DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 3 3
material/steril in autobasculante.
9. Pozitionarea gresita a legatorului de DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - - 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 - 7/1 - 3 - 3 3 - - 3 4 3 3 3 - 3
sarcina in raport cu raza de actiune a
macaralei.
10. Pozitionarea gresita a lucratorilor in ITM 3-45 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
mijlocul de transport in comun la zile
deplasarea de acasa la serviciu sau
invers.
11. Fixarea greşită a sarcinilor în cârligul DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - - 7/1 7/2 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 - 3 - 3 3 - - 3 4 3 4 3 3 3
macaralei, a furtunului de aer în
perforator.

66
 12. Poziţionarea greşită a ITM 3-45 - 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 - - 3 3 3 3 3 3 3
EM-urilor/lucratorilor la incarcarea zile
materialelor/sterilului.
13. Pozitionarea gresita a lucratorilor DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 - - 3 3 3 3 3 3 3
cind dirijaza EM-urile la mersul inapoi
sau cind efectueaza alte manevre.
14 Manevre gresite efectuate cu DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
autoturismul propietate personala sau
propietatea Sucursalei la deplasarea de
acasa la serviciu si invers sau la
deplasarea in interes de serviciu.
15. Pozitionare gresita a EM-urilor si/sau DECES 7/2 7/2 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/2 7/3 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 4 4 3 4 3 3 3 4 5 3 3 3 3 3
a lucratorilor in raport cu riscurile
existente (pe marginea putului, in raza de
actiune a EM-urilor mobile/macaralei).
16. Fixarea DECES - 7/1 - 7/2 7/1 - - 7/1 7/1 7/1 - 7/3 - - - 3 - 4 3 - - 3 3 3 - 5 - -
necorespunzatoare/ansamblarea gresita a
mijloacelor de protectie colectiva.
17. Fixarea gresita a sculei la executarea INV. GR. - - - 4/2 - - - 4/1 4/1 - - - - - - - - 3 - - - 2 2 - - - - -
operatiilor de perforare. III
18. Utilizarea gersita sau neutilizarea DECES 7/1 7/2 7/3 7/2 7/1 7/1 7/1 7/2 7/2 7/1 7/1 7/2 7/1 7/3 3 4 5 4 3 3 3 4 4 3 3 4 3 5
mijloacelor de protectie si/sau a EIP-
urilor.
Nesincronizari 19. Nesincronizari de operatii la lucrul in DECES - 7/1 7/2 7/1 7/1 - - 7/2 7/2 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 - 3 4 3 3 - - 4 4 3 3 4 3 3
de operatii echipa (lucrtatori, echipamente de
munca, lucrari suprapuse).
20. Nesincronizari de operatii la DECES - - 7/2 - - - - 7/2 - - - - - - - - 4 - - - - 4 - - - - - -
manipularea, transportul si incarcarea
frontului cu exploziv.
21. Intrarea in frontul de lucru inaintea ITM 3-45 - - 2/3 - - - - 2/3 - - - - - - - - 2 - - - - 2 - - - - - -
expirari timpului de asteptare dispus prin zile
instructiuni sau inaintea verificari
frontului de catre artificier.
22. Intirzierea parasiri zonei de actiune a DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
exploziei sau razei de actiune a EM-
urilor mobile dupa darea semnalului de
avertizre.
Efectuarea de 23. Pornirea si efectuarea de operatii DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 3 - 3 3 3 3 3 3 3
operatii (lucrari) cu EM-urile de catre lucratori
neprevazute care nu au pregatire si instruire
prin sarcina de corespunzatoare.
munca
24. Interventii in instalatiile electrice sub DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 -
tensiune de catre lucratori neinstruiti si
neautorizati in acest sens.

67
 25. Deplasari/ stationari in zonele DECES 7/1 7/2 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/2 7/2 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 3 4 3 4 3 3 3 4 4 3 3 4 3 3
periculoase (cu pericol de cadere in gol,
raza de actiune a echipamentelor de
munca, pe marginea sau baza
taluzelor/putului, in bena sau pe
capotajul EM-urilor mobile in miscare,
pe caile de acces neamenajate sau in
zonele semnalizate cu panouri de
interdictie).
26. Deplasari cu pericol de cadere de la ITM 45- 3/2 3/3 3/2 3/3 3/2 3/2 3/2 3/3 3/3 3/2 3/2 3/3 3/2 3/2 2 3 2 3 2 2 2 3 3 2 2 3 2 2
acelas nivel prin alunecare, impiedecare, 180 zile
dezechilibrare datorita dezordini de la
punctul de lucru, umiditati solului
iluminatului insuficient sau stari
psihofiziologice necorespunzatoare.
Comunicări 27. Semnale gresite date de legatorul de DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 - 3 - 3 3 - - 3 3 3 3 3 - 3
accidentogene sarcina/semnalist macaragiului.
28. Comunicări accidentogene date prin DECES - 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 4 3 3 3 - 3 3 3 3 3 3 3
viu grai sau semnale acustice la
operaţiile de manipulare, transport,
incarcarea frontului sau la operatiile de
împuşcare, de către artificier sau de
lucratori care asigura paza sau semnale
gresite date deserventilor/conducătorului
auto la mersul înapoi.
Omisiuni 29. Omiterea anunţării şi retragerii DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
lucrătorilor din zonă la începerea
operaţiei de încărcare / împuşcare a
frontului.
30. Omiterea efectuari semnalizari DECES - 7/1 - 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 - 3 3 3 - 3 3 3 3 3 3 3
acustice si optice la efectuarea
manevrelor de catre deserventi.
31. Omiterea verificării frontului după DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
împuşcare, omiterea verificării
EM_urilor şi EIP_ului înainte de
utilizare, omiterea asigurării utilajelor
împotriva deplasării necomandate,
precum şi omiterea verificării
mijloacelor de protecţie colectivă.
32. Omiterea verificării lipsei/prezentei DECES - - - - - - - - - - - - - 7/2 - - - - - - - - - - - - - 4
tensiuni inaintea interventiilor in
instalatiile electrice.
33. Omiterea asigurari EM-urilor mobile DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 3 3 3 3 3 - 3 3 3 3 3 3 -
impotriva deplasari necomandate sau
porniri de catre lucratori
neinstruiti/neautorizati.
34. Omiterea efectuari reviziilor si DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
reparatiilor planificate a EM-urilor la
termenele scadente.
35. Omiterea efectuari semnalizari DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/2 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 4 4 3 3 3 3 3
riscurilor.
36. Efectuarea superficiala a instruirilor DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
periodice programate.

68
 B. Conţinut 37. Reguli/procedee gresite la montarea DECES - 7/1 7/1 7/1 - - - 7/2 7/2 - - 7/1 - - - 3 3 3 - - - 4 4 - - 3 - -
Sarcina necorespunzător plasei de protectie si/sau bateri
de al sarcini de ancorelor.
muncă muncă 38. Metode de lucru necorespunzătoare DECES 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 - 7/2 7/2 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 3 3 4 3 3 3 - 4 4 3 3 4 3 3
la transportul şi manipularea
explozivilor, la încărcarea frontului, la
alimentarea cu carburanţi, la utilizarea
sculelor şi uneltelor de mână, la
operaţiile de săpături mecanice şi
manuale, rănguirea perilor putului.
39. Metode de lucru necorespunzatoare DECES - 7/1 - 7/1 - - - 7/1 - - - - - - - 3 - 3 - - - 3 - - - - - -
la torcretarea pertilor putului.
40. Nerespectarea tehnologiilor de lucru. DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 -
41. Operaţii, reguli, procedee greşite la DECES - - - - 7/1 - - - - - - - - - - - - - 3 - - - - - - - - -
manipularea si transportul tuburilor de
oxigen/acetilena.
42. Efectuarea interventiilor la EM-urile ITM 3-45 2/3 2/3 - 2/3 - - - 2/3 2/3 - 2/3 - - - 2 2 - 2 - - - 2 2 - 2 - - -
actionate cu aer comrimat sau hidraulic zile
inaintea descarcari (reduceri la minim) a
presiuni din circuitul de aer/ului.
43. Procedee gresite la manipularea si DECES - - 7/1 - - - - 7/1 - - - - - - - - 3 - - - - 3 - - - - - -
transportul materiilor explozive.

44. Nerespectarea dispozitiilor de DECES - - 7/1 - - - - 7/1 - - - - - - - - 3 - - - - 3 - - - - - -

impuscare.
45.Nerespectare ordinei si disciplinei la DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
locul de munca.
46. Reguli/procedee gresite la efectuarea DECES - - - - - - - 7/1 7/1 - - - - - - - - - - - - 3 3 - - - - -
sapaturilor manuale.
47. Nerespectarea specificatiei DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
panourilor de semnalizare a riscurilor.

48. Nerespectare instructiiunilor propi de DECES 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 4 3 3 3 3 4 3 3 3 3 3 3
SSM.
49. Sucesiune gresita a operatiilor la DECES - - - - - - - - - - - - - 7/1 - - - - - - - - - - - - 3
interventia in instalatiile electrice.
50. Nelegarea la centura de pamint sau DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 - 3 - 3 3 - 3 3 3 3 3 3 - 3
nelegarea la nulul de protectie a EM-
urilor actionate electric.

51. Neefectuarea la timp (la termenele DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 - 3 - 3 3 - 3 3 3 3 3 3 - 3
scadente) a verificarilor PRAM.
52. Neverificarea la timp (la termenele DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 - 3 3 - 3 3 3 3 3 3 3 3
scadente) a EM-eurilor ce intra sub
incidenta ISCIR.
53. Repartizarea necorespunzatoare a DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
sarcinilor de munca pe lucratori in raport
cu pregatirea si instruirea acestora.
54. Indentificarea si semnalizarea DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
necorespunzatoare a riscurilor.

69
 55. Metode de munca necorespunzatoare ITM 3-45 2/3 - - - - - - - - - - - - - 2 - - - - - - - - - - - - -
la alimentarea cu carburanti a EM-urilor. zile

56. Metode de munca necorespunzatoare ITM 3-45 - 2/3 2/2 2/3 2/2 - - 2/4 2/4 2/3 2/3 2/4 - 2/2 - 2 2 2 2 - - 2 2 2 2 2 - 2
la transportul si manipularea manuala a zile
materialelor.
57. Efectuare lucrarilor la inaltime de pe DECES - 7/1 7/1 7/2 7/1 - - 7/2 7/1 7/2 7/1 7/2 - 7/1 - 3 3 4 3 - - 4 3 4 3 4 - 3
scari, schele improvizate.
Solicitare fizică 58. Efort mare la manipulare ITM 3-45 - 2/2 2/2 2/3 2/2 - - 2/3 2/4 2/3 2/3 2/3 - 2/2 - 2 2 2 2 - - 2 2 2 2 2 - 2
materialelor grele. zile

59. Pozitii de lucru fortate la ranguirea ITM 3-45 - 2/5 2/4 2/4 - - - 2/5 2/5 - - - - - - 3 2 2 - - - 3 3 - - - - -
peretilor, baterea ancorelor sau la zile
operatiile de torcretare.
Stres psihic 60. Stres neuropsihc la manipularea si ITM 3-45 - - 2/3 - - - - 2/4 - - - - - - - - 2 - - - - 2 - - - - - -
utilizare materiilor explzive. zile

61.Decizii dificile in timp scurt la DECES 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 - 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/2 7/1 3 3 4 3 3 - 3 4 3 3 3 3 4 3
aparitia unui pericol grav si iminent.

C. Factori de risc 62. Prinderea miinilor/bratelor la orgnele INV. GR. 4/2 - - 4/3 - - 4/1 4/3 4/2 4/1 4/1 4/1 - - 3 - - 4 - - 2 4 3 2 2 2 - -
Mijloace mecanic de masini in miscare (burghie, III
de angrenaje).
producţie 63. Deplasari necomandate/necontrolate DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 - - 3 3 3 3 3 3 3
sub efectul gravitatiei ale chiiblei,
podului mobil, EM-urilor mobile
neasigurate cu frina de ajutor.
64. Rostogolirea, caderea libera (sub DECES 7/1 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 - 7/2 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 4 3 3 - 4 4 3 3 3 3 3
efectul gravitatiei) a bolovanilor,
materialului derocat sau arborilor.
65. Rasturnarea EM-urilor (excavator, DECES 7/1 - - - - - 7/1 - - - - - - - 3 - - - - - 3 - - - - - - -
autincarcator, buldozer) la lucru in
suprasarcina sau datorita nerespectari
distantelor de siguranta fata de muchia
taluzelor, marginea putului.
66. Caderea libera a sarcinilor din DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 - - 3 3 3 3 3 3 3
cirligul macaralei datorita folosiri
mijloacelor de legatura
necorespunzatoare si/sau lipsei sigurantei
de la cirlig.
67. Caderea materialului (sterilului) din DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 - 3 3 3 3 3 - 3 3 3 3 - - -
autobasculantele supraincarcate sau
incarcarcate neuniform a acestora.
68. Caderea libera sau aruncarea DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 7/2 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 - - 4 4 3 3 3 3 3
materialelor si sculelor de pe schele,
scari, podine.
69. Suruparea/prabusirea peretilor DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 7/2 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 - - 4 4 3 3 3 3 3
putului datorita structuri geomorfologice
a acestora sau copturiri
necorespunzatoare.

70
 70. Proiectare de corpuri/si sau particole INV. GR. - 4/3 - 4/3 4/2 - - 4/3 4/3 4/2 4/2 4/1 - - - 4 - 4 3 - - 4 4 3 3 2 - -
la operatiile de perforare, batere cu III
ciocanul, torcretare, derocare manual,
sudura.
71. Deviere de la traiectoria normala a DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - - - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 - - - 3 3 3 3 3 3
EM-eurilor (autobasculantelor, utilajelor
terasiere) datorita unor defectiuni tehnice
(sistem de directie, de frinare).
72. Balansul sarcinilor in cirligul ITM 3-45 - 2/2 - 2/2 2/2 - - 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 - 3/2 - 2 - 2 2 - - 2 2 2 2 2 - 2
macaralei. zile

73. Recul la operatiile de de perforare cu ITM 3-45 2/2 2/2 2/3 2/3 - - - 2/4 2/4 - - - - - 2 2 2 2 - - - 2 2 - - - - -
perforatorul manual sau la frinari bruste zile
ale EM-urilor aflate in miscare.
74. Jeturi de aer sau ulei la sprgerea ITM 3-45 2/3 2/2 2/2 2/3 - - 2/2 2/4 2/4 2/2 2/2 - - - 2 2 2 2 - - 2 2 2 2 2 - - -
furtunelor sub presiune sau la racurdurile zile
acestora efectuate necorespunzator.
75. Explozii necotrolate la efectuarea DECES - - 7/1 - - - - 7/1 - - - - - - - - 3 - - - - 3 - - - - - -
operaţiilor de lichidarea găurilor state
(neexplodate) sau explozii datorate
calităţii necorespunzătoare a materialelor
explosive.
76. Intepare, taiere, abrazare la lucru cu ITM 3-45 - 2/2 2/2 2/4 2/4 - - 2/5 2/5 2/5 2/4 2/4 - 2/2 - 2 2 2 2 - - 3 3 3 2 2 - 2
materiale si/sau scule cu muchi taioase zile
sau cu suprafete abrazive.
77. Vibraţii ale perforatoarelor manuale ITM 3-45 2/3 2/3 2/3 2/4 - - - 2/3 2/4 - - - - - 2 2 2 2 - - - 2 2 - - - - -
si/sau ale EM_urilor acţionate cu zile
motoare termice.
78. Recipienti sub presiune ( tuburi de DECES - - - - 7/1 7/1 - - - - - - - - - - - - 3 3 - - - - - - - -
oxigen/acetilena, aer comprimat).
Factori de risc 79. Suprafete cu temperaturi ridicate ITM 3-45 - - - - 2/3 - - - - 2/4 2/3 - - - - - - - 2 - - - - 2 2 - - -
termic datorita operatiilor de sudare sau taiere zile
termica a metalelor.
80. Suprafete cu temperatura ridicata ale ITM 3-45 2/3 - - - - - - - - - - - - - 2 - - - - - - - - - - - - -
motoarelor termice (bloc zile
motor ,instalatie de esapare agazelor).
81. Temprtatura scazuta a materialelor si ITM 3-45 - 2/2 2/2 2/3 2/3 2/2 - 2/4 2/5 2/4 2/5 2/4 - 2/3 - 2 2 2 2 2 - 2 3 2 3 2 - -
sculelor in perioada sezonului rece. zile

Factori de risc 82. Electrocutare prin atingere directă DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/2 - 3 - 3 3 - 3 3 3 3 3 3 - 4
electric sau indirectă a instalaţiilor electrice
improvizate, pozate necorespunzator,
nelegate la pamint şi / sau EM_urilor
acţionate electric.
Factori de risc 83. Incendii / explozii datorită executării DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
chimic operaţiilor de manipulare, folosirea
materialelor explosive, carburantilor sau
utilizarea necorespunzătoare a tuburilor
de oxigen / acetilenă.
D. Factori de risc 84. Răceli datorită curenţilor de aer sau a ITM 3-45 2/3 2/4 2/4 2/4 2/3 2/4 2/3 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 2/3 2/3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Mediul fizic temperaturilor scăzute. zile

71
 de 85. Insolatii datorită temperaturilor ITM 3-45 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 2/3 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 2/3 2/3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
muncă ridicate. zile
86. Zgomot datorită funcţionării ITM 3-45 2/3 2/3 - 2/4 - 2/3 2/3 2/4 2/4 - - - - - 2 2 - 2 - 2 2 2 2 - - - - -
motoarelor termice la mersul în sarcină zile
sau ciocanelor
pneumatice/perforatoarelor/vibratoarelor.
Fctori de risc 87. Toxiinfecţii alimentare datorate DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
biologic consumului de apă din sursă de apă
neverificată bacteriologic şi / sau servirii
mesei în condiţii de igienă precară.
Factori de risc 88. Pulberi pneumoconigene rezultate la ITM 45- - 3/2 3/3 3/4 - - - 3/4 3/4 3/2 - - - - - 2 3 4 - - - 3 3 2 - - - -
chimic operaţiile de perforare sau derocare cu 180 zile
explozivi.
89. Animale salbatice/serpi veninosi DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
(muşcături de animale sălbatice lupi,
urşi, mistreţ sau şerpi veninoşi,).
90.Calamităţi naturale : trăsnete, vânt, DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
grindină, alunecări de teren, cutremure,
inundaţii

CALCULUL NIVELULUI DE RISC (Nr.) PE MESERII/LOC DE

MUNCA
" NOD PRESIUNE BUMBESTI – CASTEL DE ECHILIBRU"

Se calculeaza cu fomula :

Nr =

72
 1. Deservent utilaje terasiere (Du) Nr =
41 factori

2. Betonist (B) Nr =

68

3. Artificier (A) Nr =
61

4. Sondor injector (Si) Nr =

69

5. Sudor (S) Nr =
55

6. Compresorist (C) Nr =
33

73
 7. Macaragiu (Ma) Nr =
35

8. Miner (Mi) Nr =
77

9. Necalificat (Ln) Nr =
72

10. Lăcătuş mecanic (Lm) Nr =

65

11. Mecanic (M) Nr =

62

12. Dulgher (D) Nr =

61 factori

74
13. Personal tehnic - operativ (TO) Nr =
46

14. Electrician (E) Nr =

55

Nivelul de securitate (Ns) pe meseri / loc de muncă

 Se identifică pe scala de încadrare a nivelurilor de risc / securitate, în ordine descrescătoare:

3. Artificier (A) Nr.(N) = 3.56 Nsp = 3,44

4. Miner (Mi) Nr.(Ms) = 3,18 Nsp = 3,82

3. Lucrator necalificat Nr.(Ln) = 3,17 Nsp = 3,83

4. Dulgher (D) Nr.(D) = 3,04 Nsp = 3,96

5. Electrician (E) Nr.(E) = 3,02 Nsp = 3,98

6. Sondor injector (Si) Nr.(S) = 3,01 Nsp = 3,99

7. Personal tehnic - operativ (TO) Nr.(S) = 2.96 Nsp = 4,04

Nsp =4,05
75
 8. Betonist (B) Nr.(B) = 2,95

9. Lăcătuş mecanic (Lm) Nr.(Lm) = 2,94 Nsp = 4,06

10. Sudor (S) Nr. (S) =2,90 Nsp = 4,10

11. Compresorist (C) Nr.(C) = 2,88 Nsp =4,12

12. Mecanic (M) Nr.(M) = 2,87 Nsp = 4,13

13. Macaragiu (Ma) Nr.(Ma) = 2,86 Nsp = 4,14

14. Deservent utilaj (Du) Nr.(Du) =2,82 Nsp = 4,18

Nivel global de securitate (Ng)

in care : rp = rangul locului de munca " p " ;

Se calculeaza cu formula: Ng = n = numar de locuri de munca analizate ;
Nsp = nivelul mediu de securitate / loc de munca " p "

Ng=

76
+

Ng = 3,95

Din scala de incadrare a nvelului de risc/securitate rezultavca la un nivel de secutitate de 3,95

rezulta un nivel de risc de 3,05

Nivelul de risc global pe loc de munca (Castel de echilibru) este Nr=3,05

77
78
 LEGENDǍ
FIGURA 3.1
Deservent utilaje
F1 Manevre greşite efectuate de macaragiu la manipularea sarcinilor.
F3 Manevre greşite efectuate de deserventi de utilaje, conducători auto la punctul de lucru.
F7 Pozitionarea gresita a lucratorilor la transportul si manipularea manuala a maselor.
F10- Pozitionarea gresita a lucratorilor in mijlocul de transport in comun la deplasarea de
acasa la serviciu sau invers.
F14 Manevre gresite efectuate cu autoturismul propietate personala sau propietatea
Sucursalei la deplasarea de acasa la serviciu si invers sau la deplasarea in interes de
serviciu.
F15 Pozitionare gresita a EM-urilor si/sau a lucratorilor in raport cu riscurile existente (pe
marginea putului, in raza de actiune a EM-urilor mobile/macaralei).
F18 Utilizarea gersita sau neutilizarea mijloacelor de protectie si/sau a EIP-urilor.
F22 Intirzierea parasirii zonei de actiune a exploziei sau razei de actiune a EM-urilor mobile
dupa darea semnalului de avertizre.
F24 Interventii in instalatiile electrice sub tensiune de catre lucratori neinstruiti si
neautorizati in acest sens.
F25 Deplasari/ stationari in zonele periculoase (cu pericol de cadere in gol, raza de actiune a
echipamentelor de munca, pe marginea sau baza taluzelor/putului, in bena sau pe
capotajul EM-urilor mobile in miscare, pe caile de acces neamenajate sau in zonele
semnalizate cu panouri de interdictie).
F26 Deplasari cu pericol de cadere de la acelas nivel prin alunecare, impiedecare,
dezechilibrare datorita dezordini de la punctul de lucru, umiditati solului iluminatului
insuficient sau stari psihofiziologice necorespunzatoare.
F29 Omiterea anunţării şi retragerii lucrătorilor din zonă la începerea operaţiei de încărcare /
împuşcare a frontului.
F31 Omiterea verificării frontului după împuşcare, omiterea verificării EM_urilor şi
EIP_ului înainte de utilizare, omiterea asigurării utilajelor împotriva deplasării
necomandate, precum şi omiterea verificării mijloacelor de protecţie colectivă.
F34 Omiterea efectuari reviziilor si reparatiilor planificate a EM-urilor la termenele
scadente.
F35 Omiterea efectuarii semnalizarii riscurilor.
F36 Efectuarea superficiala a instruirilor periodice programate.

79
F38 Metode de lucru necorespunzătoare la transportul şi manipularea explozivilor, la
încărcarea frontului, la alimentarea cu carburanţi, la utilizarea sculelor şi uneltelor de
mână, la operaţiile de săpături mecanice şi manuale, rănguirea perilor putului.
F40 Nerespectarea tehnologiilor de lucru.
F42 Efectuarea interventiilor la EM-urile actionate cu aer comrimat sau hidraulic inaintea
descarcari (reduceri la minim) a presiuni din circuitul de aer/ului.
F45 Nerespectare ordinei si disciplinei la locul de munca.
F47 Nerespectarea specificatiei panourilor de semnalizare a riscurilor
F48 Nerespectare instructiunilor propri de SSM.
F53 Repartizarea necorespunzatoare a sarcinilor de munca pe lucratori in raport cu
pregatirea si instruirea acestora.
F54 Indentificarea si semnalizarea necorespunzatoare a riscurilor.
F55 Metode de munca necorespunzatoare la alimentarea cu carburanti a EM-urilor.
F61 Decizii dificile in timp scurt la aparitia unui pericol grav si iminent.
F62 Prinderea miinilor/bratelor la orgnele de masini in miscare (burghie, angrenaje).
F64 Rostogolirea, caderea libera (sub efectul gravitatiei) a bolovanilor, materialului derocat
sau arborilor.
F65 Rasturnarea EM-urilor (excavator, autincarcator, buldozer) la lucru in suprasarcina sau
datorita nerespectari distantelor de siguranta fata de muchia taluzelor, marginea putului.
F71 Deviere de la traiectoria normala a EM-eurilor (autobasculantelor, utilajelor terasiere)
datorita unor defectiuni tehnice (sistem de directie, de frinare).
F73 Recul la operatiile de de perforare cu perforatorul manual sau la frinari bruste ale EM-
urilor aflate in miscare.
F74 Jeturi de aer sau ulei la sprgerea furtunelor sub presiune sau la racurdurile acestora
efectuate necorespunzator.
F77 Vibraţii ale perforatoarelor manuale si/sau ale EM_urilor acţionate cu motoare termice.
F80 Suprafete cu temperatura ridicata ale motoarelor termice (bloc motor ,instalatie de
esapare agazelor).
F83 Incendii / explozii datorită executării operaţiilor de manipulare, folosirea materialelor
explosive, carburantilor sau utilizarea necorespunzătoare a tuburilor de oxigen /
acetilenă.
F84 Răceli datorită curenţilor de aer sau a temperaturilor scăzute.
F85 Insolatii datorită temperaturilor ridicate.
F86 Zgomot datorită funcţionării motoarelor termice la mersul în sarcină sau ciocanelor

80
 pneumatice/perforatoarelor/vibratoarelor.
F87 Toxiinfecţii alimentare datorate consumului de apă din sursă de apă neverificată
bacteriologic şi / sau servirii mesei în condiţii de igienă precară.
F89 Animale salbatice/serpi veninosi (muşcături de animale sălbatice lupi, urşi, mistreţ sau
şerpi veninoşi,).
F90 Calamităţi naturale : trăsnete, vânt, grindină, alunecări de teren, cutremure, inundaţii

81
 3.2.5.Fişa de măsuri propuse

S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A B U C U R E S T I

SUCURSALA “JIU” TG-JIU
SANTIERUL PAROSENI

LOCUL DE MUNCA : CASTEL DE ECHILIBRU

Nr. 2/ 2008.

NR NIVEL COMPETENTE TERMENE

. FACTORI DE RISC DE NOMINALIZAREA MASURII PROPUSE RASPUNDERI
CR RISC
T.
1. Pozitionare gresita a EM- 5 Indentificarea riscurilor in conformitate cu evaluarea efectuata si 10.05.2008,
urilor si/sau a lucratorilor in semnalizarea acestora. Instruirea lucratorilor privind semnificatia pentru
raport cu riscurile existente panourilor de semnalizare si a consecintelor nerespectari Sef de lot indentificare si
(pe marginea semnificatiei acestora. Panourile de semnalizare se vor monta la Seful punctului de semnalizare
taluzelor/putului, in raza de locuri vizibile si vor fi protejate contra intemperiilor. lucru riscuri si
actiune a EM-urilor Organizare zilnica a activitatiilor, astfel incit, executarea unor delimitarea
mobile/macaralei) sau operatii de catre o formatie de lucru sa nu genereze riscuri pentru caderi in gol.
nerespectarea specificatiei alti lucratori (alte formati de lucru). Intruire conform
panourilor de semnalizare a Delimitarea materiala a zonelor cu pericol de cadere in gol. programelor de
riscurilor. instruire.

82
2 Comenzi/manevre
date/efectuate de artificier
si/sau lucratori care ajuta la
transportul, manipularea si
încărcatul frontului sau
metode de lucru
necorespunzătoare la
transportul şi manipularea
explozivilor, la încărcarea
frontului.
3. Utilizarea gresita sau
neutilizarea mijloacelor de
protectie individuale si
colective.
4. Fixarea
necorespunzatoare/ansambla
rea gresita a mijloacelor de
protectie colectiva.
5. Fixarea greşită a sarcinilor
în cârligul macaralei, a
furtunului de aer în
perforator si/sau
pozitionarea gresita a
legatorului de sarcina in
raport cu raza de actiune a
macaralei.
6. Comenzi/manevre greşite
efectuate de macaragiu la
manipularea sarcinilor sau
semnale gresite date de
legatorul de
5 Utilizarea echipamentelor de munca omologate/autorizate la
transportul materiilor explozive. Artificier
Respectarea Dispozitiilor de impuscare si instruirea lucratorilor. Lucratori care ajuta
Se interzice efectuarea impuscari gaurilor neburate. Se va respecta artificierul.
cu strictete locul de declansare a exploziei, de retragere a Permanent.
lucratorilor si echipamentelor de munca.
Nominalizarea lucratorilor in Dispozitia de impuscare care ajuta la
transportul si manipularea materiilor explozive. Sef punct lucru
Instruirea lucratorilor privind manipularea si transportul
materialelor explozive.
5 Efectuarea de dmonstratii practice privind utilizarea mijloacelor de La instruirile
protectie si a echipamentelor individuale de protectie. Prelucrarea Sef punct lucru periodice.
instructiunilor de utilizare, intretinere si depozitare a mijloacelor si
echipamentelor de protectie.
Respectarea instructiuniilor propii de SSM. Lucratori Permanent.
5 Ansamblarea/montarea mijloacelor de protectie colectiva se va Cind este cazul,
efectua numai de echipe instruite si nominalizate prin decizie scrisa Echipa de montare, iar verificarile se
de directorul sucursalei. receptie si vor face conform
Verificarea la montaj si periodica a acestora. verificare graficelor.
4 Utilizarea numai a mijloacelor de legare a sarcinilor care au eticheta Lucratori
de indentificare cu numarul si sarcina maxima a acestora. Utilizarea
numai a colierelor omologate la imbinarea furtunelor de aer Legatori de sarcina
comprimat. Instruirea lucratorilor. Permanent
Interzicerea accesului lucratorilor in raza de actiune a macaralei.
Instruirea, autorizarea si reautorizarea lucratorilor nominalizati ca Sefi punct lucru
legatori de sarcina si semnalisti.
4 Aplicarea corecta a codului de semnalizare si indentificarea Legatori de sarcina
semnalistilor prin aplicare pe casca de protectie a simbolului
"LEGATOR DE SARCINA".
Afisarea codului de semnalizare pe capotajul macaralei si a listei cu Macaragiu Permanent
legatori de sarcina autorizati in cabina macaralei.
83
 sarcina/semnalist
macaragiului.
7. Nesincronizari de operatii la
lucrul in echipa (lucrtatori,
echipamente de munca,
lucrari suprapuse).
8. Nesincronizari de operatii la
manipularea, transportul si
incarcarea frontului cu
exploziv.
9. Deplasari/ stationari in
zonele periculoase (cu
pericol de cadere in gol, raza
de actiune a echipamentelor
de munca, pe marginea sau
baza taluzelor/putului, in
bena sau pe capotajul EM-
urilor mobile in miscare, pe
caile de acces neamenajate
sau in zonele semnalizate cu
panouri de interdictie).
10. Omiterea efectuari
semnalizari riscurilor si/sau
efectuarea instruirilor
periodice programate
superficial.Omiterea
verificari lipsei / prezenti
tensiuni in instalatiile
electrice inaintea efectuari
interventiilor.
Participarea macaragiului la instructajele periodice saptaminale. Sefi punct lucru
Verificarea insusiri cunostintelor SSM.
4 Organizarea locului de munca, atfel incit, sa se evite, pe cit posibil, Sef punct lucru
separarea lucrarilor mecanizate de cele manuale.
Se interzice efectuarea lucrarilor suprapuse la curatirea/ranguirea si Lucratori Permanent
protectia cu plasa si torcret a sprijiniri provizorii.
4 Operatiile de transport, manipulare si incarcarea frontului se vor
desfasura numai sub supravegherea artificierului. Se interzice Artificietr Permanent
efectuarea altor activitati pe perioada incarcari frontului.
4 Se vor reindentifica zonele periculoase din cadrul punctului de lucru
si se vor semnaliza, iar locurile cu pericol de cadere in gol se vor Sef punct lucru
delimita material (balustrazi de protectie).
Se interzice circulatia lucratorilor pe caile neamenajate, bena sau
capotajul echipamentelor de munca mobile. Permanent
Se vor respecta distantele de siguranta fata de margine Lucratori
taluzelor/putului stabilite prin instructiunile propi de SSM.. Sef schimb
Circulatia/coborirea in put se va face numai cu chibla, iar in timpul
transportului lucratorilor nu se vor executa alte activitati.
4 Ori de cite ori se shimba configuratia lucrari sau se trece de la o cota Sef punct lucru
la alta se vor indentifica riscurile noi aparute si se va reface La datele stabilite
semnalizarea de securitate in conformitate cu noile riscuri. prin programul
Verificarea modului de efectuare a instruiri lucratorilor de catre Seful ierarhic de instruire
seful ierarhic superior si/sau conducerea santierului. superior
Conducerea Permanent
santierului
Inteventiile in instalatiile electrice se vor efectua numai de Electrician
electricieni instruiti si dotati cu aparate de masura si control
omologate si verificate periodic.
84
11. Metode de lucru
necorespunzătoare la
transportul, manipularea si
alimentarea cu carburanţi a
EM-urilor, la utilizarea
sculelor şi uneltelor de
mână, la operaţiile de
săpături mecanice şi
manuale, rănguirea,
montarea plasei.ancorelor si
torcretarea peretilor putului.
12. Efectuare lucrarilor la
inaltime de pe scari, schele,
podine improvizate.
13. Comunicări accidentogene
date prin viu grai sau
semnale acustice la
operaţiile de manipulare,
transport, incarcarea
frontului sau la operatiile de
împuşcare, de către artificier
sau de lucratori care asigura
paza sau omiterea anunţării
retragerii lucrătorilor din
zonă la începerea operaţiei
de încărcare a frontului.
14. Decizii dificile in timp scurt
la aparitia unui pericol grav
si iminent.
4 Echipamentele de munca sculele si dispozitivele se vor utiliza Lucratori
numai in scopul pentru care au fost proiectate si fabricate.
Se vor respecta instructiunile si tehnologile de lucru.
Transportul carburantilor se va face numai cu autovehicole
autorizate, iar alimentarea echipamentelor de munca cu carburanti Permanent
se va face numai in locuri special amenajate (instalatii speciale). Sef punct lucru
Aplicarea de masuri coercitive lucratorilor care nu respecta
instructiunile si tehnologiile de lucru.
4 Toate scarile, schelele si podinele utilizate vor fi omologate, iar in
locurile unde nu se pot utiliza scari/schele omologate se vor Sef punct lucru
confectiona numai in baza unui proiect din care sa reiasa calculele
de rezistenta cu sarcina maxima admisa. Toate mijloacele de Permanent
protectie colectiva se vor verifica la montaj si periodic.
Lucratori care executa lucrari la inaltime vor avea inscris in fisa de Medic sucursala
instruire "Apt lucrul la inaltime".
4 Stabilirea unui cod de semnalizare acustic, pe fiecare operatie ce se
executa cu materii explozive. Instruirea lucratorilor privind
cunoasterea codului de semnalizare. Nominalizarea, prin dispozitia
de impuscare, a lucratorilor care asigura paza pe timpul operatiilor Sef punct lucru
de incarcare si impuscarea frontului. Cind se executa
Organizarea activitati, astfel incit, sa fie eliminata posibilitatea de a lucrari de
se omite anuntare lucratorilor ca in momentul in care incep lucrarile impuscare
de incarcarea frontului lucratori de paza sa fie trimisi in posturi, iar
lucratori care nu au atributiuni la lucrarile de impuscare si
echipamentele de munca sa se retraga din raza de actiune a suflului
exploziei.
Respectarea codului de semnalizare Artificier
4 Se va respecta modul de actiune in caz de pericol grav si iminent. Lucratori Istruiri si
Se vor efectua simulari privind modul de actiune in caz de pericol Sef punct lucru demonstratii
grav si iminent. trimestriale
85
15. Prinderea miinilor/bratelor 4 Revopsirea protectorilor in culori de securitate. Sef punct lucru 16.05.2008,
la orgnele de masini in Verificarea echipamentelor de munca, zilnic, inainte de utilizare. pentru revopsirea
miscare (burghie, Este interzis interventia in echipamentele de munca in timpul Lucratori protectorilor si
angrenaje). functionari acestora. permanent

16. Pozitionarea gresita a 4 Reverificarea (descarcarea) baricadelor de tip greu. Sef punct lucru
incarcaturi Protectia taluzelor in zona organizari de santier cu plasa ancore si 16.05.2008 si
autobasculantelor. torcret. Lucratori permanent
Rostogolirea, caderea libera Este interzis accesul in lucrare fara casca de protectie.
(sub efectul gravitatiei) a Pozitionarea corecta a incarcaturi autobasculantelor. Deservent de
bolovanilor, materialului utilaje
derocat sau arborilor.
17. Proiectare de corpuri/si sau 4 Purtarea obligatorie a ochelarilor de protectie riscuri mecanice.
particole la operatiile de Respectarea distantelor, prevazute prin instructiuni propii de Lucratori Permanent
perforare, batere cu securitate si sanatate in munca, intre posturile de munca.
ciocanul, torcretare, Instruirea lucratorilor. Sef punct lucru Conform
derocare manuala, sudura. program instruire
18. Caderea libera sau aruncarea 4 Schelele si podinile de lucru vor fi prevazute cu bordura. Sef punct lucru
materialelor si sculelor de pe Coborirea materialelor si sculelor se va face numai cu instalatii de
schele, scari, podine ridicat sau se vor cobori manual. Lucratori Permanent
19. Suruparea/prabusirea 4 In cazul in care roca prezinta anomalii se va opri lucrul si se va Sef santier Cind este cazul
peretilor putului datorita chema geologul si proiectantul pentru a da solutia.
structuri geomorfologice a La inceperea ficarui schimb se va verifica starea pertilor putului. Iar Sef schimb Permanent
acestora sau copturiri copturirea se va face dupa fiecare impuscare si ori de cite ori este
necorespunzatoare. nevoie.
20. Pulberi pneumoconigene 4 Executarea perforajului umed si/sau purtarea echipamentului
rezultate la operaţiile de individual de protectie a cailor respiratorii. Lucratori Permanent
perforare sau derocare cu
explozivi.

86
21. Pozitii de lucru fortate la
curatirea, copturirea
peretilor, baterea ancorelor
sau la operatiile de
torcretare.
22. Manevre greşite efectuate de
deserventi de utilaje,
conducători auto la punctul
de lucru sau pozitionarea
gresita a lucratorilor cind
dirijaza EM-urile la mersul
inapoi sau cind efectueaza
alte manevre.
23. Manevre greşte executate de
electrician la interventiile în
instalaţiile electrice sau
sucesiune gresita a
operatiilor la interventia in
instalatiile electrice.
24. Pozitionarea gresita a
lucratorilor la transportul si
manipularea manuala a
maselor.
25. Manevre/pozitionari gresite
cu/sau ale tuburilor de
oxigen/acetilena.
3 Organizarea activitati, astfel incit, operatiile care impun pozitii de
lucru fortate sa fie intercalate cu alte operatii mai relaxante sau Sef punct lucru Cind este cazul
lucratorii sa se poata roti des sau sa se acorde pauze la intervale
mici de timp pentru refacerea organismului.
3 Verificarea semnalizari acustice si optice la mersul inapoi (si a Sef punct lucru
claxonului din dotare) pentru semnalizarea orcarei manevre la toate
echipamentele de munca. Permanent
Nominalizarea lucratorilor care dirijaza echipamentele de munca.
Participarea, la instruirile saptaminale, a deserventilor de utilaje si a
conducatorilor auto. Lucratori
3 Manevrele in instalatiile electrice se vor executa numai in baza Electrician Permanent
grupei de autorizare de electricieni autorizati.
Istruirea electricienilor privind ordinea de efectuare a manevrelor si
a modului de interventie in instalatiile sub tensiune. Maistru energetic Conform
program instruire
3 Operatile de transport si manipulare a materialelor lungi sau grele se
vor executa numai sub directa supraveghere a sefului punctului de Sef punct lucru Permanent
lucru cu respectarea prevederilor instructiuniilor propii de SSM.
3 Transportul, pe distante scurte, a tuburilor de oxigen/acetilena se va
efectua numai cu carucioare speciale prin asigurarea tuburilor Cind se executa
impotriva caderi. Sudor lucrari de sudura
Manipularea acestora se va face numai cu miinile curate.
Pozitionarea acestora se va face la o distanta de minim 10 m de
orice sursa de foc. Locurile de sudura se vor semnaliza cu panouri
de avertizare.
87
26. Pozitionarea gresita a
lucratorilor in mijlocul de
transport in comun la
deplasarea de acasa la
serviciu sau invers.
27. Manevre gresite efectuate cu
autoturismul propietate
personala sau propietatea
Sucursalei la deplasarea de
acasa la serviciu si invers
sau la deplasarea in interes
de serviciu.
28. Pornirea si efectuarea de
operatii (lucrari) cu EM-
urile sau interventii in
instalatiile electrice sub
tensiune de catre lucratori
care nu au pregatire si
instruire in acest sens sau
repartizarea
necorespunzatoare a
sarcinilor de munca pe
lucratori in raport cu
pregatirea si instruirea
acestora.
3 Asigurarea mijloacelor de transport in comun de catre sucursala,
astfel incit, numarul de lucratori transportati sa nu depasasca Conducere Permanent
numarul de locuri inscris in certificatul de imatriculare al sucursalaei
autovehicolului.
3 Abordarea, la instruirile periodice, si a prelucrari regulilor privind
circulatia pietonala si auto.
Prelucrarea cazurilor de accidente de circulatie. Sef punct lucru Conform
program instruire
3 Dimensionarea, ca numar de lucratori si ca meserii, a punctului de Sef punct lucru
lucru, astfel incit, toate operatiile/lucrarile sa poata fi executa la
timp.
Respectarea sarcinilor pe linie profesionale si de SSM inscrise in
fisa postului. Permanent
Refuzarea, de catre lucratori, a efectuari unor operatii/lucrari date de Lucratori
seful punctului de lucru daca lucratorul/lucratori nu au calificare si
instruire corespunzatoare pentru operatia/lucrarea care i-se
incredinteaza.
88
29. Deplasari cu pericol de
cadere de la acelas nivel prin
alunecare, impiedecare,
dezechilibrare datorita
dezordini de la punctul de
lucru, umiditati solului
iluminatului insuficient sau
stari psihofiziologice
necorespunzatoare.
30. Omiterea verificării
frontului după împuşcare,
omiterea verificării
EM_urilor şi EIP_ului
periodice si înainte de
utilizare, omiterea asigurării
utilajelor împotriva
deplasării necomandate sau
porniri acestora de catre
lucratori
neinstruiti/neautorizati,
omiterea verificării
mijloacelor de protecţie
colectivă sau a
prezentei/lipsei tensiuni
inaintea interventilor in
instalatiile electrice.
31. Reguli/procedee gresite la
montarea plasei de protectie
si/sau baterii ancorelor, la
manipularea si transportul
tuburilor de
oxigen/acetilena, la
3 Stabilirea, marcarea/semnalizarea cailor de acces si mentinerea
acestora in stare curata. Verificarea zilnica, inaintea inceperi
lucrului, a stari psiofiziologice a stari lucratorilor. Efectuarea, la
sfirsitul programului, a ordinei si curateniei la punctul de lucru. Sef punct lucru Permanent
Stabilirea locurilor de depozitare a materialelor si deseurilor.
3 Stabilirea zilnica a sarcinilor de serviciu pe fiecare lucrator in parte
sau pe formatii de lucratori, astfel incit, fiecare sa stie ce are de
facut. Dupa fiecare operatie de impuscare seful de schimb si Sef punct lucru
artificierul vor verifica frontul de lucru si numai dupa ce acestia vor
constata ca totul este in regula va admite lucratori la front.
Zilnic, inaintea inceperi lucrului, fiecare lucrator, va verifica EM_ul
sau EIP_ul din dotare aducind la cunostinta sefului de schimb orice
deficienta constatata. Permanent
La parasirea temporara sau la terminarea programului de lucru
deserventi de utilaje le vor asigura contra deplasari necomandate cu Deserventi de
frina de ajutor sau prin calarea rotilor, iar pentru pornirea acestora utilaje
de lucratori neinstruiti si /sau neautorizati vor lua/scoate cheile din
contant sau le vor debransa de la reteaua electrica.
Interventiile in instalatiile electrice nu se vor efectua decit dupa Electricieni
verificarea lipsei tensiuni si blocarea aparatelor de comutatie pe
pozitia deschis.
3 Stabilirea procedeelor si/sau metodelor de lucru nepericuloase
pentru fiecare operatie in parte. Utilizarea mijloacelor de mica Sef punct lucru
mecanizare sau speciale la manipularea si transportul tuburilor de
oxigen/acetilena si/sau materii explozive. Permanent
Supravegherea lucrarilor/operatiilor care impun un grad ridicat de
dificultate.
89
 manipularea si transportul
materiilor explozive, la
efectuarea sapaturilor
manuale.
32. Nerespectarea tehnologiilor
de lucru, a disciplinei la
locul de munca, a
dispozitiilor de impuscare
si/sau a instructiiunilor propi
de SSM.
33. Neefectuarea la timp (la
termenele scadente) a
verificarilor PRAM sau a
EM-eurilor ce intra sub
incidenta ISCIR.
34. Electrocutare prin atingere
directă sau indirectă a
instalaţiilor electrice
improvizate, pozate
necorespunzator, nelegate la
pamint şi / sau EM_urilor
acţionate electric.
35. Rasturnarea EM-urilor
(excavator, autobasculanta,
buldozer) la lucru in
suprasarcina sau datorita
nerespectari distantelor de
Respectarea instructiiunilor propii de SSM.
Lucratori
3 Instruiri periodice privind tehnologiile aplicate, verificarea insusiri
cunostintelor. Sef punct lucru
Afisarea instructiuniilor de lucru si de SSM la/pe echipamentele de Permanent
munca.
Efectuarea de controale in teren privind respectarea tehnologiilor de
lucru.
Respectarea instructiuniilor de lucru sia tehnologiilor de lucru. Lucratori
3 Reinventarierea tuturor echipamentelor de munca si a
echipamentelor individuale de protectie care trebuie verificate
periodic de institutii abilitate. Serviciul 16.05. 2008
Intocmirea graficelor de verifoicare, in conformitate cu termenele mecanizare
(perioadele) date de producatori.
Scoaterea din uz a celor care nu indeplinesc cerintele de SSM.
3 Instalatiile electrice se vor executa numai in baza unui proiect de
executie, iar pozarea cablurilor electrice se va face in afara cailor de
acces pe capre metalice sau la inaltime.
La intersectia cu caile de acces auto acestea vor fi protejate contra Maistrul energetic
socurilor mecanice. santier Permanent
Toate echipamentele de munca vor fi legate la panint si/sau la nulul
de protectie, iar tablourile electrice vor fi blocate /inchise cu lacate.
Revizia periodica a instalatiilor electrice. Electricieni
3 Asigurarea punctului de lucru cu un numar suficient de echipamente
de munca, astfel incit, acestea sa poata lucra la sarcina nominala
prescrisa de fabricant. Sef punct lucru
Curatirea periodica a cailor de acces auto de materialul deversat din
acestea.
90
 siguranta fata de muchia
taluzelor. Caderea libera a
sarcinilor din cirligul
macaralei datorita folosiri
mijloacelor de legatura
necorespunzatoare si/sau
lipsei sigurantei de la cirlig.
36. Deviere de la traiectoria
normala a EM-eurilor
(autobasculantelor, utilajelor
terasiere) datorita unor
defectiuni tehnice (sistem de
directie, de frinare).
37. Jeturi de aer sau ulei la
sprgerea furtunelor sub
presiune sau la racurdurile
acestora efectuate
necorespunzator.
38. Explozii necotrolate la
efectuarea operaţiilor de
lichidarea găurilor state
(neexplodate) sau explozii
datorate calităţii
necorespunzătoare a
materialelor explozive.
39. Intepare, taiere, abrazare la
lucru cu materiale si/sau
scule cu muchi taioase sau
cu suprafete abrazive.
Respectarea cailor de acces auto si a distantelor de siguranta fata de Deserventi de
marginea taluzelor/putului prescrise prin instructiuniile propii de utilaje/conducatori Permanent
SSM.. auto
Utilizarea numai a mijloace de legare a sarcinilor omologatec si
inscriptionate cu sarcina maxima admisa. Verificarea zilnica a Legatori de sarcina
mijloacelor de legare si a sigurantei de la cirlig.
3 Verificarea zilnica a sistemelor privind siguranta circulatiei a Deserventi de
echipamentelor de munca mobile. utilaje
Permanent
Respectarea graficelor de revizii si reparatii planificate. Inginer sef
mecanic.
.
3 Racordurile la furtunele de aer/ulei se vor executa numai cu coliere
standardizate. Se interzice efectuarea racordurilor prin legare cu Lucratori Permanent
sirma.
Interventile asupra furtunelor sub presiune se va face numai dupa
descarcarea presiunei din circuit.
3 La lichidarea gaurilor state se vor respecta prevederile
instructiunilor propi de SSM.
Este interzis folosirea materiilor explozive cu termenul de garantie Artificier Permanent
depasit sau inghetate.
Artificieri si lucratori care ajuta la transportul si incarcarea frontului
vor purta obligatoriu echipament de protectie antistatic (inclusiv
lenjerie intima).
3 Utilizarea manusilor de protectie riscuri mecanice.
Utilizarea sculelor si uneltelor manuale cu cozi drepte, fara noduri si Lucratori Permanent
finisate.
91
40. Incendii / explozii datorită
materialelor explozive,
carburantilor tuburilor de
oxigen, acetilenă.
41. Toxiinfecţii alimentare
datorate consumului de apă
din sursă de apă neverificată
bacteriologic şi / sau servirii
mesei în condiţii de igienă
precară.
42. Calamităţi naturale :
trăsnete, vânt, grindină,
alunecări de teren,
cutremure, inundaţii.
43. Zgomot datorită funcţionării
motoarelor termice la mersul
în sarcină, ciocanelor
pneumatice sau
perforatoarelor.
44. Răceli datorită curenţilor de
aer sau a temperaturilor
scăzute sau insolatii datorită
temperaturilor ridicate.
3 Respectarea instructiuniilor de lucru, de SSM, precum si a ]
prescriptiilor fiselor tehnice ala substantelor periculoase. Lucratori Permanent
Se interzice utilizarea focului deschis si fumatului la manipularea
substantelor/materialelor explozive.
3 Aprovizionarea ritmica a apei pentru dozatoarelor de apa potabila.
Asigurarea unui spatiu adecvat dotat cu scaune, mese si apa pentru Permanent
servirea mesei in conditii de igena. Sef santier
Dotarea lucratorilor cu materiale igenico sanitare.
3 Instruirea lucratorilor privind modul de alarmare, interventie si prim Instruiri lunare si
ajutor in caz de situatii de urgenta. Efectuarea de simulari periodice. Sef santier simulari
trimestriale
2 Rotirea lucratorilor la operatiile de perforare/derocare. Sef punct lucru
Utilizarea echipamentului pentru protectia auzului. Lucratori Permanent
Efectuarea vizitelor medicale periodice anuale. Medic unitate
2 Dimensionarea programului de lucru, astfel incit, sa se evite pe cit
psibil lucru la temperatuei scazute (sub -5°) sau la temperaturi Sef santier Cind este cazul
ridicate (peste+30°).
Acordarea bauturilor racoritoare nealcoolice pe perioada caniculara
sau ceaiuri calde pe perioada friguroasa.
92
45. Suprafete cu temperatura 2 Interventia asupra motoarelor termice cu ardere interna se va face
ridicata ale motoarelor numai dupa oprirea motorului si racirea acestuia.
termice (bloc motor, La executarea lucrarilor pe timp friguros se va utiliza obligatoriu Lucratori Cind este cazul
instalatie de esapare echipamentul de protectie conform Normativului intern de acordare
agazelor) sau temprtatura EIP.
scazuta a materialelor si
sculelor in perioada
sezonului rece.
46. Stres neuropsihc la 2 Programarea lucrarilor de impuscare se va face, astfel incit, timpul
manipularea si utilizare alocat pregatiri si incarcari frontului, declanseri expoziei si Sef punct lucru Cind se executa
materiilor explzive. verificari frontului sa fie suficient de mare pentr ca lucratori sa nu lucrari de
lucreze sub stres. impuscare

93
 3.2.6 Interpretarea rezultatelor

După finalizarea evaluării s-a efectuat o analiză pe componentele sistemului de muncă

(executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă) privind :

 Ponderea factorilor de risc parţiali ≥ 4;

 Nivelul de risc pe fiecare componentă a sistemului de muncă comparativ cu
nivelul global;
 Ponderea în procente a factorilor de risc evaluaţi pe componentele sistemului.
2. Ponderea factorilor de risc parţiali ≥ 4(27) raportat la numărul total de factori
evaluaţi(90) şi la numărul de factori evaluaţi pe fiecare componentă a sistemului.
Ponderea factorilor parţiali de risc ≥ 4 raportat la numărul total de factori este de 33 %.
Ponderea factorilor parţiali de risc ≥ 4 pe fiecare componentă a sistemului este :
- Executant 36%;
- Sarcina de muncă 27 %;
- Mijloace de producţie 29%;
- Mediu de muncă 14%.
2. Nivelul de risc pe fiecare componentă a sistemului de muncă este:
- Nr (Ex) = 3,30 ;
- Nr (Sm) = 2,98 ;
- Nr (Mp) = 3,04 ;
- Nr (Mm) = 2,73.
-
3. Ponderea factorilor de risc evaluaţi pe componentele sistemului este :
- Executant 40 %;
- Sarcina de muncă 29 %;
- Mijloace de producţie 23 %;
- Mediu de muncă 8 %.
Se observă că au fost identificate riscuri ce pot genera accidente cu consecinţe grave,
ireversibile, respectiv deces, rezulta ca locul de muncă ,,Castel de echilibru” se încadrează ca
zonă cu risc ridicat şi specific de accidentare.
În urma analizei s-a constatat următoarele:
- din totalul de 90 factori, ponderea cea mai mare o au factorii care
acţionează pe componenta executant respectiv 36 factori, din care 13
factori sunt cu nivelul de risc ≥ 4, urmaţi de factori care acţionează pe
componenta sarcina de muncă cu 26 factori din care 7 factori cu nivel de
risc ≥ 4, respectiv mijloace de producţie cu 21 factori din care 6 factori
sunt cu nivelul de risc ≥ 4 şi 7 factorii care acţionează pe componenta
mediu de muncă cu un factor cu nivel de risc ≥ 4.
- calculat în procente, se observă că ponderea factorilor cu nivelul de risc ≥
4, din total factori evaluati, reprezintă 33 % , iar ponderea factorilor de
risc pe componentele sistemului de muncă din totalul factorilor de risc
identificaţi este deţinută de ,,executant” cu 40%, urmaţi de ,,sarcina de
muncă” cu 29%, mijloacele de producţie” cu 23%, respectiv ,,mediul de
muncă” cu 8%.

Concluzii:

94
 Din interpretarea rezultatelor (analiza efectuată) reiese că executanţi (lucrătorii)
generează riscurilor cele mai multe atât ca pondere cât şi ca nivel, urmaţi de sarcina de muncă,
mijloacele de producţie, respectiv mediul de muncă.
De asemenea se observă că ponderea factorilor de risc cu nivel ≥ 4 din totalul factorilor
de risc identificaţi este de 33 %, ceea ce înseamnă mult.
Pentru reducerea nivelului de risc şi creşterea nivelului de securitate trebuie acţionat în
principal pentru:
- conştientizarea lucrătorilor prin instruire;
- supravegherea desfăşurării activităţilor de cadre tehnice competente;
- identificarea riscurilor şi semnalizarea corespunzătoare;
- respectarea tehnologiilor de lucru şi a instrucţiunilor proprii de securitate
şi sănătate;
- exploatarea EM_urilor în condiţii de securitate;
- utilizarea materiilor explozive (transport, manipulare, folosire) numai de
personal autorizat şi instruit;
- realizarea cu prioritate a măsurilor dispuse pentru eliminarea riscurile cu
nivel parţial ≥ 4 indiferent de componenţa sistemului de muncă;
- realizarea tuturor măsurilor dispuse în fişa de măsuri propuse, precum şi
a măsurilor din Planul de prevenire şi protecţie.

95
 Ponderea în procente a factorilor de risc pe componentele sistemului de muncă
CASTEL DE ECHILIBRU

Mediul de muncă
8%

Mijloace de producţie Executant

23% 40%

Sarcina de muncă
29%

Executant Sarcina de muncă Mijloace de producţie Mediul de muncă

96
 Nivelul de risc pe componentele sistemului de muncă şi
nivelul global de risc pe loc de muncă
CASTEL DE ECHILIBRU

4,5

3,5 3,3
2,98 3,04 3,05
Nivelul de risc

3 2,73

2,5

1,5

0,5

0
Executant Sarcina de muncă Mijloace de producţie Mediu de muncă Loc de muncă

97
3.3.LOCUL DE MUNCĂ NR. 3: CONDUCTA FORŢATĂ

98
3.3.1.Procesul de muncǎ
Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni (confluenţa Jiului de est cu
Jiul de vest) şi Valea Sadului cuprinde două centrale pe deviaţii amplasate în zona defileului.
C.H.E. Bumbeşti, cea de-a doua centrală a schemei de amenajare cuprinde ca obiect
principal galeria de aducţiune Dumitra – Bumbeşti care asigură tranzitarea debitului instalat de
36 m3 /s, între C.H.E. Dumitra şi nodul de presiune Bumbeşti, având o lungime de 12,75 km.
Conducta forţată care echipează nodul de presiune Bumbeşti, este o confecţie metalică
sudată, montată pe suporţi prevăzuţi cu reazăme cu role.
Conducta forţată este amplasată între casa de vane de la nodul de presiune şi centrală şi
are rolul de a transporta apa în condiţii prestabilite de presiune, la turbinele Francis, din centrală.
Traseul conductei a fost stabilit prin proiect, astfel încât să se obţină lucrări de execuţie
minime, ţinându-se cont şi de poziţia şi amplasarea în teren a centralei şi anexelor acesteia.
Categoria construcţiei este C, clasa de importanţă a construcţiei este III, conform stas
4273/1987. Zona în care se inscrie lucrarea corespunde normativului P 100-96, zonei E de
seismicitate, având coeficientul de seismicitate Ks 0,12 şi perioada de colt Tc = 1,00.
Nodul de presiune şi centrala Bumbeşti sunt situate la cca 800 m aval de confluienţa
râurilor Sadu şi Jiu, pe versantul şi terasa inferioara a râului Jiu.
Morfologic, zona în care este amplasat nodul de presiune este reprezentată printr-o coama
muntoasă stabilă, alcătuită din roci granitoide puternic tectonizate şi alterate hidrotermal şi
acoperite în cea mai mare parte de pădure

Principalele faze de execuţie pentru realizarea excavaţiilor la conducta forţată Bumbeşti

sunt :
a) Defrişarea şi curăţarea de rădăcini şi alte resturi vegetale.
În prima faza se vor doborâ arborii existenţi pe traseul conductei forţate, această etapă
conţinând următoarele operaţiuni principale :
- se va face degajarea terenului pe direcţia de doborâre a arborilor ;
- doborârea arborilor ;
- scoaterea manuală a cioatelor ;
- curăţirea terenului de arbori şi buruieni.
b) Excavarea rocii.
- pentru execuţia conductei forţate este necesară excavarea în deluviu şi în rocă a unei
tranşee cu lăţimea la bază de 5,80 m descendent bordată pe lateral de taluze cu pante de 3
÷ 1 în rocă şi 1 ÷ 1,5 în deluviu pentru asigurarea stabilităţii taluzelor se vor respecta
întocmai pantele.
- la contactul rocă deluviu este prevăzută o bermă cu lăţimea de 1 m.
- stratul de suprafaţă este constituit din deluviu ; s-a considerat un strat de deluviu de 2 m
grosime. Deluviul este prevăzut a fi exavat 90 % mecanic şi 10 % manual cu finisare
manuală în teren tare.
Protecţiei rocii cu ancore plase şi şpriţ beton cuprinde trei faze :
1)Montarea ancorelor betonate constă în :
a) forarea găurilor pentru ancore cu perforatorul rotativ pneumatic implică următoarele
operaţii:
- instalarea perforatorului pneumatic pe poziţia de lucru,
- curăţirea locului în vederea forării,
- perforarea propiu-zisa (pe o lungime de 1,5 m),
- demontarea instalaţiei la sfârşitul lucrului;
- instalarea furtunului de aer şi fixarea lui în perforator;
- verificarea funcţionării perforatorului ;
b) curăţirea găurii de praf prin suflare cu aer comprimat;
c) betonarea ancorelor prin umplerea cu mortar de ciment a forajelor (manual) ;

99
 2) Protecţiea taluzelor cu plasă.
- se întinde plasa (din împletitura de sârmă) pe taluz şi se tăie la dimensiunile necesare.
Plasa se fixeaza cu plăcuţe şi piuliţe de ancorele montate anterior.
3) Aplicarea şpriţ betonului .
- şpriţ betonul se realizează în straturi succesive de 3 cm grosime şi se aplică peste plasa
de protecţie fixată de rocă prin ancore betonate de oţel,
- înainte de începerea aplicării şpriţ betonului, se verifica mularea corectă a plasei pe
rocă. Se consideră că aceasta este corespunzătoar mulata dacă se asigură înglobarea
plasei în grosimea şpriţ betonului.
În concluzie, există trei faze de execuţie care cuprind următoarele operaţii :
1. DEFRIŞĂRI.
- doborârea manuală a arborilor ;
- defrişarea manuală a arborilor ;
- scoatere cu mijloace manuale a rădăcinilor ;
- curăţirea terenului de arbori şi buruieni.
2. EXCAVAŢII.
- săpătură manuală de pământ în spaţii întinse în teren tare
şi aruncarea acestuia în mijloace auto ;
- săpătură mecanică cu buldozere, împingere;
- săpătură manuală de pământ în spaţii limitate teren foarte tare ;
- săpătură mecanică cu excavator pe şenile;
- săpătură în stâncă spaţii largi cu ajutorul explozivului găuri forate mecanic în
rocă foate dură;
- spargere manuală a blocurilor mai mari de 25 kg în rocă foarte dură;
- politura suprafeţelor stâncoase ;
- rănguirea suplimentară a taluzurilor ;
- finisarea manuală a taluzelor ;
- transportul materialelor ;
- transportul sterilului la suprafaţă cu autobasculanta ;
3. PROTEŢII TALUZE.
- forarea găurilor cu perforatorul rotativ pneumatic;
- montarea plasei pentru protecţii taluze;
- betonarea ancorelor metalice ;
- protejarea suprafeţei rocii şi taluzelor cu un strat de şpriţ beton ;
- transportul materialelor prin purtare directă;
- transportul şpriţ betonului cu autobetoniera ;
- montare baricade de protecţie ;
- montare plase la baricade .

3.3.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

a) Mijloace de producţie

Pentru lucrările de defrişare, excavaţii şi protecţii taluze sunt folosite următoarele

echipamente de muncă :
 Excavator S 1203 ;
 Excavator DRESSER ;
 Buldozer S 1500 ;
 Compresor XA 175 ;
 Foreză FURUKAWA ;
 Wolla L 34 ;

100
  Automacara HIDRO 18 t ;
 Perforatoare VK 23 ;
 Autobasculantă Raba 16 t ;
 Pompă torcret MIXOCRET ;
 Furtune de aer comprimat ;
 Recipient de aer comprimat 12 mc ;
 Ciocane rotative pneumatice ;
 Dinamită (Lambrex, Austrogen) ;
 Capse electrice ;
 Explozor ;
 Unelte de mână (lopeţi, târnăcoape, răngi, mistrie, sapă, ciocan etc.) ;
 Schele şi eşafodaje de susţinere.

b) Executanţi

La execuţia lucrării ,,Nod de presiune Bumbeşti – conductă forţată- excavaţii şi protecţii

taluze" procesul de muncă se desfăşoară cu participarea următorilor lucrătorii :
 Deservenţi de utilaje terasiere (Du) ;
 Betonişti (B)- autorizaţi intern şi ca torcretişti ;
 Artificier (A) – autorizat extern ;
 Sondori injectori (Si) ;
 Sudori (S) – autorizaţi intern ;
 Compresorit (C) – autorizat intern ;
 Macaragiu (Ma) – autorizat ISCIR ;
 Miner suprafaţă (Mis) ;
 Lăcătuşi mecanici (Lm) ;
 Mecanici (M) ;
 Dulgher (D) ;
 Zidari (Z) ;
 Conducător auto (Ca). ;
 Personal TO ;
 Electricieni ( E) .
Toti lucrătorii sunt verificaţi din punct de vedere medical. În funcţie de specificul
meseriei lucrătorii sunt autorizati intern/ extern.

c) Sarcina de muncă

Activitatea desfasurata pentru fiecare meserie este urmatoarea :

 Deservenţii de utilaje terasiere (Du) : execută următoarele operaţii : exploatare

utilaj ( excavare, încărcare în autobasculante, împingere sau nivelare), alimentarea
utilajelor cu carburanţi şi lubrefianţi , mici reparaţii, când nu au front de lucru pentru
utilaj, execută operaţii de categoria necalificat dispuse de către şeful punctului de
lucru.
 Betonişti (B) : execută lopătarea şi vibrarea betonului, dirijarea autobetonierelor la
mersul înapoi, legarea / dirijarea / descărcarea benei de turnare a betonului, execută
obţinerea amestecului de şpriţ beton şi la aplicarea acestuia cu ajutorul pompei
MIXOCRET, întind împletitura de sârmă pe taluz, o taie la dimensiunile necesare şi o
fixează cu plăcuţe şi piuliţe de ancorele montate anterior. Execută operaţii de

101
 curăţirea găurilor de praf prin suflare cu aer comprimat, execută betonarea ancorelor
prin umplerea manuală cu mortar de ciment a forajelor.
 Artificierul (A) : asigură transportul cu mijloacele auto special amenajate şi
autorizate a materialelor explosive de la depozitul de exploziv la locul de împuşcare,
manipulează materialele explozive, asigură retragerea lucrătorilor şi utilajelor din
front, asigură paza, controlează găurile forate, amorsează explozivul şi introduce
amorsa în gaură, efectuează legăturile la circuitul de împuşcare, burează găurile,
declanşează explozia, controlează frontul după împuşcare pentru a se asigura că nu
există rateuri.
Execută şi alte sarcini date de către conducătorul locului de muncă
(ex. rănguire, perforare).
 Sondorii injectori (Si) : forează găurile pentru ancore cu ajutorul perforatorului
rotativ pneumatic, instalează perforatorul pneumatic pe poziţia de lucru, curăţă locul
în vederea forării şi demontează instalaţia de forat la sfârşitul lucrului, instalează
furtunul de aer şi îl fixează în perforator, verifică buna funcţionare a perforatorului.
După forarea propriu – zisă curăţă găurile de praf prin suflare cu aer comprimat.
Ajută la fixarea ancorelor. Execută şi alte activităţi dispuse de către conducătorul
locului de muncă.
 Sudorii (S) : execută pregătirea şi verificarea aparatului de sudură înaintea începerii
lucrului, tăierea / sudarea subansamblelor metalice care necesită această operaţie,
participă la manipularea materialelor necesare confecţiilor metalice, verifică calitatea
sudurilor. Desfăşoară şi alte activităţi dispuse de şeful punctului de lucru.
 Macaragii / automacaragii (Ma) : execută încărcarea / descărcarea materialelor,
verificarea şi întreţinerea zilnică a macaralei, alimentarea cu carburanţi şi lubrefianţi
(automacaragii), micile reparaţii. În cazul în care nu se lucrează cu macaraua execută
şi alte activităţi dispuse de şeful punctului de lucru.
 Miner suprafaţă (Mis) : execută operaţii de perforare, rănguire, încarcă / descarcă
materiale manual sau cu ajutorul mecanismelor de ridicat, ajută artificierul la
transportul şi manipularea materialelor explozive, la încărcarea frontului, dirijează
utilajele terasiere şi autobasculantele la operaţiile de încărcare şi transportul sterilului.
 Lucrător necalificat (Lnec) : execută operaţii specifice categoriei necalificat,
săpături manuale, încărcare / descărcare manuală de materiale, rănguire, doborâre de
arbori, defrişare manuală, scoatere de rădăcini, curăţirea terenului de arbori şi
buruieni, finisare manuală a taluzelor.
 Lăcătuşi mecanici (Lm) : execută montarea de baricade, montarea de plase la
baricade, confecţionarea platformelor de lemn pentru executarea lucrărilor de foraje,
a elemenetelor metalice înglobate în beton necesare prinderii prin sudură. Execută şi
alte activităţi dispuse de şeful punctului de lucru.
 Mecanici (M) : au sarcina de a mentine utilajele terasiere în stare de funcţionare, în
condiţii de exploatare intensivă, execută reviziile tehnice conform programului de
revizii, raspunde de modalitatea de efectuare a reparaţiilor efectuând controlul
utilajului în gol şi în sarcină şi are ca scop menţinerea stării de funcţionare în
parametrii normali şi în condiţii de siguranţă a exploatării pentru utilajele şi
mijloacele auto folosite. Execută şi alte activităţi dispuse de şeful punctului de lucru.
 Dulgherii (D) : aprovizionează locul de muncă cu materiale, scule şi dispozitive
necesare, prelucrează manual sau mecanic materialul lemnos, măsoară, trasează,
ciopleşte, dăltuieşte, rindeluieşte, găureşte, bate cuie, înşurubează şi bulonează,
execută îmbinările folosite la construcţia baricadelor şi a platformelor din lemn,
demontează elementele cu caracter provizoriu şi recuperează materialele folosite.
Execută şi alte activităţi dispuse de şeful punctului de lucru.

102
  Zidarii (Z) : execută dozarea agregatelor şi cimentului în vederea obţinerii de şpriţ
beton şi beton, participă la operaţiile de finisare manuală a taluzelor. Execută şi alte
activităţi dispuse de şeful punctului de lucru.
 Conducătorii auto (Ca) : execută transportul materialului rezultat din excavaţii,
transportul şpriţ betonului cu autobetoniera, transportul de persoane la / de la locul de
muncă, transportul de materiale, piese de schimb, unelte, echipamente de muncă,
materiale explozive. Asigură întreţinerea zilnică a autovehiculelor, micile reparaţii şi
penele la roţi, alimentează autovehicolul cu carburanţi şi lubrefianţi.
 Compresorist ( C) : asigură funcţionarea compresorului în vederea producerii de aer
comprimat în condiţii de exploatare intensivă şi în condiţii de siguranţă în exploatare.
Execută şi alte activităţi dispuse de şeful punctului de lucru.
 Personal tehnic –operativ (TO) : asigură îndeplinirea condiţiilor tehnice şi
organizatorice pe durata desfăşurări activităţii, coordonează procesul de producţie,
verifică modul de execuţie a operaţiilor şi modul de respectare a sarcinilor şi
răspunderilor a lucrătorilor din subordine. Asigură punctul de lucru cu materiale,
echipamente şi forţă de muncă calificată corespunzătoare, asigură repartizarea pe
posturi de lucru şi executanţi, a cantităţilor de executat, supraveghează desfăşurarea
activităţii pe toată durata programului de lucru, stabileste răspunderi şi sarcini de
serviciu pentru lucrătorii din subordine.
 Electrician (E ) : execută legarea mijloacelor de producţie la tablourile electrice de
joasă tensiune ; întreţine şi remediază defecţiunile apărute în instalaţiile electrice
( cabluri, tablouri, iluminat) ; menţine în stare de electrosecuritate a toate instalaţiile
electrice.

d) Mediul de muncă

Ansamblul de lucrări care se execută pentru A.H.E. a râului Jiu pe sectorul Livezeni –
Bumbeşti, respectiv C.H.E. Bumbeşti – Nod presiune – Conductă forţată – Excavaţii de protecţie
taluze se află amplasat în aer liber, în mediu natural, nepoluat.
Lucrătorii sunt supuşi factorilor de mediu natural, cum ar fi prezenţa curenţilor
atmosferici şi umiditatea aerului care variază în funcţie de condiţiile atmosferice şi anotimp.
Iluminatul în timpul desfăşurării activităţii este natural, lucrările desfăşurându-se pe
timpul zilei.
Echipamentul de protecţie pe care lucrătorii îl au în dotare consta din : cască de protecţie,
salopetă, cizme cu bombeu metalic, pelerină de ploaie sau costum impermeabil, bocanci cu
bombeu metalic, ochelari de protecţie, antifoane externe, măşti de praf, măşti de sudură, şorţ şi
jambiere de sudură, ochelari de sudură, mănuşi de protecţie, haine vătuite.

3.3.3.Factorii de risc identificaţi

A) Factori de risc proprii executantului
a) Actiuni gresite
Efectuarea defectuoasa de operatii.
Întârzieri, devansări
Comenzi/manevre greşite efectuate de macaragiu la manipularea sarcinilor.
Manevre greşite efectuate de deserventi de utilaje, conducători auto la punctul de lucru.
Manevre/pozitionari gresite cu/sau ale tuburilor de oxigen/acetilena.
Pozitionarea gresita a lucratorilor la transportul si manipularea manuala a maselor.

103
Pozitionarea gresita a incarcaturi de material/steril in autobasculante.
Pozitionarea gresita a legatorului de sarcina in raport cu raza de actiune a macaralei.
Pozitionarea gresita a lucratorilor in mijlocul de transport in comun la deplasarea de acasa la
serviciu sau invers.
Fixarea greşită a sarcinilor în cârligul macaralei, a furtunului de aer în perforator.
Pozitionarea gresita a lucratorilor cind dirijaza EM-urile la mersul inapoi sau cind efectueaza
alte manevre.
Manevre gresite efectuate cu autoturismul propietate personala sau propietatea Sucursalei la
deplasarea de acasa la serviciu si invers sau la deplasarea in interes de serviciu.
Pozitionare gresita a EM-urilor si/sau a lucratorilor in raport cu riscurile existente (pe marginea
taluzelor, in raza de actiune a EM-urilor mobile/macaralei).
b) Nesincronizari de operatii
Nesincronizari de operatii la lucrul in echipa (lucrtatori, echipamente de munca, lucrari
suprapuse).
Intirzierea parasiri zonei de actiune a exploziei sau razei de actiune a EM-urilor mobile dupa
darea semnalului de avertizre.
Pornirea si efectuarea de operatii (lucrari) cu EM-urile de catre lucratori care nu au pregatire si
instruire corespunzatoare.
Interventii in instalatiile electrice sub tensiune de catre lucratori neinstruiti si neautorizati in
acest sens.
Deplasari/ stationari in zonele periculoase (pericol de cadere in gol, raza de actiune a
echipamentelor de munca, pe marginea sau baza taluzelor, in bena sau pe capotajul EM-urilor
mobile in miscare, pe caile de acces neamenajate sau in zonele semnalizate cu panouri de
interdictie).
c) Comunicări accidentogene
Semnale gresite date de legatorul de sarcina/semnalist macaragiului.
d) Omisiuni
Omiterea anunţării şi retragerii lucrătorilor din zonă la începerea operaţiei de încărcare /
împuşcare a frontului.
Omiterea efectuari semnalizari acustice si optice la efectuarea manevrelor de catre deserventi.
Omiterea verificării frontului după împuşcare, omiterea verificării EM_urilor şi EIP_ului
înainte de utilizare, omiterea asigurării utilajelor împotriva deplasării necomandate, precum şi
omiterea verificării mijloacelor de protecţie colectivă.
Omiterea asigurari EM-urilor mobile impotriva deplasari necomandate sau porniri de catre
lucratori neinstruiti/neautorizati.
Omiterea efectuari reviziilor si reparatiilor planificate a EM-urilor la termenele scadente.
Omiterea efectuari semnalizari riscurilor.
B) Factori de risc proprii sarcinii de munca
a) Conţinut necorespunzător al sarcinii de munca
Efectuarea superficiala a instruirilor periodice programate.
Reguli/procedee gresite la montarea plasei de protectie si/sau bateri ancorelor.
Metode de lucru necorespunzătoare la transportul şi manipularea explozivilor, la încărcarea
frontului, la alimentarea cu carburanţi, la utilizarea sculelor şi uneltelor de mână, la operaţiile
de săpături mecanice şi manuale, rănguire şi finisare manuală a taluzelor.
Nerespectarea tehnologiilor de lucru.
Nerespectare ordinei si disciplinei la locul de munca.
Nerespectarea specificatiei panourilor de semnalizare a riscurilor.
Nerespectare instructiiunilor propi de SSM.
Nelegarea la centura de pamint sau nelegarea la nulul de protectie a EM-urilor actionate

104
electric.
Neefectuarea la timp (la termenele scadente) a verificarilor PRAM.
Repartizarea necorespunzatoare a sarcinilor de munca pe lucratori in raport cu pregatirea si
instruirea acestora.
Indentificarea si semnalizarea necorespunzatoare a riscurilor.
Metode de munca necorespunzatoare la transportul si manipularea manuala a materialelor.
b) Solicitare fizică
Efort mare la manipulare materialelor grele.
c) Stres psihic
Decizii dificile in timp scurt la aparitia unui pericol grav si iminent.
C) Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
a) Factori de risc mecanic
Prinderea miinilor/bratelor la orgnele de masini in miscare (burghie, angrenaje).
Deplasari necomandate/necontrolate sub efectul gravitatiei ale EM-urilor mobile neasigurate
cu frina de ajutor.
Rostogolirea, caderea libera (sub efectul gravitatiei) a bolovanilor, materialului derocat sau
arborilor.
Caderea libera a sarcinilor din cirligul macaralei datorita folosiri mijloacelor de legatura
necorespunzatoare si/sau lipsei sigurantei de la cirlig.
Caderea libera sau aruncarea materialelor si sculelor de pe schele, scari, podine..
Suruparea/prabusirea taluzelor datorita structuri geomorfologice a acestora.
Proiectare de corpuri/si sau particole la operatiile de perforare, batere cu ciocanul, torcretare,
derocare manual, sudura.
Balansul sarcinilor in cirligul macaralei.
Jeturi de aer sau ulei la sprgerea furtunelor sub presiune sau la racurdurile acestora efectuate
necorespunzator.
b) Factori de risc termic
Suprafete cu temperaturi ridicate datorita operatiilor de sudare sau taiere termica a metalelor.
c) Factori de risc electric
Electrocutare prin atingere directă sau indirectă a instalaţiilor electrice improvizate, pozate
necorespunzator, nelegate la pamint şi / sau EM_urilor acţionate electric.
d) Factori de risc chimic
Incendii / explozii datorită executării operaţiilor de manipulare, folosirea materialelor
explosive, carburantilor sau utilizarea necorespunzătoare a tuburilor de oxigen / acetilenă.
D) Factori de risc proprii mediului de munca
a) Factori de risc fizic
Răceli datorită curenţilor de aer sau a temperaturilor scăzute.
b) Factori de risc biologic
Toxiinfecţii alimentare datorate consumului de apă din sursă de apă neverificată bacteriologic
şi / sau servirii mesei în condiţii de igienă precară.
Alti factori
Animale salbatice/serpi veninosi (muşcături de animale sălbatice lupi, urşi, mistreţ sau şerpi
veninoşi,).
Calamităţi naturale : trăsnete, vânt, grindină, alunecări de teren, cutremure, inundaţii

105
S.C HIDROCONSTRUCTIA S.A
BUCURESTI FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
SUCURSALA “ JIU ” TG-JIU LOCUL DE MUNCA : NOD PRESIUNE - CHE BUMBESTI– CONDUCTĂ FORŢATĂ – EXCAVAŢII ŞI PROTECŢII TALUZE
NR.PERSOANE EXPUSE : 41 persoane/ schimb
SANTIERUL PAROŞENI
Nr. 1.1/ 8 / Iunie 2008
DURATA EXPUNERII : 8 ore/schimb
MESERII : Deservent uitilaje terasiere (Du), Betonist (B), Artificier ECHIPA DE EVALUARE :
(A), Sondor injector (Si), Sudor (S), Compresorist (C ), Macaragiu
(Ma), Miner suprafaţă (Ms), Lucrător necalificat (N), Lăcătuş
mecanic (Lm), Mecanic (Me), Dulgher (D), Zidar (Z), Conducător
auto (Ca), Personal TO (TO), Electrician ( E ).
COM FACTORI FORMA CONCRETA DE CONSE Clasa de gravitate
PO- I MANIFESTARE A -CINTA Clasa de NIVEL DE
NEN DE RISC FACTORILOR DE RISC MAXIM probabilitate RISC
TA IDENTIFI (DESCRIERE, A
SIST CATI PARAMETRII) PREVI- Du B A Si S C Ma Ms N Lm Me D Z Ca TO E Du B A Si S C Ma Ms N Lm M D Z Ca TO E
E- ZIBILA
MUL
UI
DE
MUN
CA
A. Actiuni 1. Comenzi/manevre greşite DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 7/1 7/2 7/2 7/1 7/1 7/1 - - 7/1 3 3 3 3 3 - - 3 4 4 3 3 3 - - 3
EXEC gresite efectuate de macaragiu la
U- Efectuarea manipularea sarcinilor.
TAN defectuoas 2.Comenzi/manevre DECES 7/1 7/1 7/3 7/1 - - - 7/3 7/2 - - - - - 7/1 - 3 3 5 3 - - - 5 4 - - - - - 3 -
T a de date/efectuate de artificier
operatii. si/sau lucratori care ajuta la
Întârzieri, transportul, manipularea si
devansări încărcatul frontului.
3. Manevre greşite efectuate de DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 - 7/1 7/1 - 3 3 3 3 - - 3 3 3 - 3 3 - 3 3
deserventi de utilaje,
conducători auto la punctul de
lucru.
4. Manevre greşte executate de DECES - - - - - - - - - - - - - - - 7/2 - - - - - - - - - - - - - - - 4
electrician la interventiile în
instalaţiile electrice.
5. Poziţionarea greşită a DECES - - - - - - - 7/1 7/1 - - - - - - - - - - - - - - 3 3 - - - - - - -
lucratorilor la operaţiile de
doborâre a arborilor, de
defrişare şi scoaterea
radăcinilor.
6. Manevre/pozitionari gresite DECES - - - - 7/1 - - 7/1 7/1 7/1 7/1 - - - - - - - - - 3 - - 3 3 3 3 - - - - -
cu/sau ale tuburilor de
oxigen/acetilena.
7.Pozitionarea gresita a ITM 3- 2/3 2/2 2/2 2/3 2/2 2/2 - 2/3 2/4 2/3 2/3 2/3 2/3 2/2 2/2 2/2 2 2 2 2 2 2 - 2 2 2 2 2 2 2 2 2
lucratorilor la transportul si 45
manipularea manuala a zile
maselor.
8.Pozitionarea gresita a DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 - 3 3 3 3 3 3 - 3 3 3 3 3 - 3 3
incarcaturi de material/steril in
autobasculante.

106
 9. Pozitionarea gresita a DECES - 7/1 - 7/1 - - - 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 7/1 - 3 - 3 - - - 3 4 3 3 3 3 - 3 3
legatorului de sarcina in raport
cu raza de actiune a macaralei.
10. Pozitionarea gresita a ITM 3- 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
lucratorilor in mijlocul de 45
transport in comun la zile
deplasarea de acasa la serviciu
sau invers.
11. Fixarea greşită a sarcinilor DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - - 7/1 7/2 7/1 7/2 7/1 7/1 - 7/1 7/1 - 3 - 3 3 - - 3 4 3 4 3 3 - 3 3
în cârligul macaralei, a
furtunului de aer în perforator.
12. Poziţionarea greşită a EM- ITM 3- - - - - - - - - - - - - - 2/3 - - - - - - - - - - - - - - - 2 - -
urilor la incarcarea 45 zile
materialelor/sterilului.
13. Pozitionarea gresita a DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 - 3 3 3 3 3 - 3 3 3 3 3 3 - 3 3
lucratorilor cind dirijaza EM-
urile la mersul inapoi sau cind
efectueaza alte manevre.
14 Manevre gresite efectuate DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
cu autoturismul propietate
personala sau propietatea
Sucursalei la deplasarea de
acasa la serviciu si invers sau
la deplasarea in interes de
serviciu.
15. Pozitionare gresita a EM- DECES 7/2 7/2 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/2 7/3 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 4 4 3 4 3 3 3 4 5 3 3 3 3 3 3 3
urilor si/sau a lucratorilor in
raport cu riscurile existente (pe
marginea taluzelor, in raza de
actiune a EM-urilor
mobile/macaralei).
16. Fixarea DECES - 7/1 - 7/2 7/1 - - 7/1 7/1 7/1 - 7/3 7/1 - - - - 3 - 4 3 - - 3 3 3 - 5 3 - - -
necorespunzatoare/ansamblare
a gresita a mijloacelor de
protectie colectiva.
17. Fixarea gresita a sculei la INV. - - - 4/2 - - - - - - - - - - - - - - - 3 - - - - - - - - - - - -
executarea operatiilor de GR. III
perforare.
18. Utilizarea gersita sau DECES 7/1 7/2 7/3 7/2 7/1 7/1 7/1 7/2 7/2 7/1 7/1 7/2 7/2 7/1 7/1 7/3 3 4 5 4 3 3 3 4 4 3 3 4 4 3 3 5
neutilizarea mijloacelor de
protectie si/sau a EIP-urilor.
Nesincroni 19. Nesincronizari de operatii DECES - 7/1 7/2 7/1 7/1 - - 7/2 7/2 7/1 7/1 7/2 7/1 - - 7/1 - 3 4 3 3 - - 4 4 3 3 4 3 - - 3
zari de la lucrul in echipa (lucrtatori,
operatii echipamente de munca, lucrari
suprapuse).
20. Nesincronizari de operatii DECES - - 7/2 - - - - 7/2 - - - - - - - - - - 4 - - - - 4 - - - - - - - -
la manipularea, transportul si
incarcarea frontului cu
exploziv.

107
 21. Intrarea in frontul de lucru ITM 3- - - 2/3 - - - - 2/3 - - - - - - - - - - 2 - - - - 2 - - - - - - - -
inaintea expirari timpului de 45
asteptare dispus prin zile
instructiuni sau inaintea
verificari frontului de catre
artificier.
22. Intirzierea parasiri zonei de DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
actiune a exploziei sau razei
de actiune a EM-urilor mobile
dupa darea semnalului de
avertizre.
Efectuarea 23. Pornirea si efectuarea de DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 - 3 3 3 3 3 - 3 3 3 3 3 3 - 3 3
de operatii operatii (lucrari) cu EM-urile
neprevazut de catre lucratori care nu au
e prin pregatire si instruire
sarcina de corespunzatoare.
munca
24. Interventii in instalatiile DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 -
electrice sub tensiune de catre
lucratori neinstruiti si
neautorizati in acest sens.
25. Deplasari/ stationari in DECES 7/1 7/2 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/2 7/2 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 3 4 3 4 3 3 3 4 4 3 3 4 3 3 3 3
zonele periculoase (pericol de
cadere in gol, raza de actiune a
echipamentelor de munca, pe
marginea sau baza taluzelor, in
bena sau pe capotajul EM-
urilor mobile in miscare, pe
caile de acces neamenajate sau
in zonele semnalizate cu
panouri de interdictie).
26. Deplasari cu pericol de ITM 45- 3/2 3/3 3/2 3/3 3/2 3/2 3/2 3/3 3/3 3/2 3/2 3/3 3/3 3/2 3/2 3/2 2 3 2 3 2 2 2 3 3 2 2 3 3 2 2 2
cadere de la acelas nivel prin 180 zile
alunecare, impiedecare,
dezechilibrare datorita
dezordini de la punctul de
lucru, umiditati solului
iluminatului insuficient sau
stari psihofiziologice
necorespunzatoare.
Comunicăr 27. Semnale gresite date de DECES - 7/1 - 7/1 - - - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - - 7/1 - 3 - 3 - - - 3 3 3 3 3 3 - - 3
i legatorul de sarcina/semnalist
accidentog macaragiului.
ene 28. Comunicări accidentogene DECES - 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 - 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
date prin viu grai sau semnale
acustice la operaţiile de
manipulare, transport,
incarcarea frontului sau la
operatiile de împuşcare, de
către artificier sau de lucratori
care asigura paza sau semnale
gresite date
deserventilor/conducătorului
auto la mersul înapoi.

108
 Omisiuni 29. Omiterea anunţării şi DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
retragerii lucrătorilor din zonă
la începerea operaţiei de
încărcare / împuşcare a
frontului.
30. Omiterea efectuari DECES 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 - 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
semnalizari acustice si optice
la efectuarea manevrelor de
catre deserventi.
31. Omiterea verificării DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
frontului după împuşcare,
omiterea verificării EM_urilor
şi EIP_ului înainte de utilizare,
omiterea asigurării utilajelor
împotriva deplasării
necomandate, precum şi
omiterea verificării mijloacelor
de protecţie colectivă.
32. Omiterea verificării DECES - - - - - - - - - - - - - - - 7/2 - - - - - - - - - - - - - - - 3
lipsei/prezentei tensiuni
inaintea interventiilor in
instalatiile electrice.
33. Omiterea asigurari EM- DECES - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/2 - 3 3 3 3 3 - 3 3 3 3 3 3 - 3 4
urilor mobile impotriva
deplasari necomandate sau
porniri de catre lucratori
neinstruiti/neautorizati.

34. Omiterea efectuari DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
reviziilor si reparatiilor
planificate a EM-urilor la
termenele scadente.
35. Omiterea efectuari DECES 7/1 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/2 7/3 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 4 3 3 3 4 5 3 3 4 3 3 3 3
semnalizari riscurilor.
36. Efectuarea superficiala a DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
instruirilor periodice
programate.
B. Conţinut 37. Reguli/procedee gresite la DECES 7/2 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/2 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/2 4 3 4 3 3 3 3 4 4 3 3 3 3 3 3 4
Sarcin necorespun montarea plasei de protectie
a de zător al si/sau bateri ancorelor.
munc sarcini de 38. Metode de lucru DECES 7/1 7/1 7/2 7/2 7/2 7/1 7/1 7/2 7/2 7/1 7/1 7/2 7/2 7/1 7/1 - 3 3 4 4 4 3 3 4 4 3 3 4 4 3 3 -
ă muncă necorespunzătoare la
transportul şi manipularea
explozivilor, la încărcarea
frontului, la alimentarea cu
carburanţi, la utilizarea
sculelor şi uneltelor de mână,
la operaţiile de săpături
mecanice şi manuale, rănguire
şi finisare manuală a taluzelor.
39. Metode de lucru DECES - - - 7/2 - - - - - - - - - - - - - - - 4 - - - - - - - - - - - -
necorespunzatoare la
torcretarea versantilor.

109
40. Nerespectarea tehnologiilor DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 -
de lucru.
41. Operaţii, reguli, procedee DECES - - - - 7/1 - - - - - - - - - - - - - - - 3 - - - - - - - - - - -
greşite la manipularea si
transportul tuburilor de
oxIgen/acetilena.

42. Efectuarea interventiilor la ITM 3- 2/3 2/3 - 2/2 - - 2/2 2/3 2/3 - 2/3 - - - - - 2 2 - 2 - - 2 2 2 - 2 - - - - -
EM-urile actionate cu aer 45
comrimat sau hidraulic zile
inaintea descarcari (reduceri la
minim) a presiuni din circuitul
de aer/ului.
43. Procedee gresite la DECES - - 7/1 - - - - 7/1 - - - - - - - - - - 3 - - - - 3 - - - - - - - -
manipularea si transportul
materiilor explozive.
44. Nerespectarea dispozitiilor DECES - - 7/1 - - - - 7/1 - - - - - - - - - - 3 - - - - 3 - - - - - - - -
de impuscare.
45.Nerespectare ordinei si DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
disciplinei la locul de munca.
46. Reguli/procedee gresite la DECES - - - - - - - 7/1 7/1 - - - - - - - - - - - - - - 3 3 - - - - - - -
efectuarea sapaturilor manuale.

47. Nerespectarea specificatiei DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
panourilor de semnalizare a
riscurilor.
48. Nerespectare DECES 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 4 3 3 3 3 4 3 3 3 3 3 3 3 3
instructiiunilor propi de SSM.
49. Sucesiune gresita a DECES - - - - - - - - - - - - - - - 7/1 - - - - - - - - - - - - - - 3
operatiilor la interventia in
instalatiile electrice.
50. Nelegarea la centura de DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - 7/1 - - 7/1 7/1 - - - - 7/1 - 3 - 3 3 - 3 - - 3 3 - - - - 3
pamint sau nelegarea la nulul
de protectie a EM-urilor
actionate electric.
51. Neefectuarea la timp (la DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - 7/1 - - 7/1 7/1 - - - - 7/1 - 3 - 3 3 - 3 - - 3 3 - - - - 3
termenele scadente) a
verificarilor PRAM.
52. Neverificarea la timp (la DECES - - - - - - 7/1 - - - - - - - - - - - - - - - 3 - - - - - - - - -
termenele scadente) a EM-
eurilor ce intra sub incidenta
ISCIR.
53. Repartizarea DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
necorespunzatoare a sarcinilor
de munca pe lucratori in raport
cu pregatirea si instruirea
acestora.
54. Indentificarea si DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
semnalizarea
necorespunzatoare a riscurilor.

110
 55. Metode de munca ITM 3- 2/3 - - - - - 2/3 - - - - - - 2/3 - - 2 - - - - - 2 - - - - - - 2 - -
necorespunzatoare la 45
alimentarea cu carburanti a zile
EM-urilor.
56. Metode de munca ITM 3- - 2/3 2/2 2/3 2/2 - - 2/4 2/4 2/3 2/3 2/4 2/3 - - 2/2 - 2 2 2 2 - - 2 2 2 2 2 - - 2
necorespunzatoare la 45
transportul si manipularea zile
manuala a materialelor.
57. Efectuare lucrarilor la DECES - - - 7/2 7/1 - - - 7/1 7/2 7/1 7/2 7/2 - - 7/1 - - - 4 3 - - - 3 4 3 4 4 - - 3
inaltime de pe scari, schele
improvizate.
Solicitare 58. Efort mare la manipulare ITM 3- - 2/2 2/2 2/3 2/2 - - 2/3 2/4 2/3 2/3 3/3 2/3 - - 2/2 - 2 2 2 2 - - 2 2 2 2 2 2 - - 2
fizică materialelor grele. 45
zile
59. Pozitii de lucru fortate la ITM 3- - - - 3/5 - - - - - - - - - - - - - - - 4 - - - - - - - - - - - -
curatirea taluzelor, baterea 45
ancorelor sau la operatiile de zile
torcretare.
Stres 60. Stres neuropsihc la ITM 3- - - 2/3 - - - - 2/4 - - - - - - - - - - 2 - - - - 2 - - - - - - - -
psihic manipularea si utilizare 45
materiilor explzive. zile
61.Decizii dificile in timp scurt DECES 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 - 7/1 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 3 3 4 3 3 - 3 4 3 3 3 3 3 4 3 3
la aparitia unui pericol grav si
iminent.
C. Factori de 62. Prinderea miinilor/bratelor INV. 4/2 - - 4/3 - - 4/1 - 4/2 4/1 4/1 - - 4/1 - - 3 - - 4 - - 2 - 3 2 2 - - 2 - -
Mijlo risc la orgnele de masini in miscare GR. III
ace de mecanic (burghie, angrenaje).
produ
cţie 63. Deplasari DECES - 7/1 - - 7/1 - - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 - 3 - - 3 - - 3 3 3 3 3 3 - 3 3
necomandate/necontrolate sub
efectul gravitatiei ale EM-
urilor mobile neasigurate cu
frina de ajutor.
64. Rostogolirea, caderea DECES 7/1 7/1 7/1 7/2 7/1 7/1 - 7/2 7/2 7/1 7/1 7/1 - - 7/1 7/1 3 3 3 4 3 3 - 4 4 3 3 3 - - 3 3
libera (sub efectul gravitatiei) a
bolovanilor, materialului
derocat sau arborilor.
65. Rasturnarea EM-urilor DECES 7/1 - - - - - - - - - - - - 7/1 - - 3 - - - - - - - - - - - - 3 - -
(excavator, autobasculanta,
buldozer) la lucru in
suprasarcina sau datorita
nerespectari distantelor de
siguranta fata de muchia
taluzelor.
66. Caderea libera a sarcinilor DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - - 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 - 3 - 3 3 - - 3 3 3 3 3 3 - 3 3
din cirligul macaralei datorita
folosiri mijloacelor de legatura
necorespunzatoare si/sau lipsei
sigurantei de la cirlig.

111
67. Caderea materialului DECES - - - - - - - 7/1 7/1 - - - - - - - - - - - - - - 3 3 - - - - - - -
(sterilului) din
autobasculantele
supraincarcate sau incarcarcate
neuniform a acestora.
68. Caderea libera sau DECES 7/1 7/1 - 7/1 7/1 - - 7/2 7/2 7/1 7/1 7/1 7/1 - 7/1 7/1 3 3 - 3 3 - - 4 4 3 3 3 3 - 3 3
aruncarea materialelor si
sculelor de pe schele, scari,
podine..
69. Suruparea/prabusirea DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
taluzelor datorita structuri
geomorfologice a acestora.
70. Proiectare de corpuri/si sau INV. - - - 4/3 4/2 - - 4/3 4/3 4/2 4/2 4/1 4/2 - - - - - - 4 3 - - 4 4 3 3 2 3 - - -
particole la operatiile de GR. III
perforare, batere cu ciocanul,
torcretare, derocare manual,
sudura.
71. Deviere de la traiectoria DECES 7/1 - - - - - 7/1 - 7/1 - - - - 7/1 - - 3 - - - - - 3 - 3 - - - - 3 - -
normala a EM-eurilor
(autobasculantelor, utilajelor
terasiere) datorita unor
defectiuni tehnice (sistem de
directie, de frinare).
72. Balansul sarcinilor in ITM 3- - 2/2 - 2/2 2/2 - - 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 2/3 - - 3/2 - 2 - 2 2 - - 2 2 2 2 2 2 - - 2
cirligul macaralei. 45 zile

73. Recul la operatiile de de ITM 3- 2/2 - - 2/3 - - 2/3 2/4 2/4 - - - - 2/3 - - 2 - - 2 - - 2 2 2 - - - - 2 - -
perforare cu perforatorul 45 zile
manual sau la frinari bruste ale
EM-urilor aflate in miscare.
74. Jeturi de aer sau ulei la ITM 3- 3/3 - - 3/3 - - 3/2 3/4 3/4 3/2 3/2 - 3/2 - - - 3 - - 3 - - 2 3 3 2 2 - 2 - - -
sprgerea furtunelor sub 45 zile
presiune sau la racurdurile
acestora efectuate
necorespunzator.
75. Explozii necotrolate la DECES - - 7/1 - - - - 7/1 - - - - - - - - - - 3 - - - - 3 - - - - - - - -
efectuarea operaţiilor de
lichidarea găurilor state
(neexplodate) sau explozii
datorate calităţii
necorespunzătoare a
materialelor explosive.
76. Intepare, taiere, abrazare la ITM 3- - 2/2 2/2 2/4 2/4 - - 2/5 2/5 2/5 2/4 2/4 2/5 - - 2/2 - 2 2 2 2 - - 3 3 3 2 2 3 - - 2
lucru cu materiale si/sau scule 45 zile
cu muchi taioase sau cu
suprafete abrazive.
77. Vibraţii ale perforatoarelor ITM 3- 2/3 2/3 - 2/4 - - 2/2 2/3 2/4 - - - - 2/2 - - 2 2 - 2 - - 2 2 2 - - - - 2 - -
manuale si/sau ale EM_urilor 45 zile
acţionate cu motoare termice.

112
 78. Recipienti sub presiune DECES - - - - 7/1 7/1 - - - - - - - - - - - - - - 3 3 - - - - - - - - - -
( tuburi de oxigen/acetilena,
aer comprimat).
Factori de 79. Suprafete cu temperaturi ITM 3- - - - - 2/3 - - - - 2/4 2/3 - - - - - - - - - 2 - - - - 2 2 - - - - -
risc termic ridicate datorita operatiilor de 45 zile
sudare sau taiere termica a
metalelor.
80. Suprafete cu temperatura ITM 3- 2/3 - - - - - - - - - - - - 2/2 - - 2 - - - - - - - - - - - - 2 - -
ridicata ale motoarelor termice 45 zile
(bloc motor ,instalatie de
esapare agazelor).
81. Temprtatura scazuta a ITM 3- - 2/2 2/2 2/3 2/3 2/2 - 2/4 2/5 2/4 2/5 2/4 2/4 - - - - 2 2 2 2 2 - 2 3 2 3 2 2 - - -
materialelor si sculelor in 45 zile
perioada sezonului rece.
Factori de 82. Electrocutare prin atingere DECES - 7/1 - 7/1 7/1 - - - - 7/1 7/1 - - - - 7/2 - 3 - 3 3 - - - - 3 3 - - - - 3
risc directă sau indirectă a
electric instalaţiilor electrice
improvizate, pozate
necorespunzator, nelegate la
pamint şi / sau EM_urilor
acţionate electric.
Factori de 83. Incendii / explozii datorită DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
risc chimic executării operaţiilor de
manipulare, folosirea
materialelor explosive,
carburantilor sau utilizarea
necorespunzătoare a tuburilor
de oxigen / acetilenă.
D. Factori de 84. Răceli datorită curenţilor ITM 3- 2/3 2/4 2/4 2/4 2/3 2/4 2/3 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 2/3 2/3 2/3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Mediu risc fizic de aer sau a temperaturilor 45 zile
l de scăzute.
munc 85. Insolatii datorită ITM 3- 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 2/3 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 2/4 2/3 2/3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
ă temperaturilor ridicate. 45 zile
86. Zgomot datorită ITM 3- 2/3 - - 2/4 - 2/3 2/3 2/4 2/4 - - - 2/3 - - - 2 - - 2 - 2 2 2 2 - - - 2 - - -
funcţionării motoarelor termice 45 zile
la mersul în sarcină sau
ciocanelor
pneumatice/perforatoarelor de
90dB(A).
Fctori de 87. Toxiinfecţii alimentare DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
risc datorate consumului de apă din
biologic sursă de apă neverificată
bacteriologic şi / sau servirii
mesei în condiţii de igienă
precară.
Factori de 88. Pulberi pneumoconigene ITM 45- - - - 3/4 - - - 3/4 3/4 - - - - - - - - - - 3 - - - 3 3 - - - - - - -
risc chimic rezultate la operaţiile de 180 zile
perforare sau derocare cu
explozivi.

113
 89. Animale salbatice/serpi DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
veninosi (muşcături de animale
sălbatice lupi, urşi, mistreţ sau
şerpi veninoşi,).
90.Calamităţi naturale : DECES 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 7/1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
trăsnete, vânt, grindină,
alunecări de teren, cutremure,
inundaţii

NIVEL DE RISC (Nr.) PE MESERII/LOC DE MUNCA

" CONDUCTĂ FORŢATĂ – C.H.E. BUMBEŞTI- EXCAVATII SI PROTECTII TALUZE"

Se calculeaza cu fomula :

Nr =

1. Deservent utilaje terasiere (Du) Nr =

45 factori

2. Betonist (B) Nr =

58

114
3. Artificier (A) Nr =
50

4. Sondor injector (Si) Nr =

67

5. Sudor (S) Nr =
49

6. Compresorist (C) Nr =
39

7. Macaragiu (Ma) Nr =
43

8. Miner suprafaţă (Ms) Nr =

69

115
 9. Necalificat (N) Nr =
67

10. Lăcătuş mecanic (Lm) Nr =

60

11. Mecanic (M) Nr =

61

12. Dulgher (D) Nr =

45 factori

13. Zidar (Z) Nr =

53

14. Conducător auto (Ca) Nr =

40

116
15. Personal tehnic - operativ (TO) Nr =
44

16. Electrician (E) Nr =

44

Nivelul de securitate (Ns) pe meseri / loc de muncă

 Se identifică pe scala de încadrare a nivelurilor de risc / securitate, în ordine descrescătoare:

5. Necalificat (N) Nr.(N) = 3,20 Nsp = 3,80

6. Sondor injector (Si) Nr.(Si) = 3,19 Nsp = 3,81

7. Electrician (E) Nr.(E) = 3,16 Nsp = 3,84

4. Miner suprafaţă (Ms) Nr.(Ms) = 3,15 Nsp = 3,85

5. Artificier (A) Nr.(A) = 3,13 Nsp = 3,87

6. Dulgher (D) Nr.(D) = 3,05 Nsp = 4,95

7. Zidar (Z) Nr.(Z) = 2,95 Nsp = 4,05

Nsp = 4,08
117
 8. Betonist (B) Nr.(B) = 2,92

9. Personal TO (TO) Nr.(TO) = 2,89 Nsp =4,11

10. Sudor (S) Nr. (S) =2,87 Nsp = 4,13

11. Deservent utilaj (Du) Nr.(Du) =2,86 Nsp = 4,14

12. Lăcătuş mecanic (Lm) Nr.(Lm) = 2,86 Nsp = 4,14

13. Mecanic (M) Nr.(M) = 2,84 Nsp = 4,16

14. Compresorist (C) Nr.(C) = 2,83 Nsp =4,17

15.Conducător auto (Ca) Nr.(Ca) = 2,78 Nsp = 4,22

16. Macaragiu (Ma) Nr.(Ma) = 2,74 Nsp = 4,26

Nivel global de securitate (Ng)

in care : rp = rangul locului de munca " p " ;

Se calculeaza cu formula: Ng = n = numar de locuri de munca analizate ;
Nsp = nivelul mediu de securitate / loc de munca " p "

118
 Ng=

Ng = 3,96

Din scala de incadrare a nvelului de risc/securitate rezultavca la un nivel de secutitate de 3,96

rezulta un nivel de risc de 3,04

Deci nivelul de risc global pe loc de munca (Conducta fortata) este Nr=3,04

119
120 Cod formular SSM 31/2000/0
 LEGENDǍ
FIGURA 3.1
Lacatus mecanic
F1 Comenzi/manevre greşite efectuate de macaragiu la manipularea sarcinilor.
F3 Manevre greşite efectuate de deserventi de utilaje, conducători auto la punctul de lucru.
F6 Manevre/pozitionari gresite cu/sau ale tuburilor de oxigen/acetilena.
F7 Pozitionarea gresita a lucratorilor la transportul si manipularea manuala a maselor.
F8 Pozitionarea gresita a incarcaturi de material/steril in autobasculante.
F9 Pozitionarea gresita a legatorului de sarcina in raport cu raza de actiune a macaralei.
F10 Pozitionarea gresita a lucratorilor in mijlocul de transport in comun la deplasarea de
acasa la serviciu sau invers.
F11 Fixarea greşită a sarcinilor în cârligul macaralei, a furtunului de aer în perforator.
F13 Pozitionarea gresita a lucratorilor cind dirijaza EM-urile la mersul inapoi sau cind
efectueaza alte manevre.
F14 Manevre gresite efectuate cu autoturismul propietate personala sau propietatea
Sucursalei la deplasarea de acasa la serviciu si invers sau la deplasarea in interes de
serviciu.
F15 Pozitionare gresita a EM-urilor si/sau a lucratorilor in raport cu riscurile existente (pe
marginea taluzelor, in raza de actiune a EM-urilor mobile/macaralei).
F18 Utilizarea gersita sau neutilizarea mijloacelor de protectie si/sau a EIP-urilor.
F19 Nesincronizari de operatii la lucrul in echipa (lucrtatori, echipamente de munca, lucrari
suprapuse).
F22 Intirzierea parasiri zonei de actiune a exploziei sau razei de actiune a EM-urilor mobile
dupa darea semnalului de avertizre.
F23 Pornirea si efectuarea de operatii (lucrari) cu EM-urile de catre lucratori care nu au
pregatire si instruire corespunzatoare.
F24 Interventii in instalatiile electrice sub tensiune de catre lucratori neinstruiti si
neautorizati in acest sens.
F25 Deplasari/ stationari in zonele periculoase (pericol de cadere in gol, raza de actiune a
echipamentelor de munca, pe marginea sau baza taluzelor, in bena sau pe capotajul EM-
urilor mobile in miscare, pe caile de acces neamenajate sau in zonele semnalizate cu
panouri de interdictie).
F26 Deplasari cu pericol de cadere de la acelas nivel prin alunecare, impiedecare,
dezechilibrare datorita dezordini de la punctul de lucru, umiditati solului iluminatului
insuficient sau stari psihofiziologice necorespunzatoare.
F27 Semnale gresite date de legatorul de sarcina/semnalist macaragiului.
F28 Comunicări accidentogene date prin viu grai sau semnale acustice la operaţiile de
manipulare, transport, incarcarea frontului sau la operatiile de împuşcare, de către
artificier sau de lucratori care asigura paza sau semnale gresite date
deserventilor/conducătorului auto la mersul înapoi.
F29 Omiterea anunţării şi retragerii lucrătorilor din zonă la începerea operaţiei de încărcare /
împuşcare a frontului.
F30 Omiterea efectuari semnalizari acustice si optice la efectuarea manevrelor de catre
deserventi.

121 Cod formular SSM 31/2000/0

F31 Omiterea verificării frontului după împuşcare, omiterea verificării EM_urilor şi
EIP_ului înainte de utilizare, omiterea asigurării utilajelor împotriva deplasării
necomandate, precum şi omiterea verificării mijloacelor de protecţie colectivă.
F33 Omiterea asigurari EM-urilor mobile impotriva deplasari necomandate sau porniri de
catre lucratori neinstruiti/neautorizati.
F34 Omiterea efectuari reviziilor si reparatiilor planificate a EM-urilor la termenele
scadente.
F35 Omiterea efectuari semnalizari riscurilor.
F36 Efectuarea superficiala a instruirilor periodice programate.
F37 Reguli/procedee gresite la montarea plasei de protectie si/sau bateri ancorelor.
F38 Metode de lucru necorespunzătoare la transportul şi manipularea explozivilor, la
încărcarea frontului, la alimentarea cu carburanţi, la utilizarea sculelor şi uneltelor de
mână, la operaţiile de săpături mecanice şi manuale, rănguire şi finisare manuală a
taluzelor.
F40 Nerespectarea tehnologiilor de lucru.
F45 Nerespectare ordinei si disciplinei la locul de munca.
F47 Nerespectarea specificatiei panourilor de semnalizare a riscurilor.
F48 Nerespectare instructiiunilor propi de SSM.
F50 Nelegarea la centura de pamint sau nelegarea la nulul de protectie a EM-urilor
actionate electric.
F51 Neefectuarea la timp (la termenele scadente) a verificarilor PRAM.
F53 Repartizarea necorespunzatoare a sarcinilor de munca pe lucratori in raport cu
pregatirea si instruirea acestora.
F54 Indentificarea si semnalizarea necorespunzatoare a riscurilor.
F56 Metode de munca necorespunzatoare la transportul si manipularea manuala a
materialelor.
F57 Efectuare lucrarilor la inaltime de pe scari, schele improvizate.
F58 Efort mare la manipulare materialelor grele.
F61 Decizii dificile in timp scurt la aparitia unui pericol grav si iminent.
F62 Prinderea miinilor/bratelor la orgnele de masini in miscare (burghie, angrenaje).
F63 Deplasari necomandate/necontrolate sub efectul gravitatiei ale EM-urilor mobile
neasigurate cu frina de ajutor.
F64 Rostogolirea, caderea libera (sub efectul gravitatiei) a bolovanilor, materialului derocat
sau arborilor.
F66 Caderea libera a sarcinilor din cirligul macaralei datorita folosiri mijloacelor de legatura
necorespunzatoare si/sau lipsei sigurantei de la cirlig.
F68 Caderea libera sau aruncarea materialelor si sculelor de pe schele, scari, podine..
F69 Suruparea/prabusirea taluzelor datorita structuri geomorfologice a acestora.
F70 Proiectare de corpuri/si sau particole la operatiile de perforare, batere cu ciocanul,
torcretare, derocare manual, sudura.
F72 Balansul sarcinilor in cirligul macaralei.
F74 Jeturi de aer sau ulei la sprgerea furtunelor sub presiune sau la racurdurile acestora
efectuate necorespunzator.

122 Cod formular SSM 31/2000/0

F76 Intepare, taiere, abrazare la lucru cu materiale si/sau scule cu muchi taioase sau cu
suprafete abrazive.
F79 Suprafete cu temperaturi ridicate datorita operatiilor de sudare sau taiere termica a
metalelor.
F81 Temprtatura scazuta a materialelor si sculelor in perioada sezonului rece.
F82 Electrocutare prin atingere directă sau indirectă a instalaţiilor electrice improvizate,
pozate necorespunzator, nelegate la pamint şi / sau EM_urilor acţionate electric.
F83 Incendii / explozii datorită executării operaţiilor de manipulare, folosirea materialelor
explosive, carburantilor sau utilizarea necorespunzătoare a tuburilor de oxigen /
acetilenă.
F84 Răceli datorită curenţilor de aer sau a temperaturilor scăzute.
F85 Insolatii datorită temperaturilor ridicate.
F87 Toxiinfecţii alimentare datorate consumului de apă din sursă de apă neverificată
bacteriologic şi / sau servirii mesei în condiţii de igienă precară.
F89 Animale salbatice/serpi veninosi (muşcături de animale sălbatice lupi, urşi, mistreţ sau
şerpi veninoşi,).
F90 Calamităţi naturale : trăsnete, vânt, grindină, alunecări de teren, cutremure, inundaţii

123 Cod formular SSM 31/2000/0


S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A B U C U R E S T I
SUCURSALA “JIU” TG-JIU
SANTIERUL PAROSENI
LOCUL DE MUNCA : CONDUCTĂ FORŢATĂ
Nr. 1.1/8/ Iunie 2008
NR
. FACTORI DE RISC
CR
T.
1. Pozitionare gresita a EM-
urilor si/sau a lucratorilor in
raport cu riscurile existente
(pe marginea taluzelor, in
raza de actiune a EM-urilor
mobile/macaralei) sau
nerespectarea specificatiei
panourilor de semnalizare a
riscurilor.
2 Comenzi/manevre
date/efectuate de artificier
si/sau lucratori care ajuta la
transportul, manipularea si
încărcatul frontului sau
metode de lucru
3.3.5 Fişa de măsuro propuse
NIVEL COMPETENTE TERMENE
DE NOMINALIZAREA MASURII PROPUSE RASPUNDERI
RISC
5 Reindentificarea riscurilor in conformitate cu evaluarea revizuita si 10.07.2008,
semnalizarea acestora. Reinstruirea lucratorilor privind semnificatia pentru
panourilor de semnalizare si a consecintelor nerespectari reindentificare si
semnificatiei acestora. Panourile de semnalizare se vor monta la Seful punctului de semnalizare
locuri vizibile si vor fi protejate contra intemperiilor. lucru riscuri si
Organizare zilnica a operatiilor, astfel incit, executarea unor operatii permanent.
de catre o formatie de lucru sa nu genereze riscuri pentru alti Intruire conform
lucratori (alte formati de lucru). programelor de
instruire.
5 Utilizarea echipamentelor de munca omologate/autorizate la
transportul materiilor explozive. Artificier
Respectarea Dispozitiilor de impuscare si instruirea lucratorilor. Lucratori care ajuta
Se interzice efectuarea impuscari gaurilor neburate. Se va respecta artificierul.
cu strictete locul de declansare a exploziei, de retragere a Permanent.
lucratorilor si echipamentelor de munca.
124
 necorespunzătoare la
transportul şi manipularea
explozivilor, la încărcarea
frontului.
3. Utilizarea gresita sau
neutilizarea mijloacelor de
protectie individuale si
colective.
4. Fixarea
necorespunzatoare/ansambla
rea gresita a mijloacelor de
protectie colectiva.
5. Fixarea greşită a sarcinilor
în cârligul macaralei, a
furtunului de aer în
perforator si/sau
pozitionarea gresita a
legatorului de sarcina in
raport cu raza de actiune a
macaralei.
6. Comenzi/manevre greşite
efectuate de macaragiu la
manipularea sarcinilor sau
semnale gresite date de
legatorul de
sarcina/semnalist
macaragiului.
7. Nesincronizari de operatii la
lucrul in echipa (lucrtatori,
echipamente de munca,
lucrari suprapuse).
Nominalizarea lucratorilor in Dispozitia de impuscare care ajuta la
transportul si manipularea materiilor explozive. Sef punct lucru
Instruirea lucratorilor privind manipularea si transportul
materialelor explozive.
5 Efectuarea de dmonstratii practice privind utilizarea mijloacelor de La instruirile
protectie si a echipamentelor individuale de protectie. Prelucrarea Sef punct lucru periodice.
instructiunilor de utilizare, intretinere si depozitare a mijloacelor si
echipamentelor de protectie.
Respectarea instructiuniilor propii de SSM. Lucratori Permanent.
4 Ansamblarea/montarea mijloacelor de protectie colectiva se va Cind este cazul,
efectua numai de echipe instruite si nominalizate prin decizie scrisa Echipa de montare, iar verificarile se
de directorul sucursalei. receptie si vor face conform
Verificarea la montaj si periodica a acestora. verificare graficelor.
4 Utilizarea numai a mijloacelor de legare a sarcinilor care au eticheta
de indentificare cu numarul si sarcina maxima a acestoraUtilizarea
numai a colierelor omologate la imbinarea furtunelor de aer Legatori de sarcina
comprimat. Instruirea lucratorilor. Permanent
Interzicerea accesului lucratorilor in raza de actiune a macaralei.
Instruirea, autorizarea si reautorizarea lucratorilor nominalizati ca Sefi punct lucru
legatori de sarcina si semnalisti.
4 Aplicarea corecta a codului de semnalizare si indentificarea Legatori de sarcina
semnalistilor prin aplicare pe casca de protectie a simbolului
"LEGATOR DE SARCINA".
Afisarea codului de semnalizare pe capotajul macaralei si a listei cu Macaragiu Permanent
legatori de sarcina autorizati in cabina macaralei.
Participarea macaragiului la instructajele periodice saptaminale. Sefi punct lucru
Verificarea insusiri cunostintelor SSM.
4 Organizarea locului de munca, atfel incit, sa se evite, pe cit posibil, Sef punct lucru
separarea lucrarilor mecanizate de cele manuale.
Se interzice efectuarea lucrarilor suprapuse la curatirea/ranguirea si Lucratori Permanent
protectia cu plasa si torcret a taluzelor.
125
8. Nesincronizari de operatii la
manipularea, transportul si
incarcarea frontului cu
exploziv.
9. Deplasari/ stationari in
zonele periculoase (pericol
de cadere in gol, raza de
actiune a echipamentelor de
munca, pe marginea sau
baza taluzelor, in bena sau
pe capotajul EM-urilor
mobile in miscare, pe caile
de acces neamenajate sau in
zonele semnalizate cu
panouri de interdictie).
10. Omiterea efectuari
semnalizari riscurilor si/sau
efectuarea instruirilor
periodice programate
superficial.
11. Metode de lucru
necorespunzătoare la
transportul, manipularea si
alimentarea cu carburanţi a
echipamentelor de munca, la
utilizarea sculelor şi
uneltelor de mână, la
operaţiile de săpături
mecanice şi manuale,
rănguire finisare si
torcretarea taluzelor.
4 Operatiile de transport, manipulare si incarcarea frontului se vor
desfasura numai sub supravegherea artificierului. Se interzice Artificietr Permanent
efectuarea altor activitati pe perioada incarcari frontului.
4 Se vor reindentifica zonele periculoase din cadrul punctului de lucru
si se vor semnaliza, iar locurile cu pericol de cadere in gol se vor Sef punct lucru
delimita material (balustrazi de protectie).
Se interzice circulatia lucratorilor pe caile neamenajate, bena sau
capotajul echipamentelor de munca mobile. Permanent
Se vor respecta distantele de siguranta fata de margine taluzelor
stabilite prin instructiunile propi de SSM.. Lucratori
Circulatia pe planul inclinat al lucrari se va face numai pe scara de
acces prevazuta cu balustrazi de protectie.
4 Ori de cite ori se shimba configuratia lucrari sau se trece de la o cota Sef punct lucru
la alta se vor indentifica riscurile noi aparute si se va reface La datele stabilite
semnalizarea de securitate in conformitate cu noile riscuri. prin programul
Verificarea modului de efectuare a instruiri lucratorilor de catre Seful ierarhic de instruire
seful ierarhic superior si/sau conducerea santierului. superior
Conducerea
santierului
4 Echipamentele de munca sculele si dispozitivele se vor utiliza Lucratori
numai in scopul pentru care au fost proiectate si fabricate.
Se vor respecta instructiunile si tehnologile de lucru.
Transportul carburantilor se va face numai cu autovehicole
autorizate, iar alimentarea echipamentelor de munca cu carburanti Permanent
se va face numai in locuri special amenajate (instalatii speciale). Sef punct lucru
Aplicarea de masuri coercitive lucratorilor care nu respecta
instructiunile si tehnologiile de lucru.
126
12. Efectuare lucrarilor la
inaltime de pe scari, schele
improvizate.
13 Pozitii de lucru fortate la
curatirea taluzelor, baterea
ancorelor sau la operatiile de
torcretare.
14. Decizii dificile in timp scurt
la aparitia unui pericol grav
si iminent.
15. Prinderea miinilor/bratelor
la orgnele de masini in
miscare (burghie,
angrenaje).
4 Toate scarile si schelele utilizate vor fi omologate, iar in locurile
unde nu se pot utiliza scari/schele omologate se vor confectiona Sef punct lucru
numai in baza unui proiect din care sa reiasa calculele de rezistenta
cu sarcina maxima admisa. Toate mijloacele de protectie colectiva Permanent
se vor verifica la montaj si periodic.
Lucratori care executa lucrari la inaltime vor avea inscris in fisa de Medic sucursala
instruire "Apt lucrul la inaltime".
4 Organizarea activitati, astfel incit, operatiile care impun pozitii de ]
lucru fortate sa fie intercalate cu alte operatii mai relaxante sau Sef punct lucru Cind este cazul
lucratorii sa se poata roti des sau sa se acorde pauze la intervale
mici de timp pentru refacerea organismului.
4 Se va respecta modul de actiune in caz de pericol grav si iminent. Lucratori Istruiri si
Se vor efectua simulari privind modul de actiune in caz de pericol Sef punct lucru demonstratii
grav si iminent. trimestriale
4 Revopsirea protectorilor in culori de securitate. Sef punct lucru 16.07.2008,
Verificarea echipamentelor de munca, zilnic, inainte de utilizare. pentru revopsirea
Este interzis interventia in echipamentele de munca in timpul Lucratori protectorilor si
functionari acestora. permanent

16. Rostogolirea, caderea libera 4 Reverificarea (descarcarea) baricadelor de tip greu. Sef punct lucru
(sub efectul gravitatiei) a Protectia taluzelor in zona organizari de santier cu plasa ancore si 16.07.2008 si
bolovanilor, materialului torcret. Lucratori permanent
derocat sau arborilor. Este interzis accesul in lucrare fara casca de protectie.
17. Proiectare de corpuri/si sau 4 Purtarea obligatorie a ochelarilor de protectie riscuri mecanice.
particole la operatiile de Respectarea distantelor, prevazute prin instructiuni propii de Lucratori Permanent
perforare, batere cu securitate si sanatate in munca, intre posturile de munca.
ciocanul, torcretare, Instruirea lucratorilor. Sef punct lucru Conform
derocare manuala, sudura. program instruire
18. Caderea libera sau aruncarea 4 Schelele si podinile de lucru vor fi prevazute cu bordura. Sef punct lucru
materialelor si sculelor de pe Coborirea materialelor si sculelor se va face numai cu instalatii de
schele, scari, podine. ridicat sau se vor cobori manual. Lucratori Permanent
Este interzis efectuarea altor operatii, la sol, pe o raza de minim 5
m.

127
19. Manevre greşite efectuate de
deserventi de utilaje,
conducători auto la punctul
de lucru sau pozitionarea
gresita a lucratorilor cind
dirijaza EM-urile la mersul
inapoi sau cind efectueaza
alte manevre.
20. Manevre greşte executate de
electrician la interventiile în
instalaţiile electrice sau
sucesiune gresita a
operatiilor la interventia in
instalatiile electrice.
21. Pozitionarea gresita a
lucratorilor la transportul si
manipularea manuala a
maselor.
22. Manevre/pozitionari gresite
cu/sau ale tuburilor de
oxigen/acetilena.
23. Pozitionarea gresita a
lucratorilor in mijlocul de
transport in comun la
deplasarea de acasa la
serviciu sau invers.
3 Verificarea semnalizari acustice si optice la mersul inapoi (si a Sef punct lucru
claxonului din dotare) pentru semnalizarea orcarei manevre la toate
echipamentele de munca.
Nominalizarea lucratorilor care dirijaza echipamentele de munca. Permanent
Participarea, la instruirile saptaminale, a deserventilor de utilaje si a
conducatorilor auto. Lucratori
3 Manevrele in instalatiile electrice se vor executa numai in baza Electrician Permanent
grupei de autorizare de electricieni autorizati.
Istruirea electricienilor privind ordinea de efectuare a manevrelor si
a modului de interventie in instalatiile sub tensiune. Maistru energetic Conform
program instruire
3 Operatile de transport si manipulare a materialelor lungi sau grele se
vor executa numai sub directa supraveghere a sefului punctului de Sef punct lucru Permanent
lucru cu respectarea prevederilor instructiuniilor propii de SSM.
3 Transportul, pe distante scurte, a tuburilor de oxigen/acetilena se va
efectua numai cu carucioare speciale prin asigurarea tuburilor Cind se executa
impotriva caderi. Sudor lucrari de sudura
Manipularea acestora se va face numai cu miinile curate.
Pozitionarea acestora se va face la o distanta de minim 10 m de
orice sursa de foc. Locurile de sudura se vor semnaliza cu panouri
de avertizare.
3 Asigurarea mijloacelor de transport in comun de catre sucursala,
astfel incit, numarul de lucratori transportati sa nu depasasca Conducere 16.07.2008
numarul de locuri inscris in certificatul de imatriculare al sucursalaei si permanent
autovehicolului.
128
24. Manevre gresite efectuate cu
autoturismul propietate
personala sau propietatea
Sucursalei la deplasarea de
acasa la serviciu si invers
sau la deplasarea in interes
de serviciu.
25. Pornirea si efectuarea de
operatii (lucrari) cu EM-
urile sau interventii in
instalatiile electrice sub
tensiune de catre lucratori
care nu au pregatire si
instruire in acest sens sau
repartizarea
necorespunzatoare a
sarcinilor de munca pe
lucratori in raport cu
pregatirea si instruirea
acestora.
26. Deplasari cu pericol de
cadere de la acelas nivel prin
alunecare, impiedecare,
dezechilibrare datorita
dezordini de la punctul de
lucru, umiditati solului
iluminatului insuficient sau
stari psihofiziologice
necorespunzatoare.
3 Abordarea, la instruirile periodice, si a prelucrari regulilor privind
circulatia pietonala si auto.
Prelucrarea cazurilor de accidente de circulatie. Sef punct lucru Conform
program instruire
3 Dimensionarea, ca numar de lucratori si ca meserii, a punctului de Sef punct lucru
lucru, astfel incit, toate operatiile/lucrarile sa poata fi executa la
timp.
Respectarea sarcinilor pe linie profesionale si de SSM inscrise in
fisa postului. Permanent
Refuzarea, de catre lucratori, a efectuari unor operatii/lucrari date de Lucratori
seful punctului de lucru daca lucratorul/lucratori nu au calificare si
instruire corespunzatoare pentru operatia/lucrarea care i-se
incredinteaza.
3 Stabilirea, marcarea/semnalizarea cailor de acces si mentinerea
acestora in stare curata. Verificarea zilnica, inaintea inceperi
lucrului, a stari psiofiziologice a stari lucratorilor. Efectuarea, la
sfirsitul programului, a ordinei si curateniei la punctul de lucru. Sef punct lucru Permanent
Stabilirea locurilor de depozitare a materialelor si deseurilor.
129
27. Comunicări accidentogene
date prin viu grai sau
semnale acustice la
operaţiile de manipulare,
transport, incarcarea
frontului sau la operatiile de
împuşcare, de către artificier
sau de lucratori care asigura
paza sau omiterea anunţării
retragerii lucrătorilor din
zonă la începerea operaţiei
de încărcare a frontului.
28. Omiterea verificării
frontului după împuşcare,
omiterea verificării
EM_urilor şi EIP_ului
periodice si înainte de
utilizare, omiterea asigurării
utilajelor împotriva
deplasării necomandate sau
porniri acestora de catre
lucratori
neinstruiti/neautorizati,
omiterea verificării
mijloacelor de protecţie
colectivă sau a
prezentei/lipsei tensiuni
inaintea interventilor in
instalatiile electrice.
29. Reguli/procedee gresite la
montarea plasei de protectie
si/sau baterii ancorelor, la
manipularea si transportul
tuburilor de
oxigen/acetilena, la
3 Stabilirea unui cod de semnalizare acustic, pe fiecare operatie ce se
executa cu materii explozive. Instruirea lucratorilor privind
cunoasterea codului de semnalizare. Nominalizarea, prin dispozitia
de impuscare, a lucratorilor care asigura paza pe timpul operatiilor Sef punct lucru
de incarcare si impuscarea frontului. Cind se executa
Organizarea activitati, astfel incit, sa fie eliminata posibilitatea de a lucrari de
se omite anuntare lucratorilor ca in momentul in care incep lucrarile impuscare
de incarcarea frontului lucratori de paza sa fie trimisi in posturi, iar
lucratori care nu au atributiuni la lucrarile de impuscare si
echipamentele de munca sa se retraga din raza de actiune a suflului
exploziei.
Respectarea codului de semnalizare Artificier
3 Stabilirea zilnica a sarcinilor de serviciu pe fiecare lucrator in parte
sau pe formatii de lucratori, astfel incit, fiecare sa stie ce are de
facut. Dupa fiecare operatie de impuscare seful punctului de lucru si Sef punct lucru
artificierul va verifica frontul de lucru si numai dupa ce acestia vor
constata ca totul este in regula va admite lucratori la front.
Zilnic, inaintea inceperi lucrului, fiecare lucrator, va verifica EM_ul
sau EIP_ul din dotare aducind la cunostinta sefului de punct de
lucru orice deficienta constatata. Permanent
La parasirea temporara sau la terminarea programului de lucru
deserventi de utilaje le vor asigura contra deplasari necomandate cu Deserventi de
frina de ajutor sau prin calarea rotilor, iar pentru pornirea acestora utilaje
de lucratori neinstruiti si /sau neautorizati vor lua/scoate cheile din
contant sau le vor debransa de la reteaua electrica.
Interventiile in instalatiile electrice nu se vor efectua decit dupa Electricieni
verificarea lipsei tensiuni si blocarea aparatelor de comutatie pe
pozitia deschis.
3 Stabilirea procedeelor si/sau metodelor de lucru nepericuloase
pentru fiecare operatie in parte. Utilizarea mijloacelor de mica Sef punct lucru
mecanizare sau speciale la manipularea si transportul tuburilor de
oxigen/acetilena si/sau materii explozive. Permanent
Supravegherea lucrarilor/operatiilor care impun un grad ridicat de
dificultate.
130
 manipularea si transportul
materiilor explozive, la
efectuarea sapaturilor
manuale.
30. Nerespectarea tehnologiilor
de lucru, a disciplinei la
locul de munca, a
dispozitiilor de impuscare
si/sau a instructiiunilor propi
de SSM.
31. Neefectuarea la timp (la
termenele scadente) a
verificarilor PRAM sau a
EM-eurilor ce intra sub
incidenta ISCIR.
32. Electrocutare prin atingere
directă sau indirectă a
instalaţiilor electrice
improvizate, pozate
necorespunzator, nelegate la
pamint şi / sau EM_urilor
acţionate electric.
Respectarea instructiiunilor propii de SSM.
Lucratori
3 Instruiri periodice privind tehnologiile aplicate, verificarea insusiri
cunostintelor. Sef punct lucru
Afisarea instructiuniilor de lucru si de SSM la/pe echipamentele de Permanent
munca.
Efectuarea de controale in teren privind respectarea tehnologiilor de
lucru.
Respectarea instructiuniilor de lucru sia tehnologiilor de lucru. Lucratori
3 Reinventarierea tuturor echipamentelor de munca si a
echipamentelor individuale de protectie care trebuie verificate
periodic de institutii abilitate. Serviciul 16.07. 2008
Intocmirea graficelor de verifoicare, in conformitate cu termenele mecanizare
(perioadele) date de producatori.
Scoaterea din uz a celor care nu indeplinesc cerintele de SSM.
3 Instalatiile electrice se vor executa numai in baza unui proiect de
executie, iar pozarea cablurilor electrice se va face in afara cailor de
acces pe capre metalice sau la inaltime.
La intersectia cu caile de acces auto acestea vor fi protejate contra Maistrul energetic
socurilor mecanice. santier Permanent
Toate echipamentele de munca vor fi legate la panint si/sau la nulul
de protectie, iar tablourile electrice vor fi blocate /inchise cu lacate.
Revizia periodica a instalatiilor electrice. Electricieni
131
33. Rasturnarea EM-urilor
(excavator, autobasculanta,
buldozer) la lucru in
suprasarcina sau datorita
nerespectari distantelor de
siguranta fata de muchia
taluzelor. Caderea libera a
sarcinilor din cirligul
macaralei datorita folosiri
mijloacelor de legatura
necorespunzatoare si/sau
lipsei sigurantei de la cirlig.
34. Deviere de la traiectoria
normala a EM-eurilor
(autobasculantelor, utilajelor
terasiere) datorita unor
defectiuni tehnice (sistem de
directie, de frinare).
35. Suruparea/prabusirea
taluzelor datorita structuri
geomorfologice a acestora.
36. Jeturi de aer sau ulei la
sprgerea furtunelor sub
presiune sau la racurdurile
acestora efectuate
necorespunzator.
3 Asigurarea punctului de lucru cu un numar suficient de echipamente
de munca, astfel incit, acestea sa poata lucra la sarcina nominala
prescrisa de fabricant. Sef punct lucru
Ancorarea, in baza unei documentatii tehnice a EM-urilor care
lucreaza pe plan inclinat.
Curatirea periodica a cailor de acces auto de materialul deversat din
acestea. Permanent
Respectarea cailor de acces auto si a distantelor de siguranta fata de Deserventi de
marginea taluzelor prescrise prin instructiuniile propii de SSM.. utilaje/conducatori
auto
Utilizarea numai a mijloace de legare a sarcinilor omologatec si
inscriptionate cu sarcina maxima admisa. Verificarea zilnica a Legatori de sarcina
mijloacelor de legare si a sigurantei de la cirlig.
3 Verificarea zilnica a sistemelor privind siguranta circulatiei a Deserventi de
echipamentelor de munca mobile. utilaje
Permanent
Respectarea graficelor de revizii si reparatii planificate. Inginer sef
mecanic.
.
3 Verificarea, dupa fiecare impuscare si ori de cite ori este cazul, a
stari taluzelor. In cazul in care se constata fisuri in versanti sau Sef santier Cind este cazul
schimbari a structuri rocilor se va chema proiectantul si geologul.
3 Racordurile la furtunele de aer/ulei se vor executa numai cu coliere
standardizate. Se interzice efectuarea racordurilor prin legare cu Lucratori Peremanent
sirma.
Interventile asupra furtunelor sub presiune se va face numai dupa
descarcarea presiunei din circuit.
132
37. Explozii necotrolate la
efectuarea operaţiilor de
lichidarea găurilor state
(neexplodate) sau explozii
datorate calităţii
necorespunzătoare a
materialelor explosive.
38. Intepare, taiere, abrazare la
lucru cu materiale si/sau
scule cu muchi taioase sau
cu suprafete abrazive.
39. Incendii / explozii datorită
materialelor explozive,
carburantilor tuburilor de
oxigen, acetilenă.
40. Toxiinfecţii alimentare
datorate consumului de apă
din sursă de apă neverificată
bacteriologic şi / sau servirii
mesei în condiţii de igienă
precară.
42. Pulberi pneumoconigene
rezultate la operaţiile de
perforare sau derocare cu
explozivi.
43. Calamităţi naturale :
trăsnete, vânt, grindină,
alunecări de teren,
cutremure, inundaţii.
44. Zgomot datorită funcţionării
motoarelor termice la mersul
3 La lichidarea gaurilor state se vor respecta prevederile
instructiunilor propi de SSM.
Este interzis folosirea materiilor explozive cu termenul de garantie Artificier Permanent
depasit sau inghetate.
Artificieri si lucratori care ajuta la transportul si incarcarea frontului
vor purta obligatoriu echipament de protectie antistatic (inclusiv
lenjerie intima).
3 Utilizarea manusilor de protectie riscuri mecanice.
Utilizarea sculelor si uneltelor manuale cu cozi drepte, fara noduri si Lucratori Permanent
finisate.
3 Respectarea instructiuniilor de lucru, de SSM, precum si a ]
prescriptiilor fiselor tehnice ala substantelor periculoase. Lucratori Permanent
Se interzice utilizarea focului deschis si fumatului la manipularea
substantelor/materialelor explozive.
3 Aprovizionarea ritmica a apei pentru dozatoarelor de apa potabila.
Asigurarea unui spatiu adecvat dotat cu scaune, mese si apa pentru 6.07.2008 si
servirea mesei in conditii de igena. Sef santier permanent
Dotarea lucratorilor cu materiale igenico sanitare.
3 Executarea perforajului umed si/sau purtarea echipamentului
individual de protectie a cailor respiratorii. Lucratori Permanent
3 Instruirea lucratorilor privind modul de alarmare, interventie si prim Instruiri lunare si
ajutor in caz de situatii de urgenta. Efectuarea de simulari periodice. Sef santier simulari
trimestriale
2 Rotirea lucratorilor la operatiile de perforare/derocare. Sef punct lucru
Utilizarea echipamentului pentru protectia auzului. Lucratori Permanent
133
 în sarcină sau ciocanelor
pneumatice sau
perforatoarelor de 90dB(A).
45. Răceli datorită curenţilor de
aer sau a temperaturilor
scăzute sau insolatii datorită
temperaturilor ridicate.
46. Suprafete cu temperatura
ridicata ale motoarelor
termice (bloc motor,
instalatie de esapare
agazelor) sau temprtatura
scazuta a materialelor si
sculelor in perioada
sezonului rece.
47. Stres neuropsihc la
manipularea si utilizare
materiilor explzive.
Efectuarea vizitelor medicale periodice anuale. Medic unitate
2 Dimensionarea programului de lucru, astfel incit, sa se evite pe cit
psibil lucru la temperatuei scazute (sub -5°) sau la temperaturi Sef santier Cind este cazul
ridicate (peste+30°).
Acordarea bauturilor racoritoare nealcoolice pe perioada caniculara
sau ceaiuri calde pe perioada friguroasa.
2 Interventia asupra motoarelor termice cu ardere interna se va face
numai dupa oprirea motorului si racirea acestuia.
La executarea lucrarilor pe timp friguros se va utiliza obligatoriu Lucratori Cind este cazul
echipamentul de protectie conform Normativului intern de acordare
EIP.
2 Programarea lucrarilor de impuscare se va face, astfel incit, timpul
alocat pregatiri si incarcari frontului, declanseri expoziei si Sef punct lucru Cind se executa
verificari frontului sa fie suficient de mare pentr ca lucratori sa nu lucrari de
lucreze sub stres. impuscare
134
 3.3.6 Interpretarea rezultatelor

După finalizarea evaluării s-a efectuat o analiză pe componentele sistemului de muncă (executant,
sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă) privind :

 Ponderea factorilor de risc parţiali ≥ 4;

 Nivelul de risc pe fiecare componentă a sistemului de muncă comparativ cu nivelul global;
 Ponderea în procente a factorilor de risc evaluaţi pe componentele sistemului.
3. Ponderea factorilor de risc parţiali ≥ 4 raportat la numărul total de factori evaluaţi şi la
numărul de factori evaluaţi pe fiecare componentă a sistemului.
Ponderea factorilor parţiali de risc ≥ 4 raportat la numărul total de factori este de 22 %.
Ponderea factorilor parţiali de risc ≥ 4 pe fiecare componentă a sistemului este :
- Executant 27%;
- Sarcina de muncă 24 %;
- Mijloace de producţie 18 %;
- Mediu de muncă 0 %.
2. Nivelul de risc pe fiecare componentă a sistemului de muncă este:
- Nr (Ex) = 3,30 ;
- Nr (Sm) = 2,98 ;
- Nr (Mp) = 3,04 ;
- Nr (Mm) = 2,73.
-
3. Ponderea factorilor de risc evaluaţi pe componentele sistemului este :
- Executant 41 %;
- Sarcina de muncă 28 %;
- Mijloace de producţie 24 %;
- Mediu de muncă 7 %.
Se observă că au fost identificate riscuri ce pot genera accidente cu consecinţe grave, ireversibile,
respectiv deces, locul de muncă ,,Conductă forţată – excavaţii şi protecţii taluze” se încadrează ca zonă de
risc ridicat şi specific de accidentare.
În urma analizei s-a constatat următoarele:
- din totalul de 90 factori, ponderea cea mai mare o au factorii care acţionează pe
componenta executant respectiv 36 factori, din care 10 factori sunt cu nivelul de
risc ≥ 4, urmaţi de factori care acţionează pe componenta sarcina de muncă cu 25
factori din care 6 factori cu nivel de risc ≥ 4, respectiv mijloace de producţie cu 22
factori din care 4 factori sunt cu nivelul de risc ≥ 4 şi 7 factorii care acţionează pe
componenta mediu de muncă fara nici un factor cu nivel de risc ≥ 4.
- calculat în procente, se observă că ponderea factorilor cu nivelul de risc ≥ 4
reprezintă 22 % din totalul factorilor de risc identificaţi, iar ponderea factorilor de
risc pe componentele sistemului de muncă din totalul factorilor de risc identificaţi
este deţinută de ,,executant” cu 41%, urmaţi de ,,sarcina de muncă” cu 28%,
mijloacele de producţie” cu 24%, respectiv ,,mediul de muncă” cu 7%.

Concluzii:
Din interpretarea rezultatelor (analiza efectuată) reiese că executanţi (lucrătorii) generează riscurilor
cele mai multe atât ca pondere cât şi ca nivel, urmaţi de sarcina de muncă, mijloacele de producţie,
respectiv mediul de muncă.
De asemenea se observă că ponderea factorilor de risc cu nivel ≥ 4 din totalul factorilor de risc
identificaţi este de 22 %, ceea ce înseamnă mult.

135
 Pentru reducerea nivelului de risc şi creşterea nivelului de securitate trebuie acţionat în principal
pentru:
- conştientizarea lucrătorilor prin instruire;
- supravegherea desfăşurării activităţilor de cadre tehnice competente;
- identificarea riscurilor şi semnalizarea corespunzătoare;
- respectarea tehnologiilor de lucru şi a instrucţiunilor proprii de securitate şi
sănătate;
- exploatarea EM_urilor în condiţii de securitate;
- utilizarea materiilor explozive (transport, manipulare, folosire) numai de personal
autorizat şi instruit;
- realizarea cu prioritate a măsurilor dispuse pentru eliminarea riscurile cu nivel
parţial ≥ 4 indiferent de componenţa sistemului de muncă;
- realizarea tuturor măsurilor dispuse în fişa de măsuri propuse, precum şi a
măsurilor din Planul de prevenire şi protecţie.

136
137
 Ponderea în procente a factorilor de risc pe componentele sistemului de muncă
CONDUCTA FORTATA

Mediul de muncă
7%

Mijloace de producţie
Executant
24%
41%

Sarcina de muncă
28%

Executant Sarcina de muncă Mijloace de producţie Mediul de muncă

137
 Nivelul de risc pe componentele sistemului de muncă şi
nivelul global de risc pe loc de muncă
CONDUCTA FORTATA

4,5

3,5 3,3
2,98 3,04 3,05
Nivelul de risc

3 2,73

2,5

1,5

0,5

0
Executant Sarcina de muncă Mijloace de producţie Mediu de muncă Loc de muncă

138
 CAPITOLUL 4

PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

139
S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A BUCUREŞTI
SUCURSALA ,,JIU” TG-JIU
SANTIER PAROSENI
GROAPA DE CENUSE CET PAROSENI PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
Nr. 01 / Aprilie 2008
Persoana Resurse
Măsuri Acţiuni în care financiare
Nr. Măsuri de altă Termen de
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice igienico- scopul realizării răspunde de
crt. natură realizare
sanitare măsurii realizarea
măsurii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Deplasării / staţionări, în zona Marcarea cailor În timpul încărcării Semnalizarea Stabilirea La inceperea Şef punct 300
de manevră a echipamentelor de acces şi este interzisă riscurilor şi în zonelor cu risc lucrarari si lucru

Dotarea lotului cu truse de prim ajutor în caz de

de munca mobile, in raza de interdicţie la staţionarea special în zonele cu ridicat şi ori de cite ori Lucrători
acţiune a macaralei, pe punctele de lucru conducătorului auto risc ridicat şi specific. se schimba
capotajul, scara sau bena şi semnalizarea sau altor lucrători în specific de Stabilirea prin configuratia
autobasculantelor, pe căi de riscurilor. raza de acţiune a accidentare. instrucţiuni lucrari
acces neamenajate sau in macaralei/exavatorulu SSM a
zonele semnalizate cu panouri i sau în cabina distanţelor faţă Permanent
de interdictie. autobasculantei. Este de zonele cu

accidente.
interzis ca încărcătura risc ridicat de
să depăşească accidentare.
înălţimea obloanelor.
Este interzisă Supravegherea
circulaţia lucrătorilor de către şeful
pe capotajul, scara sau punctului de
în bena lucru a
autobasculantelor. activitatilor
Lucrători vor fi periculoase.
instruiţi privind
regulile de circulaţie şi
transport.

142
 Comenzi, manevre greşite
executate cu echipamentele de
munca mobile sau comenzi Organizarea Întocmirea unui cod
gresite date de lucrători care corespunzătoare a de semnalizare
pilotează EM-urile mobile. punctului de lucru privind semnalele ce Întocmirea
La operaţiile de instrucţiunilor
Comenzi greşite executate de (menţinerea ordinei şi trebuie efectuate în
ridicare / proprii de SSM
macaragii sau semnale greşite curăţeniei, stabilirea vederea dirijări La incepere
coborâre a si revizia
date de legatorul de sarcina. zonelor de depozitare echipamentelor de lucrari.
sarcinilor se vor acestora
Manevre greşite executate de a materialelor şi a muncă mobile si la Instruiri Şef punct
utiliza numai conform
2. lucrătorii la încărcarea / cailor de acces). ridicarea periodice si lucru 400
EM_uri, documentelor
descărcarea materialelor / Instruirea lucrătorilor materialelor cu verificarea Lucrători
mijloace de de sistem.*
sculelor, la manipularea privind manipularea instalaţiile de ridicat însuşirii
legătură, scule şi
tuburilor de O2 / acetilenă. materialelor şi si efectuarea de cunoştinţelor.
dispozitive
efectuarea semnalelor. demonstratii
omologate.
Se vor instrui şi practice.
autoriza intern
lucrătorii în
conformitate cu
procedurile de sistem.
3. Poziţionări greşite ale Instruirea lucrătorilor Permanent. Sef punct 500
echipamentelor de munca, a privind efectuarea Stabilirea zilnică a lucru.
lucrătorilor la operaţiile de lucrărilor de săpare sarcinilor de Delimitarea
compactare, sudare, montare, manuala, prepararea serviciu, astfel încât, zonelor de La inceperea Sef de
a materialelor puse in opera Stabilire clara a betonului/mortarului, lucrători să nu se lucru şi lucrari. santier
sau stive, la efectuarea fluxului montare/demontare, expună la pericol uni supravegherea
operaţiilor de tehnologic la stabilirea cailor de pe ceilalţi (lucrări activităţi.
încărcare/descărcare şi punctul de lucru. acces şi circulaţie la suprapuse pe taluz,
transportul materialelor sau a punctul de lucru. operaţiile dintr-o Desemnarea
lucrătorilor în raport cu Activitatea de zonă de lucru sa nu sefului/şefilor
riscurile. încărcare şi transport genereze riscuri de
materiale se va pentru altă zonă de echipa/echipe.
desfăşura sub directa lucru).
supraveghere a unei
persoane desemnate
(sef/sefi echipă) prin
dispoziţie scrisă data
de seful de şantier.

143
4. Neadaptarea vitezei Efectuarea Instruirea lucrătorilor Stabilirea
autoturismului proprietate reviziilor tehnice pe linie profesionala şi La schimbarea programului de La încadrare
personala sau proprietatea a autoturismelor de SSM privind modul domiciliului sau a lucru şi a in muncă şi
firmei la condiţiile de trafic şi a celorlalte de funcţionare şi punctelor de lucru traseelor de ori de câte
sau în condiţii meteorologice echipamente de parametri tehnici ai (de la un punct de circulaţie, ori este
nefavorabile la deplasarea de munca la autoturismelor şi a lucru la altul astfel încât, cazul.
acasă spre serviciu sau invers termenele echipamentelor de lucrătorul va da o lucrători să Instruiri Şef punct
sau în timpul deplasări în scadente munca din dotarea declaraţie pe propria poată să se periodice lucru
-
interes de serviciu. prevăzute prin punctului de lucru, răspundere de încadreze în Lucrători
cărţile tehnice ale precum si consecinţele traseul pe care face programul de
acestora.. ce decurg din deplasarea). lucru.
Verificarea nerespectare Consemnarea
înaintea plecări legislaţiei. în fişa de
în cursa a instructaj a
autoturismelor. traseelor de
circulaţie.
5. Poziţionarea greşită la Materialele se vor Semnalizarea căilor Permanent Şef punct 500
încărcarea şi transportul stivui în afara căilor de acces şi a Stabilirea lucru
manual al sarcinilor, la de acces. Operaţiile de riscurilor generate locurilor de Lucrători
pilotarea autovehiculelor. - încărcare, descărcare de EM_uri. depozitare.
Poziţionarea greşită a tubului la care participă mai Asigurarea
de O2 / acetilenă, a sarcinii în mulţi lucrători în punctului de
cârligul macaralei. acelaşi timp se vor lucru cu
efectua numai în instrucţiuni
prezenţa şefului de proprii de
punct de lucru/echipă. SSM.
Lucrătorii desemnaţi
să piloteze, să lege sau
să dirijeze sarcinii vor
fi autorizaţi.

144
6. Cădere de la acelaşi nivel / de Menţinerea căilor de Achiziţionarea
pe taluze prin împiedicare, acces în stare curată. Operaţiile de echipamentului 25.04.2008
alunecare, dezechilibrare, Prezentarea manipulare şi de protecţie, pentru
împiedicare, neatenţie. lucrătorilor la locul de transport al întocmirea unei întocmirea
muncă în stare fizică materialelor grele se instrucţiuni instrucţiuni
Stabilirea cailor bună. va face sub proprii de SSM si instruire Şefi punct
de acces la Respectarea cailor de supravegherea uni privind periodica de lucru 150
locurile de acces şi circulaţie şi lucrător desemnat ca manipularea Lucrători
munca. semnificaţia sef de echipa. manuala a
panourilor de maselor şi
semnalizare a instruirea
riscurilor si de lucrătorilor.
circulaţie.
7. Pulberi pneumoconiogene sau Mijloacele de Verificarea Instruirea Periodic Şefi punct 100

Dotarea lotului cu
gaze de eşapament. transport auto Lucrătorii vor fi dotaţi periodică a lucrătorilor de lucru

ajutor în caz de
truse de prim
vor fi revizuite cu măşti de praf. echipamentelor de privind Lucrători
la termenele protectie. utilizarea,
stabilite prin întreţinerea si
graficele de depozitarea
revizii. echipametelor
de protecţie..

145
8. Procedee/reguli greşite la
încărcarea şi descărcarea Aplicarea metodelor
materialelor, la efectuarea de munca Instruirea
lucrărilor de mentenanţă, la nepericuloase. lucrătorilor, Instruire
manipularea / transportul Manipularea manuală Verificarea, la atât din punct periodica.
tuburilor de O2 / acetilenă, la se va face numai de fiecare instructaj, de vedere 25.04.2008
montare si cofrare, turnarea Transportul lucrători instruiţi şi atât a cunoştinţelor tehnologic, cât pentru
betonului, sapare manuala. tuburilor de sub supravegherea de SSM, cât şi a şi din punct de asigurarea
Neasigurarea EM-urilor oxigen / acetilenă unui lucrător cunoştinţelor vedere al materiale de
împotriva pornire se va face numai desemnat. tehnologice. securităţii şi instruire.
necomandate. cu cărucioare / Instruirea tehnologica sănătăţii în Şefi punct
Nerespectarea tehnologiilor, containere. şi a reglementarilor de muncă. de lucru 150
ordinei si disciplinei sau a La lucrările de ordine interioara a Asigurarea Lucrători
semnificaţiei mentenanţă se lucrătorilor. punctului de
panourilor de semnalizare. vor folosi numai Orice eveniment lucru cu
scule / produs la punctul de materiale de
dispozitive lucru se va aduce instruire

accidente.
omologate. imediat la cunoştinţa (documentaţii
sefului de punct de tehnice,
lucru. instrucţiuni de
lucru şi de
SSM).*

9. Utilizarea greşită a mijloacelor Toate mijloacele Instruirea personalului Verificarea Dotarea Permanent Şefi punct 15.000
de protecţie. Neutilizarea de protecţie şi privind mijloacele de periodică a însuşirii lucrătorilor cu de lucru
mijloacelor de protecţie EIP_urile vor fi protecţie individuale cunoştinţelor SSM şi EIP şi Lucrători
specifice riscurilor omologate şi şi colective, precum a EIP_ului care materiale
caracteristice operaţiilor pe avizate. şi obligativitatea necesită acest lucru. necesare
care le execută.. utilizării acestora în instruirii.
scopul pentru care au
fost confecţionate şi
montate.Lucratori vor
fi dotati şi vor utiliza
mijloacele de protecţie
(individuale şi
colective) specifice
riscurilor.

146
10. Nerespectarea ordinei Se va respecta Lucrători vor fi Prelucrarea
operaţiilor tehnologice. tehnologia de instruiţi atât privind periodică a
Asigurarea punctului
lucru precum şi tehnologia, cât şi caietului de
de lucru cu Periodic Şef lot -
ordinea normele ce trebuie sarcini şi a
documentaţi tehnice.
operaţiilor. respectate pe operaţii tehnologiei de
sau grupe de operaţii. lucru.
11. Omiterea verificări sculelor, Utilizarea de Conştientizarea Repartizarea Controale
mijloacelor de protecţie, a EM echipamente de lucrătorilor privind mijloacelor de periodice de Periodic
- urilor înainte de utilizare. munca, scule şi utilizarea mijloacele protecţie colectivă şi modul cum
mijloace de de protecţie colectivă a echipamentelor de sunt întreţinute
Şef punct
protecţie şi individuală, precum muncă pe lucrători şi exploatate
de lucru -
colectiva si verificarea acestora, pe bază de proces mijloacele de
Lucrători
omologate si a sculelor şi EM - verbal. protecţie
marcate cu urilor înainte de colectivă şi
marcajul CE. utilizare. echipamentele
de muncă.
12. Pornirea şi efectuarea de Asigurarea Se vor identifica toate
Asigurarea cu
operaţii cu EM_uri sau EM_urilor cu activităţile pentru care
lucrători de
executarea de lucrări pentru dispozitive de este necesară instruire
specialitate şi /
care lucratori nu au calificare blocaj (chei de specială şi autorizaţie.
Verificarea sau autorizat
si instruire corespunzatoare. contact) Fiecare lucrător va
periodică a însuşirii pentru toate Permanent Şefi lot 250
împotriva executa numai
cunoştinţelor. activităţile care
pornirii de alti lucrările (operaţiile)
necesită
lucratori. pentru care are
calificare /
calificare şi a fost
autorizare.
instruit/ autorizat.
13. Prinderea, lovirea unei părţi a Se vor verifica Se vor instrui
corpului la organele de maşini EM_urile din lucrătorii cu privire la Asigurarea
în mişcare. dotare privind zonele periculoase ale lotului cu Şef punct
Se vor semnaliza
starea tehnică şi echipamentelor de materiale Permanent de lucru 2.500
zonele de risc.
a mijloacelor de munca în funcţie de pentru Lucrători
protecţie înainte operaţiile executate. semnalizarea.
de utilizare.
Proiectarea de corpuri sau Efectuarea de Puntarea Verificarea zilnica a Dotarea Permanent Şef punct 450
14. particole sau intepare taiere. revizii şi echipamentelor pentru echipamentelor de lucrătorilor cu de lucru
reparaţii la protectia vederi si protectie. echipament de Lucrători
EM_uri. mâinilor. protecţie.

147
15. Incendii/ explozii datorită Asigurarea
operaţiilor de manipulare, În timpul executării mijloacelor de
folosire greşita a tubului de Se vor respecta lucrărilor de sudură nu transport
O2 şi / sau tub acetilenă. distanţele se va efectua alte conforme
prevăzute de operaţii generatoare de pentru
norme între tubul schintei pe o distanţă transportul
Verificarea
de oxigen /tubul de minim 10 m faţă de tuburilor de
instalatiilor de Şef punct
de acetilenă / tub (O / acetilenă). oxigen /
sudura Permanent de lucru 2.500
flacără. acetilenă.
oxiacetilenica Lucrători
Se va dota
inainte de utilizare.
punctul de
lucru cu
mijloace de
prima
interventie in
caz de incndiu..
16. Ardere/ orbire la lucrările de Lucrători care
Dotarea
sudură. efectuează lucrări de
lucrătorilor cu Şef punct
sudură vor purta Verificarea purtării
- echipament Permanent de lucru 12.000
obligatoriu EIP E.I.P.
conform Lucrători
conform riscurilor
Normativului.
existante.
17. Nesincronizarea lucrătorilor la Şef punct 100
operaţiile de manipulare sau Organizarea Stabilirea clara a Conştientizarea de lucru
depozitarea materialelor, intre corespunzătoare a posturilor de lucru, a lucrătorilor Lucrători
lucrători si echipamentele de - locului de muncă locurilor de printr-o Permanent
munca sau nesincronizarea stabilirea cailor de încărcare/descărcare/ instruire
lucrătorilor la lucru în echipe circulaţie şi instruirea depozitare materiale. adecvata, astfel
mixte. lucrătorilor privind încât activitatea
lucrul în echipe mixte. sa se
desfăşoare intr-
un climat de
siguranţa.

148
18. Poziţii de lucru forţate la
tansportul materialelor sau Manipularea şi Dimensionarea
efort dinamic la manipularea transportul manual al Control periodic programului de
şi transportul materialelor Mecanizarea, pe maselor se va face fără medical anual. lucru astfel, Când este
grele. cât posibil, a şocuri şi fără a depăşi Asigurarea de pauze încât, operaţiile cazul
Poziţii de lucru forţate la operaţiilor de greutatea maximă tehnologice pentru care impun Şef punct
săparea manuala. ridicare şi admisă pe fiecare refacerea poziţii forţate de lucru 100
manipulare a lucrător. organismului sau să fie executate Lucrători
materialelor Reducerea timpilor de rotirea lucrătorilor. prin rotaţie,
grele. lucru intercalaţi cu acordându-se
pauze de refacere pauze de
refacere a
lucrătorilor.
19. Prinderea, lovirea, strivirea Instruirea lucrătorilor
Asigurarea
corpului de către utilajele privind riscurile
documentaţilor
terasiere sau autobasculante EM_urile mobile specifice la lucrările
de instruire şi
in miscare. vor fi dotate cu de încărcare, transport Verificarea însuşirii Şef punct
informare şi a
semnalizare cu autobasculanta. cunoştinţelor de Permanent de lucru 900
materialelor
acustică la Semnalizarea zonelor SSM. Lucrători
pentru
mersul înapoi. cu risc ridicat şi
semnalizarea
specific de
riscurilor.
accidentare.
20. Electrocutarea prin atingere Legarea
directa sau indirecta. instalaţiilor şi Semnalizarea Verificarea Conştientizarea
echipamentelor riscurilor electrice. periodică a lucrătorilor
de munca Dotarea lucrătorilor instalaţiilor electrice privind Permanent
acţionate electric care, lucrează cu şi a echipamentelor consecinţele
la pământ şi la echipamente de munca de muncă acţionate curentului
Şef punct
nulul de acţionate electric, cu electric. electric asupra
de lucru 500
protecţie, precum echipament organismului
Lucrători
şi carcasarea/ electroizolant. uman.
închiderea/
îngrădirea
elementelor
aflate sub
tensiune.

149
21. Alunecarea EM_urilor mobile Dotarea
datorită umidităţii solului şi/ autobasculantelor Se vor stabili reguli Stabilirea
sau denivelări căilor de acces. cu anvelope în interne de transport, vitezelor de
limita uzurilor precum şi limitări de Instruirea circulaţie, atât
acestora viteză care se vor afişa lucrătorilor privind la mersul

Dotarea lotului cu truse de prim ajutor în caz de accidente.

La începerea
prescrise de pe căile de circulaţie. circulaţia pe căile de înainte cât şi la Şef lot 1000
lucrări
normele tehnice. acces de la mers înapoi.
Efectuarea punctul de lucru. Montarea
reviziilor tehnice semnalelor de
la termenele circulaţie.
planificate.
22. Omiterea asigurări EM_urilor La oprirea Verificarea zilnică a Întocmirea Permanent Conducători -
împotriva porniri/ deplasări E.M _urilor (în dispozitivelor de graficelor de auto
necomandate sau pornirea timpul siguranţă. revizii şi Mecanici
acestora de persoane programului sau Prelucrarea fişei reparaţii. Deservenţi
neinstruite/ neautorizate. la terminarea) se postului cu tot Asigurarea
vor asigura cu personalul, precum şi lotului cu
frână de ajutor/ a ROI. materialele
se va scoate necesare
cheia din contact intervenţiei la
sau se vor bloca E.M_uri şi cu
mecanic sau se lucrători
vor deconecta de calificaţi,
la energia instruiţi şi
electrică/ apa/ aer autorizaţi.
astfel încât să nu
poată fi utilizate
(exploatate) de
lucrători
neinstruiţi/
neautorizaţi.

150
23. Decizii dificile în timp scurt Se va întocmi Asigurarea
în caz de avarii. Asigurarea unui un ,,Plan de documentaţiilo
Calamităţi naturale (seisme, stoc de materiale intervenţie în caz de r şi a tuturor
Se va
viituri de ape, avalanşe, necesare pericol grav şi Efectuarea datelor
prelucra la
trăsnete). intervenţiei în iminent" şi se va simulărilor. necesare Sef punct
începutul 300
caz de situaţii de prelucra trimestrial, Verificarea însuşirii întocmirii de lucru
lucrării şi
urgenţă. astfel încât lucrătorii cunoştinţelor. planului de
trimestrial
să stie ce au de făcut actiune in caz
în caz de situati de de situati de
urgenta. urgenta.
24. Toxiinfecţii - alimentare Amenajarea unui Analize periodice a Asigurarea
datorită consumului de apă din spaţiu pentru surselor de apă pentru cu
surse neverificate şi a servirea mesei în stabilirea caracterului materiale La începerea
Şef şantier
condiţiilor precare de igienă la condiţii de de apă ,,potabilă / igienico– Asigurarea lucrărilor.
Săpun, prosoape, Şef lot
servirea mesei. igienă. nepotabilă”. sanitare. spaţiilor şi a Periodic 2.000
hârtie igienică. Medic
Amenajarea unui surselor de apă. conform
unitate
spălător şi a unei CCM.
surse de apă
potabilă.

CSSM Angajator

151
S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. BUCUREŞTI
SUCURSALA ,,JIU” TG-JIU PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
SANTIER PAROSENI
CASTEL DE ECHILBRU
Nr. 2 / 2008
Nr. Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri Măsuri Măsuri de altă Acţiuni în scopul realizării Persoana Termen de Resurs
organizatorice igienico- natură măsurii care realizare e
crt. sanitare răspunde financia
de re
realizarea
măsurii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. Poziţionarea greşita a EM- Identificarea riscurilor in Organizare zilnica a Panourile de Reinstruirea lucrătorilor privind semnificaţia 10.05.2008, 250
urilor si/sau a lucrătorilor in conformitate cu evaluarea operaţiilor, astfel incit, semnalizare se vor panourilor de semnalizare si a consecinţelor pentru
raport cu riscurile existente efectuata si semnalizarea executarea unor operaţii monta la locuri vizibile nerespectări semnificaţiei acestora. identificare si
(pe marginea acestora. de câtre o formaţie de si vor fi protejate semnalizare
taluzelor/putului, in raza de Se vor utiliza numai panouri lucru sa nu genereze contra intemperiilor. Seful de schimb riscuri si
acţiune a EM-urilor de avertizare/semnalizare riscuri pentru alţi permanent.
mobile/macaralei) sau avizate. lucrători (alte formaţii Asigurarea Instruire conform
nerespectarea specificaţiei de lucru). lucrătorilor cu programelor de
panourilor de semnalizare a materiale instruire.
riscurilor. genico
sanitare
(săpun,
prosoape,
2. Comenzi/manevre Utilizarea echipamentelor Nominalizarea lavete), spaţiu Se interzice efectuarea Respectarea Dispoziţiilor de împuşcare. Artificier. Permanent. 360
date/efectuate de artificier de munca lucrătorilor in Dispoziţia pentru impuscari găurilor
si/sau lucrători care ajuta la omologate/autorizate la de împuşcare care ajuta servirea nebarate. Se va Instruirea lucrătorilor si verificarea însuşiri
transportul, manipularea si transportul materiilor la transportul si mesei, respecta cu stricteţe cunoştinţelor. Seful de schimb Conform
încărcatul frontului sau explozive. manipularea materiilor vestiare, apa locul de declanşare a graficelor de
metode de lucru explozive si instruirea potabila si exploziei, de retragere instruire.
necorespunzătoare la acestora. trusa de prim a lucrătorilor si Respectarea prevederilor instructiuniilor de
transportul şi manipularea ajutor in caz echipamentelor de SSM.
explozivilor, la încărcarea de munca. Lucrători. Permanent.
frontului si/sau lichidarea accidentare.
Respectarea semnificaţiilor panourilor de
găurilor state. semnalizare.
Autorizarea artificierilor Seful de schimb Anual.

3 Utilizarea gresita sau Mijloacele de protecţie Prelucrarea Aplicarea masurilor Efectuarea de dmonstratii practice privind 1200
neutilizarea mijloacelor de colectiva utilizate vor fi instrucţiunilor de coercitive pentru utilizarea mijloacelor de protecţie colective si La instruirile
protectie individuale si standardizate sau utilizare, întreţinere si lucrători care nu a echipamentelor individuale de protecţie. Seful de schimb periodice si
colective/podurilor. confecţionate după o depozitare a mijloacelor respecta prevederile permanent.

152
 documentaţie tehnica si echipamentelor de instructiiunilor de Respectarea instructiuniilor proprii de SSM. Lucrători. Permanent.
(calcule de rezistenta, protecţie. SSM.
schema elementelor
componente si ordinea de
montare).
4. Fixarea Asamblarea/montarea Verificarea la montaj si Asigurarea Afişarea la loc vizibil a Verificarea la montaj si periodica a acestora. La montaj, 990
necorespunzătoare/asamblarea mijloacelor de protecţie periodica a mijloacelor lucrătorilor cu sarcini maxime admise Întocmirea graficelor de verificare periodica. Comisia tehnica trimestrial si ori
greşita a mijloacelor de colectiva/podurilor se va de protecţie colectiva. materiale si data scadentei de recepţie si de câte ori este
protecţie colectiva/podurilor efectua numai de echipe igenico verificări. montaj. cazul.
pentru lucru pe put. instruite si nominalizate prin sanitare
decizie scrisa de directorul (săpun,
sucursalei. prosoape, Instruirea lucrătorilor care lucrează la put. Seful de schimb La instruirile
lavete), spaţiu periodice.
pentru
5. Fixarea greşită a sarcinilor în Utilizarea numai a Instruirea, autorizarea si servirea Interzicerea accesului Asigurarea punctului de lucru cu organe de 1000
cârligul macaralei, a mijloacelor de legare a reautorizarea lucrătorilor mesei, lucrătorilor in raza de legare verificate si etichetate si cu coliere
furtunului de aer în perforator sarcinilor care au eticheta de nominalizaţi ca legatori vestiare, apa actiune a macaralei. standardizate de diferite dimensiuni. Seful de schimb
si/sau pozitionarea gresita a identificare cu numărul si de sarcina si semnalisti. potabila si Semnalizarea acustica Permanent.
legatorului de sarcina in sarcina maxima a acestora. trusa de prim a manevrelor efectuate Efectuarea unei manevre de proba , înaintea Legatori de
raport cu raza de actiune a Utilizarea numai a colierelor ajutor in caz cu instalaţia de ridicat. ridicări sarcini. sarcina
macaralei. omologate la îmbinarea de Aplicarea corecta a codului de semnalizare. Când se
furtunelor. accidentare. Instruirea legatorilor de sarcina si efectuează lucrări
Participarea macaragiilor. cu instalaţiile de 200
macaragiului la Verificarea însuşiri cunoştinţelor SSM ridicat.
6. Comenzi/manevre greşite Afişarea codului de Identificarea instructajele periodice
efectuate de macaragiu la semnalizare pe capotajul semnalistilor prin saptaminale. Seful de schimb La instructajele
manipularea sarcinilor sau macaralei si a listei cu aplicare pe casca de periodice.
semnale gresite date de legatori de sarcina autorizaţi protecţie a simbolului
legatorul de sarcina /semnalist in cabina macaralei. "LEGATOR DE
macaragiului. SARCINA".

7. Nesincronizari de operatii la
lucrul in echipa (lucrtatori,
echipamente de munca, la
lucrari suprapuse).
Aplicarea tehnologiei date
prin caietul de sarcini si
utilizarea echipamentelor de
munca indicate de
proiectant.
Organizarea locului de Se interzice efectuarea Instruirea lucrătorilor privind tehnologia de 260
munca, atfel incit, sa se lucrărilor suprapuse la execuţie (ordinea tehnologica a operaţiilor). Seful de schimb La instructajele
evite, pe cit posibil, curăţirea/ranguirea periodice.
executarea lucrărilor pereţilor puţului si
mecanizate in acelaşi protecţia cu plasa si
timp cu cele manuale. torcret. Permanent.
Respectarea succesiunilor operaţiilor. Lucrători

8. Nesincronizari de operatii la
manipularea, transportul si
incarcarea frontului cu
exploziv.
Utilizarea numai a Operaţiile de transport, Se interzice efectuarea Instruirea artificierului si a lucrătorilor care 100
echipamentelor de munca manipulare si încărcarea altor activitatea pe ajuta la transportul, manipularea si încărcarea
omologate la transportul si frontului se vor perioada incarcari frontului. Seful de schimb La instructajele
manipularea materiilor desfăşura numai sub frontului. periodice.
explozive. supravegherea
artificierului.

153
9. Deplasări/ staţionari in zonele
periculoase (cu pericol de
cădere in gol, raza de acţiune
a echipamentelor de munca,
pe margine putlui sau baza
taluzelor, in bena sau pe
capotajul EM-urilor mobile in
mişcare, pe căile de acces
neamenajate sau in zonele
semnalizate cu panouri de
interdicţie).
10. Omiterea efectuarii
semnalizarii riscurilor si/sau
efectuarea instruirilor
periodice programate
superficial.
11. Metode de lucru
necorespunzătoare la
transportul, manipularea si
alimentarea cu carburanţi a
echipamentelor de munca, la
utilizarea sculelor şi uneltelor
de mână, la operaţiile de
săpături mecanice şi manuale,
la rănguirea, finisarea si
torcretarea pereţilor puţului.
12. Efectuare lucrarilor la
inaltime de pe scari, podine,
schele improvizate.
Se vor identifica zonele
periculoase din cadrul
punctului de lucru si se vor
semnaliza, iar locurile cu
pericol de cădere in gol se
vor delimita material
(balustrazi de protecţie).
Semnalizarea riscurilor se
va efectua numai cu panouri
de semnalizare care respecta
cerinţele minime pentru
semnalizarea de securitate si
sănătate la locul de munca.
Transportul carburanţilor se
va face numai cu
autovehicule autorizate, iar
alimentarea echipamentelor
de munca cu carburanţi se
va face numai in locuri
special amenajate (instalaţii
speciale).
Toate scările,
podinile/podurile, schelele
utilizate vor fi omologate.
Căile de acces si Se interzice circulaţia Identificarea cailor de acces si a zonelor 180
circulaţie auto si lucrătorilor pe căile periculoase. Seful de schimb 16.05.2008
pietonale se vor menţine neamenajate, bena sau Semnalizarea riscurilor.
in permanenta in stare capotajul Instruirea lucrătorilor.
de curtenie. echipamentelor de
munca mobile. Respectarea cailor de acces si circulaţie.
Respectarea distantelor de siguranţa fata de
margineputului/ taluzelor stabilite prin Permanent.
instrucţiunile proprii de SSM. Lucrători
Ori de câte ori se shimba Panourile de Instruirea lucrătorilor. Seful de schimb Conform 200
configuraţia lucrări sau semnalizare se vor program de
se trece de la o cota la monta in locuri vizibile instruire.
alta se vor identifica si se vor proteja contra Verificarea modului de efectuare a instruiri
riscurile noi apărute si intemperiilor. lucrătorilor de câtre seful ierarhic superior Sef ierarhic La şedinţele de
se va reface si/sau conducerea şantierului. superior. instruire
semnalizarea de Conducere
securitate in şantier.
conformitate cu noile
riscuri.
Echipamentele de Aplicarea de masuri Respectarea instrucţiunilor si tehnologilor de 200
munca sculele si coercitive lucrătorilor lucru.
dispozitivele se vor care nu respecta Verificarea sculelor si dispozitivelor înaintea Lucrători
utiliza numai in scopul instrucţiunile si începeri lucrului.
pentru care au fost tehnologiile de lucru. Permanent.
proiectate si fabricate.
Lucrători vor fi dotaţi cu Stabilirea metodelor de lucru nepericuloase.
scule si dispozitive Seful de schimb
omologate.
In locurile unde nu se Toate mijloacele de Stabilirea mijloacelor de protecţie colectiva ce 9700
pot utiliza scări/schele protecţie colectiva se trebuie utilizate.
omologate, acestea, se vor verifica la montaj Lucrători care executa lucrări la inaltime vor
vor confecţiona numai si periodic. avea înscris in fisa de instruire "Apt lucrul la Seful de schimb Permanent.
in baza unui proiect din Control medical inaltime".
care sa reiasă calculele periodic al lucrătorilor.
de rezistenta si sarcina
maxima admisa.
154
 Pozitii de lucru fortate la
13. curatirea peretilor, baterea munca ergonomice.
ancorelor sau la operatiile de
torcretare.
14. Decizii dificile in timp scurt
la aparitia unui pericol grav si intervenţie in caz de pericol
iminent sau in cazul produceri grav si iminent
unui eveniment.
15. Prinderea miinilor/bratelor la
orgnele de masini in miscare
(burghie, angrenaje).
16. Rostogolirea, caderea libera
(sub efectul gravitatiei) a
bolovanilor, materialului
derocat sau arborilor.
17. Proiectare de corpuri/si sau
particule la operatiile de
perforare, batere cu ciocanul,
torcretare, derocare manuala,
sudura.
Asigurarea mijloacelor de
Asigurarea mijloacelor de
Utilizarea numai a
protectorilor si altor
mijloace de protecţie
omologaţi/omologate.
Protecţia taluzelor in zona
organizări de şantier cu
plasa ancore si torcret.
Respectarea distantelor,
prevăzute prin instrucţiuni
proprii de securitate si
sănătate in munca, intre
posturile de munca.
Organizarea activităţii, Acordarea de pauze la Instruirea lucrătorilor. Conform 700
astfel incit, operaţiile intervale mici de timp Verificarea stări psihofiziologice a lucrătorilor tematicilor de
care impun poziţii de pentru refacerea Respectarea timpilor de pauza. instruire.
lucru forţate sa fie organismului. Seful de schimb
intercalate cu alte Zilnic.
operaţii mai relaxante Asigurarea
sau lucrătorii sa se poată lucrătorilor cu
roti des. materiale
igenico
Respectarea modului de Se vor efectua simulări Instruirea lucrătorilor in cazul apariţiei unui La instruirile 50
sanitare
acţiune in caz de pericol privind modul de pericol grav si iminent. periodice.
(săpun,
grav si iminent si acţiune in caz de Seful de schimb
prosoape,
asigurarea unei echipe pericol grav si iminent. Simulări
lavete), spaţiu
specializate pentru trimestriale
pentru
intervenţie.
servirea
Verificarea protectorilor mesei, Este interzis intervenţia Conştientizarea lucrătorilor privind 16.05.2008 30
la echipamentele de vestiare, apa in/la echipamentele de consecinţele neutilizări protectorilor. pentru revopsirea
munca, zilnic, înainte de potabila si munca in timpul Revopsirea protectorilor in culori de Seful de schimb protectorilor si
utilizare. trusa de prim funcţionari acestora. securitate. instruiri periodice
Verificarea taluzelor ajutor in caz Este interzis accesul in Reverificarea (descărcarea) baricadelor de tip 16.05.2008 1050
după fiecare de lucrare fara casca de greu. Seful de schimb pentru
ploaie.Copturirea accidentare. protecţie. Instruirea lucrătorilor. descărcarea
pereţilor puţului dupa baricadelor si
fiecare împuşcare si ori instruiri periodice
de cite ori este nevoie.
Delimitarea materiala a Purtarea obligatorie a Respectarea instructiuniilor proprii de SSM. Lucrători 100
locurilor de sudura sau ochelarilor de protecţie
avertizarea cu panouri a riscuri mecanice, masti
Asigurarea cu EIP a lucrătorilor.
operaţiilor generatoare sau ochelari de sudura. Permanent
Seful de schimb
de particule.

18. Caderea libera sau aruncarea Schelele si podinile de lucru Coborârea materialelor Este interzis efectuarea Delimitarea/semnalizare zonei de 300
materialelor si sculelor de pe vor fi prevăzute cu bordura. si sculelor se va face altor operaţii, in put, in lucru/puţului si supravegherea lucrărilor Seful de schimb Permanent.
schele, podie/poduri, scari. numai cu instalaţii de timpul funcţionari
ridicat sau se vor cobori instalaţiei de ridicat.
manual.
19. Manevre greşite efectuate de Menţinerea in funcţiune a Nominalizarea Participarea, la Verificarea semnalizări acustice si optice. Deservenţi de Zilnic. 250
deserventi de utilaje, semnalizări acustice si lucrătorilor care dirijaza instruirile saptaminale, utilaje
conducători auto la punctul de optice la mersul înapoi (si a echipamentele de a deservenţilor de
lucru sau pozitionarea gresita claxonului din dotare pentru munca. utilaje si a La instruirile
a lucratorilor cind dirijaza semnalizarea orcarei conducătorilor auto. Instruirea lucrătorilor periodice.
EM-urile la mersul inapoi sau manevre la toate Seful de schimb
cind efectueaza alte manevre. echipamentele de munca.
Deservirea EM-urilor numai de lucrători Permanent.
calificaţi

155
20. Manevre greşite executate de
electrician la intervenţiile în
instalaţiile electrice sau
succesiune greşita a
operaţiilor la intervenţia in
instalaţiile electrice.
21. Pozitionarea gresita a
lucratorilor la transportul si
manipularea manuala a
maselor.
Manevre/pozitionari gresite
22. cu/sau ale tuburilor de
oxigen/acetilena.
23. Manevre gresite efectuate cu
autoturismul proprietate
personala sau propietatea
Sucursalei la deplasarea de
acasa la serviciu si invers sau
la deplasarea in interes de
serviciu.
24. Pornirea si efectuarea de
operatii (lucrari) cu EM-urile
sau interventii in instalatiile
electrice sub tensiune de catre
lucratori care nu au pregatire
si instruire in acest sens sau
repartizarea
necorespunzatoare a sarcinilor
de munca pe lucratori in
raport cu pregatirea si
instruirea acestora.
25. Deplasari cu pericol de cadere Stabilirea,
de la acelas nivel prin marcarea/semnalizarea
alunecare, impiedecare, cailor de acces si circulatie,
Asigurarea electricienilor cu
mijloace de intervenţie in
instalaţiile electrice
omologate.
Utilizarea de mijloace
ajutătoare de mica
mecanizare.
Transportul, pe distante
scurte, a tuburilor de
oxigen/acetilena se va
efectua numai cu cărucioare
speciale prin asigurarea
tuburilor împotriva căderi.
Efectuarea inspecţiilor
tehnice periodice la
termenele scadente a
autoturismelor.
Dimensionarea, ca număr de
lucrători si ca meserii sau
policalificarea acestora, la
punctului de lucru, astfel
incit, toate
operaţiile/lucrările sa poată
fi executate la timp de
lucrători calificaţi si
instruiţi.
Manevrele in instalaţiile Verificarea periodica a In struirea electricienilor privind ordinea de 100
electrice se vor executa sculelor si mijloacelor efectuare a manevrelor si a modului de
numai in baza grupei de de protecţie si intervenţie in instalaţiile sub tensiune. Maistru La instruirile
autorizare de electricieni electroizolante la energetic. periodice.
autorizaţi. termenele stabilite de
producători.
Efectuarea controalelor periodice medicale. Medic sucursala Anual
Stabilirea locurilor de Operatile de transport Se vor respectarea prevederilor instructiuniilor 380
depozitare a materialelor si manipulare a proprii de SSM.
Asigurarea
si deşeurilor. materialelor lungi sau
lucrătorilor cu
Menţinerea cailor de grele se vor executa Seful de schimb Permanent
materiale
acces in stare curata numai sub directa
igenico
(Verificarea acestora supraveghere a sefului
sanitare
înaintea începeri de schimb.
(săpun,
operaţiilor de transport).
prosoape,
Manipularea acestora se Tuburile de Instruirea sudorilor. Seful de schimb La instruirile 200
lavete), spaţiu
va face numai cu oxigen/acetilena vor fi periodice
pentru
mâinile curate. semnalizate cu panouri Respectarea instructiuniilor si a fiselor tehnice
servirea
Poziţionarea acestora se de avertizare. ale oxigenului/acetilenei. Lucrători. Permanent
mesei,
va face la o distanta de
vestiare, apa
minim
potabila si
10 m de orice sursa de
trusa de prim
foc.
ajutor in caz
Abordarea, la instruirile Prelucrarea cazurilor Instruirea lucrătorilor. 150
de
periodice, si a de accidente de
accidentare.
prelucrării regulilor circulaţie.
privind circulaţia Seful de schimb Permanent
pietonala si auto.
Stabilirea clara prin Refuzarea, de catre Respectarea sarcinilor pe linie profesionala si 180
fisele de post a lucrători, a efectuări de SSM înscrise in fisa postului. Lucrători. Permanent.
sarcinilor de munca si unor operaţii/lucrări
de SSM pentru fiecare date de seful de schimb
lucrator in parte. daca Evaluarea anuala, pe linie profesionala, a
lucrătorul/lucrători nu lucrătorilor. Anual.
au calificare si instruire Sarcinile de serviciu vor fi trasate numai in
corespunzătoare pentru concordanta cu calificarea si pregătirea Seful de schimb
operaţia/lucrarea care profesionala a lucrătorilor. Permanent
i-se incredinteaza.
Menţinerea in stare Verificarea zilnica, Efectuarea, la sfirsitul programului, a ordinei 500
curata a cailor de acces înaintea începeri si curteniei la punctul de lucru. Lucrători. Zilnic
si circulaţie. lucrului, a stări
156
 dezechilibrare datorita
dezordini de la punctul de
lucru, umiditati solului
iluminatului insuficient sau
stari psihofiziologice
necorespunzatoare.
26. Comunicări accidentogene
date prin viu grai sau semnale
acustice la operaţiile de
manipulare, transport,
incarcarea frontului sau la
operatiile de împuşcare, de
către artificier sau de lucratori
care asigura paza sau omiterea
anunţării retragerii
lucrătorilor din zonă la
începerea operaţiei de
încărcare a frontului.
27. Surparea/prăbuşirea pereţilor
puţului datorita structuri
geomorfologice a acestora.
28. Omiterea verificării frontului
după împuşcare, omiterea
precum si stabilirea
locurilor de depozitare a
materialelor si deseurilor.
Stabilirea unui cod de
semnalizare acustic, pentru
fiecare operatie ce se
executa cu materii
explozive.
Respectarea proiectului si a
caietului de sarcini.
Intervenţiile in instalaţiile
electrice nu se vor efectua
Dotarea lucrătorilor cu psihofiziologice a stări Asigurarea unui iluminat corespunzător al
incaltaminte lucrătorilor. cailor de circulaţie.
antiderapante. Seful de schimb Permanent.
Nominalizarea, prin Instruirea lucrătorilor privind cunoaşterea La instruirile 2400
Dispoziţia de codului de semnalizare. Seful de schimb periodice
Organizarea activitati,
împuşcare, a
astfel incit, sa fie
lucrătorilor care
eliminata posibilitatea
asigura paza pe timpul Respectarea codului de semnalizare.
de a se omite anunţarea
operaţiilor de încărcare
lucrătorilor ca in
si împuşcarea frontului.
momentul in care încep
lucrările de încărcarea
frontului, lucrători de
paza sa fie trimişi in Lucrători. Permanent
posturi, iar lucrători care
nu au atribuţiuni la
lucrările de împuşcare si
echipamentele de munca Asigurarea
sa se retragă din raza de lucrătorilor cu
acţiune a suflului materiale
exploziei. igenico
sanitare
(săpun,
prosoape,
Utilizarea, pentru lavete), spaţiu In cazul in care se Verificarea, după fiecare împuşcare si ori de Zilnic, si după 980
susţinerea provizorie, pentru constata, schimbări ale câte ori este cazul, a stării pereţilor. fiecare împuşcare
numai a materialelor servirea structuri rocilor se va Seful de schimb
prevăzute prin mesei, chema proiectantul si
documentaţia tehnica a vestiare, apa geologul pentru e da
lucrări. potabila si solutile tehnice.
trusa de prim
ajutor in caz
de
accidentare.
Stabilirea zilnica a La parasirea temporara Stabilirea zilnica a sarcinilor de serviciu. Seful de schimb Zilnic 220
sarcinilor de serviciu pe sau la terminarea
157
 verificării EM_urilor şi
EIP_ului periodice si înainte
de utilizare, omiterea
asigurării utilajelor împotriva
deplasării necomandate sau
pornirii acestora de catre
lucratori neinstruiti sau
neautorizati, omiterea
verificării mijloacelor de
protecţie colectivă sau a
prezentei/lipsei tensiuni
inaintea interventilor in
instalatiile electrice.
29. Reguli/procedee gresite la
montarea plasei de protectie
si/sau baterii ancorelor, la
manipularea si transportul
tuburilor de oxigen/acetilena,
la manipularea si transportul
materiilor explozive, la
efectuarea sapaturilor
manuale.
30. Nerespectarea tehnologiilor
de lucru, a disciplinei la locul
de munca, a dispoziţiilor de
împuşcare si/sau a
instrucţiunilor proprii de
SSM.
31. Neefectuarea la timp (la
termenele scadente) a
verificarilor PRAM sau a
EM-eurilor ce intra sub
incidenta ISCIR.
decât după verificarea lipsei
tensiuni si blocarea
aparatelor de comutaţie pe
poziţia deschis.
Zilnic, înaintea începeri
lucrului, fiecare lucrător, va
verifica EM_ul sau EIP_ul
din dotare aducind la
cunoştinţa sefului de punct
de lucru orice deficienta
constatata.
Utilizarea mijloacelor de
mica mecanizare sau
speciale la manipularea si
transportul tuburilor de
oxigen/acetilena si/sau
materii explozive.
Asigurarea punctului cu
documentaţii tehnice si
instrucţiunii proprii de SSM. echipamentele de
Reinventarierea tuturor
echipamentelor de munca si
a echipamentelor
individuale de protecţie care
trebuie verificate periodic de
instituţii abilitate.
fiecare lucrător in parte programului de lucru Respectarea dispoziţiilor primite.
sau pe formaţii de deservenţi de utilaje le Orice deficienta intervenita va fi adusa la
lucrători, astfel incit, vor asigura contra cunoştinţa sefului punctului de lucru. .
fiecare sa ştie ce are de deplasării necomandate Verificarea, zilnica, înainte de începerea
făcut. După fiecare cu frâna de ajutor sau lucrului a EM –urilor
operaţie de împuşcare prin calarea roţilor, iar
seful punctului de lucru pentru pornirea Lucrători. Permanent
si artificierul vor acestora de lucrători
verifica frontul de lucru neinstruiţi si /sau
si numai după ce aceştia neautorizaţi vor
vor constata ca totul este lua/scoate cheile din
in regula vor admite contant sau le vor
lucrători la front. debranşa de la reţeaua
Asigurarea electrica.
lucrătorilor cu
materiale
igenico
sanitare
(săpun,
prosoape,
Stabilirea procedeelor lavete), spaţiu Supravegherea Respectarea tehnologiilor de lucru si a 350
si/sau metodelor de pentru lucrărilor/operaţiilor cu instrucţiunilor proprii de SSM. Lucrători. Permanent
lucru nepericuloase servirea nivel de risc ridicat.
pentru fiecare operaţie mesei,
in parte. vestiare, apa
potabila si Asigurarea punctului de lucru cu mijloace de
trusa de prim mica mecanizare. Seful de schimb Permanent
ajutor in caz
de
accidentare.
Afişarea instructiuniilor Efectuarea de controale Instruirea lucrătorilor privind tehnologiile Conform
de lucru si de SSM la/pe in teren privind aplicate si verificarea însuşirii cunoştinţelor. Seful de schimb program de 800
respectarea instruire.
munca. tehnologiilor de lucru.
Întocmirea graficelor de Scoaterea din uz a Respectarea graficelor de verificare. 920
verificare, in celor care nu 16.05.2008
conformitate cu îndeplinesc cerinţele de Serviciul pentru
termenele (perioadele) SSM. mecanizare. reinventariere si
date de verificări
producători/legislaţia in conform
vigoare. graficelor.
158
32. Electrocutare prin atingere
directă sau indirectă a
instalaţiilor electrice
improvizate, pozate
necorespunzător, nelegate la
pământ şi / sau EM_urilor
acţionate electric.
33. Deviere de la traiectoria
normala a EM-eurilor
(autobasculantelor, utilajelor
terasiere) datorita unor
defectiuni tehnice (sistem de
directie, de frinare).
34. Rasturnarea EM-urilor la
lucru in suprasarcina sau
datorita nerespectari
distantelor de siguranta fata
de muchia taluzelor. Caderea
libera a sarcinilor din cirligul
macaralei datorita folosiri
mijloacelor de legatura
necorespunzatoare si/sau
lipsei sigurantei de la cirlig.
35. Jeturi de aer sau ulei la
spargerea furtunelor sub
presiune sau la racordurile
acestora efectuate
necorespunzator.
36. Explozii necontrolate la
efectuarea operaţiilor de
lichidarea găurilor state sau
explozii datorate calităţii
necorespunzătoare a
materialelor explosive.
Toate echipamentele de
munca vor fi legate la panint
si/sau la nulul de protecţie,
iar tablourile electrice vor fi
blocate /închise cu lăcate.
Asigurarea cu echipamente
de munca de rezerva.
Asigurarea punctului de
lucru cu echipamente de
munca in concordanta cu
condiţiile de utilizare date
de producător, astfel incit,
acestea sa poată lucra la
sarcina nominala.
Racordurile la furtunele de
aer/ulei se vor executa
numai cu coliere
standardizate.
Este interzis folosirea
materiilor explozive cu
termenul de garanţie depăşit
sau îngheţate.
Instalaţiile electrice se La intersecţia cu căile Revizia periodica a instalaţiilor electrice. 500
vor executa numai in de acces auto acestea
baza unui proiect de vor fi protejate contra
execuţie, iar pozarea şocurilor mecanice. Maistrul Conform grafice
cablurilor electrice se va energetic. de revize.
face in afara cailor de
acces pe capre metalice
sau la inaltime.
Respectarea timpului de Respectarea graficelor Verificarea zilnica a sistemelor privind 100
pregătire a de revizii si reparaţii siguranţa circulaţiei a echipamentelor de Deservenţi de Zilnic înaintea
echipamentelor de planificate. munca mobile. utilalaje/conducăt începeri lucrului.
munca înaintea începeri ori auto.
lucrului.
Curăţirea periodica a Ancorarea, in baza unei Respectarea cailor de acces auto si a 1000
cailor de acces auto de documentaţii tehnice a distantelor de siguranţa fata de marginea
materialul deversat din EM-urilor care taluzelor/puţului prescrise prin instructiuniile Conducători auto Permanent
acestea. lucrează in plan proprii de SSM. si deservenţi de
vertical. utilaje
Verificarea zilnica a mijloacelor de legare si a Legatori de
siguranţei de la cârlig. sarcina. Zilnic
Macaragiu.
Interventile asupra Se interzice efectuarea Asigurarea punctului de lucru cu coliere si Seful de schimb Permanent 230
furtunelor sub presiune racordurilor prin legare furtune de rezerva.
se va face numai după cu sârma.
descărcarea presiunii din Verificarea zilnica a stari EM-urilor. Deservenţi. Zilnic.
circuit.
Artificieri si lucrători Informarea sefului de Respecta prevederile instrucţiunilor proprii de 180
care ajuta la transportul schimb si menţinerea SSM la lichidarea găurilor state.
si încărcarea frontului pazei pina la lichidarea Artificier Când se executa
vor purta obligatoriu găurilor. lucrări de
echipament de protecţie împuşcare.
antistatic (inclusiv
lenjerie intima).
159
37. Incendii / explozii datorită
materialelor explozive,
carburantilor tuburilor de
oxigen, acetilenă.
38. Intepare, taiere, abrazare la
lucru cu materiale si/sau scule
cu muchi taioase sau cu
suprafete abrazive.
39. Toxiinfecţii alimentare
datorate consumului de apă
neverificată bacteriologic sau
servirii mesei în condiţii de
igienă precară.
40. Pulberi pneumoconigene
rezultate la operaţiile de
perforare sau zgomot datorită
funcţionării motoarelor
termice sau perforatoarelor.
41. Calamităţi naturale : trăsnete,
vânt, grindină, alunecări de
teren, cutremure, inundaţii.
AVIZAT,
C.S.S.M
Transportul, manipularea
substanţelor periculoase se
va face numai in
vase/recipientii, genţi, tuburi
omologate si verificate
periodic.
Achiziţionarea de EIP, scule
si dispozitive numai de la
firme certificate.
Protecţia muchiilor
tăietoare.
Achiziţionarea de dozatoare
de apa potabila sau
identificarea de surse
(izvoare) de apa potabila.
Executarea perforajului
umed.
Asigurarea unui stoc de
materiale si scule, la punctul intervenţie in caz de
de lucru, pentru situati de
urgenta.
Asigurarea cerinţelor Se interzice utilizarea Respectarea instructiuniilor de lucru, de La utilizarea 200
minime de SSM la focului deschis si SSM/PSI, precum si a prescripţiilor fiselor substanţelor
transportul si fumatului la tehnice ale substanţelor periculoase si Lucrători. si/sau
manipularea manipularea inflamabile. materialelor
substanţelor periculoase. substanţelor explozive. explozive si/sau
inflamabile.
Asigurarea condiţiilor Utilizarea sculelor si Utilizarea mănuşilor de protecţie riscuri 60
de depozitare a uneltelor manuale cu mecanice. Lucrători. Permanent
echipamentelor si cozi drepte, fara noduri
utilizarea numai celor si finisate.
care sunt conforme.
Asigurarea unui spaţiu Dotarea lucrătorilor cu Aprovizionarea ritmica a apei pentru 1120
adecvat dotat cu scaune, materiale igenico dozatoarelor de apa potabila. Sef punct lucru. Permanent
mese si apa pentru sanitare. Asigurarea cu spălătoare.
servirea mesei in
condiţii de igiena.
Utilizarea Rotirea lucrătorilor la Dotarea cu EIP. Când se executa 170
echipamentului pentru operaţiile de Semnalizarea riscurilor. operaţii de
protecţia auzului si a perforare/derocare. Sef punct lucru. perforare.
cailor respiratorii. Efectuarea vizitelor Măsurători de noxe. Anual.
medicale periodice
anuale.
Întocmirea Planului de Efectuarea de simulări Instruirea lucrătorilor privind modul de 350
periodice. alarmare, intervenţie si prim ajutor in caz de Sef punct lucru. Instruiri lunare si
situaţii de urgenta. SU. simulări
trimestriale
ANGAJATOR
160
S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. BUCUREŞTI
SUCURSALA ,,JIU” TG-JIU
SANTIER PAROSENI
CONDUCTA FORTATA
Riscuri evaluate
crt.
0 1
1. Pozitionare gresita a EM-
urilor si/sau a lucratorilor in
raport cu riscurile existente
(pe marginea taluzelor, in
raza de actiune a EM-urilor
mobile/macaralei) sau
nerespectarea specificatiei
panourilor de semnalizare a
riscurilor.
2. Comenzi/manevre
date/efectuate de artificier
si/sau lucratori care ajuta la
transportul, manipularea si
încărcatul frontului sau
metode de lucru
necorespunzătoare la
transportul şi manipularea
explozivilor, la încărcarea
frontului.
3 Utilizarea gresita sau
neutilizarea mijloacelor de
protectie individuale si
colective.
Măsuri tehnice
2 3
Reindentificarea riscurilor
in conformitate cu
evaluarea revizuita si
semnalizarea acestora.
Utilizarea echipamentelor
de munca
omologate/autorizate la
transportul materiilor
explozive.
Mijloacele de protectie
colectiva utilizate vor fi
standardizate sau
confectionate dupa o
documentatie tehnica
(calcule de rezistenta,
PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
Măsuri organizatorice Măsuri Măsuri de altă natură Acţiuni în scopul realizării Persoana care Termen de Resurse
igienico- măsurii răspunde de realizare financiare
sanitare realizarea
măsurii
4 5 6 7 8 9
Organizare zilnica a operatiilor, Panourile de semnalizare se Reinstruirea lucratorilor privind 900
astfel incit, executarea unor Asigurarea vor monta la locuri vizibile semnificatia panourilor de 15.07.2008, pentru
operatii de catre o formatie de lucratorilor cu si vor fi protejate contra semnalizare si a consecintelor reindentificare si
lucru sa nu genereze riscuri materiale intemperiilor. nerespectari semnificatiei acestora. Seful punctului de semnalizare riscuri si
pentru alti lucratori (alte igenico sanitare lucru permanent. Intruire
formatii de lucru). (sapun, conform
prosoape, programelor de
lavete), spatiu instruire.
pentru servirea
mesei, vestiare,
apa potabila si
trusa de prim
ajutor in caz de
Nominalizarea lucratorilor in accidentere. Se interzice efectuarea Respectarea Dispozitiilor de Artificier. Permanent. 360
Dispozitia de impuscare care impuscari gaurilor neburate. impuscare.
ajuta la transportul si Se va respecta cu strictete Instruirea lucratorilor si verificarea
manipularea materiilor locul de declansare a insusiri cunostintelor. Sef punct lucru. Conform graficelor
explozive si instruirea acestora. exploziei, de retragere a de instruire.
lucratorilor si Respectarea prevederilor
echipamentelor de munca. instructiuniilor de SSM.
Lucratori. Permanent.
Respectarea semnificatiilor
panourilor de semnalizare.
Autorizarea artificierilor Sef punct lucru. Anual.
Prelucrarea instructiunilor de Aplicarea masurilor Efectuarea de dmonstratii practice 1200
utilizare, intretinere si coercitive pentru lucratori privind utilizarea mijloacelor de La instruirile
depozitare a mijloacelor si care nu respecta prevederile protectie colective si a Sef punct lucru. periodice si
echipamentelor de protectie. instructiiunilor de SSM. echipamentelor individuale de permanent.
protectie.
161
 schema elementelor
componente si ordinea de
montare).
4. Fixarea Ansamblarea/montarea
necorespunzatoare/ansambla mijloacelor de protectie
rea gresita a mijloacelor de colectiva se va efectua
protectie colectiva pentru numai de echipe instruite si
lucru la inaltime. nominalizate prin decizie
scrisa de directorul
sucursalei.
Respectarea instructiuniilor propii de Lucratori. Permanent.
SSM.
Verificarea la montaj si Afisarea la loc vizibil a Verificarea la montaj si periodica a La momtaj, 990
periodica a mijloacelor de sarcini maxime admise si acestora. Comisia tehnica de trimestrial si ori de
protectie colectiva. data scadentei verificari. Intocmirea graficelor de verificare receptie si montaj. cite ori este cazul.
periodica.
Instruirea lucratorilor care lucreaza Seful punctului de La instruirile
la inaltime. lucru. periodice.

5. Fixarea greşită a sarcinilor în
cârligul macaralei, a
furtunului de aer în
perforator si/sau pozitionarea
gresita a legatorului de
sarcina in raport cu raza de
actiune a macaralei.
6. Comenzi/manevre greşite
efectuate de macaragiu la
manipularea sarcinilor sau
semnale gresite date de
legatorul de sarcina
/semnalist macaragiului.
Utilizarea numai a
mijloacelor de legare a
sarcinilor care au eticheta
de indentificare cu numarul
si sarcina maxima a
acestora. Utilizarea numai a
colierelor omologate la
imbinarea furtunelor de aer
comprimat.
Afisarea codului de
semnalizare pe capotajul
macaralei si a listei cu
legatori de sarcina autorizati
in cabina macaralei.
Instruirea, autorizarea si Interzicerea accesului Asigurarea punctului de lucru cu 1000
reautorizarea lucratorilor lucratorilor in raza de organe de legare verificate si Seful punctului de
nominalizati ca legatori de actiune a macaralei. etichetate si cu coliere standardizate lucru.
sarcina si semnalisti. Asigurarea Semnalizarea acustica a de diferite dimensiuni. Permanent.
lucratorilor cu manevrelor efectuate cu
materiale instalatia de ridicat.
igenico sanitare
(sapun, Efectuarea unei manevre de proba , Lucratori Cind se efectueaza
prosoape, inaintea ridicari sarcini. lucrari cu instalatiile 200
lavete), spatiu Aplicarea corecta a codului de de ridicat.
pentru servirea Participarea macaragiului la semnalizare. Semnalisti
Indentificarea semnalistilor mesei, vestiare, instructajele periodice Instruirea legatorilor de sarcina si La instructajele
prin aplicare pe casca de apa potabila si saptaminale. macaragiilor. periodice.
protectie a simbolului trusa de prim Verificarea insusiri cunostintelor Sef punct lucru
"LEGATOR DE SARCINA". ajutor in caz de SSM
accidentere.

7. Nesincronizari de operatii la
lucrul in echipa (lucrtatori,
echipamente de munca,
lucrari suprapuse).
Aplicarea tehnologiei date
prin caietul de sarcini si
utilizarea echipamentelor de
munca indicate de
proiectant.
Organizarea locului de munca, Se interzice efectuarea
atfel incit, sa se evite, pe cit lucrarilor suprapuse la
posibil, separarea lucrarilor curatirea/ranguirea si
mecanizate de cele manuale. protectia cu plasa si torcret a
taluzelor.
Instruirea lucratorilor privind 260
tehnologia de executie (ordinea Sef punct lucru
tehnologica a operatiilor).
Permanent.

Respectarea succesiunilor
operatiilor. Lucratori

8. Nesincronizari de operatii la
manipularea, transportul si
incarcarea frontului cu
exploziv.
Utilizarea numai a
echipamentelor de munca
omologate la transportul si
manipularea materiilor
explozive.
Operatiile de transport, Se interzice efectuarea altor Instruirea artificierului si a 100
manipulare si incarcarea activitati pe perioada lucratorilor care ajuta la transportul,
frontului se vor desfasura incarcari frontului. manipularea si incarcarea frontului. Sef punct lucru Permanent.
numai sub supravegherea
artificierului.

162
9. Deplasari/ stationari in
zonele periculoase (cu
pericol de cadere in gol, raza
de actiune a echipamentelor
de munca, pe marginea sau
baza taluzelor, in bena sau
pe capotajul EM-urilor
mobile in miscare, pe caile
de acces neamenajate sau in
zonele semnalizate cu
panouri de interdictie).
10. Omiterea efectuarii
semnalizarii riscurilor si/sau
efectuarea instruirilor
periodice programate
superficial.
11. Metode de lucru
necorespunzătoare la
transportul, manipularea si
alimentarea cu carburanţi a
echipamentelor de munca, la
utilizarea sculelor şi
uneltelor de mână, la
operaţiile de săpături
mecanice şi manuale, la
rănguirea, finisarea si
torcretarea taluzelor.
Se vor reindentifica zonele
periculoase din cadrul
punctului de lucru si se vor
semnaliza, iar locurile cu
pericol de cadere in gol se
vor delimita material
(balustrazi de protectie).
Semnalizarea riscurilor se
va efectua numai cu panouri
de semnalizare care
respecta cerintele minime
pentru semnalizarea de
securitate si sanatate la
locul de munca.
Transportul carburanţilor se
va face numai cu
autovehicule autorizate, iar
alimentarea echipamentelor
de munca cu carburanti se
va face numai in locuri
special amenajate (instalatii
speciale).
Caile de acces si circulatie
auto si pietonale se vor mentine
in permanenta in stare de
curatenie.
Circulatia pe planul inclinat al
lucrari se va face numai pe
scara de acces prevazuta cu
balustrazi de protectie.
Ori de cite ori se shimba
configuratia lucrari sau se trece
de la o cota la alta se vor
indentifica riscurile noi aparute
si se va reface semnalizarea de
securitate in conformitate cu
noile riscuri.
Echipamentele de munca
sculele si dispozitivele se vor
utiliza numai in scopul pentru
care au fost proiectate si
fabricate.
Lucrători vor fi dotaţi cu scule
si dispozitive omologate.
163
Se interzice circulatia
lucratorilor pe caile
neamenajate, bena sau
capotajul echipamentelor de
munca mobile.
Panourile de semnalizare se
vor monta in locuri vizibile
si se vor proteja contra
intemperiilor.
Aplicarea de masuri
coercitive lucratorilor care
nu respecta instructiunile si
tehnologiile de lucru.
Indentificarea cailor de acces si a 180
zonelor periculoase. Sef punct lucru
Semnalizarea riscurilor.
Instruirea lucratorilor.
Permanent.
Respectarea cailor de acces si
circulatie.
Respectarea distantelor de siguranta
fata de margine taluzelor stabilite Lucratori
prin instructiunile propi de SSM.
Instruirea lucratorilor. Sef punct lucru Conform program de 200
instruire.
Verificarea modului de efectuare a
instruiri lucratorilor de catre seful Sef ierarhic La sedintele de
ierarhic superior si/sau conducerea superior. instruire
santierului. Conducere santier.
Respectarea instructiunilor si 200
tehnologilor de lucru.
Verificarea sculelor si dispozitivelor Lucrator
inaintea inceperi lucrului.
Permanent.
Stabilirea metodelor de lucru
nepericuloase.
Sef punct lucru
12. Efectuare lucrarilor la
inaltime de pe scari, schele
improvizate.
Toate scarile si schelele
utilizate vor fi omologate.
In locurile unde nu se pot
utiliza scari/schele omologate,
acestea, se vor confectiona
numai in baza unui proiect din
care sa reiasa calculele de
rezistenta si sarcina maxima
admisa.
Toate mijloacele de protectie
colectiva se vor verifica la
montaj si periodic.
Control medical periodic al
lucratorilor.
Stabilirea mijlocului de protectie 9700
colectiva cetrebuie utilizat.
Lucratori care executa lucrari la
inaltime vor avea inscris in fisa de Sef punct lucru. Permanent.
instruire "Apt lucrul la inaltime".

Pozitii de lucru fortate la Asigurarea mijloacelor de Organizarea activitatii, astfel Acordarea de pauze la Instruirea lucratorilor. Conform tematicilor 700
13. curatirea taluzelor, baterea munca e ergonomice. incit, operatiile care impun intervale mici de timp pentru Verificarea stari psihofiziologice a de instruire.
ancorelor sau la operatiile de pozitii de lucru fortate sa fie refacerea organismului. lucratorilor
torcretare a versantilor. intercalate cu alte operatii mai Respectarea timpilor de pauza. Sef punct lucru. Zilnic.
relaxante sau lucratorii sa se
poata roti des.

14. Decizii dificile in timp scurt Asigurarea mijloacelor de Respectarea modul de actiune Se vor efectua simulari Instruirea lucratorilor in cazul La instruirile 50
la aparitia unui pericol grav interventie in caz de pericol in caz de pericol grav si privind modul de actiune in aparitiei unui pericol grav si iminent. Sef punct lucru periodice.
si iminent sau in cazul grav si iminent iminent si asigurarea unei caz de pericol grav si Simulari trimestriale
produceri unui eveniment. echipe specializate pentru iminent.
interventie.
Asigurarea
lucratorilor cu
15. Prinderea miinilor/bratelor la Utilizarea numai a Verificarea protectorilor la materiale Este interzis interventia in Constientizarea lucratorilor privind 16.07.2008 pentru 30
orgnele de masini in miscare protectorilor si altor echipamentele de munca, igenico sanitare echipamentele de munca in consecintele neutilizari protectorilor. revopsirea
(burghie, angrenaje). mijloace de protectie zilnic, inainte de utilizare. (sapun, timpul functionari acestora. Revopsirea protectorilor in culori de Sef punct lucru protectorilor si
omologati/omologate. prosoape, securitate. instruiri periodice
16. Rostogolirea, caderea libera Protectia taluzelor in zona Verificarea taluzelor si a lavete), spatiu Este interzis accesul in Reverificarea (descarcarea) 16.07.2008 pentru 1050
(sub efectul gravitatiei) a organizari de santier cu versantilor dupa fiecare ploaie. pentru servirea lucrare fara casca de baricadelor de tip greu. Sef punct lucru descarcarea
bolovanilor, materialului plasa ancore si torcret. mesei, vestiare, protectie. Instruirea lucratorilor. baricadelor si
derocat sau arborilor. apa potabila si instruiri periodice
17. Proiectare de corpuri/si sau Respectarea distantelor, Delimitarea materiala (cu trusa de prim Purtarea obligatorie a Respectarea instructiuniilor proprii Lucratori 100
particule la operatiile de prevazute prin instructiuni panouri) a locurilor de sudura ajutor in caz de ochelarilor de protectie de SSM.
perforare, batere cu ciocanul, propii de securitate si sau avertizarea cu panouri sau accidentere. riscuri mecanice, masti sau
Asigurarea cu EIP a lucratorilor
torcretare, derocare manuala, sanatate in munca, intre banda de avertizare a ochelari de sudura. Permanent
si instruirea acestora. Sef punct lucru
sudura. posturile de munca. operatiilor generatoare de
particule.
18. Caderea libera sau aruncarea Schelele si podinile de lucru Coborirea materialelor si Este interzis efectuarea altor Delimitarea/semnalizare si 300
materialelor si sculelor de pe vor fi prevazute cu bordura. sculelor se va face numai cu operatii, la sol, pe o raza de supravegherea lucrului la inaltimei. Sef punct lucru. Permanent.
schele, scari, podine. instalatii de ridicat sau se vor minim 5 m.
cobori manual.
19. Manevre greşite efectuate de Mentinerea in functiune a Nominalizarea lucratorilor care Participarea, la instruirile Verificarea semnalizari acustice si Deserventi de Zilnic. 250
deserventi de utilaje, semnalizari acustice si dirijaza echipamentele de saptaminale, a deserventilor optice. utilaje
conducători auto la punctul optice la mersul inapoi (si a munca. de utilaje si a conducatorilor
de lucru sau pozitionarea claxonului din dotare pentru auto. La instruirule
gresita a lucratorilor cind semnalizarea orcarei Instruira lucratorilor periodice.
dirijaza EM-urile la mersul manevre la toate
inapoi sau cind efectueaza echipamentele de munca.

164
 alte manevre.
20. Manevre greşte executate de
electrician la interventiile în
instalaţiile electrice sau
sucesiune gresita a
operatiilor la interventia in
instalatiile electrice.
21. Pozitionarea gresita a
lucratorilor la transportul si
manipularea manuala a
maselor.
Manevre/pozitionari gresite
22. cu/sau ale tuburilor de
oxigen/acetilena.
23. Manevre gresite efectuate cu
autoturismul proprietate
personala sau propietatea
Sucursalei la deplasarea de
acasa la serviciu si invers sau
la deplasarea in interes de
serviciu.
24. Pornirea si efectuarea de
operatii (lucrari) cu EM-urile de lucratori si ca meserii
sau interventii in instalatiile sau policalificarea acestora,
Deservirea EM-urilor numai de Sef punct lucru. Permanent.
lucratori calificati
Asigurarea electricienilor cu Manevrele in instalatiile Verificarea periodica a In struirea electricienilor privind 100
mijloace de interventie in electrice se vor executa numai mijloacelor de protectie ordinea de efectuare a manevrelor si
instalatiile electrice in baza grupei de autorizare de electroizolante la termenele a modului de interventie in Maistru energetic. La instruirule
omologate. electricieni autorizati. stabilite de producatori. instalatiile sub tensiune. periodice.
Efectuarea controalelor periodice Medic sucursala Anual
medicale.
Utilizarea de mijloace Stabilirea locurilor de Operatile de transport si Se vor respectarea prevederilor 380
ajutatoare de mica depozitare a materialelor si manipulare a materialelor instructiuniilor proprii de SSM.
mecanizare. deseurilor. lungi sau grele se vor
Mentinerea cailor de acces in executa numai sub directa Sef punct lucru. Permanent
stare curata (Verificarea supraveghere a sefului
acestora inaintea inceperi punctului de lucru.
operatiilor de transport).
Transportul, pe distante Manipularea acestora se va face Tuburile de oxigen/acetilena Instruirea sudorilor. Sef punct lucru. La instruirule 200
scurte, a tuburilor de numai cu miinile curate. vor fi semnalizate cu panouri periodice
oxigen/acetilena se va Pozitionarea acestora se va face de avertizare. Respectarea instructiuniilor si a
efectua numai cu carucioare la o distanta de minim fiselor tehnice ale Lucratori. Permanent
speciale prin asigurarea 10 m de orice sursa de foc. oxigenului/acetilenei.
tuburilor impotriva caderi.
Efectuarea inspectiilor Abordarea, la instruirile Prelucrarea cazurilor de Instruirea lucratorilor. 150
tehnice periodice la periodice, si a prelucrari accidente de circulatie.
termenele scadente a regulilor privind circulatia
autoturismelor. pietonala si auto. Sef punct lucru. Permanent
Dimensionarea, ca numar Stabilirea clara prin fisele de Refuzarea, de catre lucratori, Respectarea sarcinilor pe linie 180
post a sarcinilor de munca si de a efectuari unor profesionala si de SSM inscrise in Lucratori. Permanent.
SSM pentru fiecare lucrator in operatii/lucrari date de seful fisa postului.
165
 electrice sub tensiune de
catre lucratori care nu au
pregatire si instruire in acest
sens sau repartizarea
necorespunzatoare a
sarcinilor de munca pe
lucratori in raport cu
pregatirea si instruirea
acestora.
25. Deplasari cu pericol de
cadere de la acelas nivel prin
alunecare, impiedecare,
dezechilibrare datorita
dezordini de la punctul de
lucru, umiditati solului
iluminatului insuficient sau
stari psihofiziologice
necorespunzatoare.
26. Comunicări accidentogene
date prin viu grai sau
semnale acustice la operaţiile
de manipulare, transport,
incarcarea frontului sau la
operatiile de împuşcare, de
către artificier sau de
lucratori care asigura paza
sau omiterea anunţării
retragerii lucrătorilor din
zonă la începerea operaţiei
de încărcare a frontului.
a punctului de lucru, astfel parte.
incit, toate
operatiile/lucrarile sa poata
fi executate la timp de
lucratori calificati si
instruiti.
Stabilirea,
marcarea/semnalizarea
cailor de acces si circulatie,
precum si stabilirea
locurilor de depozitare a
materialelor si deseurilor.
Stabilirea unui cod de
semnalizare acustic, pentru
fiecare operatie ce se
executa cu materii
explozive.
Asigurarea punctului de lucru daca Evaluarea anuala, pe linie
lucratorilor cu lucratorul/lucratori nu au profesionala, a lucratorilor.
materiale calificare si instruire Sarcinile de serviciu vor fi trasate
igenico sanitare corespunzatoare pentru numai in concordanta cu calificarea Sef punct lucru. Anual.
(sapun, operatia/lucrarea care si pregatirea profesionala a
prosoape, i-se incredinteaza. lucratorilor.
lavete), spatiu
pentru servirea
mesei, vestiare,
apa potabila si
trusa de prim
Mentinerea in stare curata a Verificarea zilnica, inaintea Efectuarea, la sfirsitul programului, a 500
ajutor in caz de
cailor de acces si circulatie. inceperi lucrului, a stari ordinei si curateniei la punctul de Lucratori. Zilnic
accidentere.
Dotarea lucratorilor cu psiofiziologice a stari lucru.
incaltaminte antiderapante. lucratorilor.
Asigurarea unui iluminat
corespunzator al cailor de circulatie.
Sef punct lucru. Permanent.
Asigurarea
lucratorilor cu
materiale
igenico sanitare
(sapun, Nominalizarea, prin Instruirea lucratorilor privind La instruirile 2400
prosoape, Dispozitia de impuscare, a cunoasterea codului de semnalizare. Sef punct lucru. periodice
Organizarea activitati, astfel lavete), spatiu lucratorilor care asigura
incit, sa fie eliminata pentru servirea paza pe timpul operatiilor de
posibilitatea de a se omite mesei, vestiare, incarcare si impuscarea
anuntare lucratorilor ca in apa potabila si Respectarea codului de semnalizare.
frontului.
momentul in care incep trusa de prim
lucrarile de incarcarea frontului ajutor in caz de
lucratori de paza sa fie trimisi accidentere.
in posturi, iar lucratori care nu
au atributiuni la lucrarile de Lucratori. Permanent
impuscare si echipamentele de
munca sa se retraga din raza de
actiune a suflului exploziei.
166
27. Suruparea/prabusirea
taluzelor datorita structuri
geomorfologice a acestora.
28. Omiterea verificării frontului
după împuşcare, omiterea
verificării EM_urilor şi
EIP_ului periodice si înainte
de utilizare, omiterea
asigurării utilajelor
împotriva deplasării
necomandate sau pornirii
acestora de catre lucratori
neinstruiti sau neautorizati,
omiterea verificării
mijloacelor de protecţie
colectivă sau a
prezentei/lipsei tensiuni
inaintea interventilor in
instalatiile electrice.
29. Reguli/procedee gresite la
montarea plasei de protectie
si/sau baterii ancorelor, la
manipularea si transportul
tuburilor de oxigen/acetilena,
la manipularea si transportul
materiilor explozive, la
efectuarea sapaturilor
manuale.
Respectarea proiectului si a
caietului de sarcini.
Interventiile in instalatiile
electrice nu se vor efectua
decit dupa verificarea lipsei
tensiuni si blocarea
aparatelor de comutatie pe
pozitia deschis.
Zilnic, inaintea inceperi
lucrului, fiecare lucrator, va
verifica EM_ul sau EIP_ul
din dotare aducind la
cunostinta sefului de punct
de lucru orice deficienta
constatata.
Utilizarea mijloacelor de
mica mecanizare sau
speciale la manipularea si
transportul tuburilor de
oxigen/acetilena si/sau
materii explozive.
.
Verificarea, dupa fiecare
impuscare si ori de cite ori este
cazul, a starii taluzelor.
Stabilirea zilnica a sarcinilor de
serviciu pe fiecare lucrator in
parte sau pe formatii de
lucratori, astfel incit, fiecare sa
stie ce are de facut. Dupa
fiecare operatie de impuscare
seful punctului de lucru si
artificierul vor verifica frontul
de lucru si numai dupa ce
acestia vor constata ca totul
este in regula vor admite
lucratori la front.
Stabilirea procedeelor si/sau
metodelor de lucru
nepericuloase pentru fiecare
operatie in parte.
167
In cazul in care se constata,
schimbari ale structuri
rocilor se va chema
proiectantul si geologul
pentru a se stabili solutiile
tehnice.
La parasirea temporara sau
la terminarea programului de
lucru deserventi de utilaje le
vor asigura contra deplasarii
necomandate cu frina de
ajutor sau prin calarea
rotilor, iar pentru pornirea
acestora de lucratori
neinstruiti si /sau
neautorizati vor lua/scoate
cheile din contant sau le vor
debransa de la reteaua
electrica.
Supravegherea
lucrarilor/operatiilor cu nivel a instructiiunilor proprii de SSM.
de risc ridicat.
Verificarea, zilnica, si dupa fiecare Zilnic, si dupa 980
impuscare a stari taluzelor. fiecare impuscare a
stari taluzelor.
Sef punct lucru.
Stabilirea zilnica a sarcinilor de Sef punct lucru Zilnic 220
serviciu.
Respectarea dispozitiilor primite.
Orice deficienta intervenita va fi
adusa la cunostinta sefului punctului .
de lucru.
Verificarea, zilnica, inainte de
inceperea lucrului a EM –urilor
Lucratori. Permanent
Respectarea tehnologiilor de lucru si 350
Lucratori. Permanent
Asigurarea punctului de lucru cu
mijloace de mica mecanizare.
Sef punct lucru. Permanent
30. Nerespectarea tehnologiilor
de lucru, a disciplinei la
locul de munca, a
dispozitiilor de impuscare
si/sau a instructiiunilor
propri de SSM.
Asigurarea punctului cu
documentatii tehnice si
instructiunii proprii de
SSM.
Afisarea instructiuniilor de
lucru si de SSM la/pe
echipamentele de munca.
Efectuarea de controale in
teren privind respectarea
tehnologiilor de lucru.
Instruirea lucratorilor privind 800
tehnologiile aplicate si verificarea
insusirii cunostintelor.
Sef punct lucru. Conform program de
instruire.

31. Neefectuarea la timp (la
termenele scadente) a
verificarilor PRAM sau a
EM-eurilor ce intra sub
incidenta ISCIR.
32. Electrocutare prin atingere
directă sau indirectă a
instalaţiilor electrice
improvizate, pozate
necorespunzator, nelegate la
pamint şi / sau EM_urilor
acţionate electric.
Reinventarierea tuturor
echipamentelor de munca si
a echipamentelor
individuale de protectie care
trebuie verificate periodic
de institutii abilitate.
Toate echipamentele de
munca vor fi legate la
panint si/sau la nulul de
protectie, iar tablourile
electrice vor fi blocate
/inchise cu lacate.
Intocmirea graficelor de Scoaterea din uz a celor care Respectarea graficelor de verificare. 920
verificare, in conformitate cu nu indeplinesc cerintele de 16.07.2008 pentru
termenele (perioadele) date de SSM. Serviciul reinventariere si
producatori/legislatia in mecanizare. verificari conform
vigoare. graficelor.
Instalatiile electrice se vor La intersectia cu caile de Revizia periodica a instalatiilor 500
executa numai in baza unui acces auto acestea vor fi electrice.
proiect de executie, iar pozarea protejate contra socurilor
cablurilor electrice se va face in mecanice. Maistrul energetic. Conform grafice de
afara cailor de acces pe capre revize.
metalice sau la inaltime.

33. Deviere de la traiectoria
normala a EM-eurilor
(autobasculantelor, utilajelor
terasiere) datorita unor
defectiuni tehnice (sistem de
directie, de frinare).
Asigurarea cu echipamente Respectarea timpului de Respectarea graficelor de Verificarea zilnica a sistemelor 100
de munca de rezerva. pregatire a echipamentelor de revizii si reparatii privind siguranta circulatiei a Deserventi de Zilnic inaintea
munca inaintea inceperi planificate. echipamentelor de munca mobile. utilalaje/conducato inceperi lucrului.
lucrului. ri auto.

34. Rasturnarea EM-urilor la
lucru in suprasarcina sau
datorita nerespectari
distantelor de siguranta fata
de muchia taluzelor. Caderea
libera a sarcinilor din cirligul
macaralei datorita folosiri
mijloacelor de legatura
necorespunzatoare si/sau
lipsei sigurantei de la cirlig.
Asigurarea punctului de
lucru cu echipamente de
munca in concordanta cu
conditiile de utilizare date
de producator, astfel incit,
acestea sa poata lucra la
sarcina nominala.
Curatirea periodica a cailor de
acces auto de materialul
deversat din acestea.
Ancorarea, in baza unei
documentatii tehnice a EM-
urilor care lucreaza pe plan
inclinat.
Respectarea cailor de acces auto si a 1000
distantelor de siguranta fata de
marginea taluzelor prescrise prin Conducatori auto si Permanent
instructiuniile propii de SSM. deserventi de
utilaje
Verificarea zilnica a mijloacelor de Legatori de
legare si a sigurantei de la cirlig. sarcina.
Nacaragiu. Zilnic

168
35. Jeturi de aer sau ulei la
spargerea furtunelor sub
presiune sau la racordurile
acestora efectuate
necorespunzator.
36. Explozii necontrolate la
efectuarea operaţiilor de
lichidarea găurilor state sau
explozii datorate calităţii
necorespunzătoare a
materialelor explosive.
37. Incendii / explozii datorită
materialelor explozive,
carburantilor tuburilor de
oxigen, acetilenă.
38. Intepare, taiere, abrazare la
lucru cu materiale si/sau
scule cu muchi taioase sau
cu suprafete abrazive.
39. Toxiinfecţii alimentare
datorate consumului de apă
neverificată bacteriologic
sau servirii mesei în condiţii
de igienă precară.
40. Pulberi pneumoconigene
rezultate la operaţiile de
perforare sau zgomot
datorită funcţionării
motoarelor termice sau
perforatoarelor.
41. Calamităţi naturale :
trăsnete, vânt, grindină,
alunecări de teren,
cutremure, inundaţii.
Racordurile la furtunele de Interventile asupra furtunelor Se interzice efectuarea Asigurarea punctului de lucru cu 230
aer/ulei se vor executa sub presiune se va face numai Asigurarea racordurilor prin legare cu coliere si furtune de rezerva. Sef punct lucru Permanent
numai cu coliere dupa descarcarea presiunei din lucratorilor cu sirma.
standardizate. circuit. materiale Verificarea zilnica a stari EM-urilor. Deserventi. Zilnic.
igenico sanitare
(sapun,
prosoape,
Este interzis folosirea Artificieri si lucratori care ajuta lavete), spatiu Informarea sefului punctului Respecta prevederile instructiunilor 180
materiilor explozive cu la transportul si incarcarea pentru servirea de lucru si menţinerea pazei propi de SSM la lichidarea gaurilor
termenul de garantie depasit frontului vor purta obligatoriu mesei, vestiare, pina la lichidarea gaurilor. state. Artificier Cind se executa
sau inghetate. echipament de protectie apa potabila si lucrari de impuscare.
antistatic (inclusiv lenjerie trusa de prim
intima). ajutor in caz de
accidentere.
Transportul, manipularea Asigurarea cerintelor minime Se interzice utilizarea focului Respectarea instructiuniilor de lucru, La utilizarea 200
substantelor periculoase se de SSM la transportul si deschis si fumatului la de SSM/PSI, precum si a substantelor si/sau
va face numai in manipularea substanţelor manipularea substantelor prescriptiilor fiselor tehnice ale Lucratori. materialelor
vase/recipientii, genti, periculoase. explozive. substantelor periculoase si explozive si/sau
tuburi omologate si imflamabile. imflamabile.
verificate periodic.
Achizitionarea de EIP, scule Asigurarea conditiilor de Utilizarea sculelor si Utilizarea manusilor de protectie 60
si dispozitive numai de la depozitare a echipamentelor si uneltelor manuale cu cozi riscuri mecanice. Lucratori. Permanent
firme certificate. utilizarea numai celor care sunt drepte, fara noduri si
Protectia muchiilor conforme. finisate.
taietoare.
Achizitionarea de dozatoare Asigurarea unui spatiu adecvat Dotarea lucratorilor cu Aprovizionarea ritmica a apei pentru 1120
de apa potabila sau dotat cu scaune, mese si apa materiale igenico sanitare. dozatoarelor de apa potabila.
indentificarea de surse pentru servirea mesei in Asigurarea cu spalatoare. Sef punct lucru. Permanent
(izvoare) de apa potabila. conditii de igena.
Executarea perforajului Utilizarea echipamentului Rotirea lucratorilor la Dotarea cu EIP. Cind se executa 170
umed. pentru protectia auzului si a operatiile de Semnalizarea riscurilor. operatii de perforare.
cailor respiratorii. perforare/derocare. Sef punct lucru.
Masuratori de noxe. Anual.
Efectuarea vizitelor medicale
periodice anuale.
Asigurarea unui stoc de Intocmirea Planului de Efectuarea de simulari Instruirea lucratorilor privind modul 350
materiale si scule, la interventie in caz de situatii de periodice. de alarmare, interventie si prim Sef punct lucru. Instruiri lunare si
punctul de lucru, pentru urgenta. ajutor in caz de SU. simulari trimestrialre
situati de urgenta.
169
 CAPITOLUL 5

CONCLUZII ŞI OBSERVAŢII

Lucrarea de dizertaţie a vizat evaluarea riscurilor şi elaborarea planului de prevenire şi

protecţie pentru S.C. Hidroconstructia Bucureşti S.A. – Sucursala Jiu, în conformitate cu
prevederile art. 7, alin. 4, lit. b, art. 12, alin. 1, lit. a şi art. 13 din Legea nr. 319/2006 şi a art. 15,
alin. 1, pct. 1 din H.G. nr. 1425/2006.
Pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării
riscurilor au fost concepute şi sunt utilizate în prezent un număr relativ mare de metode.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea riscurilor,
în cadrul acestei lucrări s-a optat pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti.
Această metodă a fost avizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în anul 1993, reavizată în
1996, editată în 1998 şi reeditată în 2002.
Lucrarea de dizertaţie a fost elaborată pe baza datelor furnizate de S.C. Hidroconstructia
S.A. Bucureşti – Sucursala Jiu prin fişele de post, listele cu echipamentele tehnice, cărţile tehnice
ale acestora, normativul de acordare a echipamentelor individuale de protecţie, informaţiile despre
procesele tehnologice şi desfăşurarea procesului de muncă pentru fiecare loc de muncă, primite de
la conducerea şi personalul tehnic al societăţii, precum şi observaţiile proprii făcute cu ocazia
vizitelor de documentare şi urmărire a activităţii pentru fiecare loc de muncă.
Realizarea lucrării a constat în parcurgerea următoarele etape:
 analiza activităţilor desfăşurate în cadrul societăţii;
 stabilirea locurilor de muncă pentru care s-a realizat evaluarea riscurilor pentru
securitatea şi sănătatea în muncă;
 identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
 stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman, pentru fiecare factor de risc în parte;
 încadrarea în clase de gravitate;
 încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţă);

169
  determinarea nivelului de risc parţial pentru fiecare factor de risc identificat;
 calculul nivelului de risc global pentru fiecare loc de muncă;
 interpretarea rezultatelor evaluării riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă
pentru fiecare loc de muncă, prin prisma legislaţiei actuale;
 întocmirea fişelor de măsuri pentru fiecare loc de muncă, pentru factorii de risc
care depăşesc nivelul acceptabil.
Rezultatele evaluării riscurilor sunt prezentate în „Fişa de evaluare a locului de muncă” şi
„Fişa de măsuri propuse” aferente fiecărui loc de muncă analizat.
Lista locurilor de muncă evaluate (este redată în tabelul 5.1).
Nr. Loc de muncă/post de lucru Nivel global de risc
crt.
1. Groapa de cenuşe Paroşeni, cu următoarele posturi de lucru: 2,83
- deservent utilaj; 2,79
- lăcătuş mecanic; 2,89
- conducător auto; 2,85
- muncitor necalificat; 2,90
- macaragiu; 2,80
- sudor; 2,88
- laborant 2,81
2. Castel de echilibru, cu următoarele posturi de lucru: 3,05
- deservent utilaje terasiere; 2,82
- betonist; 2,94
- artificier; 3,56
- sondor injector; 3,01
- sudor; 2,90
- compresorist; 2,88
- macaragiu; 2,86
- miner; 3,18
- muncitor necalificat; 3,17
- lăcătuş mecanic; 2,94
- mecanic; 2,87
- dulgher; 3.04
- personal tehnico-operativ; 2,96
- electrician 3,02
3 Conducta forţată, cu următoarele posturi de lucru: 3,04
170
 - deservent utilaje terasiere;
- betonist; 2,86
- artificier; 2,92
- sondor injector; 3,13
- sudor; 3,19
- compresorist; 2,87
- macaragiu; 2,83
- miner suprafaţă; 2,74
- muncitor necalificat; 3,15
- lăcătuş mecanic; 3,20
- mecanic; 2,86
- dulgher; 2,84
- zidar; 3,05
- conducător auto; 2,95
- conducător tehnico-operativ; 2,78
- electrician 2,89
3,16

Se constată că toate locurile de muncă au nivelul de risc global sub limita admisă (3,5), ele
încadrându-se în categoria celor cu nivel risc mic spre mediu.
Această situaţie, bună din punctul de vedere al respectării legislaţiei în domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă, se datorează atât preocupărilor lucrătorului desemnat (sau serviciului
intern/extern de prevenire şi protecţie), cât şi eforturilor depuse de conducerea societăţii, care
integrează aspectele de eficienţă economică cu cele de securitate şi sănătate în muncă.

171
 BIBLIOGRAFIE

1. Băbuţ, G., Moraru, R., Protecţia muncii, Editura Universitas, Petroşani, 1999.

2. Darabont, Al., Pece, Şt., Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1996.

3. Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în

muncă (vol. I şi II), Editura AGIR, Bucureşti, 2001.

4. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calităţii de
securitate a echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001.

5. Moraru, R., Băbuţ, G., Analiză de risc, Editura Universitas, Petroşani, 2000.

6. Moraru, R., Băbuţ, G., Matei, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale,
Editura Focus, Petroşani, 2002.

7. Pece, Şt., Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, I.N.I.D., Bucureşti,

1993.

8. Pece, Şt., Metodă de evaluare a securităţii muncii la nivelul microsistemelor (loc de

muncă), Risc şi securitate în muncă, I.C.S.P.M. Bucureşti, nr. 3-4/1994.

9. Pece, Şt., Dăscălescu, A., Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională la locurile de muncă, M.M.P.S.-I.C.S.P.M. Bucureşti, 1998.

10. Pece, Şt., Dăscălescu, A. ş.a., Securitate şi sănătate în muncă - Dicţionar explicativ,
Editura GENICOD, Bucureşti, 2001.

11. Pece, Şt., Evaluarea riscurilor în sistemul om-maşină, Editura Atlas Press, Bucureşti,
2003.

12. * * *, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 646/26.07.2006.

13. * * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 882/30.10.2006.

14. * * *, SR EN 1050: 2000 - Securitatea maşinilor. Principii pentru aprecierea riscului,

Asociaţia de Standardizare din România (ASRO), Bucureşti, 2000.

172