Sunteți pe pagina 1din 57

PROIECT DE DIPLOMA

CURS POSTUNIVERSITAR
EVALUAREA RISCURILOR DE
ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE
PROFESIONALA

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire


profesionala

Aprilie 2010

1. Introducere informatii APA NOVA Bucuresti


APA NOVA BUCURESTI S.A. este un operator economic cu capital majoritar
privat care opereaza in baza unui contract de concesiune incheiat cu
primaria municipiului Bucuresti.
Membra a grupului international Veolia, APA NOVA Bucuresti a fost
infiintata in anul 2000 si are ca obiect de activitate producerea si
distribuirea apei potabile catre locuitorii municipiului Bucuresti, catre
operatorii economici privati sau de stat precum si colectarea apelor uzate.
Captarea si tratarea apei este realizata prin cele 3 statii de captare si
tratare Crivina, Arcuda si Rosu, dupa care apa tratata este transmisa prin
intermediul unor apeducte catre 7 statii mari de pompare a apei. Acestea
actioneaza ca niste noduri mari din care apa este pompata catre 37 de
statii de repompare. Inainte de a ajunge catre utilizatori apa mai trece
printr-un numar de 186 de statii de hidrofor.
La ora actuala APA NOVA numara aproximativ 1950 de salariati, dintre care
aproximativ 1500 lucreaza in operational adica direct in ciclul de productie
ori distributie a apei potabile.
Din punct de vedere organizatoric, la nivel operational Apa Nova Bucuresti
este organizata in agentii, fiecare agentie reprezentand un sector al
Bucurestiului. Agentiile sunt grupate din punct de vedere geografic in 2
regiuni, de est respectiv vest, acest grupaj fiind denumit departament. La
structura mentionata se mai adauga un departament de productie si
evident structura administrativa in cadrul careia mentionam : directia
generala, directia financiara, directia resurse umane, directia juridica,
directia sisteme informationale, directia comerciala.

2. Baza legala a evaluarii riscurilor

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala este pilonul


de baza al pe baze stiintifice al activitatilor de prevenire a accidentelor de
munca si imbolnavirilor profesionale.
Totodata, exista prevederi atat in legislatia nationala, cat si in legistlatia
europeana referitor la evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala .
Aprilie 2010

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire


profesionala

Aprilie 2010

Legislatia nationala : Legea 319/2006


-

Art 7 Al 3 pct b
Art 12 Al 1 pct a

Legislatia europeana :
-

EN 1050 / 1996
EN 292-1/1991
Directiva cadru 391/1989 Art 6 Al 2 pct b

Conform prevederilor Directivei cadru 391/1989/CEE la evaluarea


riscurilor trebuie luati in considerare urmatorii factori :
-

Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii


Gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii

Conform prevederilor Legii Nr 319/2006 evaluarea riscurilor este prima


atributie a serviciilor de prevenire si protectie.

3. Descrierea metodei
I.N.C.P.D.M. a dezvoltat o metoda de evaluare a riscurilor, care a fost
avizata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in anul 1993.
3.1. Scopul metodei
Scopul metodei I.N.C.P.D.M. este de a determina cantitativ nivelul de
risc la nivel de post de lucru / sector/ sectie sau intreprindere, in baza
analizei sistemului de munca si a evaluarii riscului de accidentare si
imbolnavire profesionala.
Prin post de lucru intelegem cea mai mica diviziune /zona dintr-o
unitate/intreprindere caracterizata prin factori de risc comuni, aceleasi
mijloace de productie, acelasi mediu de lucru si aceleasi sarcini de
lucru.
Prin sarcina de lucru se intelege totalitatea operatiunilor
executantului la postul de lucru.
Aplicarea metodei de evaluare a riscurilor se incheie cu doua
documente :
Aprilie 2010

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire


profesionala
-

Aprilie 2010

Fisa de evaluare a postului de lucru, care cuprinde nivelul de risc


global de post de lucru
Programul de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor
profesionale, intocmit in baza fisei de evaluare a postului de lucru

3.2. Principiul metodei


Medoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc ai sistemului
analizat in baza unei liste de control prestabilite si cuantificarea
dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa
consecintei maxime previzibile.
Nivelul de securitate al unui post de lucru este invers proportional
cu cel al nivelului de risc.
3.3. Utilizatorii potentiali ai metodei
Metoda poate fi folosita :
-

In faza de conceptie si proiectare a posturilor de lucru (inante de


activitatea efectiva)
In faza de exploatare

Pentru aplicarea metodei este nevoie de echipe complexe formate din


persoane specializate in securitate si sanatate in munca, dar si evaluatori
de risc, tehnologi si medic de medicina muncii.
In prima faza, evaluarea este necesara pentru implementarea acelor
masuri intrinseci de securitate si sanatate in munca.
In a doua faza, se efectueaza o analiza stiintifica a starii de securitate si
sanatate in munca la fiecare post de lucru, si se realizeaza o fundamentare
riguroasa a programelor de prevenire.

3.4. Etapele metodei


Metoda cuprinde 5 etape obligatorii :
-

Etapa 1 : Definirea sistemului de analizat (postul de lucru)


Etapa 2 : Constituirea echipei de evaluare
Etapa 3 : Identificarea factorilor de risc din sistemul analizat
Etapa 4 : Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala
Aprilie 2010

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire


profesionala
-

Aprilie 2010

Etapa 5 : Ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire


Etapa 6 : Propunerea de masuri de prevenire

3.5. Instrumentele de lucru utilizate


La realizarea metodei se folosesc urmatoarele 7 instrumente de lucru,
conform Tabelului Nr 1 de mai jos :
Documentul
Lista de identificare a factorilor de risc
Lista de consecinte posibile a actiunii factorilor de risc
asupra corpului
Scala de corelare a gravitatii si probabilitatii
consecintelor
Grila de evaluare a riscurilor
Scala de incadrare a nivelurilor de risc respectiv nivel de
securitate
Fisa de evaluare a postului de lucru
Fisa de masuri propuse
-

Anexa
Anexa Nr 1
Anexa Nr 2
Anexa Nr 3
Anexa Nr 4
Anexa Nr 5
Anexa Nr 6
Anexa Nr 7

Lista de identificare a factorilor de risc, prezentata in cadrul Anexei


Nr 1 este un formular care cuprinde o lista cu principalele categorii
de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala grupate
dupa cele 4 componente ale sistemului de munca (executant,
sarcina de munca, mijloace de productie si mediul de munca).
Lista de consecinte posibile a actiunii factorilor de risc asupra
corpului, prezentata in cadrul Anexei Nr 2 este un instrument
ajutator de cotare a gravitatii consecintelor.
Scala de cotare a gravitatii si a probabilitatii consecintelor factorilor
de risc asupra corpului uman, prezentata in cadrul Anexei Nr 3 are
doua parti. Prima parte, referitoare la gravitatea consecintelor se
bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de
evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii si
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Referitor la cea dea- doua
parte, respectiv a claselor de probabilitate s-au luat in considerare
urmatoarele :
Clasa de
probabilitate
Clasa 1
Clasa 2

Frecventa de producere a
evenimentului
Peste 10 ani
O data la 5 10 ani
Aprilie 2010

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire


profesionala
Clasa
Clasa
Clasa
Clasa

3
4
5
6

O
O
O
O

data
data
data
data

la
la
la
la

Aprilie 2010

2 5 ani
1 2 ani
1 an 1 luna
mai putin de 1 luna

Grila de evaluare a riscurilor, prezentata in cadrul Anexei Nr 4 este


o matrice care cuprinde pe linie clasele de gravitate iar pe coloane
clasele de probabilitate. Aplicand aceasta grila, se realizeaza
cuantificarea efectiva a ricurilor existente in sistemul analizat sub
forma cuplului gravitate, frecventa de aparitie.

Scala de incadrare a nivelurilor de risc / securitate a muncii,


prezentata in cadrul Anexei Nr 5, este un instrument utilizat in
aprecierea riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde nivelurile de la 1 la 7, inversate intre nivelul de risc si
nivelul de securitate, astfel :

De la 1 la 7 pentru nivelul de risc

De la 7 la 1 pentru nivelul de securitate

In zona centrala a formularului gasim toate cuplurile gravitate


probabilitate aferente fiecarui nivel de risc
Nivel de risc

Cuplu gravitate probabilitate

Nivel de securitate

Fisa de evaluare a postului de lucru prezentata in cadrul Anexei Nr


6 este un centralizator al tuturor operatiunilor de identificare si
evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si
cuprinde :
Date de identificare a postului de lucru
Date de identificare a echipei de evaluare
Cele 4 componente ale sistemului de munca (executant,
sarcina de munca, mijloace de productie si mediul de lucru)
Nominalizarea factorilor de risc identificati
Explicitarea formelor concrete de manidestare a factorilor de
risc identificati (descriere, parametri, caracteristici functionale)
Consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc
Aprilie 2010

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire


profesionala

Aprilie 2010

Clasa de gravitate si probabilitate previzionata


Nivelul de risc
Fisa de masuri propuse, prezentata in cadrul Anexei Nr 7 este un
formular centralizator al masurilor propuse in urma evaluarii postului
de lucru din punct de vedere al securitatii muncii.

Aprilie 2010

Anexa Nr 1 Lista de identificare a factorilor de risc

EXECUTANT

1.

Actiuni gresite
1.1 Executare defectuoasa de operatii
- comenzi
- manevre
- pozitionari
- fixari
- asamblari
- reglaje
Utilizare gresita a mijloacelor de protectie
1.2 Nesincronizare de operatii
- intarzieri
- devansari
1.3 Efectuarea de operatiuni neprevazute in sarcina de munca
- pornirea echipamentelor tehnice
- intreruperea functionarii echipamentelor tehnice
- alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent
electric fluide)
- deplasari stationari in zone periculoase
- deplasari cu pericol de cadere de la ac. Nivel ;
dezechilibrare, impiedic
- deplasari cu pericol cadere de la inaltime pasire in gol,
alunecare
1.4 Comunicari accidentogene
Omisiuni
2.1 Omiterea unei operatii
2.2 Neutilizarea mijloacelor de protectie

2.

SARCINA DE MUNCA

1.

Continut necorespunzator al sarcinii de munca in raport cu


cerintele de securitate
1.1 Operatii,reguli,procedee gresite
1.2 Absenta unor operatii
1.3 Metode de munca necorespunzatoare (succesiune gresita a
operatiilor)
Sarcina de munca sub/supradimensionata in raport cu
capacitatea lucratorului
2.1 Solicitare fizica
- efort static
- pozitii de lucru fortate sau vicioase
- efort dinamic
- efort dinamic
2.2 Solicitare psihica
- ritm de munca mare
- decizii dificile in timp scurt
- operatii repetitive de cioclu scurt sau extreme de

2.

complex
monotonia muncii

MIJLOACE DE PRODUCTIE

1.

Factori de risc mecanic


1.1 Miscari periculoase
1.1.1 Miscari functionale ale echipamentelor tehnice
- organe de masini in miscare
- curgeri de fluide
- deplasari ale mijloacelor de transport
1.1.2 Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarii
functionale ele
echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3 Deplasari sub efectul gravitatiei : alunecare, rostogolire,
rulare pe roti
rasturnare, cadere libera, scurgere libera, deversare, surpare,
probusire
1.1.4 Deplasari sub efectul propulsiei
- proiectare de corpuri sau particule
- deviere de la traiectoria normala
- balans
- recul
- socuri excesive
- jet , eruptie
1.2 Suprafete sau contururi periculoase, intepatoare, taioase,
alunecoase, abraziv
1.3 Recipiente sub presiune
1.4 Vibratii excessive ale echipamentelor tehnice
Factori de risc termic
2.1 Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor
2.2 Temperatura coborata a obiectelor sau suprafetelor
2.3 Flacari, flame
Factori de risc electric
3.1 Curentul etectric
- atingere directa
- atingere indirecta
- tensiune de pas
Factori de risc chimic
4.1 Substante toxice
4.2 Substante caustice
4.3 Substante inflamabile
4.4 Substante explozive
4.5 Substante cancerigene
Factori de risc biologic
5.1 Bacterii , virusi, richeti, spirochete, ciuperci, protozoare
5.2 Plante periculoase (exemplu ciuperci otravitoare)
5.3 Animale periculoase (serpi veninosi)

2.

3.

4.

5.

D.

MEDIUL DE MUNCA

1.

Factori de risc fizic


1.1 Temperatura aerului : ridicata , scazuta
1.2 Umiditatea aerului : ridicata, scazuta
1.3 Curenti de aer
1.4 Presiunea aerului : ridicata, scazuta
1.5 Aeroionizarea aerului
1.6 Suprapresiune in adancimea apelor
1.7 Zgomot
1.8 Ultrasunete
1.9 Vibratii
1.1 Iluminat
0
- nivel de iluminare scazut
- stralucire
- palpaire
1.1 Radiatii
1
1.11.1 Electromagnetice
- infrarosii
- ultraviolete
- microunde
- de frecventa inalta
- de frecventa medie
- de frecventa joasa
- laser
1.11.2 Ionizante : alfa, beta, gamma
1.12 Potential alectrostatic
1.13 Calamitati naturala : traznet, inundatie, vant, viscol,
seisme, etc
1.14 Pulberi pneucomonicogene
Factori de risc chimic
2.1 Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2 Pulberi in suspensie, aer, gaze sau vapori inflamabili sau
explozivi
Factori de risc biologic
3.1 Microorganisme in suspensie in aer : virusi, richeti, ciuperci, etc
Caracterul special al mediului
Subteran
Acvatic
Subacvatic
Mlastinos
Aerian
Cosmic

2.

3.
4.

ANEXA NR 2
L I S TA D E C O N S E C I N E P O S I B I L E
ALE ACIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
(leziuni i vtmri ale integritii i sntii organismului uman)
CONSECINE

LOCALIZAREA CONSECINELOR

Nr.
crt
.

POSIBILE

Sistem osteoarticular

Cu- Cu- Ab- Te- Apa- Apa- Apa Apa


tie tie do- gu- rat rat rat rat
cra- tora me me respi car- di- ren nt
-

Coloana

nia- cic
n

vertebral

rator dio ges- n


tiv al
va
scular

0
1.

2.

1
Plag

Membru
superior

Membru
inferior

Bra

Palm Coap- Pis cior


Antebra Degete
Gamb

- tietur

- neptur

17

Organe de sim

Sis- Multi-

tem Och Nas Urech


mus- i
e

te
m
ne
r-

cular

In- Exter- tern n

vo
s

pl

Contuzie

Sis-

10 11 12 13 14 15

16 17

1
8

1
9

20

2
1

22

23

3.

Entors

4.

Strivire

5.

Fractur

6.

Arsur

- termic

- chimic

7.

Amputaie

8.

Leziuni ale organelor


in-terne

9.

Electrocutare

10.

Asfixie

11.

Intoxicaie - acut

cronic
12.

Dermatoz

13.

Pneumoconioz

14.

mbolnviri
respiratorii cronice
provocate de pul-

18

ANEXA 2 - continuare
1

10 11 12 13 14 15 16 17

1
8

1
9

2
0

2
1

22

23

beri organice i
substane toxice
iritante (emfizem
pulmonar, bronit
etc.)
15.

Astm bronic, rinit


vaso-motorie

16.

Boli prin expunere la


tem-peraturi nalte
sau sczute (oc,
colaps caloric,
degerturi)

17.

Hipoacuzie,
surditate de
percepie

18.

Cecitate

19.

Tumori maligne,
cancer profesional

20.

Artroze cronice,
periartrite, stiloidite,
osteocondilite,
bursite, epicondilite,

19

discopatii
21.

Boala de vibraii

22.

Tromboflebit

23.

Laringite cronice,
nodulii cntreilor

24.

Astenopatie
acomodativ,
agravarea miopiei
existen-te

25.

Cataracta

26.

Conjuctivite i
keratocon-junctivite

27.

Electrooftalmie

28.

Boala de iradiere

20

ANEXA 2 - continuare
1

10 11 12 13 14 15 16 17

1
8

1
9

2
0

2
1

22

23

29.

mbolnviri datorate
com-presiunilor i
decompresi-unilor

30.

Boli infecioase i
parazi-tare

31.

Nevroze de
coordonare

32.

Sindrom
cerebroastenic i
tulburri de
termoreglare
(datorit undelor
electro-magnetice
de nalt frec-ven)

33.

Afeciuni psihice

34.

Alte consecine

Sursa: Ministerul Sntii i Ministerul Muncii i Proteciei Sociale

21

Anexa Nr 3
Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor
de risc asupra organismului uman
Clase de
gravitate
CONSECINTE
1 Neglijabile
2 Mici
3 Medii
4 Mari

GRAVITATEA CONSECINTELOR

Grave

Foarte Grave

Maxime

Clase de
probabilitate
EVENIMENTE
1 Extrem de
rare
2 Foarte rare
3 Rare
4 Putin
frecvente
5 Frecvente
6 Foarte
frecvente

Consecinte minore reversibile, ITM pana in 3 zile


Consecinte reverzibile ITM intre 3 si 45 de zile
Consecinte reversibile ITM intre 45 si 180 zile
Consecinte ireversibile INV Gr III (diminuare capacit
50%)
Consecinte ireversibile INV Gr II (diminuare capacit
100%)
Consecinte ireversibile INV Gr I (pierdere cap
autoservire, etc)
Deces

PROBABILITATEA EVENIMENTELOR
P> 10 ani - Frecventa de producere eveniment
5< P< 10 ani
2< P< 10 ani
1< P< 2 ani
1luna < P< 1 an
P < 1 luna

Anexa Nr 4
Grila de evaluare a riscurilor combimatia intre gravitatea consecintelor si
probabilitatea producerii lor
1

Clasa
Gravita
te

CONSECINTE
Deces

Deces

Clase de probabilitate
2
3
4
5

Extrem
de rar

Foart
e rar

Rar

Putin
frecven
t

P>10
ani

5<P<
10 ani

2<P<5
ani

1<P<2
ani

(7,1)

(7,2)

(7,3)

(7,4)

Frecve
nt
1l
<P<1a
n
(7,5)

6
Foarte
frecve
nt
P<1
luna
(7,6)

6
5
4
3
2
1

F.
Grave
Grave
Mari
Medii

Inv Gr I

Inv Gr II
Inv Gr III
ITM 45 180
Mici
ITM 3 - 45
Neglijabile

(6,1)

(6,2)

(6,3)

(6,4)

(6,5)

(6,6)

(5,1)
(4,1)
(3,1)

(5,2)
(4,2)
(3,2)

(5,3)
(4,3)
(3,3)

(5,4)
(4,4)
(3,4)

(5,5)
(4,5)
(3,5)

(5,6)
(4,6)
(3,6)

(2,1)
(1,1)

(2,2)
(1,2)

(2,3)
(1,3)

(2,4)
(1,4)

(2,5)
(1,5)

(2,6)
(1,6)

Anexa Nr 5
Nivel de risc

Cuplul gravitate
probabilitate

Nivel de securitate

Minim

Maxim

2
3

Foarte mic
Mic

6
5

Foarte mare
Mare

Mediu

Mediu

5
6

Mare
Foarte
mare
Maxim

(1,1) (1,2) (1,3) (1,4)(1,5) (1,6)


(2,1)
(2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1)
(2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1)
(6,1) (7,1)
(3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3)
(6,2) (7,2)
(4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3)
(5,6) (6,4) (6,5) (7,4)

3
2

Mic
Foarte mic

(6,6) (7,5) (7,6)

Minim

4. Aplicarea efectiva a metodei


4.1. Procedura de lucru
Descrierea sistemului de analizat
In aceast etap se efectueaz o analiz detaliat a postului de lucru,
urmrind:
- identificarea i descrierea componentelor sistemului i modului
su de funcionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a
operaiilor de munc, mainile i utilajele folosite - parametri i
caracteristici funcionale, unelte etc.;
- precizarea n mod expres a sarcinii de munc ce-i revine
executantului n sistem (pe baza fiei postului, a ordinelor i deciziilor
scrise, a dispoziiilor verbale date n mod curent etc.);
- descrierea condiiilor de mediu existente;

- precizarea cerinelor de securitate pentru fiecare component a


sistemului, pe baza normelor i standardelor de securitate a muncii,
precum i a altor acte normative incidente.
Informaiile necesare pentru aceast etap se preiau din documentele
ntreprinderii (fia tehnologic, crile tehnice ale mainilor i utilajelor,
fia postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiz a
factorilor de mediu, norme, standarde i instruciuni de securitate a
muncii). O surs complementar de informaii pentru definirea sistemului
o constituie discuiile cu lucrtorii de la locul de munc analizat.

Constituirea echipei de analiz i evaluare


Pasul doi n aplicarea metodei l reprezint constituirea echipei de analiz
i evaluare. Aceasta va cuprinde specialiti n domeniul securitii muncii
i tehnologi, buni cunosctori ai proceselor de munc analizate.
nainte de nceperea activitii, membrii echipei trebuie s cunoasc n
detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate i procedurile concrete
de lucru. De asemenea, este nece-sar o minim documentare prealabil
asupra posturilor de lucru i proceselor tehnologice care urmeaz s fie
analizate i evaluate.
Dup constituirea echipei de analiz i evaluare, respectiv dup nsuirea
metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.

Identificarea factorilor de risc din sistem


n aceast etap, esenial pentru calitatea analizei, se stabilete pentru
fiecare compo-nent a sistemului de munc evaluat (respective post de
lucru), n baza listei prestabilite (ANEXA 1) ce disfuncii poate prezenta, n
toate situaiile previzibile i probabile de func-ionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesar simularea
funcionrii sistemului i deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate
face fie printr-o analiz verbal cu tehnologul, n cazul unor posturi de
lucru relativ puin periculoase, n care disfunciile accidentogene (sau
generatoare de mbolnviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei
arborelui de evenimente.
De asemenea, simularea se poate realiza
experimental sau prin procesare pe computer.

concret, pe un model

Indiferent de soluia adoptat, metodele de lucru sunt observarea direct


i deducia logic.
n cazul factorilor de risc obiectivi (generai de mijloacele de producie sau
mediul de munc), identificarea lor este relativ uoar, cunoscndu-se
parametrii i caracteristicile func-ionale ale mainilor, utilajelor,
instalaiilor, proprietile fizico-chimice ale materiilor i ma-terialelor
utilizate, sau buletinele de analiz a condiiilor de mediu.
Referitor la executant, operaia este mult mai dificil i implic un grad
ridicat de ne-determinare. Pe ct posibil, se analizeaz toate erorile
previzibile i probabile ale acestuia n raport cu sarcina de munc
atribuit, sub forma omisiunilor i aciunilor sale greite, i impac-tul lor
asupra propriei sale securiti i asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependeni de sarcina de munc se
realizeaz, pe de o parte, prin analiza conformitii dintre coninutul su i
capacitatea de munc a executantului cruia i este atribuit, iar pe de
alt parte, prin precizarea eventualelor operaii, reguli de munc,
procedee de lucru greite.
Factorii de risc identificai se nscriu n FIA DE EVALUARE A POSTULUI DE
LUCRU prezentata in cadrul Anexei Nr 6, unde se mai specific, n aceeai
etap, i forma lor concret de manifestare: descrierea acestora i
dimensiunea parametrilor prin care se apreciaz respectivul factor (de
exemplu, rezistena la apsare, forfecare, greutate i dimensiuni, curba C z
etc.).

Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecinelor posibile ale aciunii factorilor de risc se
utilizeaz lista din Anexa Nr 2. Gravitatea consecinei astfel stabilite se
apreciaz pe baza grilei din Anexa Nr 3. Informaii importante pentru
aprecierea ct mai exact a gravitii consecinelor posibile se obin din
statisticile accidentelor de munc i bolilor profesionale produse la locul de
munc respectiv sau la posturi de lucru similare.
Pentru determinarea frecvenei consecinelor posibile se folosete scala
din Anexa Nr 3. ncadrarea n clasele de probabilitate se face dup ce se
stabilesc, pe baz statistic sau de calcul, intervalele la care se pot
produce evenimentele (zilnic, sptmnal, lunar, anual etc.). Intervalele
respective se transform ulterior n probabiliti exprimate prin numr de
eveni-mente posibile pe an.

Rezultatul obinut n urma procedurilor anterioare se identific n Grila de


evaluare a riscurilor (Anexa Nr 4) i se nscrie n Fia postului de lucru
(Anexa Nr 6). Cu ajutorul scalei de ncadrare a nivelurilor de
risc/securitate se determin apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de
risc n parte. Se obine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul
de munc, ceea ce d posibilitatea stabilirii unei prioriti a msurilor de
prevenire i protecie, funcie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de
risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de munc se calculeaz ca o medie
ponderat a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificai.
Pentru ca rezultatul obinut s reflecte ct mai exact posibil realitatea, se
utilizeaz ca element de ponderare rangul factoru-lui de risc, care este
egal cu nivelul de risc.
n acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea i rangul cel
mai mare. Se elimin astfel posibilitatea ca efectul de compensare
ntre extreme, pe care-l implic orice
medie statistic, s mascheze prezena factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este urmtoarea:
n

Nr =

Ri

i=1

i=1

, n care:

Nr = nivelul de risc global pe post de lucru;


ri = rangul factorului de risc "i";
Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc "i";
n = numrul factorilor de risc identificai la locul de munc.
Nivelul de securitate (Ns) pe post de lucru se identific pe Scala de
ncadrare a nive-lurilor de risc/securitate, construit pe principiul invers
proporionalitii nivelurilor de risc i securitate.
Att nivelul de risc global, ct i nivelul de securitate se nscriu n Fia
postului de lucru
(Anexa Nr 6).
n cazul evalurii unor macrosisteme (sector, secie, ntreprindere), se
calculeaz me-dia ponderat a nivelurilor medii de securitate determinate
pentru fiecare post de lucru anali-zat din componena macrosistemului
(locurile de munc analoge se consider ca un singur post de lucru),

pentru a se obine nivelul global de securitate a muncii pentru


atelierul/sec-ia/sectorul sau ntreprinderea investigat - Ng:
n

Ng

N sp

p=1

p 1

, unde:
rp = rangul postului de lucru"p"
securitate al locului);

(egal ca valoare cu nivelul de

n = numrul de posturi de lucru analizate;


Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de munc
"p".
Stabilirea msurilor de prevenire
Pentru stabilirea msurilor necesare mbuntirii nivelului de securitate a
sistemului de munc analizat se impune luarea n considerare a ierarhiei
riscurilor evaluate, conform Scalei de ncadrare a nivelurilor de
risc/securitate a muncii n ordinea:
7 - 1 dac se opereaz cu nivelurile de risc;
1 - 7 dac se opereaz cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ine seama de ordinea ierarhic generic a msurilor de
prevenire, respectiv:
- msuri de prevenire intrinsec;
- msuri de protecie colectiv;
- msuri de protecie individual.
Msurile propuse se nscriu n formularul FI DE MSURI DE PREVENIRE
PROPUSE prezentate in Anexa Nr 7.
Aplicarea metodei se ncheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este
un instru-ment neformalizat, care trebuie s conin, clar i succint,
urmtoarele:
- modul de desfurare a analizei;
- persoanele implicate;

- rezultatele
nivelurile de risc;

evalurii,

respectiv

fiele

posturilor

de

lucru

cu

- fiele de msuri de prevenire.

4.2. Condiii de aplicare


Pentru ca aplicarea metodei s conduc la cele mai relevante rezultate,
prima condiie este ca sistemul ce urmeaz s fie analizat s fie un post de
lucru, bine definit sub aspectul scopului i elementelor sale. n acest mod
se limiteaz numrul i tipul de interrelaionri poteniale ce urmeaz s
fie investigate, i implicit factorii de risc de luat n considerare.
O alt condiie deosebit de important este existena unei echipe de
evaluare, complex i multidisciplinar, care s includ specialiti n
securitatea muncii, proiectani, tehno-logi, ergonomi, medici specialiti n
medicina muncii etc., corespunztor naturii variate a ele-mentelor
sistemelor de munc, dar i a factorilor de risc. Conductorul echipei
trebuie s fie specialistul n securitatea muncii, al crui rol principal va fi
de armonizare a punctelor de vedere ale celorlali evaluatori, n sensul
subordonrii i integrrii criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului
urmrit prin analiz: evaluarea securitii muncii.
Un avantaj al metodei propuse este faptul c aplicarea sa nu este limitat
de condiia existenei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizat n
toate etapele legate de viaa unui sistem de munc sau a unui element al
acestuia: concepia i proiectarea, realizarea fizic, constituirea i intrarea
n funciune, desfurarea procesului de munc.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar i
pentru un sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru n cadrul
acestei metode este relativ laborioas. Aplicarea ei i gestionarea riscurilor
la locurile de munc pe baza rezultatelor obinute necesit personal
specializat; de asemenea, se recomand utilizarea tehnicii de calcul
automate.
Informatizarea este posibil datorit anumitor caracteristici ale metodei,
respectiv:
- procedura de lucru etapizat;
- existena unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
- tipul de legturi dintre
determinarea nivelului de risc.

variabilele

luate n considerare la

Tehnica automat de calcul poate fi aplicat att la evaluarea propriu-zis


a riscurilor, ct i la gestiunea informatizata a acestora n cadrul unitii.

a) n timpul evalurii propriu-zise, utilizarea computerului este


recomandabil n dou modaliti:
- constituirea unor bnci de date privind durata de via a
echipamentelor tehnice, timpul de funcionare, numrul de persoane
expuse, timpul de expunere, respectiv statistica accidentelor de munc i
bolilor profesionale produse i utilizarea lor pentru a determina cu mai
mare acuratee clasele de probabilitate;
- calculul automat al nivelurilor de risc pariale i al nivelului de risc
global pe post de lucru, sector de activitate, ntreprindere.
b) Gestiunea computerizat a riscurilor presupune realizarea unor
bnci de date com-plete i actualizabile permanent, cuprinznd datele din
fiele de risc i de msuri pentru toate locurile de munc evaluate din
unitate. n acest mod, n fiecare moment se poate cunote i corecta
conform
ultimei
evaluri situaia exact a riscurilor existente, a
dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a msurilor care trebuie luate, a
celor care s-au luat, a rspunderilor i competenelor pentru respectivele
msuri.

5. Studiu de caz Evaluarea riscurilor de evaluare si


imbolnavire profesionala la postul de lucru Serviciul Citire
Facturare din cadrul Agentiei Nr 3 a S.C. APA NOVA S.A.
Procesul de munca
Procesul de munca al Serviciului de Citire Facturare al Agentiei 3 din cadrul
S.C. Apa Nova Bucuresti S.A. consta in citirea si inregistrarea indexilor
contoarelor de apa instalate la asociatiile de proprietari, la utilizatorii
casnici, la clientii industriali, la punctele termice si in statiile de pompare
apa uzata.
Elementele componente ale sistemului de munca evaluat
Analiza celor 4 elemente componente ale sistemului de munca evaluat
este prezentata in cele ce urmeaza :
A. Mijloace de productie

Carlig de confectionare artizanala folosit pentru deschiderea si


deplasarea capacelor de camin, conform Foto Nr 1, cantitate 1 pe
om

Surubelnita mica si robusta pentru deschiderea capacelor de camin,


conform Foto Nr 2, cantitate 1 pe om (surubelnitele sunt
achizitionate cu titlu personal)

Ciocan folosit in cazul in care capacul de camin este intepenit,


cantitate 1 pe om
Baston telescopic cu lungime reglabila intre 1,2 2,5 m folosit in
vederea citirii contorilor din camine fara a mai fi necesara coborarea
in camin. Este echipat cu o lupa si o lanterna, conform Foto Nr 3,
cantitate 1 pe om. De mentionat faptul ca acest dispozitiv nu poate
fi utilizat in mod sistematic (de exemplu contoare instalate in camin
sub bolta)

PDA, terminal informatic de stocare a informatiilor de citire,


prezentat in Foto Nr 4 Este folosit pentru inregistrarea indexilor de

contor cititi, continand totodata baza de date cu turneele de citire,


cantitate 1 pe om.

Detector portabil de gaze tip M40 al fabricantului Industrial


Scientific. Are rolul analizarii gazelor din spatiile inchise si detectarii
continutului scazut de oxigen, prezentei CO, a hidrogenului sulfurat
ori a atmosferei potential explozive, cantitate 1 pe echipa.
Pompa Honda cu motor cu ardere interna, destinata scoaterii apei
din caminele inundate, conform Foto Nr 5, cantitate 1 pe echipa

Tarnacop folosit la deschiderea capacelor de camin, cantitate 1 pe


echipa
Lopata, cantitate 1 pe echipa
Masina de deplasare in teren. Se foloseste o masina la o echipa de
cititori, cantitate 1 pe echipa
Aparat de autosalvare BIOCELL. Este un aparat destinat salvarii
lucratorilor in cazul in care odata intrati intr-un spatiu inchis ar fi
surprinsi de o emanatie de gaz. Acest aparat permite ca in cazul
declansarii detectorului de gaz si al echiparii acestuia, personalul
echipat poate respira liber, avand o autonomie de aer suficienta
pentru a evacua spatiul respectiv. Cantitate 1 pe om
Aparat foto digital. Folosit pentru stocarea digitala a datelor din
teren in cazul in care exista anumite probleme pe teren. Cantitate 1
pe om.
Centura de echipare aparat de autosalvare BIOCELL, cantitate 1 pe
om
Mapa + pix, cantitate 1 pe om
Gard de semnalizare lucrari, cantitate 1 pe echipa
PC pentru introducere / extragere date din PDA-uri, cantitate 1 pe
formatie
Echipament pentru incarcat acumulatorii PDA-urilor, cantitate 1 pe
echipa

Lanterna, cantitate 1 pe om
Telefon mobil, cantitate 1 pe om

B. Sarcina de Munca
Postul de lucru studiat este formatia de cititori ai Agentiei 3 din cadrul
Serviciului de citire facturare, Directia Comerciala ANB.
Postul de lucru analizat cuprinde in total un numar de 12 persoane
organizate astfel :
-

Un sef de formatie
Doua echipe compuse din cate 4 persoane
O echipa compusa din 3 persoane

De precizat faptul ca in cadrul unei echipe de lucru nu exista relatii


ierarhice pe verticala.
Programul de lucru zilnic este de 8 ore pe zi, intre orele 07 :30 si 15 :30,
de luni pana vineri.
O descriere detaliata a activitatilor este prezentata mai jos :
-

Prezentarea salariatilor la punctul de lucru la orele 07 :30 si


echiparea pana in jurul orelor 07 :45
Verificarea echipamentelor de lucru, respectiv : incarcare PDA,
detector de gaze, lanterna, etc
Luarea la cunostinta a foii de lucru din ziua respectiva, denumita
turneu sau caiet de citire. Acesta contine adresa punctelor de citire
din ziua respectiva precum si informatii cum ar fi : numele clientului,
tipul si diametrul contorului, seria contorului, indexul anterior,
amplasamentul contorului, precum si un camp pentru scrierea
indexului nou de contor. Un esantion al carnetului de citire este
prezentat in cadrul Foto Nr 6 de mai jos

Se ia la cunostinta fractia din ziua respectiva. Prin fractie se intelege


partea de contori ce revine spre citire unui salariat in cazul in care
unul sau mai multi colegi sunt absenti din diferite motive ( concediu
de odihna, absente pe motive medicale, etc)
Se pleaca pe teren in jurul orelor 08 :00
Deplasarea se realizeaza cu masina, fiecarei echipe revenindu-i o
masina. Avem astfel in total la sistemul de analizat un total de 3
masini
Fiecare masina pleaca in teren si isi alege ca punct de stationare
locul considerat a fi centrul de greutate al zonei (ariei) care urmeaza
a fi citita in ziua respectiva. Odata ajunsi in punctul respectiv fiecare
membru al echipei se desparte si pleaca pe teren pentru a realiza
turneul sau. In jurul orelor 14 :00 se regrupeaza la masina si pornesc
impreuna pentru a realiza si citi sau rezolva anomaliile la caminele
cu probleme, respectiv :
camine inundate in are trebuie scoasa apa pentru a putea fi
citite
camine foarte grele sau instabile care trebuie sustinute de
colegi spre a fi citite
camine suspectate sau detectate ca detinand atmosfera
potential exploziva
alte probleme deosebite intalnite, de exemplu camine cu acces
blocat
reunirea la baza are loc in jurul orelor 15 :00 unde se predau PDAurile pentru inregistrarea in calculator a datelor citite in ziua
respectiva, si pentru introducerea din calculator in PDA-uri a
turneelor de citire pentru ziua urmatoare.
Cu aceasta ocazie, dupa descarcarea datelor se pun la incarcat PDAurile pentru a fi operationale in ziua urmatoare
Volumul de munca aproximativ pentru un cititor este urmatorul :

Intre 30 si 48 de cazuri pe zi (citiri controri) timp de 12 zile pe


luna : citiri agenti economici sau asociatie locatari
Intre 70 si 80 cazuri pe zi timp de 8 zile pe luna la casnici (case
)
Circa 20 PT uri (puncte termice) timp de o zip e luna
Distanta estimata parcursa pe jos in medie de un cititor este de circa
5 km zilnic. Ei sunt supusi si altor solicitari fizice cum ar fi :
manipularea de mase, urcare / coborare din camine, etc. Ca atare
consideram ca depun efort dinamic.
Totodata prin natura meseriei lor, acestia trebuie sa intre in caminele
de vizitare care sunt stramte si sa citeasca contorii. Ca atare, prin
situatia specifica din anumite camine sunt supusi unor eforturi
statice de genul pozitii vicioase, pozitionari dificile, stat in pozitii cu
echilibru precar. In contextul caminelor greu accesibile, exista riscul
de alunecare si cadere de la acelasi nivel ori de la inaltime, al
impiedicarii, al intepatii si taierii cu obiecte ascutite. Un exemplu
relevant care vine in sprijinul celor afirmate este prezentat in cadrul
Foto Nr 7 de mai jos.

Totodata cititorii manipuleaza constant mase de peste 25 Kg ca


urmare a deplasarii capacelor de camin, a deblocarii accesului in
camine etc. Pozitionarea incorecta, ori manipularea
necorespunzatoare a maselor poate acea drept efect discopatii
lombare, lombagii, etc
In cadrul turneelor de citire lucratorii sunt expusi de multe ori unor
riscuri de cadere a ramelor sau capacele de camin in cazul in care
aceste se deterioreaza urmare a actiunii clientilor ori a lipsei de
intretinere. Un astfel de exemplu identificat in teren este prezentat
in cadrul Foto Nr 8

C. Mediul de Munca
Cititorii isi desfasoara activitatea preponderent pe teren, iar o mare
parte din timp o petrec in caminele de vizitare. Ca urmare o prima
constatare este faptul ca ei sunt expusi intemperiilor, activitatetea lor
desfasurandu-se peste 7 ore pe zi in teren, atat pe timp de vara cat si pe
timp de iarna. Pe timp de vara ei sunt expusi caniculei care poate duce la
insolatii sau deshidratare, iar pe timp de iarna sunt expusi frigului, care
poate cauza degeraturi. Prin manipularea maselor, ori in incercarea de a
citi contorii, pielea cititorilor poate intra in contact cu suprafetele metalice
reci ale capacelor de camin, ale conductelor, ori ale echipamentelor de
lucru. Totodata trebuie subliniat faptul ca se lucreaza preponderent intr-un
mediu umed, slab iluminat, potential exploziv ori continand gaze nocive,
mediu insalubru cu risc de contaminare. In acest sens , in cadrul Foto Nr
9 este prezentat un esantion al unui buletin de citire realizat cu un analizor
portabil multigaz model M40 al fabricantului american Industrial Scientific,
aflat in dotarea echipelor de cititori.In acelasi timp, depozitarea de gunoi
ori deversarea de uleiuri, solventi sau alte substante chimice face parte
din cotidian.

In privinta zgomotului si a vibratiilor, lucrul echipelor de cititori nu se


desfasoara in apropierea unor surse de zgomot sau de vibratii, si nu
folosesc echipamente care sa genereze vibratii ori zgomot peste limita
admisa. Din acest punct de vedere nu am considerat zgomotul sau
vibratiile ca fiind caracteristice mediului de lucru al cititorilor.
Asadar, putem sintetiza :
-

Iluminat slab
Temperaturi urcate si coborate
Atmosfera viciata (gaze explozive, hidrogen sulfurat, monoxid de
carbon, lipsa oxigen)
Mediul de lucru insalubru
Substante chimice : uleiuri, solventi, etc
Lucrul cu clientii

D. Executant
In general putem spune ca cititorii nu desfasoara o munca foarte
complexa, care sa solicite organismul din punt de vedere intelectual, ori sa
necesite decizii rapide in timp scurt.
Totusi ei sunt supusi unei presiuni legate de realizare unei planificari intrun anumit timp, ei depinzand de anumite componente variabile :
bransamente clandestine, blocare capace de camine de catre masini /
materiale, camine inundate, abonati absenti ori rauvoitori, etc. Totodata

nu trebuie pierdut din vedere faptul ca ei relationeaza cu clientul, lucreaza


preponderent in exterior, circula mult atat pe jos cat si cu masina, sunt
supusi unui efort dinamic important. Aceste elemente variabile, pot
constitui factori perturbatori, ce pot induce o stare de iritabilitate ori lipsa
de concentratie, cu efect in neatentie ori realizare gresita de operatiuni ori
omisiuni, nerespectare a unor proceduri de lucru, sau neutilizarea
echipamentului din dotare. De altfel, in cadrul vizitei in teren pe care am
realizat-o salariatii s-au plans cu privire la faptul ca trebuie sa care cu ei
foarte multe echipamente, iar in contextul distantelor lungi, a coborarii in
camine timp in care echipamentele ramase la exterior pot fi furate, este
foarte dificil, daca nu chiar imposibil sa se echipeze 100% cu toate
dotarile.

Factorii de risc identificati


Prin consultarea Anexei Nr 1 lista de identificare a factorilor de risc
generici, au fost identificati un nunar de 33 de factori de risc, codati de la
F1 la F33, dupa cum urmeaza:
A. Factori de risc proprii mijloacelor de productie
Factori de risc mecanic
F1 : Deplasari ale mijloacelor de transport lovire de catre mijloacele de
transport- acces la postul de lucru cu auto
F2 : Rostogolire / lovire de capace de camin neasigurate
F3 : Cadere ansamblu rama + capac camine deteriorate
F4 : Rupere / alunecare scari de acces in camine neintretinute
F5 : Suprafete sau contururi periculoase, contact direct cu suprafete
taietoare, intepatoare, alunecoase
F6 : Cadere libera de obiecte, piese, scule, materiale, de la nivelul solului
in camin, de la maxim 3m
F7 : Rupere echipamente de lucru la solicitari mecanice (tarnacop, ciocan,
surubelnita)
Factori de risc termic
F8 : Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor (temperatura de
circa 65C a tevilor si conductelor)
F9 : Temperatura scazuta a suprafetelor metalice atinse direct

Factori de risc electric


F10 : Electrocutare prin atingere directa a conductori neizolati sau izolatie
defecta / umeda
F11 : Electrocutare prin atingere indirecta sau a tensiunii de pas
Factori de risc biologic
F12 : Contaminarea cu virusi- spirocheti- lucrul in medii insalubre
F13 : Contactare de boli ecseme intepaturi insecte
Factori de risc fizic
F14 : Contactul direct al pielii cu substante chimice sau compusi aruncati
in camine
F15 : Incendiu cauzat de contactul dintre hidrocarburi / uleiuri si o sursa
de foc
B. Factori de risc proprii mediului de munca
Factorii de risc fizic
F16 : Temperatura ridicata a aerului lucrul in conditii de canicula
F17 : Temperatura scazuta a aerului lucrul in aer liber
F18 : Umiditatea relative a aerului ridicata lucrul in spatii umede si
neaerisite
F19 : Nivel de iluminare scazut in camine lipsa lampi de iluminat
F20 : Calamitati naturale colaps blocuri la interventie cititori in subsoluri
F21 : Atmosfera viciata (lipsa O2, prezenta H2S, prezenta CO, gaze
esapament) lucrul in spatii inchise
F22 : Atmosfera potential exploziva lucrul in spatii inchise
Caracterul special al mediului
F23 : Agresiuni fizice ale persoanelor lucrul cu consumatorii / clientii
F24 : Agresiuni ale animalelor muscaturi de caiini, sobolani
C. Factori de risc proprii sarcinii de munca
Suprasolicitare fizica

F25 : Pozitiile de lucru fortate vicioase lucrul in spatii inguste- citire


contori
F26 : Ridicarea manuala si manipularea de capace de camine peste 25 Kg
F27 : Efort dinamic parcurgere zilnica pe jos de trasee lungi, manipulare
mase, urcare coborare
Suprasolicitare psihica
F28 : Lucrul in conditii de stres indeplinirea obiectivului zilnic si
penalizare la necitirea contorilor
D. Factori de risc proprii executantului
F29 : Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare
F30 : Nerespectarea procedurilor de manipulare a maselor ridicare
capace fara parghii
F31 : Nerespectarea procedurilor de interventie in spatii inchise
masurare atmosfera cu detector de gaze
F32 : Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare , alunecare
Omisiuni
F33 : Neutilizare EIP din dotare si a altor mijloace de protectie
Conform metodei de evaluare a riscului fiecare factor de risc de la F1 la
F33 a fost cuantificat prin prisma consecintei maxime previzibile si a
clasei de probabilitate. Clasa de probabilitate a fost determinata in baza
statisticii accidentelor de munca ale societatii Apa Nova pe ultimii 10 ani,
prezentata in cadrul Anexei Nr 8.

Anexa Nr 6 Fisa de evaluare a riscurilor aferenta postului de lucru


Unitatea : APA NOVA BUCURESTI
Sectia : Agentia Nr 3
Serviciul Citire Facturare
Postul de lucru : Cititor contoare
apa

FISA DE EVALUARE A POSTULUI DE


LUCRU

Componenta
sist emului de
munca

Factorii de risc
identificati

Forma concreta de manifestare a factorilor


de risc (descriere parametri)

0
MIJLOACE
DE
PRODUCTIE

1
Factori de
risc
mecanic

Numar de persoane expuse : 12


Durata expunerii : 8 ore / zi

Echipa de evaluare : Andrei Hostiuc

2
F1.Deplasari ale mijloacelor de transport
lovire de catre mijloacele de transport acces
la postul de lucru cu auto
F2.Rostogolire lovire de capace de camin
neasigurate
F3.Cadere ansamblu rama + capac camin
deteriorate
F4.Rupere alunecare scari de acces camine
neintretinute
F5.Suprafete sau contururi periculoase,
contact direct cu suprafete taietoare,
intepatoare, alunecoase
F6.Cadere libera de obiecte, piese, scule,
materiale de la nivelul solului, maxim 3m
F7.Rupere echipamente de lucru la solicitari
mecanice (tarnacop, ciocan, surubelnita)

Conseci
nta
max.
prev.

Clasa
de
gravitat
e

Clasa de
probabilit
ate

Nivel
de risc

Deces

ITM 45
180
zile

Deces

Deces

ITM 45
180
zile
ITM 45
180
zile
ITM 3
45 zile

MIJLOACE
DE
PRODUCTIE

MEDIUL DE
MUNCA

F8.Temperatura ridicata a obiecte ;lors au


suprafetelor (temp de cca 65C a tevilor si a
Factori de
conductelor)
risc termic
F9.Temperatura scazuta a suprafetelor
metalice atinse direct
F10.Electrocutare prin atingere directa
conductori neizolati sau izolatie
Factori de
defecta/umeda
risc electric
F11.Electrocutare prin atingere indirecta sau
a tensiunii de pas
F12.Contaminare cu virusi spirocheti lucrul
Factori de
in medii insalubre
risc biologic F13.Contactare boli ecseme intepaturi de
insecte
F14.Contactul direct al pielii cu substante
Factori de
chimice sau compusi aruncati in camine
F15.Incendiu cauzat de contactul dintre
risc chimic
hidrocarburi / uleiuri si o sursa de foc
Factori de
F16.Temperatura ridicata a aerului lucrul in
risc fizic
conditii de canicula
F 17.Temperatura scazuta a aerului lucrul in
aer liber
F18.Umiditatea relativa a aerului ridicata
lucrul in spatii umede si neaerisite
F19.Nivel de iluminare scazut in camine
lipsa lampi de iluminat
F20.Calamitati naturale colaps blocuri la
interventie citire contori in subsoluri
F21.Atmosfera viciata (lipsa O2, prezenta H2S

ITM 3
45 zile

ITM 3
45 zile

Deces

Deces

Deces

Deces

ITM 45180 zile


ITM 3
45 zile
ITM 45180 zile
Deces
ITM 45180 zile
ITM 45180 zile
ITM 345 zile
INV Gr
III

Caract
special
mediu

SARCINA DE
MUNCA

Solicitare
fizica

Suprasolicit
are psihica
LUCRATOR

Actiuni
gresite

Omisiuni

sau CO, gaze esapament) lucrul in spatii


inchise
F22.Atmosfera potential exploziva lucrul in
spatii inchise
F23.Agresiuni fizice ale persoanelor lucrul
cu consumatorii/clientii
F24.Agresiuni ale animalelor muscaturi de
caiini sobolani
F25.Pozitiile de lucru fortate vicioase
lucrul in spatii inguste citire contori
F26.Ridicarea manuala si manipularea de
capace de camine peste 25Kg
F27.Efort dinamic parcurgere zilnica pe jos
de trasee lungi, manipulare mase, urcare
coborare
F28.Lucrul in conditii de stres- indeplinirea
obiectivului zilnic si penalizare pentru
necitirea contorilor
F29.Cadere de la acelasi nivel prin
dezechilibrare, alunecare , impiedicare
F30.Nerespectarea procedurilor de
manipulare a maselor ridicare capace fara
parghii
F31.Nerespectarea procedurilor de
interventie in spatii inchise masurare
atmosfera detector de gaze
F32.Cadere de la inaltime prin pasire in gol,
dezechilibrare sau alunecare
F33.Neutilizare EIP din dotare si a altor

Deces

ITM 45180 zile


ITM 45180 zile
ITM 45180 zile
ITM 45180 zile

ITM 345 zile

ITM 345 zile

ITM 45180 zile

ITM 45180 zile

Deces

Deces

Deces

mijloace de protectie

In baza nivelurilor de risc partiale se calculeaza nivelul de risc global al


postului de lucru, care este media ponderata a acestora :
33

Riri
Nrg=

i=1
33

ri

i1

{1 x (5 x 5)+5 x( 4 x 4)+19 x (3 x 3)+ 6 x(2 x 2)+2 x(1 x 1)|} 302


=
=3,15
1 x 5+ 5 x 4 +19 x 3+6 x 2+2 x 1

96

Interpretare
Intrepretand rezultatele prin prisma scalei de incadrare a nivelurilor de risc
respectiv nivel de securitate, valoarea de 3,15 corespunde unui nivel de
risc mediu spre mic, fiind sub limita de 3,5. Totodata nivelul de securitate
este de 4,85, acesta fiind un nivel mediu spre mare.
Numarul de 33 de factori de risc ne sugereaza faptul ca nu avem de-a face
cu o activitate complexa, desfasurata in cadrul unor procese tehnologice
complexe. Analizand prin prisma nivelurilor de risc partiale remarcam
urmatorii factori de risc de depasesc pragul mediu, mare :
F19 : Nivel de iluminare scazut in camine lipsa lampi iluminat
F12 : Contaminare cu viruri spirocheti lucrul in medii insalubre
F16 : Temperatura ridicata a aerului lucrul in conditii de canicula
F17 : Temperatura scazuta a aerului lucrul in aer liber
F25 : Pozitiile de lucru fortate vicioase lucrul in spatii inguste citire
contori
F26 : Ridicarea manuala si manipularea de capace de camin de peste
25Kg
Totodata remarcam faptul ca 40% dintre factorii de risc identificati pot
avea consecinte ireversibile asupra lucratorilor (deces ori invaliditate).
Folosind reprezentarea grafica, in cadrul figurii de mai jos avem o
reprezentare a nivelurilor de risc partiale a factorilor de risc identificati.

Grafic - Nivelurile partiale de risc pe factori de risc postul de lucru : Serviciul Citire Facturare
Nivel global de risc 3,09
5
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0

Factori de risc

Legenda reprezentarii grafice :


F1 : Deplasari ale mijloacelor de transport lovire de catre mijloacele de
transport- acces la postul de lucru cu auto
F2 : Rostogolire / lovire de capace de camin neasigurate
F3 : Cadere ansamblu rama + capac camine deteriorate
F4 : Rupere / alunecare scari de acces in camine neintretinute
F5 : Suprafete sau contururi periculoase, contact direct cu suprafete
taietoare, intepatoare, alunecoase
F6 : Cadere libera de obiecte, piese, scule, materiale, de la nivelul solului
in camin, de la maxim 3m
F7 : Rupere echipamente de lucru la solicitari mecanice (tarnacop, ciocan,
surubelnita)
F8 : Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor (temperatura de
circa 65C a tevilor si conductelor)
F9 : Temperatura scazuta a suprafetelor metalice atinse direct
F10 : Electrocutare prin atingere directa a conductori neizolati sau izolatie
defecta / umeda
F11 : Electrocutare prin atingere indirecta sau a tensiunii de pas
F12 : Contaminarea cu virusi- spirocheti- lucrul in medii insalubre
F13 : Contactare de boli ecseme intepaturi insecte
F14 : Contactul direct al pielii cu substante chimice sau compusi aruncati
in camine
F15 : Incendiu cauzat de contactul dintre hidrocarburi / uleiuri si o sursa
de foc
F16 : Temperatura ridicata a aerului lucrul in conditii de canicula
F17 : Temperatura scazuta a aerului lucrul in aer liber
F18 : Umiditatea relative a aerului ridicata lucrul in spatii umede si
neaerisite
F19 : Nivel de iluminare scazut in camine lipsa lampi de iluminat
F20 : Calamitati naturale colaps blocuri la interventie cititori in subsoluri
F21 : Atmosfera viciata (lipsa O2, prezenta H2S, prezenta CO, gaze
esapament) lucrul in spatii inchise
F22 : Atmosfera potential exploziva lucrul in spatii inchise

F23 : Agresiuni fizice ale persoanelor lucrul cu consumatorii / clientii


F24 : Agresiuni ale animalelor muscaturi de caiini, sobolani
F25 : Pozitiile de lucru fortate vicioase lucrul in spatii inguste- citire
contori
F26 : Ridicarea manuala si manipularea de capace de camine peste 25 Kg
F27 : Efort dinamic parcurgere zilnica pe jos de trasee lungi, manipulare
mase, urcare coborare
F28 : Lucrul in conditii de stres indeplinirea obiectivului zilnic si
penalizare la necitirea contorilor
F29 : Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare
F30 : Nerespectarea procedurilor de manipulare a maselor ridicare
capace fara parghii
F31 : Nerespectarea procedurilor de interventie in spatii inchise
masurare atmosfera cu detector de gaze
F32 : Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare , alunecare
F33 : Neutilizare EIP din dotare si a altor mijloace de protectie

Analizand factorii de risc identificati prin prsima celor 4 componente ale


sistemului de munca , obtinem urmatorul grafic :
Ponderea factorilor de risc identificati dupa elementele sistemului de munca
Postul de lucru : Serviciul Citire Facturare
Nivel de risc global : 3,09

15%
12%

45%

27%

Anexa Nr 7 Fisa de masuri propuse


Nr.
Crt

Factor de risc

Nivel
de risc

F19 Nivelul scazut de iluminare in camine


lipsa lampi de iluminat

F12 Contaminare cu virusi, spirocheti, lucrul


in medii insalubre

F16 Temperatura ridicata a aerului lucrul in


conditii de canicula

F17 Temperatura scazuta a aerului lucrul


in aer liber

Masura propusa
Nominalizare masuri
Masuri tehnice
Dotarea echipelor din teren cu lampi cu fixare pe
cap antiex, destinata interventiilor in spatii inchise.
Achizitionarea de bastoane telescopice care pot citi
contorii si sub bolta.
Masuri organizatorice
Achizitionarea si dotarea cu baterii pentru lampile
de iluminat. Verificarea periodica a functionarii si
utilizarii lor
Masuri tehnice
Vaccinarea personalului Sxecutants. Achizitionarea
si distribuirea de material igienizant : dezinfectant,
perii , sapunuri
Masuri organizatorice
Campanii de informare si sensibilizare a salariatilor
Masuri tehnice
Acordarea de EIP adecvat conditiilor de vara.
Acordarea suplimentara de sepci.
Masuri organizatorice
Acordarea de apa minerala in zilele caniculare.
Reducerea numarului de ore de munca in zilele de
canicula
Masuri tehnice
Acordarea de EIP adecvat conditiilor de iarna.
Acordarea de costume vatuite, manusi

F25 Pozitii de lucru fortate vicioase lucrul


in spatii inguste citire contori

F26 Ridicare manuala si manipulare de


capace de camine peste 25Kg

F1 Deplasari accidentale ale mijloacelor de


transport

F3 Cadere ansamblu rama + capac camine


deteriorate

termoizolante, bocanci.
Masuri organizatorice
Acordarea de ceai cald minerala in zilele geroase.
Reducerea numarului de ore de munca in zilele de
geroase ori cu intemperii.
Masuri tehnice
Implementarea unui program de amplasare a
contorilor in pozitii accesibile
Masuri organizatorice
Elaborarea de instructiuni proprii, informare,
controale medicale periodice.
Masuri tehnice
Dotarea echipelor cu un dispozitiv universal de
ridicat capace astfel proiectat incat sa mute
sarcina la brat in loc de coloana
Masuri organizatorice
Realizarea de instructiuni interne, prelucrare,
informare privind modul de manipulare a maselor
Masuri tehnice
Dotarea tuturor masinilor din parcul auto cu centuri
de siguranta.
Masuri organizatorice
Sensibilizarea si instruirea periodica a lucratorilor
pe tema sigurantei in traficul rutier. Testarea
anuala psihologica a soferilor, planificarea si
realizarea de inspectii periodice a autovehiculelor.
Masuri tehnice
Includerea din faza de proiectare si executie a unor

10

11
12

F4 Rupere / alunecare scari de acces in cam


ine neintretinute

F5 Suprafete sau contururi periculoase,


contact direct cu suprafete taietoare,
intepatoare, alunecoase

F6 Cadere libera de obiecte, piese, scule,


materiale de la nivelul solului in camine,
H=max 3m
F8 Temperatura ridicata a pieselor sau

3
3

material care asigura o rezistenta sporita


cimentului / betoniului ce incastreaza rama de
capac
Masuri organizatorice
Implementarea unui program de intretinere a
caminelor si a unei proceduri de anuntare si de
reparare rapida a caminelor deteriorate.
Snsibilizarea si instruirea lucratorilor.
Masuri tehnice
Inlocuirea scarilor de acces din metal comun cu
scari metalice dintr-un material metalic tratat
special anti coroziune. Achizitionarea de sisteme de
protectie anticadere
Masuri organizatorice
Initierea unui program de identificare a caminelor
cu scari deteriorate si includerea intr-un program
de mentenanta.
Masuri tehnice
Dotarea cu EIP manusi de protectie, achizitionarea
de huse pentru echipamentele din dotare,
achizitionarea de EIP cu mare rezistenta la sfasiere.
Masuri organizatorice
Sensibilizare si informare lucratori, acorduri cu
asociatiile de proprietari
Masuri tehnice
Masuri tehnice

Izolarea conductelor in prioritate in caminele cu


problema. Dotarea lucratorilor cu manusi de
protective.
Masuri organizatorice
Demararea unui program de identificare a
caminelor cu conducte neizolate de apa calda.

obiectelor (temperatura de cca 65C a


tevilor si conductelor)

13

F9 Temperatura scazuta a suprafetelor


metalice atinse direct

14

F10 Electrocutare prin atingere directa de


conductori neizolati, sau cu izolatie defecta,
umeda

15

F11 Electrocutare prin atingere indirecta sau


prin tensiune de pas

16

F15 Incendiul cauzat de contactul dintre


hidrocarburi / uleiuri si o sursa de foc

Masuri tehnice
Dotarea lucratorilor cu manusi de protectie
termoizolante
Masuri organizatorice
Campanii sezoniere de instruire si informare a
lucratorilor
Masuri tehnice
Dotarea cu EIP electroizolante.
Masuri organizatorice
Semnarea unor conventii cu abonatii pentru
rezolvarea problemelor semnalate de lucratori.
Masuri tehnice
Achizitionarea di dotarea cu incaltaminte ce
asigura izolatie electrica.
Masuri organizatorice
Informare si instruire lucratori pe probleme de
electrosecuritate
Masuri tehnice
Dotarea masinilor echipelor cu stingatoare cu
pulbere P6ABC
Masuri organizatorice

Informare, interzicerea fumatului in camine,


interzicerea lucrului neasistat si fara mijloace de
stingere in caminele ce prezinta uleiuri,
hidrocarburi

17

F18 Umiditatea realtiva a aerului ridicata


lucrul in spatii umede neaerisite

18

F20 Calamitati naturale colaps blocuri la


interventiile de citire contori in subsoluri

19

F21 Atmosfera viciata (lipsa O2, prezenta


H2S sau CO, gaze esapament) lucrul in
spatii inchise

20

F22 Atmosfera potential exploziva lucrul in


spatii inchise

Masuri tehnice
Dotarea echipelor din teren cu semimasti
Masuri organizatorice
Limitarea timpului de interventie in camine.
Instructiuni de lucru ce solicita aerisirea prealabila
inaintea interventiei
Masuri organizatorice
Informare si instruire mod de actionare in caz de
cutremur
Masuri tehnice
Dotarea tuturor lucratorilor cu analizoare portabile
multigaz
Masuri organizatorice
Instruirea lucratorilor pentru utilizarea analizoarelor
de gaze, citirea pe PC a datelor din analizoarele de
gaze.
Masuri tehnice
Dotarea tuturor lucratorilor cu analizoare portabile
multigaz echipate cu senzor de explozivitate.
Achizitionarea de lampi Antiex.
Masuri organizatorice
Instruirea si informarea lucratorilor pe tema

21

F27 Efort dinamic parcurgere zilnica pe jos


de trasee lungi, manipulare mase urcare /
coborare

22

F28 Lucrul in conditii de stres indeplinirea


obiectivului zilnic si penalizare pentru
necitirea contorilor

23

24
25
26

F31 Nerespectarea procedurilor de


interventii in spatii inchise masurarea
atmosferei cu detectorul de gaze
F32 Cadere de la inaltime prin pasire in gol,
dezechilibrare sau alunecare
F33 Neutilizarea EIP din dotare si a altor
mijloace de protectie
F2 Rostogolire / lovire de capace de camin
neasigurate

atmosferelor potential explozive


Masuri tehnice
Dotarea cu incaltaminte de protectie usoare, cu
talpa flexibila, prevazuta cu lamella din material
compozit. Achizitionarea unui software de
optimizare a traseelor (turneelor)
Masuri organizatorice
Distribuirea de energizante, etc.

Masuri organizatorice
Informari, instruiri periodice , verificari si controale
in teren, mentenanta parcului de detectoare,
citirea sistematica a datelor inregistrate in
analizoarele portabile de gaz.

3
3
2

Masuri tehnice
Implementarea unui program de inlocuire treptata
a capacelor de camin cu capace de camin cu
balama. Achizitionarea de capace de camin din
materiale compozite fata de fonta
Masuri organizatorice
Instruirea si sensibilizarea periodica asalariatilor.
Actualizarea instructiunilor interne. Verificari in

27

28
29
30
31

F14 Contactul direct al pielii cu substante


chimice sau compusi aruncati in camine

F23 Agresiuni fizice ale persoanelor lucrul


cu consumatorii / clientii
F24 Agresiuni ale animalelor muscaturi de
caini
F29 Cadere de la acelasi nivel prin
dezechilibrare, alunecare si impiedicare
F30 Nerespectarea procedurilor de
manipulare a meselor ridicare de capace
fara parghii

teren cu privire la respectarea instructiunilor dse


lucru.
Masuri tehnice
Dotarea cu manusi de protectie, dotarea cu
incaltaminte de protectie rezistenta la uleiuri.
Folosirea batului telescopic din dotare la procesul
de citire.
Masuri organizatorice
Lansarea unui program de sensibilizare a
abonatilor si solicitarea curatarii caminelor.

2
2
2
2

32

F7 Rupere echipamente de lucru la solicitari


mecanice (tarnacop, ciocan, surubelnita)

33

F13 Contactare boli, ecseme, intepaturi de


insecte

Masuri tehnice
Dotarea cu EIP omologate si conforme (ex
surubelnite )
Masuri organizatorice
Informarea si interzicerea formala de utilizare
echipamente de lucru artizanale
Masuri tehnice
Dotarea lucratorilor cu manusi de protectie

EVIDENA ACCIDENTAILOR N MUNC


N S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. IN PERIOADA 2000 2010

Anul

Nr.
Accident

Efectele accidentului

VARSTA
LOCUL DE MUNCA

FUNCTIE

Imprejurare, cauzele accidentarii


ITM

Deces

Invaliditate

PIRNEA DUMITRU

32 ani

E.C.T. Sectia Lacuri

Operator hidro

Deplasare de la domiciliu catre locul


de munca

27 zile

nu

nu

TANASE CRISTIAN

38 ani

E.D.A. - SDA Sud


Zona Militari

I.A.A.

Lucrari de curatire si excavatii pamant

10 zile

nu

nu

FRUNZA GHEORGHEMIHAI

28 ani

E.P.A Serviciul Paza


si Patrimoniu

Paznic

Deplasare de la domiciliu catre locul


de munca

21 zile

nu

nu

NICOLAE CRISTIAN

23

E.C. Sectia Retea


Canale Sud

Muncitor
Necalificat

Verificare camine de inspectie

9 zile

nu

nu

CIOBANU CONSTANTIN

34

E.D.A. SDA Nord

I.A.A.

Verificare camine de inspectie

15 zile

nu

nu

GOJGOREA CORNELGEORGE

23

E.D.A. SDA Nord

Muncitor
Necalificat

Verificare camine de inspectie

15 zile

nu

nu

TUDOR TUDOR

50

E.D.A. Sector Apa


Industriala

Muncitor
Necalificat

Deplasare de la domiciliu catre locul


de munca

12 zile

nu

nu

GRECU LAURENTIUCIPRIAN

22

E.C. Sectia Pompare


Ape Uzate

Electrician

Curatenie la locul de munca

27 zile

nu

nu

TOABA GHEORGHE

40

Sectia Contorizare Facturare

Cititor contoare
apa

Taiere cu corp ascutit la verificare


camine de inspectie (F5)

55 zile

nu

nu

SABAREANU RODICA

48

E.P.A. Sectia
Hidrofoare

M.I.A.A

Deplasare intre punctele de lucru

7 zile

nu

nu

CHITESCU GHEORGHE

47

Sectia Contorizare Facturare

Cititor contoare
apa

Sfasiere picior drept la citirea unui


comtor in camin (F5)

139 zile

nu

nu

2000
5

2001

NUMELE SI PRENUMELE
accidentatilor

CONTU CONSTANTIN

45

E.U.T.A. Sectia
Transporturi

Sofer

Cadere de la acelasi nivel

19 zile

nu

nu

MIHAI IONEL

36

E.P.A. Sectia
Repompare

Electrician

Electrocutare

15 zile

nu

nu

VASILE FLORIAN

27

E.D.A. S.D.A. Nord


Zona Colentina

Deplasare de la domiciliu catre locul


de munca cadere de la acelasi nivel

14 zile

nu

nu

NICULAE TOMA

28

E.C. S.R.C. Nord

Verificator
Canale

Manipulare defectuoasa la strangerea


furtunului pentru desfundare al
autocuratitorului

17 zile

nu

nu

OPREA DUMITRU

60

E.D.A. S.D.A. Nord


Zona Titan

I.A.A.

Alte activitati

27 zile

nu

nu

HARANACIU MARIAMIHAELE

37

E.C.T.A. Sectia Rosu

Laborant

Cadere prin alunecare

150 zile

nu

nu

ALEXANDRESCU
GEORGE CRISTIAN

25

Sectia Contorizare Facturare

Muncitor
Necalificat

Cadere de materiale si obiecte in


camin (F6)

59 zile

nu

nu

PLAIASU CONSTANTIN

31

S.D.A. Sud

Muncitor
Necalificat

Cadere, prabusire de materiale si


obiecte

62 zile

nu

nu

I.A.A.

Traumatism cranean - datorat


impactului cu o conducta din
polietilena la descarcarea acesteia din
camion

25 zile

nu

nu

2001

2002

GRUIANU EMILICA

37

E.D.A. Inlocuiri
conducte

BADEA DRAGOMIR

35

Sectia Contorizare Facturare

Cititor contoare

Cadere, prabusire de materiale si


obiecte (F5)

78 zile

nu

nu

ODANGIU ALEXANDRU

31

Directia Investitii
B.I.R.D.

Inginer

Cadere prin alunecare

43 zile

nu

nu

DICU VIOREL

33

E.D.A. Inlocuiri
conducte

Dulgher

Cadere, prabusire de materiale si


obiecte

6 zile

nu

nu

2003

2004

BARDICI FLORIN

29

E.P.A. Sector Spalari


Rezervoare

Muncitor
Necalificat

Deplasare de la locul de munca catre


domiciliu

GHEORGHE FLORIN

30

C.O. Tineretului Retea


Apa

I.A.A.

CERCEL MIHAI

24

C.O. Tineretului Retea


Canal

NICULAE PETRE

44

MUNTEANU CORINA

200

nu

nu

Strivire cu materiale transportate

26 zile

nu

nu

Muncitor
Necalificat

Leziune oculara datorata stropirii cu jet


de apa

5 zile

nu

nu

C.O. Tineretului Retea


Canal

Verificator
Canale

Cadere de la acelasi nivel prin


alunecare pe bordura

42 zile

nu

nu

29

Directia Logistica
Serviciul Stocuri

P.D.M.

Deplasare de la locul de munca catre


domiciliu

21 zile

nu

nu

FLUTURE LILIANA

37

Directa Tehnica

Tehnician

Deplasare de la locul de munca catre


domiciliu

43 zile

nu

nu

ILIE GELU-DUMITRU

28

C. Op. 6 - Canale

Curatitor
Canale

Prindere strivire cu scule actionate


manual

21 zile

nu

nu

MUSAT VASILE

47

D.T. Birou G.I.S.

Curatitor
Canale

Cadere prin alunecare de pe prima


treapta a scarii mobile.

21 zile

nu

nu

OUATU FLORENTINEREMIA

30

C. Op. 3-4 Apa


Industriala

I.A.A.

Strivire deget intre flansa conductei si


vana.

15 zile

nu

nu

ROSCA IULIU

51

Directia Productie
Sectia Rosu

Electrician

Cadere prin dezechilibrare de la o


inaltime de aprox. 50 cm.

74 zile

nu

nu

BUCIN NICOLAE

47

Serviciul Citire
Facturare

Cititor contoare

Cadere scule si materiale in camin


(F6)

67 zile

nu

nu

45 zile

nu

nu

2004

2005

2006

STOIAN VALI

39

D.P.- Uzina Arcuda

Operator Hidro

Deplasare de la domiciliu catre locul


de munca (Cadere prin impiedicare
la coborarea din autoturism).

Sudor

- intoxicare acuta cu Monoxid de


Carbon rezultat din gazele emenate de
motopompa Dinapac 2" - lipsa
echipament indivi dual de protectie

Decedat

Lacatus
mecanic

- intoxicare acuta cu Monoxid de


Carbon rezultat din gazele emenate de
motopompa Dinapac 2" - lipsa
echipament indivi dual de protectie

32 zile

nu

nu

34

Directia Productie Sectia Lucrari Noi

Operator Hidro

- intoxicare acuta cu Monoxid de


Carbon rezultat din gazele emenate de
motopompa Dinapac 2" - lipsa
echipament indivi dual de protectie

18 zile

nu

nu

NEGUT TUDOR

32

C.Op. 2 - Sectia Retele


Sector Canale

Muncitor
Necalificat

Coleziune cu un obiect in cadere


(caderea unei bucati de beton din
basculanta la incarcarea acesteia)

68 zile

nu

nu

ION NICOLAE DANIEL

25

C.Op. 5+6 Sectia


Retele Sector Apa

Muncitor
Necalificat

AER VICIAT - ANOXIE ANOXICA

Decedat

STOILA VIOREL

46

C.Op. 5+6 Sectia


Retele Sector Apa

I.A.A.

AER VICIAT - ANOXIE ANOXICA

Decedat

TANASE MARIAN

31

C.Op. 5+6 Sectia


Retele Sector Apa

Muncitor
Necalificat

AER VICIAT - ANOXIE ANOXICA

5 zile

nu

nu

GHITA MIMI-VASILICA

28

Directia Productie Sectia Lucrari Noi

PeisagistFloricultor

Cadere de la acelasi nivel

54 zile

nu

nu

NICUT GHEORGHE

41

Serviciul Citire
Facturare

Cititor contoare

128 zile

nu

nu

27 zile

nu

nu

41

Directia Productie Sectia Lucrari Noi

52

Directia Productie Sectia Lucrari Noi

TARUS IONUT

DUMITRU RADU

2007

2008

2009

DAE MARIN

SIMTEA COSMIN PETRU

40

Directia Retele
Bucuresti Vest - Agentia
Cotroceni

Cadere capac camin pe mana stanga


(strivire cu amputatie F3 D2) (F2)

I.A.A.

S-a dezechilibrat si in cadere a infipt


mana stanga in gardul din plasa
metalica, in care s-a intepat la degetul
IV al miani stangi

2010

CICEOI ILEANA

RADU VALENTIN

Deplasare de la domiciliu catre locul


de munca. (La coborarea din tramvai,
in timp ce venea catre serviciu, a
calcat intr-o parte cu piciorul si a cazut
pe refugiulu de tramvai al statiei
Drumul Sarii).

49

Directia Retele
Bucuresti Est - Agentia
Titan - Sectia Retele Compartiment Suport Formatia 3 Apa

Electromecanic

39

Directia Productie Sectia Arges Nod Hidrotehnic


Dragomiresti

Masinist la
Instalatii
Hidrotehnice

Agresare fizica. (A patruns in incinta


punctului de lucru un grup de indivizi
mascati care au spart geamurile si l-au
batut cu uneltele agricole din dotarea
punctului de lucru).

127 zile

Nu si-a reluat
activitatea, este in
Concediu Medical

Mecanic Masini
si Utilaje

In timp ce participa la operatiunea de


daszepezire a curti sediului sectiei, s-a
dezechilibrat si a cazut pe genunchiul
drept.

15 zile

nu

nu

78 zile

nu

nu

Atentie!

TUDOR ION

49

Directia Asistenta si
Exploatare
Contorizare Est

ANGHEL ANA

55

Directia Retele
Bucuresti Est - Agentia
Titan

Asistent
Director

In timp ce se deplasa spre locul de


munca a alunecat, s-a dezechilibrat si
a cazut de la acelasi nivel.

14 zile

nu

nu

ILIE VALENTIN NICU

23

Directia Retele
Bucuresti Est - Agentia
Titan Sect. Canale

Muncitor
Necalificat

Cadere bucata beton in camin in


timpul curatarii (F6)

50 zile

nu

nu

Bibliografie
1.

2.

3.

SR EN 2921/1996

4.

CEI - 300-3-1,
1991

5.

CEI - 1078,
1991

6.

EN 1050/1996

7.

8.

PECE T.,

DSCLESCU
A.

Directiva 391/89/CEE privind introducerea de


msuri pentru ncurajarea mbuntirilor n
domeniul sntii i securitii muncitorilor n
munc;
Standard CEN - 812/85: Securitatea mainilor.
Analiza modurilor de defectare i a efectelor lor;
Securitatea mainilor. Concepte de baz, principii
generale de proiectare
Gestion de la suret de fonctionnement. Parte 3:
Guide d'application. Section 1: Technique d'analyse
de la suret de fonctionnement. Guide
mthodologique;
Techniques d'analyse de la suret de
fonctionnement. Mthode du diagramme de
fiabilit;
Safety of Machinery. Principles for Risk Assesment
Proiect standard CEN/30 iunie 1992: Securitatea
mainilor. Estimarea riscului;
Elaborarea metodologiei de analiz a
ntreprinderilor din punct de vedere al securitii
muncii, I.C.S.P.M., 1993;

9.

PECE T.

Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare i


mbolnvire profesional n activitatea RENEL,
I.C.S.P.M., 1994;

10.

PECE T.

Metode de analiz aprioric a riscurilor


profesionale, I.N.I.D., Bucureti, 1993;

11.

PECE T.

Metod de evaluare a securitii muncii la nivelul


microsistemelor (post de lucru), Risc i securitate
n munc, I.C.S.P.M., Bucureti, nr. 3-4/1994.

S-ar putea să vă placă și