Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA

MATERIALELOR
DEPARTAMENTUL "SECURITATEA ŞI
SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

TEMĂ DE CASĂ

INDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof. univ. Dr. Ing. Costica Bejinariu

Șef lucr. dr. ing. Mihai – Adrian Bernevig

Student,
Ing. Dilirici Mihai Iulian

IAŞI - 2021
 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA
MATERIALELOR
DEPARTAMENTUL "SECURITATEA ŞI
SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ

Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la

locul de muncă
Operator ecologic - metoda INCDPM

IAŞI - 2021
 CUPRINS

TEMA LUCRĂRII.....................................................................................................................2

Evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională

Introducere ............................................................................................................................4

Metode de evaluare a riscurilor de accidente și îmbolnăviri profesionale. ................................6

Capitolul 1 – Metoda I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire

profesională …………………………………………………………………….…....12

1.1 Descrierea metodei....................................................................................................12

1.1.1 Scop și finalitate ...................................................................................................12

1.1.2 Principiul metodei...................................................................................................12

1.1.3 Utilizatori potențiali ...............................................................................................12

1.1.4 Etapele metodei .....................................................................................................13

1.1.5.Instrumente de lucru utilizate...................................................................................13

1.2 Aplicarea metodei .............................................................................................................15

1.2.1 Procedura de lucru..................................................................................................15

ANEXE ................................................................................................................................19

Capitolul 2 – PARTEA PRACTICĂ

2.1 Prezentarea lucrării ...........................................................................................................32

2.2 Locul de muncă OPERATOR ECOLOGIC.................................................................... ..35

Capitolul 3 – COVID - 19

3.1 Instructiuni de prevenire impotrica infectarii / raspandirii virusului coronavirus –

covid 19 ...............................................................................................................................

Bibliografie
 INTRODUCERE

Securitatea muncii este considerată în terminologia de specialitate, acea stare a

sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare și de îmbolnăvire
profesională. Datorită caracteristicilor sistemului de muncă, nu există sisteme complet sigure
pentru om din punct de vedere al pericolului de accidentare și îmbolnăvire profesională.
Chiar dacă toate elementele unui sistem, ca și relațiile dintre ele, sunt concepute și executate
(formate în cazul factorului uman) astfel încât să nu existe nici o posibilitate de producere a
vreunui accident/îmbolnăvire, simpla funcționare pe parcursul desfășurării procesului de
muncă determină uzura, oboseala lor. Ca urmare apar disfuncții, deficiențe, dereglări care pot
conduce în final la accidente/îmbolnăviri (în conformitate cu legea entropiei, tendința
sistemelor cibernetice – cum este în mare măsură și sistemul de muncă – este de
autodistrugere).

Oricât de bine ar fi selectat executantul, comportamentul său rămâne aleatoriu, fiind

dependent de variabilele stării sale de moment. Rezultatul este că niciodată nu se poate
afirma că nu va face nici o greșeală generatoare de accidente sau îmbolnăviri.

În consecință, fiecare sistem real se caracterizează printr-o abatere mai mare sau mai
mică de la starea ideala de securitate (inclusiv de sănătate) a omului, abatere care variaza în
timp, în funcție de starea, de evoluția elementelor componente ale sistemului.

Pentru a se realiza în cea mai mare măsură securitatea muncii se impune îndeplinirea
a trei obiective:

- Cunoașterea permanentă a mărimii abaterii;

- stabilirea unei dimensiuni maxime acceptabile a abaterii de la starea ideală
- corectarea dimensiunii abaterii, respectiv aducerea ei la limita maximum
acceptabilă, prin măsuri de prevenire și protecție.
Punctul de plecare în optimizarea activității de prevenire a accidentelor de muncă și a
îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul
respectiv.

Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o

asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcție de dimensiunea lor și alocarea
eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul

analizat și cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinației dintre doi parametri: gravitatea
și frecvența consecinței maxime posibile asupra organismului uman.

Se obțin astfel niveluri de risc parțiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri
de risc global pentru întregul sistem analizat (loc de muncă).
 Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus în standardele europene (CEI
812/85 – „Securitatea mașinilor. Analiza modurilor de defectare și a efectelor lor”, respectiv
EN 292-1/1991 – „Securitatea mașinilor. Concepte de bază, principii generale de proiectare”,
EN 1050/96 – „Safety of Machinery. Priciples for Risk Assesment”) și stă la baza diferitelor
metode cu aplicabilitate practică. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România după
standardul european amintit, în capitolul 6, precizează că „factorii ce trebuie luați în
considerare la evaluarea riscului sunt:

a) probabilitatea producerii unei leziuni sau afectării sănătății;

b) gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătății.”

Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în țara noastră decurge din

legislația actuală în domeniu, care a fost armonizată cu legislația Uniunii Europene privind
sănătatea și securitatea în muncă. Articolul 12 alin.1 din Legea 319/2006 privind securitatea
și sănătatea în muncă , preluând paragraful 2, punctul b, articolul 6, din Directiva Cadru
391/89/CEE, prevede:

„... angajatorul are următoarele obligații:

să realizeze și să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea și sănătatea

în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri” .

De asemenea articolul 15, alin.1 din Normele Metodologice de aplicare a Legii

319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă stabilește că prima activitate a
personalului din cadrul serviciilor de prevenire și protecție identificarea pericolelor și
evaluarea riscurilor:

„a) identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului

de muncă, respectiv executant, sarcina de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă
și mediu de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru.
 METODE DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTE ȘI ÎMBOLNĂVIRI
PROFESIONALE

În funcție de momentul în care se face evaluare în raport cu evenimentele care definesc

prezența, respectiv absența securității – accidentele și îmbolnăvirile profesionale, există
numai două principii de evaluare a securității:

postaccident / boală profesională („a posteriori”) – bazate pe analize statistice a

evenimentelor produse;
 preaccident / boală profesională („a priori”) – bazate pe diverse teorii privind geneza
accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale;
Metode de inspecţie ( control şi verificare )


instrumentul minim necesar este un chestionar care să înregistreze punctele cheie ce
trebuie observate şi un sistem de referinţă ( prevederile legale )
 se desfăşoară :
1. la nivel de organizaţie
2. la nivelul secţiei / atelierului
3. la nivelul locului de muncă
4. la nivelul unei maşini sau instalaţii
5. la nivelul unui risc
Metode bazate pe modelul Heinrich

studiu sistematic al locurilor de muncă bazat pe raţionalizarea operaţiilor şi mişcărilor

executanţilor proceselor de muncă – „ faza centrată pe om ”
 în anii 20 - cercetătorul german Heinrich- „Lista acţiunilor periculoase”
 în anii 56 - cercetătorul francez Lefevre completează cu „fişa observaţiilor
instantanee a acțiunilor periculoase”
 în anii 86 - cercetătorul englez Ramsey completează cu „taxomania componentelor
periculoase”
Metode bazate pe teoria fiabilităţii

la baza metodelor stau raţionamente inductive şi deductive, care permit depistarea pas
cu pas a disfuncţiilor din sistem;
 sunt :
1. analiza modurilor de defectare şi a efectelor lor (AMDE );
2. metoda arborelui de defectare ( ADD );
3. analiza preliminară a riscului (APR ).
Metode bazate pe ergonomia sistemului ;

 metoda Hazop ( Hazard – Operability )

 metoda DSF ( Diagnosis Safety Form )
 metoda DCT ( Diagnostique des conditions du travail )
 metoda SDQ ( Safety Diagnosis Questionaire )
 metoda MORT ( Management oversight and risc tree, Johanson, 1975 )
 metoda IERCM ( Institutul de Expertiză şi recuperare a Capacităţii de Muncă )
  metoda Renault – Franţa
 metoda Lest – Franţa
Metodele de inspecţie la nivelul organizaţiei au ca instrumentar minim necesar un
chestionar care să înregistreze punctele cheie ce trebuie observate şi un sistem de referinţă.
Pentru acesta se iau în considerare următoarele aspecte:
 examinarea riscurilor comune diferitelor secţii şi ateliere;
 identificarea secţiilor sau atelierelor care necesită analize mai profunde;
 stabilirea priorităţilor în privinţa măsurilor generale de prevenire;
Metodele de inspecţie la nivelul secţiei/atelierului permit identificarea riscurilor
comune pe ansamblul locurilor de muncă ce compun secţia/atelierul pe bază de chestionar
sau grilă de analiză.
Metodele de inspecţie la nivelul locului de muncă se bazează pe controale care în
acest caz includ analize detaliate pe baza ghidurilor de observaţii.
Metodele de inspecţie la nivelul unui echipament tehnic sau instalaţii se realizează pe
bază de grile, chestionare, instrucţiuni de lucru.
Metodele de inspecţie la nivelul unui risc se limitează la activitatea caracterizată
printr-un risc dominant, cum ar fi electrocutarea sau căderea de la înălţime.
Metode bazate pe modelul Heinrich au la bază analiza riscurilor şi evaluarea
securităţii muncii. Accidentul este privit ca un rezultat al unui lanţ de riscuri în condiţii
periculoase. Accentul se pune pe acţiunile periculoase, întrucât după părerea autorului
cauzele de natură tehnică pot fi depistate mai uşor şi înlăturate de o manieră definitivă.
Metode bazate pe teoria fiabilităţii.
Analiza modurilor de defectare şi a efectelor lor.
Metoda permite stabilirea relaţiilor existente între defectarea componentelor unui
echipament tehnic şi degradarea funcţionalităţii sale.
Aplicarea metodei presupune parcurgerea următoarelor etape:
 definirea sistemului analizat;
 identificarea modurilor de defectare;
 analiza posibilităţilor de compensare a efectelor defectărilor;
 evaluarea riscului asociat fiecărui mod de defectare;
 propunerea remedierilor şi a măsurilor de prevenire.
Metoda arborelui de defectare.
Pentru a defini scopul analizei, se precizează care este sistemul analizat, obiectivul şi
volumul analizelor ca şi ipotezele de bază.
Analiza preliminară a pericolelor.
Scopul analizei îl constituie identificarea pericolelor existente într-un sistem şi
definirea regulilor de concepţie care permit eliminarea sau controlarea situaţiilor periculoase,
respectiv a accidentelor potenţiale.
Metoda „ce se întâmplă dacă”
Aceasta este o metodă inductivă, pentru aplicaţii simple sunt trecute în revistă:
concepţia, funcţionarea şi utilizarea maşinii.
Metode bazate pe ergonomia sistemelor.
Metoda Hazop se aplică în special sistemelor de muncă cu grad mare automatizare în
care activitatea se desfăşoară în procese continue. Metoda constă în descrierea amănunţită
a funcţionării normale a unui proces, descompunerea lui într-o succesiune de operaţii
 prestabilite şi proiectarea, asupra acestor operaţii, a abaterilor posibile cu ajutorul unor
cuvinte cheie.
Metoda DSF – se prezintă sub forma unei liste închise care include nouă categorii de
probleme care urmează a fi analizate: organizarea, ambianţa fizică, unelte şi scule,
echipament tehnic, formarea personalului, sarcina de muncă, accidente produse, boli
profesionale, echipamente de protecţie.
Metoda DCT – presupune parcurgerea a cinci etape:
 conturarea unei viziuni globale asupra diferitelor sectoare, secţii şi ateliere
care formează intreprinderea, din punct de vedere al condiţiilor de muncă;
 depistarea sectoarelor cu probleme deosebite, ce necesită o analiză
aprofundată;
 aprofundarea analizei la nivelul sectorului;
 stabilirea termenilor diagnosticului condiţiilor de muncă la nivel de sector;
 elaborarea unui program de acţiune;
Metoda SDQ – Se bazează pe un model al fenomenului de accidentare în care riscul
apare atunci când condiţiile tehnice şi organizatorice se dovedesc a fi incomparabile cu
exigenţele necesare efectuării unei activităţi în condiţii de securitate. Metoda studiază
dependenţele dintre diverşi factori potenţiali de accidentare şi furnizează date importante
privind evaluarea securităţii muncii în sisteme închise (loc de muncă, operaţie, proces, etc).
Metoda Mort – are la bază un sistem teoretic original şi coerent. Accidentul este
definit ca un trasfer nedorit de energie care generează o leziune, un prejudiciu asupra unor
persoane sau perturbă funcţionarea normală a unui proces. Accidentul propriu zis este
precedat de o succesiune de erori în prevenire sau în funcţionare, care produc deficienţe de
adaptare a factorilor umani sau ambientali.
Metoda MORT constituie o punte de legătură între metodele pre şi post accident.
Metoda IERCM- este o metodă de evaluare a solicitărilor impuse de condiţiile
specifice fiecărui loc de muncă în scopul stabilirii contraindicaţiilor privind încadrarea
profesională a persoanelor cu deficienţe morfofuncţionale.
Metoda presupune analiza unui număr de 23 factori de influenţă, din care 9 exprimă
solicitările somatice şi de mediu iar 14 se referă la solicitările proceselor şi funcţiilor psihice.
Metoda LEST- are ca obiectiv evaluarea socio-ergonomică a condiţiilor existente la
locurile de muncă, incluzând şi importante aspecte referitoare la securitatea muncii.
Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională,
este general valabilă pentru toate tipurile de activităţi din economie, indiferent de modul de
organizare a acestora, şi a fost experimentată în majoritatea ramurilor industriale.

Relaţia risc - securitate; risc acceptabil

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este

considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de
accidentare şi îmbolnăvire profesională.

În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol,

iar riscul - posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial (Dicţionarul explicativ
al limbii române, editat sub egida Academiei României).
 Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini
securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este
zero.

Prin urmare, securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud
reciproc.

În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea

stări cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial
de accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc "rezidual", fie şi numai datorită
imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc
rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin
"îmbătrânire".

În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin "niveluri de securitate", respectiv

"niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate/risc. Definind securitatea ca
1
y
o funcţie de risc y = f(x), unde x , se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu
cât nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din relaţia dintre
cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit,
securitatea tinde către zero (fig. 1):

1 1
y  ; y 0
0  .

y = f(x)

SECURITATE +

0 RISC +

Fig. 1 Relaţia risc - securitate

 În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel
al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca
şi o limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât
să nu mai fie permisă funcţionarea sistemului.

Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin

probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire
profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.

Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de

gravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F1,
dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F2
sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală (fig. 2).

În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă putem atribui unor
cupluri gravitate - probabilitate diferite acelaşi nivel de risc.

Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe
axele de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele
două variabile: gravitate - probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi
probabilitate, standardul CEN - 812/85 defineşte o astfel de curbă drept "curbă de
acceptabilitate a riscului" (fig. 3).

Y
4

3
F1

2
F2

1
F3

1 2 3 4 5 6 x

Fig. 2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor caracterizate prin cupluri diferite

de gravitate – probabilitate
 Gravitatea Y INACCEPTABIL

Riscul evenimentului A

Riscul evenimentului B

Curba C

C=XY

ACCEPTABIL

10-9 10-6 10-3 Probabilitatea X

Fig. 3 Curba de acceptabilitate a riscului

Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel,
riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat
sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu
consecinţe mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate
se situează deasupra curbei, este inacceptabil. De exemplu, în cazul unei centrale atomice se
iau astfel de măsuri încât riscul unui eveniment nuclear - fie el riscul evenimentului A - este
caracterizat printr-o gravitate extremă a consecinţelor, dar de o probabilitate de producere
extrem de mică. Din cauza frecvenţei foarte reduse de apariţie, activitatea este considerată
sigură şi riscul acceptat de societate. În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca
exemplu accidentul rutier din activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment
provoacă consecinţe mai puţin grave decât un accident nuclear, probabilitatea de producere
este atât de mare (frecvenţă foarte ridicată), încât locul de muncă al şoferului este considerat
nesigur (risc inacceptabil).

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile.

O asemenea abordare a riscului ridică două probleme:

- cum se stabilesc coordonatele riscului (gravitate – probabilitate);

- ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate

de cele de inacceptabilitate.
 Capitolul 1
METODA I.N.C.D.P.M. DE EVALUARE A RISCURILOR DE

ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

1.1 DESCRIEREA METODEI

Metoda a fost avizată în anul 1993 și este general valabilă pentru toate tipurile de
activități din economie, indiferent de modul de organizare a acestora, și a fost experimentată
în majoritatea ramurilor industriale.

1.1.1 SCOP ȘI FINALITATE

Are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc pentru un loc de muncă, sector,
secție sau întreprindere, pe baza analizei sistemice și a evaluării riscurilor de accidentare și
îmbolnăvire profesională.

Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator – Fișa de evaluare a

locului de muncă – care cuprinde nivelul de risc global pe locul de muncă.

Fișa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentală pentru locul de
muncă, sectorul, secția sau intreprinderea analizată.

1.1.2 PRINCIPIUL METODEI

Identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de munca) pe baza unor
liste de control prestabilite și cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinației dintre
gravitatea și frecvența consecinței maxim previzibil.

Se admite ca nivelul de securitate pentru un loc de munca este invers proporțional cu

nivelul de risc.

1.1.3 UTILIZATORI POTENȚIALI

Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepție și proiectare a locurilor de muncă, cât și
în faza de exploatare. Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane
specializate atât în securitatea muncii, cât și în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).

În prima situație, metoda constituie un instrument util și necesar pentru proiectanți în

vederea integrării principiilor și măsurilor de securitate a muncii în concepția și proiectarea
sistemelor de muncă.
 În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la serviciile de prevenire şi
protecţie a muncii din intreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuții: analiza pe o
bază științifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă și fundamentarea
riguroasă a programelor de prevenire.

1.1.4 ETAPELE METODEI

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:

 definirea sistemului de analizat (loc de muncă);

 identificarea factorilor de risc din sistem;
 evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională;
 ierarhizarea riscurilor și stabilirea priorităților de prevenire;
 propunerea măsurilor de prevenire.

1.1.5 INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

Etapele necesare pentru evaluarea securității muncii într-un sistem, descrise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:

 Lista de identificare a factorilor de risc;

 Lista de consecințe posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului
uman;
 Scala de cotare a gravității si probabilității consecințelor;
 Grila de evaluare a riscurilor;
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
 Fișa locului de muncă – document centralizator;
 Fișa de măsuri propuse.
Conținutul și structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.

Lista de identificare a factorilor de risc (ANEXA 1) este un formular care cuprinde

principalele categorii de factori de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională, grupate
dupa criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcina de
muncă, mijloace de producție și mediul de muncă).

Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman
(ANEXA 2), instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravității consecințelor.
Cuprinde categoriile de leziuni și vătămări ale integrității și sănătății organismului uman,
localizarea posibilă a consecințelor în raport cu structura anatomofuncțională a organismului
și gravitatea minimă – maximă generică a consecinței.

Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor acțiunii factorilor de risc

asupra organismului uman (ANEXA 3) este o grilă de clasificare a consecințelor în clase de
gravitate și clase de probabilitate a producerii lor. Partea din grila referitoare la gravitatea
consecințelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic, funcțional și de evaluare
a capacității de muncă elaborate de MSF si MMSSF. În ceea ce privește clasele de
probabilitate, s-au luat în considerare următoarele:

- clasa 1: frecvența evenimentului peste 10 ani;

- clasa 2: frecvența de producere – o data la 5 – 10 ani;
- clasa 3: o data la 2 – 5 ani;
- clasa 4: o data la 1 – 2 ani;
- clasa 5: o data la 1 an – 1 lună;
- clasa 6: o dată la mai puțin de o lună.

Grila de evaluare a riscurilor (ANEXA 4), liniile din tabel sunt liniile claselor de
gravitate iar coloanele clasele de probabilitate. Fiecare căsuță corespunde câte unui punct din
grafic, de coordonatele g.p. culorile diferite marchează secțiunile obținute în grafic prin
trasarea curbelor de nivel. Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor
existente în sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvența de apariție.

Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (ANEXA 5),

construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea
nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.

Fișa de evaluare a locului de muncă (ANEXA 6) este documentul centralizator al

tuturor operațiilor de identificare și evaluare a riscurilor de accidentare și/sau îmbolnăvire
profesională. Acest formular cuprinde:

 date de identificare a locului de muncă: unitatea, secția (atelierul), locul de

muncă;
 date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcție;
 componentele generice ale sistemului de muncă;
 nominalizarea factorilor de risc identificați;
 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificați
(descriere, parametri și caracteristici funcționale);
 consecința maximă previzibilă a acțiunii factorilor de risc;
 clasa de gravitate și probabilitate previzionată;
 nivelul de risc.
Fișa de măsuri propuse (ANEXA 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor
de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul
securității muncii.
1.2 APLICAREA METODEI

1.2.1 PROCEDURA DE LUCRU

Constituirea echipei de analiză și evaluare

Va cuprinde specialiști în domeniul securității muncii și tehnologi, buni cunoscători ai

proceselor de munca analizate.

Înainte de începerea activității, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metode

de evaluare, instrumentele utilizate și procedurile de lucru. Deasemenea, este necesară o
minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă și proceselor tehnologice care
urmează să fie analizate și evaluate.

Descrierea sistemului analizat

În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:

 identificarea și descrierea componentelor sistemului și modul sau de funcționare:

scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operațiilor de muncă,
mașinile și utilajele folosite – parametri și caracteristici funcționale, unelte, etc.;
 precizarea în mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului în sistem
(pe baza fișei postului, a ordinelor și deciziilor scrise, a dispozițiilor verbale date
în mod curent, etc.);
 descrierea condițiilor de mediu existente;
 precizarea cerințelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza
normelor și standardelor de securitate a muncii, precum și a altor acte normative
incidente.
Informațiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele intreprinderii
(fișe tehnologice, cărțile tehnice ale mașinilor și utilajelor, fișa postului pentru executant,
caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde și instrucțiuni de
securitate a muncii). O sursă complementară de informații pentru definirea sistemului o
constituie discuțiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.

Identificarea factorilor de risc din sistem

În această etapă, esențială pentru calitatea analizei, se stabilește pentru fiecare

componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei
prestabilite (ANEXA 1) ce disfuncții poate prezenta, în toate situațiile previzibile și probabile
de funcționare.

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea

funcționării sistemului și deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o
analiză verbală cu tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ periculoase, în care
disfuncțiile accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin
aplicarea metodei arborelui de evenimente. Indiferent de soluția adoptată, metodele de lucru
sunt observarea directă și deducția logică.

În cazul factorilor de risc obiectivi (generați de mijloacele de producție sau mediul de

muncă), identificarea lor este relativ ușoară, cunoscându-se parametrii și caracteristicile
funcționale ale mașinilor, utilajelor, instalațiilor, proprietățile fizico-chimice ale materiilor și
materialelor utilizate, sau buletinele de analiză a condițiilor de mediu.

Referitor la executant, operația este mult mai dificilă și implică un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile și probabile ale acestuia
în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor și acțiunilor sale greșite, și
impactul lor asupra propriei sale securități și asupra celorlalte elemente ale sistemului.

Identificarea factorilor de risc dependenți de sarcina de muncă se realizează, pe de o

parte, prin analiza conformității dintre conținutul său și capacitatea de munca a executantului
căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operații, reguli de
muncă, procedee de lucru greșite.

Factorii de risc identificați se înscriu în FIȘA DE EVALUARE A LOCULUI DE

MUNCĂ (ANEXA 6), unde se mai specifică, în aceeași etapă, și forma lor concretă de
manifestare: descrierea acestora și dimensiunea parametrilor prin care se apreciază
respectivul factor (de exemplu: rezistența la apăsare, forfecare, greutate și dimensiuni, etc.).

Evaluarea riscurilor

Pentru determinarea consecințelor posibile ale acțiunii factorilor de risc se utilizează

lista din ANEXA 2. Gravitatea consecinței astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din
ANEXA 3. Informații importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravității consecințelor
posibile se obțin din statisticile accidentelor de muncă și bolilor profesionale produse la locul
de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.

Pentru determinarea frecvenței consecințelor posibile se folosește scala din

ANEXA 3. Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe baza
statistică sau de calcul, intervalele la care se produc evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar,
anual, etc.). Intervalele se transformă ulterior în probabilități exprimate prin număr de
evenimente posibile pe an.

Rezultatul obținut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a

riscurilor (ANEXA 4) și se înscrie în Fișa locului de munca (ANEXA 6). Cu ajutorul scalei
de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare
factor de risc în parte. Se obține astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de
muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorități a măsurilor de prevenire și protecție,
funcție de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
 Nivelul de risc global (Nr ) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificați. Pentru ca rezultatul obținut să
reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul
factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.

În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea și rangul cel mai mare. Se
elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice
medie statistică, să mascheze prezența factorului cu nivel maxim de risc.

Formula de calcul a nivelului de risc global este următoarea:

∑ri x Ri

i=1

Nr = ------------------- , în care :

∑ri

i=1

Nr = nivelul de risc global pe loc de muncă;

ri = rangul factorului de risc „i”;

Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;

n = numărul factorilor de risc identificați la locul de muncă.

Nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a

nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporționalității nivelurilor de
risc și securitate.

Atât nivelul de risc global, cât și nivelul de securitate se înscriu în Fișa locului de
muncă (ANEXA 6).

În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secție, intreprindere), se calculează

media ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă
analizat din componența macrosistemului (locurile de muncă analoge se consideră ca un
singur loc de muncă), pentru a se obține nivelul global de securitate a muncii pentru
atelierul/secția/sectorul sau intreprinderea investigată – Ng.
 n
∑ rp x Nsp
p=1
Ng = ------------------ , în care :
n
∑ rp
p=1
rp = rangul locului de munca „p” (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului);

n = numărul de locuri de muncă analizate;

Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „p”.

Stabilirea măsurilor de prevenire

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătățirii nivelului de securitate a sistemului

de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform
Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:

7 – 1 daca se operează cu niveluri de risc;

1 – 7 daca se operează cu nivelurile de securitate.

De asemenea, se ține seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,

respectiv:

 măsuri de prevenire intrinsecă;

 măsuri de protecție colectivă;
 măsuri de protecție individuală.
Măsurile propuse se înscriu în formularul FIȘA DE MĂSURI DE PREVENIRE
PROPUSE (ANEXA 7).

Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un

instrument neformalizat, care trebuie să conțină, clar și succint, următoarele:

 modul de desfășurare a analizei;

 persoanele implicate;
 rezultatele evaluării, respectiv fișele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
 fișele de măsuri de prevenire.
 ANEXA 1

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

A. EXECUTANT

1. ACTIUNI GREȘITE

1.1. Executare defectuoasă de operații

 comenzi
 manevre
 poziționări
 fixări
 asamblări
 reglaje
 utilizare greșită a mijloacelor de protecție, etc.
1.2. Nesincronizări de operații

 întârzieri
 devansări
1.3. Efectuarea de operații neprevăzute prin sarcina de muncă

 pornirea echipamentelor tehnice

 întreruperea funcționării echipamentelor tehnice
 alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent, fluide energetice,
etc.)
 deplasări, staționări în zone periculoase
 deplasări cu pericol de cădere:
- de la același nivel: - prin dezechilibrare

- alunecare

- împiedicare

- de la înălțime: - prin pășire în gol

- prin dezechilibrare

- prin alunecare

1.4. Comunicări accidentogene

2. OMISIUNI

2.1. Omiterea unor operații

2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecție

B. SARCINA DE MUNCĂ

1. CONȚINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN

RAPORT CU CERINȚELE DE SECURITATE

1.1. Operații, reguli, procedee greșite

1.2. Absența unor operații
1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greșită a operațiilor)

2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU

CAPACITATEA EXECUTANTULUI

2.1. Solicitare fizică:

 efort static
 poziții de lucru forțate sau vicioase
 efort dinamic
2.2. Solicitare psihică:

 ritm de muncă mare

 decizii dificile în timp scurt
 operații repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex, etc.
 monotonia muncii
C. MIJLOACE DE PRODUCȚIE

1. FACTORI DE RISC MECANIC

1.1. Mișcări periculoase

1.1.1 Mișcări funcționale ale echipamentelor tehnice:
 organe de mașini în mișcare
 deplasări ale mijloacelor de transport, etc.
1.1.2 Autodeclanșări sau autoblocări contraindicate ale mișcărilor
funcționale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3 Deplasări sub efectul gravitației:
 alunecare
 rostogolire
 rulare pe roți
  răsturnare
 cădere liberă
 scurgere liberă
 deversare
 surpare, prăbușire
 scufundare
1.1.4 Deplasări sub efectul propulsiei:
 proiectare de corpuri sau particule
 deviere de la traiectoria normală
 balans
 recul
 șocuri excesive
 jet, erupție
1.2. Suprafețe sau contururi periculoase:
 Înțepătoare
 tăioase
 alunecoase
 abrazive
 adezive
1.3. Recipiente sub presiune
1.4. Vibrații excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC

2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafețelor

2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafețelor

2.3. Flăcări, flame

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1. Curentul electric:

 atingere directă
 atingere indirectă
 tensiune de pas
4. FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1. Substanțe toxice

4.2. Substanțe caustice

4.3. Substanțe inflamabile

4.4. Substanțe explozive

 4.5. Substanțe cancerigene

5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:

 bacterii
 viruși
 richeți
 spirochete
 ciuperci
 protozoare
5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)

5.3. Animale periculoase (exemplu: șerpi veninoși)

D. MEDIU DE MUNCĂ

1. FACTORI DE RISC FIZIC

1.1. Temperatura aerului:

 ridicată
 scăzută
1.2. Umiditatea aerului

 ridicată
 scăzută
1.3 Curenți de aer
1.4 Presiunea aerului
 ridicată
 scăzută
1.5. Aeroionizarea aerului
1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7. Zgomot
1.8. Ultrasunete
1.9. Vibrații
1.10. Iluminat
 nivel de iluminare scăzut
 strălucire
 palpare
1.11. Radiații
1.11.1. Electromagnetice

 infraroșii
 ultraviolete
 microunde
  de frecvență înaltă
 de frecvență medie
 de frecvență joasă
 laser
1.11.2. Ionizante

 alfa
 beta
 gamma
1.12. Potențial electrostatic
1.13. Calamități naturale (trăsnet, inundație, vânt, grindina, viscol,
alunecări, surpări, prăbușiri de teren sau copaci, avalanșe, seisme,
etc.)
1.14. Pulberi pneumoconigene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC

2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici

2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

3.1. Microorganisme în suspensie în aer:

 bacterii
 viruși
 richeți
 spirochete
 ciuperci
 protozoare, etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI

 subteran
 acvatic
 subacvatic
 mlăștinos
 aerian
 cosmic, etc.
 ANEXA 2

LISTA DE CONSECINȚE POSIBILE

ALE ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

( leziuni și vătămări ale integrității și sănătății organismului uman)

Nr CONSECIN LOCALIZAREA CONSECINȚELOR

Cr ȚE

Sistem muscular
Aparat digestiv
Abdomen

Sistem nervos
Tegumente

Aparat renal
Cutie craniană
Cutie toracică

Aparat respirator

Aparat cardiovascular
Sistem osteoarticular Organe de simț

Multiplă
t
POSIBILE

Coloană vertebrală

Membru superior Membru Ureche

Nas
Ochi
inferior

Internă

Externă
Braț Palma

Antebra Degete
ț
 Coapsă
D S D S

Picior
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

1 Plagă

- tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

- înțepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

2 Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

3 Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -

4 Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

5 Fractură x x - - - - - - - x x x x x x - - x - - - x

6 Arsură

– termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

– chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

7 Amputatie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x

8 Leziuni ale
organelor - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
interne

9 Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x

10 Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -

11 Intoxicație
 – acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
– cronică
- - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x

12 Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -

13 Pneumoconio
- - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
ză

14 Îmbolnăviri
respiratorii
cronice
provocate de
pulberi
organice și - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
substanțe
toxice iritante
(emfizem
pulmonar,
bronșită,etc.)

15 Astm bronșic,
rinită - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
vasomotorie

16 Boli prin
expunere la
temperaturi
înalte sau
- - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
scăzute (șoc,
colaps
caloric,
degerături)
17 Hipoacuzie,
surditate de - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
percepție

18 Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -

19 Tumori
maligne,
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
cancer
profesional

20 Atroze
cronice,
periartrite,
stiloidite,
- - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
osteocondili-
te, bursite,
epicondilite,
discopatii

21 Boala de
- - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
vibrații

22 Tromboflebi-
- - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
ta

23 Laringite
cronice,
- - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
nodulii
cântăreților

24 Astenopatie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
acomoditivă,
agravarea
 miopiei
existente

25 Cataractă - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -

26 Conjuctivite
și
- - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratoconjunc
tivite

27 Electrooftal-
- - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
mie

28 Boala de
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
iradiere

29 Îmbolnăviri
datorate
compresiuni-
- - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
lor si
decompresiu-
nilor

30 Boli
infecțioase și x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
parazitare

31 Nevroze de
coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -

32 Sindrom - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
cerebroaste-
nic și
 tulburări de
termoreglare
(datorită
undelor
electromag-
netice de
înalta
frecvență)

33 Afecțiuni
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
psihice

34 Alte
consecințe

Sursa: Ministerul Sănătății și Familiei, și Ministerul Muncii și Egalității de Șanse

 ANEXA 3

SCALA DE COTARE A GRAVITĂȚII ȘI PROBABILITĂȚII

CONSECINȚELOR ACȚIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASA DE

GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINȚELOR

CONSECINȚE

1 NEGLIJABILE - consecințe minore reversibile cu incapacitate de muncă

previzibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără
tratament)

2 MICI - consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă

de 3 – 45 zile care necesită tratament medical

3 MEDII - consecințe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă

între 45 – 180 zile care necesită tratament medical și prin
spitalizare

4 MARI - consecințe ireversibile cu o diminuare a capacității de muncă

de maxim 50% (invaliditate de gradul III)

5 GRAVE - consecințe ireversibile cu pierdere între 50 – 100% a

capacității de muncă, dar cu posibilitatea de autoservire
( invaliditate de gradul II)

6 FOARTE GRAVE - consecințe ireversibile cu pierderea totală a capacității de

muncă și a capacității de autoservire (invaliditate de gradul I)

7 MAXIME - deces

CLASA DE
PROBABILITATE
PROBABILITATEA CONSECINȚELOR

EVENIMENTE

1 EXTREM DE RARE Probabilitate de producere a consecințelor extrem de mică

P < 10-1/an

2 FOARTE RARE Probabilitate de producere a consecințelor foarte mică

10-1< P < 5-1/an

3 RARE Probabilitate de producere a consecințelor mică

5-1< P < 2-1/an

4 PUȚIN FRECVENTE Probabilitate de producere a consecințelor medie

39
 2-1< P < 1-1/an

5 FRECVENTE Probabilitate de producere a consecințelor mare

1-1/an< P < 1-1/luna

6 FOARTE FRECVENTE Probabilitate de producere a consecințelor foarte mare

P > 1-1/luna

Partea a 2-a a scalei (clasele de probabilitate): adaptare după CEI-812/1995

39
 Capitolul 2

PARTEA PRACTICĂ

2.1 PREZENTAREA LUCRĂRII

În continuare va fi prezentată evaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională

pentru locul de muncă Operator Ecologic, de la |Depozitul De Deseuri SA, societate înființată în anul
1999 cu sediul în Bucuresti, având ca domeniu principal de activitate codul CAEN ”3821 –
Depozitarea deseurilor nepericuloase”.

În prezent societatea deține un puncte de lucru pe teritoriul judetelor Ilfov, Arges, Bacau si
Oradea.

In judetul Ilfov, societatea administreaza Depozitul Ecologic de Deseuri Nepericuloase.

Numărul de salariați este de 20: dintre care 4 femei și 16 bărbați.

Echipamente utilizate în procesul de muncă:

• Autobasculanta tip Dumper;

• Compactor deseuri;
 Excavator;
 Buldozer
 Statie carburanti
 Electrocomresor
 Platforma electronica de cantarire
 Statie sortare deseuri reciclabile
• Statie epurare;

În continuare se prezintă evaluarea riscurilor de muncă pentru postul:

• Operator Ecologic;

Lucrarea permite radiografierea situației existente la locul de muncă, reliefându-se riscurile

acceptabile și cele inacceptabile, precum și măsurile ce trebuie adoptate.

Deasemenea se, asigură o justificare economică și socială pentru decizia managerială vizând
ordinea de adoptare a măsurilor preventive.

Evaluarea include următoarele etape:

 delimitarea locurilor de muncă sub aspectul celor 4 componente: mijloace de producție,

sarcina de muncă, mediul de muncă și executant;
 analiza complexă a procesului tehnologic sub aspectul riscurilor potențiale dependente de
echipamentul tehnic, mediul de muncă, sarcina de muncă și factorul uman (executantul);
 identificarea sistematică a factorilor de risc pe cele 4 componente ale sistemului de muncă,
pentru fiecare loc de muncă analizat;

39
  determinarea nivelului de risc parțial pentru fiecare factor în parte, utilizând scala de
gravitate, scala de frecvență, grila de evaluare și scala de încadrare a nivelurilor de risc;
 calculul nivelului de risc global pe loc de muncă;
 ierarhizarea locurilor de muncă în funcție de nivelurile de risc determinate.

Este desemenea prezentată și interpretarea rezultatelor în urma evaluării riscurilor de

accidentare și îmbolnăvire profesională pentru locul de muncă.

PREZENTAREA PUNCTULUI DE LUCRU ILFOV

Punctul de lucru Ilfov este situat pe soseaua de centura a municipiului Bucuresti si funcţionează
conform Normelor Comunităţii Europene şi a legislaţiei române în vigoare şi tratează deşeuri provenite
din Municipul Bucureşti si zonele limitrofe.

Structural, pe amplasament se regasesc urmatoarele componente:

 Depozitul de deseuri (celulele de depozitare deseuri)
 Aria tehnologica, respectiv: statia de sortare, statia de epurare, statia de carburanti
 Aria de servicii
o Platforma electronica de cantarire auto
o Cladire administrativa
o Sopron metalic pentru utilaje
o Drumuri de acces si platforme
o Platforma spalare roti
o Spatii verzi

 Utilitati
Sunt asigurate dotările social sanitare precum și mijloace de stingere în caz de incendii.

Alimentarea cu apa se face din foraj propriu, iar alimentarea cu energie electrică cuprinde
distribuția din incinta spațiului, iluminatul de siguranță și legarea la centura de împământare.

39
 INTRODUCERE

Prezenta lucrare își propune investigarea, identificarea factorilor de risc, analiza nivelului de
securitate și de risc a sistemului de muncă și aprecierea riscurilor profesionale reziduale din cadrul
Depozitul De Deseuri SA, conform prevederilor Legii 319/2006, republicată, a H.G. 1425 / 2006,
republicată.

Componenta intrinsecă a strategiei manageriale, activitatea de prevenire a producerii unor

accidente sau îmbolnăviri profesionale reprezintă un ansamblu de procedee și măsuri luate sau
planificate la toate stadiile de concepere, proiectare şi desfaşurare a proceselor de muncă, menite să
asigure desfaşurarea proceselor de muncă în condiţii de maximă securitate pentru sanătatea şi
integritatea participanţilor la proces, prin care se elimină riscurile de accidentare sau îmbolnavire
profesională. Astfel, aceasta se constituie ca o ştiinta de interfață îmbinând cunoştinţe şi tehnici de
strictă specialitate în domeniul de aplicare cu tehnici şi cunostinţe din domeniul ergonomiei, igienei
industriale, psihosociologiei muncii, medicinii muncii şi toxicologiei industriale. În acest context se
poate afirma că sarcina principală a activitaţii de prevenire o reprezintă obţinerea maximului de
protectie şi de calitate a muncii în condiţiile reducerii numărului de accidente către zero.
Din cele prezentate derivă cele două obiective majore ale prevenirii care suscită în principal
preocupare și interes:
a) pe plan uman: reducerea numărului accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale;
b) pe plan financiar: reducerea costurilor legate de accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale.
Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale.
În acest scop trebuie întreprins un demers global care să cuprindă:

 evaluarea riscurilor profesionale;

 punerea în conformitate a echipamentelor tehnice;
 stabilirea procedurilor de lucru;
 ameliorarea condiţiilor de muncă;
 selectarea, formarea şi informarea personalului;
 stabilirea strategiei manageriale de prevenire a riscurilor de accidente și îmbolnăviri
profesionale;
 crearea barierelor de securitate prin adoptarea unor măsuri de realizare a conformării;
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi
îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent dacă este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o societate comercială în
ansamblul sau, o asemenea analiză permite ierarhizarea pericolelor în funcţie de dimensiunea lor şi
alocarea resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: probabilitatea de manifestare şi

39
gravitatea consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc
parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.
Principiul de evaluare a riscurilor este deja cuprins în standardele europene (CEI 812/85,
respectiv CEN 1992) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică.
STABILIREA ECHIPEI DE EVALUARE

Comisia de evaluare a riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională a fost stabilită prin

decizia directorului general al unității fiind alcatuita din: evaluator riscuri sanatate si securitate in
munca, lucrator desemnat sanatate si securitate in munca, managerul punctului de lucru si medicul de
medicina a muncii.

LOCUL DE MUNCĂ NR. 1

1. Operator ecologic (Personal necalificat)

ECHIPA DE EVALUARE:
39
 Evaluator riscuri,
Lucrator desemnat,
Manager punct de lucru.
Medic medicina a muncii

1 PROCESUL DE MUNCĂ

Operatorul ecologic

- efectuează şi întreţine curăţenia în incinta Depozitului (interior şi exterior),

- amenajează şi întreţin spaţiile verzi,
- execută colectarea, sortarea materialelor reciclabile,
- montează electropompele pentru drenarea levigatului.
În caz de calamităţi şi incendii intervin pentru stingerea şi lichidarea urmărilor acestora, iau
primele măsuri salvarea persoanelor, bunurilor şi valorilor, asigură paza bunurilor evacuate.

2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

MIJLOACELE DE MUNCĂ

- Saci pentru colectarea, sortarea materialelor reciclabile

- Matura cu coadă
- Făraş
- Greblă
- Lopată
- Roabă
- Tomberon
- Mănuşi de protecţie
- Încălţăminte de protecţie
- Mască antipraf

39
 SARCINA DE MUNCĂ

- deplasarea la serviciu ;
- începerea programului;
- verificarea vizuală a stării psihice şi fiziologice a angajatului de către conducătorul locului de
muncă ;

- informarea zilnică asupra sarcinilor de executat şi scurt instructaj cu prezentarea riscurilor

specifice activităţii de executat în ziua respectivă;
- ia în primire materialele stabilite pentru executarea lucrărilor încredinţate ;
- deplasarea la locul de muncă;
- operatorul ecologic efectuează şi întreţine curăţenia în incinta Depozitului de deşeuri (căi de
circulaţie, platforma de transfer deseuri, spaţii verzi), execută colectarea, şi sortarea materialelor
reciclabile, montează electropompele pentru drenarea levigatului.
- cunoaşterea si respectarea normelor de securitatea muncii si apărare împotriva incendiilor;
- păstrarea ordinii si disciplinei la locul de muncă;
- în caz de calamităţi sau incendii intervine pentru stingerea incendiului, lichidarea urmărilor
acestuia, ia primele măsuri de salvare a persoanelor, bunurilor şi valorilor, asigură paza
bunurilor evacuate;
- participă la exerciţiile de prgătire şi antrenament pentru intervenţii în caz de incendiu;
- execută după caz şi alte activităţi, conform necesităţilor depozitului;

MEDIUL DE MUNCĂ

Operatorul ecologic îşi desfăşoară activitatea majoritatea timpului în exterior, in aer liber.

3. FACTORII DE RISC IDENTIFICAŢI

A. MIJLOACE DE MUNCĂ

► FACTORI DE RISC MECANIC

 Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea de la domiciliu la unitate şi invers
 Lovire de către mijloacele de transport auto/utilaje, la deplasarea/lucrul în incinta unităţii ;
► FACTORI DE RISC TERMIC
 Temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în anotimpul rece
 Flăcări, flame în situaţii apariţiei incendiilor
► FACTORI DE RISC ELECTRIC

39
 Electrocutare prin atingere directă: atingerea reţelei de joasă tensiune, defecte de izolaţie,
panouri electrice deschise, conductori neizolaţi sau defecte de protecţie la electropompele
pentru drenare levigat;
 Electrocutare prin atingere indirectă : defecţiuni la instalaţia de împământare şi legare la nulul
de protecţie a echipamentelor tehnice aflate în zona (legătura la instalaţia de împământare a
electropompelor)
► FACTORI DE RISC CHIMIC
 Substanţe inflamabile – în situaţia intervenţiilor la incendii
 Substanţe toxice – în situaţia intervenţiilor la incendii
B. MEDIUL DE MUNCĂ
► FACTORI DE RISC FIZIC
 Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros
 Temperatura scăzută a aerului în anotimpul rece (viroze datorate temperaturii scazute a aerului)
 Curenţi de aer
 Calamităţi naturale (trăsnet, vânt, grindină, viscol, prăbuşiri de copaci, seisme)
 Viroze sau afectiuni pulmonare reumatism datorita lucrului în mediul umed (ploi ninsori)
 Pericol permanent de contaminare cu diverşi viruşi, în timpul activităţilor specifice;
► FACTORI DE RISC CHIMIC
 Gaze, vapori, aerosoli toxici în atmosfera locului de intervenţie la incendii
► FACTORI DE RISC biologic
 Microorganisme în suspensie în aer;
 În zona unde se desfăşoară activitatăţile există animale (câini, şobolani) şi insecte periculoase
(viespi);
C. SARCINA DE MUNCĂ
► CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR
 Neamenajarea corespunzătoare a zonelor de desfăşurare a activităţii specifice
► SUPRASOLICITARE FIZICǍ
 Poziţii de lucru forţate şi vicioase
 Efort dinamic – deplasări repetate în cadrul executării activităţilor specifice
D. EXECUTANT
► ACŢIUNI GREŞITE
 Intervenţii la echpamentele tehnice aflate în zona de lucru
 Nerespectarea dispoziţiilor date de şeful direct
 Deplasări în dreptul unor zone periculoase aflate în zona de lucru
 Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, la deplasarea spre locul de executare a
activităţilor specifice şi/sau pe timpul executării acestora
39
 Cădere în gol prin alunecare, dezechilibrare (goluri tehnologice neacoperite)
 Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă
► OMISIUNI
 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie

39
 UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 10

Depozitul De Deseuri SA
4 FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 8 h / zi
Punct de lucru Ilfov

LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE: Evaluator

Riscuri, Lucrator desemnat, Manager, Medic
FIŞA NR. 1
Operator Ecologic medicina a muncii

CLAS CLASA NIVEL

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CONSE-
COMPONENTA CINŢA A DE DE PAR-
FACTORI DE RISC FACTORILOR DE RISC
SISTEMULUI MAXIMĂ GRAV PROBA- ŢIAL
IDENTIFICAŢI
DE MUNCĂ (descriere, parametri) PREVI- I- BILITAT DE
ZIBILĂ TATE E RISC

MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea de la DECES 7 2 4
MUNCĂ ** MECANIC domiciliu la unitate şi invers
Expression is DECES 7 2 4
faulty ** 2. Lovire de către mijloacele de transport auto/utilaje, la
deplasarea/lucrul în incinta unităţii 

FACTORI DE RISC
TERMIC ITM 3-45
3. Temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în 2 4 2
anotimpul rece zile

5. Flăcări, flame în situaţii apariţiei incendiilor ITM 3-45 3 4 3

zile

40
 FACTORI DE RISC 6. Electrocutare prin atingere directă: atingerea reţelei de
ELECTRIC joasă tensiune, defecte de izolaţie, panouri electrice DECES 7 2 4
deschise, conductori neizolaţi sau defecte de protecţie la
electropompele pentru drenare levigat;

7. Electrocutare prin atingere indirectă : defecţiuni la instalaţia

de împământare şi legare la nulul de protecţie a DECES 7 2 4
echipamentelor tehnice (legătura la instalaţia de
împământare a electropompelor)

8. Substanţe (materiale) inflamabile – în situaţia intervenţiilor DECES 7 1 3

la incendii

41
 FACTORI DE RISC
CHIMIC

9. Substanţe toxice – în situaţia intervenţiilor la incendii DECES 7 2 4

MEDIUL FACTORI DE RISC ITM 3-45

10. Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros 2 4 2
FIZIC zile
DE MUNCĂ
ITM 3-45
11. Temperatura scăzută a aerului în anotimpul rece 2 4 2
zile

ITM 3-45
12. Curenţi de aer 2 4 2
zile

13. Viroze sau afecţiuni pulmonare, reumatism datorită ITM 3-45 3 4 3

lucrului în mediul umed zile

42
 14. Calamităţi naturale (trăsnet, vânt, grindină, viscol, păbuşiri DECES 7 1 3
de copaci, seisme)
15. Pericol permanent de contaminare cu diverşi viruşi pe DECES 7 1 3
timpul desfăşurării activităţiilor specifice
FACTORI DE RISC DECES 7 1 3
CHIMIC 16. Gaze sau vapori aerosoli toxici în atmosfera locului de
intervenţii în caz de incendiu

ITM 3-45 3 4 3
17. Microorganisme în suspensie în aer zile

CARACTERUL 17. În zona unde se desfăşoară activităţile de pază şi de DECES 7 1 3

SPECIAL AL intervenţii în caz de incendiu există animale (câini, şobolani) şi
MEDIULUI insecte periculoase (vispi)

SARCINA CONŢINUT DECES 7 1 3

18. Neamenajarea corespunzătoare a zonelor de desfăşurare a
NECORESPUN-
DE MUNCĂ activităţii specifice
ZĂTOR

SUPRASOLICITARE ITM 3-45

19. Poziţii de lucru forţate şi vicioase 2 4 2
FIZICǍ zile

20. Efort dinamic – deplasări repetate în cadrul excutării ITM 3-45 2

2 4
activităţilopr specifice zile

21. Intervenţii la echipamentele tehnice aflate în zona de lucru DECES 7 2 4

43
 EXECUTANT

ACŢIUNI GREŞITE 22. Nerespectarea dispoziţiilor date de şeful direct DECES 7 1 3

23. Deplasări în dreptul unor zone periculoase aflate în zona de

DECES 7 2 4
lucru

24. Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, la

deplasarea spre locul de executare a activităţilor specifice DECES 7 1 3
şi/sau pe timpul executării acestora

25. Cădere prin alunecare, dezechilibrare, păşire în gol (goluri

DECES 7 1 3
tehnologice neacoperite)

26. Neutilizarea echipamentului individual de protecţie ITM 3-45 3 4 3

zile

LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1

Operator ecologic

44
 Nivelul de risc global al locului de muncă este

26
Riri
i=1 ** Expression is faulty **(7x7) + ** Expression is faulty **(6x6) + 0(5x5) + 7(4x4) + 253
13(3x3) + 6(2x2) + ** Expression is faulty **(1x1)
Nrg6 = = = = 3,20
26 ** Expression is faulty **x7 + ** Expression is faulty **x6 + 0x5 +7x4 + 13x 3 + 6x2 + ** 79
Expression is faulty **x1
ri
i=1

45
 Fig. 1 Niveluri parţiale de risc pe factori de risc
Locul de muncă nr. 1 - operator ecologic
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,20

3.5

2.5
Niveluri parţiale de risc

1.5

0.5

0
f1 f2 f3 f4 f5 f6 f7 f8 f9 f10 f11 f12 f13 f14 f15 f16 f17 f18 f19 f20 f21 f22 f23 f24 f25 f26

factori de risc

46
 LEGENDĂ FIGURA Nr. 1

F1- Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea de la domiciliu la unitate şi invers

F2- Lovire de către mijloacele de transport auto/utilaje, la deplasarea/lucrul în incinta unităţii 

F3- Temperatura coborâtă a suprafeţelor metalice atinse în anotimpul rece

F4- Flăcări, flame în situaţii apariţiei incendiilor

F5- Electrocutare prin atingere directă: atingerea reţelei de joasă tensiune, defecte de
izolaţie, panouri electrice deschise, conductori neizolaţi sau defecte de protecţie la
electropompele pentru drenare levigat

F6- Electrocutare prin atingere indirectă : defecţiuni la instalaţia de împământare şi legare la

nulul de protecţie a echipamentelor tehnice (legătura la instalaţia de împământare a
electropompelor)

F7- Substanţe (materiale) inflamabile – în situaţia intervenţiilor la incendii

F8- Substanţe toxice – în situaţia intervenţiilor la incendii

F9- Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros

F10- Temperatura scăzută a aerului în anotimpul rece

F11- Curenţi de aer

F12- Viroze sau afecţiuni pulmonare, reumatism datorită lucrului în mediul umed (ploi,
ninsori)

F13- Calamităţi naturale (trăsnet, vânt, grindină, viscol, păbuşiri de copaci, seisme)

F14- Pericol permanent de contaminare cu diverşi viruşi pe timpul desfăşurării activităţiilor

specifice

F15- Gaze sau vapori aerosoli toxici în atmosfera locului de intervenţii în caz de incendiu

F16- Microorganisme în suspensie în aer

F17- În zona unde se desfăşoară activităţile de pază şi de intervenţii în caz de incendiu există
animale (câini, şobolani) şi insecte periculoase (vispi)

F18- Neamenajarea corespunzătoare a zonelor de desfăşurare a activităţii specifice

F19- Poziţii de lucru forţate şi vicioase

F20- Efort dinamic – deplasări repetate în cadrul excutării activităţilopr specifice

F21- Intervenţii la echipamentele tehnice aflate în zona de lucru

47
F22- Nerespectarea dispoziţiilor date de şeful direct

F23- Deplasări în dreptul unor zone periculoase aflate în zona de lucru

F24- Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, la deplasarea spre locul de executare
a activităţilor specifice şi/sau pe timpul executării acestora

F25- Cădere prin alunecare, dezechilibrare, păşire în gol (goluri tehnologice neacoperite)

F26- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie

48
 5 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1

Nr. Nivel de MĂSURI PROPUSE

Crt FACTOR DE RISC risc

Nominalizarea măsurii

1. Măsuri organizatorice:
- delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a căilor de
comunicaţii din incinta unităţii;
F.1. Lovire de către mijloacele de transport auto la
4 - marcarea zonelor de lucru, în conformitate cu prevederile legale şi
deplasarea de la domiciliu la unitate şi invers
instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă;

- accentuarea în cadrul instruirii de protecţie a muncii a aspectelor

2.
F.2. Lovire de către mijloacele de transport auto/utilaje,
la deplasarea/lucrul în incinta unităţii 
3. F.5 Electrocutare prin atingere directă: atingerea reţelei
de joasă tensiune, defecte de izolaţie, panouri electrice
privind importanţa respectării codului de circulaţie rutieră;
Măsuri organizatorice:
- delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a căilor de
comunicaţii din incinta unităţii;
4
- marcarea zonelor de lucru, în conformitate cu prevederile legale şi
instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă;
4
Măsuri tehnice:

49
 - Asigurarea (repararea) dispozitivelor – sistemelor de închidere a
tablourilor electrice;
Măsuri organizatorice:

- Interzicerea începerii sau continuării lucrului în situaţia îndepărtării

deschise, conductori neizolaţi sau defecte de protecţie la
electropompele pentru drenare levigat;
4.
F.6 Electrocutare prin atingere indirectă : defecţiuni la
instalaţia de împământare şi legare la nulul de protecţie
4
a echipamentelor tehnice (legătura la instalaţia de
împământare a electropompelor)
5. F.8. Substanţe toxice – în situaţia intervenţiilor la 4
incendii
apărătorilor de protecţie, sau a existenţei conductorilor electrici deteriotaţi
sau dezizolaţi;
- Instruirea lucrătorilor asupra modului de lucru cu echipamentele tehnice
acţionate electric
Măsuri igienico – sanitare:
- Dotarea locurilor de muncă cu truse sanitare care să conţină materialele
strict necesare acordării primului ajutor în caz de accident;
- Instruirea lucrătorilor asupra modului de acordare a primului ajutor în
caz de electrocutare;
Măsuri tehnice:
- Verificarea periodică a tensiunii de dispersie a centurilor de
împământare şi paratonierelor
Măsuri organizatorice:
- Instruirea lucrătorilor asupra modului de lucru în zona unde există
echipamente tehnice acţionate electric
Măsuri tehnice:
- Asigurarea echipamentului de protecţie adecvat pentru intervenţii la
incendii

Măsuri organizatorice:

- Instruirea personalului asupra modului de folosire a echipamentului de

50
 protecţie adecvat intervenţiilor la incendii

Măsuri igienico – sanitare:

- Dotarea locurilor de muncă cu truse sanitare care să conţină materialele
necesare acordării primului ajutor în caz de accident;
- Instruirea lucrătorilor asupra modului de acordare a primului ajutor;

6. Măsuri organizatorice:

F.21 Intervenţii la echipamentele tehnice 4 - Instruirea lucrătorilor asupra faptului că nu au voie să intervină sub nici
o formă la echipamentele tehnice
- Afişarea de atenţionări şi interdicţii

7.
Măsuri organizatorice:
F.23. Deplasări în dreptul unor zone periculoase aflate
4 - Verificarea modului cum sunt respectate restricţiile de securitate;
în zona de lucru - Instruirea lucrătorilor;
- Afişarea de atenţionări şi interdicţii

51
 6 INTERPRETAREA

REZULTATELOR EVALUĂRII PENTRU

LOCUL DE MUNCĂ Nr. 1

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Nr. 1 – Operator ecologic  este
egal cu 3,20, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic.

Rezultatul este susţinut de “Fişa de evaluare Nr. 1”, din care se observă că din
totalul de 26 factori de risc identificaţi (Fig. 1 ), 7 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea
3: 0 încadrându-se în categoria factorilor de risc maxim, 0 încadrându-se în categoria
factorilor de risc foarte mare, 7 încadrându-se în categoria factorilor de risc mediu.

Cei 7 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:

F1 Lovire de către mijloacele de transport auto la deplasarea de la domiciliu la N.V.P.R. 4

unitate şi invers

F2 Lovire de către mijloacele de transport auto/utilaje, la deplasarea/lucrul în N.V.P.R. 4

incinta unităţii 

F5 Electrocutare prin atingere directă: atingerea reţelei de joasă tensiune, N.V.P.R. 4

defecte de izolaţie, panouri electrice deschise, conductori neizolaţi,
defecte de protecţie, îngrădire avertizare

F6 Electrocutare prin atingere indirectă : defecţiuni la instalaţia de N.V.P.R. 4

împământare şi legare la nulul de protecţie (legături la instalaţia de
împământare de la foişoare cu grad ridicat de coroziune)

F8 Substanţe toxice – în situaţia intervenţiilor la incendii N.V.P.R. 4

F21 Intervenţii la echipamentele tehnice aflate în zona de lucru N.V.P.R. 4

F23 Deplasări în dreptul unor zone periculoase aflate în zona de lucru N.V.P.R. 4

Pentru diminuarea sau eliminarea celor 7 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse” pentru
locul de muncă Nr. 1.

52
 În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se
prezintă după cum urmează (vezi Fig. 2 ):

 31%, factori proprii mijloacelor de muncă;

 35%, factori proprii mediului de muncă;
 11%, factori proprii sarcinii de muncă;
 23%, factori proprii executantului.

Din analiza Fişei de evaluare se constată că 65% dintre factorii de risc identificaţi
pot avea consecinţe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE)

Fig.2 Ponderea factorilor de risc după elementele sistemului de muncă

Locul de muncă nr.1 - opertor ecologic
NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,20

Mijloace de
muncă
Executant Mijloace Mediul de muncă
23% de muncă Sarcina de muncă
Sarcina de 31% Executant
muncă Mediul de
11% muncă
35%

53
Capitolul. 3 – COVID - 19

3.1 Instructiuni de prevenire impotriva infectarii / raspandirii virusului Coronavirus –

COVID 19

Apel: RESPONSABILITATE MAXIMĂ pentru eradicarea epidemiei !!!

Generaliatati:

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a recunoscut: „Nu am

mai văzut niciodată o pandemie provocată de un coronavirus”. El a adăugat că totuşi crede că
poate fi controlată.

Pandemie nu este un cuvânt folosit cu uşurinţă, a adăugat el. „Este un cuvânt care,
dacă se foloseşte greşit, poate cauza o frică iraţională sau o acceptare a faptului că lupta s-a
încheiat”. Organizaţia aminteşte că folosirea termenului de „pandemie” nu schimbă măsurile
care sunt luate şi care trebuie continuate.

„Am făcut evaluarea şi Covid-19 poate fi caracterizat ca o pandemie”, a declarat el.

Tedros Adhanom Ghebreyesus a subliniat că „mai multe ţări au demonstrat că acest virus
poate fi eliminat şi controlat”.

OMS a amintit că, pentru diminuarea avansării coronavirusului, trebuie avute în

vedere cinci puncte cheie: prevenţia, pregătirea, sănătatea publică, conducerea politică şi
oamenii.

„Aceasta nu este doar o criză de sănătate publică, este o criză care va afecta toate sectoarele -
astfel că toate sectoarele şi toţi oamenii trebuie să participe la luptă”, a mai afirmat Tedros

54
Adhanom Ghebreyesus.

Ce semnifică anunţul OMS?

Pandemiile nu au legătură cu gravitatea bolii, ci cu răspândirea geografică. Potrivit OMS, o

pandemie este declarată când o boală nouă pentru care oamenii nu au imunitate se
răspândeşte în lume peste aşteptări.

Odată declarată pandemia, este tot mai posibil că răspândirea la nivelul comunităţii va avea
loc, iar guvernele şi sistemele sanitare trebuie să se asigure că sunt pregătite.

O epidemie, de cealaltă parte, este o creştere subită a cazurilor unei boli care poate fi atribuită
unei ţări sau comunităţi.

Între pandemiile care au afectat omenirea se numără: H1N1 (2009), HIV (1981), gripa
spaniolă (1918), ciuma bubonică (1347) şi varicelă (1870).

Măsuri cu privire la ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII

Din cauza epidemiei cu coronavirus, societatea înregistrează pierderi (scăderea

vânzărilor/ serviciilor). Trebuie luată în considerare micșorarea efectivului personalului
prezent la lucru prin acordarea unei fracții din concediul de odihnă pentru anul în curs.

Conducerea Societății va desemna serviciile/ departamentele esențiale pentru

continuarea activității, pentru care va asigura o prezență minima în societate. În acest sens, se
va stabili minimul necesar in ceea ce privește personalul prezent pentru fiecare serviciu/
departament în parte și se va dispune, prin rotație, telemunca (munca la domiciliu) pentru
restul personalului, astfel încât tot personalul să aibă parte de prezență redusă la birou.

Restul departamentelor/ serviciilor a căror prezență în Birou nu este indispensabilă,

va avea, prin rotație, câte un reprezentant prezent la birou care să facă legătura cu celelalte
servicii/ departamente ale societății.

Se va avea în vedere decalarea programului de lucru pentru personalul care se

deplasează la serviciu cu mijloace de transport în comun, pentru evitarea aglomerației.

55
 Conform HOTĂRÂRE nr. 24 din 14 mai 2020 privind aprobarea instituirii stării de
alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, în contextul
situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2, angajatorii au urmatoarele
obligatii:

1. Începând cu data de 15.05.2020, în spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la

locul de muncă și în alte spații închise se instituie obligativitatea purtării măștii, astfel încât nasul și
gura să fie acoperite.

2. Instituțiile și autoritățile publice, precum și operatorii economici publici și privați au obligația

organizării activității, astfel încât munca să se desfășoare de la domiciliul angajaților, iar dacă
activitatea desfășurată nu permite acest lucru, să ia măsuri pentru:a) asigurarea triajului epidemiologic
constând în controlul temperaturii personalului propriu și vizitatorilor, la punctele de control-acces în
incinte;b) dezinfectarea obligatorie a mâinilor înaintea intrării în spațiile de lucru;c) respectarea
regulilor privind desfășurarea activității în birourile cu spații comune (open space) și a regulilor
privind funcționarea unităților de cazare în regim hotelier;d) decalarea programului de lucru, pentru
entitățile cu un număr mai mare de 50 de salariați, astfel încât începerea, respectiv terminarea
programului de lucru să se realizeze la intervale de minimum 1 oră, pe parcursul a minimum 3 ore, în
tranșe de minimum 20% din personal.

3. Instituțiile publice și operatorii economici care desfășoară activități comerciale/de lucru cu

publicul ce implică accesul persoanelor în interiorul clădirilor iau măsuri pentru organizarea
activității, astfel:a) accesul trebuie să fie organizat astfel încât să fie asigurată o suprafață minimă de 4
mp pentru fiecare client/persoană și o distanță minimă de 2 m între oricare două persoane apropiate;b)
să nu permită accesul persoanelor a căror temperatură corporală, măsurată la intrarea în incintă,
depășește 37,3ºC;c) să asigure dezinfectarea suprafețelor expuse și evitarea aglomerării de persoane,
în special în zonele caselor de marcat/ghișeelor.

4. Operatorii de transport persoane, publici și privați, își organizează activitatea astfel încât să fie
respectate regulile specifice.

Masuri de protectie a angajatilor la locul de munca:

Angajatorul este obligat sa asigure lucratorilor si persoanelor care viziteaza incinta societatii
(clienti, vizitatori, subcontractori) spatii igienico-sanitare pentru spalarea periodica a mainilor

56
de catre angajati. Spatiile igienico-sanitare vor fi dotate cu materiale igienico-sanitare in
permanenta (apa, sapun, prosop de hartie).

Locul de munca trebuie sa fie dotat cu dozatoare de dezinfectare a mainilor.

57
 De cel putin 2 ori pe zi, lucratorii trebuie sa se asigure ca locul de munca este curat si
igienic. In acest sens, toate suprafetele si obiectele folosite, trebuie dezinfectate in
mod regulat cu solutii pe baza de alcool.

Asigurati-va ca exista suficiente cosuri de gunoi care pot fi folosite fara ca angajatii
sa atinga capacele.

Spatiile comune se vor dezinfecta odata la 3 ore.

Lucratorii sunt incurajati sa nu imparta vesela, paharele, sau tacamurile. Acestea vor
fi curatate temeinic dupa fiecare utilizare.

Daca exista zone de asteptare, se recomanda ca acestea sa nu mai fie dotate cu reviste,
sau carti, ori alte obiecte care pot fi utilizate de mai multe persoane in timpul de asteptare.

Angajatorul trebuie sa se asigure ca sistemele de ventilatie functioneaza

corespunzator. Se recomanda ventilarea spatiului de lucru cat mai des.

Daca o persoana suspecta de infectia cu coronavirus s-a aflat in spatiul de lucru, se

recomanda dezinfectia intregului spatiu de lucru.

Se recomanda utilizarea tehnicilor de lucru la distanta pe toata aceasta perioada

( utilizarea telefonului, video-conferintelor, sau a internetului), pentru a desfasura cat mai
multe activitati), si daca este posibil se incurajeaza ca lucratorii sa lucreze de acasa,
respectand normele de securitate si sanatate in munca, sau sa se creeze un program flexibil
pentru a se evita circulatia pe drumurile publice si in transporturile in comun publice, in
perioade de varf aglomerate.

Angajatorul trebuie sa incurajeze o buna igiena respiratorie la locul de munca. In

acest sens, acesta trebuie sa se asigure ca exista suficiente produse de igiena ( masti de
protectie, servetele de hartie), pentru lucratorii care prezinta simptome de raceala, precum si
cosuri de gunoi inchise ermetic pentru eliminarea igienica a acestor produse

Angajatii trebuie sa evite deplasarile inutile in strainatate.

Indrumati angajatii sa evite pe cat posibil deplasarile in strainatate si sa verifice

alertele de calatorie emise de Ministerul Afacerilor Externe inainte de a pleca in concediu sau

58
intr-o deplasare in strainatate, astfel incat sa se asigure ca in tara in care vor calatori nu exista
un focar de COVID-19

Sfatuiti angajatii sa faca o autoevaluare a starii de sanatate, pentru a identifica

eventualele simptome de boli respiratorii acute inainte de a incepe calatoria, sa-si anunte
seful sau supervizorul si sa ramana acasa daca sunt bolnavi.

Asigurati-va ca angajatii care se imbolnavesc in timp ce calatoresc sau in timpul unei

deplasari in interes de serviciu stiu sa-si anunte supervizorul si medicul de familie pentru a
primi sfaturi daca este necesar.

Incurajati activ angajatii bolnavi sa stea acasa.

Angajatii care prezinta simptome de boala respiratorie acuta ar trebui sa stea acasa si
sa nu revina la locul de munca atat timp cat au febra (peste 37,8 grade Celsius). Inainte de a
reveni la serviciu, angajatii trebuie sa se asigure ca nu au mai facut febra cu cel putin 24 de
ore inainte.

Angajatii trebuie sa-si anunte seful direct si sa stea acasa daca sunt bolnavi.

Amplasati afise care incurajeaza angajatii sa stea acasa atunci cand sunt bolnavi,
tusesc si stranuta.

Asigurati-va ca politicile de concediu medical sunt flexibile si consecvente cu

indrumarile de sanatate publica si ca angajatii sunt la curent cu aceste politici.

Discutati cu reprezenatntii companiilor care furnizeaza intreprinderii dvs. angajati

contractuali sau temporari despre cat de important este ca angajatii bolnavi sa stea acasa si
incurajati-i sa dezvolte politici de concediu non-punitive.

Nu solicitati angajatilor bolnavi cu afectiuni respiratorii acute concediile medicale,

intrucat cabinetele furnizorilor de servicii medicale pot fi extrem de aglomerate si nu pot
furniza documentele in timp util.

Asigurati-va ca exista prevederi flexibile, care sa permita angajatilor sa ramana acasa

pentru a avea grija de un membru bolnav al familiei. Angajatorii trebuie sa fie constienti de
faptul ca mai multi angajati pot avea nevoie sa stea acasa pentru a ingriji copii bolnavi sau

59
alti membri ai familiei decat in mod normal.

Separati angajatii care par bolnavi de restul colegilor.

Expertii CDC recomanda ca angajatii care par sa aiba simptome de boli respiratorii
acute (tuse, dificultati in respiratie) la sosirea la serviciu sau care se imbolnavesc in timpul
programului de lucru sa fie separati de colegi si sa fie trimisi acasa imediat. Angajatii bolnavi
ar trebui sa-si acopere nasul si gura cu un servetel atunci cand tusesc sau stranuta.

Sfaturi generale cu privire la purtarea mastilor de protectie. Purtarea măştii este una
dintre măsurile de prevenire şi limitare pentru răspândirea anumitor boli respiratorii, inclusiv
cea cauzată de noul coronavirus. Cu toate acestea, doar utilizarea unei măşti nu este
suficientă pentru a asigura un nivel adecvat de protecţie şi ar trebui adoptate şi alte măsuri.
Folosirea măştii trebuie combinată cu igiena adecvată a mâinilor şi cu alte măsuri de
prevenire şi control a transmiterii noului coronavirus de la om la om.

Purtarea măştii, atunci când nu este indicată, poate provoca costuri inutile, încărcarea
achiziţiilor şi poate crea un fals sentiment de securitate care poate duce la neglijarea altor
măsuri esenţiale, cum ar fi practicile de igienă a mâinilor. Mai mult decât atât, utilizarea
incorectă a unei măşti poate afecta eficacitatea acesteia în reducerea riscului de transmitere.

În comunitate persoanele fără simptome respiratorii ar trebui :

- să evite aglomeraţiile şi să evite frecventarea spaţiilor închise aglomerate (de ex.

supermarket-uri, mall-uri);
- să menţină o distanţă de cel puţin 1 metru faţă de orice persoană cu simptome
respiratorii (de ex. tuse, strănut);
- să-şi spele frecvent mâinile, folosind apă şi săpun atunci când mâinile sunt vizibil
murdare sau antiseptic pe bază de alcool dacă mâinile nu sunt vizibil murdare;
- să utilizeze tehnica de a tuşi sau a strănuta în interiorul cotului flectat sau să-şi
acopere nasul şi gura în timpul tusei şi strănutului cu un şerveţel de unică
folosinţă, urmată de aruncarea acestuia după utilizare şi spălarea IMEDIATĂ a
mainilor cu apă şi săpun;
- să se abţină de la atingerea gurii, nasului şi ochilor;
- să respecte regulile privind modul de purtare, îndepărtare şi eliminare a măştilor,

60
 asociate cu o igienă corectă a mâinilor după îndepărtare.

Persoanele cu simptome respiratorii trebuie să respecte indicaţiile de mai sus şi

următoarele :

- să poarte o mască dacă prezintă febră, tuse şi respiraţie dificilă şi să solicite

consult medical la medicul de familie, cât mai curând posibil;
- să urmeze sfaturile de mai jos cu privire la gestionarea adecvată a măştilor :
- in timpul utilizarii, lucratorii trebuie sa evite sa isi atinga masca.
- se indeparteaza masca, folosind snururile din lateral, si nu tragand din partea din
fata, aceasta actiunde fiind urmata imediat de spalarea mainilor.

mastile de unica folosina nu se reutilizeaza.

In cazul in care angajatorii au recomandat telemunca ( munca de acasa),

lucratorii vor respecta urmatoarele:

1. Angajatul este obligat sa respecte prevederile art. 22 si 23 alin. (1) lit. a) – i) -

obligaţiile

lucrătorilor, din Legea nr. 319/2006 – legea securitatii si sanatatii in munca, cu modificările

61
ulterioare, precum şi în conformitate cu clauzele contractului individual de muncă;

"Obligațiile lucrătorilor

Fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și

instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu
expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și
alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de
muncă.

(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au
următoarele obligații:

a) să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase,

echipamentele de transport și alte mijloace de producție;

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după utilizare,

să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

c) să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau

înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii,
uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și să utilizeze corect aceste dispozitive;

d) să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de

muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și
sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție;

e) să aducă la cunoștință conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului

accidentele suferite de propria persoană;

f) să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este

necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către
inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;

g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii

desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și condițiile de
lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate;

62
 h) să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul securității și
sănătății în muncă și măsurile de aplicare a acestora;

i) să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari."

2. Telesalariatul trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi

instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu
expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională nici propria persoană, nici alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

3. să informeze angajatorul cu privire la echipamentele de muncă utilizate şi la

condiţiile existente la locurile desfăşurării activităţii de telemuncă şi să îi permită acestuia
accesul, în măsura în care este posibil, în vederea stabilirii şi realizării măsurilor de securitate
şi sănătate în muncă, necesare conform clauzelor din contractul individual de muncă, ori în
vederea cercetării evenimentelor;

4. să nu schimbe condiţiile de securitate şi sănătate în muncă de la locurile în care

desfăşoară activitatea de telemuncă;

5. să utilizeze numai echipamente de muncă care nu prezintă pericol pentru

securitatea şi sănătatea sa;

6. să respecte regulile specifice şi restricţiile stabilite de către angajator cu privire la

reţele de internet folosite sau cu privire la folosirea echipamentului pus la dispoziţie;

7. in situatiile de urgenta generate de diversi factori de risc, confirmate de catre

Institutiile statului, angajatul are obligatia de respectare stricta a procedurilor si
instructiunilor stabilite si totodata de comunicare imediata a angajatorului in cazul in care ii
este periclitata starea de sanatate si intra in imposibilitatea desfasurarii activitatilor prevazute
in fisa postului;

8. Pentru verificarea aplicării şi respectării cerinţelor legale din domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă şi al relaţiilor de muncă, reprezentanţii autorităţilor competente au acces la
locurile de desfăşurare a activităţii de telemuncă;

9. În cazul în care locul de desfăşurare a activităţii telesalariatului este la domiciliul

63
acestuia, accesul se acordă doar în urma notificării în avans a telesalariatului şi sub rezerva
consimţământului acestuia.

10. Pentru perioada in care angajatul isi desfasoara activitatea de acasa se vor respecta
urmatoarele reguli:

- conexiunile la reteaua electrica ale echipamentului de munca trebuie sa fie sigure

(stecherul, cablul, priza sa nu prezinte defectiuni generate de lovituri mecanice ale izolatiilor
sau improvizatii);

- locul stabilit pentru desfasurarea activitatii trebuie sa fie ales, astfel incat sa nu
existe riscuri de expunere la situatii care pot provoca accidente (ex. deschiderea usiilor,
ferestrelor, cadere etc. ) ;

- se alege o pozitie ergonomica de lucru astfel incat sa fie evitate pozitiile incorecte
(cocosat, ghemuit, etc.), generatoare de disconfort fizic;

- alegerea activitatiilor desfasurate in paralel cu activitatea de telemunca, se va face

cu mare atentie (ex. activitati casnice, etc.):

- persoanele din locatie (domiciliu) vor fii instiintate de activitatea pe care o

desfasurati;

- programul, comunicarea si activitatile desfasurate in vederea indeplinirii activitatii

de telemunca, se vor efectua conform criteriilor agreate cu angajatorul.

Măsuri cu privire la INTERACȚIUNEA INTERPERSONALĂ:

Limitarea accesului curierilor și clienților în Recepție și a contactului cu secretara.

În acest sens se recomandă ca transferul coletelor, respectiv a documentelor să se facă

prin intermediul unei mese (care să creeze o distanță de minim 2 m între curier și secretară).

Păstrarea unei distanțe de minim 2 m în timpul discuțiilor interpersonale și limitarea

acestora ca timp (maxim 15 min).

Evitarea salutului prin strângerea mâinii respectiv a sărutatul mâinii.

64
 Evitarea sărutului, respectiv a îmbrățișărilor ocazionate de aniversari sau orice alte
evenimente.

Evitarea întâlnirilor/ ședințelor cu prezența fizică și transferarea acestora în mediul

on-line.

Evitarea aglomerării în spațiile mici (loc de luat masa, sala de ședință, birou, grup
sanitar, etc) - prin aglomerări a se înțelege acolo unde nu se poate păstra o distanță minimă de
2 m între persoane.

Evitați atingerea suprafețelor care sunt utilizate în mod frecvent și de alte persoane,
precum balustrade, clanțe, mânere, butoane de lift sau de acces.

Evitarea vizitelor/ călătoriilor prin organizarea de teleconferințe sau de

videoconferințe

Măsuri de IGIENĂ PERSONALĂ:

Spălarea frecventă a mâinilor (spălarea corectă cu apă și săpun > 20 de secunde), cel
puțin cu următoarele ocazii:

- la intrarea în societate;
- înainte și după utilizarea toaletei;
- înainte și după masă;
- după contactul cu o altă persoană;
- după strănut, tuse sau după suflatul nasului;

Evitarea atingerii cu mâinile în zona feței, nasului, gurii, ochilor și în general a

capului, decât după igienizarea corespunzătoare a mâinilor.

Folosirea gelurilor antibacteriene puse la dispozitie de către societate.

Folosirea măștii de protecție în cazul bolnavilor sau a persoanelor care intra în contact
cu bolnavii.

Este interzis scuipatul sau suflatul nasului în afara batistei/ șervețelului de unică
folosință.

65
 Acoperirea gurii și a nasului prin folosirea unui șervețel, batiste sau în pliul cotului, în
cazul tusei, sau a strănutului.

În timpul transportului la și de la locul de muncă se vor evita discuțiile din mijloacele

de transport în comun, întrucât distanțele mici dintre călători creează riscuri suplimentare de
transfer de fluide în timpul vorbirii. Dacă totuși este necesar să se comunice cu persoane din
apropiere, se va încerca ca în momentul vorbirii să nu întoarceți capul în direcția
interlocutorului, respectiv se va încerca acoperirea gurii cu o batistă/ șervețel.

Autoizolarea în cazul persoanelor suspecte de îmbolnăvire și anunțarea serviciilor

medicale și a conducerii societății.

Măsuri cu privire la CURAȚENIA și IGIENIZAREA SPAȚIILOR:

Se va realiza un plan de curățenie și igienizare specific fiecărui tip de încăpere în

parte cu prevederea obligației respectării lui de către personalul de curățenie și urmărirea
acestuia prin semnarea de către personalul de curățenie a fișei de intervenție (Anexa 1).
Tipurile de zone pentru care se realizează un plan de curățenie sunt:

Zona de lucru (birouri, obiecte de birotica, scaune – în special mânerele acestora,

etc.);

Ușile și ferestrele (în special mânerele acestora);

Zona de luat masa, inclusiv bucătăria (daca este cazul): mese, scaune, cuptor cu
microunde, frigider, bateria chiuvetei, etc.;

Grupuri sanitare: vas WC, clapetă WC, pisoar, lavoar și baterie, suporți hârtie/ săpun,
uscător pentru mâini, etc.;

Zona de acces curieri/ vizitatori;

Zonele comune;

Restul zonelor;

Aerisirea încăperilor (acolo unde este posibil) timp de cel puțin 5 min/ oră în timpul
programului de lucru.

66
 Curățarea monitorului calculatorului, tastatura, mouse, telefon mobil etc. de către
angajatul care le utilizează.

Măsuri cu privire la VIAȚA PERSONALĂ

Respectați cu strictețe regulile de igienă personală recomandate de autorități, pentru a

vă proteja atât pe dvs. cât și pe cei apropiați.

Urmăriți prin mijloacele mass-media evoluția epidemiei și respectați măsurile de

prevenire stabilite de către comitetul de urgență național.

STAȚI cât mai mult ACASĂ. Vă deplasați numai la serviciu și să vă cumpărați

alimente sau medicamente. Evitați deplasările în aglomerațiile urbane: mall, săli de spectacol,
adunări publice, zone de recreere, cozi, zone de trafic etc.

Limitați la maximum orice contact direct cu alte persoane, în afara celor care fac
parte din familia restrânsă prin gesturi cum ar fi: strângerea mâinilor, îmbrățișări, sărutul
obrajilor sau al mâinilor, atingerea feței cu mâinile.

Folosiți pe cât posibil rute sau modalități alternative de transport, pentru a evita
zonele aglomerate de trafic de persoane. În cazul în care programul vă permite, folosiți
intervale orare cu nivel scăzut de trafic de persoane.

Evitați deplasările în țările care se confruntă cu număr mare de infectări cu noul

CORONAVIRUS și descurajați întoarcerea în țară a persoanelor din zonele de risc.

Dacă veniți dintr-o zonă cu risc de epidemie (zonă roșie sau galbenă) rămâneți izolat
sau în carantină. Altfel sunteți sancționați cu amendă de circa 20.000 lei și deschiderea de
dosar penal.

Semnalați autorităților orice caz despre care aveți cunoștință că ar fi putut intra în
contact cu o persoană confirmată cu noul coronavirus sau ar fi venit dintr-o zonă afectată
(zonă roșie sau galbenă) și care nu se află în izolare.

Limitați folosirea bancnotelor și a monedelor, optând pentru plăți cu cardul sau plăți
on-line.

67
 Școlile au fost închise în ideea ca va fi evitată contaminarea copiilor sănătoși de la
unul bolnav. Asta nu însemnă că elevii au voie să meargă la joacă în grupuri mari, la filme,
săli aglomerate etc.

Alte MĂSURI:

Procurați alimente din surse verificate.

Evitați consumul de produse animale crude sau puțin gătite.

Afișarea de către societate și studierea de către Angajați a măsurilor preventive, a

surselor de informare oficiale și a telefoanelor de contact cu privire la virușii care cauzează
diverse boli, de la răceală comună sau gripă, la boli respiratorii severe, precum Sindromul
Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și Sindromul Respirator Acut Sever (SARS).

ATENTIE! COVID 19 ESTE UN VIRUS MORTAL.

68