ASOCIATIA ROMANA PENTRU SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

CURS PERFECTIONARE

SPECIALIST IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA

PLAN DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Kaufland Romania SCS
 CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. DESCRIEREA UNITATII ( ORGANIZARE, ORGANIGRAMA)
3. DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA ( fisa postului, lista mijloacelor de munca
utilizate, se identifica pericolele, riscurile)
4. ELABORARE INSTRUCTIUNI SPECIFICE/ PLAN DE PREVENIRE PROTECTIE
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
 1. INTRODUCERE

Definirea conceptului de „sănătate şi securitate în muncă”

Securitatea, în opinia Academiei Române, înseamnă a fi la adăpost de orice pericol,protecţie sau
apărare, iar sănătatea reprezintă starea unui organism în care funcţionareatuturor organelor se face
în mod normal şi regulat.
Din conjugarea acestor doi termeni, aplicaţi unui sistem de muncă a luat naştereexpresia
„securitate şi sănătate în muncă”, ce s-a transformat ulterior într-un conceptamplu şi
complex.Preocupările statelor pentru crearea unui mediu de muncă sigur şi sănătos aucrescut odată
cu intensificarea eforturilor de dezvoltare economică, socială şi morală şi, cucertitudine, şi funcţie
de nivelul de civilizaţie atins, respectiv de respectul pe care fiecare ţarăl-a acordat drepturilor
fundamentale ale omului, între care şi cel la protecţie în muncă.
Uniunea Europeană (UE) constituie organizaţia cea mai activă de integraremultisectorială a
statelor semnatare ale tratatelor de constituire, în domeniile economic,social, politic, al drepturilor
cetăţeneşti şi al relaţiilor externe.Prin "Actul Unic European" din 1987 s-a convenit ca în Europa
dezvoltarea politicilor armonizate să se realizeze prin reglementări tehnice şi standarde şi că în
domeniul sănătăţii şisecurităţii în muncă se impune "armonizarea reglementărilor referitoare la
sănătate şi securitate în muncă pe baza unui nivel ridicat de protecţie" (art. 100A; directivele
derivate se referă la asigurarea unui nivel ridicat de securitate al produselor), precum şi stabilirea "
cerinţelor minime în scopul securităţii şi protecţiei sănătăţii salariaţilor întimpul muncii " (art.
118A; directivele derivate sunt directive "sociale" şi se referă la aspect ce vizează îmbunătăţirea
progresivă a condiţiilor de muncă).
Revizuirea Tratatului de la Roma, prin „Actul Unic European” şi introducereaarticolelor
100A şi 118A a însemnat constituirea bazei juridice specifice a pieţei interne şi realizării securităţii
şi sănătăţii în muncă. Directivele de securitate a produselor, derivate din art.100A, au ca obiectiv
protecţiautilizatorilor faţă de riscurile ce pot să apară la utilizarea produselor şi stabilesc cerinţele de
securitate pe care trebuie să le îndeplinească produsele, informaţiile ce trebuie să le însotească
pentru libera circulaţie şi comercializare în UE, precum şi procedurile pe careproducătorul sau
comerciantul trebuie să le urmeze pentru a certifica îndeplinirea condiţiilorobligatorii cerute şi
pentru a le putea identifica prin marcajul „CE”.Astfel s-a creat baza juridică specifică asigurării
securităţii şi sănătăţii în muncă alucrătorilor, sistemul legislativ instituit având caracter de „sistem
de prescripţii minimale ” ce lasă libertate statelor membre de a impune reguli mai severe decât cele
legiferate prin dreptul comunitar.Strategia Comisiei s-a bazat pe adoptarea, la 12 iunie 1989, a
Directivei Cadru89/391/CEE, directivă de bază a UE ce are ca obiectiv acoperirea tuturor
aspectelorprivind securitatea şi sănătatea în muncă şi asigurarea unui nivel de protecţieridicat şi egal
tuturor lucrătorilor din Statele member .Din această directivă au decurs toate directivele particulare
referitoare care conţincerinţe minime de securitate şi sănătate pentru domenii specifice.
Principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru se referă la:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c)combaterea riscurilor la sursă;d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea
posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în
vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor
acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceeace este mai puţin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindătehnologiile, organizarea muncii,
condiţiile de muncă, relaţiile sociale şiinfluenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă demăsurile de protecţie
individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.Securitatea şi sănătatea în muncă
- ansamblul de activităţi instituţionalizateavând ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în
desfăşurarea procesului demuncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi
a altorpersoane participante la procesul de muncă.
Obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă

Eliminarea tuturor accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale cu ajutorul prevenirii

reprezintă obiectivul general al securităţii şi sănătăţii în muncă.
Acest obiectiv cuprinde, de asemenea,reducerea consecinţelor în cazul producerii
accidentelor şi/sau îmbolnăvirilor profesionale.
Prevenirea trebuie să cuprindă toate situaţiile care afectează sau pot afectaintegritatea sistemului de
muncă şi continuitatea proceselor de muncă.Acţiunea preventivă cuprinde ansamblul de mijloace
umane, tehnice, economice şiorganizatorice cu efect pozitiv în rezultatul următoarei ecuaţii:
Pericol/Risc + Împrejurări favorizante = Accident/Incident
Aplicând acestei ecuaţii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot
determina următoarele obiective de urmărit eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea
consecinţelor potenţiale la sursă, eliminarea sau modificarea împrejurărilor favorizante învederea
scăderii probabilităţii de producere a unui eveniment nedorit (accidente demuncă, îmbolnăviri
profesionale, incidente periculoase etc.), prevederea de măsuri şi mijloace adecvate pentru a
facefaţă situaţiilor de urgenţă.Pentru obţinerea unei eficienţe cât mai mari a acţiunii preventive într-
o organizaţie esteabsolut necesară coordonarea adecvată a cunoştinţelor şi informaţiilor pe care le
pot aducecele patru discipline de studiu: igiena industrială, ergonomia, psiho-sociologia muncii şi
medicina muncii.

2. DESCRIEREA UNITATII
 Kaufland Romania SCS este o societate in comandită cu sediul in Bucuresti, soseaua
Colentina, nr. 6, sector 2, societate care se supune dreptului romanesc. Societatea este
inregistrata la Registrul Comertului Bucuresti sub numarul J40/ 17052/ 2003, cod unic de
inregistrare R15991149. Kaufland Romania SCS este reprezentata legal de domnul Viman
Adrian, Director General.
Kaufland Romania SCS
Soseaua Colentina Nr. 6
RO-021173 Bucuresti, Sector 2
Tel: +40 / 21 / 3057070
e-mail: office@kaufland.ro
Scurt istoric
1930 Josef Schwarz debutează ca asociat al firmei Sudfruchte Groshandlung Lidl & Co din
Heilbronn. Numele firmei se schimbă devenind Lidl & Schwarz KG şi firma se transformă
intr-un en-gross de produse alimentare. Expansiunea firmei este intreruptă de izbucnirea celui
de al doilea război mondial. După terminarea celui de al doilea război mondial se continuă
extinderea firmei.
1954 Extinderea firmei, construcţia unui sediu propriu la Heilbronn şi intrarea in lanţul de
magazine A&O.
1960 Deschiderea primului depozit C+C(Cash&Carry) in Nordwurttemberg in cadrul firmei
Handels- und Fruchthof Heilbronn GmbH.
1964 Se deschide primul raion de carne in Handels- und Fruchthof Heilbronn care a
reprezentat startul pentru hala de carne Kaufland avand sedii de producţie şi de distribuţie in
Neckarsulm, Mockmuhl (in Heilbronn), Offenburg und Unterkaka (in Zeitz in Sachsen-
Anhalt).
1968 Deschiderea primului magazin la Backnang cu numele de "Handelshof".
1972 Sediul central al firmei se mută la Neckarsulm.
1977 Deschiderea primului magazin cu autoservire din nou la Backnang cu numele de
"Handelshof".

Analiza si evaluarea operatiunilor logistice la nivelul firmei S.C. Kaufland S.C.S.

Josef Schwarz moare la varstă de 74 de ani. După moartea lui Josef Schwarz firma este
condusă de fiul său Dieter Schwarz.
1984 Deschiderea primului magazin cu autoservire Kaufland la Neckarsulm cu o suprafaţă
totală de 15.000 mp. Numeroşi concesionari completează oferta.
1990 După reunirea Germaniei, are loc deschiderea primului magazin Kaufland in Meissen
in noile landuri. In acelaşi an urmează deschideri de magazine pentru satisfacerea necesităţilor
consumatorilor in Hoyerswerda, Pirna, Freiberg, Weisenfels, Berlin-Eiche şi Senftenberg.
1994 Se deschid primele brutării in magazinele Kaufland din Dessau şi Leipzig, pentru a
optimiza oferta de produse proaspete.
1998 Deschiderea primului magazin Kaufland in Cehia in oraşul Ostrava.
2000 Deschiderea primului magazin Kaufland in Slovacia in oraşul Poprad.
2001 In Germania de Est Kaufland este de departe lider de piaţă. In Croaţia s-a deschis
primul magazin Kaufland in Karlovac, urmează Polonia cu deschiderea primului magazin Kaufland
in Stargard Szczecinski.
2002 Lanţul se extinde in continuare pe plan naţional şi internaţional.
2005 Lanţul se extinde in continuare pe plan naţional şi internaţional şi aniversează 75 de
ani de existenţă.
Forma juridica de constituire
Concernul Kaufland este una dintre firmele de retail de succes din Germania.
Concernul Kaufland este reprezentat de 600 de magazine in Germania, Cehia, Slovacia,
precum şi in Polonia şi Croaţia.
Hipermarket-urile cu autoservire au o suprafaţă totală de vanzare cuprinsă intre 2500 mp şi
12.000 mp şi sunt cunoscute sub denumirea de „Kaufland“, "KaufMarkt“ şi „Handelshof“.
Oferta cuprinde de la marci proprii, care conţine produse de calitate la preţuri convenabile
mici, pană la produse oferite de producătorii regionali şi produse de marcă. Un punct forte
pentru Kaufland il reprezintă departamentul de produse proaspete: Kaufland garantează zilnic
clienţilor săi calitatea şi prospeţimea absolută la preţuri de top pentru carne, mezeluri,
branzeturi şi produse lactate pană la legume şi fructe.
In afară de oferta bogată de alimente Kaufland oferă produse atractive la preţuri convenabile
din domeniile menaj, sticlărie, porţelan, textile, electrice, papetărie, jucării, articole de sezon
şi pentru petrecerea timpului liber, şi multe altele, la care se adaugă oferte speciale
săptămanale.
Magazine de renume şi de specialitate completează oferta fiecărui hipermarket Kaufland.
Conducerea si personalul firmei
 Firma S.C. Kaufland S.C.S. este reprezentată legal de domnul Viman Adrian, Director
General. Magazinele din toată ţara avand la randul lor alţi directori de magazin. Structura este
urmatoarea:
- departamentul gestiune;
- departamentul food;
- departamentul non food;
- departament produse proaspete;
- marchendiserii;
- lucrători comerciali.
Pe langă aceştia in magazin mai lucrează un numar mare de oameni asigurand paza şi
protecţia clienţilor, oameni de servici care asigură curăţenia magazinului, oameni care se
ocupă de parcarea acestuia.
Directorul de magazine are funcţia de a ţine intr-un strans liant legăturile dintre magazin şi
sediul central prin ceilalţi directori de zona.
Departamentul de gestiune este format din gestionari şi manipulanţi care au atribuţia de a
recepţiona marfa, de a o gestiona pe departamente in funcţie de tipul lor, de a verifica
stocurile permanent şi de a verifica cum se fac transporturile.
Departamentul de case este alcatuit din casiere care au in atribuţie facturarea corecta a
produselor, incasarea banilor şi buna comunicare cu clienţii.
Celelalte departamente sunt conduse de cate un director de departament impreuna cu
asistenţii de vanzări şi lucrători comerciali care au in atribuţie buna informare a clienţilor
despre produsele din fiecare departament.
Grupul Schwarz, proprietarul lanţurilor de retail Kaufland şi Lidl, respinge acuzaţiile
sindicatelor referitor la incălcarea legislaţiei şi a dreptului muncii.
„Unul dintre principiile după care acţionăm este acceptarea şi respectarea 100% a
prevederilor legale din fiecare ţară. In acest sens, am intocmit regulamente de ordine
interioară şi reglementări privind desfăşurarea activităţii, precum şi contracte colective de
muncă“, a declarat pentru Capital Andrea Kobler, responsabil pentru relaţii cu presa al
grupului Schwarz. „In momentul de faţă, avem peste 4.000 de angajaţi. Nu putem inţelege
acuzaţiile ce ni se aduc. Am propus sindicatelor din Romania un dialog, şi in următoarele zile
vor avea loc primele discuţii“, a precizat oficialul companiei.
Federaţia Sindicatelor Libere din Comerţ (FSLC) s-a raliat la protestul sindicatului german
Verdi, considerand că imprumutul BERD pentru extinderea Kaufland Romania nu ar trebui
acordat. In opinia reprezentanţilor FSLC, dezvoltarea susţinută a lanţurilor de magazine cu
produse ieftine prin intermediul banilor internaţionali va avea un efect negativ asupra
relaţiilor de muncă din comerţul romanesc şi din firmele furnizoare ale acestuia.

3. DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA

DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCA

LOCUL DE MUNCA:

Lucrator comercial, in cadrul Kaufland Romania SCS

PROCESUL DE MUNCA:

Vanzarea de produse comerciale.

Vanzarea cu amanuntul a articolelor textile, asigurand astfel cerintele consumatorilor (persoane

fizice si juridice) in cele mai bune conditii. Primirea, depozitarea, desfacerea produselor; Evitarea
pierderilor, contaminarilor si deteriorarea produselor; Aplicarea stricta a regulilor de comert privind
vanzarea produselor, si corecta gestionare a acestora;

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT

MIJLOACE DE PRODUCTIE:

 produsele expuse la vanzare in magazin

 casa de marcat

 monetar

 vitrine, rafturi, tejghea etc.

SARCINA DE MUNCA:

 pune la dispozitia clientilor produsele comerciale

 mentine igiena locului de munca

 aranjeaza produsele expuse

 verifica stocul de produse expuse pentru a determina nivelul lor

 depoziteaza si pastreaza produsele conform specificatiilor fabricantului sau procedurilor

standard

 intocmeste necesarul de produse pentru refacerea stocului de marfa expusa aduce marfa
pentru a completa stocul de marfa expusa

 aranjeaza marfa pe rafturile de expunere

 scrie preturile produselor

 afiseaza sau ataseaza preturile produselor conform legilor in vigoare

 aranjeaza produsele in magazie respectand normele in vigoare

 Suporta in cazul unor lipsuri certe aparute in gestiunea de care raspunde, sanctiunile
conform RI iar in cazul unor infractiuni, conform legislatiei in vigoare ;

 Asigura primirea, receptia, depozitarea si livrarea corespunzatoare a produselor ce se

comercializeaza;

 Verifica concordanta cu valorile predate in casa, stabileste vanzarile cu numerar, bonuri de

valoare, card -uri, bordero-uri de consum propriu;

 Efectueaza receptia produselor destinate vanzarii realizand urmatoarele operatii: pregateste

spatii pentru descarcare; verifica documentele de insotire; verifica modul de ambalare;
participa la receptia cantitativa;

 Efectueaza descarcarea produselor, asigurand permanent toate conditiile pentru eliminarea

pierderilor, degradarilor, contaminarii sau sustragerilor;
  Asigura securitatea bunurilor si valorilor din gestiune, predarea zilnica a numerarului si
bunurilor de valoare rezultate din vanzari in conformitate cu reglementarile in vigoare;

 Elibereaza documente fiscale conform valorilor vandute;

 Executa dispozitiile date de catre seful direct, in legatura cu atributiile sale, altele decat cele
mentionate in instructiunile de lucru;

MEDIUL DE MUNCA:

Angajatul isi desfasoara activitatea in program de 8 ore/zi in magazin si la exterior in zona de

descarcare produse.

Pe durata programului poate fi expus la:

 variatii de temperaturi mai mari de 15 grade la deplasari interior-exterior pe timpul iernii

 temperaturi extreme pe timp de iarna sau vara la deplasari in exterior

 curenti puternici de aer pe timpul iernii

FACTORII DE RISC IDENTIFICATI:

A. Factori de risc EXECUTANT

 Actiuni gresite

 Alunecarea si caderea pe suprafetele netede si umede sau inghetate, pe traseele de

deplasare pedestra (F1)

 Stationarea in partea din fata sau din spate a autovehiculelor venite cu marfa (F2)

 Ridicarea obiectelor grele in pozitii necorespunzatoare (F3)

 Asezarea necorespunzatoare a marfurilor pe rafturi (F4)

 Interventii sau reparatii electrice pentru operatiuni ce necesita autorizatie (F5)

  Nerespectarea normelor de igiena personala, in special la nivelul mainilor (F6)

 Prezentarea la program in stare de oboseala, ebrietate sau sub influenta substantelor

halucinogene (F7)

 Utilizarea unor cabluri si prelungitoare in dezordine, care traverseaza caile de acces sau
care sunt intinse in apropierea acestora (F8)

 Neasigurarea la traversarea pedestra a cailor de acces ale autovehiculelor (F9)

Omisiuni

 Nefolosirea spatiilor special amenajate pentru fumat sau pentru lucru cu foc deschis (F10)

 Depozitarea obiectelor, materialelor pe caile de iesire de urgenta si blocarea acestora (F11)

B. Factori de risc SARCINA DE MUNCA

Continut necoresp. in raport cu cerintele de securitate

 Solicitare fizica prin lucru in picioare; deplasari frecvente printre rafturi (F12)

 Metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a operatiilor) (F13)

Sarcina sub/supradimensionala in raport cu cerintele de securitate

 Stress prin concentrare prelungita si prin lucrul cu cifre (F14)

 Agresare fizica si verbala a angajatului de catre clienti (F15)

 Jaf armat, in special pe timpul inserarii (F16)

 Operatii repetitive, monotonia muncii (diminuarea atentiei distributive) (F17)

C. Factori de risc MEDIUL DE MUNCA

Factori de risc Fizic

 Temperatura aerului ridicata vara si scazuta iarna, precum si variatii de temperatura la

deplasari interior/exterior (F18)

 Calamitati naturale: trasnete, seisme, furtuni etc (F19)

 Lumina artificiala – lampi fluorescente (F20)

 Pericol de lezare fizica in caz de jaf armat cu arme albe, arme cu aer comprimat sau arme de
foc (F21)

 Umiditarea ridicata sau scazuta a aerului functie de anotimp (F22)

 Pulberi de praf in atmosfera (F23)

D. Factori de risc MIJLOACE DE PRODUCTIE

Factori de risc Mecanic

 Accidente provocate de deplasarea autovehiculelor (F24)

 Leziuni provocate de neatentie prin lovirea sau inteparea cu obiectele inconjuratoare de la

locul de munca (F25)

 Alunecare, rostogolire, rasturnare a obiectelor voluminoase sau grele, in timpul manipularii

lor (F26)

 Cadere de obiecte de la inaltime (rafturi) prin rostogolire sau alunecare(F27)

 Răsturnarea, rostogolirea echipamentelor de munca (mobilier, marfa etc.) (F28)

Factori de risc Electric

  Electrocutare prin atingere indirecta si utilizarea unor surse de alimentare fara impamantare
sau cu impamantare necorespunzatoare (F29)

Factori de risc Biologic

 Contact cu ciuperci/bacterii/virusi prin intermediul banilor incasati de la clienti (F30)

Unitatea: S.C. Kaufland S.C.S FISA DE EVALUARE Nr. persoane expuse: 1 Durata expunerii: 8 ore/zi

Loc de munca: lucrator A LOCULUI DE MUNCA

comercial

Componenta Factori de risc Forma concreta de manifestare a factorilor de risc Consecinta Clasa Clasa Nivel

sistemului identificati maxima de de partial

de munca previzibila gravitate probabilitate de risc

EXECUTAN Actiuni 1. Alunecarea si caderea pe suprafetele netede si ITM 3 2 2

T gresite umede sau inghetate, pe traseele de deplasare 45-180 zile
pedestra (F1)

2. Stationarea in partea din fata sau din spate a DECES 7 1 3

autovehiculelor venite cu marfa (F2)

3. Ridicarea obiectelor grele in pozitii ITM 2 2 2

necorespunzatoare (F3) 3-45 zile

4. Asezarea necorespunzatoare a marfurilor pe rafturi ITM 2 3 2

(F4) 3-45 zile

5. Interventii sau reparatii electrice pentru operatiuni DECES 7 1 3

ce necesita autorizatie (F5)

6. Nerespectarea normelor de igiena personala, in ITM 2 3 2

special la nivelul mainilor (F6)
 3-45 zile

7. Prezentarea la program in stare de oboseala, DECES 7 1 3

ebrietate sau sub influenta substantelor halucinogene
(F7)

8. Utilizarea unor cabluri si prelungitoare in ITM 3 2 2

dezordine, care traverseaza caile de acces sau care 45-180 zile
sunt intinse in apropierea acestora (F8)

9. Neasigurarea la traversarea pedestra a cailor de DECES 7 1 3

acces ale autovehiculelor (F9)

Omisiuni 10. Nefolosirea spatiilor special amenajate pentru DECES 7 1 3

fumat sau pentru lucru cu foc deschis (F10)

Componenta Factori de risc Forma concreta de manifestare a factorilor de risc Consecinta Clasa Clasa Nivel

sistemului identificati maxima de de partial

de munca previzibila gravitate probabilitate de risc

EXECUTAN Omisiuni 11. Depozitarea obiectelor, materialelor pe caile de DECES 7 1 3

T iesire de urgenta si blocarea acestora (F11)

SARCINA Continut 12. Solicitare fizica prin lucru in picioare; deplasari ITM 2 2 2
necoresp. In frecvente printre rafturi (F12)
DE MUNCA 3-45 zile
raport cu
 cerintele de

securitate

13.Metode de munca necorespunzatoare (succesiune ITM 3 1 2

gresita a operatiilor) (F13) 45-180 zile

Sarcina 14. . Stress prin concentrare prelungita si prin lucrul ITM 2 2 2

sub/supradime cu cifre (F14) 3-45 zile

nsionala

in raport cu
cerintele

de securitate

15. Agresare fizica si verbala a angajatului de catre ITM 3 1 2

clienti(F15) 45-180 zile

16. Jaf armat, in special pe timpul inserarii (F16) DECES 7 1 3

17. Operatii repetitive, monotonia muncii ITM 2 3 2

(diminuarea atentiei distributive) (F17) 3-45 zile

MEDIUL DE Factori de risc 18. Temperatura aerului ridicata vara si scazuta iarna, ITM 2 3 2
Fizic precum si variatii de temperatura la deplasari 3-45 zile
MUNCA
interior/exterior (F18)
 19. Calamitati naturale: trasnete, seisme, furtuni etc DECES 7 1 3
(F19)

20. Lumina artificiala – utilizarea de lampi ITM 2 2 2

fluorescente (F20) 3-45 zile

Componenta Factori de risc Forma concreta de manifestare a factorilor de risc Consecinta Clasa Clasa Nivel

sistemului identificati maxima de de partial

de munca previzibila gravitate probabilitate de risc

MEDIUL DE Factori de risc 21. Pericol de lezare fizica in caz de jaf armat cu DECES 7 1 3
Fizic arme albe, arme cu aer comprimat sau arme de foc
MUNCA
(F21)

22. Umiditarea ridicata sau scazuta a aerului functie ITM 2 2 2

de anotimp (F22) 3-45 zile

23. Pulberi de praf in atmosfera (F23) ITM 2 2 2

3-45 zile

MIJLOACE Factori de risc 24. Accidente provocate de deplasarea INV. 4 2 3

autovehiculelor venite cu marfa (F24)
DE Mecanic Gr. III

PRODUCTIE
 25. Leziuni provocate de neatentie prin lovirea sau ITM 3 2 2
inteparea cu obiectele inconjuratoare de la locul de 45-180 zile
munca (F25)

26. Alunecare, rostogolire, rasturnare a obiectelor ITM 2 2 2

voluminoase sau grele, in timpul manipularii lor 3-45 zile
(F26)

27. Cadere de obiecte de la inaltime (rafturi) prin ITM 2 3 2

rostogolire (F27) 3-45 zile

28. Pericol de incendiu la acumulari de gaze de la DECES 7 1 3

neetanseitati recipienti, sprayuri etc. depozitarea
acestora langa surse de caldura (F28)

Factori de risc 29. Electrocutare prin atingere indirecta si utilizarea DECES 7 2 4

Electric unor surse de alimentare fara impamantare sau cu
impamantare necorespunzatoare (F29)

Factori de risc 30. Contact cu ciuperci/bacterii/virusi prin ITM 3 2 2

Biologic intermediul banilor incasati de la clienti (F30) 45-180 zile

Reprezentare grafică a nivelurilor parţiale de risc corespunzător factorilor de risc.

REPREZENTAREA GRAFICA A PONDERII COMPONENTELOR

SISTEMULUI DE MUNCA

Loc de munca: lucrator comercial

36,36 % -- EXECUTANT

20,00 % -- SARCINA DE MUNCA

20,00 % -- MEDIUL DE MUNCA

23,33 % -- MIJLOACE DE PRODUCTIE

Nivel global de risc: 2.38 %

INTERPRETAREA REZULTATELOR SI CONCLUZIILE EVALUARII

PENTRU LOCUL DE MUNCA:

Lucrator comercial

Nivelul de risc global calculat pentru locul "lucrator comercial" este 2.38 %, valoare ce il
incadreaza in categoria locurilor de munca cu nivel de risc mic.

Rezultatul este sustinut de "Fisa de evaluare a locului de munca", din care se observa ca din totalul
de 30 factori de risc identificati, 3,33 % ( 1 ) depasesc ca nivel partial de risc valoarea 3,
incadrandu-se in categoria nivelelor de risc mari, putand avea consecinte ireversibile asupra
executantului. Pentru acesti factori s-a intocmit fisa de masuri anexata.

In ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum
urmeaza:
-- 36,36 % sunt factori proprii EXECUTANT

-- 20,00 % sunt factori proprii SARCINA DE MUNCA

-- 20,00 % sunt factori proprii MEDIUL DE MUNCA

-- 23,33 % sunt factori proprii MIJLOACE DE PRODUCTIE

Din analiza "Fisei de evaluare a locului de munca" se constata ca gravitatea maxima a 40 % ( 12 )

dintre factorii de risc identificati prezinta un nivel de gravitate maxima ce poate avea consecinte
ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate).

FISA DE MASURI SPECIFICE PROPUSE PENTRU

Lucrator comercial

Nr. Factor de risc Nivel Masuri propuse/ Nominalizarea masurii

Crt. de risc

1. Electrocutare prin atingere 4 - Utilizarea de prize, cabluri stechere etc. conforme

indirecta si utilizarea unor interzicerea improvizatiilor
surse de alimentare fara - Defectiunila la retelele si echipamentele electrice se
impamantare sau cu vor face numai de catre personal calificat (autorizat)
impamantare
- Punerea sub tensiune a unui echipament electric
necorespunzatoare
(introdus stecherul in priza) se va face cu mainile
uscate

- Se va verifica zilnic integritatea cablurilor electrice,

stecherelor, prizelor, impamantarilor etc.

- se vor tine incuiate panourile electrice

FISA DE MASURI CU CARACTER GENERAL PROPUSE PENTRU

Lucrator comercial

 Insusirea si respectarea normelor de protectie a muncii si masurile de aplicare a acestora;

 Desfasurarea activitatilor in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau

imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si pe celelalte persoane participante la
procesul de munca;

 Aducerea la cunostiinta a conducatorului locului de munca despre orice defectiune tehnica

sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

 Instiintarea conducatorului locului de munca despre accidentele de munca suferite de

propria persoana si de alte persoane participante la procesul de munca;

 Oprirea lucrului la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si informarea
de indata a conducatorul locului de munca;

 Utilizarea echipamentului individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru

care a fost acordat;
5. CONCLUZII

Rolul sanatatii si securitatii in munca este primiordial pentru consolidarea

competitivitatii si a productivitatii intreprinderilor, deoarece se traduce printr-o reducere a
costului accidentelor, incidentelor si bolilor si printr-o motivare mai mare din partea
lucrartorilor.Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta o povara enorma pentru
sistemele de protective sociale publice si private si necesita un raspuns integrat,
coordonat si strategic, precum si o colaborare a principaleleor parti interesate din Uniunea
Euopeana in ceea ce priveste elaborarea politicilor comunitare si nationale.

In acest context primul pas in activitatile de prevenire si protectie desfasurate in

cadrul intreprinderii si/sau al unitatii este identificarea pericolelor urmat de evaluarea
riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca , respectiv executant, sarcina
de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pentru locuri de
munca/posturi de lucru.

In sensul celor enunate mai sus identificarea pericolelor trebuie facuta cu maxima
atentie pentru asa activitatile ulterioare de protectie si prevenire sa aiba efect maxim.
6.BIBLIOGRAFIE

 Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (Vol. 1) - Alexandru Darabont, Ştefan

Pece, Aurelia Dăscălescu

 Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006

 Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă 2006

 Norme de aplicare pentru Legea 319/2006 (2010)

 Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul

de muncă

 Revista „Risc şi Securitate în Muncă” nr. 1/2012

 www.kaufland.ro