INTRODUCERE

Le but supreme de l'arg'est de mener

l'itomme au biers par is beau, commie
celui de le science est de l'y conduire

par le trai.

O. H. De Costar.

Istoria filosofiei ne ofera multe teoril cu privire la

natura frumosulul.
Multi l'ail confundat cu pl acutul, cu utilul; altil l'ati

cautat in perfecta potrivire a mijlOcelor in raport cu

scopul, in proportiune, in ordine, adica in unitate, etc.
Frumosul este el Ore adeverul ? Nu, cad acela este
contemplat pe cand acesta conceput ; este el Ore binele ? De asemenea nu, de Ore ce in bine, care e scopul fiintelor, scopul apare deosebit de fiinta care 'I
indeplinesce, pe cAnd in frumos, scopul apare realisat
in fiinta ea insast
Dupa Victor Cousin, cea mai verosimila dintre teoriile asupra frumosulul este Inca aceea care '1 compune
din doue elemente contrare si cu tOte acestea de o potrivA necesare :

unitatea si varietatea.

Priviti o &Ire frumOs'a'. Fara' indoiala unitatea, ordinea, proportiunea, simetria chiar, tOte se gasesc in ea,

cad fara aceste calit'ati, ratiunea ar lipsi si se scie ca

tOte lucrurile ail ratiunea for de a fi si sunt ca'cute cu
o minunata ratiune. In acelas timp cata diversitate in
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

acea flOre ! Cate nuante in colOre cata bogatie in cele

mai micf detalii!

Chiar cu privire la Matematic-1, ceea ce e frumos,
ceea ce nu e un princip abstract, este acel princip care
trage cu sine un intreg lant de consecinp. Nu este frumusete lath viata, ear viata este miscarea, diversitatea.

Unitatea si varietatea se aplica tuturor felurilor de

frumusete: frumusete fisica, frumusete intelectuala, frumusete morala.

Dar Ore nu exist& o frumusete unica, fats de care

tOte frumusetele particulare sa nu fie de cat nisce reflexuri de nuante ? f Credem ca tOte acestea se resolva
in una si aceiasi frumusete, dice V. Cousin, frumusetea
morala, intelegendu-se prin acesta, impreuna cu frumusetea morala propritl-disc, orl-ce frumusete spirituala3..
Frumosul, in intelesul platonician, este ideea viclibilet.

Forma nu pcite fi insa o forma singura ; ea trebue

s fie forma unui lucru. Frumusetea fisica este semnul unel frumuseti interiOre, care este frumusetea spirituala si morala si aci se si gasesce fondul, principiul,
unitatea fru'mosului.

TOte frumusetele pe care le-am enumerat compun

aceea ce se numesce frumosul real. D'asupra acestuia
exists o frumusete de aft& ordine : frumusetea idealet,
care nu resida nice intr'un individ, nice inteo- colectiune
de individi.

Natura sail experienta ne procura ocasia de a concepe idealul, insa el este esentialmente deosebit. Omul
simte trebuinta de a creea el insusi nisce imaginl (icOne)
si nisce represintatiuni mai conforme cu ideea frumosului si pe care le concepe inteligenta sa si de a re-

produce asta frumusete ideala pe care nu o gasesce

nicaerl in jurul sell Atunci se nasce arta 1) care con1) Ian) conferintai recent& tinut5. la Paris
intilulata Artd 0 Morald
F. Brunetiere sus(ine c, la basa ori-cArei forme de arta, este un germen
de imoralitate; nu numai in formele inferiore ale artel, dar chiar in capod'operile celei mat desaverqite arte.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

sista in tot ce este graios, frumos salt admirabil si a

cares misiune este de a represinta idealul. Acest ideal

insa fuge, se departeza cu cat omul se apropie mai

mull de el.
Ultimul sal refugiii este in infinit, adica in Bummezeil, care e frumosul absolut.
*

)1e-

Dupd, ddnsul, nu e adev6rat ca arta fie ea genial& purifie& siinobileza tot ce atinge. Pretinsa castitate a sculpture' grecesci nu este de cat
o gluma, data nu o ipocrizie. Bajazet a lui Racine, Rodogune a lul Corneille, Antiope a lui Corregio, i se par lul Brunetiere nisce opere adine
imorale, in cart se desfdsur& crima si nerusinarea.
In sprijinul tezel sale, F. Brunetiere aduce contra artel Ire capete de
acuzatie:

aJ C& arta, on -care ar fi ea, nu luerez1 asupra nasal de cat prin mijlocirea placerei sad a voluptatil sirnturilor. De aci o pornire a antes de a
nu tinti de cat asta placere sad asta voluptate si de a se schimba intr'o
mediatore. Ca exemplu eitez& arta secolulul al XVIII, cu Crebillon.fiul, cu
Duclos, cu Laclos, Clodion, Boucher, Fragonard, 'Puny. Chiar elegiile lul
Andre Chenier nu sunt dup. F. Brunetiere de cat o continua atatare
la debov, cu atat mai periculosl cu cat e mai eleganta;
b) Ca principiul artel este imitarea natures, dar ca natura, chiar data
e frumosd, nu este frumesii In tot-de-una; ba une-orl e si urata; nu e
bund.; este imorall pan& inteal&t, in cat orT-ce moral& este o reactiune
in contra nature; ba nu e flier macar adeveratl, fiind piina de exceptiunl
vt de rnonstruositatt Imitatiunea naturiT conduce deci la imoralitate;
e) Ca artistul, in fine din causa trebuintel, legitimd in sine pe care o
simte de a cultiva acesta originalitate de impresil, earl este isvorul talentulul s6ts ajunge la un exces de individualism, la dispretnl 6menilor,
la at preocupdrilor celor mai trebuinciOse si al sentimentelor celor mai
respectabile. Exemplu: Doctrina antisocial& a unuf Gustave Flaubert sail
Goncourt.

Concluzia e c& artistic nu trebue, fair& IndoialA, a se fats predicatorl

dar a arta a nu'sI Mb& obiectul in ea inavl; ea trebue s& aiba o tints

mai inaltd. Arta are o functiune social& si moralitatea et e conseiinta cu

care se achita de acesta functiune. Care functiune ?
Cunoscintele n6stre
aunt relative, adica nu putern defini un lucru de cat in raport cu alt lucru:
Racine in raport cu Corneille si Voltaire; teatrul francez in raport cu teatrul antic si Cu teatrul englez sad spaniol. Tot ast-fel, functiunea social&
a artel se definesce in raport cu alte functiunT sociale, cu acele ale religiunil, ale traditiunel vi ale sciinteT.
Intaietatea fie -caret din aceste forte este periculosl : aceea a religiunit
d& nascere teocratiel; China, Italia Renascerel si epoca actual& ne arat&
respectiv pericolele preponderentet traditiel, artel si sciintel. Niel una din
aceste functiuni nu trebue s& calce pe domenul celor-lalte, ci s& intretie
intro ele un echilibru statornic. Brunetiere crede ca depinde de vointa Omenilor sa mentina said a restabilesa acest echilibru si invitif lumea sit mun-ciasa in acest stop.
N. A.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Lucrarea artistica cuprinde compositiunea si exeaqiunea. Compositiunea, Wta de domenul cugetaril,

are scopul,avend in vedere unele materialuri neaOrate executiuniisa dea completamente expresiunea
subiectulul. Este vorba de un monument, de o biserica de exemplu, compositiunea sa va avea scopul sa.
permita credinciosilor intrarea for lesniciOsa si putinta
de a'sT indeplini comod datoriile cart 'I aduc intr'e'nsa.
Biserica va permite si preutilor sh'si exerciteze slujba
for fall stanjinire; punctul principal, altarul, va faceca totul sa convergeze catre el: atentiunea publiculuT
si serviciul divin. Nisce split marl, si alte precautiunt
se vor lua, spre a evita inghesuelile si vor . da acces
prin anexele indispensabile pentru serviciu.
Executiunea va consista in alegerea materialurilor,
in perfecta for instalare din punctul de vedere al stabili-

tatli si al soliditatii, in gustul cu privire la decoratiune, care va trebui sa corespunda, se cadreze cu.
constructiunea, in alegerea obiectelor de arta apropriate mediulul in care vor fi asezate.
Este vorba de o sculptura, de un atlet de exemplu,
compositiunea sa va avea scopul sa exprime, prin alegerea postureT, actiunea ce incepe. Executiunea va fi
in perfecta imitatiune a naturel.
Pentru un tabloir, este vorba de exemplu, de represintarea unul miracol, personagiul care'l indeplineste va tre-

bui pus in evidenta, iar tot ce va insoti acest fapt prin

cipal, se va sterge fata de cugetarea ce este a se exprima.
Alegerea colorilor va intra in compositiune si ele
vor trebui sa mariasca. efectul.

Executiunea va consista, ca si pentru sculptura, in

perfecta imitatiune a frumusetelor naturale si, in special, in imprastierea cu chibzuinta a luminel.
Pe Tanga acestea insa, s. nu uitam ca sentimentul
dat operel de arta *a un rol considerabil. Sunt tablouri celebre al caror farmec si valOre artistica este
numal in sentimentul exprimat.
www.dacoromanica.ro

INTRODUCERS

DEFINITIUNEA SI DIVIDIUNEA

Thin cuvintele Arte-FrumOse (Beaux-Arts) se inte-

leg in genere artele cari au de obiect represintarea

frumosului.
Multi autori le divid in doue categorii : artele

desemnului, cari la rendul for ar cuprinde architectura,

-sculptura si pictura; artele sunetutui, cari ar cuprinde poezia si muzica. Altil mai adaoga si dantut.
Cei mai autorizati insa credsi cu drept cuvent
ni se pareCa numele de arte-frumOse trebue sa fie
rezervat numal Architecturd, Sculpturd, Pictures si
Muzicei.

La acestea putem alipi multe arte secundare, earl

-sunt ca niste dependinte sari cari se inspire din ge-

ca auraria-arginta ria (giuvelaria), cizetura, ebenisteria, Bravura (pe amnia, pe lemn, etc),
litografia, chromo-litografla, lotografia, etc., etc.
niul lor,

ORIGINA ARTELOR- FRUMOSE1)

Artele-FrumOse s'ati nascut, putem dice, data cu

omul. Ele isi au origina in chiar sufletul omenesc,

cari din primele timpuri omul, desi Inca grosolan, a
trebuit sa aiba sentimental vag, nebulos, al frumosului

si a trebuit sa caute a'l realisa, cu Wta imperfectiunea mijlOcelor de cari dispunea.

1) Arta fiind unul din factorii eel mai puternici si mai respanditi in
omenire, credem interesant ca in limitele cadrului nostru si in momen-

tul chiar cand ajungem si studiem origina Artelor-Frurnosesa cerce-

tam originele Artei ea-Insasi gi sa vedem cum 41 ia nmtere acest factor.

Facend acesta, vom intelege de sigur si mai bine puternica menire a

artei, precum si fatala putere creeatore a artistuluf. Ba potP,pa'trunsl de

aste cunoscintivom pricepe mai bine chiar operile de arta. UniT inv6-

tati moderni clic: arta ;IS ia nascere dintr'un ,surplus de vista, iar
inceputul, origina arta, trebue cdutatd in joc. Plecbnd de la aceste

doue adev6ruri, sa ne coborim cat mai jos in omenire, ba chiar pant):

la animalele mai superi6re. S'a dis ca arta IV are origina intr'un prisos,
de vieta, adica ca dupe ce animalul '0-a Indeplinit functiunile neaparat
trebuitore insului, anume de a se hrani si reproduce. pe urma, dad.
Ina! are un prisos de vieta, cauta 021 manifesteze intr'un mod ore-care.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERS

Artele au progresat si s'ati inmultit pe me'sura ce

si omul el-insusi se maria prin inteligenta si se civi-

lisa, insa ele n'at progresat de sigur in mod simul

Iata teoria luf Herbert Spencer cu privire la origina artel: Animaleleinferkire sunt silite a avea URA forta for vitals atintita numal spre a Indeplini functiunile esentiale trebuitore vietel for si perpetuarel speciel; de
ore -ce aparatul for nervos a Inca forte imperfect. Ins& cu cat ne urcam
spre animalele de un tip mat superior, avend facultat1 mai puternice si
mai numerose, incepem a vedea ca timpul si puterile for nu sunt cu
totul absorbite de cerintele imediat trebuitore. Hranindu-se mai bine, din
causa orgaiaismuluf lor mat perfectionat, ele ad nn prisos de fort& nervosa si musculara, pe care trebue sal cheltuiasca intr'un chip ore -care.
orb -ce organ trebue swat indeplinesca functiunea Jul specialfi si cantitativa.: ficatul secreteza o anumita &gime de fiere; inima execute un anumit
namer de pulsatiunT, tot ast-fel creerul trebue sa cheltuiasca o anumita
cantitate de Iona nervosa, ca inteligenta, simtire, miscare. Ast-fel ca.
animalele superiOre sunt capabile de o miscare mat mare de cat aceea
pe care be o cere nevoia luptel pentru trail: creerul for e capabil de un
prisos de viola, care trebue sa fie cheltuit
Acest prisos Inc:16mpa animalul la joc si la exercitif, la un fel de imitatie a vietel; asa de pilda: alerga dupa o prada incbipuita.
pisica,
prinsa de nostalgia venatuluT de sOrecl, suite ghiarele si le exercita pe
paiele unul scaun, sau alerga dupa un ghem orl dap& propria sa codalent, tigrul,
- se is -la lupta cu tovarasil lul inchipuindu-1 dusmanT
car! cheltuesc acest prisos in salturf si jocurl sirnuland prinderea unel
pad!. Dar cea mat concludenta dovada ca jocul datoresce origina luf
une1 forte nervose acumulate, care ca electricitatea din njsce norl incarcat! cc ea are nevoie sit se descarce, sunt jocurile din copilarie : atergar1, batAl, jocurl de-a hotiT, de-a reshoiul; incur! imitative, in special
fetele : de-a mama, de-a vecina, jocurl cu papusile, etc. Asta nazuinta.
neinfranata spre joc a prisosul de viola pe cate copiil n'ad nevoie sa '1
cheltuiasca alt-fel. Cu varsta si cu nevoile vietel acest prisos a din ne-

in ce mai mic: totusl destul de puternic la tineret sub forma de dant,

biliard, popice, etc. In tote insa este Imboldul de a invinge pe altul.

Acest prisos de vieta. pe care animalele superior '1 ad in virtutea,
une1 moscenirl acumulate din most-stramokle o inmagasinare de forts nervosa gala a fi cheltuita, cand nevoia o cere. Acesta. inmagasinare a fost
fOrte folositdre animalelor si omulul ; multumita el s'a desvoltat sentimentele si inteligenta, ajutand tot-de-odata pe animal in lupta pentru
trait, si se pole zice n tocmal acele animate sau omen! ant putut birui
in viola, car! In copilarie s'au jucat mai mull, de Ore-ce acele jocurl i -ad
pregatit pentru lupta vietel. Nurnal multumita putintet ce ad celulele nervose de a desfasura la an moment dat o cantitate neobisnuita de forts
nervosa., animalele se pot apara find atacate de dusmanl neprevedut1
Cu vremea, jocurile imitative
car1 pe langa ca sunt dintr'un prisos de
viola, dar sunt in acelas Limp folositOre insulul iad, mat cu soma la om,
o desvoltare din ce in ce mat mare. Az1 mat nu e popor la care sa nu
gasim jocurl de venat, resboinice, amortise si religiose, ma! simple, orl
mat complicate, dupe gradul de culture al acelut popor.
Jocurl prin cart barbatul cant& sa incante pe sotia sa, se gasesc pang.
gi la pasert Dar cele mat simple si ma! inferiOre jocurl sunt cele de yenat. Tasmanianul cerca sa imiteze miscgrile kangurulul, iar altif sa'!

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

tanei si istoria ne arata.' ca ele s'at desvoltat inegal

dup6, vremuri, dilpa mediul social, care le era mat

mult sail mai pulin favorabil.

prinda. Kasmadalit imitoza mersul greoid al ursulut, care e principalul

for venat, asemenea jocurile de resboid
cart Bunt maT complicate si
adesa insotite de cuvintesunt venatorea omulul de catre om.
Toll selbatien jock aruncand lancea, lovind un dusman inchipuit, cantand din instrumente, ort din gull. Ort-ce act mat insemnat : nascere, casatorie, negot, primire de ospetl, tote sunt insotite de dant
Pentru popOrele selbatice sad chiar numat barbare, dantul e o patima neinfranata.

La not chiarin popordantul e forte pretuit, si nu e s'erbatore fara

ca in fie-care sat sa, nu se incing hore. De notat e ca aste hore sunt
Insotite de cuvinte rimate si flacaul care scie or! p6te improvisa mat
multe, e socotit cel mat islet.
Cu deosebire in Transilvania, sunt sute de asemenea hore.
lata doue mostre :

.Cine j6cd i nu strigd

Face-i-s'ar gura strimbd.
C'afa-/ jocul romanesc
Cu strigat ardelenesc..
sad

cLa mandrufa judiusa

E gunoiul dupd us d.
La mandrufa 'n joc barbatel
Curtea e nemeituratd.
La mandruca in joc voinicd

Spald oala to pisicd!)

Cum vedem continutul astor hore e mat mull umoristic, sad de dragoste, alte-orl resboinic.

In asemenea inceputurl gasim origina dantulut, a muzicel, a poeziel

inteun cuvent, a artei.
Acosta Ins& nu este de cat una din cele tret teoril principale
teoria
cruise cu privire la origina si esenta artet.
positivistilor
A doua teorieaceea a evolutionistilor sustine el departe de a fi
un divertisment futil, un joc, arta este una din trebuintele vitale ale
omulul, care aspira, la frumos din tOta fiinta sa, precum el aspira la
adever, din tot cugetul sad.
A treia teorie, In fine, teoria idealistilorpretinde ca arta este revslatiunea unet cugetart divine in o forma ore -care, a unul suflet intr'un
corp, revelatiunea Divinitatit in o opera. (A se vedea, si pe larg, expunerea acestor diverse teoril, in scrierite remarcabile ale D -lul Guyau :
Problemes de l'Esthetique contemporaine qi Part au point de vue soc iologique).

N. A.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Printre densele, architectura a fost cea d'inteiii manifestapne artistic,, kpretutindenl pe unde omul a
vietuit.

Architectura a fost arta care a dat tuturor periOdelor stilul WI distinctly si, intru cat -va, punctul de
plecare al tuturor celor alte arte.
De aceea vom si incepe mai inteiti cu densa.

www.dacoromanica.ro

PARTEA. INTATA

ARCHITECTURA
GENERALITATI

Architectura a fost cea d'intaiti dintre arte.

La inceput ea a trebuit sa satisfaca trebuintele omulul, sa-1 furniseze o locuinta, sa-I servesca a se apara ;
pe urma, in timpul primelor civilisatiuni sacerdotale
si despotice
ea a construit temple, palate, piramide, etc. Edificiile greede si impuna'tOre a Egiptulul
-si a Asiriel s'ail inaltat sub inspiratiunea ideilor simple,
marl, dominatrice ale preutilor si regilor, cart vroiail
sa imprime respectul sail terOrea, carl aveil orgoliul

puterel, cari dispuneil de mule de brate necesare la

realisarea operilor for gigantice.
Architectura a fasonat, a aseclat massele de materie
inorganics, urmand legile geometrice ; ea a cerut din
primele timpuri chiar, infratirea stiintei cu arta.
Insa ideile ce a exprimat ea ail avut tot-d'a-una
ceva vag si nedeterminat. De alts partesi contrar operilor de sculpture si picture, carl sunt nisce icOne al
unor obiecte reale
architectura, spre a desavarsi o
opera de arta, nu dispune de cat de un mijloc : edi-

ficiul ce este a se construi.

www.dacoromanica.ro

I0

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Architectura a trebuit sa precedA sculptura si pictura, earl ambele nail fost mult timp, de sigur, de cat
nisce accesoril si nisce dependinte ale et templul si

palatul au trebuit sa preceda ornamentele destinate

ale infrumuseta.
*

Architectura este arta de a clsadi, de a construi.

La inceput o ramuth a industries omenesci
cand

nu era vorba de cat de a pune pe om la adapostul

intemperiilor anotimpurilorarchitectura deveni o arta

atunci cand incepu sa se aplice la construirea templelor si mormintelor, a palatelor si chiar a locuintelor ornate si impodobite ale simplilor particulari.
Mai mult de cat atat : cu timpul si cu progresele
realisate de omenire, architectura 'si-a intim domenul,
care at cuprinde on -ce fel de constructiuni.
Ast-fel, avem ads : architectura hidraulica, sari
arta de a conduce, de a misca, de a reline apele prin

canaluri, mori, rote hidraulice, poduri, pompe, etc.;

architectura nava/a, sail arta de a construi cordbiile ; architectura militard, sari arta de a executa

tote lucrarile de constructiune necesare la apararea

sail la atacul oraselor sari teritoriilor, ca fortificaciuni,
ccizeirmi, etc.

Aste diferite specialitati fac parte all din geniul civil,

maritim sari militar.
Inutil a mai semnala aci, c in lucrarea de fat& nu
ne vom ocupa de cat de architectura civila si religiOsa.

si Inca. lasand la o parte chestiunile technice si mecanice.

Ne vom ocupa numai si numal de desvoltarea istorica, din punctul de vedere artistic.
*

Utilitatea este scopul principal ce architectura iss

propune si, precum adesa s'a sustinut, ea trebue sa aiba

in vedere : potrivirea, adia sa dea edificiulul un cawww.dacoromanica.ro

GENERALITAV

ratter care sa respunda destinatiunii sale si se aprosalubritatea,

prieze asta destinatiune obiectului seil ;
cad cladirile trebue sa fie aerate, bine expuse, construite in modal cel mal favorabil spre a ne feri decaldura prea mare si de frigul escesiv ;
meirimea ;
invecinarea ; massa unui edificiu
comoditatea;
izolat trebue sa fie in raport cu obieclele earl '1 incunjOra.

Sunt apol nisce reguli de domenul gustului call' se

impun architecturil, asa : simetria, care constitue acea
regularitate care da o infatisare pla.'cuta celor mai ne-

insemnate edificil ;proportionalitatea, cand fie-care

parte are o marime cuviinciOsa in fine simplieitatea
sail lipsa ornamentelor inutile, cart incarca edificiile.
*

Daca examinam monumentele diferitelor popOre si

diferitelor epoci, gasim urmele diverselor stari de civi-

lisare si nu ne putem opri de a nu recumisce ca, din.

Ore-cari puncte de vedere, aste monumente sunt ade-

verata criere a popOrelor.

Ast-fel, si pentru a nu vorbi de o cam-data de cat
despre lumea veche, gasim ca architectura a avut patru

marl leganuri : India, unde monumentele au o infatisare selbatica, desordonata, cu un caracter de exuberanta neregulata;China, unde se tradeza usurinta
plind de monotonie si ciudatenia locuitorilor ; Egiptul,
ale carui monumente, opere ale castelor sacerdotale,
au un caracter de o trista severitate, de o greOie si
vecinica soliditate ; Asia centrala (Babilonul si Ninive, Media, Persia si Asia mica), unde monumentele
sunt grele, massive, Cu un caracter teatral si cu un
lux exagerat de ornamentare.
In fine, in Grecia, al caret locuitorl avea sentimental frumosulul sadit puternic in suflete si unde forma
artistica se desvolta repede imbratisand kite manifesraffle artel ; gasim ordinal dorian ; acoperisul se inclina,

www.dacoromanica.ro

'I2

ISTORIA ARTELOR-FRIIMOSE

din causa exigentelor climai, si da nascere frontOne,lor triunghiulare ; ordinile -Ionian si corintian, mat ele-

gante, se ridica alaturi de ordinul dorian, mat simplu

_Avura grecil apoi, si rend pe rend, artisti ca Fidias,
Mnezicles, Ictinos, Calicrates, etc., si se construesc la
Atena o multime de monumente consacrate religiel, artelor, poporului. Este frumOsa epoca a architecturil
clasice in care frumusetea rezulta din simplicitatea

maiestOsa si din armonia tuturor proportiunilor. Dap&

secolul lui Pericle incepe o periOda de decadenta, mat

intait lentacand eleganta inlocuesce simplicitatea

mai tarcliti repede, sub succesoril lui Alexandru cel
mare, cand profuziunea ornamentelor distruge bunul gust.
*

DESPRE STIL SI ORDIN IN MATERIE DE BELE-ARTE

Se'numesce stil in materie de bele-arte, in general vor`bind, modul particular unui artist, unui gen, unel epoci.
Ast-fel oicem : acest tabloil este in stilul Boucher,

aceste mobile in stilul Ludovic X1V, etc. De acelas

cuvent ne servim si cand e vorba de o opera de architectura ; asa, se zice : un stil de architectura, stilul gotic, etc. Totusi, cu privire la acesta din urma
arta, si in special cand e vorba de architectura monumentala a Greciei, remasa clasica, cuventul ordin
este de preferinta.' admis si usitat si insemneza forma,
dispositiunea partilor esite in afara (saillantes) ale
unui monument, in particular, al colOnelor si al extremitatil superi6re a zidurilor (entablement).
Vitruv, architect roman, nascut catre anul 85 in. de
Christos si autor al tractatului De architectura, dedicat lui August si forte pretios in aceea ca constata
starea architecturil in acea epocanu recunoscea de cat
trei ordine deosebite : dorian, ionian si corintian.
Autorii rnoderni ail adaugat alte doue : compositul
i toscanul.
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA VECHILOR INDIENI W CHINEZI

13.

ARCHITECTURA TIMPURILOR ANTICE

1. Architeetura vechilor IndienT si Chine&

Asia, care este leganul omenirii, este si continentuL
dire care trebue mai intaiti sa ne indreptam privirilespre a cunOsce origiriele artel.
Religiunea, in acelas timp. panteistA si mistica a Indienilor a influentat in mod puternic asupra architecturil lor. Caracterul distinctiv al templelor indiene esteo dimensiune indefinite in adancime, care se manifesteza in acele vaste escavatiuni practicate in inima
stancii. Chiar in constructiunile piramidale ale pagodelor, se recuncisce caracterul primordial al cavernel, iar
materialurile ingramadite par a 6 cele sceise din pa-mentul sapat. In ce priveste cupolele si minaretele,
acestea sunt opere musulmane, cars nu ail nici un stil
indigen.

In architectura indiana zidurile sunt acoperite, in

nAuntru ca si pe din afara, cu baso-reliefuri, carl represinta subiecte religiOse, produse ale naturei: vegetate, animate (bol, lei, elefanti, maimut,e), cleii brah-

rnanismului si arabescuri numerOse si variate in

incoheranta lor. ColOnele sunt scurte si multiplicate.

Tavanurile sunt intocmite din pietre enorme aseqate

drept.

Monumentele vechilor Indieni se divid in trel clase :

1) Templele subterane, din cari cele mai vestite seOsesc in insula Ceylan si prin imprejurimile orasuluf
Bombay;
2) Stancile taiate si sculptate.
Acest sistem de constructiune este posterior si gasim
exemple in cele septe pagode de la Mavalipuram ;
3) Pagodele piramidale, Mcute din materialuri aduse.
Monumentele cele mai considerabile sunt nisce fort5.www.dacoromanica.ro

ISTORIA ARTELOR-FRIJWSSE

"14

rete cart cuprindeil in acelas timp locuinta regilor si

templul deilor.

Unul din cele mal frumOse specimene a architecturil piramidale a Indienilor este, far& indoiala, pagoda

de la Tanjaur, inchisa si acesta, ca orl-ce pagoda,

intik) fortareta si care se compune de o serie de
doue-spre clece etaje de ferestre simulate ; ea are 70,
metri inaltime. Pagodele se compun dintr'un numer
de incinte de caramidA. Templul proprit dis se gasesce in incinta principal& si cuprinde o tinda (nef),
un sanctuar de obiceiti inconjurat de patru sail cincl
fn
renduri de colOne de piatra cioplita cu ingrijire,
rnijlocul caruia este celula destinata idolulul deului.
Intinsul teritoria al Indiel este acoperit de o sur-

princlatOre cantitate de monumente de acestea.

Printre templele cart s'aii pastrat pan& azi, putem
cita :
la Casmir.
Templul Payach
)
0

Kathmandu # Nepal.
Boro-Budor
Ragun

Java.
Pegu.
*

Chinezil au putina imagingiune si eleganta, iar bunul

simt, cu care sunt indestrati este cam prea practic

-ceea ce face ca adesa acest bun simt s& se gAsesca
desfigurat, daca nu chiar nimicit, de gustul for fisti chi 6.

In general putem zice ca arta chineza e grotesca si

architecture el par a fi luat un cort,
ca tip al constructiunilor for monumentale.
Acel numerost stalpi de lemn, Para baze si far& caibarbard, iar in

piteluri, carl sustin tavanul edificiilor, represinta tarusil

primitivl, dice d. Hope 1); acoperisurile, carl din dreptul
-acelor stalpi par a projecta in depArtare spatele si
1) Vec,1, Histoire de l'Arehitecture.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA VECHILOR INDIENI HI CHINEZI

15

pastrand forma convexa, sunt pieile si

stofele intinse pe franghil si pe bambusi ; in ascutisurile incovoiate cart ciucureza aste acoperisuri, not vedem
carligele de _cari se agatat pieile si stofele desfasurate ;
in fine, in intinderea, mica inaltime si ingramadirea
diverselor pail, nu putem sa nu recunOscem tOte formele precum si caracterul distinctiv al locuintelor
acelor pastori al caror urmasi sunt Chinezil.
Palatele semana cu un Ore-care numer de corturl,
intrunite ; pagodele ele insi-le, turnurile cele mai Matte,
cOstele for

nu sunt alt-ceva de cat nisce corturl ingramadite,

ticsite, ca sa dicem asa, unele peste altele.
Orb -ce aglomeratie, de la cel mai neinsemnat sat
pans la resedinta imperials, pans la orasul Peking, infatiseza imaginea unet tabere (lagar).
Edificiile chinezesti sunt mai remarcabile prin proportfile for usOre si svelte, prin aspectul for gratios de
cat prin grandiosul dimensiunilor lor. Ele tind in totde-una catre forma piramidala si se compun, cele mai

multe, din mai multe etaje de acoperisuri, ale caror

unghiuri sunt ridicate in sus si ornate de clopote sau
figuri fantastice. Ele au colOne de lemn earl se sprijina pe o temelie de piatra. Extremitatea for superiOra,

in loc de a avea un capitel, este traversata de grindi.

Zidurile sunt imbracate cu caramidi uscate sail arse
si lacuite. Olanele acoperisurilor sunt semi-cilindrice.
Chinezil nu intrebuinteza de cat materialuri de dimensiuni mid In genere, tOte edificiile for sunt zugravite
si produc un elect' placut.
Templele sunt fOrte mid si se compun din o singura camera numita ting. Ele sunt inconjurate de o
galerie si, cate odata, precedate de cull
Gel mai remarcabil monument chinez antic este
templul de porfelan din ora,p41 Nanking.

www.dacoromanica.ro

16

ISTORIA ARTELOR-FRIIMOSE

II. Architectura Egiptenilor.

Necesitatea de -a. construi in mod solid s'a impus

primilot locuitori ai Egiptului, pentru ca locuintele for
sa fie in stare a rezista inundatiunilor periodice ale
Nilului. Pe de alta parte, chiar natura pare a-1 fi ajutat

in acesta, cad sub nomolul depus de apele fluviului

solul era tare si, in adancimile sale, gisementele de
piatra si de granit formail nisce blocuri uriase pe unde
si adt se gasesc Inca. unele de Cate 10 metri lungime.
Istoria architecture) egiptene imbratiseza mai multe
secole.

Pe te'rmurile Nilulul gasim cele d'intein urme a unel

activitatl artistice,

iar in piramidele de la Memfis

gasim monumentele cele mai vechi ale lumei, de Orece vrasta for se urea, la peste 3 mil de ani inainte
de era cresting.

Piramidele erati zidiri cu baza patrata si cu patru

fete triunghiulare, servind ca loc de ingropa.' ciune pentru regi.
Constructiunea for consista in nisce etaje dispuse in

forma. de terase, cari se ridicall ingustandu-se de jos

in sus si a caror sectiuni se Wail in unghiii drept,

spre a se termina intr'o forma piramidala. trunchiata.

Materialurile intrebuintate la aceste edificii erail blocurile de piatra, Cate data chiar caramida, a carel fabricatiune egiptenii o cunosceti. Cele trei mai marl piramide sunt situate in imprejurimele orasului Cairo, in
satul Gizeh.

Aceste trei marl piramide au fie-care inaltimea de

150 metri (marea piramida), de 135 metri si de 66 metri
si au fost edificate in onOrea Jul Cheops, Chefren si Micerinus. In jurul acestora se gasesc unele mai putin inalte

si al caror inaltime variaza. intre 15 si 20 metri.

In interiorul piramidelor se &iau sanctuare destinate
cultului mortilor, mormintele regilor si ale personagiilor

www.dacoromanica.ro

17

ARCHITECTURA EGIPTENILOR

importante, caci egiptenii erail fonciarmente religiosi si

crecleil in invierea mortilor. Respectul for pentru morti

isvoria din aste credintI si be impunea datoria de a

sustrage distructiunii remasitele muritOre ale on -cardi
egipten, on -care i-ar fi fost rangul. Procedeul intrebuin
at pentru conservarea cadavrelor era complicat si a suferit, dupa vremuri, multe progrese. Corpurile conservate se numesc mumii si acestea erati de trei categorii.

Intre secolul al XVI si XIII, inainte de Christos, 41

are locul marea desvoltare a acestui regat. Tot in acest
interval si architectura egiptena atinge periOda sa cea
mai stralucita in constructiunile de temple, at caror caracter dominant este rigiditatea. si soliditatea.
ColOna constitue partea principala a templului egip-

ten, al carui prototip se gasesce in ruinele templulai

de la Karnak, langa cetatea Teba.
*

Pe langa acestea, si desi piatra la egipteni nu a fost

intrebuintata de cat la construirea templelor si a mormintelor
asa ca nu ne -au remas de cat putine vestigii
de al te monumente totusi casele construite in caramida

sail in lemn, frumeisele vile de prin interiorul cetatilor, pavilionul regal, grdnarele, forta rekle forturilesi
canalurile adi in adever completamente disparute
dar de a caror existenta ne convingem. gratie picturilor si
baso-reliefurilor
tote acestea dovedesc in de ajuns ca

egiptenii au avut nu numai o architectura religiose,

dar chiar o architecturd civild 1) si militard tot atat
de mestesugite si de solide dad. nu tot atat de massive si de grandiose.
Printre marile lucrari civile si folositOre, intreprinse

de egipteni, mai putem cita sdparea lacului Moeris

I) In astA privintA putem cita Labirint-ul, eel mat colosal palat, corn-

pus din :AN de camere ; Obeliscurile, nisce monumente cu patru fete

dreptunghiulare terminate printr'o piramidA, etc.

'N A.
2

www.dacoromanica.ro

i8

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

si a canalurilor cari conduc la densul si cari ne arata.

ca, cu mult inaintea Distil, el recunoscusera, necesitatea de a strabate istmul de Suez. Iar ca remasip celebre a architecturil militare egiptene va fi de ajuns A,
citam ruinele celor doue fortarefe numite Semneh si
Kumneh, carl se ved si 01 si at carol. rol
ele find
aseclate cu dibacie in nisce gaturi pe unde Nilul curge
strins intre munti a fost sa" protegeze cursul acestul
fl uviii.

Intr'un cuvent, este o stransa legatura intre arta yechilor egipteni si religiunea lor.
Religiunea lor e sumbra si severe, arta lor este asemenea. Ideea dominanta a religiunii egiptene, este aceea

a mortii si a vietei eterne, care urmeza mOrtea. Asta,

idee se degajeza si din operile lor. Aste opere sunt
marl, massive, solide, solemne.
Ele sunt si misteriOse ca si mOrtea.
111. Architectura Asiel centrale
i.) Babilonul si Ninive

Examinand ruinele edificiilor remase de la popOrele

Caldeiel si a Asiriei, archeologul sh simte fata de nisce
rase absolut militare. Monumentele sunt crestate, iar
subiectele tratate de sculpture si pictura sunt tot-d'a una
nisce scene de carnagiu. Vedem mereil nisce regi cari
nu au alts ocupatie de cat luptele si alta, petrecere
de cat veratOrea leilor.

Egiptul, cu respectul sea pentru mOrte, cu represintarile vietei sale intime si in ciuda apoteozelor sale
militare, ne da. impresiunea unel poezil grandiose, care
nu e lipsita de melancolie; din contra, istoria cetalilor din Asiria este feroce si crude.
In Caldeia si Asiria, trel cetatl cu deosebire atrag
atentiunea archeologulul. Acestea sunt : Babilonul, Ninive si Ecbatanamal cu sena cea dint:ail:1.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA ASIEI CENTRALE

19

In aste cetati gasim sediul unel civilisatiuni fOrte

vechi, despre care vechiul testament ne spune adeve"rate minunl.
Daca trebuie sa credem pe istorici, Suprematia Ba-

bilonului nu ar fi tocmai veche, ea nu ar fi durat de

cat pana la cucerirea egiptena, iar mai larzia Ninive
ar fi pus mana pe putere si a impus rivalei sale jugul dominatiunel, timp de o mie de ani.
In asta epoch' sa si gasesc regi earl
semnalat
trecerea for pe tron prin monumente superbe. Ast-fel :
Assurnazipal, Salmanazar If, sardanapalul grecilor si
Sargon, invingatorul egiptenilor, sidonienilor, etc., etc.,
si constructorul Korsabad-ului, care el singur ne fur-

niseza cea mai mare parte din documentele artistice

nin iv i te.

Sennacherib, fiul lui Sargon, distruse Babilonul, dar

in schimb el infrumuseta Ninive si construi la Koniundyck un palat, ale carul ruine interesante au fost
regasite si furniseza nisce informatiunl pretiOse.
Dup. o era de invasiuni si de lupte. Ninive dispare
si Babilonul reia suprematia cu Nabu-cudur-usur, al
carul nume se gasesce pe Vote monumentele.

Palatul lui Nabu-eudur-user (600 ani inainte de

Christos), este cea mai augusta si mai superba antichi-

tate de pe glob, insh astacli el numai formeza de cat

o imensa colina de ruine.
Merita Inca a fi cital mhretul palat al regilor asirieni de la Ninive I).
1) Trebuiesc asemenea citate Grddinile atdrnate din Babilon, atribuite
Teginel legendare Semiramis si considerate ca una din cele qdpte minunl

din lume.
Construclia astor gradinT era in amfiteatru, agedate pe bolt1 si acoperite cu un strat de parnent pentru plantarT Au Post distruse de Arabi, cu
prilejul cuceriril celul de al 2-lea imperiii persan.
Cele alte sese minunl sunt : Piramidele din Egipt, cart exist& si azT;

Statua lui Jupiter olimpianul, sculptata de Fidias, din aur, fildes si

pietre pretidse si care nu se scie ce s'a facut; Mormdntul regelui Mausole din Halicarnas, transformat In fortgret& de catre cavaler I loanitl In
evul-mediu si care exists Inca pang azT ; Colosul de la Rodos. resturnat
de un cutremar de pament in anul 282 in de Chr.; Labirinf -ul, pala

www.dacoromanica.ro

20

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

Dupa Nabu-cudur-usur, ora declinului suna pentru

aste doue cetati ; ele tree sub dominatiunea Persilor si
Alexandru cel mare, el insusl, nu le a putut vedea de-

cat in ruine, prin earl se gasesc si adl caramill vitrifi

cate de arsita seirelui ca si cand ar fi fost arse in foe')_
2.) Medii si Persii

Observand monumentele Persiel antice si a Mediel

archeologil constata cea mai mare asemanare a for et}
acele ale Asiriei. Totusi, architectura acestor doue po-

pore constitue un nal progres, asupra celul realisat

de catra babilonieni si de catra niniviti.
Din cauza contactulul Persilor vechi cu Grecii din.
Asia-mica, gasim la el un noil element : edificiul cu
colOne, intrebuintarea marmorei si alte cite -va ornamente de origine greca.

Scriitoril vechi ne vorbesc apol de faimosul palat

de la Ecbatana, de castelul de la Suza sail. Memn,onia, de m,ormentul lui Cirus de la Pasargade.

Tot de la densil scim ca, sub domniile lul Darius,
si Xerxes vestiti prin resbOiele for infructucise contra

Grecilor, intre anil 492 si 449 inainte de Christos,

a fost construit maretul palat din Persepolis, ale
egipten compus din 3000 de camere ast fel dispuse, that cu gred se gasiaesirea, destinat locuintel regilor si dedesubt pentru ingroparea lor ; Tem-

plul Diana din Efes, ars prin focul pus de zmintitul Erostrat.
Uneia din cele septe minuni, mai multi scriitorl substituesc sad Templul din Ierusalim sad Zidurile Babilonului, ddrAmate de cdtre Dariu ;
iar altil, ad adaugat pe Esculap din Epidaur, pe Minerva din .Atenape Apollon din Delos si Capitolul.
1) Particularitatea cea mai caracteristica a architecture) asiriene este
absenta pietrei in construcfiune. Solul umed at acestor terenurl, inundatede Eufrat si Tigru, presintA adesa argil& la suprafata ; and apele se retrAgead, sorele usca asta materie iar omenil au v'eclut indatd folosul ce.
ar putea trage. Argila putandu-se aglomera in forme capabile de a fi supra -pose, s'a inventat ast fel caramida, care la inceput fu uscata la sore,
iar in urin& fu ars& in foe. Piatra nu lipsea ins era rezervat& sculpturil;

tauril de la tiorsabad ne arata ca architectil, cand vroiad, sciaii WO

procure piste blocurl de cite 32,000 kgr.

www.dacoromanica.ro

N. A.

ARCHITECTURA ASIEI CENTRALE

2I

.carui ruine se ved Inca si all. In acesta cladire somptuosa, se lice a Alexandru cel mare, in stare de
-ebrietate, arunca o facia aprinsa.
3.) Asia-Mica

NumprOsele rase earl ail locuit acesta regiune se

afirma cu deosebire in ceea ce privesce construirea
mormintelor propril for si cart, la diferitele natiuni,
poseda cate-ceva particular. Cele mai vechi se gasesc
in Lidia; in fine, .mausoleuri prin Frigia si Caria,
iar alte monumente prin Licia. Tot pe aci s'aii des-coperit mausoleuri taiate in stanca, cu porticurl sustinute de colOne si cart reveleza in exteriorul for in-fluenta grecilor aselatl pe cOstele Asiei -mici.
4.) Tirul, Sidonul, Cartaginea

Originele artel occidentale trebuesc cercetate, in genere, in Orient si in Egipt.

Regiunile orientale, separate prin Mediterana de cele
din Occident, nu puteil fi puse in contact cu aceste din

urma de cat prin un popor de navigatorl.

Fenicia a fost, prin situatia sa geografica, intermediarul necesar ; cele doue marl cetati ale sale, Tirul
si Sidonul, devenira la un moment dat antrepositele,
pe cOstele Mediteranel, a tot ce industria si artele
orientale si egiptene produceil.
Trasatura de unire a fost comertul. PopOrele Feniciei nu puteti nimic obtine din pamentul teril tor,
eI se fa.cura marinari si negutitort Rolul for in istoria

artel, a fost acel al unor vulgarisatori. De aceea nici

nu se gasesce, in nici una din cetatile for sail din
coloniile ce au fondat, nisce principil estetice originate. Totusi, este drept a constata ca on -ce transmisiune implicand modificareei ail contribuit a degaja arta greca de imitarea servila a arta egiptene.
Sculptura, pictura feniciana nu feral nimic deosebit.

www.dacoromanica.ro

22

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Nu se gasesc de cat nisce imitatiuni a modelelor

egiptene si asiriene ; arta indigena nu presinta nici un
interes. Superioritatea acestui popor se afirma in talentul for de inginerie, talent desvoltat prin aptitudinile for comerciale. Urmele trecerei for se regasesc la

Cartaginea, la Malta, in Sardinia, in Prove*, in Spania si in Etruria ; in aste teri t6te monumentele descoperite sunt, in construirea lor, inspihte de aceleasi
principii pe cars fenicienii le adusera, probabil, in
Grecia, unde aste principiimultumita temperamentulul artistic particular Helenilors'ail desvoltat repede
si s'au transformat.
In privinta marilor constructiuni architectonice feniciane, nu ne putem face o idee de cat din povestirile autorilor antics, caci templele, palatele, monumentele, au disparut odata cu cucerirea romana, dupa
care n'a mai remas piatra pe piatra.
5.) Iudeea

Un alt popor din Asia, care ocupa un mic loc in istorie din punctul de vedere artistic, este poporul Ebreii.
In Iudeea, interdictiunea de a represinta figura omenesca era o dogma religiOsa si, prin urmare, arta

plastica se gasia lipsita de cel mai frumos dintre elementele sale.

Afara de muzica, arta ebreilor are deci, ca unica

manifestatie, architectura, pe care un decret al legislatorului nu o putea suprima, caci necesitatea de a'si
construi un adapost se impunea on -carui om. In cercul restrans in care s'a desvoltat e permis a crede ca
arta ebraica a suferit influenta Tirulul si SidonuluL
De altminterl, nici nu trebue sa ne mire ca un popor-

ca cel ebreesc ne a lasat patine vestigil din vechea.

sa splendOre, de Ore-ce discordiile neintrerupte din si-

nus sea 1-ati lasat putin ragaz, pentru indeletnicirea

sa cu lucrarile pacil.
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA GRiCA

23

Este adev'erat, precum s'a dis, Ca dad. legile religiOse

opriaix represintarea figurei umane, ele permiteii con-

struirea de monumente utile. Insa egalitatea era mai

mare printre ebrei de cat la cele-alte popOre vechi ;
la e1 era mai greii de a ajunge destul de puternic, spre a
rechizitiona munca concetatenilor in vederea constructiunii unor locuinti luxOse.

Numai sub domnia regilor gasim nisce manifestatiunt artistice demne de studiat.
Capo-d'operile, artel ebreesci ati fost templul din le-

rusalim si palatul lui Salomon. Gel diniaiu fu construit catre anul 1000 inainte de Christos, multumita
urbanitatii lui Hiram, regele Tirului si contimpuran lui
Salomon. Lui Hiram s'a adresat Salomon pentru construirea templulul, cad ebreii n'aveil nici architecti, nici
ingineri sau maistri, ba nici chiar uvrieri capabili s.

duca la bun sfarsit o lucrare de atata importanta.

Stofele, lemnele pretiOse, bronzurile, etc., fury aduse

din Tin Izraelitil, pastor' sau soldati, nu eraiI in stare

sa'si construiasca de cat locuintele lor, de oral sail de teed.

Ast-fel, construirea templulul find incredintata unor

fenicieni, el nu represinta arta ebreiasca de cat findca totul era in conformitate cu obiceiurile religiOse a
acestui popor. In detalit templul era fenician.
Absenta or' -care' represintatiuni a figure' omenesci
'I harazia singura caracterul izraelit.
IV. Architectura Greco.

In genere, in Grecia, arta a ajuns la cea mai mare

desvoltare si la cea mai desavarsita perfectiune. Architectura a devenit aci o arta si artistii gasind legile pro-.
portlunilor, le aplicara tot-de-una cu talent, adesa cu
genia.

NicaerI aiurea architectura ri a infalisat atata vieta

si delicateta, unite cu mat multa forta.
www.dacoromanica.ro

24

ISTORIA AR TELOR-FRUM6SE

Cu tote acestea, principiile artel grecesci n'at fost indigene. Ele fusesera importate din Asia si Egipt de catra
fenicieni ; ceea ce si explica, pole repediciunea cu care

arta s'a desvoltat, studiile preliminare find facute de

catre

In adever, artele in Grecia find d'abia la Inceputul

lor, in timp ce India si Egiptul erat in plina civilisare,
e greil sa admitem ca grecii n'ar fi profitat de vre-o
Inriurire asiatica sau africana..
Totusi, geniul grecesc sciu sa desvolte primele principii ai idei streine
si, imbogatindu-le de detain pe
cars egiptenii le neglijasera, forma temelia prima a architectures sale nationale.

De aceea, din acest punct de vedere arta greca se

distinge printr'un puternic caracter de originalitate si
prin sfortarea personala. De aceea Inca., in Grecia nu
vedem, ca prin terile supuse unei autoritati absolute,
aceiasi figura infatisata de mii de ors. Operile cars ne
au remas de la greci sunt operile unui artist sail ale
unei epoci si nu acelea ale unei dinastii. In Asiria, in
Egipt. in Persia, regele afirma ca a construit un templu,
a ridicat o statue ; in Grecia, Fidias a %cut pe Minerva si fie-care, ca si densul, revendica paternitatea
operei sale.
Ratiunea acestora o gasim in faptul ca grecii nu fur&

guvernati de regi, cars sa se creza urmasi at cieilor,

ceea ce a permis artistilor sa aduca mai mult realism
in conceptiunile lor; cleft' represintati de artistic greci
sunt facup dupa chipul si asemenarea omulul.
Arta, in Grecia, nu avea de scop sa perpetueze amintirea vre unui print puternic: ea era patrimoniul tuturor.

Daca cultul a avut sanctuare remase celebre, aste

sanctuare erail pentru usul exclusiv al religiunif si suveranil nu'si disputail locul cu divinitatea, ca in Egipt.
1) Cel mal vechiY tip dintre stilurile grecesci stilul dorian este la inceputul sed, aprope identic cu cel intrebuintat de egiptenl la construirea
mormintelor Heptanomidel (Egiptul de mijloc).
N. A.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA GRECA

25

Nicaeri mat mutt de cat in Grecia, afirmatiunea ca

,desvoltarea artelor dintr'o tarn este intim legata de
produsele soluluil, nu a primit o mat completa si mat
stralucita confirmatiune.
Carierele de marmora din Pentelic, furnizati o materie de prima ordine lucrului sculptural si ingaduia
artistilor sa atinga, in operile lor, o perfectiune si un
.finit incomparabile. Marmorele de Paros, aveil o tarie
indestulatOre spre a se putea taia in t6te senzurile,
Tara a fi, ca granitul, rebele fOrfecilor sculptorului.
Cu tote acestea la inceput constructiunea grecesca
'Ate fi infatisata ca bazata pe intrebuintarea lemnulul 1),
iar cand se opereza transitiunea de la constructiunea
in lemn la constructiunea in piatra, punctul de rezim
devine colOna, grindile devin architrave, traversele triglife si extremitatea acoperisului formeza strasina 2).
Pine-inteles ca atunci proportiunile n'au mat remas

aceleasi, cad a trebuit sa se dea marmorei grosimea

necesara ca sa pbta rezista sarcinei ce avea sa suporteze,
* * *

1.) Vechii Pelasgi

In timpul vrastei eroice, monumentele se compuneit

din blocuri de pietre de forme diverse, asa cum iesa
ele din cariere, as6date destul de regulat unele peste
altele si ne-av'end de cat fetele din afara cioplite ;
1) Pe timpul lul Licurg, era interilis sa se intrebuinteze alte materialurl
.de cat lemnul : locuinta trebuia O. fie construild numal cu ajutorul
ferdstrdulul si a secures. Mal tarzid, intrebuintarea cardrnicjel si a olanelor (tuiles) a (cost autorizata. Numal de la domnia Int Filip incOce, luxul
N. A.
s'a introdus In cetate.
2) Colona se compune din : bazd (le pied), corp sad feud (le filt), acoperit in genere de dune scobite (cannelures), capita sad partea de sus
a colonel (chapiteau). Peste capitelurl, din axa unel colOne la axa alteia,
-se intind puternicile grind ale architrave (sad epistilulu1), peste care
este ageclatg. friza (sad partea de mijloc a chenarului pe sub strasind si
care se aft intre architravd si intre cornisd). Friza porta pe ea desemnurl
-sculptate. D'asupra el inaintOza Una exterior cornifa, (chenarul de sub
s trasin A).
N. A.

www.dacoromanica.ro

26

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

interstitiile dintre aste pietre neregulate, quadrunghiulare sail poligonale. erail astupate cu alte pietre mai'
merunte.

In acest sistem de cl'adire a consistat architectura

vechilor locuitori al Greciel, a pelasgilor, si Nea numete de architectura ciclopeancl, iar cladirile sati
monumentele
fOrte usitate, nu numal in Grecia
propria-disc, dar in Asia-mica si in Italia sudica,
se numiaii constructiuni ciclopeene.
2.) Grecii propriu-clisT

a.) Ordinul dorian.

Numit ast-fel fiind-ca dorienii eel d'intaill '1 adoptara. El pare a fi fost imprumutat de la egiptenI, cad s'a gasit in adever in mai
multe monumente a vechiului Egipt.
Caracterul principal al ordinulul dorian este nobleta
si gravitatea ansamblului, simplicitatea severa a detaliilor si sobrietatea ornamentaril. ColOnele nu a.1 baza,
stalpil for (filt) sunt ornati cu dung] scobite (cannelures), largi si adanci ; capite]ul este compus in asa

mod in cat semana cu o cupa ;

triglifil
podObe a
frizei dorice
apartin exclusiv acestul ordin. Cu WA
gravitatea sa, ordinul dorian nu exclude insa orl-ce
decoratiune.
Edificiile din Acropola Atenei, in deosebi, Parte-

nonul, Templele de la Poestum, cele de la Agri-

gent in Sicilia, ofera cele mai frumOse specimene a

acestul ordin. Adoptat definitiv in Grecia veche, cu
proportiile sale virile, regulate si grave, a fost multa
vreme singurul caracter al architecture] care se respandi in coloniile grece din Italia, din Sicilia si dirt
Asia-mica.
Ordinul dorian, lice Ch. Blanc 1), r6spunde idea
1) V e41, la Grammaire des Arts du dessin.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA GRECA

unel simplicitat.i mandre si forte. Architectil roman!

fad desfigurat.
Prime! peril:5de a ordinului dorian apartin : templul

de la Corint, marele templu

al

lu! Neptun la

Poestum, templul din Egina, acel al lui Teseu din

Atena.

Ordinul Dorian a ajuns la apogeil cu Propileel6

de la Atena si cu Partenonul.
Acest ordin a pastrat in tot de-una un caracter de
forta si de soliditate cam rustica.
b.) Ordinul ionian.
POte de asemenea imprumutat de la egipteni sail de la persi. Ast ordin .,pare
la Ionienii din Asia-mica. si la cal din Grecia printr'al
VI secol inainte de Christos ; este Inuit mai elegant
si a fost destinat sa decoreze templele divinitatilor
feminine sail a celor de rang secundar.
Acest nou ordin, numit ionian, dupa regiunea unde
el I I lua nascere, se deosebesce de cel dorian prin
proportiile sale mai usOre, prin detaliile sale mai fine,
prin intrebuintarea bazelor la colOne, prin forma capitelului lor, care este mult mai lungareli si ornat la._
unghiuri, cu mar! volute (incolacituri) ale carol. ,spirale
carl semana cu scoicile de melt
sunt cu
fineta executate.

In triza (partea de mijloc a chenaruluf, aflatOre

intre architrave si intre cornisa, pe sub strasina)
acestui ordin, incep a apare subiectele pure, car! nu
sunt de cat o esceptie in ordinul precedent.
Cornisa entablament-ului se imbogatesce cu ciubuce
in stiuc fOrte fine, decorate de ornamente sculptate.
Cele mai frumOse monumente architecturale con-

struite in acest stil, sunt templele lui Erechteu si al

Minervei Poliade, pe Acropola Atenel si un mic
templu amfiprostil pe termurile riului Ilissus ; in Asiamica, se gasesc numerOse specimene remarcabile.
c.) Ordinul corintian.
41 datoresce numele
formei particulare a capitelului, inventat, se zice, de
www.dacoromanica.ro

..28

ISTORIA ARTELOR-FRIMIOSE

Calimach din Corint. Acesta este cel mai elegant, cel mai

bogat si cel din urma ordin inventat de catre Greci.

Desi cetatea Corint nu a pastrat vre-un monument
pe care sa se fi putut studia caracterele acestui ordin,
s'ail gasit la Atena doue edificil : Tarnul Venturilor
i monumental lui Lisicrates, cars ne fac s cuDiscern cum concepeil Grecii acest din urma ordin.
ColOna este Inca, si mai elegant., capitelul se lungesce mult mai mult de cat in colOna din ordinul
ionic si se desface in forma unui cosulet cu Roll; yegetatiunea cea mai hogata si cea mai ginga0 se
amesteca si se incolaceste pe aceste forme decorandu-le in mod delicios. Partea de d'asupra (tailloir) a
capitelului astor colOne, incetezA de a fi pastrat spre

a lua forma curviliniata, ale cares pall esite in afar.

(saillies) si unghiulare sunt sustinute de incolacituri
spiroidale f6rte elegante. Stiucurile sunt impodobite de
o decoratiune stralucita.
*

Am insistat intr'adins asupra compunerel si carac-

terului ordinelor grececu bite dificultatile, de sigur

putin inlaturate, ce am intempinat din cauza lipsei
termenilor corespundetori in limba nOstrafiind-ca,
mai intaiii, grecii stabilind nisce regull precise, sunt
adeveratil regulatorl al architecturii, fiind-ca, ca atari,
,ordinele grece sunt baza on -cares architecturi monumentale si, in fine, fiind-ca atat artistic romans, cel
al Renascerei cat si cel al timpurilor moderne, n'ail
facut de cat sa imiteze, mai mull sail mai putin bine,
tipurile originate creeate de catr6. greci.
V. Architectura Etrusc4
In Italia, civilisatiunea etruscilor a precedat civili-

satiunea Roma
Etruscil au lost unul din pop:Vele cele mai artiste
www.dacoromanica.ro

29w

ARCHITECTURA ETRUSCA.

din antichitate. Grecii ei-insii landau talentele for si

le apreciati mutt operile. Etruscii avusesera mormintele for massive, fortificatil ciclopeene si transmisera

Rome arcul si bolta. Vom vedea mai departe

ea,

tot sub inspiratiunea lor, vechii romans construira

agueduc-uri, cloace imense si inaltara chiar templul
lui Jupiter Capitolinul.
Nu se cunosc insa originele artel etrusce, desi pu
tem afirma cu Ore-care certitudine ca, operile for celemai vechl presinta multe si marl analogii cu acele aleegiptenilor si asirienilor, iar in productiunile for din
ultimele epoci se observa. influenta, Ririe viclibila, a
grecilor.

Tot ce se scie, mai cu precisiune, este ca o colonie

corintiana, condusa. de Demarat, se stabili in Etruria
in secolul al VII in. de Christos si ca., de atunci, relatiuni comerciale fOrte frecuente si fOrte active att.
existat intre etrusci pe de o parte, si helenii din.
Grecia-Mare si din Sicilia pe de alta.

Architectura etrusca a lasat insa putine vestigii si

ele consista in ruine de locuri intarite (remparts) ca
cele de la Volterra, de la Fiesole, de la Crotone, de
la Peruza, etc., formate prin aseqari regulate de blocurl grOse, fara ciment de tof 1) calcar, pe and blocurile sunt neregulate in zidirile ciclopeene pelasgice.
Etruscil facura apoi de timpuriil, mai multe lucrari sprea's1 -garanta tera de inundatii saiz spre a dirige apele
de irigatiune. Cati-va anticari atribuesc etruscilor resturile ruinate ale unui amfiteatru, de prin imprejurimileorasului Sutri.
Mai scim inch, ca templele inaltate de etrusci la inceput erati fOrte midi, necontinend de cat statuia divinitatil si cate ()data altarul se'ti, temple Bari mai
tarziti numal, avura.' nisce proportiuni mai vaste. Via
1) Un fel de' pament pietros ce se gksesce in subsol, de colore alba,
N. A.

www.dacoromanica.ro

3o

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

apoi monumentele architecturil funerare ale etruscilor,

car' suet forte numerOse si din car' clilnic se tot des-coper allele noue.
Din acestea s'at scos armele, vasele de pament, obiectele de bronz si giuvaericalele, ustensilele de tot felul
.si sarcofagiile de piatra, car' precum se scie au imbogap muzeele Europe' moderne.

VI. Architeclura Romany

Roma, putere cuceritOre inainte de tae, dibace in a

se servi de cei cuceriti spre a'si intinde mereu imperial, a trait in tot-de-una in detrimental lumil intregi.
Pamentul Italiei continea in sinul sea aprOpe tOte
materialurile pe cad le putet dori nisce constructor' si
nisce artist'. Argila, spre a fabrica caramicli bune si olane
escelente, se gasia in abundenta ; straturi grOse de cal-

car furnisail nisce blocuri de dimensiuni enorme si, in

fine, o marmora indestul de tare care se preta admirabil sculpturil, precum si esentele lemnOse cele mat
diverse abundau prin pa.duri.
Cu tOte aceste varii si pretidse elemente
multumita carora o arta noue s'ar fi putut desvolta in sinul
unel populatiuni cu cel ma' neinsemnat instinct artistic
artele, si in special architectura, nu s'ail desvoltat

aci de cat and Roma a ajuns sa stapaniasca pe popcirele in adever artiste.

Romani' fiind un popor lipsit de imagingiune si de
instincts artistice, un popor positiv, prozaic si utilitar,
geniul sea nu l'a condus in acesta. directiune. Archi-

tectura, ca si in genere cele-alte arte, nu au avut la

inceput nimic personal, nimic original si consista in imprumutari fa cute diferitelor genuri artistice, de prin tOte
terile lumil vechi,
PeriOda cea ma' primitive a architecturil romane
pare insa a fi suferit in mod exclusiv inriurirea etrus-

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA ROMANA.

tiler

singurii la earl in Italia s'a stabilit un curent

artistic

Ore-cum original

flind-ca constructiunile

for cele mai vechl eraii concepute in sti]ul etrusc.

Mai tarziu and relatiuni se stabilira cu Grecia,
architectura greca se introduse la Roma si se combing.
cu arta etrusca ; atunci alianta ordinelor grece cu ordinul toscan, provoa nasterea ordinului composit.
Influenta greed s'a simtit cu deosebire ins& dupa.
ce Romanii a prefacut Grecia in provincie romana,
catre anul 146 inainte de Christos. Sub August, arta
roman& atingea cea mai completa. desvoltare. Se construir& temple, ca Fanteonul lui Agrippa, aqueduc-uri
cu arcade, circuri; locuintele particulare fur& decorate
cu marmoth si cu colOne, paretii fury ornatt cu picturi ; bade publice 1) (thermae), necesildnd nisce sale,
vaste si acoperite, se zidira bolte usOre, etc.
In curend ins& decade* artel urma decadentei
moravurilor : se multiplicara ornamentele in dorinta
de a inventa si introduce inovatiuni. Totusi, architectura romana a fost inca frumOsa sub Antonini, desi
-ea perduse simplicitatea si nobleta Grecilor.
Asa, in primul rind stralucesce Coliseul, vast amfiteatru, inceput de Vespasian si ispavit de catre Titus
si care s'a pastrat ; arcul de triumf al lui Titus, al lui
Constantin, mausoleul lui Adrian si, in fine, forum
romanwm, remarcabil prin splendidele constructiuni,
1) Uzul bailor era in mare fav6re la Romani si constituia nu numal
o regula. de igiena, dar o placere. La Inceput intrarea la baie se platia,
In urma, pe timpul imperiuluI, intrarea era absolut gratuita. La baie
Romanul isl petrecea timpul, in intervalele dintre lupta gladiatorilor sad
cursele cu carul ; ad era locul de intilnire, unde se discuta, se facea
politica, so manta si se citea. In tocmal ca prin cluburile nostre de acji,
cu singura deosebire ca atuncl la baia romana, se duced saracii Ca st
bogatil, cad thermae erad pentru tote clasele sociale. Erad constructiuni
gigantice ale caror basinurt puled tontine pang. la 3000 pers6ne. Imperatil desfasurasera aci, maT mull ca on unde, un lux ne maT audit : pretutindeni nu erad de cat status, grupurl de marmora si bronz, picturl,
.opere de arta. All fost la Roma seapte marl thermae, purtand fie-care
numele until impdrat. Cele mai vaste ad fost a lul Caracalla si Diocletian.
N. A.

www.dacoromanica.ro

32

ISTORIA ARTELOR-FRIIM6 SE

carl '1 inconjuraii, precum si forum trajanum, construit de catre architectul Apollodor.
Asemenea, monumentele descoperite la Pompei merita o mentiune speciala, caci arata introducerea formelor grece in architectura romana.
In secolul al VI, Justinian inalta, multe monumente,

cu deosebire, biserica Sfintei Sofii din Constanlinopoli

sa si inaugura de catre architectii timpului
stilul asa numit bizantin.
Ast-fel, la un moment dat, nu numai in Roma, dar
in orasele imperiului si chiar pe la tern totul fu acoperit de temple si de palate. Ruinele acestui imperitt
acoVer solul lumei intregi pe atunci cunoscute. Si daca
relativ la ,cele alte popOre, isvdrele artel pot ffi cercetate in topografie si climatologie, precum si in trebuintele propril fie -carui din ele ; ]a romans, la acesti
cuceritori de meserie, nu e de loc nevoie a se cerceta
lucruri de earl nici ei nu
batut capul si pe carl
le-at gasit gata la MO. In adever, cand se studiaza
ruinele egiptene, asiriene, grece, trebue ca archeologul

sa se dud. in Egipt, in Asiria, in Grecia; insa cand

e vorba de ruinele romane, este inutil sa se duca la
Roma, cad ele se gasesc pretutindeni. Acolo unde
roma.nul se aseza, el construia drumuri. edifica
therme, circuri si chiar temple, Vote pentru usul poporului suveran.

Arta romana este, putem dice, o arta. administrativa nascuta din trebuintele ce reclama administratiunea ; de aceea sa si caracteriseza prin lucrari de
resortul mai mult al inginerului de cat al artistului,
precum sunt acele cal de comunicatiune pe earl circulars armatele si aprovisionarile romane.
Acest fel de utilizare a omenirii, facuta de Romani,
nu putin a contribuit la progresul civilisatiunii si la
impastierea prosperitatii, macar ca a avut darul sa
distruga originalitatea artistica a popOrelor cucerite.
Venite in atingere cu acest1 administratori-modeli, po-

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA DACO-ROMANA

33

pOrele barbare esiail din vieta for animalica si isi asimilail alte nazuinti, alte gusturi.
De aceea si tote popOrele primitive cucerite de Roma

au trecut de la productiunile for copilaresci la o arta

bazata pe ceea ce Rornanil '1-ail invatat ; acesta a fost
un progres ce nu se p6te nega.
Insa, pe de alta parte, sub dominatiunea romana,
popOrele inaintate in civilisare au mers repede spre
decadenta. Grecil 'si -au perdut eleganta, egiptenil Caracterul for grandios. Intr'un cuvent, dad. civilisarea a
profitat pe urmele cucerirel romane, artele in genere
'si-ail perdut originalitatea.
Monumentele romane, remarcabile prin utilitatea,

prin partea for practick pot fi numerate printre cele

mal marl monuments ce s'ail executat vre-odata, insa
dad. eje ne silesc sa le admiram, este numal pentru
dimensiunile for colosale si nici de cum pentru aplicarea geniala, la trebuintele unul popor, a principiilor
artel architecturale. Principiul utilitar al constructiunil
romane a facut ca, dupa caderea imperiului, in Europa s se inaugureze un noil sistem architectural.
VII. Architectura Daco-RomanA

Ceea ce vecluram ca, Romanii erati si Weil la el

acasa, ceea ce ail fost si au facut pretutindenl pe unde
'sl-ail intins cuceririle. tot asemenea s'ail aratat practici si doritorl in primul loc de a satisface nevoile materiale ale provinciilor
si ail facut si cu Dacia.
De aceea si expunerea primelor manifestatiuni artistice din Dacia, se intemeiaza, firesce, mai numai pe urmele veclute si remase in Dacia dupa dominatiunea
romana. Constructiunile, car! precum vecluram s'ail
inaltat pretutindeni de unde piciorul roman a calcat,
inzestrara in curend si provincia Dacia cu bite acele
intocmirl materiale, pe carl Romani' le credeti neapa3.

www.dacoromanica.ro

34

ISTORTA ARTELOR-FRUMOSE

rate, spre a asigura buna stare a populatiunilor ce le

eraii supuse.

Printre acestea vom mentiona mal intaitt soselele

desi in special menite a inlesni marsurile trucars
serviatl si ca artere, ca cal de comunicatiune
pelor
pentru cele-alte nevol sociale.
Veni un moment cand Dacia a infatisat judecand
dupa remasitele constatate si adI o retea bogata de sosele romane. Cele a caror origine e mal bine stability se
intind de preferinta prin Transilvania si Oltenia. Dintre
acestea, urmatOrele ramurl ati Post explorate Rana acum :

a) De la Gradjstea la Hateg si de acolo Rana prin Kiskalail peste Mures la Alba Julia (Apulum), Uioara (Salinae) si tot in sus, pe cursul Mufesului, intovarasin-

du'l cand pe drepta cand pe stanga, pana pe aprOpe

de punctul unde acest riu isl is directiunea spre sudvest la Sasz-Regen si Fulhaza ; b) Din acesta ramura
se desparte o tale laterala care pornesce de la AlbaJulia catra Baia Abrudulul, vechiul Alburnus maior,
unde se aflaii mine de aur, precum si in apropiere de
Zalatna ;

c) Alta ramura laterala care pled tot din

Alba-Iulia pe cursul Tarnovel marl si merge Rana in

tera Secuilor, la Odorheiul secuiesc ; d) De pe calea ce
conduce de la Alba-Iulia catre Sasz-Regen, se desface
in dreptul Uioarei o linie spre nord prin Turda si Cluj
catre Mojgrad, vechiul Porolissum, iar de la Cluj in sus
se bifurca, i,arasI o alta sosea, urmand cursul Samesului

cald, pana la confluenta sa cu Samesul rece la Dees,

unde urea cursul acestuia Rana la Bethlen si apoi de
aci, parasind valea riulul, apuca catre Rodna si Bistrita,

unde era' minele de argint ; e) Tot de la Alba-Iulia

mal incepe o alt ramura spre sud-est, prin SHARI, catre
pasul Turnu-rosu, prin care trece in Muntenia urmand
cursul OLtului, mere' pe drepta lul, pana Yang imbucatura sa, la Islaz, cu o ramura la Celeiu, unde era
in vechime podul lul Constantin cel mare. Nu departe
de pasul Turnu-rosu, dupa ce trece in Transilvania,
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA DACO-ROMANA

35

acesta cale sudica a Romani lor da o ramura laterala

rasaritena, care apuca pe valea Oltu lui prin Klein-Schenk,

,Cohalmu si Homorodu si ajunge si ea tot la Odorheiul

secuiesc, unde conducea si ramura a doua care se desfacea din Alba-Iulia pe valea Tarnovel; f) In fine, so-

seua ce se indrepta cake apus, pe valea Muresului,

spre gura lui, din care insa numal o parte, pana la
Dobra, a fost urmarita si explorata cu deplina siguranta.
Intinderea soselor catre resarit pana aprOpe de Carpatil Moldovei, la Bistrita spre Nord si la Odorheiul

secuiesc ma' la sud, dovedesce ca Romani' tindea sa

apere pasurile rasaritene ale DacieL de unde mai ales
,ea era amenintata de catre popOrele barbare.
Sail si gasit urme de lagare romane precum si
inscriptiuni la Vecz, unde Muresul esa din stramtorile muntilor ; la Sand-Imbru (Szent-lmre), la baza
muntilor Gurghiului, astacli pe stanga Muresului ; la

Michaza pe cursul superior al Niradului, afluentul

Muresului de sus ; la baza acelorasi munti la Enlaka
%ntre cele doue Tarnave ; la Odorheiul secuiesc, unde

se sfarsiall cele doue ramuri ale soselei romane ce

pleca din Alba-Iulia ; la Galt Heviz, confluentul Homorodului cu Oltul si la Bereczk, langa pasul Oituzului.

'Me aceste localitatI sunt aseclate la piciorul Carpatilor cars separa Transilvania de Moldova si anume
la locurile ce oferiaii trecetori maT indema.'natece, in
cat se vede ca Romani' intocmisera la baza Carpatilor oriental' al Transilvaniel un lant intreg de intarituri militare, menite a apara provincia for de navaliri.

Daca insa despre resarit Dacia se putea mult ma'

usor apara protejata fiind de inaltimile Carpatilor
nu tot ast-fel se putea dice despre partea e' de apus,
unde lantul de munti este spart ca sa zicem asa, prin
largile vaY ale Samesului si Muresului. Apararile e' firesci find mult mai slabe in acesta parte, ele trebuiati
Antarite prin

lucrari omenesci, car' se si ved ca, au

fost efectuate. Exista anume pe langa Mojgrad, vechiul

www.dacoromanica.ro

36

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

Porolissum, cel de pe urma oral al Daciel din spre

nord, un val roman, care incepe din malul riulul

Sames si merge incovoindu-se cu concavitatea spre

Transilvania, pana in malul Crisului-repede inchizend
ast-fel larga vale a Samesului si trecend pe aprOpe
de Mojgrad, vechiul Porolissum.
Ceva mai jos, in dreptul Aradulul, incepe din malul

Muresulul un alt val roman care trece peste riurile

Bega si Poganisul, pan& langa riul Caras. De la Timi-

Ora in jos, pe unde era de aparat chiar centrul pro

vinciel de barbaric apuseni, incepe un al treilea val
roman, ce se intinde paralel cu cel d'intaitl pe din
afara lul si se cobora pana in riul Barsava. Partea
sud-estica a Banatulul era aparata de un al patrulea
val, care se intindea mai spre apus. de pe la Alibunar
si se cobOra pana in Dunare. Ast-fel vedem ca. laturea
apusana a Daciel
mai slab intarita de natura

era pe mai tot percursul sea preveluta cu intarituri

maestrite.

Dar nu e numai Mat. Pe langa marile construe-fiuni militare

ca soselele si valurile aceste din
urma prevezute cu lagare intarite

Dacia ne a mai

pastrat si urmele unor numerOse zidiri civile, ale caror

ruine acoper si asta'zi unele locurl, in cari adesa plugul
teranului roman restOrna impreuna cu brazda si pietre,
cari alta data se inallau in colOne frumOse peste su-

prafata pamentului, tau dedeti adapost dmenilor sub

cupolele formate din ele, in contra elementelor atmosferice, car! acum le farama si le surpa.
Dintre construcOunile cele mai insemnate ale caror
urme se intalnesc in Dacia, insemnam mai intaiil amfiteatrele, cad serviaa, ca si in Roma, la jocurile deflare si de gladiator!, cele mai obicinuite petreceri ale
Romanilor.

Asemenea zidiri se gasiati nu numal prin centrele

marl, precum In Sarmizagetuza sr Apulum, unde se

ved si all ruinele lor, ci pana si in cetatea cea mat

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA DACO-ROMANA.

37

nordica a lard, in Porolissum (la Mojgrad), unde s'a

gasit o inscriptiune, care amintesce refacerea din nou

a amfiteatrulul celul daramat prin vechimea luide

catre imperatul Antonin Piul, sub ingrijirea lui Tiberiu
Claudiu Quintilian, procuratorul seta. Inscriptiunea find
din timpul consulatului al IV al lui Antonin, din
anul 158, urmeza ca zidirea amfileatrului, care se repara atunci, ca stricat prin vechimea lul, trebuia sa
dateze din timpul lul Traian ])
Acesta imprejurare ne arata insa ca cele mai multe
din Zocalitatile dacice, ale caror nume ni salt pastrat.
nu erati nisce simple statiuni sail sate neinsemnate, ci
rase importante, in cars populatia era indestul de numen:Ss& spre a avea trebuintia de petrecerl publice.

In afara de aceste orase mai de sema, al caror

numer si nume este cunoscut, mai eraii si sate ase-

ate prin jurul lor.

Pe langa amfiteatruri se mai ridicara in Dacia si

alte zidiri de utilitate publica. Asa aqueductele (ape-dude), earl. pretutindeni alimentaa cu apa orasele romane, nu lipsiau nici in Daciaimperatul Adrian aduse
apa in Sarmizagetuza. prin ingrijirea lui Cneius Papirius Aelianus, propretorul seu, precum ne arata, o inscriptie din anul 133, care s'a gasit chiar la intrarea
unui conduct subteran, pe unde veniau apele. Ramasitele unui alt aqueduct se regsesce in Alba- lulia,
unde era vechiul Apulum. Lang ruinele lui s'a gasit
de asemenea o inscriptie in care Ulpianus ProcuI inns speculator (adica supraveghetor) legionis XIII
Geminae Gordianae, ridica din 'Anent b cismea, care
probabil era alimentata din acel apeduct.
1) Asemenea si In ce privesce monumentul circular de la Adam-Klissi
monument care este un trofeu si despre care d. Grigore Tocilescu, directorul muzeulul national de antichitati din Bucuresci, ne spune cg, a fost
inaltat de Imp6ratul Traian dup5. cucerirea Daciet In anul 10819 (Vedl

Castrul Tropaeum Traianum de la Adam-Klissi raport presintat de

d. Tocilescu d.lul ministru al cultelor si instructiunif publice; un in-folio

de 10 paginl, cu gravurl; Bucuresci 1892).
N. .A.

www.dacoromanica.ro

IST ORIA ARTELOR-FRUMOSE

38

Si in Dacia sunt apol Mile

thermae
prin
earl, precum sa scie, Romanil ingrijiau cu deosebita
staruinta de una din primele conditiuni igienice. Avem

o multime de dovecli ca si in Dacia er' bal pentru

usul locuitorilor, cat si allele speciale pentru usul .

trupelor cart paziati tera.

Inscriptiunile ne arata existenta unor bM publice in
Apulum, unde ziditorul for ingrijesce si de uleiul, cu
care Romanil isi ungeti corpul dupa baie. Tot in Apulum s'a aflat de numele unuia Publius Aelius Gemelius, care zidesce pe cheltuiala sa o bale publica din
temelie.

In Veczel, pe Mures, spre apus de Deva, in o localitate al cares nutne daco-roman nu ni s'a pastrat, s'a
gasit o inscriptie, care adeveresce ca imperatul Pertinax (193 d. Christos) a intocmit iarasi Mile cohortel
a Il-a a Comagenilor, ruinate prin vetustate. Mai multe
alte inscriptiuni arata apol ca aci era locul de statiune
a acestel cohorte.
In fine, cultul atat roman cat si cel al religiunilor
introduse in Dacia prin coloniscil adusi aci de prin
alte provincii ale imperiului, a favorizat ridicarea a a
multime de temple despre existenta carora se regasesc
doveli, atat in ruinele cat si in inscriptiunile elate in
Dacia.

Dintre ruine, vom aminti pe cele

Inca insemnate
aflatare la Gradistea, vechia Sarmizagetuza si
cele de la Alba-Iulia, vechiul Apulum, precum si in
alte parti ale Daciei. Din nefericire, cumplita sOrta de
mai tarclit a Daciei a dara,' mat aceste zidiri, mult mai
deplin de cum s'a intemplat in alte parti ale imperiului
roman, asa ca de aceea ele sunt pe cat de rari, pe
atat si mai greil de recunoscut carui soia de canstructiuni au apartinut.

Inscriptiunile ne arata iarasi mai multe ridicari si

reparari de temple.
Ast-fel, in anul 193 gasim pe o inscriptiune ca, un
www.dacoromanica.ro

ARCIIITECTURA DACO-ROMANA.

39

simplu militar al legiunil a XI1I-a Gemina, a ridicat

un templu cu un cadran solar, din banil set si in

orasul Apulum, in onOrea lui Jupiter si al Junonei,
pentru sanatatea imperatului Antonin Piul si a mumei
sale Iulia Augusta.
Intr'o alta inscriptiune gasita in TemisOra, se pomenesce de alti doul militari din Istria, tatal si fiul, cari
ridicara un templu din ternelie.
Mal tot atat de importante ca si templele emir ca-

sele de intrunire ale colegiilor, cari ati existat si in

Dacia.

Asa, s'a gasit ca unul Tiberius Claudius lanuarius,

augustalul coloniel Sarmizagetuzei si patronul decuriei
I a colegiului fabrilor, a pus s se zugraviasca porticul

casei de intrunire a decuriei si sa fach nisce paturi

pentru sederea la masa, dupa obiceiul roman ; iar fiul
seil, Claudius Verus, facu la acesta zidire o intrare, o
cuhne si un frontispiciu, pe care se pune inscriptiunea
ce ne vorbesce astall despre aceste lucrarl.
Colegiul fabricantilor de lava, cari aprovizionati cu
hainele trebuitOre lagarul cel mare din Apulum ridica
de asemenea o casa de intrunire a colegiului cu un
fronton, din banil sei, sub auspiciile lui Lucius Pomponius Liberalis, legatul Daciei, in ondrea lui Pertinax si Marc-Aurel imperatului si a Cezarulul Septimius Geta.
Alte zidiri de cari mai pomenesc inscriptiunile dacice sunt : sala de garda cu portice si cu o sal& de
primire fa.cuta de familia lui Marcu-Aureliu Comatul,
la comandamentul militar din Apulum ; inaltarea mai
multor statui si columne in onOrea imperatilor, precum
columna ridicata de veteranii legiunil a XIII-a Gemina,
imperatului Comod in anul 151, si allele.

De observat Ina e faptul ea mai multe construetiuni sunt facute din mijloce private si insemnarea
din banii sei (ex sua petunia, de suo, ex suo) revive
mai in fie-care inscriptiune, care tontine amintirea unel
www.dacoromanica.ro

40

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

constructiuni, cad precum se scie, la Romani era

o onOre de a cheltui in interesul public, si cetatenil isi castigail un nume si titluri, spre a fi alesi
in diferitele magistraturi, tocmai prin intrecerea for de
.a se jertfi pentru binele obstesc. Ace las spirit, care
insufletia intrega societate romana,
regasim stramutat in centrul Carpatilor ; iar darnicia cu care daco-

romanii avuti veniail in ajutorul obstiilor

in sinul

ca7rora traiati si ca'stigati.

arata pe de o parte, deplina infiltrare a caracterului si a felului de vieta roman

in Dacia, iar pe de alta, adeveresce starea de prosperitate in care se afla asta provincie sub obladuirea
romana cu tote pericolele la care era expusa Dacia
prosperitate datorita imprejurarei ca ea era California lumil vechi.
VIII. Architectura Cretina, Latina i Bizantina

Distrugerea imperiului roman de catre barbarii germani -a readus civilisarea Occidentului la un nou punct
de plecare. Ordinea materials a fost resturnata de
catre barbari, principiile religiOse au fost zguduite si

amestecate de catre crestini si atund incepe o noue

era in care arta isi va lua zborul sen.
Sciinti, traditiuni, scOle, totu,1 disparu si educativnea

artistica. a trebuit sa fie refacuta de iznOva, cad din

productiunile artel vechi nu mai remasera de cat ruine,
cars fury jafuite and trebui sa se edifice nisce monu-

mente noue. Ast-fel, nu odata in timpul primitiv al

crestinismulul, colOnele templelor pagane au fost intrebuintate la nisce edificif al caror stil nu avea nimic
roman sail grec ; status peigelne, Venus-ele imbracate
in vestminte religiOse au represintat pe Feciora si
crestinii, plini de o noua credinta, adorara aceiasi idoli
ca si Romani/.
Cu bite acestea arta religi6sa cresting a luat un
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA CRETINA, LATINA I BIZANTINA

41

caracter cu totul particular, cad pe ca'nd paganul Mcuse pe cieu asemenea omului
pe care '1 considera
ca pe capo-d'opera creeatiuni1 artistul crestin facu pe
om dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeil, ceea ce
nu e acelas lucru de cat in aparenta.
In adever, paganul dand deului seu frumuseta observata la om, credea ca atinge perfectiunea, crestinul
insa admite ca creeatura cea mai frumOsa nu e de
cat imaginea, icOna lui Dumnezeti, adica ca. ea '1 este
tot-de-una inferiOra, precum e copia fats de model.
Prima manifestatie a art el crestine au fost lucrarile
catacombelor. Dupa cercetarile si sapaturile executate
in timpul din urma de catra d. de Rossi, catacombele
n'aii fost precum se crecluse numal nisce vagauni
cars in mod intamplator sa fi servit crestinilor persecutati ca refugiu, ci necropola crestinilor din Roma,
sapate absolutamente in acest stop. Catacombele au
pana la cinci etaje suprapuse. Fie-care- etaj era compus de coridOre stramte de ate 80 centimetre si aver.'
acces, pe drepta si pe stanga, in nisce nice sepulcrale
de lungimea unul corp omenesc.
TOte coridOrele purcedeu din sale, destul de spatiOse

in call se putea celebra cultul.

Lungimea coridOrelor se crede a fi fost, in totul,
dupa calculele facute, de 520 kilometri.
Primele edificil crestine au fost bazilicele, vaste lacasuri construite cu materialurile templelor romane,
Stilul bisericelor crestine nu mai apartine unei teri
determinate. Ele au Vote, la aceiasi epoca, acelas caracter ; bisericile bizantine, care succedara bazilicelor

se intalnesc si la Constantinopol, si la Venetia si prin

Perigord.

Mal tarziu numai, fie-care natiune sciu se dea bisericelor sale un caracter particular.
Printre bazilicile pastrate pana in timpurile moderne

aceea a Sfantului Paul de afar 'd din oral (hors-lesMurs) la Roma, construita in anul 386 de catre Teodosiu
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

42

si Onoriu pate fi privith ca tip. In 1823 ea a fost distrusa

de un incenditi si reconstruita mai tarziu dupa vechile

planuri. Vine apol bazilica Sytntului Petra, construith,
pe timpal Jul Constantin cel mare; ea era imphrtita in

cinci tindi (nefs) si a fost distrusa in secolul al XV.

In fine, bazilicele Sfintei Mar', Sf. Laurent (al V
si VI sec.), Sfintei Agnes, ST .Apollinaire,la Ravena.
Pe pamentul germanic, dupa vechii cronicarl germani, cele mai multe din edificiile cultului construite
in asth epoch, au primit forma bazilicel romane.
Printre bazilicele romane phstrate in Orientul crestin,

putem cita biserica Sf. Maria la Bethleem ; ea a fost

construith pe locul chiar unde Christos s'a nascut.
Aceste marl monumente fare stil, Mcute din bucati
luate de pe la diferite temple si edificii paghne, aye&
totusi un deosebit caracter. Ele erag expresiunea unel
credinti arclh'tOre, a unel religiuni consciente de forta
sa, dupa atatea obstacole ce gasise in cale-I si pe cari
le invinsese.

gait facut atunci numerOse tentative de a inventa

si suite

la lumina un stil latin, pentru usul unor

edificii. Acestea au fost insa nisce incercari fanteziste,

cacl un adeverat stil isl are sorgintea sa in unitatea
de conceptiune si in intrunirea unor conditiuni architecturale impuse de natura terii si realisate de chtrh
constructor. Si aci totul era lipsit de logich ; arcadele

erel, cele mai de multe ori, legate intre ele prin sine
de fer, ceea ce dovedeste ca se banuia soliditatea lor;
colOnele erail imprumutate de la templele paghne. TOte

aceste elemente eterogene produc, prin intrunirea for

un efect in adever pitoresc, insa nu puteti si nu puturd se caracteriseze un stil.

*
*

Dach acum, din Occident

unde veclurhni desvoltandu-se bazilica crestina primitive
ne transporthm,
la Constantinopoli, sad mai bine la Bizanci4, vedern
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA CRETINA, LATINA I BIZANTINA

43

cu satisfactiune ca edificiul crestin perde caracterul sell

provizorit ; atunci, si aci numai, stilul se afirma, ba

chiar un nog stil putem dice ca '41 is nascere in linperiul bizantin.

Acel imperil, numit rota si imperiul roman de Orient,
de prin secolul al V, a fost focarul insarcinat a pastra-

traditiunile si procedeurile artel yacht Acolo s'atl &it

si s'al fixat unele tipurl, earl respundeil ideilor noue
si s'a incercat inchegarea unei arte crestine care sa sedeparteze, cu mat mull& sail ma! putina fericire, de tipurile creeate de catre lumea pagana.
Arta bizantina s'a alcatuit, si ar stralucit in mod \TA
de la inceputul domniel luT Justinian papa la inceputul
secolulul al XIII, cand latinil luar-a Constantinopoli, la
anul 12-04.
Din acest an incepe decadenta pang la cucerirea Tur-

cilor in secolul XV (1453). Cu kite acestea, arta bitina a fost pastrata pana in dilele nOstre de catre Bidesi cu modificari
serica grecesca si stralucesce
la natiunile orientale, printre earl Rusia in primul rend.
Architectura bizantina incepe in adever sub Justinian
si biserica sfinta Sohpia, pe care el o construi la Constantinopolt, -a remas modelul cel mat remarcabil.
Anthemius de Tralles si Isidor din Millet unul in
deplinind functiunile de inginer, cel-alt pe cele de architect
fura insarcinati de Justinian cu executarea planurilor.

Spre a se atinge scopul s'a jafuit intrega Grecie d&

unde s'ati adus materialuri si colOne ; tezaurul imperiului a fost pus la contributiune si lece mil de uvrieri
lucrara fara preget timp de doul an!, dupa earl cu mare
pomp& s'a celebrat sfintirea ; insa urmarea astel grabe
excesive fu prabusirea mare! cupole. Ea fu refacuta si
atat cladirea cat si decoratiunea bisericel fura cornpletamente ispravite dupa 25 de an! (559). lata acurr
care este principiul si elementele de capetenie a archi
tecturil bizantine.
www.dacoromanica.ro

44

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Botta romans, constituie marele sal principill. Elementele sale principale consists, in asedarea diverselor
part' in jurul unui punct central si in modal de a le acoperi pe tOte prin ajutorul cupola ColOnele sunt inlocuite prin nisce stalpi, iar in ce privesce ornamentarea
interiorului, papetil si stalpii sunt imbracati cu marmorele cele mai pretiOse de felurite nuance 1) ; boltile, arcadele cupolelor si nisele sunt impodobite cu bogate
si stralucite mozaicurl.
Architectura bizantina a avut influents chiar in afara
de fruntariile imperiului de Orient. Asa biserica SaintVital din Ravena, care a fost construila sub dominatiunea lombarda, si care e un specimen de monument

in stilul bizantin eel mai pur, bine inteles, dupa biserica Sfintei Sophia din Constantinopoli.
Mal sunt apot bisericele St. Marc din Venetia, catedralele de la Aix-la-Chapelle, de la Hexham (in
Anglia), biserica Saint-Front la Perigueux
tOte in
stilul bizantin.
In Rusia, religia cresting a venit din Bizantit si chiar
de prin secolul al Xt, nisce artists greci inaltara cateva biserici in orasul Kiev. Mai tarzia, cand Mongolil
furl., in fine, definitiv isgoniti, sotia tarulul Ivan III,
anume Sofia Paleolog, aduse din Italia nisce architects,
cars construira la Moscova mai multe biserici si incepura Kremlin-ul. Particularitatea bisericilor moscovite,

este numerul si forma cupolelor for bulbOse. Nu se

scie de unde vine acest stil architectural
pOte din
Persia, pOte s'a nascut in mod spontaneii, sub int-1uenta climei.

Insa interiorul acestor biserici este bizantin, iar ornamentele din ele apartin unui gen mixt, dupa cum
apartin unor architetl italieni satz germani.
Din causa climel, aste biserici nu au vastele pro1) Ada, granitul de Eeipt, porfirul de Sais, marmora alb& cu vine
trandafirir, marmora verde de Laconia i cea albastra de Libia.

N. A.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA ARABA

45;

portil ale catedralelor din occident; multe din ele all

chiar doue etaje, din carl unul pOte fi incalclit.
Arta bizantina ocupa un loc considerabil in evolutiunile suferite de stiluri, in decursul istoriei, cad( ea epunctul de plecare al architecturilor araba si romanica,

iar acesta din urma, la rendul sea, a inspirat pe tOtecele carl all aparut in Occident.
1X. Architectura araba

Propriil vorbind nu a existat o arta araba.

Arabil, invingetorl al unor terI deja civilisate, im
prurnutara mult din architectura natiunilor pe earl lesubjugasera : Grecilor de la Bizantiil si Persanilor.
Desvoltarea architecluril arabe, (musulmane sail

maure) este strans legata de necesitatile religiOse, cad,

sub une)e puncte de vedere respund celor ale Crestinismului.

Forma generala a moscheelor era saa cladirea cu

rotonda a bizantinilor sail curtea rectangulara, cu portice imprejur si sanctuarul in interior.
Gustul artistic al arabilor nu era indestul de format
spre a face s progreseze architectura in constructiunea
edificiilor ; marea mobilitate a imaginatiunil for 'I-a
dus pe nesimtite la ideea de a asocia diverse forme
originale straine in modul for de a cladi.

El inaltara nisce monumente. cars se disting prin

profuziunea ornamentelor, broderil, ramuri incolatacite,
volute, boltl in forma de ogiva, colone usurele, insa

fare proportiune si fara vre-un caracter de ansamblu.

In definitiv, arabil all fost nisce architects mediocri,
insa nisce escelenti decorators. Edificiile for sunt greOie
si nu stralucesc de cat prin detaliile ornamentatiunil.

Palatul Alhambra din Grenada. giuvaerul artel arabe,

moscheele de prin restul Spaniel, cimitirele din Cairo;
sunt dovecll splendide de imaginatiunea, mai mult decat de gustul arab.
www.dacoromanica.ro

46

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Ornamentarea Arabi lor are ca obiect, cu deosebire

decorarea suprafetei plane a zidurilor. Acestea sunt

acoperite, cu o nesecata abundenta de forme, de desenuri geometrice, plante impletite, animate reale sail
fantastice, inscriptiuni, arabescuri, pang in gradul ca
ochiul spectatorului remane uimit si are iluziunea celor
mai bogate covOre orientate.
Absenta figurilor omenesci este semnul distinctiv al

artei decorative arabe, si ast-fel s'a nascut ideea de a

inlocui acest element important, prin niece combinatiuni ingeniOse de ornamente in cari artistii musulmani
au dat dovecli de un talent inventiv remarcabil. In
acesta e drept ca se pretinde cum ca arabii s'ati inspirat de desenurile de pe covOrele indiene si persane.
Cu trite acestea, interiorul singur al edificiilor arabe
este atat de bogat ornamental, exteriorul de obiceiti nu
are decoruri.
Usul de a chema pe credinciosi la rugaciune, a
introdus o inovatiune in aspectul exterior al architecturii arabe : turnul sail minaretal, unde muezzinul O.
suie on -de tale -ori ciasul de rugaciune a sunat.

Una din cele mai insemnate particularitati a artei

arabe se gasesce in constructiunea arcurilor, adica ca

in loc sa fie arc plein-cintrearc care se descrie o

curba formata de un semi-cerceste in forma unei
potcove, adica ca inaltimea, incepend din centru, este

mai mare de cat semi-diametrul. Acest arc este adesa

numit si arc bizantin si e semnul distinctiv al architecturii musulmane.
Ca specimene a architecturil arabe primitive s'ati

pastrat Kaaba de la Mecca, moscheea lui Omar

de la lerusalim si aceea a califalui Valid de la
D am as c.

Moschee, apartinend tuturor epocilor si din cad

unele fOrte luxOse mai sunt, numai in Cairo, vre-o 400.
Totusi, in -nici o tera mai mult de cat in Spania,

architectura araba nu s'a desvoltat mai mult si nu a

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA ARABY,.

47

fost mat bogata in productiuni pline de nobleta si de

gratie.

Egiptul a veclut, mai cu sema, peril:Ma primitive a

artel arabe, iar Spania periOda sa de inflorire. In asta

din urma tern arabul s'a lepadat de bizantin si 'si-a

luat caracterul setii original in unele constructiuni, desi
adesa s'a facut recurs la ruinele templelor antice, cum
de pilda in ce privesce mosch.eea de la Cordova.
Invecinarea cu occidentul crestin, desele atingeri cu
cavaleril evului-mediu, facure sa stra'bata si printre
mauri spiritul ce domina in partea occidentals a Europei si acest spirit a exercitat, far& indoiala, o Orecare inriurire asupra destinelor artel.

Arta mauresca atinse punctul sea culminant mai

intaiii in nisce constructiuni marete, cart ifustrara periOda atat de gloriOsa. a Islamizmulul in regatul Grenadel.

Fara indoiala ca considerate in ea-insasi, si sub

raportul politic, navalirea Maurilor a fost o mare calamitate pentru Spanioll. Acestia se vedura. atunci izgo-

nitl din caminurile lor, iar pe straini 'I vedura impar-tindu-st pamentul patriel.

Nu este insa mai putin adeverat si istoria nepartinitOre e datOre s'o recuthisca
ca pe acest pament
uzurpat de el, Mauril n'ati lasat de cat urme utile si
gloriOse.

Marile si memorabilele lucrarl ce executara arabil

in Spania sunt, Inca Ora all, o bine facere publica

pentru ea : el o acoperira cu minunile architecturil lor.

Monumentele de prin Cordova, de prin Toledo, de
prin Sevila, de prin Grenada ; acele moschee superbe
acele palate, cart par a fi fost cladite de mainile unor tine,

acele portice inalte si usurele, a caror trainicie pare

totusi a fi vecinica ; acele mozaicurZ cu colorl indes-

tructibile, acele bdi de marmord, acele grddini deliciase, infrumusetate cu tote minunatiile artel, acele
aeriane, acele apeducte, acele fcintdni de ala-

pupa

www.dacoromanica.ro

48

ISTORIA ARTELOR-FRUMCCSE

bastru, acele cisterne faimOse, acele rase ce el fundara ; totl acestl maiestuosl martorl al grandOrel mauresce fac inca orgoliul Spaniel, de si ea le datoresce
timpurilor de restriste.
Prin Arabi Spania a devenitpentru amicil artelor
o tea clasica, visitata cu acelas entuziasm cu care
se visiteza Grecia si Italia.
*

Cu luarea Constantinopolel de catre Turd (1453),

incepe pentru Orientul Europei o redesceptare in arta
achitecturala.

Arta arab& se lega direct cu arta turcesca, care nu

e de cat derivatul el; se mal lega, Inca cu arta persank care a luat din ea o parte din motivele sale decorative.

Cu tOte acestea in arta persana, principiul boltelor

nu este acelas ; in acesta din urma asa numitul plein-

cintre a fost parasit si s'a adoptat ogiva (sail arca.

ogiva), format prin intalnirea a doue arcurl, luandu-sl
fie-care nascere pe un punct de rezirri si alcatuind un
unghia mal mull sail mal putin ascutit la verf.
La urma urmel, tOte aste arte isi trag origina din
stilul bizantin.
In vechile monumente ale Rusiel, influenta bizantina
se constata asemenea.

X. Architectura Romanica
Stilul romanic este stilul architecturii romane, transformat de catre barbaril navalitorI.
Architectura in stil romanic fornieza o mare periOda,
care incepe cu secolul X 1) si se termini, la sfarsitul secolulul al XII-lea.
1) In occident, incepend cu secolul al VII Si pan, la finele secoluluT

al IX, domnesce o mare decadent& in artA, saIl mat bine cps, esta o lips&

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA ARABA.

49

Caracterul acestui stil este imilatiunea, amestecul,

confusiunea, cu nisce imprumuturl acute romanilor si

bizantinilor.

De la vechea architecture romana, stilul romanic 4

luat logics de construcfiune, care a presidat la lucre,
rile de utilitate edificate sub dominatiunea romana; de
la bizantini, acest stil a luat sculptura decorative a
monument elor.

Vechia bazilica cresting fu Inca considerath' ca modelul canonic al architecturil religiOse si, in cursul unel

periOde de jumatate de secol, ea a trecut prin o serie

de faze car], din germenul cel rnal simplu a& dus -Q
succesiv la creetqiunite t ele mai stralucite ale architecturii. Forma fundamentals a bazilicel a fost mai tarzi&
modificata, in sensul ca partea destinata clerului si cantaretilor deveni mai lungareta si primi numele de cor,
sub care se construi un fel de cavou boltit (clypla). ,
Caracteristica acestui stil mai este asa nurnitul plein cintre, sau arcada semi circulars, (in forma unel jumatatI
de role), adica triumlul boltei asedata direct pe punt,
tele sale de rezim. El s'a desvoltat dupa domnia lug
Carol cel mare, catre anul 1000. Pane atunci, bisericile
merovingiene nu era& de cat nisce reproductiuni ale

bazilicelor antice, cum s'a dis deja mai sus.

neindeSpaima inspirata in Europa de profetia
a Sfintului IOn, cu privire la sfarsitul lumii
plinita
in anul 1000, a fa.cut ca construirea edificiilor religidse
sa se imputineze catre secolul al X-lea.
completa de arts. Asa, la Lombarzi de exemplu, bisericile sunt decorate,
pe din afar cu colone mitt semi-circulare Si cu stalpl cart se ridica. in
rend si in mod greoiti, in jurut corcinel frontonulut ; pe din nauntru, nisce
stalpl asemenea grosolani sunt units prin nisce arcade semi-circulare; ferestrele. midi si ele, precum st utile sunt asemenea terminate in sem:-cerc,
etc., etc.
Alte-orl se aducou architectf bizantini, can mai adauga5 la cele de mai
sus. nisce colone garnile de piedestaluri ionice, sail chiar nisce cupole ca
in Orient
Acesta a lost stilul cu drept cuvent ills bastard al multor biserici de
prin Itvlia si de prin Germania meridionala, limp de trel secole (VII,
'VIII, IX,.
N. A.
4.

www.dacoromanica.ro

50

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

In anul 1000, Omenii terificati, numerail minutele

ce le mai remaneil de trait si a trebuit sa treca cati-va
ani pentru ca spiritele s. se liniscesca. Rote lucrarile
fury parasite, iar manastirile se imbogatira din ofrandele facute sub presiunea terOrel Omenilor, a caror
consciinta nu era impacata. Anul fatal odata trecut si
increderea revenind, numerdse monumente se inaltara
pretutindeni.

In secolul al XI se efectua un fel de reinoire in

constructiunea sail reconsfructiunea bisericilor.
S'a cautat a se da mai multa soliditate, s'a cons-

truit mai mult cu piatra de cat cu caramida, s'a inlocuit chiar prin bolte tavanurile de lemn. ColOnel s'a
dat adevarata et destinatiune, prin faptul ca ea nu mai
e de origine strains, e facuta anume pentru monumentul ce are sa sustie si decorate conform usulul
caruia e destinata. Stilul romanic a substituit apol
sistemului corniselor, aplicat pana atuncl pe orl -ce
ordin, fie o incoronare unica, fare architrave si fare
friza, fie nisce console sail nisce arcade usOre call se
sustina comisa. Relativ la capitelurl, el a admis varietatea pentru fie-care colony si le-a decorat cu figurl,
executate cam grosolan, dar forte variate. In jurul tindelor (net's) el a stabilit un fel de coridOre (bas cotes), car] asigura si inlesnesc circulatiunea credincio-

silor. Tot din asta epoca dateza clopotnifele.

Precum se vede, rolul acestui stil in istoria artei
este capital si constituie linia de demarcatiune intre
lumea veche si cea noun.
De observat insa. e faptul ca, catre sfarsitul ultimel
periOde a acestui stil, apare intrebuintarea ogivei in
acelas timp cu arcada semi - circulars (plein-cintre),

ceea ce a si facut pe unit ss dea numele de stil de

tranzitiune epocei care se intinde, intre pericIda romanica propria-disc s I periOda in care stilul ogival
sail stilul gotic isi face aparltiunea, adid intervalulul
de timp dintre anii 1175 si 1250.
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA ROMANICA

51

Cum vedem, intrebuintarea concomitenta a ogivel si

a arcadel serni-circulare a format o epoca, epoca care
s'a nascut din trebuinta sirritita de a poseda edificii
anal frumOse, mal bogate, mai ornate, mai gigantice.
In fine, in secolul al XII Cruciatele facusera cunoscuta
civilisatiunea stralucita a Orientului arab si bizantin,
precum si architectura acelor popOre si, in acest mod,
tormele arch.tectonice ale Orientului se introdusera in
civilisatiunea occidentals, modificara si imbogatira st lul
romanic.

Principalele monumente din Franca al carei scriitori considers romanicul ca pe o arta nationals fraucesa
ridicate in acest stil sunt :
Catedrala St. Germain-des-Pres din Paris, precum
si cele din orasele Avignon, Puy, Angouleme, etc.
In Germania sunt catedralele din orasele Maintz,
Spira, Worms, Bonn, etc., iar cele din Naumburg
si Bamberg pot fi citate ca modele, earl apartin stilulul asa numit de tranzitiune.
In Germania septentrionala unde piatra lipsia, s'a
construit, chiar de la inceputul secolulul al XII, nisce
biserici fOrte remarcabile de ccircimidei in stilul romanic si in call stalpii si bolta erat adoptate.
In _Italia gasim o diversitate si mal pronuntata in
architectura romanica, desi se vede indata preferinta acordata in asta tern bazilicel crestine si parasirea stilulul bizantin ; aci avem catedralele din Pisa, din Lucca, etc.

In Belgic, ale carel monumente religiose sunt fOrte

remarcabile de prin secolul al XI incOce, cand stilul
romanic facu acolo adeverate progrese ; putem cita
intre altele catedrala din orasul Tournay.
Tot ast-fel in Olanda, unde se gasesccu aceliasT caractere fundamentale, cu aceleasT desvoltari si progrese-

-o gramada de monumente religiOse din asta periOda.

Cu privire, la Anglia, putem dice, inteun mod general, ca ea n'a fost nici odata patria artelor-frumOse
si Ca, in tote epocile, ea a imprumutat strainatatii pe
www.dacoromanica.ro

52

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

cei mai multi din artistic sec : architect.i, sculptorl, pictor' si muzicanti.
Brelonii, Romanic si Anglo-Saxonil au ridicat putine
.

prm Marea-Britanie.
Anglo Saxonii ei-insil intrebuintara arlists francezi,.

pentru construirea bisericilor si manastirilor tor, asa ca

un adeverat stil saxon nu exisla.

Bisericile Anglo-Saxone eras nu numai mici si intunecOse, dar de un caracter greoift si disproportionat.
Cucerirea lul Wilhelm de Normandia (1066) a des-

this architecturii o noua era in Anglia. Alum' s'a inmai intaiti

trodus architectura din norduI Frantei
cea romano-bizantina, car mai tarziii, architectura ogivala. Insa ediflciile acestea, fOrte numerOse, (biseric',

Inandstiri, castele) sunt grele, incarcate cu amanuntimi de prost gust si !brie inferiOre edificiilor franceze
din epocile corespuncletOre.

Spania asemenea pastreza pe teritoriul sea cite -va

monumente in stilul romanic. ast-fel : catedralele, de

la Tarragona, de la Saint-Jago si cele din Zamora_

XI. Architectura Gotict

In architectura se numesce stil gotic sea ogivat,

acel sistem de constructiune caracterisat prin inirebuintarea ogivel I) care a inlocuit arcada seim-circulara
romanica.
1) Etimologia cuventulul (viva a lost explicate in multe chiptni, dar

nits una iiu pare Batista( &tOre. tie numesce aal -tel arcada lonnata, de

done arcuil de cerc de aceeasi raze ci care se incruciseza la vklut for

formand un unghiu ascul,it Technica architectonic& recumisce apui uu

mare si variat num& de give: equilgterala, sfaramata, in form& de

lanciOra, plc, etc. Ogiva este tot W. de veche ca lumea ; ea se gasesce.
-- de si in mod accidental, este adeverat - in monumentele E,iplulul,
Asiei st ale Greciel De timpuriti s'a gh cit pretiosele sale ploprietatt de

resistent& call, in comparape cu acele ale arcades semi-circulate (pleincintre , sunt ca 7 Care 3. lns& num,AI catre tuijlocill seeolulul al all -lee,
ogiva a dat uumele sea until sistem null de architectura, nascut in Fran(a
si care apul a dominat iu iota Europa, limp de tra secole sub nuruelede suiteniul viva
N. A

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA GOTICA

53

Acest stil a domnit de la finele secolulni al XII si

pant la inceputul secolului al XVI.
Nu se scie cu siguranta de ce a fost numit gotic,
cad nu are nici un raport cu poporul GO lor. Un I
sustin ca. Ole architectii din secolul al XV fail numit
asa in intelesul de barbar si ca opus sfilulul grec
si roman al Renascerei. Altii, recunoscend asemenea
lipsa sa de correlatiune cu poporul gotic, pretind ca.
italienii Fail botezat ast-fel in gluma, voind numai sa.
arate cu acest cuvent vechimea si ciudatenia acestei
forme. care s'ar fi putut numi dic anticarii si scrii-

toril germani
tot asa de bine, si cu mai multi
dreptate, genul nemtesc. de Ore-ce, de si usul facut
de ogiva se intalnesce si la popOrele vechi, si chiar
in Franta septentrionala in a doua jutnatate a secotului al XII, totusi mai intaiti in Germania
pretind
germanii -- acest stil si-a luat desvoltarea sa normala.

Nu tot de aceiasi parere sunt archeologii, anticarii

si scriitorii francezi, cars si el la rendul lor, revendica
pentru patria lor, paternitatea acestui sistem architectonic si sustin ct este un sistem national francez
n dscut in Franta. El s'ar fi desvoltat aci, dupa stilul
romanic, din nazuinta de a se imprima architecturil
un caracter mai inalt si care sa reveleze libertate, maretie, indraznela.
tilul ogival, dic francezii, este eminamente francez si provinciile din nordul si din centrul Frantel
sunt acele in earl el a produs cele mai frutm5se opere.

Provinciile Languedoc si Proventa au pastrat in mare

parte traditiunile artei antice. Totusi architectil din sud,
eel d'inteitt in Franta. ail cunoscut ogiva, insa n'ati

intrebuintat-o in mod sistematicl,. OA cum ar fi si

1) Fie din causa clirnel care. ca Si cea din Italia, nu reclama acoperiprl ascutite, fie din causaasemenea probabilla geniulul usor, vesel
i nitel sceptic al populatiunilor din Meda-di, care le facea sil nu prey
intelegi caracterul sumbru gi mistic al monumentelor architecturil ogivale. N. A

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

54

on -care ar fi patria sa, este indubitabil

un lucru:

a,cela O. stilul gotic sail ogival, considerat atunci and

atinge maximul Eel de desvoltare si de perfectiune

macar O. ogiva se intrebuintase adesa in antichitate
si ca, chiar in secolul al XIII in occident, ea nu fu-

sese mai inteiti admisa de cat ca un not element

este un sistem de constructiune, care nu are nice a

inrudire cu ceea ce precedase sail cu ceea ce a urmat,

este un stil original care s'a desvoltat in trei periOde,
fie care avend un caracter particular.
SuperiOrA tuturor architecturilor, aceea a secolului
al XIII poseda un caracter de libertate, de independents si de mAretie, call o fac s inalte catre ceriu

nisce masse colosale cu o elegant., cu o indraznela

si cu un gust in adever demne de admirat si prin
car' contrasteza cu desaversire si se deosebeste de
impozantele
dar greeSiele
masse cladite in stilul
romanic.

Caracterul stilului gotic sail ogival se manifesteza

in aventul boltelor si colonadelor, in predomnirea liniei verticale, comparativ cu cea orizontala, in bogatia
ornamentelor si sculpturilor simbolice.
Acest stil are caracterul unei arte noun, cu totul
straina de arta antic& si inspirat6. cu deosebire de
spiritul. crestin.

Insa, dup. cum arta romanica era expresiunea in-

stitutiunilor monachale, arta ogivalh' a fost aceea a

institutiunilor comunale. Architectii nu mai furs nisce
calugAri, dar nisce laid, cari fa'ra. a fi fost matematici,
ail savarsit adeverate minuni, multumita numai cunoscintel practice a unor formule.
*
*

Precum s'a dis deja. mai sus, stilul gotic sail ogival se divide in trei periOde, cars ail fost clasate dupa
diversele genurl de deschidaturi practicate in edificii
si anume: periOda primara sail al stilului cu Ianwww.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA GOTICA.

55

cibra (dlancette), periOda secundara sail al ogivalului

radios (rayonnant), periOda tertiary sail al ogivalului
flacaros (flamboyant).
1) Peri Oda primard. In stilul acestei periOde (secolul al XIII), arcurile de cercuri, earl formez6. ogiva,

is! au centrele pe din afarci de punctele de rezim ;

cu privire la biserici, corul se lungesce, partite colaterale, cu capelele tor, se desvolta in jurul sanctuarului. Pe din afara, totul izbesce privirea, caci totul

imbraca un caracter de eleganta si de forty care

impresioneza adanc sufletul ; detaliile de ornamentatiune a fie -cares parti sunt atat de bogate, atat de gra-

tiOse si atat de numerOse in cat ansamblul cladirei

e in rizicul de a nu mat produce nici o senzatiune
asupra spectatorului. Grandiosul se repeta la fie-care
pas, chiar in partile cele mat putin importante.
Regulele esentiale si comune tuturor peric5dele sunt :

asedarea in afar a mijkicelor de consolidatlune, spre

a obtine in nauntru o circulatiune mai lesniciOsa prin
imputinarea punctelor de rezim, a face se patrunda
cat mai multa lumina inlocuind, unele ziduri prin
giamlicuri. Ca princip general: in locul stabilitatil directe, substituirea echilibrului.
ColOnele sunt lungi, subtiri, cu nisce capiteluri fOrte

ferestrele sunt strimte, in forma de verf de

lancie. Usile se deosibesc : la bisericele mid ele sunt
boltite, tar paretil lateral! as colOnelor sunt lipsiti de
status ; la bisericile mart, nisce status pe colOne garnisesc paretii laterali at usilor. Fatada are de obiceiti
trei use si sunt decorate cu figuri datorite simbolicel
gratiOse ;

crestine.

Bolla, cu deosebire, e de mirat. Sunt unele grilse

abia de 15 la 20 centimetri, aruncate de pe un zid

pe altul la mai mult de 30 metri de elevatiune, facute
din pietre mid amestecate cu mutt mortar si de o
soliditate WA' sema.n. Turnurile sunt strabatute de ferestrui, in forma de lancie.
www.dacoromanica.ro

56

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

In bisericile primei perieide, statuiele sunt stangace,

tepene, infasurate in nisce draperii severe si grele,

cand n.0 sunt de un cinism urat.

Bisericile franceze din secolul al XIII sunt remarcabile prin ansamblul for grandios, prin dimensiunile
for vasie, prin armonia proportiunilor lor.

Putem cita : catedralele Notre-Dame din Paris a

cares cladire s'a inceput la 1163 si a fost terminate

la 1222 de Jean Chelles

este magnifica', si unica
in lume prin situatiunea sa pe malul Senei; cea din
Reims incepula la 1212, de Robert de Coucy si
terminate tocmai la 1430 este cel mai frumos specimen de stil gotic ; cele din Amiens, din Rouen, din
Chartres, din Clermont-Ferrand, dirt Bourges, din
Beauvais, etc. etc.

2) Perioda secundarti sail al ogivalului radios

(rayonnant).
In acest stil centrele arcurilor cars forInez& ogiva se afla pe punctele de rezim. Stilul ogival in acesta pericid& (secolul al XlV), a castigat in
elegantA, perdend ins& putin din puritatea, din nobila
severitate a vrastei precedente. Arcada in forma de
lancie (en lancette) e cele mai de multe on inlocuita
prin ogiva echilateralft; cate siase ogive mid sunt adese
cuprinse intr'o ogiva mai mare. Spatiile, cars reman
intre arcurile gemene, sunt umplute prin nisce roze
radiose (rayonnantes), cu cate patru sau siase loburi
mai de grab& de cat prin trefle, iar interiorul arcului
celui mai mare, deed chiar o roza compusa de siapte
fol. Stalpil se compun tot din colonete fasciculate, mai
usOre, mai plapande de cat in secolul precedent. Soclii
sunt cele mai de multe on prizmatici, capitelurile ornate cu frunzisuri elegante, ca fol de edera, de stejar,
de fragi.
Uvrierii din secolul al XIV aunt mai dibaci ca cei
din secolul al XIII. 'Rite sculpturile for sunt mai elegante, mai uscire, mai fine si de o executiune mai ingrijita. Statuiele asemnea sunt mai perfectionate.
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA GOTICA

57

0 tendinta demna, de notat in asta periOda este c

arta se apropie din ce in ce mai mult de realitate si,
prin urmare perde, deja de pe atuncl, caracterul seu
veligios.

Printre monumentele astel periOde, sunt de remarcat :

catedralele din Meaux, din Tours, din Metz si biserica Saint-Ouen din orasul Rouen, in Franta.

3) Perioda tertiary sail al ogivalului flacdros

(flamboyant). In acest stil, centrele arcurilor, car' formeza ogiva, se all& in interiorul punctelor de rezim.
PeriOda tertiara este o periOda de decadent& ; monumentele sunt atuncl bogate in detalil, ins& incarcate
,de dantelagii si frunzisnri. Le recunOscem dup& acoperisurile for conice (pinacles) lucrate a jour, dupa.
arcadele for festonate, dup& nisele si sggetile for lucrate a jour, dupa ciubuchriile for prizmatice si liniile
for sfaramate. Ogiva se schimb& si ea turtindu-se. Divicliunea ferestrelor, precum si ornamentarea for sunt
fOrte caracteristice : crucile (meneaux) cilindrice devin
fOrte rare si sunt inlocuite prin crud prizmatice. Aceste
crud se ramific& intr'o directiune mere' ascendent& si
formeza nisce desenurl comparate ca nervurile unei
frunze. Diverse proiectiunl ale cerculul-sunt-tot-d'a-una
lementele generatorii ale acestor desenurl ; ele forInez& nisce triunghiuri sail nisce quadrilatere curviliniate, nisce curbe alternativ concave si convexe, cart

se termina in mod ascutit si cart au fost comparate

cu o flacar& drepttt sail resturnaa, din care causk s'a
si numit flamboyant, stilul architectonic al secolulul
al XV. Adesa ogiva usei este incadrafa intr'un imens
fronton, a chrui suprafat& intrega este ()mat& in diferite

modurt
Pe de all& parte, statuaria a perdut mult din naivitatea sa in cursul acestel peri6de : draperiile sunt
grele si aruncate cu pretentiune. Se escelezti. ins& in
reproducerea figurilor grotesci si monstru6se, cari au
Ere -care analogie cu cele ce se ved pe baso-reliefurile
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

58

secolulul al XL Este evidenta intentia artistului de a

ridiculiza, de a satiriza, mai mutt de cat de a reaminti, tipurile religibse si severe ale istoriel Bisericel.
Printre operile mai remarcabile ale acestei epoci, in

Franta, se citeza : portalul catedralei Notre-Dame

de Rouen, portalul lateral al catedralei din Beauvais, Saint- Ouen din Rouen, Notre-Dame de Saint- LO,

Saint-Jacques din Orleans, catedrala din Tours,

portalul catedralei Saint-Germain l' Auxerrois din
Paris, Saint-Maclou din Rouen, catedrala din Mou-

lins, Notre-Dame de Brou, Saint-Salvy din Albi,

etc.. etc., etc. 1)

In Germania gasim numerOse monumente in stilul

ogival si din cele mai frumOse. Acesta tera, care a

adoptat cu entuziasm stilul ogival, este una din cele

mai bogate in biserici, edificii civile, hotels-de-ville,
burse, in stilul acesta si tote magnifice. Secolele al
XIII, XIV si XV ail fost pentru Germania, ca si pentru

Franta, epocile cele mai mar* si mai stralucite din

evul-mecliu sub raportul architectonic.
De aceea mai multi anticari ail si atribuit Germa-

nia onOrea de a fi inventat ogiva.

Belgia, situata la fruntariile Frantel si Germaniei,
nu putea sa remaie in urma. Secolut al XIII a fost si
pentru asta tera o pericida remarcabila prin desvoltarea
ce a luat in asta epoca architectura religiOsa si civila.
Monumentele sale semana cu ale Frantel si Germania

insa caracterul for este mai putin sever si mai capritios, formele sunt adesa arbitrare, iar ornamentatiunea
nu se supune unor reguli atat de pozitive.
Belgia este, ca sa clicem asa, presarata cu monumente de tot felul si, in special, cu de cele ce apartin
atat stilului ogival primar si secundar cat si celul tertiar. -care e represintat prin numerOse si grandiose
speci mene.
1) VeciT, Louis 13-Attissier, Elements d'Archdologie rationale.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTUR A GOTICA.

59.

Olanda poseda putine monumente gotice, cart se

apartina primei peril:5de a acestui stil; completa sa desvoltare se manifesteza mai tarziu.
Anglia, panes la finele secolului al XIV, a imitat

completamente pe Franta, de aceea se si gasesc peteritoriul el, ca si prin cele-alte teri, monumente ogivale Inca de prin secolul al XIII. Din secolul al XV
incepe la englezi usul apr6pe excluziv al arculul in

forma de idea de cosulet (en anse de panier)

si

al ogivel in forma de accolades ; crucile ferestrelor se

taie in unghiurl drepte, ceea ce se numesce adesa

stilul Tudor, stilul Elisabeth.
Italia numera nisce monumente fOrte remarcabilein stilul ogival. Cu tote acestea, monumentele italieneconstruite in stilul acesta aprOpe Wise de catra artists
germani
au pastrat, sub formele ogivale, ceva din
structura edificiilor romane.

Putem cita catedrala din Florenfa, a cares cupola

impozanta a fost ridicata de catra Philipo Bruneleschi;

catedrala din Milan, Pisa si allele.

In fine, in Spania, gasim numerOse monumente romane. Influenta architectures romane a subzistat aci
chiar si sub dominatiunea Vizigotilor, cart aveti reputatiunea de a fi nisce architecti escelenti. Trebuie sa.
ajungem la invaziunea Arabilor (750), spre a putea
gasi un stil deosebit. Din secolul al VIII in al XI, architeclura este clasic'a si bizantina in mil de amanunte,

insa ea investesce o forma araba numal in dispositiunile sale generale si prin adoptarea arculul in forma
de potcOva. In al XI si al XII secol, se forma in
Spania o sada de architecti, cars creeara un stil noti,
dis mauresc. Ogiva lungareta, archivoltele spintecate,
ornamentele cele mai capritiOse, arabescurile cars legs
inscriptiunile cufice, caramidile zmaltuite dupes moda
persiana, micile cupole suspendate, sunt trasaturile caracteristice a acestel epoci. Arta araba din Spania nu
ajunge la completa sa desvoltare de cat in secolut
www.dacoromanica.ro

-60

ISTORIA ARTELOR-FRUMC5SE

al XIII, care vede inaltandu-se palatul Alhambra din

Grenada. Cand musulmanii fur& izgoniti din Spania
la finele secolului al XV (1479), arta gotica se introAusese deja in statele crestine, desi infiuenta araba
persista Inca multa vreme in peninsula.
In stilul gotic Spania poseda, de prin secolul al XIV
numai, catedralele din Toledo, din Sevilla, din Bur gos si din Barcelona.
Renascerea facu se apara stilul clasic si in Spania.
In noul continent Mexicanii, inainte de sosirea spaniolilor, posedati nisce monumente de o architecture
remarcabila: temple piramidale sau teocalis, forldrefe
.apeducte, poduri, etc.
Cele mai considerabile si cele mai interesante dintre
monumentele mexicane, au fost regasite prin Yucatan
si au fost cu deosebire studiate acum in dilele nostre.

Aste monumente pare ca apartin mai multor epocl :

-cele mai vechi sunt construite in piatra, cele din epoca
urmatOre sunt de caramida, tar cele mai recente sunt
de pament amestecat cu nisip. Salt descris si laudat
mai cu sema monumentele din Palenqua si Cholula in
Yucatan si acestea consista in palate, temple sail teocalis, gfrnnazii, construite in o frumOsa piatra thiata.

cu precisiune. Portile sunt rectangulare si adesa mai

strimte sus de cat jos, salele au tavanuri netede, colOnele sunt alipite si fac corp cu zidurile si servesc ca
-suporturi; ele sunt cilindrice si nu ail capiteluri. Ornanamentele mexicane, sculptate pe zidurile exteriOre sunt
fOrte variate : serpi enormi incolaciti, figuri stranii, trompe

-de elefantl, figuri omenesci si arabescuri de tot felul.

S'ati pastrat asemenea un mare monk' de vase de pament ars, colorate sau zmaltuite, car! amintesc pe cele
ale etruscilor.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA MILITARA St CIVILA, IN STIL ROMANIC 51

GOTIC 61

Architeclura religiosa 1) din evul-media neflind sin

gura manifestaciune artistica a timpurilor anteriOre in

Europa, iar arta architectonics cupriticlend on -ce construcliuni in domenul sea, apoi credem nu numai ulil,
dar indispensabil sa. intrain in tale -va amenunte inte-

sante, cu privire la architectura militant 0 civila din

acele vremurl.
a

*
a

Xl. Architectura milliard Si civild, in stil romanic

si gotic

Au reinas pana arjli, prin diferitele tent ale occiden

tulul, Ore-carl ruine de construcliuni mililare, mine earl
dateza de prin epoca merovingiana si pe cart am gresi
1) Cant' vederu diversd.atea uimitore a compunerel ornamentelor atator
moilumente, lard voe ue Intreballi dace, in este. epoca, architectul intocmia,
ca in Vele nOstre. planul fie carol detalid de constructlithe P Acesta pare

imuusibil, cad vista unul our nu ar fi fost sulictenta se. pots savarsi aaaceva E prohabil ca plattul de ansamblu singur apartinea atchitectulul,
care alcatura un program urmat apot de ornemaniscl, call la renduL for
se ingentad, in limitele ce le erau prescrise; lucrarea de ornamentare caaliga ast-fel ai in raptditate i. mai cu setna. in orignialitate.
De &Runnier', chiar planul de ansamblu era adesa intocunt de catre mat
multi architectl-artis11 In adever, sa scie a41 ca executarea. ca st Mann
irea, unor aaa de impozante edified, prin Germania, Franta. Italia, Anglia,
etc.. nu ar Ii lost putincidsa, lard exisienta tine' asociatiun1 nurnerese respancina priu tote. Germania at pe aiurea al care nu avea de cat acest stop.
iturnita =Asociattunea malatrilor sad
Asia asociatiuue de constructor'
fratitor =lath
poseda secretele privitOre la elernentele artel, la ale architecturd cu deosebire, elements bazate pe cunoscint4 geernetrid ai. in
special, at formulelor. As Iciatiunea is1 avea ca principale reaedintl oraaele:
Strasburg, Viena al Zurich.
In evul-mediu aprOpe VAR monumenlele au fost cladite de abbatl ai de
calugarl : in secolii XI ai XII, nisce corporatiunt reltgiOse be lormara. sub

numele de claditori de biserici batisseurs d'eglises sau logeurs du bon

Dieu), spre a se consacra in mod exclusiv construire1 bisericilor.
In secolul at XIV, architectil eraii numill maestri in opera (maitres es
. oeuvres sau maitres masons).
Tocnial in secolul al XV clench incepura a sa 'Asa de architectura. pi
laid' be luara locul.
In mod individual no cundscem ca architectI in evul-medic de cat peJean Chellas, Robert de Coney sl Gerard von Riel. din Colonia.
Lucrarne de arta execulandu-se de o colectivitate de artists iar pe de
alts parte. neexistand Inca usul cle a semna opera, tote operile acelor
timpurt sunt anonime.
N. A.

www.dacoromanica.ro

062

ISTORTA ARTRLOR-FRUM6SE

adesa daca le-am deosebi prea mult de lucrarile romane

de acelas gen. S'ati gasit asemenea nisce vestigil de
luerari provizorii, executate in grabs spre a rezista in-cursiunilor navalitorilor.
Vom observa, inca de pe acum, Ca este o mare ase-

menare intre stilul romanic si gotic in ce privesce architectura militara. Sistemul de constructiune nu mai
consists aci in bolte echilibrate, dar numal in ziduri
guise si in stare .de a rezista loviturilor de berbece si
Jucrarei sapierilor.

Incursiunile normanclilor find neintrerupte, se respandi usul de a construi Cate o fortareta cat mai inexpugnabila. Era de obeiciil un massiv dreptunghiular sau
rotund de zidarie, inconjurat de o incinta care servia
de refugia populatiunii de prin imprejurimi ; massivul
-era cel din urrna fort in care se retragea seniorul impreuna cu Omenil sel de arme ; acolo, .densul putea sa
,mai prelungesca rezistenta cand incinta era luata de
inimic.

Pe timpul epocel gotice, trite aceste turle de cetate

(donjons) luara forma circulars, forma care permitea
apararel sa se misce repede prin -kite part.ile ; incinta
-ea insasi fu de timpuriCt inarmata cu turnurl rotunde,
in earl cu grew se putea intra find preveclute cu usi
mici prin cari nu putea strabate de Cate un singur
om in acelas timp. La inceput, aceste turnurl avura
ca incoronare un bakonas de lemn gaurit in anumite
puncte si de unde erau indreptate projectilele asupra
impresuratorilor ; mai tarzia, aceste balconase se con-struira in piatra si luara numele de meterez (machi..coulis); zidurile crestate, cars legati turnurile, se numiail

curt We (zid dintre doue bastiOne). POrta de intrare a

castelului era aparata de doue turnurl, din care se
supraveghia podisca (pont-levis), care cand era lasata
in jos, permitea trecerea peste santul sapat in jurul
incintel ; in fata podiscei era o ferestruie mica prin

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA MILITARA BSI CIE ILA IN STIL ROMANIC SI GOTIC 63

care se putea slobodi projectile

numita mazga/ (bar-

bagane).

Incet-incet Omenil de arme din evul-mediti reluara

armele ofensive si defensive de cari se servisera Romanic : catapulta, spre a arunca pietre si balista, un
fel de prastie spre a arunca sageti si sulite ; berbecele,
spre a sparge zidurile cetatilor. Si daca pe de o parte,
aparatoril imaginasera construirea turnurilor, din cari
puteil doming pe asediatori, acestia la rendul for sciura

si ei sa aduca la

piciOrele intariturilor alte turnuri

mobile, sail sa construiasca turnuri fixe prin santuri
si Inca mai inalte de cat cele ale apararel, spre a orbi

cu sagetile for pe impresurati si a se arunca ast-fel

in cetate. Acesta si era de alt-fel singurul mijloc de a
strabate in nauntru, de Ore-ce poclisca mobila (pontlevis) care da acces in cetate, era ridicata in sus la
cea d'intaill alarma...

In secolul al XIII, turla din Coucy (Franta) era specimenul cel mai remarcabil al castelului feudal.
Nu trebue Inca scapat din vedere ca, in asta epoca,
ceea-ce pdna aci am calificat ca palat era intim legat
cu fortareta, locuita de catre seniorul feudal si avea Orecum darul sa protegeze regiunea. De altminteri, acesti

castelani nu erati tome dificill in privinta confortulul.

In adever, ei nu cunOsceail intrebuintarea obiectelor si

ustensilelor de cari all, nici chiar Omeni de rend, nu

se pot lipsi : el nu ave.(' rufarie, nu cunosceu intrebuintarea batistei, nu cunosceu furculita sail servetele,
etc. etc., si daca donjOnele nu la' sail nimic de dorit in
ce privesce apararea, erati insa reit amenajate pentru
vieta clilnica. Asa, erail sale marl. dar nu erail odai
intime ; zidurile, prin marea for grosime formail, in
fie-care deschizatura de ferestra, cdte o adeverata odaita

in care se locuia. Aste ziduri aveil ate data pana la 8

metri de grosime. Cand Richelieu a scos pe seniors
din donjOnele for si a vroit sa arunce in aer acele
vizuini, ddnd foc unor butoiase cu praf de pusca, multe
www.dacoromanica.ro

64

ISTORIA ARTELOR- FRUM6SE

din acele zidurt rezistara explosiunil. La Coucy. boltele se surpara, insa edificiul el-insusl nu fu de cat
crapat.

Acesle castele, cu cart tOta Europa a fost un timp

acoperitsa, produc asupra spectatorutul o impresiune de
putere ingrozilOre, pe care pozitia pitoresca ce ele ocupa,
contribue Inca a o mari. Orasele asemenea fura fortificate cu turnuri si meterezuri.
Odata cu descoperirea ierbel de pusca si cu apneatiunea sa la aria resboiului, importanta strategic& a castelelor a scadut mull pe cand, in aceiasi mesura, exigentele confortulut deveniair tot mat imperiOse. Se pastrara Inca semnele exteriOre ale apararel: turnuri, crestaturi, meterezur], etc., dar mat mull ca chestiune de
ornament.
In general donjonta disparu. De aci inainte, o parte
a edificiulul
si cea mai larga
este rezervata locuirel, preocuparea apararel nu mat absOrbe UR& vieta
si cu cat inainteza lumea, cu atat aparalul militar disc

pare. In curend el nu va mat exista de cat ca amintire. Titlul de castelan mat lingusi Inca cat-va limp vanitalea nobilulul hit va deosebi de burghez, insa ast,
titlu nu va mat avea ca odinicira, o semnificare precisa.
Lupta dintre burghezie si feudalitate sili pe regt a se

inchide si el in palate fortificate, cad unit vasall puternicl era(' nisce Mimic' tot gat de temuti ca si printil
strainl.

Luvru -1 din Paris, jumhtale fortareta, j umatate palat,

este specimenul cel mai caracteristic in asla privinta.

Cand comunele se constituira si se liberara de sub,
tutela mOnastirilor si a seniorilor, ele incepend lupta
contra feudatilatillacoma si rdpitOre cu sprijinul regalitatii. air lost nevoite sa's1 construiasca nisce edificil cart sa 11.1spunda unor trebuintl noue. Gasim aci
aplicatiunea stilulul ogival la architectura civila, care a
rivalizat in splendOre cu archrtectura religiOsa. Este ade-

verat ca numal de prin secolul al XV .aste monuments

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA MILITARA 51 CIVILA IN STIL ROMANIC F GOTIC 65

sunt construite intr'un mod durabil ; pan& atunci comunele fuseserd prea sdrace pentru a's1 putea plati luxul
unor edificil atat de somptuOse. De atunci insd a fost
un fel de lupta, de intrecere intre catedrala si casa comunel (hOtel-de-ville), asta din urma fortandu-se sa intreed pe cea dint'aitit in frumusetie si chiar in mb'xime
si in inaltime.
Tu,rn+// beffroi), aseclat mai IMAM pe zidurile orasului, personifica in el comuna, era simbolul libertdtilor comunale si addpostia clopotele, earl chemail pe
locuitori la intrunirile electorate si pe patrioti la arme.
El se zaria de departe, si cu cat era mai malt, cu atat
burghezii '1 gasiatit mai frumos. Pentru ridicarea sa
orasenil nu se uitatit la bani si cele alte Valli ale casel
comunale suferira adesa din causa astei prodigalitati.
Numai de prin secolul al XIV sub turn se asecld casa
comunel cu dependintele sale.
Casa comunel era in genere ocupatd in jos de portice unde se Linea piata ; la primul etaj erati instalate
serviciile publice, si, sub turn era o saia mare care
servia in 4celas timp si pentru alegeri si pentru serbaton
Cu deosebire prin nordul Frantei si prin provinciile
earl compuneil Terile-de-jos, se gasesc cele mai fru'nose case comunale (hOtels-de-ville); pe acolo comunele furs constituite de timpuriu si isi pastrard mult
timp libertatile ; burghezia era apol fOrte industricisd si
fOrte bogata, corporatiunile puternic organisate. Numai
acesta prosperitate material& explica maretia si bogatla
edificiilor comunale.

TOte turnurile au un cadran, pe care ora orasului

se pOte vedea de departe. Salele sunt fOrte luminose,
ferestra ocupd locul intreg dintre doui stalpi, asa ca
pare ca n'ar fi existand ziduri.
Printre cele mai celebre hotels-de-ville, in stil gotic,
vom cita pe cele din orasele: Bruxelles, Louvain,
Gand, Saint-Quentin, Douai, Ypres. Cel din Louvain,
5

www.dacoromanica.ro

66

ISTORIA ARItLOR-17RUMOSE

in stil gotic sail ogival flamboyant, infatiseza ca particularitate lipsa turnulul, fiind-ca in epoca cand a fost
clddit puterea regala, incepuse deja s impieteze asupra
puterei comunale.
Tot in architectura civil. intra halele si pietele (mar-

ches), a caror importanta a fost forte mare in vieta

Ospiciile fura adesa datorite caritdtil regilor. Un mare numer s'ati construct dupa reintercerea
cruciatilor ; in ele se cautaii cu deosebire cei atinsi
de lepra, bola forte frecuenta in acea epoca. Sub Ludovic VII din Franta, erau vre-o doue mu ospicii, a
caror instalare insa era adesa din cele mai sumare.
Inchisori ca grupe de constructiuni, pentru usul
nu ail existat in acele vremurl, insa,
reil-facetorilor
fie-care donjon si fie-care turn avea carcera sa. S'a banuit chiar ca unele castele tainuiau nisce temnip subterane in cari puternicil facel sa dispara personalitatile suparatere, insa studiile recente ail ajuns la concludiunea
ca ceea-ce se lease drept nisce temnip nu fusesera de
cat nisce puturi si cisterne, in cari dad. s'aft regasit
cate-va oseminte omenesci, apol acel omens de sigur
ca cadusera acolo prin accidente si nici de cum aruncap acolo cu bung sciinta de cine-va.
Relativ la casele de locuit de prin orase, nu mac
sunt de loc vestigil; causa disparitiunii for complete e,
fara indoiald, prOsta calitate a materialurilor intrebuintate in constructiune si cali se compuneil din lemn
si caramida. E firesc dar ca ele sa nu se fi putut
conserva. Afars de acestea, orasele suferd modificari
continue, cari fac sa dispara vechile locuinti.
Orasele vechl erau inconjurate de fortificatii, cari
impedicati orb -ce extensiune a razes lor, erati brazdate
de ulip strimte si murdare ; car frumesele catedrale
se gasiail inghesuite si nu aveil in jurul for de cat
o forte mica piata. Acesta si explica de ce s'a neglijat adesa decorallunea for exteriera si cu deosebire
a partilor inferiere. Tote ostenelile si Vita bogatia se
comunala.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMANSCA. IN PERIdDA SLAVONISMULU!

67

reserva pentru interiorul catedralel si pentru partite

supericire ale fatadei.

Orasul medieval, nu este in definitiv de cat aglomeratiunea de Omeni al caror scop era sa exerciteze
comertul, sa practiceze vre-o industrie sail sa Ora
targurl de tote productlunile fabricate prin imprejurimi.
Numai cand negustoril si industriasil vor fi cucerit neatarnarea lor, numal atunci vom vedea marindu-se
orasul, deschidendu-se cal mai largi si mai comode
pentru circulatiune. Nu trebue insa sa cerem evului-

medal mai mult de cat putea sa dea.

*

X111. Architectura Runaanesdi in perinda

slavonismului

Manifestatiunile artistice in Rumania ocupa, un loc

fOrte modest in istoria omenirel si trebue s marturisim ca, chiar cele mai frumOse dintre monumentele
ce posedam, nu se pot compara cu cele ce s'au inaltat,
in epocile stralucite, prin cele-l'alte tell din lume. In
vremurile de del-null, in epoca primitiva a inchegarei

statului ruman -- atunci cand in Voevod se rezuma

organisarea politica, in boerl se oglindea vieta si organisarea socials
in biserica se coprindea cultura si
prin urmare, kite aspiratiunile, Rite manifestarile artistice.

Biserica insa n'a fost nici ea de sine-statatOre in

terile rumane. Aci biserica bulgaresca, cu scaunul in
Ohrida, aci cea din Constantinopoli, suet cele de call
biserica rumana a atarnat.
Dupa mai multe sovairi intre deosebitele chiriarchii
cari ist disputau intre densele, cu privire la Wile
rumane, autoritatea spirituals
bisericile rumane revenira iarasi la vechea for matcb.' : patriarchia din

Ohrida, sub care rumanii fusesera supusi Inca din

timpul intaiului imperia bulgar. De si acesta patriarwww.dacoromanica.ro

68

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

chie se grecizase aprcipe cu totul de ]a caderea ei

sub bizantini, bisericile muntene si moldovene remasera totusi statornice in forma slava a cultului for si
de aceea s'ati si adus de la patriarchia de Ohrida
carti de religie serbestl, iar nu grecesti. Dup. intemeiarea principatelor, crestinismul slavon in loc de
a slabi, prinse din contra. puteri noue", cad cu cat

Turcil se intinded la sudul Dunaril si persecutail biserica cresting de acolo, cu atat calugaril si preutii
bulgari isl cautau adapost in lane de la nordul fiuviului si mai ales in cele rumane, call( li se gasiati
in cafe. De aceea si vedem ca manastirile cele mai
marl ale terilor rumane au fost intemeiate de calugari
de peste Dunare, calugari isgoniti de prin locasurile
lor, car' isl cautau prin muntii Munteniei si Moldovei
alte salasluinti.
Ast-fel, pe la finele secolului al XIV-a, sfantul Nicodim, originar din Serbia, un unchiu al knezului
Lazar, dar asedat in Sf. Munte, intemelaza in Munte-

nia intaia manastirea Prislopul, apoi neplacandu-i

locul, se afunda mai adanc in munp Olteniel, intemeind manastiri la Motru, Vodita si Tis
1)
ultima si cea mai frumOsa creeatiune a lul. Trel calugari: Sofronie, Pinten si Silvan
asemenea orginari

de peste Dunareintemeiaza apoi, si cam pe aceiasi

vreme, manastirea Nentfului. Monastirea Bistrip din
Moldova a fost infiintata pe la inceputul secolulul al
XV-a de catre Alexandru eel Bun, insa tot din indemnul calugarilor emigrati de peste Dunare, precum
1) A,,,t1 man5stire s'a intemeiat la anul 1372 de catre Radu-Negru si
prin staruintele sfantulu1 parinte Nicodim. Constructiunea inceputi s'a
continuat de catre Dan Basarab si Mircea eel mar. -. In decurs i1 vi emurilor i s'ati fa:cut mai multe reparatiunT si imbunatattr1. Zidartile ce se
v6c1 a41 in jurul mandstiril s'aC td,cut in 1844 de catre Vocid Gheorghe
Bibeecu, care a restaurat Inca si manastirea.
In astd mandsdre Sf Nicodim a scris, in anul 1405, o evanghelie pe
pergament, evanghelie care se &me in muzeul de antichitAtl din Bucurescl.

N. A.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMANtSCA IN PERIODA SLAVONISMULUI

6g

putem deduce din pomelnicul slavon ce s'a intocmit

la fundarea manastirel si care a fost purtat de acel

calugarl prin tOte terile slave de la sud si de la nord,
spre a aduna eleimozina, dupa obiceiul calugarilor din
orient. Tot pe atuncl alti calugarl, venitl din orient,

au fundat sihastril prin muntl la Bisericanl, apol in

urma o manastire, care s'a si numit Bisericcoi, fiind-ca

in ea a fost stabilita oranduiala exceptionala de prin

manastirile orientulul
numite ale neadormitilor ---unde serviciul bisericesc nu inceta nici odata, nici diva
nici Diptea.
Atat aceste manastirl intemeiate de calugarii slavoni
cat si cele ce fura
venitl din partite de meda-di

intemeiate mal tardia de catra evlaviosii Domnl al

Moldovel si MuntenieT, devenira locuri de scapate pentru

calugariI prigonitl de peste Dunare. El aducea cu

densil cartile sfinte, scapate de nimicire. ca nisce
odOre scumpe ; invataa pe ucenicii rumani limba si
scrierea slava ; II puneil la copiat deosebite manuscrise si intariat ast-fel necontenit forma slavo-bulgara
a bisericel rumane. Aceste manastiri au fost adeverate
stole de slavonism din cart esiail top: cei cunoscetorI
de carte, necesari nu numal la stujba bisericel, dar si
la a Statulul. precum si pentru punerea pe hartie a daraverilor private.

Intr'un cuvent, cultura intru cat exista in Wile rumane era slavona si numal in mod esceptional intalnirn, is : -colea, cate o forma ruma.nesca.
Tot acel timp, din vieta poporulul ruman a fost
infasurat in haina greelie a slavonismulul, prin care
cugetarea rumanesca cu tOte manifestarile el nu

putea strabate de cat cu multa greutate.

Cu bite acestea nu putem asemana predomnirea

slavismulul la rumani cu aceea a limbel latine in

apusul Europei. Acolo, de si idiomul cultural era necunoscut poporului, el 'I aducea insa marele folos de
a imbogati mintea clasel sale culte cu o suma de idei

www.dacoromanica.ro

JO

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

si cugetari noue, produs al unei vaste si adanci civilisari, aceea a popOrelor antice. La rumanT slavonismul

a nabusit numal, fara a samana nimic; nici o idee nu

se rasadi din el in mintea acelor asupra carora a predominat, de Ore-ce era limba unui popor barbar.
De aceea, data poporul ruman era s redeschida.
data ochil ja lumina, trebuia sa i se ridice mai intaiii
perdeua grOsa si nestrabatuta care 'I intuneca vederile.
Resturnarea slavonismului nu s'a efectuat insa, de
cat cu pretul intronaril grecismului care--precum s
sciese implanta in cugetarea rumanesca mai ales in
interesul set), dar lasa totusi sa strabata la lumina si
un colt al cugetaril rumanesci.
Si atunci insaca de altminteri in tOte terile si la tole
popOrele vechi si noue desvoltarea artistica a avut
drept cuib, de unde 'si-a luat zborul, credintele religiOse.
Ast-fel, precum architectura popOrelor orientate, cea

greca si pane la un punct si cea romana pornesc do

la zidirea templelor, tot asa sculptura de la statuiele
deilor, muzica si dantul asemenea de la serbatorile
religiOse. Chiar teatrul atat in tragedie cat si in comedie se desvolta din misteriile lul Dionisios, asa ca
Inca odata putem afirma : intrega miscare artistica a
antichit5411 purcede din viata religiOsa.

Tot asa cu privire la arta moderna, care si ea are

ca punct de plecare credinta cresting.
Stilurile diverse ale architecturii se desvolta, la zidirea
bisericilor si numal de aci se aplica la alte monumente.

Acest singur fapt, in deobste intalnit ne va explica

de ce arta plastid. se gasesce si la rumani infasurata
in tot acest restimp in scuticele religiunil, ba chiar
intrega manifestatiune artistica a poporului ruman se
face exclusiv numal pe taramul religios.')
*
*

1) Vedl i d. A. D. Xenopol, Istoria Ronanilor din Dacia Traiand,

6 vol., in.-8, Tao', 1888- 93.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMANiSCA YN PERIODA SLAVONISMULUT

71

Architectura monumentala din pile rumane este

exclusiv religiOsa si deriva din architectura bizantina1).
Fara indoiala monumente architecturale civile s'au ri-

dicat si pe la nol dupa vremuri, insa timpurile vechi

produs din asta categorie de cat case de locuit
si edificil fOrte modeste din punctul de vedere architectural, cari si acestea au disparut aprOpe tote, prohabil din causa putinel trainicii cu care all fost construite.

in general, putem afirma ca bisericile vechi din te.rile rumane sunt construite in stilul oriental bizantin.
As6manarea nu e insa perfecta si nu exista de cat
nisce raporturf de filiatiune, raporturi modificate prin
o serie de diferentieri de origine locala.
1) Dl. architect G. Sterian, in studiul sea Despre restaurarea monumentelor istorice in str'dinatate fi in Rumania, studiu apgrut in o

brourg, la la1, in 1889 ; dupg ce arata importanta unul studiu comparaliv mai intins pe care it reclanig monumentele nostre -- de ore-ce
punctele de comparatiune nu trebuese cautate puma' la vecinil notri
imediatl, ci de multP orl trebue sg le urmarim destul de departe Ca sg
putem descoperi origina edificiilor rumanesti
spre a afla in ce conditiuni s'a manifestat arta in Rumania, (lice; (.... nu trebuie sa studiam
architectura nestra numal in Rumania, ci sg facem studil comparative cu
architectura terilor a egror vieta s'a desvoltat in conditil analoge cu vieta
nostra. Ast -fel, architectura venetiana este intre allele, aceea care ne pOte
servi de tPrmen de comparatiune. De o potrivg complex& i na'scutg pe

un sot sfrimt. la un popor care, ea si nol, a avut culml de glorie si

dile de restrite asernangtore, ea urrneza o cale paralelg in ambele teri,

cgcl cu tote indeparta'rile de slit si deosebirile de vreml, architectura se
produce aci, ca sf acolo, in aceia0 ordine si sub aceleW frirlurirf. De
ambele partl. incepend de la originele latine. architectura rumanesca fi
venetiana pastrdza, in tata a of desvoltare, caracterul predomnitor al
artei bicantin.e, spre a se supune mat tardiu a- tot- puternicei preponderintl ogivale. Este interesant de observat, cum in amandoug terile
diferitele influent] s'au succedat in mod analog i acestg denota cg Rumania i Venetia au avut apropriert aserangtore cu acelea1 popore.
Ba chiar s'ar parea ca in tera rumanesca Venetia a influentat direct architectura nostril, de vreme ce data Cu vecul al XVII se ggsesc analogil
isbitore in artele ambelor tors. Fraamentele risipite, remase de la biserica
_Radu-Voda $i de la biserica Stavropoleos din Bucureqti spre a ne opri
numal la acestea
ne presinta uimitdre asemenarl cu architectura lombardo-venetiang, prin aceleaO dispositil a logiilor i chiar prin genul
decoratiilor adoptate,.
D-1 Sterian terming apol dovedind de ce mare interes ar fi studiul
archeologiel monumentale a Rumaniel, cad dice d-sa, yea ne ar proba ca
(era nostril a fost supusa tot acelora1 influence ca i monumentele el,
qi cg, In par(ile unde istoria remane muta, architectura ar putea
N. A.

www.dacoromanica.ro

72

ISTORIA ARTRLOR-FRITMOSE

Asa, o prima diferinta ce infaliseza architectura rumanesca, fata cu cea bizantina, este Ingrijirea adusa
decoratiunii exteriOre Acesta, aprOpe nula in bisericile
grecesti din Constantinopoli_ este bogata, somptuOsa

cu privire la fatade mai ales pe pamentul batranil

Dacii. In deobste constructia bisericilor rumanesti e
mai mull solida de cat frumOsa ; dimensiunile for nu
sunt marl.
Cele mai multe se gasesc ingramadite pe un spatiu
restrans, cu zidurile de o grosime pronuntata, cu ferestrele mid si asedate sus, cu turnuri jOse si puternice, avend pe din afara un aspect greoiil, iar pe din
nauntru o infatisare intunecOsa si posomorata. Materialurile din cars sunt zidite se compun obisnuit din
piatra cioplita prinsa, legata, cu un mortar fOrte aderent care unifica, ca sa dicem asa, bucattle intr'un singur trop. Rare-ori se vede intrebuintata marmora. Acoperisurile, earl pretutindeni all trebuit de sigur sa fi
Post de mai multe ori refacute, eiatI in vremile vechi
de obiceiti de plumb, une-ori de Ole. Manastirile si
chiar unele biserici de prin orase erau prevedute cu
intarituri si cu aspectul unor adeverate cetatui, in cari
poporul isi cauta salvarea pe timpuri de restriste. Manastirile Cetaluia, Golia din Iasi, cea armenesca Zamca
din Suceva, Tismana, Cotmana si chiar biserica
Trei-Erarchi din Iasi despre care Paul de Aleppo
dice ca a credut-o un castel sunt dovedi vedute ale
acestui cara c ter.
Stilul architecturil bisericesti nu s'a schimbat nici odata

in tot decursul istoriel terilor rumane si data in sirul lung 1) al acestor monumente simple si uniforme
1) Asupra numerulul 0 epocil cand ad fost fundate bisericile si manastirile rumanescl, precum gi altor arnanunte interesante in cart not nu
putem intra Wit a depasi cadrul acesteI lucratl, SP pot cnnsulta cu lobos :
publicatiunile oficiale ale Minist Instr. publ. gi Cultelor : Monumente Nationale (Mondstirl si biserici ortodoxe), colectie de raporturile comisiunel
Intocmite pentru cercetarea for si compusa din d-nil Pantazi Ghica, Nicolae lonescu, Ion 61avicl si Gh Mandrea, un vol. in 16, Buc. 1861, si

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMINESCA. IN PERIODA SLAVONISMULUI

73

intalnim cate -va cu un caracter deosebit, apol acest

caracter al for nu se datoreste vre-unel modificari in
desvoltarea interne a mersulul architecturil nestre, ci
unor imprejurari cu totul esceptionale si individuale.
In categoria acestora doue sunt, in terile rumane,
monumentele cele mal falnice cu cari s'ar putea mandri
on -care din natiumle occidentului: biserica episcopald

de la Curtea de Arges si biserica Trei-Erarchi din

Iaqi. Dar despre ele vom vorbi mai tarcliu, de Ore-ce
au apdrut mutt mai in urma, adica prin secolii XVI
si XVII.

Pena atunci insa, adica din secolul al IV pand in

al XIV nu se ghsesce nici o mina, nici o ramasita
care s ne vorbescd de fiinta unui nem pe acest pamerit numit rumanesc
afara de cele din periOda
daco- romana
si acesta lipsa de monumente coincide cu valmdsagul vietel istorice a poporului nostru,
In adever, cum am putea sa ne explicam alt-fel

faptul ca, timp de 12 vecuri, nu gasim nimic despre

architectura ncistra. ?
din care reiese ca. lista Ministerulil cuprinde 118 memastirl in tote Ora;
Carl A Romstorfer, Die Moldauisch-Byzantinische Baukunst, Wien,
1896, care dice ca., catra sfarsitul secolulu1 trecut, in Moldova si Valachia
erad 2611 manastir1 si biserici si ca azl numeral for ar fi scazut la 100 ;
Th. Codrescu Ur icarul, vol. VIII pag 19: Sciinta despre monastirile
si bisericile vechf cu veleatul si numele zidirilor, asemine si alte lucrurl
de insemnat, afiatore In coprinsul tiutulul Botosani, iar la pag. 200 :
Lista de manastirile si skiturile din Moldova, Pparchia MitropolieT; Inventarul Monumentelor publics si istorice din Rumania, publicat de
On. Minister al Culielor st lnstruc. publ. Bucurescl, 11,97; si, in fine, Ca
isvore in acesta materie vom cita lucrarile consilierulu1 financiar austriac
Franz Adolf Wickenhauser. (1809 1891), care de si strain, totus1 tam) de
30 de ani, a lucrat cu o ravna si dragoste ne trial pomenite numai si
numai la istoria Moldovel. Aceste lucrarl, tote in nemteste, se gasesc insirate in lista de isvore anexata la lucrarea de fats.
De acest filo ruman d. B P. HasdPu, dice : Ca istoric, negresit Wickenhauser nu stralucesce prin critiea. Critica istorica e represintata in Bucovina
prin tinerul, r' man Onciul. Dace ins& nu e critic, local batranul Mint iubia
adeverul '1 canta cu staruinta in puterea mijlocelor sale si
pole singurul
dintre tots scriitorii austro-ungar1 in ace,ta privinta
nu era de loc tendentios si avea pentru noporul roman a calda sitnpatie. Ceea ce ne renriane
de la d'ensul, este un material istoric, forte bogat, supus criticel ulteriorev
(Revista Noug, an, IV, 2 si 3, din 15 lunie 1891)
N. A.

www.dacoromanica.ro

74

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

Cea mai veche zidire din Moldova este biserica

armenescd din Botofani, precum si biserica maim/ stirei Nemfului. Nu e insa* admisibil ca barbaril
trecand au pustiit totul in calea lor, de Ore-ce acestia
ail cutrierat si pe aiurea, pe unde totusi gasim zidiri
si monumente cad au rezistat. Partenonul sta in piciOre de mai bine de doue mil de ani!
Marea nOstra safacie de monumente si opere artistice antice nu pOte fi totusi atribuita de cat valmasagului si invaziunilor neincetate al caror teatru au fost
timp indelungat aceste nenorocite teri, si prin cari
nu ca s'a.r fi distrus ceea ce nu a existat
dar ele
nu lasati ragazul necesar aventurilor artistice, si opriail
chiar on -ce proiect de infrumusetare. Artele muriati
abia nascende. Dovada despre acesta este istoria Domni-

'or nostri, care ne spune ca mai tarchil si dupa fie care biruinta sau fapt insemnat in vieta poporulul, ei
zideil Cate o biserica spre a aduce lauda si multumire
1111 Dumnezet, care I-a ajutat. Acesta mai dovedesce,
in chipul cel mai elocinte, ca strabunii nostri sciura

pe timp de pace sa profile, macar asa pe apucate,

ocupandu-se cu aitele si manitestand ast-fel cultul for
pentru frumos.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RENASCEREI

75

ARCHITECTURA TIMPURILOR MODERNE

XIV. Architectura Renascerei

In tOta, istoria lumii nu gasim nici o epoca eat de

fecund& in evenimente ca asa Visa Renascere. Evulmeliu se stinge ; o noun era incepe, era moderna,
care va tarnsforma
nu fara profunde zguduiri
atat lumea politica cat si lumea religiOsa. Orizontul
intelectual al omenirel se largesce multnmita artelor si
literilor, transplantate din antica Grecie- pe pamentul
Italiei ; orizontul material se intinde si el, la rendul
sett, prin descoperirea neasceptata a unui nal univers,
pe earl visurile cele mai indrasnete ale sciintel nu
cutezati macar s 1 banuiasca. Geniul omului, escitat,
sustinut, prin succesul primelor sale temeritati, isi is
Vilnic un nal avent. Tar printre tote popOrele din restul
si sudul Europel ltalieni, Francezi, Portugezi, Spanioli
domnesce o surescitare febrile, o emulatiune
arcletOre, in ceea ce privesce cuceririle comerciale, politice, intelectuale.
*

Renascerea imbratiseza ...o periOda mare de trel secole

intregi : al XIV, al XV si al XVI si putem crede ca a

inceput odata cu aparitiunea Divinei Comedii a lui

Dante (1308) si s'a terminat la mOrtea lui Enric al 1V
al Frantei, in anul 1610.
S'a cii8 ca aceste trei vecuri ail vezut savirsindu-se

cea mai completa renovatiune a spiritului omenesc.

In adever, Renascerea a schimbat reinoind-o
fata
Europel intregi, reintorcend lumea la studiul capo-d'operilor antichitatii, dar mai cu sema facend sa triumfeze in litere, in sciinti, ca si arte, spiritul liberuluiexamen, precum si dragostea pentru nature si pentru
www.dacoromanica.ro

76

ISTORIA ARTELOR-FRUMCISE

adever. Acest spirit al Renascerel a inspirat tote progresele societdtil moderne.

Renascerea 1st avusese aurora sa Inca de prin
secolul al XII si inceputul secolului al XIII, insa spiritul greoia al scolasticel recucerise Occidentul si intu-

nense lumina care incepea a miji. Cad desi imperiul

roman disparuse, desi artele bizantine, arabe, romanice
si gotice se impldntaserd. in Europa occidentald si cu
deosebire in Italia, totusi nici data amintirea antichitatii romane nu incetase de a preocupa spiritul artistilor italieni. Ruineie vechel Rome tineil necontenit sub
chit for minunile artei romane, vatamate intru cat-va

prin actiunea vremei, dar earl putett Inca servi ca

modele.

Secolil al XIV si al XV flied pentru Italia o epoca de

eruditiune, de studii pasionate a antichitatil grecesci
si latine ; pretutindenl se scotocesc manusciisele, in

asteptare ca imprimeria s le multiplice copiile. Pe

qe alta parte, luarea Constantinopolei de catre Turci, la

1453, a avut ca rezultat respdndirea in Occident a

unui mare numer de invatati greci, cars 'al-an platit
ospitalitatea acordata facend cunoscute capo-d'operile
strabunilor lor, explicdndu-le si comentandu -le si, prin
acesta redesteptand, completamente de asta-data, gustul
pentru studiarea autorilor clasicl al Atenel si at
Romei.

Dragostea pentru antichitatea pagana, rendscufec in

inimi, fu impinsa cu patimd nebuna, spre inceputul

secolului al XVI . Republicile , printii, papii 04110
rivaliseza in zelul for de a protege pe invatati, pe
artists, pe scriitori. Din Italia, miscarea acesta se intinse cu timpul aprOpe in tOta. Europa, cu deosebire
in Franta
dup. resbOiele pentru cucerirea
Germania, unde spiritul aster miscari si liberul-examen
daiz nascere ReformeI religiOse ; pdnd. prin Spania,
Terile-de-jos, Anglia, etc.

Cum vedem, caracterul acestei miscari a fost indruwww.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RENA SCEREI

77

marea curentului artistic si literar catre traditiunile

antice.

Arta cresting fu parasita, iar noua directiune ce s'a

imprimat spiritului omenesc a fost numira Renascerea.
Cea Intaiu dintre artele-frumOse, care revile la
traditiunile antichitatil a fost architectura. Totusi, miscarea nu se putu face de odata ; monumentul el-insusi fu cladit tot dupe principiile de constructiune

admise in evul-mecliu, ins numal ornarea lui se facea

in asa mod si cu nisce motive, cari reamintea ordinele
grece si romane.
Acestei aplicatiuni a ornamentatlunei antice i-s'a
dat numele de Renascere si Italia a fost tera in care,
mai intaiu, s'a facut asemenea tentative. Stilul a apa.rut mai intaiil in architectura, dar a navalit in curend
domenul celor alte arte, fecundandu-le intr'un mod si

mai fericit.

Transformarea armamentului Milan a fost

pOte

causa principals care, operand o adeverata revolatiune

in architectura, a adus mai intaiu decadenta si apol
caderea definitive a artei gotice sau ogivale. Dupa
descoperirea prafului de pusca, castelul, fortareca, nu
mai aveil ratiunea de a fi, trebuiail mijlOce de apr3.rare noue si alte locuinti. Ideile religiOse incepend apoi

sa se cam clatine, credinta morale sovaind, un lux

nog avea exigente cu totul altele. Nu se mai construiati de cat rar nisce biserici marl sag nisce castele
impunatOre, ci numal palate somptuOse, castele de placere in call sail intocrnit, cu mult lux, sale pentru
banchete .si serbari. Modul de a construi devine placut,
elegant,
epocei.

confortabil si in armonie cu vieta vesela a

Linia orizontala, inerenta antichitatil, doming in t6te

creeatiunile, in cele marl ca si in cele

Curtile palatelor surtt largi, Inconjurate de porticuri
ale caror usOre arcade sunt aseclate pe nisce colOne
gratiOse.

www.dacoromanica.ro

78

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Constructiunile Renascerei sunt bogat ornate, in ele

totul se sacrifice efectulu' si de i infatisarea for ne

produce o impresiune de fragelime si de naivitate
chiar, in formele decorative, totusl ele contin defecte,
transgresiuni la legile architecturale.

In adevor, Omenii acestef epoci crelura ca vor regasi in ruinele Romel adeveratele principii ale artei
architectonice si nu'si dadura socotela ca constructiunile ridicate sub imperatil romani erail nisce opere de
decadenta. Aveil aprOpe de el, prin Sicilia, la Poestum,

nisce monumente in stilul cel mai pur si el par a fi

ignorat cu desavarsire existenta lor.
De aceea, nu trebuie s cerem Renascerei logica in

constructiune, cad acesta nu e acum de cat aplicatiunea mai mutt sail mai putin ingeniOsa a decorulul
antic pe massele monumentale ; motivurile cars insotesc
deschil5turile sunt nisce incadrari fare stop determinat, ele prind bind in cutare loc, insa ar fi putut fi

puse tot asa de bine si in eutare altul. Intrebuintarea

colOnelor in monumente nu are mai multa ratiune de
a fi de cat data aplicarea for s'ar efectua la o mobile de lenm ; adesa ele se gasesc sustinute pe trei
sail patru haze, cart ar putea fi suprimate fa'ra a cornpromite de lot soliditatea edificiului. Acelas lucru se
pOte lice de WO. ornamentatia, facuta numai si numai pentru plaocerea ochiului. De aci, lipsa de monu-

mente grave si austere si pretutindeni o incarliontare

usurateca si gratiOsa, pane in diva cand se va lua
drept severitate o plicticcisa monotonie.
*

Manifestatiunile architecturale ale Renascerei pot fi

studiate din trei puncte de vedere, cars alcatuesc trel
marl periOde si anume : prima Renascere sau periOda
scOlei lui Philipo Brunelleschi, cu sediul la Florenta
(137 0 la 1446) ; Malta Renascere sau periOda scOlei
romane, fundata de catre Bramante, la Roma (1500
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RENASCERE!

79

la 1580) si a treia periOda sail stilul Baroc, represintat prin Lorenzo Bernini (1584 la 1680).

1.) Prima Renascere. La Florenta si la Pisa ar-

chitectura a facut primele incercari de emancipare priri

nisce monumente al caror stil nu e nici ogival nici
bizantin si, data cu secolul XIV
prin operile lul
Giotto si Orcagna
asta architectura a pregatit si a
produs pe Brunelleschi, care in cursul secolului al XV,
a creeat in adever architectura Renascerel in Italia. De
atunci, capo-d'operile sail inmultit prin tOte partile

peninsula
La scOla lui Brunelleschi s'ail format apol Bramante,
San-Gallo, Rafael, Michel-Anghelo si alti multi Ora la

Palladio si Vignole si car) formulary inteun corp de

doctrine principiile architecturii Renascerei.

Jumatatea a doua a secolului al XIV si prima jumatate a secolului al XV, fiind o epoca de tranzitiune
care tine si de ideea cresting si de formele antice
amestec nu tocmal fericit
apoi operile produse in
periOda primei Renasceri, au de -We, gall de armonia architecturel grece si simtul profund al stilului
crestin.

Monumentele ridicate atunci re'spandesc totusi un

fel de atractiune nerezistibila, de care ochiul nu se

mai satura si care este in adever unul din privilegiile
primel tinereti.

2.) Ina lta Renascere. Cat timp orasul Fiore* a

fost sediul principal al noulul stil, acesta isi pastra
caracterul sell de eleganta, caracter care era produsul
aliantel formelor medievale cu cele ale antichitatii. Catre anul 1500 insa scena se schimbb% si, prin urmare,
spiritul Renascerel asemenea.
Marie protectori al sciintelor, literilor si artelor, papil
Julia al II si Leon X, atrasera la curtea for pe cel
mai ilustri maestri al timpurilor moderne, si Roma
deveni ast-fel centrul culturil artelor-frumOse.
.

0 periOda de vre-o cinci-cleci de ani a fost pentru

www.dacoromanica.ro

So

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

acest oras ceea ce pentru Atena fusese secolul lui Pericles si in decursul careia tote artele se produsera,
multumita unui concurs mutual de opere de o frumusete incomparabila.

Mai mult ca nici odata gustul italienilor se deosebi

prin eleganta, bogatia si gingasia, cars izbucniati din
productiunile lor.
Cu deosebire in monumentele profane stilul inaltei
Renascerl ajunse la cea mai completa stralucire. Cu
toile acestea se pot cita si unele monumente religiose,

intre altele biserica Sfantului Petru din Roma, care

represinta o sfortare considerabila si indica apogeul
Renascerel in Italia, de si nu a atins scopul ce-si propusesera cel ce ail construit-o, acela de a produce
impresiunea de grandOre asupra spectatorului.
Fundatorul scOlei romane a fost Bramante, al carui
adeverat nume era Donato Lazzari din Urbino (1444-

1514). Avem pe urma pe Balthazar Peruzzi (14811536), din aceiasi scOla.

ScOla venetiana a produs pe Jaccoppo Tatti (14791570), iar cu geniul intreprinclator al lui Michel-Ancare a creeat in cele
ghelo Buonarroti (1475-1564)
trei ramurl ale artel nisce opere neperitOre
incepe

vrasta de our a istoriel architecturel moderne.

De la mOrtea lui Enric al IV
3. Stilul Baroc.
(1610), architectura a suferit tendinti diverse, nisce periOde de grandOre simpla si nobila, dar rece in malestatea sa, ca pe timpul lui Ludovic al XIV, nisce periOde de prost gust, ca pe timpul lui Ludovic al XV,
cand cu stilul Pompadour, pe urma o reintOrcere catre
arta greca sub inspiratiunea lui Vien si a lui David.
Secolul al XVI pastrase in creeatiunile sale artistice
cel putin caracterul unei nobile frumuseti, secolul al XVII
se distinge ins& prin o libertate de apucaturi si o exa-

geratiune in forme, cars pun in o stranie lumina spiritul pasionat, furios si senzual al acestei epoci.
Marea confusiune si exageratiunea forte pronuntata
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RENASCERET

Sr

a formelor in ornamentatiune, dadura nascere asa numitulul stit baroc, care constitue ultima faza, din a tfeia
periOde a Renascerel si care trece pana in a doua jumatate a secolului al XVII. Liniile drepte dispar aprOpe
cu desavarsire din constructlunl, chiar frontOnele earl
formeza incoronarea ferestrelor, cornisele, sunt sfaramate
prin linil curbe, in asa mod ca si patina severitate ce se
mai gasesce in monumentele celor doue periOde anteri6re, dispare si ea si fie-care parte a edificiului pare ca

e turtita si ca se lase una peste alta.

Cel mai insemnat maestru al acestel periOde este Lorenzzo Bernini
celebru si in sculpture dar al carui
scOla_in architectura, e remarcabila prin lipsa sa de gust
Si de logica.
In decursul secolului al XVIII s'a revenit asupra ace-

stei exagerari si s'a cautat prin combinari mai simple

a se relua calea clasica. De si s'a mai construit inca
cate-va edificii cuviinciOse dap& aceste norme, totusi
suntem siliti a recunOsce ca genial creeator inceteza
din ce in ce a se mai manifesta si indiferenta, care cuprinde total, ne demonstreza ca lipsesce un princip datator de vieta.
*

Pe cand in Italia Renascerea isl urma drumul si ajunsese chiar la apogeul gloriei sale, cele-alte t6ri din Europa se tine(' Inca de traditiunile stilului ogival, care

pana tarcliti in secolul al XVI ajunse la o a-doua inflorire.

In fine, si Incet- incet, in urma relatiunilor multiple

ale Italiei cu terile din occidental Europel, Renascerea

patrunse si pe aiurea, produse numerOse edificil remarcabile in cars eleganta era principala atractiune. P'ane
prin secolul al XVII stilul italian gasi pretutindeni
multi aderenti si fu in _genere fOrte stimat. Nu s'a adoptat insa
prin cele mai multe parts
stilul Renascerel asa precum stralucise pe timpul periOdei sale de
6
www.dacoromanica.ro

82

ISTORIA ARTELOR- FRUM6SE

glorie, ci acel mult incarcat al periOdei urrnAtOre. Cu

tote acestea, in curend preceptele architectilor italieni
devenira regula, legea admisa prin tote terile, awl de
Franta.

In Franta, gustul pentru architectura Renascerel se

introduse tocmai pe timpul Jul Carol VIII si in urma
expeditiunilor (1490-1497) ce acesta Mai in Italia.
Campaniile urmasului sell, Ludovic al XII, o puserd definitiv la mod A, insa.' trebue s'o marturisim pentru gloria
artistilor francezi,
ca, el sciura multa vreme sa pastreze
monumentelor Frantei un caracter particular, care facu

din Renascerea franceza un stil original.

In a doua jum'atate a secolului al XVI Franta a produs acel architecti geniali, cart au construit nisce monumente (castele si palate) remase cele mai bogate si mai
stralucite productiuni ale artel franceze. Printre acestia
putem cita pe : Jean Bullant, Pierre Lescaut, Philibert
Delorme si Pierre Nepven, precum si altl architecti italieni chemati in Franta de catre regl.
Printre monumentele de capetenie, opere ale acestora
vom enumera :
Castelul de la Gaillon, prima constructiune conceputa dupa regulele Renascerei ; castelul din Blois, al
carui plan fu intocmit de architectul Giocondo.
Sub Francisc I, Renascerea atinse culmea in Franta,
c'autand din ce in ce a imita formele antice. Vom cita
castelul de la Nantouillet, unde ogiva tot se mai

vede, pe urma Warengeville, casa lul Moret, care a

fost transportata la Paris piatrd cu piatra ; castelul de
Chambord, opera capital& a acestei domnii si al carul
plan a fost intocmit de catre Pierre Nepven ; castelul
de la Saint-Germain-en-Laye si cel de la Chantilly.
Printre edificiile celebre, se citeza Casa comunala
(11-113tel-de-ville) din Paris, inceputa de Boccadoro,
sub Enric II si terminat sub Enric 1V, de catre Du

Cerceau ; castelul de la Fontainebleau, care este una

din operile capitale a Renascerel, construit sub auspiwww.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RENASCEREr

83

ciile lul Francisc I. Asemenea, palatal Ecouen, Le

Louvre, les Tuilleries, etc. Intr'un cuvent, apartin
Renascerel Vote monumentele earl fura edificate sub
Enric II si Ludovic al XIII si a caror originalitate con-

sista in intrebuintarea simultana a pielrel si a cardmidel.

Ca bite artele earl nu se desvolta sub influenta

unor trebuintl noue sail a unor descoperiri recente si
cart nu sunt de ca expresiunea capriciului regilor sail
al guvernantilor, architectura sub Richelieu deveni o
alta varietate a stilulul Renascerei, iar tipul acestui
gen hibrid este cladirea numita le Palais-Royal, executata de catre Jacques Lemercier cu concursul celor
mai marl artistl al epocel, si pe care cardinalul l'a
construit, probabil, spre a nu se lasa mai pe jos de
predecesoril sel.

Alte edificli inca fura incepule sub Ludovic al XIII

ca : Sorbona, le Val-de-Grace, le pont Saint-Michel,
l'hOtel de Rambouillet si l'hOtel Lambert.
Renascerea francesa s'a opin tit mult pana sa se
WA impune in constructiunile religiOse si nu a ajuns
aci de cat progresiv ; ast-fel in biserica Saint-Eustache,
se regasesce tOta dispositiunea bisericel ogivale si numai ornamentatia singura este trasa din motivurile
romane ; colOnele, colonetele, nisele, sculptura, ail suferit influenta artel italiane.
Ajungend la domnia lul Ludovic al XIV, vedem ca
asupra lucrarilor de architectura, in particular, acest
rege 'sl-a exercitat despotismul. Intocmirea unul proect
de lucrari architecturale este forte laboriOsa, iar planurile constructiunilor somptucise trebuiesc supuse celui
care va furnisa fond urile necesare executiunii. Archi-

tectura reflectand mai mult de cat kite cele alte arte

cugetarea celul sail celor ce poruncesc, apol nu trebuie
sa ne miram de uniformitatea unor constructiunt ridi-

cate in unele epoci, in cart un singur spirit era judecator in materie de gust si de stil.
www.dacoromanica.ro

84

ISTORIA ARTELOR-FRIMSSE

Primejdia aci este monotonia, folosul resideza intr'un Ore-care caracter de grandOre imprimata operilor
executate sub o influents unica si in aceste cazurl
se gasesc tote monumentele ridicate pe timpul regelui-SO re.

Prima

constructiune importanta din domnia lui

Ludovic al XIV, a fost colon,ada Louvr-lui, data de

rege spre executare, lui Bernini
de si la concursul
deschis reusise francezul Claude Perrault,
Lorenzzo Bernini, reputat a fi cel d'inteiti architect
de si e celebru mai mutt prin gustul
al timpului
sett prost
se retrase in curend in, Italia si tot planurile lu! Perrault full executate.
Vine pe urma construirea caster/dui de la Versailles,

care nu insemneza de loc un progres in architectura

franceza. Unitatea conceptiunii si a executiunil sunt
vidibile, insa uniformitatea produce la urma urmel
plictisela si desgust. Este pur si simplu edificiul cel
mat vast construit sub Ludovic XIV.
Cel mat caracteristic ins& este asa numitul l'hOtel

des Invalides, cu domul sea atat de elegant si bine

proportionat. Lucrare executata de architectii Mansart
si Liberal Bruant.

Sunt Inca. la porte Saint-Honore, la porte SaintDenis, etc., etc., etc.

Stilul religios este in plina decadentA sub Ludovic
al XIV si considerand bisericile Saint-Ruch, NotreDame des Victoires, Saint-Louise-en-Rle si SaintSulpice ne gandim, cu regret, la superbele catedrale
ale evului-media.

Sub Ludovic al XV, gustul tindea catre merunt si

catre complicat, pOte tot pe atat pe cat sub Ludovic
al XIV, avusese tendinIa de a face mare, simplu si
sever.

Imputarea de capetenie care se face, cu drept cuvent, secolului al XVIII, este de a fi vroit sa corigeze
capo-d'operile remase in stilurile gotic si al Renascerei.
www.dacoromanica.ro

A RCHITECTURA RENASCERET

85

Ast-fel decorarea corului catedralel Notre-Dame de

Paris, este ceea-ce s'ar putea numit un vandalism

artistic.

Cu tOte aste tendinti catre o decadenta caracterisata,

architectul Gabriel a construit nisce monumente de

stil malt, ca de pilda PEcole Militaire, asa numitul

le Garde-meuble. care domina atat de elegant piata
Con cordiel din Paris.
Una din marile manifestatiuni artistice a acestel epoci,

a fost edificarea, de catre architectul Soufflot, a bisericei Sainte-Genevieve si mai tarcliii a Panteonului,
construit nu in vederea cultului acesta n'a fost de cat
pretextul
ci mac mult ca sa rivaliseze cu Panteonul

din Roma, Sfetntal Petru si cu domul Invaliclilor.

Biserica Madeleine din Paris a fost

inceputa

tocmai la sfarsitul domniei lul Ludovic al XV si continuala sub domniile urma.tOre. Planurile el se datoresc
lui Constant d'Ivry.
Sub Ludovic al XVI, marea preocupare a artistilor pare

a fi fost acea de a se oteli in studiul antichitatii, insa

Revolutiunea intrerupse pentru moment aste veleitati.
In Spania, opera cea mai remarcabila din epoca
Renascerei este palatal Escurialului, construit intre
anil 1563 si 1584.
Belgia asemenea poseda cate-va edificii, cart pot fi
considerate ca cele mai frurndse specimene a architecturii religiOse, din secolii XVI si XVII.

In Germania stilul gotic se mentine pans in secolul

al XVII si numal de pe atunci gasim, in stilul prime'(

Renascerl, eleganta WO Belvedere din Praga, ruinele impozante ale castelului din Heidelberg si gratiosul Hotel-de-ville din Colonia.
Renascerea italiana din secolul at XVI a introdus

si in Anglia gustul

stilulul clasic, precum se pOte

vedea in constructiunile : palatul de la White-Hall,

galeria de la Somerset-House si palatul regal de la

Greenwich.
www.dacoromanica.ro

86

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Suh Restauratiune, influenta franceza se uni cu

influenta italiana, cum se vede din operile celebrulul architect Wren, cu deosebire, in catedrala Siantului Favel, cladita dupe. modelul Sfantului Petru
din Roma.
Incheiem si acest capitol si, ca concluziune, vom
Vice : cum ca. Renasterea ar fi exercitat in architecture
vre-o influent& salutara. acesta este ceva forte contes-

tabil, de Ore-ce_ nicl o trebuinta noue nu reclama o

schimbare in formele el. Arta n'a suferit de cat influenta unel mode, o schimbare de gust, trebuinta de
a face lucrurl noue si nicl o ratiune bine-cuventata,
material&cum s'a intamplat in domenul picturilnu
motivase asta evolutiune.

XV. Architectura secolulul al XIX-lea,

exclusiv Rumania

Inca de prin ultimil ant al secolulul al XVIII nisce

numerOse si superbe ruine de monumente grece se
descoperisera, multumita cercetarilor acute atuncl.
Descrierea for amanuntita a produs multa senzatiune,
a avut valOrea unul mare evenimenl pentru istoria
architecturel si ca atare, a avut darul s buirnaciasc&
spiritele, cad pe langa insemnatatea lucrulul in sine,
numal Wand lumea s'a putut desmetici si s'a recunoscut ca pan& acistudiindu-se stilul antic in greOiele si mahalOsele constructiunt din timpul decadenlet romanilorse merses.e pe un drum gresit, se avusese ca bazA nisce date false.
In curend, si precum am semnalat-o deja, artistil
din occident caul& pe Intrecute sa se intariasca in
studiul antichitatiL

Cat-va timp, si in decursul vartejulut revolutionar,

aceste studil au Post intrerupte si nu s'aii reluat de
cat odata cu Inceputul acestul secol.
De aceea si caracterul architecturil acestul inceput
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

87

de veccaracter revelat de mal tOte monumentele

construite de la 1800 incOce,e reintOrcerea catre
formele pure ale architecturil grece si romane, sub
impulsiunea lui David, care a format Scola clasica.
Aparatoril el in Franta au fost Hittorf, Duban si Charles
Gamier.

David insa a abusat de autoritatea ee'i asigura marele sal talent, spre a opri desvoltarea artei franceze,
practicata de inaintasil sei si, daca se pcite admite
cum ca, directiunei data de el, Franta datoresce nisce
pictorI ca Ingres si Flandrin, este insa incontestabil
ca in architecture, influenta sa a fost destul de nefasta.

Sub Restauratiune artistil simtesc o dragoste retrospective pentru stilul -pile, pentru ca nu mult
dupe acesta, sa se revie iarasi catre formele Renascerel.

In fine, in dilele nOstre, un fel de eclectism domnesce in arta.: stilurile nu par a fi precisate ; fie-care
artist se lase condus de gustul seri particular. Architectura pare nehotarita si sovaiesce intre tOte stilurile;
ne gasim in secolul eruditiunil architecturale, dar si in
acel al fanteziel. Totusl, un Ore-care rationalism pare
ca se introduce in arta architecturala si se cauta adesa a se pune in armonie exteriorul cu interiorul.
Un element noll, ferul, a intrat in constructiune, inlocuind pana la un punct lemnul si piatra. Ferul se aliaza
bine cu caramida. Din nenorocire intrebuintarea acestui procedeil pare a fi numal si numal de resortul inginerilor, earl nu prea par a'sI bate capul sa, transforme sciinta for in arta, lucru regretabil, de Ore-ce

cu a materie noue trebuesc gasite tipuri noue si un

stil noti. Acest stil ar fi acel at secolului nostru, daca
s'ar ajunge sa se dea constructiunilor in fer un aspect
definitiv si o expresiune conforma cu natura si cu
proprietatile materiel intrebuintate.
Cu caramida, tuciul sari ferul, cheresteua si cate-va
www.dacoromanica.ro

88

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

bucati de piatra, a lis Theophile Gautier, e posibil a

harazi un fel de frumusete cladirilor utile, earl ar parea cele mai refractare arta). Ast-fel, din nisce trebuinti noue se va nasce, de sigur, o architecture
noua. ')
* * *

In Franfa, cei mai vestip architecti sub hnperiti

fura Percier si Fontaine ; for se datoresce l'arc du
Carrousel, inspiratiune romana; continuarea lucrarilor
Tuileriilor, de la Saint-Cloud, de la Fontainebleau
si strada de Rivuli. Opera cea mat importanta proiectata in asta epoca este l'arc de triomphe de l'Etoile,

care insa nu s'a terminat de cat in 1836 si este o

opera fare nici o reminisce* de antic.
La colonne VendOme, inaltata in comemot atitznea cu-

ceririlor si victoriilor armatelor franceze, este o imitatiune a colOnel lui Trajan din Roma. Tot sub primul
imperit slat' continuat lucrarile la bisericc Madeleine,
de catre architectul Vignon, care refacend planurile a
accentuat Inca imitatiunea artei romane. Asemenea

Bursa din Paris este si ea o opera a primului

Im-

peril ; ea pare facuta spre a arata caracterul baroc

al constructiunilor, al caror exterior nu respunde destina tiunil interiOre.

Restauratiunea a lasat Frantei biserictle NotreDame de Loretto, Saint-Vincent de Paul si: Gapela
expiatOre a lui Ludovic al XV1.
Domnia lui Ludovic-Filip, pe timpul caruia trebuinta

de a face lucrurile in mare pare ca se domolesce,

a lasat cate-va edificii decorative destul de frumOse,
ast-fel : la colonne de Juillet si la Fontaine Mohiere.

Capitala Frantei, in fine, care cauta a afirma superioritatea sa intelectuala si artistica asupra celor alte
1) VedI i ,J. Rondelet, eTraitd theorique de Part de bdtir
le-Duc, Dictionnaire d'Architecture.

www.dacoromanica.ro

Viollet-

ARCHITECTURA SECOLTJLUI AL XIX-LEA7 EXCLIThIV RUMANIA

89

natiuni. nu a neglijat sa dea edificiilor, cart au o destinatiune utilitara, un caracter particular de confortabil, de lux chiar, ast-fel sunt : garile, caairmile,
halele etc., etc.

In Germania, lui Ch. Fr. Schinkel (1781-1841),

artist distins din Berlin, se datoresce de a fi transportat in vieta real& impresiunile ce primise din studiul artelor-frumOse. Schinkel a contribuit asemenea
la reinvierea stilului gestic in Germania, prin planurile
intocmite de el pentru mai multe monumente.
Vin pe urm& August Stieler si Enric Strack. Amorul
deosebit pentru artele-frumOse, care era innascut in regele Bavariel, a contribuit nu putin la colosalele progrese ale architecturil din acea tera.
si ar fi de sigur si mat
Ar fi fost grew atunci
greil adi
s& se gasesca un print care sa protejeze

arta cu mat mult zel ca ansul.

Architectul Leo von Kleuze, a construit Glyptoteck-a

si Pinakoteck-a de la Munich.
Acesta este represintantul clasicismului german, pe
and Frederich von Gartner, mort in 1847, se ridicase
ca aparator al romantismulul.
In restul Germaniei, architectii, cart apartin celor
dou'e scOle, clasica si romanticci, lucreza cu succes,
in prima jumetate a acestui secol, ins& Schinkel n'a
fost ajuns si Inca si mat putin intrecut.
Alti reprezintanti at tendintei clasice in Germania
sunt: Gottfried Semper, Theophil Hansen, Heinrich

Ferstel, Fred. Schmidt.

Belgia a desfasurat si ea o mare activitate in architectura secolulul de fatA.

Printre maistri vom cita pe Suys, Cluysenaer, dup.

planurile si desenurile caruia aft fost construite faimO-

sele Galeries Saint-Hubert din Bruxelles ; Roelant ;

Poelart, dup. planurile caruia s'a terminat in 1884,
grandiosul

palais de Justice din Bruxelles, care a

costat pe statul belgian 50 miliOne de franci.

www.dacoromanica.ro

90

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

In Olanda constructiunile in fer si giamuri

ca
bazaruri, gari, piete (marches) etc., au fost si sunt
forte la mods in ultimii timpi.
Unul din marii constructors olandezi este Outshooren.

In fine, in Rusia, bisericile construite in timpurile

moderne, se apropie mult mai mult de stilul bizantin
de cat cele vechl.
In schimb, cu privire la architectura
rusil au
imitat, cu exagerare, monumentele clasice ale Greciel
si ale Italie'
Numai din timpul domniei tzarului Nicolae I
si
sub impulsiunea acestul print architectii s'au sfortat
sa creeze un gen de architectura nationals, cu ornamentari originate, mai in raport cu clima, cu tera si
cu usantele.

XVI. Architectura Rumanesca din secolul XVI-lea

in al XIX -lea

S'a dis mai sus ca singurul semn architectural pentru nos, de amintirea faptelor strabunilor, este numai
biserica, ca in tot decursul istoriel terilor rumane stilul architecturil bisericesti nu s'a schimbat nici data
si ca, data in sirul acestor monumente simple si uniforme, intalnim cate-va cu un caracter deoseb t, apoi
acest caracter al for nu se datoresce nici de cum vreunei modificari in desvoltoarea intern& a mersului acestei arte, ci pur si simplu unor imprejurari esceptio-

nale si individuale.
Dintre tote bisericile terilor locuite de rumani nu

sunt de cat doue

si cu deosebire una
cars
se pot numi adeverate opere de arta si cars apar, in

mijlocul monumentelor nOstre architecturale, cum apar

nisce stele pe bolta intunecata a ceriului. Acesta este

biserica episcopal& de la Curtea de Argeq, situata pe.
valea Argesului, intre falnicii Carpati, fala Rumaniei
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMANESCA. DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA 91

dar mai ales Pala lul Neagoe Basarab (1512-1521 1),

care a zidit-o si ne-a lasat-o. Cea-l'alta e biserica Trei

Erarchi din Iasi, zidita de Vasile Lupu in 1649.

Voevodul Neagoe Basarab a fost un print bigot, dar
inzestrat de nature cu o fire eminamente artistica. Despre firea sa de artist ni s'ati 'Astral mai multe sciintl.
Ast-fel, mai intaiu o traditiune, reprodusa de isvOrele
grecescl, care spune ca el ar fi invetat arta de a cladi,
pe cand se afla la curtea sultanului Selim, si ca acest
sultan l'ar fi insarcinat a zidi o moschee in Constantinopoli, ceea ce el indeplini cu atata iscusinta, in cat
sultanul '1 incarca de daruri si '1 dete voie a duce in
Muntenia materialurile remase. De si nu se pOte pune

mare temeiti pe o asemenea legenda, ea e totusl insemnata prin aceea ca este raportata despre singurul
Neagoe Basarab, edificatorul celui mal minunat monument de architecture pe care ni Vat lasat vremurile

trecute. Cert este ca daca Neagoe el insusi n'a fost

architectul manastirel Curtel de Arges, fare indoiala
ins& ca a luat o mare parte persona la la zidirea acestill superb monument.
Ca si pentru mai tote edificiile monumentale rumanesci
nesciindu-se dace o fi existat vre data si pe
la nol nisce corporatiunI de me's:ter' iscusiti ca pe
1) Anul cand s'a inceput cladirea nu se cunasce cu siguranta de orece o data certa on se gam-see nicaeri, nici chiar in hrisovele interneierel.
Insa, fiind-ca a costa constructiune a trebuit s dureze mal multi ant pans
sa fie terminate si flind-ca. putem sci in mod pozitiv ca partea arcbitectonica s'a ispravit pe cand tram Inca Neagoe. apol e pobabil ca construirea sa fi fost inceputa chiar din primil ant al domniel.

In scbimb, putem sci cu siguranta data terminaril bisericel. Tn ins-

criptiuntle interiore se dice in mod precis, ca zugravelile incepute sub

Neagoe Eta lost terminate sub dornnia ginerelui sea Radu in Septembrie
1526. Dupe aceste date, dad, consideram zugravelile ca facend parte integranta din orl-ce btserica bizantina, rezulta. ca. Neagoe n'a putut sa
vada terminandu-se biserica inceputa de el cu atatea cheltuell de Ore-ce
el a murit in aunt 1521. Neagoe Msa a apucat as sfintesca biserica, asa
cum era. Inca din anul 1517 (vezi Laurian : Magasin istoric pentru

Dacia, t. IV, p. 263). prin patriarhul din Constantinopoli, Teofit. Dupg,

mortea lut Neagoe, izbucnind turburari in Ora, lucrarile furl suspendate
vremelnicesce. Mal tar4iu printul Radu le reluft si terming totul in arm). 15zii.
N. A.

www.dacoromanica.ro

92

ISTORIA A RTELOR-FRUMCISE

aiurea
nu se scie tine a lost architectul acestel minunate zidirt.

Poporul ruman a pastrat insa o legenda, dupa care

meqterul Manole ar fi acel architect iscusit.
Acest mester
ori-cine va fi lost el
era de sigur un architect desavarsit, care calatorise si cutrierase Orientul intreg asa ca deprinsese bite sistemele
de constructiune si ornamentare, existente pe atunct
in Asia. Cioplitura pietrelor si motivele ornamentarei
sunt in deobste arabe, forma in ansamblut et precum
si boltele intrarilor lasa a se intrevedea inriurirea biunit zic armenesca (?!)
fOrte pronuntata.
Atat in modul ciopliturii pietrelor, cat si in acel al
aseclarit for cu rosturi putin cioplite, punend intre ele
un strat fOrte subtire de var curat, neamestecat cu
nisip, apoi modul de a lega pietrile cu scObe de fier
fixate prin plumb, de a dispune la diferite inaltimi in
de la temelie pang in crestetul turgrosimea zidulut
grinds indoite de lemn ; kite acestea sunt
nurilor
mai mult de cat suficiente spre a ne incredinta ca
origina acestel biserici trebuie ca'utata in rasarit tar nu
in apug, unde pe atunci infloria architectura asa numita a Renascerei si pe unde un atare sistem de constructiune, fusese de mutt timp parasit.

zantina'.

Caracterul distinctiv al bisericei

de la Curtea de

Argq caracter care o face in adeve'r admirabila nu

este atat delicateta si bogatia nesfarsita a ornamentarit,
cat, cu deosebire. frumuseta ci architecturala. Propor-

tiile et sunt desavarsite si 'si-ar putea gasi o asernaDare numai in proportiile templelor antice. Impresiunea care covarsesce ochiul, este aceea a unei perfecte
armonit a formelor. Nicaeri spiritul nu pOte gasi ceva
de corectat; nicaeri ceva prea mutt, nicaeri ceva prea
putin. Pretutindeni o chibzuita cumpatare in orna-

mente, cart desi variate la infinit, totusi nu ostenesc

nits o data privirea prin o nernesurata. incarcare. Lipsite de impovara."ri zadarnice, liniile se desfac libere si
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUIVIANE.SCA. DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA 93

elegante, trecend pe nesimtite si prin modificari treptate, de la directia drepta la forma turnurilor, rotundoctagonala. 0 indrasneta innoire este forma celor doue
turnuri ce yin d'asupra fatadei. Ferestrele for sunt
inclinate si anume ambele in directiunea din afara.' in
nauntru, ceea ce da turnurilor aparenta de a se pleca
unul d'asupra celui alt.
Efectul este contrar regulei architectonice a stabilitatil si se apropie de cel produs de catedrala din Pisa.
Singura acesta particularitate jignesce in monument
puritatea clasica a liniilor sale si'l da un ton romantic, care tintesce la efect si prin alt-ceva de cat prin
armonia desavarsila a formelor sale.
Acest monument de o perfectiune atat de rara sta insa

singuratec in Va. Muntenia. El se inalta pe orizontul

inchis de giganticii Carpatil, rivalisand cu el in atragerea mintel catre infinit, catre imensitate : muntil prin
maretia lor, manastirea prin frumusetea el covarsitOre.

Si singuratec se inalta ea nu numal in satul Curtea

de Arges unde nu se mai gasesce nici un alt monument
dar singuratec s'ar inalta ea si in centrul ca-

pitalel, in prejma altor cladiri, vechi si noue, atat de

deosebita este frumOsa el infatisare de aceea a tuturor
creeatiunilor trecute Si presente. Ba chiar prin originalitatea el atat de caracteristica ar remane singurateca
si ar atrage privirile chiar si in mijlocul vestitelor monumente earl impodobesc marile capitale europene 1).
1) In opera d-lui V. A. Urechia : istoria Romdniior 1800-1821, vol.

1. p. 389 390, ggsim un hrisov dat de domnitorul Cons. ipsilante, la 27

lunie 1806, privitor la privilegile oi scutirile Episcopiei de Arges si prin
carp se face si istoricul monumentului luf Neagoe Vodg Basarab.

Hrisovul (lice cg acestg abiserica a fost zidit4 pre locul unde a*.
existat mat intdiii Illitropolia ferii, pe vremea cand Scaunul Domniel
era in orasul Arges. st cg ceste de o alcdtuire asa de frumdsli in cat
e neusem4nata cu nici una din, tOte zidirile vechi qi none cat se
a/id in aceste doug pri, Inca qi cdte se arta in Europa. Documentul
adauga ca din causa trecutelor r6snatrite si a rebaterel ploilor a ajuns
biserica la darg.panare atat temelia cat si zugravela cum si casele si
zidirile... Primul Episcop losif tote le-ail adus in bung stare : mal intaiu
dregerea sfintel biserici, temelia, zugravela, t6mpla (frontonul) si altele ce

www.dacoromanica.ro

ISTORIA. ARTELOR-FRUM6SE

94

Produs al unul genili necunoscut, ea va remane

pururea un object de admiratiune, nu numal pentru
mintea culla, dar si pentru cea ignoranta, cad este intruparea cea mai minunata a adeveratel frumusetl archi tecturale.

Impresia produsa de aspectul acestui templuunic

in tern nOstra
este o rapire a sufletului spectatorului. Fineta, gingasia si eleganta liniilor, perfectiunea
admirabila a proportiilor, situatiunea sa in maretia selbatica a naturil ; Vote acestea provOca in sufletul nostru un sentiment de indicibila melancolie, care ne obsedeza, ne patrunde cu incetul, in tocmal precum ne
rapesce si ne intristeza priveliscea unul splendid apus de
sore. Este un sentiment analog celui ce resimtim la
audul printre munti
a unel doine plangatOre, cand
ne gasim in fata acestui incomparabil templu, a acestui

poem de piatra. Pan& si cele doue turnuri, cart par ca

tin sa cada, s'ar dice ca si ele ne arata sOrta celor

done teri a caror existents in istorie parea ca va inceta
la fie-ce minut, far& a inceta cu kite acestea 1).
AprOpe tot atat de desavarsita in formele el se
inalta in cea-l'alta tern rumana, in Moldova la Ictfi
frumOsa biserica Treti-Erarchi, care de si zidita
de Voevodul Vasile Lupu, la 1649, si deci posteriOra
cu mai bine de o suta de and manastirel Argesului,
totusi impartasesce cu ea atat caracterul stilului el, in
linii si ornamente, cat si perfectiunea minunatelor el
proportil. Direr& insa in mat multe privintl.

Ea este insa ridicata pe un plan mai simplu de

all fost de lips1, apol zidurile, ingltindu-le i casele, unele din temelie
prefficandu-le, Mcend Si un paraclis cu tote cele trebuinciose ca a fie
pentru savarsirea slujbeT in vremea, iernel... Domnitorul acorda veniturl
i privilegif restauratel bisericl. Se pare ca acest document n'a fost cunoscut de catre d. Or. Tocilescu, ilustrul bibliograf al manastirif de la
N. A.
Arra.
1) Ve41 si imprwtantul articol:Despre arta nationald. datorit d-lul P.
Verussi
profesor de desemn, at carul elev in Liceul National din
Ia$1, autorul aster lucr6r1 sa onorez/ de a fi fost
si care articoI se gN. A.
sesce publicat in Convorbiri Literare, din 1875.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RTJMANESCA. DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA 95

cat biserica lui Negoe

apartine stilului gotic

planul cruces latine, care

avend numai doue turnuri de

egala inaltime aseclate pe corpul el. Pa'retil si bolta

se ridica in constructiunea stilului bizantin. Modul

insa cum liniile tree din trupul cel mai voluminos in

elegantele turnuri, este tot atat de armonic si nesimtit
ca si in biserica de la Arges, desi deslega acesta problema, intr'un chip cu totul altul, de cat rivala ei in
frumusete, de la piciOrele Carpatilor munteni.
Drept ornamentare s'aii imprumutat decoratiunile
stilului mauresc (arab), unit dic persan. Ast-fel biserica
Trel Etarchi este sapata ca o retea, de jur imprejur, cu
tote impletiturile si desenurile fantastice ale acestui

stil mauresc si cad constituiesc una din partile renumelui de frumusete a acestei biserici. Acesta insa este
decoratiune car nu architecture propiii-disc, este sculptura architectonics.
Suprimand cu gandul aceste decoratiuni, cladirea
va remane o mass& de pietre lipsita de expresiune,
cad liniile cad fac forma architecturei sunt fara inteles. Sapaturile pot servi ca podOba intr'o opera de
architecture, dar nu formeza insasi frumusetea.
Presenta in terile rumane, a acestor duoe monumente

incomparabile, nu a contribuit insa intru nimic spre a

caracteriza o pornire artistica_ Plante exotice, crescute
din intamplare pe pamentul nostru, ele n'au atatat
nici un foc sacru, n'au excitat cel putin spiritul de
imitatiune sail de reproducere printre pamenteni. Straine

au fost si straine au remas pe pamentul nemului

nostru si data intru cat-va ele s'ail identificat cu spiritul national, acesta a fost numai rezultatul impresiunel adanci produsa asupra contimpuranilor.
Acestia
spre a esplica asemenea minunt ale
artel
iscodira balade incantateire, in felul celei a
mesterului Manole, transmise apol din generatie in
generatie.
*

www.dacoromanica.ro

96

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

si esceptand biserica episcopala de

la Curtea de Arges si pana la un punct biserica TreiErarchi din Iasi
putem stabili in princip, ca cladirea bisericilor n6stre pornind dintr'un sentiment curat
de evlavie, sentimentul estetic, se gasesce covarsit cu
totul de cel religios. In cele mai multe dintre bisericile
rumanegcl vechl, tOta importanta, si am putea lice
unica preocupare, este soliditatea constructiunil, netinendu-se sema de expresiunea frumusetei. In ele nu
e de cat zidarie grOsa, ferestre mid, bolti puternic
inclestate, cat despre architecture, ea nu exist& de cat
pentru unele si pe atat cat se p6te gasi la on ce popor
In definitiv

primitiv.

Tot istoria ne spune ca. Stefan cel mare a zidit 40

de biserici si din Cate ne-aft remas nici una nu intrunesce vre-o conditiune de arta, ; mai tOte au ziduri
grOse, ferestre mid, turnuri patrate si scurte, la tOte
se 'Ate constata o lipsa eompleta de proportie intre
pa'stile cladiril, lipsa de- fatada si ca rezultat, liniile si
formele cele mai urate drept stil de architectura, cum
de pilda biserica S/. Nicolae Doninesc din Iasi, una
din principalele biserici. cu tOte acestea. Omeni competenti in materie afirma, ca o multime dintre bisericile n6stre din tOta tera
afar& de acea de la Curtea
de si in ele vedem
de Arges si Trei Erarchi
dominand inriurirea bizantina, au totusi un sill impestritat si nu se gsesce nici una care sa insusiasca
ceva cu adeverat artistic : forme umflate si urate, cum
s'a mai Os, saii lipsa de proportie in partile for constitutive. Ast-fel, pe un trup mare de biserica s'a pus
un turn mic, care jignesce privirea, precum e la biserica Domnita Bcilasa din Bucuresci; sail pe un trup
mic de biserica s'a zidit un turd prea mare, care pare
a strivi biserica, precum e la biserica Sf. Spiridon din
Iasi si pentru ca proportia sa, fie si mai zdruncinata, d'a-

supra turnulul boltit si prea mare, s'a aseclat un altul

mic de tot si terminat in forma de sageta.
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMINESCA. DIN SECOLUL XVI N AL XIX-LEA 97

Tot asemenea la biserica Dancului din Ia3 si la

altele, la earl pe Tanga lipsa de mesura a partilor, mai
sunt si formele cele greOie ale turnurilor, cum de pilda
St. Vasile, Sf. Sava, Sf. Nicolas cel sarac, biserica

Banul, etc., etc., din /aqi ; biserica Coltea, SchituMdgurenu, St. Voivocp, 111ihal-Vodd, etc., etc., din
Bucuresci. Nu citam de cat pe acestea, adica monumentele celor doue capitale si credem ca e suficient,
cad a insira pe tote cele carora le lipsesce valOrea
artistica, ar fi a face catalogarea tuturor bisericilor
nOstre.

Meritul artistic propriii-clis lipsind prin urmare celor

mai multe dintre zidirile nOstre, singurul interes ce le

remane este cel istoric sau archeologic. In acest senz

trebue indreptata tOta atentiunea nOstra catre densele,
cad ele sunt nisce icOne vii ale unei lumi ce nu mat
este. Sub pretext insa de reparatie si restauratie, se
schimba chlnic si caracterul original al timpului, caci
negasindu-se in el interes artistic, se trece alaturi cu
cel istoric.

Asa s'a intamplat cu mica bisericuta din spre marginea de resarit a orasulul Bucuresci, disc biserica lui
Bucur
numita ast-fel dup. legenda populafa care
sustine ca de acolo au pornit Bucurescii si ca este facuta de pastorul Bucur
cu turnu-1 original in forma
de ciuperca, si inegrit de timp, parea in adever a fi fost
intaia zidire fault& pe lunca Dambovitei si care acli
nu mai exista ast-fel cum era intiparita in mintea
poporulul, caruia 'I spunea ceva. Asta-c11 e invelita cu
tinichea alba,
material care nici nu exista, cel putin
prin partile acestea
ca desavarsire schimbata si
fiind-ca meritul artistic nu l'a avut nicl-o-data, s'a

creclut ca e bine a i se rapi si poezia ce-i dadea trecutul, lasand-o o zidire fara inteles.

Tot ast-fel s'a facut cu biserica Scirindar din Bupe cand exista tot ast-fel cu biserica mdndstirei Radu-Vodet din Bucuresci, careia sub precuresci

www.dacoromanica.ro

98

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

text de reparatie i-s'a schimbat cu totul caracterul

primitiv, rapindu-i-se si acesteia singurul sett merit :
interesul istoric.
Iata acum si cate-va din monumentele architecturale rumanesci din diferite epoci, cars infatiseza vre-o
importanta istorica deosebita :
Cetatea _Nomfului, din judetul Nemt, fundata de
catre cavaleril Teutoni, pe timpul cruciatelor si cam

pe la anul 1190, cand acel ordin de cavaleri, venit.1

pe urmele lui Frederic Barba-rosie, se repedira si el
asupra Asiel, spre a lua lerusalimul din mainile necredinciosilor. E situata pe verful unui munte, cu trei
renduri de ziduri de aparare si a fost restaurata de
Stefan cel mare. Presinta un interes istoric. de prima
ordine, atat prin antichitatea sa
care se perde in
nOptea timpurilor
cat si prin caracterul sett architectonic; manastirea Nemtu/ui care se compune din
mai multe bisericl fundate, una la 1392, alta la 1402,
iar alta la 1497. Poseda o multime de odOre si chiar
picturi de portrete ale unor printi si mitropoliti; episcopia de Ruman, fundata intre anii 1542 si 1550,
-a fost inceputa de catre Petru-Rares si terminata de
Ilias Voda al II, fiul celui dintaiti ; Precista Mare,
fundata') nu scim cu siguranta in ce an, dar probabil pe la 1564-1570
de catre Ruxanda [Minna,
sotia lui Alexandru Lapusnenu; manastirea Galata,
fundata de catre Petru schiopul la 1584 langa /aft
Mare importanta artistica si istorica; s'a pastrat nealterata in stilul sett primitiv, de un caracter architectonic splendid; biserica Sid ntului Nicolae Domnesc,
una din cele mai insemnate din fosta capitala a Moldovei, fundata de catre Stefan cel mare (1457-1504),
la anul 7000, printre cele 40 manastirl si bisericl presarate de acest voevod pe pamentul Moldovel; are o
importanta istorica netb'.gaduita; manastirea Cetatuia
1) In orapl Roman.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMANESCA DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA 99

fundata de catre IOn Duca Voda, nu se scie anume

in ce an dar se presupune intre anil 1600-1650,
langa Iasi. Este o adeverata opera de arta, nu un caracter de architectura cu totul original, ceea ce face
din ea un monument admirabil ; manastirea Socola,
fundata la anul 1572 de catre Domnita Sultana, fiica
lul Alexandru Lapusnenu ; Mitropolia din Iasi, t fundatei din noi'c la anul 1695 de dare DOmna Anastasia, sotia reposatului Duca Voevod, principele Moldovei si al Ucrainei, nascuta Buhusi, pe ruinele bisericei Albe, cu patronul Nascerel Sf. Din Botezatorul
acest6 din urma fundata de Stefan cel mare.
DOmna Anastasia si alti rezasi monahl, inzestreza.
Mitropolia cu mosil
aprOpe 80
ce poseda impreuna cu Mitropolia Sucevel. Mitropolit era Sava on Misail.

Biserica Sf. Mitropolii din Iasi, cu patronul Sf.

marele martir Gheorghe, care este si patronul teril
si stindardul sail stegul ostiril nOstre, este ziditci de
Illitropolitul Gavril I Calimah la 1761-1786, la care
cats -va rezasi din Harlail afierosesc> inosia SoldanA.
Pe urma mai multi mitropoliti au cumparat si ail
daruit mosil Sf. Mitropolii, iar mitropolitul Veniamin Kos-

taki a it /daft mai multe odOre si ail cumparat mosia

Mocra de pe Prut, si biserica cea mare inca negata.
Sub mitropolitul Varlaam (1631-1654) s'a tinut sinodul de Iasi in 1642, in contra protestantilor si s'ail
facut scoll bisericesci in manastirea Sf. Trei-Erarchl

din Iasi 1)) ; Trei-Erarchi, fundata la 1649 de dire

1) Ve41, Th. Codresca, Uricarul, torn. V, p. 133-147 : (Istorisirea
In scurt a Mitropoliel Moldovel= de archimandritul Neat Scriban, fast
deputat al clerulul in adunarea ad-hoc a Moldova! in 1857 : (Pe la anil
1564-1566 stramutandu-se scaunul Domniel din Suceva la Iasi, de catre
Alex. Lapusnenu, este probabil ca si Mitropolitil as trebuit sa se stramute, insa in documentele ce mal posedam Inca nu se vede de cat ca,
la 1677, sub invatatul Mitropolit Dositeiu, Antonia Ruset voevod, fundaza
o noua residents de Mitropolie In Iasi, mal adaugand altare si alte Incaper' pe Tanga Sf Nicolae eel mare, ce fusese facut de Stefan cel mare,
o inzestreza cu maT multe veuiturl si o Inchina Sf. Mitropolil de la Suceva, ca Metoc at el,.
La 23 April 1887 s'a facut sfintirea catedralesi din Iasi- tbiserica cea

www.dacoromanica.ro

100

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Vasile Lupu, precum s'a ma' dis, si care pe langa. importanta sa artistica are o importanta istorica considerabila.

Acesta resida in aceea ca e un monument care

amintesce una din cele mat memorabile epoci din istoria Moldovei, epoca in care s'ail pus bazele Renascerei si civilisarii acestei tell; atunci and sub domnia lui Vasile Lupu
fiul al poporului ajuns in \Terful piramidel sociale prin capacitatea si virtutile sale
Moldova fu inzestrata cu leg' si asedaminte folositOre,
cand prima imprimerie fu adusa la Iasi, cand se aduna
acolo memorabilul sinod care a decis forma si a regularizat confesiunea credintel ortodoxe, cand se publicara primele carts de teologie in limba rumana, cand
in fine, se intemeia la Iasi prima sccila rumanesca,

care Oita si adl numele lui Vasile Lupu, chiar la

acesta biserica
unde se organisara cursuri supericire
de teologie, sciinti fizice si matematice, de limba greca
si latina
scala care a produs barbati ilustri ca Nicolae Melesiu, ajuns preceptorul lui Petra cel mare,
Dumitru Cantemir, eruditul istoriograf, Paul Berindeiii
care a publicat prim ul dictionar Ruso-Slavon, precum

si alt' barbati eminenti, car' au ilustrat acesta parte a

Rumaniei.

La biserica Trei-Erarchi se gasesce apoi depositata o adeverata comOra de oclOre, daruite de catre fun-

datori, printre car' vom mentiona: un policandru de

our massiv, octogon, in forma de corona, al carui fiecare sfesnic pOrta sus marca bizantina si jos pe band/.
mare inch negatab, de mal sus,

ale are! fundamente au fost puse la

1833 de marele Mitropolit al Moldovel Veniamin Costaki. Ministerul nistructiune1 publice si al cultelor a publicat cu ocasiunea acelel sarbItorl
un volum forte begat de studil si de documeute istorice de cea mal mare
Insemnatate, datorit d -luI profesor C. Erbicenu si intitulat: istoria mi-

tropoliei Moldaviei 0 Sucevei 0 a catedralei mitropoliei din Iasi urmatA de o aerie de documente, de facsimile si de portrete privitOre la
istoria nationall si bisericesci a liumanilor, Bucurescl, vol. in-folio de
XCVII, 548 si LV paginl.
N. A_

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMANESCA DIN SECOLUL XVI IN AL X1X-LEA IoI

capul de hour cu cifra domnesca ; o evanghelie, imbracata in aur cizelat, admirabila, cuprindend un manuscris in limba slavona; o catuie de aur cizelat cu
cel Trei Erarchi sculptati in relief si cu inscriptia donatorului, o cadelnita de aur cizelat, ibrice de aur. cupe

de aur, etc., etc., etc.; mand stirea Frumosa, fundata

de familia Ghiculescilor pe la 1658, fangs Iasi, mein&
stirea Golia din last fundata de un anume IOn Golea,
nu se scie anume in ce an si" reedificata la 1694 de
sotia lui Vasile Lupu ; biserica Sf. Gheorghe din Galati, etc.; sunt apol in Muntenia : mandstirea Snagovul, fundata de catre Vlad Tepes la anul 1457, ldrigh
Bucuresci; mandstirea din Campu-Lung, fundata chiar
in orasul cu acelas nume, de catre Radu-Voda Negru,
pe la anul 1215 data trebue s credem pisania de
d'asupra intrarii, care pisanie nu e veche
si deci in
tot cazul unul din cele mai vechi monumente romanesci ce posedam. Intr'o lads din biblioteca manastirei
se afla mai multe carts de valOre, printre cars Biblia
de la 1688, Apostolul de la 1683, noul Testament tiparit la Belgrad la 1648, precum si vre-o dece manuscrise rumanesci, din earl cel mai vechiu e de la 1593.
Tot aci se mai afla vestminte preutesci, patrahire, odajdil,
stofe scumpe de Venetia lucrate cu perle, de -URA frumusetea ; mitropolia din Tergovisce, una din biseri-

cele cele mai vechi din Muntenia si care

ca forte
multe din monumentele mistre relgiose
sub pretext de restaurare 1) a fost necontenit ciopartita fara
nits o pricepere.
ca sa nu intrebuintam cuvintul ndpaste, care
1) Aceeasi nenorocire
pare a deveni termenul consacrat a cagut asupra altor mune biseriel,
ca de exemplu Sf. Nicolae din Jae. Mitropolia din Tdrgovisce, Sf. Dumitru din Craiova, etc , etc.. cart in lot si sub cuvintul de restaurare
pentru a le reface mai not 0 mai
au suferit o daramare radicals
fruntose!
si dupa care, firesce. valorea monumentelor s'a perdut.
In adever, o restaurare, in teorie, este o reparatie sciintifica, archeologica

si artistica, facuta cu stop de a aduce un monument in starea sa de la

Inceput, pe temeiul documentelor sigure; iar In practica restaurarea este
luata intr'un senz mai restrans si cuprInde reparatiunile partiale, scrupu-

www.dacoromanica.ro

I 02

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Avem tot in Muntenia, biserica lug Bucur, fundata nu se scie cand, mai intaiii in lemn si apol in
piatra de catre Mircea Basarab la 1416; biserica
Cartea-Veche, fundata de catre Mircea cel batran la
1546; aci se ungeti Domnil terii; biserica Radu-Voda, fundata de catre Alexandru II, fml lug Mircea, la
1568 si reedificata de Radu-Voda la anul 1614 ; biserica Mihai-Voda, fundata in Bucuresci de catre
Mihai Bravul la 1594, mare interes istoric ; biserica
St Gheorghe Nou, inceputa la 1669 si terminata de
catre Constantin Brancovenu la 1709, in Bucuresci;
mcinastirea -Cernica, fundata in jud. Ilfov de vornicul Cernica Stirbey la 1608, tontine si o biserica edificata la 1782, sub domnia lui Mavrogheni V. V. Poseda' multe odOre : evanghelil, crud, potire, biblioteca
bisericesca veche, etc.; mcinastirea Bistrica, fundata
de catre voevodul Mateiti Basarab, in judetul Valcea ;
in ea se afla si mormentul (sarcofagid de marmorai a
acestui print, precum si mai multe pietre de morminte
bine pastrate; melna stirea Bucovq, din judetul Dolj,
fundata intre anil 1170 si 1200; biserica Vierciqii,
fundata de catre marele Ban Ivascu Golescu, in judetul Muscel, cam pe la anul 1550.
In fine, bisericile Stramba, din Gorj, fundata la
1607; Gura-Motrului, din Mehedinti, fundata de
lose, archeolegice, sciintifice si artistice facute spre a consolida si con-

serva tot ce a mai r6mas dintr'un monument vechia

Dar la nog, si in asta privinta, a lost ca la nimeni !
Si nu bani1 as lost ceea ce ne-a lipsit. In adever, pe tang sumele insemnate cheltuite cu scopul acesta pang. in 1892
sume cars n'all Post
indestulatdre
un proiect de lege sea intocmit si presintat Camerelor in
acel an, pe timpul ministerulul d-lug Tache Ionescu, pentru acordarea cre-

ditulul extraordinar de lei 2.099.461 bans 62, pentru continuarea si ter

minarea restauritrilor si modificArilor monumentelor religiose de importanta. istoricA. (In chestier restaurtirilor, a se vedea si importanta lucrare

a din! architect N. Gabrielescu, intitulatii; Memorize pentru luminarea

publicului in afacerea restaurdrilor de monumente istorice, I vol. in8, Tipografia P. C. Popovict. lasT, -1890, precum si publicatiunea MinisteruluI Instru ctie1 publice: Restaurarea monumentelor istorice, 1865 1890 :

acte 0 rapdrte oficiale, Bucurescl 1889.

N. A.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMA.IdSCA DIE SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA 103

Mateiii Basarab ; Strehaia, tot in Mehedinti, fundata

de Mihai-Bravul; ObeclOnu, din Craiova, ]a anul 1748;

biserica St Nicolae, din Craiova la 1757; biserica

Bestelei din Pitesti, fundata, de familia Bestelel ; Gotgota, din Dambovita, fundata de catre visternicul Nicolae din lanina, pe timpul lui Radu Voda cel tener ;
meinei stirea Tigeinesci, din Ilfov, fundata de catra
Banut Radu Golescu la anul 1812, poseda odOre ;
ma' nel stirea Mcircufet, fundata, in Bucuresci de catre
jupan Dan, vel logofet, pe timpul lui Mihai Bravul ;
Mein eistirea Jitianu, din Graiova, forte insemnata ase-

menea din punctul de vedere istoric. A fost fundata

de catre DOmna Balasa, sotia Jul Constantin Voda

cel betran si restaurata de catre jupan Parvu Obedenul, vel armas, etc., etc., etc:).
Cat privesce importanta istorica, considerabila, a bi-

sericei episcopate de la Curtea de Arges, ar fi credem superfluu a o mal demonstra.

Din hrisOvele vechi rezulta ca si acesta biserica
conform usului bizantin stabilit sub Justiniana primit de la Neagoe o bogata zestre in aurarii, argintaril si pietre scumpe. Acesta se confirma, pans la un
punct si de catre cronicarul transilvan Kraus. Astacli
nu mai exista nimic din aceste tezaure si vase pretiose.
*

De la architectura religiOsa trecend acum la cea

profana, ne vom incerca sa dam o idee
care nu
va fi de cat slaba, avend in vedere lipsa aprOpe cornpieta de isvOre in asta privinta
de cum a fost as1) DupA d. A. D. Xenopol, cTera romanescl cuprindea 400 de manas-

tirl, zidite cu strAlucire, din piatrg pe timpul lul Mateiu Basarabsi al

aror egumenl, iMpreung, cu episcopil, obicinuiau a veni Inaintea si rbgloritor Nascerel, aducend beiulul mica darurI....3
N. A.

www.dacoromanica.ro

IO4

'STORM. ARTELOR-FRUM6SE

pectul caselor si oraselor 1) m5stre, din punctul de vedere estetic.

Chestiunea are o deosebita importanta, cad data
din infatisarea templului se pOte judeca felul credintei
unui popor, din infatisarea caselor si oraselor sale

putem aprecia gradul de cultura si starea lui socials.

Precum se scie, in evul-mecliu vieta find mai molt
individual& si architectura domnitOre era castelul sail
cel putin avea caracterul de fortaretA care
in pozitiuni inalte, cu santuri si intariturl, incins cu ziduri,
na da icOna vietei retrase, tainice si prin urmare putin
sociale. Indata ce amestecul si comunicarea au devenit
mai respandite intre Omeni, indata vedem castelul coborandu-se din verful stancelor pe coste vesele si verli,
santurile astupandu-se, portile, usile si ferestrele inI) 'Petru Bogdan Baksicl, episcop de Gallipoli, aflandu-se in inspectie
la Sistov In prime'vara si vara anulul 1640, este chemat la Bucurescl de
catolicil ce se aflati aci, pentru a le tArnosi biserica.
Episcopul de Gallipoli ne spune c& facu calatoria de la Dunare in capital& in doll& Bile si cand sa intre in oral intamping. pe Domnul teret
Mates Basasab, care pleca la venatore. Era in trasurl, spune Baksicl, ed
altri signori '1 insotia& &Marl cu vre-o 600 de soldatI, cu stegurl, trambite
si alte alaiuri militare. Salutararn pe principe, continua calugArul, oprindu-ne In marginea drumulni, caIari, cu pAlgriile in manA...
latA ce ne spune Baksicl despre Bucurescl din vremurile acelea : stradele sunt acoperite cu podurl de lemn. CAnd plouk orasul fiind in valea
Dimbovitel, se fac noroie si baltoce nenurarate, in cars cu mull& filosofie
innota omenl, cal si ante. Palatul Principelul (Curtea Vechig.) se MIA pe
malul garlel, ,si o parte din el chiar pe garld, anti sopra it flume sta
'una parte del detto palazzo ; dincolo, pe malul opus al garlel, este
grAdina domnesca, it giardino, it quale sta nell' altra parte del flume
(livedea gospod). Palatul nu e frumos de loc, e apr6pe pArAginit. A fost
o data Inconjurat cu zidurl tart, zidurile a& cAzut p'alocurea si, pe unde
sparturile sunt marl, au fAcut gard de lemn. Porta Palatulul are un turn
malt in verful cAruia stall tot-d'a-una soldatl de pazA. Afar& de Curtea
se afl& puscAria care
DomnescA
adicl allturl, pe piata St Anton
e de lemn.
Casele domnescl era& in pAragine, pentru ca Mateiu Basarab locuia

maI mull la Tergovisce, unde pleca cu tots Curtea si nu venia la Bucurescl de cat fOrte rar si pentru forte putin timp, numal ca sa nu descepte banuelile Turcilor.
Bucurescil, dice Baksicl, e orasul cel mal mare al V&A Rumanescl, are
12,000 de case, cu 100,000 locuitorl si 100 de biserici si manastirl.....
(Veda Revista Noud. anul III, No. 11 si 12, articolul d-lul G. I. IonescuGion, _Romania in secolul XVII).
N. A.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMINE.SCA. DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA 105

multindu-se, inlesnind celor din afar& intrarea si comunicarea cu cel din nduntru, car castelul cel posomorat se preface in vila cea veseld. Castelul ne arata
nesiguranta si nesociabilitatea veculul de mijloc, vila
ne arata o stare cu totul contrara. Din deosebirea

acestor doue architecturi ne putem face o idee si de

deosebirea de cultura a acestor doue epoci.
Ba chiar prin felul architecturil putem judeca, pand
la un punct, si caracterul unul popor. Germanii, de
exemplu, find un popor. cu caracterul mac putin expansiv, mac putin vesel de Cat francezil, putem constata indata ca temperamentul for se traduce, se exprim& in aspectul oraselor ; cad pe cand casele din
Germania prin rarimea ferestrelor capdta in expresiune
ceva rece si aspru ; din potriv& cele din Franta, prin
multimea ferestrelor, ail un aer de veselie care e in
stransa legAtura cu caracterul jovial al poporului.
Estetica architecturii ne arata in ce chip un edificiu
plite face o impresiune de tristeta sail de veselie, numat prin inmultirea sail imputinarea golurilor, adica a
usilor, ferestrelor, etc., si in ce mod firesc fie-care popor
gasesce mijlocul de a produce, prin arta, tocmai impresiunea care se potrivesce mac bine cu starea sa sufletesca

Dar la not vom cauta in desert semne de arty si

de activitatea Omenilor; tote din contra ne vorbesc de
un trecut dureros : starea de selbatacie a campiilor si
oraselor, mizeria si barbaria, aceste anomalii intr'o ter&
dotata de natura cu atata prodigalitate sunt stigmatele
nenorocirilor cari ail bantuit-o aril indelungati... Am
trecut prin orase si catune, lice eruditul Dumitru Berindeiu, si impresiunea produsd prin lipsa de ordine,
prin mizeria adanca 'ml a adus aminte numai epocile
continue de emigrdri. Nici un edificiu care sal pOrte
caracterul stabilitatil : pretutindeni ruine
cand nu
lipsesc macar acestea sail ziduri ridicate in pripd,
sernanate fard renduiala, fara vre-o conceptiune care
www.dacoromanica.ro

I06

ISTORIA ARTELOR-FRUM6 SE

sa fi presidat la fundarea For, fara legatura cu trecutul.

Acea lege de continuitate ce ne face M.' adaugam pe

tot anul un progres la progresul facut, o cunoscinta

la suma cunoscintelor dobandite si care constitue vieta

moral& a popOrelor, nu o vom gasi la not Simi traditiei e prea des intrerupt in cursul secolilor pentru a
pretinde la densa 1).
Si la not
ca de altminteri si prin unele "Vert ale
nu mai sunt mat de loc vestigil cu prioccidentulut
vire la casele de locuit de prin orase. Disparitiunea for
nu pcite fi atribuita de cat tot prOstel calitati a materialurilor intrebuintate in constructiune. Incuria nOstra

apoi a mat contribuit a ne face sa perdem si ceea ce

s'ar fi putut conserva. Ca probes despre acesta nu vom

cita de cat ceea ce s'a intamplat cu cetatuia Nemtului din Moldova si cu palatul Domnesc din Tergovisce 2) cart in loc de a fi fost ingrijite ca nisce odOre
sfinte
de ele find legate atatea amintirt de fapte marete ale strabunilor nostri au fost lasate in voia sCirtel.

Din cea dintaiti, Ora mat anil trecut,t, locuitorit din

imprejurimi ridicati pietre spre a zidi hanuri ; din cel
de al doilea nu s'a creclut a se face ceva mat bun de
1) Ve41, Dumitru Berendeid, Bucurescg, studiit istoric de mare valore
publicat in Revista Roman& din anul 1861.
2) Tot Baksicl, episcopul de Gallipoli, pe Fang orasul Bucureser, a mat
vizitat in calatoria sa din anul 1690 si alte orase pe uncle se aflad catoll& Printre azestea s'a oprit si la Tergovisce, orasul iubit al lul Mateid
Basarab. WI ce Berle- el despre palatul domnesc din acest oral: cPalalul
principelul e mutt mal mare de cat cel Bucurescl. Curtea e bating, IDconjurata cu zidurl tart, cu ports de fer si d'asupra fie -cares port' cate
un turn limn in verful cdruia pdzesc 4i si nopte soldatit. In interiorul
Culla domnesct sunt done biserict langd palat, ma non troppo grandi,
dice Baksicl... Gradina domnescd era Mg palat. pe malul laiomitel, che
passes per in cilia.. In armatd aunt forte multi Poloni, UngurT, Slav!,
SerbT. Acestia urmeza pe principe on pe unde merge in tea. Cele mar
multe case ale acestor militarl aunt fdcute de el insil. Ma che case?!
esclama Baksicl- Lemn, nuiele si piment lipit pe dinduntru_ si pe dinafard. u
(Ve4T, Revista Noud, anal 111, No. 11 si 12, articolul dlui G. 1. Ionescu-

Gion, citat mal sus.

Nota. Boltele erad tntrebuintate in architectura nostrd civil& chiar la
locuintele private Acest element '1 da un caracter monumental, care a
disparut cu timpul din edificil.
N. A.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMANESCA DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA 107

cat a se decreta, cu multa fala, transformarea sa in

fonderie.
N'ar fi trebuit cu tote acestea s uitam ca un popor
care rupe firul traditiunilor sale, sfardma, sterge, amintirile generatiunilor trecute, osandindu-se singur a perde
dreptul de posteritate.
Din putinul ce, in trecat numai se gasesce si prin
hrisdve resultd, ca in aspectul oraselor nOstre vechi,
doue lucruri izbialz vederile : marea neoranduiala cu
care casele eratI asedate si vapsirea for nabaddiOsd.
Materialurile eraii lemnul si cardmida, iar prin sate

desigur mult mai primitive chiar de cat adigardul de nuiele impletite si pdmentul
Chiar casele vechi ce se mai ved ici-colea si cari
sunt de pe la inceputul secolului nostru, sunt cu totul
departe de a fi igienice si Inca si mai departe de a fi,
estetice. De sigur ca aspectul tuturor oraselor mistre
vechi trebue sa fi fost fOrte saracacios, barbar chiar,
ca s& nu qicem oribil.
Cat pentru stilul architectural intrebuintat in edificarea palatelor, locuintelor private si in genere a on -ce
edificia civil, suntem redusl la ipoteze, cad nu ne remane nicl unul in fiintA ; aceste ipoteze ins& sunt bazate pe caracterul architectures religiOse, care e invederat bizantin, si nu e indoiald ca architectura civila
urma in formele el, stilul edificiilor religiOse....
Putem f otusi fixa Ore-cari puncturi ce ne par necontestate : 1) caracterul de fortarete gastrat mai in tote
edificiilecum de pilda curtile bolovdnite de cari vorbesce cronicarul Ra du Grecenul si prin cari intelegea
locuintele intarite din Bucuresci ;
2) stilul bizantin
adoptat in architectura civila ca si in cea religiOsd, dar
modificat dupd gustul epocil si obiceele societatii... pen -

tru ca, la un moment dat, sa avem sub ochi icOna

1) Paul de Aleppo ne descrie /ocuintele teranilor nostril, de pe timpul
tend vizitase el terile rumane, ca fiind cconstruite din bdrne i avend
Ca mobilier nisce lavite aegate lmprejur, cu o mash la mijloc. N. A.

www.dacoromanica.ro

108

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

unel architecturi reproducend tOte inriuririle din afara

si tOte prefacerile introduse de gustul si obiceele socieMO. In fine ad' avem sub ochi in capitala teril, acest
amestec de tOte formele, imaginl credinciOse a stare'
societatil ce tinde a modifica chiar formele edificiilor
religiOse, edificil earl singure rezista mai mult la inriuririle din afara 1).
Cum vedem, prin capitale chiar, priveliscea nu pare
sa fi fost tocmal de natura a purifica simtul estetic al
poporulul, nici a da strainilor o idee tocmal clara despre stilul nostru architectural civil.
Ba dintr'un hrisov 2) al Domnitorulul Al.. I. Kalirnah
Voevod, din 3 Septembre 1795, vedem ca in Moldova
nici curt' pentru sederea Domnilor nu se afla, fiind-ca
din

intamplare au ars si s'aii stricat cu totul, si nu

putina suparare se pricinuesce boerilor, si altora luanduli-se casele pentru sederea domnilor neavend unde

sa sada. Domnul lice apol ca pentru ca si domnii

sa alba unde sa sada, a hotarit sa cumpere casele alaturate ale boerilor Kostaki Ghica hatman cu locul for
de langa sfantul Spiridon si Lupul Bals, biv vel spatar...
In Muntenia
la Bucuresci
acelas lucru, chiar

in prima jumetate a secolulul nostru.

In adever, inca din 1793 pana sa se restaureze
macar curtea cea didita de Alex. Ipsilant in Delul
Spirei, de-o cam data
in lips, de un local mai potrivit
Domnitorul Alex. Moruzi locuia cu ve'cluta
stenahorie si etc mare discolie, in casele egumenesci
de la Cotrocenl, prefacute in resedinta domnesca de
vara Inca de la Voda Caragea
a carui sosire in
Bucuresci a fost semnalul a marl calamitati pentru
tern, cad: in nOptea chiar a instalaril sale, palatul
Domnesc de la Mihal-Voda din delul Spire', a ars
pana in temelie si Gurtea domnesca a devenit Curtea
I) Vedl Dumitru Berindeiti, op. cit.

2) Vedi, Th Codrescu, Uricarul, vol. I., pag. 181-184.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMANESCA DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA 109

arsec pana in qiva de all; iar a doua di, la 13 Decembre 1812, s'a ivit ciuma intre Omenii culla veniti
cu Voda de la Tarigrad 1).) Iar mai tardiu ceva (adica
intre anil 1822-1834), Grigore Voda. Ghica ta carui
casa arsese, iar palatul ce planuise d'abia era ridicat

de rosu. se mutase in casa Banului Kostaki Ghica

(generalul) 2)., Pentru balul curW
bal mare dat de
Vod'a Boerilorin sera Sfantului Vasile al anului 1827,
Domnia imprumutase casele boerului Romanit, tun
grec imbogatit, Domnul scie cum si cari case au
devenit prin cumpaxatOre proprietatea Statului, care a
instalat intr'insele Ministerul de finance.
Aceste fapte istorice dovedesc, cei putin, s'arAcia de
architecturl monumentale civile a vechilor nOstre orase 3),
1) V. A. Urechia-, Mama! nuvele istoricg, vecll Revista Noud, anul
VI. No. 8 i 9, Bucuresel 1894 si Ion Ghica, scrisorl cdtre V. Alexandri.
Din vremea lul Caragea III, 1 vol. edilie none 1887.
2) Ion Ghica, Un bal la Curie in 1827, scrisore cgtre V. Alexandri,
vedt Revista Noud, anul II, No. 5 Bucurescl, 1889.
care inainte de a
3) Suvenirile personale ale D-lul A. Bechamp
fi fost numit profesor la facultatea de medicine. din Montpellier, a trait
in tera nostra intre anil 1825 si 1834
suvenirl consemnate, sub forma
de scrisdre adresatil D-luI Dr. C. 'strati, ne arata Inca, care era starea
oraselor si In special at Bucurescilor in prima jumetate a secolulul nostru.
lath ce ne spune d. Bechamp in astg privinta :
c...17601 deci Bucuresciul pentru prima ora la 1825. In comparatie cut
orasele pe cart le vggusem, 'I Basil taeut ca pustietatea, purtend Inca
stigrnatele barbariel, spre pilda, veil Inca ca si cum ar fi fost erl
curendurile de capete ale contremurendu-me in sufletul med de copil
damnatilor infipte in tepl linprejurul maul inchisorl! Se 'Ate dar judeca
prin acesta despre progresele realizate si earl avura deja loc p utinl ani
dupg. timpurile acelea.
Stradele Bucuresciulul, chiar cele mat marl erad numite Podusi; in

adever erad podurl de lemn aruncate pe rigole pline de noroid: ce-I

de mirat ca am fost martorul ingrozit al unei teribile si mortale epidemil

de Minna, cam intre anil 1827-1828.
Barbaria facuse din orris un adeverat morment ; se traia sub o impresie de grciza. involuntarg.

In curend sub domnia bine-fIcabire a Domnulul Grigore Ghica, totul

se va schimba. Mult inainte de resbelul din Balcani, Bucuresciul era deja
transform at.

Am asistat la primele Incercarl a pavaril stradelor, pavajul se numea

pe atuncl ccridaran, incercarile furl in curend reluate, tot ast-fel fu si
cu Incercarea nenorocitg a luminatulul en Iuming,r1 de sett.
Cain putin inainte de 1828, nu mat era trebuinta de a avea felinar
pentru a esi sera din casa, ci farmacistil putrid cu tOta siguranta sa se

www.dacoromanica.ro

II0

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

sarkie care in unele restimpuri mersese atat de departe, in cat chiar seful Statulul era nevoit sa'si pOrte
calabalacul de ici-colea si sa cera boerilor sal gasduiasca vremelnicesce prin casele lor.
mai ales cand vieta
E drept ca unui popor tenar

lul a fost un lung martirolog pot sal lipsesca edificiile si architecturile perfecte, nu'i este insa permis sa
nu aiba cel putin n'azuinti, cari dais speranta pentru
viitor.

Priveliscea oraselor nOstre a fost

si este inca in
multe privinti chiar ads
destrabalarea cea mai grOznica si proba lipsei desavarsita de on -ce simt estetic
a constructorilor. Fe-care se credea in drept a'si face

casa dupa placul set' si a o aseda on -cum va vroi,

fie cu coltul in mijlocul stradel, fie cu laturea sau

chiar cu spatele, osandind pe trecetori a privi partile

dosnice ale cases, a caror veciere se ascunde cat se
pOte mai mult in alte teri.
Interiorul casel remane la discretia stapanului, care
o pOte imparti cum 'I place, dupa trebuintele si gustul
set'. Nu tot ast-fel e cu exteriorul, care este al tuturor
si facendu-se Nada trebue sa ne gandim la indestularea priviril tuturor 1). 0 casa pe jumatate cu coltul
in drum, langa o alta, care se zareste in fundul curtil,
una cat o coliba, langa alta indecit de mare, una verde
langa alta albastra, acestea au fost
si Inca odata,
din nenorocire sunt Inca
elementele cari alcatuesc
architectura oraselor nOstre. Tocmal tardia de tot, si
anume catra Inceputul secolului nostru, mediul cultural

imbunatatindu-se dilnic in Principate, Incep a se lua

unele mesuri de edilitate menite a asigura si igiena si
siguranta si estetica oraselor. Asa, spitalurile si cid' duel sa 's1 faca datoria pe 'Aug bolnavl, acel servicid, de care ridea
Moliere.1...

Da, sub Grigore Ghica se putea respira, se trAia intr'o vieta noun., barbaria se retragea, aspirandu-se din ce in ce la un viitor mai bun..... (Vedi
Bevista Neu& anul VII, No. 3 din 1894).
N. A.
1) V e41, Charles Blanc, Gram,maire des arts du dessin.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMINE.SCA. DIN SECOLUL XVI IN AL XIX -LEA I I I

direa lor, deschiderea de drumuri, infiintarea de piete

publice, podurile, me'suri contra incendiilor, nizamul

noilor construcfiuni, mesuri de desfiinfarea streqinelor qi a fandramalelor, etc., etc., etc.

Tot pe atunci architectii Inca Incep a fi in tera
sub nume de architectoni, se pomenesce de un architecton insarcinat sa faca un pod din banil easel
podurilor
Invaziunea muscalilor de la 1806 desorganizase
cate-va din spitalele existente liana atunci. Asa la Co Oa

se asela spital militar rusesc, reducendu-se paturile

pentru suferinlii civili. Spitalul de la Dudesci este lasat
far& fonduri prin desfiintarea hrisovului lui Alex. Moruzi, prin care veniturile celor trei manastirl: Tismana,
Cozia si Campulung eraii consacrate acelui spital.
In 1809 se proiecteza construirea spitalului Branco-

venesc. La 24 lunie acest an s'a dat porunca catre

Ispravnicii de Prahova si Dambovita, ca sa tocmesca

Cate 150.000 de oca de var pentru spitalul ce facea

manastirea 'Minna Masa 2).
Spitalul Pantelimon nu este in mai bune conditiuni. Totusi, se 'Jae dice ca pe la inceputul anulul
1810 numal acest spital mai functioneza pentru setracii bolnavi civili. Se constata acesta de catre unii
boeri din Divan, cars la 12 Fevruarie 1810 scutesce de
potvec,li, angarale, pre poslusnicil si scutelnicii manastiril Pantelimon. fiind de obqte velut, ca acum in
Vita tera alt spital nu mai este pentru cautarea acestor
nemernici saraci bolnavi 3),

In liva de 22 April 1808, se intempla o mare pri-

mejdie in Bucuresci : se naruiesce un plafond si un

zid din hanul cel vestit al lui Serban-Voda si ucide

1) Vecil, Cod. LX, actul de la 14 Malt; 1810.
2) Vezl, Cod LVI. fila 74 verso ; ambele citate de d. V. A. Drechig, op.
cit. t. II, p. 594 6:30.
3) Cod. LXV, fila 7. Semnez1 acest act: Gavriil Mitropolit si esarh,
Iosif Arges, Dumitru Racovitei, Grig, Ghica, Istr. Cretulescu, Const, Bb.1Xnescu,

www.dacoromanica.ro

I I2

ISTORIA ARTELOR-FRIIMCSSE

trei Omeni 1). Mal-mare Basa e poruncit sa, inspecteze

restul hanului -de tine, ba si tote zidirile de hanurl,

ba chiar si la case din terg, vechi si nou6 f s faca

asemenea perierghie, ca apoi, Ifara.' de a face cel mal

putin hatir st'apa.nulul binalei sa si arate cu raport
Divanului cele descoperite,.
Imprejurarea acesta a trebuit sa energhisesed, cum
se clicea, nizamurile anteriOre relative la constructiuni.

De aceea si vedem, ca se opresce durarea de case

in paiante, ba pe unele strade este oprit de a se construi

case numal cu un cat.

Din alte acte si documente relative la constructiunl,
este cu deosebire de observat ca. se opria construirea de pravalii cu stresine prea esite in strade.
La acordarea de voie de noul constructiuni, se pazia
nizamul lui Alex. Ipsilante, relativ la largimea stradel.
Mal ales tarabazacea esitura', din pravalie, care
cand era deschis'a inainta mult pe strada, jena circulatiunea si era si singura ferestra a pravaliel incepe
tot acum sa devink in fine, antipatick
Multi din batranil de acli isi mai amintesc aspectul
oribil al oraselor nOstre cu pref. vetlii pe strade, avend
tarabe in fata for si earl mai tot-d'auna incalcati asupra largimil stradel. Fresboiul contra unor asemenea
tarabl cu stresini pe d'asupra, incepe
ne spune d.
Urechia
cam dupa cutremurul de la 1802 si incendiul din anil urmatori. Prin Fevruare 1809, resboiul se intinde si in unele orase de judet, asa de
exemplu la Arges, unde din causa strimtorarei locului,
incalcarile asupra stradel sunt si mai marl si motiveza
reclamatiunea Ispravnicilor catre Divan, care da deslegare ordonand largimea stradelor pana la trei stinjeni
domnesci.

La 19 Octobre 1810, Divanul arata, lui Engelhard,

1) Ver1.1 cronica greed de la finea istorie1 mitropoliei din 14, citate de
d. V. A. Urechia, ibid.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMANESCA DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA I 13

ca Vel Aga cere deslegare asupra refuzului pravaliasilor

de a'si taia scosurile si tarabilel' de la pra.'valii, cu cart
se strimteza ulitele si sunt primejdiOse la intamplare de

loc. S'a fost dat porunca intru acesta esa urmeze a sile face top dupa forma ce s'a intocmit in urma arderei
tergului. Acesta porunca s'a si pus in lucrare. Dar findca multi din marchitanil ce in pravalii in launtrul tergului nu voesc a fi intelegetori spre a strica acele
scosuri, dintr'a caror impotrivire, vedend si cei mai
multi negutatori ce li se stricasera tarabile, acum ail inceput a le face iarasi la loc.z Aga cere sa, fie volnic a
obliga pe top marchitanii, sa fie tote ascultatorl de po1810 Sept. 19 1).
runca.
* * *

Tata, pe scurf, cam care este 8tarea architecturii profane a terilorrumane }Ana in secolul actual, adica atat
cat sa ne invedereze ca pana acum inca nu avem arta.
Se nasce insa, intrebarea: cars sa fie cauzele impotrivitOre la desvoltarea artel la not si ,cari sunt conditiunile favorabile in cart o arta sa pOta, inflori?

Pentru ca un popor sa WA produce opere de

arta., i-se cere inainte de tote sa simta frumuseta, ca
acest sentiment sa se OM manifesta neincetat, si prin
acesta sa se desvolte, si, in fine, trebue ea natura
tkril sale sa fie frumOsa. IcOne le cart mereii 'I cad
sub ochi, trebuie sa fie capabile de a produce impresiuni deosebite asupra sa si ast-fel, pune'nd fantazia in lucrare, incetul cu incetul sa i-se formeze sentimentul frumosului, gustul estetic. 0 natura frumosa
face, in mod firesc, educatiunea estetica a until popor,
'I da un fond estetic, fond care se tot accentueza, capath o forma viue si hotarita care va forma arta sa,
atunci cand mijlOcele, cand stadiul in can au ajuns
conditiunile de vieta ale acelui popor, o vor ingadui
It veer, d. V. A. Urechil, ibid.
8

www.dacoromanica.ro

114

ISTORIA ARTELOR-FRIJMOSE

Baca. Grecia si Italia, sunt terile cari au atins perfec-tiunea in arte, causa e ca ele sunt terile cu natura
cea mai frumOsa si data acele productiuni artistice au
aparut numal in anumite timpurl, este fiind-ca mime
in acele anumite epoci artele s'atl gdsit in conditiunile cele mai priinciOse spre a se putea manifesto_
H. TaMe, in Filosofia artei, arata anume tote influentele esite din mediul social, atat in Grecia cat si
in Italia, mediu care a determinat felul si inflorirea
artel in aceste left
Prin urmare, ca sa pcita produce arta, unui popor
'I trebuiesc doue conditiuni favorabile, neaphrate, din
intrunirea cdrora arta se va nasce in sinul sea : fondul estetic, format prin frumuseta naturel safe, o stare
socials propice, ast-fel ca simtirea lui sd, fie adancd
si sa se pOta, exprima cu putere.
In adever, locuitorul zones intertropicale, nascut si
crescut in mijlocul unui ocean de nisip ardetor si monoton, precum si cel al regiunilor polare, n'a avut si
nu va avea nici odata arta. Tot ast fel si cu privire
la starea socials : in starea de barbarie un popor nu
pOte sa alba arty
lipsindu-1 putinta de a exprima
ceea ce simte
precum nu pOte s'o alba nici in o
stare de civilisatiune prea rafinatd, sentimentul estetic
fiindu-i atunci tocit si lipsit de energia necesara pentru
a '1 exprima.

Revenind la poporul nostru, nu putem sa nu constatam ca are fondul estetic intr'o dozd suficienta spre
a produce arts. Frumuseta naturii terii nOstre este un

fapt ce nu se pOte tagAdui si despre care pand si

strainii, cart au caldtorit prin ea, nu se mai saturd a
o admira, a o glorifica prin scrierile lor. Trdind in
mijlocul unei naturi atat de admirabile prin varietatea
infatisdrilor sale, era cu neputinta ca sufletul poporului
nostru, vecinic fatd in fatd cu o infinitd varietate de
imagini, sa nu si-le intiparesca incetul cu incetul si s
nu se descepte intr'insul sentimentul frumosului.
www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMINASCA DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA I 15

Dove 11 despre acesta avem nenum6rate :

Asa, canturile populare, povestile si doinele atesteza

simtirea alesa si puternia a rumanuluI, faid cu frumuseta ; costumul si tesaturile cele cu Mud invedereza un sentiment adanc al armoniel colorilor, ceea
ce
dintre tote produsele nOstre pe la expozitiile
universale
a si atras adeverata lucre aminte a strlinilor 1). Dovadd stralucita, de valOrea fondulul estetic
al rumanulul, de Ore-ce lard nicl o cultura si numal

din propriul imbold al sentimentulul sea, format Ia

scola naturil, leranul nostru, realisezd deja in micile
sale lucrarl perfecta armonie a colorilor. Pans si colode nationale ale nOstre sunt : rosu, galben si albastru,
adica tocmai cele trel colorl fundamentale, simburil
armoniel colorilor.

Fondul estetic nu lipsesce dar popcsrulul nostru ;

ceea-ce nu are Inca, si nu a avut pand acli, este acel
punct, acel stadia de stare socials in care arta sa se
pOta manifests.

Tot trecutul nostru nu a fost de cat un sir de yecurl de barbarie, in care zidirea bisericilor eraa singurile monumente ce se lasaa urmasilor, in amintirea
vre-unui fapt. maret. Asia lipsd de cultura a fost apol
intretinuta prin felul vietel de luptd vecinicti in care
poporul ruman s'a tot zbuciumat, and existenta Statului era zilnic amenintata. Si data un singur rezboia
opresce pentru cat-va timp desvoltarea unui popor, ne
putem inchipui care a putut fi starea rumanulul in
secolele anteriOre, cand lipsindu-I din inceput civilisarea, vista sa n'a fost de cat un rezboia perpetua,
care s'a sfarsit la un moment dat, insd s'a sfarsit prin
servitutea materiald si morald, cu domnia fanariotilor 2).
Cdcl, cu tOta Incercarea recenta 3) de a reabilita t epoca
1) Vali mai departs
Pictura rumandsca din secolul XVI in al
XIX-lea, cele 4ise cu privire la te'saurile fe'rdnescl.
N. A.
2) Vali ei P Verussi, ibid.
3) Dl. prof. N. lorga, Intel) conferin(a tinuta, Ia Atened (Fevr. 1898) ei

www.dacoromanica.ro

I16

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

de rusine din istoria nOstrA nationals si fara a insista asupra urgiel acelor tnemernice orduri) ale Fanarului, a acelor lipitori ce se napustisera asupra
terilor rumane, nu este mai putin adeverat
si nu
credem CA se va putea contesta acesta
ca starea
poporului ruman era mizerabila, ca decaderea era cumplitd, pe timpul domniel fanariotilor si ca tot for li se
pOte imputa, cel putin de a nu fi contribuit mai cu
nimic la trezirea
si prin cultura si prin cele alte

mijlOce de cari guvemantil dispun fata de guvernati

acestui popor din amortirea in care zacea, de a fi
remas impasibili in fata nenorocitel sale stars.
SA admitem pentru moment, ca fanariotii n'au exercitat nits o influents perniciOsa, nefastd, in dauna po-

porului ruman si in mod activ, ca cele ce li se imputa n'ar fi de cat nisce legende false si calomniOse
a caror distrugere se impune de legea moral& ; fanariotii reman totusi respon,sabill, fata de aceeasi lege, sunt
vinovatf, credem, de rolul for pasiv, de indiferenta for
fata de poporul pe care '1 ocarmuira si al carul decadere nu mai avea nume, dupa chiar marturisirile strainilor autorisati.
In adever, chiar in 1798, Parrant, vice-consulul primei republici franceze, acreditat pe langa guvernul teril
rumanesci, in raportul seu dice : Acesta l.era Inca 10

are Domnul sea, dar un Domn strain care jupOie cu

un necreclut esces de zel. Ministrii, cari '1 secundezd,
sciti si mai bine_ sal imiteze. Tots subalternil sa neintitulata Cultura romand in secolul al XVIII, punendu-se intr'un punct
de vedere cu totul nod, se incerca pentru intaia bra ea distrugi clegenda
pe care anume imprejurarl si anume
falsa si calomniosa,
dupa d-sa,
omenT ail cautat sa le intarmsca, cu privire la sufermtele terilor rumane
pe timpul dommeI fanariote
Concludiunea d-sale a fost ca in tot decursul epocel fanariote, in tem
rumanesca a fost o vieta pur rumandscd i consciintc6 nationald a fost

in tot-d'auna vie.

Acesta teza a fost desvoltata cu mull& convingere si cu mult talent,

va starni de sigur o furtuna de discutd, printre istoricil nostril, cad se
non 6 vero, 8 ben trovato.
N. A.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMANESCA DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA I 17

voiesc sa urmeze exemplul lor, si intreg guvernul nu

este de cat un Capitan de banditi... Moravurile ace

stet te' sunt in adever bizare, sat mai bine, aci nu

exists moravuri, ad nu exists de cat rele deprinderi

si prejudecAti: la cel ma' marl multa fala si multa tic5,losie, multa devotiune si superstitlune chiar, dar si
mai mull desfrati si imoralitate.
Poporul sclav si nenorocit, se afia pe cea din urma
trepta de abrutizare; mizeria '1 nimicesce di cu di,
corpul see este acoperit de sudOre si murdarie, sufletul lul este cufundat intr'o grOsa nesciinta... 1).
lar Zilot Romanul rezuma in tale -va cuvinte starea
de plans a nefericitel sale patril, clicend ca este : un

starve in mijlocil la atatea fiare 2).

Fotino, el insusi grec din acea epoca, descrie cu

durere mizeriile teril si intunerecul ce domnesce find
einstructiunea atat de abandonata) 3).
Si in fata acestei star' de lucrurl, marturisita unanim de tots c'ati au scris despre acele timpurl, mai
avem Ore dreptul a ne mira de stiracia nOstra artistica si de langezirea artelor?
Mai 'Ate fi vorba despre vre-o pornire generOsa,
despre vre-un avent spre ideal, despre vre-o manifestatiune artistica, din moment ce, chiar ajunsi pe pragul secolultil al XIX, Rumanil tot se svarcoliat intr'o
stare atat de ticalOsa ?
* * *

Secolul actualmai ales 'Ana in a doua sa jumetate n'a fost mai favorabil desvoltarii artel architecturale in Rumania 4).
1) Citat de d. Aron Densusianu, Istoria limbii i literaturil rom.
1 vol., Iasl, 1885. pag. 101 102.

21 Co/um lug Traian 1882, pag. 26'7.

3) Citat de d. Aron Densusianu, Op. cit.
4) Iata sl aspectul orasulul Ias1, dui:4 descrierea lul Vasile Alexandre,
descriere consernnati late() scrisore adresata lul M. Kogalniceanu si intitulatl: IaFR in 1844: a... orasul intreg insirandu-se in amfiteatru

www.dacoromanica.ro

I18

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Ba chiar si constructiunile ridicate la nol in tern

de prin 1875 incOce, nu pot in deobste fi considerate, credem, ca nisce adeverate opere de arta, desi
multe au nisce proportiuni in adever monumentale.
De pe la inceputul secolului insa se pole observa
o Ore-care nazuinta spre a se da o impulziune. Din
putinul ce se pomenesce prin unele scrieri, reiesa. ca
cercurile diriguitOre din ambele teri incep a'si da sema
de importanta architecturil si, cel putin plalonicesce,
pe hartie, iau unele mesuri 'earl denota Ore-care so-

licitudine pentru arta, Inca din prima jumatate a secolului al XIX.

Afara de cele realisate in principate cu privire la
esteticizarea oraselor nOstre intre miff 1800 si 1810,
vedem ca., mai in acelas timp, Gh. Asaki, intors ctr=

chitect la 1805, a debutat in specialitatea sa prin intocmirea unul plan, dupa care s'a zidit in Iasi casele
Tanga biserisca
printesel Elena Sturza-Pastravenu
deasupra frumosulul vs a Bahluiulul, informeza un tablotl original si
minunat cu zidirile sale albe, cu multimea sa de acopereminte in fer
alb ce lucesc ca oglincll sub razele soreltd, si in sfarsit cu tot farmecul
unel politil ce are doue fete, una oriental& si alta evropienesca. Alaturarea acestor dou6 caractere deosebite care dovedesce atat de mutt inriurirea Europel asupra unel partf dintre Romani, partea bogata st privilegeta, si lupta necontenita intre ideile vechi si noue", nu era nici de cum
tiparita pe raga capitate! nostre cu vrlo call -va aril mai in urma. Muriel
ea purta o fizionomie mai mutt oriental& ; insa de cand spiritele ad inceput a se desveli la razele civilizatiel, o mare prefacere s'ai'l ivit in
tote, o schimbare repede s'att savarsit atat In gusturile cat si in obiceiurile acelel mid partf a societatil romanescl de care am pomenit . . . .
1

casele ad trebuit nPgresit sa primiasca o forma strains si potrivita cu na-

tura ideilor de astacif. De as inceput a se supune regulelor proporfiel,

a se impodobi cu colone, cu ferestre largl si lumin6se. cu balcone des!gate; ad inceput a est in fata ulitilor. parasind fitnclul ogradilor unde
se aseunded mai 'nainte, a se ingradi cu ostrete de lemn said de fer, daramand gios zaplazurile si zidurile acele tad care le da un aer de ce-

tatl... Aceste zidirl noue formeza partea evropienesca a orasulul. Cat pentru cea orientala, ea este reprezentata prin o multime de hardughil vechl
nalte, strambe, mucede, cu paretil afumatf si crapatf Cu ferestrele mid
si chiore, cu stresinele putrede si ascutite, cu scarile Intunecate, cu odaile

ofticase, cu ogradile mart si pustil, cu gradinele pline de buruene salbatice, si cu zidurl grose pimpregiur.
Cuiburl de butine, locuintl de stabil cc to infloreza. si unde ti se pare
ca ve4T zacend cate un matuf garbov, cu ghigilic pe frunte, cu matanil

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTUR A RUMANESCA DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA I 19

Sfantuldi Nicolae cel saracadi proprietatea d-lui V.

Sculy 1).
in maul, ai care harcaeate, ocarand necontenit cate-va tigance stremterose ce stad dinaintea lul.
Ma! adauge la acest tablod cate-va clopotnite rotunde, cvadrate, fara
stil cunoscut, cate-va ciarnele cu Inscrierl greceatl Si turceall, ai veI avea
o idee destul de lanaurita. despre acea parte a laailor pe care o numesc
orientala, neavend alt cuvent ca se. o botez mal bine.
Acum, amesteca-le pe tote la un loc in inchipuirea ta, arunca-le ca
nisce giucaril dinaintea ochilor tel, ai de ye! produce un totul neregulat
ai neobicinuit, atuncl vel dobandi o kola adeverata a capitale1 nOstre,
ai to vel incredinta ca nu este oraa In lume alcdtuit de mat multe con trasturt. Iaail este un teatru curios, decorat cu palaturl ai bordee lipite
impreuna.; actoril lul sunt /ucsu/ si sdracia; ear comedia ce se gioca.
in Vita cline pe scena lul porta deosebite titlurl, precum:
aCine I mare, if ai tare; tine 'I mic, tot nimica.
alicul ai palaria, sau idel vechl si idel none,.
Un bittran onorat care all fost feta, la multe intamplarl in indelungata
lul vieta, ad licut observarea acesta ace. Romanul e ca cera, ai ca
priimeate forte lesne tote intiparirile ce-I lass vremea. Romanil, 4icea
el, se fac turd cu turcil, francezl cu francezil, englezI cu englezil. El
as1641 ports (race stramte ai ciripesc bonjour i bonsoir, pentru ca aaa'l
moda. In vremea Turcilor et purtad cealmale 9 facead temenele, gicend
hojghioldum, safaghioldum. Sub Domnil grec1, el 41 incarcad capetele
cu slice ai din relebimu nu se scotead...
Asti observare m'ar despera asupra caracterulul nostru, data n'aa sci
ca ea se atinge numal de o mica parte a societatil romanescI; cacl teranil nu 'al-ad parasit nicl o data obiceiurile, nicl limba, nicI portul...,
(Ve4.1, Vasile Alexandri, Opere complete, partea ill, Proza, p. 101-117;
t. V, Bucurescl, 1876.
N. A.
1) Inainte ins& de a se intorce in Ora (in 1804), Asaki ridicase planul
Lembergulul si zidi o mare casa in suburbia Haliciu. Reintors in strainatate la finele anulul 1805, Asaki a studiat la Viena deal bolnav matematicile, ba se ocupa 9 cu picture. A mat calatorit apoI prin Italia ai
s'a reintors definitiv in tera la 1813. Aci gasesce Domn pe Scarlat Calimah, de la care ceru invoirea a deschide in acola domnesca din Iaal un
curs de inginerie i hotarnicie in limba rumana. aaa ca sa pot& forma
Omen! special! In acesta ramura. Propunerea lul Asaki respunclend la o
trebuinta reala, find neaparata nevoe de inginerl hotarnicl ruman1 earl
all uniasca f e langa sciinta trebuitOre ai putinta citirel vechilor documente,

fu prima. de Domn si ast-fel la 1814, se incepu cursul acestet materil

langa acola grecesca, care tocmal pe atuncl era in piing. Inflorire Relatia istorica asupra acolelor nationale,, presintata la examenul din 1838,
spune asupra infiintaril acestul curs : 'Nevoia de a avea inginerl pamen-

tent pentru necontenitele hotatiturl ale moaiilor, a fost Indemnat pe Domnitorul Scarlat Calimah, de fericita aducere aminte, de a aae4a. pe Braga
acola elinesca o catedra de invalatura acestul ram fi d-1 Gh Asaki intaia
orb, a paradosit in limbs nationals, la 1814, un curs de matematica teoretie& ai aplicatie practica, geodezie ei architectura, din care in 1819 all

edit catl-va tinert, cart ai acum plinesc lucrarl de inginerie. Elevtl lul
Asaki era6 mat toil fit de boerl; intre altif era insual fiul Domnitorulul,
Alexandru Calimah. Din flit poporulul erail numal Petru Asaki, nepotul

www.dacoromanica.ro

I20

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

In 1836 aparu in Bucurescl o carte intitulata, : Ele-

mente de desemnd si de architekturi, in tipografia

lui I. Heliad. Mal tdrcliil ceva vedem ca Tabloul despre

starea scOlelor in principatul Moldovel pe anul 18371838 1), printre studifie predate la gimnazitl, in clasurile extraordinare) cuprinde desenul liniar si zugra"-vitura, iar in Relatia asupra scOlelor Moldovei in anul
1838 2) gasim intre altele: Sistematica urmare si
incheiere a cursului de UmaniOre, all cerut adaugirea
unor noue clasuri mal inalte. Deci, in urmarea legiuirilor Reglementulul Organic, atingetOre de intemeierea
Academia On. Epitropie au supus Prea InaltatuluI Domn
un proiect de organisatia acestul invdtat aseclamint ca-

rele dupd imbundtatirile primite, cdpetand si a sa inafire in 16 Mlle 1835, s'ati serbat solenela Inauguratie a Academia pe care Epitropia au numit'o Mihetilend, ca o marturisire a consciintel publice carte
al el strdlucit Intemeietor. Cdtl-va profesori insemnatl
s'atl fost adus din te'ri straine pentru cursurile inalte,
sr in anul urmdtor s'ati adaus predarea de Logics, Metafisich, Istoria Pragmaticd etc., etc.... a Catre clasul

de desenul liniar, topografic si de architecturi s'al

adaus si un clas de desen istoric si de zugretviturei
D-I Xenopol ne spune ca Alexandru Constantinescu a
fost cel insarcinat cu catedra de architecture la 1838.
In aceiasl tRelatie... din anul 1838, se arata si
lucrarile sari scrierile didactice in limba rumana ce s'ati
publicat atunci de dire profesoril moldovenl, ca paharnicul G. Seulescu, doctorul Cihac, Gh. Asaki, pitarul I.
profesorulul, un Newt Oswald Scarlat si Daniil Skavinski, poetul, care 41
caracterizd el Insust chipul prin urmAtorele doue versurl nostime

Daniil Skavinski eel mititel la fapturd

Pe care -i pletzu natures ail lucra 'n miniaturd.
cola lul Asaki a produs mal multi inginerl printre cart pe Fotaki Ghetu
i pe Oswald Scarlat, tatal d-nel Maria Albu din Piatra -1\ emt. Peste 041-

va ant ea s'a desfiintat gitsindu-se cd n'ar fi net oe sd se fnmultesca pe

fie-care an numerul inginerilor hotarnicl.
1) Ve41, Th. Codrescu, Uricarul, tom. IX, pag. 76-82.
2) Did., tom. IX, pag 169-180.
N. A.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMINESCA. DIN SECOLUL XVI IN AL MX-LEA I 2 I

Ionescu, Popescu Scriban, Ion Albinet, etc.. etc., etc.,

lucraff printre cars figureza. : Manualul desenatorului

liniar cu figuri, de Gh. Asaki, precum si siase zugraveli cu left, cinci litografii, opt-deci si doue desenuri istorice, dou6-spre-dece desenuri de architectura si topogra fie, fare a spune insa nicl de tine au fost
lucrate, ce subiecte aveil si unde sa se fi aflat depuse.

0 alta Relatie din 1841, data de catre referenun fel de inspector general al scOlelor
Gh.
Asaki lul Th. Codrescu 1) spre a o traduce in frantuzesce si intitulata : Notices sur l'etat de ]'instruction
en Moldavie, 184b, dupa ce arata ca administratia
si directia instructiel era incredintata unel Curatele
darul

compusa din Mitropolit, logofetul N. Cantacuzino, printil

N. Si G. Sutu si referendarul Gh. Asaki si din cart

vedem ca, in colegiile de patru and (gimnazil) pe
langa religie, gramatica latina, geografia speciala, aritmetica, algebra, geometria, chronologia, limba greed,
mitologia, retorica, poezia, istoria naturala.
se mai
preda si Archeologia, iar in o clasec numita de desen,

elevil invatati desenul istoric si pictura in uleia.

Nu scim, si nu ne-a fost cu putinta a cerceta intru
cat aceste dispositil ail fost aplicate si intru cat, ne-

find numai pe ha rtie, progresul generatiunilor de

atuncl a fost efectiv.

Tot ce-am gasit este proiectul de budget pentru
scOlele Moldovei pe anul 1847 si in care vedem
preveclutl (la Ghimnazia in Capitaliex 4500 lei, lefa
profesorulul de gramatica romana, cu analiza, exercitii
si, literatura, cu a for literaturci si archeologie si
6000 lei profesorulul insarcinat cu desenul de figuri
si zugra vire.

In anul 1848 se infOrse de la studii tinerul architect Alexandru Orescu (1817-1894), trimis sa studieze architectura la Berlin, de catre printul domnitor
1) V&A Uricarul, torn., VII p. 231 -234.

www.dacoromanica.ro

122

ISTORIA ARTELOR-FR'UMCSSE

Alexandra Voda Ghica. Alexandra Orescu stete douI ani

in capitala Prusiei, trecu apol la Paris si in urma la

Miinich, orase in earl' el isi desavarsi studiile superiOre in sciinte si architectura. Capita la si tera Ramanesca erail menite sa datoresca lui Orescu o serie
importanta de lucra..r1 architectonice ').
Cu mult mal tardiu, insa inainte de anul 1863,
Statul nostru, printre alti stipendisci ce intretinea in
strainatate pentru studiul artelor-frumOse, intretinea

pentru architectura pe un tiner anume Gh. Rosa, iar

printre cei trimisi in acelas stop, si ca stipendisci, in
anul scalar 1863/64 a fost si un tiner numit P.
Montorenu 2).

In anul 1866, bugetul Instructiunii publice a prevezut 1000 galbeni, ca acompt pentru ridicarea unul
monument la Cdlugcireni, iar 1000 galbeni, ca acompt

pentru un monument lui Stefan eel mare.

In fine, la 1867, cu prilegiul solemnitatii distribuirel

operelor artigtilor in
care a avut be in Bucuresci in ziva de 24

medaliilor la expositiunea
viOfd ,

lunie, architectul Burelly Gaetan a obtinut medalia

clasa I pentru architectura 3). De la 20 Ianuarie 1865,

acesta functiona deja ca profesor de architectura la
scOla de bele-arte din Bucuresci.
Numai in timpurile recente, adica de vre-o trei-cleci
constructiune at
1) Marl de palatul Universitafil din Bucuresci
caret necesitate Alex. Orescu sciu s6. o invedereze protectorulul sea Alexandru Vod5. Ghica in a doua sa domnie
el a croit bulevardul din

fats Universitatii (numita pe atuncl Academie), bulevard pe care in

urma '1 prelungi si complete. primarul Pache Protopopescu. intre anti

18884892. Tot Orescu a mal dresat planurile pentru : Otelul de pe bulevardul Elisabeta Ddmna, Gimnasiul Si Tribunalul din Ploesci, Otelul
Carol din Constanta, precum gi pentru Mitropolia restaurata din last.
Orescu a fost un profesor distins, un om plin do tenacitate si de entuziasm juvenit. A ocupat multe demnitall publice si a fost chiar ministru
al lnstructiunil.

2) Ve41, Anuarul Instructiunii publice, pe anul scolar 1863 1864,

dirijat de catre d. V. A. Urechi6., atunci director at acelu1 minister, (pag.

169); lucrare oficia16, cuprinciatore de date statistice sentare.
3) Ve41,..4nuaru,I instructiunii publice pe anul scolar 1864-1865.
N. A.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTUR A RUMANiSCA. DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA I23

de ani incOce, architectura, bine inteles architectura

civil., a facut unele progrese la not in tera. Asa, fizionomia celor mai multe dintre orasele terii a inceput
A. se moderniseze, neoranduiala aseclarii cladirilor sa
se impiltineze, formele edificiilor si chiar a caselor sa

fie mal estetice. Ba chiar s'a inceput a se intelege

cu deosebire in Bucuresci, oras menit a se transforma,
cu desavarsire, intr'un viitor apropiat si a deveni un
adeverat oras europenesc
ea frumuseta unei architecturi este o datorie sociala imperiOsa a celor ce construiesc feta cu populatiunea orasulul si ca, daca un
tablott urat se pOte arunca in podul easel, ferindu-ne
de vedere lui, apol nu tot ast-fel se intampla cu o
cask fate, de care mai multe generatiuni sunt osandite
a avea privirea jignita prin uriciunea el si ceea ce, nu
putin contribuie la pervertirea, la vitiarea, daca nu chiar
la anihilarea sentimentulul estetic.
In tot acest restimp, cele mal multe din orasele

nOstre ail veclut inaltandu-se pe solul for OA, hale,

localuri de qcole1) unele adeverat monumentale
palate administrative si de justitie, ca cel de la
Craiova, etc., etc. La Bucuresci

unde constructiunile

noui si modernisate se inmultesc veclend cu ochil

s'ati ridicat in ultimele decenil nisce constructiuni remarcabile din Mote punctele de vedere. Asa, palatul
Universitcsitii

in 1857

dupa planul architectulul Alex. Orescu,

palatul Banal Nationale, Ateneul 2), pa-

1) Corpurile legiuitore ad acordat, acum in urmA, un credit de 11.000.000

lel pentru constructiuni scolare si bisericescl.
2) Acest superb edifichl, care Impodobesce capitala datorit, cu deosebire, straduintelar regretatulul C. Exarcu
impreund cu biserica

Domna Bdlaca spitalul cel nod Brdncovdnu, spitalul Filantropia,

ministerul Domeniilor (vechiul local din calea Victories), lucrdrile de

la Belvedere, pentru regia monopolulul tutunulul si care, Casa de
Depuneri (vechia cladire), Monetdria Statului, Cazarma jandcvrmilor,
Scdla de artilerie fi geniis, diferite alte cazcvrme la Cotrocenl, Dad
Spirei, in Pitesci i Climpulung, palatul administrativ din Ploesci, diferite lucrarT la Palatul Regal din capitald, mal multe scoll marl comunale, Otelul Bulevard, Otelul Imperial, scdla de arte fi meserti din
capitald.

a fost construit de cAtre architectul Dobre Nicolau (1821-1894),

www.dacoromanica.ro

I24

ISTORIA. ARTELOR-FRUMOSE

latul Justitiei, palatul Postelor si Telegrafelor precum

si cel at Casa de depuner' si consemnatiuni, car!
in curand vor fi gata, etc., etc., etc. 1).

In 1890, guvernul ruman a deschis un concurs

international pentru intocmirea ante-proiectelor pala-

telor Camerei si Senatului, concurs la care ail luat

parte si architectii rumani
d-nii Maimarolu, Mincu,
al caror succes stralucit fats
de cel strain!, ca Giulis Magnino din Roma, Marcelle
si Ballu din Paris, a umplut de o legitimd bucurie
inimile tuturor.
In fine, Iasii asemenea s'a imbogatit cu cate-va edificii frumOse in ultimi! timpl. Printre acestea vom cita
Teatrul National, clddit acum in urma, dupe incendiul care a distrus localul vechiti al Teatrului din Iasi ;
palatul monumental al Universitatii, etc., etc.
Vom incheia aceste putine si incomplete consideratiuni asupra architecturil n6stre contimpurane, semnaland pe de o parte infiintarea ?cold de Architecturci,
la 1 Mail 1892 de catre si prin ldudabila initiativd
a Societatei architectilor ruma'ni si pe propriile sale
Bdicoianu, Socolescu

care farA s& fi trecut prin vre-o scold de architecturA, totucl limp de
peste 50 de anl, fie ca antreprenor, fie ca architect a inzestrat Rumania
mal ales capitala
cu o multime de edificil dintre cele mal fruroose ci mal solide. In totul numerul constructiunilor, executate de acest
energic, dectept si neaoc roman, atat in judete cat ci in capital& p6te
ajunge la cifra de 1000.
Tot acest architect a incurajat formarea Societatit constructorilor
Rumanl i a contribuit cu banl pentru creearea unul local at Societalel.

In tote lucrArile intreprinse a intrebuintat lucrA.torl ,si meseriacl rumanl,

ci numai in lipsa acestora recurgea la strainl ; a fost ci un mare indus

triac : a infiintat o fabrica de cartimida in capital& etc., etc Dintre

copiil sel, unul a imbrAticat cariera dreptulul, altulecit din sc6la de Belearte din Paris
e unut din cel mal buns architectl al tent N. A.
1) in ultimul moment (April 1898), in Bucurescl se 'idled o construetiune particularal, care ca architectura este o adeverata, lucrare de arts ci
care
pe cat am aflat
e menita a aduna sub acoperementul seal

chintesenta productiunilor artistice ale pictorilor ci sculptorilor noctri. Asia

constructiune este palatul pe care d. Tache lonescu, fostul ministru al

cultelor ci instructiund publice, ci-l'a ridicat in strada Catunulul.
De o cam data afia.m ca dol din distincil nostril pictorl
d-nil Simonidy ,si $tef. Popescu
ad fost insarcinatl cu decorarea, unul a plafonelor, cel alt al panourilor.
N. A.

www.dacoromanica.ro

ARCHITECTURA RUMXNESCA. DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA 125

0), iar pe de alta, observand ca, dad. asta-di
ne-am scapat, in fine, de servitutea materials nu este
inveins& mai putin adeverat ca servitutea morals
derata prin propensiunea mistra de a imita tot ce e

forte

strain

ne coplesesce inca.

Fara a fi tocmai mare prooroc, cred, ca nu vom

putea avea o adeverata arta pans nu vom cauta mai
intaiu sa reintram in firea nostra, in caracterul nostru
national 2), trezind prin cultura sufletul si mintea poporului nostru din felul de toropela in care tot mai
zace Inca, cu deosebire in ce privesce artele in
general 3).

1) Cati va and a apdrut in Bucurescl si o revista interesantd intitulata :

Analele Architecturil fi ale artelor cu cars se legit, sub direcliunea

d Jul architect si ingmer I N. socofescu. AstadT ea nu mai apare, din
cauza dificultatilor ce o asemenea intreprindere implied, dificultatl pe
earl pe cat m'a inlormat d. Socolescu '4tatul nostru, atat de galantom

adesa pentru lucrurl de nimic, nu a consimtit a i le imputina.

2 tRomanil nu datez'a de erl si ar ti ratacirea cea mai mare, dice d.
Berinde 4, de a nu tine in serma trecutul, de a voi a reincepe a41 Cand
ne putem mandri de strabumf nostri, ar fi o pretentinne neintelesi de a
voi ca Romania sa dateze de la not Voim dar ca tole sa porte sigiliul
national; voim Ca romanif sa caute chiar in epocile cele mai triste ale
teril, o lectiune pentru viitor, voim, in fine, ca vieta acestuf popor sa
n'aiba nicl un punct de oprire, cacT chiar sub fanarlotT vom gasi patriotismul personificat in car-va individl voim mai cu sema sa fugim de
imitatiunea servila si or1 ce am imprumuta de la stran'. sa fie pus in
armonie cu datinele gi obiceele vechl ale WA.. lVedl Op. cit)
N. A.
3) Acura in urma. Ministerul Cultelor si InstructiuniT publice a cumplrat locul fostel gradinf Rasca pentru a ridica acolo cladirile Muzeului i

Biblioteca. lar ca proiecte, afar& de ale Camera deputatilor i Senatuba, Statul rumin a mai obtinut prin concurenta. si proiectul Getrei
N. A.
centrale.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A DOUA

SCULPTURA
GENERALITATI

In acceptiunea sa cea mai generals sculptura este

arta de a reproduce in relief, si prin mijlocul unel
materii mat mult sail mai putin durabile, formele fiintelor vietuitOre sail nisce ornamente inchipuite. Cel
vechi deosibeil pe sculptorul propriu-dis
care lucra
marmora cu dalta si pe statuar care racea statul
de bronz.

Putem imparti sculptura in : sculpturd de figuri,

sculptura de animate si sculptura de ornamente.
Sculptura represintA obiectele in plin relief (rondebosse) sail in cioplitura, jumetate esita afard (bas relie /).
Sculpturile in baso-relief se apropie in unele -privinti
de pictura si pot represinta o actiune complexa.: acestea
ail un caracter esentialmente decorativ si monumental,

si constituiesc ca un fel de dependinte a architecturii.

Gliptica, sail gravura medaliilor, a monetelor, a
pietrelor pretiOse, pOte fi considerat6 ca o ramura a
www.dacoromanica.ro

128

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

sculpturel in baso-relief si a produs in Grecia nisce

opere remarcabile.
Medaliile-portrete cu ore-cart dimensiuni ports nu-

mirea de medalione.
Figurile in plin relief iau numele de statui, cand
ele sunt intregi ; busturi, cand ele nu represinta de
cat partea superiOra a corpului ; iar cand aste busturi
se termina cu cate-un rezimi (game), de la brail in jos
si sunt acute fara mains, atunci se numesc hermes-url.
In fine, intrunirea mai multor statui earl participa la
o actiune comuna se numesce grup.
*
*

Sculptura intrebuinteza diverse materii : pamentul,

cera, ipsosul, lemnul, piatra, marmora, bronzul,

argintul, aural, fildqul.
Arta de a modela cu pc:Cm-Mt sail argils dateza
din cea mai malts antichitate si e ceea ce Grecii au
,numit plastics, insa nu ei sunt inventatorii, cats figuri
de argils au fost gasite prin morminte egiptene si
monumente asiriene.
Puse la sore, aceste statui se intariati, insa cele de

mai multe on ele au fost supuse actiunii

focului.

Aceste sculpturi de pament ars au lost adesa intrebuiMate la decorarea templelor, palatelor, edificiilor
p_ublice. In dilele nOstre, ast-fel de sculpturi sunt rezervate pentru statuete, medaliOne si busturi.
In secolul al XV, Luca della Robbia, le-a zmaltuit spre

a le face si mai frumose.

Cora se preteza la modelaj, insa nu pOte capata o
mare tarie si costa destul de stump.
Arta de a modela in cera, ceroplastica, mult practicata in antichitate, nu mai servesce acli de cat unor
lucrari industriale.

Figurile de cera colorata si costumate, de prin cabinetele de curiositap, nu ail nimic artistic si nu sunt
cele mai de multe on de cat un odios realism.
www.dacoromanica.ro

GENERALITAT!

I 29

Lemnul a fost apol intrebuintat de sculptor. Vechile statui ale Greciel erail de lemn. Un us intins
s'a mai facut de asta materie in evul-mediu si pe
timpul Renascerel. Lemnul presinta un mare avantaj
in asta privinta, acela ca se pretersa expresiunel de
miscare mult mai bine de cat materiile minerale si
metalice, este ins& expus focului, vermilor si cere mat
multa obisnuinta in maniarea uneltel de cat marmora.
A fost intrebuintat cu cel mai mare succes la decorarea bisericilor, cu deosebire in executarea baldachinelor, stranelor, stalurilor, amvOnelor, etc.

Se pomenesce in Bib lie de sculpturi in bronz, pe

timpul lul Salomon, ins& aceste statul nu erati, facute
de cat din piaci de metal alipite intre ele cu cuie.
Arta de a turna in bronz este in genere atribuit&
unor artists (doui) din Samos si anume : Rhoecus si
fiul sea Theodor, in secolil VI si VII inainte de Christos.

Diferitele varietAt de piatra, gresia, granitul, porfirul, bazaltul, serpentinul (piatfa subtire Ward ca

pielea serpelui), marmorele de ori-ce colOre, as fost

intrebuintate de cel vechi, ca si de moderni, pentru
sculptarea figurdor saiz ornamentelor.

Piatra convine mai ales pentru executarea unor

figurl colosale, insa e putin susceptibilA de miscare.
Marmora alba este, prin excelentk materia proprie
statuariel, din cauza transparentei, limpiditatii si stalucirii sale.
S'a semnalat de mult timp, un princip al statuariel
princip mai tot-d'a-una respectat de catre marl!
artist!, si antics si modern!
acela ca, imaginile cleilor,
femeilor si poetilor trebuiesc sculptate in marmora, pe
and statuiele rezboinicilor si Ornenilor politic! ar trebui
fAcute in bronz. Metalele pretiOse asemenea au fost
intrebuintate in sculpture, aceea-ce Grecil numiatl. toreuticei. Fidias a perfectionat-o facend frumOse statui,
compuse din our si fildes, si designate sub numele

de sculpturi chriselefantine.
9

www.dacoromanica.ro

130

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

In fine, combinatiunea mai multor materil colorate

in mod divers, sati aplicarea coloritulul la statuiele
naturalmente monocrome, produce ceea-ce se chiama
sculptura policrom ei.. E sigur ca cel vechl isi colorati
adesa statuiele for si nu se scie data 'limit artisti,

in acesta, se supuneti unor traditiuni religiOse 1).

*

Relativ la principiile generale si la regulele impuse

statuariei: de gust, conveniente si traditiune, nu vom

lice de cat ca ele nu intra in cadrul nostru si ca se

gasesc desvoltate, in mod magistral, in nisce tractate

speciale de o valOre netagaduita pana all 2).
Nu vom lice- de cat cate-va cuvinte, de o cam-data,
asupra diverselor stiluri sculpturale cart au dominat si
asupra principalelor for caractere.
De timpuriu, sculptura s'a desvoltat pe te'rmurile

Nilulul si a Eufratului; de aci ea se respandi la popOrele vecine, la ebrei, la persi, modificandu-se dupa
geniul particular al acestor popOre, insa, pastrand totd'auna un caracter de forta si de maiestate, un caracter simbolic, care reamintesce pururea prima sa
destinatiune, aceea de a exprima nisce idet religiOse.

Sculptura a fost cu deosebire ieratica 3).

Numal la Ninive si la Persepolis, ea exprima ceva
violent, e mai putin maiestOsa, desi incarcata cu ornamente inutile si tocmal din asta. cauza.
La vechil indienl, sculptura a fost adesa emblematica, arbitrara, supusa prescriptiunilor ieratice, insa si
mai adesa cautand a represinta teribilul prin monstruos.
In Grecia sculptura a atins perfectiunea formelor si
1) Cel mai celebriT critics de aril{ din timpurile moderne, ca Diderot de
pildi, as condamnat sculptura policroml, iar 1ncercarile fAcute de mat
N A.
multi artist1 contimpuranl n'ad reusit de loc.
2) Asa, vom cita pe Winckelmann : Z'Art chez les anciens ; pe Emeric
David : Recherches sur Part statuaire; pe Ch. Blanc : la Grammaire

des arts du dessin.

8) Slants, sfinlitA

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA VECHILOR INDIENI

131

deveni in adever viue. Atunci corpul omenesc fu studiat cu o perfecta cunoscinta a anatomiel exteriOre ;
membrele furs modelate cu sciinta si precisiune. Insa,
in ceea ce se numesce sculpturile eginetice (marmorele de Egina, metopele de la Selinonte, telamontele
de la Agrigent),- capul e mai in tot d'auna acelas dupa
un tip consacrat, obrazul are o taietura uniforms, far
expresia sa este aceea a unui surfs silit. Se vede indata. ca sculptorul este Inca supus traditiunil religiose
si Ca influenta geniului dorian este Inca dominants.
Fidias este acela care a scapat sculptara de archaism ');
el a prins idealul in esenta realulul purificat; el a dat
forma cea mal frumOsa si cea mal viue ideel celel mai
nobile; el a sciut sa imperecheze gratia cu forta.
Mal tarcliil, Praxiteles, Scopas, Lisip, ail scoborat arta

din aceste inaltimi ; um Inceput de naturalism a inlocuit frumuseta pura, ideals ; se intampla ca un, fel de
decadent& artistica, contimpurana cu decade* politica
a Greciei.

Arta greca transportata apol la Roma nu mai avu

nimic ideal; ea fu cu deosebire positiva si a reusit

mai cu sema in portret.

SCULPTURA TIMPURILOR ANTICE

1. Sculptura vechilor Indieni
Spiritul religios, care a dominat vieta popOrelor orientulul, nu a avut asupra desvoltarii statuariel o influent&
mal putin covarsitOre de cat asupra architecturii.
Aceste popOre nu urmariail o conceptiune figurata,

nici agrementele ce procura ochiului frumuseta cor1) Archaism. cuvthit de origine greca insemneza : expresiune, turnura.,
forma gramaticala a unel limbs, intrebuintata in o epoca anteriora, dar
N. A.
care nu se mal usiteza; este opusul neologism,ulatl.

www.dacoromanica.ro

132

ISTORIA ARTELOR-VRUMOSE

pului omenesc si, aceea ce cereil ele artei, era evocarea

unor visuri spaimantatOre sail represintarea unor obiecte
fantastice, monstruOse.
Pentru a infatisa pe des si metamorfosele Tor, artistul
utiliza acea frica, adanc inradacinata in popor, fatA de
tot ce nu 'I este accesibil.
De aceea ideile simbolice, cars formeza fondul religiunii indiene, ail inlesnit desavarsirea representarilor
celor mai intunecate si mai spaimantatOre : ingramadiri
surprind6tOre de capete si de membre, imperecheri
extraordinare de corpuri omenesci si de corpuri de
animale.

Cele mai adese on aste Tepresintari se ofefa privirilor spectatorului executate in relief, pe exteriorul
pagodelor, iar prin interior ele sunt asedate d'asupra
stalpilor si corniselor, precum sr prin nisele practicate
in ziduri, cad nu trebuie scapat din vedere ca, la
popOrele orientului in general, sculptura, ca si pictura,
apartin la inceput cel putin, mai mult artei decorative.
Sculptura a jucat un mare rol in decoratiunea edificiilor indiene, ale caror part.1 dispar, ca sa dicem asa,
sub ornamente si figuri de animale, de omens, de del.
Multe din figurile divinitatilor sunt de o marime gigantica , cele

mai de multe orl ele au forme ciudate,

monstruOse. Arta budica este aceea care, lasand fred

Tiber imaginatiunii celel mai nebunescl, a creeat acele
figuri hidOse, obscene chiar, mei se ved pretutindeni.
Ce insemneza acesti ()lei cu mai multe capete, cu
sute de brate, de mainl si de piciOre ? a dis Barthelemy Saint-Hilaire. Ce insemneza acest amalgam din
formele vitei cu formele omului, aceste positiuni grotescl si aceste fisionomil immunde, cart desfigureza si

pe om si pe vita ?
De sigur numai credintele for religiOse sunt de vina.
Metempsicosa, sail mai bine dogmul transmigratiunii,

'I conducea aci in mod aprOpe infailibil).

www.dacoromanica.ro

SCULP TURA EGIP TENILOR

133

II. Seulptura Egiptenilor

La egipteni sculptura, ca si pictura, face parte integranta din arta decorative ; ambele acestea sunt cornplimentul monumentului si in de acesta si prin felul
de a lucra si prin stil ; scopul astor doue ramuri ale
artel, la egipteni, este ca sa sporesca bogatia si splendOrea edificiulul.

Baso-relieful a fost unul din cele mai insemnate

elemente de decoratiune al monumentelor. Ferspeetiva pare a fi fost tot-d'a-una si completamente ignorata in vechiul Egipt.
Sculptura la egipteni, in desvoltarea procedeurilor

sale de executiune, a mers in acelas pas cu architectura. Indata ce monumentul a fost studiat in planul
sal, el a cuprins in decorarea sa figura omenesca,
parte integranta a constructiunii sag izolata pe soclu.
Cu trite acestea, scola de sculptura, nu s'a ridicat Ja
ina4imea scOlei de architectura ; cea d'intaia nu era
de cat un mestesug de practicantl.
Tendinta poporului egipten de a reproduce figura
umana in relief, infatisand-o dupe mOrte asa cum fusese in vieta, este o consecinta a ideilor sale religiose. In cazul cand mumia ar fi fost distrusa, trebuia

sufletulul o locuinta asemenea cu cea pe care o lo-

cuise cand era in viett De aceea se gasesc, de la

inceput chiar, nisce status ears satisfac asta idee religiOsa. Cu cat un egipten lasa mai multe status cars
'I represintat, cu atat era considerat ca avend mai
multa sansa de a gasi un adapost sufletulul sal si
cu atat mai sigur scapa de destructiune.
Egiptenit ag adus si in sculptura acelas caracter
de int6penire, de gravitate si de imobilitate ca si in
architectura lor. Statuiele for de piatra eraii de obiceiti
destinate a fi rezemate.
Figurile cars stain pe scaun aii o poza de o reguwww.dacoromanica.ro

134

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

laritate completa si de o imobilitate absoluta ; figurile

represintate in piciOre merg cu un pas tepen si mesurat.
Dupa Winckelmann, caracterul general al statuariel
egiptene consista in circonscrierea figurei prin nisce
linil drepte si putin pronuntate ; piciOrele sunt pe ace-

las plan, sail unul inaintea celui alt. Osele si muschil

sunt slab indicatl; tendOnele si vinele nu se ved de
loc. Ochii sunt la nivelul orbiter. Osele obrajilor sunt
tot-d'auna proeminente, car urechile aseclate forte sus.
Barbia e mica., piciOrele sunt late si degetele piciOrelor;

Mt. articulatil. Bratele sunt fOrte lungl; pieptul e larg;

genuchii si cOtele Mile ascutite.

Egiptenil ail escelat cu deosebire in represintarea

animalelor. Sculptoril for ail dovedit in asta privinta
cea mai completa independents si originalitate. Observatiunea in aste sculpturI este fOrte consciinciOsa,

se vede ca natura le a servit ca model si ca traditiunea nu a mai fost singura for calauza. El ail ridicat
si executat cele mai marl monumente cunoscute pans
all. Ne ail lasat in adever, niste colosuri, Carl ail peste
60 de piciOre inaltime si carl sunt lucrate cu aceiasi
ingrijire ca si cea mai eleganta figuring.
Egiptenil s'all servit cu succes de lemn, de brow,

de aur, de argint si de pciment ars. In fine, sculptura scobita (en creux) a fost tratata de el cu o rara

precisiune, cu deosebire in nenumeratele for ieroglife.

Multi invatati s'au intrebat, cu drept cuvent, cum
ail ajuns artistic egipteni sa taie pietrile atat de tart
pe cari le au lucrat, caci el nu posedail marmora statuara, care ofera atata inlesnire sculptorulul. S'a ajuns
la conclucliunea ca., desi la inceput uneltele for eraiI
de bronz mole, el ail cunoscut in urma c'alirea.
Productiunea sculpturii in Egipt a trebuit sa fie
considerabila, de Ore-ce descoperirile facute intr'un sin-

gur templu consista in 572 statu' de granit negru,

represintand pe deifa Setchet cu capul de leu ; avend
bite aceiasi atitudine.
www.dacoromanica.ro

SCULPTURA EGIPTENILOR

135

Printre cele mai celebre bucat,1 sculpturale si in

care convenciunea este dominants din punctul de vedere artistic, on -care ar fi epoca careia ele apartin -vom cita statuia preutului egipten Ra-Nefer, care se

afla in muzeul de la Bulak ; statuia lui Cheffren ;

a lui Sebek-hotep Ill, care se afla la Luvru ; a lui
Ramses II, care se gasesce in muzeul din Turin si
care 'este sculptura cea mai delicata, remasa de pe

timpul noului imperiu, si altele.

In arta industrials, egiptenil s'ail aratat si Taal ingeniosi de cat in sculptura.

Asa, oldria si diferite obiecte si ustensile sunt adeverate minunT ca executiune si dibacia manuals care
se reveleza in ele este prodigiOsa. Mobilele egiptene
sunt fOrte frumOse si trebuie sa fi avut un aspect superb, cand se gasiati acoperite cu stofele for somptuOse.
TOte acestea ne arata indestul superioritatea civili-

satiunif egiptene si din punctul de vedere sculptural.

III.

Sculptura Asiei Centrale

I.) Babilonul si Ninive

Cercetarile eruditilor francezi si englezi prin regiunile scaldate de fluviile Eufrat si Tigru, ail demonstrat
existenta unei arte fOrte vechl.
Un numer de tablete ornate de reliefuri, gasite pe
acolo marturisesc despre inceputurile chiar ale artel
sculpturale.

Figurile se detaseza cu putere de pe suprafata.

Acestea
afa'ra de tinele figurl simbolice
sunt
represintari din vieta reala ; ele au un caracter istoric

si ofera vedere scene din vieta printilor, rezboie, yenatori, receptluni regale, danturi, banchete, etc. multe
reveland o dibacie de lucru remarcabila.
Statuiele intregY si in piciOre sunt rare esceptii.
www.dacoromanica.ro

136

ISTORIA ARTELOR- FRUM6SE

De observat Inca e, ca sculptura a lost mult mai

cultivata la Ninive de cat la Babilon, si ca sculptura
asiriana, in genere, este fOrte realista.
Cele mai frumOse buchti represinta nisce animale
a caror musculature e fOrte exact cunoscuta de artistii
asirieni.

Interpretarea sentimentului religios in sculptura, e

lucru greti de inteles pentru not modernii ; de sigur,
animalele, demonic inaripafi, trebuiat O. intre in asta
ordine de idel, insa nu posedam in asta privinta nisce
indicatiuni suficiente.
Cea mai frumOsa bucata de sculptura asiriana pentru

-nos este taurul Inaripat cu facet de om si destinat

set formeze suportul unui are sail unui zid.
In interpretarea astor colosi, arta asiriana a atins
cel mai inalt grad de perfectiune si in nict o epoca
nu s'a efectuat a sculptura decorative care sa atinga
atat de complet scopul propus.
Materialurile intrebuintate de sculptori all fost argila,

de care dispuneil pe loc, piatra tare, care se importa

si se rezerva pentru sculpturile importante ; alabastrul,

care se gasia prin aste ter' ; bronsul turnat si metalele in genere. S'au O.' sit si sculpturi in lemn, in
fildef si chiar in pietre pretiose.
Intr'un cuvent, in istoria artel, estetica asirienilor
ocupa un loc deosebit, MIA nits o legatura cu aceea
a celor alte tell, fiind-ca artistil for all avut la dispositie nisce elemente particulare si, in special, fiind-ca

piatra

intrebuintata de tote cele alte popOre vechi

le-a lipsit.

Saracia materialurilor a suit pe artistil asirieni sa

imbogatiasca domenul artel co procedeuri noun si sa
descopere bolta si ceramica monumentala.
In domenul sciintelor, invatatii for all fost cel d'inteiu calculator' ai lumii si precursorii astronomilor.
Opera asirienilor este

eminamente originala, car

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA ASIE! CENTRALE

13 7

arta for nu intra in evolutiunea artistica a lumii si e

imposibil sa legam istoria acestel arte cu aceea a
celor alte telt
2.)

MOO' si Persil

Ca si edificiile asirienilor, cele ale medilor si persilor sunt asemenea acoperite cu ornamente de o mare
bogatie si fineta sculpturala.

Si mai intaia de observat este ca, arta plastica la

aste doue popOre nu admitea de roc represintarea femeiei, nicl a divinitatilor, ca in India sail in Egipt ;
artistil persi n'au copiat de cat barbati.
Un mare numer de baso- reliefuri, cari acoperiaii

zidurile palatului de la Persepolis, infatisati privirilor splendorile acestel resedinti regale.

Dace acesta veche capitala a Persiei a fost aprOpe

cu totul distrusa de catre Alexandru cel mare ceea
apoi e sigur ca de atuncl ea s'a
ce este dubios
ridicat iar si Ca, adeverata sa decadenta nu dateza de
cat de la dominatiunea araba.
Ruinele sale marete

cu deosebire descrise de

cuprind :
catre francezul Chardin in secolul XVII
inecropola, palatal si, intre aceste doue, sfara' maturile

din aceea ce fu odiniora orasul Istakhar,

Palatul, mai cu serna, a atras si a meritat sa atraga
atentiunea, cu colOnele celor trei incinte ale sale, cu
scara sa monumentala, cu giganticile sale baso-reliefuri,
cu Jell, cu taurii, cu hipogrifil sel cu barbe lungi si
In
frizate, cu animalele sale fantastice, etc., etc.

necropola sa putea ratrunde prin nisce galerii subterane fOrte strimte ; ea cuprinde patru morminte ; intre
aceste morminte si dedesubtul fie -carul din ele sunt
nisce mese sculptate, bine pastrate ; baso-reliefurile
gigantice cari be decoreza represinta lupte. Tote aste
antichitati sunt admirabile ca architecture, surprindatdre ca arta sculpturala si, ceea-ce e si mai important,
www.dacoromanica.ro

138

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

ele sunt originale si, numal ici-colea gasim printr'insele influenta Egiptului.

IV. Sculptura Greca

Imaginatiunea atat de puternica a poporulul grec a

fost esentialmente fecunda. De aceea si ramura artistica, in care grecii ail precedat pe tote cele altepopOre, a fost arta plastica.
Insa, flind-ca la greci individul se gasia in al doilea
plan, era sacrificat Statului si, ca atare, apartinea cu
totul vietei oficiale, vietel publice, apol a trebuit sa
urmeze d'aci in mod logic ca sentimentul artistic sa
fie mal profund, exercitandu-se intr'un domen mat vast.

A mat resultat asemenea ca sculptura a avut de

object -aprOpe exclusiv represintarea peilor si a Eroilor

si nu represintarea fiintelor ordinare ; ca ea a ales ca

subiect al baso-reliefurilor sale evenimentele vrestel
eroice, mat mult de cat pe cele ale vietel private.
Represintarea divinitatilor a determinat aceea ce se
numesce plastica greed.
Omer atribuise divinitatilor sentimente omenesci,
punendu-1 in actiune, fa' cendu-i sa sufere ca Omenii,
si descriindu-1 ca avend pasiunile, bune sati Tele ale
acestora.

Ast-fel pe cand orientalil ail tras din fabulele for

traditiunile cele mai miscatOre, visurile cele mat fantastice, iar figurile leilor corespundeti necesarmente in
infatisarea for monstrudsa unor idet generalmente respandite, la greci din contra, s'a l'asat la o parte tot
ce era nebulos sail imposibil, iar omul 'si- a creeat nisce

lei dupa chipul si asernanarea sa.

*

Primele statui grece ail fost un fel de colOne de

lemn, d'asupra carora se gasia cate un cap si cari se.
numiaa Hermes ; mat pe urma statuiele ail fost niscewww.dacoromanica.ro

SCULP TURA GRACA.

139.

figuri ale caror piciOre erat lipite unul de altul, iar

bratele lipite de corp ca in Egipt. Gustul artistic s'a
desvoltat apoi fOrte repede. Armonia perfecta a tuturor
partilor corpului a ajuns in fine c-- si mai de timpuriti
de cat s'ar putea crede
sa fie considerata de grecT
ca scopul principal ; asemenea modul asedarei vest-

mintelor, arta de a drapa, a fost cu mull& solicitudine si deosebita pricepere studiata, ca find fOrteimportanta'..

Perfectiunea corpului find considerata de greci ca

prima conditiune a frumusetel sale, ea a consistat la
ei cu deosebire in forma ce trebuia sa se dea capului,
in ceea ce se numesce profilul grec, iar formele multiple ale figurei omenesci au fost bite inmanunchiate
intr'un tip unic. Precum se vede, in forma capului, a
figuril sail obrazului, se manifests la greci caracterul
plastic.

Sculptura a fost prima sfortare a omului pe calea

imitarei obiectelor naturale. Ea a trebuit necesarmente
se preceda pictura si desenul, call represinta pe o suprafata plana nisce volume cars exists in spatit, si prin
urmare, presupun deja in spirit o Ore-care facultate de
abstractiune si de sinteza.
Cele mai vechi specimene de sculptura greca earl
subzista inca si all, sunt figurile dine templul Eginei,
ele ocupat frontOnele acestui templu. Subiectul repre-

sintat este lupta dintre Greci si Troiani, in jurul

corpului lui Patroclu ; Minerva presideza lupta in
mijlocul luptatorilor.

De si aste figurI nu sunt lipsite de Ore-care tepeno*, totusi mladierea modelajului, luat in ansamblul
seti, anunta deja perfectiunea la care va sci sa ajunga
mai tardifi statuaria greca.
Numele sculptorului figurilor din templul Eginel nu
ne este cunoscut. Gliptoteca din Munich poseda Of
fragmentele astor sculpturi, respectate de vremuri.
De altminteri, pana, pe timpul lul Pericles, artistilor
www.dacoromanica.ro

140

ISTORIA ARTELOA-FRUIVIOSE

grecl nu li s'ail harazit un loc, printre celebritatile ale

caror nume ni le pastreza istoria.
Totusi, in operile remase, putem aprecia elevatiunea
castigata, de sculptura greca chiar inainte de Pericles,
-adica prm secolul al VI inainte de Christos.
In adever, cetatea Argos avea in sinul seu pe cel
mai celebru artist al epocei, pe Ageladas (575-488),
care s'a imortalizat prin statuiele sale metalice.
Nu mai putin ilustru este acest artist prin cel trel
discipoll al sei : Fidias, Miron si Policletes, cars au
format pleiada epocel urmatOre.

In cetatea Sicion traia tot cam pe atuncl artistul

Canachus, celebru prin statuia luI Apolon din Millet.
Un maistru apoi in arta topirel si turnarei metalelor
a fost Pitagora din Regium.
Statuiele numite lconice, adica cele ridicate in
onOrea alletilor incoronati de trei orl la jocurile Olimpice, se inmultira de timpuriil.
Miron (secolul al V in. de Ghristos) a fa' cut multe
de aceste, precum si pe aceea a Atletului care aruncet
discal si care e admirabila.
Cu acest din urma maestru sculptura greca, ajunse
la maturitatea sa si In stare a respunde diverselor
-exigence ale idealulul.

Atunci incepu pentru sculptura greca o alta pericida,

insemnata prin zborul admirabil ce 'si is vieta elenica
si careia, gloriOsele victoril contra Persilor, ail servit
ca introductiune. Marea miscare artistica.", care a urmat
dupa triumful Greciei in re'zbOiele medice, a fost nu se

pOte mai favorabila nascerei talentului si a geniului.

Pacat numal ca asta periOda s'a sfarsit -prea iute si
data cu rezboiul Peloponezulul suscitat, precum se
scie, de gelozia cetatei Sparta.
Triumful acestei periOde, asupra periOdel precedente,
a fost repurtat de geniul celui mai mare artist din
tOte timpurile, celebrul Fidias, sub patronajul caruia
tOte operile se grupeza.
www.dacoromanica.ro

SCULPTURA GRECA

141

Nu putem insa afirma ca ar fi fost dascalul tuturor

artistilor contimpurani, caci totul ne indemna a crededin contra ca Miron, Policlete, Calamis si multi altii
nu full discipolil marelul sculptor, ci rivalii set.
Fidias a sculptat cu maestrie cel trel colosi mat
celebri din antichitate : Minerva de brow din Acro-

pola, Minerva din Partenon 'in aur si fildes si

Jupiter din templul din Olimpia. Cele doue dintaiu

in *hire, cel de al treilea stand pe tron. Pietrile si
metalele pretiOse nu se crutara, carnurile eraii in
tildes, iar draperiile (vestmintele) de aur.
Fidias muri in anul 431 inainte de Cristos, in inchiscire si pOfe otravit, dupa ce in timpul vietei fusese
hartuit de inimicii lul Pericles, call erati si ai lul si
pe cari invidia si gelozia singura 'I ridicasera.
Fidias represinta arta sculpturala antica in Wta
grandOrea si puritatea et 1). Cel mai celebru dintre discipolil sel a fost Alcamene.
Vestita statuie cunoscuta sub numele de Venus de
la IVIillo, acli in muzeul Luvrulu!, este o creeatiune a
scOlei lul Fidias, dace nu chiar opei a sa proprie.
Policlete, contimporanul si rivalul lul Fidias, a scris
un tractat asupra proportiunilor corpulul omenesc si
facu in sprijinul teoriilor emise in aceea scriere, o sta-

tuie numita Canon, adica modelul, regula-tip, care

se servesca a fixa in ce mod si in ce proportii trebuie
executata o opera de arta.
Policlete a fost fundatorul scOlei de sculpture de la

Argos. Pentru acest artist, /rumosul omenesc nu exista

de cat cu conditiunea de a fi imaginea frumosului

divin. Au remas de la el: Amazonele si colosala sta-

tuie a Junonei din Argos, opera prin care a remas

mai pe jos de Fidias, printul statuarilor, care a excelat
in arta de a exprirna maiestatea deilor.
Dupa rezboiul Peloponezulul o noua sc6la de sculp1) VezT, Beule : Etudes sur Phidias.

www.dacoromanica.ro

142

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

tura se forma si de care sta legat numele lul Praxitele. Operile acestel periOde sunt deja expresiunea unel
.ante mal putin puternice, dovada o gasim in colectiunea 1Viobidelor, Praxitele cauta sa introduca in arta
mal mull sentiment, insa perdu Imp., pe care numai
studiul naturel severe o pOte da.
Credincios traditiunii scOlei lul Fidias, Praxitele nu
parasesce cercetarea si represintarea idealului ; insa figurile operilor sculptate de el nu au proportiunile eroice
a cleilor represintatl de marele maestru. In mainile sale
subiegtele se micsoreza, data chiar arta insasi nu se
micsoreza. Gratia, suavitatea formelor, delicateta contururilor, un fel de moliciune ideal& caracteriseza genial
lul Praxitele. De aceea si este privit ca inferior lul
Fidias.
Cele mai celebre opere ale lui Praxitele sunt : un

Cupidon, Apollon Saurocton si Venus

in Cnida.

Incet-incet ideile marete, sentimentele frumbse, cart

in timpurile anteriOre suscitasera atatea_ capo-d'opere,
se perdeu din vedere de catra artist. Acesta nu mai
aspira sa reproduca in operile sale de cat expresiunea
tumultuOsa, a pasiunilor omenesci. Secolul care ve'clu
nascendu-se Omen' ca Euripide, Platon, Aristotel si
Aristofane, a trebuit necesarmente se presinte un Caracter mai material, mai senzual, care se strecOra in
operele plastice.
Unul din maril artisti al acestel epocl a fost si
Scopas, contimpuranul lul Praxitele si seful nouel cOle
atice, mai sus mentionata.
Viata lul Scopas este aprOpe necunoscuta, insa operile

sale sunt demne de admiral. A trait prin secolul al IV

in. de Christos, a dirijat reconstruirea templulut Minervel de la Tegeea (in Arcadia) si l'a ornat cu
sculpturile sale; a fost unul din artistil carora Artemisa le-a dat sarcina construirel mormentului sotului
-el, Mausole, regele Cariei; a sculptat numerOse status
.de marmora, grupurl, etc., unit 'I atribuie statuia Venus
www.dacoromanica.ro

SCULPTURA GRECA

143

de la Mil lo si Niobeea cu fii 861 (Florenta). Scopas

a cautat sa dea operilor sale mai multa expresiune de
cat frumuseta ideala si se admira vivacitatea si miscarea, cars relesa din ele.
Opusa artel aticeal carel tel principal era represintarea unui ideal exista in aceeasi periOda scOla din
Peloponez, care de timpurtil urma o directiune mai
realists. In fruntea acestei stole, de Ia Argos si Sicion,
se gasia Lisip ale carui opere se produsera pe timpul
lui Alexandru cel mare. Era in deosebi un turnator
de metale, care se ocupa mai mult cu modelajul figurelor omenesci.
Numal el si cu Ape lles (pictor) avura dreptul sa faca
unul statuia, altul portretul, lul Alexandru.
Peri Oda care urmeza cuprinde timpul de la mOrtea

lul Alexandru pang la cucerirea Greciel de catre Romani. Cu. cat timpul trece cu atat decade* artistica
devine mai evidenta. Sunt, cu Vote acestea, Inca unele
opere cu cars multi din sculptorii moderni s'ar mandri ;
asa, Gladiatorul, Venus de Medicis, Laocoon. De si
ele suet opere superbe, ne arata totusi ce devine o
arta doritOre sa satisfaca curiositatea enervata a unor
amatori, cars corup adesa prin lingusirile for chiar si
temperamentele cele mai vigurOse. Gladiatorul e exagerat ca executiune, Venus de Medicis at crede-o lucrata de o femeie, nu de un barbat.
Spiritul grec incepuse a suferi influenta orientala si,
din acesta causa, el perde din ce in ce caracterul sell
original.

Sculptura d'abia putu gasi un asil prin cetatile re"mase Inca libere, dar cu violenta separate si decaclute
din vechea for splendOre ; in schimb curtile princiare

nail organisate devenira pentru arta un loc de retragere. In loc de a cauta sa contribuie la triumful
unul popor liber ; arta se puse in serviciul printilor.
Avem aci pe Chares, in fruntea scOlei de la Rodos,
unul din discipolii lul Lisip ; pe Agesaur, Atenodor si Powww.dacoromanica.ro

144

'STOMA ARTELOR-FRUM6SE

lidor, top trel lucrard grupul lui Laocoon. Furd apoi

Apollonius, Tauriskos, etc. etc., ale cAror opere reveleza aceleas,i tendinti, acelas realism al artel.

Terminand vom observa, ca vieta Greciei antice era

atat de intim pdtrunsd de sentimentul frumosului ca
pAnd si monetele
cum se va vedea mai departe
ere]. nisce opere artistice si, ca dacd admiratiunea
modernilor pentru sculptura grecd e pe deplin justificatA, trebuie totusi sa recumiscem ca si costumele
antice ere]. mult mai decorative de cat hainele nOstre,
practice pote, dar de sigur fOrte disgratiOse.
V. Sculptura Etrusca

In sculptura etruscil ail dobandit o reputatiune particulard prin lucrarile for de bronz si de pament ars.
Totusi, productiunile cele mai vechi ale sculpturil

etrusce sunt nisce morminte de un stil grosolan, de

piatra brutd, acoperite de nisce figurl lungi de peperin 1),

pament ars sail marmord. Aceste status ne amintesc

statuiele Oise gotice sail bizantine, cu formele saracaciose si prelungite, cu nisce draperil ale carol. incretiturf sunt drepte si paralele. Statuetele de lut negru par
a fi calchiate pe modelele vechilor status egiptene ; acele
de peperin sail de argils sema.' na. mai degrabd cu sculpturile chinezesci ; cu tote acestea regasim, in aste figurl, un tip national independent de influenta tipurilor
straine.

Unul din cele mai curiOse specimene a acestel arte

etrusce primitive, este mormentul care se gasesce acum
la -Luvru si care e cunoscut sub numele de morment

lidian.
S'a descoperit la Chiusi, la Peruza si cu deosebire

la Volterra multe morminte mid de alabastru, in

1) Un fel de piatra vulcanicl, antore prin Italia i care se intrebuinteza i la zidirl.

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA ETRUSCA.

145

forma unor urne, ornate de figurine si de baso-reliefurl, lucrate in mod grosolan. Baso-reliefurile represinta

nisce subiecte nationale. Aste mid morminte par a fi

apartinend unei epoci de tranzitiune, care sd fi precedat epoca influentel elenice. Aceluias timp apartin
de sigur nisce statui si nisce busturt, adesa de un caracter mare si simplu, cart nu mai ail nicl o urma de
archaism dar in earl gasim o mare ingrijire relativ la
atitudine.

ScOla etrusca elenich a fost fecundd si infloritd pan&

in secolul Ilia ale erel crestine. Din astd epoca ne au

remas nisce statui magnifice pe cart la prima vedere
le am crede ca sunt grecesci.
Observdndu-le inse mai de aprOpe vedem acel ceva
dur si unghiulos al vechei sc6le etrusce.
Se admird cu drept cuvent nisce marl baso-relie-

furl de pdment ars, cart au nisce desemnuri fOrte

indraznete si fOrte savante.
Sculptorii etrusci facurd statui de marmord , de ala-

bastru, de argild si chiar de brow si de argint, din

cart au remas cdte-va specimene admirabile, ca .R6zboinicul etrusc din muzeul Vaticanului, statuie gasita.'
la Todi si pe a carei baza se afld o lungd inscriptie in
limba etruscd.

De altminteri, scim adi positiv ca orasele Etruriel

eratil pline de tot felul de statui si ca de timpuriii
etruscil, cu obiectele for de arty au fost furnisoril Romei.
*

Etruscil s'a distins insd, cu deosebire, in arta de a

modela argila, in ceramic&
De timpuriti olaria etruscd, mai cu sena old ria rosie
-de Arezzo, a fost mult cantata de ca..tre Romani. Asth'
olarie a fost remarcabild prin usurinta si formele sale
gratiOse. Olaria usuala avea o colOre singurd ; vasele
pictate erau vase de lux.
Ceramica etrusca e f6rte important& si, in decursul
10

www.dacoromanica.ro

146

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

desvoltarii sale, a suferit cand influente archaice, cand

influente elenice.

VI. Sculptura romans

Odata prefacuta in provincie romans, Grecia nu
mal avu o vieta nationals proprie sail mal bine dis,
vieta nationals a grecilor se opri pe loc, iar geniul

stins nu mai arunca de aci inainte de cat nisce scantei

rare, call reamintira ici-colea operile remarcabile din
periOdele precedente.

Cu bite acestea, revolutiunile politice nu furs in stare

se distruga cu desavarsire talentul innascut al rases ele-

nice. S'a intamplat chiar ca amorul pentru artacare

strebatu in fine si printre romanlse redescepte arta
amortita Ore-cum a grecilor si s'o faca se intre intr'o
faza noua.
Din periOda Romel primitive, nici o opera sculpturala nu se pOte mentiona, iar in ce privesce statu-

iele celor sapte regi din Capitoliic" scim pozitiv all,

ca ele au fost acute in o epoca relativ recenta.
De altminterl, tote operile de Ore-care valOre artistica,

fie de marmora, fie de bronzsi earl' represinta pe

omens marl al republicei
ail fost executate pe
cand traiau acela personagil, ci au fost comandate de
Roma victoriOsa pentru a stabili urmarea neintrerupta
a istoriei sale.
Pans la cucerirea Gieciei, arta etrusca singura a
tronat fara rivals la Roma.
Insa, data scOla de sculptural romans nu a existat, apoi
atelierele grece stabilite in capitals, dup.' cucerirea Grediet, au format fara indoiala, catl-va artistl nationall.
De observat Inca este faptul ca., la romanl arta a
vizat nu numal la stralucirea exteriOra, dar si la aceea
ca, creeatiunile artistice sa aiba si partea for utila, pre-

cum si se servesca, in acelas timp, ca ornamentatiunl

ale unel vieti alese.
www.dacoromanica.ro

SCULPTURA ROMANA

147

De aceea si luxul nici data n'a fost mai mare,

mai neinfranat. Arta plastica respunse astel trebuintl.
De timpuria se recunoscu la Roma, ca in ceea ce
privea domenul artistic al Greciei, nu se mai putea
introduce nici o inovatiune, dar ca s'ar putea reinnoi
vechile capo-d'opere, earl glorificasera cursul celei mai
stralucite periOde. S'a incercat, prin urmare, a se regasi
si a se relua firul intrerupt al traditiunilor artistice.
Ast-fel se explica cum de gasim o noual scOla atica

de sculptorl, lucrand pentru Roma si cum se face ca

operile sale sa fie executate cu o atat de mare delicateta, in cat nimic nu pare ca ar putea sa o intreca.
Totusi, aceste opere call se pot compara cu cele
din cea mai splendida periOda a artei, au fost pOte
prea favorabil judecate, cu privire la gradul for de
perfectiune.
*

Arta sculptural. romana n'a ajuns la apogeul seu

de cat pe timpul lui Tuliu Cesar si Octavian August
cu deosebire a acestui din urma.
Sculptoril eel greci in special avura in deosebi
sa satisfa cerintele unel arte oficiale; sub imperiu, fabricarea busturilor imperiale atinse proportiuni enorme.
E probabil ca on -ce adunare municipals delibera

sub ochiul binevoitor al suveranulul seti, asa cum se

practiceza chiar act, cu singura deosebire ca., din spirit de economie, ipsosul a inlocuit acum marmora.
Printre cele mai frumOse statul, re'mase din asta
epoca, vom cita :. Venus de 111edicis (la Florenta), atri-

buita lui Cleomene, fiul lul Apolodor din Atena ; o

statuie colosala a lui Hercule, opera a atenianulul
Glicon; Tors-ul din Belvedere 1) (la Roma), opera
1) Le terse du Belvddere, o bucat.5. de sculptua din cele mai ad-

mirate, descoperita in sec. XV l'ingtt teatrul lul Pompeiu. Este probabil

o parte a unel statul a lul Hercule (cuprinde : umeril, pieptul si alele)
N. A.

www.dacoromanica.ro

I48

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

a WI Apolonius din Atena, este o represintare ideala

a lui Hercule in repaus; Cariatidele, opera lui Diogene din Atena si cu care s'a ornat Panteonul; Gladiatorul, din palatal Borgheze, actualmente la Luvru,
formeza un ore care contrast cu astil tendinta idealar
e opera lul Agasias din Efes ; yin apoi, Apolon dine
Belvedere, una din cele mai frumc5se status ce poseda
muzeul Vaticanului si Diana, din muzeul Luvrului
In Vote aceste opere se recunOsce lesne influenta
greca, insa alaturi de ele se desvolta o alta ramurick
a artel plastice, multumita, moravurilor si ideilor romane : represintarea portretului. Pe cand arta elenica
cauta sa idealiseze pe individ si chiar copia, numal
in aseclarea vestmensi numai sa se pOta ghici
corpul
omenesc
;
romanil
sa sfortaii sa dea
tului
cat mai fidel posibil exteriorul chiar at persOnei, asa.
precum fusese cand traia.
Avem in acest gen statuiele lui Marcu Aureliu, a
lui luliu Cesar, a lui August, a lui Titus, a lul
Traian, a .Agripinei, etc.
Printre sculpturile cars au un caracter mai mult
roman, s'ar putea cita : Omul care voteat si Octaviu..
In acestea modelajele sunt mai putin vigurOse de cat
in statuaria greca, caci tot-d'a una si in Vote timpurile
o arta, un stil, esite din tera for de origine au perdut,
fortamente, din puritatea lor.
Un sculptor grec transportat la Roma perdea in mod
fatal calitatile sale native si castiga cusururile inerentenoului media in care se gasia transplantat. Ast-fel ca
sub pretext de a incuraja artele atragend la ea pe
marea Roma a facut ca nivelul for sa scacla
artist)
mat repede de cat cand s multumia numal sa rapesca capo-d'operile popOrele invinse.

Imperiul roman a lasat frumOse status, totusi lesne

le putem deosebi de cele executate chiar pe pamentul
Greciei si acesta nu numai din causa detaliilor costu-

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA CRESTINA. SI BIZANTINA

149

mului, dar din aceea a lipsei de vigOre, a moliciunii

inodelajelor, a stilului greoiti si plin de uscaciune,
In fine, statuiele deilor facute de Romani air in ele
ceva mai material de cat cele sculptate in Grecia.
Asa, Fortuna, lunone, Jupiter, Ceres, sunt adeve-rate fiinti omenesci si artistul s'a ingeniat sa repro,cluca, in mod fidel, modelul ce avea sub ochi. Dibacia
sa se releveza numai in asedarea draperiilor, care e
tot-d'a-una ingeniOsa.

VII. Sculptura cretin i bizantina

Crestinismul originar dintr'o tera Iudeea
unde
represmtarea figurei urnane era interdisa, a trebuit sa
ezite mutt timp inainte de a incalca asta prescriptiune
si a mai trebuit MO, inriurirea unei societati devenita
artist&
prin vederea operilor malice
spre a impedica disparitia completa a artelor plastice.
Prin catacombe, artistic crestini amestecara leii paganT printre scenele religiOse. Causa e ca parasindu-si
vechile sale credinti, artistul convertit nu 'si uitase
niestesugul seti, el n'a facut de cat sa si '1 puie in
serviciul nouel sale religiuni si pe baza formulei artistice invatate odiniOra.

Arta crestina nu putu deci sa aiba vre-o inspiratie

originals de cat atunci cand primele generatiuni disparura si fura inlocuite de barbaril convertiti, cars
ignorau civilisarea romana. In asta periOda, imaginea
nu fu de cat un simplu mijloc, de propaganda. Forrnele ast-fel figurate sunt conventionale si nu ail
aprOpe nimic omenesc. De altminteri, represintarea
divinitatil, din punctul de vedere strict al spiritulul
crestin, nu avea ratiunea sa de a fi, caci e imposibil
a se represinta ceea ce este immaterial si asta anoinalie nu se 'Ate explica de cat prin o concesiune
facuta ordinel de lucruri stability din timpurile mai vechi.

www.dacoromanica.ro

150

1STORIA ARTELOR-FRUM ci SE

Progresul artelor in primil timpl ai crestinismului

a fost timid si sovaitor, iar in ce privesce sculptura
propriti-disc, numal rare -ors se facea status izolate.
Statuaria din acea vreme nu ne-a lasat de cat o

mare statuie de bronz a Sfeintului Petru si care,

dupa tote probabilitatile, este o opera din secolul
al V-lea.

Conform usului pagan, se continua a se orna sarcofagiile cu baso-reliefuri ale caror subiecte sunt :
minunile lui Christos, scene din vechiul testament,

Moise, etc., etc.

Statuaria din secolul al VI reveleza, principalmente,

in monumentele din Ravena, o tendinta pronuntata
pentru ideile bizantine, cad arta in tots Italia parea

istovita pana in gradul ca nu se mai putea crede posibil sa se produca o opera remarcabila in vre-o parte
a acestui regat.
La Bizantiii, din contra, arta intrase in o vieta. noue
si ajunse la apogeul sell sub gloriOsa domnie a lui
Justinian.

Rezemandu-se, in trasaturile sale principale, pe o

sub influenta
veche temelie, arta bizantina indura
spiritulul oriental ca si sub aceea a unei Curti imperiale civilisate
nisce modificari importante.
Sculptura insa, in special,
cu kite acLele de des-

tructiune savarsite de lconoclaqti i), de si continua

a fi In onOre la Bizsntiti, facu insa putine progrese si
de timpuriti Inca isi insusi unele caractere particulare.
Asa, mai intaiu, o escesiva.prodigalitate de ornamente
a inlocuit simplicitatea formelor, iar incarcatura greOie
si de prost gust a inlocuit naturalul.
1) Sad strielltori de icone. 0 sect care a aparut calre anul 485 dupa

Christos, sub impdratul bizantin Zenone.

Vroind sd. impuie Italie! ororea sa contra iconelor, Leon Izauricul,
provocil o revolt& in acestd tea i de la asta. revolts dateza, putem dice
Intemeierea puterei timporale a Papilor. Iconoclaqtil Turd condamnatI de
sinodul de la Niceea din 787 oi de cel de la Constantinopoli din 86g.
N. A.

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA ARABA

151

Pe urma artistii, de sigur din causa aversiunii for

pentru paganism si sub inspiratiunea unui sentiment
religios reil-inteles, adoptara nisce tipuri traditional e,
consfintite, spre a represinta pe Christos, pe FeciOra,
pe Sfinti si chiar pe imperati. De aci esira acele statui
austere, lunguete, cu contururi uscative, cart par a fi
reproducerea unui aceluias model.
Sculptura de ornament este asemenea bogata si
greOie.

Obiectele consacrate cultului jOca apoi un rol considerabil in arta bizantina : potirele, cupele, cristelni(ele, stecnicile, crucile, etc., sunt de our sail' de argint, ornate cu diamante ; mai mult chiar, sunt imbricate cu metale pretiOse si locurile consacrate, ca altarele, car suprafetele cele mai vaste sunt ornate cu
sculpturi in plin relief (ronde-bosse).
VIII. Sculptura aralla
Islamismul interclicend represintarea flintelor vietuitore in or' -ce mod, nu exist& o statuarie, o arta' sculptural& propriu-disc in civilisatiunea poporului arab, de

si se vorbesce prin unele documente de nisce status

la Bagdat, in Egipt, prin Spania.
Ceea ce este ins cert, este ca artistii arabi avend
in vedere prescriptiunile Coranului
sa multumira, sa
sculpteze si sa re'spandesca cu profuziune, acele ornamente atat de capritiose, acele sculpturi atat de curiOse in extrema for delicateta, car' sunt cunoscute

sub numele de arabescurt

Aceste ornamente
cars se intalnesc din cea mai
inalta antichitate si la tote popOrele -- se compun din

flori, din fructe, din animate reale sail' fantastice,

pe earl artistul, fie el architect, sculptor sat pictor, le
amesteca si be incolacesce dupa capritiul sal.
Grecii, cu tOta severitatea artel tor, intrebuintara
arabescurile, sedusi de ciudatenia si boghtia tapiteriilor
www.dacoromanica.ro

152

ISTORIA. ARTELOR- FRUMOSE

orientate; Romanii acoperira interiorul caselor, monumentelor si mormintelor for cu arabescurl carora le
detera un caracter simbolic.
Monumentele periOdei romano-bizantine sunt ornate
cu numerOse arabescurl, cu deosebire in sudul si centrul Frantei. Sunt chiar unele desenuri. originate, cart nu
sunt imprumutate nici antichitatil, nici artel bizantine.
In secolul al XIII si al X1V, arabescurile au dispaTut aprOpe complet din ornamentarea sculptata a monumentelor. Nu le mai reg.sim de cat pe la, bordurile
giamlicurilor si pe la indoiturile ferelor de pe la usi,

insa sunt adesa intrebuintate, si intr'un mod remarcabil, la ilustrarea manuscriselor.

Odata cu Renascerea, arabescurile revenira la mod6.,
multumita in deosebi Jul Rafael, si atinsera cel mai malt
grad de perfectiune, ca usurinta, gratie si originalitate.
Apr Ope -kite constructiunile din acea epoca, mobilele si chiar armele, sunt acoperite cu arabescurl.

IX. Sculptura pe timpul periodel romanice

In evul-mediu, artistii sculptori se marginira mai intali" a urma regulele scOlel greco-romane ; pe urma
arta fu nevoita sa se supuna din noil prescriptiunilor
sacerdotale ; cadu in extravangantele si obscuritatile
unui misticism ascetic; intr'un cuvent, se vela o uniformitate de tipuri impuse.
Sculptura deveni ca si pictura, cum vom vedea mai
departe, o industrie cu deosebire exploatata de catre
bizantini. Numal prin secolul al XII artistii incepura
a se cotorosi de piedicile ieratismului. Statuaril francezi, fur& cel dintaih cari cautara un Ore-care ideal
in afara de simbolism.
La sfarsitul acelui secol, scOla laica a sculptorilor
francezi parasise traditiunile bizantine si manitestase o
tendinta noun in alegerea subiectelor si in modul de
.a le exprima.

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA PE TIMPUL PERIoDEi ROMANICE

153

In secolul XIII arta sculpturala 'sl-a luat o mare

desvoltare prin nordul Europe', prin Franta si Italia.
Dace insa prin catedralein special cele franceze,
--se gasesc multe figuri carl respire o nobila beatitudine, in numerOsele baso-reliefurl gasim un sentiment
dramatic forte viu, asa ca s'a putut Vice, far& mull&
exagerare, ca sentimentul democratic se exprima alaturi si adesa in paguba sentimentulul religios. Si data,
pe de alta parte, executarea material& este adesa defectuOsa, apoi este flind-ca, sculptoril acestei epocl se
gandiati la destinatiunea figurilor lor si la efectul ce
ele trebuiati sa produca.
Sculptoril italieni se indrumara si el catre studiul
realitatil insa, in plus, el luara, ca calauze marile modele ale antichitatii ; de aci nobleta, corectitudinea,
frumuseta operilor lor, insa tot de aci a decurs si caracterul pagan al acestor opere, caracter adesa putin
in armonie cu ideile crestine.
Totusi, imitand pe cel vechi, el ail sciut s exprime
si idei originale. Una din cele mai marl inovatluni a
scOlei italiane a fost ca a introdus in sculpture miscarea, expresiunea, sentimentul, drama intr'un cuvent,
ceea ce e propriul picturil.
*

Cum vedem, statuaria acestel periOde nu prea corespunde desvoltarel atat de bogata, si de stralucita a
artel architecturale romanice. Putem chiar dice, ca spiritul acestui timp a fost un obstacol pentru desvolta-

rea statuariei, tot pe ark si in aceiasi proportiune in

care, acelas spirit, a favorizat inflorirea architecturil.
Domenul creeatiunilor sculpturale se ingusta., spre a
servi aprOpe exclusiv trebuintelor cultului ; sculptura

dupa disparitiunea iconoclastilmlincepu sa concu1) Valdenzil, Albigenzii, adeptil lul Wicleff si Husitil
call all pregatit reforma din secolul al XVI all fost tots iconoclasti In evul-mecliu,
iar protestantil din dale nostre, pretind catolicil papistasl, sunt pOte mai
N. A.
iconoclasti de cat le da mama s'o marturisesca.

www.dacoromanica.ro

154

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

din not la infrumusetarea edificiilor religiOse,

desi istoria profan'a abunda in felurite subiecte demne
de tratat.
Carol magnul favoriztt asUa renascere sculpturalk
prin protectlunea ce a acordat calugarilor-artists, isgoniti din Orient.
Buns, rea, trebue insa sa nahrturisim, ca sculptura
din inceputul acestei periOde datoresce influentei bizantine netediciunea si vigoirea sa. Ea deveni monopolul
mAnAstirilor. In genere, chlugrul-sculptor fusese architectul monumentelor ce orna mai in urrna. Doue marl
reze

scOle se formara. la Cluny si la Citeaux in Flu*.

In arta romanick sculptura a lost cu deosebire

ornamentals : capitetul era partea monumentului care

servia de pretext represintaril unor figuri omenesci,
ingenios dispuse printre frunzis.
Putine nume au remas legate de operile de sculptura., cats nu era obiceiul de a iscali operile sale. Se
cunosc cats -va din cei citati de scriitoril timpului, astfel : Tutilon, calugar de la Saint-Gall, poet, sculptor
si pictor care a decorat bisericile din Mayntz si din
Metz; Movard, care a recladit vechea basilica SaintGermain-des-Pres; un abbate Guillaume, sef al unei

sae din care a esit o pleiada de artists, cars at lu-

crat la edificatiunea a patru-deci de biserici.

Printre l'erile din nordul Europei, Germania mai cu
sema a contribuit la progresul artei plastice romanice.

Marea sa desvoltare sub imperatil saxoni cari se

a dat spiritului poporului german o impulsiune putemick iar
relatiunile numerOse cu Italia at inviorat si mai mult
gustul astui popor pentru sculptura. Sculptura in fildef si in pietre diferite ajunge in fine, pe la sfarsiconsideratii ca urmasii vechilor Cesari

tul astei periOde, la inAltimea archilecturil.

In Italia, prin secolul al X1II, precum s'a dis deja,

sculptura s'a ridicat la un malt grad de perfectiune,
luandu-si un not zbor sub directiunea celebrului Niwww.dacoromanica.ro

155

SCULPTURA PE T1I1PUL PERIO.DEI OGIVALE

colae Pisano. Atunci ideea antica a fost desvoltata in

tOta forta si frumuseta sa.
X. Scuiptura pe timpul periOdel ogivale
Pe timpul periOdel ogivale, sculptura a stat Inca
cat-va timp sub directiunea episcopilor, introducatorl
ai elementului laic in executiunea operilor sculpturale.
Numal de prin sfarsitul secolulul al XII, precum s'a
veclut mai sus, acesta arta a capatat un caracter original, degajandu-se de trite traditiunile venite din orient.
Artistii, tot asa de modesti ca si in trecut, inscriiati
pe soclul statuiei numai numele sfantului represintat.
Executarea Incepuse deja a fi mai stransa, mai concisa.

Statuia lui Christos, de la portalul catedralei din

Amiens, se distinge prin sentimentul proportiunilor
juste si un modelat riguros.
Fara a putea sustine o comparatie cu operile statuarilor greci, ea reamintesce inse, pana la un punct,
figurile de la Egina prin simplicitatea facturii sale si
prin puritatea conturului set].
De notat Inca, in sculptura acestel epoct, este un
fel de exageratiune de svelteta'., de subtirime ; s'ar diceca nu a fost tot-d'a-una intelegere Intre cel ce construia nisa si sculptor, caci aceste nise sunt tot-d'a-

una atat de strimte in cat sculptorul pare a

fi

fost

nevoit sa 'si subtie figurile sale spre a le face s pOta

ocupa tOta inaltimea rezervata in nisa.

Statuiele /ui Clovis si a sofiel sale Clotilda, asedate odiniOra la pOrtalul bisericei Notre-Dame, la
Corbei], au ca inaltime totala de unspredece onT trial-

timea capului; bustur este prea scurt, ceea ce face ca

picicirele sa fie enorm de lungi. Bratele, din contra, ail
lungimea normala. Aste greseli, nu se pot, credem,
atribul ignorantei, ci mai degraba contagiunil de la
acea eleganta chintesentiata ce se observa in svelteta
catedralelor.

www.dacoromanica.ro

156

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Modul de a represinta stofele, prin nisce seril de

mid cretl verticalI, call lungesc 'Inca personagiul, este
o dovada. de ceea ce afirmam ; de sigur lucrul acesta
este vroit, cad stofele grOse ale epocei formail creel
grosi: prin urmare si aci, in mod conscient, s'a cautat
inlaturarea modelului si urmdrirea unui ideal de eleganta

In baso-relief, ceea-ce se numesce compositiune nu

exista ; personagiile nu au nic,I un raport unele cu

altele, iar ansamblul nu ar fi distrus daca s'ar da la

o parte ceva ; sunt in baso-relief atatea personagil
Cale cere textul, asta e singura preocupare a scluptorului.

Un personagiti care std. pe scaun e tot atat de inalt

ca si vecinul seti care sta in piciOre ; de altminterl
ast procedeti a fost aplicat la greci, car' se temeati sa
lase goluri in compositiune si respectati scara marlmilor.

Artistil acestel epocl nu escelati apol in tratarea

nudului ; acesta nu are mlddiosie, e lipsit de adeve'r,

s'ar prea ca artistulul 'I era fried sd. '1 lase sa se

vada; in schimb inse, draperiile sunt executate cu
multa. virtuozitate.

In rezumat, pe Mug cdte-va specimene frumOse

de sculpturd, se intdinesc multe earl sunt fOrte inferiOre
si daca, precum se dice, artistil mdnuiati atund in
acelas timp si dalta sculptorului si compasul architectului, apol numal in arta architecturala singurd el

au dat dovedi de calitall maestre.

Ca sculptorl, el s'aii aratat prea servill fate de
exigentele decoratiunit
XI. Sculptura rumanesca in periOda slavonismuluT

Propria vorbind, titlul de mal sus nu 'sl are de loc

ratiunea sa de a fi
cel putin in ce privesce timpurile cu totul vechi ale vietel poporului rumen
www.dacoromanica.ro

SCULPTURA RUMINESCA. IN PERIODA SLAVONISMULUT

157

si nu l'am enuntat de cat, fie pentru a mentine dividiunea adoptata

cu sub-dividiunile respective ale
materiilor
in tOta asta lucrare, fie pentru a avea
unde sa intercalam putinul ce este de dis in acesta
privinta.

Dintre artele plastice numal doua se putura desvolta in Wile rumane una, a cares desvoltare istorica ne-am incercat a o schita mai sus, architectura

cea alts, care ne remane a o studia mai departe,

pictura.
Operele sculpturale aunt cu totul rare la not in epocile anteriOre. Tot ce ne-a remas sunt numal cate-va
sapaturi in lemn, facute de catre calugari sari unit
meseriasi, precum icon*, chivote, crud sdpate, potire, catapetesme sari itcTg de biserici, etc., ba si
acestea in mod cu totul imperfect, fiind executate cu
o totala lipsa de cunoscinta a desemnului 1).
Cat despre statuaria propriu-disa, ea nu exists absolu t de loc. In on -ce unghiii al teril ne-am indrepta
privirile, in on -ce parte am cauta
din on -ce timp
nu gasim nici o ramasita, nici o urma de statuie
facuta pe pamentul terilor rumane.
Reproducerea figurilor sculpturale fiind oprita, prin
hotaririle sinodului tinut la Constantinopole in anul
862, sculptura
asta arta mareta multumita careia,
1) cMaterialul unor asemenea obiecte este in deobste pretios ; lucrul

ins5. de rind si nu unmet atuncl cand el esia din mainile argintarilor

indigent, dar chiar cand era produs de ale mesterilor strainl. Asa, Neagoe
Vocla intr'o scrisore a luY, datat5. din Pitesci la 18 Decembre 1518, se
plange consiliulul municipal din Sibiit, ca de i remasese multumic de
modul cum argintaril trimisl Jul de acel oral in anul trecut, anume

Johann i Celestin, 'I lucrase nisce cope, in urml, d5.nd lul Celestin o
catime de argint, spre a face o cadelnita dug modelul turnulul de la
de cat care. Neagoe arata ea in tout Ungaria, pe care o visitase,
Sibiid
nu v6cluse mat frumos
Celestin o lucrase asa de prost cum nu ar fi
putut-o face nici un Wigan, Se vede deci ca orfaurtiria nu era pe o trepta
de desvoltare deosebita in tare Muntenesc5, de ore-ce pentru executarea
unel lucrarl mat delicate, principele are nevoie a recurge la mesterl strains,
cart nici aceia Inca nu multumesc gustul principelul,indestul de desvoltat,
In ce privesce aprquirea operelor de arta). (Ve41, d. A. D. Xenopol,
N. A.
op. cit.)

www.dacoromanica.ro

58

ISTORIA ARTEL OR-FR IIM6SE

fire)", se alalluiesc o serie de

forme si de flint' mult mai cumpAnite si mai armoniOse ca proportli, ridicand ast-fel aldturl cu lumea
a fost cu desav'arsire
real& o alta cu totul ideals

-din formele si flintele

inlasturata, din represintdrile

artistice ale orientului

crestin 1).
De sigur, neajunsul

care a resultat de aci nu se

pole indestul deplange, cad citind cine-va istoria nemului nostru, vede figurile cele marl ce ea semnaleza,
fard ca in jurul sea sa, pota gasi dovada materiald a
fiintei acelor fapte sau figuri istorice. Numal Omenil
de rend
cari convietuiesc si mor la olaltd
numai el apartin esclusiv timpulul in care au trait.

Omenil marl intrupftnd in 0-11)0 nu numal geniul

poporulul din care ail esit, dar adesa genul uman el
insusl
se ridica pe d'asupra timpulul si cerculul
-contimpuranilor lor; tote generatiunile viitOre ale ne-

mului lor, ba chiar adesa si cele ale altor popOre, be

disputa fiinta si, ne mai putendu-I avea in realitate,
ele 'I invieza, fie sub forma mormentului, fie sub aceea
a statue)", spre a remane vecinic sub ochil si in mijlocul
Omenilor peritori.
Vecurile dispar inaintea figurel Omenilor marl. al
caror fiinta pare ca traiesce intr'un present perpetuu,

ca si fiinta lul Dumnedeti.

Vedem de aci insemndtatea incalculabila a mormentului, a statuel -- de call nob suntem atat de lip1) Primit cresting s'ad ferit de seulpturT si picturl figurative, el nu
voiad a le introduce in biserica lor, de ore ce in adorarea lor nu veiled
alt-ceva de cat idolatria pagans. Reserva ce dansiT o aratase pentru arte
se explica gi prin motivul ca religiunea cresting a emanat din Judaism,
care opria prin lege ore -ce icone, fie turnate, fie sculptate sad depinse.
Ba la inceputul secolulul al III-lea Tertullian, un aparator mare at cres
tinilor, s'a aratat ca eel mat mare inimic at luxuluT si al artelor. Cu
elocinta sa admirabila, el predica ea de acestea un crestin bun tot-d'auna trebuie sa se feriasea, de ore -ce luxul si artele sunt lucrurT satanice.
El opresce ore -ce portret, fie fieut In cell, in metal sad pe panza. Cu

deosebire considers picturile ca perieuloset tVr4e, d. Dr. Sever Muresianu,

Iconologia cretin occidentald fi orientala), 1 vol., Bueuresel, 1894,
pag. 4).

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA RUMANESCA IN PERIODA SLAVONISMULUT

159

menite a demonstra simtirea calda, dorinta

neinfranata a unui popor de a avea veclnic sub ochi
figurile marete pe cart cronicile prafuite se silesc a-i

sill

le glorifica.
Omeni competenti 1) sustin c, proibirea statuariel din

biserica rasaritena a putut fi o causa de impedicare

care
pentru nascerea si desvoltarea acestel arte
insa nu putea avea ca consecinta absoluta el neexistenta, cum e cazul pentru terile rumane si ca, adev6rata si decisiva causa a acestel neexistente trebuie
autata. aiurea.
* * *

Daca insa statuaria propriu-disc lipsesce cu desavarsire din terile rumane, nu tof ast-fel stair lucrurile
cu privire la sculptura monumentald
arta decorative

din ambele teri.

In asta privinta stem chiar binisor,

precum dovedesc mai tote monumentele nOstre religiOse mai de

sema, ca Cartea-de-Argeq, Trei-Erarcht Stavropoinsa sculptura rumanesca este mai

leos, etc., etc.

naive, mai grosiera de cat prin Italia de pilda, fiind-ca

la noT materialurile sunt de prOsta calitate.
Caracteristic e Inca faptul ca Ispiritul care a servit
la confectionarea unor capiteluri rumanesci a Post acelas care a inventat capitelurile Venetia Ast-fel, dace

vom compara unele capiteluri ale manastirilor San

Giorgio, San Michele sail chiar ale palatului Ducal
din Venetia, cu cele de la bisericele Antint si Cozia,
ne vom convinge indata de inrudirea lor. Fara ludoiala ca cele dintaiu sunt cu finet'a executate in marmora vertOsa si alba, pe cand ale nOstre sunt cioplite

in piatra mole cu graunte gros si suril Acesta e si

causa pentru care sapaturile capitelurilor m5stre nu sunt
sculptate cu aceiasi delicateta. Privind forma unul ca1) Vedl, d. P. Verussi, ibid.

www.dacoromanica.ro

16o

ISTORIA ARTELOR-FRIJMoSE

pitel venetian, caruia '1 am sterge, cu gandul, unghiurile si am insemna Ore-cari dung! pe frunzele ce'l decoreza, am avea 'exact capitelurile mai grosiere de la

Radu-Vodci si de la mai multe din manastirile rumanesci.

S'ar dice ca, pe cand pe acele vremur! regina Adriaticei

puternica si bogata, repurtand victoril tot atat de

gloriOse si suferind infrangeri tot atat de durerOse ca
si no!
cara cu numerOsele el corabii marmora si
porfirul din lumea intrega, imbrAca pe fie! sei cu stofe
bogate si isi impodobia bisericile si palatele cu pietrile
cele mai rare si cu sculpturile cele ma! fine ; pe atunci
noi rumanii, si in sculptura nOstra, ca si in moravurile si in obiceiurile nOstre, am remas mai naivi si ma!
rustici1).)
Tot acestei periOde apartin, desigur, importantele sculpturi mince
descoperite in Bucovina 2)
represin-

tand episodul mai mutt sail mai putin fabulos al trecerei Carpatilor 0 ve'ndtOrei lui Bogdan Dragon,
cu ccifOua sa 2VIolda.

Fotografiarea acestor sculpturi a fost facuta prin ingrijirea directorului scOlei de Bele-Arte din Iasi, Panaitenu-Bardasare.

Vignetele sail micile baso-reliefurl, sunt in numer

de patru. Una represinta episodul venatorei lui Bogdan Dragon. El cobOra muntil prin codri, calare si cu
spada in mama, gata de a lovi. Inaintea lui merge pe
jos un fel de scutier, tinend intr'o mama o halebarda,
ear in alta la gura un corn de venatOre. Inaintea acestuia, in fine, pasesce cateua celebra Molda. Costumul
ambelor personagii este aprOpe iden tic : coifurile lor se-

mana mult cu cel al lui Tepes Voda. Stilul sculpturii

este incontestabil cel din evul-megliii.
1) Ved1, d. G. Sterian, op. cit.

2; Ve41, Buletinul Instructiuner publice, din 1-30 August 1866, in

care se gasesce intercalate, $i o prea frum6s5. stamp's a acestor sculpturl

intexesante.

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA RUMANESCL YrI PERI6DA SLAVONISMULUI

16v

A doua vigneta represinta venatOrea Zimbrului. Aci

e in scena numai un personagiti: Bogdan Dragos ; cateua Molda ataca cOpsele din darat ale animalulul fu-

rios, pe cand Dragos e gata a'l lovi cu spada in cap.

Scutul din mama lul Dragos are o forma putin usitata.
Pe planul al doilea al vignetel zarim o cetate (Molisdava P) asNata pe inaltimea unui munte, la pOlele caruia are loc venatOrea.
E curiOsa reproducerea acestui episod sub forma de

baso-relief si nu s'a putut afla nici de tine nici cand

s'a executat asta lucrare.
Istoricil nostri de acum vre-o trel-decl de an!, s'aix
intrebat data aste sculpturl represinta un episod real
din istoria Moldovel sau sunt numai represintarea poste-

riOra a unei fabule admise de catre cronicarl.

A treia vigneta represinta un pumnal intr'un scut,
sustinut de o parte de un dragon orb grifon si de alts
parte de un monstru, jumatate om, jumatate delfin.
Din cercetarile facute s'a conchis ca asta vigneta ar
represinta vechiul herb al Daciei hunice, sau getice.
Ultima vigneta represinta, in fine, un scut cu capul
de boil, scut sustinut de aceiasl doul monstrl de
mai sus.
In excursiunile sale prin Spania, d. V. A. Urechia
a gasit, prin anil 1863 -1864, in museul de antichitatl din Barcelona, doue pietre a caror intrebuintare
nu se cunoscea, dar cars ambele 'Arta la un capat

un cap de bou cu o stea in frunte.

Cercetand d-sa a aflat ca ele figureza in catalOgele

primitive ale archive! orasuluI sub numele de Pedra
blaca (pietrile valache, rumane), a caror existents acolo
d. V. A. Urechia nu o pOte atribui de cat imprejurarel

ca nisce cete de catalani si aragonezi le au luat cu

el cand cu expeditia ce acestia facura in pailile orientulub, si, cu deosebire, in a Blachiei, adica a terilor
locuite de Macedo- Rumani.

Aceke pietre sit o insemnata valOre istorica si ele

11

www.dacoromanica.ro

162

ISTORTA ARTELOR-FRUM6SE

probeza vechimea profunda a capului de Zimbru sat.

Bour de pe armele Moldovei, vechime anteriOra, in
tot cazul, lui Bogdan Dragos, de la care istoricii pretind ca Moldova primise asemenea marca.
Ca lucrari atarnatOre de arta sculpturil prin ornamentele si figurile scOse in relief, cad se mai gasesc
la not
sunt odOrele de our si argintariile bisericesci,
earl* precum vecluram conslituesc adeverate comori 1),
se disting prin fineta cizelurilor, precum si printr'un
Ore-care gust in alegerea formelor usOre si svelte si

cu car]. Museul din Bucuresci s'a tot imbogatit treptat, precum vom vedea mai departe.
X11. Scluptura in Franta, in Germania,
in Anglia, in Italia, in Belgia i in Olanda, pans la
epoca Benasceret

Daca cercetam desvoltarea ulteriOra a artel plastice

din asta periOda, gasim cu deosebire pe Franta in

fruntea miscaril.
Catedralele construite atunci, in stilul ogival cereil,
inainte de Mote, nisce infrumusetari prin mijlocul statuariet Partile laterale ale tindei, pervazurile usilor,

arcadele si timpanul fura ornate cu statuete.

Asta peritida a manifestat in Franta o Ore-care putere creeatOre si o frescheta, call Alfa atinse multumita, cu deosebire, uniunii intime a architectura cu
scluptura. A doua jumetate a acestei periOde epoca
lui Ludovic cel slant
a capatat chiar o perfectiune
relativa in productiunile sale.
Totusi, nu mult in urma, arta pkru ca a atipit odata

cu timpul de oprire ce s'a operat in domenul architecturii.

In Germania din contra, ,puterea artistica se inviora, in epoca corespunclatOre, si desavari nisce pro1) Vecll, mai sus paginele 90 la 125: architect. Inman. din sec. XVI

in ul XIX

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA RUMINESCA YN PERI6DA SLAVONISMULUI

163

-ductiuni cart, fare a fi colosale, nu eraii lipsite de

agremente.
Secolul al XIV a fost cu deosebire favorabil desvol4aril statuariei in Germania propriu-clisa, secolul al XV
Suabiel.
Ca sculptori distinsi putem cita pe Hans Bruggmann,

care sculpta mai mult in lemn si pe Veit Stoss din

Nuremberg.

In Anglia, sculptura n'a fost multa vreme de cat

,o arta auxiliary a architecturit si a servit la decorarea bisericilor si la ornamentatiunea mormintelor.

Sculptura in Anglia, mai mult pOte de cat pictura, a

fost cultivata de catre straini. Ast-fel, italianul Torre-

giano a compus mormentul lui Enric VII si cel al

mamel sale Margareta de Richmond.
In _Italia, sculptura lua alaturi de architecture, un
loc cu totul independent. Asta noua miscare se datoresce cu deosebire lui Giovani Pisano (1240-1320).
Sub influenta lui Giotto, Andrea Pisano (1280-1345)
deveni un sculptor dibaciii Un alt sculptor a fost
Orcagna.

Belgia a prOus in asta ramura a arteica si in

tote cele alte

nisce opere de un merit netagaduit.
Spre a ne convinge e de ajuns sa strabatem orasele
sale.

Sculptura s'a desvoltat de timpuriu in acesta tern

si, sub acest raport, ea nu cedeza nimic celor-l'alte

regiuni ale Europa
Sculptura in aramei s'a perfectionat mult in orasul
Dinant, prin secolul al MI si a produs acea mare
cantitate de baptistere ornate cu baso-relie furl, de
strane pentru psalti (lutrins) etc., earl turnate, cizelate sail lucrate din ciocan sunt cunoscute in istoria
artel sub numele de dinanderii. Ca maistri de la Dinant trebuie sa citam pe Jean Patras, cel mai distins
operile for dateza de prin 1372.
si pe Jehan Joses,
Catre anul 1250 traise Jean l'imagier sail iconawww.dacoromanica.ro

164

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

rul, caruia se datoresce mausoleul lul .Enric, duce

de Brabant, la Louvain.
Mal mult de cat atat : la Tournay exista o sc616
de sculpture de prin secolut al XI1I, care a produs un
mare numer de opere distruse mai tarclit.prin secolul al XVI de catre Iconoclasti.
In fine, secolii urmatori, formeza pentru istoria artel
belgiane o epoca din cele mai interesante.
Cu privire la Olanda, data o cumparam cu cele
alte terl ale Europel, nu putem s nu marturisim ca.
e o tea putin bogata sub raportul productiunilor sculpturale. Si causa e forte simple.
Intr'un regat in care majoritatea bisericilor este destinata cultulul protestant, nu pete fi loc nici pe din
afara, nici pe dinauntru
pentru ornamentatiunea
plastic& Reforma prin urmare a fost causa imediati
a decadentel statuariel in acesta tera.
In afara de asta ratiune principals, trebue s recunescem ca si clima, atat de umeda a Olandel exercits o influents dezastruesa asupra marmorei materieintrebuintata de obiceiii de catre sculptor pentru statuiele sale, multe destinate a sta vecinic sub cerul liber.

Nu vom da ca dovada de cat starea in care sepOte vedea ca se gasesce statuia /uf Tollen de la
Rotterdam.

Arta sculpturala olandeza, cultivate de timpuriu, semanifesta cu deosebire in ridicarea unor monuments
funerare prin bisericl, in ornamentatiunea edificiilorpublice, a portitor oraqelor, a baso-relief urilor, et., etc.
Mexicani' n'ail avut o scluptura propriti-clisa, o statuarie, ci numal sculptura ornamentals, aplicata cum_
vecluram pe zidurile exteriOre ale maretelor for monumente.

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA TIMPURILOR MODERNE

165

SCULPTURA TIMPURILOR MODERNE

XIII. Sculptura Renascerel

Inca din periOda ogivala, sculptura in Italia 41 deschisese un camp mai vast, cad circumstantele si mijlOcele de tot felul se oferisera el, ca sa clicem asa, spre
a o favorisa si a-I permite sa se desvolte intr'un chip
uimitor si nelimitat.
Scopul seti principal a fost ornarnentatiunea mormintelor si altarelor.
Din causa tendintel proprie italienilor, pentru tot ce
este Malt, arta se tinu pe timpul astel periOde, departe

de realismul care se scobora la amanuntele cele mai

infime si mai neinsemnate
Toscana, de multa vreme Inca sediul artei italiane,
se puse in fruntea celor alte terisOre din Italia.
Cel dintaiu maestru remarcabil, care manifesteza in
operile sale tranzitiunea de la epoca precedenta la tendintele noue, este Jaccopo della Quercia, supranumit
della Fonte,
Mare le maestru florentin Lorenzo Ghiberti (1378-

1455), unul din primil sculptori al acestel epoci, are

Inca o insemna' tate si mai mare. Dupa acesta, si fara
tndoiala sub inriurirea sa, vine unul din compatriotii
sel Luca della Robbia (1400-1448), care a lucrat timp de

40 de ani Porfile Baptisterului in bronz, din Florenta.

Un alt artist florentin din acesta epoca a fost Do-

natello, care a inaugurat imitarea cea mai stricta a

naturil si formeza prin urmare un contrast nostim cu
traditiunile periOdel precedente, ca si cu nobilele forme
ale antichitatii.

Sculptura florentina a fost pe timpul astel periOde

atat de fecunda in opere de arta, ca artistil sel fura
chemati prin tote partile Italiei.
www.dacoromanica.ro

166

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

In Italia septentrionalk maestrul Bartholomeo indict,

in operile sale, trecerea de la stilul idealisat a] evuluimediti la realismul secolulul al XV.
In cursul secolulul al XVI Florenta a avut asemenea
acest privilegiu, iar Leonardo de Vinci, de sigur in acest

timp, a schitat colosala statuie a lui Francisc Sforza,

din Milan.

Vine apol Sansovino (1460-1529), un alt maestru

al scOlei florentine, ale carui opere au asemenea o reputatiune bine meritata. A sculptat o Madond si Sfanta
Ana. E supranumit de unit Rafaelul statuariel, pentru
escelenta formei ca si pentru frumusetea armonica a
conceptiunii.

Rafael asemenea s'a indeletnicit cu studiul artelor

plastice si a produs cate-va opere pe carl le-a lucrat
cu mana sa.
In fine Michel-Anghelo

Buonarrotti (1475-1564),

asemenea din Florenta, a chilli activitate a fost prodigiOsh si e rivalul WI Rafael. De si n'a fost mar putin
mare ca architect de cat ca pictor 1), el a manifestat
tot-d'a-una o predilectiune pronuntata pentru statuarie.
Cu Michel-Anghelo arta intra inteo noua faza si
ajunge
un grad de perfectiune, care nu s'ar fi putut
prevedea nicl odata.
Pe cand Michel-Anghelo studia cu seriositate capo-

d'operile antichitatil si isi-o forma un stil proprit al

lul
ceea-ce face sa fie considerat ca un discipol al

celor vechi 1 vedem, pe el cel dinfaiu, rupend definitiv cu rutina si intr'un grad a arta moderna is
nascere sub inriurirea sa.
Numal nisce studil solide, o mare putere de patrundere si un ochiu exercitat, pot permite o apreciare justa
1) De altminterl totT sculptoril, in secoliT XV si XVI, au fost in acelas.
Limp si pictorT

Ast -fel
pe rang5. MichelAnghello, cel mar mare dintre totl putem.
cita: pe Donatello, pe Ghiberti, pe Nerochio, etc. etc.
N. A,

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA RENASCEREI

167

a operilor Jul Michel-Angheloin acelas timp architect

si pictor mare, din cars cause i se mai si dicea maes-

trul celor trei arte.

Vieta si activitatea sa imbratiseza aprOpe un secol.

Inca de copil tatal sal. av'end in vedere aplicarea
sa dire arte '1 asedd in ate]ierul lui Dominico Ghirlandajo, pictor de la care museul Luvrului poseda o
remarcabilA Visitatiune; pe urrna.' el deveni protejatul
lui Laurentiu de Medicis, supranumit magnificul. 0 observatiune a acestui print.
observatiune de care MichelAnghelo a tinut compt '1 facu sa. obtina favOrea sa :

Michel-Anghelo copra un cap de faun al dirui laica

si barbie erati mutilate ; Laurentiti '1 dise ca un batran
e MIA dinti; izbit de asta observatiune, cu o lovitura
de ciocan tenerul face sa sara un dinte si stiu s,
acuze pe buza cutea firesca in acest caz. Laurentiu
trecend apoi iarasi pe l'anga densul, fu mirat de prompti-

tudinea cu care ucenicul lui Ghirlandajo profitase de

observatia sa si, mirat de a vedea facut un asemenea
cap fb.'fa sa fi manuit vre data dalta, lua, cu sine pe
Michel-Anghelo, '1 puse la adapostul grijelor materiale

ale vietei, asa ca a putut salt urmeze studiile sale de

sculpture. El avea atunci 15 ani si sedu panA la 29
de ani in palatul lui Laurentiu.
Dupe mOrtea lui Laurentiu de Medicis, papa Julia
al II a insarcinat pe Michel-Anghelo sa -i face mauso-

leul, vasta compositiune, care trebuia s fie asedatA

in biserica sfantul Petru din Roma. Lucrul, adesa

intrerupt, In pricina unor certuri Intre papa si sculptor,

putin rabdAtor and nu se avea pentru el atentiunile

ce merita. Impacientat de asteptarea in anticamera,
dup6. ce sa, presintase de mai multe on la Iuliu al

II si jignit de cuvintele transmise de papa printr'un

lachet, Michel-Anghelo respunse : Cand papa va avea

nevoie de mine, 'I vei spune CA am plecat aiurea), si

se retrase la Elorenta. Papa incerca in zadar sa intrebuinteze autoritatea spre a readuce pe omul ce '1
www.dacoromanica.ro

468

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

credea singur capabil

sa-1

execute proiectele ; pacea

intre ei ru fu restabilita de cat prin staruintele lui

Petru Soderini, care trimise pe Michel-Anghelo ca ambasador pe langa papa.
fuse la urma urmel mausoleul nu incapu in bazilica.
In acest interval de timp Michel-Anghelo a inceput
sculptarea magistralelor sale opere, intre altele statuia,

lui Moise si cei doui Prizonieri, call se gasesc la

Luvru.

Destinate mai intaiu mausoleului lui Iuliu al II, aste

statui fura oferite lul Francisc I al Frantel de catre

Robert Strossi, care si el le primise de la Michel-Anghelo, in semn de recunoscinta pentru ingrijirile ce 'I
&du se.

Statula lui Moise ocupa primul loc in opera atat

de fecunda alui Michel-Anghelo ; este una din figurile
cele mai puternice, concepute de spiritul omenesc.
Aspectul de grandOre e produs prin contrastul simplicitatii atitudinel cu puterea musculara ce ar putea
desvolta omul, ast-fel represintat. Figura este in asa
Mod aseclata si drapata in cat, cu cat ne urcam catre
partea superiOra a corpulul, cu atat ea se degajeza
mai mutt, ca s clicem asa, ast-fel ca capul este adcv6rata incoronare a intregel statui.
Dupa mOrtea lul Iuliu al II, el se retrase iarasi la

Fiore*, unde sculpta, cu cea mai desavarsita maestrie, mormentul families de Medicis, la care se admire statuia Ganditorului si celebra statuie a Noptii,
represintata sub forma unel femel adormite.
TOte operile lui Michel-Anghelo sunt, inainte de t6te.
,expresiunea cugetaril sculptorului ; cu alte cuvinte, sunt
nisce Michel-Angheli, inainte de a fi nisce Moisi sail

nisce Ganditori. E grew de explicat de unde provine

acesta; pole ca asta e resultatul opositiunilor ce intalnim in ele. TOte figurile lui Michel-Anghelo sunt
nisce Hercull, cu extremitatile fine si delicate ; cutare
bras cu muschi puternici, este terminat de o mane
www.dacoromanica.ro

SCULPTURA RENASCEREI

169

mica si mladiOsa ; aceiasi observatie putem face si cu

privire la membrele inferiOre si picicirele
:

gatul pe tors dd capulul o atitudine ce n'ar avea data

nu ar avea de cat muschi iar criers nu. Ast cap e
mic, sere a da mai multa granddre aspectului general.
Michel-Anghelo a fost si architect celebru, precum
s'a ve'clut mai sus, si chiar inginer, in care calitate

el lucra planurile de fortificatie ale Florentei, earl

provocara admiratiunea lui Vauban.

Abaterile geniale ce 'sl-a tot permis necontenit acest
mare maestru, ar fi putut fi funeste artei sl cu atat
mai periculOse, cu cat succesorii sei posedati mai putin
talent.

Din fericire pOte, si cu tdta imensa celebritate a

operilor sale, Michel-Anghelo nu a format scOld,, de si
ca Benvenuto Cellini,
cats -va artist! car! 'I urmard.
Daniel de Volterra, kin de Bolonia si Vassari
lasara nisce opere demne de admirat.
ha special, Benvenuto Cellini (1500-1571)
sculptor,
gravor si cizelor represinta in scOla florentina o arty

speciald, amestec de arta, industriald si de arta purl.

Ca sculptor a lucrat, pentru ducele Cozma de Metlicis, statuia lui Perseu taind capul Meduzei si statuia lui Christos; pentru Francisc I a lucrat Him/ a
de la Fontainebleau. Cea dinteia si cea din urma
sunt nisce frumOse productiuni ale Renascerei.
Cellini e cu deosebire celebru ca cizelor, cu un stil
adesa 'exagerat, insa plin de verva, de arta si de fineta
in executiune. Multe din operile sale ail fost distruse.

A scris si un Tractat de sculpture 0 despre

modul de a lucra aurul, (Florenta, 1568).

El a fost un om ciudat, artagos ; jumatate spadasin,

jumatate artist si a dus o '060. aventurOsa. A lasat
si nisce Memorii, pline de haz si cari sunt si ads citite cu placere.

www.dacoromanica.ro

170

ISTORIA ARTELOR-FRUMCSSE

In Franfa, Renascerea sculpturii avu un caracter

original si fermecator cu sculptorii Jean Goujon, Germain Piton, Jean Cousin, etc.; imitand anticul. acestia
sciura sa pastreze nisce calitati cu totul franceze.

In Germania

si in general in tot nordul Eu-

apare, o-data cu aurora secolului al XV, ace!

spirit realist, care va respinge arta evului-mediu si va
inlesni triumful ideilor moderne earl se sprijina pe
studiul naturil.
ropei

Si dad. arta plastic. n'a atins aci inaltimea la care

se ridicase in Italia, apol acesta se datoresce in parte:
lipsei de capo-d'opere antice, cart s fie contemplate,
lipsei marmorei propril statuariei si, cu mutt mai mull,
absentel unel directiuni in stare a infrana o imaginatiune prea puternica.
Mia mijlocul secolului al XVI naivitatea si candOrea,
naturale popOrelor din nord, dispareil pe nesimtite
si in locul for s'a instalat o elegantA cu totul teatrala, o alegorie rece.
Asa in Germania, unul din sculptoril cel mai dibaci
din asta epoca este far. indoiala Adam Krafft, care a

trait prin 1500 si s'a stabilit in Nuremberg.

Vom cita apoi pe Jorg Syr lin din orasul Ulm, care
e maestrul cunoscut al scOlei din Suabia.
Sub raportul lucrarilor in bronz din asta perioda,
nici o scold nu s'a distins intr'un mod mai favorabil
de cat scOla din Niiremberg. Asta veche si bogata ce-

tate luaprin numerOsele sale creeatiuni artistice

acelas loc in Germania, ca si Florenta din Italia.

Seful astei scOle a lost Petru Vischer, mort la 1529.

XIV. Sculptura in secolii XVII-lea i XV111-lea

Cu inceputul secolului al XVII sculptura cade in

exageratiunea pitorescului, dand nascere unul not' stil
venit din Italia, care a subzistat vre-o doue sute de
ani, desi a suferit unele modificarl.
www.dacoromanica.ro

SCULPTURA IN SECOLI1 XVII-LEA SI XVIII- LEA

17

Ca si in ceea ce privesce architecturain care yeOuram tronand epoca stilului baroctotul tinde de
acum inainte in domeniul sculpturii, ca sa produca
impresiunea cea mal uimitOre precum si nisce efecte
falnice. Spre a se ajunge la scop, legile severe ale architecturil trebuira sa fie nesocotite, iar statuaria a
trebuit asemenea sa cedeze cerintelor epocii.
Artistii, earl exercitara o asemenea influenta asupra
sculpturilinfluenta care a Lost decisivasunt Lorenzo Bernini, Algarve si Puget.
In secolul al XVIII s'a mers si mai departe. Acest
secol a exagerat la rendul seu gratia contururilor si
a cautat chiar a infrumuseta anticul.
Sala italiana a fost atunci Intrecuta de scOla franceza, care avu de altminteri nisce maestri distinsi ca
Coysevox, Coustou, Pigalle, Houdon, Falconnet, Lepautre, etc. etc.
Mai pe urrna, in secolul viitor, Canova readuse
sculptura la imitatiunea anticulul, ins. pastrand Inca
mult atasament atitudinilor gratiOse.
Sub influenta pictorulul David, sculptura deveni clasick academics, pana catre epoca miscarii romantice.
Se intampla atuncl o reintOrcere, o revenire pronuntata catre imitarea simpla a naturil, cu Dupaty, Cortot,
David din Angers, Rude si chiar Pradier, cu WA ten-

dinta sa de a efemina artacu Marochetti si Clesingercu tot. tendinta, for de a reintrona pitorescul.
In secolul XVIII, in Franfa, sculptura se gasi-mal mult de cat tOte artelein nisce conditiunl cu
desavarsire favorabile desvoltarei sale. In adever, palatul de la Versailles infatisa un vast domen activitatil
sculptorilor, iar parcul imprejmuitor oferia o gramada
de ocasiunI pentru plasarea diferitelor opere sculpturale.

Pe de alts parte, trebue sa marturisim ca sculptura

este, dintre tOte artele-frumOse, aceea careia I convine
mai bine genul pompos, pe cand genul familiar adesa.
degenereza in zburdalnicie sail in trivialitate.
www.dacoromanica.ro

172

ISTORIA ARTELOR-FRIIMOSE

SA notAm acum, pe stunt, numele sculptorilor francezi celebri din asta periOda, precum si principalele
for opere:
Anton Coysevox (1640-1720), de origine spaniol,
nAscut la Lyon, a fost unul din cel marl artisti al
secolulul al XVIII, prin puterea geniulul si prin facilitatea executiunil. Opera sa e imensa: numerOse sculp-

turi ale palatelor de la Versailles si a lul Guillaume

de Furstemberg acoperite cu baso-reliefurile sale;
statuiele Dreptdtei, a Forteti, a Abundenta; statuiele
Garonei, a Dordognei, etc., o parte din decoratiunile
si statuiele Oteluluti Invalialilor, statuia luI Ludovic
al X1V de la Rennes; Caii inaripatti de la intrarea
Tuileriilor, o Hamadriada, o Floret in grAdina ;
statuiele decorative pentru Manly si Chantilly; statuiele-portrete pentru mormintele lui Mazarini, Colbert, Ch. Lebrun, Lenotre, Mansard etc., precum si
busturile personagiilor celor mal ilustre din timpul set.

Fratii Coustu au lasat nisce grupurl superbe: Caii

de la Manly, cu o infatisare atat de frumOsA; Rhonul si Saona cart se ved la Tuileril.
Pigalle (1714-1785) care a sculptat statuia lul
Mercur, atAt de admirat de contimporanii sell).
Houdon (1741-1828), asemenea sculptor celebru,
a lAsat statuia Diana gold, care se afla la Luvru,
statuiele lul Moliere si Voltaire, earl orneza interiorul
Teatrului-Francez si sunt din numerul operilor sale
cele mai remarcabile.
Falconnet (1716-1791), nAscut in Paris, este un
sculptor gratios si dragut. Statuia sa Baigneuse este
fermecatOre in miscarile de fricA' ce aratA. Mal multe
din operile sale, aseclate prin biserici au pierit pe timpul revolutiumi, insA capo-d'opera sa, statuia equestra
1) I se impute, ins, de any fi vedut in aril de c9.t o imitatiune serval a naturiT, cum pare a dovedi o statuie a lut Voltaire (de la Institut)
in care filosoful, in vrastl de 74 de anl, e represintat cu totul gol, slab
N. A.
si uscat.

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA fN SECOLIT XVII-LEA F XVI1I-LEA

173

si colosala a lui Petra cel mare, al caret piedestal e

taiat inteo bucata de stanca si pe care a erijat-o la
Saint-Petersburg in 1766-1778, va pasta numele Wt.
In fine Pierre Lepautre (1660-1744), nascut asemenea in Paris, a luat premiul cel mare, a stat 15
ani la Roma si a sculptat nisce opere remarcabile.
Asa, statuia lui Eneea ducend pe Anchiza, Aria si
Fetus, o Atalanta, etc. etc.
TOte aceste sculpturi, de si nu au puritatea stilului
operilor grece, nicl caracterul grandios al celor a Jul
Michel-Anghelo ; totusY ele nu sunt mai putin fOrte
remarcabile. Ele sunt chiar perfecte din puntul de vedere decorativ si acesta a si fost telul vizat de autoril lor.

Ele mai au, pe langa acesta, meritul de a fi fost

singurele productiuni artistice, call continuara miscarea
Renascerel. ScOlei de sculptura, in mare parte, datoresce Franta de a fi r'ernas un focar artistic, intr'un
timp cand -kite cele-alte teri mergeil atat de repede
catra o decadenta fatala.

In Terile de jos apar cati-va artisti-sculptori eminentl, cart avend prilejul de a'si inveta arta in Italia,
urmarira aceiasi tendinta ins6 ajunsera la un rezultat
mai fericit, printr'o metOda mai eleganta, mai nobila.
Printre acesti artisti vom cita pe Henri de Keyser,
din orasul Utrecht, mort la 1621, Pierre Streng, Rombant Verhulst, Albert Winkenbrinck, Artus de With, etc.
Germania poseda, in ultimil ani al secolului al XVI

un mare numer de pietre morrnintale, mauso-

leuri, etc.
Influenta artel neerlandeze se simti la Berlin ; luteranismul inse opri desvoltarea sculpturii. 0 multime
de opere de arta fura atunci sfaramate, iar parte din
sculptoril germanY cu deosebire cel de prin terile ca-

tolicesa marginira a calm pe urmele Italia

Numal catra mijlocul secolulul al XVIII Winckelmann, reintroduce gustul pentru studiul antic.
Sculptorul Andrei Schliiter (1661-1714), unul din
www.dacoromanica.ro

174

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

cei mat distinct at acestel periOde, era ci architect ci

sculptor, iar Rafael Donner, in aceiact epoca, stralucia
in oracul Viena.
Seco lit XV, XVI, XVII ci XVIII produsera ci in Belgic

nisce sculptori dibaci, cart imbogatira bisericile metropolitane.

Asa, C. Floris, din Anvers (1518), Pierre Lecomte,

statuar si giuvaergiu, din oracul Bruxelles, Paul van
der. Schelden, Henri Verbrugen; celebrul Francois Duquesnoy, sail Francois le flamand, nascut la Bruxelles
in 1584 si care, pe timpul cederel sale in Italia, a fost
amicul lui Poussin ci a intrecut in mat tOte privintele
pe tots sculptorii epocil sale ; Jerome Duquesnoy, tot
asa de celebru ; Laurent Delvaux din Gand (1695-1778)
artist distins.
Duquesnoy a format ci catt-va elevi, intre altil pe
Quellin Artus (1609-1668) ci Jean Tassaert (1729-1788),
In fine Theodore Verhagen, sculptor belgian care a
lasat cate-va opere remarcabile, nascut in oracul Malines in secolul al XVIII.
In Anglia pe la sfarcitul secolului XVII ail trait
nisce articti-sculptori distinct ca Gibbons ci Gibber, iar
in secolul al XVIII Busnell. Articti adeverati vom intalni tocmal in secolul urmator.

In Spania, sculptura nu s'a desvoltat mat de loc.

Arabit fiind musulmani, nu putea infatica nici figura
umana, nici aceea a animalelor. Influenta lor, atat de
considerabila in architecture, a fost nula in sculptura.
Sub Ferdinand de Aragonia si sub Carol quintul, numeroci articti spanioll sa dusera in Italia sh is lectiuni
de la mars! maestri. Dout mat cu soma, Alonzo Berruguele (1480-1561) si Gaspar Becerra (1520-1570),
invatara si practicara sculptura cu Ore-care virtuozitate.

Mat tarziu Alonzo Cano (1601-1667), executa nisce

frumOse lucrari sculpturale pentru biserica de la Lebrija, Cu Cano, arta statuariel se stinse in Spania.
Suedezif, si Norvegianii, au executat in tOte timwww.dacoromanica.ro

SCULPTURA SECOLULUT AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

175

purile nisce sculpturi in lemn, cars denota o munca

forte delicata si adesa de o compositie forte originals.
Sculptura in piatrapentru ornamentarea bisericilor
tine cand de arta bizantina, cand de arta franco-germana. Pe urma nisce artist, cele mai de multe ors
straini
venira sa lucreze pentru suedezi. Se citeza
chiar si numerosi sculptori nationall, car; sail distins
prin operile lor; asa intre altil Sergell, Bystrom, Fo:

gelberg.

Cam acelas lucru vom constata in Rusia, adica

ca tot stilul bizantin a fost acel care a dominat in
sculpturile in lemn, fildef sail metal si car; apartin
timpurilor celor mai inapoiate din Rusia. Sunt inse
putine figuri sculptate, fiind-ca ritul grecesc practicat
Rust le interdicea prin biserici. Tocmai prin secolul al XVIII sculptura incepe a produce cate-va opere
importante, alaturi de cele executate de maestri strains,
ca de pilda statuia equestrel a lui Petru cel mare,
care e opera francezului Falconnet.
.de

XV. Sculptura secolulul al XIX-lea, exclusiv Rumania

Cu inceputul secolului actual clasicismul redevine

iarasi obiectul aspiratiunilor artistice, cel putin pentru
cat-va timp si pentru sculptorii mai multor din terile
Europa
Asa in _Italia, venetianul Canova (1757-1822) se
devota cu desavarsire clasiculul pur. A fost unul din
sculptorii cel mal fecundi car; ail existat. El a regenerat in adever sculptura, imitand pe artistil vechi, insa
vizand prea mult idealul. Canova a recunoscut c& arta

trebue sa reproduca natura a/esci, insa nu s'a scoborat destul de des in fata naturii.

Cu Vile acestea, influenta lul Canova asupra contimpuranilor sea a fost persistent& si putini din sculp-

torii astei periOde au sciut sa se feresca de ea. Vom

mai observa inca cs acest sculptor a reusit, mai cu
www.dacoromanica.ro

176

ISTORIA ARTELOR-FRIMSSE

soma, in represintarea frumusetei din figurile de fernei.

Dintre nenumeratele sale opere vom cita numal sta-

tuia lui Teseu invingdorul Minotaurului, statuia

Jul Pius VI si mausoleurile papilor Clement X111 si
Clement XI V.

Tot cu privire la Italia, vom nota Inca ca Roma, cu

numerosele sale ateliere continua a fi si In acest secol
punctul central, focarul artelor plastice. Acolo lucrar&
Canova, Torwaldsen, Pietro Teneraniultim represintant al traditiunilor clasice
gasim chiar un englez
John Gibson, sculptor, precum si pe Carl Steinhauser
din Brema, asemenea sculptor insemnat.

In Germania, sculptorul care pare a fi urmat in

mod mai fidel exemplul lui Canova, a fost J. H. Danneker din Stutgard (1758-1841) si care a excelat
si el cu deosebire in represintarea figurilor femenine
tot asemenea si sculptorul Ohmacht. Danezul Berten
Thorwaldsen (1770-1844) a studiat, mult mai mult de
cat precedentul, spiritul si frumuseta clasica, imaginatia sa a creeat mai multe opere, earl sub raportul

frumusetei si a formei, reproduc spiritul grec in tote

puritatea si nobleta sa, asa cum se presinta creeatiunile
architecturale ale lui Schinkel.
Insa, pe cand domnia sculpturii clasice se gasi restabilita, artistul berlinez G. Schadov (1764-1850), urma
o directiune opusa si se alipi cu putere de realism.
ScOla de sculpture din Berlin este aceea care, intre
-bite si cel putin pane mai acum 15 ani, ocupa primul

rang in Germania. Pe and F. Tieck, Intr'o lung, serie

de productiunl, sa tine si el

de traditiunile antice,

tendintele restaurate de tetra Schadov capata indeplinirea lor, gratie lungel inriuriri ce a exercitat Christian

Rauch (1777-1857). El este autorul monumentului

lui Frederic cel mare, al carui statuie equestra are
o frumosa alura si se distinge printr'un realism pur.
Forte multi artistl de talent s'aii format in atelierul
acestuia si ei singuri, putem dice, alcatuiesc simburele
www.dacoromanica.ro

SCULPTURA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

177

scOlei actuale din Berlin. Asa de pilda, vom cita pe :

Frederic Drake, Schievelbein, A. Fischer, call ail sculptat

animals ; A. Kiss si W, Wolf si, sunt vre-o dece ani

numal, Reinhold Begas, care a sculptat monumentul
hi Schiller, iar Siemering nisce baso-reliefuri remarcabile.

In fine scola celebra a lui Rauch a format, in urma,

nisce discipoli merituosi, printre earl vom cita mai intaill

pe Ernst Rietschel (1804-1861), din Dresda. Operile

sale: monumentele lui Schiller, a lul Goethe de la

Weimar; a lul Lessing de la Brunschvig, reveleza
indestul fidelitatea acestui artist in urmarirea directiei
imprimate de predecesoril set
Vom cita, in fine, de acelas autor statuia Mild, de
la Sans-Souci care este o creeatiune de o frumuseta
ideala si de un sentiment profund.
Alaturi de acest artist trebuie sa mai mentionam
pe Ernst Hahnel din Dresda, care este autorul statuiel
lul Beethoven din orasul Bonn.
Vine apoi Donndorf, care a contribuit la ridicarea
monumentului lui Luter, iar in timpul din urma 'sl-a

intins reputatiunea prin statuia equestra a lui Carol

August, pentru orasul Weimar. In fine, IOn Schilling

care s'a facut cunoscut prin nisce grupurl frumOse

si Ludovig Schvanthaler (1802-1848), din Munich,
principalul represintant al tendintelor romantismulul.
Acesta esceleza prin conceptiunea si prin calitaple favorabile decoratiunii. Colosala statuie Bavaria, din

Munich, e de o mare perfectiune. Influenta sa n'a intarcliat a se resimp la Viena, unde Fernkorn, un elev

al lul Schvanthaler, a executat statuia eguestr ei a

archiducelta Carol.
Franta a avut asemenea, de la inceputul chiar al
acestul secol, nisce sculptori dibaci cart 'sl-au ilustrat
numele in analele artel.
Printre acestia sa disting mai intairi Dupaty, Cortot,
David din Angers, Rude si Pradier. Top, si cu deose12

www.dacoromanica.ro

178

ISTOR1A ARTELOR-FRUM6SE

hire David din Angers (1789-1856), sunt nisce inflacarati imitatorl ai naturii, ale ca'ror creeatiuni, earl
exprima naturalul si vieta, vorbese cu elocinta spiritului spectatorului.
In special, operile lui David d'Angers, tradeza sta.duinta artistulul care, data cauta frumuseta, tine si la

faptul ca ea se contina si o ideie morals, populara

sail utila.

J. J. Pradier (1700-1852), la rendul set' a sciut

sa cuceresca un loc glorios in domenul artel prin numerOsele sale creeatiuni, call dovedesc ca autorul for
cunoscea profund anatomia si poseda un sentiment
fOrte via cu privire la gratia si frumuseta femeiasca.
In definitiv si fa'ra a vorbi de contimpurani, se pOte
lice totusi ca, alaturi de sculptoril asa disc de boudoir,
scOla franceza a produs nisce opere puternice si se-

riOse, ca sculptura a calut mult mai putin de cat

pictura in ghiarele mercantilismulul si, ca tot sculptoril
francezi sunt aces ce in locul de frunte in Europa.

Olanda a produs si ea, in epoca acesta, mai multi

sculptori de sema. Asa, Mateiti Kessel (1784-1836),
a fost unul din cel mai celebrl sculptori moderni; yin
apoi Royer, mort in 1868 ; I. A. van der Ven, mort
in 1869, Eugeniu Lacomble s'a revelat ca statuar prin
Musa, care orneza mormentul lui Tollen si printr'un
Faun. Asemenea fratii Strake ail desfasurat multa activitate si talent, iar comitele de Nieuwekerke a sculptat

statuia equestra a lui Guillaume 1.

In ultimii ani, sculptura in Belgia a produs asemenea un mare numer de lucrari fOrte merituOse.
Principalil artists sunt : G. Geefs, Simonis, care a fa.' cut

statuia equestret a lui Godrefoy de Bouillon, aselata

pe place royale din Bruxelles; Iosef Geefs, Iehotte,
Fraikin si Jaquet.
In ce privesce Anglia, se constata ca sculptura Iancelesce si este ramura in care artistii englezi reusesc
mai putin si in secolul actual.
www.dacoromanica.ro

SCULPTURA RUMANESCA DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA 179

TotusY putem semnala cati-va statuarl deveniti celebri. Ast -fel: Chantrey, care se distinge prin o imitathine exacta a naturii; Westmacott, al doilea dupa
Chantrey ; Flaxman, Barry, Nollekens, Carew, Bailey,
care s'a distins in lumea artistica prin statul alegorice,
-sculpturi diverse si morminte si ale canal opere se disting printr'un sentiment adanc a frumusetei formelor,
-a gratiel si bunulul gust ; G. Remice, care rivaliseza'. cu
Bailey si, in fine, Thomas Campbel, care a dat dovecli,
in busturile ce a sculptat, de multa dibacie relativ la
ashmanare
in adever isbitOre
si la o executiune
din cele mai ingrijite.

Rusia, in secolul al XIX, a avut si are sculptoril

-sei, ear operile for
carl nu sunt lipsite de merit
s'ait inmultit si impodobesc din an in an piefele
oraqelor, palatele si bisericile.
ScOla rusesca contimpurana a produs chiar cati-va
_gravori talentati.

XVI. Sculptura rumftnesca din secolul XVI-lea

in al XIX -lea

Pana aci
ca si, de altminteri, de aci inainte pana
catre pragul timpulut in care traim
nu am intalnit
si nu vom intalni, in manifestarile artel sculpturale rumanesci, nice o scinteie deosebita, care sa fi putut inpira pe vre-unul din cioplitorii, argintaril sail cusatoril ce decorati bisericile n6stre.
Pretutindeni productiunea sculpturala este in pruncie,
nicaeri nu se vede nice macar adierea unel suflari catre

vre-un inceput de bine-vestitorin privinta statuariei

sail de propa.' sire, in privinta sculpturii ornamentale.
Tot ce putem semnala, ca apartinend astel periOde,
pana in a doua jumatate a secolului nostru, este frumosul morment de marmora alba in care zac remasitel pamentesci ale Voevodului Mateiu Basarab, din
biserica Bistrica.
www.dacoromanica.ro

18o

ISTORIA ARTELOR-FRUMCSSE

Acest monument, ridicat de la pament ca de patra

palme si lung ca de patru piciOre, are pe dansul, sapata
in relief, armura printului si a terii, tunuri si steguri. 1).
Se mat gasesc apol cate-va inscripfiuni intere sante

si care, drept vorbind, sunt mat de graba de domenul

epigrafiel de cat de al sculpturii propriii-clise.
Asa, inscriptia de pe piatra aflatOre d'asupra uses bisericei de la Horod, din anul 1539 ; inscriptia de pe
clopotul cel mare de la biserica din Horodniceni, din
anul 7075 (1597) Aprilie 9 ; inscriptia in limba slavinesca, sapata in marmora, sub racla cuviOsei Paraschiva din melnastirea Trei-Erarchi, din anul 7149W
(1641), pe timpul domniei lui Vasile Lupu, cand corpul sfintel Paraschiva a fost adus de la Constantinopoll la Iasi, mitropolit al Moldovei si Sucevei fiMd
Varlaam. 2)
La inceputul secolului at XIX printre sculele celebre, la

nol, se cunosceil scorpia sat dragonul Sutulesi, fata lui

Racovita-gandac de la Coltea ; ghiarele de left ale Catinchil Filipeaschi (Balseni) si f irele de mcirgaritar,

cu diamanturi ale Brancovencei. 3)

*
*

In a doua jumatate a secolului actual, guvernele 16rilor rumane incep in fine a esi din indiferenta for fata..
de arta, aratandu-1 Ore-care solicitudine. Asa Inca din

anul 1860 se infiintase cate o scOla de Bele-Arte in

Iasi (29 Aug. 1860) si Bucuresci (6 Dec. 1864 4), ambele cu urmatarea programa analitica :
a) Pictura, desen dupa antic ;
b) Sculptura ;
1) Veq1, Gr. M. Alexandrescu, Prozd fi Versurl, (Bistrifa).
2) Vail, Th. Codrescu, Op. cit., torn. V111, pag. 16 19.
3) Veq1, Ion Mica. op. cit.

4) Aceste date le dam pub beneficid de inventar, cad In mod cert.

nu le-am gasit nicaer1 scrise pi a trebuit sa ne muttumim cu unele informatiun1.

N. A.

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA RUMANESCA. DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA

181

c) Anatomia umand ;
d) Arch itectura ;

e) Estetica 0 istoria Artelor 1).

In 1862 (de la 30 Septembre-13 Octobre), sc6la

pusa sub directiunea lui Pa-

de bele-arte din Iasi

naitenu-Bardasare

a deschis o expositiune de pictura

si sculpture, prima de acest fel la not in tera, injghebata in o mica sala ; in 1863 (de la 17 Noembre

1 Decembre) in trel saltine; in 1864 (de la 1 Septembre 4 Ooctobre) in cincl saltine, din cart unul
cu studil de pe antice ; in 1865 si 1866, ambele art

fost aranjate in nou6 salOng si in Aula Universitatil,

cu diverse studil de pe nature si plastica, iar in etajul de jos dou6 sale cu reproductiuni. 2)
Nu scim insa, cad flu am putut gasi nicaeri, ce
anume opere sculpturale au fost succesiv expuse in toil

acesti anl, nick numele autorilor lor, afara de bustul

lui S. Barn,utiA, sculptat si expus de d-1 K. Stork, pre-

cum si un tabloi istoric national al lui Th. Aman,

in 1866.
Cam in acelas timp, in Bucuresci, generalul Mavru
cfilolog si numismat de frunte, care poseda o colectiune de antichitati, adunate cele mai multe dupa malurile stang si drept al Dunarii, colectiune pe care Inca
in vista fiind a daruit-o Statului 3)
prin staruintele ce a desfasurat, reusi a vedea infiintandu-se un

Mase4 national de antichitati, al carui prim inzestrator a fost. Ast-fel mus6u1 national de antichitati din
Bucurescl poseda In 1865 urmatOrele obiecte :
de am :

din care se compune tesaurul de la PetrOsa 4;

1) V egt Anuarul Instructiunii publics, pe anul scolar 1864-1865.

2) Ve4T, Anuarul Instruc$iunii publics, pe anul fcolar 1863 64.

3) VedI, Ion Ghica, Scrisori catre V. Alexandri, XXVII, p. 683.

4) Acest tesaur, descoperit In Rumania la 1837, se compune din: un

mare inel simple, un inel mare cu o inscriptie, un disc, o accrirnitd,

o cupd sculptatd, un colier, un ornament in forma de plasii, doue"
chipuri in forma Ibis, un alt mic chip, doug vase sail cosuri cu metnere duble i care tesaur, Impreunl cu alte obiecte religiose (cadelnite de
argint massiv, evanghelil acoperite cu aur, etc., etc.), a figurat si la Ex-

www.dacoromanica.ro

182

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

de marmorit: 150 bucatt (busturi romane, figuli, baso-reliefuri, sarcofaun, pietre monumentale, etc., etc.)
-J)
bronz:
tunuri, busturi, figuri, unelte de re'zboiii, de lucru, arme,
etc., etc.;
vpriment 1): vase etrusce, fiole, lacriondtore, candele, etc ;
cari.midit: diferite obiecte; (mumil petrificate, monete antice de aur,,

argint, aram6, medalii de argint, de bronz, decoratii,

etc , etc) ;

Obiecte bisericesci : vestminte, patrafire, aiere, icdne vechi, jeturi

domnesci, tunuri turcesct, stegml, etc., etc., etc.
N. A.

La 1 Septembre 1865 s'a inaugurat sectiunea museului de antichitetti bisericesci din Bucuresci, care
precum v'eaurarn cuprindea deja marl tesaure artistice
si istorice, ingropate rank atunci pe la diferitele manastiri si biserici si asupra carora ilustrul Alex. Odobescu
a atras atentiunea rumanilor.
lata. de curiositate, lista antichitgilor eclesiastice afla-

tOre numal la ma* nastirea Bistrita si schiturile sale,

lista presintata ministerului Cultelor si Instructiunil pu-

blice de catre Alex. Odobescu, comisar insarcinat cu

asta cercetare in 1860 ; diverse inscriptii, obiecte ctiale caror pietre
toricesci, moqte sfinte, morminte
cand s'au daramat zidurile ail fost sparte, ear bucatelele s'au intrebuintat ca material la cladire
clopote,
icOne, si alte obiecte ctitoricesci.
In 1866, museul de antichitati din Bucuresci s'a
mai imbogatit Inca cu o frum6sa colectie de obiecte
antice, daruite de catre comitele C. Rosetti. Asta colectie se compune din : monete si medalii grece, romane, bizantine (658; de aur, argint, arama), o mumie, busturi, crocodili, hermes, vase egiptene, costume, pumnale, pusci, pistOle, amulete, divinitati
positiunea universald de la Viena, din anal 1873. (Ve41, Monitorut

Oficial No. 209, din 28 Septembre 1873).

1) In privinta vaselor de pament de provenientl rumanescA, ollria de
lux de la Curtea-de-Arges ni se afirml ca merits, o mentiune deosebita.

Fasonarea astel ()Wit sui generis s'ar fi executand si a41 de unit tdrant de prin partea loculul, in mod cu totul diferit de at olgriel ordinare
de la not, dupa, unele anumite procedeurl transmise din tat& in flu si al
cgror paternitate se atribue coloniel armene ce ar fi locuit pe vremurl in
N. .A.
acest5, parte a teril.

www.dacoromanica.ro

SCULPTURA RIJIVIANSCA DIN SECOLUL XVI IN AL XIX-LEA

183

egiptene, fragmente de cosciuguri cu ieroglife, etc.,

etc. etc.

Tot in 1866 insa(1 August 1866 la 1 April 1867)

si prin bugetul pentru exercitiul acestul an 1) s'aiI
suprimat intre altele, scOlele de bele-arte, corurile vo-

cale din Iasi si s'ail redus cat mai mult

scOlele

de

musica, din ratiuni de economie. De fapt insa scOla de

bele-arte din Bucuresci tot a functionat, multumita
zelului si desinteresareI lui Tattarascu si Aman. Ace las
buget prevede nisce sume pentru executarea unui bust
generalului Mavru, donatorul si fundatorul museului
national de antichitati din Bucuresci, precum si alte

sume pentru ridicarea unui monument in onOrea

lui Gh. Lazcir, luminatorul natiunil rumane; iar ca

mesura generala si permanenta s'a decis ca in Bucuresci si in Iasi sa se deschicla, la museele de picture,
eke un salon, clis salon de onore, in earl' sa se asecle
portretele, busturile sail in lipsa marmore pe earl sa
se sculpteze numele marilor inzestratori si donatori al
institutelor publice, ca manastiri, spitale, scOle, etc.

Sculptor mai de sema, si care incepuse a se afirma

deja, era d. Karl Storck.
24 Iunie
cu prilejul soIn adever, la 1867
lemnitatii din Bucuresci, pentru distribuirea medaliilor
la exposifia operilor artistilor in viefet, despre care
am mai vorbit mai sus, Karl Storck este artistul care
a obtinut medalia clasa I-iii pentru sculpture 2). Pe cea
de clasa II, a obtinut-o Paul Focsanenu
fost stipendist al Statului, inainte de anul 1863.
Cei alti doul artisti-sculptori

Babic si Lempart

au obtinut numai mentiune onorabila.

* * *

1) POT, Buletinul Instructiunii publice pe anul 1865-1866.

2) D. K. Storck, ntscut la 1825, a studiat sculptura i a fost numit profesor de sculpturit la sada de bele-arte din Bucuresci, la 4 lanuarie 1865;
traiesce Inca, pe cat mi s'a spus.
N. A.

www.dacoromanica.ro

184

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

Cu tote aceste mici inceputuri de incurajare, cu

privire la sculpture, si desi dorinta de a reaminti si
perpetua imaginile Domnilor rezboinici sat patriotilor
ilustriinfatisdndu-1 in marmord sat in bronzardea
Inca de mult si in piepturile multora, totusi pAnd acum
vre-o doue-cleci de ani o statuie era ceva necunoscut
in tera nostra. Sunt de sigur prOspete in memoria
multora dificultatile ce a trebuit sd le Intimpine bronzul din fata Universitdtil din Bucuresci, bronz ridicat
in memoria lui Mih,ati-Vitdm, eroul de la alugareni.
De atunci incOce, bulevardul Academies s'a mai veclut
impodobit Inca cu doue status alai Gheorghe Lazcir
si alui Ion Heliade. Orasul Iasi, la rendul sett, are asemenea trel statul pe pietele sale : alul Miron Costin,
alui Stefan cel-mare si alui Gheorhe Assaky 1) care
contrar celor-alte tuturorafard de alui Mihal bravul
si Stefan cel maree represintat secland pe scaun;
prima statuie la nos care a pardsit poza ostenitOre alul
Miron Costin, alul Heliade, alui Lazar.
Pentru statuia lui Gh. Assaky, se crede ca artistul
(d. Ion Georgescu), s'a servit de baso-relieful lucrat la
Bruxelles in 1855, care se spune ca e Ririe reusit.
De observat, in privinta tuturor acestor status e ca,
pe cand dintre cele din Bucuresci, doue sunt in marmora si numai una in bronz ; dintre cele din Iasi, din
contra, doue sunt in bronz si numaT cea de a treia
Assaky in marmora.
Din acest punct de vedere, capitala Moldovei e mai

favorisatd, cad tad lumea s'a putut convinge rand

acum ca. chiar in climele cele mai putin brumOse
sculpturile in piatrd sat marmord, expuse sub cerul
liber actiunel agentilor atmosferici, in scurta vreme sd
1) Pentru una din pietele publice ale orasului Craiova, sa preetit de
cat-va timp in striinatate si mi se pare de catre d. Georgescu statuia 10 Tudor Vladimirescu, care WO. din lips5, de fondurl, a stat mult
timp zalog si numai acum in urma, am audit ca guvernul ar fi luat meN. A.
surl ce ea sd fie, in fine, adus5. in Ord.

www.dacoromanica.ro

SCULPTURE RUMINESCA. DIN SECOLUL XVI IN AL X1X-LEA 18 5

deterioreza",, prind muschiil, se inverclesc si chiar crapa,

pe cdnd, din contra, bronzul dureza vecuri fara a se

altera. Marmora e buns numai si numaY pentru musee,
si e forte defectuOsA. pentru pieta publics.
De vre-o clece sail cinci-spre-clece ant incOce am

ajuns ca, si not rumanil, sa putem cita nume, nume

de artistiputine incadar cart fac oncire artel sculpturale 1).

Asa, sculptorul d. Lin Georgescu, care a lucrat mult

si lucreza necontenit: busturi, capete de copii, femei,
omen celebri, etc.

A sculptat intre alte, bustul lui Pascaly si capul

Iuliei flasdeu, simbolul in lut, a capului genial, stins

la 19 ant : bust simbolic.
In bustul lut Pascaly, vedt semetia exagerata a omulul deprins sA declame zgomotos pe scena teatrului
national ; statuia Lill Lazar si una din cele doue statui de marmora de la intrarea easel d-lut Monteoru,
earl represinta doue femei imbricate teranesce ; statuia tut Gh. Asaky din Iasi, o datorim tot acestui artist.
Cele-alte lucrari ale d-lut Georgescu nu ail de cat
asam'anarea banala a sculpturilor cu modelele tor.
si al carul talent a inceUn alt sculptor ruman
put sa se afirme Inca de prin 1882, cand printre operele presintate la concursul pentru strainatate s'a distins in sculpture baso-relieful sell infatis'and pe Adam
i Eva e d. Stefan Ionescu (Valbudea). D-sa e
1) Un sentiment irezistibil de mandrie nationals. care ni se va ierta
ne face sa derogam la obiceiul consacrat prin us de a nu vorbi de numele celor cart gnu ad intrat Inca In nemurirel. i ale citror opere oricat ni s'ar p.rea ele de desaverite rdman discutabile, pand ce timpul
singur le conferd, majestatea capo-d'operilor.

La not insasi Cu . deosebire in privinta sculpturil eel cart ar trebui

sd fie deja intratI In nemurirep stralucind prin absents, iar a semnala
numal pe artistil si operele ce le datorim, parandu-ni-se Inca un mijloc

eficace de a destepta iubirea si interesul pentru rarele nostre produc(iunl

artistice, apol spre a stimula pe unit si a so:Ste, pote, pe altil din indife-

renta lor, vom face aux grands maux, les grands remedes (! ?) ceea
ce de obiceiui nu se usiteza, ferindu-ne insd, pe cat va fi posibil, de apre
ciatiunlIn tot cazul iritante.
N. A..

www.dacoromanica.ro

186

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

un artist in care palpaie focul sacru. Mikael Nebunull), e o alts opera a d-sale si e prima opera insemnatrt
in sculptura mistra. De la asta opera incepe sculptura
rumanesca, dice d. Delavrancea. Ceea ce e Eminescu
in poezie, Valbudea cu acest'a opera este in sculptura.
In ea vecli forta, sciinta si entusiasm. Poema durerei
inteun bloc de gips. In ea vedi un artist desaversit. Apoi,

statuia lnving dtorulcare deslega una din cele mai

grele probleme de anatomie, de si e o exageralie a musculaturilreveland in acelas timp si pe omul de sciinta,
si pe poet si pe artist; Copilul dormind
atat de

via, atat de natural exprimat;

Vulcanul, at carul
cap e un capo-d'opera. Si multe allele, printre cart
statuia celei alte femei, imbracata leranesce de la intrarea case! d-lui Monteoru si bustul lul Mih, Cogalnicenu2).

In fine, vom mai cita pe d. Marin (Filip), sculptor

si pictor in acelas timp
si ni se pare ca cel dintaiti
intrece pe cel de al doilea. D-sa, pe langa alte lucrarl
plastice, a figurat cu mai multe sculpturi alese la Ex-

positia de artit a societettii Deana, din Fevruarie.

1898. Acestea sunt : Cugetarea (proprietatea M. S.

Regelul), Suvenirul, bustul lui Alex. V. Beldiman,
destinat noului palat al liarului Adeverul si bustul
d-lui P. Orbescu.

11 A fost expus in doui rendurl la Paris : in 1880 la Salon i la Ex-

posifia universald din 1889. Dori* artistului e de a turna in bronz,

sail a sculpta in marmorA. asti opera

2) Pe cat afIlm qi orasul Targoviste se va impodobi cu o statuie pe
una din pietele sale: cu bustul poetului si fabulistuluT Gr. Alexandrescu,
fAcut prin stAruintele neobosite a cunoscutel nostre scriitore d-na Smara.
Bustul, sculptat de un artist strain mi se parese va inaugura in tomna
acestul an (1898).
N. A.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A TREIA

PICTURA
GENERALITATI

Pictura poseda mai matte mijleIce de expresiune de

cat sculptura. Ea 'Ate infatisa, in acelas timp, nu numai forma si coleirea obiectelor saa figurilor, ci peite
exprima sentimentele cele mai intime ale sufletului
omenesc, tote scenele vietil morale, precum si reproduce cele mai variate tablouri ale naturii.
De aceea, macar ca pictura a servit sa ornamenteze templele si palatele antichitatii, macar ca a produs opere remarcabile la greci, totusi ea s'a desvoltat cu deosebire in timpurile moderne, cand a ajuns
sa pOta exprima vartejul patimilor omenesci, sail sentimental din ce in mai profund al frumusetelor naturii.
In secolii XV si XVI, adica in frumesa epocti. a.
Renascerel, cele trey arte : architectura, sculptura si
pictura, au ajuns se rivaliseze prin magnificenla lor.
Am putea. deci sa denim pictura : arta de a represinta, prin linii si prin colori, bite obiectele vidibile
pe o suprafata egala si neteda.
De aceea si misiunea picturil este de a ne da aparanta realitatis figurilor represintate, sau mai bine, de
a infMisa figurile asa cum ele se produc vederilor nOswww.dacoromanica.ro

183

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

tre in spatiu, lucru ce se obtine prin mijlocul perspectivei.

Perspectiva 1) este sciinta care ne invata cum sa ase-

clam pe o suprafata mica un tot de obiecte, earl de

obiceiti ocupa in natura un spatiu considerabil si carl
sunt situate la nisce distante forte diferite.
Perspectiva pOte fi de doue felurl : linearci i aeriand

Cea d'intaiti se obtine prin linii, este supusa cu totul regulelor geometriel si are scopul se determine Intr'un mod precis, pe o suprafata plane sail nu, positiunile respective sail tormele obiectelor ; cea de a doua,
bazata pe degradarea, pe slabirea pe nesimfite a
nuantelor
se obtine prin intrebuintarea colorilor
spre a represinta obiectele asa cum le vedem in natura, e produsa de massa de aer interpusa intre ochiiz
si obiectele ce vroim sa represintam si urmaresce scopul de a obtine tonalitatile de umbra si de lumina,
earl convin mai bine.
Intrebuintata cu arta ea contribuie, impreuna cu perspectiva lineara, sa produce asupra simturilor nOstre o

iluzie cu atat mai complete cu cat artistul s'a apropiat mai mult de natura, atat prin o fericita combinare a colorilor cat si prin o dispositiune judiciOsa a
luminei si umbrelor (clar-obscur). In clar obschir, artistii
Corregio si Rembrandt au castigat, fie clis in trecat,

o atat de legitima celebritate.

Precum se vede, pictorul nu reproduce obiectele asa
cum sent cu privire la marimea for ci asa cum
1) Perspectiva s. f., de la latinescul perspectum, supinul lui perspicere,

a vedea printre ; de la per (prin) $i neusitatul spicere (a vedea). Sciinta

care ne Inv* sa represintdm obiectele, dupd diferinta ce departures ki positiunea for provOca pentru figurd sal pentru colOre.
Cuventul se mai intrebuiruezd, tend e vorba de o picturd, care represintd nisce gradinT, nisce cladiri i alte tuella aseraeuea in indepdrtare
i earl sunt puse la capatul unel galeril sad alee a unel gradini, spre a
Itwla vederea In mod pldcut.
Perspectiva mai este aspectul obiectelor veclute de departe. In mod
figurat, este un eveniment lericit sad nenorocit, care sd, presinta ca sigur
sad probabil, de i Inca indepartat: are perspectiva unel marl averT.
N. A.

www.dacoromanica.ro

GENERALITA

I 89

ele apar privirilor sale, dupe legile opticel si prin urmare, reduse.
Fare cunoscinta perspectivel, bazata ea insasi pe regulele geometriel, nu se pcite produce nici o opera artistica care sa pOta atinge aparenta realitatit.
*

Pictura curinde diverse ramurT.

Asa, dace consideram numai subiectele ce ea cauta. sa

trateze, avem : pictura istoricd, religiosd, portretul,

pictura scenelor familiars (de genre), pictura de

animale si pictura naturi' morte, adica represintarea obiectelor de tot felul, ca comestibile, fructe, yenat, etc. etc.
Dace insa consideram pictura din punctul de vedere
al executionei, apol avem : desenurile 1), tablourile

propriu-dise si picturile morale.

In fine, din punctul de vedere al procedeurilor si
materiilor ce ea intrebuinteza, pictura se divide iarasi
7) Din cele trel mart arte : architecture, sculptura si pictura, dice
Charles Blanc, nu este de cat una careia colorea sa-I fie necesara, insa
desenul este atat de esential fie -cares din ele, in cat ele si sunt numite
in mod prapriu artele desenului.

In architecturg, desenul este cugetarea chiar a aschitectuluY; este imaginarea presentg a until edificiu viitor. Inainte de a fi ridicat pe teren,
monumentul se deseneza si se inalta in spiritul architectulul; el '1 copiazi
dupg acest model meditat, ideal, iar copia sa devine, la rendul el, modelul pe care '1 va repeta piatra, marmora sad granitul.
Desenul este dar principiul generator aL architecturil Bi constitue
esenta sa
In sculpturg, desenul este totul, tact statuarul se Ott lipsi de color!,
ba chiar ast element este atat de strain artet sale, ca 'I este periculos,

dns de cazul cand jots un rol cu totul accesoriu.

In pictura, e cu totul alt-ceva. Colorea este esentialg, de si ocupg at
doilea rang. Intrunirea desenulul si colorei este necesarg spre a da nas-

cere picturil, ins& trebuie ca desenul salt pastreze preponderenta sa asupra colorei. Superioritatea desenulul asupra colorel este scriss in chiar
legile naturii. Ea a vroit, in adev8r, ca obiectele ss ne fie cunoscute prin
aceea ce le desineza si nu prin aceea ce le colorezg. Desenul mat are
Inca acel alt avantaj asupra colore1, ca, acesta este relativa si variazs
dupg medial unde se gasesce, pe cand forma este absolute si pastreza.
caracterul sea, orl-can ar fi locul si momentul in care o privim.
(Veil!, Op cit )

www.dacoromanica.ro

90

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

in mai multe ranwri : pictura de pastel 1), pictura

de aquarela 2), pictura a la gouache 3), pictura a
la detrempe 4), pictura a tempera 5), pictura de
-mozaic, pictura a fresque 6), pictura in uleiic, pic-

tura pe zmalf, pictura de miniatur', pictura pe

portelan, pictura pe sticla, pictura pe tapisseriti ;
in fine, litografia, cromolitografia, fotografia, etc., etc.
*

Gradul de perfectiune al until tablou depinde si de

colorit, care completeza iluzia inceputa asupra ochiului
de ca.tra desen.
Armonia colorilor e una din conditiunile esentiale
ale Artel picturale.
Prin coloritul unui tablou intelegem dar ansamblul
diferitelor nuante. In unele anumite imprejurari, se va
putea deci vorbi de coloritul armonios, izbitor, aspru,

male, al unor tablourl si se vor putea lesne distinge

tonurile calde de tonurile red.
Represintarea nudului sail a pArtilor g61e prin colori

se numesce carnafiune. Titian si Rubens sunt recunoscuti ca cel maf marl maestri in asta privinta.
In privinta colorilor intrebuintate in artele frumOse

-cad nu avem a ne ocupa aci de colori din punctul

de vedere fizic
vom recunasce existenta a cinci
retort, dintre cari trel fundamentale : ropt, albastru si
galben, la cari cei vechi adaugail negrul sail lipsa
ori-c4rel lumini
si albul sail plenitudinea luminei.
1) Gen de pictura care se executa pe bathe, lemn preparat, etc. si cu
-craione, mol sat vertase, facute din pasta. colorata.

2) Este pictura care se face cu vapsele topite in apa amestecata cu

oma.

3) Aces( mod de a pieta se asemina cu precedentul, fuse difera in

aceea a vapselele contin albul qi sunt deci opaci.
4) Termen de pictura care indica procedeul de zugravire cu vapsele
inmuiate, amestecate cu apa si cu cleid.
5) Alt termen care arata soiul de picture"; practicat odiniora., amestecandu-se vapselele cu galbinus de oil ingrosat si cu dole.
6) Mod de a zugravi, pe un zid de curend (al fresco) tencuit cu vapsele, amestecate cu apa de var.
N. A

www.dacoromanica.ro

GENERALITATI

191

Cu acestea si prin combinatiunea lor, obtinem diferitele color' mixte sau nuante ; in fine, mai e necesara
cunOscerea colorilor complementare, acele car' la lumina se completez& unele pe altele.

S'a calculat ca aceste cinci tonuri, prin diferitele

for combinatiuni, pot produce 819 nuante deosebite.
Materiile colorante se gasesc in cele trel regnurl ale
naturii, ins& regnul mineral furnisez& cel mai mare
numer de color' intrebuintate in pictura ; acele din
regnul vegetal sunt mai adesa intrebuintate in vapsitorie.
Compositiunea si intrebuintarea colorilor constituiesc o parte important& a artei picturale.; pictoril

trebuie in adever sa se preocupe de buna for preparatiune, de degradarile succesive sail de sporirile de
intensitate pe call actiunea timpulul le pOte aduce.
Lipsel aster preocupari constante, se datoresce faptul

ca in multe tablouri frumOse, armonia primitiva se

gasesce distrusa prin alterarea colorilor. Printre materialurile si procedeurile intrebuintate in decursul timpurilor antericire, putem cita Inca hartie colorata, craionul rosu, cretcl nogrcl. Desenurile lui Rafael, din cea mai
strAlucitA epoc5, a acestui maestru, sunt lucrate cu
craionul rosu ; cat' va din discipolii se' s servira chiar
cu condeiul. In fine, s'aii mai intrebuintat craionul-mi-

na de plumb, carbunele de desen (le fusain), etc., etc.

Spre a obtine desenuri colorate, car' in adever sa
se apropie de pictura, s'ati intrebuintat si se intrebuintezh Inca nisce craiOne facute din pasta de diferite
color' ale caror urme se estompeza.
Acest gen de pictura seca se numesce pastelul si
era la moda cu deosebire in secolul precedent. Galeria
de la Dresda posed& o mare colectiune in acest gen.
Ca si pastelul, care se servesce cu un procedeu sec,
aquarela, care intrebuinteza un mijloc umed, formeza
o indrumare catra pictura proprit disc.
Ea face us de vapsele legate mai intaiu prin goma
si apol subtiate cu apb.. Se vapsesc usurel desenurila
www.dacoromanica.ro

192

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

si pe urma tonurile se ingrOsa prin un strat de

colori.

In timpurile moderne pictura de aquarele a luat un

mare avant, din punctul de vedere al artei, cu deosehire in Anglia si in Germania.

0 ramura particular a aquarelel este pictura a la

gouache, in care se Ole mari efectul colorilor si care
ajunge in stare se rivaliseze cu pictura in uleiii. Asia
pictura este cultivata si acli, mai cu sem& in Italia :
la Roma. Neapoli si Fiore*.
In evul-meclit se practica un soiu de pictura, care
consista in a amesteca vapselele cu galbinus de oil
ingrosat si cu deli' fa' cut din rasatura de pergament
fiert; este un fel de pictura a la detrempe, se nu-

mesce pictura a tempera, pe care pictura in uleiti

descoperita de catre Jean Van Eyck, poreclit si Jean
din Bruges a inlocuit-o.

Amestecul vapselelor cu uleiii, adica pictura in uleiti

a remas unica, desi nu e lips ita de unele inconveniente.
Ast procedea trecu mai intaiti in Italia catre anul 1450,

unde a fost introdus de catre Antonello de Messina.

In aceiasi epoca a si fost parasita esceptand pe

pictura. a tempera. Si nu e mirare sa se fi intamplat ast-fel. In adever, vapselele

Michel-Anghelo

amestecate cu uleiti, harazind picturil mijlOcele de a

rivalisa si de a intrece chiar, in stralucire, tot ce se
produsese pang atunci, ail fost adoptate de catre mai
top artistic epocil aceleia.
Tot cam in aceiasi epoca s'a modificat si fondul
tabloulul. Pan& ad picturile fusesera. monocrome

negre pe fond rosu, s'au rosii pe fond negru ca in

antichitate, sail pe fond albastru on de aur,
dupes
moda bizantina. De atunci incOce pictorii nu 's1 mai
aseclara personagiile in mod izolat, ci pe un fond care
represinta o campie sail un edificiu, car in locul fondului de aur el pusera un fond luat realitapi pe care
incercara s o imiteze.
www.dacoromanica.ro

GENERALITATI

193

Stabilirea crestinismulul dede o mare extenziune picturil, care deveni aprOpe exclusiv religiOsa. Biserica nu
era numai templul, locasul Domnulul, era inca si o scold

de morala. Pentru a propaga invatamintele religiunil,

autoritatea eclesiastica avu grija sa zugraviasca paretil cu
scenele sfinte atat din vechiul cat si din noul Testament.
Procedeurile intrebuintate de artistl fura mozaicul

si pictura at fresco.
Cunoscut de egipteni si de ebrel, deli practicat in
mod primitiv, mozaicul care este arta de a compune
pardoseli si tablourl prin ajutorul until mastic si a
pietrelor, bucatelelor de sticla sail zmalt de diferite
colorl
incepu sa se desvolte la G-reci, se perfectiona
si ajunse fOrte usitat la Romani. Mozaicurile servira

nu numai la pardosit, dar chiar I. ornamentarea paretilor, imbracatl sail captusiti in acest mod (des lambris), precum si a bolt-el-or ; la reproducerea tablourilor

maestrilor celebri si chiar la compunerea unor opere

originale. Ast-fel, s'a iegasit in casa FaunuluI la Pornpel, un frumos mozaic represintand bedeilia de la Issus,
cu 25 personagii, in marime aprOpe naturala. Inse, cel

mai vast si mai curios mozaic din antichitate este cel

facut, din ordinul lul Sylla, pe o parte a pardosela din
templul Furtunei, la Preneste. Trite acestea ne arata
pana unde antichitatea clasica impinsese gustul decoratiunil interibre a locuintelor.
Mozaicul fu apol de timpuriu intrebuintat in arta
crestina, care 'I dete o desvoltare neasteptata, precum
probeza catacombele si primele biserici, zidite pe tim-

pul lui Constantin cel mare. La inceput rolul seti a

fost Modest: el trebuia sa instruiasca pe ignoranti punendu-le sub ochl nisce simbolurl. La finele secolului
al 1V insa, mozaicul strebatu in domenul istoriel sacre si avu misiunea de a represinta portretele apostolilor si sfintilor si a face ca acestea prin ajutorul

pietrel si colOrel sa fie transmise vecurilor viitdre.

Artistil, greci de origine, se distingeti mult.
13

www.dacoromanica.ro

194

ISTORIA A RTELOR-FRUMC5SE

Din Italia{ arta mozaiculul trecu in Galia si in celealte teri ale occidentulul, pe unde se mai afla in flint&
cate-va monumente sail cate-va sfaramaturi.
Daca trecem acum in imperiul bizantin, vedem ca,
acolo mai cu sem& mozaicurile sunt remarcabile prin
magnificenta lor, prin colorile for stralucite, prin fondul
for de aur, ins& pacatuiesc prin desen si prin lipsa de
perspective.

Pe timpul evului-mecliti, mozaicurile sunt mai grosolane ; ele sunt opera unor uvrieri, mai de grab& de
cat a unor artists. Cu tote acestea, exista atuncl o scOla
de mozaisti, fundat& la Venetia, pentru decorarea bisericei Sfantului Marc.
Renascerea reinAlta Inc& arta mozaiculul, copiind cea

mai mare parte a operilor marilor maestri. Sf. Petru

de la Roma, precum si alte bisericl full cu profusiune
si frumos ornamentate in acest mod.
Mozaicurile italiane din secolii XVI, XV1I si XVIII
sunt de o perfectiune Mr& semen. Napoleon I a incercat s naturaliseze- acesta arta in _Franta, instaland la

bele-arte pe mozaistul Belloni. El nu mal este insa,

de ordinar, aplicat de cat in giuvel&rie si artistic ita-

lienl ail ajuns in ast& privinta la o dibAcie in adever

surprinclatOre.

Archeologil divid mozaicul in patru categoric :

Pavimentum rectile, lespezire (dallage) compusa
din marmore de colori variate, ale caror bucatele,sunt
taiate in segmente de forme diverse, ins& dupa nisce
linil geometrice ;
Pavimentum tessellat um, lespezire ale cares fragmente -bite sunt taiate in forma cubic&

Pavimentum vermiculatum, care reproduce efec-,

tele picturel ;

Pavimentum sculpturatum , compus din pietriCele de colors variate, ale caror desenurl sunt scobite
(en creux).
Pentru confectionarea mozaicurilor, artistic se serwww.dacoromanica.ro

GENERALITATt

195

Ida& pe Tanga materialurile citate deja, ca sticla si

marmora colorate, si de pietrile pretiOse : zmaraldul

peruzeua, agata find (onyxul), agatele ordinare, comadina, etc., etc., sail Inca de difetite paste sail masticuri,

din sticla si chiar de cuburi (dale) de parnent ars.

Pictura a fresque consista in a aplica vapsele cu
apa pe un perete prOspet (al fresco) uns cu var stins,
amestecat cu nisip merunt, de unde si vine cuventul
italian de mal sus. Pentru acest fel de pictura, acoperim, cu stratul de asta unscire, numal bucata de parete ce credem ca vom putea pitta in decursul dilei,
fiind-ca pictura nu reusesce cand mortarul nu este
umed. Si fiind-ca, vapselile sunt imediat absorbite de

mortarul udcu care impreuna se usucaapoi artistul trebuie s lucreze cu promptitudine, sa alba mana
usOra. si sigura.

Nu se Ole fixa epoca originei picturii a fresque ;

tot ce se scie cu siguranta este ca, ea e cel mai vechiii
mod de a pieta. S'a usitat mutt in decorarea bisericilor din primele timpurl, insa nu avem nicl o dovada
de existenta sa, inainte de secolul al XI. Cele mai
vechi bisericl ere' acoperite de frescuri, asa : Sfanta
Sofia din Constantinopoll, Sfantul Marc la Venetia, po-

sed& nisce grave picturi bisantine pe fond de aur.

In secolil XIII, XIV, XV si XVI, pictura mural& se

Tidied la cea mal mare inaltime si fu cultivata de

maestril cel mai vestiti ca : Massacio, Fra Angelico di
Tiesole, Ghirlandajo, Signorelli, iar mal tarditi : Anibal

-Carrache, Guido Reni si, cu deosebire, Leonard de

Vinci, care a pictat celebra sa Gina pe zidul refectoriului manastirei Santa Maria della Grazia ; MichelAnghelo, caruia se datoresce asemenea o fresca remarcabila Judecxla din urma, din capela Sixtina, iar

lut Rafael Triumful Galatea din palatul Chigi, Lojele da la Vatican, Sibilele din biserica sfanta Maria
din Roma, etc.
Precum s'a mai lis deja mai sus, acest mod de a
www.dacoromanica.ro

196

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

pieta, infatisa marl dificultati, trebuind s se executepeste un strat de tencuiald inca umed. De aci necesi-

tatea de a lucra putin cate putin si marea dificultate,

cu privire la executarea operilor marl.
Dar nu era numal atat. Artistul avea a A. teme de
un alt pericol, acela ca la orl ce contact cu apa, opera
sa nu i se deterioreze si sa nu fie perduta. De aceea,
Inca de prin secolul al XIV, s'a tot cautat mijlocul de
usca mai repede vapselile si de a le putea pastra cu
mai multa siguranta, dupa ce fusesera aplicate pe o
lucrare picturala.
Acest mijloc a fost in fine descoperit.
Inventiunea picturel in uleiu este in genere atribuita.

lul Jean Van Eyck, din orasul Bruges.

In asta privinta, unit sustin ca aci ar fi de sigur

un manuscris at calugarulul Teofil, caretraia in secolul al XI, vorbesce deja de uleiti pentru
topirea si subtierea vapselilor. Mal adeve'rat ar fi, ca_
Van Eyck nu facu de cat s revina, sa readuca in us,
un procedeti deja cunoscut pe care l'a perfectionat
facend uleiul mai sicativ, prin vre-un amestec de resina. Mal intaiil uleiul a servit spre a pitta tablouri
de lemn, astadi se picteza generalmente pe panza.
Cum s'a dis deja in trecdt, pictura in uleiti are si
unele neajunsurl. Cel mat mare dintre acestea e sir
acela ca se altereza iute si se Inegresce. Apot, neegala
desicatiune a uleiului face ca nu tota suprafata tabloulul sa fie luciOsa, ci sa presinte pete fara lustru,
ceea-ce displace ochiului.
er6re, cad

Zmaltul este o materie vitrOsa, sail mai bine o

sticla colorata prin nisce oxidi metalicl.
Zmaltul este transparent sail opac ; este opac prin
introducerea unel catiml de oxid de cositor. Corpul
pe care zmaltul este fixat prin actiunea foculul, senumesce excipient ; el p6te fi metalic, ca arama, argintul si aurul sail nemetalic, ca faianta, olaria in genere si lava.
www.dacoromanica.ro

GENERALITATI

197

Arta de a zmaltui a format tranzitiunea de la sculpasta. arta

aplicand-o la zmaltuirea olariei
si o transmisera,
grecilor. Se crede chiar ca atat ebreil cat si fenicienil
sciati a zmalt,ui.
Chiar din primil secoli al erel crestine, metalele ail
fost alese spre a servi de excipient.

tura la pictura si egiptenil cunoscura

Pe suprafata for se sapa un desen Ore-care, in al

carui contur se turna un zmalt de diferite colorl. Ast
procedeil, dis prin infusiune, a durat pans in secolul
al XIV si a produs asa numitele zmalfuri bizantine.
Mal tardifi nu s'ati mal practicat interstitil in excipient, ci a lost invalit intr'un strat de zmalt alb pe
care se pitta cu nisce color! vitrifiabile, earl ere identificate prin acliunea foculul.
De la o descoperire ce s'a facut, in 1827, de catra
Morteleque, zmaltul pcite fi aplicat la decorarea monumentelor exteriOre. Acest artist s'a gandit sa zmalluiasca si O. picteze cu colon' vitrifiabile nisce marl
dale de lava, cart sa se pita lesne adapta una langa
alta. A maI inventat tot el un alb de zmalt, susceptibil de a se amesteca cu cele alte color! si a capata
ast-fel kite nuantele luminel. Inainte de asta indoita
descoperire, nu se putea intrebuinta de cat mid piaci
de portelan.

Pictura pe portelan 'sl-a luat nascere in China si

in Japonia ; de acolo asta arts a fost adusa in Europa. Asa arta cere nisce preparatiunl lung! si dificile.

Colorile scar amate si amestecate cu esenta de terebentina sunt aplicate apol pe portelan, care a fost ma!
dinainte ars si- vernisat in cuptOre.
Asemenea si portelanul reclama o serie infinita de
preparaliunt Elementele care infra in compositiunea
pastelor sunt kaolinul, feldspatul, creta si, cate o data,
-nisipul silicos, argils plastics. Kaolinul este materia
plastica a pastel; nisipul este partea, care scOte mawww.dacoromanica.ro

198

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

teriile organice grase ce se gasesc adesa, iar feldspatul, supunend deja pasta la un inceput de fusiune, it
da transluciditatea.
Centre le cele mai renumite de pe continentul eu-

roper], sunt in Franta, Sevres si Fontainebleau, iar in

Germania, Berlin.

Pictura pe sticla in

evul-mefliu consista intern}

fel de mozaic al carui desen se compunea din mid

bucatele de sticla colorata, apropiate si legate impreuna
prin plumbuire.
Artele desenului cuprind intr'un inteles larg si gra-

vure pe aramcl, pe lemn, precum si litografia. TOte

constituesc nisce inventiuni de origine germane.
Litografia este un procedeu inventat la finea secolului al XVIII de catre un bavarez, Alois Senefelder,
(1799-1834). Este arta de a imprima desenurile si,
scrierea, trase cu un corp gras, pe o piatra calcanisk
numita piatra litografica.
Cromolitografia este o alta inventiune, datorita
lui Engelmann (1839), si care permite a produce
prin procedeurile litografiel nisce desenurl colorate

de la cea mai simpla aquarela pana la tabloul in

uleiii.

In fine, printre ramurile atat de multiple ale artei,

trebuie sa mentionam, cel putin, fotografia, desi propriii,

vorbind acesta nu este o adeverata arta.

Este arta de a fixa, prin nisce procedeuri chimice,
imaginile formate intr'o camera obscure si de a reproduce nisce probe pe hartie intr'un numer cat de
mare vroim.

Folografia proprbti-disci nu e de cat o perfectionare a daguerreotypului, proceded inventat de WA'.

Daguerre si Niepce, in 1838.
Prin alegerea punctului de objectiv, prin prepararea
placilor, etc. putem ajunge adesa, si prin fotografie, O.
producem o opera. artistica..

www.dacoromanica.ro

PICTURA VECHILOR INDIENT

199

PICTURA TIMPURILOR ANTICE

J. Pictura vechilor India'

Indienil ail cautat a da o mai mare stralucire operilor for architectonics si sculpturale colorandu-le in
diferite moduri.

Zidurile interiOre si extericire sunt chiar adesa decorate cu picturi primitive, cart represinta b 'atcilii, pro-

cesiuni, animale, scene religiose, etc.

Aste picturi sunt falcute cu vapsele muiate si subtiate in apd, Cate odata in uleiti. Si data pictura monumentald a vechilor Indieni este forte grosoland, aceea
a miniaturilor for ce se gdsesc in unele manuscrise
este fOrte superiOrd si atinge Ore-care delicateta in expresiune.
Biblioteca nationald din Paris posed, o frumosd colectiune de miniature indiene de prin secolul al XVI si

o Istorie a radjahilor Indostanului. math' asemenea

de picturi, de cdtre un miniaturist Indian din ultima
jumdtate a secolulul al XVIII.
S'aii gdsit in fine nisce frumOse resturl de picturi
murale, in templul subteran de la Ayanti, langa Aurengabad, precum si in grotele de la Panch-Pandu. Aste
frescuri represinta scene din vieta domestics, bine desenate si bine colorate. Multe figurl sunt pictate cu rosu
indian pe un fond de o colOre diferita.
Picturile moderne sunt mutt mai inferiOre si se pare

a cele mai multe tablourl sunt destinate a fi infasurate pe o bucats de bet rotund, spre a putea fi expuse,
la anumite serbdtori religiOse, admiratiunil fidelilor. Ele
represinta scene- din vieta lui Budha si a sectarilor

sel, divinitati de tot felul, nisce procesiuni ciudate,

dancuri, rezboinici, cat, elefanti, bestii fantastice si
simboluri de tot felul, etc., etc.
www.dacoromanica.ro

200

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

11. Pictura Egiptenilor

Egiptenii act practicat pictura din timpurile cele mai

inapoiate ale vietei for sociale, car dovada despre acesta

o regasim prin temple, prin morminte, pe mumil, ca

si pe monetele si pe papyrus-urile egiptene, remase
pana adi.
Egiptenii nu intrebuintara de cat siase colori : alb,
negru, alastru, rosu, galben si verde ; -Lae trase din
materil minerale. avend o mare stralucire si o soliditate uimitOre. Aste colori erau cu baza metalica si
artistic le intindeii unele Tanga altele, fara a le amesteca, pe un fond preparat mai dinainte.
Regasim in pictura egiptenilor acelas stil ca si in
sculptura lor, insa bite figurile sunt facute in profil,
off-care ar fi positiunea corpului.
Artistii egiptenI aprOpe ignoraii sciinta care ne indica
cum sa exprimam jocul Umbrelor si al luminel, precum
si perspectiva. Cu bite acestea et aiz reusit a picta
scenele cele mai variate din vieta for politica, jeligiOsa,

socials si agricola. In adever, in o gramada de monumente gasim nisce tablouri marl, earl represinta scene
religiose sau funerare, precum si subiecte imprumutate
vietei domestice, civile si militare.
Multe din statui si din baso-reliefuri sunt apoi- pictate imitand natura.
0 alta observatiune ce putem face asupra picturii
egiptene, este ca contururile sunt riguros indicate, insa
modelatul e cu deseversire neglijat.
Cum vedem, poporul egipten avea cunoscinti multiple si o civilisatiune superidra.
Niel o natiune din lume neavend la dispositia sa
de cat forta musculara a omului
nu s'a incumetat
vre-odata s execute o lucrare asemenea acelei a piramidelor, inaltate, precum se scie, departe de on -ce centru

populos si pentru desavarsirea carora totul a trebuit

creeat, spre a ajunge la stop, in nisce conditiuni atat
www.dacoromanica.ro

PICTURA EGIPTENILOR

201

-de grele. Problema de a se sci cum egipteniLaii putut

as6la la locul WI piramidoiul care termina, la 150
metri inaltime!
asta gigantica gramadd de pietre, a
remas pang ali insolubil.
Tote aceste pietre erau lucrate in santier si necesitail
nisce desenuri de o mare precisiune, pe carl Omenil
de all nu le pot executa, de cat dac ail aprofundat
studiul matematicilor.

ill. Pictura AsieT centrale i rgs'aritene

1.) Babilonul

Pictura a facut mai multe progrese la Babilon, mai

ales pictura prin ceruiala (encaustique) a cdramilii ;
din nenorocire nu s'ai1 regAsit de cat nisce fragmente
de dimensiuni fOrte mid. Fragmentele de pictura ninivitd sunt mult mai considerabile. Colorile intrebuin-tate in picturile asiriene erati cu deosebire : negrul, albul, galbenul-lutisor si albastrul, in tote nuantele sale.
Asirienii erail si gravorl dibaci si ail ajuns pAnd la
not o gramadd de obiecte, de metal si de alte materiica sigilii, amulete, etc., etc. ornate cu gravurl
fOrte fine represintand tot felul de subiecte.
Inscriptiunile lor, in special, denotd o adeveratd, perfectiune caligrafica.
2.) Japonia.

Artistic japonezi ail urmat in arta traditiunile venite

din China, ina at addugat mai multa delicateta si

mai multd ingeniositate. Desnurile, coloriturile,ilustratiile din cartile for populare sunt remarcabile. Japonezii escelezd in pictura paserilor, plantelor, florilor precum si in a paravanelor, evantailurilor, a
pancartelor, cars impodobesc zidurile templelor si a caselor particulare. Japonia este acoperita de pagode budice,

de capele, de oratoril, in mijlocul cdrora e asedat simwww.dacoromanica.ro

202

ISTORIA ARTELOR-FRUMCSSE

bolul sail figura divinitatil care se venereza in fie-care..

Aste divinitati au status colosale asedate de multe-

oil in mijlocul campiilor adesa remarcabile prin veritatea expresiunil si a amanuntelor, prin bogatia coloratiunii.

Japonezii se disting, in special, in ornamentarea va-

selor, a lacurilor, a fesaturilor, portelanurile

for

intrec, prin eleganta, produsele similare chinezesti ; mo-

bilele for qeulptate, giuvaericalele tor, figurinelelor,

acute de piatra tare, sunt mai ales renumite ; mobilele
for mititele, cutiucele for au forme fOrte ingeniOse
in fine, o mu4imne de alte obiecte de fantezie, incanI attire.

1Y. Pictura greed

Pictura s'a desvoltat cu mult in urma sculpturii si,

dace gasim la vechiT Indieni si Egipten intrebuintarea
colorilor si chiar picturi murale prin interiorul grotelor,

acesta arta insa a fost si a remasla popOrele orientaleintr'un grad inferior, si statornic in serviciul architecturil si sculpturil 5).
Pictura in Grecia o intalnim mai intaiu consti-

tuind o arta separata, at cares desvoltare se urea in-

tro epoca mai putin inapoiata de cat a sculpturil si

architecturii, insa asta arta, desi mai tenara, nu a fost
mai putin remarcabild.
De

sigur, va fi Mee grew sa ne putem forma o

idee, macar aproximativa, despre capo-d'operile picturii

grece, find -ca mai intaiu, nici una din aste capo-

d'opere nu a ajuns pana la not si pe urma, fiMd-ca

neputendu-ne sprijini pe documente autentice, trebuie
1) Pictura decorativI a fost mult timp Intregirea architecturil: edificiile, templele sai1 palatele, din India, din Asiria, din Egipt si din Grecia, erati acoperite cu picturl, pe din afara si pe din n'auntru, si earl
concura0. la efectul general ; pe urma, nisce frescurl marl se desfaisurail
pe zidurile monumentelor, ca Lesche -u1 de la Delfi, Poecil-ul de la
/V. A.

Atena.

www.dacoromanica.ro

20

PICTURA GRftit

sa ne multumim cu nisce date furnisate de istorie, ba

chiar de leg ende.

In fine, Ore -cart deduction' putem trage din starea

generala a artelor. Ast-fel, perfectiunea la care ajunsese
in Grecia baso-relieful
intermediar intre desen si
sculpture
ne face sa presupunem la pictorii astel
epoci o profunda cunoscinta a trase WW1, ; decoratiunea
vaselor cu ornamentele for precum si figurile remase,
face din asta ipoteza o certitudine.

Nu putem insa sci lamurit dad. arta de a modela

in colorl era intelesa de greci, cum a intelegem nol
adi sati data era numal o simpla coloriturci (enluminure). Se pole totusl afirma un lucru : acela ca greci
nu priceped compositiunea cu profunditatile eI, en
schimbarile el de planurl si ca, probabil, compositiunea
for intra in categoria compositiunei baso-reliefurilor.
De altminteri, procedeurile materiale nu emit tocmal
perfectionate ; pictoril n'aval la dispositie de cat put-

berele naturale amestecate cu apa, la care se adauga

albus de oti sau o alta materie aderenta. Cu siguranta,,
pictura for era cu apa. Primele picturi grece au fost
monocrome : negre pe fond rosu, sau rosil pe fond
negru.

Pe timpul lui Omer, se pole deja constata intrebuintarea a vre-o patru sau cincI colorl aplicate la decorare,
deli propritt vorbind, aceste aplicatiuni nu constituiesc

arta picturii, asa cum up o intelegem.

cu deosebire
Mal tardiu, prin secolul al V, grecil
perfectionat mull prode la Polignot incOce
cedeurile, dedera figurilor for un caracter inwunator si
separara in fine pictura de coloritura Lui Polignot
care decorase cu picturile sale ma' multe din frumOsele
Teofrast 'I atribuie onOrea de a
edificii ale Atenel

fi inventat arta picturala.

ScOla

atica, urmari catra

sfarsitul secoluluI al V, un tel identic cu al lul Polignot

1) La inceput, pictura nu era de cat coloritura until desen.

www.dacoromanica.ro

N. A.

204

'STOMA ARTELOR-FRUM6SE

si contimpuranil set
Dionisie de la Colofon, Micon
de la Atena, Plistenete si Panoemus, fratiI lul Fi-

insa Apollodor facu un pas inainte colorand

umbrele asa cum se percep in natura, pictandu-sl figurile in mod mat accentuat si inconjurandu-le de
umbra si de lumina.

-dias

Procedeurile, desi Inca tot cam saracaciOse, au putut

insa permite executarea unor lucrari, cart au lasat amintiri in istoria care mentioneza subiectele tratate ;
asa: .Rezboiul contra PerOlor, Luarea Troia, Lupta
Amazonelor.
ScOla ionica, aplicandu -sea imita cu sfintenie si
fOrte exact obiectele, a fost inainte de tote realista. In

fruntea el gasim pe Zeuxis si pe Parrhasius. Cel din

urma mat cu sema, dupa. spusele lul Pliniu, a fost
primul care a introdus si vulgarisat, printre pictori,
regulele relative la proportiuni in pictura, care a sciut
sa dea figurilor fineta expresiunii, capulul sal dea eleganta, gure'I sal dea surisul el delicat si, dupa decisiunea juriulul, a obtinut palmul triumfulul. Cu inceputul

chiar al acestei epoci, o adeverata revolutie s'a produs

in procedeu : tabloul deveni transportabil, se pitta pe
tabliti de lemn, tonurile sunt copiate si ast-fel pictura
putu se abordeze toile felurile de subiecte. Zeuxis apol
duse la perfectlune procedeul coloratiunil umbrelor.
Anecdotele bine cunoscute cu privire la lupta de
dibacie dintre Parrhasius si Zeuxis
unul inseland
paserile, cart veniatl sa ciupesca struguril, cel alt inseland pe rivalul setl prin imitarea unel perdele care
ascundea tabloul set
par a dovedi nu numal tendinta sirguitOre de a cauta tonul real, dar Inca ca
asta tendinta era impinsa fOrte departe, ca pictura
greca isi deschisese adeverata sa tale si ca se departase fOrte mult de coloritura. Nu putem in fine, sa
admitem ca un artist contimpuran al nemuritorulul
Fidias
care avea sub ochi capo-d'operile sculpturale ale epocel, sa fi fost tocmai un naiv din puncwww.dacoromanica.ro

PICTURA GRECA.

205-

tul de vedere artistic si ca, data el-insusi marturisescea fi fost inselat de o picturd care represinla o perdea,

este de sigur pentru ca perdeua era pictata cu o adeverata mdestrie.

De la Zeuxis, cel vechi au posedat nisce tablouri

celebre ca : Olympul, Frumosa Helena, Hercule.
Nisce opere, ale rivalului seu Parrhasius, se mai gdsiail Inca expuse la Roma pe timpul lui Caligula si a
lui Tiberiu.
Lite acestea provOca, cu drept cuvent, uimirea m5stra, cdci ca picturi vechi nu ne -au mai remas si nu
putem aprecia de visu, de cat pe cele de la Pompeii,
earl de sigur nu ar putea insela nici pe paseri, nict

pe un simplu spectator si, a fortiori, pe un artist.

Concluchunea nu pOte fi alta de cat ca, operile dispdrute eratl cu mult superiOre celor ce au fost pastrate pan& acli.
Dupa Zeuxis, pictoril cei mai celebri all Post Timanic si Eupompe, cars inaugurard mica pictura.
Eupompe funda o scOld, Saila Sicioniand din care esird_

pictorl ca Echion, Pausias din Sicione. Acestia sa indrumard pe o cale si mai realist& si escelard in portret si in tabloul intim ; in fine Rung dascalul lui
Apelles.

0 executiune nadestra., un desen corect, un colorit.

puternic, par a fi fost calitatile predomnitOre ale scOlei.
Sicioniane.

Ca si in domenul artel plastice a Greciei

in care-

precum veclurdm mai sus ScOla Ateniand era rivala

ScOlei din Peloponez
in picturd s'aii format asemenea nisce ScOle rivale, la Rodos si la Atena.
Principalul for discipol a fost Nicias, autor al unui
Utis, renumit in timpul seU. Dupa el se distinsera
Eufranon si Nicomach.
Pe timpul lui Alexandru cel mare, trite eel-A.01e Greciei avurd pictoril si scOlele for de picturd ; cel mal

www.dacoromanica.ro

2O6

ISTORIA. ARTELOR-FRUMOSE

-celebru a fost Apelles, in persona caruia pictura greca

a ajuns la apogeul stralucirit sale.
Apelles a trait in a doua jumatate a secolulut al
IV si procedeul bat de pictura era et la detrempe.
Acest artist
care intrunia in talentul seil calitatile celor doue stole, din Sicione si din Ionia
pe

care '1 putem supranumi Rafaelul antichiteifii, pare

a ti reusit sa dea operilor sale o gratie perfecta.
Printre contimpuranil set, Protogenes s'a distins
mat mult.

Apelles a pictat un mare numer de tablourt, din

-cart cele mat imporlante au fost : Venus Anadiornen,

Diana, si portretul Jul Alexandra cel mare.

Dupe Apelles, adica in periOda posteriOra domniel

Jul Alexandru, nu se mat executara nisce opere marete. Se pOte constata nu numal tendinta crescendi
catra naturalism, care prefera scenele vietet domestice,
spre a face nisce bucatt pa cart not adt le numim de
genre, dar Inca preditectiunea pictoilor pentru tot felul
de subiecte vulgare, destrabalate sail galanteril milologice.

In acesta periOda, in care luxul intovarasia corup

tiunea moravurilor, pictura de mozaic pare a fi luat o
deosebita desvoltare.

Inainte de a termina avem Inca de semnalat vasele

pictate, cart nu nurnat ca, prin delicateta formelor tor,
atesteza Inca odata sentimentul frumosulul innascut la
greet, dar Inca, pentru studiul picturil ail o deosebita
im portanta.

Demn de notat este Inca si faptul ca aceste din

urina sunt operile unor simpli uvrierl, de sigur sclavi,
si ca desenul tor, in acelas timp elegant si gratios,
provOca admiratiunea celor ce be au vedut.

In rezumat, nu -ne prea putem pronunta cu sipranta in privinta picturil grece, de Ore-ce tot ce putem
afla nu se intemeiaza, alternativ, de cAt sail pe documente istorice saainca si mat multi pe povesfirt legendare, cart nu merila de cat o incredere forte relativa.

www.dacoromanica.ro

PICTURA ETRUSCA.

207

V. Pictura etrusca

Pictura a fost de timpuritl si cu succes cultivate de

catra etrusci. Pliniu ne vorbesce de nisce picturi executate la Ardeea, la Lanuvium, la Coere, cu mult inainte chiar de fundarea Romei. Mormintele cetatilor
-etrusce sunt decorate cu picturi remarcabile in earl
se recunosc diversele periOde deja semnalate pentru
sculpture. Desenul astor picturl este energic, colorile
sunt destul de vii.
o intrega colectiune, care dovedesce
Aste picturl
-ca. asta arta era preferita de etrusci
ne furniseza
nisce invalaminte pretiOse, cu privire la obiceiurile si
da credintele din Etruria.
Executarea for s'a realisat prin procedeuri analOge,
cu cele intrebuintate in picturele egiptene.
Dupe parerea unor savanti archeologi, data mor,mintele, cart infatiseza nisce subiecte tratate in costumu] etrusc si insotite de inscriptiuni etrusce, sunt In
-adever nisce monumente etrusce ; sunt insa multe

in periOdele mai recenlecarl sunt operile unor artisti greci, stabiliti in Etruria, si cari sunt chiar iscalite
-de acestia.

VI. Pictura romand

In picture, mai mult de cat in sculpture, ar fi grett

sa afirmam existenta unel arte in adever romane,
Destructiunea totala a tablourilor de tetra primit cres-

tinicand 's1-aft vedut religiunea triumfatOresi de

catra barbarii, earl navalira mai tarditi; ambele aceste
imprejurarl fac imposibila apreciarea in asta materie.
Singurele picturi antice cart au remas, apartin artel
decorative, ele s'au gasit la Pompeii si Herculanum.
ValOrea for nu e tocmal mare, insa trebue sa adaugam ca, fiind gasite prin case burghezesci, de sigur

aid nu se clatoresc penelulul celor mai marl pictori

www.dacoromanica.ro

208

ISTORTA ARTELOR-FRUM6SE

al epocel. Ceea ce scim cu siguranta este ca Romanil, si in asta.' privinta, moscenira procedeurile for de
la Grecl, We insa a le mat ameliora. Ba chiar el parasira pictura, lasand-o pe mana sclavilor sail a strainilor.

Picturile regasite la Pompeii si la Herculanum sunt

sail mediocre sail nisce imitatiunl de opere grece ;

-kite sunt nisce frescuri zugravite pe d'asupra unul

mortar gros, care s'a putut desprinde in marl bucatl.
Cel mal frumos specimen de pictura romana, caresa se fi pa.' strat, este un mozaic care represinta o victoile a lul Alexandru. E probabil ca el nu e de cat
copia unel capo-d'opere a picturil grece.
Negustoresa de amor, din museul din Neapoli,

desi tratata ca un baso-relief, ne da totusi dre-care

idee de perspective, care e una din resursele artel picturale. Si aci e tot arta greca, insa opera nu prea are
mare valOre artistica si nu presinta de cat un interes
documentar.
Arta decorative este represintata la Museul din

Neapoll prin o Bachanta, care e purtata de un animal jumatate pantera, jumatate pesce. Mal este Inca
o Flora, a care' atitudine e lipsita de gratie si de-

naturalpictat pOte dupe vre-o statuiein tot cazul

si propriil vorbind, nu e o opera picturala.

Sunt si alte cate-va specimene in Museul din Capitol, cart desi ail, mai mutt ca precedentele, caracterul unor tablourl, nu pot totusl sa servesca spre a
stabili o paralela intre pictura antica si pictura mod erna.

in artele industriale, ustensilele, mobilele, giuvaericalele, ocupa un loc important, car colectiunea de vaseetrusce, sail imitatate in genul etrusc, este unul din
tesaurile Museulul de la Luvru.
Ma asta civilisatiune a fost inecata de valurilenavalirilor barbare. Arta antica a atins punctul culminant la greci, car- decade* sa a mers, umer la
umer, cu desvoltarea puterel romane.
www.dacoromanica.ro

PICTURA CRESTINA. SI BIZANTINA

209

NIL Pictura cretina i bizantina

Lucrarile catacombelor si de prin catacombe, sunt

primele manifestatiuni ale artel crestine.
In picturile murale de prin catacombe trebue cautat
inceputul picturil crestine. Acolo, noua religiune a faurit

nisce scene cart nu sunt lipsite de 6re-care sentiment artistic. Un Milner de picturi murale decoraii
cripte]e cart serviati de capele : cate-va dateza de pe
timpul persecutiunilor, altele sunt executate din ordinul
papilor.

Interesul for nu resideza, in genere, In val6rea for

artistica; totusi, ele at] 6re-care naivitate, in care gustul
pagan se amesteca cu sentimentul crestin. Aste picturi
represinta pe Bunul Pastor, sail nisce scene biblice.
Mal tarditi, adica in peri6da imediat urma'tOre, simpla
represintare alegorica nu mai satisface pe nimeni. Dorinta, de a oferi privirilor spectatorului nisce personagil
reale, scene istorice si adesa chiar legendare, se cristaliseza, devine din ce in ce mai pronuntata.
Bazilicele, cart odata cu inceputul astei periOde se
ridicati pretutindeni in mare numer, reclamait o ornamentatiune care sa corespunda locului pe care biserica
'I

luase.

In primil timpi, multumita influentel bizantine, piccare ajunsese la completa sa destura pe mozaic
voltare
devine arta de predilectiune. Si, acest fel de
pictura nu servia acum ca in primil timpi at Romel
numai la ornamentarea pardoselelor, dar chiar si la
decorarea paretilor si boltelor bisericilor.
Catre inceputul secolului al VI, ultimele resturi ale
civilisatiunil antice dispar din Italia, pan in gradul ca
asta tela pare a nu mai putea sa produca nici o opera
artistica..

Din potriva, o noua civilisare se formase in imperiul Bizantin. Bazata, in trasaturile sale fundamentale,

pe o temelie antica asta civilisare nu a exercitat mat

14'

www.dacoromanica.ro

2I0

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

putin, la rendul sea, o inriurire persistenta asupra

lumil crestine.
Arta bizantina, in genere vorbind, este cea mai inalta
expresiune a magnificentei.
Cat privesce pictura, ea a urmat aprOpe aceleasl retacirl si a cadut in aceleasl defecte ca si sculptura
bizantina.

Se executati frescurl pe pareti, pe urma mozaicuri,

cart si la Bizantiii, inlocuira, pictura propriu disc. Opera

cea mai considerabila in acest gen, din asta periOda,

se gasesce in mozaicurile, cart ornainentez 'd biserica
Sfintei Sofii, din Constantinopoli.
Figurile er' incarcate de ornamente sau tepene si
cu forme consacrate, ieratice.
Cu deosebire prin manuscrise, arta bizantina putu
sa se desfasure cu caracterele sale distinctive.

Miniaturile din manuscrise, pe pergament, ocupa

un rang important si alca'tuiesc o serie de creeatiuni
artistice remarcabile, de prin diferitele epoci ale crestinismului. Sunt chiar miniaturl, care orneza manuscrisele marilor scriitorl al antichitatit, cum de exemplu
ale lui Virgiliu, cars dateza de prin secolul al V-lea si
care nu sunt tocmai nisce modele de gratie si de eleganta ; tot asa si cele executate In decursul secolilor
imediat urmatori. Insa, odata cu secolii XIII si XIV
apar nisce miniature fOrte frumOse prin unele manuscrise, cum de pilda cele cart orneza biblia lui Clement
VII, psaltirea ducelui de Berry si cronicile tut

Froissart.
Cartea de rugaciuni a reginei Ana de Bretania, contine o colectiune de miniaturl din cele mai interesante
si ale caror compositiuni sunt demne de cel mai marl
maestri, si prin asedarea for ingeniOsa si prin corectiunea desenului.
Coloritorul trebue sa fi fost, in acelas time, un sa-

vant si un artist, cad trebuia sa scie trata cu o egala

perfectiune : ornamentul, figura omenesca si florile.

www.dacoromanica.ro

PICTBRA CRETINA sI BIZANTINA

211

In general insa, si vorbind despre cele mal vechi

miniaturi, putem dice ca formele figurilor de prin manuscrise sunt uscative, jigarite, colOrea prea vie din
cale afara, iar traseul contururilor e insemnat prin linil
negre. Pretutindeni ins& aurul e respandit cu belsug.
Pictura decorativa a bisericilor bizantine are un caracter cu totul special. In general, perspectiva lipsesce,
figurile sunt facute pe fonduri (campuri) unite sail aurite, atitudinile personagiilor sunt WA' mladiosie in draperiile for ; pictoril cari le-au executat perdusera, de
sigur, traditiunea scOlelor pagane si s'ati silit a inlatura din imaginatiune ori-ce idee trupesca.
Ornamentele abundeza pe fonduri si pe stofele cari
acoper personagiile. Desenul personagiilor este primitiv
si se pot observa nisce erori grosolane, caci proportiile
nu sunt observate. S'ar slice eh aste figuri sunt tratate
ca nisce ornamente, cari ar avea o semnificare convenita mat dinainte si ca se gasesc acolo pe ziduri, spre
a aminti fidelilor genul de martiriu suferit de catra
sflintii venerati. Aste figuri vorbesc parch un limbagiu
intoeles de fidell, dar sunt facute fara nici o grijh' de
legile esteticel si a naturil.
Din punctul de vedere artistic, cea mat inalta calitate a for resideza in bogatia colOrei.
Din operile pictorilor bizantini d'abia au re'mas cafeva. Influenta for asupra occidentulul a fost aceiasi ca
si cea a architecturil si sculpturii.
Giovanni Cimabue (1240-1300), in a doua jumatate
a secolulul XIII, este considerat ca un discipol al artel
bizantine. S'a ciis, cu drept cuvent, despre arta bizan-

tina (ca la urma urmel nu gasim in ea de cat o invelitOre rece a naturil mumiilor. Totusi asta invelitore
insusi continuse ceva vit.]. la origine. Ea convenia decl
-de minune, spre a servi de chlauza unel arte pe calea
renovatiunii si a o conduce catra o conceptiune demna

si o expresiune justa a idealului.

Vom mai adauga di Didron a regasit intr'o mawww.dacoromanica.ro

2I2

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

nastire din Muntele Atos : Calcium picturii, care se

crede ca ar fi datand de prin finea secolulul al XV si

care da detalii interesante asupra tuturor procedeurilo
picturii bizantine. Se pare chiar ca calugaril din Muntele Atos lucreza Inca si acli dupa asta calauza.
VIII. Pictura pe timpul periOdel ogivale

Pe cand stilul gotic sail ogival favorisa prin tote t '6rile desvoltarea artel plastice, pictura in

loc de a

progresa parea ea regreseza.

Chiar cu privire la pictura murala, architectura evului
media rapindu-i intinsele suprafete pe care ea se putea
desfasura, nu se mai pot Inregistra succese, ba chiai
ea cade aprOpe cu total in desuetudine prin Wile sep tentrionale si nu se mai practiceza, de cat rare -ors. De
allminteri procedeul 'I lipsia, cats nu se cunosceil atunci
de cat sistemele et la detrempe si al fresco. Cu deosebire insa pictura a. la detrempe era usitata, de Ore-ce
frescul exige o perfectiune a procedeulul grafic, necunoscuta in acel timp.
Carol cel mare vroia ca bite bisericile se fie spoite
prin nauntru cu colori armoniOse, cars se faca placuta.
frecuentarea lor.
Acestel imprejurari sa si atribuie faptul ca., cu tot'
decaderea artel picturale, se mai gasesc totusi prim
unele biserici de prin terile occidentulul nisce picturi
murale cu subiecte trase din vechiul Testament, ca de
exemplu cele din biserica St. Savin de Mug' Poitiers :

Ofranda lug Cain si alui Abel, Turnul lui Babel,

Fuga in Egipt, etc. Se scie insa positiv astacli ca
aceste picturi sunt datorite scOlei bizantine.

Cu bite ca, precum s'a lis mai sus, catedrala gotic& nu se preta, in general, la decoratiunea picturala,
din causa multiplicitatil ferestrelor earl distrugeil suprafetele mall, in edificiul gotic medieval pictura, mai
mutt chiar de cat sculptura, avea ca misiune unica de
www.dacoromanica.ro

213

PICTURA PE TIMPUL PERU:SCE! OGIVALE

a concura la efectul decorativ. Si data pictura mural&

perdu din vigOre, pictura pe sticla era intrebuintata de
preferinta.
Vitrajul 1) a fost adeve'ratul domen al picturii gotice.

Inca din periOda precedents se incercase ornarea fe-

restrei romanicecare era fOrte simpla --prin ajutorul

sticlel pictate, si fiind-ca Incercarea reusise bine, s'a
credut posibila utilisarea giganticelor ferestre gotice ase,clandu-se in ele nisce picturi.
Biserica Et Sofil poseda nisce vitrajuri, cad au esci
tat multa admiratiune. Carol cel mare, la rendul sal, ornase tot ast-fel ferestrele catedralei din Aix-la-Chapelle.
Totusi vitrajul nu era Inca de cat o intrunire de

pervasurl de lemn sail de lame de plumb, cart Incadrat nisce mici bucatele de sticla rotunde. Si flind-ca
nu se cunosced Inca colorile fusibile prin foc, apoi intre doue placl de sticla se inchidea o pictura transparenta. Acesta in ce privesce edificiile merovingiane si
romanice, cad Romanil cunosced procedeurile coloraliunii sticlel.

Cea mal veche lucrare, pe sticla de colOre fusibila,

dateza de la 1052. Nisce cronicl o semnaleza si spun
ca apartinea bisericel Sf. Benigne din Dijon. Pentru a
incuraja acesta fabricatiune, ducil de Normandia acorara nisce privilegil unor artistil numiti 4( gentilomisticlari g .

In orasele Chartres, Mans si Sens din Franta, se v6d

si all frumOse vitrajuri de prin secolul al XII, insa numai de prin secolul al XLII asta arta se desvolta si ail
Temas din asta epoca ferestrele celebre ale catedralelor din Bourges. Notre-Dame din Tours si, cu deosebire,
cele ale bisericel Sainte-Chapelle din Paris, cart sunt
cele mal frum6se.
1) Giam alcatuit din bucatele colorate, cart formed. desenurl.
N. A.

www.dacoromanica.ro

214

ISTORIA ARTELOR-FRLIMOSE

Tot din asta epoca dateza noul stil Ken grisaille 1),
care se pOte vedea la catedrala din Friburg.
In decursul timpului au existat si mai multe scOle
de sticlarie, designate sub numele de scOle franco-nor
mande, germanice, etc., etc.

Usul de a astupa deschiclaturile prin vitrajuri nu fu

marginit numai la catedrale, ci se intinse ill curand la
castele, hotels -de-ville-urt, etc. Talentul mestesugaruldf
consista in a introduce nisce colorl armoniOse in acompositiune ornamentala, inspirata de arta architecturala.

Figurile nu ocupa tot spatiul, care e impestritat prin

o varietate considerabila de ornamente si de coloratiunl. Partea technics Pea apoi un rol mare in executarea
until vitraj ; adesa chimistul are precadere asupra artistulul, in intelesul ca vitrajul este compus de catre un
artist si executat de catre un specialist, care isb potrivesce si isi taie giamul in formele dorite si le coloreza,
copiind cat mai exact posibil un model colorat.
1X. Pictura ruinanesca in perioda slavonismulul

Ca pretutindent in lume asa si la nob, pictura

pornesce dearta principals a timpurilor moderne
la icOnele bisericesci, precum i musica din cantarilespre lauda lul Dumnecleil, sau chiar teatrul modern,
care s'a intocmit din misteriele crestine.
Si la not, ca pretutindent, a trebuit o lungs desvoltare pentru ca arta sa devina lumesca, pentru ca sa..
se represinte prin ea personagil si scene din vieta
Omenilor, pe langa cele din vieta Dumneleirei.
La nob insa, in privinta picturil, cu ramificarile el,
putem afirma fara terra de a fi desmintici, ca timpurile
mistre trecute n'ail sciut ce este arta. Religiositatea
1) Pictur& lucrala nurual cu alb si negru, tar cuvenul grisailler a vopsi
cenui1.

N. A.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANLCA 4N PERIC5DA SLAVONISMULUI

215

precumpania prea mult simtul estetic ; evlavia se desvoila prea mult in dauna frumosului, pentru ca acesta
sy 's1 fi putut lua zborul seu liber si nestanjdnit. Chiar
in rarele esceptii and intalnim pe obiectele destinate
precum
cultului, inchipuirea unor scene nereligicise

vendtorea de rate si dowt cal dantdnd la cantarea

flautulu'i, de pe discul de argint, ddruit mdnastirel
incd figurile sunt
Cotroceni de familia Cantacuzino
cu desavarsire neartistic reproduse, semandnd mai curend cu tablourile similare de pe monumentele egiptene,
de Cat cu produsele artel Europei occidentale.

Si cum sa nu fi fost asa prin terile rumane in timpurile anteriOre, cand pictura nu era privity din punctul de vedere al frumosului, ci din cel utilitar ?
Eictura (zugravitura) nu se aprecia la not de cat
pentru decorarea locasurilor sfinte, iar modul cum
acestea se zugraviati ne arata indestul ca nu mai era
vorba de arta ci de o simply rutin& ; mestesugul de zugray se transmitea din tata, in fiti, s'ar dice, sub impulsiunea unel adeverate propensiuni atavice, sati mai
pe rumanesce, cam intr'un mod analog celui cu care
paserea isi face cuibul, fard nici o cunoscinta de anatomie, de compositie, de perspective si de cele alte
precepte indispensabile unel picturi artistice 1). Zugravil
nostri vechi nu invatail nimic si nimic nu uitatl, marginindu-se tot-d'a-una a calca pe urmele predecesorilor
lor, ca si cand natura 1-ar fi lipsit de geniul inventiv,
inndscut in omenire.
Fara indoiala insd ca talentul, ba chiar geniul artistic, nu lipsiati mosilor si stramosilor nostri, dar ca,
ceea ce timp indelungat le-a lipsit, au fost mijlOcele
1) .

picturile nostre nationals, (bisericescl) in mare parte nu posed nicl

caracterul strict ritual. Ele sunt maf tote compositiunf fabricate pentru
castig, compilatiunf ale maestrilor renumitf, schimonosite si acomodate
la bisericile nostre, dupl cum este mat mare sail mat mic orizontul
artistuluf compilator., (VedT, d. Dr. Sever Muresianu, op. cit. pag. 6.)
N. A.

www.dacoromanica.ro

216

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

de a desvolta, scOte la lumina si perfectiona, fericitele

darurl cu earl natura a inzestrat nemul nostru.
Artist) au existat de sigur si in vechime, prin terile
nostre, inse el nu 'st putura desvolta aptitudinile for
prin studil sistematice si rationale, iar societatea rudimentary de pe vremurl neputendu-I aprecia cum trebuia
si macar pe cat li se cuvenia
se multumia
a 'I intrebuinta ca pe nisce instrumente de rend si
apoi muriati in obscuritate, fara a lasa nici o urma.
stralucita de trecerea for prin vieta.
*

Pictura rumanesca in peribda slavonismulul n'a putut

Ii de cat cea bizantina rasaritena, respandila precum

scim, in -kite terile de credinta ortodoxa. Caracterul

.ei este tendinta de a fugi de expresia frumosulul, care
lega pe om de came, si a '1 aduce in regiunile superiOre
ale sufletulul.
Neingrijirea formei si expresia evlaviOsa a figurilor,
iata tendinta el de capetenie.
Tot acest caracter '1 regasim in intregul rasarit, neschimbal pana in qilele m5stre, neatins de raza incalcli-

tOre si inaltatOre a frumosulul antic, care transforms

precum veduram, pictura religiOsa. a Italielf; caracter
indeparlat si de inriurirea sanatOsa a realismului, care
cum vom vedea
regenera. pictura Terilor-de-jos.
Si daca intepenirea in formele desirate ale artei,
primitive crestine staruiesce pang si in acele parti ale
rasaritulul unde ochiul ar fi putut intrevedea in sfara-

maturile antichitatii un ideal mai mandru, cum am

putea cere not ca in terile rumane, pictura sa fi pa-rasa acea cale batuta si sa 'si fi luat zborul spre alte
regiuni ? Pe langa acestea, in nisce tent ca ale m5stre,
vecinic bantuite de revolutil 1) stOrse si sdruncinate de
1) Starea de nelinite, de agitatiune $i de revolutil nu constitue un argument peremptorii de cat eel mutt pentra tera nostra, i pentru tOte acele in
earl, pe tangs vtlImaagul qt zbuciumul vietel politice, poporul zace in o

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA IN PERI& A SLAVONISMULUT

217

stapanirea barbara a Turcilor, lipsiati. conditiile econonice, cars inainte de tOte favoriseza desvoltarea artistica.

Conditiunile economice mai ales, explica arta fia-

manda, care nu avusese ca cea a Italiei imboldirea

frumosului antic, si cu tOte acestea ajunse pe acesta
-tera, data chiar nu o si intrecu, prin bogatia si varietatea minunatelor sale productiuni.
In terile rumane lipsind, pe de alts parte, sub zdrobitOrea dominatie turcesca, on -ce avent care sa fi
trecut peste nevoile oilnicel existente, intelegem prea
usor cum t6te productiunile inchipuirel trebuiati sa fie
sarace si marginite, si data se intalnesce pe ici-colea
cate o esceptie, acesta pOte fi considerate ca o adev6rata minune.
Pictura religiOsa re'mAne in tot decursul istoriei nOstre una si neschimbata, reproducend tipurile odata admise de biserica bizantina, fare nici o prefacere in
profundit mizerie si e lipsit completamente de binefacerile culturil. In
adever, marile agitatiunI singure, marile r6zbdie, luptele eroice contra
fanatismuluI, sunt nisco escelente conditiunl pentru Ca arta sa se reinnoiasca si sa se desvolte.
Cand sufletul until popor e puternic zguduit de terore si de speranta,
de ura si de' bucurie, el devine fecund pentru arta ; in el tresalta atunci
un noil sentiment estetic, care '1 face sa zamislesca capo-d'opere.
Si dove4ile istorice sunt nenum'Orate : arta gotica a occidentuluf, nastuta din suferintele evului-media ; arta Renascerel italiane, inflorita in
sangele rezboielor civile, in carl s'au sfasiat micile republicl italiene ;
tot ast-fel in ce privesce Frantz. si Germania, in cart Renascerea s'a
introdus in mijlocul desordinelor si a agitatiunilor rkboielor religiose ;
tot ast fel cu privire la Terile de-jos, unde Renascerea a Post ore -cum
serbatorea sa.ngerosel victoril a libertatli olandeze. Arta nu e o plants
grass care sa nu infloriasca de cat in serra calda, ci o plants, careia 'I
trebuie aerul campiel intinse, pamentut tare, ingheturile ierneI si furtunele
verel. Epocile de liniste, de ordine si de prosperitate, nu sunt favorabile
artel de cat cand ele succed unor epoci de restriste, de lupte.
Inspiratiunea nascuta in chide de eroism, fsl da atund rodele pe Limp
spintecat de plug tOmna
de pace, ca gi sinul pamkitulul care
se
acopera vara de o bogata. recolta. Ast-fel, secolul lul Pericle, care a venit
dupa rOzboiele medice ; secolul lul August, la Roma, dupa rezboiele
civile provocate de Cesar; secolul lul Ludovic XIV, in Franta, dupl. sfa.".sierile din secolul al XVI ; Renascerea in Terile-de-jos, dupa rezboiele
Independentel si, in fine, propriul nostru secol (al XIX), dui:4 vartejul
*Revolut unit din 1789 si dupa bataliile primulul Imperiii.
N. A.

www.dacoromanica.ro

2I8

ISTORIA ARTELOR- FRUM6SE

trasaturile tor. Aceiasi sfinti slabi si galbeni, cu na-

sal subtire si ochil marl, Para nici a expresiune in figura tor, de cat doar evlavia cautaturel ; aceleasi poze
neschimbate si lipsite de on -ce libertate in miscarile
tor, aceleasi maini ridicate in sus spre semn de binecuventare, aratand cu degetele for tepene ceriul datator de mila ; aceleasi vestminte cu cutele batOse, car'
acoper cu mare ingrijire ori,ce goliciune a corpului,
fara a-1 Impodobi, iata inca odata si in putine trasa.
furl' caracterele picturii de origina bizantina care s'a
strecurat si prin terile nOstre. Aci insazugravil find
de multe on nisce mesteri de rend
icOnele mai ail
inca si neajunsul de a infatisa adesa nisce figuri
strambe, hade si urate, nisce adeverate caricaturi, cart
produc asupra ochiulul cult un efect mai mutt comicde cat evlavios si carora, prin urmare be lipsesce cu
desaversire valOrea artistica.
In zugravelile de prin bisericile nOstre vechi putem
vedea lipsa desavarsita a cunoscintelor trebuitOre ope-

relor de arta : in desenul figurilor se vede cea mai

adanca necunoscinta a formelor omenesci, precum si
a proportiilor, sari sunt inlocuite prin forme conventionale ; tot ast fel si cu privire la colorit.
Acesta pictura este icOna, care e modelul eel mai
exact al picturii bizantine si Inca din timpurile cele
mai decadute ale artei. De valcire artistica neputend
fi vorba, singurul interes ce are asta iconografie este
cel istoric, in care se pOte urmari progresul incet ce
face din o epoca in alta ').
Printre icOnele vechi
faimOse prin legendele for
respandite in popor
ce se mai gasesc fiintand la
not in tera, sunt cele septe-spre-dece Sfinte Fecioe,
recunoscute ca facatOre de minuni si amintite de,
Episcopul Melchisedec. Comparate cu icOnele renumite

din alte teri, acestea nu starnesc un interes mai deo1) Veoll qi d. A. D. Xenopol si P. Verussi, op. cit.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA. IN PERIOD

SLAVONISMULUI

219

sebit. Origina for de asemenea este necunoscuta si, in

tot cazul, cele mai multe par a fi moscenite de la ca.lugaril greci, fa.'ra insa a se distinge ca arta picturala
sau ca insemnatate artistica.
Aceste icOne sunt :

1) IcOna maicei Domnului din mOnastirea Nemtului, poreclita tInchinatOrea), si trimisa de impergul
bizantin IOn Paleologu, domnitorului Alexandru cel
bun, pe la inceputul secolului XV;
2) IcOna maicei Domnului de la mOnastirea Golia,
din Iasi, recunoscuta ca fa.catOre de minuni Inca pe
timpul lui Vasile Lupu;
3) IcOna maicei Domnului din sfanta mitropolie a
Iasilor, adusa acolo de mitropolitul Veniamin, de la
mOnastirea Floresci;

4) IcOna maicei Domnului, din mOnastirea Agapia

(de maice) ;
5) IcOna maicei Domnului de la mOnastirea Adam,
din judetul Tutova ;
6) IcOna maicei Domnului de la mifinastirea Florescii, din judetul Vasluiu ;
7) IcOna maicei Domnului din satul Trifescii, de
Tanga orasul Roman ;
8) IcOna maicei Domnului din mOnastirea Mavrodol din Galati, adusa la 1670 din Constantinopoli, pe
timpul domniei lui Duca-Voda ;
9) IcOna maicei Domnului de la schitul Dalhauti,
in judetul Buzeti, aprOpe de Focsani ;
10) IcOna "mica Domnului din mOnastirea Socola,
de langa Iasi;
11) IcOna. maicei Domnului din catunul Pascani,
comuna Vladesci, judetul Covurlui ;

12) 'Ulna maicei Domnului din mOnastirea Banului, din orasul Buzeti ;

13) IcOna maicei Domnului de la biserica Olarii,

din Bucuresci ;

14) IcOna maicei Domnului de la biserica din Bu

www.dacoromanica.ro

220

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

-curesci, biserica care pentru acesta icOna facetOre de

minuni, a capatat numirea de 4cIcOna) ;
15) IcOna maice' Domnului de la mOnastirea Sarindar, din Bucuresci ;

16) IcOna maicei Domnului de la mOnastirea de

maice poreclita 1Dintfun lemn>, in judetul R-Valcea ;
17) IcOna maicei Domnului de la schitul Namaesci,
Ain judetul Musce111,.
X.

Pictura in Frania, in Germania, in Italia, in

Flandra i Olanda, pana la epoca Renasceref

Pictura n'a incetat de a fi cultivata in Franta, nits

.chiar in timpurile barbare ale evului-medit.
Precum vecluram pana aci, -sunt numerOse dovedi
cu sub merovingiani chiar se executati prin biserici

picturi si mozaicuri si ca mai multe din bisericile

Frantei fury piclate in intregime de catra artists fran-

cezi. Acest us a luat apol o mare desvoltare sub

Carol magnul si urmasil see. Arta de a picta miniature

a facut atunci marl progrese si s'an pastrat pan& all
mai mulle manuscrise ilustrate, din acesta epoca.
In general, picturile acestor timpuri inapoiate ne
arata imitarea stilulul bizantin, cu Ore-care libertate
de compositiune, insa executarea e fOrte sumara ; fi-

gurile se detaseza ca in silueta pe un camp (fond),

deschis, ear colOrea nu e de cat o coloritura. Numai
in secolul al XIII; artistic francezi se cotorosesc in fine
de traditiunile ieratice ale artistilor bizantini si se in-

cepe a imita natura in varietatea sa.

Atunci se picta a /a Presque, cu cleiu, cu oti si
chiar cu uleiu, cand era vorba a se picta pe tablii
(panneaux), earl se puteu mai lesne usca la sore ; aurul
era adesa intrebuintat, chiar la picturile monumentale.
1) Vedl, Melchisedec, Tratat despre cinstirea tics inchinarea icdnelor,

i.n biserica ortodoxa, p. 41-43 ; 1 vol., Bucurescl, 1890.

www.dacoromanica.ro

PICTURA IN FRANTA, IN GERMANIA, IN ITALIA, ETC.

22r

De observat Inca, ca chiar de prin secolul al XII,

pictura pe sticla a produs opere considera bile in
Franta.

In secolul XIVcare a lasat numele multor pictorl,

coloritori si iconarl aurul incepe a fi mai putin intrebuintat in pictura, iar pe de alta parte, desenul a
intrecut coloratiunea.

In secolul al XV, Jean Fouquet din Tours, este un

mare artist, care a dus la perfectiune arta miniatures
si a fost seful unel Sae care ocupa un loc deosebit
in istoria artei. Discipolii si emulii selprintre cart

Jean Bourdichon, Jacquemin Gringonneur si altis aa

] /.sat nisce miniaturl de o elegant/. de stil remarcabila si in cars nu scil ce sa admiri mai mult: varietatea detaliilor, sat. acordul armonios al tonurilor si
colorilor.

Regii Frantei si ducil de Burgonia chemara tot

pe atunci, din Flandra, nisce artists dibaci esiti din
scOla lin Van Eyck si earl exercitara o mare influenta asupra artei franceze din secolul al XV.
Ast-fel, Jean Clouet veni sa se stabilesca in Burgonia, pe urma in orasul Tours, unde a devenit seful
unel familil de portretisti celebri. Fiul acestuia, anume
Janet si nepotul sea Francois Clouet, fura in serviciul
particular at lui Francisc
pentru care all pictat o
multime de portrete de o finete remarcabila, de o
gratie si de o delicatete cu totul franceze.

Tot sub acest print, arta italiana navali in Franta;

Francisc I a adus pe Leonardo de Vinci, Andrea del
Sarto, Benvenuto Cellini, Rosso, Primaticiul, si, sub

directiunea acestor doui din urma mai cu soma, s'a

format ScOla de la Fontainebleau, a cares influent/. s'a
intins apoi asupra tuturor ramurilor artei.

Pictura in Germania, ca in multe alte tea a fost

mai inteitl in serviciul architecturil si s'a desvoltat
aprOpe in tot-d'auna sub influenta ecleziastica. Se scieca multe biserici si palate (Merseburg, Magdeburg),
www.dacoromanica.ro

222

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

era] deja decorate cu picturl murale grosolane fara.'

indoialOincA de prin secolul al X, insa din asta.'
epoca primitive nu s'ail pastrat de cat cate -va manuscripte cu col9rituri, la Munich si la Bamberg.
Cu architectura ogivalA, pictura pe sticla (vitrajurile) 'si-a luat nasceye si se citeza vitrajurile catedralelor din Strasburg, Friburg, Augsburg, Francfort, Nuremberg, etc. Iar de prin a doua jumatate a secolului
_al XIV, Germania a intrecut pe tOte cele alte teri in
pictura pe tab/ii (panneaux).
Se pare neindoios ca a existat chiar unele Scdle de
pictura. in Germania ; asa, cea din orasul Colonia, in
al XIII si XIV secol, uncle se urmail principiile artei
bizantine, insa cu putin mal multa independenta in
reproducerea tipurilor consacrate si cu mai multa
sprintenie in executarea contururilor. A mai fost ase-

menea o ScOld in Boemia, la Praga. sub domnia Jul

-Carol IV, protector al artelor-frumOse si Inca. de la
anul 1350. Cate-va din operile acestei scOle sunt pastrate pang acli in castelul de la Karlstein.
Se mal citeza.' asemenea Scdlele vestfalians si bavareza, precum si cea mai importanta. dintre tOte:
scOla din Nuremberg, al carei epoch de splenddre s'a
semnalat tot in decursul secolului al XIV.
In aceiasi peril:AA pictura deveni arta favorite a italienilon mai mult de cat plastica.
Operile produse in epoca precedents, am putea vice
ca. sunt mai mult nisce bobocei, cars fac sa se prevola florile splendide, car' se vor desfasura in curend
in acesta periOdA si cars vor da artei italiene o straJucire incomparabila.

Pe cand in terile nordice tablourile de altar si pictura pe sticla, ere] aprOpe singurul domen al artei,
in Italia pictura inhatO suprafata zidurilor si a tavanelor, spre a represinta pe ele scenele si misterele religiunel crestine si se manifests, in senzul cel mai
Iarg al cuventului, ca o art5, eminamente crestina.
www.dacoromanica.ro

PICTURA IN FRANTA. IN GERMANIA, IN ITALIA, ETC.

223

Sediul acestel scOle infloritOre a fost Toscana. Marii

.artists din Florenta sunt, cu deosebire, cel cars infaliseza vieta cu independenta, o infrumuseteza si'l alipesc legende sacre.
Mare le Giotto (1276-1336), pe care'l cunOscem

deja ca architect si sculptor, este primul maestru al

acestel epocl. Activitatea sa umplu tera de capod'opere, iar influenta ce a exercitat asupra artei ita-

liane a fost incontestabild, macar ca gasim in compositiunile sale unele urme ale stilului bizantin. Unul
din discipolii sei a fost Orcagna.
ScOla din Sienne, tinde mai putin a atinge -exacta
imitare a naturii de cat expresiunea sentimentului. Printipalul set.] represintant a fost Simon di Martino.

Cu privire la Flandra este greil de tot a putea separa ScOla flamanda de ScOla olandeza, cats aceste
amandoue scOle se gasesc strins legate prin istoria lor,
adica si prin flliatiunea de la maestri la discipoll si
prin stil, procedeuri, etc. Totusl ne vom incerca sa dam
numele maestrilor celor mai ilustri, cars apartin, prin
clasificare, scOlei flamande. Si mai intaia vom stabili

ca. Flandra, bogata printr'un comert forte intins din

timpuri immemoriale, trebuia sa fie locul de nascere al
picturil moderne in nordul Europe!.

Cele doue dintaiti nume pe care le intalnim sunt

ale celor doui frati Hubert si Jean van Eyck.
Jean van Eyck (1390-(?)-1441) este, data nu inventatorul, cel putin vulgarisatorul picturil in uleiti.
Principalul seti merit consista in introducerea until
not procedet in arta picturala.
In privinta subiectelor tablourilor sale, el s'a marginit la genul religios si simbolic al evului-medic, dar

e de remarcat si rara energie cu care el a sciut sa'si

seziseze personagiile din vieta reala. Spre a produce
in mod mai fericit aceste efecte si a varia mai bine

tonurile luminel, Jean van Eyck gasi un not folos in

preparatiunea si intrebuintarea uleiulul ca mijloc de a
www.dacoromanica.ro

224

ISTORIA A RTELOR-FRUM6SE

lega vapselile; ast-fel putu el s Mina o gams de tonuri necunoscuta Inca pang atunci, o indulcire a coloritului, precum si acel lustru care dede colorilor o fragezime si o stralucire, de natura a face sd resorteze in
mod admirabil figurile, si ceea-ce facu sd se minuneze
contimpuranii artistului.
Originele scOlei flamande sunt putin cunoscute. S'ar

Vice ca asa de odata maestri ca van Eyck, Memmeling, etc., ail ajuns la perfectiune. Acesta insa: ni se
aratd cu atat mai imposibil cand observam sciinta profund& a desenulul lor. De sigur, ei au fost precedati
de all artisti cart 's -au invdtat secretele mestesugului,
dar acesti precursori ail disparut fd'ra a lasa urme.
In orasul Gand se gasesce opera principals a fratilot
van Eyck: o Troia cu oblone, care forma decoratiunea
unul altar. Sora lor, anume Margareta, s'a distins asemenea in pictura.
Museul Luvrulul posedd o admirabila Fecior d de van

Eyck. Lucrarea acesta e remarcabila prin finitul sea,

prin studiul capulul si executarea draperiflor. In coinpositia lul van Eyck, idealismul nu domnesce, ca in
scOla italiand; subiectele religiOse sunt chiar imbibate
de realism, insd fara brutalitate. Fecibrele sale sunt ade-

verate flamande, ele au portul cunoscut si semand

de sigur unor contimpurane ale artistului. De altmintell, telte productiunile scOlelor flamande si olandeze

sunt mai mult sail mai putin imbibate tot de ast realism, care e o particularitate a artel din terile nordului.

Genul adoptat de fratii van Eyck a exercitat o influents incontestabila si covarsitOre asupra contimporanilor si a suscitat in Flandra mai ITALIA o pepiniera
de artisti, in a doua jumatate a secolului at XV. Ast-fel :

Hans Memmling, din orasul Bruges, mort in 1495 si

o serie de pictori, adeverap discipoll al van Eyck-ilor,
ca Pierre Christophore, Hugo van der Goes, Israel van
Mekenen, Rogier van der Weyden (Roger de Bruges),
www.dacoromanica.ro

FICILRA IN FRANTA, IN GERMANIA, IN ITALIA, ETC.

225

Jean Mabuse, Thierry Stuerbout, numit Inca si Thierry

din Harlem, etc.
Bernard van Orley, nascut in orasul Bruxelles catre
finele secolulul al XV, a fost discipolul lul Rafael.
In provinciile septentrionale ale Teri lor-de-jos, adica

in Olanda de adi, nu se gasesce nici o amintire prein privinta istoriei artel inainte de Albert van
Ouwater, din orasul Harlem, probabil un discipol al lul
van Eyck.
Ast-fel acest oras deveni sediul unei Sc61e renumite
al cares sef a fost van Ouwater si care a introdus, prin
acea parte a Europei, pictura in uleiti.
Alp pictorl vechi in Olanda mai sunt : Gerard din
Harlem (1400), Lucas Dammez din Leyda (1494-1533),
Martin van Veen (1498-1541), etc., etc.
Toti acestia insa sunt pictori flamandi,
nu olandezi
fara nici un caracter distinctiv.
cise

Arta olandeza eminamente realista si panteista n'a

fost creeata de cat in momentul in care cele siapte Pro vincil -Unite devenira independente si protestante, ceea-ce

s'a intemplat cu prilejul revolutiunii de la finele secolului al XVI.

Cu privire la No ul-Continent, tot ce scim e ca exista
putine mostre de picturl mexicane si ca ele represinta
nisce del sail nisce regi. Este o arta Inca primitive ;
corpurile sunt presintate in fate, iar capetele in profit,
de si ambil ochl sunt aratati, ca la vechii egipteni.
Desenul este grosolan, colorile sunt viOie, insa juxtapuse, fara nici o cunoscinta a nuantelor.

15

www.dacoromanica.ro

226

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

PICTURA TIMPURILOR MODERNE

Xl. Pictura Ilenascerei

Cu inceputul secolului al XV o noua desvoltare is

pictura italiana, care 10 propune ca obiectiv : interpretarea consciinciOsa a naturii, studiul rationat al formei,
represintarea perfecta a nudului (carnatiunea), perfeclionarea coloritulul si a perspectivei,

Aceste teluri erau cu atat mai lesne de atins acum

cu cat, in pictura, procedeul se schimbase. Cum vedur5m, se descoperise un nal mod de a pieta, mod.
care era menit sa dea nisce rezultate miraculOse. Colorile emu acum pisate si amestecate cu uleiti, substanta care ne uscandu-se indata, permitea pictorilor
a corige lucrarea lor, a contopi nuantoele unele in altele,

spre a produce modelaturile cele mai mol. Pana in

asta epoca se pictase cu vapsele cu apa, cu oil, cu
miere, etc., insa tote aceste procedeurl reclamaii o executiune perfecta dintr'o data, lucru materialmente

imposibil, ors -care ar fi fost dibacia artistului.

Nici un progres nu se putea indeplini pe opera chiar;
se proceda pe dibuite si trebuia necontenit reinceputa
lucrarea cu o noua cheltuiala. De aceea arta picturala

a si remas atat timp stationary si nu '0-a luat zborul

de cat cand fratii Hubert si Jean van Eyck unii clic
descoperira
ca cel dintaiii, altii ca cel d'al doilea
noul procedeti. Este drept Ca amestecarea vapselelor
cu uleiul era cunoscuta deja inainte, insa nu se cunoscea
mijlocul de a face uleiul sicativ. Van Eyck reusira cel
dintaiu si divulgara metOda for lui Antonella de Messina;

care la rendul set, o facu cunoscuta in Italia.

In acelas timp perspectiva,aplicatiune a geometriei
turbura si stingheria mult arta compositiunii si se
crede Ca architectul Brunelleschi a fost cel dintaiii care

a formulat nisce principii relative la traseul liniilor

www.dacoromanica.ro

PICTURA RENASCEREI

227

si ca. Paolo Tice llo, fu primul care a aplicat la desen

legile perspectivel.

Aceste done descoperiri fura completate prin aceea

a gravurei, gratie lui Finiguerra si din acest moment
s'a cunoscut in fine mijlocul de a popularisa capod'operile si prin urmare, de a desvolta gustul artistic.
Nisce asemenea descoperiri erail suficiente pentru a,
transforma arta picturil. Din epoca romana se facuser&
tablouri insa ele facet parte din decoratiunea religiOsa : erail nisce opere conventionale, in genere pe
fond (camp) de aur. Cimabue si, cu deosebire. Giotto
fura cel dintaitl care cautara a inova suprimand fondurile si inlocuindu-le prin motivuri trase din natura.
Giotto merse chiar si mai departe, represintand ceriul
si peisagiul in compositiunile sale. Acesta era o nou5.
-era, care incepea pentru arta picturala.
Pe ca.nd insa, in genere, cei mai bunt pictori al acestei epoci inaugural tendintl noue. realismul precum.
si principiile fundamentale ale artei moderne, un alt
artistunul singur traind in singuratatea manastirel,
contribui si el a indruma arta pe o nou'a cale, remanend
totusi credincios traditiunile evului-media si respandind

in tablourile sale o gratie naiva ce se gasesce rar la

artistic din timpul seu
Acesta e Fra Giovanni Angelico (1387-1455

. care
apare singur in modul seil de a a pitta, ca o flore

care se deschide tamp si care apartine unui anotimp

deja trecut. Cu inima plina de amorul divin, el sciu
sa imprime in trasaturile personagiilor sale, tota cancicire ce avea in suflet si reusi a le grupa asa cum
actiunea cerea ca ele sa apara vederei spectatorului.
Pentru a intelege importanta unel atari revolutiuni,
trebuie sa observam ca. ca si inainte, fie-care personagiti

ocupa un loc determinat prin o simetrie cu totul architecturala. Vechile traditiuni primira ultima lovitura
de la pictorul Massacio (1402-1428), care fa.' cu adeverate portrete, rupend definitiv cu traditiunile Massacio
www.dacoromanica.ro

228

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSR

ins muri fOrte teller, iar principiile lui furl, reluate de cAtni
Fra Filippo Lippi (1412-1469) si de fiul acestuia, care aE

decorat capela Brancacci-del-Carmine, din Florenta.

Frescurile acestuT din urma : C'rucificarea lui sf.

Petru i Certa sf. Petru cu sf. Pavel inaintea proconsululut fura un obiect de studio pentru tots maril,
maestri al Renascerel italiane.
Un alt maestru distins din astA epoca este Dominico Ghirlandajo (1451-1495\ pe care '1 putem considera cu drept cuvent ca pe mostenitorul marilor camap ale lui Massacio. In fine, putem cita inca, pe B.
Gossoli, remarcabil prin picturile sale murale, pe Sandro Botticelli, ale csarui frescuri orneza capela Sixtind
si pe Luca Signorelii (1438-1521), -care a strAlucit_
asemenea prin puterea geniulul sell.
Intrand in secolul al XVI pictura italiana se des
voila fOrte repede si asta arta ajunse, ca s dicem asa,
dintr'o singura saritura la apogeul sea. Secolul al XVI
a fost pentru pictura ceea ce secolul lui Pericle fusese pentru sculpture.
Secolul XV pregatise calea in diferite moduri si in
secolul al XVI pictura ajunsese 5e atinga o mare dibacie sub raportul forme' si putea acum expune cu
mai mutt& libertate si justeta sentimentele cele mai
intime.

Perfectiunea la care a ajuns arta se datoresce ctor-va maestri, mil as sciut s imprime prin fort&
creeatOre a geniulul for un caracter clasic picturii italiane din secolul al XVI.
A schita insa istoria picturii din Italia, si Inca a.
celei din timpul Renascerel, nu e tocmai usor lucru
de Ore-ce fie-care stat italian 'sl a avut scOla sa care,
la rendul set', are o anumita istorie.
De aceea, si pentru a inlesni studiul acestei periOde,
vom divicla istoria picturii dupa numele si numerul di-

verselor sae cart s'ati semnalat.

Asa, vom avea de studiat scola florentinet, scola
www.dacoromanica.ro

PICTURA RENASCERET

229.

romans, scola venefiand, scola lombardei, scola bolo-nevi si scola neapolitand, ocupandu-ne mai intalii de
scOla florentina si in special de Leonardo de Vinci.
I.) Scola florentin4. a.) Leonardo de Vinci

Este cea dintaiiz si cea mai veche dintre scolele italiane de pictura. Drept vorbind, acesta scold incepe cu
toscanul Giotto (1276-1334), adeveratul promotor al
Renascerel artistice.
Ceea ce caracteriseza. cu deosebire, scola florentina
este severitatea si nobleta stilulur, strAlucirea coloritulul,
eleganta.
Dup. Giotto, si Mcend parte din aceiasi scOla, yin
apol Massacio (1407- 1443), Filippo Lippi, Antonio
Pollajuolo, Lorenzo da Credi, cari formarA scOla florentina dandu-1 caracterul set.' ; Andrea Verocchio, dascalul lul Leonardo de Vinci ; Domenico Ghirlandajo, daschlul luI Michel-Anghello; Perugin, care a format pe

Rafael si fu el insusi un mare pictor; Leonardo de

Vinci (1452-1519), fu un om universal, el parasi Florenta spre a se stabili la Milan, unde in adever a fondat
scOla lombarda.

Cele doue marl nume ale scOlel florentine sunt ale

si Rafael (1483-

lul Michel Anghelo (1474-1564)

1520), cars ambii discipoll al Florenteise dusera la

Roma si creeara scOla romans.
Leonardo de Vinci s'a nascut la 1452, tatal sel era
notar la Vinci si l'a pus sa invete la Andrea Verocchio,
pe care '1 ajuta in lucrArile sale. Profesorul recunoscu
Insa indata superioritatea elevulul si se dice ca, descurajat prin asta constatare, parasi pictura.
Leonardo de Vinci a fost un rar fenomen : frumos,
puternic si inteligent. Om extraordinar si universal prin

Intr'un concurs de poezie si de musics, a

biruit pe totl concurentil sel, musicanti de profesie ;
ca inginer, a intocmit nisce fortificatii cart au putut

.escelenta.

www.dacoromanica.ro

230

'STOMA ARTELOR-FRUMOSE

rezista tunului ; ca sculptor, a facut statuia lui Francisc Sforza ; ca architect, a construit palatul ducelul de

Milan; ca profesor, a publicat trel-spre-dece volume

asupra picturil, anatomies, perspectivel si a tot ce intereseza artele ; ca pictor, in fine, el a lasat nisce capod'opere admirabile intiparite cu pecetea genialel salepersonalitatl, cad in tote se simte cugetatorul si savantul care nu se multumesce cu dibacia mestesugului, dar care intrunesce cugetarea si meditatiunea la
executarea unel opere. El cel dintaiti a introdus desenul in pictura.
In celebra sa Gina, din refectoriul mOnastirel S-taa.
Maria de la Grazia, la Milan, Leonardo de Vinci a
dat fie -carui apostol un gest care '1 persoMfica in intregime.

A sciut sa dea cu multa maestrie expresiunea demirare ce a produs asupra adunaril discipolilor cuvintele salvatorului : lunul dintre voi me va vinde.
Pacat ca acest tabloil a trebuit sa sufere o multimede deteriorari.
0 mare energie in expresiunea figurilor, unity cu un
efect fOrte dramatic, se gasesce in asta pictura celebra.

Tot de densul lucrata mai e Adoratiunea magilor,

Gioconda, care se gasesc la Luvru si sunt superbe.
Leonardo de Vinci, cu nisce calitati atat de personale
cars '1 impingeti sa. caute in natura resursele-

artel salenu putea de loc sa poseze in sef al unei,

scOle, scold care- sa refaca tablourile maestrulul dupa
o formula lasata mostenire de el. A lasat totusl un
elev remarcabil, Bernardo Luini, ale arm frescuri facadmiratiunea cunoscetorilor prin tonurile for atat de
delicate si prin compositiunea for atat de gratiosa._
Printre imitatoril lui e si Fra Bartolomeo care, Para a
fi fost elevul lui Leonardo de Vinci, s'a inspirat adesa,
din operile sale. Andrea del Sarto fade si el parte din,
scOla florentina, insa operile lui nu all nici cohesiune,
nici unitate.
www.dacoromanica.ro

231

PICTURA RENASCEREI

Insa s6rele stralucitor al scOlei florentine e MichelAnghello, geniul puternic, omul cu gandire de Titan.
2,) Sala romans. b.) Michel-Anghelo
Michel-Anghelo Buonarrotti (1474-1564) s'a nascut

la Arezzo si ne este deja cunoscut ca architect si ca

sculptor. Istoria artel 'I pune alaturi de Leonardo de
Vinci, deli mal in vrasta de cat el, ca pe fundatorul
picturei moderne si in acelas timp ca cel dintAiu si
cel mal celebru dintre tots maestril in acesta arta.
Putem dice ca nimeni n'a intrecut pe Michel-Anghelo in genii'', in profunclimea cugetaril, in indraznela
si in talent. In operile lui coloritul este la inaltimea

desenului. Pictura ass disc de chevalet nu'l convenia

de loc si de aceea, cand era nevoit sa se marginesca
intr'un spatiu restrans, prefera marmora. Acesta causa
a Si facut ca posteritatea sari datoresca cele doue frescurl mai marl ce s'at pictat vre-odata.
Cape la

Sixtin5,

contine aprOpe

tOt5,

opera pic-

tata, a lui Michel-Anghelo. El a pictat tavanul aster capeledupa cererea papei Mai IInumal in scurtul
interval de doue-cleci de luni, ceea ce ar putea sa
pars de necreclut. Acest tavan este opera cea mai desavarsita dintre operile maestrului si opera artistica,
cea mai perfecta din tote timpurile.
Subiectele sunt luate din Genesa1), de la creeatiurie

si pans la diluvit. De admirat sunt, in deosebi, tote

compositiunile earl decorOza bolta si pendentivurile 2);
sibilele si profetil sunt apoi nisce minuni de compo-

stiune si de atitudine, cu un caracter gray si in adever impunator. Pe bolta, Dumnedeiti Tatdl, dus de
ingeri; Creeatiunea lumina; Creeatiunea omului;
pun in relief puternica personalitate a artistului.
1) Cartea 1 id a Vechiului Testament,

in care Moise a scris istoria

creeatiunel lumel.

2) 0 portiune de bong, in forml triunghiulara, suspendatg, Intre nerN. A.

vurile unel bold de ogiva.

www.dacoromanica.ro

232

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Lucrat tot de Michel-Anghelo ma! este un fresc admirabil, executat dupa ordinul papel Paul III: Jude-

cata dupd urnid,

trel-cleci

de an! dupa ce pictase

bolta capelel. Mai' indraznet de cat in periOda tineretei, el ajunse chiar a se cotorosi de traditiunile ante!
crestine. El avu pretentiunea sa infatiseze, in asta pictura, furtuna pasiunilor in acele corpurl omenesci agi-

tate in mod crunt si a cautat sa fixeze, sa prinda

momentul cand fura pronuntate in destructiunea generalacuvintele ingrozitdre: cPlecati departe de mine,
blestematilor). Spaima, desnadejdea, furia neputinciOsa,

lupta dintre frica si speranta, totul in fine, concureza

a face scena plina de orOre. Asta compositie gigantica a provocat mirarea tuturor generatiunilor, insa ar
trebul gdsit curagiul necesar spre a spune ca nu e la
inaltimea restului operel. Cad, in adever, de ce sa cerem artistului s represinte in came si in Ose ceea
ce e nematerial? A represinta prin pictura pe Dumnecleul crestinilor, este a face din el un om si nimic
ma! mult; on -ce forme i-s'ar da, on -ce gesturi i-s'ar
atribui, el remane egalul tuturor celor-alt1 Omen!, caci
nimic nu reveleza a tot-puternicia sa. De altminteri,
ansamblul compositiunii e fOrte confus si monoton;
el se divide in trel zone fara legatura intre ele. Sunt,
de sigur, parti car! luate in mod izolat, te mira prin
inventiunea atitudinilor lor, prin raccourci-u11) lor,
insa e greti sa te deprincli a vedea necontenit pe om
in o positiune anormala, care e proprie numal paserilor, iar nu mamiferelor. Incercam un sentiment de
mirare si nu de admiratiune veclend asta gigantica
compositie.
Afara de lucrarile mentionate, Michel-An.ghelo a pro-

dus Inca multe alte opere de primal rang, fara a mai

pune la socotela marele nume'r de desenurl. El figureza si printre literatoril italienI, fie prin poeziile sale
1) Efect de perspectivit obtinut in picturI.

www.dacoromanica.ro

233

PICTURA RENASCERE!

,(soneturT, stante, madrigalurl, etc.), fie prin cate-va disertatiuni asupra artel si Corespondenca sa, publicata

la Floret*, in 1862.

c.) Rafael

Maestril marel picturi, trecup deja in revista, esisera

-din scOla florentina ; acum ne vom ocupa de un alt
artist eminent care a datorit qcolei din Umbria 1)
prima desvoltare a talentului sell
Acest artist a fost Rafael Sanzio (1483-15201, din
'Urbino (statele papale). Primul seil dascal a fost chiar
0.01 sal, pictor mediocru, care judecandu-se incapabil
a dirige un elev care anunta stralucite dispositiuni, 'I
trimise la Peruza, pe langa pictorul Perugin, atuncl
seful scOlei romane, pe care n'a intardiat a'l intrece.
Perugin era un dascal forte autoritar care nu permitea elevilbr sel sa se indeparteze de modul sett de
a picta. De aceea primele opere ale lul Rafael, ar putea
trece drept nisce copil a lul Perugin
Ceea ce pare in adever miraculos la acest om este
fericita intrunire in persOna sa a calitatilor inimel si a
spiritulul, lucru rar, chiar la cel mai marl artisti. Acelas
fenomen intalnim numal intr'un alt om de geniti, care

a ilustrat o alta ramura a artel, celebrul Mozart.

Rafael prin puterea geniulul seil a sciut M. domine
infiuenta ce exercitail artistil, atat din vechea cat si
din noua scOla florentina si, in asta fericita disposi-

liune, nu a pictat de cat ceea ce era cu adeverat

mare dobandind un stil propriu al lul. Primul sett
tabloti e la Luvru adl : este un mic Sf. Gheorghe,

1) Asa WM, numerg ma! multi artiOT distin1 din timpul Renascerel.
Caracterul el e gratia, sentimentul, expresiunea naive. i gra:galore a figu>rilor, mal mutt de cat meritul execuiiunil. Se citeza printre pictoril de la
Peruza : Nic. Alluno, dis Fuligno, dar in deosebT Perugin, care sciu sa,
inspire pe Rafael, elevul sell; pe urma Pinturicchio, pictor istoric al coleT,
Adone Dori, Giovanni Santi sag Sanzio, tatal 10 Rafael, Francesco Rai-

.bolini, dupl. cart (cola umbrianet sat de la Peruza s'a contopit ins cola
N. A.

comanA.

www.dacoromanica.ro

234

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

in care se reveleza deja personalitatea artistului, care sa`

transforma in contactul seu cu operile pagane. Se pOte
constata aci rezultatul studiului anticului aplicat la
ideile religiOse si la pictura timpului. Tabloul Cele trei
Grafii, este o opera facuta dupd imitatlunea anticului.

Cele alte opere sunt : Maica Domnului cu copilut

Isus ; Caseitoria Sl. Feciore ; mai tarcliii a pictat

madona numita Frumosa gradinetresa , ads la Luvru.

In feciarele compuse mai intaiii, Rafael respinsesedeja simetria absolutd si nu ezitase sa introduca pitorescul in compositiunea sa ; aceste feciOre exprima
bucuriile maternitatil si cu cat inaintam in opera maestrului, cu atat '1 simtim mai dispus a represinta sentimentele materne, ca de exemplu in Sfanta-Familie
de la Luvru ; din contra, in Feciora la tort de la
Turin, in Frumosa Gradinciresd , feciOra e Inca d'abia
un copil. De altminteri. aste. picturi nu se rataseza la
arta religiOsa de cat prin inocenta ce exprima figurile ;
copiii Isus sunt mai formati ca cei "al vrastel ce li sa
atribue. In privinta traductiunii picturale exacte a Evangeliei, asta n'o putem cere artislului. Asemenea si in
ceea ce privesce costumele ; nits o clipa artistul n'a.
avut grija asa numitel colori locale. POte de aceea
modul s6ti general de a exprima un sentiment nu mai
putin general
feciOrele lui Rafael au devenit populare. Prin asta Rafael ne a aratat ca, in materie de

arta, importa mult mai mult sa producem opere frumOsede cat de a da dovecli de sciinta si de o minuticisa._
exactitate archeologica.
In decoratiunea camerelor Vaticanului lucrare cu

care Pa insarcinat Iuliu II

geniul lui Rafael 'si-a
luat zborul se"il. Aci se pOte constata mladiosia miraculOsh a pictorului si care 'I permite sa atace tote
subiectele : subiecte religiOse,

ca in Disputa Sfinte'

Cornunicaturi ; filosofice, ca in Scola Atenei ; scene

militare, ca in Invingerea lui Atila ; pictor de nud,

ca in lncendiul mahalalei ; efecte de lumina, ca in

www.dacoromanica.ro

PICTURA RENASCEREI

235-

Eliberarea lui Sr Fetru si, in aste multiple trans-formari, pastrandull tot-de-una individualitatea sa.

'Me aste compositiuni sunt imbibate de un mare

sentiment decorativ, atitudinile del personagiilor tot-

de-una un caracter mare, nici o data o miscare nu evulgara, nici data corpul omenesc nu e lipsit de natural, de forta si de grape. Si macar ca. compositia eperfecta din punctul de vedere al unitatii, totusi fiecare personagiti dace l'am deslipi de acolo, ar infatisa
el singur un tabloil. Spiritul de simetrie domnesceInca cate odata, dar nu se gasesce de cat spre a echilibra massele si e atat de perfect tainuit prin varietatea gruparilor
in cat adesa nici nu se zaresce.
Asia ponderatiune a compositiei este folositOre in subiec-

tele carl ocupa marl suprafete murale, spre a nu strica

omogeneitatea architecturala a edificiului. De asemenea,

e necesar a nu impinge coloritul pane la cea mat

mare a sa intensitate, cacl ar rezulta nisce adeverate
gauri in efectul general; acesta si este de altminteri
ratiunea pentru care frescul, cu tonurile sale indulcite,
era materialmente mai avantagios de cat pictura in
uleitl, pentru decorarea edificiilor. In opera lui Rafael,
acele doue principii : a ponderatiunil compositiel si a
echilibrulul intensitatilor luminOse, ail fost tot-de-una
observate.

In ornamentarea lojelor, cari se gasesc In prima curtea Vaticanului,

lucrare executata din ordinul papel

Leon X

geniul lui Rafael se arata sub o forma.

noua : compositiile cart acoper arcadele intra in genul

anecdotic. uncle nu mai e necesar a tine compt de formula architecturala. Lojele cuprind trei-spre-dece arcade
cu cupole, fie-care e ocupata de patru compositil incadrate prin ghirlande si motivuri de architecture in carl
se jOca. nisce personagil mitologice. Dou'e-spre-dece ar-

cade sunt rezervate Vechiulul Testament, una singura

contine scenele Noulul Testament. TOte aste subiecte-

www.dacoromanica.ro

236

IS TORIA ARTELOR-FRUMoSE

au fost concepute de Rafael, insa nu tOte frescurile sunt

ifacute de el.
Colaboratoril sel aiz fost numerosi, asa : Juliu Roman, Francesco Penni, Pellegrino de Modena, Bartolomeo Bagnacavallo, Vicenzo de San Gemiano, Polidoro
-de Caravage si Mu din Udina, caruia i-a fost rezervata
tbta decoratiunea. Fara un asemenea stat-major, nicl
4ndata de sigur geniul cel mal fecund nu ar fi putut
ispravi o lucrare atat de gigantica.
La Farnesina, Rafael a tratat genul pagan fn Adu-

narea deilor, This ndul de nuntei a Amorului si a

Psychei, precum si Triumful Galatea. ; pendentivurile

boltelor sunt ornate cu picturl celebre, ca Jupiter si

Mercur, etc.

In fine, portretele lul Rafael formeza o parte considerabila din opera lul. Top turistiT cunosc tabloul Bal-

lazar Castiglione, de un ton atat de delicat, un capod'opera intre bite ; acel al Margherite4, tinera fata, iubita lul Rafael si celebra sub numele de Fornarina ;
acel al lul Leon X.
Intr'un cuvent, Rafael in timpul scurtel sale vietT, de
.37 de ani, a atins culmea tuturor sferelor in care 's1 a
exercitat geniul.
Funeraliile sale fura prilejul unel marl manifestatiuni
din parlea artistilor : in dosul catafalculul s'a pus ul-

timul labial al

maestruluT :

Transfigurarea, remas

neispravit.

Daca Michel-Anghelo a trait singuratic, Rafael din

potriva avu o adeverata curte. De aceea si influenta sa
a fost considerabila si se simte chiar in clilele nOstre.
Fara a vorbi de ascedentul amical ce a exercitat asu,pra colaboratorilor sel, metOda lucrulul sell era cu mult
mal succeptibila de a fi erijata in princip si se preta
mal bine la invatament, de cat aceea a rivalulul seq.
Rafael urma de aprOpe natura si acest studifi putea fi
imitat si putea da loc unel gruparl. Drept vorbind si
.Michel- Angelo,

studia natura, insa e evident ca. Mite

www.dacoromanica.ro

PICTURA RENASCEREr

237-

raccourci-urile de earl a abusat au lost zamislite de

facultatea sa inventivd, facultate cu totul personald, care-

nu se pOte transmite unor discipoll.

Opera lui Rafael s'a continuat dupa mOrtea lui ;
tot ce avea inceput a putut fi terminat de elevil seT.
E greti adi a ne inchipui situatiunea unui pictor degeniti ca Rafael, avend sub directiunea sa cinci-deci deartisti de primul ordin, (Vora le destribuia lucrul prin.
intermediul lul Iuliu Roman, a lul Caravage, a lul

Penni si a lul bin din 'Nina.

acel
e printre elevil lul Rafael
Iuliu Roman
ce a remas mar cu drept cuvent celebru.
El termina Transfigurarea si execute, Bcitedia lei
Constantin, dupa cartOnele lui Rafael 1). La Luvru,
este un prea frumos portret al acestui artist fitcut de-

el insusl.
Dupa luarea Romei de catre conetabilul de Burbon,
scOla lul Rafael a fost imprasciata.
3.) Scola venetiana.

d.) Titian

Alaturi de maestri ca Michel-Anghelo si Rafael, call

represinta scOla pictorilor cu desenul corect si pur si
ca compositiuni ideale; s'a format in Italia, la Venetia,
o scOla care, neglijand partea istorica, nu avu de cat
scopul sa picteze bine. Asia scOla, desrobita de pie
dicl stinghiritOre pentru executiune, a lasat nisce operede o stralucire minunata.

Cel doll' mar ilustri represintanti al seT au lost Titian si Veronese. Ambit avura cati-va precursorl, totI

insa fOrte apropiati de marea epoch de splendOre a

scOlel.
1) Ion Ghica,
fost ambasador al Rumania la Londra In scrisorea_
sa de la 15 Ghenarie 1886, cAtre V. Alexandri ne spurre c# o panzl a
lul Rafael s'a platit mal cplele trecute '75.000 de lire st., aprope doue mi
bone (450 de oca de aur)... (Ve4I, scrisort cdtre V. Alexandri; XXVI,
Amintirt despre Grigore Alexandrescu, pag. 653; 1 vol. in.-16, ediliunenoui, Bucurescl 1887).
N. A.

www.dacoromanica.ro

-238

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Asa, I. Bellini (1426-1516) este, impreuna cu Gentile (1421-1507), primul represintant al picturit ve-

netiane propriu-dise. El este acel care inaugureza pe-riOda stralucita a acestei arte la Venetia, atat in cornpositiune (Sacra conversazione si Fecidra ca Sfinfii)

cat si in tipurile de femei.

I. Bellini fu acel ce a inaugurat genul de compositiune in care costumele si locurile nu ail nicI un raport cu subiectul de represintat. El isT transform& de
trel orl modul sell de a pitta sub influenta unor talente noue, intre altele al lul Titian, elevul seu, si al
lul Albert Diirer, ale carui opere erati deja Mae cunoscute si admirate in Italia.
Alaturi de Bellini figureza si alti pictorT, insa cu
-Giorgione (Barbarelli, 1477-1511), incepe seria maestrilor. Din nenorocire, printre operile pretinse ale luT
Giorgione, putine sunt autentice (Feciora cu Sf. Fran-cisc si SI. Liberal, la Castelfranco).
Stfalucirea deosebita a coloritulul sea da o vieta

ideala si un farmec poetic chiar personagiilor infatisate in semi-corp, Jacopo Palma Vechio, sail Palma
-cel Rattan (1480-1528), este cel care a creeat acel
tip de magnifice figuri de femei, pline de vieta si in
cart se reflecteza admirabil bucuria unei vieti linistite.
Ins. Tiziano Vecellio, sail Titian (1477-1576), a
intrecut pe tot.I in celebritate, prin puterea geniulul si
Murata carieret sale.
Titian a fost cat-va timp rivalul lul Giorgione,
condiscipolul seu, insa mOrtea, acestul din urma
1636. pe Titian seful scOlei coloristilor, cacl precum

reiesa deja din cele ciise mai sus, pentru pictorit so:5lel venetiane colOrea e elementul principal al reusitei,
iar caracteristica scOlei resede in stralucirea coloritulul
si in armonia nuantelor carnatiunii.
Titian este cu deosebire incomparabil prin modul
-sea de a trata carnurile ; el a sciut sa, le dea vieta,

lucru de care Rafael nu si-a batut capul.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RENASCEREf

239

El a fost un inimitabil pictor al naturil din care se

inspira si a cautat subiectele compositiunilor sale nu
numal in Bib lie dar si in mitologia greca, spre a nu
r6mane strain nici unul gen. Acolo, in mitologie, mai
mull de cat pretutindenl aiurea a gasit prilejul sa picteze tOte farmecele frumusetei umane.
La Padua se gasesc frescurile lui Titian (Scuola
del Santo si Scuola del carmine), iar tablourile si
portretele sale sunt imprasciate prin galeriile Europel.
Compositiunile alegorice ale lul Titian sunt : Amo-

rul celest, Amorul terestru, cart se gasesc in palatul Borgheze din Roma si Cele trei vrdste ale vietei
umane, earl ail fost de mai multe ori reproduse.
Titian ocupa apol primul rang printre portretisti.
Portretele sale sunt superbe, tOte celebre si in cart
fie-care personagiti are caracterul sett particular. Astfel,
portretul Amantei lui Titian, acli la Luvru, acel al
FiiceI lui Titian, din museul din Berlin ; acelea a

mai multor femei, la Belvedere din Viena.

Renumele portretelor lul Titian '1-ati procurat oncirea de a vedea posand inaintea lui tOte marile personagit a epocel sale : papil Iuliu II, Clement VII, Paul
III, regil Carol Quintul, Francisc I si Filip fI si, ca dovada de dibacie extraordinara, nici odata Titian nu
a alunecat
in scopul de a lingusi ilustrul model
catra. arta oficiala si banal& a pictorului de curte.
In tablourile lui Titian, pitorescul ocupa un lac
-considerabil ; el a. inlaturat din compositiuni simetria
si tepenosia si, deja din acest punct de vedere, el a
-contribuit la realisarea unul progres considerabil.
In scenele religiOse, el picta nisce personagil din
timpul sell fara a se ingriji de anacronismele ce sa.varsia ; singurul sea obiectiv era sa facti pictura fru-

mOsa si Cu videei. El fu unul din cel dintaia care

intelese ca materia ce intrebuinta trebuia sa produca
inisce efecte Pe cart nici sculptura, nici desenul nu le
putea produce. Daca trata subiecte mitologice, nu o
www.dacoromanica.ro

240

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

racea acesta spre a da unel fabule antice nisce desvoltdri ingenicise, ci find -ca acele subiecte '1 furnisail
ocasiunea de a picta nisce carnatiuni frumOse, nisceforme elegante.
Unii artists au cercetat sa descopere procedeul lui

Titian, insd n'ail ajuns la o solutiune satisfacetOre a

problemei.

Titian muri in 1576, in vrastd. de 99 de ani, de

ciuma se dice, la Venetia. Vieta '1-a fost un lung si
nesfarsit triumf; top maril, pe carl '1 imortalizase prin
capo-d'operile sale rail incd'rcat de bogatil si de onoruri.
Dupa mOrtea lul Titian scOla venetiana isi sustine
Inca reputatiunea. IsvOrele artei sunt atat de pure, atat

de stimulente si atat de numerOse la Venetia, in cat

adesa chiar pictoril de a doua many din scOla sa, sunt
si et excelenti, iar in ce privesce coloritul, nu e nici odeosebire intre el.
Gel mai remarcabill dintre acestia sunt : Sebastian
del Piombo, Carpaccio, Bocco Marconi, Laurentiu Lotto,
Bonifazio ; pe urind Jon -Ant. Pordenone.
In generatiunea care urmezd dupa mOrtea lul Titian;

putem cita pe Jacopo Robusti, dis si Tintoret (15121594), inzestrat in mod minunat, dar care din nenorocire n'a facut de cat lucruri superficiale si a pierdut
vizand din cale afard efectul
pretiosul colorit
ce gasim in mostenirea inaintasilor sel.
e.) Veronese

Nu tot acelas lucru vom dice` de un alt pictor, urmas al lui Titian, de Paolo Caliari, supranumit Paolo
Veronese (1530-1588), de la orasul sea natal Verona,
care a sustinut onOrea scolei, de si e mai putin indra-gostit de ideal si se marginesce adesa la nisce simple
represintari. Totusi, calitatile sale 1-ati permis capastrand mostenirea lui Titian sa tie sus drapelul artel
venetiane pang catre sfarsitul acelul secol.
www.dacoromanica.ro

PICTURA RENASCERET

24 I

Veronese n'a luat lectiuni de la nici un maestru celebru. El a studiat pe Albert Direr, dupd gravurile sale,
pe Michel- 4nghelo si pe Rafael, dupd operile for din

Roma. Ocupd un loc considerabil in istoria picturii.

Este, de sigur, printre tots pictoril cel ce a inteles mai
bine arta din punctul de vedere decorativ. ComposiVile
lui Veronese sunt tot-de-una lesne de inteles, on -care

ar fi numerul personagiilor, insa in ele nu se vizezd

nici un invdtdment, ci sunt facute numal si numai pentru
placerea ochilor.

Tab loul Nuntei de la Cana, atat de mutt admirat,

in museul Luvrulul, este una din manifestatiunile artistice cele mai grandi6se ce se cunOsce. Fara indoiala
ca Cristos si FeciOra trebuie sa fie cam mirati de a
se gasi in compania in care pictorul 'I-a pus, cad la
masa for se gasesc Francisc I, Maria de Englitera, Soliman, Carol Quintul, carora Veronese, Titian si Tintoret le dail un concert. TOte aste personagii, somptuos
imbricate, sunt incadrate printr'un decor architectural
somptuos.

Nu scim ce sa admirdm mai mull in acest tabloti:

coloratiunea miraculOsa a intregel opere sail amplOrea
execupunei celor mai mici amanunte. Si totusi, exami-

nand pictura, se pare ca procedeul e de o extrema

simplicitate. Mari discutiuni slat produs cu privire la
acest procedea, al cdrui secret este de sigur pierdut.
Unii pretind ca schita astor panze a fost facutd a la
detrempe, cu colori pisate si amestecate cu apa si
cleit si pictate in uleiii pe d'asupra in urma, ceea-ce
pare indoios, altii au creclut ca panzele lui Veronese

trebue sa fi fost pregatite in asa mod ca a putut s

le schiteze a l'aquarelle. Ceea-ce e sigur este ca, lasand de o parte talentul artistului, ne gdsim fold de
un intreg mestesug invdtat, transmis asa precum lucrurile eau petrecut in tote corporatiunile de odiniOrd
si ca URA asta parte a mestesugului, a remas pierdutd,

pentru not cel de all.

16

www.dacoromanica.ro

242

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Nunta de la Cana nu e singurul tabloti gigantic

ce a executat Veronese. Cele-l'alte sunt : Preinzul la
Simon, Isus la Levi, Magdalena de ;la Turin, sunt
opere de aceiasi importanta si intelese in acelas spirit.
In fine, pe 15.ngd aceste tablourl de mare spectacol, cu
mise en scene atat de bine -randuita, exist, si alte
panze ale maestrului, cars ail tot atdta valOre, de si nu
sunt tot atat de marl' ca dimensiune. Asa, la Luvru,

Feciara si pruncul Isus, etc.

Tot printre ultimii represintanti al scOlel venetiane

trebue s citarn pe Jacopo da Ponte, poreclit Bassano,
care a creeat pictura dish, de genre, pe Palma cel
tener, Pado Vanino. etc.
Dupe acestia sc6la venetiana decade, isi pierde caracterul seu propria si se confundd cu cele-l'alte scOle.
4.)

co1a lombarda.

f.) Corregio.

ScOla lombarda.' cuprinde pe toti pictorii din nordul

Italiei, afar, de venetieni. Cum vecluram mal sus, Leonardo de Vinci duse scOla florentina la Milan, Ins nu
avu aci de cat discipoli si nici un succesor.
Cel mai insemnat dintre elevil seT este Bernardino
Luini, care 'si-a apropriat de minune stilul marelul ar-

tist. Inainte de Leonardo de Vinci, Padua daduse un

mare artist, un precursor de geniti pro vinciilor lombarde.

Acesta a fost Andrea Mantegna (1431-1506), al cdrui

talent e aprig si sever, al carui desen este forte original si care a exercitat o influents considerabild asupra
ScOlelor de picturd din Milan, Mantua, Parma si Ferrara. Capo-d'opera sa e sfdnta Eufemia, astd-di in
museul din Neapoli.
Insa numele cel mai strdlucit din asta scOld e al
lul Antonio Allegri (1494-1534), poreclit Corregio,

dupa numele loculul sat natal, targusorut Corregio.

Corregio este represintantul cel mai faimos al scOlei

lombarde. El a sciut sk's1 afirme repede personalitatea

www.dacoromanica.ro

PICTURA RENASCEREI

243

-sa dand o mare importanta efectelor luminOse. A fost

asemenea unul din maestrii cars pictara mal bine femeea. Magdalena sa e tot atat de celebra ca si Leda sa.
Pictura sa e cu deosebire remarcabila prin supleta
si coloratiunea carnurilor. Expresiunile ce da fizionomiilor sunt tot-de-una rapitOre, iar spre a pitta clar-

obscurul, nu s'a mal gasit un alt pictor mat dibaciu.

Corregio, ca pictor apanine talentelor precoce; el a lasat

o gramada de opere nepretuite. Asa, Mama lnetlfare,

in biserica San Giovanni din Parma : Adormirea care
e magnifica, asemenea, la Parma ; s/. lerom si o Feciora, in museul din Parma, doue marl capo-d'opere
ale lul Corregio ; Cascitoria misticei a sfintel Caterine,
-opera cresting prin dulceta sentimentelor ce exprima,
opera 'Agana prin farmecul, prin surisul divinelor per-

sonagil si care se gasesce la Luvru. Cele mal bune

panze ale marelul maestru se gasesc insa. in museul
din Dresda, asa : Cele trei Feciore gloriOse si Nativitatea, in cart putem constata inca odata Ca triumful
lul Corregio e colarea. Corregio a lasat putinl elevl directi.

Printre el nu putem cita de cat pe Parmiggianino, sail

Francesco Mazzuola (1503-1540).
5.)

cOla boloneza.

Asta scOla dateza

g.) Carrachii

data vroim sa neglijam primele

incercarl si pe precursoril maestrilorde la Francesco

Raibolini, zis si Francia (1451-1517), acel dintre

condiscipolil lul Perugin la scOla umbriana sail de la

Peruza, care a fuzionat cu Scala romana si despre

care s'a vorbit mai sus. 1). Elev a lui Marco Zoppo,
Rafael 'I lauda mult si '1 compara cu Perugin si cu
Giovanni Bellini ; insa aste elogil n'ati fost ratificate de
posteritate, cad Francia nu avea imaginatiune si composiVile sale, regulate este adeverat, sunt pline insa de racela
1) Pagina 233, nota 1.

www.dacoromanica.ro

244

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

Carrachil, un secol mat tardiu, reinnoird cu totul arta

itaband in decade* si furs ast-fel adeveratil creeatorl

aT scOlei boloneze, ast-fel cum o intelegem astac11.
Michel-Anghelo, Rafael, Titian, Veronese si Corregio

at. fost =HI maestri produsl de Renascerea italiana.

Acestia formara scOle cart se luptara in talent si in
productiuni pan& in cliva cand prestigiul astor marl
-genii a disparut, permitand criticel a 's1 produce efectele sale disolvante. Tots artistil au defectele corespunqatOre calitatilor, cari alcatu.esc originalitatea lor. Critica

se incumeteza a disseca pe unii si pe altii, a judeca, a

cantaxi si cate -odata se gasesc nisce spirite ponderate,
cart, multumitd astul fel de aritmeticd, cred ca vor putea

intruni intr'un singur metnunchill calitatile Ond

atunci imprasciate. Acesta a fost si cazul Carrachilor :

el s'ail incumetat sa condenseze intr'un singur talent,
grandOre lul Michel-Anghelo, stilul lul Rafael, colOrea
lul Titian, sentimentul

decorativ alul Veronese si

farmecul lui Corregio. Dupa lungi si consciinciOse studii el puserd in practica formulele trase de la acesti
maestri si fundara o scold eclectics, scOla bolonezd.
Ludovic Carrache (1555-1619), fu adeveratul fun
dator al nouei scOle, cad el a dirijat studiile celor
clout veri sau nepotii al sei, Augustin si Anibal, in-

nainte de a-I chema a impdrti cu densul directiunea

academiel sale.

Scopul Carrachilor a fost de sigur escelent, insa regretand trecutul, el '1 copiara : imitatori aT tuturor stilurilor, el perdura on -ce originalitate. Aspiratiunile lorintr'un viitor mai bun i-a facut, pe de alts parte, ss
pArdsesca simplicitatea si puritatea antics, pe cari le
inlocuira prin marea ingrijire pentru marile efecle pitorescl.

Productiunile lor, fOrte interesante, ne dovedesc grija

ce au adus in analisa lor, insa aste productiuni nict

nu se apropie macar de cele ale caror calithti el ail
vroit sa si-le aproprieze.
www.dacoromanica.ro

PICTURA RENASCEREI

245

Anibal este cel mat fecund dintre Carracht si e sin.gurul care a dat nitica originalitate si indraznela numerOselor sale compositiuni.

Printre artistic de a doua mana cart au suferit influenta Carrachilor unit find chiar elevi at for --- figureza in primul rend : Guido Reni, al carui table].
Aurora e o opera de mutt merit ; Dominiquin (11
Dornenichino) pe care opera sa sicintul lerom, l'a
facut vestit; Guerchin si in fine Albani, cu compositiile
lilt de o gratie patrundatOre si tare a Post supranumit
Anacreonul picturii, din causa dulcetet armoniOse
si a suavitatii penelulul seil

Acestt din urma maestri marcheza srarsitul Scold

italiane care, de atunci incoce, n'a mat avut nicl o

stralucire. Pictoril italieni, cart mat pe urma au Casa-,
gat Ore-care celebritate, nu mai sunt italieni de cat cu
numele si pot fi asedati fn cutare sail cutare scOla
straina.
6.)

co1a neapolitan5.

h.) Caravaggio

Drept vorbind nu a existat o scOla neapolitana in

domenul artelor, afar& numai clack vom considera ca
atare faptul ca, la un moment dat, multi maestri sunt
-chemati la Neapoll si acestia facura din numitul oras
un centru artistic important. In curend apol Antonio
Solario, poreclit it Zingaro (Tiganul) 'si-a format numerosi elevt, cart adoptara stilul seil realist, numit
zingaresco.
In secolul al XVI, Polidor de Caravaggio funda la
Neapoli o scOla stralucita, insa Michel-Angelo Amerighi
da Caravaggio 11569-1609), refugiat la Neapoll, p6te

fi considerat ca seful adeveratel scOle neapolitane, represintata mat intaiil de catra Corenzio, Caracciolo,
Ribera si attic.
Caravaggio care apartine Lombardiet prin nascerea
:sa, este un geniu original prin escelenta, indragostit de
www.dacoromanica.ro

246

ISTORIA ARTELOR-FRLTMOSE

motiv pentru care, probabil, s'a dis ca talentul lul nu apartine nicl unel scole,
nicl unei OA
a atins adesa, cu bite escesele si,
scrintelile penelului sea, o putere de veritate si o energie remarcabila. Cobortirea de pe Cruce, adi in museul Vaticanulul, este considerate ca capo-d'opera la
Caravaggio. In acesta ranza., ca si in Judita, de la

natura trivial a. si grosolana.

Neapoli, ca si in Mortea Fecioreti de la Luvru din

Paris, figurile cunt urite si vulgare, insa expresiunea
este vigurOsa, si energica.
*

Precum s'a mat dis 1) arta Renascerel italiane a strabAtut si in Franta pe timpul domniel lul Francisc I-ig.
Pictorii francezl din secolul al XVI suferira prea mult
din nenorocire, inriurirea pictorilor italieni, earl formara.

in Franta Scala disc de la Fontainebleau.

Acosta stare a dainuit pana, in secolul al XVII tend,
numai atunci, pictura franceza va ajunge si ea se ocupeprimul rang.

Ca si in Italia, pictura facu in nordul Europei deliciile astel epoci si ajunse

cu deosebire in prile

de jos si in Germania

s6, obtina. o valOre extra-

ordinara..

Descoperirea picturil in uleia din secolul al XV,

dete o vie impulsiune picturil germane. Stilul bizantin,
fu parasit spre a se imita scOla flamanda.. Desi 10
pastra locul prin biserici, arta, se cobori insa si prin
orase, prin castele, prin casele burghezilor. Germania
avu atunci artisti mail : Albert Diirer (1471-1528), de.
o potriva celebru ca sculptor, gravor si architect, inzestrat cu geniul pitoresc si fecund, colorist p1M de

libertate si chiar de fantazie; Lucas Cranach (1472-1558),

marele pictor al Saxoniei ; Zeitbloom si Schaffner, din

scOla de la Ulm ; Hans Holbein (1498-1543) din Aug1) Veep, mai sus, p. 221.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RENASCEREf

247

sburg, care forma la Bale (Bassel) o scOla ilustra, inainte

de a trece in Anglia.
Pictoril cu care Germania sa mandresce cu drept
cuvent pana in liva de acll, sunt doul : Albert Diirer
si Hans Holbein. Majoritatea, dintre cel altl sunt sail
plagiatorl, sail nisce teoreticiani fara temperament.
Operile lasate de Albert Darer sunt imbibate de o
mare originalitate, iar consciinta executiunii este admirabila. Desenul are o factura stransa care merge,
aprOpe pana la racela ; insa are multa vigOre, nu neglijeza nimic din detalil. Portretele lul Albert Dilrer
sunt superbe si de o asemanare izbitOre, de sigur.
Gravurile sale sunt forte ingrijite si e unul din maestril
al caror Inriurire s'a simpt timp mai indelungat. Cornpositiile sale ofera un amestec de poezie si de rectitudine matematica ; acesta e una din trasaturile personalitatil sale ; la el naivitatea e unit cu sciinta cea
mai desavarsita si, cand am ve'clut numal unul din
tablourile sale, e usor sa recumiscem la prima vedere
modul sea de a intelege subiectul. Unit au dis ca
Diirer avea imaginatid aprinsa si mana rece. Pe cat
a trait Inca, reputatia sa era deja fOrte mare in Italia,

unde unit maestril '1 studiaa cu patima. El muri la

50 de ani, in plenitudinea fortel si fara a fi putut recolta rOdele muncil sale. El lucra incet, de aceea si
opera lui e atat de plina de cugetare si atat de consciinciOsa. Afara de asta, comandele nu se prea ingramadiaii, cad senioril timpulul seil iubiaii mai mult
tablourile vesele si nu lectiuni de morala. 1Vativitatea,

e una din operile sale mai mult admirate.

Elevil lul Albert Direr au fost numerosi, insa unul
singur ocupa un loc mare in istoria arteT, acesta e
Hans Holbein, care a lasat cu deosebire, nisce portrete
admirabile, intre allele al lui Erasm, de la Luvru si
al And de Cleves, fermecator prin simplicitatea atitudinel.
TOtapictura germane, se rezumeza in aceste doue nume.

www.dacoromanica.ro

248

ISTOR1A ARTELOR- FRUMdSE

Dupa densii, artistil germani isi perdura originalitatea, imitand scOlele straine, acele de prin Italia,
Flandra si Olanda in secolul al XVI, cele de prin
Franta in secolul XVII.
D'abia in secolul al XVIII si sub influenta lectiunilor
lul Mengs, Lessing si Winckelmann, incepu regeneratiunea artel germane.

In general putem dice di in secolul al XVI orasul

Anvers dirige miscare artistica si ScOla de acolo a
intrunit si contopit pe t6te cele alte scOle flamande.
Astd scOla incepe cu Quintin Metzys sail Massys
(1469-1531) si care a fost ferar-potcovar (!) inainte
de a fi pictor.
Dupd acesta flamandii s'ail pus sal studieze Italia si
fundard,
amestecand idealismul Italian cu realismul
flamand
marea si adeverata Sad flamanda. Cel
mai ilustru este Jean Gossaert de la Maubeuge, dis si
Mabuse (1470-1532). Dupd acesta urmezd o serie de
pictorl distinsl, ca Van Orley, Lambert Susterman
(1506-1560), Otto Venius {1556-1629), pang. 14 Rubens,
care 'I a intrecut pe tott, care rezurnd in el arta flamaluda italianisata, dar car apartine, ca artist, mai

mult secolului urmator.

Cu privire la Olanda, kite numefe faimOse ale pic-

turil olandeze, apar timp de 50 de ant, pe timpul revolutiunii din secolul at XVI, adicd, inainte si dupd anul
1579 si deci, le vom trece in revista in periOda urmatbre.
Voris observa insa ca, cel putin pang la finele seco-

lului al XVI. pictura scOlelor de prin nordul Europel

n'a atins, in desvoltarile sale, inaltimea la care at ajuns
scOlele din Italia. In genere vorbind, acesta s'a datorit
mai intditi existentel stilului gotic care, precum am
mai constatat o, nu ldsa disponibile marl suprafete pe
cart geniul pictorulul sd, se 11 putut exercita, de aceea
nici nu e posibild pictura monumentald, iar cea adop-

tata de artistil din nord e nevoita sa se restranga la

miniaturl si la picturile pe tablii. Pe langd acestea,

www.dacoromanica.ro

PICTURA RENASCEREI

249

predilectiunea ce se arata pentru baso- reliefurl in lemn,

ca ornamentatiune a altarelor, fu asemenea destul de

prejuditiabila progreselor picturil.

In sfarsit, vieta publica din nord nu comporta acele

nobile si elegante represintari, cars nu erati de altminterl in us de cat prin statuletele Italiei si la earl tineil.
Inuit si aristocratia bogata si spirituala
si curtile
printilor.

Arta nu gasia la popOrele septentrionale o asemenea

-atentiune, nici nu capata nisce incurajari tocmal marl ;
artistil aveti mull de luptat si, in aceste nesfarsite
hartuelI, isl perdeil adesa fortele, tot-de-una inse timpul lor.
S'ar putea adauga pe Fang aste imprejurari si miscarea Reformer, provocata de catre Luter, miscare care

cuprinse in asa mod spiritele secolulul al XVI in cat

orb -ce alt interes, strain chestiunilor religiose, fu parasit.
Ast-fel
petrecut lucrurile si de aceea pictura in
nordul Europel a remas, in secolul al XVI, in urma

picturil italiane.

Totusi, ea a avut stralucirea el, s'a inspirat din adeTer, din sentimentele vii si spontanee, precum si din
scenele viet.ei private.

Se pcite lice ca, daca, arta italiana imbraca un caratter aristocratic, apol arta nordulul este eminamente
populara.

In Spania, ca si in tote cele alte lei% arta picturala isi is nascerea sub influenza italiana. La origine,
-adica la inceputul secolului al XVI, arta spaniola nu
-e de cat o imitatiune timida si rezumata a artel italiane ; putin cate putin ea se emancipa, se nationalise
si ajunse in fine la independenta, la originalitate, la

bravura stilulul, pe urma chiar la indraznela. Pentru

acesta insa trebuia Spaniel inca cat-va timp.

www.dacoromanica.ro

250

ISTORIA ARTELOR- FRUM6SE

XII. Pictura in secolil XV1I-lea i XV111-lea

Pictura se inalta si capita o noun stralucire in decursul acestel periOde; ea devine in curind una din
manifestatiunile cele mai remarcabile si mai grandiose

pe care istoria civilisatiunii ne o furniseza, cad i-se

deschide de-odata si

pe neasteptate un camp vast

care e oferit meditatiu-

panes atunci neexplorat

nilor artistilor.

In adever, pe cand prin tote terile catolice, subiectele religiOse abundail procurand pictorilor nisce scene
admirabile de pus pe panza, protestantismul, din contra,
rupe cu traditiunile invechite si se devoteza numal
realitatilor vietii, numal evenimentelor clilnice. In trecat

insa, ceea-ce este curios de notat e ca, in imprejurari

si precum vecluram mai sus, in periOda
identice
sculptura s'a abatut din calea drepta,
corespunclatOre
iar maestril ei ail savarsit erori prejuditiabile artel
plastice, in

domenul careia decade* n'a intarcliat

sa apara.
Prozaismul vietel reale strabatand in pictura, era
loft ca istoria picturil sa fie si ea nevoita de acum
a deschide
alaturi de pictura istoricei
un noil

al picturii de genre, al peisagiului, al picturii de animale si a naturii morte,

capitol :

Din acesta a rezultat o innoire in forme si in compositiune, precum si unele procedeuri not* cu privire
la colorit si la desen.
Intr'un cuvent, naturalismul este caracterul principal al acestel picturl.
*

In Italia, biserica is sub protectiunea sa si Ore-cum

in serviciul seti, pictura din timpul astel periOde. Totusi, tendintele unora dintre pictori reveleza ceva
notl. Reactiunea operates de ca.' tre Reforma este incontestabila si se pOte observes un fel de intelegere intre-

www.dacoromanica.ro

PICTURA IN SECOLII XVII-LEA BSI XVIII-LEA

25a

biserica si naturalism. Carrachil se tin in fruntea miscarii, care pleca mai intaiii din Bolonia.
In aceiasi pericida s'a distins Guido Reni (1575-1642),
pictor remarcabil prin fecunditatea sa ; Carlo Dolci
(1616-1686), care apartine aceleiasi scOle si in ale-

carul tablourl domina o Ore-care exagerare in expresiunea sentimentului si, in fine, Michel-Anghelo Am erighi da Caravagio, sail numai Caravagio, cu care asemenea facuram deja cunoscinta cand s'ail studiat so:Siete de pictura din Italia st care a reusit, in model cel mai fericit, sa represinte pe vagabondii din
epoca sa.
In Spania, te' in care traditiunile catolicismului

erall din cele mai vivace, pictura incepu sa alba in

asta periOda cate-va focare artistice, ba chiar se formail. in curend patru scOle principale : Scala din Valenta, din Toledo, din Sevila si din Madrid, cars contopindu-se una in alta nu remasera in presenta decat cea din Sevila si din Madrid. TOM importanta
castigata de pictura spaniola, se concentreza insa, numai in Scala din Sevila.
Cat-va timp pictura spaniola are nota sa particulark
nota 8inistra. Din fericire, unii din pictorii spanioli nu
s'ail lasat luati de curentul acestul mod de a lucra
si all produs nisce tablouri admirabile.
Primii maestril spanioli s'ail devotat picturii religidse,

ca de exemplu Morales, Juan de Joanes, insa. nu acestia singuri sunt cel ce ail facut din Spania un centru
artistic, ci impreuna Cu o intrega pleiada de pictori,
discipoll al scOlei din Sevila. Creeata de catre Juan de
Joanes (1523-1579), ilustrata de catre Ribera (1588-

1656) care a esit din ea si prin Ribalta, tatal si

scOla din Valenta se intruni

fiul,

ca si micile scOle din

Cordova, din Grenada si din Murcia
cu scOlamuma. din Sevila, pe cand scOla din Toledo se nimici
impreuna cu saele locale din Basi se contopi,
dajos, din Saragosa si din Valladolid --in scOla din Mawww.dacoromanica.ro

252

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

drid atunci cand, sub Filip al II, asta burgada deveni

capitala monarchiel spaniole.

Cu Luis de Vargas (1502-1568), Villegas-Marmolejo si Pedro Champaigne

toti trel discipoll al Italiel
incepe stralucirea scOlei din Sevila, care s'a tot
perfectionat treptat. In adever, asta scold cresce, se ridica, devine spaniola si de sine-statatOre cu Juan de
las Roelas (1558-1625), cu Castillo, cu Hurrera (15761656), cu Pacheco (1571-1654)
ambil acestia
dascalil lui Velasquez
si cu Pedro de Moya, care le
zduce din Londra lectiunile lul Van Dyck ; ea atinge,
in fine, maluritatea si forta sa prin capo-d'operile artel
spaniole produse de Valasquez (1599-1660) si care

parasesce Sevila spre a se duce la Madrid.

Vin apol Alonzo Cano (1601-1667), Zurbaran (1598
catre 1662) si, in sfarsit, Murillo (1618-1682), care rezumeza si represinta scOla din Sevila in tOta stralucirea
sa, insa n'a lasat dupa dansul nici elevl, nici continuatori, ci numal nisce copisti sarbedi.

Scola din Madrid, la rendul set, a trecut prin aceleasi faze spre a se nasce, a se desvolta si a se stinge.
Gel mal straluciti maestri al picturil spaniole din secolul al XVII sunt deci, fara indoiala, Velasquez con-

siderat de unit printre eel mai marl, carl au trait in

lume

si Murillo, ambit discipoll al scOlel din Sevila.

Don Diego Velasquez de Silva s'a distins cu deosebire ca pictor de portrete si lucrarile sale sunt, sub acest
raport, fOrte remarcabile. Ca exemplu, vom cita figura

equestrd a lui Filip IV, care se gasesce in galeria din

Madrid. ColOrea si modul de a pitta al acestul maestru
fac admiratiunea tuturor specialistilor, fie din causa
tranchet.ei, fie din a justetei coloritulut A mai remas
de la el tablourl celebre; asa: Toreatorele, Predarea

Bredei si Beutorii.
In privinta portretelor lul Velasquez, trebue sa mai
adaugam ca tote au un caracter grandios
on -cars
ar fi personagiile pe cars le a imortalisat
fie infanwww.dacoromanica.ro

PICTURA IN SECOLIT XVII-LEA SI XVIII-LEA

2 53.

tele, granclii de Spania sail simpli zdrenterosi. Grotescii

chiar
ce 1-a placut sa represinte
ail ceva impu-

nator. Ins, ceea ce trebue, mal cu sema, sa admiram

este modul plin de vieta in care a pictat carnatiunile
si mladiosia stofelor. In deobste, surisul este necunoscut in figurile ce a represintat, ele au tot-de-una a spectul rece si auster, care convine unui popor in care
top sunt gentilomY, sail cred ca. sunt.
pictor oficial al culla
Ca contrast cu Velasquez
vom cita pe Zurbaran, care ne zugralul Filip IV

vesce vieta ascetica a calugarilor, pe earn' lumineza

intr'un mod brutal, accentuand Inca austeritatea personagiilor.

S'a semnalat mal sus cum ca pictoril spanioli all

suferit influenta artistilor din Italia. Asia imprejurare a
facut ca dupa exemplul italienilor, pictorii spaniolil s'a ii
pus sa trateze subiectele mart Ast-fel Ribera, care a.
escelat in scenele de supliciii, ingeniindu-se a infatisa.
convulziunile in taa orOrea lor.
Cu Bartolomeo Esteban Murillo
pe care sunt
scriitorl earl '1 pun mai presus de toti pictoril spanioli,
chiar mal pre sus de Velasquez
scOla spaniola din
Sevila a adoptat un gen mal amabil, cu deosebire ciind
el picteza Feciore, carora le-a dat un aspect cam mondan, nu tocmal potrivit picturii religiose. fn acest gen,
tablourile sale sunt totusi fOrte apreciate si printre cele-

mai celebre vom cita: Sfannta Elisabeta a Ungariei,

din museul de la Madrid, Immaculata Concepfiune de
la Luvru, etc. Astor opere le lipsesce insa convictiunea; este invederat Ca pictorul care e autorul for nu
era tocmal plin de o credinta inflacarata. Murillo a usat,

in acelas timp de fret' moduri de a pitta, modurl peearl spaniolil le caracteriseza cu numirile de rece, cald

si vaporos ; adesa el a amestecat realismul cu idealismul cel mal chintensentiat; cate-odata e francamente

realist, ca in tabloul sea Cersatorii. De altminteri a.

fost un pictor fOrte dibacia si de o fecunditate surprinwww.dacoromanica.ro

254

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

cletOre. A debutat insa prin a face arta de pacotilie ')

si in tote panzele sale se pOte observa o Ore-care negligenta, care nu e lipsita de farmec.
In definitiv, opera lul Murillo tinde, cu deosebire, la
efectul asupra ochilor, insa nu pOte suporta un examen
si o critic& aprofundata, ca acelea a pictorilor H. Holbein sail Alb. Darer.
Murillo, are Ins& meritul mare de de a fi creeat un
gen particular.
ScOla de pictura spaniola n'a avut de cat o straluLire efemera. Salt maI aratat in adever Claudio Coello,
ultim vlastar al unor generatiunI de artistl, care muri
in 1693 atunci cand sa ivesce Luca Giordano ambit
discipoll al scOlel din Madrid
si cu care pieri intrega rasa.
Spre a maI gasi un pictor original si personal, dupa
Murillo, trebue sa ne aruncam privirile tocmal in celalt capat al secoluluI al XVIII, trebue sa ajungem la
Francisco Goya y Lucientes (1746-1825), personalitate puternica este adeverat, insa stranie si nabadaiOsa,
far& dascal si fara discipoll. In museul Luvrulul se gasesce un portret al acestui maestru represintand pe un
filer ; panza de o mare frageclime si pictata cn o forte
mare dibacie.
Lul Goya '1-a placut, cu deosebire, sa represinte scemele macabre in call oribilul este impins la ultima limita.
Revenind la Tdrile-de-jos, gasim c& aci pictura astel

epoci se arata mult mat bogata si mai variata de cat

in Italia si Spania. Si acesta este adeverat, mal cu sema,
in privinta Scolei din Brabant (scOla Ilamanda), care
'sl-a luat inspiraOunile din catolicism si in acelas timp

a imbracat un caracca si in Italia si Spania

ter de realism in produc(iunile sale.
Renovatorul si principalul maestru al acestel scOle

a lost Pierre Paul Rubens (1577-1640), una din fi1) Acelaq inteles ca si rearll de patotilie, adica: de calitate inferioa.
N. A.

www.dacoromanica.ro

PICTURA IN SECOLII XVII-LEA V XVIII-LEA

255

gurile cele mai stralucite si mai bine dotate din cate

ne ofera istoria picturil. Cum am mai avut deja prilejul a o constata in trdcat mai sus, doctrinele italiene
si flamande as contribuit, in mod simultan, sa formeze
personalitatea artistica a lul Rubens.
Celor dintaiii el a datorit amplOrea, vastitatea in
compositiune, celor din urma gustul, cu privire la colOre. Insa, data la inceputul carierei sale acest pictor
rezumeza in el arta flamandol purer si arta flamandei
italianisata , in curend apol puternica sa natura artistica sa lepada, de arl-ce inriurire, invinge tOte piedicile si isi creeaza un stil propriu al luT, remarcabil prin
energia si puterea sa dramatica. Miscarea pasiunil, violenta impinsa pana la temeritate, un sentiment pro fund,
acestea sunt calitatile cart disting modul set de a pieta.

Rubens era din o familie distinsa. tatal sea era

magistrat superior (echevin) al municipalitatii din An-

vers a primit o educatiune din cele ma! ingrijite si

manierele sale de gentilom
indicat, in mai multe
rendurI, pentru misiunile diplomatice. Pictura sa s'a
resimtit de imprejurarile in earl' 'sT-a petrecut vieta :
e pictura unul om fericit, caruia '1 place sa reproducer
pe panzer luxul in mijlocul caruia a trait Omenil pe
care '1-a pictat n'ad suferit de sigur, nict odata de
fOme
pentru asta e destul sa observam acele carnue' colorate si acel sange hogat din fata tipurilor lul
Rubens.
Pe urma tOte stofele sunt stralucitOre si cu tOte
;

astea nuantele reman armoniOse. Rubens nu era un

singuratec, ci lucra cu ajutorul multor elevi. De altminter! nici nu e admisibil ca acele o said -cinci-cleci
panne, semnate de el, sa fi putut fi pictate de un singur
om, si Inca un mondan. Multe din operile care '1 se
atribuie as Post de sigur numal compuse de el, executate sub ordinile sale, iar el, probabil numai le-a
retusat, cad. kite 'Arta pecetea puternicel sale individ ualitati.

www.dacoromanica.ro

256

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

Maria de Medicis I-a incredintat decorarea palatuluil

Luxemburg; aste tablouri se gasesc acli la Luvru, sunt
tote de o compositie superba, pline de verve si de
varietate. A remas de la Rubens nisce tablouri magis-

trale, ca de pilda; lncoronarea Maria de Medicis,

in earl pitorescul nu vatama efectul decorativ, desi

on -ce sistem de simetrie este exclus ; in altele el a
sciut sa traga folOse din scenele mitologice. Desi genul
talentului lui Rubens comporteza panze de dimensiuni

marl, totusi a lasat si nisce tablouri mid de o fragezime adorabila, ca Feciara 'sa, incunjurata de cherubimi trandafirii, Fuga lul Lot 0 Kermesa, car' tOtesi in intregime, sunt pictate cu mana Sa. Una din productiunile sale cele mai celebre, este Coborcirea de pe
Cruce, din catedrala din Anvers, considerate ca capod' opera sa.

De notat, e Inca ca in opera acestul maestru nu

trebue sa cautam nici perfectiunea desenului lui Rafael, nici intunecata maretie a lul Michel-Anghelo, ba
nici chiar eleganta lul Corregio, dar numal impetuositatea until spirit bogat in resurse, cu coloritul eel mai
fraged si cu o exuberanta, pe care nici un pictor n'a
avut-o.

Cu un asemenea temperament, nisce discipoli Incapatanati al merge pe urme nu puteti de cat sa serataciasca, ceea ce s'a si intamplat, caci tots acel ce au
suferit influenta sa, caclura in exageratiune. Singur
printre elevil lul Rubens, Antony Van Dyck (1599-

1641), sciu s 's1 creeze un loc, alaturl de maestru si

acesta gratie numal profundei originalitati a talentului
sell Van Dyck nu are nici calitatile, nici defectele dascalului set. ; desenul sea e mult mai strans, tar colOrea.
mai putin aprinsa.
EL studia natura de aprOpe si nu proceda nici odata

cu o hotarare anumita. Vom mai adauga ca tablourile

lui Van Dyck nu sunt facute spre a fi privite din departare; ele sunt din acele opere intime ale caror dewww.dacoromanica.ro

PICTURA IN SECOLII XVII-LEA I XVIII -LEA

257

talil nu se studiaza de cat de aprOpe. De aceea si Rubens picta umbrele carnurilor cu rosu aprins, convins
ea la distalnta voita umbra isi va relua o nuanta destul
de indulcita, spre a nu izbi ochiul.
In portret, sustin unit ca. Van Dyck a intrecut pe
Rubens.

In acest gen, Rubens a lasat nisce opere splendide ca colorit : portretul sofiel sale si acel al sgit
proprial,impreunet cu soda sa, iar Van Dyck a lasat un
prea frumos portret al lui Carol 1 al Angliel, si portretul seu propriit, cart se gasesc in museul de la
Luvru.

Un alt pictor, care deli n'a fost elevul lui Rubens,

face insa parte din scOla sa, este Jacques Jordaens,

nascut la Anvers (1593-1678). A primit numal sfaturile lui Rubens si a caclut in exagerarea moduluT
de a picta a maestrulul, cum dovedesce tabloul sea,
de la Luvru, Regele bea.
A fost inse un colorist de merit si a represintat mai
mult satiri si nimfe.
Tot in Belgia, si in aceiasi epoca, ail trait nisceartisti-pictorY, cart au remas flamancll purl si nu s'ail
inspirat catusi de putin din arta italiand. Printre acestia,
cei mai cunoscuti sunt : Peter, Franz (cel Batran) si,
Franz (cel Tener) Porbus, fratil Franck, loachim Patenier, Henri van Bles si Pierre Breughel cel Batran,
care e unul din creeatorii genulul comic si familiar
atat de mult iubit de pictorif Terilor-de jos.
MaestruL acestui gen a fost David Teniers (1610-1685),

privit cu drept cuvent, in scOla flamanda, ca pictorul

de interior ( vita intima, scene-din bucatarie, carciuma,
etc.) cel mai de soma.
Trecend la Olanda, vom semnala in treat, ca a
treia periods a artei olandeze incepe o data cu independenta religiOsa si politica care, incepend cu secolul
al XVII, inaugureza o noun forma de guvernament sn
care nu releva de cat de el-insusl.
.

17

www.dacoromanica.ro

258

ISTORIA A RTELOR-FRUNIO SE

Ceva caracteristic, in arta picturala olandeza e ca,

chiar de la origina sa, ea nu e de cat fructul spontaneitatil. Arta olandeza infatiseza si exprima ceea ce
spune, ceea ce simte, pe cand nu tot acelas lucru s'a
intemplat relativ la scOlele de pictura de prin cele alte teri,

cart in actiunea for reman incatusate de traditiune.

Precursorii acestei periOde stralucite a secolului al XVII
(1560-1590) aunt: Cornelis Cornelissen (1493-1544), Merevelt (1567-1641), Proom, E. van de Velde, etc., etc., etc.
Ghildele sfantulul Luca, sail corporatiunile de pictorl
erail deja infiintate la inceputul secolului al XVI, la

Haarlem, la Leyda, la Amsterdam si la Delft.

Scola olandeza; ca si scOla flamanda, isi are origina tot in orasul Bruges.
Rembrandt Harmens Van Rhijn (1606 sail 1608-1669),

este cel mai mare dintre pictoril olandezi si pe care

considera si '1 intituleza Rafaelul nordului. Altii
merg Inca si mai departe ; asa savantul critic W. Burger
stabilesce intre Rafael si Rembrandt o paralela, in
fond favorabila acestul din urma. <Rafael, dice densul,
privesce inapoi, Rembrandt inainte ; cel dintaiii considera omul abstract, insa in tipurile consacrate de catre
antichitate, cel de al doilea contempleza omenirea MIA
intermediar. Primul represinta trecutul, secundul represinta viitorul.
Nu se scie nici pang adi la scOla carui artist s'a
unit '(1

format acest prodigios talent. E kale probabil sa se fi

format el singur si s 'si fi creeat el-insusi procedeul,
al carui secret l'a luat cu sine in mormant.
Rembrandt, mai mult chiar de cat Titian, s'a
servit de colOre facend-o sa-si produca tot efectul de
care e susceptibila. In operile sale, de o analisa forte
complexa, este cu neputinta a deosebi desenul de
mestesugul de pictor ; ele nu pot fi descompuse si nici
odata nu putem admira de cat un efect de lumina,

iar nu un anumit ton.

Rembrandt sa mai distinge printr'o mare naivitate,
www.dacoromanica.ro

PICTURA ST SECOLII XVII-LEA F AL XVIII-LEA

259

multa expresiune in figuri si, mai ales, prin o deosebita, pricepere a clar-obscurului. Adesa este comparabil celor mai marl maestri al scolei venetiane, prin
fragedimea si vieta carnatiunilor si nici un pictor nu
I'a intrecut Inca in arta de a da relief obiectelor, prin
simplul joc al oposillunilor.
Cu privire Ia procedeul sal, putem adauga ca. Rem-

brandt a avut doue moduli de a pieta.; primulla

care se rataseza Lecfia de anatomie, gat de universalmente cunoscut si admirat, din museul de Ia Haga

pOte ft studiat din triplul punct de vedere

at desenului, al colOrei si al modelatului ; in al doilea

mod, asta distinctiune nu mai e posibila. Pentru acest

al doilea mod, Rembrandt a trebuit sa fi dispus de
nisce materialuri forte bine pregatite, sail sa fi posedat un secret, perdut all, spre a'si putea relua in once moment lucrul; in dilele nostre artistil cari ar voi
sa procedeze lucrand ast-fel la ansamblul unei picturf

ar putea fi siguri ca 'sl vor vedea opera completamente inegrita si invidibila dupa doue-deci de ani.
Inca odata, este mai presus de on -ce indoiala ca,
Rembrandt a fost inventatorul unel nietOde pe care
n'a revelat-o nici unui din contimporanii sei. Portretele
sale tote ail suferit un lucru analog celui al modelajului sculptoruluT, care mai adauge sail mai rupe din
lut, dupa voia sa, caci pare inadmisibil ca acest maestru, odata opera schitata, s'o fi reluat la lucru
precum facea Rafaelatacand cutare parte si terminand-o dintr'o data. Trebue totusi sa recum5scem ca
panzele lui Rembrandt trebue s se fi inegrit si dovada o gasim intr'un alt tabloil celebru al seti, anume:
Rondul de nopte, care cu tot numele sel 1), tre1) Aga denumire este defectuosa, cad rondul e facut in timpul dila,
Inst ceea ce exotica asta erore, este ca, acesta panza nu este, precum
dice Ch. Blanc, cde cat un vis de nopte si nimerd nu ar putea hotari
care i ce fel e lumina, care cade pe grupurile de figuri din tablod. Nu
e nici lumina sorelul, nici o raza a lunel, nici o licarire de facie, este
un fulger al geniuluI lul Rembrandt*.
N. A.

www.dacoromanica.ro

260

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

buia sa represinte un efect de sore. Asta frumOsa

panza, are ca subiect Confreria negustorilor de postav,
cars se duc la tir; este o serie de portrete in cars,
fie-care personagid, isi are caracterul sea proprid.
Acesta minunata panza trebuia sa fie stralucitOre desore. Din nenorocire, timpul a -sters-o mull, iar prOsta
lumina a salei in care se gasia contribuia inca

s'o-

mai Intunece. Astacli, de la inaugurarea noului mused

din Amsterdam, se pOte admira asta capo-d'opera in
o lumina mai favorabila.

In museul Luvrului din Paris, gasim apol niscepanze, din al doilea mod de a picta al maestrului,
tratate, cu deosebire, din punctul de vedere al efectelor de lumina si printre acestea vom cita: Pelerinii
din Emmaus si Filosoful in meditatiune.
Rembrandt nu 'si-a batut capul nici odata de exactitatea archeologica si de colOrea locala. El era inainte
de tote un realist ; 'I trebuia sa aiba Inaintea ochilorobiectul el-insusi, asa usat cum era prin intrebuintarea lilnicA, costumul obicinuit corpului ce acoperia si
persona insasi, care trebuia sa figureze in tabloti. De
aceea Rembrandt a si represintat atatea scene din
epoca sa, scene pline de personagil contimporane, cars

se agita intr'un media olandez; pana chiar si lumina

care's lumineza panzele este in adever a Olandei, iar
cat privesce subiectul, biblic sad de alta natura, ce
trateza, acesta '1 preocupa de altminteri putin de tot.
El e pictor, nimic de cat pictor si singurul seu scop
este sa ajunga a da maximul de efect luminos.
Rembrandt a mai fost si un aquafortist de prima
ordine. TOM lumea culta din occident cunbsce Resu
rectiunea lui Lazar, o capo-d'opera de efect, in care
lumina venind din fundul scenes la drepta, arunca in
umbra pe -kite personagiile aflatOre pe primul plan si
reserveza orbitOrea lumina pentru Lazar in morm'entul sed. Pitorescul astel compositii este forte surprin-

www.dacoromanica.ro

PICTURA IN SECOLIT XVII-LEA F AL XVIII-LEA

261

-sletor; acest efect luminos a fost, de sigur, vedut de

artist, p6te in vre-o pestera.
Aquafortele lul Rembrandt air acli o mare valOre.
Speculatiunea a tras si trage profiturl din patima colectionatorilor, impinsa pana la monomanie,caci aquafortele maestrulul din acele ale caror preturl sunt

mal ridicatenu sunt de cat probe de incerdirl, din

o scandura pe care Rembrandt a tras dungi in forma

de cruce, find -ca nu o gasise reusita.
Rembrandt nascut in orasul Leyda, s'a stabilit mai
intaiti la Haga, unde a lucrat Lecfia de anatomie si
apol, cand avea 40 de ani, s'a fixat la Amsterdam,
unde a compus majoritatea operilor sale 0 unde a 0
murit in 1669.
Inriurirea lul Rembrandt s'a simtit timp indelungat,
mai intaiti in elevil sei : Govaert Flinck (1615-1660),
Nicolas Maas (1632-1693), Ferdinand Bol (1611 1680)remarcabil prin portrete si in special prin cel

acli la Luvru, a Unui matematicianasemenea si in

picturile lul Pierre de Hooch si Jean Van der Meer
(1628-1691).

Vine apol o serie de portretisti : Porbus, Philippe

de Champaigne, Barthelemy van der Heist (1612-1676).
_Alaturi de acesti maestri al marel picturl, Yin sa se

as* telt& seria pictorilor numiti midi maestri, cart

nu avura alt scop de cat sa represinte vieta intima,
spre marea bucurie a colectionatorilor, ale caror saltine

sail galerii nu sunt destul de vaste, pentru a tontine

panze marl. Cei-alt1 pictorl al scOlei olandeze trebuesc
impartiti precum urrneza :
a) Pictorii anecdotici. Cel mai cunoscutl sunt Adrian
van Ostade (1610-1685), neintrecut in represintarea
micelor scene familiare si in prodigiOsa pricepere a
clar-obscurului ; Gerard Dow (1613-1680), cel mai
remarcabil dintre discipolil lul Rembrandt si cel mai
delicat artist in pictura de genre, cu desenul fin, cu
executiunea ingrijita ; Gerard Terburg (1608-1681) ;
www.dacoromanica.ro

262

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

Gabriel Metzu (1615-1664), insemnat prin bogatia si.

armonia coloritului sea ; Philippe Wouwermans (16201668) , pictor de venatOre si forte fecund si Jean
Steen (1636-1689), maestru plin de veselie si decomic.

b) In genul de interior, adica de representatiuni

architecturale, s'ait distins: Peter Neefs, cel betran,
(1570-1651) ; Pierre de Hooghe (1640-1708) , unprofund clar-obscurist; Jean Van der Meer (1632-

1670); Jean Van der Heyden (1637-1712), care a

pictat, cu multa rabdare vederi exteriOre de monumente, de orase si 'si-a facut ast-fel un gen a parte.
c) Pictura de animate, este un gen special; cand

animalele devin principalul. Paul Potter (1625-1654),

este maestrul incontestabil in ast gen particular, asemenea si Dujardin ; Melchior Honde Koeter (16361695), pictorul gainariilor; Jean Fyt (1609-1661) si

Jean Weenix (1644-1719), ambit celebri prin tablourile for represintand animale mOrte si bucati de
venal
d) Peisagiqtii. In Olanda, mat ales, arta peisagiului
s'a desvo]tat. Italienii nu tratasera peisagiul de cat ca
accesoriii decorativ, ca fond (camp) al unui tabloa ;
in Olanda, peisagiul se transforma ; is din ce in mai
multa importanta si, din accesoriii ce era, devine principal. Peisagistii din Olanda incep sa apara cu Jean
Wynants (1600-1677), ins& regele peisagistilor este
Jacques Ruysdael (1625-1681), ale carui tablouri sunt
tote imbibate de o poezie misteriOsa si melancolica;
Mindert Hobbema (1638-1709), nu a represintat, din
potriva, de cat natura vesela si luminOsa ; Adrian Van
de Velde (1639-1672), ale carul peisagii sunt nisce
idile campenesci ; Philippe Koning (1619-1689), demn,
elev al Jul Rembrandt,nu a pictat de cat nisce campii,
nisce stepe brazdate de lumina si de umbra si, in fine

Arendt Van der Neer (1619-1683) a pictat natura,

In timpul serer sail noptea.
www.dacoromanica.ro

PICTURA IN SECOLIT XVII-LEA BSI AL XVIII-LEA

263

Asta pepiniera de artists, cars pictara in mod atat

de remarcabil si de original, fie animale, fie peisagii,

au produs nisce opere cari se platiall cu sume fabulOse.

e) In genul marinelor, cef doui maestri sunt Ludolph Backuysen (1631-1709) si Guillaume Van de
Velde (1633-1707). Ch. Blanc '1 definesce dicend :
Backhuysen ne face frica. de Mare, Van de Velde ne
face s'o iubim >. Dupa el, trebuesc citall Van der Kapella si Simon Vlieger.

f) Fructele si litorile, au avut pe marii for pictorl

in Jean Davidz de Heem (1600-1674), pictorul dejunurilor ; in Jean Van Huysum (1682-1749), pictorul co1etelor ; in Rachela Ruysch (1674-1750), demna rivals
a lui Van Huysum.
Dup. asta perioada de glorie pentru pictura olandeza, veni si reactiunea : marile calitati cart distinsesera

pe top acestI artists eminenti, nu furs mostenite de

catre succesorii lorLiar defectele ce avusesera au lost
chiar exagerate. Se v6clu atunci mijind acea pictura fsra

vig6re si manierata, care e represintata prin Adrian

Van der Werf (1659-1722), prin Van Limborck, prin
Nicolas Vercolye si altil, carI facura ss se pOts prevesti caderea inceta dar sigura, a picturei In Olanda.
Pictura germancl se coborise, in periOda precedents,
la imitatiunea exagerata a scOlelor straine : italiana,
flamanda, olandeza si chiar franceza, pana prin a doua
jumatate a secolulul al XVII.
Am ciis mal sus, ca d'abia in secolul at XVIII si sub
inriurirea lul Mengs, Lessing si Winckelmann, s'a inceput regenerarea artel germane, insa in loc de a se
alipi la marele stil clasic
preconisat in Franta de
sc6la lul David
s'a revenit, cu un fel de dragoste
patriotica, si religiOsa, la imitarea productiunilor evuluimedia.

Artistil earl merits o mentiune particulars sunt, de

asta-data, Ioachim van Sandrarf, cunoscut ca pictor de
www.dacoromanica.ro

264

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

istorie si de portrete ; familia de pictori Merian din

orasul Basel. Acesti pictori apartin secolului al XVII,
altii
asemenea bine reputati
apar in decursul secolului al XVIII si maschezd Ore-cum tranzitiunea la o
executiune mai bund.
Tischbein cel-bdtran fusese format de scOla francezd,

iar Rafael Mengs 1742-1808)pictor al curtii saxone

netedia calea pentru o executare mai ideald, reactiune
incepuld de allminteri prin sfortArile lui Winckelman.
Printre pictoril de portrete din asta epoca, putem
cita pe Anton Graff, precut] si pe gratiOsa Angelica
Kauffmann (1742-1808).
In Franta, succesoril lui Primatice exagerara modul

de a pieta, cam pretentios, al italienilor si dirijara lucrd.rile multor artisti francezi la Fontainebleau, la Luvru,

la Saint-Germain, la Tuillerii. Cel mai cunoscuti sunt

Ambroise Dubois si Martin Freminet.
In mijlocul acestor francezi italianisat, pictorul
Jean Cousin (1501-1590) se distinge printr'un stil original, larg si forte. In acelas timp pictor, sculptor si
architect, el nu a la.sat de cat un mic nume'r de picturi,
insd ele sunt remarcabile.
La inceputul secolului al XVII, pictoril flamandi se
bucura de multa.' faima in Franca.
Fr. Porbus, Ferd. Elle, Louis Finsonius si altii, sunt
insdrcinati cu diverse lucrari, iar Rubens a executat,
cum s'a vedut mai sus, pentru Maria de Medicis in
galeria din palatul Luxemburg
celebrul sir de tablourl
alegorice, cars represinta istoria reginei.
Insa, chiar in aceiasi epoca, Simon Vouet (1590-1649),

dupes ce se formase in Italia la scOla maestrilor bolonezi,

este chemat la Paris de catre Ludovic XIII si

umple cu lucrdrile sale palate, oteluri ale marilor seniori, biserici, formand in acelas timp numerosi elevi
de merit, mai ales pe Pierre si Nicolas Mignard.

Tot densul a fundat si societatea artistilor-pictori,

care in 1655 deveni Academia de pictures.
www.dacoromanica.ro

PICTURA IN SECOLII XVII-LEA 51 AL XVIII-LEA

265

Tot pe atunci traia si Jacques Blanchard, rivalul lui

Vouet, poreclit Inca in mod emfatic Titianul trances;
Valentin (1601-1632), imitatorul lul Caravagio, Lau-

rent de La Hyre, Sebastian Bourdon (1616-1671),

Jacques Ca llot (1592-1635), geniti original, care nu

apartine nits unel stole, nici unel teri, fratii Le Nain,

fratit ,Beaubrun, pictor de portrete; Jacques Courtois,
zis le Bourguignon (1621-1676), pictor celebru de
batalit ; Eustache Lesueur (1617-1655), care a meritat
supranumele de Rafaelul trances, pictorul eel mat personal care a aparut pe timpul domniet lui Ludovic al
XIV. In operile lui Lesueur gasim, pe Tanga sentimental religios, un pitoresc de compositle care nu se prea

intalnesce des in acest gen. Scenele religiose au fost

tratate de el ca nisce adeverate fapte istorice, ca nisce
actiuni traite. Pana aci, in Franta eel putin, asta arta
fusese merett art derivat al artel decorative, cu nisce
simetrii, cu nisce atitudini academice ; asemanarea fusese surghiunita, credinta spectatorului avea sarcina sa
die locul lipsei de natural si de veritate. In compositiile
lui Lesueur subiectul este tratat ca si cand autorul avusese in mains nisce documente autentice si ca si cand
ar fi voit sa intiparesca in spiritul spectatorulut realitatea miracolelor. Asta ingrijire pentru veritate nu l'a
impedicat sa puie o mare doza de poezie in trite figurile sale de calugari si de sfinti. In museul Luvrulut
putem numai sa judecam pe Lesueur. Tabloul sea Vieta
sfcintului Bruno, este glorificarea vietei monachale, vieta
de rugaciunt si de extazuri. Sentimentul religios, pose-

dat intr'un grad atat de inalt de Lesueur, nu l'a abatut

cu desavarsire de la tratarea subiectelor profane si avem
dovedt ca a tratat nudul cu aceiasi dibacie si Indraznela.
Vine apol Nicolas Pousin (1594-1665), desenator in-

comparabil, cugetator profund, pictorul Omenilor de

spirit. Acesta a reluat traditiunea scOlei franceze al caret

sef devine si a fost primal artist francez care a proMat de invatamintele maestrilor italieni, conservcindu-0
www.dacoromanica.ro

266

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

In acelas Limp personalitatea. In composiliile sale istorice recunOscem lesne studiul consciincios al antichitatil ; cu tOte acestea, si desi mai tOte tablourile sale

au fost pictate in Italia, el a sciut totusi sa dea cornpositiilor tots netecliciunea spiritului francez. Modul sea

de a pitta este forte variabil ; dupa subiectul ce trateza si tot-de-una in caracterul scenei, el este violent
in Reipirea Sabinelor, simplu in Ciobanii din Arcadia, intelept in Judecata lui Salomon si dramatic
in Diluviu. Pictorul Poussin are in adever netecliciunea de conceptie particulars francezului, este adeveratul
lip al pictorului francez, care cauta sa faca ca in opera

sa, se domnesca o gandire mare si puternica.

Claude Gellee, clis le Lorrain (1600-1682), calla
sa patrunda fenomenele_ naturil, spre ale reproduce pe
panza cu cea mai scrupulOsa veritate. Este de sigur
cel dintaiu dintre peisagistii francezi; a fost amicul lul
Poussin si, ca si densul, a lucrat in Italia. In peisagit,
Lorrain a avut aceleasi calitati ca si Poussin in compositia istorica. Tablourile sale suet fOrte luminOse si o

mare poezie domnesce in ele.

Charles Lebrun (1619-1690), pictorul oficial, car&
a tratat marile subiecte intr'un mod adesa prea solemn, ba s'ar putea dice, prea administrativ, dar car&
'Ate fi considerat ca represintantul cel mai complet, si
din uncle puncte de vedere cel mai remarcabil, at scOlei
franceze de pe timpul lui Ludovic XIV. Calitatile re-

velate in compositiunile lui istorice cunt Ore-cum intunecate printr'un mare cusur : exagerarea in expresiune. El a fost omul care 'I trebuia lul Ludovic XIV:
despot pans chiar si in domenul artistic. Lebrun sciu
sa se supuna stapanului, tiranisend si el, la rendul
sea, pe cel ce lucraa sub densul. Acest pictor s'a
inspirat mai ales din spiritul ce domnia la curte ; are

un stil pompos, o grandore care merge pans la emlaza, o nobleta cam pretenticisa. A exercitat o mareinfluenta asupra epoch sale, o autoritate despotica asuwww.dacoromanica.ro

PICTURA fN SECOLII XVII-LEA I AL XVIII-LEA

267

pra -artel
careia i-a adus si servicii
si a lasat ct,
opera importanta : decorarea galerie' Oglinzilor de la

Versailles. De altminteri, asta arts conventionala pare

a fi conforma acelul media rece si pompos, unde produce chiar unele efecte grandiose, prin caracterul el
de o regularitate impinsa pang la monotonie. Unul dire
coiaboratorii lul Lebrun a fost Jouvenet (1644-1717),
al carui talent e pole ceva mai original. 0 coborire de
pe truce, all la Luvru, e considerat ca capo-d'opera sa.
Lebrun a fost, in fine, primul artist care s'a ocupat
a da o directinne artistica atelierelor asa numitei manufacture royale des Gobelins, ateliere reorganisate
de catra Colbert, in 1667. Modelele furnisate de Lebrun pentru tapiseril se prestara bine acestuT gen decorativ si aci, nu se 'Ate regreta ingerinta lui.
Printre principalil elevi al lul Lebrun, vom cita Inca
pe : Claude Audran, Verdier, Claude Lefevre, mester
portretist, Charles de Lafosse, etc.
Afars de pictoril de istorie sail de subiecte religiose,
epoca lul Ludovic XIV a produs marl portretisti.
Asa, Mignard (1610-t-?), care de altminteri a format
scOla acelor piclorl al caror tel era sa caute gratiosul,
si cochetul, prin cart nazuiatit a fermeca ochiul in paguba veritatii si a grandOrei. Acesta, pe Idnga portretele numerOse si remarcabile ce a lasat, a reusit in
special in subiectele cart reclama exprimarea afectiunilor dulcl ; apol Rigaud, care a facut portretul lui

Bossuet, tratat pe un fond decorat. De acelas maestru

Luvru-1 poseda portretele regilor Ludovic XIV qi XV,
cand acestia eras copii.
0 productiune originals a acestei epocl este aceea
a portretelor lucrate cu creionul colorat (pastel), pe
cart pictorul Latour le-a pus la mods.

Niel o alts materie neputend da un colorit mai

fraged si mai catifelat, Latour a inteles cel dinteiii
acesta si 'sl-a ales acest procedeil spre a represinta
fizionomia femeiasca. Din nenorocire operile ast-fel,
www.dacoromanica.ro

268

ISTORIA ARTELOR- FRUMdSE

-executate sunt fOrte fragile, umec,lela le prdpAdesce,

lumina prea vie le descolorezd, tar izbiturile fac sa

cada de pe ele praful de creion care e usor si nu

aderezd mai de loc.
S'a cautat remedil contra lipsel de soliditate a pasteluluT prin vre un fixativ, insa cu acesta se perde
tocmal calitatile distinctive a pastelului : fragedimea,
sprintenia, catifelatul.

Pictoril francezi din secolul al XVIIIchiar cel cart

cultivard arta seriOshail in genere un talent usura,tec, labartat, Mrd vigOre, cu o mare moliciune de modalitate, cu un colorit mediocru si, din acest punct de
vedere, arta e in decadentd'. Cel mai celebrii sunt
atunci: Francois Le Moyne (1688-1737), Jean Restout
din Rouen (1692-1768), Jean-Baptiste (1684-1745) si
'fratele set Carle Vanloo (1705-1765), Natoire (17001777), I. B. Oudry (1685-1755) etc., etc.
Alaturi insd de acesti pictori, ati fost in secolul al
XVIII in Franta, o intregA, scold de artists gratiosi,
usurateci, straluciti, al caror talent adesa manierat si

corupt este cu totul in vederile societatil frivole a

acestel epoci. De altminterl, modul prea solemn ce
adoptase Lebrun trebuia in mod fatal sa provOce o
reactiune, o data cu noua domnie (a lul Ludovic XV).

Fratil Vanloo inaugurezd miscarea macar ca, in acelas timp, densii fac opere de marl pictori, precurn se
pOte constata si in portretul reginei Maria Leczinsky,
Mcut de Carle Vanloo.

Antoine Watteau (1684-1721), pictorul asa numitelor fetes galantes, a fost un mare artist prin imaginatia sa vie si delicatd, prin talentul set de executiune. Watteau avea multi indemanare si isi cunoscea
perfect mestesugul, atat din punctul de vedere al compositiunii, al desenului si al colOrei.
Cu privire la genul ce a adoptat el nu Ole fi blamat,
din contra, fiind-ca respundea perfect aspiratiunilor si
gustului epocei sale. Pastorifele sale impodobite cu
www.dacoromanica.ro

PICTURA 4N SECOLII XVII-LEA F AL XVIII-LEA

269

panglici, dichisite si sulemenite, erati in adever por-

tretele dOmnelor marl a timpului. Intr'un asemenea

mediu, ce ar fi putut sa faca un artist de temperamentul lui Michel-Anghelo, de exemplu ? De sigur, is'ar fi propus sa pastreze pentru sine intunecatele sale
cugetari, si sa nu mai ingrozesca pe nisce bieti omens,
earl in vieta, n'aveil de Cat un stop : a se desfan.
Discipolil set au fost : Nicolas Lancret (1690-1748),
J. B. Pater (1696-1736), mult interiorl lui Watteau;
pe urma veni Boucher (1704-1770), alt virtuoz al
paletei, care a facut s triumfeze definitiv genul pastoral cu ciobani4 si pdstorifele sale imbricate in matase si cu amorasii set grasi si rumeni. Boucher a
pictat, cu deosebire, societatea si moravurile de la
curtea lul Ludovic XV: Nici un pictor n'a sciut sa puie

mat multi mladiosie in desenul set, mai mult brio

in colOrea sa si nicl un tablot nu convine mai bine,
ca ale lul Boticher, intr'un buduar sat intr'un salon.
Tablourile sale: Venus si Vulcan, Diana in baie
cart se gasesc la Luvru
ne permit sa apreciem.
calitatile acestui pictor. Printre elevil set citam pe :
Fragonard (1732-1806), colorist spiritual si fantezist,
Lagrenee etc. etc. Cu tote calitatile admirabile ale acestor arlisti, operile for apartin insa unel stole de decadenta. Dar chiar in acelas timp, gasim in Franta
pictorl cars sa departeza mai putin de veritate si produsera opere de un merit mai putin contestabil.
Si mai intaiu in opositiune cu moclul de a pitta at
lui Boucher, vedem producenduse doue talente de un
gen cu totut diferit si anume,: Chardin (1699-1779)
si mat ales Greuze (1724-1805).
Chardin a Post pictorul realist at timpului sett, admiratorul fervent al naturei ; densul

a lasat o se-

rie de studil si de tablourl, cars sunt nisce capo-d'opere de executiune si cars fac admiratiunea pro-

fesionistilor, prin forta si exactitatea colOrei. In ele seinvedereza ca pictorul n'a procedat pe temeiul uneit.
www.dacoromanica.ro

-270

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

sciinti invatate pe din afara. Fie-care trasatura de penel se vede ca e rezultatul unul studiu consciincios ;
cand Chardin da un ton, acest ton a fost vedut chiar
.atuncl in natura lucrului, pe cand Boucher nu face
-cle cat sa repeteze, ceea ce a invatat sa faca cand era
la vrasta de 20 de ani. Tabloul luT Chardin devine
-ast-fel un document, acel al lul Boucher este fantazia
unul om amabil si spiritual.
Alaturi de aceste doue moduri, remane loc pentru
un al treilea, care putea se placa persOnelor sentimentale si care mod a fost adoptat de Greuze, exprimand
emotiunile ce incerca OmeniT de conditiune modesta,
burghezil. In museul Luvrulul gasim Ulciorul stricat,
Logodnica satului, in care fiecare personaj isi indeplinesce exact rolul seu, Fiul pedepsit si Blestemul
petrintesc. In tOta opera lui Greuze e de remarcat o
mise-en-scene fOrte bine intelesa.; fie-care din tablourile sale e scena principala, din o comedie ingenios
combinata. De sigur Greuze nu are nicT factura incomparabila a lul Chardin, nicT prodigi6sa dibacie a luT
Boucher, el a sciut insa sa sintetiseze in opera sa
-cate-va din bucuriile si din durerile comune tuturor
Omenilor.

Intr'un cuvent, Boucher a fost pictor de curte, Chardin pictor de profesiune, iar Greuze pictorul burgheziei literate si inteligente, care cere sa-I se vorbesca,
in acelas timp si spiritului si ochilor seT.
Mai sunt apoi, Joseph Vernet (1714-1789), in ma-

rine si peisagii; Bachelier (1724-1806) in pictura de

florI; Lantara (1729-1778) in peisagiu, etc, etc.
Cu Ioseph-Marie Vien (1716-1809), incepe reforma
pe care o va indeplini discipolul sea Jacques-Louis
David (1748-1825).

In Anglia, timp de mai multi secoll pictura n'a fost

represintata de cat prin coloriturile manuscriselor, prin
vitrajuri, prin nisce frescurl. Prin secolul al XVI si al
XVII, uniT pictoriin special strainica Holbein, sub
www.dacoromanica.ro

PICTURA IN SECOLII XVII-LEA I AL XVIII-LEA

271

Tudori; Mytens, Rubens, Van Dyck sub Stuarti, sunt

aces earl fac sa infloriasca pictura.
Intre acestea, scotianul Jameson, elev al lul Rubens,
Dolson si Walker, elevii al lui Van Dyck, sunt destul
de celebri prin portretele lor.
Cu tote acestea, nu se pOte lice ca marea miscare
artistica a Renascerel sa, se fi resimtit si in Anglia ci
ca, propriu vorbind, nu s'a format vre-o Sc Ola'. engleza.

Acesti cati-va artists ail produs nisce picturl de un

caracter fOrte efeminat, insa el nu ail creeat un gen.
Dupa Revolutiune, funesta tuturor artelor, sunt Inca
tot strainil, call sa bucura de cea mai mare reputaVune, taxa a avea mult talent.
De sigur, geniul protestantismului este causa principals a putinului zbor ce si-a luat pictura engleza.
In adever, inimic al on -carul sirnbol exterior, protestantismul se temea ca nu cum-va simbolul sa is inteo buns di locul obiectului simbolisat. De aceea pictura religiOsa, a fost nula in Anglia sail mai bine, a
fost mai mult o arty de decoratiune de cat un mijloc
de a suscita nisce rnalte si nobile cugetari. Acest motiv a si facut ca artistii sa se indeletnicesca, in deosebi, cu portretul si cu peisagiul, intelegend di nu
pot sa se astepte la nisce succese frumOse in pictura
mare, istorica.

Acesta si-a luat nascere tocmai in secolul al XVIII

cu Thornhill, insa Anglia nu are de cat un pictor remarcabil si acesta e Hogarth, creeatorul caricaturii engleze si, in acelas timp, gravor celebru.
Joshua Reynolds (1723-1792), vestit prin portretele sale, s'a incercat in zadar sa reinsufletiasca pictura mare, cad nici guvernul, nisi biserica nu-1 incurajara ; maril seniorl

avet in adever nisce galeril

bogate, insa se ingrijiail putin de valOrea operilor ce

Ingramadiail in ele.
Se pot cita totusi call -va peisagisti de talent, ca Thomas Gainsboroug, Richard Wilson, imitatorul lul Claude
www.dacoromanica.ro

272

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Lorrain, Benj. West (1738-1820), Barry, Fussly, Mor-

land, imitator al lui 'Milers si a lui Van Ostade.

William Hogarth (1697-1764), find pictorul englez
cel mai de sema, se cuvine a'l studia ceva mai de aprOpe..

Pe larva cele deja vise, este interesant a se sci ca

Hogarth a ajuns sa dea picturilor lui cea mai mare
originalitate si ca, a fost fara rival in represintarea morales a actiunilor omenesci, prin ironia ce scia sa as-

cunda sub un vet ingenios; el a pictal- cu o verva

neintrecuta rusinOsele incretituri ale sufletului uman :

falsitatea si ipocrizia indiviclilor, ascunse sub aparentele
unei viet! fashionabile.
Opera sa Ccrs'dtoria la modes, a furnisat subiectul
unut roman si al unel comedic.
In aceiasi epoca pictura pe sticici incepe sa produces
opere stimabile in Anglia, iar Bravura se desvolta ase-

menea mutt, pacat insa ca adesa nu a reprodus de

cat cele mai rele opere picturale.
Nu putem parasi asta etapa a scOlei engleze, fa' ra a
mentiona, cel putin, o intreprindere minunata si car
a contribuit nu putin a imprima primul avent stabilirel
unel arte nationale engleze, aceea a unui simplu parJohn Boydell
care. facu sa se execute deticular
dare cei mai buni artists englezi aT epocil, nisce scene
trase din tragediile celui mai mare poet dramatic al
timpurilor moderne si care intreprindere dete nascere-

asa numitel galerii al lui Shakespeare.

In te'rile scandinave, secolil trecuti. n'ait produs nict
o opera in domenul picturii.
Tocmal prin secolul al XVII, nisce artists
veniti
de prin Germania, Olanda si Franta
practicara pictura in Suedia. Asa, se citeza David Clocker d'Ehrenstral, in secolul al XVII, caruia se datoresce frumosul
tabloti : Judecata dupes urmci, aflator in marea biserica din Stockholm ; Van Everdingen, ale carui peisagil
inspirara pe Ruisdael ; apoi miniaturistul Klingsteet ;
aquafortistul Masreliez, etc.
www.dacoromanica.ro

273

PICTURA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

Danemarca asemenea a produs nisce pictori distinsi,

ca Krock, Ismael Mengs ; pe urma. Eckersberg, Juel Pa-

velsen si, cu deosebire, Abildgaard, care a exercitat o

fericita influents asupra talentului lui Thorwaldsen ; in

fine, ail aparut chiar unit pictori de istorie, de marina, de genre, de peisaj, cel mai multi formati la buna
qcld de picture de la Copenhaga.
In Rusia cele mai vechi monuments ale picturil sunt
nisce mid tablouri cu subiecle religiOse, earl semana
cu miniaturile si sunt piclate cu totul in stilul bizantin.
Ceva mai UNA aparura manuscriptele ornate cu vignete, din secolul al XI in al XVI; tablourile religiOse

din al XVI in al XVII secol, iar multe din frescurile

cart orneza bisericile din Moscova, dateza de prin secolul al XIV.

In tOte aceste picturi insa, arta pare incatusata de

prescriptiunile inflexibile ale autoritatii ecleziastice.

De abia prin secolul al XVIII guvernul rusesc s'a

gandit sa trimita, tineri la studii prin terile straine.

Academia artelor-frumose n'a fost fundata de cat in

anul 1757 si numat de atunci s'ati facut cunoscute numete lui Lossenko, Akemoff, Ugriurnoff, a lui Mathveeff,
Alexeieff, Ivanov, Bruloff, etc.

De altminteri, si in special cu privire la pictura religidsa, este sciut adi ca in Rusia arta a devenit o industrie, iar paretil bisericilor teril sunt acoperit,1 cu nisce

icOne de sfinti, car! n'ati all merit de cat cel atribuit

de pietatea fidelilor.
Odata cu secolul al XIX numai, s'a stabilit in acesta

tea un curent artistic propriti-clis.

X111. Piclura secolulul al X1X-lea, exclusiv Rumania

In secolul nostru, macar ca in general vorbind pictura se indepartase incontestabil mai mult de cat
sculptura de traditiunile antichitatil, totusi o reactiune

s'a operat in asta epoca in ma! tOte

so:Stele eur o18.

www.dacoromanica.ro

274

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

reactiune care a avut de obiect reintronarea

studiului celor vechl.
Cu tote acestea, in Germania, de exemplu, cate-va
pene

vole ca cele din Dusseldorf si din Berlinau in secolul XIX nisce tendinti nou6 catre genre si catre ro-

mantism, pe cand, din contra, Franta inclina care

realism si invinge, pOte prin o mal mare vig6re de
colorit si prin o imitatiune mai perfect& a naturel.
In Olanda arta national& rnergea spre decadenta si
numai catra inceputul secolulul al XIX redesteptarea
picturel clasice avu asemenea Ere -care resunet in asta

tern, fara a fi fost insa in stare sa produca pana ash

vre-un artist de geniii.
In Anglia pictura intra intr'o perioda stralucita odata
cu inceputul acestul secol, desi artistii sa marginesc,
in genere, tot la portret, peisag'il, la picturd de

genre si la pictura de animale.

In Belgia, dup& -Rubens si Van Dyck, arta picturala paru adormita timp de aprOpe un secol, insa nu
disparu cu desavarsire. In secolul al XIX influenta celebrulul J. L. David a mai crescut inca in Belgia, pe
timpul cat a fost exilat, timp petrecut in orasul Bruxelles. Aci, David a transformat invatame'ntul artistic
al Belgiei, dandu-I ca baza, studiul anticulul
La sforyarile mal multor pictoil de merit call vroiat sa
rupa cu tendintele lul David, spre a reveni la traditiunile artel flamande, s'ati asociat in special, sfortarile
pictorului national Gustave Wappers care isi alese ca
modele operele celor doue gloril mai pure ale artel belgiane : ale luI Rubens si Van Dyck si renunta, definitiv, la conceptiunile antichitatii.
*

,Noua scold germana, disc romantics, avu ca sefi

principals pe Overbecl (Fred.) si Cornelius (Peter), cel

dintaiii din Lubeck, cel de al douilea din Dusseldorf;

in curand Wilh. Schadow, de loc din Berlin, se puse
www.dacoromanica.ro

PICTURA SECOLULUI AL XLX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

275

In fruntea ?cold din Dusseldorf, a carer menire era

propagarea noilor tending in pictura.

Cu inceputul anului 1826 acesta scold a prima o

putemica impulsiune, sub directiunea lui Schadow, care

nu putin a contribuit la glorificarea el.

Orasele germane Munich, Berlin, FrancfQrt -pe -Main,
Praga, Dresda si Viena, tOte acestea luara o mare
parte la noua desvoltare a artelor. Regele Bavariei, Ludovic a fost, cu deosebire, cel mai entusiast dintre
protectori si s'a facut nemuritor prin silintele ce 'si-a
dat s restaureze arta germana.
Discipolii marilor maestri al scold din Munich
al lul Cornelius mat cu sernasunt Schnorr, H. Hess,
Kaulbach, Hermann, etc., si el respandira picturile for
al fresco prin bite unghiurile Germaniei.
Pe langa cele doue stole de pictura deja citate,
mai sunt Inca o multime altele, inse deosebirea e ne-

insemnata, atat in stilul cat si in tendintele numeroOlor pictorl cars in de ele.

Mai tots cauta inainte de tOte cugetarea, expresiunea intim& si neglijeza cam prea des atat desenul cat
si colOrea. Un alt cusur al pictorilor germani contimpurani e ca., dupa ce inventeza, fac compositia si deseneza apoi parasesc, in de obste, executiunea lasand-o
pe mana altora mai putin destoinici. El nu fac tablouri,
ci nisce poeme, a dis Theophile Gautier; nisce inventiuni
ciclice carl desfasura destinele genulul uman ; migratiunile raselor, miturile si apocalipsele religiunilor, sail Inca,
nisce simbolismuri si nisce sisteme filosofice.
Asta scold, cu totul intelectuala, dispretuesce col6rea, dibacia penelului, agrementul modalitatil. Ea nu
picteza, ci scrie ideeas, .
Cu tOte acestea, alaturi de asta tendinta idealists a
maestrilor scold germane din secolul nostru, gasim in
Germania un mare num6r de pictorl cari, in diferi-

tele genurl, sa silesc a se apropia de natura si chiar

reusiesc.
www.dacoromanica.ro

276

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Dam aci Inca Cate va nume, pe langa cele deja ci

tate mai sus :
Sc6la din Munich: Rottmann, I. Schrandolf, Bon,.
Genelli, Moritz von Schvind, a caror glorie consist& in

aceea ca merit& a fi ratasati pe langa celebrul repre

sintant at acestei scOle. Principalii pictori de istorier
discipoli al aceleiasi scOle sunt : Bern. Neherpictorul
sale' de poezie din, castelul de la Weimar; Filip Foltz,
Karl Piloty, Hans Makart, celebru colorist, Peter Hess,
pictor de Wail ; Ghisbert Fluggen, s'a distins ca pictor de genre, iar Christian Morgenstern, ca pictor depeisagii.

Scola din Dilsseldorf : C. Sohn, C. Fr. Lessing, stranepotul marelui poet cu acelas nume si director al
scOlei de Bele-Arte din orasul Carlsruhe, lundata sunt
vre o lece anl ; este pictorul cel mai viguros si -mai
fecund al scOlel. A pictat si peisagii si, cu deosebirer
compositiunl marl istorice. Tot pe urmele acestuia calca.
si Heinr. Make, Christ. Kohler, Th. Hildebrand, Ed._
SteinbrUcl{, Em__ Leuze, pictor de istorie, fOrte remar-

cabil, care a trait si a murit in America ; Rudolph Jordan, Jacob Becker, Karl Hubner, etc.
al acestei epoci si din
Printre pictoril de genre
cel mai talentati sunt: Lud. Knaus sip
aceiasi scOla
elvetianul Vautier. Peisagiul a Post asemenea cultivat
la Dusseldorf, de catre Joh. Wilh. Schirmer si de c&-,
tre cel doul frati Achenbach, Len, Gude si multi alti
artisti de valOre

La Berlin pictura a urmat aceiasi directie ca si la

Dusseldorf si nazui a se desvolta in genre si romantism, de si a reusit mal putin. Acesta nu pentru c&
'I-ar fi lipsind nisce artistl distinsl, dar find -ca cel ceexistail nu erail indestul de units ca sa-si pot& Indruma
sfortarile catre acelas
Aci putem cita pe K. Wilh. Kolbe, Wilh. Wach, A.
von Kl ober, K. Begas, Fred. Kruger, Ed. Magnus, K.
Schorn Ad. Menzel, Ed. Meyerheim.
www.dacoromanica.ro

PICTURA SECOLULUT AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

277

La Viena, pictura s'a ve'dut circumscrisa in o asemenea tendinta din causa lipsel unor lucrari importante. Artisti plini de talent ail dat dovezi de mull&
originalitate in picturile for de genre.
Asa, vom cita pe : Peter Kraft, F. Waldmiiller, Jos.
Danhauser, Karl Rahl, Paul Mateyco; Jul. Schnorr si
Jul. Hubner, in de scOla de la Dresda. Tot aci si-ati
desavarsit studiile Bendemann si Rethel.
Cele alte 'prase de prin Germania, cart merita a fl
citate ca sedii sau centre artistice, sunt : Stutgard, unde
s'a distins Neher ; Konigsberg, ilustrat de catre Rosenfelder ; Weimar unde Pauwels, artist belgian, a fost
chemat sa profeseze si unde B. Genelliesit din scOla
de la Milnich
si Frederic Preller, stabilira centrul
for de activitate.

In Franta, cu Jacques-Louis David (1748-1825),

discipolul lui Joseph-Marie Vien, incepe reforma artel
picturale. Ba vom dice chiar ceva mai mult : David
desenator iscusit, admirator al anticului, geniu sever,
-care s'a silit sa readuca scOla franceza la nobleta in

cugetare si in stil,a fost renovatorul artei moderne,

si prin scOla ce a fundat si, mai mult pOte, prin reacAiunea ce acesta scOla a provocat.
Revolutiunea franceza, in ura sa contra a tot ce
reamintea Monarchia, impinsese spiritele la imitarea a
tot ce ea credea ca sunt institutluni de ale Romel republicane si carl, in realitate, nu eraii de cat instituliuni de ale Romei imperiale. Artele urmara si ele
curentul, miscarea general& ; pictoril, sculptoril, nu mai

studiara de cat sculptura antica in formele si in compositiunile ei. David, deveni seful acestel miscari El
era stranepotul lui Boucher, totusi nu-0 facu studiile
la acest maestru, ci la Vien. In acel timp, era moda
de a interpreta sculptura antica David, flresce, urma
comparand
si el calea comuna, insa intr'o bung di
inun studiu sinter, original cu un altul interpretat
telese gresela timpului sea si nu mai avu de cat o

www.dacoromanica.ro

278

tinta :

ISTORIA ARTELOR- FRUM6SE

set dea picturii, calitatile sculpturii aritice.

Pictorur David a servit Vote guvernele, cart se succedara in Franta pe timpul sea : a fost pictorul luT
Ludovic XVI, al Revolutiunei, al Imperiulul. Ajuns primul pictor al lui Napoleon I, el avu aceiasi autoritate
ca si Lebrun sub, Ludovic XIV.

Tabloul seu represintand pe Marat mort in bale,

infatiseza o nota special, in opera sa, este o lucrare
plina de realism si de interes. De altminterl, in biteportretele pictate de David, cum de pilda cel al Papa,
al D-nei Recamier, precum si cele al caror grup formeza incoronarea lui Napoleon ; talentul lui insetat
de realitate, lasa la o parte arta conventional& fundata
de el insusi si care Isi gcisesce expresiunea sa cea
mai completa in Sabinele.
Aci, neverosimilitatea scenes este absolutamente voila,

tabloul e facut pentru trei sau patru person agil numaI

si 'pare a fi un manifest contra scOlei franceze precedente. Nu e mai putin adeverat insa, ca asta opera e
una din frumOsele pagini a picturil moderne si ca produce o puternica impresiune. In aceiasi categorie, putem asecla tablourile : Oratii si Leonida la Termopile.
Elevii sei exagerara principiile maestrului, cb.'clura in
fetisismul formei, in dispretul pentru colorit, in imi-

tarea prea slugarnicA a procedeurilor sculpturii.

Totusi, cel mai ilustri dintre eI urmara directiuni
diverse, ca de pilda : Girodet (1767-1824), Gerard
(1770-1837), pictor de istorie si de portrete ; Gros
(1771-1835), Ingres (1780-1867).

Gros, inzestrat cu o verva extraordinary si cu o

mare putere de executiune este, dupa. Ingres, acela
care dintre discipolii WI David, are talentul cel mal
personal

Tabloul seu Ciumatii din Jaffa, avu un mare succes

cand a aparut si remane una din panzele importante
ale Imperiului ; conventiunea nu jOca nici un rol in

www.dacoromanica.ro

PICTURA SECOLULUf AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

279

asta compositie si emotiunea care domnesce in ea. e

mat mare de cat In on -care din operele lul David.

Pe langa acestea, da dovecli aci, de sciinta si de vigOre.
In Napoleon la Ey lau, Gros a sciut sa se cotorosiasca
de influenta maestrulul sell. Gerard, in Amorul si

Psyche, Daphnis fi Chloe; Girodet, in Endymion,

Ata la la morment, se aratara elevii bine disciplinati
al lul David, insa ce e drept si cu Cate o farama, de

sentimentalism in plus. Asta pleiada de artisti cautail

forma, ca si maestrul for si, find-ca. ca si dansul, nu
tot-de-una erati in stare sa o gasesca in natura, apol
atuncl reminiscentele anticulul le veniatl in ajutor.
Ingres, din potriva, pornit din acelas punct de plecare,
scitl sa gasesca in studiul direct al nudulul principiile
insasl ale artel grece. Daca se admite ca David a
reinnoit in pictura arta practicata pe timpul imperiulul
roman, apoi va trebui sa acordam si lul Ingres onOrea
de a fi mers pe urmele lul Fidias. Dad. David a fost
parintele ScOlet moderne, el a fost atare prin forta
vointei sale, pe cand Ingres

prin temperamentul set

a fost cel care a sintetisat tote tendintele.

Top adeveratil artisti
on -care ar fi scOla careia
sa vor inclina in fata pictorulul Apo-

el ar apartine

teozet lui Omer, Martiriului sfetntului Simforian

si mai ales in fata autorului admirabilelor portrete at

lul Berlin, a Daniel cu salul galben, etc.

Nici data studiul n'a fost impins atat de departe
si e in adever inveselitor sa to ganclesci ca, un om
inzestrat cu calitati ordinare, sa pOta prin energia si
convingerea sa
ajunge sa produca asemenea opere.
Tablourile lul Ingres ail o factura simpla de tot ; el

picteza urmarind, trasatura cu trasatura, ceea ce are

sub ochl; de aceea panzele sale sa si pastreza inteo
stare perfect6, si nu fac de cat sa se infrumuseteze si
sa se amelioreze invechindu-se, cad murdariile (patines)
acumulate de vremi be del ceea ce le lipsea din punctul
de vedere al colOrei.
www.dacoromanica.ro

2 8o

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Ingres picta din teo data tot, si in nici una din lucrarile sale nu se pot observa acele reprize, asupra
caror timpul are o influents atat de dezastruOsa. Asti
severitate de executie produce ce 'I drept o 6re-care
asprime. Ma opera lul Ingres este austera si personals. on de cate on maestrul nu s'a multumit numai
sa imiteze cu tot dinadinsul FeciOrele lui Rafael. El a
escelat in modul de a picta carnatiunile feminine si e
admirat pana a cli, la Luvru, deliciosul tablou intitulat

lsvorul. Un asemenea maestru intrunia conditiunile

spre a fi sef de Saila; Ingres a si format numerosi
elevl cars au onorat scOla franceza moderns, dar in
earl el a ucis, in genere, originalitatea.
Este adeverat Ca cati-va au sciut ss altoiasca personalitatea for pe invatamentul autoritar ce primisera.
Printre acestia Hippolyte Flandrin (1809-1864), rnult
admirat pentru portrelele sale remarcabile si pentru
marile sale lucrdri decorative, care ornez'a bisericile
Saint-Germain-des-Pres

si Saint-Vincent-de-Paul, din

Paris si ale caror compositiuni au fost de el insusi

reproduse in litografie.

Talentul lul Flandrin este mai putin sever de cat

al lul Ingres, insa in operile Jul gasim un sentiment
religios, fOrte rar in secolul nostru. Convingerea sa
puternica si sincera se reflecteza in opere, cart produc
o impresie profunda prin calmul si simplicitatea cars
domnesc in ele; e unul din pictoril earl aiz sciut mai
bine sa exprime fericirea ce da sufletului o credinta
naiv6. KHippolyte Flandrin, zice d. Beule, represinta
in arta secolulul al XIX, miscarea religiOsa pe care
scrierile: le Genie du Christianisme si les Meditations
poetiques o represinta in litere.
Catre sfarsitul Restauratiunii s'a produs o reactiune
contra scOlei lui David si contra exageratiunil discipo-

lilor set, reactiune care a imbogatit arta franceza.' cu

nisce opere capitale.
Asa disii romantics incepura lupta contra clasicilor,
www.dacoromanica.ro

PICTURA SE COLULUI AL X1X-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

28 1

isi imprumutara subiectele din literature si din istoria

moderna, parasira nudul spre a picta costumele stralucitOre si pusera colOrea mai presus de desen.
Acesta miscare s'a produs treptat si numal dupe
mOrtea lui David, cad el se bucura de o atat de mare
autoritate
datorita situatiunil sale si prestigiului talentulul sea in cat nimeni, pe timpul vietel sale n'ar
fi indraznit a-1 face opositie fatisa. Deja pictorul Gros
indicase o noun tale, parasind mitologia si istoria antic&
pentru studiul Omenilor si lucrurilor din timpul sett.

Prud'hon (1753-1823), a fost cel dintaia care s'a resvratit contra doctrinelor maestrului, Inca in vieta atunci,

punend in operile sale o mladiosie de executlune pe

atunci noun, dar care gasi in curend imitatorl. Tabloul

Justitia si Re-Aunarea diving urma rind crima,

este exemplul cel mai izbitor a acestui nog mod de a

picta. De sigur, pentru not cestia de acli, Prud'hon remane fOrte academic,insa pentru contimpuranideprinsi
a nu Vedea de cat prin ochit lui David
asta arta
paru revolutionara.
Prud'hon s'a format el insusi, de aceea talentul sea
e original El ist pieta tablourile mat intaill numal cu
alb si negru (en grisaille) si numal in urma le colora.
A lasat nisce compositli forte dragalase, in cart modelatul fOrte Indulcit convine de minune sentimentulut

ce a cautat sa exprime. Sunt de pe urma lui o serie

de desenuri adorabile, in cart spiritul si distinctiunea
Isi disputa primul loc.
Adeveratul parinte al scOlei romantice franceze este
insa, fare indoiala, Gericault (1791-1824). Acesta, de si
esit din atelierul luT Guerin, elev al lui David, totusi
se pose in fruntea misca'rel de reactiune pictand Nau-

fragiul lifedusei, panza plina de impetuositate si in

care se gasesc exprimate tote suferintele atroce ale
naufragiatilor, pierdutt in mijlocul Ocenului si murind
mat intaiii de Dime si de sete. Acest tabloti, in care
nudul este dat cu o vigOre extraordinara, era antiteza
www.dacoromanica.ro

282

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

tablourilor cu posturi academice si critica compositillor

lut David, in cart fie- care personagiti kid, un rol cu
totul determinat.
Tot din atelierul Tut Guerin esira Ary Scheffer si
Delacroix. Cel dintaiil fu un pictor cu sentimente ele-

giace si cu un talent cam afemeiat.

Delacroix (1799-1863), s'a separat de maestrul sell
si de scOla clasica, chiar de la primul sell tabloil :
Dante 0 Virgil in infern si a desfasurat, cu o impetuositate extraordinara, programul nouel scOle.
In curend apot devine seful ScOlei coloriltilor, opusa
scOlei lui

Ingres. A fost in pictura si un mare poet,

un colorist vehement pang. la exagerare.

Partea dramatics joica un rol insemnat in operilesale, la care a sciut sa alipesca un caracter de adeverata grandOre. Delacroix a fost artist prin temperament;

la el sufletul si nu numal vointa e mare, ca la Ingres.

De aceiasi scold, insa ceva mai cumpetati, in pictoril
Paul Delaroche, Decamps, Marilhat, Horace Vernet, Bellange, Charlet, in genurl diferite ; Paul Huet, Corot,
Flers, Cabal, Jules Dupre, Diaz, Rousseau, cart fundara
o admirabila scold de peisagisti, etc., etc. ;ii carl totT
s'au distins prin dispretul, for cu privire la conventiunile academice.
Putem Inca adauga ca, in mod concomitent, drapelul
scOleI clasice a fost mutt timp sustinut de Care Ingres,

care precum vecluram a trait pang in anul 1867 si ca

acesta a remas credincios puritatii desemnulul, nobletel
in orinduiala, severitatit stilulul. In jurul WI gasim pe
Drolling, Hesse, Cogniet, Court, Vinchon, Dubufe, Cabanel, Benouville, Picot, Aligny, Flandrin si altii Inca,
tots artisti distinsi si fara a mai vorbi de contimpurant,
cart sustin cu ondre in bite genurile 1)
gloria veche1) Pictura dig de genre, e represintata: in Franta prin F. Biard, Meissonier, Leopold Robert si Gustave Dore, tar pictorl de animate, D-sra.,
Roza Bonheur si R. Fleury.
N. A.

www.dacoromanica.ro

PICTURA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

233

si am putea dice, superioritatea real._, a scOlei franceze

de pictura.
In Olanda, precum s'a vedut mai sus, arta nationaM

era departe de cea ce fusese in perioda de glorie a

secolulut al XVIII. Pictoril din inceputul secolului acestuia
ca Hodges, Van Stry si Hulwist nu s'ati prey
Mcut cunoscup si Schotel (1787-1848), a fost pOte
singurul despre care s'a audit in afar._ de fruntariile
teril si care 'si-a meritat renumele, pentru admirabilele sale vederi maritime.
Urmasii acestora stalucesc ceva mai mult si printre
el vom cita pe : J. Pineman si A. Schefhout, cu flul

sea Nicolas si cu elevul sell Israel.

Saila romantics, care infloria atuncl in Franta a
exercitat

ca si cea clasich la inceputul secolului

chiar si in Olanda influenta sa.

Printre pictoril mai mult inriuriti citdm pe :
Nuijen, Waldorp, Rosboon, si Werwer urmara aceiasi

directiune; Rochussen si J. P. Koeltman, au fost nisce

dibacl desenatori.
Pictoril scOlel actuale olandeze ale caror sfortAri au

contribuit sa ridice arta sunt: Van Trigt, David Bles,

Allebe, Bischop, B. Kuseman si J. A. Kuseman, Schmidt,
etc. etc., top pictorii fOrte distinsi.
Ceva particular, in compositiunile pictorilor stoles actuale olandeze, e c el nu sunt ca artistii germani,
de exemplu -- copii ii until aceluias tata; elevii unei ace-

scOle, dar ca si inaintasil lor, el 41 Muresc singuri modalitatea, iss urmaresc propriile for idel si raman ast-fel ei-insii.
Anglia, in secolul al XIX-lea are tin mare numer de artists distinsi, inse nici un pictor cu un talent in adever
superior. Cu tote acestea englezii se pot felicita si cu

leiasY

putinul ce at putut face in asta directiune, cand ne

gandim ca, data tistui popor 1 se acorda Mr._ nici o
contestatiune sceptrul industriei, in schimb I-se tagaduia

si nu e tocmai mult de atunclpang si simtul artistic._

www.dacoromanica.ro

284

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Tarditi de tot, si tocmal prin secolul al XVIII, gustul

_artistic in Anglia s'a epurat, tar arta a strabatut si in

in industrie data cu inceputul secolului al XIX. Progrese neasteptate s'ail tot. realisat necontenit si ele se
datoresc mares energil ce englezil au obiceiul sa. desfasure, in tot ceea ce intreprind. Asa, numerul museelor
a crescut, scOlele practice de Belle-Arte s'ati inmultit,
grape atat protectiunil Statului cat si darniciei particularilor. Pe Lang& acestea, numerosl critici de arta
apartindnd tuturor scOlelor
s'au straduit si sd straduiesc, neincetat a popularisa arta si a face sa patrunda
printre tOte paturile sociale simtul trumosului. De aceea,
pictura englez. a si intrat in ultimii timpi intr'o periOdd de strdlucire deosebild, macar ca
precum s'a

semnalat deja mai sus artistii sa mdrginesc inca,

in de obste, tot la pictura de portrete, peisagii pictura de genre si de animate.
Merita a fi citati pictoril: Westall, Briggs, Stothard,
Haydon, John Martin, ale carui compositluni colosale
au facut senzatie ; portretistil, din call cel mai celebru
-este Thomas Lawrence; pictori de genre ca David Wilkie, continuatorul si perfectionatorul genului creeat de

catre Hogartb, artist fecund, ingenios si profund observator ; Leslie, sir Charles Eastlake, care s'a format
la scOla marilor maestri italieni, in special a celor din
scOla venetiana. ; Mulready, Maclise, Landseer, pictor de

animate, rare rivalisezd. cu P. Potter si pole fi considerat ca unul din cel mai distinsi ; Constable, Collins,
Calcott, Dauby. Glower, pictori de peisagil sat marine.
etc , etc.

Pe de alta parte, pictura de aquarele si de miniature a facut progrese uimitOre in Anglia, insd sentimentul frumosului pare ca nu domina Inca in astA.
terd nici pand all si arta mare, adeve'rata arta, este
tot neglijatd. Unul din sefil acestel scOle
care a
facut atati proseliti a Post Samuel Pront (1784-1852),
--cb.'ruia se datoresce marea impulsiune ce a dat aqua-

www.dacoromanica.ro

PICTURA SECOLULUI AL XIX -LEA, EXCLUSIV RUMANIA

285_

relei. Un alt merit al lui Pront este ca a reprodus

cu o mare vigOre de modalitate si cu o nostima
pe cele mat multe dintre monumenteleoriginalitate
architecturit gotice, aflatOre in Marea-Britanie, precum
si cdte-va din cele mat importante de pe continent.

Gravura pare, din potriv'd, a fi mat mult pe gustul

englezilor. Numerul gravorilor pe ()fel a fost tot-de
una considerabil, desi eel' mat multi dintre densil

sfortandu-se, cu deosebire, sa lucreze elegant si desa

cam pacatuesc cu privire la veritate.
Gravura pe lemn a ajuns, putem lice, la perfectiune,
mat ales de cand cu lucrarile executate de catre Be
wick, catre finele secolului trecut.
In Belgia chiar pe timpul starit de letargie in carevecluram mai sus ca a zacut pictura dupa Rubens si
Van Dyck, timp de aprOpe un secol; artistic nationalt
Verhagen si Herreins sail silit a 'Astra tra ditiunilescOlet flamande, cu tot gustul prost care domni la
varsit

inceputul secolulut al XVIII.

In secolul al XIX, in fine, data pe de o parte pic

torit Van Bree, Paelinek si Navez, urmara miscarea
provocata si in Belgia de catre celebrul David, apoi

pe de alta parte, alti pictort cautara, la rendul lor, sa

de altminteri trese cotorosiasca de acea influenta
si sa reia vechile traditiunl. Printreacestl din urma citam pe : Ommeganck, de Jonghe,
Van Asche, si de Bracheleer, ale caror sfortart. patriotice ail contribuit a face ca epoca emanciparil politicea tent se coincida cu aceea a redesteptarit artistice,
Vecluram mat sus ca pentru atingerea telulut : decet Ore in Belgia

a renunta definitiv la conceptiunile antice, nu putin

a lucrat si pictorul Gustave Wappers (1803-1874).
A fost elev al lul Herreins. Tablourile sale: Burgmestrul din Leida si Revolutia din 1830, ail facut
mare senzatie si operait o vie reactiune contra scOlet
lui David. De atunci dateza in Belgia ScOla colorista,

www.dacoromanica.ro

286

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

modern& Pictura istorica datoresce asemenea lui Wappers nisce panze stralucite.

Alaturi de Wappers si in jurul sell se grupeza pictorii Keyser, Slingeneyer. Atunci aparu Louis Gallait
(1810-1887), al carui nume ilustreza istoria artei belgiane. Elev al lui Hennequin, care dirija Academia de
Belle-Arte din orasul Tournay, Gal lait a debutat prin
un Christ, all in museul din Gand, si prin Job, stand
pe baligar. Acestea, si cele alte din operile sale, sunt
pline de expresiune, cu un colorit puternic, cu o oranduiala magistrala si cu un desen ireprosabil.
Tot atat de celebru este si numele pictorului Wiertz,
al carut opera, mai bita, formeza ea singura un museit,
in orasul Bruxelles.
Acesta, cu tote excentricitatile sale, s'a aratat dotat
cu o imaginatie puternich si cu un geniu ci eator, cari
'1-att facut un loc a parte in istoria artei moderne.
Printre represintantii picturil istorice, .nu trebuie sa
uitam pe Biefve, care s'a semnalat prin monumentalul
sett tablou : Le compromis des nobles, aflator in
museul regal din Bruxelles ; nici pe Wauters, Leys,
Lagye, Portaels
care 's)-a casligat o repulatie meritata, prin tablourile sale earl represinta scene din orient
pe Robert, pictor de portrete si de istorie; Ch.
Verlat,
care s'a distins in kite genurile pe car)" le-a
tratat cu mare inlesnire, L. de Taye, van Lerins

al carui tablou Paul Si Virginia, va remane opera

populars prin escelenta Luca Signorelli; T. Pauwels
si Stallaert, carl au schitat episoduri fOrte inteiesante
din istoria nationals.
Pictura religiose, la rendul sett prin nobleta scenelor, adesa dramatice, pe cari le infatiseza, prin sentimentele si emotiile pe cars cauta ss le destepte in
sufletul omului si ceea ce o si deosibesce atat de mult
de pictura istoricci
a fost represintata in Belgia de
catra Navez, care a obtinut un mare si legitim succes

prin tabloul set Agars si Ismail in pustiu si de

www.dacoromanica.ro

PICTURA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

287

catra Mathieu al carui opera Christos in mormint, a

pus in relief sentimentul religiosin acelas timp simplu
si maret atat de admirat, numai in operile maestrilor
italieni.

Daces trecem la genre, '1 gasim represintat in mod

demn de catra de Brackelleer, considerat ca fundato

rul lui, vine apoi Dykmans, de Block, colorist stralucit
si in fine Madou, de Groux, Willems si Stewens, ale
caror nume ail devenit europene, cad merg cu multa
ma'estrie pe urmele vestitilor pictori de genre al secolului XVII.

Ca peisagisti, Belgia are asemenea nisce artists forte

meritosi si va fi destul sa citam pe : Kindermans,
-Quinaux, Lamoriniere, D-sera Collart si 'D-sera Bernaert,

ale caror tablouri se gasesc in museul din Bruxelles,

tote remarcabile prin puterea de adever ce autorii ad
sciut sa le dea.
Pictorl de marine sunt Jacobs-Jacobs si mai ales

car cat privesce pictura de animale nu vom

cita de cat pe Eug. Verboekoven, Robbes, de Hasse,
Clays ;

Ed. si C. Tschaggeny, Verve si van Kuyck.

Sunt vre-o doue-deci de ani de cand si pictura muraid a fost introdusa in Belgia. Primele lucrarI s'ati

facut de catra. Portaels la Wasserglass si in capela

frafilor doctrine' crestine din Bruxelles. Tot lui se datoresc cele cart decoreza frontonul bisericel Saint Jacques-sur-Caudenberg. Artistii Gufferis si Swarts, urmara

exemplul dat de Portaels.

Precum se vede, Belgia are o scold de pictura care
continua cu demnitate traditiunea scelei flamande.

Inutil a mai adauga ca nu am facut de cat sa

semnalam pe principalii artists al Belgiei, artists a caror

reputatiune e incontestata si ca.' nu am insistat de loc,
asupra meritului operilor celor earl sunt Inca in vieta.

Suedia in secolul al XIX a produs si ea un mare

num& de pictorl de genre, pictori de istorie stimabill,
multi peisagisti din call insa nici unul rfu s'a distins
www.dacoromanica.ro

288

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

prin vre-o opera extraordinara, de si multi au fost

apreciati si recompensati la diferitele expositiuni universale, ce stet organisat in Europa de vrd-o jumetate
de secol 'nuke.
In fine, cu privire la Rusia, expositiunile universals din Londra si din Paris, ail facut cunoscute mat
multe opere de ale cator-va dintre piclorii rust contimpurani. Multi ail tost, cu drept cuvint, apreciati si recompensatt
Acesti piclori represinta kite genurile de pictura,

inse toil sunt imitatorii pictorilor Frantei sail al Italiel,

cad o scOla rusesca de pictura nu a existat inca

pana adl.

X1V. Pictura rumanesca din scold al MI-lea

in al X1X-lea

Rana aprOpe de timpurile moderne pictura rumanesca isi pastreza caracterul sea religios, ba chiar caracterul de icone se vede pana si in reproducerea.
portretelor printilor ctitorl al locasurilor dumnecleescl

In terile nOstre exista obiceiul de a zugravi in biserica chipul acelor carl as zidit-o, sail cart as ajutat la
intretinerea el. Asa, in biserica de la Curtea-de-Arges,
gasim zugravit chipul tuturor celor cart dupa vremuri,
incepend cu Neagoe-Voda", as ajutat la pastrarea acestul

juvaer architectural. In aceste portrete insa nu e de

cat fOrte slaba tendinta de a reproduce figurile reale
si ele represinta aprOpe pe top Domnii, Domnitele si
Boeri', dupa acelas tip, cautand inainte de tote a
face sa reiasa expresia evlaviOsa. Cat despre conditiunile elementare cerute de genul portretului reproducerea exacta a trdsd turilor fetei acesta e una din
cele mai mid preocupari ale zugravilor carl le-at executat. Cel mult se pot recunOsce Ore-carl semne caracteristice exteriOre, ca de pilda mustata subtire a lui
Neagoe-Basarab, spolnia

1111

tefan-cel-Mare, etc. TOte

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMINESCA. DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 289

atitudinile personagiilor din aste portrete sunt tepene

ca si cele ale icOnelor, far& nits o miscare; de obiceiii
aste personagil sunt represintate tinend in man& chivotul bisericel ce ail zidit.
Portretul families lui Neagoe-Basarab de la Curtea-

de-Arges, represinta pe acest Domn si pe Domna

Despina tinend in Cate o man& chivotul mOnastirel si

avend inaintea lor, in josul figurel lui Neagoe, chipurile celor trei fii al sel, car in josul celei a sotiel sale,
chipul celor trei fete ale lui; ambele grupe aseclate in
ordine descrescenda, cel mal mare catre mijloc, cel mai
mic cAtre margine, tot!' copiii imbracati in haine lungi
ca si parintii lor, cu corone pe cap, cu perul buclat
esind de sub corOne, tepeni si far& vieta, urmand numal
si numal regula unel monotone simetrii.
Afar& de acestea, si in general vorbind, pe cand operile sculpturale ne lipsesc, cele de pictura se gasesc ca
imbelsugare prin biserid si cu cat o biseric& este mai

veche cu atat WOc ei sunt acoperiti cu ma! multe

zugravell. In mai bite bisericile vechi, ceea-ce ne isbesce

vederea si ne impresionez& mai mult este multimea

rotocOlelor suprapuse ce se ridica pan& la inaltimea
boltelor, in call se ved zugrAvite deosebite scene atat
din evangelie cat si din vieta tuturor sfintilor, ins&
precum s'a mai lis deja
al caror valOre artistic&
e nula.
ScOla de Bele-Arte din Iasi posed& o colectiune de
reproducer! dupa asemenea picturi, din timpul voevodului Ieremia Movila si altor Domni. Asemenea portretul
lui Miron Costin, reprodus de artistul Panaiteanu-

Bardasare, trimis in 1865 in Bucovina, spre a lucra

copil de pe picturile de prin monastirite de acolo.
Printre alte portrete istorice vechi
din cars multe
nu se scie ce s'atl facut vom mai semnala pe cel
al voevodului Radii/ &gra, aflat de catre d. Stancescu
in museul din Budapesta si reprodus de d-sa. Acest
13.

www.dacoromanica.ro

290

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

portret 1) se mai gasesce si pe unul din zidurile bisericel- de la Curtea-de-Arges. Asemenea, manastirea Govora (Valcea) poseda portretul mural, al mitropolitului

Antim Ivireanul.
D-1 V. A. Urechia, in escursiunea sa archeologica
din 1865, in Spania, a aflat o icOna purtand inscriptia
in spaniolesce : t Una donzella noble de Valaquia),
al carel tip e fOrte rumanesc, e pictata cu capul descoperit si cu flora in mana, conform deprinderel strabune si apartine probabil tot secolului al XVI.
In fine, in biserica Balinescl din Moldova
acll in
mina
exista inca prin 1866, o zugravela al fresco
din secolii XV sail. XVI 2) represintand pe logofetul

Ion Tutu i pe sofia sa, ctitori al acelel biserici.

TOte aceste zugraveli presinta un interes istoric con-

siderabil pe care totusi, not rumanil, nu am sciut indestul sal apreciem, cad la fOrte multe dintre bisericile
prin reparatiuni nepotrivite si nesanOstre vechi
buite
s'ati schimbat si s'ati prefacut si zugravelile
si portretele originate, perclendu-se ast-fel adeveratul
for tip.
Pe langa reproducerile picturale se mai gasesc la not
in tera multe podobe bisericesci, lucrate in cusetturi 3),

In cars, bine-inteles, ca arta este Inca si mat slaba de

cat in picturile bisericesci. Cele mai multe din aceste
cusaturi sunt facute de sotiile Domnilor sail ale boerilor, cars tined sa, haraziasca manastirilor si biseriricilor produsul ostenelilor for si cart cusura pentru
acele locasuri deosebite ornamente religiOse precum :
1) Ve41, Buletinul lnstructiund publice din 1-30 lunie 1866.
2) In lucrarea d lul Carl A. Romstorfer, Die Moldauisch-Byzantinische
Baukunst, Wien, 1896 gdsim cu. : In anul 1698, caluggrul Job a zugritvit
(sad a reinnoit) lane sfintutzA Nicolae din biserica din RAcidutl , fArX
alte amlnunte asupra iconel sad a arta cu care a fost pictata.
N. A.
3) Ministerul Instructiund publice a Intocmit acum de curend o colee-

tiune de desemnuri, ornaments fi cusaturi nationale, destul de bine

reuOtA.

N. A.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA. DIN SECOLUL AL XVI iN AL XIX-LEA 291

aiere acoperisuri de morminte, nebedernife, nara.clife, patra fire, cingatori, etc. 1).
Ma! tote aceste cusaturl sunt fdcute din fir de aur

si de argint pe un fond de matase, de obiceiii colorata, adesa chiar pe catifea. Fete le figurilor sunt cuute cu math' suri. Cusaturile acestea ne arata o arta
din cele mal rudimentare ; sernanand ma! mult cu nisce

figuri desenate in jot de copii. NicI o regula in de.sen, nici o perspectiva, nici cea mal mica. corectitudine in pozele lor. Ori-tine a v6dut vre-unul din acest

cusute in timpurile
fel de ornamente bisericesci
de vre-o cocOn'a batrana, care ma! pastreza
nOstre
inca obiceiul timpurilor vechi, pOte sa-sI faca. indata
o idee de intrega acest a." ramura de arta a timpulul
trecut 2).

Nu tot acelas lucru vom dice despre Msdturile

tercinesci.

Asa, intre altele, aleselurile

for! sail desenuri
tesute, broderie, fasonagiii al unel stole de ornamentaliune
lerancelor, de prin Ardel ma! cu soma, sunt
ad mirabile.

Un calator englez
ne spune eruditul nostru filolog, d. B. P. Hasdeti a)
vorbind despre industria trancelor rumane din Ardel dice : Covorele alese (woven) pe alocuri de catre femei ma! dibace, sunt atat
-de frum6se, in cat ar fi privite ca o podOba in on ce
salon din Londra sail din Paris. Gustul cu care ele
aleg si potrivesc colorile e admirabil si desemnurile,
1) 0 broderie scum* in fire de aur

.tarea 114 Cristos

i care represinta. Inmormins'a descoperit acum in urmit in biserica ortodoxa din

RAdttut1 (Bucovina.

Acesta broderie a lost' daruitt% bisericel de atre Alexandru-cel-Bun,

Domnul Moldovel, In anul 1909, cand s'a construit biserica.
Broderia este aprdpe intact& qi inscriptiunea dintr'Insa presinre: o deosebita important/ istorica.
N. A.
2) Ved1, d A. D. Xenopol, op. cit.
3) Ved1, Etimologicum magnum. Romaniae, fasciora IV, p. 854.856,
Bucurescr, 1817.

www.dacoromanica.ro

292

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

de si orientale in fond, sunt totusi curat rum5nesci_

E nemarginita varietatea isvcidelor prin imbinarea vapselelor si a liniilor, tote aceste. mozaicurl fiind nasco-

cite si apoi Wsute cu de o potriva usurinta 1)).

D-1 Hasdefl ne arata apol ca se pot alege ast-fel
nu numai covOre, ci orl-ce fel de tesatura, si nu numai tAsatura., adica ales'ettirsi din r'esboiit, dar uneori si cusaturile cele figurate se chiama aleseturl de

mind.

Alesaurile inchipuiesc un mestesug aparte. Dibacia

de a alege este o adeverata fala pentru o fata de la

tera 2)0.

Ca mestesug a-parte, mai dice d. Hasdeti. aleseturile isi au o bogata terminologie proprie : ele se fac-

in /Mil, in riuri, in puisori, in

costi(e,

in flu-

turf, etc.
tleseturile in patru ite, cand au numai o fata, se
chiama : in scripete ; teseturile cu desemne de urzela
sat neveddla se chiama : cu speteze; data ail fiori
in tesetura se dice : aleseturl, iar la covore foie. Ales&urile in panza at diferite numirl brosca, bredurile, omida, petpusa, porumbeii, verfu-cutitului, roqcova, f'drampoiul, butucel...3). Omida.e un tipar cunoscut tuturor tesetoreselor de la telt.
Sub raportul colorilor, cart
dice poporul
se
musca cand nu se potrivesc una cu alta, iar cand sepotrivesc atunci to prinde sat to apucei de ochi,
rancele nOstre rivnesc a reproduce mai cu sema armoniOsa coloratiune a salamandrel, sat sulumandritei, cum 'I dice poporul
un fel de soparla fOrte
frumos impestritata : negra cu picaturl galbene, albe,.
:

e"--

rosii, vercli.

0 admirabil5, reproducere in color], cu our si cu ar1) Vecy, Boner, Transylvania, 1865, p. 241, citat de d. Hasded.
Vey, D. Hutu, Tecuelii c. Nartescii; citat de d. Hasded.
3) Ve41, G Dtusescu, Dobrogea, Constanta, c. Ciobanu, citat de ct21

Hasded.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMAIdSCA DIN SECOLUL AL XVI tN AL XIX-LEA 293

gint, de aleseturi rumanescl din Banat si Ardel, se

afla la Pulszky si Fischbach 1)
Asemenea sunt admirabile teseturile tercinesci din

colectiunca inedita a M. S. Reginei Elisaveta, din

cart d. Hasdea ne da cate-va mostre colorate, in o
stamps perfect reusita.
*

*
*

Alaturl de pictura bisericescci sta, precum se scie,

pictura profanes, pictura de tablourt, care la not nu a
aparut de cat tarcliu de tot
cam prin a doua jumatate a secolulul al XIX-leasi a inceput sa fiinteze
numal odata cu venirea in tell a unor pictorl formati
prin scOlele din strainatate.

Inutil a mai semnala ca productiunile acestor pictori nu avura la inceput nimic comun cu arta nationals, ca operile for furs nisce plante exotice rai aclimatate, de Ore-ce autoril for amintesc in ele caracterul, felul de a exprima, maniera si executiunea scOlel
poporulul unde au invatat, chiar atunci card subiectele tablourilor for sunt nationale.
ScOlele nOstre de Bele -Arte erau menite sa devina
simburit viitOrei picturi nationale 2).
De o cam data insa (secolul XVII si XVIII) suntem

departe si de una si de cea-l'alta, ba acIt chiar

fie

1) V edl, Ornements de l'Industrie domestique de la Hongrie, Pestb,

1878; citat de d. Hasdeu.
2) Totusl organisarea for este pang in 4iva de adl tot defectudsa; de
aceea si progresul realisat de ele se reduce pur si simplu la formarea
cator-va profesorb de desen.
Paul a41 chiar pictoril cu carT ne falim nu s'au perfectionat In tea
$i nu-I datorim de at scolelor strainatatil, afara de mid esceptiunl.
Relele de earl sufera este urgisite scd'e, sunt multe si variate Ele
fear putea rezuma ast-fel: sumele preve4ute in budgetul- Statutul pentru
scOlele de Bele-Arte
Ca i pentru Conservator i Teatru National de
altminterl
sunt ridicule; ele nu all localurl speciale; nu as destule
sale de studiT; nu all modelurl; studiarea exagerata a anticului, in detrimentul studiulul consciincios al naturel; impartirea defectudsi a anilor de studiu : nu exists nicl o biblioteca. artistica; anatomia gi perspectiva se invata in mod imperfect; lipsa unui curs despre moravurile, datinele, costumurile si istoria rumanilor, etc. etc.

www.dacoromanica.ro

294

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

4is in treat
suntem in epoca de naivitate, in epocaa
eroica a artelor, de si ne am apropiat mult, ce e drept
de renascerea misfra artistica. Cum ca acesta e un,
bine pentru noT, nu mal incape nici o indoiala. De
cat, binele ar fi si mai mare dad. ne am reintOrce pe
deplin la geniul nostru popular, energic si, cu deskvarsire, mare si original 1)).
0 arta nationals nu pcite nasce de cat de-adreptut
din sufletul unul popor, nu pOte rezulta de cat dins
mijlocul Jul, dupa putinta si caracterul sell sufletesc.
propriti. Acestea inriuresc si se resfrang asupra artei,
'1 dau un caracter deosebit, caracter care formeza aceea
ce suntem obicinuiti a numi o SeOlec ; ast-fel clicem :
arta italiana sail scOla italiana, din momentul cand
perclendu-se tipul bizantin, incepe in Italia o arta conforma geniului national al acelul popor.
Cu privire la pictura rumanesca, care ar fi calea deurmat spre a ajunge la nationalisarea el, si in ce
ar putea sa consiste originalitatea Rumaniei in pictura ? La acesta chestiune d. Leo Bachelin 2) respunde
a : < cea dintaiti datorie a arteT rumane ar fi sa seinspire din arta bizantina popular& existents... Ar if
de ajuns pictorilor nostri sa reia asta traditiune spre
a intocmi o frumOsa si mare opera. Ar fi pentru dansil o urgenta renovatiune de incercat; prin acesta, ar
fl sa-I vedem creand neo-bizantinismul, o pictura murals si decorativa, care ar tine
in acelas timp si
de maestril mozaisti, de prerafaelistii italieni, de Flandrin, de Moreau din Franta, de Ruskin si de BurneJones din Anglia. Acesta in privinta picturii religiOse_

In ce privesce pictura profana.: ea sa ne spuie, cu

1) Necp, d. B. Stef. Delavrancea, Salonul Ateneulul, In Revista=
Noud.. anul II, No. 3, din 15 Marte 1889.
2) Vegf, diarul l'Inddpendance Rou,maine, din Fevruare si Marto-

1898 In care d-sa, cu cunoscuta-I competint.d. si !lite serie de articolerernarcabile, fnainte de a incepe dares de sema. asupra Exposifiel elleana f.
bard in ore -cart consideratiunl de estetica generala.
N. A.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANLSCA. DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 295

mijlocele moderne cele mai perfectionate, poeziile terii,

stralucirea ceriului sets, pitorescul, romanticul positiilor sale carpatine si vastele orizonturi ale campiel,

precum a facut deja Grigoresup.

O incercare de scold de zugravire se face chiar
odata cu inceputul secolului nostru. In adever, NHtropolitul Dositeiti, in 17 April 1800 rOga pe Alex.
Moruzi sa acorde scutire lui Mincu din satul Gardesti,
judetul Valcea, frate cu singhelul Mitropoliei, care ail
pus pe Mincu de el invatat copiii mestesugul zugfaviei, slujind sfintei Mitropolii si sfintelor Episcopii
Arges 0 Buzeit cu mestesugul zugreivirei sale, forte
cu bund pldcere.
La 21 April 1800, Domnitorul aproba scutirea de
da;die pe drepte bucatele lui Mincu zugravul si ordona visteriei sa-T faca carte de scutire 1).
Jar in anul 1804, <prin hrisovul din 21 Julie, Domnitorul Cons. Ipsilante acorda, invatatoruluiCalemgiu
Chirita caligrafulde la scOla slavono-romanesca de
la Sfantu Gheorghe, scriitor a multor hrisOve Domnesci si care preda si limbile slavona si romanesca,
diverse miluiri si scutiri 2).
Din acest timp, afara de cele semnalate mai sus 3),

tocmai prin 1840 mai gasim o dovada despre

Ore-care solicitudine , din partea guvernelor terilor

nOstre, pentru artele grafice si, in special, pentru

pictura. In adev'er, copia hrisovului lui Mihail G.

Sturdza Voevod, din 8 Martie 1840 arata ca,

< pentru

introducerea si intemeiarea cunoscintelor aplicate, s'ai1

mai subordinat Academiei si alte ramuri speciale, in
cat invatatura publica in Moldova se compune astacli
din : 1) Scoll incepelOre in capitalie si la tinuturi 2)
Colegia din Esi. 3) Academia cu trel facultati (filosofie,
legi si teologie), iar pentru cunoscintele speciale, cars
1) Vedl, d. V. A. Urechia, Op. cit., tom. I, p. 34.
2) Vec,11, d. V. A. Urechia, Mid.; torn. I, p. 438.

3) VOA mai sus, pag. 117 la 122.

www.dacoromanica.ro

296

ISTORIA ARTRLOR-FRUMoSE

vor deschide tinerilor o cariera folositOre, s'au urzit :

a) ScOla Ingineriel civile b) Scola de zugretviturd...i).

Pe de altd parte, in Starea invdfciturilor in _Moldova, la 1844, gasim ca cla Miinchen si Roma se

tin dol elevi, pentru indeplinirea in arta zugravi-

turei2)1,. Adeverul e ca trei rumani se ga.'siair atunci

in straindtate studiind picturadin care unul, probabil, pe spesele sale si anume: Panaitenu-Bardasare
si Lemeni la Munchen; Gh. Nastasianu la Roma.
In fine, incet-incet iata-ne iardsi ajuns1 la epoca in
care contimpuranii, inaintasi al nostri, cu o ardOre
febrile luptard contra unor greutati uriase fiind-ca totul trebuia creeat din nimic; atunci cand orl-ce element lipsia prin terile nOstre si cand totusi se incercd
de trite, cu acel entuziasm juvenil propriu acelel generatiuni de gigantl: literature fara limbd, teatru lard
actor' si fard repertor, scoll faxd profesorl, fara locaburl, fara carts si material didactic, presa far& liberta-

lea de a scrie.
0 lupta uriasa s'a incins atunci, precum se scie, de
cate -va individualitati marcante pentru a imprastia intu-

nerecul in care zacea natiunea rumana. Isbanda a fost

a lor, find-ca avura incredere in puterea de viet.a a

acestul popor, fiind-ca sciad ca civilisatiunea se nasce
prin munca si ca orb-ce pas fdcut in directia el nu remane neroditor.
Printre acestia, in tera, avuram Omen1 de talia lui
ampinenu, IOn Ghica, N. Balcescu, Mih. Cogalnicenu,
Gh. Asaki, logofetul Conachi, Th. Starnati, Leon Filipescu, Costachi Negruzzi, Costachi Negri, Anastasie
Felu, IOn Heliade-Radulescu, Gr. Alexandrescu, fratil
Golescl, etc., etc., etc, iar din cel de peste munti, pe
Gheorghe Sincab, Petru Maior, Timoteitt Cipariu, Samuil Klain, Simion Barnut., Paul lorgovici, IOn Ma1) Ved1, Th. Codrescu, Ibid , tom. V111, pag. 205.

2) Ve41, Ibid., tom. IX, pag. 44-49.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMINESCA. DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 297

-iorescu,

Aaron Florian, A Treb. Laurian, Gheorghe

Lazar, Gheorghe Barit si alp multi, earl in tOte direcpunile si pe intrecute luptara fara preget contra

elementelor apasatOreRusii pe de o parte, Unguril

pe de altasi provocara o miscare ne mai pomenita
prin tOte terile locuite de rumani, in numele si pen
tru apararea, nu atat a vietei materiale cat a celei
intelectuale 1).

Pentru aria insa nu se facu Inca nimic atunci. Invalmasela era prea mare si prea erail multe de facut spre a aventa si _deschide orizonturi noue nemului nostru rumanesc. Intr'un timp cand nici miscarea
literara nu era aparata de prigonirile ocarmuirei, ca
si cele alte manifestari culturale cari suferira dese
loviturinu putea fi nici vorba despre vre-un avent
spre ideal, despre vre-o manifestare artistica seriOsa
si temeinica.

Si in privinta picturiica si a celor alte ramuri

ale artel, cum vecluram mai sus 2)nu s'a facut mai
nimic de sema, pan'a la 1860.
Atunci, pe langd scOlele de Bele-Arte din Iasi, (29
August 1860) 0, din Bucuresci (6 Decembre 1864),
s'ail infiintat si cate o catedra de pictura cu carl fusesera insarcinati Panaitenu-Bardasare la Iasi si Theo
dor Aman la Bucuresci.
Iata programa de studii a scOlei de pictura din
Iasi, pe 1863-64:
A.

Divisiunea preettitore
el. 1-iu

a) Studil elementare de capete

b) Studil elementare de peisagil

cl. ti-a
a) Capete
1)

2)

gi

figurl, etc.

Vedl si d. A D. Xenopol, op cit.

Vecp, mil sus paginile 117 si 180.

www.dacoromanica.ro

298

ISTORIA ARTELOR-FRUMCSSE

b) Peisagit Si prospecte
c) Ornamente i arabesce
B.
DivisinneEr academics
a) Studiul anatomic Si al anticelor

De notat e, ca scola de pictura din Iasi chiar de la

inflintarea el cand nu avea de cat o singura class
numera deja 25 elevi, iar in anul scolar 1864-65 acesta
avea 52 elevi. Cea din Bucuresci, in primul an a avut
inscrisi in cl. 1-iii 28 elevi, iar in anul scolar 1864-65
numai 37 elevi.

Tot in 1860 s'a fundat la Iasi un mused de picturei

asemenea sub directia artistului, profesorulul si directorului scOlei de Bele-Arte, Panaitescu-Bardasare. Acest

musea se compunea din vechia colectie de tablourl

si litografii a gimnasiului din Iasi. sporit in anii din
urma prin mai multe cumparaturl si daruiri facute de
Negri si Dasiade. Cam in acelas timp
desi nu am
aflat de nicaeri acesta in mod expres
trebuie sa se
fi fundat si museul din Bucuresci, de Ore-ce in Anuarul Instructiunisi publice, dupa ce la paginele 83-85
sunt insirate operile cars se aflaii in 1863, in Museul
national din Iasi, apoi la pagina 86, gasim insirarea
celor ce figure', tot la 1863, in museul national din
Bucuresci. Iata, de curiositate, si pe unele si pe allele:
In museul national din Iasi, erail la 1863 tablourl
de : Caravaggio (capul lui Pompeii 2), Liberi (Judita
In lageirul luti Olofern) ; Lesueur : (Phaeton, tabloil
mare), Hermskerker : (0 carciumei flamandei); din scOla

Jul Rembrandt: 4 Un Ultra n), Teniers : (Un grup de

terani); din scOla lui Murillo : (0 feciorei), chiar de
Murillo (1nmormentarea lui Cristos, tabloti mare);
Antolinez :

(S/cintei familie, mare si St Ion): Un

gobelins, singurul, represintand pe maresalul de Villars:

Schcefft : (Mitropolitii Gavril, Veniamin, voevodul Ste-

fan cel mare) ; (Grigore Ghica si Mihail Sturdza)

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUIIANE.SCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 299.

de Leca ; Schiavoni : (B6stignirea lui Cristos, Maica

Domnului cu foul, Archanghelul Mihail, Toma si

Jacob, Andrei fi Marcu, Ion si Petru, Pavel 0

MateiA, Luca qi Vartolomeu, Simion si Filip) si o

multime inca, earl au fost copiate
ate de pe originalele
lui Schiavoni de tetra Schiller ; portretul Angelica

Kaufmann de un autor incert ; Aman (Unirea Valahiet si a Moldovei, marina naturala) ; Gh. Nastasianu : (Cavalerul evo-median, marime naturala, pane
la genunche si portretul lui Vodcl-Cuza); cate-va copii
de pe Rubens si Van Dyck; Velasquez : (Irodiada cu
capul lui Ion; apoi copii de pe Murillo, Quadal, Carlo
Dolce, Paolo Caliari (Veronese", Salvator Rosa, I. loremann, etc., si o multime altele, copii sau originale din
ScOlele : romana, olandeza, belgiana, italiana.', etc. In

fine, o serie de reproductiunl litografice de pe originalele din pinacoteca de la Monaco si de pe aiurea.

In museul national din Bucuresci, erail la 1863

tablouri de pictorul Tatarescu : (Mcintuirea Roma' niei

prin religie si sciinta), Nemesis : (Giudita, copie

dupa Guido Reid); de Lecca : (Tdierea capului Sf.
1621, Isus Cristos intimpinat de Magdalena, Mortea
lui Abel, lntrarea lui Miha' in Bolgrad, Un bdtrein
in temnitei, Caritatea romcina, Printul Stirbeig,
portret; Cristos cu corona de spin' ; Constantin
Obedeanu portret; Ionascu Lupetu din Slatina,

Neaga sotia lonarului, Erocliada, Stefan cel mare,

cromolitografie, etc.) ; de pictorul Th. Aman (Cm din

urmei nOpte a lui Mihaia-Vitezu, Alegerea de la

24 lanuarie 1857 in Adunarea Nationale, Batdlia
de la Silistra,
Unirea principatelor,
celebratci la Craiova in 1857, etc.); de pictorul Stancescu : (Venus de la Millo, creion, Visul lui Mihaiii-

Vitezu, Ecce homo, Studiu cu creion, meditatie,

Studiu in uleiiU, meditatie, Muma lui Caragioli,
portret; Fuga familiei sacre in Egipt. miniature
Moise, studiu cu creion); pictorul Lapati :
www.dacoromanica.ro

_300

ISTORIA ARTELOR-FRUMCSSE

Vitezu, calare ; Biserica Sf. Gheorghe, inainte de

foc, aquarela; ,Biserica Sf. Stavropoleos, aquarela ;

Erofte patriarchul Alexandriei, Nifon mitropolitul

Romeiniei, Un Egurnen, 0 terancel, cu un cos de
fiori) ; de pictorul Alexandrescu : (T eimelduirea lui
Tobie, copie. 0 vestald, Mihaia Vitezu apa ret nd
stegul, Cele trei gratis, copie ; Atala si Rene, copie;
SI Sebastian, copie ; Pocetinta Sf. Petru la ceintarea
cocosului, Un cap de beard n, copie); de pictorul
Walenshtein : (Juramintul lui Mihai4-Vitezu, Parintele Ambrozie si Imperatul Teodoric, tabloU religios,
copie ;

Intorcerea printulusi Stirbeiii de la Viena ;

mai multe aquarele, scene mitologice, Abdul Medjid,

Cena Domini, Imperatul Nicolae Lift, lnvierea lui
Cristos, etc, etc.); de pictorul Trenck : (Clopotnita

Antim, Biserica Coltea, Turnu Colki, Manastirea

Vetcaresct, Biserica Stavropoleos, 0 bisericei in ruine,

Floresca, Sf Ecaterina, Sfintii, Bucur, Ruinele de

la Hergstreu, Detaliuri de la Colka, Detaliuri din
facada Stavropoleos, si diferite fructe); de pictorul
Rosia : (Printul Alex. Ghica, .hsirea lui lonata din
Chitu, Pocetinta Sfintului Petra la cel ntarea cocosului, lmperatul Nicolae, portret; Raf ael, gravura ;)
Erati apol cate-va pdnze anonime: Dascdlul Lambru,
Prin(ul Bibescu, Nicolae Bra* ncovenu, Constantin
Basarab Breincovenu, Constantin Basarab, Alexandru Constantin Moruzi, Domnul feirei Romdnesci,
Ion Vdcdrescu, boier; Constantin 1psilante Domnul
Moldova 1808, lei netchitet Vdcdrescu, Banu Con-

stantin Baleicen,u, Grigore Ghica Domn, Neofit

Duca, Mitropolitul Dionisie, Pdrintele Efrosin Poteca, Grigore Bra` ncovenu, MateiP, Basarab, Constantin Obedenu din Craiova. Si, in fine, cate-va
busturi in marmora : a lui Byron, a unel peite, etc., etc.
Afara de operile picturale din museul national din
Iasi mai ere]. Inca o multime in acest oras, si la
aceiasi data (1863), in salele scOlei de pictura de acolo,
www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 301;

precum ni se atesteza prin darea de soma a serbdriiexpositiei de pictures de la scola de pictures din
laqi, la 17 Noembre 1863 1). Asta dare de soma, pe
langa amanuntele pretiOse ce le da cu privire la operile, atunci existente la nos, mal are si avantagiul dea semnala si unele nume de viitori artists, si de viitori
artisti in mare parte rumani.
In adever, iata ce ne spune acesta dare de soma :
tAsta scOla dateza de pe la infinAarea Academiei de
acolo sub referendarul Gh. Asaki, inse pe atunci era
numal o sc61a de desen acarei durata fu de tot efemera. Sunt numal 2 ani si jumetate de la infiintare
si studiile elevilor umplura trel sale. Subiectele sunt
variate: patru studil marl, represinta patru figuri ale
Domnilor rum'anl : Mihaiiti-Vitezu. Vasile Lupu, Grigorie Ghica si Gheorghifd Ste/an, care a domnit
la 1654
Vine apol un numer de peste dou'e sute de studil
de diferite genuri. iar pe ele numele: G. Ulinescu, C.
Belissimus. M. Silvescu, I. Pimsner si C. Stahi, precum si pe a copilului de 13 ani, Emanoil Bardasare,
al carui penel facea minuni si pe care I1 Fulmine
'I recomanda atentiunii guvernului ca
trimita la osc61a clasica. Museul de tablourl din Iasi, era atunci
dice 11 Fulmine un mic embrion format din ge
nerOse haraziri ale d-lor C. Negri (o colectie alesa),
Scarlat Varnav, A. Donici, I. Beldiman, C. Dasiade, dr.
Diamandescu si altil.
Erail apol trei sale pline de tablouri, tablourl astfel
impartite dupes categoril in cele trel sale :
a.) Sala biblicd: cei Dowl-spre-clece apostoli cu

in

valatorut for lssus, ic6ne marl pe lemn, lucrate de

profesorul Schiavoni, pentru catedrala din Iasi.

b.) Sala istoric

in care se gasiaii tablourile na-

1) Vedl, in Anuarul lnstructid publice, pe anul 1834-64, pag. 169,..

darea de sernA dupl 4iarul ell FulmineD.

www.dacoromanica.ro

302

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Unirea, sau cliva de 5 si 24 lanuare ; Stefan Voclei si Arca,sii sati Biserica de la Patna, retionale :

pest at Muntenie't si solii turd cart venisera see l mazildsce ; tote trei lucrate de pictorul Th. Aman 1). Tot
in asta. sald se vedea unul din cele mai rare tablouri
dintre cele ddruite de Sc. Varnav al lui
originale
Michel-Anghelo Caravaggio : Caput tut Pompeill, pre-

sintat lui Caesar.

c.) Sala academics: in care se gasiail insirate diferitele sc6le: spaniola, francezd, olandeza, german& si
Italian& ; cu multe pdnze de pret, provenite de le C.
Negri,
.

Tot din acea dare de sema aflarn, cd. conservatorul

si restauratorul galeriel era, G. Schiller 2), ca pictorii
deja reputati, la 1863, eraa in ambele tell': Th. Aman,
Tattarascu, -G. Nastasianu si Panaitenu-Bardasare, si ca
stipendistil aflati in strainatate, pentru studiul picturii,
inainte de anul 1863-1864, era d-nil C. Stancescu si
N. Grigorescu.
In anul 1866 bugetul, care cum vecjurdm mai sus3),
prev'ecluse unele sume pentru executarea cator-va bus-

tuft si monumente, prevedea sume si pentru copiarea

unor din portretele ctitoricesci de pe la mdriastiri, destinate a se asecla in salOnele de onore. In acelas an
se semnalezd. 4) si talentul ten'arului pictor Danu, care
s'a distins prin pictarea mai multor portrete in uleiti
ale M. S. Domnitorului Carol 1 -ii al caror calitate
predomnitOre e sciinta coloritului.Un tablou de valOre
1) Acel din urm6 tabloulTepep a ImbogItit galeria museulul acestuia
la 15 Octombre t863. El a fost cumplrat si trimis la Iasi de Ministrul
Instructiunil de atuncl, Dim. Bolintinenu.
N. A.

2) Lieorge Schiler, studiase architecture ornamentala, figurile, coloritul

Si restaurarea de tablourl la Nathale si Felix Schiavoni, si a lost numit

conservator si restaurator al pinacotecel din Iasl, precum si profesor al
divisiunit elementare pregatitOre) a soile1 de pictura de acolo la 10 August 180. Custode at acestel pinacotect si at scolel, a fost numit Vasile Bellisimus, la 25 Ianuare 1865.
N. A.
3) Vec,11, mal sus pag. 183.

4) Vecp, Buletimul instrucfilenel pubeice pe anul 1865-1866.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX -LEA 303

lucrat in acel an, la Bucuresci, a fost o bared pe

Bosfor, a lul Th. Aman, conservatorul pinacotecei din

Bucuresci, tablou pe care autorul l'a pus la loterie,

cu Cale 1/2 de galben costul unul bilet.
In fine, cu prilegiul solemnitatii de distribuirea me-

daliilor la expositiunea operelor artistitor in vied

din Bucuresci, solemnitate care a avut loc in diva
de 24 Iunie 1867, pentru pictura medalia clasa I-iil
a fost obtinnta de Th. Aman, cea de clasa II-p. de Panaitenu-Bardasare si Heinrich Trenck, cea de clasa
III-a de Fidelis Wolf si Szatmary Carl, iar cate-o menthine onorabila cApatara d-nil Em. Cretulescu si Const.
Stan cescu.
*

In aceiasi periOda a secolulul actual

periOdA care,

precum se scie, a velut infiintandu-se la nol, ca prin

farmec, o sumedenie de institutiuni dintr'o singura
trAsaturA de condeitis'ail ivit, cum liseram deja in
trecat mai sus, o serie de artisti-pictori, inzestrati cu
calitati eminente.
Talentul Astor pictori desvoltandu-se, virilisandu-se
ba, pentru unii, am putea dice, romanisd ndu-se
cu timpul, el s'aii impus prin operile lor, nu numal

atentiunii contimpuranilor for imediati, dar chiar marelui public de all, castigand in acelas timp, fie-care
din ei, Cate un loc adesa considerabil, in istoria artelor rumane.
Insirarea succincta de mai jos
farA a avea pretentia unei schitari biografice complete
de Ore-ce
crampeiele rezletite prin nenumArate scrieri de cars ne
am putut servi, lasA adesa de dorit din tote punctele
de vedere
va avea pOte, cel putin, folosul de a
pune, in fine, in relief si macar cat -de -cat, atat personalitatea cat si, cu deosebire, operile picturale ale inaintasilor artel rumanesti, lucruri d'abia cunoscute pan&

www.dacoromanica.ro

304

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

all la noi, in mod isolat si numai de un numer forte

restrans de persOne.
Cel d'intaiil printre pictoril rumani din intaia juma-

tate a secolului nostru

dar despre care din neno-

rocire nu ne a fost dat a afla mai nici un amanunt

pare a fi fost Negulici, din operele caruia
nu se gasesce nici una in museul national, desi pela 18431) liarele din Atena vorbiau de ele cu entuziasm. Tot ce scim, afara de acesta, e ca, parte din
operele acestui pictor se afla in seraiul Sultanilor la
Constantinopoll, iar o parte in posesiunea cator-va particulari din tera si din Bucuresci.
Un altul e Gheorghe Nastasianu, nascut (9) la Iasi..
Acesta a studiat pictura mai intaia in tera, la scola
de pictures organisata de Gh. Asaki.
La asta sc6la se distinsera G. Nastasianu si Panaitenu-Bardasare si guvernul de atunci al Moldovei 'I
trimise pe amendoul sa studieze pictura in strainatate :
pe cel d'inteitt la Roma, pe cel de al doilea la Munpositiv

chen.

La Roma, Gh. Nastasianu s'a gasit cand cu revolutia.

contra guvemului papal. Fiind ranit, el se duse la Paris
cand francezil luara Roma. In Paris, a luptat multi ani
cu mizeria spre a se putea sustine si perfectiona in
arta sa ; ajutor din tett, nu i s'a trimis mult timp.
Reintors in ultimii ani cars precedara Unirea terilor
nOstre, Nastasianu ODA la 1861 s'a ocupat mai mult
cu pictura de portrete spre a putea trai ; avea un maretalent de portretist. Opera sa capital& e Cavalerut
evo-median, o panza mare, aflatOre si all in museul
national din Iasi. In acest tablot Nastasianu 'si-a concentrat Wta sciinta lui de pictor. Ca pictura, asta panza
pare a aminti maniera spaniolului Ribera. Desi o.
opera de valOre, asta panza are insa si unele defecte,

ca de pilda unul din brate, care pare mai mic de cat

1) V e41, Buletinud Instructiunii publice pe anti! 1865-66.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA. DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 305

cel alt, precum si la degetele acestei mains, degete earl

nu se disting prea bine din causa coloritului intunecat
al panzel.
Chiar in tern Nastasianu avu mutt de suferit ; guvern
si public eraii indiferenti si cu atat mal indiferenti cu
cat interesele nationale si evenimentele politice call se
desfasurail atunci, nu dedet ragaz nimanui.

Intr'un tarclit, in fine, Camera din Moldova, dupa

propunerea lui Anastasie Panu, acorda nisce subventiunl cator-va artists de peste Milcov. Gratie uneia,
Nastasianu s'a reintors la Roma, cu indatorirea de a
copia pe unit din maril maestri ai scOlei romane.
MOrtea insa '1 surprinse in 1864 (?), lucrand la o
mare si preps& copie. re'masa sechestrata pentru plata
datoriilor ce bietul artist, bolnav find, contractase.
Constantin Lecca (1810-1887), nascut la Brasov, a
studiat pictura la Viena
cu profesorul Shamy
si la Roma, ajungend el insusi mai tardiu un pictor
si un profesor distins. Sosit in tera Lecca dete mai
intaiu lectil de desen la scOlele din Craiova (1847) si
apoi la liceul SE Sava din Bucuresci ; de la 1851-1859.

Cosntantin Lecca a compus tablouri, a produs elevlpictori, ajunsi in urrna emull al maestrului lor. Printre
acestl din urma putem city pe Michail Popp, tot din
Brasov, si mal ales pe Theodor Aman.
Subiectele tablourilor sale earl sunt numerdse
si -le lua din istoria terii, cad facea parte din generatiunea la care cultul patriei era adanc inradacinat.
Operile sale sunt ; .lntrarea lui MihaiA-Vitezu in
Alba-lulia ; lncheierea pdcii intre voevodii rumdni,

Bogdan cel chior si Radu cel frumos ; Dupci bet-

t 'cilia de la Rezboieni. Aceste trel tablouri au fost reproduse intr'un stabiliment artistic din Viena prin
librarul Gh. Ioanid, in mai multe mil de exemplare si
formeza podoba multor case din tea. Ele insa nu
sunt de cat inceputul activitatii artistice a lui Constantin Lecca.
20

www.dacoromanica.ro

306

ISTORIA ARTELOR- FRUM6SE

Mai are : Mihai-Vitezu ucis de Basta ; Descalecarea tut Radu -Negru sail intemeierea principatului prei-Rumanesci, ambele in pinacoteca din
Bucuresci, unde se mai afia si portretul lui CuzaVoda I). Pe Tanga tablouri istorice si portrete, Lecca
's1 -a stabilit reputatiunea prin decorarea mai mullor

biserici, unele in tovarasie cu Michail Popp si B. Stanescu, precum Madona -Dudu (Craiova), Sfanta Troita
(Brasov), Curtea- Vechia, S/. Gheorghe-Ao4, ReinanVoda, Sf. Ecaterina, Badu-Voda (Bucuresci); templa
bisericel S/. Nicolae din Schet (Transilvania).
Are si copil Mile meritorii, ca de pilda : Caput lui
Grist, Coborirea de pe truce, Potopul 2).
G. Panaitenu-Bardasare (1811f ?), a studiat gimnasiul, filosofia si cursul academic de picture si bele-arte
din Miinich, ca stipendist al Statului. A practicat in atelierul pictorului regal din Berlin: genre-ul, portretul, litografia, fotografia si panotipia ; a predat stuthile academice la scOla de Bele-Arte din Iasi, unde a fost numit profesor si director chiar de la inflintarea el, in 1860.
Gheorghe M. Tattarescu (1818-1894), nascut in orasul Focsani. 13.6mas orfan, a fost crescut de un unchiti

al s'eti pitaiul Nicolae Teodorescu, zugrav din Buzeti,

de la care a si invatat primele notiuni de picture.
Episcopul de Buzeu de pe vremuri
veclend

anume Chesarie

talentul tanarulul Tattarascu, 'I dete o sub-

ventie curare, in anul 1844, s'a dus la Roma. Acolo,

s'a inscris la Academia S-t Luca pentru a studia pictura si nu mai departe de cat in 1848, a voit sa concureze pentru premiul cel mare. Ca strain insa si de
religiunea ortodoxa, de o cam data a fost respins si
n'a fost ingaduit sa concureze de cat in urma interventiunii sta' ruitOre a cardinalului Mezzofanteom in1) Bine inteles Mara de cele deja citate mat sus, din Museul din Bucuresci.

2) Ve4t, Revista Noud, anul VII, No. 2, 1894 ; articolul d -lut N.

Tincu.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA. DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 307

vatat si cu multa influents pe atunci

caruia Tata-

rescu se Meuse cunoscut si i-se plansese de ostracismul

cu care a lost lovit. Obtinend permisiunea de a concura, Tattarascu, in Iu lie 1848, a castigat premiul cel mare
obtinand medalia de cl.
pentru pictura. Subiectul era

din istoria sacra : Simeon si Levi, sceipcind pe sora for

Dina, care fusese re pits de Sichem si- ilemor rege.

Tot cam prin 1848, Tattarascu inspirat de marile eve-

nimente, care se desfasurati atunci in tell, a trimis la

Bucuresci printului Stirbei un tablou alegoric represen-

land Renascerea Rumciniet Printul, atunci domnitor

al teril, l'a tinut multa vreme ascuns, din motive politice.
Tot in interesul completaril studiilor sale, Tattarascu

s'a dus apoi la Paris, s'a oprit cat-va timp la Haga si

strabatand tOta Europa
a visitat diferitele Galerii celebre. Ceva mai tarditi
atunci cand
se consacrase exclusiv picturil religiOse
Tattarascu
cle acolo

s'a dus si in Rusia, spre a face cunoscinta mai de aprOpe cu pictura bisericesca bizantina'.

Intors in tell la 1852, Tattarascu 'si-a inceput seria

marilor lucrari artistice cu cari s'a ilustrat. Nu mult dup.
numirea sa ca profesor la scOla militara, a inceput lucrarea bisericel Meigurele-Oteteleqanu. De atunci si pans
la mOrte, Tattarescu a impodobit peste cinch -cleci de biprintre cari cea din urma si cea mai frumos zu-

gravita e Mitropolia din Iasi.

La 1859 a fost numit profesor de desen la liceul
SE Sava, apoi la liceul Mateia Basarab si mai tardia
(5 Octobre 1864), profesor de pictura la scOla de BeleArte din Bucuresci.
Timpul cat -1 August 1866 la 1 Aprilie 1867 asta
c(51a a fost suprimata, Tattarascu si Th. Aman, ail con-

tinuat a face prelegeri in mod gratuit, iar la mOrtea

acestui din urma (1891) a fost numit director.
Opera capitala a acestui artist e : Mdntuirea Rumciwiei prin religie si sciintei , aflatOre cum s'a mai dis,
Lin museul national din Bucuresci, Inca din 1863. A mai
www.dacoromanica.ro

308

ISIORIA ARTEL 0 R-FRUM oSE

lucrat multe portrete si tablouri originale ca : reranut

Duns rii inaintea senatului roman, care impreunA

cu Renascerea Rumciniei, au figurat si la expositiunea
universalk de ]a Viena din 1873. 1)

Vin apol: Nemesis, Magdalena, Unirea Principatelor, o multime de copii, cart tote se afla unele in,
posesiunea pinacotecei nationale, a familiilor CretulescuManu, Protopopescu-Pake, Bagdad, Mtropolitulul Nifon,

iar altele

cele mat multe

in posesiunea mem-

brilor families sale. A fost membru fundator al Ateneului,

casir al comitetului astei institutiuni si al societatil amicilor de bele-arte. TattarAscu s'a cdsatorit in anul 1866,
a lksat trei copii
printre cart de d. M. Tatarascu,

distinsul inginer-sef at serviciulut de salubritate de pe

langa Primkria capitaleV)-0 a murit la Bucuresci, in
diva de 24 Octobre 1894.
Michail Popp, cunoscut Inca sub numele familiar de-Misu Popp, e nascut la 28 Marte 1827, in suburbia
Scheilor din orasul Brasov si e fiul al clecelea al Jul
'On Moldovan Popp de Galati, el insusi pictor, sculptor si poleitor, originar din Fagaras dar stabilit in
Brasov, pe la 1818. St-a petrecut primil ani al copilkriel in Secuime, unde tatkl sea se indeletnicia cu facerea altarelor pe la bisericile catolice, Aci, pe langh
rugAciunite si citirea Acaftistieruldi cirilic, cu care '1
deprindeil mama si Surorile sale, el facu cunoscinta literilor latine in scOlele ungures8 unde se ducea cu

copii din sat.

In timp de 15 ani trebuind sa impart& vieta nomadti, si de munch a parintilor selMisu Popp a frecuentat, in scurtele intervale de respas petrecute la
Brasov, ba scOlk rumanesck a dascalului Lache, ba
scOla grecesca.', ba in fine scOla normalk catolica unde
1) Vedi, Mona. Oficial No. 210 din 29 Septembre 1873.

2) Amabilitg.V1 caruia datorim mal tote aceste notite biografice, relativela oemuritorul maestru TIttarescu.
N. A.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMINiSCA. DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 309

isl completa studiile ; iar in timpul remas liber, el de-

sena si ajuta la lucru familiel sale artiste. In 1842, el

infra in scOla militara graniceresca din Kesdi-Vasarhei.
Peste doul ani inse, convingendu-se Ca cariera militara

in Ungaria e fara speranta pentru rumani, inceputot

ajutend tatalul si fratelui sett Nicolae Poppocupati la
mai multe altare si bisericl din Secuimea se indeletnici serios cu arta.

Progresele ce tenerul artist facu in scurta vreme si

indemnurile tuturor earl vedeti lucrarile sale, decisera
pe tata salt trimita feciorul la Viena, unde pleca in
tdmna anului 1845.
Inscris la Academia de Bele-Arte sfanta Ana, al cares

director era profesorul Anton Petter, fu oranduit sa

urmeze cursurile profesorului Gselhofer si realisa in
cel mai scurt timp,
doui ani de studio.
progrese
uimitdre. Nici unul din colegil set nu era destoinic
intreca in executarea, mai repede si mai asemui-

tor a unui portret de pe natura, si tot-de-una afurisitul de Valah2., cum '1 numiatl nemtil in necazul
lor, esia invingator din asemenea curse pe terenul
artel, ce se intreprindeit intre elevi.

Intors acasa, gasi aci un tovaras de arta cu care

mal tardia era sh fie si tovaras de munca, pe pictorul
Constantin Lecca, ocupat a zugrAvi templa bisericil
sftinfu Nicolae din Schei. Revolutiunea devenind in

curend apol iminenta pictorulcare pana atunci zugravise numal stindarde de infratire a Transilvaniei
cu Ungaria,lasa paleta in culltt si apuca arma, intrand
in rendurile gardel nationale rumane, care pAzi Brasovul pana la sosirea Ungurilor sub comanda lui Bern.
Dupa batalia din padurea Codlei in Marte 1849, si
dupa retragerea la camp a armatelor rusa si austriaca,
Misu Popp impreuna cu alts tineri, porni spre granita,
-strecurendu-se cu greti printre ostirea rusesca si multimea de bajenarl ce incurcatt drumul, si sosi la Ploesti.
Dar greutatile vremilor si, prin aces tea, dificultatile inwww.dacoromanica.ro

310

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

ceputurilor unel arte Inca straina pe atunci la nol

unde nu se gasia nicl de lucru si nici materialul indispensabilfaceil grea de tot vieta artistulul. Dansul
suggera lui G. Ioanid
primul librar pe atunci
ideea de a se asorta cu obiectele necesare artel. Multumita staruintelor unui vechiti prieten ce gasi in BucuresciI. Socec, bine cunoscutu] nostru librar-editor
de mat tarditi modesta librarie de hartie si de roma* a lui Ioanid, se transform& in curend intr'un
magasin de arta, t sub sildul Paurp, dupa modelul
celor ce existaii atunci la Viena. In anul urmator,
pictorul Lecca venind la BucurescI, unde capatase comanda stegurilor pentru armata, isi asocia pe Popp.
Castigul din asta intreprindere terminandu-se ilk
curend, pictorul pe Maga putinele comande de portrete trebui, spre a nu muri de Rime, sa faca meseriede zugrav de forme.

In anul 1851, pictorul Lecca, numit profesor dedesen la sf. Sava, Barbu Stanescu, poleitor si pictor
din Campulung si Michail Popp, formara un triumvirat

artistic. CO doi din urma sedeti la thanul lul Simeon

Armenuh, adi thotelul Simeon '>. Acel han find fOrtefrecuentat pe atunci, artistic avura un moment atat de
mult de lucru, in cat Lecca dicea de atelierul for ca
era tcurat tarapanak. Si porecla era forte nimerita de
Ore-ce trebuiail sa zugraviasca pang si oue de Pasci,
reprezintand Invierea, pe un camp aurit si ornamentat, dupa Insercinarea logofatului bisericesc lancu Bibescu, care voia s ofere acele oue inaltelor fete ale
Curtil si ale bisericil. Acestul triumvirat se datoresce

si zugravirea capelei de la cimitirul Serban-Vodei

(Belu). pe Tanga a celor deja mentionate mai sus.
Cat despre bicerica sf Dumitru in speranta careia
artistic acestia facuser& claca ouelor de Pasci
ea fu
data lul Szathmary 1).
1) Szathmary, pictor si fotograf distins a figurat si dansul la Exposi

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 3 1 /

Chemat in 1855 la Targu-Jiu, Mihail Popp zugravi

biserica Domnescci si cea din Gcirbov, lucrarI dupl.
call artistul se intOrse la locu'l natal, pa,rasit cu 12 and
inainte. Curend insa el fu rechemat in tera si, dupa o
scurta sedere la Craiova, Misu Popp fu insarcinat de
Calinic, episcopul Ramniculul, s. zugravesca biserica
de la schitul Frdsinet. In anul 1863, el veni la Bucuresci spre a ajuta lui Leca la biserica Radu-Vodci, iar
in anul urmator it gasim la Campulung lucrand la
biserica Sf. Nicolae, de unde fu chemat in Ardeal

pentru zugravirea bisericii din Satul-Lung (Sacele).

Aci, in urma unui accidentV-a estropiat degetul al./Valor al manel drepteceea-ce nu l'a impedicat, cu totul
de a lucra si de a lasa urme, prin operile sale, in
multe alte biserici din Cernat (Sacele), Toderita, Risnov,
Tintari si Arpatac.

Intr'un cuvent, Michail Popp este un pictor inzestrat

cu un talent profund, care prin activitatea sa artistica
'sl-a asigurat un loc de frunte in istoria artel rumane

si in special -- impreuna cu Tattarascu, C. Lecca, Barbu

Stanescu si chiar Pompilian in pictura religiOsa.
De altminteri, M. Popp a lasat si numerOse panze

bune, rezlatite cam pretutindeni pe unde a trecut 1).

Un alt fruntas in arta picturala a Rumaniel este
Cara indoiala Theodor Aman (1828-1891), nascut in
orasul Campulung. Acesta 'sl-a facut prima educatie
artistica la colegiul Sf. Sava, cu profesorul Carol Walenhstein si apol la Craiova cu Lecca. Plecat la Paris
le vresta de 20 de ani, Aman isi continua studiile de
pictura cu maestrul Droling, cu care progresele sale
fura atat de repecli, in cat patru ani dupa sosirea sa,
tiunea universald din. Viena de la 1873, cu doue-q.ecl de aquarele, represintand diferite costume nationale si o colectie fotografica a vederilor
Rumaniel, mull remarcata de visitatorl (Ve4T, Monit. ofic. No. 210, din
h. A.
29 Septfambre 1873).
1) Vec1.1, d. Iuliu I. Rosca, In Scriito14 f i Arti fa, o brosurg. de 88 paginl, Bucurescl 1891), remarcabilul studid biografic consacrat pictoruluf

Michail Popp, p. 43-57.

www.dacoromanica.ro

312

ISTORIA ARTELOR-FRIJMOSE

trimise in tern lucrari destul de importante. Primul seiz

tabloti trimis la Bucuresci Mihaiu-Viteazul banche&Ind cu ccipitanii sei, dupa, poezia lui Dim. Bolinti-

neanu, prin modul cum e compus, prin chipul cum e

luminat si colorat, indica chiar de atuncl, genul de
lucrari pentru cari Aman avu o predilectiune determinata, in tOta vieta sa artistica.
Spiritul sett insa vecinic in miscare si marea Miesfire ce dobandise in manuirea penelului, it facura sa
pe Tanga subiectele din istoria !Astra natioincerce
si mai bite cele-l-alte genuri de picture.
nals 1)
Aman a tratat si portretul si subiectele Veranesci
hore, convorbiri la gedetore, munca campului, etc., etc.
Scenele numite de interior
cari oferiaa lui Aman
prilejul sa arate varietatea miscarilor, a fisionomiilor si
furs pentru artist
bogatia costumelor nOstre nationale
un sir neintrerupt de productiuni pretuite de tot"( ama-

torii. Tablouriie de flori si de fructe sunt apol acele

in cari Aman 'st-a exercitat cu triumf si sciinta sa de
executant si talentul sett de adev'erat colorist, gen caruia
el 'i-a consacrat cel din urma ani al vietil. Pe cavaletul se'a se vede si adi o admirabila compositiune,
represintand un tabloti de flori, pe care mOrtea nu '1-a
lasat sa-1 termine.
Un alt gen, caruia Aman si-a consacrat multi ani din
vieta
gen studiat si practicat cu dibacie de el sin-

a fost Aqua forte. Afars de marele nugur la not

m'er de tablouri in uleia, cu cera, aquarele, guase (a
la gouache) si desenuri,
earl se gasesc in museul
national din Bucuresci si in cel din Iasi; in colectiu1) WO, mai sus pagina 299, numerOsele sale panze istorice afratore in
museul national din Bucurescl, Inca din anul 1863 i pe Tanga acestea ;
Solemnitatect in care printul Carol jur4 pe Constitutiune; 0 hor& (la
museul din Ia0'); done portrete Hie print/dui Ghica represintand pe Cantacuzino imbrdcat cu costumul vechilor boeri. ; Mortea lui Lapumeanu :
0 sclatd turcd ; Battilia de la Ceilugtvreni, etc., etc, earl ati figurat i
la Exposifiunea universal4 din Viena de la 1873. (V. Monit. Ofic. No.
210 din 29 Sept. 1873).
N. A.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMINESCA DIN SECOLUL AL XVI tN AL XIX-LEA 313

nea Eforiel Spitalelor civile de la Pantelimon ; la Craiova si la mai tots amatorii din terd, , Aman mai lasa
si cinci-oleci de piaci gravate pentru Aqua-forte, tratate cu o adeverata maestrie si cari presinta un forte
mare interes, pentru pastrarea unora din subiectele si
costumele mistre nationale, din earl multe incep Ja se
perde. In definitiv, Aman a fost un artist de frunte printre
inaintasii scOlei de pictura rumanesca. Mai URA gene-

ratiunea de artists care se ridica adi si urmeza opera

inceputa, de Aman, a fost hrdnita cu povetele lul. A fost

in acelas timp profesor si director al scOlei de BeleArte din Bucuresci, chiar de la infiintare si in care calitate a lucrat, fara preget, luptand contra indiferentel
guvernelor si facend chiar sacrificii personale pentru
mentinerea si propasirea et 1).
In fine, arta rumdna nume'ra. Inca doui pictori de va-

lOre, cart de si mai tineri si inca in vieta, apartin totusi

mai ales unul
acelorasi timpuri si aceleasi
pleiade de inaintasi prin studiile si operile for respective. Acestia sunt d-ni) C. Stancescu si Sava Hentia.
Cel dintaiu, d. C. Stancescu, nascut
data nu ne
inselam
la 1835, a fost trimis la Paris ca sa studieze pictura. Chiar de pe cand era la studii, d-sa a
lucrat mai multe tablourl fOrte interesante, pline de vieta,
de expresiune si de energie, din call unele au fost aduse
in , era Si sunt in museul national din Bucuresci. Acestea sunt: un frumos studift dupes antic, Venus de la
Milo, Moise, cap de expresiune ; Mortea lui Alexandria
V odci Lcipuqnenu, panza istoricd, dupes nuvela lul C.
Negruzzi. Acesta din urma opera impreuna cu dou6

portrete at prinfului Domnitor si at prinfesei, cu o

copie a Venusei de la Milo; cu portretul lui lle/iade
si alte desenuri, lucrate treptat mai tardiia
a figurat
si la Expositiunea universald de la Viena, din,
anul 1873. 2)
1) Ved1 Revista Noua. anul V, No. 3 i 4, 1892, articolul d -luT C. Stancescu.

2) Ve4T, Monit. Oficial No. 210 din 28 Septembre 1873.

www.dacoromanica.ro

314

ISTORIA ARTELOR4RUMCSSE

D. C. Stancescu a fost numit profesor de estetica si

istoria artelor la sc51a de Bele-Arte din Bucuresci, Inca
de la 3 Noembre 1865; e directorul acestel scOle de
la mOrtea lul Tatarascu (1894), scriitor teatral meritos 1)

si critic de arta 2).

Cel de al doilea, d. Sava Hentia, s'a nb.' scut la 1
Fevruare 1848, in catunul Sibisel, comuna Sebes, din
Ardel. Un unchia al sell, fotograf, anume Zaharia Daciulescu, veclend in trecerea sa prin Sebes ca micul
Sava
care urma la scola comunald
avea o deosebita aplicare pentru desen, '1 lug. cu densul si, in1862, '1 aduse in Bucurescl. Aci, peste trey any, tenarul
Hentia intra la scOla de Bele-Arte, Cu mOrtea unchiulul

set, intamplata la 1865. ar fi remas cu totul lipsit de

mitlOce daca, printr'un concurs ce a sustinut, n'ar fi
reusit a obtine o modesty bursa de la stat. Asta
bursa
pe 1ang5 putinul ce may putu agonisi de pe
mici lucrari
'1 permise s se sustie in timpul celor
cincl any de studiu, pang. cand absolvind cursul, a
obtinut premiul in marele concurs de strainatate al
anulul 1870.
Tot in anul acesta, cu ocasia Expositiunii de BeleArte, d. Hentia obtinu medalia clasa II pentru portretul
d-lui, Caligari. In primavara anului 1871, obtinend
bursa pentru strainatate, d. Hentia pled, in Italia
unde
in zbor
visita may tote museele din cele
may de frunte orase ale patriel lul Rafael ; se opri
cat-va timp la Roma, iar d'aci se indrepta spre Paris.
Aci se inscrie la Academia de Bele-Arte, printre elevil
talentatulul artist Cabanel, el insusi elev al lul Picot.
1) WO, Buletinul Instructiunit publice pe anul 1865-1866,
2 Inca unul din batranil noWl pictori este d. G. Ioanid, care acum
in urma la Expositia permanent& de bele-arte, organisat5, de Cercul
artistic din Bucuresci, deschisa prin Decembre 1898 a figurat de asta
pata cu mat multe capete de expresie, printre cart a fost remarcat capul
his Milo, 'cam monocrom, cam diafan dar reuit, amintind ore-cum
maniera lul Benner) zice d. Iuliu 1. Bova, in Rev. Liter., Fey. 98.
N. A.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 3 IS-

Dar aria ajuns

si

iata ca ministrul dupa. vremuri,

mistificat prin intrigile unor camarall incapabili si invidiosi al lul Hentia, cart remasesera in
Bucuresci
'I taia bursa ce i se acordase.
Numal multumita ajutorulul mai multor studenti
rumanl, aflatori asemenea la Paris atunci, d. Hentia
se putu sustine spre a 'si urma studiile. In 1873,
Chr. Tell

adica in al doilea an de cand se afla la Paris, d sa

avu deosebita onOre de a fi admis intre exposantii
Satonului, cu tabloul se'il mitologic : Psicheea parei
sitd de Amor. Asta panza.
de marime naturala,
represintand pe Psicheea dormind pe unde, scaldata
de razele argintose ale lunei
'I-a mai procurat si
bunele gratil ale lul Vasile Boerescu, atuncl ministru
al cultelor si instructiunil publice, care si dupa staruintele lul Th. Aman, facu autorulul el, o mica bursa.
de 120 lei pe luna, plus o gratificatie de 800 lei,
drept recompense pentru tabloul Psicheei, destinat
pinacotecel museului nostru national.
terminandu-si studiile se inIn 1874, d. Hentia
tOrse in tern si figura printre cel d'intaiii la Expositiunea de Bele-Arte ce avu loc in Bucuresci, in Minna

acelul an, cu tabloul Psicheei si cu o noun panza :

Aurora, care chiar de atund s'a aseclat la Teatrul
National, in loja Suveranilor, dupa dorinta exprimata
de M.M. L.L. Cu asta ocasie 'I s'a decernat medalia
clasa II pentru picture mitologica.
In 1875-1876 artistul Hentia a fost numit, pe basaunui concurs, maestru de desen si caligrafie la Externatul secundar de fete din Bucuresci, precum si la
Asilul Elena-DOmna, ca profesor de desen si de plctura, catedre pe carl le ocupa si acli.
In timpul rezboiulul din 1877-1878, d-sa a fost
atasat ca pictor pe Lang marele quartier general si a
lucrat mai multe panze, scene prinse de pe nature in
fuga evenimentelor si a penelului, dintre cars cele mai
multe ail fost cumparate de M. S. Regele, care 'i -a
www.dacoromanica.ro

316

ISTORIA ARTELORFRUM6SE

conferit medalia Bene-Merenti clasa Il pentru distinsele sale lucrari in pictura,

Multe din aceste panelucrate pe timpul campaniei rumanilor in Bulgariase gasesc si in posesiunea d-lui Ghita Ion, mare amator de arta si colecrtionist.

Ultima lucrare de insemnatate a artistului si cea

mai mare, este Intrarea triumfala a lui Traian

in Sarmisegetuza, Acosta opera, impreuna cu o venera, care s'a vendut, si alte panze au figurat la

Exposifiunea de Arte-Frumose ce s'a deschis in

primavara anului 1881. Cu acest piilej, Hentia a ob-

tinut premiul al II, pentru pictura istorica, iar in tOmna

aceluias an juriul Expositiunil rumane din Sibiu, unde

trimisese portretul regretatei Ana Davila 'I decerna

diploma de oncire.
A ma) pictat : Mora, care se arata privirel intre

umbra noptil ce intuneca pamentul si lumina crepusculara ce inflacareza cerul ; Tergul Mosilor, cu curiositatile lui ; Pelesul, repedindu-se printre stand ;

Romanca ducdnd merinde la camp ; picturi de

flori, etc., etc.
Incontestabil, d. Hentia e un pictor distins si unul din
pulinii earl scia manui condeiul desenatorului. Desenurile sale sunt adeverate giuvaere si o multime de

bucati tratate cu condeiul (a la plume), sunt capod'opere de perfectiune, intr'atat observatiunea este plina
de veritate si executiunea, de finete.

Tabloul Intrarei triumfale a lui Traian in Sar-

misegetuza e monumental, de o compositiune magis-

trala si de un desen corect. Si deli locul acestei pagini din istoria patriel si din istoria artei rumane ar
fi negresit in vre-o Galerie nationals, totusi pentru
rusinea mistra

ea a scat mult timpde nu v'o fi

stand si aclforopsita in sala de la biserica Stavropoleos unde, din causa dimensiunilor sale, artistul a
fost silit s'o lase dupa inchiderea Expositiunil din 1881.
www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANSCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX -LEA 3 I t

Cu WA valOrea incontestabila a acestel uriase

creeatiuni, 6menil competenti sustin ca. Psicheea remane cea mai de sema opera a lui Hentia, opera care
ni-1 reveleza ca pe un artist adeverat, ca pe un pictor
ales si magistral.
Acum in urma, d. Hentia a figurat la Expositiunea

permanents de belearte, organisata de Cercul artistic din Bucuresci, si deschisa prin Decembre 1897 ;

cu : Doui ciolkina0 la Brebu, panza de dimensiuni

marl in care regasim multe din calitatile batranului
maestru : desen corect, colorit, adever ; Cioban 0 fetip, efect de Luna care ne reamintesce pe Psicheea
parcisitd de Amor ; Buchetul de trandafiri si Laget. rul de la Gala fat (din 10 Iulie 1877), care ne des o
idee exacta despre activitatea febrila ce domnia printre rendurile ostenilor nostri, in ajun de a primi botezul de sange 1).
*

Asta-di, in fine, cand bubuitul tunurilor mai nu se

mai aude, cand popOrele cad se lupta cu mai mare
indarjire si cerbiciepentru a-0 indeplini misiunea for
civilisatrice
sunt tocmal acele cars prin arme pacinice, iar'nu prin maceluri sangerOse si nelegiuite, cauta
pe intrecute, s realiseze progresul ; Rumania nu pu-

tea 'nici ea sa remaie cu totul in urma.

Fat& de acest curent urias, rumanii ail trebuit sa.
caute ail apropria si el ; a-0 fauri asemenea, nisce
arme analOge, cars sa le permits cu mai putina inegalitate pentru densii, a se sustine in lupta pentru
progres.

A represinta frumosul in operile artelor plastice

izvOre de inalte sentimente si de nobile idealuri
a
incuraja si sustine pe artists, in ale caror opere aste
1) Full. d. I. Rocca, Op. cit., Sava Hentia, pag. 60-67, studid bio
grafic i critic Me juditios, precum si Revista Literary, No. 6, din 20
Fevruare 1898.

www.dacoromanica.ro

318

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

sentimente si idealuri se resfrang si se Intrupeza, a

creea in fine o miscare artistica, din care rezulta tot.de-una purificarea simtirel si a cugetariI, este Inca,

este pururea, a-sl fauri una din armele cele mai redutabile in luptapacinica pentru prop'asirea nemurilor. Si
in tera nOstra ail inceput, in fine, a se intelege trite acestea.
Totusi, tanara ca situatiune politica, subreda Inca.

economicesce, Rumania nu a ajuns Inca nici pans aril

sa-si aiba Sco la el de pictorl si mai putin Inca, Saila
ei de sculptorl si de architecti, dace bine-inteles, prin
cuventul Scold avem in vedere un tot de traditiuni
bine stabilite, de maestri cart sa urmeze unul alluia,
dupe o evolutiune determinate, precum si de opere
purCend pecetea autentica., semnul netagaduit al geniulul nostru national.
i nici talentul, nici sentimentul artistic nu lipsesc

teril acesteia. Ca dovada vom invoca tot ce s'a ciis

pang aci, cu privire la artele frumOse in Rumania, si,
in special pentru picture, vom reaminti iconografia religi6sa din secolul al XVI -lea.

Ceea ce ne a lipsit si ne lipsesce inca, este cons-ciinta, de nol-insine, de propria nOstra valOre , este
firul conduc6tor, directiunea ce trebue sa se imprime
si sa se urmeze.
Actualmente chiar, prin urmare, in lipsa de scOla

nu vom avea de vorbit de cat de unele nume, de

nume izolate, pe caricu tOta indiferenta si scepticibmul caracteristice rumanuluiam inceput a le ve-

nera, considerand deja pe cel ce le Nista ca pe nisce

luceferl, ca pe nisce profeti al idealulul nostru artistic 1).
1) Ve41 i 31anifestut exposifiilor societiiiii, pentru desvoitarea artelor in Rumania, clleana,, din o brosura care cuprinde Regulamen-

tul i Catalogul primel expositil internationale de arta ; Bucuresc1, 1898.

Cu acest prilej credem util a semnala ca sus-citata societate constituie
Inca un triumf al initiativel private. Ea e tungura care circa sa sfarime
jugut apasator sub care genre Arta in Rumania, monopolisata, de kiteresat!, cu scopurl straine de ea si fail ideal.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUIVIANSCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 319

Ins /, find vorba de actualitateteren tpt-de-una

-ardatorsi avend apoi in vedere, pe de o parte,
ca artistil sunt genus irritabile, mai mult ca ori-

ce fel si soiti de Orneni, O. eI striga mai tare

de cat chiar Misantropul lui Moliere : je veux
qu' on me distingue (1) ; iar pe de alta, socotind

ca spre a face cunoscute marelul public productiunile

si numele artistilor sel nationall si
insufla intere-

sul ce merita, nici un mijloc nu trebue crutat ; apoi

,credem nemerit a insira pe totl pictorii nostri de adi,
far/ exceptiunepe eel' mai batranl, ca si pe cel tinee, pe cei marl, ca si pe cel mai mititeicars
stralucind mai mult sau mal putin pe orizontul nostru
artistic, onoreza, in acelas timp prin operile lor, analele artei rumane.

Nu vom aprecia aste opere de cat in mod sobru,

cu multa circonspectiunerolul de critics lasandu-1 al-

torasi, child vom fi siliti la acesta, apoi ca in mal

Vita asta lucrare, o vom face numal cu autoritatea

barbatilor celor mal competenti in materie, pe cars 't
avem si nol.
*

Dl. N. Grigorescu este pictorul care are incontestabilul merit de a fi pasionat intru cat -va, pe publicul
nostru de pictura, si este un mare merit. Pana la dansul, dice d. B. Stet Delavrancea 1). pictura ricistra
era intr'o stare de iconarie artificial/.
BArbatl competent) si hotAritl s'ad organisat In ast/ societate, ad decis
sa tin/. conferinte periodice si all reusit sa injgnebeze in Bucuresclun
adeverat eveniment o expositie, prima expositie internationald, la
care si pictoril strainl
trimis lucrarile lor. Pe langit, tolosul ce va
rezulta pentru artistif nostri din contactul lor cu artistil strainf, laptul
mai are si o deosebit/ important/ prin aceea ca, capitala nostra va de'veni In curend, prin aceste atingerl continue, un centru artistic european. Dac . macar de asta datanu Ca in multe alte Intreprinderl ruxnanescl bunele intenfiuni vor fi mal stgruitore, iar entuziasinul, nu
nucnat un simplu foc de paie (!), apoi, de s gur, cg ten/ra societate va
tine-merita de la patrie.
N. A.
1) Veclf, Revista Noud, anul, H, No. 2 si 3, Bucurescl, Fevruare 15
si 15 Marto 1889; art. Salonul Ateneului.

www.dacoromanica.ro

320

ISTORIA ARTEL OR-FRUMOSE

E cel dintaiti pictor Yuman care a facut adeverata

pictura. Pupa el ail sosit altil, dar pana acum cati-va
ant, era singurul, in tera rumanesca. Si find ca era
singurul d. Grigorescu a facut de tOte.
Numerul panzelor sale e colosal, iar subiectele atat
de variate ca mat nu a remas subiect netratat de d-sa.
A percurs intrega gama a naturei: de la natura mOrta
pana la om, in compositii marl. A percurs apoi intrega gama a jrocedeurilor : de la cate-va linii cu creionul pana la colOrea grOsa, pusa cu latul cutitului,

ca cu o mistrie. Un singur lucru nu a facut, pana

mat anii din urma: tablouri istorice. Cartonul seii :

Un transport de munitiuni, de catre teranii nostri in
campiile Bulgariel, pe timpul campaniei din 1877-78
si cu deosebire, Defilarea prisonierilor turd pe dinaintea _Regelui Carol I-iit, ambele in museul national, implinira si asta lacuna in activitatea sa artistica.

Prin operile sale, -d. Grigorescu dovedesce un temperament artistic de prima ordine : vioiti, bogat, impresionabil, care s'a risipit in tOte genurile de pictura
si a izbutit sa faca pe rumani sa scie ca exista o
arta cu numele de pictura.
Un alt merit al operilor acestui artist resideza, in
aceea ca tOte, sail mat tOte: sunt icOna cea mai,
fidelci a Naturii nOstre runginesci, a campiel, a peisagiului nostru, a animalelor nOstre, a portului, a obiceiurilor, a ocupatiunilor teranului nostru, parte in
care d. Grigorescu e fara rival la not si prin care va
trece de sigur la posteritate1).
Dintre operile sale, cele mat multe
si dintre cele
mal perfecte
se gasesc in posesiunea particularilor,
amatori de arta. In cele un-spre-clece panze ce se gasesc in museul national, d. Grigorescu a represintat
1) Ve41, Revista Noud, anul V, No. 6 i 7, Bucureacl, 1892 ; art

f1-1111 C. 1. Stancescu : operile d-120 N. Grigorescu.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMINESCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 321

mal tOte genurile earl' '1-ail facut reputatiunea artistica. Cele mat importante dintre acestea
ca opere

sunt : Cortul Tiganului (1868). Compositie maestra care oglindesce icOna vietei campenesci
din tera nOstra, cu muncile, cu trudele sale, dar si cu
nesfarsita sa poezie.
originale

Asemenea Un, transport de munitiuni, deja, mentionat mal sus, care ca desen este pe alocurea
nesfarsit, cum dice lumea de unele din lucrdrile sale
are pentru arta o mare insemndtate, fiind-ca miscarea, vieta, cart sunt calitatile de capetenie in tablourile d-lui Grigorescu, sunt aci rapite naturil, cu ochiul
unul profund observator. Atitudinea Veranului care se
incerca sa scOta din fagas rOtele carului, nu se 'Idscocesce. A trebuit ca artistul sa \raga acest convoitl,

sa-1 urmaresca, ca sa'l pOta fixa cu atata veritate pe

panza.
Tabloul intitulat : Apusul de Sore, reveleza apoi

sciinta profunda a perspectivel.

Tot la musea gasim : Justitia diving urinci rind
Crima, o magistrala copie, singura din museti, lucrata

de d-sa, dup. celebrul tabloil de la Luvru al pictorului francez Prud'hon si trimisa la Bucuresci Inca de
pe cand se afla student la Paris, ca bursier al statulul.
In fine, PcIzitorul Venatului, din padurea Fontaineblau, Un &reit, tip din Moldova, Potclrnichi si

Prepelite, Rate si Sitar', Strengarul italian, Rate,

Vas cu Rose; Vole reveleza inteligenta compositorului,

sciinta desavarsita a executantului, magia coloristulul

si, mal pre sus de tOte, miscarea si vieta.

Dintre cele aflatOre in posesiunea particularilor cuin colectia
de la Pantelimon, a Eforiel spitalelor civile ; Tiganca,
la Gherghani, a lul I. Ghica; Care cu Boi, conduse
a lene, pe cal bAtute, de tpani culcatl in fan, de unde
ingana o doina, ca cel posedat de M. S. Regele ; 0
flOre 'ntre flort, face parte din colectiunea d-lui M.
nOscem : portretul lui Ncisturel-Iler'dscu,

21'

www.dacoromanica.ro

322

ISTORIA A RTELOR-FRUM6SE

Ghermani, lucrare de dimensiuni mid si cu desavdrsire sfdrsita si Evreul cu sca, a d-lui G. Cantacuzino, lucrare in marime naturala si terminata cu o
mare mdestrie 1). D. Grigorescu are insa si defecte
Itotul este perfectibil si nimic perfects. Defectul sou
capital
ne spune d. Delavrancea, unul din admieste desenul,
ratorii sei entuziasti cu Mote astea
trupurile sunt aprOpe tote defectuOse ; e insa un virtuoz

in colorit. Te isbesci insa si aci de mult artificial, de

un fel de simfonie de color! mai ales in peisagii
de o plOie de artificii, dar incontestabil ca in colorit
d. Grigorescu este un fermecator.
Nota drdgalase predomind la d-sa, in cele mai bune
panze ; nota blandd si feminind.
Lasd insa de dorit cu privire la corectitudinea desenului, la adeverata energie a coloritului si adesa, chiar
cu privire la sinceritatea naturalulu!
D-1. G. Demetrescu-Mirea este un maestru portretist,
singurul la noi in acest gen si era Med rival pand
mai acum cat! -va an!. Inainte de d-sa, portrete Meal
si d -niI Tattardscu, Aman, Grigorescu si Stancescu ;
1) Unele din aste panze
Care en Box, Cortul Tiganulul, Doug
naturl mdrte si portretul lul Nasturel Herdscu, au figurat si la Expositia universal din Viena de la 1873 ; (V. Monit. Of. No. 210 din 29
N. A.
Septembre 1873).
2) In rneritosa lucrare a d-lul Iuliu I. Rocca, deja citatK, glisim

in studiul consacrat operelor acestul pictor si intitulat Expositiunea d-lul

Grigorescu (pag. 85-89)
mentionate si alte panze, earl a figurat in
sala KovOsd din strada Rega1a in prirnavara anulul 1885.
Acestea sunt : La Smardan sag piva de 13 Ianuar 1878, panzit admi-

in vedettt, de un desen minunat si de un colorit cald,

atat de ingrijit, dice d. Rocca. in cat cu gred am putea recunosce aci
rabila; Cc It

mina cl-lul Grigorescu depring a pune colorile cu cutitul, maniera proprie

artistulul; Tgranca la fantantt si Intorcerea de la Opine, earl aratS.

Insusirea unel nouT manierl a artistulu1; amandoua de un colorit forme-

cator, insa platuiesc prin prea multul alb cu care penelul artistulul

atat
spoiesce de ordinar figurile '1 de Orance. Genul in care artistul
e slab, este peisagiul. In
de maestri.' in a ne zugrftvi episode militare
asta din urma categorie intr6 : Cavalcada, In vie. etc, etc.
Acorn in urma (Fevruare 1898), d. N. Grigorescu a figurat si la Prima
expositie de art& a societata alleana) cu urmatorele opere : 0 tgrancd,

Intro fiorl, 0 mahalagidica (desen), Un car

Posada.

www.dacoromanica.ro

ea,

boi, Carciuma la
N. A.

PICTURA RUMANESCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 323

dupa. Mirea, nu mai face portrete de cat Mirea, dice

d. B. Stet Delavrancea 1).
A pictat o panda dramatics in care capul lui Mihaii Vitezul este de o mare indraznela si de un mare
talent. Afars de studii, de fantezil si de compositil marl

si afara de un num.& colosal de portrete in marime

naturala, a mai pictat un mare tabloti de fantezie intitulat: Verful cu dor, al carui subiect e tras dintr'un
pasagiti al Povestilor Pelesului, pasagiil 2) care a inspirat pe artist si care formeza legenda tabloului. Poezia astel legende e fOrte bine exprimata de pictorul nostru. Subiectul tabloului care a figurat in salonul din
Paris la 1848a fost thlmacit francezilor in cate-va

renduri traduse sub titlul de Legende roumaine, dupa

textul poetel. Aprecierile qiarelor straine alb lost magulitdre pentru compatriotul nostru, desi unul (L'Entracte) recurioscend calitatile de colorit ale lul Mirea,
gasesce totusi cam gOla compositiunea astul tabloti.
Dar tocmal acesta a vrut sa exprime artistul : pustietatea cea mare a muntelub, dice d. Iuliu I. Rocca 3).
E sentimentul singuratatii in nemarginirea spatiului,
aceea ce el a voit ca panza lul sa inspire spectatoru1) Ve4f, Revista Noud, anul II, No. 3 din 15 Marte 1889; art. d-lul

Delavrancea : Salonul Ateneulul.

2) lea acest pasagia :

Ionel, dupa ce se desparti de mandra lleang si isT p &rdsi turma, se
sui tot mai sus pan& ce ajunse in verful muntelul. Ad, dupl ce cu lacrimile in ochi isi alungase cainele, eel din urml al sell prieten, remase
singur in pustietatea cea mare a muntelul. Doul vulturi pluteu la piciorele lul..

lonel se intinse pe iarba cea scurtI si suspinii atat de tare par ca 'i-ar
fi grit inima din loc, pang. ce adormi de dor si de durere. and se trezi.
noriI se invOrtiad imprejurul capulul, si se apropiarA tot mat mult mai
intfti5 cu mare iutela pe urml se asedara pe densul ca o nPgura desk' si
intunecata si stetera ilemiscati de nu se putea vedea la un pas. De data,
noriI isi luarl forme dileritP, se parea ca sunt nisce fiinte femeesci de o
frumusete rara, cu vestminte albe si strAlucitOre ca ometul ; di se in de
man& plutind in aer si leganandu-se imprejurul luT lonel. El Isl freed
ochii, cad credea c tot viseza. Atuncl audi doina lor.. lar ele intinded
spre awful bratele for albe Ca crinul:
Flica4 frumps 1 FtI al med 1
.Fii al men ! Vino cu mine Asa se audia din tote pArtilev.
N. A.
3) Vedl, Op. cit , 0 visits la atelierut lul Mirea, p. 67 79.

www.dacoromanica.ro

324

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

lui, si lard a infra in detalii de perspective care e

bine observatdde a mesura spre pildd distanta ce

depArtezd pe vulturul muntilor din planul intaill de
tovardsu-I abia indicat, care se perde in spatiti ; sau
pe china din fund de sotele sale , sau asiile de
nod ce se plimba pe intinderea panzei in trambe admirabiletrebue sa mdrturisim ca ceea-ce pictorul-poet
a voit sa exprime, e bine exprimat1).
Jobbe-Duval apol, apreciind (in Nation) talentul cu
totul parisian al d-lui Mirea, si tonul argintiu sentimentul de miscare si expresiunea pdstorului, cart nu
meritd de cat elogit, adaugd. ca Legende roumaine
ce o panza care desthinuesce un poet.
Intr'un cuvent, d. G. D.-Mirea are un temperament
maniera large
desi uscaliv, palid, nervos
atletic
si vigurOsd, brilianta si simple pe care de sigur nu i-a
dat-o nici scOla, nici maestrul sal Carolus Duran
portretist admirat, uimitor de colore, de lumina si de
vieta.
ci numal si numal temperamentul seil WI,
energic, violent.

La Exposifia internafionald pentru desvoltarea

artelor in Rumania cIleana, d. G. D.-Mirea a figurat in acest an (1898) cu doue panze : Valea Sicinicului (Moldova) si 0 fats blondes. Cea d'intaitl, forte

caracteristica ca motiv ; cea de a doua un cap bine

zugravit si plin de vieta.
Ambele constituiesc nisce lucrdri maestre de o valore netagaduita.
Printre eel altt dintre pictorii nostri actuali
unit

imbratisdnd bite genurile de picturd, alp find peisagist, pictori de plante sail de marine, altil iar caricaturist, etc. etc. ; unit ajunsi deja la maturitatea talentului for artistic, iar altil, cu lucrdrile for Inca nesigure,

find pentru moment numal nisce inceputurl de la1) Acest tablod a mat figurat la Expozitia Intocrnitd in palatul AteneuluI din Bucurescl i In palatul ArtelorFrumose de la Champs de
Mars, pe timpl Expozitiet universale din Paris de la 1889. N. A.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 325

vom cita Inc 6, pe urmatorii, cars ail figurat

cu operile d-lor si la ultima Expositie de arty de
est-time :
D-1 Alexandrescu (Titus), cu doue Onze : La le-

lente

rostra si Studiu de cap ;

11)-1 Alpar (Paraschivescu)

peisagist original, in-

inzestrat cu marl calitati. are nisce lucrhri de o mare

sinceritate de natural, motiv pentru care coloritul for
nu este nicl crud nici fall
a pictat : Porta de la
Radu - Voda si 0 cases etc., iar la Expositia _Realm
din Fevruare 1898, a figurat cu : Cdrciuma pare:Mita,

Bard de pescari, Dupes pldie, Sub nuct, Pe valea

Prahovei.
D-1 Alpar e cel mai fecund dintre pictoril nostri ;
posed. sentiment, observatie si poezie 1) ;
D 1 Aricescu (Constantin), s'a presintat cu vre-o
cincl-spre-zece opere la Expositia din urma, si anume :

Primavara, Efect de land, Apus de sore, Sera, in

pcidure, Elect de sore, aimpul cu gran, Elect de
climinefd, etc. etc., precum si cate-va desenuri ;
penel corect, plin de
0-1 Artachino (Constantin)
vieta, bogat in colorl si in lumina
a lucrat cu multa
sinceritate si veselie: riganca ricrend, Orientala can-

kind din tamburd, Colt din atelierul met, Rdsdrit

de /unet, la Chailly, Tiganca cu crin, etc. etc., in
care s'a afirmat ca colorist de prima ordine, iar la
Expositia de arid din urma a figurat
si s'a distins
cu De la izvor, Pe scary (suvenir de R5.tescl), Sera, Rdsdrit de hind Drumul la Jilava,
Struguri, Mere, Tristefe, Femee nuclei (studio), In
hamac, Portretul d-lui A. Bogdan-Piteiti ;
D-1 Aurelian (Radu), s'a presintat la Expositia de
arid cu : Cap de expresie, care dacA nu e destul de

1) Tot in acest an d-I Alpar a figurat cu o alt serie de opere la Expositia Cercului artistic. Cea mat de sena e Clopotnita din Botofani.
N. A.

www.dacoromanica.ro

3 26

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

expresiv cum '1 aratd numele, denotA ins& indestul rab-

darea si munca autorului ;

D-1 Andreescu, care pe langa. artist si poet a fost
si un fisiologist al plantelor. Pictor de peisagii, in fata
carora vedl natura vie si mare. La Andreescu nu mat
e vorba de desen si colOre, de corectitutide si energie, de sinceritate si adev6r, e vorba de ceva mai mare,
mac adanc si mat esceptional e vorba de natura in
sine, iar nu de aparentele et, e vorba de intuitiunea
de geniu pe care numai artistic extra-ordinari o pot
avea.

El nu migAlesce, nici nu te ametesce intr'o splenddre

artificial& de colon si nuante ; el exprimA nat-ura in
cdte-va note esentiale si, sub aceste note surprincli,
ceea ce in natura n'al observa, vieta intim& a fie caret,
plante ').
Perderea astui artist tact a murit la 35 de ant
va fi Inc& un timp simtita. In el Rumanii au perdut
pe singurul for mare peisagist. Operile sale sunt numerOse : o sumedenie de schite, de priviri, de flori si
de peisagil
unele daruite amicilor set. altele Irendute
pe nisce pre(uri de nimic. La pinacoteca nOstra nu se
gasesce nici una din lucrarile lui ;
D-1 Barbulescu (kin), pictor fell te consciincios si care
posedd in fond technica mestesugului, precum si tote
subtilitatile procedeului artistic.
A facut scOla de Bele-Arte din Bucuresci, s'a perfectionat

la Academie Julienne din Paris ; a pictat

numerOse portrete si studil. atat inainte de plecarea

sa in strainatate cat si la Paris si a figurat la Exposip/a de arta din acest an, cu cincl pdnze, unele mat
nostime si mac drag* de cat altele. Asa : Prima figare, Nud de temee, Uvrier, Tarawa de la Olt,
Portretul ureic ;
D-1 Dimitriu (Anton), a figurat la Exposifie cu un
1) Vedl, Revista Noud, anul II, No. 3 din 15 Martie 1889.

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 327

tabloil : La plug, prin care 'sl-a afirmat personalitatea

,si temperamentul seti artistic ;
D-1 Grant (Ed.), a expus anul acesta done opere
Portretui DOmnei *** si In Pita Crucii din care

cea de a doua, a fost una din cele mat remarcabile,

prin originalitatea cu totul rumanesca a motivulul;
D-1 Gropenu (N.), a pictat : Un strengar fumand,
reranca la secera, Carmen, si a figurat acum cu o
panza cu care a facut furorl si la salonul din Paris :
Principesa rumdnei din secolul al XVII, care constitute o escelenta restitutiune de personagiii istoric,
subiect in care ar fi de dorit ca d-sa sa gasesca cat
de multi imitatori printre pictoril rumani;
D-1 Jiquidi (C.), pictor indemanatec, elegant si primul
caricaturist din Ora nOstra, specialitate in care e generalmente cunoscut de publicul mare de la not. Totusi
asupra procedeulul d-sale s'ar putea face unele reserve.
In asta privinta gasim forte juditiOse observatiunile
care precum s'a clis deja, in
d-lui Leo Bachelin
cate-va numere consecutive ale ziarului L'Independance

Roumaine1) a facut nisce dart de sema amenuntite

asupra Exposit/1,d Ileana:
t-Pentru a face o bung caricature, dice cu drept

cuvent d. Bachelin, nu e destul a se disproportiona

membrele unui tip Ore-care, de a pune un cap mare
peste mesura, pe nisce piciOre prea subtiri sail viceversa.

Arta in asta materie consista a nu exagera de cat

partile caraghiose proprit modelului, a accentua ticurile
sail ciudateniile sale, spre a face sa reiasa din fie-care

individ tipul comic ce el receleza, cad toti suntem

grotesci in vre-o privinta, chiar cel mal apoloniani
dintre not. Daca nu avem un defect fisic care se sara
in ochi, avem atunci vre o pocitura de caracter mat
ascunsa ceva, dar care se tradeza prin gest, prin stram11 Veda, numerile din Fevruarie i Martie 1898: Exposition 'liana.

www.dacoromanica.ro

328

ISTORIA ARTELOR- FRUM6SE

batura sail prin atitudine. Insa, spre a o descoperi,

trebuie mai mult de cat chill simtitor; cu privire la

ridicolul exterior, trebuie o penetratiune de psicholog

si cea mai buna caricatura nu va fi aceea care va

pod mai mult natura, dar aceea care va revela mai
bine ciudateniile inerente si tainice.

Jiquidi a expus acum la Expositia Beam&

sese-spre-dece opere : Tenatorea, Marina, Efect de
sera, Leinga lac (peisagiti), Elect de tomna, Tip de
vagabond, Tip de evre4, Evreft (schita in penita),
D-1

Evrei (asemenea schita in penita,), Cap de batran

(studiti in sanguina), Birjar trances, Betivul (studiti

in creion), Bunica, Grupa de pomi langa riu, Mos

Mier, Precupeta; tote scaparatOre de spirit si de
veselie ghidusa ;
D-1 Lukian (Stefan). este fara indoiala unul din pic-

toril cei mai personall ce avem inzestrat cu sentimentul naturii inteun grad superior si maThuind penelul cu multa siguranta si dexteritate. Colorist de
forta, aci delicat, aci vioiti. Pe Lang alte lucrari de
Mote genurile : religios profan peisagiti, portret si pic-

turi de genre d-1 Lukian a figurat la Expositia din

urma a societafii lleana, cu un stock fOrte variat de
opere, unele mai alese. mai originale si mai personale
de cat altele.

Asa : Crist, Sf. Sebastian, Un transport din

timpul campanie' din 1877, La namiedi, In amintirea unui ViS frumos, Mariufa, De la Valenii de
Vale: Un cersator, Spre Ursicensi, Vedere din ma

halaua Dracului, Trandafirt Flori de piatra, Parasita, Florica lucreind, Un conac. Melancolie, _Inca

un serut, Car cu tan (studio.), Torcend, Portretul

D -re' Rea Mr....;
D-1 Marin (Filip), mai mult sculptor de cat pictor

propriti-des. S'a presintat cu o intrega serie de lucrarl

picturale in acest an (1898) : oite pasce'nd, 0 strada

din Perugia, Vaci la pa sune, Un pod peste libru,

www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANESCA. DIN SECOLUL AL XVI TN AL XIX-LEA 329

O biserica ruinata, Un put parasit, Rasarit de lung

Atelierul me/a din Roma, Drumul spre Tibru,

Campagna Romana, Un peisagi'a din Tivoli ;

D-1 Obedenu (Oscar), fiul colonelului Obedenu, a stu-

di at pictura in tiera, la Munich si Paris ; pictor tener,

dice d. Delavrancea 1), miscat de fantaziile marl, de
miscarile impetuOse, de dramele sangerOse ale rezboiului.
o di va fi cu siguranta cel dinteitl pictor istoric, cel dinteit poet epic al sangerOselor rezbOie.
Prea tener spre a fi deplin original si stapan pe desen.
A pictat o panza de valOre : Escadronul regimen-

tului de Goal, ateiceind pe tuna in fuget, clupet

luarea redutei Vcidin. Acesta e o pagina vie si miscatOre, care dove desce un fenomen fOrte rar : un copil

maestro. A mai facut senzape, sunt

ani d'atunci, cu Portretul Regelai Carol 1 calare, si cu

calf -va

Mama rcinitilor. In acest an nu a expus de cat trei

tablouase: Te'rgul de la Sinaiot, Peisagia din Sinaia si Emblema Societeita cMaterna)2).
D-1 Pascaly (Constantin), unul din tineril nostri pictorl.
D-sa
facut studiile in Germania. Intre allele, a pictat

afara de portrete mal anil trecuti : Studiul de batrein,

forte corect ca desen, gretiz ca posipe de cap si atat

de natural si via ca colorit. La Expositia din urma

1) Vecli Revista Noud, anul 11, No 3, din 15 Martie 1880.
2) Pe cat afili.m, In ultimul moment, Ministrul cultelor a comandat
d -luI Obedenu un mare tablod, represintand pe Stefan cel Mare la Racoca Acest tablod, dup& ce va fi expus la exposifiunea universal&

din Paris la 1900, va fi asedat la llniversitatea din Iasi.

De altrninterI asta comanda, dupa cat ni se spune, e numal un mic

inceput de realisare al ideef eminamente patriotice conceputA de d. Haret,

ministral Instructiunil, idee care consist& in a urmAri intocmirea tablou

rilor istorice nationale.

Nu am putut Inca afla care va fi planul dung. care aste tablourl se

vor intocmi. Insk, de ore-ce predarea istoriel nationale urmaresce un stop

complexpunctul de vedere moral, national, politic si socialnisce norme
pedagogice n'ar fi red O. calauziasca pe cel chemati a le pieta. Ar fi
nemerit, credem, ca unele tablourl sa Infatiseze rezbOiele Rumanilor,
altele momentele istorice mai insemnate din vieta poportiluf ruman, altele in fine, portretele Domnilor, ale Dregatorilc) cu costumele si cu
-armele strAmosescI.

N. A.

www.dacoromanica.ro

330

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

s'a presintat cu Portretul pictorului Aricescu, Vio-

loncelistul, 0 teranca, Gap de expresie 0 blow

dinet, Nud, Gap (pastel), Portretul d-lui D..., Portretul M. S. Regine', Portretul d-lui Bogdan-Pitesti; aceste doue din urmaimpreuna cu Violoncelistul, care represinta pe cunoscutul nostru musicant
d. Dinicu-- sunt cu deosebire reusite;
D-1 Popovici (Gh.), are asemenea nisce panze bine
modelate, de o facture excelenta si plina de vieta.
A expus si d-sa : Portretul d -ne' C..., Flori, Pesci.
Compositil mai importante inca nu are;
0-1 Ravici (V.), s'a presintat la Exposifie cu Pei-

sagiit si cu Repaus (desemn);

D-1 Simonidy (M.), artist plin de fineta si de ele ganta, dacal vom judeca dupe cele doue opere cu

cart a figurat la Expositia Ileana: Portretul d-lui

Const. G. Lahovary si 0 nimrd
Putin, dar bun, cad cel dinteia e de o asemanare

isbitOre si lucrat admirabil, iar cel de al doilea (,cuprinde

in el o intrega poema de fine si delicate reverie',
dice d. L. Bachelin.
D-1 Tincu (I.), a expus si d-lui doue tablouri : Te-

ranca torcend, In case.

Mal sunt apol si alp pictori ca d. Serafim (D.)

Vintilescu (A.), Woinescu-Docuzesci (I.), Vermont, etc.,

din earl unit sau dislins mai mult sau mai putin,

prin operile d-lor, atat acum la Exposilia din urma,

cat si mai inainte.
In fine, d. Eugeniu Voinescufost, sail actual con-

sul la Odesas'a afirmat mai anil din urma ca un

escelent pictor de marine, marine cars pot lupta cu

operile straine de o reala valOre artistica. Se pare ca
d-sa 'si-a insusit si asirnilat unele din observatiile celebrului pictor rus Aivazovski, cu care se lice ca a
lucrat cat-va timp. Ca pictor de marine, d. Voinescu,

este pana all fare rival la not in tera.

Printre ultimele d-sale opere vom cita : Elesteul
www.dacoromanica.ro

PICTURA RUMANkSCA DIN SECOLUL AL XVI IN AL XIX-LEA 331

rupt, Marina in uleiti

si

o aquareld, nu tocmai

reusita. TOte acestea au figurat la Expositiunea Cerculla Artistic, deschisa la Bucuresci in str. Enel,
prin Decemvrie 1897.
Vom incheia cu o D-sOraflica d-lui avocat M.
Korneacare a presintat, pe cat aflam, la Salonul
din Paris, un admirabil pastel intitulat Nostalgies. Tabloul D-sorer Olga Kornea a fost admis de juriii, ceea
ce constitue o mare onOre pentru d-sa, onOre care se
r6.sfringe si asupra artel rumane. D-sOra Kornea esteeleva lui Deschamps ; Inca un motiv care ne intarescein credinta ca d-sa va sine, ceea ce promite prin.
Nostalgies.

www.dacoromanica.ro

PARTEA A PATRA

MUSICA
GENERALITATI

Musica intrece pe tOte cele alte arte, ca expresiune

a sentimentelor sufletesci.
Prin vocea sa omul, in Vile epocile si la tOte poporele, 'si-a exprimat bucuria, durerea, mania, entuziasmul
si adoratiunea sa.
Triburile cele mat grosolane isi all cantecele for
rezboinice sail religiOse, insa ca arta, musica s'a re-velat mal ales in secolul al XVI. Atunci o vedem traducend, in melodiile sale, pasiunile cele mat variate
ale sufletulul, descoperind secretele puternice ale armoniei, redand Ore-cum cugetarea glOtelor, vorbind ca
sa licem asa, o limbs universals care e intelesa detOte popOrele globulul.

Cuventul musics la vechii grecl, insemna totalitatea

artelor presidate de Muse.
In limbagiul obicinuit insa, prin musica se intelege

arta de a combina sunete si de a le modifica intr'un

mod placut urechei.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

334

Berlioz a definit musica : arta de a emotiona, prin

sunete, pe Omenii inteligenti si dotati cu o organisare
speciald}. Acosta este insd o exagerare, cad daca pe
-de o parte, existd Omeni nesimtitori, sau aprOpe nesimtitori, pentru melodia si armonia sunetelor, nu e
necesar, pe de alta parte, a fi inteligent sail dotat cu
-43 organisare speciald, spre a fi in diferite feluri, emotionat de musica.

Cu mai multd dreptate s'a lis ca : musica creezd

-un limbagiii, a cdrui putere si dulcetA sunt simtite si
de cel mai signoranti.
*

*
*

Fara a exagera, putem prin urmare sa afirmdm ca, musica este limbagiul cel mai direct al sufietului omenesc.

Sentimentele sufletesci se manifestezd prin ajutorul

sunetului. Musica isi is nascere din combinatiunea
intfo ordine bine simtitd
a sunetelor intre densele,
-cdci sunetul, in -WA extensiunea sa, e in stare a exprima fie-care sentiment al sufletului, de la cel mai
vesel pang la cel mai gray, de la cel mai linistit pand
la cel mai pasionat.

Putem iarasi afirma, prin urmare, ca musica este

-expresiunea frumosului prin mijlocul sunetului.

Esentialul insa in musica :este melodia 1), adicd o

succesiune de sunete atat de bine oranduite, conform
legilor ritmului, in cat formezd un tot placut. Cugetarea musicala se desfasurd tOtd in melodie, sentimentul musical se degajeza ca sa dicem asa, asemenea dinteensa.

Intrunirea mai multor sunete produse in acelag

Limp constituie armonia. Acosta fortified sentimentul,
'1 maresce, '1 nuanteza face s reiasa motivurile2) prin
1) De la cuvgntul grecesc melodia, antare, mod de a canta
2) Motivul in musica este ideea pe care se 1nvartesce o bucatl musi-calA ; este frasa musicall, care se reproduce cu modificarl gi O. caracterul bucAtil musicale.

www.dacoromanica.ro

N. A.

GENERALITATI

335

ajutorul modulatiunilor si produce o expresiune falnica

sau inveluita, prin combinatiunea intervalelor consonante sau dissonante.
Atat melodia cat si armonia nu produc sunete, cart
sa nu fie supuse unor anumite regule ; succesiunea

for sa reguleza prin ritm. Ritmul, este efectul produs

prin raportul de durata a sunetelor intre densele, prin
incetinela sau prin repediciunea lor.
Ritmul impreuna cu melodia si cu armonia
este unul din cele trei marl elemente ale musicei.
Nu exists musica fara ritm, insa un ritm pOte sa
nu fie musical. S'a dis, si cu drept cuvent, ca prin
ritm musica esciteza cele mai vii emotiuni, cad el e
susceptibil de multe varietati : aprOpe nul in miscarile
incete, el e forte remarcabil in cele moderate sail re-pelt Senzatia ce ne da ritmul pOte fi simpla cand
un singur gen de combinatiune de timp lovesce urechia 'Astra
sau compusa
cand nisce combinatiuni de genurl diferite se and in acelas timp.
Elementele ritmulul sunt timpurile mdsurei si
fractiunile acestora fie binare, fie ternare, dice Fetis.
Tote ariile in adever populare sunt formate din elemente ritmice aprOpe elementare 1).

Musica find supusa unel mesuri de timp, putem

Inca sa afirmam, ca ea e represintarea frumosului in
timp, precum statuaria este aceea a frumosului in
spatiu si, ca si architectura, ea se desvolta dupa o
regula matematica.
Sunetele fungi si scurte se vor combing in melodie,
sail data sunt de o potriva de lungl, vor fi regulate

prin cadenta si accent in asa mod ca, unul din sunete se pars ca depinde de altul. Cade* este regula
si ordinea, insa ea nu trebuie sa voiasca a domina
libertatea expositiunii.
1) In literatura prin ritm se 1ntelege on -ce cadentl, poetich. Ast-fel
diferitele feluri de- picidre constitue diferite feluri de ritmur1 ; diferitele
feluri de versur1 formecla ritmuri variate.
N. A.

www.dacoromanica.ro

336

ISTORIA ARTELOR- FRUMdSE

Duph cum sentimentele sunt susceptibile a primi

modificari, tot ast fel si emotiunea produsa pOte sa se

mariasca sail sa scada in intensitate. Ast-fel, ritmul

in unul si acelas cantec
sa se accelereze
sat sa se domolesca,
Dinamica, in fine, este ceva mai mult ; ea ne da
intensitatea sunetului. Acesta asemenea este un element important in musica, cad forta cu care canth--

pOte

retul sail instrumentistul isi formeza sunetele sale,

trebuie sa, fie expresiunea fidelh a sentimentului ce
doresce sa produch, o manifestatiune despre ceea ce
se petrece in suflet.
Aceste patru elemente melodia, armonia, ritmul
trebuie sa se intrunesch, sa se comsi dinamica

bine, data voim ca o bucata musicala sa produca o

impresie placuth, un tot estetic. Nu tot-de-una insh,
si nu tote in acelas timp, trebuie sa pastreze aceiasi
importanta, dar cand unul, cand altul din aste elemente are preeminenta.
In musica nouh armonia predomineza. si '1 imprumuth WO. diversitatea, Mid forta si tota plenitudinea
sa. Child inse ea depasesce mesura cuviinciOsa, atunci

nu mai produce de cat un elect curat sensibil.

0 alta conditiune de chpetenie, spre a obtine efectul musical cel mai desavarsit, este expresiunea.
Intfun inteles general, expresiunea este ceea ce dh,
ceea ce interpreteza mai mult sail mai putin bine cugetarea, din punctul de vedere al artel si din al efectului produs asupra celor ce o and sail o citesc.
Expresiunea trebue se fie icOna cugethril ; ea trebue
sa fie Clara, limpede, precish. Obscuritatea in expresiune provine cele mai de multe on din obscu-

ritatea care exists in cugetare ea-insasi.

Boileau, cu -drept cuvent, Vice in t'Art poetique:
cSelon que notre ides est plus ou moins obscure,
L'expression la suit ou plus nette ou plus pure :
Ce que l'on concoit bien s'enonce clairement,
Et les mots pour le dire arrivent aisementD.

www.dacoromanica.ro

GENERALITATT

337

In musica, este o expresiune de compositiune

atunci cand compositorul simte cu putere si da cu
energie sentimentele ce trebue sa exprime
si o expresiune de executiune pe care cel ce canta trebue
sa, o pOta talmaci.

Numal din concursul amanduror pOte sa rezulte

efectul musical.

Amandoue insa nu se pot invata de la nici un

maestru, tot asa precum nu se Ole sa invetam a
simti sail a cugeta. Dad. insa cea dintaiti este un dar
curat natural, cu care omul se nasce inzestrat, ceea
de a doua se pote castiga prin munca consciinciOsa,
prin exercitil neintrerupte. In materie de musica, numai cel ce se exerciteza cu tenacitate va ajunge sa
capete asta calitate nepretuita, va putea canta cu
vocea sail din vre-un instrument
Cu expresiune.

Gael numai cand o bucata musicala va fi cu in-

grijire examinata, studiata si repetata, numai atunci ea

va fi completamente si in mod intim intelesa.
*

Innascuta in sufletul omuluica si vorbirea musica n'a avut drept vorbind, o anumita origina, caci
probabil, data, cu aparitiunea sa pe glob, omul a trebuit sa ante, cum canta paserea. Gel mutt clack' s'a
putut atribui unor personagil fabulcise
del sail semi del
inventiunea musicei instrumentale.

Asa, vechil indieni cred0 ca origina musicei si inventiunea primului instrument un fel de Put se
datoresc cleitei vorbirel, anume Sereswati, iar cartile

sanscrite cele mai vechi, expun teoria anticel for musics, gama sunetelor for si chiar notatiunea musicala.
Acelas lucru putem lice despre Iudeea, Japonia, Persia, desi musica terilor din extremul-orient are putina
asemanare cu a 'Astra europena, precum limbele for
difera de ale nOstre.
In fine, tot asa grecit antici atribuiail musicei o
22

www.dacoromanica.ro

338

ISTORIA ARTELOR-FRIIMOSE

origine ceresca si credel ca ea forma desfatarea principala a divinitatilor din Olimpul lor. Ba data trebue
sa credem pe vechil scriitorl, musica ar fi exercitat
influenta cea mai mare si cea mai binefacatOre asupra
civilisaliunii lor. Si grecii credet ca. cleii Apolon, Minerva, Pan, ar fi inventat diversele instrumente, iar
aeclii lor
acei di ntarefi divini 41 declamati versurile, acompaniindu-se cu lira.
*
*

Cele doue ramuri principale ale musicel sunt : musica vocald si musica instrumental&
Cea dint:AU:1 exista singura la origine, pentru motivul

fOrte simplu ca omului nu'l trebuia de cat voceadata

Jul de natura spre a'si putea exprima sentimentele
sale. Cuvintele inse trebue si ele sa se asocieze, pentru
.a, da, in lied, o expresiune conforms cu sentimentul.
Musica instrumentals, din potriva., pole fi privita ca
intiparirea cea mai rigurcisa a dictiunii curat musicale.
In adev6r, nu avem nevoe de cuvinte spre a da sunetului semnificapunea sa. Musica instrumentals pole fi
considerate ca o achizitiune a geniului inventiv al omula care a creeat acele voci factice numite instrumente.
In curend o legatura s'a stabilit intre aceste doue

feluri de musica. Cuvintele cantate primira un acornpaniament, prin adaugirea instrumentelor, precum s'a
putut afla de pe picturile murale, ale timpurilor egiptene
-si dupe corurile grecilor.

Musicelevocala si instrumentalaintrunite tind nu

numai la exprimarea senlimentelor intime ale sufle-tului, dar Inca la infatisarea, la descrierea, la istorisirea ca sa clicem asa, a miscarilor extericire, lucru
prin care ea se apropie de artele plastice.
Musica a Investit nisce forme particulare, deosebite
intre ele, in raport cu ceea ce exprima, sail in raport
cu modul de care se servesce, spre a transmite impre.siunile sufletului.

www.dacoromanica.ro

GENERALITATt

339

Zugravirea sentimentelor intime se desfasura in asa

fnumita Aria 1), ca o simpla secliune a lirismului.
Descrierea evenimentelor exteriOre se marginesce
'intr'o expunere repede, pasionata si declamatoria, ca
.de exemplu intr'un Recitativ 2).

0 desvoltare si mai bogata conduce la expunerea

unor opere musicale si mai importante ; acestea si au
un ton mai nobil, mai malt, mai epic si formeza asa
.clisul Oratorio 3).

and musica tinde la expunerea unor evenimente

'dramatice, carora le convine un limbagia pasionat
.cerut in drama si in tragedieatunci se nasce Opera 4),
1) Aria este un antec format de un sir de fraze melodice si ritmate.
0 arie e !aorta pentru canto sail pentru un instrument. Pie-care fel de
arie porta un nume particular dupa caracterul care '1 este propritl. Odiniora erau ariile vitejescl, cavaiinele, gavotele etc. Cate-va din aste aril
sunt usitate si adl. Asa numita arie-mare, e de obiceta compusa din mat
multe ant cu cats un caracter diferit (andante, rondo, cavatina, etc.) Asta.41 se Intrebuinteza mull cuvintele aril patriotice, aril de dant, aril

fuzfionale, aril de masa, cdntece, fatisonete, romance. Ariile de dant

,porta humele danturilor, as clicern: o polka, un vals, etc.
2) In music& Recitativul este un fel de cantec care imiteza decla-

mattunea vorbaa, un fel de discurs musical, in care compositorul da vocel

,cantate accentul vocel vorbite. Recitativul tine un loc mijlociu, intre cantecul propna dis si intre declamatiune. Nu e intrebuintat de cat in musica
dramatics; e 4.s tot-de-una de o singura voce si, dad. mat multe persOne

iaa parte la uu recitativ. atuncl inse nu in mod simultanea

Recitativul in drama hrica, tine locul ocupat de dialogul vorbit din
opera-comica. Italienil se servesc de recitativ in asa numitele opera-boulfa, i adesa au reusit de minune.
3) Oratorio este un fel de drama lirica asupra unlit subject religios.
Se slice ca Filip de I%eri, lundalorul congregatiunei Oratoriului la Roma,

fn secolul at XVI. a avut ideea a face sit se execute in biserica congre_gat unel nisce Cantice spirituals, bucatl de musica relig osa, carora li s'a
dat numele de oratorii. Cu timpul devenira adeverate drame. Poetic si
composaoril eel mai distinsl s'aa incercat; asa, Animuccia, Palestrina, J. Seb.

Bach, de Jomelli, Eleydn, Cimarosa, Beethoven, Mendelssohn si cu deo-

sebtre Haendel, ale cant oratorti tree drept nisce capo-d'opere. Deli
devenit dramatic, oratoriul a pastrat tot-de-una un caracter de austeritate,
de grandore, cart 'I reamintesc origina. Alta 41e, ca in secolul at XVII
s'ati scris nisce drame religlose, pentru teatrul particular al manastirel
Oratoriulul din Neapoli, de catra ducele Marchesi ei ca de aci ar vent
cuventul oratorio, dat operet sacre.

NA

4) De la italienescul opera, lucrare, opera; cuvint imprumutat din latinescul opus, operis. In general, poem dramatic in music& Este o lucrare in care aprOpe tote artele ist dad un concurs mutual: poezia gi

www.dacoromanica.ro

340

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

care e un gen intermediar, in legatura si cu genul Eric:

si cu genul dramatic.
Opera este cea mai bogata si cea mai completa
creeatiune a musicel vocale-instrumentale. Ea se intemeiaza pe un compromis prin mijlocul caruia poezia
consimte sa faca unele concesiuni, on de cate-ori regula musicala exige acesta. Ori de cate-ori poezia nu
vrea sa se supuie acestui abandon al drepturilor sale,
'I remane inca campul fictiunil curat dramatice, atunct
insa ea va trebui sa renunte la acel colorit pasionat,
la expresiunea pro funda, imediata, a sentimentului, pecare musica pOte sa-i-o comunice.
In fine, o alta categorie de musica care a jucat un
rol a-parte in vieta popOreloreste musica militarci.
Este sciut ca in tOte epocile si la tOte popOrele,
rezboiniciT au fost excitati la lupta, fie prin cantarl entuziaste, cars inflacarail si electrisaa inimeleincepend
cu imnurile lull Tirteu
papa la accentele Marseliezei fie prin nisce instrumente resunatOre, ca tromppete, timbale, tote, etc. Acesta e dovedit de istoria tuturor timpurilor. Chiar cavaleria feudala ea-insasi avea
gornele, trdmbitele Si nacerele sale, cu cart se chemail
la arme sail se ridica curagiul luptatorilor. Cavaleril
aveti fie-care cornul lor, spre a chema in ajutor pe
soldati sail a cere ospitalitate la pOrta unui castel.
Infanteria italiana inse, a fost cea dintaiii care avu
o musica compusa din o varielate de instrumente.
In Franta, musica militara s'a introdus pe timpul
expeditiunilor facute de Carol VIII, Ludovic al XII si
Francisc I in Italia. Ceea ce e surprindetor inse esteca vedem viora, figurand printre instrumentele musimusica se asociaza In mod intim; decorurile cu splendorile lor ; dan(u
rile cu gratiile for mestesugite IS( adaugi si ele farmecul si sporesc iluziunea.

N. A.
1) Poet atenian care, prin cantecele sale, a animat curagiul spartia(dor
In al doilea r6zboiti mesenian.
N. A.

www.dacoromanica.ro

GENERALITATI

341

celor militare franceze in secolii XVI si XVII, mai ales

sand se racea asediul oraselor. In genere instrumentele acestor musicl awl : fluerele, tobele, cimpOiele,
oboiele, trompetele, timbalele si bassonele.
Elvetianii, garda Iranceza, ail avut mat intaiti musicile lor. Instituirea regulata a musicelor militare nu
flatezd de cat de la ordonantele din anil 1763 si 1764,
adica pe vremea cand Marl regelui Frusiel, se
bucura de o yoga imensa. In curend, si cu WO. mediocritatea instrumentelor cu cart erail inzestrate, musicile militare devenird numerOse si erau intretinute
-Cu cheltuiala regimentelor sail pe socotela ofiterilor,
c eea ce a provocat multe nemultumiri.
Pe timpul Revolutiunii, exista la Paris o scOla cu
invdtdment gratuit, menitai sd furniseze cavaleriei trom-

petisti si intregel armate musicanti de corp.

Bonaparte, ajuns prim-consul, a suprimat musicile cavaleriei, pe call ministrul de rezboiii ClermontTonnerre le-a restabilit in 1827.
Musicile militare suprimate sub al doilea Imperiu
din pricina cheltuelilor ce necesitat si a perderei de
forte ce incerca efectivul furl Inca odatd restabilite.
Se intelege cd. argumentele
nici pentru Ind contra
nu lipsesc ; este sigur cu bite acestea ca musica
usureza si invioreza pe soldatul in mars, '1 ocupd, '1
distrezd pe timpul repausului si '1 antrenezh.' in timpul
atacului.

www.dacoromanica.ro

342

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

MUSICA TIMPURILOR ANTICE

L Musica Fgiptenilor
Musica este cea mai veche dintre Artele-FrumOsesi, precum s'a mai clis, e limbagiul omulul exprimand
sentimentele sufletulul seil, este limbagiul ornenirel.
Musica 'sl-a avut leganul in orient, unde santa
Scriptura ne indica.
printre cel d'intaiil copii ai omenirei--pe Jubal, din care s'ati coborIt primil cantaretl

din citerec si din harpa.

Cu privire la musica egiptenilor, sunt Indestule dovezl, cart probeza cultura musicala a acestul popor.
Asa, nu numal ca. Herodote, in scrierile sale, neatesteza acesta, dar numercisele figuri de cantaretI cu
harpe si alte instrumente
cari se gasesc zugravite
pe zidurile templelor
confirm& asta asertiune.
supusA
Se pare insa ca la egipteni arta musicala
unor regull fixe
facu putine progrese si remase in
o stare rudimentara. Musica la el nu era intrebuintata
de cat in ceremoniile religiOse si la inmormentarl.
Egiptenil cantaii imnuri si cunosceil mai multe instrumente : harpa, lira cu trel sail patru cOrde, psalterionul, flautul, sistrul
vechiti instrument al egiptenilor, compus din o lama metalica incovoiata prin caretreceu nisce bagete resucite si mobile, cart scoteti su-

nete and instrumentul era pus in miscare

si in

fine, toba.

II. Musica AsieT centrale

0 Iu deea

Ebreil, ca si egiptenii, avura de timpuria si el cantecele si instrumentele lor. Din cea mai inalta antichitate, pastoril de prin aste parti ale Asiel cantaiI nisce
aril simple. Santa Scriptura mai tarclth ne vorbesc&
www.dacoromanica.ro

MUSICA ASIEI CENTRALE

343

despre cantarile de laude ale lul Moise si ale lui Hiram, in onOrea Celul- prea Inalt, precum si despre zidurile cetatil Jericho, cars cad in zgomotul trompetelor.
Musica vechilor ebrel a fost religiOsa si rezboinica

si s'a desvoltat mult pe timpul lul Samuel, cu deosebire insa pe timpul lul David
care el insusi a campus nisce cantece pentru ceremoniile templulul.
Instrumentele musicale, cari acompaniaa cantarea
psalmilor magnifici ai. lui David, erail harpa, citera,
trompeta si timbalele.
Mai tardiu ceva, sub domnia lul Salomon
care

iubia cu patima aitele-frumOse

musica ebreilor

ajunse la apogeul desvolt'aril sale. Acest print a fundat un fel de colegii pentru cantareti si instrumentisti
si facu s se intrebuinteze, la confectionarea instrumentelor destinate musicel din Templu, pretiosul lemn
de sal/dal
Se crede, in fine, ca musica ebreilor avea ceva gray,
nobil, si ca adesa era plangatOre si patetica. Numal

pe timpul lul Irod musica for e depasita de aceea a

grecilor.
2.) China

Pentru China moderns, musica vechilor chinezi este

o arta. perduta.

Tot ce a existat in vechime a disparut cu desavarsire, ca si musica multor alte popOre din antichitate.
Este curios insa cum s'a facut acesta perdere, cu privire la vechia musica chineza, dupa savantele cercetari
facute de d. Timothy Richard 1), acum in urma.
Confucistii aveti in vechime obiceiul de a atribui
teoriile for unui imperat chinez dintr'o antichitate adaira,
sau chiar cu o existents nesigura.
Acest obiceiit dadea loc la atatea incurcaturi si nea1) A se vedea interesantul ski Studiii asupra musice chineze, In revista The Leisure Hour, In numerul din Decembre 18 u7.

www.dacoromanica.ro

344

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

junsurl
caci pentru fie-care chestiune se gasiail prein cat, catre anul 200 al erei
cedente contradictoril
nOstre, imperatul chinez Chin-Sze-hwang a creclut mai
intelept sa recurga la un expedient simplu, dar fOrte
radical. El dete ordin sa se aril& bite cartile discipolilor lul Confucius.
Din nenorocire insa, IOU vechia music& chineza era
cuprins& in aceste opere si ea perk impreuna cu ele,

de si unit autori au pretins ca un mic num& de volume tot ar fi remas.

Mal tarcliti, Omenil cei mai competenti al Chinel moderne
chinuit un sir intreg de ani, ca sa reconsti-

tuiasca vechia musica chineza, cad el aveti convictiunea ca aceste melodii ar avea darul sa modifice
caracterul salbatec al animalelor si ca, chiar in privinta
omului, nimic nu e mai in stare s indulciasca moravurile si obiceiurile populare. Invatatii chinez merser&

chiar mai departe : el pretinded ca musica ar avea

aceias putere in ceria ca si pe pament.
Aste legitime desiderate nu s'aii putut realisa, sau
mal bine, nu s!ati realisat de cat in parte, din causa
ca pana in momentul distrugerel nu existase o sistema
conventionala de notatiune musical& si, in acesta categorie intra de alt-fel tote popOrele antichitatii.
Totusl s'a putut stabili ca inainte de giganticul parjol
al imperatului Chin-Sze-hwang, musica chineza cunoscea
si intrebuinta :
Cele 12 semi- tonurl ale gamel nOstre cromatice ;

Cele 5 note ale vechei game pentatonice;

Cele 8 feluri de sunete diferite, produse de cele opt
feluri de instrumente : de metal, de piatra, de pament
sau portelan, de piele, de coarsa, de lemn, de vent si
de trestie ;
Cele 6 felurl de danturi, pe care acesta music& le
acompania.

In secolii al VI si VII al erei nOstre, budistil au adus

in China ariile indiane. Insa in secolul al XI, pe cand

www.dacoromanica.ro

MUSICA GRECA

345

Normandit cuceriati Anglia, o dinastie strains

Liao
din nord
apartinend mongolilor, aduse cu sine o
sistema noua numita goong-cheh, care nu intArlie sa
invinga sistemul lui Confucius
Se pare insa cs chinezil nu, iubesc musica si o considers ca ceva selbatec, iar europenilor li se pare musica veche chineza Ride barbara, ciudata
probabil
din causa ca intervalele sale nu sunt asemenea cu
cu cele ale gamel nOstre diatonice.
0 alts particularitate curiOsA a musicel chinezesci
este si consacrarea unor anumite tonuri pentru cutare
divinitate si a altora pentru curare altA divinitate. Asa
de pilda, pentru a aduce maga Spiritelor Ceriului se
intrebuinteza doue tonuri, tot-de-una aceleasi; alte doue
sunt reservate Spiritelor Pa' mentului ; alte doue Spiritelor
punctelor cardinale si tot asa pentru rnuntl, fluvii si riurl,

pentru stramosl, barbati si femei.

Cele doue-spre-lece tonuri au ast-fel fie-care atributiunea sa particulars; opiniune profesata de altminteri,
si de Beethoven, in ciilele nOstre.
Asta-li in China ca si in Europa orbit, pentru
care nu exista, nici o alts scold, sunt aprOpe top nisce
musicantI excelenti.
Se lice ca o tinerA chinezA flica lui Paul Sii
convertita la crestinism, a adunat intr'o casa pe toti
orbit din tern, '1-a pus sA invete musica si apoi '1-a

trimis sa cAnte pe strade si sa explice trecetorilor

psalmii si imnurile catolice.
Chiar in diva de all, singura instructiune ce primesc

orbit din China este cea organisara pentru dansit, de

flica 11,11 Paul Sii.

III. Musica greed

La greet musica a capatat de timpuriii o importanta extraordinara. Instituirea jocurilor pitice , istmice ,

nemeane, olimpice, concursurile de musics, pe urma

www.dacoromanica.ro

346

ISTORIA ARTELOR-FRIJMOSE

representatiunile teatrale, detera cel mai mare avent

musicel grece, care Merse apol perfectionandu-se neincetat.

Investigatiunile invatatilor au avut de rezultat s ne

faca cunoscut ca musica greca se divisa in trel genuri principale : diutonica , cromatica si inarmonica 1), impartite ele insi-le in mai multe specil. Se
mai scie Inca Ca grecil aveil mai multe armonii sail
moduri : frigian, dorian, lidian, hipofrigian, hipodorian, hipolidian si mixolidian.
Prin urmare, judecand dupa scrierile celor vechl,
ajunse 'Dana la not, musica grecilor se deosebia desistemul nostru musical. Divisiunea sa nu avea de
baza" octava, ci quarta. Seria tonurilor se reducea la
cinci tetracorduriserie de cate patru tonuridin cart
al patrulea ton era tot-de-auna primul din tetracordul
urmator, esceptand doue, cart aveil mai multe tonuri
Co mune.

Aste tonurl formati aprOpe urmatOrea serie :

s', ut,

re, mi ; mi, fa, sol, la ; la, si bemol, ut, re ; si, ut,

re, mi ; mi, fa, sol, la. Acosta e ceea-ce se numia
genul diatonic, pe care '1 dam ca curiositate, si afara
de cele-alte doue, deja citate.
Precum se vede acesta constitue un sistem musical fOrte imperfect si o notatiune din cele mai complicate. E greil de tot insa sa judecam in deplina cunoscinta de causa asta musica, de Ore-ce lipsesce cu
desavarsire ori-ce fragment de musica scrisa.
Cu -bite acestea, putem adauga ca, tot la acest po-

poratat de bine dotat din kite punctele de vedere

'si-a luat nascere si s'a desvoltat drama, in care corul
forma o parte esentiala. Pe timpul periOdel de stralucire, percursa de antica Helada, corul consista intr'un
numer de persOne cart, in cursul desfasuraril actiunel,
1) Clivent de origins grecesa, compus din particula in
acord.

www.dacoromanica.ro

arrnonict.
N. A.

347'

MUSICA ROMARA.

sedeu in asa numita orchestra

cuventul intrebuintat all

de unde a venit si,

persOne earl asistatt mute la

ceea ce se petrecea sub ochil lor. Pe timpul represen

tatiuniI se facea Cate o pauza, atunci corul inainta
facend sa se auda ritmul solemn al unor cantece, cart
erat in armonie cu actiunea. De obiceiti, este cantece
erati Ore-cum reflectiile si impresiile corulul, cu pri-

vire la cele velute si aulite.

Tragediile lul Eschile, Sofocle si Euripide -- pas-

trate pana alI cuprind nisce cantece analOge 1).

IV. 11Iusica romana

Romanic, cu simtul lor artistic fdrte superficial, n'ail

dat nicl inusicei vre-o deosebita atentiune, all cultivat-o putin, parasind practicarea el si lasand-o exclusiv pe sema sclavilor si a desrobitilor.
In asemenea conditiunl, lesne se pOte intelege dece romanil all modificat atat de putin procedeurilemusicale ale grecilor. Dupa legea celor Doue-spre-lece
Table, maestrul funeraliilor putea sa intrebuinteze dece
ccintetreti din (taut. Mal tarlifi, instituirea jocurilor scenice desvolta musica la Roma. Se adusera musicanti
de prin Wile straine. La ospete, pe langa dantuitori,
se introdusera si musicanticantareti de citera si

lira cart desfatati adunarea cu acordurile lor.

Si mal tarliti Inca, adica pe timpul lui Cesar, a
lul August si Nerone
care se credea pe sine un
adeverat artist si canta in publicarta musicals facu
cele mai marl progrese.
Totusi, se pOte crede ca chiar in acest staditi al

el, musica romana s'a deosebit putin de aceea a grecilor. Si acum practicarea artel era lasata tot pe sema
sclavilor; instrumentele lor musicaleaduse din Gre1) A se vedea inc I curiosele
asupra musicel vechilor greet

lucrArT

ale D-lul Bourgault-Ducoudray,

www.dacoromanica.ro

N. .A.

348

ISTORIA ARTELOR-FRIJMOSE

cia sail din Etruriaerail, cele mai multe, instrumente

cu vent si, pe cat se pare, romanil au persistat in a

nu cun6sce armonia.

Mal multi autorl insadesi cu doved.i nu tocmai

positivele atribuie romanilor simplificarea notatiunii
musicale.

V. Musica barbara

Se (Ted e a unele popOre barbarecu deosebire

vechii gallaveti unfel de scole publice de musica,
tpuse sub directiunea barcplor.

Musica, find de natura a da mai multa stralucire

pompel ceremoniilor for religiOse si funeraliilor, era
ifOrte mult apreciata de catre mai tOte populatiunile

barbare de origine germanica.

Bardii sunt, in deobste, represintati mergend in
fruntea rezboinicilor, pe carl '1 inflacaraft cu cantarile
for belicOse.

Vi. Musica din secolul al IV-lea pang la finele secoluluf al XV1-lea

Musica greca
naturalisata de timpurid in antica
Roma, care nu avu o musica nationals -- a fost a-

propriata, pe timpul imperatilor romans, la tOte usurile

vietei publice si private, civile si religiOse. Arta rama-

sese greca, cantaretil si compositoril cel mai multi

veniaii din Grecia, spre a se pure in serviciul patricienilor bogat,i.

Numal cand. imperiul roman fu sfara.mat si cand

pe ruinele sale se inalta religiunea crestina, numal
atunci musica a putut sa se mai desvolte, find puss
in serviciul noului cult. Primil sei pasl insa au fost
tin3idi si sovaindl, cad chiar dupa triumful crestinismuluT nu vedem subzistand, ca musica, de cat nisce can,tari simple
imprumutate din melopeea grava si mowww.dacoromanica.ro

MUSICA DIN SEC. AL IV PANA LA FINELE SEC. AL XVI-LEA 34g.

notona a imnurilor sacre ale paganismuluicari devint

accesoriul obligat al exercitiulul public a religiunel
noue. Aste cantari ail lost de sigur lasate la tote capritiile si la bite ignorantele clerului si fidelilor, cari

nu avea nits o notiune in privinta unel arte calura

in desuetudine.

Catre anul 330 dupa Cristos, papa Silvestru I a

fost atat de mult izbit de insuficienta acelor cantarl,
in cat a fundat nisce stole de canto la Roma si prin
alte orase, in cari cultul catolic era deja introdus. Cle
ricil invatara asemenea a fi cantareti (cantores), inainte de a sa fi hirotonisit. Acele scOle se inmultira.
pretutindeni si ajunsera a fi inseparabile pe langa marile catedrale.
Mai tarchti ceva, adica catre sfarsitul secolului al IV,
Santul Ambrozie, episcop din Milan,
care vroia s

desfasure in biserica sa tOta pompa crestinismului -a cornpus, el insusT, cea dintaia carte de ccintciri bisericescI, duoa anumite regull. In ea, Santul. Ambrozie,
a regulat tonalitatea cantului eccleziastic, precum si

modul de executare a imnurilor, a psalmilor si a antifonurilor (stihurilor). A simplificat deci invatamentul

din cola canlaretilor, suprimand cele trel sisteme : gravul, mediocrul si ascutitul si inlocuind kite modurile-

prin nisce scars de patru tonuri principale si call represintair vechile moduri din musica greca : dorian,
frigian, eolian si mixolidian.

In asta vreme inapoiata, cantul eccleziastic nu era

introdus
si inch intr'o stare fOrte rudimentary de
cat intfun mkt numer de diocese.
Incet-incet s'a introdus prin bite si, timp de doue
secole, s'a facut us in biserica." de cantul ambrozian..
Inutil a mai adauga ca primele incercari nu s'ati perfectionat si nu s'air multiplicat de cat fOrte cu greil,
de Ore-ce invaziunile barbare se succedail una dupa
alta prin Europa occidentals si constituiail adeverate
obstacole, pentru solemnitatile cultului not.
www.dacoromanica.ro

3 50

ISTOR1A ARTELOR-FRUM6SE

Acesti barbari

Franci, Celti, Danezi, etc.

au avut

-si el o musica vulgara, destul de veche, un fel de armonie grosolana si selbatica pe care o forma in mod
firesc acordul vocilor cu instrumentele cu cOrde, pre-cum harps si cromth-ul, de cars harp gall se serviaii
cu o minunata dibacie. Asta musica cu sunete simul-tane acompania de obiceiti nisce vechi cantari natiomale, pline de un profund caracter de tristeta sail de
melancolie \raga.

Miscarea astor canturi era tot-de-una lenta si uniforma, iar scara for musicala pare a fi fost facula pentru modul minor. Miscarea repede si modul major
trebue sa fi fost rezervate pentru cantecele de rezboiti,

de masa sail de dant.

Acesta musica, pe care hordele din nord at adus-o
cu densele prin terile pe uncle s'atl stabilit si s'ail
amestecat cu pop6rele indigene, a remas mull timp
-musica popularei, care n'a facut nicl un progres din
punctul de vedere al artel si care n'a recunoscut nicl
-odata utilitatea unor regull fixe si savante.
Musica religiOsci, din potriva, tindea sa redevina o
sciinta metodica
ca si musica greca
cu deosebire

de prin finele secolului al VI, de and papa Grigore I

cel mare, isi inaugurase reforma sa musicala (anul 599)

si care a alcatuit met6da cunoscuta sub numele de

ceintul gregorian.
Grigore I a dat cantului eccleziastic o mal mare
desvoltare : adunand nisce fragmente de melodil de
ale BisericeT primitive,

spre a forma antifonarv,/ si

modificand cele patru scarf tonale a lui Santul Ambrozie. El a impartit deci aceste patru sari in opt, asa
ca scara generals a sunetelor continute in cele opt

tonuri se intinde de la gray, pana la so/ din a doua

octave. S'a servit de vechia notatiune latina spre a represinta sunetele si a intrebuintat (lice Fetis pe
cele siapte litere a alfabetului roman, in caractere majuscule si minuscule, ca semnele celor doue octave.
www.dacoromanica.ro

MUSICA DIN SEC. AL IV PANA LA FINELE SEC. AL XVI-LEA 351

lath. ansamblul astei notatiuni :

La, si, ut, re, mi, fa, sol, la, si, ut, re, mi, fa, sol.
A,

B, C, D, E,

F,

G,

ABCDEFGa

a,

b, c, d, e,

f,

g,

c de f g:t:

-esp.- .r."2_

Precum se vede, datorim papei Grigore I-iti cel din-

taiti monument al unei scrieri in care densul a stabilit principiile sistemului nostru de note actual.
In secolii urmatori musica ca si cele alte ramuri
ale artei crestine
nu a facut de cat nisce progrese
slabe, cu tote sfortarile lui Clovis, Teodoric cel mare,
Carol magnul si all regi barbari.
Pentru notarea musical& nu se mar intrebuintara
literile, dar nisce semne numite neume (usitate in
evul-mediu inainte de inventarea notelor scrise), ceea
ce era ceva mat bun de cat literile, desi sistemul era
inc& forte imperfect si da loc la multa, confuzie.
Cap-va calugari zelosi cultivara, prin unele manastirl, musica religiOs& Fan& aprOpe de secolul al
XI ; ba s'aii- gasit si urmele unui invMament musical
scris in Flandra, intr'un tractat al cftlugarului Hucbald (840).

In fine, in secolul al XI, un alt cAlugAr

acesta
din Italia
anume Guido din Arrezzo, a inventat notatiunea musical& pe care o avem si 41, aseclend neumele intr'un sistem de linii I) si &and celor siase dinUhl note a gamel nisce nume trase din silabele iniliale a versuriloi unui vechia imn liturgic al Sfantului
I6n botezatorul :
1) In deobste duel liniT paralete peste car' sIti printre earl se scrip
motele de musicti. In limba franeeza e un singur euvent : la portee.
N. A.

www.dacoromanica.ro

352

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

Ut queant laxis
Resonare fibris
Mira gestorum
_Famuli tuorum,
Solve polluti
Labii reatum,
Sanctae Johannes.

Cantaretii, cantand acest imn, sporiail cu un grad

intonatia primeT silabe a fie-carui vers ci aceste siase-

silabe furs in curend adoptate spre a designa notele

gamei, note numite aretinice, dupa numele de Arrezzo,
oracul natal al lui Guido.

Mai tardilz ut fu schimbat in do, iar nota sicare

nu fu admisa in gama de cat prin secolul XVI sail
XVII

a fost la inceput inlocuita prin muanfe1) care-

nu erail atat de barbare ca numele ce li se da.

Din acest moment, arta musical& facu progrese.
Descoperirea orgei2) mai ales a inlesnit artei indrumarea sa pe calea combinatiunilor armonice vocale.
In tot decursul secolilor XI, XII, XIII si X1V musics,
ca de altminterl tote artele liberate din acele vremuri a fost posesiunea exclusiva a Bisericet ci a fost
cultivata si predata prin scOlele manastirilor, dupa tra1) Muanti I. In musics, este schimbarea, trecerea de la o not la alta,
spre a ajunge dincolo de cele siase vechl note, fie urcand fie coborand..
In evul-meclia, fiind-ca Guido d'Arrezzo nu daduse nume de cat la siase
note si fiind-ca sunt siapte intr'o octava, apol trebuia neaparat sa se repete numele vre -unet note. Se numiad decl la, fa sad mi, la, cele doua
note intre cart se gasia unul dintre semi-tonurI; aste nume determina6
In acelas timp pe acele ale notelor celor mat apropiate, fie urcand, fie
coborand.
N. A
2) Din latinescul organum, instrument ; este un instrument cu vent,.
compus din Levi earl scot sunete prin introducerea aerulul comprimat, cu
ajutorul unul clavier. Din timpurile cele mat inapoiate, s'at gasit urmele
unul instrument analog. In Franta a aparut pentru prima data pe timpul WI Pepin cel scurt, caruia Constantin Copronimul i-a trimis prezent
o orga in anul 757. Mal tardia, Ludovic blajinul a lacut sa se execute a
orga la Venetia pentru catedrala din Aix-la-Chapelle. $i desi prin secolut
al X, orga se introdusese prin bisericile din Italia, Germania, Anglia, etc.,
totusl chiar prin secolul al XIII ea era Inca considerata Ca tut tesaur
N. A.
pretios, ca o raritate.

www.dacoromanica.ro

MUSTCA DIN SEC. AL IV 13ANA. LA FINELE SEC. AL XVI-LEA 353

ditiunile lui Boetiu si alui Mil Scot Erigen. Musica fAcea parte integrant& din scolastia si ocupa al doilea
rang printre cele siapte arte liberale, intre astronomie
si geometrie. Este adeverat ca acest invatament dia-

lectic nu avea influent& asupra progreselor artei in

sine. TO savants), cart au scris asupra musicelafara
de Guido din Arrezzonu o cunosceil de cat in teorie
si ar fi fost fOrte incurcati s& vin& la practica artel ;
celebrii Francisc din Colonia, Jean Cotton, Jean de
Muris, Aurelien de Reome, Reni d'Auxerre si o multime altil, erail nisce dialectician) mai mult de cat
nisce musicanti si au lasat nisce tractate fOrte pretiOse,
asupra sciintei musicale a timpului tor.
Numai singur Abelard (1079-1142), ilustrul teologian

si filosof at secolului al XII, este autor al unor melodic, racute pentru cantecile sale latine, pe cart le si
canta el-insusi cu mutt gust.
Prin secolul al XIV se incepu a se canta nisce bucAti compuse din trel parti : cea mai de jos se numia
tenor, cea din mijloc motelus si cea de d'asupra triplum. Acesta a. fost origina contra-punctulul 1).
Musica vulgard excita mai ales entuziasmul femeilor.

Gintecul popular a fost prima si cea mai vie expresiune a acestel musics. Cantecele eroice nu mat erati
ascultate, cand nu se indepartat de asprimea for nativa spre a inclina. cat-de-cat, cAtra nisce sentimente
mai duld si mai duiOse.
Tot atunci se introdusera., si in musica bisericesca,
nisce aria populare, adesa asociateinteun mod ciudat,
ha chiar necuviincioscu imnurile eccleziastice.
1) Contra-punctul (din latinescul evulul-mediA contrapunctum), este
arta de a compune musica cu done sail mai matte partT. Propriil vorbind, este sciinta armoniel simultane, a cares practicare nu e mai veche

ca epoca in care s'a imaginat a se scrie musica pe cele cincl linii (portee).
Fiind-ca se indica intonatia prin puncte, prima armonisti puned puncte

contra unor puncte.

Contra-punctul a devenit arta de a dispune nisce partl secundare In
jurul unel Wit principale, care e luatit ca haze..
N. A.
23.

www.dacoromanica.ro

354

ISTORIA ARTELOR-FRUMCSSE

Pe de all& parte, trubadur-ii si truver-ii in Franta,

minnesaenger-ii in Germania, menestrel-il in Anglia,
castigail tot mai multa important& in societatea medievala.

Acestia, pentru acompaniarea cantecelor lor, imaginary nisce combinatinni musicale de natura diferite,
sail isi asociara nisce musicanfi de profesie, earl posedau sciinta musical& si sciati se aplice regulele el.
Minnesaenger -il, menestrel-ii, trubadur -il si truver-ii inse,

erau adeverati compositorl, cari intruniau in el talentul

poeziel si geniul musical si excelaq in a gasi (a
trouver) inspiratiuni poetice si melodice.
Unii scriitori pretind cu destul'a probabilitate cd
cruciatele contribuisera nu putin la desvoltarea mu-

sicel vulgare si ca acesta din urmA imprumutase de

la orientall trilurile, fioriturile si tOte infloriturile
placute ale cantului, earl facura. succesul truver-ilor.
Acestl poep-musicanti se inmultir0. prin WM, Europa,

inse furs mai putin numerosi si mal putin favorisati

in Italia de cat in Franta, mai ales in Proventa.
Regii, printii, marii senioril, nu dispretuiati s& se
asocieze, si ss fats chiar parte din acest fel de cruciata musicalh.
cari au fost in acelas
Printre truver-ii de curte
Limp poeti si musicantl in secolul al XIIIputem cita:
pe castelanul de Coucy, pe regele Navarei, pe comitele

de Bethune, pe comitele de Anjou, pe comitele de

Soissons, pe ducele de Brabant.
Altil, nu mai putin cunoscuti prin poeziile si prin
musica lor, erau pete de origine plebeians, inse reputatia de care s'aU bucurat '1 -au ridicat la nivelul celor
mai nobill, asa : Adam de la Halle, Perrin d'Angecourt,
Gautier d'Argies, Audefroy be Bfttard, Blondeau de
Nesle, Colart be Bouteillier, Gace Buce, Richard de
Fournival, etc. etc.
Aparitiunea trubadur-ilor proventiali
al chror influent& se intinse in mod suveran din Catalonia zany
www.dacoromanica.ro

MUSICA DIN SEC. AL IV PANA LA FINELE SEC. AL XVI-LEA 355

in Italia meridionala
precedase marea epoca a tru-ver-ilor si acei trubadu-ri, carl apartineti unel sc61e

poetice si musicale mai mult romanica de cat Iranceza, nu se bucurara de mai putina yoga de cat poetil
de limba d'oil. Caracterul musicel trubadur-ilor era mai

gales, mai sfarsit, mai suav de cat al compositiunilor

mai vesele si mai stralucitOre ale truver-ilor.
De timpuriti se forma, in Franta, chiar o trupa de
musicanti atasati la curtea regilor. Carol V simtia
multa placere sa asculte dupa masa, sunetele instrumentelor atinse in mod melodios. Pans si burghezii
logati se interesail, iubiau, unii chiar cultivati musica.
Aceste compositiuni de diferite genuri trebuiati in
tot-de-una sa fie acompaniate de un instrument cu
cOrde si, cu preferinta, de harps, de psalterion, de
vioici, de Muhl, (luth-u1).
Cele-alte instrumente musicale cunoscute si usil ate
in evul-mecliu erati : lira, citera, viora, chitara, orga,

&taut, cimpoiul 1 ), cimpoiasul, trambita, toba, trompeta, timbala, cornul, clopoteii, cart formaa carillon-ul,
1) In privinta acestuT instrument, d. Titus Cerne, seful corulut de la
biserica Sf. Spiridon din Iasi dice : c'L gasim la cele mat vechi civilisatiunt ale antichitatit orientale Si sf. lerom. in secolul al V, vorbesce de
el ca de un instrument forte cunoscut In Europa. Cimpoiul consists generalmente dintr'un burduf de piele servind ca rezervorid de aer; in acest
burduf aunt implantate tret sad patru tuburl de diferite marimi. Prin unul
din aceste tuburl se introduce aerul, sad direct din gura executantulul
sat, la instrumentele perfectionate, prin ajutornl unor fol tinute sub brat
de executant. Un at doilea tub e o specie de oboe, adica un instrument
cu ancie dubla si maT multe deschiclaturt laterale : servesce pentru melodie si se numesce carava. Al treilea tub, numit hang, e cu mult mat
mare i da o singura: nota, un fel de pedals continua octava gray& a
celul mat gray sunet dat de carava si, din causa dimensiunilor luT, executantul '1 arunca pe umar facend Ore-cum cumpana burdufulul pc care
'1 tine in brate. Daa este si un al patrulea tub. acesta numit hangul
tniccla quinta hangulul mare, aqa ca melodiile cantate pe acest instrument ad tot timpul, ca acompaniament, o dubli pedals tinuta de cele dou6
hangurl . (V&A, Instrumentele musicale populare,broq , 1E10 1895 E un
instrument de suflare, un instrument campenesc. forte usitat de Celtl,
Scandinavt si Romani', carl '1 numiad tibia utricularis flaut cu burduf).
Asta-41 chiar, irlandezil, scotienit si bretonilpe langa de rumanT - -'I cousi..derd ca pe un instrument national.
N. A.

www.dacoromanica.ro

356

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

rebec-ul (un fel de viOra cu trei cOrde), buciumul 2),

etc., etc.

Fav Orea specials de care s'aii bucurat primii truver-1, prin palatele nobililor si chiar pe la curtile printilor, a provocat un fel de invazie de menestrel-1,
de cantareti, de jonglorl si de lautari (menetriers).
Acestia se itspandird pretutindeni, calatorind in cete,
din oras in oras, din caste! in castel, exercit'andu-s1
profesiunea for pe la nuntl, pe la serbatorife senioriale,
precum si pe la serbatorile publice. In trite partite erail
primitl cu bratele deschise, bine ingrijiti, gazduiti sit
plafiti cu galantomie. Cel mat multi din el erail insa
acuzati ca sunt betivi, libertini si papugii !
S'ar Vice ca in ciuda astor clevetiri, si Ore-cum sprea le desminti, doui din acestl profesionisti medievall,
numiti Jaques Grue si Hugues le Lorrain, fundara in
anul 1328, la Paris, o biserica si un spital. Tot acestia cu catl-va ani inainte (1321), sa puseserd in fruntea unel asociatil de lautarl, jonglori si Jong! erice. iar
starostele Parisulul aprobase statutele asociatiel.
Membril corporatiunii oval ei singuri dreptul de a
face musica la serbarile si nuntile, cars se celebraii

in oras si nimeni nu era admis sa intre dad. nu trecuse cu succes un examen, in fata unui juriii.
Truver-ilor le revine onOrea de a fi compus si de a_

fi represintat prima opera francezd, care s'a jucat in

Franta. Asta opera, sail opera comics, dateza din

anul 1265; este o lucrare a lul Adam de la Halle,_

care a scris s1 poemul, a compus si musica. E intitulata le Jeu de Robinet et de Marion, impartita in
scene si amestecata cu cantece. In ast poem pastoral
Adam a intercalat si faimOsa arie a ()maul Arm at
(l'FIomme arme), care de atatea on a fost reprodusa.
2) TrompetA primitivA pe care ad cunoscut-o asirienil, ebreil, indienit
romanil (buccina romanA), al axe strAnepot e buciumul trompeta de
lemn, cii colon& de aer aprope cilindrica, in cea mal mare parte din lungimea el
N. A.
$i

www.dacoromanica.ro

MUSICA DIN SEC. AL IV Plini LA FINELE SEC. AL XVI-LEA 357

sail imitate in evul-mediu si care e considerate pe

drept sail pe nedrept
de catra nisce docti musicografi, ca aria rezboinica._ pe care cruciati au cantat-o
in cor, tend au intrat in Ierusalim.
Cu privire la Insulele-Britanice vom nota in trecat
ce vechil Bretoni aveil si el pentru musica un gust
pronuntat, gust care s'a pastrat in regiunea vestica,
numita tera Galles. Acolo, timp de \recut% bardil sail
cantaretii 1st dispute" premiul de musica in nisce lupte
.al caror amintire a remas populara. Saxonil si Anglii
aveil si el cantarile for rezboinice. Dupa crestinisare
infiintat si la densii nisce stole de musica pe
Tanga bisericl si memastiri, iar Bed cel venerabil, fu
renumit ca musicant. Mal tardia, regele Alfred cel mare,
a fundat, se dice, o catedra de musica la Universitatea
din Oxford si aflam Ca el-insusi era un dibaciil harpist.
Dupa cucerirea normanda, menestrel-il englezi riva-

lisafa cu truver-il si trubadur-il. formara chiar o puternica corporatiune, care avu regulamentele si privilegiile e!, inse pane la nol dad ajuns, din cantecele
Tor, de cat cel ce fu compus cu prilejul bataliel de la
Azincourt, in 1415. Doue culegerl de musica engleza

sunt din finele secolului al XV, dar contin mai ales

nisce compositil religiOse. Pe timpul Reformei, musica

profana a lost aprOpe cu totul parasita. in Anglia, iar

musica sacra fu redusa la cea mai mare simplicitate.
Sub Elisabeta, musica italiana fu imitate de cat! va
Ainth compositoril englezi. Sub domnia ei se detera
concerte la curie si, in representatiile dramatice
ca
cele ale lui Shakespeare se introdusera, nisce bucall
de cant si nisce aril pentru viOre, Haute, etc car! se
-executau intre diferitele acte ale piesei ce se juca.
Belgia si chiar Germania avura." asemenea, ca si
Franta, ca si Italia si Anglia, scolele for de maistricdnicirefi, academiile si asociapiunile for musicale.
Se cunosc si numele menestrel-ilor si a minnesaen-

www.dacoromanica.ro

358

ISTORIA ARTELOR-FRUMCSSP.

ger-ilor celor mai vestit,I si ale caror compositiuni meritat. aprecierile ce primisera.

Printre el, trebuiesc pusi in relief cel earl devenira

sefl de scola si carl au lAsat scrierl speciale asupra
artel lor. Acestia sunt, in secolul al XIV : Guillaume
Dufay, Egide Binchois, de Busnois, Firmin Caron, Vincent Fauques, Eloi, si Brassart.

Cu acestia, armonia n'a incetat de a face progrese,

simtitOre in musica sacra ca si in musica protand.
Ins aceste doue felurl de music& tindeil, din ce in
ce a se confunda.
0 culegere manuscrisa de cantece, campus& in primil

ad( al secolului al XV, ne d& numele musicantilor

acestel epoci. Pentru Franta este : Domart, Barbingant,
Praylois, Le Rouge, de Courbet si Humbert ; pentru
Italia este : Jacopo de la Bologna, Francesco degli Or-

gani, Donato da Cascia, Giovanni de la Florenta si

abatele Vincenzio d'Imola.
Be) gia asemenea, a contribuit mutt in acestl epoca.

la sfarAmarea legaturilor carl tinea in loc desvoltarea

artei musicale si la intocmirea unel haze mai largi,

pentru aseclarea legilor armoniel.

Belgia a furnisat mai multor suverani din Europa

nisce maestri de capela, in fruntea carora trebuie s.
chain pe Jean Ockeghem, al cam' influent& a fost
fara.' rival& asupra progreselor artei, si pe Jean Tinetoris, cel mai mare musicant al timpulul seil. Cel dinWiz a fost atasat la curtea lul Carol VII, cel de al
doilea la alui Ferdinand catalicul.
Orasele Roma, Milan si altele din Italia, chemarA
asemenea de prin Terile-de-jos diferiti sefl de scOla,

carl exagerara noutatile artel, sub pretext de a-I perfectiona principiile sciintifice ; Cckeghem mai ales, a
exercitat o actiune real& asupra musicel in Italia, desvolt& peste mesura armonia imitative si trase efectele-

cele mai fericite din forma armonica, asa numita. ca

non-ul, cu trel si patru parti.
www.dacoromanica.ro

MUSICA DIN SEC. AL IV PANA. LA FINELE SEC. AL XVILEA 359

Regil si printii de pretutindeni erau mereil si acum

cei mai caldurosi si mai entuziasti protectory as musicei si, ceea ce e si mai mult, majoritatea dintre dansil se puteti lauda de a fi el-insil musicanti. Asa Rene
d'Anjou, comite de Proventa
un meloman si un
compositor distins in bite genurile
Iacob I regele
Scotiel
asemenea un dibaciu musicant, care canta
din -Ole instrumentele atunci cunoscute
Carol VIII
care a adus, cu prilejul expeditlei sale din Italia,
tot atati musicanti ca si pictorl si architecti
Fran-

cisc I , care iubea prea mult poezia pentru a nu

iubi si musica. Predecesorul sal Ludovic XII lasase

o capela, care nu avea rivala in lume.
Musicantil cei mai renumiti as acestui timp sunt
un francez, anume Jean de Lotin ; doui belgieni anume
Guillaume Gamier si Bernard Hycart si germanul Godendach, care se stabilise in Italia.
Musica asa numita de camera 1) era in favdre la
curtea lui Francisc I cats balurile, mascaradele si concertele se succedati aprOpe WA. intrerupere, cand regele resida in vre-unul din castelele sale.

Si nu numai atat. Acest print nu a neglijat de loc

nits invatamentul musicel savante, cad cand a fundat
asa numitul College royal in 1530, a treia catedra a
fost destinata musicel, iar eel doui profesori, cars o
propuneti pe rend, aiz fost Oronce Find si Jean Martin,
ambit nu numal nisce exceleiati matematici dar si musicanti desavarsiti.

Rabelais era si el, nu numai un filosof si un poet

dar un dialectician si un teoretician in musica.
Precum se vede, musica in acele vremuri era familiars tuturor claselor sociale din Europa si fie-care se
1) Se numesc ast-fel, Inca de prin secolul al XV, nisce bucall de musick compuse spre a fi executate prin nisce Intrunirl particulare, intime.
La inceput eras nisce antece populare ; pe urma s'att scris cantate, sonate, concerturl, romance, duos, trios, quatuors i quintet-urT, pentru musica de camera.
N. A.

www.dacoromanica.ro

360

ISTORIA ARTELO RFRUM6SE

indeletnicea pe intrecute, unit cantand'o, altii execu-

tand'o, cu top putend s'o citesca la vedere. Imprimeria servise, ce e drept, de minune acesta propaganda
musical& si Inca din anul 1503, italianul Octav Petrucci a gasit secretul de a imprima musica cu caractere mobile. Asta frumOsa descoperire permise inmultirea impresiunilor musicale si eftenirea for considerabila.
Imprimeriile de musica se respandira prin WO. Europa

si timp de doui
in Franta de prin anul 1527secoll aruncara in comert o cantitate imensa de culegerl, earl continea messes 1), motet-ur19, cantece pentru mai multe voci si composip instrumentale, cart se
publican in bucati separate spre a putea fi executate
mai lesne.
Unul din poetii Pleiadei, Antoine de Bait'
care nu
era mai putin musicant de cat poet
a fundat in

1570 o academie de musics in propria sa casa si

unde top bunii musicanti strains, trecend prin Paris,

erail primitt cu deosebita graba si urbanitate. Asta
academie da cate un mare concert
vocal si instrumental
in fie-care Saptamana, concerte la cart regele Carol IX asista Mite regulat. Dupa exemplul poetulul Baif, Margareta de Valois, regina Navarel, vroi
si ea sa aiba academia sa de musica, in palatul sett
de la Issy. In persona regina presida aste concerte,
earl se daded in gradinile palatulul.
In fine, odata cu timpurile moderne, se nascu si
adeverata musica. Deja Josquin Desprez, musicant din
scOla flamanda (1480-1525), daduse compositiunilor
sale musicale nisce forme melodice remarcabile dar
cu deosebire Giovanni Pierluigi da Palestrina (15241591) a dat musicel religiOse adeveratul caracter si a
deschis calea numerosilor compositor) pe cars Italia
i-a produs atuncl.
11 Musia compusg, pentru liturghie.
2) Cantec religios.

N. A.

www.dacoromanica.ro

MDSICA DIN SEC. AL IV PANA. LK FINELE SEC. AL XVI-LEA 361

Pan& la el, precum s'a veclut mai sus, musica sacra i musica pro fans traise, ca s& qicem asa, intim
fel de promiscuitate naiva. Nimeni nu se scandalizase
auclind in biserica aceleasi motet-uri, pe cad in nOptea
precedent& le auclise in vre-un bal sail la vre-un ospb.t.
Palestrina, poreclit prinful musicei, a reformat musica eccleziastica, dupa dorinta bisericel catolice, care

Mc& de prin secolul al XVnu incetase a arunca

anatema contra amestecului nelegiuit si ridicul al cantecilor profane cu oficiile antifonarului. Sinodul de la
Trident se pregatia sa indeparteze din biserica orl-ce
musics, care nu ar fl asa numitul plain-chant1), cand
si Palestrina isi compuse prima sa mess& cunoscut&
sub numele de Messe du pape Marcel. Acesta a provocat o revolutiune completa in musica.
Palestrina, si imitatorii sel, intrebuintara mai tot -de -una, ca subiecte a compositiilor for religiose, vechile cantari ale Bisericel catolice, carora le imprimara
un caracter gray si solemn, conform maiestAtii ceremoniilor cultulul.
Opera lul Palestrina intitulata, Stabat mater

compusa de el pentru capela sixtina este privita

ca incoronarea tuturor compositiilor sale musicale

Si dad, dupa acest imn, Palestrina n'a mai scris

nimic, este pentru ca, probabil, a creclut ca acesta
e suficientA spre a-I imortalisa numele, precum lndl(area lui Cristos a imortalisat numele lul Rafael.
Palestrina, fu asemenea fundatorul unel scold musicale noun din care a esit, intre altii, Gregorio Allegri, celebrul autor de miserere2).
1) Din latinescul planes cantus, cantec unit, la unison Este cantarea
Bisericel romane; se pare ca e un vestigiu din musica greca, modificata
de catra crestinT.

Planus cantus nu se noteza de cat pe patru linil si nu are de cat cele

doue chel alul ut 51 alul fa
N. A.
2) In termenl de Liturghie, al 51-lea psalm, care Incepe In latinesce
cu cuvintele : miserere mei, Deus (al mil& de mine, Dumnecleule).

Can-

tare compusa pe cuvintele acestul psalm. Asa avem, miserere-le lul

Verdi, In opera Truver-ulul.

www.dacoromanica.ro

N. A.

362

ISTORIA ARTELOR-FRUIVICSSE

In curend musica ajunge sa poseda cele dou6 mai

strdlucite manifestatiuni ale sale : oratoriul si opera..

Cel dinteit, o drama. sacra pusa pe musicandscut

in Italia centrala, gratie sentimentului religioscea de

a doua, o scend musicald, cu una sad mai multe
voci, pe un subiect glumet sad gray.
Anul 1590 este data and, miser -in-scend a unel
bucati musicale de cant, cu acompaniare de instrumente, a dat nascere operei, iar primele lucrdri considerate ca opere sunt Daphne si Eurydice, ambele
datorite poetului italian Rinuccini.
In secolul al XVI, musica se inaltd cu semetie aidturi de cele alte arte si intra cu tot dinadinsul in
periOda sa de glorie ; periOda de revolutiune, in acelas
timp, si care intinde influenta Italieiin domenul

musicalasupra intregei Europe.

Intr'un cuvOnt, la finele secolului XVI (1599), kite
terile din occidentul si centrul Europei ad musicantl
dibaci si inventivi, cari formezd numerosi elevi si ale
cdror compositiireproduse grin imprimaretrec din
many in mand in lumea musicala.
Scolele de musica misund pretutindeni, iar maestrii
cari le dirigezd nu apartin tot-de-una orasului, sad
terii unde se gasesc stabiliti. Fa:mosul Claude Goudimel, care deschisese la Roma prima scold de musica, se intOrse la Lyon spre a fi una din victimele
macelului din noptea St. Barthelemy; belgianul Archadell, era maestrul copiilor de cor din capela pontificals; compatriotul sell Roland de Lassus, din orasul
Mons, era maestrul capelei ducelui de Bavaria, la
Mfinich.

Musicantil indigeni nu lipsesc cu bite aste din nici

o tea: in _Italia, Animuccia, Constant Festa, Zarlino ;
in Spania, Vittoria; in Anglia, Wiliam Bird, Tallis si
Morley; in Germania, Senff, Walther, Hassler; in Belgia, in Olanda, de Lassus, Philipe de Mons, Andre-

Pevernage, Jacquet de Wert; iar in Franca, care nu

www.dacoromanica.ro

INIUSICA DIN SEC. AL IV PANA LA FINELE SEC. AL NVI-LEA 363

s'a lasat mai pe jos in secolul al XVI, s'ail distins :

Goudimel, Salmon, Beaulieu, Beaujoyeux, Claude Ser-

misy, maestru de capela a lul Francisc I, Clement

Jannequin, Du Caurroy, maestrul musicel lui Enric III

si Claude Lejeune, autor a o multime de compositiuni incantatOre si originale.

De altminteri, top acestia au fost nisce compositori
eruditi si nisce instrumentistl excelenti.
* * *

Dach pentru aceiasi periOda, vom parasi un moment Europa si vom cerceta care din popOrele asiatice

au cultivat, sau au dat vre-o atentiune Ore-care musicel, apoi nu gasim de cat pe Persians si pe Japonezi.

Musica Persianilor consista In sunete izolate, separate prin nisce intervale placute urechel si regulate
prin miscarea fimbaletor si a tobelor.
Persianii noteza sunetele prin litere numerale, cart
suiit in numer de patru-cleci. Ei au doue-spre-clece
modurl principale si fie-care din ele ail Inca cate doue
modurl colaterale, unul ascutit, altul gray. Aste modurl
ail tote un caracter particular: unele sunt propril musicel rezboinice, allele sunt vesele, triste, etc.
In arta musicala persiana exista doue-cleci si opt de
feluri de mesuri si doue-cleci si opt de feluri diferite
de a bate mesura.
Intr'un concert, la persiani, trebuiesc cel putin siase
feluri de instrumente: aud-ul (sail luth-ul) ; naiul (un
fel de flaut) 1); nefir-ul (semi-piscoiul), aklac -ul (toba
1) E un instrument musical care aqf ne apartine aprope exclusirnoug
rumanilor, dei a Post cunoscut in antichitate de greci, romaill vi deli '1
regasim prin extremul orient- precum ci prin Mexico i Peru. Naiul sau
muscalul nu mat e intrebuintat all1 de cat la not i in Anglia, ne spune
d. Titus Cerne (op. cit., p 11), unde servesce de orchestra representatiunilor maistrulu1 Punch. Naiul consista dintr'o serie de tuburl de deosebite
lungiml, legate impreuna qi astupate la capatul inferior. Aceste tuburl
sunt acordate diatonic. Extensiunea naiulul variaza dupa numarul tuburilor din cart e format. Diapasonul lul purcede cam de la do 0 d'a o gama.

www.dacoromanica.ro

364

ISTORIA ARTSLOR-FRUMoSE

cu un maner lung); Kenon-ul (surla), Kematche-ul

(un fel de viola).
Musica a fost, cu deosebire, cultivate in Persia de
prin secolul al XV incOce si ne au remas mai multe
iractate musicale, compuse de maestrii acestel epoci.
Cu privire la Japonia, vom avea asemenea putin de
dis, de Ore-ce sistemul for musical nu e bine cunoscut
de catra europeni.
Melodiile japoneze ail in ele ceva ciudat, ceva ce nu
se pOte intelege de urechia europeanului. Dovada ca

japonezil iubesc si cultiva musica, o mai gasim si in

faptul ca ei poseda un mare numer de instrumente
musicale. Ast-fel, printre instrumentele, cu cOrde, se
citeza, : samsin-ul
o chitara ale cares cOrde vibreza
lovindu-le cu o paleta de fildes
gotto-ul o harpe
cu trel spre-clece cOrde de matase si aseclata pe un
chevalet
din care nu se pOte canta de cat dace, la
cele dintaiu trel degete ale mainel drepte, ne adaptam
nisce unghil artificiale de os sail de fildes ; Kokiu-1
.si Ulm, nisce soiuri de violoncele. Japonezil mai au
clarinete, haute, piculine si intrebuinteza gorna si conca
marina, in serbarile religiOse. Printre instrumentele ja-

poneze de percutiune, se observe o mare varietate de

gong-uri de tote formele; un fel de sistru

vechiti

'instrument cunoscut si de egipteni

format de doue
inele sonore aseelate intr'un maner si in cars lovim
cu o sirma metalica. ; multe feluri de clopote, tot felul
-de tobe, asa numitul tam-tam, etc., etc., etc.
Dupa spusele turistilor, in orasele Japoniel se gasesc
pe la bite respintiile cantareti de balade ; prin bite
ciaineriile intalnesci cantarete, cart sunt acompaniate
.de cats -va instrumentisti.

Printre locuitoril din terile Noulul-Continent, pare

diatonic., format, din atatea sunete die tuburl are.

Grecii '1 numiad

sirinx, iar Virgil atribuia lul Pan inventiunea lul, de unde '1 Si vine numete de fluerul lug Pan. La no!, e mai usitat in Muntenia, uncle '1 gAsira
N. A.
in cele mai multe tarafuri de lautarL

www.dacoromanica.ro

365-

MUSICA IN SECOLII XVII I XVIII

sigur ce numai mexicanil au dat Ore-care atentiune

musicel, desi si acestia au cultivat-o fOrte putin. Dovada despre acesta ar fi instrumentele musicale informe
earl s'ati regAsit la ei lobe, trompe de corn, fluiere
grosolane si asa numitul ajacaztli, un instrument musical cu care dantuitoril se acompaniail ei insil.
VII. Musica in secolil XVII si XVIII

Cu inceputul secolului 0 XVII mai ales, musica de

-bite genurile

si consideratA' sub tote aspectele sale

face progresele cele mai uimitOre, aprOpe pretutindeni

in Europa. Asa, in Franta cardinalul Mazarini a adus

din Italia pe cel mai faimosi musicanti pentru prima
representatie a operei : les amours d'Hercule, in o
sale a Luvrului ; Lully a debutat tot pe atunci cu musica asa numitA de balet1) si a format si o numerOsa.
stole.
Secolul al XVIII a fost in urmA, epoca cea mai remarcabilA pOte prin abundenta geniilor musicale superiOre. Ast-fel, Scarlalti, Stradeila, Pergoleze, Porpora,
Paisiello, Cimarosa ; pe urma. Rameau, Gretry, Mehul,
1) Baletul este o representatie dramaticl in care se combing, dantul,

pan tomima qi musics. Cate odata baletul este accesoriul unel piese: opera,
comedie sad drama ; alte-orl formeza el singur o lucrare a-parte. In mat

multe dln piesele de teatru ale grecilor, eraii nisce marprl nisce evolutiunl, executate de cor, cu acompaniare de cantece; s'a putut ggsi aci
cu ore-care exagerare o asamanare cu ceea ce numim nol aqi baletand baletul este accesoriul piesel tine atat de putin de actiune In cat
ar putea fi suprimat, atuncl el nu e de cat un divertisment. Cate data.
actiunea piesel este intreruptg, la fie-care act, printr'un balet, care are
o actiune particularg, degi is acelea0 personagil, atunci avem un intermezzo, ass sunt baleturile din unele comedil ale lul Moliere.
Adeveratul balet insa este o actiune exprimatg prin pantomimg, prin
dant, prin musicg ; autorul trebuie sa imagineze un subiect, o intrigg,
nisce peripetil, cart sa se poll face intelese prin gesturl, prin expresia
obrazulul, prin miscarile dantulul, iar compositorul trebuie
adapteze musica sa, ariite sale de da.nr, la situaliunile diferite, la sentimentele,
la pasiunile, personagiilor mute: coregraful este cel ce compune, reguiar dantuitorul le execute. Primul balet regulat a fost. sedice la Tortona In 1989, cu prilejul casatoriel lul Galeas Sforta, duce de
Milan, cu Isabela de Aragonia, de dire Bergonzo di Bolta, gentilom
lombard.

N. A.

www.dacoromanica.ro

366

ISTORIA ARTELOR- FRUM6SE

Monsigny, Philidor, Sebastian Bach, Haendel, Gluck,

Piccini Haydn, Mozart ; pe urma, in fine, si tot apropiindu-ne de epoca actuala, Beethoven, Rossini, Meyerbeer.
Boieldieu, Lesueur, Cherubini, Bellini, Donizetti si atati

altil Inca, ale caror opere sunt atat de cunoscute si

call au lasat nisce urmasi adesa dermal de nisce asemenea maestri.
*

Cu privire la Franca, Mra a mai vorbi nicl de

bardii din epoca druidica nici de cantaretil din epocile merovingiana 5i carlovingiana, se scie deja, din
cele dise mai sus ca, inca de prin secolul al IX, s'ati
publicat mai multe scrierl reteritore la musica.
Scim asemenea ca odata cu secolul al XIII gasim cele
dintaiu bucOti de cant, cu mai multe parl,L ca de pilda
--cele ale lul Andre de la Halle si ca, in secolul al XV,
regii Frantei aveu o capela bine organisata, iar Carol
VI intretinea noua menestrel-I, din car' siase cu vocea
sus si trel cu vocea basset'.
S'a putut asemenea Intrevedea, cel putin, cum ca
in realitate, musica franceza n'a inceput sa se afirme
de cat in secolul al XVI cu Josquin Desprez (1450-1531).

-Cantecele acestul maestru sunt pline de gra tie si de

spirit muscator. iar musica sa religiOsa e gravy si solemna. Putin timp dupa densul, se ivesce Goudimel,
dascalul lui Palestrina. Goudimel a compus musica
pentru psalmil lul Marot si al lul Theodore de Beze.

Musica instrumentals era compusa din ma! Mae

acele instrumente deja mentionate, earl devenisera patrimoniul tuturor contimpuranilor, afara de viorei , care

n'a fost inventata de cat ma' tardia.

Cele dintaiti viOre escelenteesite din atelierele fra4ilor Amatifury comandate de catra Enric IV si, de
atuncl, a fiintat neincetat la curtea regilor francezi o
trupa de vlolonisti.
Tot atunci Franta aprodus

si cati-va compositor!

www.dacoromanica.ro

MUSICA frr $ECOLIT XVII

XVIII

367

distinsi, ca Du Caurroy, autor al unul Requiem, J.

Mauduit, Arthur Aux-Cousteaux; Boesset, etc., precum
si unit instrumentisti celebri ca Francois Couperin, care
a lasat patru carp de bucciti pentru clavecin.

In 1645, Mazarini facu sa se execute la Luvru o

opera-bufa I) de Strozzi, de catra nisce vestiti musicanp italieni. Acest eveniment a fost origina dramei
musicale din Franta; in 1659, s'a jucat la Issy, prima
opera franceza, compusa pe versurile abatelul Perrin,
de catra organistul Cambert.
In aceiasi epoca stralucia vestitul Lambert, cdntaret, violonist si profesor. Ginerile set Lully, trebuia sa 'I intreca.

Giovanni B. Lully (1633-1687), de si italian de origine, a fost un musicant cu desavdrsire francez ; musica sa e simpla si naturals, expresiva si ingentOsa
in acelas timp. Venit in Franta la vrasta de 13 anl,
fu in curend admis printre violonistil curtil, unde avu
prilejul sa'si incerce talentul in genul liric, pe timpul
serbarilor, cars se succedara sub domnia lui Ludovic XIV._

Lully a invatat aprOpe singur viOra si a cdstigat o

dexteritate atat de mare, grape talentului set musical,
in cat a intrecut pe top violonistil francezi contimpurani si a fermecat pe regele-Sore, care in favorea sa
a creeat o alts banda de violonisti, numiti de contimpurani les Petits violons, cars eclipsara pe cei din
vechea banda.
In interval de 15 ani Lully n'a avut rival in Franta
1) Opdra-Bouffe sad Opera-Buffa, a fost la Inceput un intermezzo,
o mica bufonerie cu unul, done sad trel personagil, cart inveseliad pP

spectator) intre-actele unef piese seriose. Mal tardtd, intermeclul deveni o

mica drama comics, adesa triviala care forma un contrast &met cu

tonul gray i solemn al operel seriose. ySi maT tarclid Inca, s'a gasit ca
aste intermezil merits a fi jucate singure ele in mod separat. Cu Servapad/rona a loT Pergoleze, opera-buffa iTT gasi forma sa definitiva, i totql
ast capo-d'opera purta numele de intermezzo
Tot ma s'a intamplat 1i cu le Deuin du village a mul J. J. Rouseau.
Acest gen s'a mentinut pans la noT, cu Wta saracia celor mai multe libretti italiene. Dupa. Pergoleze,

sini, Ricci, etc. ad sciut

Piccinni, Paisiello, Cimarosa, Mozart, Roscalitatile sale vidie si vesele.

N. A.

sa -1 pb.'streze

www.dacoromanica.ro

368

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

si a compus musica pentru 25 Baleturi si 19 tragedii lirice, ale caror poeme au lost scrise tote de
catra poetul Quinault, afara de trel : Psyche si Bellerophon de catra Th. Corneille ; Acis si Galatee decatra Campistron. TOte avura cel mai desavarsit succes

si progresele artel n'ati putut face ca lumea sa le dea.

uitaril.

Tot acest maestru atat de mult apreciat de catra

Ludovic XIVa organisat Academia regale/ de musica,

a lost numit secretar al regelui in 1681, moment in

care era deja supra-intendent al musicei.
Atat in musica pitoresca si dramatica, cat si in
genul comic si bufon, Lully a desfasurat un admirabil
talent ; el gasia accentele cele mai nobile si cele mai
patetice, cu aceiasi inlesnire cu care gasia pe cele mai
gratiOse, mai usurele ; melodiile cele mai suave sail
nostimadele cele mai caraghiOse si cele mai originale.
Recitativul sell nu era de cat interpretarea puternica
a poeziei lui Quinault.
Dupa mOrtea lui, directiunea Academiel regale de
musica fu incredintata ginerulul seu, anume Francine
Cel doul flu ai lui Lully, pe cars el '1 dascalise, '1 imilark insa au remas tOrte departe de densul.
Maestri) Andre Campra (1660-1744), Marin Marais.
(1656-1728), Andre Destouches (1672-1749), etc. etc.,
au fost imitatoril lui Lully si dintre cars, numai operile celui d'intain fac bung figura alaturi de ale sale.
Totusi, pang la sfarsitul secolului, reamintirea Jut
Lully a umplut neincetat teatrul, creeat de acest distins maestru. Operile sale furl mereil represintate si
aplaudate cu aceiasi frenezie ; traditiunile sale instrumentale se pastrail in orchestra ce el formase, iar lectiunile sale de canto si de declamatiune isi p5strasera
imperiul lor, printre admirabilil interpret) al musicei sale.
In aceiasi periOda s'au intocmit si cate-va scrierl

asupra musicei. Asa, P. Parran si La Voye Mignot,

scris nisce Tractate de musica, iar Lambert, Tractat

www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLII XVII BSI XVIII

369

despre acompaniarea clavecinului, orge' si a celor

alte instrumente.
Tot cam atunci aparu in Franta si Rameau, mai
putin remarcabil prin lucrarile sale teoretice de cat
prin composiiiile sale, cari sunt in adever superiOre celor ale lui Lully.
Philippe Rameau (1683-1764), a operat o adeverata
revolutiune in arta musicals.

De abia de siapte ani, Rameau manifests un talent

extraordinar pentru clavecin ; s'a dus sa studieze musica la Milan si nu reveni in Franta de cat pentru a
cauta in arta sa mijlOcele de train. A intalnit, in cariera
sa, nisce obstacole grOznice, nisce gelozil feroce si nisce
inimici cari de cari mai perficli si mai inversunatl printre confratii sei, desi cronicile timpului ni-1 descrie

ca pe omul cel mai modestnu aspira de cat la nu-

mirea sa ca organist intr'o parochie din Paris

si
mai distins, atat in apucaturile sale cat si in modul

sea de a se purta cu lumea.

Satul si desgustat de atata nedreptate, Rameau sa
retrase in provincie, unde fu primit ca organist at catedralei din Clermont. Acolo densul 'si-a indrumat studiile catre compositie si si-a faurit un sistem de armonie, citind scrierile lui Mersenne si ale lui Descartes.

Intors la Paris in anul 1721, Rameau a publicat

primele sale bucati de musics, cari obtinura un succes stralucit, si putin in urms o scriere intitulata : Trac-

tat de armonie, redusel la principiile sale naturale ;

opera considerabila in care a incercat sa dea armoniei o huh' sciintifica, dar care a suscitat o gramada
de critici acerbe. Simplu organist la o biserica din
Paris, mai da lectiuni de musics pe ici-colea si grava
compositil instrumentale, indeletniciri cari abia 'I asigurail traiul dilnic.
In 1726 Rameau dete publicitatii Noul sistem de mu-

sled teoretica, iar in 1732 Disertatiunea asupra dif eritelor metode de acompaniare, pentru clavecinsi org a.
24.

www.dacoromanica.ro

370

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Musica, Vice La Borde. datoresce lui Rameau atat

cat fisica datoresce lul Newton; el a redus-o la nisce
principil generale si a presintat un sistem ale caruI

parti se luminati si se intariati in mod reciproc*

Inainte de a aborda scena oper0 marl din Paris,

Rameau 'sl-a incercat puterile pe o scena mai modesta,
pe care s'a produs cu nisce piese
procurate de amicul
seu Piron carora le-a compus musica si carl mal
ales la Rose avura tin mare succes, fare insa a se fi
facut cunoscut ca compositor. In fine, cu mulle greutap. si tocmal peste vre-o trel anl, Rameau ajunse sa-st

at* la opera musica sa, compusa in cate-va septamaul numal pe livretul : Byppolite et Aricie. Asta
opera fu represintaia la 1 Octombre 1733 si, cu tote
cabala, care cat p'aci era sa intrerupa asta representatie, toil cunoscatoril all recunoscut ca Franta poseda
un musicant de geniii.
0 adeverata revolutiune s'a efectuat in arta musicala, insa ultimii partisani al scOlei lul Lully protestar&

cu atata ostilltate contra noulut sistem de musica, in

cat bietul Rameau 10 perdu iar cumpetul si un moment se hotari a renunta la teatru. Toil diaristil timpulul, cu abatele Desfontaines in fruntea lor. se pronuntara contra indrasnetulul novator; pamfietele, cantecele satirice epigramele, caricaturile, nimic nu lipsi si

nu mai incetaii de a'l ponegri.

Cu bite acestea, succesul lul Rameau se tot afirma
si fiind-ca niusicei sale i se imputase si lipsa de melodie. el dete o stralucita desmintire astel imputari,
scriind partitiunea operel -balet numita Les hides galantes (1735. al carel poem se datoresce amiculul seu
Fuzelier, un autor dramatic. Doul anl mal tardiu, triumful

lul Rameau a fost nu numal cornplet dar definitiv,

prin represintarea operel in 5 acte inlitulata Castor
-et Polax (1737), poem scris de Gentil-Bernard, poetul
la moda atunci prin salOnele aristocratiei financiare.
Cu drept cuvent acesta partitiune a fost considerata.
www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLI1 XVII F XVIII

371

ca un capo-d'operl; lulistii se recunoscura invinst si

nu mai remasera de cat ramisti in Franta, sau cel

putin la Paris si la Versailles.
TOM musica veche franceza nu mai avea dreptul sa
subziste de cand Rameau substituise-- clice d. Chouquet,
in cartea sa : Istoria musicei dramatice vn Franca
armoniilor consonante, modulatiunilor preveclute, acompaniamentelor neinsemnate, simfoniilor uniforme, nisce

croiell noul, nisce ritmuri variate si picante, nisce armonil ingeniOse, o instrumentatiune bogata si puternica.

Rameail a lucrat pentru scena pant la mOrtea sa

si, timp de trel-cleci de ani, a compus 25 partitiuni de

-opera-mare 0 de opera-balet.

Cand insa, in anul 1752, la Serva padrona. de

Pergoleze, fu cantata la Academia regala de musica,

de catre nisce cantaretl italieni, atunci se veclura puse,
fat.a in laid, musica italianet si musica franceza. Acesta
din urma a avut atunci s sufere atacurile cele mai
violente, iar reputatia astigata de Rameau a fost adanc
sdruncinata.

Deja, de la inceputul secolulul al XVIII, un fel de

Teactiune se operase in favOrea musicei italiene, mt-

car ca. Ludovic al XIVcare avea pretentia de cunoscetorproteja in mod exclusiv genul musical care
't fermecase in tinerete si nu voia de cat lucrarl de
ale lui Quinault si Lully in rarile representatii ce se
mai dedeil, catre finele domniei, la Versailles sail la
Paris.

In a doua jumetate a secolulul al XVIII, cu tot entuziasmul provocat de musica lul Pergoleze, musica franceza este Inca ocrotita de Ludovic al XV si curtea sa.
Regina insa iubea musica italiana. Lullistii si ramistii,

protejati in curend mai numal de Ludovic XV si o

parte din curteni, se asecleii la teatru sub loja regelui,
iar campionil musicei italiane, sub a reginel, care impartasia preferinta lor. De aci si venira locutiunile le
www.dacoromanica.ro

372

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

coin du roi si le coin de la refine, spre a caracterisa pe fie-care din cele doue partide adverse.

Scriitoril cel mai distinsfmulti din el insa nepricepend adesa mai nimic in ale musiceiintrara,
asa cam la noroc, in una saiz alta din cele doue ta-

bere si se aruncara in invalmasela cu cate o brosura

in mana.
Jean Jacques Rousseau, (1712-1778), fu cel mai violent dintre tots. El isi termina. Scrisorea asupra musicet franceze clicend ca francezil nu ail musica si nici
nu pot avea, si cg daces vre-o data ei vor avea o musick, cu atat mai reu pentru densii.
Asta, scrisOre a provocat o adeverata furtuna, iar
simfonistii operei spanzurara si arsera in efigie pe
autor. Grimm, Diderot, baronul d'Ilolbach, sustinusera.
aceiasi teza, insa cu mai putina vehemenla si acrimonie.

Este drept ca. Rousseau, dupa ce a audit operile

lui Gluck, a revenit asupra opiniilor sale cu privire la
posibilitatea unui bun stil francez si a marturisit
acesta prin publicitate.
J. J. Rousseau, s'a semnalat nu numal ca un ilustru scriitor, ci a dat dovecli ca poseda intr'un grad
Malt instinctul si amorul pentru arta. Se scie ca densul a cautat in musica, dupa sosirea sa la Paris, primele sale mijlOce de existents. In anul 1742, Rousseau a comunicat Academies de sciinti un sistem ingenios de notafiunemusicalei prin cifre, sistem reluat
mai tarcliti si modificat intr'un mod fericit. Dupes ce
s'a incercat in doue opere, cart nu avura nici un
succes, el compuse le Devin du village, care fix jucat mai intaiii la Fontainebleau in presenta regelui,
pe urma, in cliva de 1 Martie 1753 la Academia de
-musica. A fost unul din succesele cele mai sincere si
mai durabile din secolul al XVIII.
Fara indoiala, observes Fetis, fraza e adesa reu facuta, iar armonia lass mult de dorit ; insa un instinct_
www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLII XVII I XVIII

373

ifericit se manifestezd in cdntecele naive, elegante, din

mai WA lucrarea.
Inimicii ail ta'gaduit lui Rousseau proprietatea astei

bucati musicale, totusi e destul sa ne aruncam ochii

pe acea culegere de romance, si alte bucdti compuse
tot de densul, si intitulata Consolafiunile mieeriilor
vietei me/e, spre a ne convinge ca atingetOrele melodil din asta colectiune sunt, cu sigurantd, de aceiasi
man& ca si ariile lui, din le Devin du village.
Ultimul tribut platit de Rousseau artel ce iubia a
fost Diccionaral de musket (1767), care a contribuit
mult a pune pe Rousseau printre maestrii artel musicale si a desvolta gustul
francez.

musical al publicului
.

De notat insa este CA musica italiand, prinsese deja

radacind in Franta si drept de cetdtenie pe scena tea-

trului numit Opera. Un fel de slake se simti in severitatea scOlei franceze. Rameau el insusi in ultimele
sale compositil, isi indulcise stilul si cautase melodia,
imitand in acesta pe compositoril italieni, cart incepeti
a se face cunoscuti la Paris, iar musicanti francezi ca,
Laborde, Trial, Berton, Dauvergne si mai ales Mondonville, italianisail noile for compositil.
Cu tote acestea, dad, musica seriOs'a si dramatics
franceza sustinea cu 6re-care desavantaj comparat,,ia
sa cu musica italiand buffet, apoi o alts musica fran-

cezd se ridicase alaturi, musica adeverat nationals,

comics, spirituals si viOie. Acesta era musica ce se
putea gusta pe scena teatrului de la Opera Comics,
care desi intrunitti in 1762 cu teatrul numit atund
Comedia Italiand a remas totusi o mend' secundard.
Musica, asa numita de opera comics, a luat insa un
mare avent in Franta pe acele vremuri, cu concursul
celor mai bunt compositori, earl si acestea furs admirabil secundati de catra nisce autori comics cu talentele
,cele mai pldcute, ca Anseaume, Favart, Sedaine, Vade,

Pannard, Taconnet si de catra nisce actors fOrte mult

www.dacoromanica.ro

374

ISTORIA ARTELOR-FRIJM6SE

gustati de public, ca Carlin, Bertinazzi, Caillot, La Ruette,

Camerani, D-na Dazincourt si cu deosebire D-na Favart.,
Principalif dintre acesti compositor) emu : Duni,

Philidor, Monsigny, Dalayrac si, in fine, Gretry, care a

Post una din gloriile cele mai incontestabile a musicel
franceze din secolul al XVIII si care a meritat dupa
patru-cleci de ani de succese stralucite
supranumele

de Moliere al musicei.
Philidor (1727-1795), unul din autorii cel mal original), a compus o capo-d'opera de sciinta instrumentals si de musica expresiva pe canevaua prOstel poeme

a Ernelindei (1767). Philidor, ca si Monsigny, La

Ruette, Gossec si altii, cars creeara repertorulul teatrului
italian, a probat ca musica franceza era la aceias1

inaltime cu musica italiana, sub indoitul raport al armoniel si al melodiel, dar ca 'I era cu mult superiOrg,
din punctul de vedere al expresiunil drama tice si spirituale: Potcovarul, Vreijitorul, Tom Jones, sunt nisce
compositil de prima ordine.
Neapolitanul Duni (mort in 1775), chemat in Franta
si atasat la Comedia-Italians sail Opera Comics, n'a
putut nici odata sa se ridice la acesta inaltime.
Philidor a fost un melodist simplu, naiv, gratios.
Monsigny (1729 1817), a fost un musicant creeator ,
s'a distins prin darul innascut al melodiel, printr'o simtibilitate alesa, printr'un profund sentiment al veritatil
dramatice. NumerOsele sale partitiuni fermecara multimea, care nu se mal satura sa le asculte.
Gossec, care avu un succes imens cu mica opera.comica :

Pescarii, a reusit mal putin cand a scris

Teseu, compositie de musica-mare.

A. Gretry (1741-1813), nascut in orasul Liege, a
lost Para indoiala unul din cei mal celebri compositori musicali.
Dupa ce a trait cat-va timp la Roma, Gretry s'a,
stabilit in Paris, unde a lucrat cu statornicie pentru

www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLII XVII I XVIII

375

opera, cautend sa intelega genul de musica care convenia publicului francez :

Trebue sa fil adeverat in declamatiune, la care
Franta e fOrte simtitOre, clicea el. Voiu cauta dar ve-

ritatea in declamatiune si cred Ca musicantul care va

sci sa o metamorfoseze in cantare, va fi cel mai dibacitp. Mal intaiil el a imitat pe Pergoleze si pe maestrii neapolitani, dar s'a lasat in curend de asta imitare,
mai mult involuntara de cat sistematica si a fost unul
din artistic creators al scOlei franceze : ferneile cum
clicea densul
recunosceii sensibilitatea sa ; tinerii,
veselia, si fineta sa, iar cunoscetoril diceu ca musica

lul era vorbitore. Tabloul vorbitor (1769). cei doi

sgeirciti (1770), Zemira si Azor (1771), Caravana

(1783), Ricard inimet de le (1785), remasera in
memoria tuturor si succesul n'a lipsit nici ()data reprizelor, facute chiar in oilele nOstre. Gretry e considerat de multi ca parintele operei-comice
Ne explicam numal ast-fel de ce, reputatia lui Gretry,
care nu inceta de a se intinde la fie-care lucrare noun,
n'a fost de loc compromise prin prodigiosul succes
obtinut la Paris, cand se represintara operile 1ul Gliick.
In trecat fie clis, de o cam-data, aste representatiuni
memorabile determinara triumful musicel straine pe
scena franceza.
Atuncl a si izbucnit in Franta lupta dintre partisanii
lul Gliick, contra partisanilor musicel italiene, represintata mai ales prin Piccinni; tot atunci cantaretii
si cantatricele castigara o celebritate pOte din cale
afara de mare, ca Lais, D-soira Laguerre, D-sOra Sophie Arnould, D-na Sainte-Huberti.
Odata cu revolutiunea din 1789, (lice d. Chouquet,
se deschide o noue era pentru teatrul liric francez :

pastoralele, schitele usOre si tablourile in genul celor

remase de la Greuze si Watteau sunt inlocuite prin
nisce icOne puternice, prin nisce figuri austere sail
poetice, prin nisce scene de istorie si nisce amintiri a
www.dacoromanica.ro

376

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

antichitatii ; comediilor placute, inveselitOre sail sen-

timentale, succed de odata nisce conceptiuni bdrbatesci, cars reamintesc pe pictorul viguros al Iui Leonida la Termopile >>.

Mehul (1763-1817), e considerat ca David al musicei dramatice. Acesta a introdus pe scena OpereiCornice un not"' gen de musica care difera de cel al
lui Gretry, printr'o armonie mai vigurosd si o instrumentatiune mai puternica.
Pe timpul revolutiunii, musica a facut deci progrese

noue in Franta si nu numai cu Maul dar cu Rouget

de lisle, Lesueur, Cherubini, Berton, Boieldieu, Nicolo.
etc., etc., cars !rise apartin mai mult secolului al XIX,

Italia, s'a facut celebrd in Wta lumea cu numerul

si talentul compositorilor si artistilor set Acesta 'ma
relativ la arta musicala numai in ultimii secoli.
In adever, si precum s'a vedut deja, inainte de secolul
al XV-lea, italienii nu cunosceti putem dice de cat mai
numai musica bisericesca, iar la inceput de tot asa
numitul planus-cantus, cu cele doue forme ale sale :
cantul ambrozian si cantul gregorian.
Tocmai in secolul al XV mai multi artists din scOla
gallo-belgiand, precum si nisce germani venira si contribuird ca geniul musical din Italia sd 'si Old lua zborul.
De atunci compositiile musicale se inmultird, nisce

scale de musica se infiintara in mai tote orasele peninsulei, iar Capela papel din Roma incepu s5, recruteze cantdretil cei mai vestiti din tote terile Europe.
Ilustrul maestru de capela, Palestrina creed, precum
vedurdm mai sus, noua musica bisericesca in secolul
al XVI si formeza, in acelas timp, o gramada de musicanti, ale cdror compositil s'ail distins prin maiestatea

stilului si prin observarea rigurOsd a regulelor armoniei. In curind progresele musicei sacre sunt urmate
de progresele musicei profane: musica concertantd
apare cu Anibal Melone, Luigi Viadana si Claudio
Monteverde.

www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLII XVII SI XVIII

377

Deja Galileu
tatal celebrulul astronom
la inceputul secolului, facuse o prima incercare de musica

dramatics prin oratoriul lui Ugolino, cand WA ca

Monteverde creed in adever drama lirica, adica Opera

i deschise un camp vast in care italienii trebuiati sa

straluciasca timp indelungat.
In secolul al XVII-lea, printre maestril artei sunt citati : Francesco Cava lli, maestru de capela, la Venetia.
Carissimi, celebru prin graticisele sale recitativuri, prin

oratoriile sale si care, in musica sa religiOsa, unesce

orga cu instrumentele orchestrei ; in acelas timp fratii
Amati si Stradivari, contribuesc la progresul musicei
prin perfectionarile realisate asupra instrumentelor mu-

sicale ce li se datoresc ; pe de alts parte, in fine, se

incep cons truiri de teatre publice pentru represintarea
.operelor.

Cadrul acestei lucrari nepermitendu-ne sa citam pe

tots compositoril atunci celebri, pe top virtuozii dibacl
al acestel fericite epoci a artei musicale, ne vom multumi sa enumeram numal pe cats -va, ale caror nume

nu se pot trece cu vederea.

Asa, Stradella (1645-1681), care a compus multe
opere, oratorii, cantate, neuitate nicl pana ads; Alexandro
Scarlatti (1649-1725), fundatorul scOlei neapolitane, unul
din cel mai marl artists al timpului, autor al mai multor

bucall de musica sacra si a 118 opere. In aceiasi epoca

se inmultesc si societatile musicale, iar autorii ca Penna,
Bernardi, mai ales Doni, expun in scrierile for teoretice principiile artei italiane.
printr'un contrast de sigur
In secolul al XVIII

curios si care da de gandit pe cand bite cele-alte

arte sunt in decadenta, musica italiand stralucesce
In modul cel mai uimitor.
Printre marele numer de musicanti, atunci celebri,
se citeza mai ales Benedetto Marcello (1686-1739),
ale carui messe, oratorii, cel cinci-deci de psalmi ai
lui David, cuprind nisce bucati musicale admirabile ;
www.dacoromanica.ro

378

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Durante (1684-1785), care s'a consacrat cu totul musicel sacre ; Leonardo Leo (1694-1746); Nicolai Porpora
(1686-1766), profesor de genid, a carui scold de canto,

din Neapoli, a format pe cel mat marl artistl al epocil,

ca Carlo Broschi, dis Farinelli, Hubert, clis si Porporino, Caffarelli, etc.
TOte orasele Italiel aveti atunci cantaretii for renumiti.

La Inceputul acestui secol a aparut ss Pergoleze

(1700-1736), care in curend se ridica in primul rangprintre compositoril italienl si care, intre altele ne-a
lasat o capo-d'opera de opera-bufa : Serva padrona ss
doue compositil religi6se mereti admirate: Stabat-ul ss

Salve regina.
Tot acestui secol apartin inca Logroscino, Haendel,
Duni, Galuppi; pe urma Jomelli, Piccinni, rivalul lul
Gluck, Sacchini; pe urma inca Paisiello si Cimarosa,
earl intrec pe top predecesoril for si pe cart nu 1-ati
ajuns nici chiar nisce artists de mare talent ca Orlandini, Porta, Giacomelli, Bertoni, Traetta etc.
In musica instrumentala, sunt asemenea nisce executanp forte remarcabill.
Italienii, compositori, cantaretl ss virtuozi, sunt admirap prin diferitele ten ale Europe' ss adesa se si stabilesc prin ele, pe cand artistil altor terl vin sa se

formeze, s se exerciteze ss sa se perfectioneze prin

diversele scOle sail pe scenele teatrelor din Italia.
Asa Parisul primesce pe Porta, Maria, Spontini, Paer,
Carafa, Cherubini, Piccinni ; Londra, pe Frederici; Germania, pe Salieri si Righini, etc.
Printre acestia, cel care apartine mai mult secolulul
al XVIII este Nicolai Piccinni (1728-1800), musicant
celebru din so:51a italiana, care dupa ce 'si-a facut o
mare reputatiune in Italia, prin tragediile sale lirice
Zenobia ss Olimpida, veni la Paris la finele anulul
1776
in virtutea unul angajament ce iscalise cu_
Academia regal& de musica
unde a represintat opera

www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLII XVII BSI XVIII

373

sa Roland, trel lulll dupa ce compositorul german

Gluck represintase, tot la Paris, opera sa Armida, adia

la 27 lanuare 1778.
Armida lul Gluck nu obtinuse la inceput succesuL
ce merita, insa chiar protectia reginel Maria-Antaneta,

fOsta sa eleva si a unel parti din publicul parisian

devenit partisanul marelul maestru germannu putura
impedica sa se organiseze o cabala formidabila contra
lui Piccinni. Cu Wise acestea, publicul a remas fermecat,
extasiat, de dulcile si gratiOsele melodil pe car! cornpositorul italian le respandise in partitiunea sa, a impus

tacerea intrerupatorilor car! tulburatii representatia, a

aplaudat cu frenezie si l'a dus pe artist in triumf pana,
acasa la el.
Tot Parisul lua parte la faimOsa certa dintre gluckisti
si piccinniqti, acestl ultimI aparatorl al musicel italiene
in Franta.
Doue partide pasionate se g5sira decl in presenta :
glikkistiI, avend in fruntea for pe Suard, abatele Arnaud, Cogneau, du Rollet ; piccinistil, pe Marmontel,
La Harpe, Ginguene, d'Alembert.
Cel dintaiti proclamail superioritatea stilulul lul Gliick,
ca vigOre si ca expresiune ; cel din urma preferati me-

lodiile lul Piccinni, orl carul alt lucru. Lupta se incinsese. de o parte si de alta, cu cea mai furiOsa animositate :
salOnele, cafenelele, localurile publice, liarele mai ales,

se transformasera in arene, deschise celel mai ardetOre

polemic!.

Directorul academie! regale, Berton, avu ideea sa

propue celor doui antagonistl un fel de prinsOre, de
lupta musicala, cerendu-le sa faca in mod simultan
partitiunea unel 1phygenie en Tauride.
Gluck, cu sva'paiala lul obicinuita, ispravi cel dintaiit

lucrarea si o execute,, la Opera (1779), cu un succes

prodigios, care totusl n'a putut face sa taca pe inimici!
set. Parisul insa era intr'un adeverat delir si aplauda

www.dacoromanica.ro

38o

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

cu c5.1dura pe compositorul german, care mai produ

sese 'Inca un capo-d'opea de expresiune dramatics.

Plecarea lui Gliick din Paris puse capAt, in fine,

astel marl certe musicale, iar opera lul Piccinni
a doua Iphigonie en Tauride fu si ea represintath.
(1781), cu onorurile rezboiului, Ins MIA a putea fi
comparata cu capo-d'opera rivalului sett
Piccinni a mai compus succesiv operele : Atys,
Didon, Endymion si Peneloppe. Caracterul dominant
al musicei acestul maestru este o melodie atingetOre,
un stil limpede si usor, precum si o mare eleganta de
forme.

Ast-fel, dupa ce musica italiana 'si-a mentinut suprematia in lumea intregd, Limp de trel secoll, italienii
facura marl sfortari, in secolul al XVIII-lea, spre a 'si
pastra rangul ce castigasera ; cu tote acestea si de si
apArura Inca unele genii musicale, el trebuir'A incetincet s cedeze, iar sceptrul artel musicale, cAclut din
mainile Italiel, fu luat de tetra Germania.
In Germania musica datoresce strainAtfatii prima
sa desteptare. In adever, pe and vieta musical5, d'abia
Incepea in Germania, Terile-de-jos erau deja de mult
Inainte pe calea progresulul, iar dup'a un secol numal,
italienii devenisera nisce modele pentru WM Europa si
atrasera privirile germanilor asupra minunatelor efecte
ale musicei. Nu numal acesti din urma full imitatoril

celor dintaia, dar in curend el intrecura pe maestril

for intr'un grad c6, nicl un alt popor n'a indaznit sa
se mesOre cu densil, cu privire la bogatia conceptiunilor, la fineta, la indraznela, la profunditatea combinatiunilor armonice si la expresiunea sentimentulul.
Origina musicei moderne se regasesce pretutindeni
in cultul bisericel. In Germania, Inca din anul 813,
Raban Maur, abate de Fulda, se storta sa perfectioneze plain-chant-ul. Unul din discipolil acestuia, calugarul I6n, se crede O. ar fi compus cele dintaiii
bucati de canturi bisericesci dincolo de Rin. De atunci,
www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLII XVII BSI XVIII

3 8 IP

si prin Germania, stole de musica se fundara prin

multe manastiri si se facu us de un mare numer de
instrumente.

Totusi, progresele nu fura tocmai repeell, nici chiar

pe timpul minnescenger-ilor si meistersarnger -ilor,
precum s'a veclut deja
in acelas timp poeti si musicanti si acesta fiind-ca nu se cunoscea inca armonia.

In secolul al XV-1, pa, Germania numera mai multi

maestri celebri, ca Heinrich Isaac, Adam de Fulda,
Stefan Mahu, Joh. Godendach ; se gasiati Inca si mai
multi teoreticiani si instrumentisti indemanateci, ca
orbul Conrad Paulmann si Bernhard, inventatorul pedalelor.
Luteranismul apol a fost Mee favorabil desvolta'ril
musicel religiOse. Cu mult inainte chiar, Lin Huss cornpusese nisce imnuri, cart trebuiail cantate la ceremonii.

Luter, la rendul sea, amic pasionat al artel musicale

care intelegea marea insemn'atate artistica si moral&
a acestel sciinti
nu numai a propoveduit invatamentul el, dar a acordat In loc important canta'rilor
bisericesci in slujbele religiOse si a compus el-insusi
(cuvintele si musica) asa numitelor corale (cAntari
de cor), de o mare si puternica elevatiune si earl sunt
Inca in us.
Invatamentul musicel fu introdus prin tote scOlele
luterane ; catolicii urmara acest exemplu, tar capela
din Munich
cea mai celebra din bite
avu ca
maistru pe flamandul Orlando di Lasso sati Roland
de Lattre.

Carol Quintul avea o orchestra regulata, in care ger

manii rivalisaa cu flamandit.
Se citeza de pe atunci. numele multor maestri, executantl si savanti teoreticiani. Mal tarclia ceva, musica
religiose, in Germania, is caracterul de grandOre melancolica sail de reverie mistica pentru ca, prin a doua
jumatate a secolului al XVI
probabil din causa de
www.dacoromanica.ro

382

ISTORIA ARTELOR-FRUMoSE

selor dispute asupra invatamentulnl religios

cantul

sacru sa is un caracter de asprime, de uscaciune, de

facela ; spiritul evangelic pregatindu-si o tale in domenul musicel eccleziastice, desi arta a remas indiferenta luptelor religiOse.

Pe timpul lul J. Eccard, elev al lui Lasso, motett-ul

se transform& succesiv intr'un cor de o mare simplicitate, iar coral-ul se desvolta luand forma lied-ului 1)
cu o singur& voce, si sustinuta prin un acompaniament
slab.

Care finele secolului al XVI influenta italiana se

simti deja in musica religiOse si inlesni intrarea unor
-elemente lumesci. Heinrich Schutz, mai cu sem& aproba

asta tendinta si deveni aparatorul gstilului not p.

Musica de interior sail de camera, intr'un inteles
mai restrans
ca bite bucatile de musica earl nu
trebuiesc executate in fata publicului mare, ci intr'un
cerc intim
dateza, in debuturile sale, din acesta
epoca. llautul, viora, luth-ul, sunt instrumentele favorite.

Printre instrumentele cu clape, orga ocupa alaturf

de clavecin, primul loc ca instrumentul cel mai cornplet nu numal pentru biserica, dar chiar pentru usul
privat.

In secolii XVII si XVIII musica de orga nume'ra

multi compositori de prima ordine, d'asupra carora
insa s'a ridicat cu putere talentul familiei Bach, in special a lui J.-Sebastian Bach.
In general vorbind, musica instrumental& este Ore-cum o creeatiune a Germania Un mare numer de bu1) Lied la plural lieder, cutrent german. care insemnezd cantec, roman* un soid de baladd. Nemtd inteleg, sub aoest nume tote genurile
-secundare de poezie, satira, ca i cantecul, idila, ca i epigrama.
Adeveratul lied, lied-ul popular, in genera forte scud, se compune

din cloud. sad trel strole adesa cu un refren. In 6ermannt, nu e mci o

profesiune care sa nu alba liedul sad, aka : lied-urile lemnarulul, a va.natorulul, a plugarulul, a ciobanulul, a soldatuluI etc. etc
N. .A

www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLIT XVII F XVIII

383

catl suet de timpuria scrise pentru viole, clavecin sail

orgtac, iar prin secolul al XVIII, multi maestri sa exerciteza in compunerea diferitelor genuri de trio 1), de
quatuor 2), de quintett 3) ; se mal fac si incercari in
simfonia cu orchestra mare, iar Joseph Haydn pare a
fi atins perfectiunea in acest gen.
Musica bisericesca cu mare-orchestra, are ca ilustri
represintanti familia Bach, Haendel, Joseph si Mich.
-Haydn, Graun, Naumann si Mozart, cars au compus
messe, vepre etc., si mal ales oratorii, remase clasice.
In ce privesce origina musicel profane din Germania, se scie numal ca vechil germani aved cantece in
on6rea eroilor, ca el se serviaii de diferite instrumente,
ca harpe, timbale, trompete, tobe, etc., si ea Carol magnul lua mesuri sa se adune bite cantecele nationale ;

mal tamp vedem pe musicantil germani organisandu-se in corporatiuni (starostil) si, Inca de prin secolul
1) Trio, compositie musical pentru treT vocT sad tret instrumente.
Este una din formele cele mat perfecte ale compositiel, din causa armoniel sale complete i a efectulul ce ea produce. De aceea i este frecuent
In musica dramatic&
Italienit rad introdus in music& prin secolul al XVIII.
De atunct trio a luat diferite forme, dupe, situatii.
2) Quatuor, este o bucata, de musica vocal& sad instrumental& pentru patru voci sad patru instrumente. TotuT, intr'o orchestra se designeed. Inca, prin cuventul quatuor, ansamblul tuturor instrumentelor cu
corde, in timp ce ansamblul instrumentelor de vent se numesce armonie, instrumente cart nu fac ca s& 4icem aa, de cat sa iinputerniciascd
armonia general&

Quatuor-ul vocal e in deobte sustinut printr'un acompaniament, fie

de piano, fie de orchestra. El face parte mat tot-de-una dinteo opera, mat
general& : opera, oratorio, messa.
El sufera, decT tote necesitatile musicel dramatice.

Quatuor-ul instrumental este una din formele cele mat frumose qi

mat mobile ale geniulut musical. E o opera. complete, in ansamblul sad,
nfinite in detaliile sale, care nu depinde de cat de imaginatia compositorulul.
3) Quintett-ul, este o bucata. de musica scrisa pentru cinci voci sad
'cinci instrumente.
Quintett-ul vocal e tot-de-una sustinut prin un acompaniament, fie de
orchestra, fie de piano.
Quintett-ul instrumental afectezX alura generala a simfoniel i se
compune din trel sad patru bucati diferite, Ms& tot-de-una in acela stil.
Eloccherini, a creeat putem dice, dst gen de compositie.
N. A.

www.dacoromanica.ro

384

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

al XVI s'a organisat, la Viena, un serviciti deosebit al

Cornitetului director al spectacolelor.
Genul numit Singspiel (comedie cantatOre) era cunoscut in Germania in secolul al XVI.
Drama din evul-mecliii disparu incet-incet si in locul
set. aparu Opera. Opera germanacopil al epocel acesteiaobtinu suprematia de aci Inainte si este adeveratul gen, care represinta spiritul si tendintele generale,
daca o consideram in diversele sale elemente : imaginatiune, nebunie dragalash', elevatiune.

Prima opera germ ana este Dafne tradusa din italienesce de Opitz ; autorul textului italian e Rinnuccini
represintata la 1627 in orasul Torgau.

Heinrich Schutz pote fi privit ca parintele operei

germane.

Pe cand Germanta suferia Inca. de ranile ce 'I causase rezboiul de 30 de anI, ea tot isI indrepta privirile spre Italia, si nu se dete indarat fata de enormele
cheltuell necesare, spre a atrage pe pamentul eI cantaretii si artistii italieni si, in curand, in cea mai mare
parte a Germanieicu deosebire in sudoperile italiene si artistil italieni erati slaviti.
Chiar la Hamburg si Brunschwig, unde multa vreme

compositoril Thiel, Reinhard Keisercare a compus

118 opere pentru teatrele oraselor respectivefusesera
adulatI, chiar acolo ariile si dueturile, emu cantate in
italienesce sat in frantuzesce.

Acesta prima periodaa musicel germane p'ana in

anul 1750se Inchide cu J.-Sebastian Bach (16851750) si G.-Fred. Haendel (1684-1759), cu drept euvent

considerati ca represintantil musicel sacre, pe care au

compus-o in spiritul si ideile religiose ale lui Luter.
J.-Sebastian Bach, nascut la Eisenach, dintr'o familie privilegiata, care a furnisat peste 50 de artisti. Cel
mai ilustru a fost el. Acest artist a Post, rend pe rend,
director de teatru si compositorul cator-va curp suverane. A cautat sa readuca Germania la sentimentul
www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLIT XVII SI XVIII

385

religios prin sublimele sale composifii pentru orga,

fugi pentru piano, cantate 2) motet-uri si coral-e,

tOte compuse in on6rea lul D-dell.
Talentul Jul J. Seb. Bach, ca organist, n'a fost
Inca, nu licem intrecut, dar nici chiar egalat iar cornpositiile sale musicale
mai ales musica sacra
sunt nisce inimitabile capo-d'opere si ca bogtie de

conceptiune si ca elevatiune si ca originalitate.

Ne ail remas de la el 48 preludiuri si fuga pentru

clavecin,

oratorical Nativitafil lui lsus Cristos si

Patimele dupes Sf. Matei 14 A avut nou6 fete si unspre-clece baeti, cars top s'ail consacrat musicei. Asra
imprejurare explica cum
la serbarea musicals care
intrunia in fie-care an la aceiasi di, pe tots membrii
aces tel familii imprasciatl prin Germania si Prusia

s'a putut vedea la un moment dat peste o suta de

persOne tOte rude, de tOte sexurile si de tOte vrastele

si executand in mod exclusiv music& compussa de ele
insl le.
1) De la latinescul fuga fuga, bucata de musica In care frazele asemenatOre pare ca fug una de alts gi sa urmaresc rend pe rend. Partitiune In care diferitele part1 se succed repetand acelag motiv cu unele

variata. Ideea principals se numesce subiectul fugel, tema, antecedentul,

motivul principal. Se da numele de re'spuns sail consequent diverselor
imitarl ale subiectulul; expositia sail repercutiunea ofera reintorcerea
periodica a subiectulul gi a rospunsuluI in nisce tonurI diferite gi in diferite parts sunt apol epis6dele sail divertismentelefraze putin desvoltate gi. stretta, care e ultima reproducere a temel gi a respunsului,
strans gi repede combinate gi legate gi, in fine, pedals care adesa e ca
recapitularea principalelor elemente a fugel, ca peroratia bucatii.
Sunt multe felurl de fugl: fuga tonald, fuga reald, fuga regulates,
fuga regulates modulates.
Fuga care n'are de cat un subiect se numesce numal fuga; aceea care
are mai multe se numesce fuga cu doted, cu trel, cu patru subiecte, etc.
In operile destinate teatrulul, fuga nu se gasesce de obiceit de cat in
uvertura, ast-fel uvertura din Flautul deseantat, este o fngi neregulatk
bogata de sciinta gi plina de melodie. In musica bisericesca. mai cu
sema, fugele orgel a4 tote puterea, tote maiestatea lor. J.-Seb. Bach,
Haendel Cherubini gi Mozart, in messa sa de Requiem, s'au distins cu
deosebire In acest gen.
2) Cantata este un mic poem care face parte din genul de poezie Erick gi care e debtinat a fi pus in serviciut musiceI Primele cantate se
datoresc lul B. Ferrari. publicate in 1638; Stradella perfection& apoi acest
N. A.
gen, in yoga prin secolul XVIII.
25

www.dacoromanica.ro

386

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

CO mai ilustri dintre copiii set ail fost: WilhelmFriedmann (1710-1784), este cunoscut si sub porecla
de Hach din Halle; Ch. Phil.Emmanuel (1714 1788),
mai elegant de cat precedentul. e supranumit Bachhamburghezta; J. Christophe-Frederic Bach (17321795), maistru de capela din Buckeburg, unde 's1-a
petrecut tOta vieta; J. Christian Bach (1735-1782),
supranumit milanezul sail englezul, din causa sederil
sale in Italia si in Anglia.
TOle compositiile families Bach ail fost culese si
intrunite inteo imensa colectie formata de el -insil si
numita : Archive le Bach-dor ; asta colectie a fost yenduta si imprasciata prin 1788 la mOrtea lui Emmanuel,
ultimul depositar. Numal un mic num& din aceste
opere ail fost publicate.
In aceiasi epoca George Frederic Haendel, era obiectul admiratiunii in Europa.
Compositille sale pot servi ca modele pentru tOte
epocile si conferira Germaniel o glorie neperitOre, sadila in inima si in spiritul poporului englez, in mijlocul
caruia 'si a petrecut mai tOta vieta si care '1 si revendica ca pe artistul set'. Talentul sell pentru compositiuni s'a revelat din frageda sa copilarie : la vrasta
de 10 and stria deja motett -url.
Rend pe rend, sail in acelas timp, maistru de capela,
profesor, director de spectacol, organist si sef de orchestra, Haendel a gasit
in mijlocul numerOselor
sale ocupatiuni si timpul de a scrie un mare numer
de opere, mai tOte f6rte remarcabile : opere, musics

religiOsa, musics de camera. oratorii.

S'a consacrat cu deosebire acestui din urma gen, in

care a escelat si n'a putut fi Inca intrecut de nici un

alt m a estru.

Oratoriul Messia, a des6his seria ; yin pe urma, :

At ilia, Saul, Samson, facia Macabeu, Jefte, Moise
in Egipt, Jostle, Estera, etc.
Dintre opere, cele mai frumOse sunt ; Almira, Ne-

www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLIT XVII BSI XVIII

387

rone, Renaud, Radamist, Prometeu, Rodelinda,

Alessandro, etc.

La vrasta de 51 de ant a devenit orb, a murit la

1759 si a fost ingropat la Westminster. Haendel si
J. - S. Bach formeza un contrast nostim si care merita a fi pus in relief.
Cel din urma, iubitor de repaus si MU vieta nevoias,

a trait numal in cercul restrans al elevilor set si in

intimitatea numer6sei sale familil, neputend deveni
popular tocmat din causa genulul musical sever ce a
adoptat; cel dintdiii, din potriva, bucurandu-se de societatea celor puternici, trulas si inflexibil, invidiat de
multi si castigdnd cu o singurd opera, averea si renumele ; stapan in mijlocul unui popor strain, care
'I aratat neincetat cea mat deosebita consideratie.
Aci mandrul companion al nobletei britanice, dincolo
saracul musicant nemt. Ambit insd, ca nisce adeverati
gigantl, stait neclintitI pe pragul templuluI arteI germane.
AmandoI saxoni, de o conditiune modesta, anfandoI

admiratI de contimporanil lor, au manifestat in ope-

rile for pdnd la m6rte dragostea pentru religia reformats.

In Angliacare de altminteri n'a produs nici odata

ceva de sema in domenul musical s'a intamplat Inca
o eclipsa a musicel in secolul Revolutiunel (1648-1650).
Dup. Restauratiune insd capela regala fu restabilitd,

o opera Italiand a functionat in teatrul Hay-Market si

in fine un numer destul de mare de compositori englezi
incepurd sa apard, intre altil John Bull, caruia multi 'I
-atribuie imnul God save the king.
La inceputul secolulul al XVIII, nemtul Haendel fu
marele musicant al Anglia iar rivalil sei furs asemenea nisce strains, nisce italient.
Para in secolul nostru, compositoril englezi n'aii
stralucit de loc in sfortarile for spre a sustine opera
nationala ; cel mai multi ail imprumutat o gramada
www.dacoromanica.ro

388

ISTORIA ARTELOR-FRIIMOSR

de bucat,1 de prin compositiile italienilor, germanilor

francezilor si chiar 'Ana all, tot compositorii straint

sunt cel ce se bucura de mat mull& yoga in Anglia.

E drept ca musica instrumentala a fost cultivate cu
mat multa tragere de inima si ca prin tote partile
sunt importante asociatiuni musicale, din earl multe
dateza Inca de prin finele secolului al XVIII.
Talente superiOre nu s'ati semnalat printre englezi,

jar la Londra se imprimeza multa musica inse de

putina valOre.
*

Marea desvoltare a artel musicale de la 1750 la

1800s'a produs cu acelas avent cu care, in aceiasi

epoca, literatura germane

cu Klopstock, Lessing,
Wieland, Schiller, Goethe si altil 's1 a inceput marea
sa periOda. i literatura si musica au atins, in a doua
jumatate a secolului al XVIII, cel mai Malt grad al
perfectiunil clasice.

Precum veduram, musica religiOsa ajunsese deja la

completa sa desvoltare, multumita compositiunilor lui

Bach si Haendel, remanea acum ca opera si musica

instrumentald sa urmariasca si sa realiseze aceleasi
progrese.

Musicantil Hasse si Graun precedara pe Mozart, in

jurul caruia gasim pe E. Bach, Naumann, Gluck, Haydn
si Beethoven, cart tots impreuna formeza pleiada ma-

rilor maestri al artel musicale si cart, nu numal ca

sustin in mod victorios comparatiunea cu J.-Seb. Bach
si cu Haendelca yip:5re si elevatiunedar 'I intrec
Inca din punctul de vedere al inventiunil si ranan
nisce modeluri pentru posteritate.
Cavalerul Christof Gluck (1714-1787), german din
nascere, 'si-a primit intaia educatiune musicale la

Praga; a trait in Italia, in Franta, in Anglia, la Copenhaga si la Viena.

Primele sale opere sunt compuse in gustul italian,
www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLII XVII SI XVIII

389

xpe nisce poeme italienesci De si acele compositil con-

lin cea mat frumOsa music& dramatic& ce s'a audit

vre-odata in Italia prilej cu care el n'a facut pOte de
cat s mariasca si sa perfectioneze sistemul lui Lully,
intrecendu'l cu tab', inaltimea geniul seu viril totusi
putem afirma ca pan& &Ira anul 1745, geniul lui
Gluck nu se revelase Inca in tOta splendOrea sa. In
societatea compositorului Arno si a sotiei acestuia
escelenta cantatrice el intelese ca musica este altceva de cat un sir de sunete placute, asedate cu arta
si c& expresiunea, proprie situatitinel, este izvorul celor
mat marl efecte musicale si deci, al placerilor celor
mat inalte.

Intors la Viena, Gluck a urmat o noue directiune,

a muncit cu ardOre si in curend fu cel dintaiii care
dete operel adeverata pecetie germana.
Operile sale
Orfeu fi Euridice, Alcest, Paris
si Helena
compuse la Viena intre aniI 1761 si
1764, au obtinut un susses imens si '1 facurA celebru.
Cu trite acestea, artistic germani nu '1 intelegeil.
Acesta imprejurare, precum si dorinta lui de a cornpune musica pe un poem scris in frantuzesce limb&
care i-se parea lui Gluck a se preteza cu deosebire
la exprimarea pasiunilor marl
fair decis s se inetelega

cu Du Rollet, atunci atasat la ambasada fran-

cesa din Viena, s'a-i aranjeze un poem. Acesta a fost

1phi genie en Aulide, a lui Racine.

Spre a introduce, pe scena Academiei regale de
music& din Paris, -bite reformele ce el credea necesare, '1-a trebuit bietului Gliick multa rabdare
fats
de reua vointa a orchestrel si a cantaretilorsi siase luni
aprOpe de repetitiunl necontenite precum si interventiunea
energica a reginei Frantsi, Marie-Antoinette, fOsta eleva

a maestrului. In fine representatiunea a avut loc la

19 April 1774 principalele rolurl erat jucate de catre
rfaimosit Legros, Larrivee si Sophie Arnould.
Spectatoril fur& nu numal emotionati, dar rapiti,
www.dacoromanica.ro

390

ISTORIA ARTELOR- FRUMdSE

entuziasmati, electrisati. Se admira mai ales o expresiedramatica, dusa pana la cel mai Malt grad, o instrumentatiune noua si indrazneta, o armonie puternica si
maestrita. S'a representat de 170 de on !. . . Cele alte-

opere, ca Armida, Orfeu, Iphigenie en Tauride, Alcest, etc., traduse in limba franceza, avura si la Paris
un succes desavarsit.
Gliick, un nemt, a reusit sa, dovedesca ca se putea
scrie si canta o music& escelenta pusa pe cuvintefranceze, cu tOta anatema aruncata. de J. J. Rousseau,
contra Umbel franceze din punctul de vedere musical..
Acum, Rousseau el insusi, esind emotionat de la una
din aceste representatii, a clis uFfind-ca e cu putintat,
sa se incerce o asa de mare placere timp de doue
ore, apoi inteleg si eu ca vieta 'Ate fi buna la ceva2..
Insa partisanii vechei musics franceze se declarara,
contra inovatiunilor, mai ales atunci cand Piccinui 'sl-a
represintat opera sa Roland.
Curtea regala, orasul intreg, qiarele, salOnele, se impartira
cum s'a veclut mai sus
in done tabere

inimice si gata sa se sfasie : gluckisti si piccinnist

(1777-1780). Cel dintaiii invinsera pana la urma.
Precum se vede, Gluck a fost un artist eminent,
avend innascut sentimentul frumosulul, ceea ce a si
facut ca in fie-care din compositiile sale, musica ss
se gasescs tot-de una in perfect acord cu cuviniele.
Subiectele compositillor sale musicale au fost luate din
antichitate
mitologie sau istoria eroica a Greciel

motiv pentru care ele nits nu sunt populare in Germania.

Ultima pies, a lul Gluck : Echo si Narcisse. n'a

avut succes. El s'a reintors la Viena in anul 1780,
unde a si murit, bogat si considerat. Gluck a fost
supranumit Michel-Anghelo al musicei si cu drept
cuvent, cad prin accentele patetice si prin expresiunea
dramatics a musicel sale densul 's1-a capatat ranguL
printre marii compositori.
www.dacoromanica.ro

MUSICA 4N SECOLIT XVII SI XVIII

391

Vine apol Ch. Phil.-Ernmanue/ Bach (1714-1788),

cu ode am fAcut deja cunoscinta si care asemenea
ocupa un loc important in istoria artel.
Acesta, dupa ce 'sl-a facut studiile sale de drept,
s'a consacrat in mod exclusiv musicel si a ajuns dascalul printulul, care maI taxliii a domnit sub numele
de Frederic iI, cel mare. El acompania pe clavecin pe
acest monarch, care canta din flaut.
Em. Bach s'a distins mat mull ca clavecinist. desi
are si compositil musicale cu car! s'a aratat demn de
numele ce purta.
Printre cele remase, vom cita in deosebI: lsraelitil

in pustiiti, Canticul din diva zidirei lumei, invierea Si incilfarea lui lsus.

G. A. Homilius, Joh. Fred. Doles, J. H. Rolle si

Graun, tin de Bach, ca compositor! de musica religiOsa
din Germania septentrionalk tar Hasse (1699-1783) si
Naumann (1741-1801), sunt in acesta epoca represintantil eel mal stimati al musicei italiane in Germania.

Cel dintaiu Hasseelev al lul Porpora si Scarlatti, la

Neapon. unde a represintat primele sale doue opere
Antigona (1723) si Sesostrato, car! '1 'Acura cunoscut.
La Venetia apol, a compus un Miserere, considerat ca o capo-d'opera de expresiune, si unde s'a insurat cu celebra cantatrice Faustina Bordoni, al care!
talent plin de farmec a exercitat cea ma! fericith. influenta asupra talentulul lul Hasse. El a ma! compus
Inca cate-va opere, ca Daliza, Artaserce, Ruggiero,

Piramo e Tisbe, Un Requiem, cantate, oratorii, li.tanii, messe, Te-Deum-url, etc. Enorma colectie a
cornpositiilor sale religiose se pastreza. la Dresda.

Cel de al douileaNaumanna studiat musica italiana si a lucrat pentru teatrele din Venetia si din
NeapolI. Regele Suediel, Gustav III, a scris el-insusi

cuvintele operei celel ma! celebre, compuse de Naumann, anume Gustav Wasa. A lasat si compositif rewww.dacoromanica.ro

392

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

ligiOse printre carl Pater nosier, Giuseppe riconosciuto, Fatima, etc., etc.
Mai sunt apoi cats -va artistl carl se presinta ca
succesorl imediatl al genulul lul Gluck ; printre el vom
cita pe J, H. Hiller, privit ca parintele operete' I-) germane ; compositor merituos.
Franz-Ioseph Haydn (1732-1809), flu al unul fierar,
riascut in Austria de jos; a aratat de timpuriu (la 5 anl)

un talent remarcabil pentru music& si a ajuns unul

din cel mal celebri compositorl. La 8 anl, frumOsa sa
voce si inlesnirea cu care descifra deja musica, decisera pe Reuter, maistru de capela a catedralei de la
Viena, sa. '1 is ca copil de cor in serviciul ce dirigia.
N'a esit de acolo de cat dup. 8 and de studil staruitOre si deja in mare parte stapan pe arta sa, inse a
avut s lupte mult cu saracia.
Primele sale compositii atragand, in fine, atentiunea
publiculul, a facut doue calatoril in Anglia, unde a
scris 12 din cele mal frumOse simfonii si unde, impreuna cu multe incurajari, a capatat si celebritatea,
chiar si in propria sa patrie. La Londra, compositiile
sale se succedara fara intrerupere si '1 facura un renume european. Reintorcendu-se la Viena cu vre-o
suta de mil de lel, 'sl-a cumperat o casa modesty in
care a trait retras, mal mult din causa sdruncinulul
santitatii sale. Aci, si la vrasta de 62 de anl, el a cornpus pe cea mai frumOsa si pe cea mal celebra dintre
lucrarile sale musicale : Creeatiunea, urmata de aprOpe
de o alta, : Cele patru anotimpuri, subiect cam vag,
oratorio sail cantata, care ici-colea lass sa se ghicesca
primul declin al acestui frumos genii'. A fost si ultima
sa opera.

Talentul musical al lul Haydn era fOrte mladios,

ceea ce 1-a permis sa abordeze cu succes bite genu1) Diminutivul cuventului oper5, cuvent atribuit lul Mozart. Sunt mid
opere fara importanta cu privire la aria, niece opere-comice In miniature
N. A.

www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLII XVII I XVIII

393

rile de musica. El se juca, ca sa dicem asa, cu ideile

cele mai disparate si percurge scara sentimentelor
celor mai opuse, de la a/egreta cea mai zgomotOsa
pan& la fiorul ce misteriosul ne provOca in suflet, inse
mesura, farmecul, reman neincetat ca elemente dominante in musica sa. Genul instrumental a fost insa, cu
deosebire, acela in care Haydn a intrecut cu mult, atat
pe predecesori cat si pe contimpuranil set Densul este,

precum s'a dis cu drept, creeatorul simfoniei, 1) iar

desvoltarea geniului seil este istoria chiar a progrese-

tor arta' Numerul operilor ce ne au remas de la el,

e atat de considerabil in cat, la batranete, nu si-le mai
putea reaminti pe tOte si totusi nu prea lucra repede.
Cele 118 simfonii, 24 trio, 83 quator, 19 opere, 5
oratorii, 163 bucciti pentru bariton instrument astali neusitat, 24 concerte, pentru diferite instrumente,

15 messe, 10 bucati de musica religiose, 44 sonate pentru clavecin, 42 ari' germane qi italiene,
.36 canone, 13 cantece, pentru trel si patru voci ; ar-

monia si acompaniamentele pentru 365 vechi cantece scotiane ; in fine o gramada de divertismente, de
fantesii, etc., tOte acestea, formara succesiunea artistica

a lui Haydn, mort in anul 1809.

Haydn a fost un om bun, pion, modest si fare pic
1) Cuvint grecesc, format din sun, cu; phone, sunet ; simfonia, este

o bucata de music& compusa spre a fi executatA prin nisce instruments concertante. S'a dis p6te cu exageratie c5. simfonia este drama

musicale prin escelentl, fiind-cl musica vorbesce singurA, fdrd nicl un

auxiliar. E, de sigur, una din formele cele mai admirabile a artel. In
-simfonie, tote instrumentele orchestrel sunt intrunite intr'un ansamblu armonios si de un efect puternic.
Simfonia a fost una din cele die urmA forme a artel musicale ; ea a
fost itiventatA cu mult in urml dupI drama liricl. Gossec in Franta si
Haydn in Germania, all lucrat, in aceiasT epocA, spre a o constitui. Dug
Haydn venire, Mozart si Beethoven, cad n'ad fost intrecutT. Mal Willa in
fine, multi compositorl all mers cu demnitate pe urmele maestrilor, fdr
lnse a '1 egala. Asa, putem cita Inei de pe acum pe : Reber, Berlioz,
Felicien David, Ch Gounod, Saint - Satins, Kreutzer, in Franta; pe Mendelssohn, Schumann. Schubert, Rosenhaim, etc., in Germania.
Simfonia nu a existat in Italia.
N. A.

www.dacoromanica.ro

394

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

de gelozie ; a fost dascalul

lui Mozart si a avut un

frate (Joh. Mich.Haydn, 1737-1808), asemenea distins

compositor, insa numai de musics religiosa, si de la

care ne a remas putin lucru, de Ore-ce nici una din
compositiile sale n'ail fost publicate cat a trait, si pusine s'at tiparit dupd. mOrtea lu!.
Printre acestea o messy in C, este reputata ca
clasica.
Joh.-Chrisostom-Wolfgang-Amedeu Mozart, (1756-

1791), nascut la Salzburg, fiul unul vice-maistru de

capela de la biserica episcopala. A fost de mic copil
o minune in arta musicala. La vrasta de 4 ani cants
intr'un mod admirabil pe clavecin, iar la 5 ani cornpunea deja mid bucdtl pe cari tatal WI se grabia sa
le noteze. Intr'o calatorie ce facu cu tatal sal, in 1762,
a escitat admiratiunea imparatesei Maria-Teresa. In
urma (1763-1766), tatal set]. '1 conduse prin Germania,

Franta, Anglia, Olanda, Elvetia, mai apol din nou la

Viena, (1767) unde tenarul Mozart compuse pentru
Josef II : Pinta simplice, opera-bufd. La vrasta de 13
ani a fost numit director al concertelor, din orasul Salz-

burg. Totusi, cedand dorintei de a tot calatori, care '1

imboldia mere', Mozart plea in Italia unde,la Roma,
si la Milana compus operele Mitridate (1770), Ascanio in Alba (1771), Lucio Silla (1773). Dupa succesul obtinut cu La Pinta Giardiniera (1775), operabufa, represintatd. la Munich, a petrecut trei an!' iards1

la Salzburg, incercandu-se in bite genurile.

In anul 1778 se decise a mai face o calatorie la Paris,
unde insa fu reu primit si n'a mai putut redestepta entuziasmul ce suscitase in copilaria lui. Acosta l'a decis sa primesca locul de organist al catedralei si al
curtii din Salzburg, care i-se oferise si unde 'si-a revelat tot geniul sell musical in Idomeneea, opera represintata la Munich, in anul 1781. Asta opera marcheza o era noun in istoria musicel.
In fine, Mozart s'a stabilit in orasul Viena, unde putem

www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLIT XVII SI XVIII

395

dice ca s'a inceput adeverata periOda clasica, a vieteisale musicale.

In adever, din Viena si de la anul 1782, Mozart a
compus un lung sir de capo-d'opere, ast-fel : Rapirea

din semi (1782); Nunta lui Figaro (1786) ; Don

Juan (1787) 1); Cosi fan tutte (1790); Flautul descdntat (1791); Clemewfa lui Titus (1791).
Aste doue din urma le-a compus in ultimul an al vietei

sale. Cea dintaiti a fost represintata in WO.' Germania

cu un succes de necreclut, dup. care numele sell a
devenit fOrte popular.
Triumfurile resunatOre ale lui Mozart, earl umpletis
acum tOta Germania, aveti ecouri simpatice si la curtea
Frantei, ca si in tOta Europa de altmintreli, Francezil
Ina erail mortificati; el isT reaminteil debut urile din
Paris ale acelui virtuoz de siapte ani (1763) ; isi im
putatii de a fi lasat sa piece in 1778, descurajat si
nemultumit de publicul francez, pe acel ce, prin atatea
capo-d'opere, era menit s deschicla cal noue musicei
dramatice si regina Marie-Antoinette se gindiaclice-sa
al rechema in Franta, cand Revolutiunea izbucni.
Ultima compositie a acestel vieti artistice a fost facuts in onOrea lui Dumnezeil si tot in anul 1791. Esteun Requiem, cu care nici un altul, din timpurile trecute, nu se pOte compara ; p1M de cea mai profunda
melancolie si de cel mai puternic sentiment religios sii-

care 'i-a fost comandat de dire un personaj, remas

necunoscut. Acesta a fost cantat, pentru intaia Ora, la
propria sa inmormantare, dupa o vieta numai de 35de ani.
Executant incomparabil si musicant dramatic WA
rival, Mozart a fost un geniii creeator in tote genurile1) Un capo-d'operK. cPartitiunea lul Don Juan, scrie unul din biografilf
mu! Mozart, demonstreza cat era de mare facilitatea de creeakiune, care
constitue fondul geniulul lul Mozart. A r6spandit reputatia musicet germane
In tot& lumea.70.

N. A.

www.dacoromanica.ro

396

ISIORIA. ARTELOR-FRUMOSE

de compositii. Densul a renovat intru cat-va opera, in

care a fusionat ideile dominante din Italia si din Germania. Pe langa acesta, Mozart a dat, drama in music& expresiunea sa cea mai inalta, a pus in musica
sa de camera si in quatuor-urile sale tote comorile sufle-

tului seil genial si a ajuns, in simfoniile sale, sa egaleze pe Haydn, ba chiar adesa sa'l intreca, prin zugravirea maestra a sentimentelor inalte.
Pe cand acesti marl maestri, al artei musicale germane, dispareti unul ate unul de pe scena lumii,

fara ca discipolii for sa fie in stare a mai creea nisce

opere durabile, orasul Viena centrul musical al Germaniel de sud
continua totusi a remane in posesiunea suprematiei artistice ce castigase. insa numal
pang. la mortea lui Beethoven. Acesta este privit ca
incoronarea stralucitei periOde care se terming. data
cu densul, cad dupa cum Mozart a produs in opera
nisce compositit neintrecute Inca, tot ast-fel Beethoven
a treia stea, (Gluck, Mozart si Beethoven), a epocii
acesteia
()cup& primul rang in musica instrumentals.

Ludovic Van Beethoven (1770-1827), nascut in

orasul Bonn, unde tatal sed era tenor in capela Electorului. Gustul seil pentru musica se inflacara cand
a cunoscut operile lui Bach si a lui Haendel. In curend
incepu sa asterna pe hartie primele sale inspirattuni :
ceintece, cantate, sonate, etc. La 20 ani se duse la
Viena, sa fad. omagil lui Mozart pe care '1 admira.

La rendul set', Mozart a remas mirat de talentul

tenarului Beethoven si, de la prima auditiune, a proorocit gloriosul ski viitor.
Haydn asemenea '1 -a dat unele slaturi si l'a dat in
ingrijirea unui maistru rigid dar superior, anurne Albrechtsberger.

In fine, un alt musicant distins, Schenk, 'f-a desOversit instructiunea musicals, facendu-1 cunoscute procedeurile technice ale compositiei.
In 1792 s'a stabilit la Viena, de uncle a compus
www.dacoromanica.ro

IMIJSICA YN SECOLII XVII ySI XVIII

397

aprOpe fara intrerupere sl cu mult6, staruinta timp de10 ani, o serie de improvisatiuni stralucite. Rana la
inceputul secolului nostru a trait forte fericit si in re-

latiuni frecuente cu cele mai nobile si mai considerabile personagil din cetatea imperials. Acesa fericiren'a durat ins& mult pentru Beethoven, cad pe de o
parte nenorocirile rezboiului

'I

saracira pe jumetate, pe
inarmara

de alta, invidia -si reutatea Omenilor se

contra lut si ca si cum acestea n'ar fi fost destul

inceputurile unel surditail, care a progresat necontenit,
Pau adus intr'o stare de melancolie grOznica, care de
sigur, nu putin a inriurit pe compositorul musical.
In anul 1804, pe timpul verei si intr'un frumos sat
de langa Viena (la Baden), Beethoven a compus opera
Fidelio. In scurtul interval de timp care urmeza pang
la anul 1808, el public& a 4-a, a 5-a si a 6-a simfonie-

In cursul anului 1813 a scris uvertura simfoniei a

7-a, iar mai tardiu ceva, asa numitul tabloit musical.
Lupta de la Vittoria, care celebra victoria lui Welington, compositie mare pe care ilustrul compositor
a scris-o intr'un scop de utilitate publics, in dorinta --

cum dicea el insusi de a depune o ofranda pe altarn! patriei.

In 1815 Beethoven a fost obiectul atentiunilor celor

mal delicate din partea suveranilor strain.' si de aci
inainte, pana la mOrtea sa, a primit dovedile cele mai
magulibire de admiratiunea ce inspira si de popularitatea ce is1 castigase.
In 1808 incepu sa lucreze marea sa messa, Missa
solemnis ; ea fu gata tocmai dup. tree ani si impresia produsa asupra auditorilor, in diva executarii, a
fost atat de mare in cat entusiazmul a fost fara margini.

Tot acelas efect l'a produs si executarea simfoniel

a 9-a. In intervalul de la 1808 la 1811, Beethoven a_

publicat mai multe sonate pentru piano precum

simfoniile a 8-a si a 9-a.
www.dacoromanica.ro

sit

398

ISTORIA ARTELORFRUMOSE

Compositiile acestui maestru celebru

creeatiuni mi-

nunate si destinate a perpetua memoria lui

se pot
-reparti, dupa continutul si forma lor, in trel periOde in
call unit ail si impartit viets. lui Beethoven.
Prima pericida ne reveleza poezia, nevinovatia tenarului. Atunci Beethoven ni se presinta ca discipol al
4ui Haydn si Mozart, de la earl imiteza formele, periodele, aranjamentul si dispositiunea ideilor.
aprOpe imposibil
De aceea si este atat de gra].
sa distingem 1-a sa simfonie de cele alte ale acestui
mare geniu. Simfoniile in C si in D apartin, intre alte
compositil, acestui pericide.
A doua periOda este aceea care cuprinde operile mai

perfecte ale maturitatii acestui artist, simfoniile eroica

A dur, C moll, pastoralele si allele, intre earl si opera
Fidelio.
A treia periOdasi mai ales ultimil ani ai vietei lui
Beethovencuprinde cele mai bune compositli. Este in-vederat acum ca geniul artistului s'a cotorosit, in fine,
-de tote piedicile si ni se infatiseza plin de claritate,
de profunditate, reveland bogatia si exuberanta ideilor.
Simfoniile in F dur, Missa solem,nis, a 9-a si ultima
sa simfonie, cele din urma patru quatuor -url, apartin
-acestel periOde. Este adi un fapt stabilit si indiscutabil, ca operile lui Beethoven, din asta periOda, sunt
aprOpe far& esceptiune, ceea ce musica instrumental&
a produs mai frumos pan& adl.
Beethoven a excelat mai ales in musica instrumentalk in care a desfasurat un geniu indraznet, original,
puternic, in combinatiunile sale armonice.
De la densul ne-a remas pe langa cpmpositiile
deja citate
35 sonate pentru piano, un mare numer,
de bucap cu caracter diferit, fantesii, preludii, rondourl, teme variate, concerte pentru diverse instrumente, bucati pentru canto cu acompaniament de piano,
-doue messe, Oratoriul lui Crist in muntele Maslinilor,

www.dacoromanica.ro

MUSICA IN SECOLI! XVII I XVIII

399

.0 cantata dramatics, clece uverturi, ballet-ul Proyneteu si cele 9 simfonil admirabile si deja citate.
Acestea din urma vor remane, pentru vecie, cel mac
frumos titlu de glorie a lui Beethoven. Farmecul care
se reveleza, pentru urechea care le asculta, resideza
in profunditatea si intensitatea celor mac divine acordurl armonice ; acestea electriseza, fac sa vibreze inima,

in care las& nisce urme nesterse.

Cugetarile musicale ale lui Beethoven sunt austere
-si puternice, frazele salesi in deosebi frazele principalesunt intense, modulatiunile sale sunt largi si
desvoltate.
Relativ la musica de piano, Beetoven a sciut sa

tag& din el tot ce acest instrument 'I putea oferi, de

aceea pianul a si fost pentru densul instrumentulideal, caruia *II incredinta cele mai intime gandiri.
Beethoven a murit in anul 1827, la vrasta de 56 de

ani. Orasul Bonn a ridicat o statuie marelui compositor, una din gloriile artei moderne.
Printre cele alte ten din nordul Europii, Suedia a
avut de timpuria nisce melodil nationale, remarcabile
prin dulceta si caracterul for melancolic. 0 colectiune
de cantece populare cu vechile melodii s'a si publicat.
Musica, ca arta, a lost insa tardiu cultivata in asta
sera.

Gustav III a fundat o Academie de musica la Stockholm in anul 1772, insa in acest oras se represinta,
cu deosebire, operile franceze si italiane.
Sunt cu tote aste cats -va compositor' suedezi fOrte
stimabill; asa, Berwald, Crussel, Ahlstrom, Skjoldebrand
si doue cantatrice, a caror celebritate este europena,,
Jenny Lind si Christina Nilsson.
*

Din cele dise s'a putut vedea, intre altele, ca Ger-

mania de nord n'a avut nici un centru musical in

est& periOda, nici chiar pe cand er' in vista Bach -iii

www.dacoromanica.ro

400

ISTORIA ARTELOR-FRUMCSSE

si corifeil lor, ea dupe Bach musica religiOsa nu mat

avu nici un represintant renumit si ca orasul Viena,
si fost in tOta asta epoca, aprOpe singurul refugiu al
artel musicale din sudul Germaniel.
In schimb insa, este asemenea adeverat, ca musica
sacra a fost cultivate prin scOlele si institutiunile bisericilor protestante si ca, la Berlin, Frederic II a favorisat neincetat arta musical& in general.
La Dresda insa, pan'a' la aparitiunea lul Weber, totul
era italian in invatamentul artel. De altminterichiar

la Vienadevenita centrul activitatil musicale prin

presenta lui Gluck, Haydn si Mozartpana la advenirea lul Iosef II, musica italiana a predominat si marii

artisti germani aveti sa lupte contra dusmaniel invidiOse a guelfilor, cat si contra indiferentei nationalilor.

Cu tote acestea este drept a recun6sce, ca musica a

gasit necontenit marl incurajari si mull sprijin atat la
curtea imperial& cat si prin palatele aristocratiei, din

ce in ce mai rafinata in acest secol.

Cea mai mare activitate se desfasura in Opera, in care

se ajunsesedovada Flautul desal ntat a lui Mozart

la asociarea seriosului cu frivolul, exprimandu-se
acest amestec intr'un limbagiii tot-de-una demii Musica de camera a ajuns si ea la o desvoltare stralucita.', prin faptul stabilirel unui numer considerabil de
capele de catre Malta aristocratie a teril.
Acelas lucru se pOte lice de musica de clavecin
care, in asta periOda, a atins cel mai Malt grad deperfectiune.

Viii. Illusica secolulul al X1X-lea, exclusiv Rumania

Cadrul acestel lucrari nepermitendu-ne a face nici

acum expunerea teoriel musicel moderne, a schita istoria curiOsadar cam prea technics a notatiunil musicale, nici a demonstra utilitatea si inriurirea binefacetOre a musicel asupra moravurilor socialeceea-ce,

www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUT AL XIX -LEA, EXCLUS1V RUMANIA

401

de altminteri, ar fi ads, de o extrema. superfluitate

ne vom incerca numal a caracterisa in linil marl si
in cate-va renduri, starea artel la inceputul si in cursul secolulul nostru, activitatea desfasurata in acest
domen, dupa terl, precum si directiunile imprimate
artei musicale de spiritul timpulul nostru.
Asa, in Franca de exemplu, musica italiana a fost
in mare favOre cu Gioachimo Rossini, a carui glorie
fu, ce e drept, contrabalantata de gloria lui Meyerbeer.
Vechea scOla franceza ins& sustinu cu tOte acestea,
Inca cat va timp, reputatiunea sa cu Auber, Halevy,
Herold, Donizetti si alts compositori de talent, call
apartin epocil contimpurane, ca Ad. Adam, Carafa,
Niedermeyer, Reber, Masse,
Clapisson, Gounod si. chiar Offenbach.
Cu privire la executantil si instrumentistil francezl, al

Grisar, Felicien David,

secolulul acestuia, densii au obtinut si au meritat un

renume universal, de la Elleviou, Martin, Nourrit, Duprez,
Mario, Lablache, pana la Grisi, Alboni, Adelina Patti;
de la Viotti, Saint-Georges, Paganini, Beriot, pana la
Vivier, Godefroid, Chopin, Thalberg, Liszt, Prudent,
etc.. etc.

Parisul Inca nu trebue uitat, cad timp de vre-o

trel sau patru secole acest oras 's1 a pastrat importanta unui focar musical de prima ordine. Nu numal
ca tOte productiunileors -care ar fi fost genul lor
an fost primite, dandu-li-se Ore-cum dreptul de cetatenie, dar artistic et -insil 's1-au fixat in Paris resedinta

lor. Toti maril compositori de opere italiene al timpu-

rilor moderne si chiar multi nemti, au gasit in Flu*

o a doua patrie.
Daca acum ne arunca.' m privirile asupra Raises, 16Omni artelor-frumOse, vedem arta musicala inclinand

catre decade*, cu tOta gloria ce Rossinicare apartine Frantei ca si terel sale natale a mai facut sa se
resfranga asupra Italiel in secolul XIX, impreuna cu
Bellini si cu Donizetti.
26

www.dacoromanica.ro

402

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Gravul, sublimul, cars caracterisail arta musicals

italiana in timpurile anteriOre, ail disparut. Opera este
actualmente micul camp, in care Italia se mat pOte

all face ascultata si Inca, chiar in acest gen musical,

ea e silita sa'si arunce, macar din cand in cand ochii
indarat, catre trecutul, oil cat de recent ar fi ilustrat
de Rossini, Bellini si Donizetti.
In qilele nOstre Italia numera Inca multi musicanti
celebri, multi compositori de talent, in mijlocul carora
se inalta falnice numele lul Mercadante si, cu deose-

bire, al lul Verdi. Printre cantatrice vom cita pe Angelina Catalini.

Cu privire la Germania, catre inceputul secolulul,

Mozart a avutprecum si era firescnumerosl imitators. Ca lea era deschisa si o vieta musicals activa
se manifesto, din bite partile. Inutil a mal semnala
considerabila influents exercitata de Mozart, atat asu-

pra musicel de opera cat si a musicel de piano.

In curend insa traditiunile
pe cars Mozart si cei
alp representantI al artel clasice, le lasaseraincepura
putin Cate putin, a se perde in Germania ; calitatile
pretiOse ale vechilor maestri
pana acum consideratl ca modeluri -- ere' neglijate in studiul artel, cad
timpurile moderne stabilisers nisce legl noue. Vechia
naivitate nu mal exista; scepticismulzguduind credintelea ajutat sa faca sa dispara aprOpe on -ce productiune vivace, sana'Absa si conform& aspiratiunilor omenesci.

lntre epoca clasicei represintata de Mendelssohn,

care se tine Inca cu indarjire de principiile marilor
maestri
si era contimpuranei
represintata de
Schumann, care adopts ideile moderne, deschilendu-sl
o noua tale
cats
-va artists fundeza saga roman,
tied a artel musicale. Acestia nu se tinura exclusiv
de formele clasice, ci se aratara independentl in cornpositiile lor. Sub impulsiunea scelleI romantice. musica
a devenit un teren accesibil tuturor acelor descriptiuni

www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

403

romantiOse, earl facura obiectul romantelor celor mai

faimOse

i earl avura. de rezultat o abundenta extra-

ordinary de compositii noue, usurele: melodic, arnzonfi,

.sonate, etc.

Acest gen a fost inaugurat de Beethoven si mull

exploatat de catre urmasii set. In primul rang scOla
romantics numera pe Spohr, Weber, Marschner ; toll
trel compositor) de merit pe timpul periOdeI acesteia.
Nisce atart modelurl trebuiail necesarmente sa susciteze imitatorl ca Conradin Kreutzer si C. G Rettsiger.
Asemenea Fred. van Flotov, a cornpus nisce opere de
un gen usor si delicat, ca de pilda Marta, lndra,
etc., etc.
Opera-comica apoi a avut un demn represintant in
Albert Lortzing, care a trait la Leipzig de pe la anul
1833, si acarul opera : Czarul si Zimmermann, a
facut multa senzatie in WA Germania.
Avem apoi lied-ul german, care incepe a lua o
15re-care important& de cand poetil acestel terl s'au
incercat a '1 alipi la nisce subiecte demne de cantecele tor. Mozart si Beethoven facusera, putin lucru
pentru acest gen ; totusI el au adaugat cate-va fol, la
corona de imortalitate ce obtinusera poetil germani
prin romantele tor.
Mozart in deliciOsa sa compositie : Micul toporas,
pe versurile facute de Goethe ; Beethoven in Adelaida
sa, precum si aintecele sale scotiane ; Gellert in spiritualele sale cdnticele, adauga Inc& o mare important& lied -ulul german.
Lied-urile acestea n'ai1 ins& in tot-de-una nici far-

mecul, nici gratia pe earl maestri) celebri au sciut s

dea adagi-ilor, simfoniilor si sonatelor tor.
Cali -va musicant1 germani s'aU ocupat chiar mal
numal de romance, si au desfasurat in ele tot talentul
tor. Asa, printre acestia citam pe J. H. Himmel, care
a compus un nutner de lied-uri si deliciOsa opereta
Fanclion.
www.dacoromanica.ro

404

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

Gasim Inca doui compositori de valOre, earl s'ati

consacrat, in mod apr6pe exclusiv. la punerea pe musica a cantecelor lui Goethe. Acestia au fost J -Fred.
Reichardt si C. Fr. Zeller, acest din urma mort in anul
1832.

Lied-ul german atinge insa gradul cel mai Malt de

perfectiune atunci cand fericitul sfarsit al rezboiului,
susciteza in Germania vii sentimente de veselie populara. Schubert a fost unul din musicanta, cart au sciut

mai bine sa profile de acest entuziasm national st a

dat acestul gen
nascut pe pamentul german,
ultimo, sa desvoltare, impreuna cu Mendelssohn si
Schumann.
represinIn fine, qcOla musicales germand noun
este in
tata cu deosebire prin Richard Wagner
adever cu tot-dinadinsul de origine germana si. in

teoriile et asupra musicei viitorului, nu 'si propune

nimic mai pun de cat regenerarea spiritual& si intelectuala a popOrelor.

De altminteri, aceste teoril nu sent in parte de cat

rezultatul unul si aceluias fenomen, observat ca formand fondul comun al spiritului omenesc, de -prin
adoua jumatate a secolulul al XIX.
In adever, epoca nostra a intrat deja de mutt intr'o
fazes de fermentatiune, de tendinti progresiste, de lupte
continue, in potriva a tot ce exists, iar musica nu putea numal ea sa remana la adapost de furtunile si de
framantarile timpului. Ca si literatura, musica a trecut
si ea prin o periOda de zbuciumari si de presiune, cu
singura deosebire ca, in literatura asta faza a prece-

dat periOda clasica. Sunt apr6pe 25 de ant de cand

in compositia musicales a incoltit un spirit de neastampar, am putea chiar dice, de revolts, care s'a inversunat dusmanesce contra principiilor admise pana
earl separail genurile particulare de
compositiune, stabilile de catre maestril timpurilor anteriOre si generalnaente resunoscuteau fost resturnate,.
atunci. Limitele

www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLI3LUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

405

iar diversele feluri de musica, confundate in asa grad,

in cat ne pomeniram de odata, ca nisce forme cu totul noue, ail fost adoptate. Opera, in forma sa, infatiseza asemenea nisce schimbari esentiale. Libretele fran-

ceze se departeza forte mutt de simptatea infatisata

de subiectul operel si creeza o importanta.' dramatics
cu ajutorul tuturor mijlOcelor oferite de aparatul scenic, ca decorurile, costumele stralucite etc. cars formeza fondul for comun, cu operile epocii anteriOre,

pana in punctul ea nu mai presinta nici un ansamblu si ca le sunt chiar straine. Acesta si e caracterul
operelor lui Meyerbeer, a lui Auber, a lui Halevy. cars
intrec tot ce s'a facut mat inainte sub raportul efectelor orbitOre.

In fine, Germania a produs, si produce Inca si act,

un numer infinit de compositori, de instrumentisti, de
pianisti mai ales si de cantaretI celebrl. Este tera in
care musica e mai in deobste cultivate. Invatfamentul
de tote gradele, chiar si seminariile si scolele de soldaft, cuprind musica ; vechia institutiune a Seiracilor
ccintareti, scolars cars trebuie sa cante pe la portile
locuitorilor notabili, la nunti, la inmormentari ; pe urma
ceremoniile cultului, societeifile de artists si de ama-

tort etc.; totul a contribuit in Germania s desvolte

gustul si sentimentul musical.
*

Unul din numele cele mai venerate ale artel musicale din secolul al XIX-lea, este Luigi Cherubini (1760 1842).
Acesta apartine, ca artist, scOlei germane devenita cla-sica si a fost unul din compositorii cel mai bine dotati

de nature, call au aparut in lume. Italian prin nascere,

Cherubini Men din Franta tera sa de adoptatiune. Rend
pe rend compositor in gustul italian si in gustul fran-cez, densul a produs in lunga sa cariera un mare nuairier de lucrari. Protejat de catre marele duce Leopold,

www.dacoromanica.ro

406

ISTORTA ARTELOR- FRUM6SE

elev remarcabil al Jul Sarti, el dete la Alexandiia, in

1780, prima sa opera : Quinto Fabio.
Siase alte lucrari, represintate in Italia, '1 facura deja
celebru, cand in 1785, se duse in Anglia ca compositor al teatrului regal. Acolo a mai compus : Finta Principesa, opera-bufa, Giulio Sabino si a intercalat nisce
buccIti delicicise in mai multe din lucrarile lui Cima-

rosa si a lui Paisiello. Dupa lfigenia in Aulida, represintata cu entuziasm la Turin, in 1788, Cherubini
a fost atras de catre Viotti la Paris, unde a dat Demofon, la Opera in 1788 ; a fost directorul musicei
de la Teatrul Bouffes, unde a represintat opera sa
Lodoiska, in 1791.
Acesta opera a fost un eveniment in istoria musicei franceze si impreuna cu Elisa (1795), Medeea,
Hanul portughez (1798), Cele doue able si Careitorul de apci (1800), ail operat o adeverata revolutiune.
Toti bunil musicanti mersera pe calea deschisa de
Cherubini, cad el a aratat efectul ce se 'Dote produce prin

marite combinatiuni armonice si instrumentale.

Numit inspector al studiilor la Conservator, din anul
1795, Cherubini era sarac atunci cand Napoleon ajunsese sa dicteze in Franta. Acestuia insa nu'l placea
musica zgomotOsa, 'I lasa la o parte si artistul nu o.
data caclu in descurajare. De la 1803 la 1815, Cherubini a mai compus cate-va opere, ca Anacreon, Faniska, baletul Achile la Sciros, Pimmalione (1809).
Imperatul a fost emotionat de musica acestel opere,
nu facu insa nimic pentru Cherubini. Dupa opera
Abencerrag-ilor (1813), Cherubini se IAs de musica
de teatru si se consacra aprOpe exclusiv musicei religiOse. Ludovic al XVIII l'a numit supra intendent al
musicei in 1816 si de atunci a compus pentru capela
.

regelui o multime de compositii sacre, ca messe solemne, requiem-uri, canticuri, psalmi, cantate,simfonit
etc. Uverturile acestui compositor all o valOre ce nu
se pOte contesta si all atras si atentiunea Germaniel.
www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

407

Cherubini a avut de model numal pe Mozart, pen-

tru care a aratat cea mai mare veneratiune, insa la

inaltimea caruia nu s'a putut ridica nici odata. Adeverat artist, densul a fost statornic in hotarirea luata
de a nu exprima de cat ceea ce e frumos, nobil, inalt ;

a facut unele scrinteli geniale, nici odata insa nu a

sacrificat gustului glOtelor.

Intr'un cuvent, Cherubini va remane unul din maril

compositor] at secolului al XIX si dace scena a pastrat

atat de Mine dintre compositiile sale, causa e, de

sigur, in slabiciunea poemelor pe carl
musica.

's1

a aplicat

Un alt maestru de origine italiana, dar asupra carierei caruia modul musical german avu o mare influents, a fost Gasparo Spontini (1778-1851). Spontini
a ales Parisul ca teatrul activitatil sale a devenit unul
din compositoril eminenti at secolului acestuia si a
represintat in istoria musicei drama tice, tranzitiunea
intre Glick si Rossini. Dupa ce a debutat cu stralucire
in Italia
in gustul gratios si usurel al lui Cimarosa
Spontini se duse in Franta unde a scris mat
multe partitiuni, earl 'I asigura gloria. Opera sa Agnes
de Hohenstau fen, e considerate ca capo-d'opera sa.
Cele alte compositil ale maestrului sunt: Vestala

(1807)care avu cel mai mare succes si e o capod'opera de sentiment si de expresiune

Fernand

Cortez, Pelagio, Olimpia; tote opere cars se represintara cu succes si respandira reputatia lui Spontini
in tote Europa. Frederic-Wilhelm III a chemat pe Spon-

tini la Berlin, unde l'a numit director general al musicel, insa din causa susceptibilitatil caracterului sett,
facendu-sl multi inimici, s'a retras si pane la mOrte
a trait la Paris.
Spontini a fost un compositor demn de curtile imperiale ; o pompa maieskisa formeza fondul si unul
din caracterele musicel sale.
Un artist din cel mai gratiosi, forte varsat in cornwww.dacoromanica.ro

408

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SR

positia melodica esre francezul Francois-Adrien Bdieldieu

(1775-1834). Acesta, de timpuriil pasionat pentru mu-

sica, veni de la Rouen la Paris pe jos si cu 30 fraud

in buzunar ; sa facu accordor de pianuri, cunoscu in
casa lui Erard pe cei mai bunt compositori, se facu
remarcat prin nisce romante, pe cart Garat le canta
prin salOnele Parisului

si putu pune in musica La

dot de Suzette, scrisa de Fieve, care avu mutt succes,

in 1795. Bdieldieu s'a consacrat exclusiv genulul nu-

mit opera-comica, in care a excelat si a devenit un

adeverat model. Deja in Zoraime et Zulnare (1798),
el 'si-a aratat frumOsele sale calitati musicale si fu
numit profesor de piano la Conservator. Compositiile

sale Le Calife de Bagdad (1800) si Ma tante Aurore

(1802), '1 facura numele popular. Cat-va timp in urma
Bo1eldieu fu chemat la curtea din St. Petersburg, in
calitate de maistru de capela si unde a mai compus :
Aline mine de Golconde, Telemaque, mare opera in
3 acte, care avu un succes prodigios la curte. Revenit
la Paris dupa cats -va ant, el isi termina cariera dramatica prin doue capo-d'opere : le Chaperon rouge

(1818) si la Dame blanche (1825), cad les Deux

nits (1829) avu putin succes.
Boieldieu a excelat cu deosebire in genul romantel.
In genere, musica lui e dragalasa, gratiOsa, spirituala
si, cu deosebire, plina de melodie; este sustinuta printr'o

orchestratie savants, care farmeca fara a osteni nici

odata.

Printre elevii lui Bdieldieu, se citeza Zimmermann,

Fetis, Adolphe Adam, Theodore Labarre si fiul sea
Adrian Bdieldieu. Orasul Rouen '1-a ridicat o statuie.
Un alt astru insa, al carui stralucire trebuia mai intaiii
se inundeze Italia, iar in urma lumea intrega, a aparut
in acesta epoca.
Acesta a Post Gioachimo Rossini (1792-1869). Nascut

din parinti saraci, silit sa munciasca spre a trai si a-I

putea sustine, Rossini s'a format fara dascal, punend
www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

409

in partitiune quatuor-urile si simfoniile lul Haydn si

a lul Mozart. Incet-incet a ajuns apol auto rul cel mai
fecund de melodic. Om de geniii, cunoscend perfect
spiritul epocii in care a trait si resursele pe cari strai-natatea I-le furnisa sub raportul musicel instrumentale,
Rossini a avut meritul rar de a intruni, intr'un singur
manunchiti, ceea ce era at see propria cu ceea ce
alp puled sa-I dea.

Acesta e si motivul pentru care operele sale sunt

ale lumil intregi. Dupd ce a scris mai multe operebufe, Rossini se revel& de-odatd intr'o compositie admirabild intitulata Tancred (1813) si care '1-a stabilit
reputatiunea in Italia.

Mal tardiu. Otelo (1816) si capo-d'opera sa Wilhelm Tel (1829), pncum si alte multe partitiuni aralard cu prisos ca autorul for scia sa alieze gratia italiana

cu un sentiment profund.
Vin apol, Mahomet IL Zelmira, Semiramida, Moise,
Comitele Ory si Barbierul din Sevila, cari avura numerOse succese, cu deosebire acesta din urma, jucat
pe bite scenele Europa De atunci, nici un artist n'a
fost mai mult de cat densul idolul publicului.
Totusi Rossini savarsi o mare gresela, aceea de a
sacrifica veritatea dramel in folosul efectulul frumos al
musicel si acesta pana in gradul ca, prin triluri si pasagii desenzafie, densul reduce vocile omenesci la
starea de instrumente si ast-fel a compus, putem Vice,

mai mult pentru favOrea momentana de cat pentru

arta.
De aci a resultat ca Rossini,
cu tote calitatile emi-nente cari 'I distingeti
a fost acela care a contri-

buit mai mult la regresul artel musicale, la ivirea gustului prost, la nascerea tendintei pe temeiul careia artistic

nu mai urmariaii de cat sa flateze urechia si sa, redestepte senzatiunile. Opera Wilhelm Tel, in frumOsa
sa finala, din scena de la Ruth al actulul at 2-lea,
realiseza scopul suprem al sfortarilor sale.
www.dacoromanica.ro

4I0

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Asta opera incheie cariera dramatics a lul Rossini

si e de sigur un exemplu rar de forty de caracter,

acela dat de un artist care ajuns ca Rossini la apogeul gloriei
pune singur un termen productiunilor
sale teatrale. El nu a renuntat insa cu totul la arta.

musicals si, dupa mai multe calatorii prin Italia (BoIonia si Florenta), s'a reintors la Paris prin 1860. In
Italia a compus un Stabat mater (1842), care arata ca
genial sea musical nu imbatranise si o Messy, scrisa
de mult dar care n'a fost audits de cat dupa meirtea
lui, prin inceputul anului 1869. A compus asemenea
nisce cantate, nisce aril, nisce bucati pentru canto, etc.
Avem pe urma pe Muzio Clementi (1752-1832), care

a trait la Viena, in Franta si cu deosebire in Anglia,

unde a ajuns seful unel scOle de musica si a unel marl
case de comert pentru fabricarea pianelor.
Este remarcabil prin excelentele sale compositiipentru,

piano, arta noua al caret parinte este Muzio Clementi,

care trece drept un compositor dibaciti si un excelent
virtuoz. Lul se datoresce frumOsa colectie intitulata :

Gradus ad Parnassum(1). Cuprinde un tot de studil

cele mai bune cars exists in care gasim un sir

de bucati din ce in ce mai grele si earl sunt neaparate

on cut vrea sa capete Ore-care superioritate la piano
Muzio Clementi a mai compus si sonate, simfonii,
uverturi si a fost dascalul pianistilor si compositorilor
Cramer, Field, Kalkbrenner, Herz, etc., to nemt,i, de si

acesti doul din urma sunt naturalisati francezi mai

mutt prin sederea for in Franta, de cat prin adoptarea
genulul francez in compositiile tor.
Franz Schubert (1797-1828), este asemenea un com-

positor germande merit din secolul nostru. Fit al

until profesor din Viena, oras in care si-a petrecut mai
tots vieta; a aratat de mic copil cele mai marl dispositiuni pentru musica; a dus o vieta obscura si melancolic& si a dat 'Jowl' de un talent remarcabil in melo(1) In.-fol., 3 vol., Londra,

www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

41

diile sale, talent al carui valOre n'a fost recunoscuta

de cat dura mortea Jul.

Cu tOte ca n'a trait de cat 32 de ani, Schubert a
lasat insa o multime de compositii musicale de genii'
lied -ului si al baladd, earl i-att facut numele neperitor: Ave Maria, Astrele, LegancitOrea, Serenada,
etc. Un talent tot atat de valoros se degajeza din musica sa religiosei precum si din compositiile sale instrumentale. Operele lui Schubert au avut putin succes....
Printre maestrii germani Jacob Beer, clis si Meyerbeer (1794-1864), este numerat mai ales printre francezi. Fiu al until bancher evreti din Berlin acest mare-

compositor a avut ca dascali pe Zelter si pe Weber,

cart dirigiau atunci orchestra Operel din Berlin, iar aba-

tele Vogler directorul scold de musica din Darmstadti-a predat arta compositiei. Sub acest din urma,
Meyerbeer, pianist distins la vrasta de noue ani, se
exercita la fug'', si la contra-punct.
La vrasta de 17 ani, Meyerbeer a fost numit compositor al curtii de catra marele duce, distinctiune cci-a fost acordata dupa auditiunea. oratoriulul seu :
Dumnedeli si Natura.
Dupa esecul celor doue dintait compositii dra,
malice ale sale Fata lui Jefte, (Munich, 1812) sir
Abimelek, (Viena 1813)Meyerbeer sa duse in Italia,
unde talentul sal era sa se transformeze. Primirea
ce
s'a facut a fost bunicica, dar nu l'a prea satisfacut.
La inceput musica italiana avu pentru el putina atractiune, mai tarditi insa sa cotorosi de preventiunile sale
in asta privinta, dupa ce mai ales a ascultat opera
Tancred, alui Rossini. De atunci Meyerbeerprin modal sea de compositiea suferit o completa transfor-

mare. Din asta epoca datorim pe Romilda e Constanza, (Padua, 1813), opera urmata de allele, intre
earl Emma di Resburgo, tradusa si in nemtesce sub
titlul de Emma de Leicester, earl tOte fur& mutt
aplaudate de ca.tra italieni ca nisce productiuni alewww.dacoromanica.ro

4I2

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SR

scOlel lor, in timp ce

cu privire la aceleasi compositii
nemtii vedeil un abandon al traditiunilor nation ale.

Geniul lui Meyerbeer se revela, in fine, in Crociato

(Venetia, 1824), care a fost prima incercare de a alia
si contopi sciinta germane cu gratia itariana.
Dupe tali -va anT de tacere, Meyerbeer se intovarasi
cu poetul Scribe, si a compus urmatOrele opere, cars

au avut nisce succese complete si au r'emas, pentru

viit or, nisce capo-d'opere ale artel musicale. Ast fel :
Robert le Diable, represintat pentru prima Ora in 1831,

la Opera din Paris, iar apol pe tOte scenele lumii si

in care Meyerbeer s'a incumetat sa exprime lupta dintre cele doue principii binelp si reul; les Hvguenots
(1836), considerate, ca capo-d'opera sa si in care a
zugravit excesele fanatismulul religios

Succesul a

lost asemenea enorm, iar reputatia ce castiga a facut

sa '1 se ofere postul de Director al Conservatorulul de
musica din Berlin, functie devenita vacanta prin demisiunea lul Spontini.
A mai compus apol le Prophete (1849), a treia
mare opera a lui Meyerbeer, scrisa pentru Opera din
Paris si in care, ca si in Ilughenotii, a incercat s
exprime tot fanatismul, insa fanatismul religios popular;

in fine, a mai compus dou6 opere-comice, intitulate

l'Etoile du Nord (1854), cu un succes stralucit, si
le Pardon de Ploermel (1859), represintate maT intaia la Paris 1). Ultima opera a lul Meyerbeer a fost
l'Africaine, care n'a aparut de cat in anul 1865 ; nu
are nimic comun cu partitiunile precedente si reveleza
traditiunile italiane.

Afara de operele marl, Meyerbeer a scris musica

si romante cu text francez, intre allele ; le Chant de Mai, suav, fraged si delicios poem ;
multor

1) In anul 1846, Meyerbeer a scris musica operel Struensd, drama

postumg a fratelul set" Michel Beer, compositie care revelea originaliN. A,
tatea talentulul autorulul in a tot-puternicia sa.

www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULIJI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

413

ma Barque legere, le Chant des moissonneurs

vendeens, gratiOsa si atingetdre idila ; le Poete mourant, le Moin,e, capo-d'opera transcrish de catre Listz
si care impreund, cu Adelaida de Beethoven, formeza
unul din cele mai frumOse titluri de glorie ale acestui
celebru pianist.
Musica religiOsa a fost asemenea idealul urmarit de
Meyerbeer. Psalmii sel, intre alte compositii, arata ca
acest compositor facuse studii speciale asupra genului
musical sacru si cu nisce vederl earl difera in mod
esential de musica religiOsa de prin operele sale.
Este de notat, in fine, ca marile compositii ale lui
Meyerbeer n'au Minas 1a adapost de critica si, ceea
ce e mai interesant, imputarile formulate nu sunt pOte
tocmal fare temeia.

Asa, s'a dis ca scopul creeatiunilor sale este de a

place si a produce iluzia in spectator. A place masselor
acesta '1-ar fi fost tinta.
S'a mai clis inca, ca on de cate on
fost posibil, densul a cautat cu deosebire stralucirea scenica ;

pentru a atinge acest tel Meyerbeer ar fi intrebuintat

tote mijlOcele, cart sunt in serviciul compositorilor,
insa a micsurat adesa veritatea si frumuseta lucraril
sale prin nisce exageratiuni de tot felul, ca efecte
batatOre la ochi, instrumentatie rafinata, dand ast-fel
scenelor sale dramatice un aer de selbatacie ce ele
nu comporteza.
Cu tote aceste defecte, Meyerbeer
compositii unele sunt si adt inedite

din ale carui

remane pentru
tot-de-una, unul din cei mai mar' compositor' ai timpurilor moderne.
Alaturi de Meyerbeer trebuie sa mentionam pe Daniel Francois-Esprit Auber (1784-187D, nascut pe drum

(la Caen), inteo calatorie facuta la Paris de catre parintii lui. Dupe cate-va mid compositii, Auber s'a
lansat in musica de operd-comica, si s'a multumit de
o cam data sa corigeze nisce opere vechi, din care-

www.dacoromanica.ro

414

ISTORIA ARTELOR-FRUMCSSE

numai una (Julie) este cunoscuta si cart eraa destinate a se juca numal in teatrele de societate Mal
apoi se inscrise la Conservator si deveni elevul lui
Cherubini.

Tocmal in 1813 'si-a puBlicat prima sa opera : le

Sejour militaire, represintata la teatrul Feydau, insa
,fara vre-un succes deosebit. Ruinarea si mOrtea tatalui
sea l'a decis sa se consacreze teatrului, in mod exclusiv.
Nisce succese ce obtinu inflacarara curagiul sea si,

Limp de 36 de all, Auber 'si-a representat un mare

numer de opere-comice, car' sustinura reputatia natiunii frinceze in acest gen, NO. de superioritatea zdrobitOre a italienilor,

Printre operele lui Auber vom cita : Leicester, cea

dintaiil dintre operele sale al care' libret a fost scris
-de Scribe ; la Muette de Portici, care fu represen-

tata pe tote scenele Europel ; Fra Diavolo, le Philtre,

le Cheval de bronze, l'Ambassadrice, le Domino

noir, le duc d'Olonne. la Part du Diable la Sirene,

Ha ydde, les Diamants de la Gouronne, etc.

Acesta mare fecunditate a lui Auber a facut sa i-se

dea supranumele de Scribe al musicel. Auber ocupa
in opera - comics acelas rang, ca Scribe in vodevil. A
avut multi imitator', dar putini sail nici un rival. Cornpositiile sale, bogate in melodie, sunt placute, atragatOre, mat tot -de -una gratiOse si adesa fOrte originale,
-sub raportul ritmulul. Auber a sciut sa dea nuantele
cornice cu un talent rar, 'I lipsesce inse adesa energia
in expresiunea pasiunii. El pOte fi comparat cu Rossini, in privinta fecunditatil, inse nu si in privinta profunditatii si a originalitatit
In anul 1857 a fost numit maestru al capelel im-'
peratului Napoleon III si a murit la 1871.
Tin alt compositor francez, celebru, care merits o
mentiune particulars in istoria desvoltaril artei musicale

atat in Franta cat si in Germania, este Hector Berlioz

(1803-1869), nascut la Cote - Saint - Andre, in Franta.
www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL MX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

415

Berlioz a fost promotorul nouei directiuni, luata de

scOla romantics. In copilaria sa el s'a simtit atras cu
pulere neinvinsk spre cariera fnusicala, si atunci cand
tatal seu numal dispuse de mijlOce spre a 'I intretine,
tinerul sciu sa 's1 caslige painea cu arta sa. Simfonia
lantastica ce a compus si care a fost aranjata de
catra Listz, a avut mare resunet.
Berlioz merse pe urmele lui si cand acesta inceta
de a mat creea, 'sl-a publicat opera -comics Beatrice
et Benedict, dupa drama lui Shakespeare si Beaucoup

de bruit pour rien, executata in 1862. Acestei din

urma. datoresce Berlioz renumele seu ca compositor.
Cele-alte doue : les Troyens si la Damnation de

Faust, n'au avut de cat un succes de stima.

Ca critic musical, Berlioz ocupa asemenea un loc
distins.
J.-Fr.-From -Elie Halevy (1799-1862), compositor

francez, nascut in Paris din parinti israeliti, a aratat

ca si predecesoril seio fericita dispositie pentru musics si a fost elevul favorit al lui Cherubini. In 1819,
Halevy obtinu premiul cel mare de compositie musicale, pentru cantata sa Herminie.
In urma 'si a continuat studiile la Roma.
Dupe ce a mai produs cate-va lucrari de mica valOre, Halevy compuse doue capo-d-opere, din earl* una
singura ar fi fost d'ajuns spre a'l imortalisa : L'Eclair
si la Juive (1835). Senzatia produsa de cea din urma

a fost imensa la Paris, iar in urma a avut un succes

europen.
Asia compositie reveleza influenta lui Meyerbeer.

De atunci Halevy fu in rangul marilor compositori si

represinta la Opera si la Opera-Comica, cu succese
analOge operele : Guido et Ginevra, la Reine de
Chypre, Charles V1, les Mousquetaires de la Reine,

le Val d' Andorre, la Fee aux Roses, le Jai/ Errant,

Valentine d' Aubigne, etc. Ocupatiile multiple cu cars
fusese insarcinat membru al academiei de bele-arte

www.dacoromanica.ro

416

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

in 1836, secretar-perpetuu in 1854, colaborator la.

Dictionnaire des beaux-arts nu impedicara pe Halevy de a se ocupa serios cu invatamentul si era profesor de compositie, pe urma Director la Conservatorul

din Paris, Inca din anul 1833. Halevy a mai avut

gloria de a forma pe Gounod. ale carut mart succese
'I aseclara in rendul marilor artiste at secolulul nostru.
El a mat compus nisce cantate, nisce nocturne, nisce
romance, bucati remarcabile de musica vocals, instrumentals si de musica religiose. A publicat asemenea :
les Lecons de lecture musicale, scriere adoptata in
invatamentul public musical din Franta.
Un mare renume a mat castigat in Europa si,
pentru cate-va din compositiile sale, in lumea intrega
in decursul acestul secol, compositorul francez Charles-Francois Gounod (1818-1894), fit al unul pictor
de talent si a unel femei distinse, care '1 invata elementele musicel. Dupa, ce 'st facu studiile liceale la

Saint-Louis in Paris, s'a pus sa invete armonia sub

Reicha, Lesueur si Halevy.
A obtinut cate-va premit de compositie musicals si
pans la 1843 a trait in Italia. Pasiunea sa pentru
musica sacra '1 decise sa parasesca vila Medicis spre
a se inscrie la seminarul din Roma si cat-va timp s'a
gandit chiar sa se calugariasca.
La reintOrcerea sa in Franta, a fost catt-va ant maistru

de capela la o biserica din Paris, unde st-a executat

primele sale compositil si-a datorit un adeverat succes
unel Messe solennelle, cantata la Saint-Eustache in
1849. De atunct scena operet din Paris '1-a fost deschisa. Deja din 1847, Gounod se insura cu fata profesorulut-pianist Zimmermann, al carul bogata colectie
musicala, o mosteni.
In 1866 fu ales membru al Academiet de bele-arte,
in locul lul Clapisson, si decorat cu mat multe ordine.
Pe timpul rezboiulut franco-german, a trait retras la
Londra, unde a compus cate-va cantate.

www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX -LEA, EXCLUSIV RUMANIA

417

Insa, compositiile cart ail revelat in Gounod sciinta

armoniei, eruditiunea musicals, respectul pentru arta

si pentru traditiunile marilor maestri, cuprind lucrarl

diferite, intre musica sacra si genul dramatic.
Ultimului gen apartin: Sapho (1850), drama. Erica.,
la succesul careia a facut retl, la origine, lipsa oricarui balet ; les Choeurs din l'Ulysse (1852), al lui Pon-,

sard si la _Yonne sanglaute (1854), opera compusa pe

un subiect cel fu incredintat de directia operei.

In interval maestrul a mai compus o simfonie intitulatd la Reine des .ApOtres (1850), o cantata si inca

alte doue simfonii (1855 si 1856), faia a mai vorbi

de un oratorio sail drama sacra: Sainte-Genevieve,
al caret libret fusese scris de, atunci, abatele Freppel_
0 periOda destul de lunga din cariera musicals a luI
Gounod, apartine mai exclusiv teatrului.
Asa, dupa opera le .111edicin malgre lilt (1858),
Gounod da la lumina, pe scena Teatrului liric, opera

Faust (1859), drama lirica, care atunci avu 200 de

representatii. Adanc retusata pe urma, acesta admirabila compositie musicalacladita de Gounod pe
episodul cel mai duios si mai dragalas din poema
dramatics a lui Goethea fost reluatd la Opera din
Paris, in 1869 si, in 1887, ea ajunsese la a 500-a represent atie.

0 buns ureche musicals, gustul pentru musics si

nitel instinct artistic, sunt in definitiv, suliciente pentru ca, la fie-care auditiune a acestei delicidse opere
si putem dice crescendosA simti cele mai intense
si mai nesterse emotiuni artistice pe cart le-al trait
vre-o data.
Larga, maiestOsa si bogata, se revars& o poezie su-

blima in ritmuri divine si intrupat in creeatiunea cea

mai sublima a imaginatiunil poeticene apare visul
tineretei nOstre, feciOra timida si aprinsd, tremuratOre
si indraznetd, eterna Gretchen !
Suverana atot-puternica, ne infAsOra geniala cuge27

www.dacoromanica.ro

418

1STORIA ARTELOR- FRUM6SE

tare a lui Goethe, transformatd in cadente si acordurl

paradisiace ; tote fibrele inimel, tote celulele creerului
nostru se dail fermecate, pradd acestel deliciOse robii...
Venire apol la Colombo (1860); Philemon et Baucis

(1861); Mireille (1862), dup. poema proventald a

d-lul Mistral; la Reine de Saba (1862); Romeo et Juliette (1867), care chiar de la inceput s'a represintat
de o silt& de orl in sir, fu indatd montatd si la Bruxelles, la Viena, etc., remanend in repertoriul tuturor marilor scene lirice din lume; les Deux Reines (1872);
drama. de E. Legouve; Jeanne d'Arc (1873); CinqMars (1877); Polyeucie (1878); Georges Dandin si

le tribut de Zamora (1881), care nu adauga nimic

la reputatia lui Gounod ca autor dramatic, reputatie
consfintitd prin succesul statornic al reprizelor, operilor sale principale. De atuncl incOce, tOta activitatea
sa s'a indreptat catre un fel de misticism artistic, al cdrui

teorie a rezumat-o,sub nisce forme mal mutt sau

mal putin apocalipticeintr'o lecture facuta la intrunirea celor cincl clase ale Institutului, in Octombre
1886. Prima sa mare lucrare in acest senz a fost la
Redemption, a cdrel idee o concepuse Inca'. din 1857,
la Roma si care, in delung elaboratd, nu lu executed

in public de cat la 1882. Dupd spusa autorului

el-

insusi, acesta compositie este expunerea lined a celor

trei marl fapte pe cart se rezamd societatea cresting:
Patima. Invierea, Raspandirea crestinismului in lume.
In 1885, Gounod compuse o altd lucrare musical& religiOsa

de acelas gen, sub titlul Mors et Vita, cu-

prindend doue parti: pentru morte, o mess& complete

de Requiem, cu bucatl 4ditionale, imprumutate unor
texturi din Santa Scripturd si din parintiI Bisericel,
pentru viefd, descrierea prin musica a salasluiririi omenirel in vieta prea fericitd, sub inspiratia celor opt
verseturi din Apocalipsul lui Sf. Ion. Acesta lucrare a
avut doue" auditiunl soleinne la Trocadero din Paris

www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

419

in 1886, cu concursul celor mai celebri artists al

acelui moment.

In afara de teatru, Gounod mai lass un numer de

compositii de musica: religiose, instrumentale, simtonice, vocale ; un mare numer de melodil pe cuvinte
franceze, engleze, iialiene. publicate fie la Londra, fie la
Paris si din cart cate-va: la Serenade, poezia de V. Hugo,
le Vallon; le Soir Si alte Medilatiuni) de Lamar-

tine, etc ) as fort si sunt mult gustate si au contribuit Inca. la notorietatea musicantului.
0 mentiune specials datorim unel culegerl de studil
estelice asupra musice), publicului, criticei, proprietatil
arlistice, etc., intrunite sub titlul : Autobiographie de

Ch. Gounod, et articles sur la routine en matiere

d'art, editate si compilate, cu o prefata, de catra d-na

Georgina Weldon, Londra, 1875, in.-8.)
Tot in Franta, musica de camera a avut un represintant distins in George Onslow (1784-1852), nascut
la Clermont-Ferrand, clintr'o familie anglo-americans

dupa tats, dar din familia de BrantOme dupa mama.

Acesta s'a facut celebru prin quintett-unle si simfontile
sale, de o factura buns, inse lipsite ae geniu. Din cele

trel opere-comice ce a compus si represintat l'Alcade

de la Vega, le Colporteur si le duc de Guisenici

una nu a reusit. Onslow a succedat Jul Cherubini la

Academia de bete -arte, in 1812.
Polonezul Frederic-Franz Chopin (1810-1849), este
asemenea prenumerat printre artistic francezi. De si
nascut la Varsovia, Chopin, Inca de pe la 1830 a cu-

trierat o parte din Europa a trait mult timp in Franta

unde, nu numal ca a produs multi senzatie prin coneerie si prin salOne gratie talentului sea dragut, visator, plin de forts si de usurinta in acelas timp
dar a operat in musica de piano nisce schimbari atcit
de profunde in cat pOte fi privit ca fundatorul until
gen noil, cu privire la acest instrument : romantismul,
pe care Liszt, Hanselt si Thalberg fail desvoltat mai
www.dacoromanica.ro

420

ISTORIA ARTELOR-FRUMCSSE

tarcliu. Compositiile sale se disting prin nisce diflcultati cu totul noue, mat ales in privinta acordurilor si

al doigte-ului 9 seu, cu totul particular. De la densul

ne a remas done concerturi pentru piano, nisce studii,
nisce mazurci, gen introdus in Franta tot de Chopin.
Intr'un cuvint, e un compositor care intrunesce o
mare delicatetA de sentiment si mull& fineta in expresie, cu o adeverata originalitate.
V. Bellini (1802-1835), compositor italian, nascut la
Catane, flu si nepot de musicanti. A studiat musica la
Conservatorul din Neapoli, sub Zingarelli. far& a profita

tocmai mull de lectiile sale; pe urm& a compus nisce

simfonii, nisce messe, nisce psalmi, far& vre-un succes

Cate-va mici opere si o cantata printre

cars Andelson e Salvina, Ismene si Bianca e Fernando
carl fur& fOrte aplaudate, 'I puser& in evideo3ebit.

denta, tocmai prin anul 1826. Ajuns celebru, Bellini

putu scrie pentru teatrele Scala din Milan si San Carlo
din Neapoli. A mai avut norocul de a intalni si un
al carui talent se acorda de miF. Romani
poet
nune cu a lui Bellini, precum si un interpret ca Rubini.
Compositiile sale aunt :

Il Pirata,

represintata.

ins

1827; la Straniera (1829 ; Zaira, care nu avu succes ;

1 Capuleli ed i Montecchi (1830). In 1831, Bellini

compuse cele doue partitiuni mal frumOse, la Sonnam-

bula si la Norma; pe urma la Venetia in 1833, el

dele publicitatil Beatrice di Tenda, care fu prima&
cu racela, ins& succesul operel i Puritani, la Paris,
fu stralucit si meritat.
Putin timp in urma'. Bellini muri la Puteaux (in imprejurimile Parisului), victim& a unel violente bole intestinale.
1.1 Doigte sad Doigter, in termenl de musicl, este jocul degetelor pe
un instrument de inusica ort.-care. Pentru dif ritele instrumente musicale
doigte uI se intemeiaza pe unele regull anumite Cate odata lose corn
positorut indica doigte-ul, avdand pe notele principale nisce titre catl
N. A.
arata ca trebuesc 'acute cu cutare sad cutare deget.

www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

42 I

Bellini n'a fost nici un mare armonist, nici un savant compositor ; bucatile sale sunt putin desvoltate
si reil conduse ; a excelat insa prin melodie, rend pe
rend : dragastOsa, gratiOsa, visatOre, plangatOre si pa-

sionata; musica lui vorbesce inimei, el are darul superior de a to face sa plangi. Bellini este cu deosebire
fericit in expresiunea elegiaca, dar mai putin in cea
patetica.

Un alt merit al lui Bellini consista in aceea ca, a

opus o mare simplicitate zgomotului, care caracteriseza

musica lui Rossini, deli densul este cu mutt inferior

acestui din urma.
In fine, un alt noroc a lui Bellini a fost ca, atat in
Italia cat si la Paris, a intalnit die o pleiada de artisti admirabill, cart 1.afor interpretat cu maestrie partitiunile, ceea ce nu e putin lucru pentru un compositor
dramatic.

Un alt compositor italian, care vine imediat dupa

Rossini, este Gaetano Donizetti (1798-1848), na'scut in

Italia la Bergame; a studiat musica mai intaiu sub

Meyer, pe urma sub abatele, Mate la Bolonia. La inceput a fost imitatorul lui Rossini, in primele sale
piese jucate la Venetia, la Roma sail la Neapoli, de
prin anil 1818 la 1830. In urma. Donizetti s'a lasat
influentat de Bellini si s'a revelat in prima sa capo-

d'opera, Anna Bolena (1830), dupa care a urmat

Elixirul de Amor (1832), ambele represintate la Milano. In 1835 Donizetti veni la Paris, insa spre a fi
martor al triumfurilor lui Bellini. Tot in acest an 'si -a
luat o revansa stralucita, la Neapoli, cu Lucia di
Lamermoor, care a excitat nisce adeverate transporWM de admiratiune in iota Europa. De aceea a fost
primit cu mai multa caldura la Paris, cand se reintOrse in 1840, aducend cu sine opererele la Fine du
Regiment si la Favorite. Numit maistru de capela la
'Viena, in 1842, Donizetti a represintat la Paris pe
Don Pasquale (1843), opera-bufa plina de verva si
www.dacoromanica.ro

422

ISTOR1A ARTELOR-FRUM6SE

de veselie. Totusi, de prin 1844. s'a simtit la el primele atingerl ale unel bole cerebrate, care era sa '1
rapuie peste cats -va ant. Inzestrat cu o rara inlesnire
pentru munca, Donizetti compunea cu o repecliciune,
care explica negligentele si slabiciunile de carl, chiar
cele mat bune dintre compositiile sale. nu sunt cu totul
scuffle, precum si numerul considerabil at lucrarilor
sale musicale. In adever, el a scris peste 60 de opere

numer in care sunt cuprinse, pe Fang cela deja citate, si Lucretia Borgia (1834) nisce masse, un
Miserere, nisce sonate etc.
De notat e Inca, ca Donizetti reusesce mat bine in
genul comic de cat in cel sentimental. Emotiunea care
to cuprinde ascultand musica lul Bellini si care

adesa se traduce in lacramlnu o incerci nici pe departe la auditiunea operelor lul Donizetti. Cu tOte astea, e incontestabil ca operele Jul cuprind nisce calitav melodice de prima ordine.
In fine, Giuseppe Verdi (1813?), celebru compositor italian, nascut in satul Roncole, din vechiul du-

cat de Parma, fiul unul hangiil de tell. a primit de

la un organist obscur primele lectiuni de musica. Multumita unor aptitudini extraordinare, Verdi a intrecut
in curand pe dascalul set" si prin protectia unul ama-

tor inteligentAntonio Barezzise putu duce la Mi-

lan uncle, din anul 1833 la 1836, a studiat cu staruinta sub directia lul Lavigna, atuncl in fruntea tea-

trulul de la Scala. In 1839 a debutat cu o drama

musicald i o opera -bufet ; cea dintaiil a avut Ore-care
succes, cea de a doua a cac,lut. Descurajat, artistul

n'a mai lucrat aprOpe un an. In curand insa se puse

pe lucru si compuse Nabucco (1842), cu care putem
dice ca 'si -a inaugurat cariera sa musicala si care a
avut pe scena teatrului de la Scala un succes stralucit. Asta opera aparu pe timpul cand Bellini si Donizetti avusesera, rend pe rend, in maini sceptrul scene'
lirice si in momentul in care Moise aluT Rossini fawww.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

423

cea admiratiunea diletantilor, Chiar in Nabucco, geniul lul Verdi se arata deja in vig6rea scenelor, in originalitatea caracterelor, in frumusetea dialogului si puritatea stilulut.

Al doilea succes l'a repurtat cu opera sa I Lombardi alla prima crociata (1843), primita cu entuziasm in Italia si, in urma trecend Alpil, fu representata pe scena franceza sub numele de Jerusalem, prin
traducerea din italienesce in frantuzesce, de dire Alph.
Royer si Gustave Vaez (1847).
De as 1844 la 1845, Verdi scOse la lumina operele

Ernani, i Due Foscari si Giovanna d'Arco.

Cea dintaid formeza, fara indoiala una din cele mat

din corona tut de compositor.
Cea de a doua, cuprinde marl frumuseti, insa precum
s'a ciis de unit, asta opera a avut defectul de a fi
splendide nestimate

aparut dup. Nabucodonosor. In 1846, Attila, care a

reusit complet, iar in 1847 Macbeth. Asta din urma
partitiune, prin care musicantul indraznia sa atace
dramele lul Shakespeare, fu scrisa pentru teatrul din
Florenta. Publicul a chemat pe Verdi de vre-o tret-dect
de on la fie-care din cele fret dintaiii representatii.
Multimea, exaltata de altmintert prin nisce aluziuni
politice, '1 escorta la esirea din teatru ; i-s'a oferit si o

corona de laurt in aur. Tot in acelas an, Verdi a represintat la Londra : I. Misnadieri, interpretata prin
Jenny Lind, Gardoni, Lablache, etc.

In tomna anulul 1848 it Corsaro, a suferit un esec

complet la Triest, iar Bata glia di Legnano, representa.ta la Roma, fu interdisa apol din causa colOret
politice a poemel.
Venira in urma, si la intervals forte apropiate :
Luisa Miller (1849) ; Stiffelio (1850 1 ; it Rigoletto,
(1851), dupa le Roi s'amuse de V. Hugo, opera pe
care Verdi o privia ca pe capo-dopera sa si asupra
careia critica a fost, la, inceput, forte putin de acord ;
it Trovatore (1853); la Traviata (1853), al caret
www.dacoromanica.ro

424

ISTORIA ARTELOR-FRUNSSE

subiect nu e altul de cat al dramei lui Alex. Dumas,

la Dame aux camelias.
Ast-fel, in vre o 17 anl, Verdi compusese vre-o dou64;leci de opere. fara a mai pune la socotela pe Aroldo,

pe Simone Boccanegra, Una Vendetta in domino,

le Roi Lear, Un Ballo in maschera, al cares libret
e traductiunea piesei lui Scribe: Gustave 111. Cu tote
aceste succese pe scenele italiene, Verdi nu era acceptat de cat cu anevointa de catre diletantismul Parisian si partitiumle sale intalnira in Franta nisce preventiuni si nisce anlipatii profunde carora a succedat
mai larcliti o mare yoga. Fata de tacerea incapatanata

a lui Rossini si de incetinela de productiune a lui

Meyerbeer, francezil trebuira in fine, a primi partitiunile unui maestru fecund, al cArui talent plin de stralucire si de mladiosie
data nu de geniu creeator
respunclea trebuintei de emotiuni noue.
Inca una din principalele compositil ale 1u1 Verdi
scrisa pentru o scena franceza este marea opera
in 5 acte, Don Carlos (1867). Asta lucrare, in care
o instrumentatiune fOrte ingrijita se unesce cu marile
efecte dramatice
reamintind puternica conceptiune
a maestrilor Meyerbeer si Halevy
avu, la Paris, un

succes impestritat cu multe discutil si trecu apof pe

principalele scene din Europa.

In 1868, representarea la Paris a operei Giovanna

d' Arco, fu unul din triumfurile D-sores Patti, iar la
Forza del destino (1869), fu un triumf al maestrului
el-insusi. Afara de unele apropriatiunl de lucrari vechl
ca les Brigands (1870) pentru scena franceza
Verdi a mai compus Inca o mare opera Aida (1871),
pe un subiect imprumutat din istoria egiptenilor si
destinata teatrulul din Cairo si care a fost represintata
in WA Europa si chiar in America.
Mal sunt in fine, Otell (1889), Falstaff (1893).
In afara de domenul artelor-frumOse, numele maestrulul s'a bucurat

--

sub imperiul aspiratiunilor la

www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

425

de o Ore-care popularitate politica. De la 1861 la 1874, Verdi a fost deputat si

unificarea italiana
senator.

Printre instrumentistil italien1 al timpului nostru cel

mai renumit este Nicolo Paganini (1784-1840), nascut
yin orasul Genua; Paganini a fost un adeverat fenomen
fara pereche, violonistul cel mal indemanatec ce a
aparut vre-odata pe lume.
Atasat la curtea printesei Eliza Bonaparte de la 1805
Ia 1813 ; a calatorit prin Italia pana in anul 1828,

pe urma a visitat Germania, Anglia si Franta de la

1828 la 1834. Pretutindenl a surprins lumea. Avem
de la dansul si unele compositii admirabile, asa : 24
Capricil pentru viora singurcl ; 12 sonate ; 6 Quatuor-uri pentru diverse instrumente si Carnavalul de
Venetia (?) cunoscut de lumea intrega.
Unul din compositoril germani, carl pana in a doua
jumatate a seco]ului nostru sa tine Inca cu tenacitate
de principiile musicel clasice si a fost cel din urma

represintant al el. e Felix Mendelssohn-Bartholdy (1809-

1847), nascut Ia Hamburg si nepotul filosofulul german

de origine evrea
Moses Mendelssohn, care
prin scrierile sale s'a silit sa impace pe evrei cu crest inil.

Tenerul Felix Mendelssohn a fost crescut in luteranism si ducendu se la Berlin incepu sa studieze
musica, sub inalta directiune o lul Zelter si a lul
Berger, fara a neglija insa nici studiul sciintelor inalte.

In 1821, a mirat pe Gcethe prin talentul sea pentru

piano. In 1824, Mendelssohn dete la lumina primele

sale compositiI, insa opera sa Nunta lui Gamache

(1827), avu putin succes.
Dupa nisce calatoril in strainatate, carl nu putin
contribuiraimpreuna cu studiul fara preget, 'l perfecVona, gasim pe Mendelssohn la Londra unde facu sa
i-se execute uvertura
Visul unei nopti de yard.
Tanarul maestru fu frenetic aplaudat. In 1837, pe cand
www.dacoromanica.ro

426

ISTORTA ARTELOR-FRUMCSSE

se gasia la Roma, Mendelssohn compuse : Prima

luipte din Walpurgis.
Revenit in Germania, maestrul in tovarasia poetulal
Immermann, aborda teatrul din orasul Diisseldorf, unde

compuse cea mal mare parte din oratoriul Paulus,

precum si multe lied-uri far& cuvinte. In fine, la Leipzig
incepu
in vieta aristocratic& a lui Mendelssohn

acea periOda stralucita in care is1 capata o reputatie

deosebita, facendu-se cunoscut ca compositor excelent,
nu numal in Germania, dar chiar in restul lumil. In
acest oras 'si-a terminat pe Paulus, s'a casatorit cu
Iiica unui preut reformat, a primit diploma de doctor
de la Universitatea din Leipzig si, in 1841, a fost numit maistru de capela de caire regele Prusiel. La Berlin, acest monarch, 'I suggera ideea de a pune pemusica tragediile antice, dupe care Mendelssohn publica compositiile Antigona, de Sofocle si Atalia
de Racine. In 1842, aparu sim/onia sa in A moll.
Cu tote staruintele regelui Prusiei
care '1 numisein urma.' Director general al musicei
Mendelssohn a
plecat in Anglia la 1844, si acolo compuse si executa,

pe Elias.
Lovit de o mOrte premature, in 1847, Mendelssohn
lase neispravit oratoriul Christus si opera Loreley.
Mendelssohn a fost un compositor remarcabil si
compositorul iubit de diletanti. Musica sa a fost conform& si respire, ca s& dicem asa, onestitatea vietei
artistuliff ; prin armonia sa, el a moralisat si a corijat
libertinajul care trona prin bucatile musicale din saline si 'si-a castigat ast-fel un mare merit prin puritatea gustului sea.
Mendelssohn 'sl-a impus ca o datorie indeplinirea
unui scop sacru, acela de a readuce in stima lumil
nobilele forme ale maestrilor vechl si a le face sa fieapreciate, cum meritat.
ca Visul unei
Cu deosebire in uverturile sale
nopti de yard, Hebridele, 0 Mare linistita, Plewww.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

427

se reveleza mai mult genul de fru

carea fericitei

museti musicale in care Mendelssohn a,..excelat.

A mai lasat o gramada ch cornposicii pentru pianor_
antece, romance, etc., de un merit netagaduit, precum,
si nisce Scrisori inedite, cars ail fost traduse in limba
franceza de catra d. Rolland.
Antipodul lui Mendelssohn, un compositor germanasemenea fOrte remarcabil, a fost Robert Schumann

(1810-1856), na scut la Zwickau (Saxonia). Sop sa,

Clara Wieck, avu asupra activitatii si desfasuraril talentulul musicantului, o influents considerabila.

A compus un mare numer de lied-uri in adev'er

demne de admirat, opera Genevieve, pe poema Man -

fred, a lui Byron si mai multe simfonii in C dur.

A mutit in 1856 de o maladie mintala.

Schumann, pianist neintrecut si ajuns celebru, intrunia pe langa talentul de compositor pe cel de critic
juditios. El esle, alaturi de Schubert, cel mai stralucit
represintant al lied-ului german pe care l'a studiat
fOrte consciintios.

Principalul merit a lui Schumann, in acest gen, consista mai ales in ansamblul poetic, in fineta, in bogatia
contrastelor, in fericita combinatiune a armoniei, asa
precum acestea se mai gasesc numal in compositiile
lui Berlioz si a lui Chopin.
.

Schubert, Mendelssohn si Schumann deters lied-111W

german iota perfectiunea de care mai era susceptibil.

Entuziasmul pentru acest gen se respandi apoi repede
in poporul german, cum s'a semnalat deja mai sus si
un mare numOr de compositori incepura a 'I cultiva
cu un zel extraordinar.
Robert Frantz si Wilhelm Taubert, s'aii consacrat
aprOpe exclusiv acestui gen si, in compositiile for respective, all dat dovedi de multa imaginatiune:
In fine, Robert Schumann asociat cu Mendelssohn,
a inaugurat un fel de epoca clasica pentru musica de
piano, epoca al cares representanti ail mai fost Clara
www.dacoromanica.ro

4.28

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Schumann, nascuta, Wieck, Reineke, Gradener si Markull, iar Schulhof, Spindler, Tedesco, Oesten, Beyer,
Cramer, Kuhlan, Czerny, Alois, Jacob Schmitt, Hiinten
Kohler, Bertini, Diabelli, ail fie-care nisce excelente

compositii musicale de salon.

Musica religiOse n'a fost nicl ea neglijata in asta
perioda si Ferdinand Hiller ocupa, printre maestri:
epocii moderne, un loc important, ba chiar este considerat ca unul din musicantil cel mal spiritual: in
bite genurile.

Printre cantatricele celebre, pane prin a doua jumatate a secolulul nostru (1860), vom mal cita pe Wilhelmina Schroder si Henrieta Sonntag care, dupe cdsatoria sa cu comitele Rossi, sia, retras de pe scene.
Una din figurile cele mai interesante in istoria artel
musicale a secolulul nostru este, fare indoiald, si aceea
a lul Richard Wagner (1813-1885), nascut in orasul
Leipzig. A perdut pe tatal seu cand era numal de siase
luni. Muma lui s'a remaritat cu un artist dramatic,
care s'a stabilit la Drezda si dete tentirului Richard
unele lectiunI de picturd. La siapte aril, remase singur

cu mums -sa, a doua ora raduva. La 15 anl, a scris

nisce drame, inse impresia ce '1 lase musica lui Beethoven '1 hotari sa se consacreze musicel. Inca de pe
cand studia la Conservatorul din Leipzig, Wagner a
scris unele compositil musicale. Mai tarclia, numit
maistru de capela la Magdeburg, el a compus sub

influenta miscarel musicale care se producea atunci

in Franta, Fratele din Palerm. Pe urma a calatorit

si a petrecut prin diferite Kase, ca Koenigsberg, Drezda

Riga, Paris (1839) si Londra pana in 1841. 0 furtuna

pe marea 'I-a furnisat, se lice, unele inspiratil musicale, de car' s'ar fi servit mai tardia cand a scris
uvertura operel Vaporul-fantomd. La Paris, in mijlocul
neajunsurilor si a saraciei, Wagner ispravi opera Rienzi,

pe urma, dar in acela an (1839), el compuse Ulandezul blestemat saa Vaporul- fantoma. Asia opera, vinwww.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX LEA, EXCLUSIV RUMANIA

429'

duta lui Leon Pillet cu 500 lei si represintata la Paris,

a incercat un esec, In 1842 Rienzi obtinu un stralucit succes la Drezda, tar autorul sea In numit ser
de orchestra al teatrului si maestru de capela al regelui Saxoniel. In 1843, Vaporul-fantomet fu represintata cu succes la Dresda, dar caclu la Berlin.
Intre anii 1844-1846, Wagner a mai compus o uvertura pentru Faust a lui Goethe, un magi:4 lui Frederic-cel-iubit si Banchetul Apostolilor. Tot atunci el
represinta o opera noua Tanhaeuser sail le Tournoi
poetigue de VtTartbourg, care obtinu un mare succes
la Drezda si in urma fu executata _pe mai We scenele
din Germania. Ideile novatOre ale lui Wagner se mani-

festara cu zgomot in momentul chiar al tulburarilor,

earl urmara in Germania, dupa Revolutia din 1848,
Proscris si condamnat la mOrte, Wagner s'a refugiat la
Zurich si acolo, in 1852, a represintat opera sa Lohengrin, intru cat-va accesoriul operei Tanhaeuser.
Multumita zelului lui Liszt, asta opera fu bine primita si in Germania. Aste doue compositil sunt expre
siunea revolutiel musicale incercata atunci de Wagner.
Tot la ZUrich a mai compus Tristan si Yseult pre
cum si .Niebeliingen.
Spre a sustine ideile sale de novator, musical/dui
viitorului. cum i se mai clicea, a publicat mai multe
scrieri de critica, asa : Arta si Revolt/10a, Opera de

arta a viitorului, Opera si Drama. mai ales.

Spre a'l apara, Liszt a publicat atunci o scriere asupra

operelor Loltengrin si Tanhaeuser.

Pe de alta parte, Wagner publica poemele astor doue-

opere si a Vaporuluilantontd, cu o prefata: Comunicare amicilor mei.

Pana aci Franta remasese aprOpe straina de revolutia musicala produsa de Wagner, cand opera Tanhaeuser fu jucata inaintea lui Napoleon III, la intrevederea de la Stuttgart, din 1857. Diaristil francezi incepura
a vorbi, cate-va fragmente din compositiile lui Wagnerwww.dacoromanica.ro

430

ISTORIA ARTELOR-FRUM O.SE

Pura audite prin concertele din Paris, ba chiar el insusi

vent la Paris in 1860, spre a executa, in tale -va concerte, nisce fragmente din operele sale, cart provocara.'

discutiuni violente. Scrisorea asupra musicei, adreBata amicului sea Fred. Villot
We're)) tradusa
a marit nemultumirea contra lui. Caderea. operel Tanhaeuser la opera din Paris, in 1861, jigni adanc pe
Wagner, care nu putu ierta nici odata pe francezi.

Avusese si de ce si a avut de ce si de la. 1861

incOce, cad Wagner, care a gasit atat de multi admi<ratori pasionati prin Germania, n'a Intalnit in Franta
de cat tali -va partisani sfiiosi,ca d Pasdeloup, care a exe-

-cutat mai multe bucati in concertele sale populare, dar

n'a putut face ca Rienzi sa reusiasca la Teatrul Liric.
Wagner a avut insa consolatiunea de a vedea repre-

sentandu-se Tristan si Yseult la Milnich, iaratunci

tinerul
rege Ludovic II de Bavaria, inamorat de musica compositorului deveni de atunci sprijinul si amieul
sea. Regele 'I facu o pensie de 4.000 fiorini, 'I puse
teatrul din Munich la dispositie, si '1 incarca de favoruri.

Chiar acum Wagner tot nu se l'asa de a scrie brosuri de polemica : Arta si politica germand ludaismid in musi.d, etc. In 1869, el fu numit membru
,

-strain al Academiel de belle-arte din Berlin si se casa-

tori cu D-na Hans de Bulow, fata lui Liszt, unul din

eel mai marl admiratori al musicel wagneriane.
Inca din 1868, Maistrii coInterrefi din Nuremberg
fusesera representati la Munich si pe urma, Rhein gold
(Aur din Rin), care chiar la Munich nu fu primit fara

contestatiuni. In 1872, facend apel la o societate tie

actionari, el facu sa se construiasca, la Bayreut, un
teatru consacrat exclusiv pentru represintarea operelor sale.

Acest teatru In inaugural in anul 1876 prin o tetralogie, intitulata : der Ring des Niebell'ingen i cuprindend patru parti: Rheingold, Walkyria, Siegfried,
www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUT AL MX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

43

Crepruscidul eleilor. Succesul se lice, a fost forte

dubios; Bayreuth nu mai avu de cat un al doilea festival pentru representatiile lui Parsifal.
Acosta a fost ultima lucrare a lui Wagner si e considerate de multi ca o opera mareta, perfecta, ca sfortarea extreme a geniului omenesc, ca o opera diving
in fata careia remal extasiat.
Operile lul Wagner au suscitat un calduros entuziasm, cu deosebire in Germania, dar au avut 7-si au

incasi nisce detractor' inversunati.

Nu se cunOsce Inca un compositor, ale carui opere

sa fi fost mai mult discutate mai laudate de unit,
mai ponegrite de altil.
E drept ca top recunosc adl ca sfortarile lui Wagner n'ail fost sterpe, pentru desvoltarea artei, se pretinde ins& ca compositiile salede si bogate in efecte
none
ar tinde, cu bite acestea, sa, detroneze arta
musicale In profitul poeziei si, generalmente, in al
anise -en-scene-I. Fate de operele marilor maestri, operele Jul Wagner
oic multl
nu ofera de cat o ingramadire,fara sir, de fraze musicale declamatorii, earl

to lasa completamente rece si nu-ti produc de cat o

o impresiune de osten6la. De altminteri, scrierile lui
Wagner ne arata destul de limpede tendintele sale. El
vrea sa preface opera intrega Intr'o declamatiune continua si repede si sa inlatureze tot ce constilue un
obstacol pentru mersul acttunel, ca aria, duo. finala.
De aceea si intrebuinteza el recitativul, facandu-1 sa
alterneze cu arioso i dand corului un loc important
in operile sale.

I se mai imputa apol de a mai indrazni

Ore-cari

efecte, de a nu menaja in destul nervil auditorului, de

a angaja musica pe o tale periculOsa, in care acesta
rischeza a-sT perde si libertatea si frumuseta sa.
E asemenea drept ca asta-dl, chiar cei car' formu-

leza aceste obiectiuni, nu sa codesc a recunOsce si

considera pe Wagner ca pe un musicant de un merit
www.dacoromanica.ro

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

432

superior, al carui geniu si sell* musicale nu se pot

pune la indoiala.
Ba ceva mai mult. Asta-di s'a produs chiar o evolutiune importanta in critica ostila maestrului : nu se
mai contests serios musicantul in Richard Wagner, ci

dramaturgul, care e negat cu multa violenta, sub

cuvent ca e de plans ca un simfonist de forta lui,
un maestru in materie de desvoltare musicala, in armonie, contrapunct, technica, colorit orchestral si chiar
in inventiuni melodice; sa cheltuiasca atata sciinta in
a pune pe scena fabule si mitologil nebulOse, fara nici
un interes, fara actiune si unde totul se petrece in
conversatiuni anti-dramatice si in spectacole feerice.
Partisanil lui Wagner, la rendul lor, sustin din contra, ca marea erOre in care cad adversaril lul, consists

in aceea ca nu vroiesc sa vada in el de cat pe musicantul, si prin musicant el nu inteleg pe artistul universal, care a simtit, a suferit, a iubit musicalmente,
care a facut din musics limbagiul expresiv al omului,
ci un fel de literat-musical admirabil, substituind un
stil altui stil, imbogatind vocabularul compositorilor
rnoderni, imaginand o noua forma de opera, gasind elinsusi in interiorul concret al dramei, un pretext la
splendorile simfonice.

Admiratoril lul Wagner mai sustin ca libretele sale

sunt poetice, ca in ele se pot gusta acele emotiuni

visatOre si acele accente propril cars caracteriseza legenda germanica si mitul scandinav, ca numal creeatiunile poetului au facut posibil sa reiasa marea va-

lOre a musicantulu' si ca. Wagner nu e numai un

prin technica sa musicala splendid&
prin puternica sa

mare musicant

dar si un mare poet dramatic

technica poetics 1).

1) A se vedea si interesantul articol asupra lul Richard Wagner, ca

poet dramatic, datorit d-luT Oscar Spirescu i publicat in Epoca, din 18
i 19 Decembre 1897.

N. A.

www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

433

La aceea ca musica lui Wagner nu e Inca populara,

admiratoril sei respund ca acesta musica e prea subtila, prea savanta, pentru a putea fi intelesa si apreciata de Wra vulgum pecus si Zia o anumith' cultura
musicala.

Adversaril in fine, recunoscend ca ar putea fi si asa,

sa, grabesc insa a adauga ca lucrurl positive, ca pen-

tru multi acli Ivagnerianismul nu e de cat un genre,

adica un mijloc ca altul de a trece de om de bun
ton
fara. a '1 intelege si putea judeca mai in cunoscinta de causa, de cat cel ce, francamente, se
declara contra acestel musici care uluiesce auditorul

ca scopul suprem al musicel find nu numai se invioreza inima, se inveselesca sufletul, dar emotionand,
facend se vibreze si zguduind WO. fiinta 'Astra sa ne
inalte spiritul si sa ne amelioreze sufletesce
ceea
ce dupa parerea acestora, musica wagneriana nu pcite
provoca, probabil din causa excesivel sale subtilitatl
si ca, in fine, chiar poporul francez cel mai civilisat,
cel mai fin, cel mai rafinat pana acli, sub raportul

nu s'ar fi entuziasmat Inca pana

acum de musica viitorului.

gustului artistic

Faptul este adeverat si, in mod subsidiar, citam aci

si un pasagid dintr'o scriere franceza de o valOre incontestabila :

Wagner n'a fost nici odata popular in Franta cu

musica viitorului, pe care not nu o intelegem si e
probabil ca revolutia sa musicala nu va avea nisce
consecintl tocmai seriOse pentru viitorul musicei 1).
Un alt musicant, care daca nu a fost un genie

destul de puternic spre a 's1 deschide un drum nou,

a contribuit insa nu putin la progresul artel musicale,
a fost Franz Liszt (1811-1886). Liszt s'a nascut la
Raiding (Ungaria) si se facu cunoscut mai intalt1 la
Viena.
Ve4T, Alb. Soubies si Ch. Malherbe, Oeuvre dramatique de Richard
Wagner, Paris, 1886.
28

www.dacoromanica.ro

434

ISTORIA ARTELOR-FRUMCSSE

In 1823 el fAcu o calatorie la Paris, strahatand

Germania si s& duse pe urma la Londra.
In 1834, Liszt era deja semnalat, nu numal ca compositor, dar ca cel mai mare pianist din Europa.
Jocul set plin de impetuositate a facut sa i-se dea

supranumele de Paganini al pianului.

Anil 1840 la 1848, fur& cel mai straluciti din cariera acestui virtuoz. In acel restimp a cutrierat told
Europa, culegend pretutindeni aplause entuziaste. In
1848 Liszt sa retrase la Weimar, dupa 1863 trai prin

alte tell si a merit la Beyreuth.

Liszt a fost fara indoiala unul din virtuoz-ii cel
mai ingeniosi al timpurilor moderne, iar ca compositor s'a facut nemuritor prin cele Doue-spre-dece
simfonii (rapsodii), precum si prin marile sale simfonii, trase din Divina comedie a lui Dante si din
Faust alui Gcethe.
Compositiile la Liszt sunt considerate
de catre
partisanii nouei scOle germane
ca cele mai importante ce musica instrumental& a produs in epoca mistra. Liszt n'a fost mai putin remarcabil ca compositor de lied-uri si de romance; multe din acestea din
urma se disting prin farrnecul unor sentimente ardatOre, cars robesc si antreneza.

Anton Rubinstein (1829?), nascut la Wechwotynetz, in Basarabia, pe fruntaria Moldovei, este asemenea un artist pe care natura '1 inzestrase cu mart
calitati. A fost Director al concertelor imperiale din
St. Petersburg si merit& un loc distins printre virtuoz-1,
nu numai ca pianist executant, dar Inca ca excelent
compositor.

In fine, Joh. Brahms, din Hamburg, elev a lui Schumann

care e cunoscut prin simfonii, septett-uri si
guartett-uri si multe alte bucati pentru piano,
Theodor Kirschner, insemnat prin lied-uri si compo-

sitil pentru piano, asemenea elev a lui Schumann si

ne
Fred. Kiel, al carui Requiem -- mult apreciat
www.dacoromanica.ro

MUSIC& SECOLULUI AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

435

arata ca urmeza directia severe a predecesorilor sei,

etc., etc.

Directiunea clasica inaugurate de unit compositorl

germanl a strabatut si in Olanda,

Compositoril olandezi, multumita Societatii pentru
-progresele artel musicale >>, desi putin numerosl, s'au
erijat in aparatort al musicei clasice ; de altminteri

mai top au esit din vre-o buna scold germane.

Asa, J. H. Lubeck, directorul scOlei regale de musica, a contribuit cu deosebire a sadi si desvolta in
Olanda musica clasica ; J.-B. Van Bree, a compus un

mare numer de compositii remarcabile ; J.-J.-H. Verhulst, ale carui compositil sunt, in de obste, celebre ;
W.-F.-Nicolas, care a cules laurl chiar prin strainatate ;
J.-C. Broerr, asemenea compositor distins, etc.; tar B.Tours si G. Hutschenruyter, prin sfortarile for multiplicate si talentul cu care erail dotati, au desvoltat
gustul olandezilor pentru musica clasica in a doua
jumatate a secolului acestuia. F.-Dunckler 'si-a catigat o mare reputatie in strainatate prin fantesiile si
simfoniile lul Beethoven, pe earl le-a aranjat pentru
harmonium,.
Ca executanti olandezi putem mentiona pe tenorul
P.-de Chavonne Vrugt ; pe sopranul Offermans van
Bove ; pe pianistii E. Lubeck, J. Worp, S. de Lange,
J.-A. Klerk, Brands si violonistul Jean de Graan, car!
tot.I au dat dovecli de un talent deosebit.
In Belgia, de si poporul are mull gust pentru arta
musicale, nu exist& propriu- vorbind o scold belgiana
de musica.
Ca si in trecut, Belgia a produs in ultimit timpi,
nisce artist' ilustri, nisce compositor! de merit, nisce
cantareti renumitl. chiar prin cele-alte tell ale Europe!.
Numele lul Fetis, lul Gevaert, a Jul Benoit, a lul
Grisar si a lul Hansens, nu sunt necunoscute in lumea
artistica. Si data compositiile for Wan obtinut. celebri-

tatea care infascira pe ale lui Meyerbeer, Rossini si

www.dacoromanica.ro

436

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

Verdi, apoi nu putem tagAdui ca ele au asigurat autorilor for Cate un loc forte onorabil, in urma geniilor
cars aiX ilustrat genul musical numit opera.
Hansens (1802-1871), a 15.sat cate-va opere, intre

altele, Marie de Brabant, le Siege de Calais; nisce

transcriptiuni de opera pentru harmonium si nisce
fantesii pentru orchestra. Cele mat bune dintre cornpositiile sale sunt oratoriile, un stabat, un requiem,
apreciat ca una din cele mat frumOse printre compositiile epocii.

Grisar (1808-1869), nascut la Anvers, musicant

plAcut si ingenios ; a scris cate -va operete de genre,
remarcabile prin originalitatea lor, prin veselia si naturalul for si earl ne reamintesc pe vechii compositori
al scenes franceze.

Romania la

olle, compusa de acest artist, a de-

venit popular& in Belgia.

In fine, Benoit, rupend cu tendintele franceze, s'a

pus in fruntea unui grup de tinerl compositori, cart

cauta.' sa readuca arta musical& ca*.tra curentul german.

Acest artist s'a flcut cunoscut prin mar multe oratorii

de o facturA excelenta.
0 mentiune special& merit& apoi violoncelistis belgiani : Artot, de B6riot, Vieuxtemps, Batta, Servais,
cart impreuna cu Blaes, Pleyl si altii au format a
pleiada de artists de mult talent.
Virtuoz-ii au fost si sunt numerosi in Belgia, iar
succesele ()Minute de ei prin telt& Europa a contribuit
nu putin a respandi faima artel belgiane.
In ultimele decenil au aparut. mar ales, in Belgia
Virtuoz-ii-compositori : Dupont, Lemmens, Mailly, si
altil, ale caror opere cuprind pagini rapitOre.
Istoria artel musicale a mai gasit pe pAmentul belgian nisce scriitori de valOre, earl au expus in operele for originile si progresele aster ramuri importantedin artele-frumOse.

Printre acestia vom city :

www.dacoromanica.ro

MUSICA SECOLULUT AL XIX-LEA, EXCLUSIV RUMANIA

437

Fetis (1784-1871), nAscut in orasul Mons, compositor si critic musical de merit. A scris putine compositil, dar s'a consacrat criticei si didacticei si intre
alte scrieri remarcabile, a publicat : la Biografie uni-

verselle des musiciens si l'Histoire generale de la

musique.
Gevaert (1828 - ?) na..scut la Huysse, este asemenea
un compositor priceput si talentat. Belgia '1 datoresce
multe scrieri printre call : l'Histoire et la theorie de
la musique de l'antiquite, operA remarcabila care cuprinde solutiunea unor chestiunI forte interesante pentru sciinta istorica a artel moderne.
In fine, d. nil Leon de Burbure si Ed. van der

Stratendoue gloril artisticeau luminat mai multe

puncte obscure din analele musicel belgiane, prin nisce
monografil fOrte interesante.
*

Act-ualmente, si mai pretutindeni in occident, arta

in genere a intrat pe o cale rea, iar deviatiunea se

accentueza. din Ili in di mai mult.
Mamie scriitor rus, Lew Tolstoi, constath. c in
Franta mai ales un vent de coruptiune sufla asupra
artei. i cum Franta e tot-de-una inainte, dice Tolstoi,
vi cum kite natiunile o urrneza, un mare pericol se
pOte prevedea. In radacina trebue deci alacat reul.

Arta moderna in Franta e arta decadentilor : poeti

abstracts derivati din Baudelaire, pictori impresionisti

si altii, a caror naivitate artificiala este insuportabilA,

musicanti influentati de Wagner, top sunt decadentl.

Ori-cal ar fi de paradoxala, insa sfortarile recente ale
artel occidentale par a justifica intru cat -va acesta
parere.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

438

IX. Musica ruman4c5, din vechime i pan adi

Ca si cele alte, dintre artele-frumOse, musica in ye
chime nu a fost cultivate de poporul rumen. Ba chiar

in asta privinta stem inca si mat rea, tact pe can&

in domenul sculpturii si picturii, rumdnii tot s'ait indrumat nitel pe calea progresului, cel putin odatd cu
timpurile moderne; musicaimpreund cu corolarul of
obicinuit dantul 1)'s1 a pdistrat forma sa primitive
populard, fare nici o culture artistica propriu-disc, in
tot decursul vietel poporului rumanesc.
Tote productiunile, tot bagajul nostru musical secompune si pcite fi grupat in trel categoril :
a) Musica bisericdsca ;

b) Musica populard, clisa si nationalcl ;

c) Musica de formatiune noun.
Cea dintdiil nu e o creeatiune a geniului poporului
rumen, e comuna tuturor natiunilor de religia grecofashritend si, prin urmaie, apartine si grecilor, rusilor,
serbilor, etc.

Acesta musica insd, in starea in care se afla. si

1 Dantul rumanesc national este bine cunoscuta hord, care e de origine romans. Cuventui hord se derive din latinescul chorum, (gramada.
grup). flora, asa precum se vede jucata, la rumanI, e un dant colecltv,
adica, campus din o adunatura de persOne de ambele sexe, call luandu-se
de mana, salt& cu totil in o singura miscare facuta cand la drepta, cand
la stanga; musica execute patru tacte, in care Limp grupul face opt past
la drepta apol alte miscari egale in partea opusa, ache& la slAnga si
acesta se repeteza alternativ pan& ce dAntuitorii ostenesc.
Pasil de dant sunt aceiasi la horA, dar melodic varieza la infinit. Totusl horele sunt de doll& specil : unete urmezA. o miscare phna de foc,
cu pasul descbis, mic si repede. tar allele dup& o miscare lent& qi gra
tiosa. Aste din urm& se execute prin salone, cele chntei& pe pajistea

verde.

In general linislite in miscArile sale, hora pare a indemna pe dAntuitorl

mai mull la miscarea cugetaril, la convotbiri unit cu alto, de cat la aceea
a picieorelor Din acest punct de vedere, bora este adeveratul dant at until
popor inteligent. Rurranul ins& scie i cum WO adoun& cugetarea adesa
destut de amarita in miscarile fizice si atunci un asa numit de bra&
sad o chindie '1 despAgubesce cu prisos de dulcea monotonie a horel.
(Veep si d. A. D. Xenopol, op cit.
N. A.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMANLCA, DIN VECHIME BSI PANA Al?!

439

persisth a se mentineatat prin valcirea ei intrinseca,

cat si prin modul defectuos de interpretare si executarenu mal corespunde nici scopului pentru care e
menita, nici cerintelor timpulul in care traim.
Inainte vreme a fost, precum se va vedea, gustata
si apreciata de societatea nostra patriarhala, adi ins
e un anacronism si o pats de rugina pe aseclamentul
bisericil rumane. Asa numitul cant gregoriandespre care s'a vorbit mai sus insa modificat in parte,
formeza fondul musicei nOstre eccleziastice.
Musica bisericesca rumanesca a remas Ora acli
ceea ce a fost si odiniOra, in aceiasi stare primitive,

ruginita, o adeverata cacofonie. Nu i-s'a adus de cat

o singura imbunatatire: introducerea musicei corale1)
1) Nu ne vom mal incerca a demonstra imensa inriurire a musicei

corale asupra sentimentuluI religios.

Serviciul divin intr'u biserica, unde tote sunt in armonie spre a Intltisa cat mai complet posibil maretul si frumosul ; unde pe de o parte
architectura si picture, iar pe de alta, (finite, preotitor, citirile, si cantarile,
pe intrecute ne rapesc, ne transporteza, ne inalta sufletul si ni 'L intearipeza ; nu pate sa produce de cat nisce efecte din cele mai binelacetore pentru intarirea si mentinerea sentimentulul religios in sufletul masselor populare.
Printre corurile de pe langa diversele biserici din tea, corul Mitropaid din, Iasi, ocupa locut de frunte prin stilul ales al cantarilor sale,
prin minunata insotire ce domnesce in vocile earl 'I alcatuesc, prin executia piina de siguranta si de precisiune a cantarilor.
Acest cor se compune din 75 \Tod, din cad 25 barbatesci tenor i
bafi 25 femeescl si 25 vocl de copil, intre 11-14 anT
pentru partidele superi6re cap si soprani. Aste numerose vocl sunt atat de bine organisate, se combine. atat de completamente, in cat la urechia ascultatorilor ajunge numaT un singur sunet, un singur vat de armonie.
Maestrita organisare a acestur cor, unit la noT si despre care s'a dos
vestea prin tote partite locuite de Rumani, se datoresce priceperel si rivnel
neobosite ce desfasura dirigintele see, d. Gavril Muzicescu. D-sa a prelucrat, a compus si a dat in studiil cantarl bisericescl potrivite, acomodate cultutul thsericel nostre. A mai introdus in repertorul corulul cantarf
religiose dame, ca de exemplu Heruvicul, celebrulul compositor rus
Bortnianski. Acest Herutvic are un stil in acelas timp moderat si maret,
precum si o mare bogatie de armonie. Urechia este surprinsa si fermecata
de contrastul dintre inceputul si sfarsitul WT. Cantarea incepe ca un fremat lin si dulce, insa sfarsesce izbucnind in resunete de hucurie si acest
stil respunde perfect ideilor si sentimentelor rostite in textul Heruviculul.
Pe langa compositiile originate de musica ale d -luT Muzicescu, d-sa a
mai introdus in repertorul corulul mitropolitan si eantarl transpose de
d-sa, de pe musica orientala pe cea armonica.
Ast-fel sunt respunsurile liturghiel, car! se incep de la : 6i cu duhul

www.dacoromanica.ro

440

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

in biserica ortodoxd a terii nOstre. Din nenorocire

si deli asta inovatiune dateza de mai multi ant deja

ea nu s'a generalisat, n'a reusit a fi introdusd de
cat in bisericele capitalel, iar prin cele din tera intr'un
numer cu desaversire restrans, ba ce e mai curios
este a, chiar prin bisericile unde s'a introdus, musica
corals nu inlocuesce pe deplin musica veche.
Este acli o banalitate a mai sustine ca cu cat gustul estetic al unui popor e mai desvoltat cu atat si
ideile sale musicale sunt mai frumOse, mai rafinate,
cu atat formele, in cars aste ides sunt intrupate, sunt
mai alese, mai variate.
Musica nOstra bisericesca veche, nu numal ca nu
contribute intru nimic la cultivarea si desvoltarea gustului estetic, nu numal ca nu e in stare a ne emotiona
si a ne comunica aces fiori de placere propril contactului nostru cu lucrurile superi6re
isvor nesecat de
dar e, din contra,
bucurii curate ale imaginatiunii

de natura data nu a distruge, cel putin a perverti, a

denatura, chiar gustul estetic natural. simtul trumusetei
musicale, care este unul din caracterele constitutive a
firei omenesci si cu care poporul ruman e destul de
bine inzestrat. Musica n6stra bisericesca nu produce,
si nu pOte produce, de cat desgust si dispret pentru
arta musicald, zaddrnicind in acelas timp aventurile
entuziaste ale poporului in domenul musical.
Este timpul, credem, prin urmare ca acesta stare de
lucruri se inceteze prin reformarea radicals a musicei
tai.,, cPre Tatal), `Cu vrednicie,, Slant Domnul Savaot, etc Acestea
se disting nu nurnal prin perfecta for acomodare cu rdspunsurile de pe
glasul al 8 lea al musicei orientale, ci si prin frumuseta si bogAtia armoniel. (A se vedea si cliarul francez Le Figaro, din 30 Maid 1896, p '2,

precum si, mai pe larg, interesantul studiu asupra corulid Mitropolid

din, lag, datorit I. P. S. S. Arhiereul Athanasie Craiovenu si publicat
III c Al in n a I. din Fevruarie 1898).

Acum in urtna, acest cor, sub conducerea d-lui G. Muzicescu, a lost

la Chisined, uncle a dat cloud concerte In marea salt,. a Cercului Militar.
Ambele concerte all fost patronate de d. general Constantmovici, guvernatorul Basarabiei, si ad avut un mare si legitim succes.
N. A.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMANESCA, DIN VECHIME BSI PINA. AV

441

bisericesci, precum si prin reformarea limbel si stilului

in carl sunt scrise cartile nOstre eccleziastice.
De aceste doue reforme, nol credem ca depinde tot
viitorul bisericel nOstre, in aceste timpuri and societatea democratica actuala traverseza o criza solemna,
Land vechile temelil a consciintel se clatina...
A doua categorie de productiuni musicale rumanesci,
cuprinde musica de diferite genurl, esita din inspiratia

poporulul si care desi creeata fare nici o cunosciinta

a regulelor compositiunei, sa presinta adesa cu idel si
forme demne de admirat.
Ast-fel sunt : doinele, horele si in genere ariile
nationale, cari sunt nisce productiuni tot atat de pretiOse, ca si frumOsele versurl din poeziile poporulul
nostru.

Doina este forma primitive a musicel rumanesci,

este cel mai vechia cantec al poporulul, cantec in care
predomina melancolia si tainica jaluire I). Doina e un
cantec elegiac. In ea se oglindesc sentimentele de durere, de intristare, de duiosie ale rumanului.
S'ar putea spune chiar ca doina este expresiunea
culminanta. de capetenie, a lirismulul rumen.
Cantata din fluer, la umbra padurilor, ciobanul nostru

isi revarsa in ea dorul seu de lume si imita, in modulatiile el, accentele duilise ale naturii.
Acelas caracter melancolic, ail si mai tote cele-alte
aril ale poporulul, caracter care izbucnesce une-ori intr'o
zgomotOsa veselie. Insa, atat melancolia cat si veselia

sunt dare si mesurate.

Simti in ele ca in fundul sufletului care le produc
se misca o cugetare, o idee, nu ca in musica ungu1) Doina este pod6ba melodiilor rumane, melodil plkute, c6c1 prin
ele se exprimg. nobilele sentimente si marea aptitudine a Rumanulul pentru musics. Doina este una din cele mai vechl melodil rumane, ea e
formata din sunete, earl constituie o garn5. intreg., (Ve41, revista musia apIrut in
call Doina care timp de trel anT 1884, 1885 si 1886
Bucuresel, sub directiunea d-lor C. Bareaneseu si Dr. N. Dima.
N. A.

www.dacoromanica.ro

442

ISTORIA ARTELOR-FRUMCISE

resat vestitul cerdaq in care o durere neintelesa

este urmata brusc, fara tranzitie, de o turbata.' transportare.

Caracterul musicel rumanescl se apropie mai mult

de cel al musicei popcirelor slave. de si contine o nota

originala, nota nationalci, fOrte distincta si care se

invedereza pentru or) -cine a avut prilejul sa compare
nuantele acestor doue caractere.
Doinele, horde si cele-alte aril nationale atat de

putin cunoscute chiar de no) mina/1h alcatuiesc

musica popularei ruma newel, care cup& un loc de
frunte in vieta nemului, fiind-ca ea rezumezain special doinele

improvisarile poetice, pornite din inima,

maestrite de chiar graiul natural al poporulul, ca cele

mai suave si mai dulcl aspiratiuni ale geniulul natiunii.
Cantecele nationale sintetiseza tainele sufletesci ale
mult obijduitulub nostru nem, cu izbucnirile sale duicise

sau triste, ca un val infinit de ondulatiunb, ca expresiune vie si armonica a unel lumi intregi de chinurl.
Ele
(Nu-8 glasul unui suflet numal
6i a und clipe trecadre,

ndmul nostru 'ntreg ce

Durerile de care mdre .

pleinge

Musica populara rumanesca,creeatiune care ar trebui considerata ca o comora scumpa mostenita de la

stramosl
contine In sine mult fond poetic, multe idel
musicale admirabile, un stil si o bogatie, cars nu s'ail apre-

ciat Inca la noT si earl meritail o sOrta mai putin vitrea

Melodiile m5stre nationale, culese din chiar gura poporulul poet si artist ferite de on -ce inriurire mestesugita 1), spre a le pastra forma for originala, consti1) In revista musicalg Doina (anul I-id, No. 16 din Maid 1889), ghsim

el d-ml C. 135.rcdnescu i Dr. N. Dima, conducatord el ad publicat un

concurs pentru alegerea adeveratel DoMe muntenescd a Moldovel
care ad fie desbracatd de orl-ce influence strdine. Conditiunile acelul conla care, nici una din cele presintate Inlaid n'a fost recomandatd.
curs

de comisiune ca tip
lunie 1889.

se gasesc in No. 18 at sus-disel reviste, din 1

N. A.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMANESCA, DIN VECHIME BSI 14INTA Apt

443.

tuiesc un deposit nepretuit, din care un talent creeator

ar putea spicui si 'sl-ar putea trage inspiratiunile pentru
alcatuirea 0 perei rumeinesci, purtand pecetea nationalitatil nOstre 1).

NumerOsele subiecte fantastice din literatura ncistra

populara, in unire cu asta musica ce am mostenit de

la strabuni, sunt o sorginte nesecata pentru atingerea
acestul tel si sa speram ca nu vom mai astepta mull,
pana cand omul genial, de care avem nevoie, va inchega a cele productiuni musicale insemnate earl forInez& epoca in vieta unul popor.
tIn ce privesce musica
spre a o face nationals
si originals
dice d. Leo Bache lin 2), Rumania poseda asemenea mijlOcele de a avea o musics a ei.*
Mal intaia ea are musicanti de talent, pe urma dispune de un tesaur de melodii populare aprOpe intacte
pana adl. Remane artistilor nostri sa Una inspiratiuni
din ea si s'o reveleze lumil
cum au facut Liszt si
Brahms, pentru folklor-ul ;3) musical unguresc.
Cu privire la doine
ne avend a face un studitl
special asupra for
ne vom margini numai a indica
Ca ele pot fi impartite dupa fond
in doine de
1) Ca dovada despre acesta nu vom tita de cat operetele Baba-

Hdrca

Si

Cral-Noti, prima datoritg distinsulul musicant si compositor

Flechtenmacher, tar a doua profesorulu1-compositor Porumbescu. Acestea

ne arata cu prisosinta
cu deosebire cea dintaiu, ca mal originalg
bogatia musicel nostre populare, spre a exprima si depinge situatiunl din
vieta sad sentimente omenesc1.
N. A.
2) Vec11, PIndependance roumaine, din 21 Fevruare 1898: l'Exposition Iliana, stadia introductiv asupra artel in genere.
3) Folklor-ul e o sciinta nod-nascuta, ca si Linguistica, in secolul nostru, dar e Inca departe de a fi ajuns la trepta la care e ac,1 sciinta
limber.

Etnopsichologia e inca In face ; d'abia i-s'ad pus bazele si se nasce

Intrebarea data in adever aceste baze sunt destul de solide spre a putea
cladi pe ele edificiul ulterior, care va fi opera vecurilor viitore. E ins&
de neta."gaduit ca. intr'un timp forte scurt sciinta poporelor a luat un
avent puternic. In tote Wile
de la cele mar mid pang la cele mat
marl
se admits si sa. comenteza, cu o grabs infriguratg, com6ra, care
sta ascunsg in popor ; s'ar parea ca tot1 voiesc sa face: o reactiune si sa,
dea o desmintire ideilor prea utilitare, cad incep a 's1 face drum.

www.dacoromanica.ro

444

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

dragoste, de dor, doine cateinesci

si din punctul
de vedere al modului de compositiune
in doine
barb'atesci, femeiesci, mixte si dialogate.
Doinele barbatesci sunt compuse de barbati, sau cel
putin cantate de el ; cele femeiesci sunt compuse de
femei; cele mixte pot fi cantate fara deosebire de un
barbat sail de o femeie, iar in cele dialogate sentimentele se exprima si se vedesc printr'o convorbire.
Aste doue din urma sunt mal putin numerlise, fata
de cele done dintaiu. Dialogul se intalnesce fOrte des
in balade, Mite rar in doine. Doinele femeiesci sunt
fOrte numerOse 1).

In rezumat: doina e numele genului; speciile trebuesc determinate dupa fond, ceea ce ne da subdivisiunile de carl s'a pomenit mai sus: doine de dragoste, de dor, etc., etc.
In fine, a treia categorie de productiuni musicale
rumanesci si pe earl. negasind un termen mal potrivit, le-am numit: de formatiune nouci, cuprinde numerOsele tiparituri musicale, carl apar dilnic prin magazinele si galantarele editorilor de musica, sunt nisce
adeverate mixtum-compositum, nisce lucrarl in mare

parte hibride si prin urmareafara de unele exceptil

fericitede o valOre musicala absolut minima, asa ca
clenota mai degraba o stare bolnaviciOsa a activitatil
nOstre musicale de cat un curent sanatos si de binevestitor.
Folklor-ul e Inca la Inceput de tot, el nu 'sl-a gasit Did calea adev6rata, nisi mijlocul potrivit, dupa cum nu vede nicl punctul sed final.
Folkloriscil formeza dou6 tabere unit aduna i dad la lumina creea,
tiunile poporuluT, altil imbratisand cu o privire mult-putinul material
adunat cauta. sa '1 clasifice si sa dea suflet acestul corp inert.
Printre strain! se disting : Muller, Kuhn, Benfey, Lang, etc.
La noT, d-niT Hodosid i Bibicescu all intocmit nisce colectiunl cart
au o valore Intrinseca incontestabila Ele ne fac cunoscute, fie variantele
transilvane si banatene ale unora din poezlile de dincoce de Carpatl, fie
bucat) necunuscute. Materialul adunat de d-lor e bogat i forte important, atat sub raportul linguistic cat si sub cel folkloric.
N. A.
1) VecTI, Revista Noua' anul VII, No. 1 din 1894: Asupra liricei ro-

mane fi in special asupra doinei.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMINESCA, DIN VECHIME I PANA Apr

445

Trite aceste compositiuni apartin la doue genuri mu-

sicale deosebite: musica de danf si roma*.

AprOpe tote sunt lipsite de originalitate') si nu sunt,
in mod invariabil, de cat: sail preschimbari destul de
nereusite ale vre unei aril populare, sail copieturi intocmal din musica italiana, germana, franceza, etc.
0 musica bisericesca intolerabila, o musica populara
in mare parte necunoscuta, iar restul urgisita si nisce
productiuni musicale nouedin cari cele mal multe
fara originalitate si intocmite fara observarea regulelor
celor mal elementare ale compositiunil iata dar, in
putine cuvinte,

capitalul

musical de care dispune

societatea rumanesca. Asia stare de lncruri, putin imbucuratOre, nicl nu putea avea alta consecinta logic&
de cat gustul musical forte rudimentar, care domnesce
Inca la nol.

Si find vorba de gustul musical din tera nOstra,

credem util a semnala existenta celor doue curente
cari stall in present:a: unul sustine musica veche populara, dispretuind on -ce productiune nouh' ori-care
'I -ar fi valcireacel alt, dispretuesce productiunile populare find -ca nu le cumisce si tinde O. le inlocuiasca prin productiuni musicale straine.
* * *

Contrar situatiunil altor popOre

la cari intalnim
date istorice positive, privitOre la origina si desvoltarea

artei musicale si cel putin legende asupra inventiunii

1) (Afar/ de Baba-Hetrca a lul Flechtenmacher, musica din Pepelea
i Peste Duna' re, nicl o produtiune rumanesca n'a lasat urmele unel
adancl aducerl aminte, cacl tote ad fost numal nisce compilatiunl, lipsite cu desavereire de originalitate. Opera rumanesca, Haiduculcompositiune a egulu1 de orchestra Oreste Bimboni ei care a fost represintata
In Bucurescl, la 25 Ianuarie 1884e mediocra, iar opereta Llatinanul
Baltag datorita d-lor Negruzzi ei Caragiali, iar ca musica d-lui Caudella

de et o lucrare mal seriosa, cu o musica care se adapteza mai bine

situatiunilor dramaticetotueI nu e nici ea originals . (Ve41, revista mu

asicla Doina, anul I, Buc. 1884.
N. A.

www.dacoromanica.ro

446

ISTORIA ARTELOR- FRUM6SE

sail introducerel cutarut sail cutarut instrument mu-

sicalsi mat mull chiar de cat in ceea ce privesce

istoricul celor alte dintre artele-frumOse din tera rumanesca; in privinta musicei, suntem aprOpe absoluta-

mente lipsiti de isvore si date cart sa ne inlesnesca

inchegarea unet istorit a acestel arte.
Fie vorba de musica bisericesca, fie de cea profana,
pana chiar si relativ la instrumentele nOstre musicale
populare
dintre cart numal buhaiul ') e, dupa tote
probabilitatile, adeverat national
nu se gasesc prin
scrierile autorilor nostri, vechi si not, de cat nisce

crampeie rezletite tara vre-o valOre deosebita, cart nu

ne del de cat o idee vaga, confuza si incompleta, de

Ore-ce nu s'a scris nimic anume si, chiar despre aceste
crampeie, se pomenesce numal in mod incidental.
Gasim ce-I drept povestt si poezil populare rumanesci in cart se citeza, ict-colea, Cate unul sail mat
multe instrumente musicale nimic inse cu privire la
origina sail importatiunea lor.
Relativ la origina, natura si istoria musicei ruma-

nesci, Inca odata, nu pOte fi nict vorba, cad nu s'a

scris nimic la not.
*

D-1 Carl A. Romstorfer 2) ne afirma ca la inceputul

secolulul al XVII episcopul Efrem Alin Radauti (Bu1) A se vedea si interesanta monografie a d-lul Titus Come, directorul corului de la biser Ca sf. Spiridon din Iasi, intitulata lnsteumentele

musicale popular', Iasi, 1895 si in care d-sa, dupa ce descrie rend pe

rend, 5i in mod forte sugestiv, bite instrumentele musicale populare ca.

fluierele; (telinca, trisca, cavalul, cu gura laterals, cu gura cioplita), naiul
sail muscalul, buciumul, cornul Alpilor, gorna sau cornul, cimpoiul,

cobza. chitara, dramba, dairdua, kemanul, tanburul, canonul si bu-

haiul din punctut de vedere at formeT, at original ce li se mite atribui, etc ;

ne aarma ea pana si cobza si dramba, stint departe de a fi nisce instrumente exclusiv rumanescl si c5. numa1 buhaiul Instrument obligator al
este dupa.
colinde1 plugusorultiT, si din nefericire torte pulin muzical
tote aparentele singurul instrument ce avem.
N. A.
2) Ve41, op. cit.

www.dacoromanica.ro

IVIVSICA RUMANiSCA, DIN VECHIME BSI PANA. ADI

447

covina) a scris o carte de psalm', care se gasesce in

Watra-Moldaivitza.
(1673-1723), fiul
Domnului Moldovel Constantin Cantemir, printre scrieMal tardia, Dimitrie Cantemir

rile sale mal insemnate a lasat si o carte de musica

turcesca , precum si o introducciune la studiul musicei turcesci, acesta din urma scrisa in limba rumanesca 1).
Intr'un hrisov din luna Mal 1776, a lui Grigore
Alex. Ghica Voevod, pentru scOlele din Moldova, dupa

ce arata prOsta stare in care a aflat scOla Domnesca

ce este la Biserica Gospod Sf. Nicolae din orasul
Iasi.
Domnul dice : Domnia mea dintru a nOstra
inima si curat cuget, cum Academia de aice din orasul Iasi am pus'o la stare si oranduiala, asa si acesta
moldovinesca.' ScOla am asedat'o la buna tale, randuind dascall atat pentru invatatura cartil cat si pentru
Glasuri si alte Bisericesci
iar mai depai to :
pe Gheorghe Evloghe biv (lost) Isbasi, dascalul scOlei

acestia si pe Gheorghe biv Ispravnic de Aprocli, ce

sail facut pisatt, cart acestia amandoi s'ati invoit si
s'ati apucat ca impreuna sa, fie la invatatura cartii,
cat si la cd ntarile bisericesci, spre procopsala copiilor 2)

De unde rezulta ca, eel putin cu privire la musica

dedeii ore -car' notiuni prin scOlele
embrionare dupa vremuri.
Ba chiar in ultimil ani al secolului al XVIII, se
-organisasera in Muntenia scoli de cantare, de mu-

bisericesca, sd

sichie 3) >>.

Intr'un alt hrisov, din August 1800 vedem ca :

Dimcea, protopsaltul, tinea clash' de musica biserieesca

In Bucuresci, in locuinta lui din hanul lul Constantin

1) Vedl. d. Ar. Densusianu, Istoria, limbii
p. 180-181; 1 vol. in las1 1885.

psi

2) Vedl, Th. Codrescu Op, cit. torn. VII, p. 52.

3) Vedl, d. V. A Urechia, Op. cit. torn. 1, p. 32.

www.dacoromanica.ro

literaturil rumane

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

448

Voda. Se vede ca Epitropia obstirilor nu-I platiselefa pe mai multe luni si el reclamand la Domnitor
Alexandru Cons. Moruzi
acesta ceru informatiuni de la vel Logofat Brancovenu si de la vel Vornic al obstirilor Matel Falcoianu.
Acestia -respunsera ca, laducend pe Dimcea protopsaltul inaintea nOstra si aratandu-I cele poruncite de
Maria ta, l'am indatorat de a dat zapis la Logofetia
Divanului, sub a sa iscalitura, legandu-se ca sa-si urmeze datoria lui, a paradosi cant'ari de musichie
aratand iarasi in fOie iscalita de dansul si pe ucenicil
ce 'I are, cari sunt la numar 17. spre a-le fi sciut sa
merga la odaia ce are in hanul lui Constantin Voda,
sera dup. vecernie la 11 ciasurl, sa le paradosesca
pana la un cias din nOpte. Deci, dupa acesta legatura
si prinsOre ce prin zapis all dat, sa fie luminata. porunca Mariei tale ca.'tre D-lui vel Vornic al obstirilor,
ca sa i se dea lefa ce are oranduita de la cutia obstiei, atat pe lunile trecute pana acum cat si de acum

inainte sa i se dea la vreme, ca si el s se indato-

reze de a'si pazi legatura sa ; iar hotarirea cea desavarsita remane a se face de catre Inaltimea ta. 1800
August 5.
Domnitorul ordona : lintarim si Domnia mea anaforaua D-nelui vel Logofat de tera de sus si
vel Vornic al obstirilor, ca sal-se pazesca dascalului
Dimcea acesta oranduiala, dup. zapisul ce au dat si
poruncim D-tale vel Vornic al obstirilor sal dai oran1800 Auduita lefa, precum se cuprinde mai jos.
gust

21 1).

De si arta era lucru necunoscut pe atunci si in

tot Bucuresciul nu se afiail de cat un singur piano si
o harpa2) )
totusi, intre anii 1800-1812, tmusica
incepe a se cultiva prin casele marl boeresci. Asa, la
1) Vec11, Cod. XL111, fila 479 verso, citat de d. V. A. Urechia Op. cit..
2) Veclf, Ion Ghica, op. cit., p. 43.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMANESCA, DIN VECHIME BSI PANA AEI

449

1804 Octobre 2, aflam deja in Bucuresci un dascal de

clavir. Relele purtarI ale lul Nemesis dascalul de clavir,
betia lul face ca Domnitorul cere Comisarulul francez,
sa-I recunOsca dreptul de a expulza din tern pe acest
artist in clavir '). Persona cu inspiratil artistice era
numai Domnita Ralu, fata cea mal mica a domnitorulul Munteniel Ion Caragea, natura alesa, posedand
gustul frumosului in cel mal mare grad, admiratOre a
musicel lul Mozart, Beethoven, hra'nita cu scrierile luI
Schiller si Goethe. Cu concursul cator-va tinerl si tiadmiratori al tragediilor
lul Euripide si Sofocle
Domnita Ralu organizase in
cu nitica panza
apartamentele sale chiar o mica scena
nere din societatea boieresca.

si hartie poleita
scena pe care se jucau in limba
elena. Oreste, mortea fiilor lu' Brutus si cate-va idile
ca Dafnis si Cloe. Mal tarditi, aceiasl Domnita puse
sa se zidesca un teatru la Cistneua rosie in coltul dintre
podul MogosOiei (calea Victories) si strada Fontanel, teatru

cu stalur, scena si mal multe rindurl de loje, ars in anul

1825. Tot ea trimise pe Aristia la Paris ca sa studieze
pe vestitul Talma si, pand sa pota intemeia teatrul grecesc
pe care'l visa aduse din Viena o trupa ger-

mana care represinta opere si drame. Din asta trupa

facea parte si vestita cantareta si tragedian& a acelor
timpurY, anume Dilly, venita in Bucurescl numai pen-

tru o iarna.
Totusi, musica rurnanesca apartinea ldutarilor si
nteiretilor de la biserica. ScOlele dupa vremuri
cea de la Magurenu, de la sfantul Gheorghe, de la Coltea
si de la Udricani
erati adeverate pepinier e de
canteireti. In special cea din urma, (de la Udricani), unde

paradosia dascalul Chiosea, a fost aceea din car e bisericile isi recrutati preotli si cantaretil. Acolo chiar
boieril cautatii baeti pe cari'l luau in casa pe procopsela, de acolo a esit Chiru de la biserica Enil, Dumi1) V&A d. V. A. Urechik op. cit. torn. I, p. 353; e i actul acolo.
29*

www.dacoromanica.ro

450

ISTORIA ARTELOR-FRIIMoSE

trache Bondoliu, Unghiurliu de la Skrindar, Costache

Stirbu de Sf. IOn, de tang puscarie si Petre Efesiu, care
mai in urma ajunse cAntaret in sti ana din drepta la
Patriarchie. Acolo au fost dati la invalatura Anton Pann,
Petrache Nanescu, Nicolae Alexandrescu, Paris Momuleanu, Marin Serghiescu, etc., etc.
Pe Nicolae Alexandrescu, cum l'a audit Grigore

Ghica, l'a luat in cask, '1 plimba cu dansul noptea in

butck dinainte, de-I canta cantece de lume. Cand Grigore Ghica s'a facut Domn, Nicolae Alexandrescu a
ajuns Cafegi-basa. Pe Marin Serghiescu l'a luat Alecache Vilara, cantkret la biserica Negustorilor, l'a
plimbat cu dansul pe la Petersburg cu Regulamentul...
Serghiescu a fost cunoscut mai mutt sub numele de

Marin Nafionalu.
Cand cocOnele nostre incepuserk sa indruge frantu-

zesce cu Bonju, Bonsua, A livoa; atunci Petrache

Nanescu, in colaboratie cu Faca si cu Costache Balacescu au facut satira :
Al,. ma qer sa-ml vecll mantela

Mal sublim ma lucru fen

C'o dublurd infricosata

,y5'i fafes amur san fen...

Nanescu, crescut de Ghiculescl a fost Altai de curte,

vataf de spatarie, judecktor de tribunal si a murit ingrijitor la Spitalul Brancovenesc. Galata bine din vicirk.;
elev al lui Dumitrache Bondoliu, el compunea cantecele lautarilor din Scaune. Lui 'I datorim pe :
Ah iubito, tale bunk.
Dar to rog nu mg uita.

.....

Fd-te OM de lumea noug

Srl fur' clopa de pe oug.

.

Cine la amor nu crede

N'ar ma calca iarba verde.

Anton Pann, Chiosea-fiul si Petrache Nanescu, erau

veselia grAdinilor lui Desliu, lui Pana Breslea si lut
www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMANESCA, DIN VECHIME

V PANA Apr

451

Giafer. Iancu al Ralitii MuruzOiel, Barbucica al Titii

Vacareaschii, fratii Barcanesci, Costache Faca si alti
tinerl din lumea mare, nu putett fail. dansii. Unghiurliu
si Chiosea-fiul, ail fost cei mai marl di nteirefi ai bisericilor din Bucuresci. Venirea unel trupe de opera I-a
facut sa vada in arta musicala nisce orizonturi, despre
-cari nu avusesera Inca nici o idee pana, aci.
Impresiunea produsa asupra for de operele lui Mozart si ale lui Rossini a fost atat de mare, in cat n'ati

mai putut sa cante nici cheruvic nici chinonic fara

s'o dea pe :
La ci damn la mano, din Don Juan si

Una voce poco fa, din Barbierul din Sevila.

Intr'o duminica la liturghie s'a produs un mare

scandal la Scirindar. Epitropul, om evlavios, recu-

noscuse in

Domnul Donn Savaot

aria : Voyez sur cette roche! din Fra-Diavolo 1)
Si mal tardia ceva, insa tot in prima jumatate a
secolului actual 2) vedem ca Dinicu Golescu, boier iubitor de progres
dupa ce infiintase o scOla rumanesca pe care o pusese sub directiunea lui Aaron Florian
adusese din Sibiu si un dascal de musics,
caruia '1 incredintase instructiunea instrumentalk a 12
liganasi, din cars acel maestru formase : doui scripcari,
doui flautisti, doue clarinete, un oboist, un fluieras,

doui trimbitasi, un tobosar si un timbalist si pe cart

'I invatase cate-va aril. precum : valsul 0 du lieber

Augustin, cantecul popular Was macht der .Herr

Papa, maestosul imn austriac, o ccizeiciascct si cateva cot. daguri.

In acelas timp apr6pe, Clucerul Alecu Niculescu, de
la Rimnic, organizase prin celebrul maestri(' de gratii
I) Ve41, d. A. D. Xenopol si I Ghica, Op. cit.
2) Verp, I Ghica. Scrisdre cItr1t V. Alexandri, Kin care descrie un

bal la Curte in 1827.

www.dacoromanica.ro

452

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE.

Cocoratu 1)
o banda de musicanti compusa din 6
tigani, robi al Clucerulul Alecu, cart cantata din cinci-

spre-clece instrumente si anume : trel ghitaristi, acestia

pe cand operau cu degetele asupra cOrdelor instrumentelor atarnate la gat, prin miscarea capulul la drepta.

si la stanga, suflati si intr'un muscat sau naiu, infipt

in cravata la inaltimea buzelor; un mandolinist, care
si acesta deosebit de dulcele seil instrument, sufla. si
el printr'o dispositiune identica in fluerul lui Pan; un,
sunator de pirostii, care ca si cel altl canta si el din
fluerul lul Pan; al siaselea artist, cel mat incarcat din
toil avea legat de un genuche o toba si de cel alt un
-timbal, la piept un fluer de Pan, ca si cel alit tovarasl,
si pe cap o caciula de metal cu zorzOne si clopotei
care faceti mare sunet cand scutura din cap pe is sorOce. Acesti artisti executail aria din Tancred : di tanti
palpiti, pe care spiritualul si glumetul poet Iancu
Vacarescu o traducea unei cocOne prin cuvintele: da
tat' palme si mamii pumn'. Banda acesta mai avea
in repertorul seil aria : Stella confidente, Son tre

giorni the Nina si marsul lu' Napoleon.

Mal era apoi si taraful lul Dumitrache Lautaru

vestitul lautar Dumitrache, cum '1 dice Ibn Ghica
care sub un alt ceriu ar fi dobandit un renume european, acel menestrel al tuturor veseliilor si intristarilor
caselor boeresci, viOra care a facut mirarea lui Artot
si a lui Liszt. Prin societall insa, lautaril nu aver partede cat cam pe la spartul balulul, cand boierii incepea
1) geocoratu, pasns a nu fi fost eclipsat de profesorul Duport, fiul celebrului baletist de la opera cea mare din Paris, a apucat d'a format mai
multi elevi. demur de talentul set, tineri, feciori de boeri, earl pe strade,
in salore ca si la bal, nu aft lipsit nici ()data de a se tine in a treia positiune, nici de a face cele fret reverente prescrise de artit, chiar de s'ar
fi aflat in camera cea mai strimtg, a sta cu corpul si cu bratele incovoiate, gratios si cu buzele punga tuguiete. Unul a purtat chiar pan/ a
murit titlul meritat de Maitre de grdcez. (Vecji, Ion Ghica, op. cit)
N. A.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMAN]SCA, DIN VECHIME I DANA Apr

453

a prinde la chef si le venia pofta de vre-o hord, on

de brae sail de cantec de lume, ca :
HO Beano la poiand

Sc culegem buruktrul.

sail :
Ah ! Nurito cale bun&

Dar to rog nu me uita.

Cand era sa se incepa dantul, boieril cel tineri isi

iepadail giubelele si papucii, remaneil numal in mescl
si alergati de luau fetele si cocOnele la joc : la Poloiteet, la Paroles. la Vals si la Ecossaise.
Cand era si Voda, nu indraznia fie -tine sa se adreseze la rudele sale de aprOpe ; fie-care avea pe jucatorul ei favorit.

Fata lul Furtuna juca numal cu Beizadea lorgu,

fata MuruzOiel numal cu Scarlat Barcanescu.

Dantuit6rele cele mat intrepide erail Marita OchiOsa,
fata lul Nae Golescu, Nastasica Jul Grigore Filipescu,
Veduva Catinca Slatineanca (Petaluda), Zinca Farfaroiaca, nevasta lul Dinicu Golescu.

Catra anul 1833, don Campineanune spune Heliade depositarul unor statute si eft depositarul altora,
desi diverse, insa avend acelas stop national, ne invoiram a ne da mana si a continua mai cleparte fapta >>.
Acesti doul, alipindu-si si pe Constantin Aristia, grec,

insa cu iubire si devotament pentru patria lul adoptiva

si care inzestrase limba rumanesca, cu o fOrte bunk

traducere a unel parti din lliada Jul Omer, se constituie in 1833 pe la inceputul lul Octobre, societatea
filarm,onica, care urmaria, cu deosebire, desvoltarea
artistica. a poporulul ruman, si anume a musicei si
.a artel dramatice. In ea intrara. ca si in ce privesce
societatea literara din 1827
aprOpe tots boieril capitalel 1) si din contributiile for se deschise o scOla.
1) Printre call pe langg Heliade, I. Campinenu si Aristia
ca
4ntemeietorl figurez5. : Em. Menu, Scarlat Cretulescu, I. Russet, Gr.
Cantacuzino, lancu Filipescu, I. Otetelesanu, Constantin Manu si Barbu
N. A.

Catargi-n.

www.dacoromanica.ro

454

ISTORIA ARTELOR-FRIJM6SE

pentru invgarea acestor arte, in care de cea dramatics

deveni profesor Aristia
acelas care pe timpul domniei lui Caragea (18124818) fusese trimis, de Domnita
Ralu, la Paris, spre a studia tragedia sub celebrul
Talma
iar de musics un italian anume Bongianini.
Heliade preda literatura si era si directorul scellei.
Acosta fu deschisa la 20 Ianuarie 1834. Primul examen
Met 25, fete 5
se tinu la 29 August,
al elevilor
adica numal dupa siapte luni de o munca care a fost
in adever spornica.
Era sa fie tinut mai curend, dar find -ca elevil
pregatise piesa Mahomed in care se atingea credintele religiOse ale Turcilor, si find -ca tocmal pe atuncl
venise in Giurgiu un pasa cu treba, examenul se amana

pill ce acel pas& a plecat din teral,. Si nu era tocmal putin lucru isprava savarsita de societatea filarmonica, in scurtul rastimp de siapte luni, daca ne
vom gandi ca totul trebuia creeat : si actori, si repertoriii, si scena, si decoruri, si musica ; intr'un cuvint
tote elementele teatrului. Ba Ralita Michache care
juca rolul Palmirel
cand intrase in scOla, nu scia
nici citi, si trebui sa incepa de la slovenire. Numal
entuziasmul aprins in sufletul poporulul ruman
la
flacara redesteptarii simtimintului national pOte explica, asemenea minuni, in alt chip neexplicabile.
Dupa asta prima incercare reusita peste astepta.rile tuturor mai urmara Inca alte represintatiuni, precum : Amfitrionul, Cdscitoria silita, vicleniile lui

Scapin, Triumful amorulul, Badaranul boerit, Gradinarul, etc.

Aceste scaparaturi, aceste fericite inceputuri vor tre-

bui insa in curend sa dispara, sa se cufunde iarasi

in intunerec, desi . precum se va vedea ele lasara pe firmamentul ce luminasera o clipa, urmele foculul lor, vecinic nestins completamente.
Daca trecem acum in Moldova, gasim in aceiasi and
aceleasi aspiratiuni, aceleasi aventuri printre spiritelewww.dacoromanica.ro

MUSICA RUMANESCA, DIN VECHIME BSI PANA AO

455

alese ale fruntasilor miscaril de redesteptare, iar in

domenul artel musicale doue mostre de compos4iune
musical' profank cars merit6. a fi citate. Este vorba
de acele dou'd bucei (1 musicale
aflatore acli in biblioteca Academiel rumane
cantate cu prilejul serbAril organisate la Iasi in qilele de 10 si 11 Aprile
1834, in oncirea Generalului Kisseleff, care la 11 Aprile 1834 terminand-si misiunea de a regula definitiv starea Principatelor pe baza Regulamentului
Organic porni din Iasi, spre a se reintOrce in Rusia.

Una din aste bucati este un caiet oblong de patru

fol. Pe dosul primel fol se af10. musica, scrisA pentru

voce si piano.
Strofa intaia a baladel este URA transcrisA sub notele musicale.
Textul baladel se Osesce in intregime in Jimba

franceza, si are ca titlu:

Ballade tit* de la fte Pastorale,

representee at Theatre des varietes a lassy, le 10 Avril 1834.

Le berger Nicandre

A doua bucata musical' este :

La Tenth
Cantate

de la

Fte pastorale, donnee au Theatre de Jassy

le 10 Avril 1834
Traduction du Moldave et mise en musique
par

Helene Asaky.
Lithografie de l'Abeille

Si acesta are notele scrise pentru voce si piano.

Din darea de sema a lui Asaky 1) se vede c aste
1) Gh. Asaki a descris acestA serbare si ne a 'Ant o forte amblnuntia dare de sernA in Albina Runuindscd, gazeta politics si literald, No.
36 din 12 Aprile 1834; pe don colOne, in stanga rumanesce, in drepta
franiuzesce. (Veda, Revista Noun, anul V11, No. 9, Bucuresci, 1895).
N. A.

www.dacoromanica.ro

456

ISTORIA ARTELOR-FRUN5SE

bucap de musica ail fost executate la serbare de catre

persOne 1 din noblesa terii :
... Dupa ce au cantat Simfonia, Demoazelile Aristie
Ghica, Maria Cantacuzino si Ermiona Asaki, impreuna

cu ai for parinti, ail depus in loja d-lui Plenipotent o

cununa alcatuita de Dafini, de flori numite nemuritOre
si de frunza de maslini, pre care tots privitorii ail urat
cu aplauzuri obstesci si de strigatul : Vivat Prezidentul !..x.

Tot in Iasi, vedem pe Asaki stimulat de rezultatul

stralucit al incercarilor facute in Bucuresci, pentru infiintarea unui teatru national
ca provOca acolo, la
anul 1836, intemeiarea unei societati analoge celei
bucurescene, menita a creea un conservator filarmonic,

dramatic I), in care O. se invete arta jocului scenic.

Aceiasi senzatiune a produs si acelas resunet '1 gasesce propunerea lui Asaki in Iasi, pe care 'I intalnise
aceea a lui Heliade in Bucuresci, si o subscriptie bogata la care is parte intrega boierime aduce la
indeplinire dorinta invatatului. Elevil scOlei iesene,

fac progrese tot ark de repeli ca si eel din Bucuresci

si in anul urmator se represinta pe scena teatrului de
varietati din Iasi, piesele Lapeyrouse si Veduva viclena, prima o melodrama cu cantece, a doua o comedie. Mai tarcliii se daft rend pe rend : piesele PetruBares-Yoder, si Contrabanda sati. Intunecimea de
lung, imitatil de Gheorghe Asaki.
Directia Conservatorului era incredintata logofetului
Catargiu, lui Vasile Alexandri si lui Asaki.
In musica insa, cu deosebire, ail fost insemnate
numai dupa doui ani
progresele elevilor, de Ore-ce
1) In ultimul moment, aflam a la Ia41 a aparut, sunt vre-o clece ant
de atuncl, o lucrare Insemnata intitulata: Cercetari asupra conservatorului filarmonic-dramatic din Iasi, din 1836-1838, datorita d -luI T. T.
Burada qi care ar fi cuprincland date istorice pretiose, relativ la musica
de Opera la nol. Nu am gasit-o In convert qi ne a lipsit timpul material
spre a o cauta pretutindeni pe unde am fi avut ansa s'o gasim.
N. A.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMANESCA, DIN VECHIMS SI RANA. ADI

457

de la infiintarea scOlet et fura in stare sa jOce. prin

Fevruare 1838, opera atat de grea intitulata Norma,
care a fost cantata pe un text rumanesc, prelucrat tot
de neobositul Asaki.

De aci, pana prin a doua jumatate a secolulul aestuia, incepe iarasl o periOda de stagnatiune, de Iangezire a artet ; bunele inceputurt dispar, entuziasmurile par a se fi stins, focul sacru acarui palpaire o
semnalaram mat sus pare a se fi potolit, sub spuza
altor preocupart ; arta musicala pare a fi incercat, de
odata, in_ calea sa spre progres, zguduitura caracteristica, care precede momentul oprirel subite.
De altmintert, nimic nu pare a desminti aceste afirmatiunT, cast in -Vita periOda de la 1840-1860 nu se
gasesce semnalat
nici chiar in mod incidental
absolut nimic, cu privire la arta musicala si cel putin
prin documentele si scrierile de cart am avut cunoscinta, afara de activitatea cator-va individualitati marcante, cart se zaresc, ict-colea, straduindu-se Inca, in
ogorul paraginit al artet rumanesci.
Printre putinit barbati
pe Mug& cet deja citati
-si precum veclurarn mat mult diletanti
cart in asta
periOda, sa fi sacrificat pe altarul artet, cart s fi cultivat si sa fi contribuit la progresul el, imbogatind in
acelas limp si literatura nOstra
atat musicala cat
si populara. ; cel mat de sema este fara indoiala
Anton Pann.
Anton Pann (1797-1854), nascut la Slidven in Bulgaria, pe la 1797, tatal sett era meserias
aramar
on caldarar. Desi nascut in Bulgaria, nu se scie cu
siguranta daca era bulgar sail ruman. A fost un fOrte

bun musicant. In 1812, cand avea 15 ant fu luat de

--catre Rust in robie, impreuna cu tOta familia si dus
in Rusia sudica, unde fu luat in armata si sluji catlva ant ca musicant, pana cand intr'o 4i multumit de
dragostea muscalesca, apuca drumul Galatulut si veni
In Rumania.
www.dacoromanica.ro

458

ISTORIA AR TELOR-FRUMOSE

El se stabilesce in Bucuresci unde a trait ddnd lectil

de &inlet' ri bisericesci, de musics orientalec si canCand la biserica.

Ca bun musicant, incepu mai intalit a pune pe note

diferite antece populare, pe call le aduna din wipe,
precum este Seirmeenica Turturea si altele, iar in
urma incepu s compuna el-insusi musics si poezii.
Asa incepu a scrie Anton Pann.. .
( . . .finul Pepelet, cel istet ca un proverb).
Activitatea lui artistica si literara s'a desfasurat intre

anii 1820 si 1854. Contimpuran cu Adolphe Thiers,

din Franta, cu Daniel 0 Connel din Anglia, cu Cosiut
din Ungaria
si pe cand 'mil pun la cale revolutil
si schimbari repecli
Anton Pann lucreza in liniste
si ridica, cu incetul, cel mai rar si mai pretios monument, care dovedesce spiritul, puterea de judecata
si vitalitatea poporului rumen, caci proverbele si anecdotele nu sunt de cat rezultatul observatiunii poporului : in ele se cuprinde filosofia populara. In 1847,
spre a inlesni mai mull tiparirea scrierilor sale, Anton
Pann funds si o tipografie.
Scrierile acestui renumit musicant si poet popular
sunt forte numerOse si forte variate, gasindu-se in
peste trel-cleci de volume si 100 brosuri, rare ca si
cele de prin secolul XVII.
Afar& de lucrarile de literature populara 1), operile
musicale propriuclise ale lui Anton Pann apartin ambelor genuri : cel bisericesc si cel pro fan.
Cele de musics bisericesca cuprind WA slujba pentru tOte qilele si tOte imprejurarile, precum : Anastasimatar, lrmologh,iom, Herovicar, Chinonicar, Faresimiar, Catavasier, Teoreticon, Privighiar, etc., etc.
Dar s le insiram aci, in ordinea chiar a aparitiunil lor:
1) Asupra acestora, d. Teodorescu G.Dem. a scris cu deosebire : Ope-

rele lui Anton Pann, partea II, Buc , 1891 si 'Piga 0 activitatea 114
A. Pann, partea 1, Buc , 1893.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMINESCA, DIN VECHIME ySI PANA ADI

459

aintetri de stea, 1822.-0 mica culegere ca simpla, incercare;

Gantetri liturgice, 1822.Brosura intitulata : 4cLa

Sf. liturghie a marelul Vasileo, compuse in grecescesi rumanesce, la 1822;
Ccintoiri liturgice, 1825.In aceiasi brosura : cSf.
liturghie a marelul Vasile, la 1825;
Cantari liturgice, 1828.DOmne miluesceo, cantat in rusesce de A. Pann, aflandu-se intre sopraniT
armonici eccleziastici la anul 1810.., iar la anul 1828
s'a reformat in cgrabnico, aflandu-se cantor in Brasov la biserica cea mare din Sche1.Brasov, 1828;
Ca'nteiri liturgice, 1829.IDOmne miluesceo prelucrat la anul 1829;
Versur' musicescI, 1830, ce se canta, la nascerea
Mantuitorulul nostru Is. Hs. si in alte serbatori ale
anului, compuse de An. Pann, profesorul de musics
al scolii nationale din Bucurescio. Tipa'rita in privilegiata tipografie din Bucuresci, 1830 ;
In Noul doxastar, torn. II, 1841, dedicat episcopulul Filoteiti al BuzeuluY, ca sal inlesnesca darea

la lumina), Anton Pann ne spune el insusi ca :

pece carti musico-eccleziastice, afara de acest doxa-

star, am scris pang, arum si cad sunt :

1) Basul teoretic si practic;
2) Anastasimatar prescurtat;
3) Tmologhiul-catavasier;

4) Renduiala sfintel si dumneleiescil liturgbil;

5) Herovicul-Kinonicar, torn. I;
6)

II;

7) Parisimier ;

8) Privighier saa Parisimier;

9) Epitaful sau prohodul Domnului ;
10) Doxastar torn. I si Ho.
(iscalit) Anton Pann.
A doua editiune din ambele volume aparu in1853.
Vine apol:
www.dacoromanica.ro

460

ISTORIA ARTELOR-FRUIVR5SE

4 Basa teoreticet gi practices a musicei bisericesc',

sau Gramatica melodicet, predates in seminarul sfintel
mitropolil, in clilele inalt prea sfintitulul mitropolit al
Ungrovlahiel D. D. Neofit si tipArit intl.' al cincilea an
al arhipastoriel sale, de Anton Pann, Bucuresci, 1845.
Intru a sa tipografia de music& bisericesch'
Acesta e un volum de 276 pagini, din call primele
consacrate dedicatiunil cAtre mitropolit, altele prefata

ch'tre iubitorii de muse' si de la pagina XVIIIXL

in care arata modurile primelor melodil, fazele prin cart a trecut musica bisericescA si pe
maistril earl au perfectionat-o la greci si in terile rumane. Textul, in mod catihetic, cuprinde 210 pagini,
dupes, earl urmeza. alte 12 relative la modul predarii
acestui studii in seminariul mitropoliel, iar de la 223
-232 gnumele cinstitilor abonatl si ajutatorl la tiparirea cartilor musico-eccleziastice, pentru cam 800
gintruducere 3.

-exemplare.
Pe contra-pagina titlului se citesce versurile urmAtOre :
Cum sunt dator cdtra Muma recunoscgtor sd. fiA,
gcontribuesc Bisericd ast ce ca credincios flu
gsi de qi catra mad mare aduc un dar prea micsor
grog primesce'l stapane, ca un ce folositor,.

In precuventarea gc'a.tre iubitorii de muse, arat&

originea poeziel si unirea el cu musica, Cate si Carl

sunt musele, cine se consider& ca inventatori si pa-

rintl al acestor arte la pagan' si crestini, care e metoda cartil si terrain& cu cuvintele: aratati flu adeveratl al patriel si lucrati cele spre folosul nemului, c
nu numal in cele politicesci s inflorim, ci si in cele
bisericesci s& inaintAm, ca s& ne putem lauda intru
trite

gIntruducerea e forte importantA, prin notiunile

istorice ce d 1), atat despre fazele psaltichiei, cat si

despre propria-1 activitate ;

1) Pleat numal c nu se maT pot gasi cartile luT A. Pann.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMANESCA, DIN VECHIME BSI PIMA. ADI

461

Kalofonicul, 1846, este citat de Anton Pann ca a

8-a carte a sa de musica bisericesca, tradusa sau com-

pilata inainte de 1845. Nu se scie dad a apa.rut sub

acest titlu sau data a fost contopita in alta din numerOsele-I scrieri musicale ;

Irmologhion sau Catavasier, 1846, (grabnic) de

Anton Pann, Bucurescl, 1846. Intru a sa tipografie de
musica bisericesca.,,, volum de 241 pagini, dedicat archimandrituluI Spiridon, de la manastirea Tismana;
Epitaful, 1846 sail slujba inmormintaril Domnulul
si mO.ntuitorulul nostru Iisus Hristos, care cu numire
de Prohod sail tipArit... de Anton Pann, profesorul de
musica bisericesca la seminarul Sf. Mitropolii din BuIntru a sa tipografie de musick 1846, bros.
40 pap, si o multime inca de composip musical&
bisericesci, ca Renduiala sfintei leturghth (1847),
Anastasimar (1847), Prescurtare din basa musicei si Anastasimatar (1847), Paresimier (1847),
clIeruvico-Kinonicar) torn. I si II, (1847), Privicuresci.

ghiar) (1848), Antologia musico-eclesiastica3. (1853),

Mica gramatica musicala3 (1853), Magasin de

deosebite cantece (1853), qPrincipii elementare ale
musicei (1853) aceste cinci din urmb.' nu .se gAsesc
de loc, insa bibliografil le cited, etc., etc.
Musica in genul profan, compud. de Anton Pann,
e cea populara. Stihurile si le punea singur pe music&
on de ce gen de altminterl
si le executa insusl
sera la lumina lunel, din cOrdele armoniOse al citarei,
in code era maestru.
Iata si pe acestea :

Poesii deosebite sa4 cantece de lame, 1831, din

cars unele sunt culese de altii, iar allele originale,
tiphrite in privilegiata tipografie din BucurescI, 1831 ;
Mai multe cantecele, aci introduse, sunt ale Clucerului Alecu Vacarescu, compuse intre anil 1795-1798 ;

Scrierea sa 11Voul Erotocrit, (1837), in tomul IT

(de 114 pagini, are ca adaus, de la pagina 115-151,
www.dacoromanica.ro

462

ISIORIA ARTELOR-FRUM6SE

XXII canturi, cele ma! multe in acrostihurl, iar toinul

V (de 110 pagin!), cu un adaus de XX1V canturi,

de la pagina 111-142.
In. brosura sa intitulata Poesii populare, 1846,
Bucuresci. In tipografia sa, se cuprind opt compositli in
versurl, iar de la pagina 98, inainte incep notele CantuTilor cu:
Porn, porn, porn gram eu porn,
,,pom eram cu frunza verde

si verdqa mi se perde:

porn, porn, pont eram eu porn".

Anton Pann a murit de tifos, la 1854, si fu inmormintat la biserica Lucacitl.

Pe piatra mormintala se afla un epitaf compus de

*

Prin 1860, ostenelile si sacrificiile facute Inca dinainte

de barbatI ca Flechtenmacher, Mil lo si Alexandricel

dintaiu compurind musica multor din operile literare
ale celor din urma, considerati cu drept cuvint ca cel
doui campioni aT dramaturgiei n6stre
incep a da
unele rode si cu privire la arta musicala.
Multumita straduintelor lul Flechtenmacher, Conser-

vatorul din Bucuresci, ca instilut de cultura al artel

nationale a fost pus pe nisce baze solide. Asemenea,
in ce privesce Conservatorul de musica- din _Iasi.
Iata de curiositate, dupa date oficiale cuprinse in
_Armand Instructieti publice, pe anii scolari 18631864 (pag. 62-64), care era programul ConservatoruluI de musica din _last si care a celu! din Bucuresci >>, In fie-care cli); a celu! d'intain pe 18631864, a celui de al doilea pe 1864-1865).
Programul Conservatorului de musica din kW:
Principif i Solfegiu
Canto,
Violina,
Alto-Viola,
Violoneelo.

www.dacoromanica.ro

463

MUSICA RUMANiSCA, DIN VECHIME 31 PANA. ADI

Programul Conservatorului de musics din Bucuresci:

Teoria elementarl.,
Solfegiu,
Bell-Canto,

Piano,

Violoncel,

Contra-basso,
Viola,
Violina,
Mimics.

Declam'atiunea,
Armonia.

Corpul didactic al acestor doua institutiuni era atunci

ast-fel compus :
.La 431:

Fr. Caudella, director vi profesor de vial*

s solfegiu ;
George Burada
Cons Gros
piano ;
T
Fr. Viniarszi
piano ;
S. V. Pascuale
1'
canto ;
D

.... .

l..

P. Mezzeti

I. Soltys

M. Gallino

2.

pedag. si music& ;

mimic& ;

. deciama.ciune.
Anuarul mentioneza Inca pe G. Vagner si G. Buzzi,
C. Dimitriadi

Tara a arata ce materil predat acestia.

Gasim Inca ea, chiar din anul 1860, Conservatorul
de musica din Iasi avea o populatie scolara de 97
elevi.
La Bucuresci: Alex. Flectenmacher, director qi profesor de viol*
Caroli Salvatori .
Ed. Wachmann
Art. Visarion .

. .

violoncel qi armonie ;
.

.p r o f e s o r de viara

a II-a gi contrabasso ;
- profesor de piano ;
. profesor de musica
.
vocal& ;

Mat eia Millo

profesor de mimic&
qi declamaOune.

Iar in ce privesce pe cei alp ca : Gennaro Gargiulo,

I. G. Nitescu, A. Nesler, I. Cartu, C. Biscotini, I. NeuAorfler si Giuseppe Mezzadri, Anuarul 'I pomenesce,
fara nici o alta indicatiune.
Conservatorul din Bucuresci, la 1864, numera si el
1 4 elevi, afara de cei inscrisi la corul bisericesc, cad in
Bucuresci, pe aceiasT vreme, exista si asa numitul : Cor
www.dacoromanica.ro

464

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

vocal din Bucuresci, care in 1864-65 era frecuentat

de 50 de elevi si avea ca diriginte pe Grig. Manciti ;
pe Dumitru Georgescu, Cost. Stefanescu si Barbu Popp
ca tenori, iar pe I. Ionescu, Nic. Iosif, Grig. Radulescu

si Mateitl Lupescu ca basi0i1).

Pentru musica instrumentals, ca stipendist al Statului, aflat in strainatate inainte de anul 1863, a fost
I. G. Nitescu, iar cei trimisi, pentru studiul aceluias gen

de musica, in anul scolar 1863-64, au fost P. Vistu si

N. Voinescu.

Nu mult timp in urma, societatea de atunci a putut aprecia rezultatele imbucuratOre a acestor doul
asedaminte de cultura artistica, organisate cu atata
truda si avend sa lupte cu nenumerate lipsuri, intr'un
limp cand preocupatiunile mai inalte erati apanagiul
exclusiv al cator-va visatori. Asa, nu mai departe de
cat la 5 Septembre 1865, s'a dat in sala Bossel un
concert de catre elevil conservatorului de musica din
Bucuresci, concert in care s'a executat cu mult brio,
ne spune Anuarul, bucati din Meyerbeer, Haydn, Me-

inhardt, Flotov, ca : Lucia di Lamermoor, Tray'ata,

Sonnambula, Trovatore, si alte bucati compuse sau
aranjate de profesoril conservatorului.

La Iasi, un concert analog se daduse deja

Inca

1) Tot ca curiositate. daim aci Inventarul Conservatorulul din Iasi peanul 1861, precum si Inventarul scot 1 de musica instrumenta a din Bucurescl, din acelas an si din earl se vor putea aprecia progrese e real. sate papa atunci si sub raportul materialulul didactic, in aceste institutiunl.

La Iasi: erad : 62 clavirurl, 3 viore, 4 exemplare meteode de vocalisa,

tie si canto de Panseron si Tescher ; 1 metocia a lul Bertini si 'Braun.
pentru piano; 1 metocla completa de la Blab, pentru voce de bass ; 1 meOdd' a lul Romberg, pentru violoncel; I meteida mare de canto din con servatorul de musics din Paris, compusg. de mat multi protesorl; 1 metocia a lul Beriot, pentru viorit; iar partitiunile erad : Rigoletto, Ernani,
Lucrezia Borgia, Solfej de Bordoni, l'Echo d'Italie .
La Bucuresci :
viorl marl, cu arcusul lor, 2 viorl micl, fag amuse,
2 alto-viole, cu amuse inqd. stricate ; 2 violoncele cu arcusele lor; I con
trabass cu arcus, trig instrument rdd; 1 clavir vechiu; iar ca partitiurd,
cate-va cartone de musica pentru piano, viol* violoncel, contra-bass etc.,
etc). (Vega, Anuarul Instructiel publics pe 1863 -t54).
N. A.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMINESCA, DIN VECHIME

BSI

PANA ADI

465

de la 8 Tulle 1865
in beneficiul intocmirei unei biblioteci musicale ,si tot de catre elevil si elevele conservatorului de acolo.
Bucatile executate au fost din ale 1111 Bellini, Verdi,
Donizetti, Flotov, Mercadante, Meyerbeer, Rossini, ca
corul din Norma, Rigoletto (pentru viOra.), Traviata,

(pentru piano), Lucretia Borgia, Marthe (fantesie

pentru piano), Il Giuramento, Sonnambula, Robertle-Diable, Trovatore, Barbiere di Seviglia *it Guillaume Tell.
Pe de alta parte, si in mod concomitent, o serie da
bArbati valorosi si animati de iubirea nemului all lucrat, fara preget si pana aprOpe de timpul nostru pentru creearea musicei nationale, sau mat bine lis, pentru desmormintarea farmecelor ei.
Printre acestia vom cita : pe d-nil Alex. Flechtenmacher, Lud. Wiest, S. Miculli, H. Erlich, A. Wachmann,
I. M. Wachmann-fiul, Alexis Ghebauer, A. Berdescu, T.
Oprescu, E. Caudella, G. Muzicescu, P. Mezetti. T. Georgescu, I. Nitescu, I. Cartu, T. Burada, D-sOra Zografos,
Dumitru Vulpian, etc., etc.

Alexandru Flechtenmacher (1822-1898), fiul jurisde origine auconsultului Flechtenmacher din Iasi
striae insa impamantenit in tell, pentru patriotismul si
si-a fAcut primele
lucrarile lui juridice si cronologice
studii musicale in Iasi ; apoi a plecat la Viena pe spesele printului Vogoridi, fermecat de arcusul seu, uncle
si a completat in violina, armonie si contra-punct, studiile preliminare ce incepuse in WA,. Intors in patrie
Alex. Flectemacher a fost numit profesor de viOra la
Bucuresci, prin Noembre 1864, consacrandu-si
cu
tot devotamentul caracterului seu patrioticintrega activitate numai si numai propasirei musicei nationale.
Numele lui Flecthenmacher evoca epoca regeneraril nostre, a inceputului vietel nostre artistice. Flechtemacher
a fost primul director al Conservatorului nostru din Bucuresci, profesor de violina, si, prin activitatea ce a des30.

www.dacoromanica.ro

466

ISTORIA ARTELOR-FRUMOSE

fasurat cu privire si la organisarea acestui asedament

si la opera sa musicale, suntem datori a l prenumOra
printre entuziastii luptatori al renascerel nOstre rationale. El e unul din cel dintaiu compositori musicall din
t era, si duiOsele sale compositil au facut deliciile unel
intregi generatiuni.
Dansul a compus musica urmatOrelor lucrarl drama-

tice: Fata de la Cozia, care e prima partitiune de

opera rumanesca si care ar fi obtinut un mare si resunator succes, dad, ar fi tost terminate; Cinel-Cinel,
Craiu-no4 (corbul roman), Ramcisagul, Piatra din
easel, Nunta teranesca, Chirica in Iasi, Doui morti
vii, Baba-Hd rca, Fermecatorea (Urata satului), Banff,

gloria si amorul, Tuzu-calicul, Scara-mates, Rotarul si Sacagiul (opera comica), Hora unirei, etc. Din
nenorocire, mai tot materialul musical al lui Flechten-

macher a lost distrus de un incenditi si nu se

scie

data va mai fi pastrand tine -va, vre-un exemplar din

compositiile de mai sus.
Ceti -va ani de-a rendul, blandul si duiosul Flechtenmacher 1) a stat pironit in pat de o bola cumplita care'l

arunca in mizerie, uitat de top, el ale carui compositil ail inveselit o lume si sunt archipopulare pane

acti,

nu numal in Rumania dar si prin tote cele-alte tern

locuite de rumani.
Alex. Flechtenmacher a murit la 28 Ianuarie anul
acesta (1898), in etate de 75 de ani ;
Ludovic Wiest, musicant desavarsit si viorist celebru,

phn de expresiune ca executant, a lost dupa Flechtenmacher, unul dintre putinii barbati cars au realisat scrierea musicei populare rumanesci, MIA a-I fi alterat
catusi de de putin caracterul.
Wiest, pe langa reputatiunea sa de concertist atat
1) Al are elev, In clasa de violinl (1878-18801, autorul acestel lucari se onorez1 asemenea de a fi fost, reaminfindu11cu respect ai dragoste,neOrmurita bland* i ritbdare a Astul profesor cu elevil s61.
N. A.

www.dacoromanica.ro

MUSIC& RUMANLCA, DIN VECHIME ySI PANA ADI

467

-stralucit castigate in societalea 'Astra de mal acum

doue-deci de ant
'si-a faurit tin titlu la recunoscinta
Terei nOstre prin culegerea si publicarea mai multor aril
rumanesci, atat de splendid exprimate de el prin divi-

nul accent al violinei sale;

S. Miculli a publicat, prin 1864, patru caiete, in Cate
12 aril, culese de el-insusI prin Moldova si Bucovina
si din cars se mal gasesc si adi pe icl-colea ;
Henri Erlich, francez, artist distins care a trait prin

Rumania pe la 1850 si a publicat un caiet de vre-o

20-30 aril, in putine exemplare, cart au disparut de
mull ;

A. Wachmann, din Bucuresci de sigur vre-o ruda.

-ascendenta a actualulul director al conservatorului
din capitals
a publicat o serie de 2-4 caiete sub
titlul de t Flori de Dambitb, si cari cuprind 30-40
aril diferite ;

r. A. Wachmann, fiul precedentului a publicat asemenea doue caiete sub titlul de cBarbu lautartit., vre-o

20-30 de aril in total ;

Alexis Ghebauer, a publicat un caiet cu 10-15 aril
Topulare ;
A, Berdescu, a publicat opt caiete cu cate 4 aril diferite;

D. T. Oprescu, a publicat mai de mult dou'e caiete

cu cate 6 aril si, dad. nu ne inselam, d-sa traiesce

e un vechiti musicant, stapan pe
teoria moderns a musicei
este unul din distinsii
nostri profesorl de musica si, in acelas timp, un proInca din fericire

fund cunoscator al musicei nOstre nationale. In ultimul

timp d. T. Oprescu pe cat am aflat a reinceput sa

publice cantecile si jocurile nOstre nationale, scrise

pentru piano, lucrare a carei importanta nu se mal

p6te discuta cand e vorba de d. Oprescu, de Ore-ce
d-sa a dovedit ca scie sa pastreze musicei nOstre adeveratul el caracter rumanesc, nestricandu-i ci din contra intarindu-I acest caracter prin o adeverata armonie
,rumanesca ;
www.dacoromanica.ro

468

ISTORIA ARTELOR- FRUM6SE

E Caudella, din Iasi, a publicat asemenea o serie

de aril populare sub numele de Potpuri Romanel. ;
D -1 G. Muzicescu, seful corului mitropolitan din Iasi,

afar& de straduintele sale pentru a mentine reputatia

acelui cor si afar& de compositille sale musicale bisericesci, a mai publicat si o serie de aril populare in
revista musical& Arta, care a aparut pa'ng mai anil
trecuti la Iasi ;
Ace las lucru vom dice de P. Mezetti si T. Georgescu
din Iasi, cars au compus nisce aril devenite populare..
Altii au cules aril rumanesci, inse nu le-au publicat.
printre acestia vom cita :
D-1 I. Nitescu, care a cules 40-50 aril : colectiune
capatata apol de Dr. Obedenaru care a sporit-o urcand
numerul ariilor la 100.
Dr. Obedenaru, a remis apoi colectiunea de aril artistulul Parisotti din Roma, ca s& le armoniseze, dar
n'ati mai fost publicate si li s'ati perdut urma ;
D -nil I. Cartu, T. Burada (Iasi), capitan Stoienescu
(R.-Sarat), Antonas Muntenu (Iasi) si d-sdra Zografos
(R.-Valcea); tots acestia au cules aril populared-sOra

Zografos aril populare de la Oltfara a putea afirma

de se va fi publicat sail nu ceva din ele in timpurile
din urma 1).
In fine d-1 Dumitru Vulpian, care a intocmit intr'o

lung& serie de ani 1868 la 1886cea mal completa,

colectiune de cantece nationale, colectiune care con1) Multi din acestia fiind artistI-musicantl, adevgratl preutT aT artel,

ar fi fostscim bine fOrte interesante biografiile respective. Acestea inse

nu sunt (acute iota. pa.ng ad1 la not A ne fi Incercat sg le intocmim not

ar fi trebuit, MIA multe sanse. de isbanclga0nd in vedere indiferenta, msg. nu dicem reua-vointa, caracteristica multor dintre concetatenil nostri
sA indeplinim o mund. giganticd, mid pre sus de puterile de car! dispunem. I asgm decd altora acest merit pentru viitor. Este adeverat ch. revista Doina, (an. I-iu, No. 1 din 22 Ian. 1884 anunta. ca trebuind sl
aparg. in curendv : Biografia compositorilor musicall carte didactics ce
s'ar fi datorind d-lul Ed. Wachmann, director at conservatorulul din Bu.
rescl AsIg carte pu se ggsesce Ins nicaerT, nits chiar la biblioteca Academie!. M'am adresat d-lul Wachmann, care inse nu a rgspuns.
N. A

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMANLSCA, DIN VECHIME

.PANA. ADI

469

stituie cel mai falnic monument literaro-musical pe

care numal Rumania 'I poseda pana adl, cad data
cele altq teriprintre cars Germaniaau cules in parte
poezia populara, despre musicct inset nu s'a fet cut
nicetieri nici o incercare de asemenea natures.
Opera d-lui Vulpian e o adeverata comOra nationala, cad aceste patru marl volume cuprind nu mime

poezia, versurile cantecelor nOstre, ci si melodiile, musica scriset,musica fie-carui cantec, ambele (versuri si

melodil) culese, fie din chiar gura poporulul nostru

ferite de on -ce Inriurire artistica si avend pastrata

forma for originalafie din documente cautate si gasite respandite prin Vote terile locuite de rumani, de
prin Banat, Bucovina, Macedonia, Moldova, Muntenia
si Transilvania.
D-1 Dumitru Vulpian, e fiul paharniculul Vasile ; s'a
nascut la mosia _Romeinii (judetul Mint) in c,liva de
2 Ianuare 1848; 'si facut studiile primare la scOla

domnesca din Roman, iar la 1860 a intrat in Colegiul National din Iasi; la 1864, s'a inscris la Conservatorul de musicei din Iasi si la 1868 a trecut la
Universitate.

Culegerea a inceput-o d. Vdlpian inca de prin 1868;

e fructul placerel ce li-aft produs, pe de o parte versurile populare culese de nemuritorul poet V. Ale-

xandri, iar pe de alta, al excursiunilor

de

vacant&

facute prin munti si pe unde remanea viil impresionat si de pitorescul naturii ce vedea si de suavitatea
cantecelor ce audia.
Fire eminamente artistica, d-lui Vulpian nu la mai
trebuit de cat rabdarea, rabdare pe care a avut-o,
caci 'I-o insufletia un puternic sentiment patriotic si
-a desf.'surat-o intr'un mod admirabif in asta magistrala culegere.
Colectiunea de versuri trebuia s'a urmeze in ordinea alfabetica pe cea musicales, ast-fel:

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

470

V olumul I-iii Balade, Colinde, Doine, Idile, Pastorale, (in total 400 aril) ;
A. (500 aril)
)
II-a Hore le nostre 1 Seria
1
B. (500 ) ) ;
III-a Ceinturi de lume (romante, in total
O

IV-a Jocuri de

br1
a" u."

300 aril cantate) ;

Seria A (250 aril)
0
B.(150 b).

Din aste bucall de aril nu cunt insa gasite si versurile pentru tOte, precum nicl versurile tOte nu 'sl-ail
gasit ariile respective. Numerul acestora e insa mic

de totvre-o 35si remane a se gasi pe viitor. Pen-

tru fie-care melodie, d. Vulpian a aratat locul si per&ilia care 'I-a executat-o.
Titlul lucearei este :

Poezia Popular
push in musica,
culegere din tOte lerile Romane

Voce 0 Piano
Volumele I, II si IV ail fost premiate de Academia
Rumana.' in anul 1886, iar volumele III, in manuscris,
deci in totul ar fi siapte vocu cele alte tree (?))
ail fost acclainate si premiate in 1891 de
lume 1)
atre Academia Latinitatil (Felibrigiul 2) latin) din Mont1) Afar numal deg. prin cuvintele t cele alte trel) nu se va fi fAcend
aluzie la vol. I, II si 1V car! fuseserA premiate in anul 188G de Aca

demia nostra.

Pe autor nu l'am putut gasi ca g ne informeze; astA colectie nu se

gasesce In comert si numal unel fericite intimplAri datorim el am gAsit
cate-va volume la libraria Socec, unde am putut afla si aceste amAnunte.
N. A.

2) E un cuvent provental
Felibrds sail Felibres
compus din f6,
a face si din librd, carte. Este numele ce V-ad dat poetil din sudul
Frantex (Proventa), cari se pretind succesoril trubadur-ilor si earl s'all Intrunit In secolul al X1X -Iea si ad fundat Academia felibrilor sati fellautorul lui Mimic, alul
brigiului latin, sub directiunea d-lui Mistral
Roumanille si alul d'Aubanel. Asa Academie urmAresce Renascerea.
limbel si a literaturil proventale. Multi din eel ce compun astA noue pleiadg aunt poeti de talent, insa in Franta nu se crede a vor putea
ajunge g inlocuiasca limba franceza, prin limba proventala, care or!ce s'ar dice
gnu este la urma urmel de cat un patois, plin de sore.

dar fi plin de vent .

N. A.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMANE'SCA, DIN VECHIME BSI PAW, AVI

4711

pellier, cu medalia de aur, recompense prin care, de

drept, d. Vulpian a obtinut si titlul de membru corespondent al acelel Academia.

Musica din colectiunea d -lul Vulpian cuprinde tote

melodiile poporului rumen, transmise din gura in gura,
din generatie in generatie, cart se adreseza on Patriel,
orl vietei sociale in general oil, in fine, individulul si
alcatuiesce
ca si improvisarile lul poetice tesaurul cel mai pretios, fiind stersa din vieta, din inirna,
din geniul poporulul nosfru.
D-1 Vulpian a inteles de minune ca, acele izbucnirl
carl cuprind o lume intrega de simtirl
armoniese
duiOse, de aspiratiuni inalte, de taine sufletesci populare
trebuiesc scapate de la peire, adunate si scOse
la lumina pentru fala nemului 1).

Si a-le fi adunat cu atata ravna, cu atata religiositate si cu atata truda timp de aprOpe doue-cleci de
este a fi dobandit un drept netaga.' duit la recunoscinta acelul popor.
and

A rezerva o pagina fie ea chiar on -cat de manin istoria musicel rumanesci este, credem, cel
mai mic omagiu ce se pete aduce acelul care pentru
dra

vecie a inlesnit

on -carui ruman imbitor de nem

sa,

peth cand vrea

eIncepe pe loc a dice cu foc, Incepe usor a dice cu dor
Un cantec duios Atdt de frumos, Muntii c rasun,
Santa se adun, Codrii se trezesc, Frunzile qoptesc,
Stelele thyme., ,Si 'n cale s'opresc !. (V. Alexandri)

aii fost apot pastralorii depreciati al poe-

ziilor si cantecele nestre populare.

1) In ultimul decenid In Transilvania curentul, pentru darea la lumin5,
a ariilor qi jocurilor populare, a fost cu mult maT pronuntat de cat In
tera nOstr5..

Acest curent se datoresce In mare parte distinsulul profesor de musia,

d. Mure0anu, care 'i-a consacrat o mare parte a activitalil sale pentru
vulgarisarea muzicel poporulul roman de peste munt1.
D-1 Murelianu este pe cat scimun descendent al familiel nemuritorulul Andrei Mure0anu, inspiratiunel caruia datorim
si poezia si melodia
celebrulul imn Deftdptd-te Rumdne.
N. A.

www.dacoromanica.ro

472

ISTORIA A RTELOR-FRUMCSSE

Pe Fang cei deja citgi cars ail inveselit pe mosil

sail pe stramosil nostri, in prima jumetate a secolului actual si printre eel mai modernl, vom reimprospata amintirea celor dou6 celebre tipuri de lautarl
al vremurilor nOstre din trecut
imbracati in anteree
si giubele
pe Barbu Lautaru din Moldova si pe Petrea Cretul Solcan, lautarul Brailei 1) in Muntenia.
*

De cat-va timp, in fine, Rumania se pOte fall nu

numai cu un numer relativ mare de virtuosi 2)
in
fruntea carora stralucesce Majestatea Sa Regina Elisavetadar chiar cu un inceput de literature musicale,
religiOsa sail didactics.
Asa, D-1 G. I. Mugur, a scris : Metoda pentru in-

veicatura Ccintului (1884), Imnurr religiOse (1885);

D-1 L. de Santis, a scris Mica metoda de llaut

(1884) ;
In acelas an (1884), D-1 Dr. G. Dima, dirigintele so1) A se vedea si Contentntia cu studiT despre poezia popularg. romans) :

Petrea Cretul Solcan, lautarul Brdilel, 180 pag., huc., 1884 a d-lul
'Teodorescu G.Dem.

N. A.
2) Printre acestia
ei afar de doul maestri al cgror perdere prematurg arta rumang o deplorg. : C. Porumbescu, compositor si viorist, si
Nae RAcovenu, asemenea viorist, orb din copilarie
vom vita mai intaifi un num& de domne : printesa Alexandru Bibescu, Elena Theodorini,
Emandi (Nuovina), Hartular Darclee), etc., etc, pe d-nil Gabrielescu,
Bajenaru, Teodorescu, Eliad, Popovicl, cantaretl admiral( chiar si pe principalele scene europene ; pe d-nil Dinicu (D), Dinicu (G. A ), Flesch, etc.,
etc., eel dintahl violancelist de prima ordine si top impreuna artist1 de
valdre, in deobste cunoscutI ca organisatorl ei executantl al concertelor

selecte de musics de camera, atat de mult gustate de publicul nostru ;

pe d-na Tache lonescu (Bessie Richards), rnusicanta desavarsitl, care s'a
laza cunoscuta atAt prin juditiositatea criticelor sale musicale cat si prin
concertele date de d-sa la Londra, la Berlin precum si la Ateneul din

Bucurescl; in fine, tengrul George Enescu

compositor si violonist la
vrasta de 16 and
at carul Went a facut zgomot in ultimul Limp la
Paris, si al carul Poem romanesc a obtinut un succes colosal ; d. Oscar
Spirescu, al cArul compositie La valse lente a fAcut acum vre-o doul
anT
deliciul salonelor parisiene, etc., etc., etc
N. A.

www.dacoromanica.ro

MUSICA RUMINE.SCA, DIN VECHIME BSI PANA. Apt

473

ietatii corale din Sibiu, a organisat represintarea unui

oratoriil intitulat Cruciatii ;
D-1 Ad. Papi4 a imbogatit literatura nOstra musicala
cu interesanta D-sale .111etoda practices pentru invatamentul musicei (1885) ;
Vine apol economul G. Ionescu, caruia datorim
doue lucrarl de mare interes, una : Colecfiunea de
musica oriental el (1895) si care a fost aprobata, cea
alta e o compositie musicala religiOsa intitulata : Divina liturghie a sfeintului Ion. Asta lucrare cuprinde
-imnurile liturghiel transcrise pe notatiunea liniara si
armonisate, e forte folositOre si a aparut prin 1885 ;
Tot in 1885, D-1 G. Stefanescu, profesorul de cant
la Conservatorul din Bucuresci, a dat publicitatil o

Metoda de canto ;
D-1 I. Bunescu, maestru diriginte de cor din capitala, a publicat prin 1886, una din cele mal insemnate
opere musicale, unica in felul sell si intitulata Repertorul coral at bisericei rumane. Acest repertor cuprinde din compositiile tuturor maestrilor actuali
si
Flechtenmacher, Stefanescu, Mugur, Wachmann
probeza ca musica corala, care a inlocuit pe cea veche
in mal Mite bisericile capitalel, a facut unele progrese ;
D-1 C. Ghimpetianu, profesor la liceul din. Tergoviste, a scos la lumina, prin 1894, o carte folositOre,
intocmita conform programel analitice oficiale motiv

pentru care a si fost aprobata de IVtinisterul Instructiunil publice

si intitulata

Nofiuni generale de

musica ;
In fine, d-1 Lazar S. Stefanescu, compositor de musica orientala, de cantari bisericesci si protopsalt in biserica Adormirel Maicel Domnulul din T.-Severin, a ti-

parit, acum urma (1898), o interesanta lucrare pentru

preoti si cantarett, cart cuprinde Prohodul Domnului

si Mantuitorului Nostra lsus Christos. E pus pe

notele musicel bisericesci si se canta in VinerearMare,

era.

www.dacoromanica.ro

474

ISTORIA ARTELOR-FRUM6SE

0 ultima dovad6., in fine, cum ca gustul musical sesubtle, se rafmeza incet-incet si la nol, este frenezia cu

care sunt frecuentate concertele simfonice ce se organiseza periodic, de vre-o dou6-cleci de ant incoce si
call, nu fara dreptate, se_ considers, ca cele mat frumOseserbalori artistice.

SFARIT

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

...........

Pag.

. . . . IX XIII
Precuventare . . . .
Lista scrierilor utilisate, numai consultate, saii earl pot
servi ca isvore pentru un studio mai aprofundat XV XVI
2 9
Introducere
2
Consideratiuni asupra naturii frumosulut . .
Frumosul real, frumosul ideal si frumosul ab2 3'
solut
Compositiunea
executiunea ; in ce consists

< ----

A N U L A T

--->

fie-care
Definitiunea i dividiunea
Origina artelor-frumose

4
5-

5
PARTEA INTAIA

ARCHITECTURA...
Generalitati
Definitiunea

9
9

12

10

Diversele ramuri ale architecturii

Despre stil Si ordin in materie de bele-arte

10
12

ARCHITECTURA TIMPURILOR ANTICE

I. Architectura vechilor Indieni fi Chinezi

II. Architectura Egiptenilor
III. Architectura Asia centrale
1) Babilonul gi Ninive

2) Medii si Persil
3) Asia-Mica

4) Tirul, Sidonul, Cartaginea

5) Iudeea
IV. Architectura grec
1) Vechil Pelasgi
2) Green proprill-clisl
V. Architectura etrusca

www.dacoromanica.ro

13
16
18.

18
20

20
21
21
21

22
23`.

25
26.

28

TABLA DE MATERII

476

Pag.

VI. Architectura romans

VII. Architectura daco-romans
VIII. Architectura cretins, latind fi bizantind .
IX. Architectura arabd

30
33

. .

X. Architectura romanicci
XI. Architectura gotic
,
1) PeriOda primary
2) Peri6da secundara sail al ogivalului radios
3) Perioda tertiary sail al ogivalului flacaros
Architectura gotica in Germania

55

56-57
57

Belgia
Olanda
Anglia

Italia
Spania

in Noul Continent ......

40
45
48
52
56

58
58
58
59
59
59
59
60

XII. Architectura militard $i civild, in stil romanic fi

gotic
XIII. Architectura rumdnC-scei in perioda slavonismula

61
67

ARCHITECTURA TIMPURILOR MODERNE

.XIV. Architectura Renascerei

1) Prima Renascere
2) Inalta Renascere
3) Stilul baroc

75
79
79 80
80 81
82
85
85
85
85
86
88
89
89
90
90

Architectura Renascerei in Franta ... ...

Spania

Belgia .. .

. ..

Germania
Anglia
XV. ''Architectura secolului at XIX-lea, exclusiv Rumdnia

in Franta
Germania
Belgia
Olanda
Rusia

).

..... . ........

XVI. Architectura rumanescd din secolul at XVI-lea in at

XIX-lea

Architectura rumanesca religiose

. . .

profank.

Architectil rumani

www.dacoromanica.ro

. .

90

91-103

103
121

125
125

TABLA DE MATERII

477
Pag.

PARTEA A DOUA

SCULPTURA

127

Genera litati
Definitiunea

127

131

127

Diverse le ramuri ale sculpturii

Glip tica

Medalione, statui, busturi, hermes-uri si grupuri

Materialuri intrebuintate
Plastica
Toreutica, sculpturile criselefantine i eginetice ;
sculptura policroma .
. .
Stilurile sculpturale si principalele for caractere

.......

128

127
128
128
129
128

129

131

130

SCULPTURA TIMPURILOR ANTICE

I. Sculptura vechilor Indieni .

II. Sculptura Egiptenilor
III. Sculptura Asiei-centrale

131,
133
135
135
137
138
144
146
149
151

. . .

1) Babilonul M Ninive
2) Meclii si Persii

IV. Sculptura greed

V. Sculptura etrusca
VI. Sculptura romana
VII. Sculptura crestinci ,ii bizantina
VIII. Sculptura arabd
IX. Sculptura pe timpul periodez romanice
X. Sculptura pe timput periodet ogivale
XI. Sculptura rumcinescii in periOda slavonismului
XIL Sculptura in Franta, in Germania, in Anglia, in
Italia $i in Olanda, pdnd la Renascere

152
155
156
162

SCULPTURA T MPURILOR MODERNE

XIII. Sculptura Renascere

Sculptura Renascerei in Italia
Franta

165

Germania . .
XIV. Sculptura in secolii XVII-lea $i XVIII-lea

. .

in Franta

.
.

Terile-de-jos
Germania .
Anglia . .
Spania .
Suedo-Norv.
Rusia . .

www.dacoromanica.ro

165
169
170
170
170
171,
173
173
174
174
174
175

478

TABLA DE MATERH
Pag.

XV. Sculptura secolula at XIX-lea exclusiv Rumania

in Italia

175
175
176
177
178
178
178
179

Germania

Franta
Olanda
Belgia
Anglia
Rusia

. . .

avi. Sculptura rumanesca din secolul at XVI-lea in at

XIX-lea

179-186

Sculptorii rumani

184

186

PARTEA A TREIA

PICTURA
.
.
Generalitati
Definitiunea
Diversele ramuri ale picturii
Coloritul, carnatiunea si colorile fundamentale.
Materiile eolorante, compositiunea si intrebuin-

tarea for
Materialuri si procedeuri
Mozaicul si pictura al fresco
Znialtul, pictura pe portelan si pictura pe sticla
Gravura, litografia si fotografia propriu-4isa .

187
189

191
193
196

187
199
187
190
190
191
193
195
198
198

PICTURA TIMPURILOR ANTICE

I. Pictura vechilor Indien'i

II. Pictura Egiptenilor
III. Pictura Asiez-centrale gi rasaritene

.,

1) Babilonul
2) Japonia

IV. Pictura greed'

V. Pictura etrusca

VI. Pictura romana

VII. Pictura cregtinci fi bizantina
Mozaicurile bizantine gi Miniaturile in genere.
VIII. Pictura pe timpul periodei ogivale
IX. Pictura rumanesca in peri6da slavonismului . .

199
200
201
201
201
202
207
207
209
210

Iconele vecki, &cabs-ore de minuni

212
214
219

Flandra gi Olanda, pawl la Renascere

in Franta

220
220

X. Pictura in Franfa, in Germania, in Italia, in

Z Germania

,.

www.dacoromanica.ro

221

479

TABLA DE MATERI!

Pag.

Pictura in Italia

pans la Renascere
.
,

Flandra

222
223
225
225

Olanda
Noul-Continent
PICTURA TIMPURILOR MODERNE

XI. Pictura Renascerei

1) SO la florentiha.
romans.
2)
3)

4)
5)
6)

226
229
231
233
237
240
242
243
245
246
246
248
248
249
250
250

a) Leonardo de Vinci .
b) Michel-Anghelo . .
c) Rafael .
venetiana. d) Titian
e) Veronese
lombarda. f) Corregio
boloneza.
g) Carrach-ii
neapolitana. h) Caravaggio

Renascerea in Franta
Germania
Belgia
Olanda
Spania

XII. Pictura in secolii XVII-lea $i XVIII-lea

in Italia
Spania
Belgia
Olanda

251
254
257

Pictorii anecdotici, de interior, de animale, peisagistil, etc.

261-263
263
in Germania .
264
Franta .
Anglia
Suedia
Danemarca.
Rusia . . .

XIII. Pictura secolula at XIX-lea, exclusiv Rumania .

in Germania.

. . .

270
272
273
273
273
274 275

co1a din Munich

i din Dlisseldorf.
Austria

Franta
Olanda.
Anglia
Belgia
Suedia

www.dacoromanica.ro

276
277
277
283
283
285
287

480

TABLA DE MRTERli
Pag.

XIV. Pictura rumanesed din secolul al XVI-lea in al

XIX-lea
Pictura rumanesca religiose
profand .
Pictorii rumanI

288
288

293.

293-303
303

331

PARTEA A PATRA

MUSICA
-

Genera Map.

Definitiunea

,.

.........

Melodia, armonia, ritmul si dinamica

Cadenta si accentul

333
333 341
1

333-

334-336
335

Expresiunea de compositiune si expresiunea de executiune

Origina musical
Diverse le ramuri ale musical
Musica vocals si musica instrumentals . .
Aria, Recitativul, Oratorio, Opera
Musica militara.
Instrumentele musicale

337

337
338

338
338
340

339
340 341
340 341_

MUSICA TIMPURILOR ANTICE

I. Musica Egiptenilor
II. Musica Asiei-centrale
1) Iudeea

342
342
342
343
345
347
348

2) China.

III. Musica greed

IV. Musica romans

T. Musica barbara ........

. .

VI. Musica din secolul al IV-lea ptind la finele secolului al XVI-lea

Cantul ambrozian si cantul gregorian . . .

349

Notatiunea musicala
Orga si cele-alte instrumente musicale usitate

in evul mediu

352

Musica din sec. IV la fin. sec. XVI in Insulele Britanice. .

348
352
351
356
357

Franta

358

Belgia
Germania
Spania
Olanda.

358

Persia
Japonia

www.dacoromanica.ro

361

362
362
363

364

481

TABLA DE MATERII

Pag.

Musica din sec. IV la fin. sec. XVI-lea in Noul Continent.

364
365
365
366
376
380
387

VII. Musica in secolii, XVII-lea $i XVIII-lea

Musica de balet

in Franta
. Italia
. Germania

.
Anglia
VIII. Musica secolului at XIX-lea, exclusiv Rumania

400

in Franta

401

Germania

Italia
IX. Musica rumelne:sca, din vechime $i panel ad'i .
Musica rumanesca bisericesca
popularti sah. nationals
de formatiune noug . .
Instrumentele musicale nationale

409
416
.

438

. .

438-441
441-444
444-445

446

Modul in care s'a cultivat arta musicals prin

scOlele nostre din vechime

Lautarii si cantaretii de la biserici

447-448
449-453

Societatea filarmonica din Bucuresci si Conservatorul filarmonic-dramatic din Iasi . . . 455-456

457 -474
Musicantil si virtuos-ii runiinf

....,4rt,

31

www.dacoromanica.ro

ISTORIA

ARTELOR-FRUMOSE

www.dacoromanica.ro

e'ditilei

arw. aam
ee-

6/aavek.

www.dacoromanica.ro

ii,),ife.f-

Tote exemplarele vor fi semnate de actor.

www.dacoromanica.ro

t.,/(

PRECUVRNTARE
Homo sum, et nikil humani a me
alienum polo.

Terentius

Sunt patru-spre-dece ant de cand ca student

si ca stu-

am intocmit, pentru propria si unica mea pladent zabavnic

cere, cadrul si scheletul lucrarii de fata.
Dorinta arclatare si neastamparata care me infrigurase odinidra
indernnandu-me sa-mI 1Srgesc cercul cunoscintelor si
sa-mi completez cat mat repede instructiunea
'ml coplesise

la un moment dat intrega fiinta si luase, in sufletul meu, caracterul unei adeverate obsesiuni.
Ast-fel, si in timp de catf-va ant de-a-rendul, citind merefi,
adesa pana si prin parcurile publice, la umbra vre-unui porn,
operile acelor dintre autort, pe carl Inca nu avusesem timp a-I
citi, nici macar in traductiune
scotocind adesa prin rafturile unora din bibliotecile oraselor pe unde am trait, sail numai m'am oprit vremelnicesce ; petrecand ore intregi, adesa
dile intregI. prin musee si pinacoteci
in ciasurile ce frecuentarea cursurilor universitare- si in deosebi vacantele, 'mi lasau
libere, m'am pomenit intr'o di cu un vrav de note, de impre-

sit si de datemulte din ele preti6sepe temeiul carora am

redactat apoi, asa per jocum
cad nici cu gandul nu ganin timp de mai
diam atunct sa public o carte de acest fel
multe luni si in limba franceza, doue modeste caiete pe cart
le pastrez, cu religiositate, pana adi
Mai pe urma., si de la intorcerea mea in Ora, acest material
cules aprOpe pe nesimtite
a fost incet -Incet sporit, modificat, plamadit
in special si acum in urma, cu privire la desvol-

tarea artistica a terel nostre

in mai multe restim purl, si
intru cat ocupatiunile d,ilnice de alte naturl
permis-o.
$i de si lipsa totala a unel asemenea lucrari, in limba n6s-

www.dacoromanica.ro

x
tra, 'mi era bine cunoscutA, de si patruns de utilitatea unef
istorif a artelor-frum6se
atat de mult cultivate, dupa vretotusf, dintr'un sentiment ce lesne se va
muri si dupa WI
pricepe, am asteptat timp de patru-spre-dece ant ca o asemenea lucrare ss fie puss in mainile tinerimei n6stre de cAtra
vre-unul dintre eruditif si istoricil teref, dintre barbatil nostri
competentf, fie artisti, fie din cei insarcinatf cu predarea acestel materif, prin asedamintele publice de cultur5. rumanesca.
Asta-df, dupa" atati ant de zadarnica asteptare, indemnat
numai si numaT de dorinta de a fi util concetatenilor me!
nu de traditionalul : (mat multi amid...*
v5dend ca sunt
teri, ca Franta buniora, unde elemente asupra artef si a istorid desvoltaref artistice se incerca a se introduce pans si in
inv'atamentul primar ; 'ml -am pus intrebarea daca nu ar fi o
falsa modestie din parte-mi a perde ocasiunea de a contribui
inca cu ceva, la adeverata educatiune populara a nemuluf nostru.

Si respunsul a fost afirmativ.

Am Os e educaOune popularl*, c5.ci arta
pe care unit o
considers ca ceva eminamente aristocratic
este cea mat
umara manifestatiune a spiritulul, este lucrul cel mai inerent
nature! intime a omulul, fail esceptiune si ori-care ar fi conditiunea sa socials, ca si religiunea, ca si tote formele idealuluf.
Sentimentul frumosului, gustul estetic, sunt atribute, sunt carac-

tere constitutive ale omenirel, in aceiasf mesurs ca si simtul

moral sail ca si sentimentul religios.
Numai nesciinta singura ne pote mutila de aceste insusirf
fonciarmente umane, insusiri pe car! un invatament rational,
bine echilibrat si in adever patriotic, este dator acjf s le favoriseze pe tote calk si ss le desvolte la infinit, sub pedepsa
de a produce nisce generatiuni car!, sufletesce, nu vor fi cornphie de cat din omen! comuni, daca nu chiar din acel fel de
omen! pe cart francezul I numesce de tonnes brutes.
Nu e vorba aci de imperi6sa necesitate pentru societatea
moderns
necesitate pe care o recunoscem de a indruma
tin eretul si catre profesiunile lucrative, catre meseril, spre a
circumscrie, cu un ceas mai de vreme, pericolele, carf se intreved deja si la nog, din latirea proletariatului intelectual.

www.dacoromanica.ro

XI

Este vorba de ace saracI cu duhul si incapabili de a'sr ridica

ochil spiritulul mai pre sus de prozaismul vietei, de apriga luptA
pentru existentah, ale caror vederl prevaleza adesa din neno-

rocire in unele cercuri si cad sastin urbi et orbi ca pentru orece fel si grad de invatament ceea ce trebuie copiilor poporului, este un bagaj solid, bine alcatuit pentru lupta vietel
dilnice ; ca O. nu se perda vremea, sd nu se faces lux, sa nu
se invete nimic superfluu, dar sciinta si car sciinta, notiuni
practice si positive, tot aceea ce inarmeza si inteligenta si
bratele si nimic din aceea ce exalteza imaginatiunea).
E posibil sa me inset, dar tema 'mf este ca nu un invatament

cu asemenea tendinti ne pate apropia de ideal, de idealul

modern.
Idealul unel democratic

pentru ori-cine intelege rostul

nu mai pate consista, cred,

adf, in o arta apentru un mic numer,, dupa cum nu mai
pate consista in o educatiune pentru un mic numer sail in
si menirea omului pe pament

o libertate pentru un mic numerx..

Asa fiind, considerand pe de alts parte superioritatea vasi de mil de on constatata, in aprape tote profesiunile
a celor car! au dobandit o cultures generala pe bazele
dites

clasicismului si fares a me erige

nefiind nici timpul, nici
nici ca adversar, nici ca panegirist al uneia sail
locul aci
cea positives a sciintelor, sail
alteia din cele done directiuni
de
literature
si
de arts-frumOsa, cari se
cea a produselor
impun inveta rnentuluT secundar si cari sunt la ordinea dile'

mi se pare ca avea multd dreptate d. profesor G. Dragu

spunendu-ne, in o conferintel a d-sale la Ateneil, ca multiplele
nevoi ale societatei actuale, necesitand o infinitate mare de
specialitati, vom risca mult a vedea sufletul comun al natiung,
unitatea patriei, fragrnentandu-se din cale afara, ba chiar pu verisandu-se, daces nu vom cauta sa remediem printr'o puternica cultures generala. al care! baza A. fie unica.
Nu trebuie, credem asemenea, scapat din vedere ca societatea nu pate trai fares sacrificiul cetatenului pentru densa si

ca, pentru a atinge acest tel trebuie, mi se pare, ca fiii aceleiaf patrif sa fie nu numal destepti, iscusiti, cu pornir! mer-

www.dacoromanica.ro

XII

cantile i inzestratt cu o cariera prolesionala, ci in acela timp

bunt, ,generost, capabili de aspiratiunt superiare, de aventuri
entusiaste, capabili de sacrificif i de devotament pentru binele
obtesc, ceea-ce nu vom putea obtine, cred, cu o exagerata
educatiune sciintifica.
Literile, sciintele istonce si filosofice, sciintele morale i
politice, artele-frumOse
i chiar istoria acestora, cand ea
nu e numai o inirare de nume proprii i de date,
cuprind

in ele tot ce este mat divin in om, pe cand din veritatile fizice, matematice i astronomice nu vom trage
precum observa atat de juditios d. F. Brunetiere nict o data un atom
de devotament pentru binele public.
0 cultura exclusiv sail numai exagerat sciintifica si utilitara
desvolta in not, numai si numai grija eulut nostru personal.

ne face mat egoistl chiar de cum ne-a plamadit natura, iar

egoismul, cum cjicea filosoful Fichte. ucide chiar pe egoist.
Studiile asa numite umaniOre oferind, in complexul lor, fo-

losul de a ne face s cundscem pe om sub raportul intelectual si moral, iar complementul ]or firesc fiind filosofiaStudiu
asemenea cam neglijat in invetamentul nostru am creclut ca
voiil face bine, din tote punctele de vedere, imprimand acestel
lucrart un ore -care caracter filosofic, caracter cu care, cred,
ca mat tote ramurile de invetament ar trebui imbibate.
Este drept ca un asemenea caracter convine cu deosebire,

unor studit de esteticaestetica

fiind filosofia

artelsciinta

care implica cunOscerea nature! morale a omulul i a faculta-

tilor pe cart artistul be pune in joc prin productiunile artistice, cunOscerea telulut ce trebue sk1 propuna si a mijlocelor
cart 'I sunt la dispositiune.
S. nu se scape insa din vedere ca, pe de o parte, asta
lucrare e destinata nu numai specialitilor, artitilor sail celor

cart aspira a deveniI cart numai et vor fi nevoitt a face si

studil de esteticaiar pe de alta ca., chiar istoria generals
fara filosofia sa, nu e de cat o cronologie, mat mult sail mai
putin bine intocmita.
Ca in fine, clack istoria artet fara estetica este o simply Catalogare de nume omenesci i de opere, mat mult sail mai

www.dacoromanica.ro

XIII

putin bine grupateinsa ffira vre-o deosebita utilitate pentru

spirit apol o filosofie a iston'el arta) dace me pot exprima
ast-felsi asa cum m'am incercat s'o schitezar fi nu numa!
o lecture instructive pentru or! -cine poseda o anumita doze de
culture, dar este indispensabila acli si ar fi de nature, cred, a
ridica mult nivelul cultural, inlesnind tuturor putinta sa lutelega caracterul epocilor, a scOlelor si a artistilor, causele deosebirilor liar; sa se ridice, cu spiritul, panA la principiile carf

le-au servit de calauze; sa constate de ce i cum artele s'ail

modificat odata cu ideile, cu tendintele sociale, politice si religiose; se judece valorea absolute a diverselor scole, a diferitilor maestri, precum si val6rea for relative in domenul
universal al artel; sa ccncentreze, in sarsit, in vastul for ansamblu, istoria generala si istoria artelor, spre a trage apol
tin acest complex : istoria civilisdreI, ale caret cele mar
inalte 1 mai pure maniteptatiunf sunt arta si sciinta.
Acestea sunt, pe scurt, si. motivele car! m'ati indemnat s'o

intocrnesc si ideile ce am urmArit, sail cel putin am dorit sa

urmaresc, in acesta lucraredestinata nu numal tinerimef studiose, nu numal sc6lelor nOstre de bele-arte, ci si publiculul
cult in genera], druia nu -1 mai e permis astAcIf sa ignoreze,
cel putin desvoltarea artisticaor! cat ar fi ea de rudimentary

a terii sale.
Asa cum eba chiar dace intocmirea el ar lasa si mat
putin de dorit lucrarea de fate nu va fi, scitl bine, pe placul
tuturor: unit vor gasi indrasneta fntreprinderea, altifcu maf
multa dreptateii vor gasi defectuositatf diverse.
Me astept, cu liniste, la acestea si la multe artele si
voiu respunde Inca de pe acum ca, spre a fi util, am facut
ceea ce 'm! -a stat in putinta c5, las altora pe viitor, meritul de

a face si maf bine si, in definitivinsusindu-ml cugetarea nu

mar sciti cuica, Kdaca se afla cine-va pe pament care sa scie
sa place la tots lumea, cu tOta onOrea '1 rog sa me invete
si pe mine acesta artap.
N. E. IDIERU
Bucuresci, 12 lunie 1898.

www.dacoromanica.ro

ERA TA
Pagina:
f$

10

17
17
19
23
28
SO

32
32
33

Rendul:
17
27

In loc de:
stiintel
de architectura civil& 8i religiosa

si Inca lasand la o parte

fortaretele forturile
ne convingem. g atie
12 nota 1) Labirint-ul, pals
27
IV. Architectura Greed
30
V. Architectura Etruscci
8
VI Architectura Romana
22
24

25
37
22

edifica therme
administratori-modell
VII. Architectura Daco - Romance

36

40

42
44
-48

52
52

59
62

64
67

75
9

101
106
138
144
178
189
189
113

1i8
199
199
201

26

210
214

217 nota

Cites e
sciintel

de architectura civila si religi6sa,

de cea militard. In mod cu total incidental si Inca litsfaid la
o parte
fortaretele, forturile
ne convingem gratin

Labirint-ul palat
IV. Architertura greed
V Architectura etrusca
VI Architectura romana
edifiea thermae

adn3inistratori-model

VII. Architectura daco-romana

22
16

din turn& piev zute cu

VIII. Architectura Creftina, La-

2
22
25
2
21
3
29
16
12

mai tardia dupd

Mai tardin
X. Architectura romanicd
pictori si musicanti
1. Architectura gotica
se manifesteza mai talziu
se manifesteza mai tdrdit
mal tarzin
mal tardid
In general donjonul
In general donjon-ul
XIIL Architectura Ruma nesed XIII. Architectura -rumane:sea
in perioda
in periada
rare va tarnQforma
care va transforma
XVI. Architectura Runiandscci XVI. Architectura runalnescd

6
17
25
17
3
12
12
6

tina si Bizantina
mai tarziti dap&
Mai tarzi
X. Architectura Romanica
pictori si MU7iCallti
XI. Architectura Gotica

din Tergovisce
din 7 ergovisce

in urma prevMute on
VIII. Architectura creftina, Za-

tina fi bizantina

din Tergovcste

a aschitectidul

din 7 ergov4te
I V. Scutptura grF'ctl
V. Sculptures etrusca
a led Godefroy
Pictura cuprinde
a arehitectulm

25
17

dent propriu, vorbind

deli propriu vorbind

30
20
36
9
29
3

vieta Int Budha

Scola Sicioniand
po povesful
pictura prnpriu 4i,11
din vi to Dumnecleuel

5 nota 1
24

Mr. Sculpture Greed

V. Sculptura Etrusca
a tut (iodrefoy
Pictura curinde

templut Furtunel

templul Fortuna

a radjahilor Indostanulut. or- a radjahilor Indostanulul, maid

nate

niece excelente

vieta lui Buda

qcola Sicioniand
pe povestirl
pictura propriu-disi
din vieta domnedeirel
niece excelente

www.dacoromanica.ro

483

ERATA

Pagina :
221.

225
225
225
228
229

234
234
236
240
242
243
248
248
253

'254
259
270
'273
275
275
277
283
285
285
286
287
'296

302

"302

307
309
311

30
2

14
10
33

8
10
17

g.) Carracha

g. Carrach -ii

raise en scene

artelor-frumose
eel mai entusiast
neglijeza cam prea des

9
21.

sincer, original cu un
acestora stalucesc ceva mai

36
11

coph ri unui aceluiae

al lin Herreins Tablourile sale
un Christ
Christos in monnint
in tea., avuram
Tepesi al Munteniei
Domnitorului Carol 1-iu al
cat -va timp la Haga

27
33
8

1
27
3

27
14
36
13

se-spre (lece opere

ca tarile de laude

cronicile timpului M-1 descrie

Hyppolite et Aricie

se aced it
Armida lui Gluck nu obtinuse

30
1
19

artelor-frumOse
eel mal entuziast
neglijeza, cam prea des,
sincer, original, cu un
acestora stralucese ceva mal
coph al unui aceluiae
al lui Herreins. Tablourile sale
un Grist,

Cristos in tnormint

in ter& avuram

isvore de inalle

d-lut A. Bogdan-Piteisti

445 nota 1 10

cu care a pictat
mare de a fi creeat
de la Haaga
miss en scene

izvore de inalte
emel-spre-zece

arta flamanda

sosi la Ploeeti
ceea ce nu Pa impedicat cu totul

salonul din Paris la 1848

35
16

adeverata Said flamandd

Tepes at Munteniet
17on4titorului Carol 1-ia al
cat-va timp la Haaga
sosi la PloescI
nu a fost impedicat cu totul

a figurat de asta pata

zice d. luliu Rocca

449
451
451

mai suseeptibilS
In moscenirea

mise-en-scene

20

-379

424
43

mal succeptilmla
in moetenirea

Frumosa gradindrdsd
FrumOsa grddindresd

adev6rata Sala flamanda

arta flamaluda
in care a pictat
mare de de a II creeat
de la Haga

370
371

40

Primaticiul
din Harlem
din oraeul Harlem
din Harlem
ca pe moetenitorul
prin escelenta

raise en scene

13
17
29
8
1
19
13
35

61

Citesce:

Primatice
din Haarlem
din oraeul Haarlem
din Haarlem
ca pe moscenitorul
prin excelenta

Frumosa gradindresd
Frumosa Orddindresd

16
33
26
6
23
16
12

314, nota 2 4
3 4, idem 6
31
31'

323
.325
-325
328
343

In loc de :

Rendul:

a figurat de asta data

dice d. Julia Hera

salonul din Paris la 1884

tint'-spre-dece

d-lui A. Bogdan-Pitesci

eiase-spre-dece opere

cantarile de lauds

cronicile timpului ni-1 desciiti

Hippolyte et Aricie
se aeedau

Dee' Armida lui Gllick nu

la inceput succesul
ce mei ita, inse protectia reginei
toneta, fosta sa eleva 5i a unei Maria-Antoneta, fosta sa eleva,
paiti din publicul Parisian
de- si a unel part' din publicul partvenit partisanul marelui maestru sian devenit partissnul marelul
german nu putura impedica 55 maestru german contribuira sit
se oroaniseze o cabala formidabila se organiseze o cabala formidacontra lut Piccinni
bila contra lui Piccinni.
oraeul Viena, 5i fost in iota asta oraeul Viena a fost in tots asta
la inceput succesul ce merita,insa
chiar protectia reginet Maria-An-

obtinuse

epoca.
In fine Otell 889
, iar atunci tenarul

rege Lu-

in line 0/eno (1889)

, iar atuncI ten'arul rege Lu

Vedl, revista muasicla

adeverate pepinier a
Giafer lancu al Ralitii Muruzoiel,

Vedi, revista musical&

adeverate pepiniere
Giafer, lancu al Ralitil Muruzdiel,

epoca

dovic 11

da tati palnie si mama pumni.

dovic 11

dd tatit palms si manta pumni.

www.dacoromanica.ro

ISTOBIA

ARTELOR-FRUNIOSE
(ARCHITECTURA,-SCULPTURA,-PICTURA,-MUSICA,DIN TOTE TIMPURILE BSI DIN TOTE TERME, INCLUSIV RUMANIA.)
DE

N. E. IDIERU,
PROEESOR DE ISTORIE,

DIRECTORUL SCOLE1 COMERCIALE DE GR. I-16 DIN BUOURESCI.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA GUTENBERG, JOSEPH GOBL
20, - STRADA DC5MNET, - 20
(Biserica Kalinderu)
1898.

www.dacoromanica.ro