Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor

Departamentul de Ingineria Materialelor şi Securitate Industrială
Centrul de Securitate şi Sănătate în Muncă

Programul postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă,

Evaluator de risc şi auditor în securitate şi sănătate în muncă

Disciplina,
Metode de evaluare a riscurilor în domeniul securității și sănătății în muncă

TEMĂ DE CASĂ

Student,
Vlad Gheorghita

Iaşi – 2021

1
 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi
Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor
Departamentul de Ingineria Materialelor şi Securitate Industrială
Centrul de Securitate şi Sănătate în Muncă

Programul postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă,

Evaluator de risc şi auditor în securitate şi sănătate în muncă

Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la

locul de muncă operator igienizare
prin metoda INCDPM

Iaşi – 2021

2
 CUPRINS

Introducere...........................................................................................................4

Capitolul 1. Descrierea sistemului de analizat .............................................. 6

1.1. Mijloacele de munca......................................................................6
1.2. Sarcina de munca...........................................................................9
1.3.Mediul de munca.............................................................................9
1.4. Executantul ……………………………………………………..9

Capitolul 2. Identificarea factorilor de risc din sistem .................................10

Capitolul 3. Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire

profesională şi ierarhizarea acestora cu stabilirea priorităţilor
de prevenire ..................................................................................15

Capitolul 4. Stabilirea măsurilor de prevenire ..............................................23

Capitolul 5. Raportul analizei. Concluzii .......................................................26

Bibliografie .......................................................................................................28

3
 1. INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi

îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea
analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a
resurselor pentru măsurile prioritare.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea riscurilor
de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în cadrul lucrării de absolvire s-a optat pentru utilizarea
metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti. Această metodă a fost avizată de Ministerul Muncii
şi Solidarităţii Sociale în anul 1993 şi a fost experimentată până în prezent în majoritatea ramurilor
industriale, aducându-i-se permanent îmbunătăţiri.
Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti face parte din categoria metodelor analitice,
semicantitative şi constă, în esenţă, în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
(loc de muncă) cu ajutorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului
pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei
maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de muncă, se determină ca medie ponderată a
nivelurilor de risc parţiale, astfel încât compensările să fie minime. Nivelul de securitate rezultă
indirect, fiind invers proporţional cu nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare loc de
muncă: fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse.
În prima fişă se înscriu factorii de risc identificaţi, parametrii de cuantificare ai acestora,
consecinţa maximă previzibilă, clasele de gravitate şi frecvenţă, nivelul de risc pentru fiecare
factor de risc în parte şi nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru combaterea acţiunii
fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile de risc,
începând cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,…). Prin aplicarea acestor măsuri locul de muncă
trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.
In lucrare este prezentată o descrierea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti
(finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare, procedura de lucru şi condiţii de aplicare),
precum şi a instrumentelor de lucru (lista de identificare a factorilor de risc, lista de consecinţe,
scala de cotare a gravităţii şi a frecvenţei, grila de încadrare a nivelurilor de risc etc.) pentru locul
de muncă “ operator igienizare ” din cadrul S.C. Nicbac Prod S.R.L.

4
 Producerea accidentelor de muncă se află întotdeauna într-un raport de dependenţă cu cel
puţin unul din elementele procesului de muncă, cea ce a permis să se facă o clasificare a riscurilor
profesionale în funcţie de acest criteriu; astfel vom avea:
riscuri dependente de factorul uman;
riscuri dependente de mijloacele de producţie;
riscuri dependente de sarcina de muncă;
riscuri dependente de mediul de muncă.
Absenţa unui istoric al sistemului analizat, un număr mic de accidente sau îmbolnăviri
profesionale, gravitatea scăzută a consecinţelor accidentelor nu trebuie considerată în mod automat
ca prezumţie a unui risc scăzut.

5
Capitolul 1. Descrierea sistemului de analizat

PROCESUL DE MUNCǍ
Firma SC Nicbac Prod SRL a fost infiintata in anul 1997 ca societate comerciala cu raspundere
limitata cu capital integral privat romanesc , avand ca domeniu principal de activitate
procesarea carnii
Operatorul de igienizare realizeaza activitatea de curatare si igienizare a echipamentelor de
munca si a spatiilor de lucru din cadrul societatii .
Liniile tehnologice care compun fluxurile de transare si fabricatie,care sunt echipate cu
utilaje si instalatii moderne, la nivelul tehnicii actuale

1.1 MIJLOACE DE MUNCĂ

 Masina preparat gheata;

 Cantar platforma 2buc.;
 Injector Schroder;
 Masina preparare saramura;
 Tumbler 3buc. ;
 Masina TSM;
 Masina feliat 2buc.;
 Masina de tocat;
 Malaxor;
 Lift;
 Cutter;
 Masina tocare-malaxare mici si carnati ;
 Masina de umplut 2buc.;
 Feliator 2buc;
 Masina de ambalat ATM;
 Detector de metale ;
 Masa rotativa;
 Masina de format Revoportioner;
 Masina de format Stork;

6
 Masina de preacoperire Townsend;
 Masina de preacoperire Stork;
 Masina de preacoperire/pesmetare Nothom;
 Aspirator 2 buc.;
 Masina de panadare Stork;
 Masina de panadare Marel (tempura);
 Masina de format;
 Masina de preacoperire ;
 Masina preparare panada 2buc.;
 Masina de pesmtare;

 Benzi;
 Grill marker;
 Prajitor 2buc.;
 Filtru ulei 2buc.;
 Vas stocare ulei 2buc.;
 Cuptor 2buc.;
 Freezer 2buc.;
 Masina de taiat cuburi;
 Cantar Multihead;
 Masina de ambalat vertical;
 Detector de metale;
 Masina de etichetat ;
 Masina de ambalat ATM;
 Detector de metale ;
 Cantar Multihead;
 Masina de ambalat vertical;
 Detector de metale;
 Masina de etichetat;
 Ecluza;
 Spalator cizme;
 Masina de spalat navete;
 Cantar platform;

7
 Masina formare;
 Masina preacoperire;
 Masina Panadare;
 Masina pesmetare;
 Prajitor;
 Contact cooker grill;
 Autoclav;
 Abatitor 3buc.;
 Masina de ambalat ATM;
 Detector metale;
 Masina de etichetat
 Rezervor ulei 2buc.;
 Rezervor apa potabila;
Substante chimice folosite la igienizare:
- Alcaline:
 Asepto FL-D;
 Mip – CA;
 Topazaz HD 2;
 Topax 66;
 Prodesan AF4;
 Asepto FL-D;
- Acide:
 Horolith PA;
 Oxisan ZS;
 Topaz AC5;
 Stabicip OXI;
- Neutre:
 Topax 91;
 Manosan OXY;
 Assert Lemon;
 Clinil ;
 Gojo ;
 Purell ;

8
  Maxx 2 Magic;
 Mandoes LI;

1.2 SARCINA DE MUNCǍ

Operatorii igienizare execută următoarele sarcini de muncă la realizarea lucrărilor de igienizare:
 Demontează şi montează părţi de echipamente pentru a se putea realiza lucrările de curăţare
şi igienizare a acestora;
 Realizează lucrări de igienizare a spaţiilor de producţie şi a echipamentelor de muncă din
secţiile de producţie, utilizând instalaţiile specifice pentru aceste lucrări;

1.3 MEDIUL DE MUNCǍ

Temperatura aerului
 are valori cuprinse între 18 şi 25 ° C, în zona cuptorului cu aer cald;
 are valori cuprinse între 6 şi 10 " C în secţiile unde se impune realizarea de activităţi la
temperaturi mai scăzute (ex. Secţia Tranşare, Secţia Tocare Malaxare, Secţia Injectare
Tumblare, Secţia Ambalare);
 se situează în jurul valorii de - 36 ° C în congelatorul spiral;

Iluminatul este artificial în spaţiile de producţie;

Zgomotul este prezent în spaţiile de producţie, datorită funcţionării echipamentelor, are
valori mai mici decât limitele admisibile şi nu este constant;
Suprafaţa de lucru este lucioasă ( gresie ).
Lucrătorii pot fi expuşi calamităţilor naturale (trăsnet, grindină, etc.) datorită lucrului şi deplasării
în spaţii din exterior.

1.4 Executantul
Omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca, are calificare si expierena necesara
si este instruit din punct de vedere al SSM
Posibilităţile executantului de a evita sau limita consecinţa (de exemplu prin reflexe, prin
îndemânare, posibilităţile de salvare care fac ca posibilităţile executantului de a evita sau limita
consecinţa să fi posibile, posibile în anumite condiţii, imposibil);
Experienţa practică şi cunoştinţele executantului (referitoare la procesul de muncă analizat,
referitoare la un proces de muncă similar sau fără experienţă)

9
Precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei
postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.);

Capitolul 2. Identificarea factorilor de risc din sistem

A. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE MUNCĂ

1.Factori de risc mecanic:
Lovirea de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF)
- la deplasarea la şi de la locul de muncă;
- la deplasarea in incinta unitatii;
- - în caz de incident rutier;.
Organe de maşini în mişcare:
- Prindere, antrenare de organele de maşini în mişcare, la realizarea lucrărilor de curăţare,
igienizare, întreţinere şi reparaţie a echipamentelor de muncă ce au organe de maşini în
mişcare (transportoare, motoare electrice, reductoare etc.) sau în cazul pornirii acestora fară
a fi montate mijloacele de protecţie colective (apărătorile de protecţie).
- La benzile transportoare din cadrul secţiilor de producţie;
- In cazul pornirii echipamentelor de muncă prevăzute cu senzori de protecţie prin cuplarea
acestora în mod incorect, fară a fi montate mijloacele de protecţie colective (dispozitivele
de protecţie);
- In cazul intervenţiilor la congelatorul spiral;
- In cazul utilizării echipamentelor individuale de protecţie necorespunzătoare (ex: halat de
protecţie sau salopete de protecţie rupte sau nestrânse pe corp în preajma ventilatoarelor)
- Sculele aflate în mişcare de la maşina de găurit;
- La realizarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a echipamentelor de muncă ce au organe
de maşini în mişcare, atunci când nu sunt utilizate suporturi rezistente pentru poziţionarea,
blocarea sau fixarea pieselor, pentru a împiedica deplasarea necontrolată a acestora.
Cădere de obiecte de la înălţime
- La realizarea lucrărilor de igienizare a echipamentelor de muncă ce
necesită lucrul la înălţime:
- La trecerea prin zone de lucru, unde se realizează lucrări la înălţime
(reparaţia instalaţiilor frigorifice pe amoniac şi a celor pe freon etc).
Proiectare de corpuri sau particule:

10
 - La trecerea prin zona de lucru a lucrătorilor care realizează lucrări de sudare şi tăiere a
metalelor;
Jet, erupţii de abur şi/sau apă fierbinte
- La realizarea lucrărilor de igienizare a spaţiilor de producţie şi a echipamentelor din secţiile
de producţie;
- La fisurarea accidentală a conductelor de transport a aburului şi a apei fierbinţi,
Jet erupţii de ulei fierbinte la temperatura de 285 ° C.
- La realizarea lucrărilor igienizare a instalaţiei de transport a uleiului, atunci când acesta este
fierbinte;
- La apariţia fisurilor accidentale pe circuitele prin care circulă uleiul termic.
Suprafeţe sau contururi periculoase
- La manipularea de mase care au suprafeţe sau contururi tăioase, ascuţite etc;
- La executarea lucrărilor de igienizare a echipamentelor de muncă;
- Suprafeţele alunecoase ce se formează pe căile de circulaţie din punctele de lucru ale
societăţii, datorită formării poleiului, datorită gheţii sau zăpezii, datorită necurăţării căilor de
circulaţie de substanţe alunecoase.
Explozii:
- în cazul scăpărilor de gaz în atmosfera de lucru din zona centralelor termice datorită
avarierii conductelor de transport gaz metan.
- în cazul scăpărilor de gaz datorate avarierii conductei de la butelia de aragaz din bucătărie.

2. Factori de risc termic

Temperatură ridicată a suprafeţelor:

-In cazul atingerii accidentale a suprafeţelor metalice fierbinţi de la cuptorul cu aer cald şi de la
prăjitorul cu ulei;
Flăcări:
-La realizarea de intervenţii pentru stingerea incendiilor, în cazul producerii acestora, în
spaţiile de lucru ale societăţii;

3. Factori de risc electric

Electrocutare prin atingere directă:

11
 - La realizarea lucrărilor de igienizare a echipamentelor de muncă conectate la reţeaua de
energie electrică, fară scoaterea acestora de sub tensiune;
- La deteriorarea accidentală a izolaţiilor cablurilor electrice şi la atingerea acestora;
- La apariţia fenomenulului de îmbătrânire a izolaţiilor cablurilor electrice;
- In cazul conductoarelor care prezintă pe izolaţie scurgeri de condens sau a căror izolaţie
este umedă.
Electrocutare prin atingere indirectă:
-In cazul în care legăturile la instalaţia de împământare prezintă un grad ridicat de coroziune;
-In cazul în care izolaţiile cablurilor electrice sunt străpunse accidental şi ating părţile
metalice ale echipamentelor;
-In cazul în care apar scurgeri de condens ce conduc la contactul cablurilor electrice cu
părţile metalice ale echipamentelor;
Electrocutare datorită apariţiei tensiunii de pas:
- In cazul în care echipamentele electrice nu sunt conectate la centura de împământare;
- In cazul în care legăturile echipamentelor la centura de împământare nu sunt realizate
corespunzător;
- In cazul în care legăturile echipamentelor la centura de împământare au un grad ridicat de
coroziune.
4. Factori de risc chimic
Substanţe toxice şi caustice
- Manipularea substanţelor toxice şi caustice utilizate la realizarea
activităţilor de igienizare, dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare;

B. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ

1. Factori de risc fizic:

Temperatura ridicată a aerului
- La realizarea lucrărilor de igienizare şi reparaţie ale echipamentelor de muncă situate în
spaţii de producţie unde temperatura are valori ridicate.
Temperatura scăzută a aerului
- La realizarea de intervenţii în congelatorul spiral.
Curenţi de aer
-In exterior şi în spaţiile de producţie, unde formarea curenţilor de aer este favorizată.
Calamităţi naturale - seisme, inundaţii, trăsnet.

12
- La realizarea de lucrări în zone de lucru/situaţii care favorizează expunerea la calamităţi
naturale (aer liber pe timp de ploi, în apropierea clădirilor sau în clădiri care pot fi afectate de
seisme).
Alternanţa frig-căldură.
- La realizarea de activităţi în diferite spaţii de lucru, cu temperaturi diferite sau în exterior.

2. Factori de risc biologic

 Îmbolnăviri ce pot fi cauzate de noul coronavirus, Sars-Cov-2, sau de către alți agenți
biologici similari.
3. Factori de risc chimic
Substanţe chimice:
- Vapori de amoniac ce se degajă accidental la avarierea instalaţiei frigorifice cu fiancţionare
pe amoniac.

C. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ

1.Solicitare fizică
- Stat in picioare prelungit.
Efort dinamic:
- La realizarea activităţilor de igienizare a echipamentelor de muncă şi a spaţiilor de
producţie.

D. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI

1. Acţiuni greşite
- Realizarea lucrărilor de igienizare a echipamentelor de muncă acţionate electric, fară
scoaterea acestora de sub tensiune;
- Scoaterea din funcţiune a elementelor de securitate ale echipamentelor de muncă( Cuplarea
permanentă, a senzorilor de prevenire a pornirii echipamentelor de muncă, fără punerea în
funcţiune a dispozitivelor de protecţie colective (apărători de protecţie special destinate pentru
prevenirea introducerii mâinilor în zona de acţiune a elementelor periculoase pentru lucrători);
- Pornirea echipamentelor de muncă, fară a realiza montarea echipamentelor de protecţie
colective -apărătorile de protecţie;
- Staţionarea în preajma echipamentelor de muncă, care au organe de maşini în mişcare,

13
 atunci când acestea nu au montate apărătorile de protecţie, respectiv, atunci când se realizează
lucrări de reparaţie a acestora;
- Realizarea de intervenţii la organele de maşini în mişcare ale echipamentelor după
transmiterea comenzii de pornire a acestora, pentru testare, unui alt coleg de muncă, la
efectuarea lucrărilor de reparaţie în echipe de lucru.
- Deplasări cu pericol de cădere de la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare,
împiedicare:
- La deplasarea pe traseele de circulaţie din cadrul societăţii şi/sau pe traseul de deplasare
serviciu-acasă, unde pericolul este mai mare, atunci când acestea sunt acoperite cu polei,
gheaţă, zăpadă, sau cu alte substanţe care fac ca acestea să fie alunecoase.
- Deplasări cu pericol de cădere de la înălţime:
 La realizarea activităţilor de igienizare a spaţiilor de producţie şi a echipamentelor, ce
implică lucrul la înălţime
- Deplasări şi staţionări în zone periculoase
 Staţionarea sau deplasarea în, respectiv prin apropierea autovehiculelor de transport
produse, în timpul executării manevrelor de către şoferii acestora pe traseele de circulaţie ale
societăţii;
 Staţionarea în preajama utilajelor care execută lucrări, sau în zona şantierelor amenajate, în
cadrul societăţii sau pe traseul de deplasare de la serviciu către casă şi invers.
 Traversarea străzilor prin locuri interzise, la deplasarea pe traseul serviciu-acasa.
 Deplasarea pe partea dreaptă a părţii carosabile, la deplasarea pe jos de la serviciu către
casă în zonele unde nu sunt amenajate trotuare.
- Neutilizarea dispozitivelor/echipamentelor de securitate:

2.Omisiuni
- Realizarea de lucrări de igienizare a echipamentelor de muncă acţionate electric, conectate
Ia reţeaua de alimentare cu energie electrică.

3.Comportament socio-profesional
- Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi, stări tensionate,
agresiuni verbale sau fizice, deficienţele sistemului de comunicare).
- Lipsa de satisfactie in munca.
- Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu obosit sau în stare
de ebrietate, consumul de alcool în timpul programului de lucru.

14
Capitolul 3. Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi
ierarhizarea acestora cu stabilirea priorităţilor de prevenire

Fişa de evaluare a locului de muncă :

 este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de
accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională;
 acest formular cuprinde:
 date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;
 date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
 componentele generice ale sistemului de muncă;
 nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi (descriere,
parametri şi caracteristici funcţionale);
 consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
 clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
 nivelul de risc.

15
 UNITATEA: S. C. Y S.R.L. NUMǍR PERSOANE EXPUSE:

3. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCǍ DURATA EXPUNERII: 8 h

LOCUL DE MUNCǍ: ECHIPA DE EVALUARE:
A – administrator
OPERATOR IGIENIZARE Dr. B–Medic medicina muncii
Ing. C– Manager calitate
Ing D – Lucrator desemnat SSM
Ing. E–Evaluator
CONSE- CLASA CLASA NIVEL
COMPONENŢA FACTORI DE FORMA CONCRETǍ DE MANIFESTARE A FACTORULUI DE RISC CINTA DE DE PARŢI
SISTEMULUI DE RISC (descriere, parametri) MAXIMA GRAVIT PROBAB AL DE
MUNCǍ IDENTIFICAŢI PREVIZI- ATE ILITATE RISC
BILǍ
0 1 2 3 4 5 6
1. Lovirea de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF)
- la deplasarea la şi de la locul de muncă;
DECES 7 1 3
- la deplasarea in incinta unitatii;
- în caz de incident rutier;
INV. GR.
2. Organe de masini in miscare. 4 1 2
III
FACTORI DE
MIJLOACE DE
RISC 3. Cadere de obiecte de la inaltime. DECES 7 1 3
MUNCĂ
MECANIC
4. Proiectare de corpuri sau particole. DECES 7 1 3

INV. GR.
5. Jet, eruptii de abur si /sau apa fierbinte. 4 1 2
III

16
 6. Jet, eruptii de ulei fierbinte la temperatura de 285°C. DECES 7 1 3

ITM 3-45
7. Suprafete sau contururi periculoase. 2 1 1
zile
8. Explozii. DECES 7 2 3

FACTORI DE 9. Temperatura ridicată a obiectelor sau a suprafeţelor– atingerea ITM 3-45

2 1 1
RISC TERMIC accidentală a echipamentelor tehnice. zile

10. Flacari. DECES 7 1 3

FACTORI DE
RISC 11. Electrocutare prin atingere directǎ. DECES 7 1 4
ELECTRIC

12. Electrocutare prin atingere indirectǎ. DECES 7 1 4

13. Electrocutare datorita aparitiei tensiunii de pas. DECES 7 1 4

FACTORI DE
ITM 3-45
RISC 14. Substante toxice si caustice . 2 1 4
zile
CHIMIC
15. Temperatura ridicată a aerului(la realizarea lucrărilor de igienizare şi ITM 3-45 2 1 1
FACTORI DE reparaţie ale echipamentelor de muncă situate în spaţii de producţie zile
RISC FIZIC unde temperatura are valori ridicate).
MEDIUL DE
MUNCA 16. Temperatura scăzută a aerului( la realizarea de intervenţii în ITM 3-45 2 1 1
congelatorul spiral). zile

17
 ITM 3-45
17. Curenti de aer. 2 4 2
zile
FACTORI DE
RISC FIZIC 18. Calamitǎţi naturale. DECES 7 1 3

ITM 3-45
19. Alternanta frig- caldura. 2 4 2
zile
FACTORI DE 20. Îmbolnăviri ce pot fi cauzate de noul coronavirus, Sars-Cov-2, sau DECES 7 1 3
RISC de către alți agenți biologici similari.
BIOLOGIC
21. Substanţe chimice:(vapori de amoniac ce se degajă accidental la
FACTORI DE
avarierea instalaţiei frigorifice cu funcţionare pe amoniac). DECES 7 1 3
RISC CHIMIC

ITM 3-45
22. Substante chimice folosite la igienizare. 2 1 3
zile

23. Stat in picioare prelungit. ITM 3-45 2 1 1

zile

SOLICITARE ITM 3-45

24. Efort dinamic . 2 1 1
SARCINA DE FIZICA zile
MUNCǍ
EXECUTANT ACŢIUNI 25. Realizarea lucrarilor de igienizare a echipamentelor de munca
DECES 7 1 4
GREŞITE actionate electric, fara scoaterea acestora de sub tensiune.
26. Scoaterea din functiune a elementelor de securitate ale
DECES 7 1 4
echipamentelor de munca.
27. Stationarea in preajma echipamentelor de munca, care au organe de
INV. GR.
masini in miscare, atunci cand acestea nu au montate aparatorile de 4 1 2
III
protectie, respectiv, atunci cand se realizeaza lucrari de reparatie a

18
 acestora.
28. Realizarea de interventii la organele de masini in miscare ale
echipamentelor dupa transmiterea comenzii de pornire a acestora, INV. GR.
4 1 2
pentru testare, unui alt coleg de munca, la efectuarea lucrarilor de III
reparatie in echipe de lucru .
ITM 45-
29. Deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel. 3 1 2
180 zile

30. Deplasari cu pericol de cadere de la inaltime. DECES 7 1 3

31. Deplasari si stationari in zone periculoase. DECES 7 1 3

32. Neutilizarea dispozitivelor/echipamentelor de securitate. DECES 7 1 3

33. Realizarea de lucrari de igienizare a echipamentelor de munca

OMISIUNI actionate electric, conectate la reteaua de alimentare cu energie DECES 7 1 3
electrica.
34. Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi,
stări tensionate, agresiuni verbale sau fizice, deficienţele sistemului DECES 7 1 3
COMPORTA- de comunicare).
MENT SOCIO 35. Lipsa de satisfacţie în muncă.
PROFESIO-
NAL ITM 3-45
2 3 2
zile

36. Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la

serviciu obosit sau în stare de ebrietate, consumul de alcool în timpul DECES 7 2 2
programului de lucru.

19
 OPERATOR IGIENIZARE

NIVELUL DE RISC GLOBAL AL LOCULUI DE MUNCǍ ESTE:

36

 riRi 6(4  4)  15(3  3)  9(2  2)  6(1  1) 273

Nrg  i 1
   2,93
36
6  4  15  3  9  2  6  1 93
 ri
i 1

NIVELURILE DE RISC PARŢIALE PE FACTORI DE RISC (Fig.nr.1)

Locul de muncǎ
OPERATOR IGIENIZARE
Nivel de risc global: 2,93

20
 5

4
NIVEL DE RISC .

0
F1 F3 F5 F7 F9 F11 F13 F15 F17 F19 F21 F23 F25 F27 F29 F31 F33 F35
FACTORI DE RISC

21
 LEGENDǍ FIGURA NR. 1

F1 Lovire de către mijloace auto.

F2 Organe de masini in miscare.
F3 Cadere de obiecte de la inaltime.
F4 Proiectare de corpuri sau particole.
F5 Jet, eruptii de abur si /sau apa fierbinte.
F6 Jet, eruptii de ulei fierbinte la temperatura de 285°C.
F7 Suprafete sau contururi periculoase.
F8 Explozii.
F9 Temperatura ridicată a obiectelor sau a suprafeţelor– atingerea accidentală a echipamentelor
tehnice.
F10 Flacari.
F11 Electrocutare prin atingere directǎ.
F12 Electrocutare prin atingere indirectǎ.
F13 Electrocutare datorita aparitiei tensiunii de pas.
F14 Substante toxice si caustice .
F15 Temperatura ridicată a aerului(la realizarea lucrărilor de igienizare şi reparaţie ale
echipamentelor de muncă situate în spaţii de producţie unde temperatura are valori ridicate).
F16 Temperatura scăzută a aerului( la realizarea de intervenţii în congelatorul spiral).
F17 Curenti de aer.
F18 Calamitǎţi naturale.
F19 Alternanta frig- caldura.
F20 Îmbolnăviri ce pot fi cauzate de noul coronavirus, Sars-Cov-2, sau de către alți agenți biologici
similari.
F21 Gaze toxice.
F22 Substante chimice.
F23 Stat in picioare prelungit.
F24 Efort dinamic .
F25 Realizarea lucrarilor de igienizare a echipamentelor de munca actionate electric, fara scoaterea
acestora de sub tensiune.
F26 Scoaterea din functiune a elementelor de securitate ale echipamentelor de munca.
F27 Stationarea in preajma echipamentelor de munca, care au organe de masini in miscare, atunci
cand acestea nu au montate aparatorile de protectie, respectiv, atunci cand se realizeaza lucrari de
reparatie a acestora.
F28 Realizarea de interventii la organele de masini in miscare ale echipamentelor dupa transmiterea
comenzii de pornire a acestora, pentru testare, unui alt coleg de munca, la efectuarea lucrarilor de
reparatie in echipe de lucru .
F29 Deplasari cu pericol de cadere de la acelasi nivel.
F30 Deplasari cu pericol de cadere de la inaltime.
F31 Deplasari si stationari in zone periculoase.
F32 Neutilizarea dispozitivelor/echipamentelor de securitate.
F33 Realizarea de lucrari de igienizare a echipamentelor de munca actionate electric, conectate la
reteaua de alimentare cu energie electrica.
F34 Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale între colegi, stări tensionate, agresiuni
verbale sau fizice, deficienţele sistemului de comunicare).
F35 Lipsa de satisfacţie în muncă.
F36 Nerespectarea disciplinei la locul de muncă prin prezentarea la serviciu obosit sau în stare de
ebrietate, consumul de alcool în timpul programului de lucru.

22
 Capitolul 4. STABILIREA MASURILOR DE PREVENIRE - FISA DE MASURI PROPUSE

MǍSURI PROPUSE PENTRU ELIMINAREA SAU

Nr. NIVEL DIMINUAREA FACTORILOR DE RISC
FACTOR DE RISC
crt. DE RISC
Nominalizarea măsurii
0 1 2 3

MASURI TEHNICE
- Se interzice lucrul cu orice echipament tehnic atunci când dispozitivele de protecţie
lipsesc, sunt scoase din funcţiune sau sunt defecte;
F11 Electrocutare prin atingere -  acoperiri cu materiale izolante a partilor active (izolatia de lucm) ale instalatiilor si
1.
directǎ. 4 echipamentelor
- scoaterea de sub tensiune în vederea efectuarii lucrârilor de igienizare
MASURI ORGANIZATORICE

- Folosirea echipamentului EIP şi adecvat, încheiat la mâneci.

MASURI TEHNICE
- Legarea la pamânt (priza de pamânt);
- Controlul permanent al izolatiei;
MASURI ORGANIZATORICE
F12 Electrocutare prin atingere
2. 4
indirectǎ. - Raportarea imediată a tuturor defecţiunilor semnalate sau a suspiciunii asupra modului
de funcţionare;

23
 MASURI TEHNICE
F13 Electrocutare datorita aparitiei - Verificarea periodică a instalaţiei electrice şi efectuarea anuală a măsurătorilor la prizele
3. 4
tensiunii de pas. de pământ;

MASURI TEHNICE

- Lichidele toxice si combustibile vor fi păstrate în bidoane metalice, ermetic închise şi

etichetate, (în locuri ferite de posibilitatea izbucniri) numai în cantitate de maxim 25 l.
F14 Substante toxice si caustice.
4. 4 MASURI ORGANIZATORICE
- Interzicerea la locul de munca a folosirii focului deschis, a fumatului, precum şi utilizarea
unor obiecte care pot provoca scântei (brichete, chibrituri, etc).
- Utilizarea echipamentului individual de protecţie pe timpul lucrului;

F21 Realizarea lucrarilor de igienizare

MASURI ORGANIZATORICE
a echipamentelor de munca actionate
5. 4 - Interzicerea realizarii lucrarilor de igienizare a echipamentelor de munca actionate electric,
electric, fara scoaterea acestora de sub
fara scoaterea acestora de sub tensiune.
tensiune.

24
 F22 Scoaterea din functiune a MASURI ORGANIZATORICE
6. elementelor de securitate ale 4 - Interzicerea realizarii lucrarilor de igienizare a echipamentelor de munca in functiune, fara
echipamentelor de munca. elementele de securitate.

25
Capitolul 5. Raportul analizei. Concluzii

În urma analizei factorilor de risc şi evaluării efectuate, nivelul de risc global (Ng)
calculat conform metodei, are valoarea 2,93 incadrându-se în categoria riscurilor mici spre
mediu (situate sub limita de acceptabilitate 3,5).
S-au identificat un număr de 36 de factori de risc, dintre care: 30 factori de risc au
niveluri parţiale de risc sub limita admisǎ, iar 6 factori de risc depăşesc aceastǎ limitǎ (fig.nr.2)
situându-se în categoria riscurilor inacceptabile pentru care trebuie luate mǎsuri de eliminare
sau diminuare a efectelor lor.
Pentru diminuarea sau eliminarea efectelor acestor factori de risc sunt necesare
măsurile prezentate în „Fişa de măsuri propuse”.
Din punct de vedere al repartiţiei pe sursele generatoare, se remarcă ponderea
majoritarǎ a factorilor de risc proprii mijloacelor de muncă cu 38,88 %, executantul cu 33,33
%, mediul de muncă cu 22,22% iar sarcina de muncǎ are o pondere de 5,55%.

26
 PONDEREA FACTORILOR DE RISC DUPǍ SURSA
GENERATOARE DIN CADRUL SISTEMULUI DE MUNCǍ (Fig.nr.2)
Locul de muncǎ
OPERATOR IGIENIZARE
Nivel de risc global: 2,93

FACTORI DE RISC
FACTORI DE RISC PROPRII
PROPRII MIJLOACELOR DE
EXECUTANTULUI MUNCĂ 38,88%
33,33%

FACTORI DE RISC
PROPRII SARCINII
DE MUNCĂ 5,55%
FACTORI DE RISC
PROPRII MEDIULUI
DE MUNCĂ 22,22%

27
 BIBLIOGRAFIE

1.http://sanatatesisecuritateinmunca.webgarden.ro/menu/s-s-m-scurt-istoric.
2.https://osha.europa.eu/fop/romania/en/publications/protectia_muncii_universitar.shtml.
3.http://www.protectiamuncii.ro/ro/publications/protectia_muncii_preuniversitar.shtml.
4.http://www.studentie.ro/licenta/managementul-securitatii-in-munca-c1426-a121972.html.
5.http://www.scritube.com/stiinta/stiinte-politice/TRATATUL-DE-LA-ROMA-SI-ART-
A34457.php.
6.http://www.apssmt.ro/.
7.http://sanatatebuna.wordpress.com/medicina-muncii/.
8.http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?id=339.
9.https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/legislation/legea_securitatii_si_sanatatii_in_munca_nr_3
19_2006.shtml.
10.https://osha.europa.eu/fop/romania/ro/legislation/legea_90_1996.shtml.
11.http://www.fml.ro/_additional/oldfmlsite/fmlpage_main/documents/CCM/CCM_2011/SNTF
M/CCM-SNTFM-2011.doc
12. http://www.inspectiamuncii.md/?lang=ro&menu_id=3
13. http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=ZghHj-RcV9A%3D&tabid=85
14. Dr.ing. Ştefan Pece and E.A. Dăscălescu, Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare
şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă. 2003: Tridona Olteniţa.
15. http://www.automation.ro/Invata_Automatica/pdf/Eval_risc.pdf
16. http://www.scrigroup.com/sanatate/METODA-INCDPM-DE-EVALUARE-A-RI23973.php

28