T,JNIVERSITATEA

TEINICA
DIN CLUJ-NAPOCA
ADRI ANA
I ATEI
TEOR I I S I
DOCTR
I NE ARH I TECTURALE
CONTEMPORANE
CIJRS PARTEA
I-a
1994
I N LOC DE PREAI I BUL
llrcrarea de fata isi
propure o
przentare a teoriilor
,
conceptelor si doctri-
nelor arhitecturale
conternporare,asa
cum a.u fost ele
percepute dintr-un spatiu
spiritual
destul de
particular,cum este cel aI Estulut european
razi ,la
rascnr-
cea dintre nr:ilenii
,
spatiu fradntat de rari
prefaceri si reasezari valorice
'
spatiul spiritual
roudnesc se
particular!?Eaa. ilrrca odata fata de ceL
general
Est european
prjn cateva trasaturi distincte
3
-
o colflINUITAlE MULTIMII,ENARA verttcala
in timitele cvasiactuaLe
geografice
care imprina culturii o consecinta
rezultanta sedinEntarisnului
enclavic intr-
o lune a noradiff!.rlui
perturbator cel
putin pe
o
perioada de un rnileniu;
-
o m{cLAVA DE I,ATINITATE intr{ zona de slavism sau
panslavisn ce face ca si
azi sa se situeze onorabil in lunea legendara definita de spatiul nediteranean,
leagan aI culturii occidentale;
-
o TOLERAIIIA DnREMA e)Qrinata
prin PASNIC si elqglicata
prin e)<ercitiul(nai
timpuriu
cu
patru-cinci secole decdt a vecinilor a)
practicilor CRESTINISI'IIJLUI;
-
o EXIRAORDINARA
PmCUTARE IN SPIRITUALITATEA
IJNMSALA care face ca'in ciuda
unei traditii
profund conselvatoare
e)prirata
prin rural
to
lrale
parte a Spiri-
tualitatii
ron6nesti de vdrf sa scurt-.circuiteze tmseele obisnuite consacrari-
lor in cultura rnndiala;
ErQlozia infomationala Ia cafe asistam azi
,se
declanseaza
pe fondul unui vid
inforrmtional,sau
flai curand
pe un fond defonrational de aproape
iuflatate
de
secol , Selectarea acestor infornatii si discemandntuL
rvor
trebui sa devina li-
bere si autodidacte obisnuinte in lunEa denDcratica
pe care ne-o dorim.
si daca reprosajn uneori naturilor,anchiloza
sau opacitate,precum
si uneoli o tl
-
riase lipsa de orientare si discernan6nt,cu
atat lrai
putin ne puten astepta la
acest
lucru din
partea urnasilor
,ti-nerii
generatiei noastre de studenti
'Si
to-
t usi , t i neret ul
a f ost rai rezervat i n a accept a, nai
prot est at ar f at a de pol i t i -
ca totalitara,[ai infomat,prin inductie s-ar
putea
slnrne
tca'ci
reverbera intens
cu energiile
juvenile
occidentale si atunci,iar azL tot el este mai receptiv si
rai avid in dorillta at6t de mtltelor recuperari.
Mostenirea totalitara ofem un
peisaj arhitectural ron6nesc destul de dezolant
t
polarizat dihotornic in dolla categorii,esential opuse din toate
punctele de vede-
rercu e)<ceptia celei valorice
,
care
,
in
genera} le reuneste iotr+tn consens non-
valoric,covarsitor de divers exlpri[ata .
Prina categorie,arhitectura locuintei de nasa,saracita 1a propriu
rultratipizata t
sterilii si ultind etqxsie a Stilului International
golit de semif icatie
'a
pri-
mit in ultimii ani o spoiala desontivista de
"specific"
national impus de
pute-
re,ce
,cu
rari e)<ceptii s-a
putut sustrage kitsch-ului si care
'gratie
disconfor-
tului,dar rai ales aberEtiilor functionale din ultimii ani ai deceniului noua,
nu mai putea fi numita arhitectura, influient6nd
putemic ali.enara
generala
a
societatii
;
A doua categorie,arhitectura reprezentativa
t
opuLenta si supraincarcata omanEn-
tal
,jalnic
si
gigantic rDnulrEnt a1 unei
puteri
rpe
cdt de discreditate ca legi-
tirnitate si flEtoda de [Entinere
,pe
atet nai agresiva in aspiratia Ia perenitate
pri.n concretul,nu at6,t faptic,cdt fiaterial
'
In acest
peisaj
,desprindem
insa si
prezenta
,e
adevarat minora.
'dar
nu negliia-
bila a cdtorv-a aspecte arhitectural"e ce ne pot
oferi sperante
'
In prinul rdnd
-o
rbstenire istorico-patrinpniala extrem de valoroasa care,daca
nu a fost distnsa total,a fost in orice caz total neglijata,dar nai
poate
fi
recuperata si conservata;
In al- doilea rnd, sansa unei latente spirituale care,chiar daca vine din pers-
pectiva
vidului lipsei de eryerienta a celor nefacute ce s-ar fi putut infaptui,
ne ofera i-rl schimb
posibilitatea
evitarii unor greseli prin sarirea unor etape
Prospetifipa unei. gdndiri neatinse de viciu din cauza unui contact inca
jltim
cu
patriarhalul,poate fi
parado).al sursa unei Iibertati de euget,sau,dirnpotriva,
a ruor
prejudecati profi:nde
,cum
s-a vazut.
In al treilea rind o scoala de arhitectura cu o deosebit de buna tmditie si ca-
re a constltuit creuzetul spiritual al unor reale nanifestari practice sau teo-
retice ale discursului arhitectural,in special in perioada interbelica,dar des-
tul de
prezent si astazi,cand asistam Ia o
puterrlica
jafuzj-e
occidentala in inva-
tardnt a celor IIai rcente flEoifestari aIe rarilor civllizatii de[Dcrate.
Miscarea Postnoderna a ajuns Ia noi rult rai tarziu decdt acolo unde ea s-a de-
clansat si a stmbatut filtrele subiective si intdnplatoare ale surselor neofi-
ciale.Ea a fost asinrilata rai rult superficial decat in esenta suportul teoretic
Iipsind inaginea receptata de notivatia fornei si de aceei.a s:a
produs
o asirnila-
re ntnEtica a.servita rndei si consufiBrisnului
,care,la
acea ora nu ne era de loc
speci f i c . Deseori ea a f ost gresi t asoci at a di scursul ui popul i st nat i onal i st , f ap!
ce a favorizat esuara in facil
,grotesc ,
sau kltsch.
Discursul teoretic literar aI artitecturii romeresti a fost foarte descoperit.
Noi nu am
prins
decdt ecourile
protestatarilor Chartei de la Athena cu ocizia
lor retroactive de catre unul din rEmbrii grupului Team X-,Ifurokawa,
care in anii
t80
ne desvaluie cu ocazia unui sinpozion tainele filozofiei sirn-
biozei. ucrarile -nanifest ale lui Venturi s-au tEdus partial prin
anii'80'1a'
mrlti
,prea
rulti ani dupa apa.ritie,
Teoriile sistemice
poststnrcturuliste din occident ce au atins si teoria arhi
tecturi.i
prin lucrarile lui Frargois Choay, Drp1ay sau Cristopher A1e>rander au
raras la stadiul neeq)eri[pntarilor
practice ca un fel de faza
rcare
acum incer-
ca.m sa ne-o obj.ectivam ca nu neaparat necesara;
Zguduirea stnrctumli$utui exlstentialist francez din anii
r70
a avut ecouri
in opera aJpricarului Eiseruran dar
pe
noi,nu ne--a atins de loc,
In tirp ce
polonezii
sau cehii,av6nd in spate ereerirEntele celebre ale recon-
stituirii unor centre istorice ce le-au adus iI centrul atentiei europene,si re-
useau sa se constituie in nari nuclee
pl-uridisciplim,re
de cercetare
(P.
Zaremba)
a cauzelor insatisfactiilor spa.tiului
"negativ" ;in
tirp ce in Brlgaria era bul-
versat centrul capltalei
pentru
a oferi turisrului fiDstenirea antichitatii si
japonezii
constmiau Centrul cultural
,
sediul vestitel-or bi-enale de 1a Sofia,
in til{) ce ungurii e)@cutau
pri.nele lucrari antropozofice a1e lui lilakovecs in.
nuneLe unei filozofii
(zuaou
Steiner) ce Ie-ar putea
corespunde e>presivitatii
nationale,noi asistam cu ingrijorare
,dar
incapabili de reactie Ia inaltarea
Casei Poporului si Ia
"taierea "
bulevardului Victoriei Socialisnului ce distru-
gea tesutul sl structura capitalei,
Si totusi fornB valoroase au aparut sporadic si la noi
,
concomitent cu gravele
erori dovedind ca bunul
gust
si flasura. nu ne $urt cu desavarsire straine ,
Ceeace
pare insa foarte interesant este vitalitatea,
pe
ca.re o ranifesta
,alaturi
de fiffij.festarile post rnderne', miscarea
pe
ca.re azi o numim DmONSTRUCTIVISTA.
Forta
persuasiva
a acestei rniscari ce are tot mi rulti adepti in Iurca arErica-
na
,
s.Lu in tariLe dewoltate
,unde
totul,sau aproape totul se
poate realiza prin
rnij loacele tehnicii celei nal avansate, face ca fornele discursului teoretic na-
nifestat
prin proiecte
sa devina tot rai activate si la. noi
,in
special in inva-
tardnt,si,chiat daca,cel putin pentnr lrbrent sansa de a se tea\iza irl
practica
aceste
proiecte randne de doflEniul utopiei, deconstructivigml se dovedeste a fi
cea IIai incitanta si agreata tera de studiu,oarecum unanim acceptata in lwpa
studentilor
,1u6nd
uneori foruBle unor refulari erq,cerbate.
Incercarea de a intelege aparitia fenolEnului deconstructivist pe plan nnndial
a antrenat o investigatie
pe
c6t de vasta
pe
atdt de
profunda
ce atinge donBnii
nebanuite si sensibilitati neasteptate a.Ie spiritualitatii si enDtivita.tii unane.
cu atet nai interesanta
a devenit interegerea persistentei
si acceptarii
feno_
6
rTEnului deconstructivist irtr-o lune care
,
cotrovetsata si contorsionata. de a.no-
naliile si alienarile unui rL.gim dezuranizant ar fi de asteptat sa-si doxeasca
linistirea fornelor
prin clasic si arnbnie,,pare i-nsetat a recupera in fuga to
te
pierderile si neexperinentarile urei frustrari de
iuratate
de secol'
Cet de interesanta
pare lunEa occidentala
privita de aici,din interior;cat de
extraordinara,minunata
pare libertatea si. rdraiul atragator al nebanuitului;ce
frurDasa e sinceritatea si cdt de dureros e uneori adevarul.
Ce disonant a devenit limbajul nostlu european consonant atatea rnilenii;ce dife-
renta intre
prospetifiEa
juvenila,
inportanta onnipotenta sl
,uneori
naiva a
gdndi-
rii occidentale si pnldenta, cLcatrizata,re?f-'.\rata si toleranta a unei
gAndiri
devenite
prefiature prin nedorite experiente,frustrari si opresiune.
Si asa dupa cun forta spirituala lasbate
,uneori
dintr-un trup filav
'
sau nacinat
de boala,iar taria sufleteasca conduce Ia rezistenta Sau regenerarea acelui trup
si invinge nr)a.rtea,miraculos, tot asa,dintr-o zona spirituala
prea nult reprinata
se manifestaviu,nestavilit,libertatea,
in forlrEle ei mtltiple, indlasnete,nastlus-
nice
,dar
subline
'
Daca in occident deconstnrctivisnul a aparut,poate
,din
prea rulta libertate,abuz
in cautarea si testarea lfudtelor cunoasterii uma,ne
(vezi
Feyeraband),pe terito-
riul nostru
,eI
a fost acceptat si
preJ.uat,il
urrm iesirii din si ca reactie Ia
stan-aa concentrationa.la.
INIAOIITERE tA TETODd.MIE
Arhitectura nnderna si
post-fildema
,in
ciuda deosebirilor care le despart
'au
be-
neficiat in egala rm.sura de un supo. t teoretic [Etodologic destul de divergent
'si
in orice caz destul de slab reprezentat in raport cu alte donenii ale ranifestarii
spiri.tului urEr .
Drpa
parerea lui Royston landau,profesor de teoria arhitecturii J-a londra
'
ideea de
a crea o nEtoda proprie si autono(a arhitecturii este
gresita pentru
ca ea ar su-
porta pe de o
parte
defectele
I'reductioniste
"ale
unei critici ce imprunrta lrFtode
de 1a alte specialitati,pe de alta
parte
,ar
rupe arhitectura de fenonEnul cultu-
ral
general din care se naste si ifipreuna cu care exista.Criticdnd reductionism.rl
lui Michel Foucault
(The
Archeology of Koowledge
)
precum si prezentarile facute
arhitecturii rbderne de catre N.Pevsner sau Giedion
rconform
carora aceasta din ur-
na a fost foarte coerehta,Iandau ofera spre studiu
'perspectiva
culturala a aborda-
rii arhitecturii,perspectiva de altfel din ce in ce rai acceptata de catre critici
care sunt din ce
j!
ce nai constienti de lacunele oferite de culoasterea
pur
stiin-
t i f i ca.
Pe fondul acceptarii deja subintelese a
pluralisnului
si diversitatii,precum si a
-
relativisrmlui in
gdndirea
arhitecturzla contefiporana. la. care au contribuit subs=
tantiaf Ctrarles Jencks si Robert Venturi
'este
invocat Feyerabend cu a sa Against
Method care,in ideea reunirii logicii cu [etafizica
'ne
convinge de faptul ca :"to-
tul nerge".Ideea aceasta
"totul
nerge" o regasim [ereu in explicatiile
I'post-factrun'
ale mrltor deconstnrctivisti arEricani
'dintre
care cel rai virulent
'
Frank Gehryt
respinge cultura ca. pe un balast de
prejudecati,in nunele unui ava.ngardisn
protesta-
tar.In aceasta ordine de idei.
,ajn
putea, adauga
iustificata
reactie a rordnului fi-
lozof Noica ce,resping6nd acest ttnd de abordare a
pluralismrlui si relatj-vitatii,
a lui Feyerabend(pe care-l considera un copil teribil aI filozofiei)
,propune
calletoda
abordarea
globala sa zicem treta.fizico--culturala a.lui Blaga care
tdeparte
de a res-
pinge cultura, o irplica in sistemll sau filozofic ca fii-od singura reabilitare si
regenerare
posibila in plurirlism.Intitul6ndu-Si sistem.rl ca fiind bazat
pe
'rtrilogie"
Blaga foloseste acest tel1En i! sensul de
t'Irai
nult decet
" tstiut
fiind ca siste-
rre1e nnniste sau dualiste sunt depasite
,trilogia.
presupun6nd
"deschidere"
spre in-
It-nl -t.
"In
adoptarea, notiunii de
pluralism,
spune la.ndau,este inporta.nt sa apreciem ca acest
concept
poate fi utilizat in nDdal-itati incontestabil diferite.Intai exista plura-
lism
\a
teorie descriptiva sau erylicativa,,r:n construct teofetic despre
"IrBi
rult
decit unul",despre
"mrlti".Acesta
este
pluralism:l ca logica si este util ca instnr-
npnt analitic
pentru
eelicatie sau diagnoza. Dar
pluralislul poate fi
,de
asenenea
tebiico-stiintifica,
astfet incat,desi arhitectul,prin "forratie
prirEste destule
infornatii de cultura
generala,latura rua.oista si
poetica a mlas mrlt descope-
rita.Fondul spiritual filozofic al ultirplor
generatii a fost educat oficial in
doctrina
raterialisnului diatectic si ateis[ului,subiectivismrl
idealist al filo-
zofiei occidentale
,precum
si
gandirea religioa.sa a acesteia au fost nu ignorate
(ceeace
ar fi
putut produce o
posibila
preluare din nErs a Lor nedeforrmta)dar
puternic criticate.Teoriile
roderne ale
psi hanal-izei,structuralismlui
'sau
semio-
ticii au
patruns cu
greu in caryu1
preocuparilor arhitecturale.Cultura
autentica
nu a, oferit arhitectului instru[Entarul
operational teofetic al creativitatii.
Pe acest fundal,invazia infonrationala
din ultimii ani nu face decdt szr sporeasca
dezorientarea si deruta tineretului studios care,in tentativa sa de a asimila Iu-
fiea occidentala risca
{j!
l,ipsa unui indreptar teoretic care sa-i fumizeze lrDti-
vatii,sa
plonieze in
pa.stisare sau kitsch.
Departe de
pretentia. unui ase[Enea indreptar
'
lucrarea de fata
jleearca
o ordona,re
a fenonenului arhitectural contenporan
'printr-o
aboldare diacronica
pe de o
parte
'
incercend
sa
gJrprinda
Curgerea
lenta sau Sinuoa.sa a miscarilor Si curentelor
axhitecturate,decurgdnd
una din alta,dar
pe de alta
parte incearca si o aboldare
sincfona,pe concepte teratice arhitecturale
,afraliT'ate
conpa,rativ
r
pentur o rai bu-
na intelegere
a schlnbarilor si irnbogatirilor aduse arhitecturii
de
g6ndirea
eon-
temporana.
.
prin
urnare
,departe
de a se constitui irtr-o rlEtoda
(vezi
teorie dupa unii),Iu=
crarea. isi
propune rai degraba o discutie te[atica. ordonata dupa criterii.( subiec-
te)
propuse apriori .
In ordonarea de care vorbean
(si
care nu scapa, enpiricului
'caruia
i s-au descope-
rit cal-itati de 1-oc
peiorative in cunoastere ) un ro1 deosebit 1-+ constituit lu-
caarea sociologului alErican
Todd Gitlin,care
rin
articolul sau iltitulat
"Viata'
in lunea
post-.[Dderna',rface o
pertinen ta aaalizf,- a fenonenului
post{Ddern din Iu-
tlpa conte[porana
pe care-l considera
manifest nu nulEi in literatura
(unde
a fost
pentru prira data de fapt folosit in 1938 de catre Arnold Toynbee)dar si in toate
rBnifestarile culturale contefipomne
'un
fel de
"structura
a simtirii"
(Raynpnd
trillians)
"nDd
de
Irrcepere
si traire a lunii si a locului nostru i! cadrul ei.|'
tlcest'trpd de sirntire" s-a cantonat in arhitectura ca atta^ cea rai
plicata soci-
aL,si cea nai reprezentativa
pentru civilizatia unei societati
'
C?Iteriile
de analiza si cor@aratie
ce delimiteaza opera
pren)derna de cea nDder-
na si
post-{Dderna. sunt 6tgediate de Gitlin i-n cateva fraze
generale legate de
acest rnd de
gdndire
,dar
elocventa
lor e asa de nare, incdt tentativa de a Ie re-
adapta la a,rhitectura a
jnvins
si astfel au apamt criteriile de analiza specifi-
ce cum ar fi:PROBLBv{AIICA CONCWTIEI
SPATIALE; CCIT4POZITIE;
RPREffi'IIARE FIGIJBATIE
ARHITT1URALA
precum si DIMB{SIIJNEA CiJLTURAIA A AFRDARII TE0RETICE ARHITECTURALE.
pentru partea intaia a studiului ce se constituie in capitole distincte
,alaturi
6
o credinta si un angajalEnt.Acesta este
pluraLisnerl ca retafizlca care va fi in-
'
totdeauna
responsabil
trEntru
prorD rea ideii de
'rrultirr
in opozitie cu ideea de
'Unul'l
si care va sta astfel \a ba?a rDdurilor de actiune
plura,Iiste.Metzfizic
Si logica se intelnesc ourai uneori i[preuna ca 1a Feyerabend
'dar
este i[Portant
rsa
fie departajate,deoarece lrEtafizica este un
punct de vedere care nu
poate fi
nici dovedit,nici deznintit
'dar
logica
poate fi invinovati-ta
-
In critica arhitecturala Charles Jehcks,se e4rina ca un adept al
pluralismllui.
...In arhitectura,
probabil cea rai imporatanta
problera legata de logica
pluralis-
nului este
problena relativismrlui.Acesta Lfecteaza
profund chestiuni de
judeca-
ta si critica si
pot fi fonmlate ipotetic:daca o collrJnitate de arhitecti
'din
con-
siderente de interese diferite sau contradictorii,alege sa se fragnenteze intr{
pluralitate de
grupuri autononp separate
(
ca. in Turnul lui Babel),este atunci oare
posibila. so(pararea
gnrpurilor? si daca. da,folosind criteliile carui grup? Alter-
na.tiv,a.r trebui ca toate
grupurile autonone si independente sa aiba criterii se-
parate de evaluale
,neg6nd
astfel orice schimb comnicativ
'da.r
si elimindnd toate
judecatile
si criticite cofipaTative?. . .Aceasta intrebare ..,identifica slabiciu-
nea fundanentala din spatele rEtafizicii
pluraliste:el dnarea limbajului mixt...
VORBIT sau DESm{AT,si aceasta duce la o serie de probilne noi curn ar fi:TAUIO[oGIA
adica :activitatea intr-un cadru inchis,cu referire la sine insusi
r
permitand doar
alaborarea dar nu si desvoltarea,sau
.NONSENSIIL
adica :activitatea. devine fara sens
pentru cei din afara
grupu}ii daca nu au acces 1a limbai.
pluralismrl
are in sine radacinile arbitrariului,pe care tendintele actuale-cu irti-
tudinil-e 1or erlcesiv de emetice
(izolate
si de
grup)le incuraieaza ntlJlai
pentru
a grabi propria lor abdicare iminenta.
"
Arrl putea adauga in continuarea celor de
llai sus e4 se de
lndau
ca la Blaga aceasta
"abdicare"
are sens transcedental
"Cenzura
transcendenta" av6nd o contributie esentiala 1a intelegerea sensului dat
de Heidegger"fuEradirii"
noastre antropologice si [Etafizice
ri-n
acelasi ti[p'
Rationalisnul
pur logic al cunoasterii stiintifice a intrat in dificultate in IID-
fiEntul in care
t'teoria
"
s-a Confi]ndat
cu
"nBtoda"In
acest rDnEnt s-'a dovedit ca
sj.ngura,cunoasterea
stiintifica nu e suficienta in special in donenii atet de irn-
plicate cultu?t ca ce1 aI arhitecturii,astfel ca au aparut
'bonpletari"
globalt
"euristiCe"-la]<atos
retqliriCe riltuitive,dar
Si
"mistice"
"'Sacre"
Sau nulAi
"nEta-
forice"
-B1aga,Heidegger' E1iade.
Discursul arhitectural s-a imbogatit de limbajul semioticii
,dar
si de arnele
lui de socialj-zarea acestuia
prin rnijloacele-i specifice.
Toate aceste castiguri ale curcasterii'conplete
sunt facute din dirctia cultura-
Ia,a.sa ca vom reveni asupra 1or cv ocazLa discutarii fenonenului arhitecturii con-
te[porare ca
parte
jntegranta
si eq)resie a culturii a1 carui resaj iI
poarta.
Societatea rofidneasca conte[porana,profund tebnocratica,si-a orientat eforturile
spre un pragnatism rezultat nu at6t din
perspectiva rat ional-filozofica
,
cdt di-n cea
10
de sa zicem cele nespecifice
,cum
ar fi: IDEALIIL ESTETIC si IDEALUL SOCIAL,de ase-
renea tratate distinct in capitolele
prirei parti.
Aportul special aI arhitecturii Ia cultura unanitatii apare rai evident intr-ovi-
ziuDe Sincrona si nu diacronic,ceeace
perrnite de
pilda
o lrtri obiectiva detasa.re
ia
ideii e>qlrinate:de
pilda rolul avangardei arhitecturale apare in aCest fel ca
propulsor si fr6na a ideilor cultu:ale,spre deosebire de viziunea dj-acrona,care
ne-ar tenta sa-1 consideram doa.r liniar si ascensional.
In fe1ul acesta s-. putut i-nfatisa un tablou
general al
peisaiului arhitectural
contelporan
rin
care conceptiile teoretice colEnta,te teratic,apar lntr-o trecere
i[ revista Coflparativa si transfornarea
acestor conCeptii
pare
a deCurge logic
'pre-
parand oarecum intelegerea evoLutiei spre fazele unratoare.
bsi orienta.rea DECONSTRUCTIVISTA apare ill toata literatura de specialitate ca
fiind oarecum subdnteleasa ca apartinand niscarii
gellerale post-(Dderne
'
'norxl
ni
s-a
parut sa IIFrita o atentie deosebita Si o delimitare distincta
tiustificata
de
ca.racteristicile speciale si recognoscibile,de fundalentarea extraordinar de So-
lida teoretica,precum si de vitalitatea si forta de percutie in intrea.ga lune de
care dispune.
Am
Ertea
spune chiar ca tentati-va de a intelege si cuprinde fenorenul deconstruc-
tivist a fost IIDbiIul" i-Irtregii lucrari de aceea
rnici
un capitol nu evita discu-'
tarea tenatica a acestuia
'chiar
da,ca se constituie
j-ntr-un
capitol special.
In tifip ce capitolele teratice arrintite rai sus se ocupa de CONCESTIILE teoretice
t
arhitecturale,abordarea
diacrona se ocupa de nuantarea si transfornarea 1op in
timp,privita cu
precadere ia trei rari etape istorice ietapa PRXIUODERNA,MODERNA
si POST MODmNA.In teflrEni arhitecturali,etapele acestea sunt interpenetra.te
'anu-
rdte cufente sau miscari
glisaod
intre derarcatiile nete,fie reunindu-le,fie reve-
nind ulterior
jntr-o
ipostaza usor [Ddificata
E
pilda iJl cadnll arhitecturii
prernderoe ce ar fi definita
prin globalitatea
produsului arhitectuxal
pdna Ia decretarea oficiala, a
"arhitecturii
npderne" in
jul'Ll
anilor
'20,apar
curentele avangardiste,precum Si arhitectura realista
ranbe-
le nascute ca o reactie la
"clasicism",dar
glisand rult in tillp
'
inainte si dupa
oficjlalLzarea arhitectuxii rbderne si structurendu-si o relati independenta.
Arbitectura rnderna
presupune Sau itrclude arhitectura realista(inclusiv cea so-
cialista'ce1
putfu din
punct de vedere terporal, )chiar
daca respi:rge balastul
clasicist ce e&e]Iea?.^ in rDnulentalism
gigantesc si eclectic in special in zo-
nele totalitare,sttaucitele
perforfialte a,Ie miscarii lOderne erau contenqiorane
cu cele nai abera-nte forre ale fianifestarilor
Urteriifotalitare.
lvliscarea Bauhaus-ista ca debut valoros si clar teoretic a1
(Dderrlului
'si
miscarea
numita Sti1ul International 4a sfarsit a.l ei,au reverberatii redundante
pd"a
j-rt
zilele noastre, Biblioteca Nationala a Frantei
(
Dominique Perrault)fiind un etm-
plu dintre cele rTai elccvenlte in acest sens,chiar daca inca nu a fost definitiv
etiaireta":r. c" c:itica,f :inc i:.c:t
jll
curs d.e ex--:u:ie.
I I
res:.ta ain s6nul atangardei,misca,rea
structuralista,s4.
asociat cu cea tehnologi-
cai nt r - osi nt ezapecar eazi oquni mHl - TECH. si car e' r E. r cat ai n1965cadebut
cu Centrul Ponpidou-Beaubourg
(Piano
si Rogers, )dia
Paris, contjJlua azi sa
pa.streze
o relativa autonomle
traversind
cu siguraata
peste nEandrete
npdei si consufiEl.is-
rmlui si sugerindu-si
un viitor in care Locul sau e indubitabil castigat.
Arhitectura functionalista,structuralista
sau fornalista
'
sunt etQresiile
cele rai
bine definite aIe mlscarii trDderale si evolueaza aproape si-ncron cu miscarea
r'[e-
taboLista"
care are de asellEni o situatie
privilegiata fata de IIErsu1
general
tprin
f apt ul caegrrt at oareaunei t radi t i i ext rendeput erni cei nci udaref uzrl ui af i -
sat a1 rDdernisrului,dar
si
prin faptul ca e rezultatul unei filozofii
(a
simbio-
zei) ce se doreste
(si
este )superioara
in mrlte dolenii teoriei dualiste sji se-
gregationisteoccidentaleaStiluluilnteroational,Si' chia,rda,canuerecunoscut
acest lucm,a,
i nfluientat enorm
g6ndirea arhitecturala occidentala.Post-rDdernis-
mrlda.toreazaflultorientului,insusindu-sitripartitisrulinsensrrlacceptarii
leutralitatii
alaturi
de
polii extremi,si
e4rin6ndu-1
in nenularatele
forne aIe
spat i i l ordet ranzi t i e. Cl ri arSi gri l el econst i t ui epri l ej dedi sput apri ori t ara'
asupra
genezei si sensului 1or originar
fijad asunate atat de orientali,cat
si
de occiddntali.
In concluzie,
:
studiul de fata. nu e
periotizire; nu e istoriografie,ci
e o discutie a. conceptelor
teoretice
arhitecturale,facuta
in ideea obiectivarii
aparitiei
fenonenului decorl-
srtuctivist,priza
lui
puternica
pe care o are in r6ndu1 tineretului rprilei
care
perrniteordonareapeisajuluiarhitecturalsiaprofirndareaunorcunostinte.
Fiecare capitol
plEzinta o deschidere
posibila;nai [uIt intregirea
sau IrE,i bine
zis cornpletara
e aproape necesara
rde
aceea aln
jngradit
pentnr rDIrEnt sfera'
par-
tii a intaia
,urn6nd
ca in
partea a doua sa abordam tene rai
putin discutate de
specialisti
cum ar fi:REALI$LIORMALISU
IN ARHITEC'IURA;
ARHITECTUBA oRINI-trCI-
DB{f
;MISCAREA
DTONSTRUCrInSTA;
LI}IBAJIIL
ARHITECfiJRII;
DI}III{SIUNEA
FIIOZOFICA
SI CULIIJRALA
IN SPRIJINIJL
RESACRALIZARdA
DEMMSIJLUI ARIIITIrc.IT]RAL'
12
TESITIIOLMIE
Incercarea de intelegere a fenorEnulul arhitectural conte[poran a altrenat inevi-
tabilele ordonari fuIvestigative,ordonari
care au condus
r
evident la iraginarea
unui tablou
general al
peisajului arhitectural actual ca o consecinta a evoluti-
ei arhitecturii de Ia
perioada PRm{ODmNA
-prereaLista
si realista-
'prin
perioa-
da MODmNA cu fazele ei de
..
avangarda
'raturitate
si declin
'pAna
Ia perioada POST-
MODERNA.Aceasta,initiata ca o reactie la saracirea de semificatie si stereotipi-
a Stiluluj- International,si-a epuizat fazele de fragila reabilitare a conceptelor
pre[Ddeme,atacdnd cu forta teratica istoricista
tastfel
incet azi asistam la o
noua disponibilitate spre forrele elitiste
,profund
spiritualizate a1e miscarii
DECONSTRUSfIVISTE.
Ca tm fir a.proape liniar
jn
continuitate
' 'arhitectura
HI-TECII e)Srifia tentativa
fireasca a conteflporaneitatii de a da fonlB tehnologiei celei rai avansate
rdubla-
te de cestigurile stiintelor abstracte.
Privind retrospectiv ne dam seara ca rulte curente sau niscari reiau te[a lrDder-
na intr-o foarte diversificata nuantarerde 1a atitudini
pro[Ddeme
-ce1e care in-
cearca su} conti-nue ideil-e valoroase a1e nrcdernisnului
-si
pdna Ia miscariLe anti-
npderne care incearca reabilitarea. istoriei si a traditiei atet din
perspectiva
ornanEntului
,cit
si din cea a contextului
(ambiental
sau spiritual)
'Arhitectura
pronnderna
a fost nunita LAIE-MODERNA sau POST-CoR BUS IANISTA
'
desi idolii unora
dintre arhitectii
protagonisti
sunt Mies sau Wright.
Azi costatam ca foarbe nulte terrninologii ar trebui reevaluate
,intelese
diferit
din
prisna reevaluarilor istoriei
(azi
suntem in 1994).
lvtulti alti terlEni s-au consacrat
prin intensa lor folosire in ideea u.nui sens
anune,iar altii au o tendinta de a sennifica,
parado>ca1,e:act
opusul sensului la
propriu aI tenEnului de
generic
'
In
prima
ca,tegorie de ternBni ar
putea fi reluata de
pilda discutia despre arhi-
tectura realista.Facdnd o similitudine cu arta realista,constatam ca
,aici ,nu
a fost nevoie de o departajare
politizata a ranifestarii realiste in
"realism-
sociau.st" si
"realism "
(capitalist prin deductie),a,sa cum suntern obligati a spe-
cifica in arhitectura,
pentru
a localiza.Arta realista
-in
general
-a
avut o evi-
denta deschidete spre rase,o tentativa de a se inplica in social
riesind
din
"tur-
nul de fildes'r si devenind
"angajata",
Angajarea are o nuanta
protestatara de
prin-
cipiu, sau inpotriva
prhcipiilor invechite, si,nurai in nasura in care ale\teaza
Ia ordinea sociala
,se
i[pliea
politic.In lufiEa occidentala denDcratica, aceasta
I
e optiunea Libera
,constienta
si autoirprisa a artistului.In lunea puterii
totali-
tare,spre care tindea in deceniul trei al secolului nostru national-socialisnul
de stdnga si de dreapta in aceeasi nasura,optiunea spre i[plicarea sociala nu nu,i
este la latitudinea artistului.El este convins cu-adevatat
,deci
.suflat de socie-
tate,sau,dubitabil,el devine dusnan si deci este respins de ea.Atrecut foarte lrul-
13
ta vrerE dupa cel de al doilea razboi rpndial,pdna c6nd opinia
publica s-a con-
vins de sirnilitudinea
fiEtodelor totalitare
de stdnga si de dreapta
'
1 Desi rartu-
riile concrete
,vizibile-arhitectura-
erau elocvente ca
prezenta,nanifestdndu-
se in fornp extraordinar
de asenq.natoare
t
arhitectura
perioadei realismjlui este
rEreu
prezentata ca fiind
pola.rizata in :arhitectura fascistar opusa celei stali-
niste,desi ele se i[prunrtau reciproc,fiind
in aceeasi lasura c]asiciste
r
rcnurEn-
tale,greoaie,eclectice rstrivitoare
prin lipsa lor de
gratie si rrllanism
'
lilai flultt
arhitectura
italiene,desi
nascuta ca reactie La cea a fascismllui
mrssolinian
rprinEste
deseori,prin
necunoastere
'etichetarea
de fascista
'
Ifu intotdeauna
mlscarea de avangarda
a fost neangaiata
politic.E
Presionisrul,
de
pilda,desi o miscare catalogata
initial
-reali-sta
'apoi,
pur si sinplu forna-
lista,deci arta de dragul artei,dovedeste
prin
operele lui Tbttlin sau Lissitzky
o angajare
pdna la agresivitate
,politica
Ia prirul
r
teoretica -rEtodj.ca-1a
altul.
Ifu toata arhitectura""ealist
socialistat'este ecleCtica. Stilul IntelTlational s-
suprapus in tinp si chiar in spatiu cu realisnrl socialist
,
Estul european
post-
belic a
"beneficiat"
de toate e).cesele sinplificatoare,si
asta nu nurai in cazul
locuintei de masa,sau in urbanism,dar
si in cea de obiect-unicat,generalizdnd
terfiEnul de
"alhitectura
a
periferiei"DAr
"arhitectura
a.
periferiei" exista si
in narile ol?se ale clenDcratlei occidentale,sub
fol1lE alienate,[bidonville-'\ri-
le) sau sun forrna unor centre noi administrative
de tip
"[lanhattao'r-cu
fenonenele
sociale colaterale si 1a fel de alienante ce au decurs de aici'
Si nu nai
putin parado>el ni se pare azi sloganulsovietiC al arhitectulii 3
"rati-
onale
prin continut Si nationale
prin forna" ce de'fapt
pronDva o arhitectura a
puterii sovietice
-pan
ruse-
(Huet
)
a Universitatii Lrlbnosov
presala'ta in ipos-
taze identice in rai toate capitalele
din Bstul prosovietic.Arbj-tectura eclec-
tica si deci fonralista nu a facut decat sa scindeze forra de continut
provocdnd
si contribuind substantial
la criz'a arhitecturii
postbelice
'
Azi,in nunele
post-l4odemismrlui,
Bofill construieste
"Versaillegul
pentm saraci
"
sau alte ansambluri clasiciste
rrDnunentale si nEgalofiane ca cele din Saint-
Quen-
tin n-Iveline
(les
Arcades du Lac), sau PaLais d'Abra:.as in l'4arne
-La -Va1l6e
'
Intr-o lunE libera si lipsita de
prejudecati
,predispusa
spre J,udic,gratie si ele-
ganta
,cum
e cea L Frantei,Bofi.ll
propune
"saracilor",ansanbluri
gigAnticergre-
oaie,reci si lipsite de
poezie
,ce
amintesc
prin atlrDsferalde tirpurile stali-
niste
,sau
totalitare sirin nunele unei educatii estetice ce
poate innobila
'ges-
tul,ne aminteste de cinisrml acelor ani
r
j.nca
foarte
prezenti in nEnDria unei bu-
ne
parti a Brropei
'
C\r adevarat
nationala in continut si in forna
pa.re ca s-.a dovedit a fi arhitec-
tura
japoneza
care,incepand cu anii
'60
e)<ersea.za o
puternica presiune asupra
1 Operele lui Hanna Aarent si,n' Ei recent ale lui Poliakov despre stalinisiTul to-
t ?
- : r ar . 1u
pus i : r i \ - - l en' - 3.
, cor pa: a: - - . ' , r , r i i ^oacel e
. o' . :
- ' : ar i snl - l ur
Jr 5: i :
j r : i nl ei . i
f asci st ,
st al i ---l s:
,
cei n-cai -si -s1
, , : ea; si st , sa;
al ch=rl l cr : csi i
14
spiritualitatii occidentale,presiune
critic-filozofica,careia
ii opune e:<enplul
spiritualitatii
profund traditionale
si tenEinice,intelepte
a lunii orienta.le
'
Aceasta
presiune sfdrseste
prjn a
patrunde in lunBa occidentala
ratet
de bine,in-
c6t acum,
"trebuie
sa cautam rai cur6,nd in cultura lfuronachi sau Edo
'tenrEnii-
cheie
pentru a e4lora conditia
post
-rDderna
actuala: spa,tiul trcilla"n
rf
ictionalis-
rnil, densitatea, concentrata, sennificatia duala,arnbivalent? si
polisemia" 1
hitanicii si finla.ndezii au denDnstrat ct o arhitectura nationala
poate fi ob-
tinuta
prin errsarea
pina :.a limita a valorilor traditionale in ceea' ce au ele
esential si substantial, in continut
,
adica
,
si nu in fonra
goala. Un rncd de viatat
un nnd de
gandire,daca e
personalizat
,devine
identificabil in forra in nasura in
Y
..""
p"o"u*lir"esta isi
pastreaza
j.nitial
sensrrl unilateral continut
(sennificat
)
-fonra
(senniiicanta)
,chiar
daca se dovedeste ca raportul e biunivoc si colplex.
o alta categorie de terfiEni este legata de consacrarea acebrfestinati
arhitec-
turii MODffiNE, a celor legati de arhitectura
POST-MODERNA si a'i.etn-uoomuISMULUI
precrun Si a deosebirii dintrc acesti tel11pni si versiunea lor insotita de sufi-
xrl ISIvI
-fibdemism,postnDdernismr
latenbdernism'
Arhitectura fibderna
o intelegem
plasata
intr+ur tinp anule aI istoriei
'un
tirlp
care traverse aza, ce]-
putin cincizeci,saizeci de ani,cam in cepd,nd eu prinul raz-
boi rTDndial si
pdna
in anii saptezeci' d3si "istoria
nbderna,' r debutelza h lii79.2
In ciuda faptului ca perioada de inceput a coincis cu alte fornB de fianifestare
noi,opuse clasicisrrului devenit eclectic,un anumit fel de arbitectula devine o-
ficializata in urna statuarii unor
principii teoretice
prorcvate cu fiare rasunet
de &lolf loos ce incrimineaza ornalrEntul,sau
de Corbusier,ce stabileste in Cele
cinci
puncte a1e sale
-ialoanete
arhitecturii nnderne,precum si
pe
cele,nu nai
putin severe destinate urbanism.rlui destinate Chartei de la Athena
'
Art-nouveau
,desi
fusese foarte la nnda, deci ncdema, in ochii celor ce vedeau
in euforia forrmla a liniilor curbe si unduite o inc|ntatoare nonsal.anta,noncon-
forrnism si inepuizabila libertate de e>presie, inceteaza. sa existe odata cu decla-
rarea olnarPntului in afara legii.Totusi
futurislrul,dadaisrnrl fovism'rl, suprarea-
lislnrl,si
,ral
ales cubi$*l,constructivismrl si
purisul,continua sa ran6na eti-
chetate dertroderne'lpentrucalinlfurnlator
corespundeau oarecum nortBlor stabili.te
oficial.Aceste
curente int'drceau spatele nu rrEi lrult decat curentele
"art-nouveau"
istoriei; foloslad la randul lor arbitrariul si
gratuitul,doar
cl,la unii,Iudi-
cul era abstractizarea realizabila
prin reguli ce se
prevalau de cistigr:rile
nateraticii,tizicii,
in orice caz rationalizarii fomale
r
1a ceilalti
rplacerea
con-
sta in stilizarea forTrplor inspirate di.n natura. Asi[ptria car:actel"izea,za foarte
bine atAt decorul
',art-nouveau"
cdt si conceptia compozitionala,"npdernarr.
Frd.gili-
^-
r qn' / 1497
Ne referim iri'Lir'c"i#rbA" de fata la
perioad3-
rx:derrrului a"rhitectural devenit
t c
tatea
punctelor de sprijin,liaia curba, fluienta spatiala
r
sunt deaseneni
rconune.
"Fiecare
perioada se ranifesta
pentru ea insasi ca
"nf,detna"si
in acelasi tifip
ca fiind strajna de contextul in care-si fursereaza inovatiile
'contribuind
1a com-
plicatul tesut a1 traditiei,ea insasi,produs aI
proceselor
evolutive de transfor-
rare" spune Elia Zenghelis despre O.M.A.
iustificd,ndu-i
pozitia antitipologizan-
to-istoricista contenporana.
Arhitectura MODERNA s-a ifipus
prin rErii ei reprezentanti
,a
caror personalitate
incontestabila a facut ca
propagarea ideilor naiore sa tinda spre uiversalizaie
'
Marca
priza in [ase a acestor idei
rs-a
datorat nai ales tentativei de corijare
si educare sociala,de nivelarea diferentelor sociale,si de
propunerea unui viitor
nai brrn.Terrnenul de arhitectura rdema va rarane sa defirea.sca in continuare
pe-
rioada amintita, ternenul de
"nroderir'Valabil
pentru
a califica tinerea in
pas
cu tirpurile in toate doflpniile de mnifestaxe artistica
,va
trebui m]dificat
pentru do[Eniu1 arhitectural asfel incat acesta
,sa
subinteleaga vL?l'Iea aspecte-
lor ei najore,devenite clasice,prin operele. 1ui Wright,Mies,Corbusier,sau Aalto.
Perioada"clasica" a nrdernisnuLul s-a defiDit
prin
operele 1or.
Desi s-a declarat de catre O]arles Jencks
"noartea
arhitecturii npderne
"
in data
de 15 iulie 1972 La Sait LOUIS-Missouri
,n
pntuL
in care un bloc a lui Minoru
Jarasaki a fost dinamitat
,
Arhitectura Moderna,prin spiritul sau creator a lasat
o nbstenire urias.,distincta, fata de Stilul International,ce a constituit o
parte
a ei
,cea
rai simplifica,ta,.
Discreditarea arhitecturii
post
belice s-a da"torat IIai ales :
"volumrlui
enorm
de arhitectum rcderrra
proasta reali?,ata in ti[pul boom-ului de dupa razboi dea-
supra craterelor lasate de bornbe si a celor exca te nai tarziu de visurile inge-
nanate ale specutantilor de teren si ale urbanistilor.
Sub i[periul unei euforii pe care nu o
putea
controla,publicul epuizat a fost
nartorul unei nutilari a tesutului urban de catre o dezvoltare a carei noutate
em la fe1 de stranie nndernitatii traditionale pe
cet era de dogratica.
Intr-un secol in care cultura occidentala a devenit sirultan
globala
si irenEdi-
abil inconsistenta, consufiatorii de arhitectura au devenit masele fara identitate,
In acest context
,tendinta
principala catre o subtilitate a articularilor fonra-
le,ca.tre o arhi.tectonica uzata,i[pnfiutata de 1a doctrinele culturale disparute,
se adreseaza urei elite erudite, in tirlp ce
,
erodand tangentele cu orice rDsteni-
xe istorica si devaloriz6.nd autenticitatea nDdelelor din.care-si ia vocabularul,
aceasta tendinta mndne departe de orice activitate uranizatoare.
"
1
Din categoria. de tellrEni care s-au consacrat
prin i-osistenta lor folosire
,ter-
nBnul de POST MODm.NISlil este datorat lui Charles Jencks
,care
in articolul sau
din Architectural Design nr.4/1977 foloseste acest tenren pentru a infatisa pei-
Athens
,
1982
t o
sajul divers si
pluralist
al tuturor reactiilor antirDderne ale tirnpului.
CharLes Jencks explica nai tarziu in
rtArchitecture
Today" 1 nrdul in care s-ar
putea
defini ruptura nedefinitiva de nndernism ca o negare selectiva, precizend
si diferentele intre L{odernisml lErziu si Post-Modemism:
"lvlodemisrrrl
lErziu
(Late
Modern Architecture ) duse ideile si forrlple miscarii
ncderre la extrem,exager6.nd na"tura si iraginea tehnologica a cladirii,in incer-
carea de a
produce
afiu-zafEnt sau
placere
eFtetica.Incearca sa ins|-dle o noua
viata in limbajul arhitecturii nnderne,un limbaj pe care rulti iI considera rD-
noton si alienant . i.
Un erernplu de nodernist terziu este Richard Meier care
poate fi coflparat cu I
Corbusier.Totusi,unde l Corbusier cauta o integrare arlDnioasa de.plane,curbe
si
grile,Mej.er incearca o disonanta a elenentelor.
Grilele sunt mlscate Ia unghiuri de Sgrade
,volulEle
sunt violent alatu.rate,o-
pozitia lor este e).agerata
,
spre deosebire de integrarea aflInnioasa a 1ui [e
Corbusier.
bca in anii'2o
grila
insema ordfure,rationalitate si perfectiune,acum grilele
miscate reprezinta
"perfectiunea
imperfecta'r, ideea ratiunii innecata in indoia-
Ia,dar totusi
prezenta.
Post-lrilodernisnrl de asenenea actioneaza ilpotriva plictiselii vizuale a, moder-
nisnului,dar solutia, lui se obtine afiEstecand limbajul llbdern cu un alt limbaj.
Astfe1
,o
cLadire
post[Dderrrista
este dubiu codata,
jtlllatate
[Ddern,
juratate
alt-
ce
(deseori
traditie),in incercarea de a com:nica si cu
pubU.cul si cu o mi-
noritate e'vi-z,ata
(de
obicei arhitecti).
Post Modernisrrul este de fapt un terfiEn
general pentru
intreaga arhitectura, ca-
re a evoluat din npdernisrn.Asa cum swereaza acest termen hibrid,arhitectii post-
nDdemisti sunt inca, influentati de nndernism,in parte pentru
ca au fost prega-
titi de arhitectj. nDdernisti si in
parte datorita inposibilitatii de a" ignora
fiptodele rDderne de constructie.
"
Referitor 1a definitiile date de Jencks,mrlti critici le-au gasit pripite,sau,
in orice caz nenuantate,si,dupa cum se vede,toata
productia
arhitecturala a
pe-
rioadei de dupa
'70
a fost decretata
post-nDderna.
Azi,dupa peste
douazeci de ani de Ia decretarea sucombarii arhitecturii rTDder-
ne
(tot
de catre Jencks)
,peisajul
arhitectural
pare
sa se fi schimbat inspre
o cristalizare a tendintelor,
pe
care Ie vom
prezenta
in contjnuare
,nu
insa iia-
inte de a elucida ternrinologia legata de diferenta dintre flDdern si fiDderrrism,
post-nDdern si
post-rDdernism,
Drpa,
p,rerea lui Hiroschi Sasald 2,critic de arhitectura
japonez,
sufixtl
"ism"
adaoga o nuarta
peiora.tiva (cel
putin in lirnba,
japoneza)
sennificatiei generale.
1 Charles JII{CKS, A.rchitecture Today,Harry N Abrarrs Inc . R-rbli"sehers
,
New York
2 lir rfschi SAS,{C:iI,Po.:
-ll.Cemismul
,
c-\::. sie ciudatr si
g.r}1i,.
The Japan Ar.:rt-
t ec- , 302, 1982
Corparina de
pilda
cuplul de notiwri de fiai sus cu cel aI ranierei unui a.rtist
in raport cu najrieri$u1,[anieE se rfer? la nndul de creatie personalizat
si.
identificabil al unui artist anune,pe c6nd nnnierismrl defineste
(in general
o
fiEtoda de imita.tie nEstesugita a unei naniere de a face proprie rai fiultor ar-
tisti.De aceea consideram la r6ndu-ne ca tenlpnii rDdern,post-fiDdern,nDdernism-
post-nDderrlisn
sunt diferiti ca nuanta,.
Ilehlie sa rcun@stem totusi ca acum e foarte grcu
de facut departajari in in-
teriorul curentului,asa ca vom recurge la denunriri rai e).acte;de
pilda rpost-
rDdernistii cLasicisti ca Ivlichael Graves sunt cej- ce uzeaza de istorie prin
adop-
tarea unui limba,j claslc:conpozitie clasica,volunE
platoniciene
sinple,(in cazul
1ui Graves
,chiar
primitive
ceea ce-1 face sa fie denunit un Henri Rousseau al
post-fiDdernilor arhitecti),un ec].ectism incarcat
,uneori,alteori
o vadita ironie
la adresa. istoriei
,iar
omanEntele zoo[prfice uriase si ostentative din ansam-
blul
"
DisneworLd" din Florida reprezinta codul-nesaj conterq)om.n.Sau post-nbder-
nistii clasicisti tipologici ca leon Krier de pilda
sunt denujr[ti acei arhitecti
ce incearca reabilitarea istoriei
prjJl propunera
unor arhetipuri forrale, simbo-
lice,.De altfel
,toti
arhitectii
post rdelIli rediscuta intr-un fel sau altul
istoria,reluand{ parca
dupa o lwrga intrerupere.
Ada Louis Huxtable,nunEste
"furclusivisti"
acei arhitecti ce presupun
in cre-
atia lor artistica o ilplicatie contextuala, sursa de inspiratie si rlr]tiv forrnl
,
erprin6nd si reprezentdnd acest context ce poate
fi
geo-clinatic,
istoric,social
sau cultural.Mesajul lor include acest context
,chiar
daca uneori intr-un fibd
ponflictual (ca
Ia l4ario Botta).
In sfdrsit
,in
categoria de terreni aI caror inteles la propriu
nu rai corespun-
de sensului
jlitial
aI miscarii, tenrenul ce defineste MISCAREA DrcONSTRUCTMSTA
este destinat initial a fi o replica nihilista a miscarii constructiviste a ani-
lor
r20.
"A
construi" e situat 1a antipodul lui
'ra
deconstrui" si toata teoria
deconstructivista e arrata
pe distrugere:disjunctie,dislocare,disfunctie o sura
de
"dis"
si de
"de"
.Totusi o fiare parte deintre arhitectii acestei miscari tra-
teaza problena ca si cand
rodata
cataclisruL produs,ei sunt chellati sa reorgani-
zeze nEteI'La
rsau
nulai sa o surprirda intr-o ipostaza de refacere
post-cataclism.
(
:zana Haor-o, .
Hironi fuji si Arata Isozaki discuta
problera
abseutei unul din
perspectiva
u-
nei
"destra[ari
a sensului ordinar" spre a
permiterr gasj-rea
wror noj- semificatii
intr-o cultura care se deconstruieste
pe
sine sau care nu sfdrseste
prin
a se
construirr 1
,iar
celalalt,in centrul Tsukub4'rscrie un rorrEjr al absentei cu semre
si
gesturi antologice" 2
[s' PETm EISm'IMAN
rrprezenta
absentei apare fie dilr sustragerea unei
portiuni
din-
. i 8
volum rarras inteligibil in nDd irplicit,fie
prin
arularea zonei centrale,(ca Ia
Wexrer Center),fie folosind arhitectura ca
pe
un
"pali[psest"
adica ceva ce a fost
sters
pentru
a se rescrie din nou.
Tschumi
,de
asereni
,erplodeaza
universul Parcului la Villette pentru
a-l reorganiz,a
in zeci de alte universuri rai nlci,dar care
pa.streaza
caracteristicile esentiale
cr.ntextuale
(
raportul fiasa,spatiu verde,vid) :foliile .
De fapt toti deconstruttivistii teorganLzeaz.a -rectea?a.
-nateria
dupa ce au distru-
s{
,astfel
ca telTrEnul
I'deconstructivism"
nu rai corcspunde astazi cu sensul pro-
:
priu al cuvdntului,pentru ca deconstructivistii DECONSTRUIESC PB{IRU A RECONSTBUI
o lure noua,uneori fictiva sau utopica,rai bine zis,RfftADESC IIN NOU MOD DE IIITE-
LEGERE A LIJMII.^
Shinohara de pilda propuDe
o rediscutare a sensului sirnbolic aL traditiei din per-
spectiva e&resivitatii structurale,continuand
jrtr-un
anurE fel opera lui Corbusier
dar nuantdnd-o cu rafinarEntut si forta. proprie japoneziLor,,
Din de-constructiva,miscarea a devenit foarle
ibonstructivarr.
Dar ce1 rlai irportant aspect in evolutia arhitecturii conterporane
pa,re
sa fie aceas-
ta febrila cautare de sine,in sine si
pentru
sine,un fel de sens a1 sacrului in
gestul arhitectural.
l v
INIROUXCME LA IEOIISTRIICIIVIST
Prj.ntr-o flEtoda e[pirica,am
zutea
infatisa peisajul
arhitectural conte[poran ca
pe unul
jnca
domihat de
pJ.uralism si eterogenitate ca fundal
,pe
care se afirna
reliefate c6teva niscari cu nuanta nai pronuntata
cun ar fi:niscarea HI-TECH;
miscarile
pe
terte nnderne care se
pot
subirparti in rniscari PROTODERNE si AI,IIIMO-
DERNE.
l{iscarea tebnologiza^nta nw):ita azi HI-IECII a fost flarcata de aparitia Centrului
Ponpidou 1a Paris in cartierul Beaubourg
,dar
ea se afinra cu tot rai mrlta preg-
nanta in Erropa
,
Anglia
,
Atrerica sau Japonia.
,lanifestdnd
virtuozitati stmctural-e si tehnologice autorii cLadiriLor HI-TrcH
s-au
putut produce gratie nufiEr@selor si ircitantelor [anifestari [anifestari
nDndiale:olirpiade,congrese intemationaLe,[anifestari ale unor organizatii supra-
guvernanentale,Ar
aparut astfel stadioanele si cladirile perfonfiante
ale lul Sir
NoITun Foster,Gerkan sau Gregotti,Rogers,sau firnelor Aamp sau lt{ichaeL l{opkinsl
dar si nasinile science-fiction
japoneze
sau peisajele
rrfabricaterr
ale lui Hiro-
shi llara sau eryresivitatea atet de cur"ajos ererinata, de catre expresionisti, sau
grupuri contesta,tar ca cel numit Coop,Hi.rnelblau,se foloseste arhitectura ca pe
o arma.
Miscarea
pe
telra PRCI\'IODInNA 3ste puterlic influientata de miscarea nbdema repre-
zentata de epoca nariLor personalitati,si-i contlnua ideile,ducendu-le lrai depar-
te si oferindu-Ie sensuri sporite(Richad MEIER,CIRIAI.II;CHEItsT0V, Jean NOUVEL,lvlario
UITA, Alvaro SIZA,Hans I{OLLEIN, Janes STIRLIM,daT si EISENMAN'in
prina perioada
a celor )base
(studiu'
in 6erie
,experinEntand
diverse tenE
pe
care autorul le
nunEste forraliste
)
Uzdnd de nfjloacele si cdstigurile noi ale contefiporaneitatii,dar respectdnd prin-
cipiile [bderrre,acesti arhitecti
,I' privesc
mderat spre viitor"(Jenck latenxrd),re-
consider6nd contextul @recum
pierdut
al arhitecturii rndeme,fie cel urban,fie
cel
peisager
(SlTtE),chiar
daca inplicarea in acest contert este de natura conf
flictuala,sau
prilejuieste un dialog in care vocea personala
a autorului ifiprira
tonul- discutiei .M, Ff|A) ,
Unii critici
plaseaza miscara deconstructivista, ca pe
o continuare Liniara a mis-
carii constnrctiviste a anilor
'20,sau
a celei
"puriste"
de nai tdrziu,pe cate
nu face decdt sa o irnbogateasca cu mij loacele de ercpresie ale tinpurilor noastre.
Aceasta
plasare
corespunde corespunde deseori intenti.ilor autorilor deconstruc-
tivisti,care-si
justifica
deseori inspiratia din miscarile avangardei inceputului
acestui secol.Bernard TSCI{LMI-si-l asura
pe
CHERNIKOV, Zaha I{ADID
,pe
MALEVICH,
^
O.M,A.(Rem KmLI{AAS
-"revigoreaza
constructivifful
prin util"lgrupul ARQUITECTO-
NICA -"rastoarna
(la propriu
n.n,) nDdemisrnul anilor
' 2o".Daca
la
prinLii doi re-
prezentanti
(TSCUMI
si HADID) obseryam ceva din estetica 1ui TAILIN, KANDINSKI,sau
KLEE,Ia urrratoriiapare influienta constructivislTului terziu a anilor
' 30-50)ce
a-
20
vea o tenta utilitara si de flase.Peter EISENIIAN uzeaza, de fapt de ideile neostruc-
turaliste Ia inceput,apoi de cele declarat protestatare
ale deconstructivisro,rlui
iar acum se indreapta spre un elitism atat de inconprehensibil,
jncet
tinde spre
alienare
(Roneo
si Julieta )
Miscarea AISIIMODm,NA priveste
spre trecut, reconsiderind istoria fie
prin
interne-
diul omanEntuJ-ui-pe care-l inte rp ret eaza. ironic( \E\r'IURI
,
RAUCH,GRAVES,PH. JOITNSON
)
sau nunai ca sermalare a apartenentei la un context istoric
(CH
. M00RE
)
,fie
propu-
nanq f,1poroglJ. lstorrce ca rcoer(L. Kt .Ett,l
Renumitul critic arErican Ada TOUIS HIXIABLE,nureste
"inclusivisti"
a.rhitectii ce
se inplica ifrtr-un fel sau altul
j.n
context iar aceasta reconsiderare a contexf,u-
Iui este considerata, o nanifestare a unei atitudini artinDderne.Notiunea de con-
text este astazi nult arrplificata ca intelegere fa.ta de ceea ce insenna in anii
160
cdnd a fost asimilata in terfipni arhitecturali,depasind cu nult sensul strict
rl unui nedj.u
(geografic,urban
rsocial,
profesional
,
etnic
)si
ating6nd din ce in ce
nai nult sfere spirituale si culturale, Un interesant exenplu in acest sens este
lucrarea" lui Jean NOUVEL de la Paris
,Institutul
lundi arabe,care reuseste deose-
bita perfornanta
de a fi rninunat integmta unui context Urban-istoric,dar si spi-
riual reprezentativ pentru
cultura araba, in acelasi timp cu faptul ca dispute de-
rpnstrativ de toate mijloacele de expresie ale unei inalte tehnologii,
AIti reprezentanti ai rRiscarii antirnedeme
,
cum ar fi LIBESKIND sau llAJDUK,consj--
dera arhltectura ca un rprent suspendat in curgerea tinpului,
jlrdreptat
impotriv
istoriei-un fe1 de antirEfiDrie-un gest protestatar
indreptat iJrpotrlva ororil-or
ofiEnirii.
Pe linia antirncderrrisflului
,
nuantd.ndu-si nanifestarile in tof,uri disonante
,protes-
tatare sau chiar agresive
,
miscarea DECONSTRUCTMSTA poate prelua
f orne mrltiple
prin
e)acerbarea dusa Ia exbrem a
prinElor proteste
antinpderne,propundnd iposta-
ze ale orna[Entului ca expresie a optiunii,subiectivisnului sl arbitrariului i
(Pestele
1ui GEIRY ca si intrreaga 1ui opera se nani.festa ca un protest general
impotriva tuturor conventiilor,
Daca, privim proble(a din perspectiva
avangardei ca fenonen cultural periodj-c(asa
cum tot mi flult pare
a fi inpus deconstructivisnr.rl de catre nass-rEdia)atuncl
am
putea afirrm ca valorile noi si nebanuite
pe
care Ie--a antrenat aceasta nlisca-
re nu vor trece fara a ifiprina schirnbari,chiar profunde
in manifestarea arhitec-
turala a mi.Ieniului IIL
Suportul teoretic deosebit de st,bazat
pe
cele fiai noi castiguri. in donEniul
filozofiei
,
sernioticii
,psihanalizei ,psihosociologiei ,
se alatura celor din doneniul
tehnicii; infomatlcii
,
cineticil
,
cuanticii
,
energeticii
,
dar si a unor dofiEnii artis-
tice
profund
irplicate arhitectural r rmzicii
,
dansului
,
cinenatografiei
,
publicitat
i i .
In donreniul f i lozof ie' ,' dua lisrnrlui i opune
pluralisrnul" (
KLBOKAWA) si,desi se im-
DUta reprezentant
i lor r' .riscarii
o oa::crL:e abilitate si
.,-ersa:ilitate
in ,_ l-ent-cu
21
Ia ternreni.
miscarea deconstructivista
reabiliteaza arbitrariul
'haosul,ca
necesar
in coexlstenta sa cu ordinea,dar internpdiat de neutralitate sau neutralitati nul-
tile.Triprtitisrnrl -u
nuanta evident extrem orientala -nu
se opune dualisnului
occidental
platonician,ci pennite coexistenta ordinei cu desordinea"'plutind
"in
neutralitatea situata djlcolo de bine Si de r&u,a"constiintei singure nealeninta-
toare" ce are ca ranifestari de cod :spiritut si nateria. NIEZISCHE insusi spunea:
"este
nevoie de haos
pentm a se naste o stea"
Daca
pdna acum era oarecum acceptata
ideea nihilista conform careia
"cea
nai ns're
fabula" {, Cunoasterii--conduce
la Concluzia ca
"devenire "
e
gOala; daCa rationalis-
rnrl iluminist occidental a adnris
pluralisrnrl si diferentele
post nnderne
'dar,vor-
bind
pe rai nulte voci a ajuns Ia, concluzia ca fara corLrnicare in
"cuntinecare
"
(Noica)nu
se ajunge la semrificatie;daca
deconstructi i Iipsite de nolna
-i-a.
uI-
fiat reconstructia deniurgica,daca desacralizarii atee a intregii miscari i-a ur-
nat resaoralizarea dellersului arhiteetural
rtoate
acestea
'pare
ca ]-e da.toram in
rare
parte lui HEIDEGGER.EI a readus optimisnul nEtafizic hegelian al trairli
"inf,ru
devenire"si a descoperit in lirnbaj
"casa
fiinteirrri.ar in
' rca"sa",urna
unei
treceri sennificat ivePRlNaceasta lwre .
Si,desi lunpa ocoidentala are nevoie de o naterialitate
perena S1 concreta: casa-
fipnuent-pentru a e4rina rostul devenirii in lune a onului
rin
VrelIE ce orienta.-
lii
prefera sa-si
perfecteze si sa transmita doa,r Stilul
,
raiestria, Considerd,nd e-
fenere lucrurile nateriale,putem afima ca acum, afibele filozofii
par
Sa accepte
acordarea unui rost existentei noastre
prin
sacn-r.
In doneniul estetic deconstructivisnulrrsugereazA
Lp ritia unui nou sistem de or-
ganizare spatiala-depLasarea devenird nasura perceptiei spatiale"
(TschuttLi
)
seductia dezordinii si confuziei sugereaza o anaxhie
progreslva"
(
SCH I NOHARA )
"Ambianta
,ermtie
si atrDsfem
-releva
o ordi.ne simbolica fara structura stabili-
taiele sunt Suscitate
prin atingerea relatiilor Si
iuxtapunerea
intersectata si
dinamica a spatiului
prin' intenrediul raportului unui sem cu alte elerEnte sim-
bolice apropiate,schimbarea de Continut ce opereaza citarea
r
sau existenta unui
spatiu interstitia,I com:n diverselor elefipnte,sau in fine,relatiei
partilor cu
intregul.In arhitectura sennele si limiteLe Sunt rnrltivalente si ambigue
' Sensul
efiDtiei si atlrDsferei apropie arhitectura de creatia
poetica".l
In conceptia spatiala a deconstructivisrnrLui
se considera ca torna arhitecturala
nu enunai cuplul spatial figura-fond
-lj/d7l-t
pe intelegerea unei
geonEtrii euclidi-
ene Si topologioe,dar Se opereaza Si cu
geolrFtria fractala
rcu
lirn-ite
'dis
junctii
'
diferente si absente.lar spatiul
"total
gesthalt
"
(
Schulz )
sau spatiul
"sennifica-
tiv",e ilrca rai putin decet Spatiul Arhitectural ce are valoare simbolica,loc al
experientelor traj_te sau viitoare . spatlul 4rhitectural
e capabil de com,micare
si
poseda capacLtat ea furnizarilor inf ornative .
T-1Us-J--S--:iTffrE-
22
I ndoneni ul semi ot i c' deconst ruct i vi st i Lexet seazasensuri l eesent i al eal e[ Et a-
arhi t ect uri i ; arhi t ect uraepau-msest , ei deecedi scredi t eazasi conprorl i t econ-
vent i i l edepri nci pi uaccept at epdnaat rurci ' darst abi l est eal t el enoi ; arhi t ec-
tura
formeaza si inf offEaza
re
sern si simbol
'
corrunica'
si elrDtioneaza
'Niciodata
pAna la aceasta
mlscare
r
incarcatura
sefinificatlta
nu a fost rai concentrata
si
rrE. i pl ul i val ent a. Ni ci odat anuauf ost rl ai i rnpl et i t ecoduri l eadresat epubl i ci t ar
consur r n. r l ui si r bdei cucel eesot er i eeadr esat eunui publ i cr epr ezent at deel i t a
cea
nai sofisticata.
Ni ci odat aart i f i ci al ul ' sef i ni f i cat i asi nt et i canuai nl ocui t rrai rrul t decat azi
naturalul ,
realul .
Un abuz,obositor
chiar
rde
sennificatit
mlltiple si dense
'un
fel de orgoliu
de
a nu scapa ceva din ce s-ar fi
putut seffiifica
si n-ar
putea fi transn'is
prin
cod. , , Ni mi cdi nceaf ost scr i snuj r dest est r ai n' ' spwr epar af r az6ndu- i pel at i ni
nEtaforlc,
Umberto
Eco in ronanul
sau
"Pendulul
1ui Faucault"
'
Dar in aceasta
disperare
de a regasi semlificatia
pierduta a arhitecturii
'in
dru-
nr.rl acestei
regasiri
,
arhitecturii
nndetne 'trariir
i se recunoaste
si el retrospec-
t i vdi r Fnsi r ni l espi r i t ual ei ni t i at edel r ar i i ei r epr ezent ant i . Mi es' wr i ght si
Corbusierilar
in ultina
vreIIE tot IIai milt opera teoretica
a lui L
'
Kbin sunt re-
luate in studiu in lunina spiritualitatit
profunde a teoriilor
1or initiale
sau
f i nal esi sunt del i mi t at i di r r cei ncer r ai e) ct desar aci r easi despui er eaul -
t er i oar aat r i bui t ai ngener al ' ' r r bdemi smul ui ' l sl decar er ar i i i nai nt asi nupot
fi facuti responsabili.
Metonelor
nbderrle
rrationale,pur
stiintifice
li s-au adaugat
cele euristice
denDn-
St r al epr i nser i i l ecel ebr el or oper eal er ar i l or nsder ni . Eur i st i ca' ' pozi t i va' '
al ui Lucacsadaoganoi f at et er r Et odol ogi ceabor dar i i t eor et i cest i i nt i f j - cei n
donentul
teoriei arhitecturii
'
"
I nt ui t i a' er r Dt i a, epi f ani a' f act ot r r ai r nr l t l occer cet ar i l or si er <egezel or t eo:
r et i cer eabi l i t andSt at ut ul ar hi t ect ul i i caar t adesi nt ezaSi cor npl exi t at ei n
carnpul Spi ri t ual i t at i i urane. si redi nensi on4ndu-i i rporat ant aca' act decul t ura
in societate
'
Pent l uasei f l pune' . l econst l uct i vi gnrLi zeaz. zdecel erl ai sof i st i cat esl ul t i rrE
fofirB
de
publicitate
''ca
orice arta care se respecta
t
sau
'de
ce nu'ca o arta care
e vizuala
si
publica
prin el<celenta,
persuasiva si convingatoare
prin oferta
de
experi rrpnt et rai t e. Di scursul arbi t ect ural est e(dupaRoyst onl andau)nunwa. i co-
rrl ni care' dezbat ere' el sef acesi pri ni rrt errrBdi ul pract i ci i , of eri ndnot i ul i con-
crete
in acelasi
tiflp cu ce]-e abstracte,
(deci
teoretice)
'Proiectul
arhitectural
face
parte din aceasta
rDdalitate
specific
arhitecturala
de a intenredia
teoria
cu
pract ica
'
sPustrl cu nesPusul
'
E>pozitiile
de
prorecle
publicitare
'
corn'inica
publicului larg sursa
inspiratoare t
vi zi unea . sau
' )aza
t eorel i ca de pri nci ' --r
a1e aut orul ui , eare
f ol osesce i n acesr
23
scop
proiecte inter[Ealiare
'faze
preflErgatoare
'sau
schite
aiutatoare
ce fac
posi
bila intelegerea
operei
finale
'
Moda si consurcrrsrrur
transfoffa
rni
j
rocul
in nesaj.(watter
Benjarnin -"intr-un
cadru
consunBrist
e fiai irportant
sa fi vazut decat auzit,vizibil
decet citit'
ostentativ
dec6t
Privit".
)
Spre deosebire
de vedetisnn-Il
postncdern
incipient
'frizdnd
ironia
'
ludicul sau
umorur
prin internEdiur
ornafiEntu]ui
istoric sau zoorogic,
pract icand o rnda fa-
ci l asi coc6et 6ndcurrEni eri srrul . , rrari l evedet edeconst ruct i vi st e, cadepi l da
Eise
ran sau Tschumi
'se
LrlarreaT'a
cu foarte serioase
argulEnte
filozofice'teh-
nice
si
profund culturale
'l\4iiloacele
lor:lucrul
in echipa
tdiscursul
universitar
el i t i st Si perf ect i onareanDdel el orpcomput er' al t reneazaef ort uri Spi ri t ual e,
t ehni cesi nat eri a] el rnpusedeconcurent apent rucdst i gareal ucrari i . Succesel e
sunt anplificate
prjn rnij loacele
de
propaganda
proprii unei
piete nondiale a su-
persarurilor
.
Un nou sens al identitatii
apare
ca
prefigurare in lurEa contefiPo"ana
'
Depersonaliza'rii
prin utriversalizare
a anilor
r5O
I SE OPUNE
TEX\4A PERSONALIZARI
I
PRIN DMENTIERE.ST:rsa
filozofica
oferita
de Derrida
(si
care a fost extraordi-
nar deel ocvent enunt at acum] l t edeceni i i nai nt eder ondnul r r ar eest et si f i l o-
zof care a fost Blaga') arjeea a teoriei
dlferentelor
a ifipulsi'onat
nuneroase
dis-
cutii teoretice
pe tera nuantelor,ornanentul
fiind
'printre
altele o tena
pre-
dilecta
datorita repetltiei
unui IrDt iv ce reprezinta
de obicei
un sinboL
codat
' conveni t Si deci avdndunr ol deconsewar e, ( vezi t r adi t i e) dar si or r pdal i t at e
det ransmi t erecodat aadi f el ent el ori nt enrcni t ej rrcodul cont ernporanat l i rnba-
jului
specific
arhitecturii
purtatoare
de identitate
'
Li mbaj ul arhi t ect uri i eA' at t a. est evi zual ul ' i rnpl i ci t ul ce' rrai rrnrl t decet expl i -
citul
furnizeaza "conuniune"
ce e lTai rnrJlt decat conulicare
'
Mesaj ul l dent i t at i i i nuni ver sal poat ef i expr i r r at cuf or t achi al i nt r - ul l i r nbaj
emi naf i Ent eabst ract ' darsi rnbol i zat pdnal aesent i al i zare(cazul St rl noharal care-si
roune
reluarea expresionisnul'ui
corbusianist
in ipostaza iaporleza '
Al var osi za. dovedest ei ni nt r eagasaoper aoi dent i f i car ecuacel asi nesai al i -
dentitatii,Ia
cate insa. aiunge
din directie
et<act opusa'-o
cultura
inchisa
'miiloa
e lelrEntare
si o continuitate
traditionala
profunda'
CE CIEIIEIILA'I'C
EI U U\JUUII
Se obsewa
doua atitudini
opuse
referitoare
1a txaditie
'
Una
'pedaldnd
pe conservz
reaf omel ort radi t i onal edeobi cei i nchi set et {pl i ci t e' cent ri pet e-si carerl sca
in extremis
sa randna
clonata
intr-un
linbaj cu nuanta tautologica
(R'Landau)
'
Aceste
forne devin
suficiente
prin lipsa capacitatii
lor evolutive
'(C
'N'Schulz
asernrieste
spatiul arhitectural
schimbare
si evolutie
.
)
O dlta
atitudine
'
oarecun
opusa
cu o articulatie -IrBcanisn-
capabil
de adaptare
prinei,priveste
fornele
traditionale
la nodul
esential,bazic,propunind forme deschise
'
cent rifuge
'
capabi
Ie de schimbare
' cu
altr
24
cuvinte
'evolutive,
Acasta tendinta
poate avea
Ia randut ei riscul
(e$erlnentat'
deja
de nndernism)
pierderli identitatii
prin r:niversaLizare
'1
Se
pare ca o atitudine
interfiEdiara
ar
fi de dorit
si ar
putea duce la coexisten-
ta. unor identitati
distincte
'
br acesta.
nu este chiar
pluralisrn'rl in care traim?
ffi
aceasta
tera a avut loc b T6rgu
1tures,
prileiuita de
sipozionur.
orsaaLzat
q9
#;;;!:i
ry::*::ry. :'*H:?, l::i,?lilt":*t:ilfft-
:lffii3l:it:ffi3'ii"lrili."ii'"i-'ecreziastica-din
llansilvania"
'
Intr-un
cadru
de sDecialisti,au
fost^eii""-*i-*it"
pareri.vizdnd
expresia
fornala
a bise-
.
riciior
nDdeme ai.n nominia:viziunii
niiertraoiiion"ri"i"
a ortodoxj-ei
rondne
conducand
ra forrE
"";;'iil-;;i""Loi"ti*
io
perioada iriterbelica'dar
care
nu nai sunt asurate
o"*ti""""t
si nic! de intelectualitatea
elitalda,
i s-au o-
pus
viziuni
ale ruror i."*-a;"hi";,e
aaevaSi-rni
sinple,dar
elegante
a'e a.-
, .tor
reprezentante
*fiii"i*.ir"ers' sa
iustilic
succesul
acestei
a.rhitecturl
'
prin
capacitatuu
."u=-6"
forne de a evolua.odata
cu tinpul'iar
acest
lucru ar
putea da de
gendit
""ffiaii*.}.r
ae-Uiserici-si
artritettiior
nostri,in
egala
rlasura
'
25
IDEALI'L ESIEfIC
OPERA PNMEALISTA
Pina la sfdrsitul secolului XIX creatia artistica aspira la frurrusete care e ra-
portata rereu 1a realitate intr-+rn sens oarecum critic si reprezinta djltotdeau-
na un ideal de perfectiune.
Ideii aristoteliene conforrn careia arta irdta natura prin
"minEsisrr
sau a celei-
ca onul,singurul capabil de a fauri fornp
perfecte,rai
flult decdt a imita natura
educa firea u nra,actul de creatie
-catharsisul
fiind prin
e:<celenta
purificator-
i se opune conceptul
platonician
despre fluflDs,care are un caracter"aprioric, iml.-
abil,atenporal si aspatial"l .
Atribut al
perfectiwrii
divine,frurosul in sine este abordabil
printr-unindelung
proces de initiere ce conduce de Ia frurosul fizic
,la
cel rncral,cognitiv si in
sfdrsit Ia frurcsul in sine,care,pe aceasta culrre se confunda cu binele 3
(kalo
kagathon
)
Arta,dupa Pla,ton este de natura divina,actul de creatie prestrpune
o stare enDti-
ona la si initiatica ce nu are nimic cu rationalul.artistu. lui refuz6,ndu-i-se i-n
consecinta,convietuirea cu restul cetatenilor in urbe.
l,lunErele, fofirEle sunt sacre in rasura in care sutrt regulate,proportiile,unele a-
vdnd insusiri de perfectiune
sunt'Uivine'r.Rapoartele arrDnice, sectiunea de aur
sau fornelerrplatoniciene'r sunt
perfecte
deci ideale fiind nr:del de studiu
,re-
flectie si corpozitie artistica.
Onul-centru aL universului si rasura a tuturor lucrurilor este idealizat in arta
prin reprezentarea lul dupa anumite canoane estetice, iar idealul estetic devine
obiectiv la care se ajunge prin
anun-ite netode,conventii general acceptate,
Antichitatea considera frunosul ca fac6nd
parte
din triada sincretica a spiri-
tualitatii ulralle:util, solid, f rulr]s, ce nai tdrziu va" deveni atrlbutivitatea esen-
tiala defjnitorie pentru
fenonBnul arhitectural incepdnd cu Vitmviu si rlEnti-
ndndu-si valabilitatea pdna
in zilele noastre intr-un anumit sens,
Asociat fie cu ampnia, ordinea, cu adevarul
,gratia
sau cu forrna, frunnsul in arta
apare definit ca
rrsplendor
veri" la
platonicieni,
"splendor
ordinis' , la Sf.Augustin
"splendor
forrme'r Ia thonas d'Aqui-no,dar idealul estetic nu se refera Ia realita,-
tea asa cum e,ci incearca o corija.re a ei
prin
arta,propundnd rr:dele ce nu sunt
neapar?t fizice,ci au o pronuntata
valoare spirituala
,abstracta:'rintruchipare
sensibila a ideii" 1a Hegel,sau afectiva:
"ceea
ce
place
fara concept" Ia itant.
Categorii estetice apropiate, frufibsul si sublinnrl se deosebesc ca nuanta in inter-
pretarea
estetica prerealista
nufiai in ce
priveste
finalitatea, in sensul ca fru-
nnsul precede
sublinul,el fiind o nazuinta pozitiva
catre perfectiune,iar
subli-
ro.rl este absolutizarea fnunsului,in vrenp ce arta realista, fiDderna si
post-nb-
derna
,accepta
sublirnrl ca
pe
o categorie estetica rezultata nu neaparat din
per-
1 Andrei STRIHAN, Dictionar
d.e estetica genera
ra, Ed. .
polit
ica, B.rcurest i- r972p,269
26
spectiva frunnsului,dar si din a"1te
perspective.
Conceptul
platonician
aI superioritatii artei fata de natura reconsiderat de
neoplatonicieni
,
reluat de renascentisti a fost accentuat de transcendentaLis-
rnrl kantian sau de subiectivisrruI ideal-ist hegel-ian,urndnd a fi prelucrat
critic
de arta REALISTA, care aduce in discutia despre idea"lul estetic si alte categorii,
Pentru prira data,in l797,Schlegel considera ca
prilcipiul
artei nu e f runosul,
cj. caracteristicul,interesantul,dart\rrdtul" in arta e inpus definitiv ca o ca-
tegorie estetica odata cu aparitia Esteticii urtului a lui Karl Rozenkranz
(1853)
si erserilEntat cu succes i-n opere literare sau
plastice lnaturaliste, im-
presioniste
,
ergrsioniste
,
avangardiste
,
intr-{rtr cuvant a ceea ce va deveni
arta realista
(
Beaudelaire
,
Brecht sau Laut rec
,
Cesanne
,
Degas
,
Picasso
,
etc )
ceorge SAI.EAYANA,FIIOZOF AMEBICAN,II\I'IBvIEIE'T0R AL REALISMULUI CRITIC pra$atic
resonsidera rezonantele etice dar si salvatoalE,escapice ale artei in lucrarea
' 5tre
Sens of Beauty"
(1896).
Considerat
pentru prina
data
"in
sine", adica neoponent fnlJr]sului de catre
Raynnnd PoU.n l urdtul s-a inpus in lurpa estetica ca vaLoare din perspectiva
critica, constructiva sau nunai
protestatara,OrinduiriLe
realitatii conventiona-
1e sunt
puse la indoiala de miscarea MODERNA care are ca obiective rasturnarea
conventiilor,rodelelor,prejudecatilor
rpentnr
a crea o lurp fla,i buna. FrurcsuI
eroic este rational,luminos,optirnist,uretul nu apare decdt din
perspectiva
con-
testarii totale,sau a lipsei de
prejudecata..
Idealurile
profund
spiritualizate ale niscarii rcdeme s-au nascut pe fondul u-
nor rBri prefaceri
sociale
,prefaceri
tebnologice si a unor rapide mrtatii in
plan gnoseologic,ce vor afecta si gustuL estetic.
In nunBle sincerita,tii si a adevarului, Voltaire strigase
"6crasez
I'infane"
deschiz6nd
portile rationalisnrlui ateu, is,r ia nunele elegantei adusese elogiu
sirplitatii
prin
celebra fraza"l'616garce a tor:"jours I'air facite,rais Ie facile
n'est
pas toujours 6l4#nt".
OrnarEntul-ormiprezent si rultirnilenar coflponent intxinsec al arhitecturii,deve-
nit
"criIIE,"
odata cu lucrarea, parnfletara a lui Loos este resplns definitiv,si,
in nunB le sinceritatii structumle sau funstionale,apar noi principii
estetice
1a rdnduL lor dognatizate mai apoi de catre
"rncdemisnrl
clasic" ai carui llari
reprezentanti:iVright,Mies si Corbusier ifipun cu autoritate un
gust
sigur.r'fru-
rDsul rational
".Structura
exprsiva si sincera este conforna cu fiaterialul, iar
functiunea devine exprinata
,exleriorizata
volunEtric atfel incet frurDsul ar-
hitectural rezulta din unitatea dintre continut si forrm,fona si functiune,for-
rs' si structura-fiaterial,Elaborat cu
grija ca un instrufiEnt de lucru ce vine in
intarpinarea arhitectului-usurandu-i
proiectarea
in conditiile industrializarii
,
Modulorul lui Corbusier
"face
raul dificil si binele usor"
(Einstein
1946),
27
Usor rigid in teoriile sale urbanistice
tcorbusier
se autocontrazice in
practica
arhitecturii de obiect,propundnd capodopere de o splendida ergresivitate folrlala
pline de originalitate si de
geniu.lfu mi
putin
originala
rteoria
wrightiana des-
pre
crestere si schimbare,desvoltata la [aturitate iD teorie organica impune fm-
nbsul natural ca sursa de
pitoresc si spontaneitate in creatia arhitecturala.
Epuizate
pdna fa Limite inadrnisibil-e
,
errcitiile fonrale sinpl-ificatoa.re a1e sti-
lului' rinternational"
postbelic, in special cele a).te pe functionalismrau sara-
cit arhj.tectura
prjr
repetitia forrei-tip industrializate si industrializabile
'
reducAnd discursrrl estetic Ia,
"tipologie".
Chiar daca in
peisajul
arhitectural expresivitatea tehnologica face nota discor-
danta si
puncteaza fiDnotonia propunind o valoare certa de luat in considetare
pentru viitor,'bi-tech"-ul,arhitectura
in
general
traverseaza in anii
'60
cr"i7.a
profunda a lipsei de sernificatie.
Arhitectura POS1MODERNA reabilitea.za ornalEntul ca factor inportant
jn
persona-
l:-zarea arhitecturii,i! restituirea sennificatiei
'a
identitatii
'
Nevoia de errDtie, sentifiEnt
profind unan
'este
asinilata de Peter BI,AKE cu nevoia
de inpodobire,treapta spre unEnizarea aninalului,care oricdt de harnic si bine
organizat,nu-si inpodobeste niciodata adapostul.
Nevoia de ludic sau de conunicare,nevoie de conplexitate
rantipod
al plictiselii
rezultate din sinplisn
(
Venturi )
,
nevoie de arbitrar-antipod al ordinii(Eisennan)
de
gratuitate,omanEntul devfure
purtator de sens istoric
rtraditie4od
aI consti-
entizarii apartenentei 1a o civilizatie
(Ch.Moore)
,serm-cuanta
culturaLa
(U.Eco)
nuantare serndficatl {iferenta
(Derrida),[Etaomarent (A,Benjamin).
Contextualifful urban
post-nbdem,aparut ca reactie la urbanisnul liber-rationa-
list al C.I.A.M. readuce in discutie traditia, urbana istorica
' fie
prln reluarea
unor constante tipologice : strada
,
piata
,
arcada*, fie prin
analizarea unor aspecte
soc io-urbane binornice : casa-strada
,
public-privat
,
insula-tra[a
r
nDnuJIEnt
-tesut r
etc .2
Desi contestata de unii(vezi reactLa lui P. Eisenman fata de L.Krier)
,tipologia
urbana este in continuar m.rlt discutata servind
producerii
de IrDdeIe ratriciale
urbane
(pattern
Ia Christeher A1e>snder bi
..contribuind l-a fomarea unei NOI
ESTEIICI URBANE.
ISIORIA ESTE CONSTIB{TIZATA PRIN GNAIvIB,IT ce-i sugereaza
prezenta, anamezl 3 fi.-
ind deseori retoda cea nai 1a inderdna in op?ele
post-rndeme.
PmA CONTtsIPoRANA dewolta un nou raport intre ornanent si repetitie,intre tra-
ditie ca un
"dat"
prezent prin
olllarpnt si sensul, sernificatia ornanEntului ine-
2 Leon KRIB
RenErlDrare
prin
sugestie
2a
rnt logicii constructiei
'
post-flDderni$ul
eclectic nu a fost niciodata unsiflplu eclectism
,elefientul
is-
toric
,'clasicrr
este
,fie
ironizat
(Venturi),fie
constientizat caftprezenta a ab-
sentei
"
vezi"istoriei'.
(Moore,
Eisennan) .
Ornarentul
poate fi
"aplicat"
deci
gratuit, arbi.traro sau
"structural",deci
logic
t
constructiv,,in
orice ipostaza el recastiga dreptul Ia existenta in fofiA arhi-
tecturala conterporrura, iar teoriile seniotice actlrale ofera onrarBntului
rolul
de corunicar
I' codatartdeci
rolul de
' tlimbai"
(R.brthes,u.Eco,Peirce,Hilnslev,
Brandi,Jencks si nu in ultinul rand c,N.schulz,e,are in aticolul sau
"Limbaiul
arhitecturii" I aduce o contributie nepretuita intelegerii Jenonenului
prin!;em-
pIe1e asupra rbnurEntulul FUNEMR a 1ui Carlo Scarpa dedicat familiei c,a11i).
Filozoful Jacques Derrida, Considera
"difetntat'
acea repetitie
(ornanBnt
)
ce
scapa limbajului
,nuantdnd
in felul acesta capagitatea de cornrnicare-coruniune
a lirnbajului
plastic si de
,'unitate
prin diferentiere nu
prin universa LL?.afe".
Continudnd
pe Heidegger in FILOZOFIA referitoare Ia rEsaiul a.rhitecturii
'Derrida
af inra: lfu
putem sa ne indepartam de I'orile : locuibil,functional,frufibs.
. .Tfe-
buie sa le rei-nscrien
,si,
indraznesc sa o spun intr-{ foma si un spatiu nou,eli-
minAnd hegennniile lor extrinseci".2
In aceeasi ordine de idei,P.Eiseruran considera or:ranpntul ca
pe
o necesitate a
arbitrariului-necesitate
a seconda.ritatii
ce trebuie abordata'Uinpreura"(Noica)
cu
principalul
rnevoie
a detaliutui abordat odata cu
structura'a
partll cu intregul
'
Deconstructivistii vad in nrctivul zoollDrfic
(
lebada,delfinul
'etc
la Michael
Graves, sau
pestele 1a Franl( Gehry)
pe de o
parte
o e4resie a bE'zei arbitrari-
ului niets6henj-an ,un
absurd,un
"non-sequitur" rpe
d alta
parte'o noua forna de
perfectiune:
"hca
clasicislrul este
perfectiune
ratunci
'
. .pestele reprezi-nta
per-
fectir.rnea,deci
,de
ce sa nu-l adoptafi ca lrDdel.rr 3
Daca
pentru Urnberto Eco orice sem este wI cod
rcuanta,
culturala-concentrat
de
civilizatie si de infornatieJParafrazarea'hofiD
sum ., .nimic din ce este scris
nu-rni este strain'
'apartindnd
lui l'larin MII'ICU care,
prefatdnd cartea de rasunet
Peodulul 1ui Foucault scrisa recent de Eco, face coflparatia acesteia cu un
rrlb-
bel'r ro[Enesc
pentru a da o idee despre
gradul de incarcatura infomationala
si smbolica a cartii),pentru deconstructivisti, acelasi senn
poate fi preluat
ca un
protest ifipotri culturii:
"Incerc
sa na debarasez de fardul culturii.
'.vreau
sa{d
pastrez spiritul des-
chis:nu reguli fi:e,nu bun sau rau. Sunt bolnav daca fac diferenta dintre fru-
nDS si uret",4
Charles ,mfoKs,the
plea^Sures,
cjf
Absence A. D. DeconstluctLrn
i1 Archltecture,1990
Charles JENCKS, t classicisfle nouveau et ses rdgles
,
L
'
Architecture Auiour-
d' hui ' Ed. TERRAI L, Pari s P' 4' l
Fiaak G*IRY, L' A:chitecture
-Auj,: -:
' -l' nur, r.r
. Ttl,l;, !.,P?r!s'
1991
.l
z
Vorbind despre ultinefeoEt6efui Eisennan, filozoful Andrew Benjamin afirna ca
,.
acesta,
"prin
semratura Lui,ircorporeaza. cel putin
doua tendinte divergetrte,U-
na care se situeaza in sdnul istoriei ornarEntului si alta,care se distanteaza
de aceasta istorie deschisa spre posibilita.tea
ava"ngardei arhitectural-e" l.
Ceeace este esential,este de a desvolta un alt raport intre ornafiEnt si tempo-
ralitate
(vezi
traditie
)
. . ,Riscul care exista in tentativa de a stabili un ra.-
port intre omafipnt si repetitie este acela de a reduce ornarBntul la ornanen-
ta1,futare reducere ar itrsemu ca ornalrpntul nu ar fi decit o adaugare,un su-
pfenent".
Analizdnd ornanEntul ca
pe
o
prezenta-'ipresence",
I'presencing"(Eiseruran)
rapor-
teaza totul la o anunita
rre4erienta
arhitecturala" care nu are raterialitate,
nici flrnctiune,ci reprezinta un
rtevenirBnt
care vorbeste despre trecut,despre
scop-"te1os",despre traditie si
prezent,un
eveninEnt perceput
de noi prin pris-
na propriei noastre e4eriente.
O iNALIH{TUL FORImAZA SI IMQnMEAZA
,
sermalizeaza si simbolizeaza,poarta in si-
ne o traditie
,dar
o si rupe in acelasi tilp.
Denplele luate in studiu de Eenjamin: frontonul neoclasic al fatadei Richrnnd
Project a lui
Qrlnlau
Terry si ornalentul zoonorfic a lucrarilor lui Michael
Graves
(
lebedele sau delfinii)
,sau
pestele lui Gehry nu au ninic de-aface cu
functiunea sau cu interioml,nici cu scopul-thelosul propus,efectul
sconta,t es-
te
findiferentar
[-a Weteer Center
(Eisenrun)
,gri1a
introduce notiunea de terporalitate. . .,!aceas-
ta prira difiEnsiune teflForala e de o inportanta centrala caci ceeace este in
j6c
aici este prezenta
continua a unui viitor ce este totdeauna
pe
cale de a.
se realiza in DTezerLttt 2
'I
si 2 Andrew BBrlJAIrllN, Architecture sans contraints .Conf6rence CEM.E.A.Paris-
29
Villernin,mai
,
1992
30
IDEALUL SOCT^I.
EPOCA PRWODffiNA era dorninata de cdteva 'Valori
"nptale
; DJmezeu,Statul
si Stiinta.Aceasta triada,trarsfomata de Revolutia fran.ceza in pirarnida ce o-
punea pe D-umezeu-ofiului si
pe Stat-cetateanului,a devenit din ce in ce nai Ia.-
bila Ia sfdrsitul secolului trecut si inceputul secolului )o(.?rina rctivatie
ar fi
"l
a,rea" revolutie din octornbrie 1917 ce a zdnlncinat statul iflperialist
si tarist rus,
prcum sj.
"credinta"
si le-a inlocuit cu
'bonducerea
proletari-
atului",de fapt un stat totalitar ce interzice credinta.
O alta nbtivatie ar fi naruirea Inperiului austro-ungar ce a
prileiuit
elibe-
rarea
popoaretor Etrropei centrale si de est
rwde
miscarea socialista era pretex!
sau cauza
pentru cea natlonala.
(De
altfel,nu i:rtdmplator,nuneroase
partide po-
litice isi vor defini cauzele
prin natlhal-socialism) .
ldarile idealuri pentru o lune rmi buna
raccesibila
celor rrulti
r
sult imbrati-sate
cu rare repeziciune de
"intelighentia"
europeana apuseana
tcare,considerdnd
re-
volutia ru.sa o
"experienta"
valabila,
plonjeaza in
pasionate discursuri ce teo.-
r3tizea?a arta
"epocii
eroice", arta
profund socializata,arta
'rpentnr
toti".
l'tocuinta
6" nasalprodus industrial estetizat
'rai
apoi
"nasina
de locuit" ca si
urbanismrl
"hlninat'r
a lui Corbusier erau nai curdnd expresii ale unor teoretl-
zari convingatoare, dar nu reprezentau o i.deologie . Avangarda
genana propova-
duieste idei ce convin claselor llpdii pentru ca
propu[
depasirea diferentelor
de clasa. Arta realista descopera calitati estetice fuI viata oarEnilor de rand,
a olului necaiitl reprezentata
pdna
atunci doar sub aspectul ei
pitoresc, sau spo-
radic.Arta realista
,devine
arta raeelor,mijloc de educare, iar ornrl de rdnd de-
vine onul
I'nour',rurcitor
harnic,prolifict optirnist
'ce-si
ia soarta in
propriile--
n6ini,crednd
"societatea
viitorului".
Utopia
"consttuctivistiLor
elitisti" e
greu digerata de rnase
'
in schimb
'arhitec-
tura academica,desi eclectica corespunde rai bine
gustului
"popular "
eryloatat
in nnd abil in arhitestum
"socialista"
ce va deveni ulterior e4resia"cultului
personalitatii" intAi. staliniste
,apoi
m"rssoliniene,hitleriste
rs
' a' m' d.
A.rta .
"reallst
socialista" castiga din ce i.n ce nai nult tereD,-[4onEntul narcat
de congxesul scriitorilor sovietici din 1934r C0,ISBINEAZA SI
prira definitie a
"realism-socialisnului"
ca
pe un procedeu artistic
(deci
instru[Bnt )
de a ref].e-
cta realitatea
prin prisna revolutionara si de a o
"flbdifica"
in scopul bine de-
f init de fornare a o0ului nou'.'Realista in co4tinutr dar nationala in formar',afta
e declarat
pusa
in slujba
politicului.
Idealul social-o luIIB nai buna
pentru toti- se transforra din utopiile
"fa1an-
sterelor"
presocialiste universalizante
,
in utopii de dominare nationala
'
ol
Realisnul socialist ca forrm de nanifestare artistica cuprinde iltreaga Elrropa
prin miscarile national socialiste de dreapta,
gasindu-si
e&resie in fascisrnrl
rnrsotinia! di cel hitlerist,dar si in miscarile de stdnga
,
care
,
propovaduind
i-
deologia fiarxist-leninista propun
collrmisrul ca unica solutie a societatii vii-
toare .
Atrasa de cei doi
poli
ai convingerilor
politice
,
inteLectualita.tea a.rtistica e
scindata in doua, ambele tabere reprezentate stralucit in lulea creatiei artis-
stice.Este binecunoscuta ambivalenta perioadei llbdelne ca o balansare intre cei
doi poli
(de
dreapta
,sau
de st6nga),in vdrful carora,vointa
poU.tica
era La fel
de brutal transpusa in fapte intolembile fie sub aspect statal,cat si cel civic,
in orice caz sub aspect
general
uran.Atitudinea, artistilor balansa intre o anga-
jare
absurda de o
parte
sau de alta
,cu
riscul consecintelor
,uneorj.
tragice la
nivelul constiintei,si o detasare superioara de orice angajare
pol,itica,o
retra-
gere i.n'rturrluL de fildes"
Este interesant de observat ca,
,indiferent
de idealul
,sau
convigerea politica si
sociala
,ahitectii
adopta fie
rracademismrl'r,
clasicisrnJl,eclectisnnil
pe
care azi
i.I numim
rtrealism
s@ialistrr,fie arhitectura lDderrra,ale carei principii
sunt in
pLin
efort de clarificare.
Opera artistilor
"angajati"
este
"apocaliptica,aninata
de uD dor de un intreg
organic de mrlt disparut si care e uneori identificat cu un
prezent
sau un vii-
tor fascist .Picasso,Pound,Joyce,Woolf radiau de pasiune pentnr
o lurE si o arta
nouatt. 1
In tinp ce artisti ca Proust, Freud, Brcht,Ionescu descopereau noi universuri in
lunea
psihologica,
intina sau absurda,arhitectii nnderni in frunte cu I-e Corbusier
forrnrlau
principiile
claxe sl
precise
ale noii arhj.tecturi .Creuzetul acestor
principii
,
fierbea in paralel
cu arhitectura nDnufientala a celebnrlui Speer,sau
cu arhitectura si arta
proletcultista
sovietica.
Fonrulate in 1938
,
principiile
Chartei de la Atena au fost unanim imbratisate
in intreaga lunp postbelica,dar greselile flagrante au fost eriagerate in speci-
a1 in tarile din estul Europei aflate in sfera de influj.enta, sovietica. .Lucrari
ca Universitatea si Metroul din Moscova,Aleea Karl lilarx dln Berlin si reconstruc-
tia Varsoviei
pastreaza
inca o rasura
rrpopulara
,
colectiva
,
rationala si nationala" 2
dar
pe [asura ce s-a stabilizat,puterea totalitara a neglijat vechile idealuri
eforturile creatoare dirij4ndu-se tot nai rlult spre
"arhitectura
puterii".
Greselile de
jnterpretare
ale Chartei :refuzul trecutului,lezarea
pril
dirEnsi-
uni et<agerate a raporturilor firesti in rEdiu, ignorarea conf,j.nuitatii culturii
, Si nt eza
nr,
Bernard HIJE'I'Fonralisnp.RealisnE
,
Architecture d
'
Aujourd' hui
,19O /1977
cz
urbane,convin
puterii
care
propune llDnuflEnte inpunatoare,perene
r
absurde prin sca.-
ra gigantica ce distruge tesutul si esenta urbana a locului unde sunt afiplasate.
MonunEntele hitleriste ale 1ui Speer,si rBi terziu cele ale tirarilor din estul
comrnist au toate un nurnitor conu.n:sunt eclectice,porpoase,durabile. Dorinta de
acces Ia eternitate a tiranilor e invers
proportionala
cu J.egitinitatea lor.
Neglijata tot rai rult
rarhitectura
locuintei de masa se vede situata la polul
opus
,celei
rbnuflEntale,dihotomia aceasta extinzadu-se asupra altor aspecte ale
vietii urbane,cum a! fi :centru si
periferie,arhitectura culta si verrlaculara,etc.
Drpa Brecht
,
realisnul nu este o
problena de for:mr(ci de
politica n.n,),Parafra-
zendu-l
,
Ebrnard Huet,critic contemporan francez,afirna:rrai
pofta sa spui ca nicl
fornalisnul nu e o
proble[a de fomarr, referindu-se la fapt l ca for[alisnul,nu
rai putin e o
problera
de
politica.W. Benjanin afirra ca fascismll este ce1 rai
[are fonralism caci el opereaza o estetizare a raporturilo sociale spre a rasca
conflictul..In interprctarea lui Huet,orice arhitect
"figurind
in
proiectul
sau
o utopie de ordilr social fara conflict" este fonrBList.l
De altfel,daca luam pe r6nd atributele aplicate fomalisrnrlui de catre Huet,ar
trebui sa acceptam o nuantare din fiprisna evolutiei arhitecturii
p6,na
in anii
'90.
'Totusi,pentru
perioada deceriiului sapte,si vazute din afara, siste[ului co-
nunist,aceste atribute prezinta interesante puncte de vedere:
"forA,li$ul
este
"birocratic"
caci
'brice
sistem ce tinde sa reduca realul la un nurar de nevoi,
de norte
rde
standarduri
,de
stiluri duce la fortalisrn"..sau.... ,I' orice siqpla
adecvare la" nomEle functionale fara raporbarea la social sau Ia conanda soci-a-
la e forrmlism."
(Am
putea
spune ca arhj.tectura locuintei colective supertipi-
zate a lumii commiste este fonralista? Ifu, In sensul
propriu
al cuventului,Da,
In sehs figurat-
pentru
ca aplica fornal o nonra functionala. br forrra,nu exls-
ta,exista nr.uEi functiunea
rrea)Itata
dintr-o conanda sociala
,iar
acest conglo-
flprat de cutii functionale nu este arhitecturE. cu atet nai Dutin arhitectura
"fonmlista"),
Fonalismrl este
'rtehnoci?tlc"
spune Huet."Aplicarea rrpcanica a tehnicii la rea-
litate o fiascheaza pe
aceasta si o transfoffa in abstracti-e .Orice arhitectura
redusa la o serie de operatiuni de tehnica financiara,distributiva
,sau
cons-
tructiva este fonralista,In fi-ne forralismrl este
I'irational't.Arhitectii
care
cauta in afara arhitecturii propria lor rationalitate
(sociologisrn,
continutism,
etc.)se expun
grav la fomalism.
Notiunea de foflralism este folosita de Huet atdt in sensul desDrinderii foIIrEi
stalinist
,hit
lerist
,
ceausist
,
este
,evident,politic.Dar
e rai putin politic
eclectisrml lui Bofill? Sau idealism:l social
pragratic
aI retabolistilor,
sau rEgastructura pentru saraci a lui Paul Rudol ph?Si atunci,constructivj-smll
elitist rus care este efiLinanente fornalist,scapa politicului? Tlebule sa re-
c,Jnoasiem ca deconstructivisnul actual
,desi
irnbraca o forna
pubLicltara
,
este o
arhiteciura
profurd
apolitica.
33
de continut,dar si in cel aI atitudinii fata de societate a
gestului
creatiei
'
O
prina reactie la minciuna totalitara are loc in Italia odata cu aparitia mis-
carii
"Tendenza"
ce ircearca reabilitarea arhitecturii
prin intoarcerea la tm-
ditie .si Ia istorie,bsi diferita
prograratic de cea a realismrlui socialist,
arhitectura
"Tendenzei
"
e catalogata astazi de
"realista'"
.Reevaluarea istoriei
a.rhitecturii din
perspectiva istoriei rruncii a lui Tefriri
,
sau critica
"tipolo-
gica" a 1ui Rossi si Aynrcnino tind a situa arhitectura ca
productie tipica in
procesul istoric al fomarii or?selor.
O rrrinteresg.nta trecere in revista a
perioadei post-realiste pe teritoriul eu-
ropeadoccidental e facuta foarte
pe
scurt de Jean Pierre [,e hntes in retros-
I
pectiva sa
privi[d revista Architecture d' A:jourd'hui si orientarile ei'l
Intelectualitatea
'rgauchista"
franceza in fnrnte cu structuralistul existenti-
alist Sartre-ce anunta conunisrul ca
pe un
'brizont
de nedepasit
"
al ofiEnirii
t
sau cu Michel F ucault cu ale sale
"strategii
a1e
puterii'r ce
"discipU'neaza"
"supraveghi"nd
Si
pedepsind" este total zdruncinata de desvaluirile senzationa-
le ate lui Soljenitin,ce de[anteleaza sistefiul conunist a carui
prabusire in
1989 nu
putea fi inca
prevazuta. Oricum'o rlare distartaie fata de
politica
s-a.
produs.o alta
perspectiva idealizata a onEnirii a di.sparut odata cu iluziile
conrniste .
Reorientarea
"stdngii"
europene,margatadupa cum am amintit de teoreticienii i-
tal.ieni,este dublata de
grupul celor Zece"
-Team
4
al carui
prqSram
teoretic
isi
propune rediscutarea critica a Chartei de la Atena,si reorientarea. rnlsca-
rii rncderne spre crestere,schimbare,identitate.
In Anglia
rapusul
inperiului victorian
puritar
e flarcat de in anii
'60
de rnls-
cari- ca
"pop" r'beatels"','stones" rdar
si de
grupul
avangardist
"Archigram''.
Fenonenul schimbarii spre o ncua arhitectu& apare socant odata cu constienti-
zarea
pe
continentul anErican a
"saiacirii"
arhitecturii
I'nDdernisrului
clasic"
I
si reconsiderarea ellrin regasirea farnecului,a elrDtiei,a conplexitatiisi aITF
I
biguitatii,a arbitrariului,intr-un cuvint,a regasirii setmificatiei.
Societatea anilor
'60
tra,verseaza crize
profunde,rarcate de dezradacinarea m-
ralilor si lipsa lor de adaptare intr-o lunp total decontextualizata si bom-
bardata de infonratii. m:ltiple si sincrone . Specificul
politic zdnucinat de
"razbolul
rece",perspectiva distrugerii nucleare,razboiul din Vietnam sau mis-
carile de afirrmre ale drepturilor onului ce au declansat
pe
cele a1e altor
grupari sociale diverse,deceptiile
provocate de coruptia
"la
vdrf" a
puterii'
geteteaza o stare de blazare,de tipsa de entuziasm, de
goliciure,epuizare
,avdnd
drepii rezultat un arlEstec de niveluri,de fonrE,stiluri luciditate ce
"ttansfor-
na devotafientul in ironie" 2
Todd GITLIN,Viata iir l' ,i;rea postnoderna
,
Sintezr 86
,
1991
34
Post-.nDdemisrTlrl
este un feno[En aJrErican spune Todd Gitlin in articolul
sau
'
oa
'
ao1"1'ryiata in lunBa
post*nderna,' :
"post-'nDdernisfiul
trebuia sa zdrobeasca
Ilarele idol care era ar|a fiIrderrra
jrstaulEta
in
perioada post-belicd. . . .Post-
rrcderuismiul s- nascut in AnErica, caci
iuxtapunerea
e unul din 1ucrurile
pe
care anEricanii te fac cel rai bine, , .--\nerica e o federatie de culturi
'
iar
post-rnrdelTrislrul cupleaza arta de inalta clasa cu a,ce1 specific de culori ti-
patoare si lipsa de nespect ce caracterizeaz cultura allEricana.
Nevoia de istorie,de apartenenta
la o Cultura stravache
rrultimilenara
a Cetatea-
nul-ui anerican apare evidenta in lucrarile cu trimiteri istorice ale lui Charles
Moore.iar studiile teoretice si ironiile
plastice ale lui Robert venturi
rnu
sunt dec6t e>ersia acestei nevoi.
Iesite dir covingerea ca istorici$ul nu reprezinta o altelrlativa de iesire E.
din criza,si nai ales nu in felul in care o vede ton Krie(e:gonent a1 clasicis-
nului npnunental ce sugereaza o tipologie fornala. istoricista),arhitectul
aneri-
can kter Eisennan
propune o alternativa dupa
procedeul antine[Driei neutralizan-
te ....'rnu-si aroga nici-un ro1 de
prenonitie.
"
Memcria si anti[erncria lucrea.za
opus,producend
un obiect suspendat,un
fragrrent
pietrificit
,
fara. trecut si viitor''
Anii
'60
au fost narcati in E\fopa, AIIErica si Japonia de arhitectura fiPtabolis-
ta
,
transfoffata ulterior in cea a [pgastructurllor
gigantice,ca o soluite pen-
tru
problenEle urbanistice si sociale iD continlra schirnlcare
'
adaptare
'evolutie.
hr aceasta
,prsupune
o inalta tehnologie,si o serie intreaga de neaiusuri
pa
radorsle legate de fiabilitatea structurilor
perenel , sau altele de natura
strict sociala,ca de
pilda
cele care au
provocat dezanagirea lui Paul Rudolph
ce-si vede .. o 'cladire flEtabolista
(trailer)
destinata unor locatari rpdesti
\
derrclata chiar de acestia iar
gestul eryrinB o frustrare
prin
segregare.
In tirp ce figurile tutelare ale 1ui Corbusier,Aalto,Mies unbresc initiativele
unor inovatori ca JalreS Stirling sau Hans Ho}J.ein,uncurent
"IrDderat "
ypostcorbu-
sianist sau
"Iatenndetnist"
exerseaza o arhitectura contextualista deCi inpli-
cata
,dar
nu
politic:Michael Graves
'Richard
Mei. er,Henri Ciriani
'Jean
Nouvel,
ChenEtov ,
etc . Alaturi de ei,Bofil l,practica un eclectism istoricist
populist si
monurrEntal e>rs6nd o educare a raselor
prin arhitectura(Versaille
pentm sa,-
raci )
Miscarea deconstluctivista declara deSChiS o contestare totala a tuturol valori-
lor perene najore a1e socibtatii:
"Daca
exista dubii
privind caracterul
general al Deconstluctivisfiului,pot fi a-
vansate idei care Se lefera 1a caractelul antipolitic si antisocial al acestuia.
similar cu stiluI nandarin, Deconstructivisnul este o arhitectula de budoar 2
2 Ctrarles JAnCKS,The PleaSures of Absence
,
Architectural Design
,
Deconstruction
i n Archi t ec[ ' rre, pp. 17
35
si
precun un budoar rococo 1 poate nsprzenta un conqrlex senzual- si angajat,dar
este fundarEntal nederccratic.
Toc[ai in acest fapt rezida contradictia reala, di! cadrul deconstructivisnului
'
In ciuda atFirnatiei de
plural,ism,diferslta
r
razboi declarat intregului si apa-
rarea aLtemativaeirDeconstructivi$ul'pri-n
c ara.cterul sau enrptic
'este
lrDnist
'
elitist. intolerant.Probabil fur arhitectura a.cesta. este tm rezuLtat al contem-
plarii prea insistente 5l
gol
rceea
ce a dus la un limbaj religios specific de
I
au bnegare .
"
"Ti[purile
dure
preti-nd o arhitectura dura .
'.Ca
vienezi noi ne simtim aproape
de Freud care ne-, invatat ca refularea
pretinde o enomE cheltuiala de energie.
Noi dorim Sa cheltuim aceasta eneriie in proiectele noastre.LulrEa cuminte Si de-
Licata a arhitecturii nu rai exista si nu va rai reveni niciodata"
'3
Asesta
este
"nEsajul "
arhitectilor din Coop HiIIIIBIblau ce folosesc arhitectura ca
pe
o
"arrla,'
capabila de lupta,de agresivitate,sau in orice caz de antrenare a naselor,
In cluda afinratiilor de rai sus
(poate pu tin gBbite) epoca contemporana este
narcata de cautari indolrEniul reabiLitarii unor valori fundarEntale
'
Nevoia de sermificatie se e>erina ca sjntezs. nai fiultor cornponente ale identi-
tat ii :nationale, spirituale, tehnice
t
sau re ligioase .
Nevoia netafizica a rgasirii rostului omtlui i-n lune,devi.ne obiectul cautarilor
teoretice filozofice,aceasta apropiere a arhitecturii de filozofie
tdovedeste
acuta, nevoie de resacralizare a denersuJ.ul a rhitectural.
i -
Opposit ion 3 IAUS, 1974,
P37-62
Ase vedea si capitolul intitulat:Resacralizarea
denersului arhitectural
Andi er q PAPAnALTc A- ^L. i I
! !a
-1,-l r\tr) ,1{l
uur Lectui ' e Au;curd' hui ,Ed.Terra!-l ,pari s
199i
JO
PROE.DIATICA @CPTIEI SPATTAI.R
PIRIOADA PRU{ODMNA
Aristotel defineste spatiul ca fiind un continator de lucruri,un lel de cavitate
limitata la exterior si unputa la interior,Ifu exista spatiu vid,khitectura este
ratiunea de a unple aceasta cavitate . Arhitectura e arta ca.vitatilor. Ea se defines-
te atet la interior ctt si la exterior.Orice
perete
are o suprafata interj.oaFa
si una exterioara.LurBa ca spatiu cosmic contindnd pe
om e o succesiune de coji
sferice fiecare inveLind
pe prccedenta in felul papusilor
traditionale rusesti,
ia,r cunoasterea noastra desvaluie
pe r6nd aceste
"1umi"l
Obsewam in aceasta
gdndire
reducerea la cele doua extrenp a spatiului arhi.tec-
tural : interior
,
sau
(nu
si )erterior,O
opera arhitectumla care are nulai ex!e-
rior este scenografie.Itrvers
,
reducerea la spatiu
"eschiveaza
siFbolurile si
se[ne1e concrete subantelese de @terialitatea sa'z
G6ndirea aceasta bipolara a ca,raclerizat fiai toata
perioada
de aproape doua mi-
Ienii a
g6ndirii
occidentale si a influentat desigur conceptia despre spatitl
arbitectural .
C6teva rari etape au marcat conceptia occidentala despre spatiu,conceptie ce
tine
pasul
cu descoperirile stiintifice ale vremii:conceptia eqclidiana,concep-
tia newtoniana, lobacevschiana si topologica.
Conceptia euclidiana a dominat
pe
o intindere de aproape optsprezece secole
gindirea stiintifica in doneniul rate[aticii si a cosnDgoniei.Spatiul era consi-
del?,t limitat
,
finit; legile rate[aticii se bazau pe
axionEle euclidiene ce con-
stituie suportul logic a]
geonetriei ca e:cpresie a nevoii unane de
"ordine"
in
"haos ",
Aristotel
,
considerat astazi
parintele gendirii
dialectice
,
opune concep-
tiei
platoniciene
ce tolera haosul alaturi de ordinea cosnica, rigoarea stiin-
tifica a clasificarilor estetice inpundnd
"ordjrea't
nu nr.rrnai ca
pe
o nevoie de
simp
lificare
,orientare ,dar
si ca nevoie de sintetizare, de orj,entare stiintifica.
Ordinea
,nevoie
profund
unana
,rezulta
din Limitele conditiei ufiane: limite bio-
Iogice nascute din conditia de anirat terestru
rsupus
legilor gravitatiei
si a-
vend deci ingradite libertatea de mlscare, precun si sfera perceptiei
spatiale
prin simluri si limite nascute din conditia de fiinta cosmicar supusa legilor
univefsului
,p
atunci prea putin cunoscut.
Newton rarche aza
prinr- mare shimbare in conceptia despre spa.tiu,pornita din
per-
spectiva reconsiderarii spatiului fizic si a descoperirii legii atractiei r.uliver-
sale.BAZATE PE CoNSTAI{TA VITEZEI LLMINII.Spatiul
-conteiner
".8"BFA$?IBtatl
?Yeno
zice ideaLiz,ate
prin
abstractlzare:onogen, izotrop, ircbil.Extensj-a lui in uri-
vers
putea fi deci inffuita
,iar
infinitul
,iata
poate fi. Iuat in considerare
in calculul natenatic.Secolul XVIII ' secolul luminii,al rationalisnului este
2 Pierre von ivin;Ss,
1972
op,cLt .
ev
in acelasi tiflp'litrbogatit de observarea
"eului",ca
perceptie
spa.tiala subi-
gctiva,corolar
al filozofiei idealiste a lui Kart,Hegelpchopenhauer, si defini-
ta de miscarile estetice ale ronalticilor
geflrEri.Spatiul
arhitectural este
in continuare
perceput din perspectiva geocentrica-statica
si antropofiDrfi-
ca,cunoasterea stiintifica a legilor perspectivei deja desarsita inca din
Renastere,nu contribuie definitiv 1a eliberarea
prin miscare a spatiului de
constrangerile statice chiar daca barocul ftE rctLeaza un inceput in acest sens.
Georetria neeuclidiana sau lobacevskiana
-dupa
nurple materaticianului rus
ce a avut curajul de a
pune
in discutie axiorEle Iui Errclid- exlinde proble-
rlatica spatiala intoducend notiunea de deplasare in calculul rateratic si
pre-
gatind terenul
geonEtriei
topologice,
Conceptia topologica despre spa.tj.u de astazi datoreaza enorm teoriei relativi-
tatii a lui Ejnstein.Cdteva djn preceptele esentiale despre spatiu s-ar
putea
forrnrla lapidar in:continuitate spatiu-tinp; infinitul e linitat de constanta
vitezei lumilii;simrltaneitatea e relativa-doua feno[Ene sifiultane intr-un sis-
tem de referinta sunt succesive daca sunt raportate la un alt sistem de referin
tachiar daca astazi stim ca viteza lurLinij. nu e constanta, ca, spatdrul se cur-
beaza asupra lui insusi,. se dilata sar]L contracta in tirp,iar nateria
egle
anihilata cosmic in
"gaurile
negrerr, teoria relativitatii a i[prinat un
mod de
g6,ndire nou si extrem de cuprinzator in
privinta
defj-nirii spatiului topolo-
gic.Dar cunos.sterea stiintifica si. rationala, este neputincioasa in fata com-
plexitatii vietii asa incdt s-a revenit 1? abordarea, intuitiva,euristica si
holistica
pentru definirea si
perceperea spa.tiului arhitectural,iar teoriile
arhitecturale despre spatiu s-au irnbogatit prin.abordarea psihoLogica
a spatiu
-
lui.teoriile seranticii si nai ales teoriile filosofice ce incearca resacrali-
zarea derersului arhitectural.
IN teoriile arhj.tectumle conterporane se fol-oseste teminologia de spatiu
euclidian intr-{n sens rai larg dec6t acela
"stricto
senso" de spatiu defini-
bi1 in cadnrl
geonptriei
euclidiene,.
"relatiile
geonEtrice
sunt conpd clasate
ca organizare a elefiEntelor mportate J.a un punct,o
linie,sau la ul sistem de
coordonate" Daca siste[ul este
plan,sau
spatia]- acest lucru nu e suficient
pentm
a laruri diferenta dintre sensul euclidian a1
j.ntelegerii
si sensul
"actualizatr ,nai
larg al acestuia.Sff.lSUl strict euclidian este ca spatiul e Ii-
mitat
(conform perceptiei
noastre senzitive si rationale ) in tinp ce sensul
Lct1..rafiz'-t
presupune
un sistem de coordonate/ care e teoretic infinit in spatiu
si tinp. Drpa CristianNorberg Schulz
"relatiile
flrndarEntale(georBtrice n.n.)
pot fi ...cornbinate intre ele. ORGANIZAREA
.(elenBntelor
de arhltectura. n.n.' )
in mport cu un
punct
se nuJreste CEIIIRALITATE,oea in raport cu o linie se
nuneste .AXIALITATE
.
^--, ,u,6aniz1rea.
dupa un sistem de coordonate spatial conduce
la un SCHELE'I SIBUCTTBAL,2 Pentru a intelege mai bine diferenta intre relatii-
'
si 2 Cri)rian Norberg
SCHULZ
,
i tl arci aga, Lj .dge, 1988
Sysrere logique de 1 ' a:ci' ti tecture
,
ftl Prei-re
38
1e
georetrice
si cele topologice
I
Schulz atribuie cantitatea prinElor
si ca-
Iit[ted celorlalte
.
rprin
calitati intelegand
printre
altele caracterul difuz,
sau centripet, analLza spatiului
(arhitectural
n.n.) ar trebui facuta nu nu-
nai- cornbindnd relatiile geonEtrice
cu cele topologice, dar tinand cont si de
relatiile
"conventionaler
I
Perioada
prenDderna
este
profund rarcata de concepti-a euclidiana despre spatiu,
chiar daca ultima.
juratate
a secolului XIX SE IMBoGAIESTE cu noi teorii ce
pre-
figureaza extraordinarul avdnt aI rDdemi$ului,Istoria arhitecturii,si teoria
arhitecturii se furspin din alte stiinte cd studiaza arta,stiinte
psjhologice,
sociologlce sau de nediu.fritectura ca
'tarta
a spatiului" apare
pentrar prira
data odata cu miscarea"Einfrihlung" al carui reprezentant
,W(iuflin,
anaLizean
stilurile arhitecturale, in special renastere si baxoc din perspectiva facto-
rului psiJric. Worringer
,critic6nd
purisrul predecesorului siu,analizeaza sti-
lul gotic si neogotic aduc*n.{noi contributii la intelegerea goticului
ca. arta
abstracta,, irationala,, bazata pe ernpa.tie si intropatie.Teoria
rrcesta.ltistarr
tra,:
teazd forr'Ilc.-. ca pe o functie a
psihicului,iar tipul de configura"tie a fornei
conduce Ia sermificatia. configuratiei .Teoria
"genetica"
aplicata operei lui
Bcfromini transfonra structura fornala in baz,a peltru
intelegerea personalita-
tii si a conceptiei despre viata a fiare lui arhitect]
Metoda analizei follrale a lui Sedlnayr trateaza forma in trei ipostaze: for-
ra ca
proportie,forna_.ca
structura si ca spatiu. Forna ca
proportie,se
Mzaaza
pe
teoria nunprelor
,aproportiilor
raportate intre eIe si fata de intreg.Pro-
portiile in sine nu produc insa placere
estetica decet daca sunt arrDnioase,
(synetria
La Vitruviu)si insotite de ceva inefabil ce tine de spiritul,starea
de
"gratie"
a creatorului,euritnia.Gestaftul nu tine seana de raporturile nu-
nerice,iar starea de
"gratie"
nu
poate
fi trarsmisa decet unui spectator ini-
tiat:
"accesibilitatea
unei opere de arta
presupune
o atitudine adecvata"2
Fona ca spatiu
(interior
n.n.
)nu
poate
duce Ia rezultate satisfacatoare daca
spatiul nu e luat inpreuna cu limitele sate nateriale care, singure,ta rdndul
1or nu
pot
a.vea sermificatie.rcaracterul unui loc,a.l unui spatiu
poate
fi
independent de forrla spatiala si [ai ales atependent de rctivatia simbotica".S
Facdnd conpa.ratie intre sacristia San lorenzo a ].ui Brunellescbi si eapela Me-
dicis
"alui
Michelangelo, Schult constata cai desi au aceeasi forna, tratarea lru-
rala e conplet diferita,astfel incet Ia Brrine I leschi domina el-efiEntele stereo-
tom-ice,in tirp ee arhitectura lui Michellngelo e
profund
simbolica,Concluzia
este ca arhitectura e determinata de foarte nulti factori dintrc care doa,r u-
nul e folIla spatiala .
Forna spatiala arhitecturala studiata sub aspectul spatj.ului fizic,conensu-
2 C. N. SCHULZ' ; op. ci t . p.
- 17
3
( :
. t r . SCHULZ
, op. ci t . p. 1c3
JY
ra,bil
,
aditionabil
,
divizibil
,Iimitat
de suprafete a.stfel incet fornea.za celu-
le spa.tiale,dar si arhitecturE ca rasa conpa,cta
,
sau elerEnte de nasa, gru-
pate,insiruite,forndnd
conpozitii"deschise't
.sau
"inchise"
constituie preocu-
parea
definirii .. spatiului arhitectural la Frarkl
J Aceasta abordare aduce no-
utate in temLinologia spatiala arhitecturala prin
folosirea notiunii de
',inter-
penetrare",' rfuziune",precum
si
prin
interpretarea" renasterii ea pe
o
,' a.diti-
onare de forflE independente
" ,
invrere ce barocul
"priveaza
partile
de indepen-
denta lor d6,ndu-1e sens doar inpreuna".2
A, E. Brinclgann introduce notiunea de
"schenE
trarale
"
ia,r bgobert Frey pe
a-
ceea de
rbompozitie
sirnrltana"
pentru
renastere,I' succesiune spatiala
",Pentru
Frey,piramidele sau obeliscurile sunt
"nase
in repaos[ ce"temina o succesiune
spatialarr.3
Arhitectura PRII,IODERNA
"a
cofipus nEreu spatiile in ideea. de interpenetrare,dar
statica si bazata pe
ierarhie.Doar barocul a condus la prina
"eliberare
spati-
ala" de regulile si conventij.le sale,de geonetria
elenEntara si de opozitia
interior
-xterior.
. . Ebrocul a descompus
pereti
si acoperisuri.,. conceptual
exista doua coji
,una
interioara si una exLerioara,capabiJ.a fiecare din ele de
a raspunde unor exigente particulare.
. .ElenEnte1e fragnEntare, totusi au primit
asa zisa
'\mitate
desavdrsita"( hincknann)
"
4
Secolul XIX face a doua rare"eliberare spatiala,' prin
noile exigente ale fie-
rului si betonului arTrat ,
Pina in secolul )0( care introduce nari inovatii in gandirea
spatiului arhitec-
tural, printre
care aceea de
I'poet
Ica
a spatiului,s
sau pe
aceea de
"e>pe-
rienta spatiala" 6
,problena
spatiala
poate fi pusa srb doua aspecte:
- unul,a1 spatiului arhitectural propriuzis analizaL prin exenpelele cele rai
valoroase
,
-
altuL, aL discutiei despre spatiul arhitectural,discutie facuta pe
tarmrl
teoriei arhitecturii.
h.ca
prioritatea
spatiului ca Lrta. este
pusa, inca odata cu niscarea"Einfrihhing"
carer transpundnd netode rai curand proprii ana,lizei in
pictura
,arhitectur
ii
ca artl, randne in afara
problenei
spatiale)
pe ca,re nai ales Riegl o discuta
propundnd ternEni noi ca: suprafata
(a
nBssei ca limita de spatiu n.n.) si spatiu,
iar Schrarsow 7 considera istoria arhitecturii
,istoria "conceptiei
schimba,-
2 P. V, MEI SS, . De l a f ort e au l i eu, op. ci t .
p
3 C.N.SCHIJLZ,Systdre logique de 1' architecture
rop.cit
.p.106
4 P V,I,IEISS Dela fome au lieu
,op.cit
.
5 G BACHELARD, L.r
po6tique
de l,6space,trresse Universitaire
de
paris, paris.19g3
6 vogT GOKNIL dupa c.N.scHtilz
,susti-ne
ca spatiile
"strimte"
ale arhitecturii
ronane
provin
din forne grere
de rassa a rif,itelor spat ia.le
,uit6nd
ca suprafe-
tele bisericilor ronane erau pictate
asa incdt aceasta interpretare isi pierde
orl ce sens.
7 A. SC:I\IARSOW, Das Wes' -,r der A.rchutektoni.;ch:n Schcipfung, Lei
pzLg
,1984
40
toare clespre spatiu't
putem
afirna ca
prira a.tentionare serioasa in acest sens
o datoram 1ui Bru.no Zevi,care,in cartea sa
"Saper
vedere l'architettura" 1948
CONSIDBA SPATIIIL PROTACONIST AL ARHITffTURI I si face o parcurgere
istorica
din
perspectiva
analizei spatiului II,]]ERIOR, Drpa parerea
lui Schulz, Zevi,in ciu-
da faptului'ca se pretinde un teoretician
r'fibd.elnrr
aI arhitecturii,nu s-a in-
departat prea fiirlt de
gfndirea ronanticilor gerrani,care
la rAndul lor
,conside-
rau,ca si Zevi
,
nDnurEntul, in afara arhitecturii, iar ruinele, ca subiect a1 con-
terplatiei artistice ce creaz.a. stari erDtionale.
"Pentru
a fi consecvent cu sine
,el
indeparteaza de istoria aritecturii Parthe-
nonul,sub
pnetextul
ca spatiul interior al te[plului grec (cella,)nu joaca
decdt
un rol ninor in totalitate" 1
Desi foloseste terfiEni ca
"efecte
spatialerr sau"e]eeriente spatiale", bvi face
distinctie intre spatiul
"fizic"
si cel
I'arhitectural
" ,
ori
,
ar fi rult nai indi
cat a. se face distinctie intre spatiu fizic si arhitectura,caci'brganizarea,
spatiala fizica, intervine ca pol intentional inlconcretizarea arhitecturala. ,
,'
2
CONCPTIA SPATIALA MODFRNA
Aparitia noilor flateriale .si
punerea
lor ill opera conforrn principiilor
nascu-
te din tehnologiile aferente,dewoltarea industriaLa a
'rprcdusului "
antrenend
dupa sine o noua
problenatica,aceea
a arhitecturii locuintei de nasa si a este-
ti-zarLL acesteia in conditiile industrializarii
itoate
acestea se fac pe
fondul-
unor proftrnde
transfornari in
g6ndirea
despre spatiu aduse de miscarile avangar-
diste .
liCunisnuf a fost o revoLutie fur sensul ruperii unei traditii,a schimbarii ce s-a
produs de Ia un concept irl liniei,la un altul
,aI
spatiului . . . Fiecare plan
e un
fragnEnt dintr-o arhitectura a spatiului.Cand nai nulte planuri
se opun intre
ele, rezulta un efect spatial.r' 3
De-Ia
pictura
cu
paradoxrile
,golurile.
opacita,tile si tra,nspa,rentele
I'tronpe-l
t-
loeil'r
si cu simbolurile ei
"
la sculptura constructivista si
$na
1a arhitec-
tura nnderna nu rai e dec6,t un pas.
"Casa
npderra are o forma carJnu nai e dis-
persatar ci condensata intr-un gabarit
de structura geonEtrica.
. .Aceasta simpli-
tate e un selm nu de saracie,ci de bogatie si furagjnatie,ul indice al
progresu-
Iui
,o
dovada a adevaruluirr 4.
"Arhitectura
e o arta esentiallEnte geoflEtrica tbaza constnrctiei e un cub,un-
ghrirul drept fiind nai mrlt decdt necesar...O casa,un
palat
sunt conpuse dintr-
un ansamblu de cuburi, . .succesiune de cuburi npnolitice...nu reliefuri pe
fata-
da ci inlreaga f.atada . . . Arhitectura sculpteaza un bloc enorm:casar, 5
Spatiul traversdnd nateria,ca. in sculptura lui Henry Moore, golul
traversdnd
104--
2 C. N. SCHULZ, op, ei t . P 105
3 Wi l l i am SEI TZ
, Hans
Hof nnn, N. York
, 1963 , p
121
-r
Robert }{a!]er STE\ENS
5 Dan GRICCR:SCI
,Cubisr(li .-.:l .1.:.
=,1j -a:l e,
fuc::r' . ;:
j -
. l 9
41
plinul, relatia plin-gol luat e inpreuna,ca un tot
,
continultatea. spatiala inte-
rror -xEerlor.
,definesc
un nou raport intre forTrB si spatiu.
Spatiul {biect,foffa concreta,lEterie
purtatoare
de forma si deci incarcata de
sirnboluri si
Spatiu -ca un
gol
,interior
sau exterior obiectului sau obiectelor
,
spatiu sapa,t
in fonra sau in obiect .un vid.
Spatiu limitat de forne,spatiu ca un vid il care plutesc
elenEntele-oblect
,
este
pentru. prila
oara tratat in acest fe1 de catre Theo VanDoesburg
,
care
,
in
interesantele sale erercitii abstracte
pur
compozitionale, ?onsidera spa.tiul
ca un nEre
,infinit
gol,in
care insereaza elerente
-forrm
(pereti jonctionati
in trnghi drept la unul din capete si liberi la celalalt
).
asa fel
jnc6"t
creeaz.a
canpuri de interes,c6r[uri nerateriale,definind o portiune de spatiu ,
"definita"
din cel infinit,aflat ill extensie ormldirectionala.,Acest spatiu,limitat de ele-
[Entele-foma este spatiu arhitectural. ,De altfel Moho1y Nagy spune ca
"conpo-
zitia spatiala nu e in prim:l r' nd o problena de nateriale".l
eontinuitatea spatiului
rextensia rdilatarea, rinterpenetrarea
interior-exteri-
or,curgerea, fluenta,surt notiui din ce in ce rai vehieulate ale vocabularului
rndern, iar ereerientele arhitecturale din.
.ce in ce rai nurEroa,se.
Limita spatiala nu mai trebuie sa corespunda structurii portante,.
Wright distruge cutia spa.tiaLa distnrgdndu-i colturile si introducdnd fereastra
de colt
rlimita
spatial-a nu rai trebuie sa, fie corespondenta structurii. portante.
Console uriase, flexibilitate a
partiului,devin posibile
datorita noilor c6s-
tiguri tehnologice, sporind vocabulaml arhitectural.
Ludwig Mies van der Rohe are o contributie deosebita in largirea acestui voca-
bular cu pavilionul genran
aI Expozitiei de la &,rcelona,unde prelungirea
e)iage-
rata a peretelui
,afiseaza
progruflatic
extensia unidirectionala a spatiului si
folosirea peretilor
in scopul Limitarii,dirijarii,sau
curgerii spatiale,
Anularea ungh,iuLui ca lir[ta de spatiu permite
interpenetrarea. interiorului cu
exterioml, precum
si folosirea. peretelui
ca fundal pentru
expunerea unui obiect
de arta,toate acestea au devenit astazi
',efectd"spatiale cunoscute.lvlai putin
cunoscut este faptul ca
,pentru
a, creea senzatia de
"plutire"
a
planseului,Mies
vtlLizea?a o serie de
"falsificari"
constructive ca de pilda
inglobarea unui
capitel, extrem de
puterrlic
amatr in structura de beton a planseului,
care dato-
rita si rebordurilor destul de mari, apare ca o lasa plutind pe niste betisoare
[ptalice foarte subtiri. Diferenta de proportionare
r
de scara
I
este evidenta, suge-
r6,nd inaterialitatea stelpului de sprijin,reducerea rolului sau furctional-
structural.
Mi,ecarea
,parcurgerea
spatiului in miscare
,
perceperea
unui obiect dintr-o rulti-
tudine de pozitii,astfel
incat perceptia
frontala sa nu nai fie singurd noda-
42
litate de tratare a fatadei
,aparitia
unei noi dinEnsiunj-
,aceea
de tinp ca o
cofiponenta spatiata esentialatr-n
perceperea spatiului in niscareriata noile de-
idemte ale miscarii lrDdeme.
cel mi de seara reprezentant al ei
,Le
Corbusier,
pictor si sculptor cubist
rdar
si unul din cei IIai
prolifici arhitecti
practicieni si teoreticieni ai vremii
'
exerseaza in seria renumitelor sale vile,aplica,rea
unor
principii pe de o
parte
cubiste-in ce
priveste perspectiva-, iar
pe de alta
parte rbdernedin
punct de
vedere aI conceptiei spatiale.Astfel in cazul Vilei Stein la C'rches
'Corbusier
',renunta
Ia viziunea spatiutui in
perspecti
,
idcursa spre
"cristalizarea
pre-
zentului" si descoperirea insolitelor
,dar
fertilelor
"1umi
primitlver' 1 Pentru
SpatiuL interior regula consta in renuntarea Ia perspectiva, iar pentru coaia ex-
terioara,
.aplicarea procedeelor lui Alberti cu traseele regulatoare ale Renas-
terii.lfu
nai
putin
celebra vila savoye dj.n Poissy .,este una dintre cele nai
reprezentative
pentlu principiile corbuzianiste de concepere a spatiului:conti-
nuitate inerior
-xLerior,
flexibilitatea
partiului
,
terasa.
gradi^2
la
acoperls
I
stmctura
portanta pe piloti cilindrici ce
permit fluidizarea spatiului
'ferestre
tratate fie ca
"inagine
cadru,"fie ca
,'banda
"continua,
fie vitrare totala ce
perrnite coninicarea absoluta a spatiului. Extensia spatiului Ia Corbusier se face
nu nurai in
planul orizontal,dar si in cel vertical,ascensiunea
fiind facilitata
de atat de swroscutele supante celonprina spatiul dinaitea
iieliberarii"pa
verti-
cala
,spatiul
dispus
pe doua nivele fiijld luminat zenital,cit si
prin prez,'irta.
qnor
lungi
planuri incli-nate ce invita la o
parcurgere in miscare ascensiona.la.
Preznta unor curbe SCulptura1e av6nd ro1 de
pereti
,
tensioneaza
spatiul
'ccrnpri-
[6ndu-1, dilatdndu-l,sau lasindu-I sa curga',
| l . r
, Y,
,
Spatiul ca profunzine bste d+bicei redat in doua nDduri: efectul de
perspecti-
va cu
gradarea texburii si fJnonenul ce face ca un obiect sa fie astupat de al
tul situat in fata lui;
"acest
principiu
,a
rai fiultor stnturi de spatiu putin
profund
,
suprapundndu--se in zona fatadei,este e)o1tat de Giusseppe Terragni in
fatada casei Frigerio la Conp,de [,e Corbusier in Villa Stein la Garches,sau deD
Carlo Scarpa in articularea
peretilor sl ferestrelor la, Castelvecchio Verona..-
MODERNISMIJL
'CLASIC"
enite
principii severe dintre care
putem
enunEra celebre-
le principii ce au stat La Mza
"stilului
intemational"
,pri.ncipii
ce au fost
clar enuntate cu @,azL e4ozitiei intitulata
"stilul
international; arhitectura
incepdnd din 1922"a1e tinerilor(pe atunci )
arhitecti : brr,Hitchrck si Johnson
Si anufiE:
"arhitectura
nai curnd ca volum decdt ca rasa";
"[aj.
curdnd regulari-
tate decAt sifietrie axiata" si
"elfuninarea
ornanentului arbitTar aplicat"
l ect ual a -posi bi l a
sal vare?, rev . Arhi t ect ura nr, 1/ 1991
p81
2 Pierre Von MEISSTDe la fornB au 1i-eu,op.cit. P.
3 GIBSON J J. The Perception of the Visual World,
Btston,
1950
!tJ
Discursul despre spatiul arhitectural- evolueaza pe fiai nutte dircctii in peri-
oada irediat umatoere rarilor
'bla"sici"
nnderni.
O directie ar fi aceea abstract rationalista a relatiei bpa.tiu6fonctlrasa(figura
)
relatie care,pe linia gi,ndirii
antlce grecesti (
revelata de Vitmviu, perfectata
de Alberti si reluata de clasicisti )
repune in discutie problema
din
perspectiva
caracterului static sau dinamic al aceleiasi nase :piatra, .P.A.I{ichelis, bazdndu-
se
pe
teoriile
I'sinEtriei
dinamice" a J.ui Hambidge si pe
doctrinel-e corbusianis-
te fornulate ulterior in
'r;,i{odulor'r
face o analiza a ordinului doric folsind
erpresii de
"actiune
analoagar'r"sim.r1tana','Sluccesivarrpentru conlucrarea statica
a coloanei ca. parte
din intregul templu}iri .Conditia antroponnrfa a perceptiei
spatiale,dar si nbdificarea ei in miscare,perceptia spa,tiului in vitez6, facili-
tata de evolutia. tehnologica, sunt nntivatiile unei noi abordari a spatiului ur-
ban ce vor fi concretizate in celebrele
principii
ale Chartei Athenei
,
principii
v
c lare
,doctrinare ,
at6.j[in organizarea. spatiala de obiect,cet si in cea urbana, Deve-
nind fom.lle de nezdrrrncinat pentru
urnatoarele trei sau
patru
decenii,aceste prin-
cipii au
generat
asa zisul
'Urbanism
liber",'Lnsusit cu repeziciune pe
toa,te con-
tinentele si
propagat
de arhitectii celebri ai Bauhausului ce s-au raspdndit in
IunEa intreaga in unla
prigoanei
hit leriste . Acest rbd de gdndire
a fost e)<age-
rat prin sirnplificare in tarile in curs de desvoltare ce au suferit wr
puternic
proces
de industrializare-urbaniza,re dupa cel de a1 doilea razboi npndial.Teori-
il-e esentiale au fost Lansate in lunea puternic
industrializata occidentaLa ce
nu inceteaza sa aspir Ia educare [Dndiala prin
"ecwenizare
"r
"
universalizare'l
a denersuri lor creatoare
1
Unilateralitatea de abordare fui donEniul arhitectural din
perspectiva
flrnctio-
nalista transforra locuinta de rasa intr{ anosta cutie de beton arrat -produs
prefabricat
rezul-tat dintr-o tipizare e)cesiva a
paxtiului
si a structurii,
Forna este rezultata,neglijata,abolita.
Aceasta segregare functionalista aplicata arhitecturii teritoriale a transfor-
fiat orasele noi,dar rmi ales cartierele noi in universuri depersonalizate,confun-
dabile, si haotice.Lipsa de sermifi.catie a arhitecturii apare din ce in ce nai
evidenta
44
PERIOADA POSIMODM,NA
Constientizarea ctj-?EL arhitecturii rpderhe e semralata cu mrlta elocventa de
Charles Moore si Robert'Venturi in nureroasele scrieri cu ca.racter cri-tic.si
de[Dnstrativl .
Spatiul
"negativfi
al urbanisnului npdern e anal'jzat in raport cu cel"pozitiv,'
aI centrelor istoricefeonstatdndu-se ca acesta dj.n urna e
I'sapa.t
"
in nassa
constndta
-'MASSA
PURTATOARE DE SH{SIJRI, SIMmLIJRI}ISToRIE,SET.INIFICATIE.
Recdstigarea identitatii constituie fondul problelEi,iar
cautarile teoretice,
alaturi de e4erinEntele cele rai variate
,abordeaza
arhitectura fie nostalgic,
(eclectic),fie
futurist(hi-tec,h)anbele ipostaze
,nascute
dintr-o dorinta eviden-
ta de protest,sau
reactie fata de nbdernisrrul deja perimt.Soncluzie
este si-
gura :arhitectura valoroasa nu
poate
fi creata in lipsa unui suport tereinic,
semrificativ,
Teoriile spatiale legate de sernificatia arhitecturii sunt reluate atat din di-
rectia discursulti gestaltist
alrrfo rpi spatial"e semif icative",cet si dj.n cel
al
"locului
nascator de identitate" "3
Miscarea
gestaltista
a secolului )0( ofera teoriei artei un rDdel psihologic
ce
stabiLeste tipuri de configuratie a" elenEntelor forrEi artistice sl descifreaza.
sermificatiile acestei configuratii.Sennificatia atribuita fornei conduce la
forre sennlficative.Spatiul-fond nu poate fi desprins de rassa-forna,iar de-
finirea lui are loc nuflai inpreuna,in cadrul unor relatii cantitative, calita-
tive
,conventj-onale
si
globa1e,
totale(adica si sirnbolice si sermificative n,n,)
"Un
elerent de spatiu ia nastere cdnd intervalete
(
spatii internediare
)cdstiga
un caracter de figura.Spunem despre o rassa ca e nEi rmlt sau raj. putin
"con-
. i
centrata",iar de unFpatiu ca e uai nul-t asau nai putin
"inchj_s"...Spatiul
este
t
limitat de suprafetele delirdtante ale rasselor inconjuratoare . . . Decdt sa te
referi la ele[Ente de nassa,spatiu si suprafata,e deseori nai practic
sa. intro-
duci elenente ce au caracterul de
' ,total
Gestalt".Prin aceasta er.presie noi in-
telegem un elenEnt unde foma spatiului si lirnita spatiului, respectiv forra de
nassa si limita de fiassa, sau toate cele trei elerEnte fundarEntale fornBaza ul
tot
pregnant
. Baldachinul este un exernplu de total-Gestalt,' .t Spatiul
"inplicit"
adica narcat prin puncte
de sprijin e lirdtat inferior si superior
prin
',limi-
te de nassa." deci suprafata-simbou.c incarcata de valori sernificative,
Forrele studiate sub aspectul caracterrJlui intrinsec,elenEntar(patratul,trir..n-
of Modern Art,New York,1966
Este reluat in studiu Cantllo S ITTE
(T843-1903)
unul dintre cei rai bunl
a.nalisti ai centrelor istorice europene.
P.V.ilIEISS
,De
1a fofirE au lieu,op.cit.
C. N. SCHULZ, Syst dne l ogi que de I ' archi t ect ure, op, ci t .
A
ghiul,cercul
) sunt cu atat rai"e:qglicite" cu c6t au r.rn contur perifiEtral
nai
jnchis.Ele
sunt forflE centrale, ifiplodate,centripete, inbontrast cu foflrBle,' im-
plicitd",deschise pe
contur ce sunt fon np erylodate,cAtrifuge.
"Spatiile
pot
fi profunde
,dense,protective ,
terestre(Moscheea Cordova),sau rare-
fiate
,
tensionate,punte intre real si ireal,
(Biblioteca
Nationala a lui Boull6e
1785
)' i 1
Tipurile de confj.guratii spatiale
(wre1e
inspirate din stn-rctura urbana si
ge-
neratoare la r6ndul Lor de
t'structuri
patterl"
Ia Crist{er A1e:<ander
) si struc-
turile fonrale(arhitecturale n.n,
)pot
fi
"simple
sau duble,flrlnotone sau ierarhi-
ce,consi.stente sau contradictorii
,
clare sau ambigue
rcontinue
sau discontinue,etc"2
Sennificatia stnrcturii fornale apare diferita fata de raportarea. la. anumite
nivele de referinta. Astfel in cazul unei cladiri noi anplasate furtr-o zona isto-
rica,aceasta din urrra
,desi
e improprie ca utiLitate practica
,
prezinta
.un in-
teres de
"nediu
sennifj.cativt' important.
Capacitatea
( potentialitatea
n.n.
) unei structuri fornale,adica aptitudirea de
a
priml
continut e detemdnata de
gradul
sau de articulatie,adica posibiu.tatea
sistenrlui de com.mica,re afirna Schulz
,
i-ntelegand prin
structura foraala un
sistem alcatuit din elenEnte si relatiile dintre e1e.
Sermificatia presupune
repetltia
unui nu[ar timita,t de elerpnte si relatii ca-
re trebuie in acest tifip sa
pemita
toate combinatiile necesare pentru
reacope-
rirea. tuturor situatiilor irportante ale vietii".3
Ca o concluzie a acestor cautari rezulta ca structura fornala arhitecturala este
cu atat nai valoroasa,cu cdt e nai incarcata de sennificatie si
poate
transnite
sernificatie
,
deci poate
conunica.Arhitectura este mij loc de conunicare,deci
limbaj,
De Ia conpl-exitatea si contradictiile atAt de elocvent ilustrate de Robert Ven-
turi in er<ernplele sale
,
pdna
la fa,rnBcul arnbiguitatii
I
frecvente si chiar nece-
sare in orice opera valoroasa de ]a Shakespeare
,Michelangelo,
Borrorn-ini si
pdna
la corbusier,nurproase
epitete
,atribuile
sptr.tiului arhitectural largesc intere-
I
y.
v .ru!r>)
,Le
ta IomE au lreu,op.clt .
2 C.N.SCHIJLZ, Systdne logique de I' architecture,op.
oit.
3 Diferenta dintre sistem(deschis, infinit
)si structura( inchisa, finita) sunt
oarecum clarificate in estetica nDderra,dar aplicarea acestorE la arhitectu-
ra fara o
precizare
suplinentara face
posibila
confuzii sau nuantari de in_
terpretare
,datorita
folosirii uz:ale a unor teflrEni deja consacrati,ca_ ide
pilda:sistem
constructiv, sau structura constluctiva,sistem
urban, sau struc_
tura urbana.Astfel de e:flplu ar fi necesara clarificarea terrEnilor de sis-
tem fonral,sau structura forrmla. inaintea folosirii lor in discutia. despre
ordinul doric.citam din c.. N. schulz"sisterruL doric de exemplu nu a.dnite ni.ci
arcul,nici ogiva,nici
cupola(care
sunt straine
sistern"rlui).Cupola
face rn a._
cest tinp
parte
dintr-un sisteih
ficlasic"
ce cuprinde sistenul doric
ca
pe un subsistem",Putem de
pilda
htelege deci,ca ur sistem superior e,
fie cel doric, pentru ca
permite
o evolutie spre cupola,fie cel al cupolei,
pentru ca
perni
le un subsistem
,n.n.
.]o
gerea notiunij-
,dincolo
de
"portile",
"pragurile" rsi "linite1e"
cunoscute,respec-
tiv traditional definite,
spatii ce nu pot fi definite distinct ca
"spat
iu-fond
"
sau
"spatiu-forra",ci
nu-
mai spatii semiinchise sau semldeschise,adica spatii de trarzitle,
SPATIIJL DE TRANZITIE intre interior si exterior,
j-ntre
zub1ic
si
privat,intre
o stmctura
portanta si necesara si alta neportanta,dar
"necesara
prin
arbi-
trariul
"ei-dupa
cum afirna Feter Eisennan,devj.ne aproape obligatoriu in arhi-
tectura
post-fiderna.Spatiul de transitie este concreti zatea natetiala a unui
nou lIDd de
g:6,ndire,ce iflprospa,teaza a[Drtitele teorii lrDdeme occidentale,si
anunE
gendirea
oriental-a,
Filozofia
"simbiozei ",este
adusa ca argunent de catre arhitectuL
japonez
Ku-
rokana in sprijinul criticii dua.lisrrului occidental,dualism ce a condus la ie-
r]a.tl:izarea
,
segregareA
partii de intreg,a
principalului
de securdar,a interi-
orului de exterior,si a nascut o lure dihotomica
rabsurda,,ce
si--a,
'bonstruit"
propriul esec.Prin contrast,gdndirea orientaLa stravache,presupune o existen-
ta neutra,dincolo de bine si de rau,o
rrconstiillta
singura neasEnintatoare" ce
coexista cu extrerple, f acandu-te tolerabile reciproc,
Aborda,rea
partii
cu aceasi. i[portarLta. ca si intregul, face ca ansarnblu]- sa co-
existe organic
rsjjibiotic.
Grilele spatiale tridi[ensionale devenite unE din fornrlele cele nai uzitate
a1e
postrbdernisnului pentru
spatiile de tranzitie,sunt cel mai stralucit ex-
emplu de contutare a spatiului, neutrrl,
,de.
detenta si dlsipare,de
retensionare si reenergizare,de ambiguitate.
O interesanta asertiune teoretica
privfurd fomple spatiului apartine arhltec-
tului
japonez
Koichi Negaschira,care incearca sa
gaseasca
o erplicatie cultu-
mla
grilei tridinEnsionale in mport cu cubul,si cu suprafetele curbe:
"Grila
tridinEnsionala si cubul, care sunt raportate una fata de cea.la.lta 1a
fel ca filmll negativ fata de
pozitiv,au radacini culturale si istorice
pro-
funde.Grila tridirensionaLa este ereresia fizica, a culturii lemului, intirnp
ce cubul erprina cultum
pietrei, ,,' :Arhitectura traditionala
japoneza
este
o
grila tridinEnsionala cu un acoperis"
I
sa,u :
'rclviLizatii
le agricole produc
case cu
planuri
rectangulare,poate ca rczultat a1 nevoii de a supraveghea si
distribui
pa.rdntul".Pentm Negaschina,grilele tridj.nEnsionale sunt erpresia
comniunii orrului cu natura','filtru de admisie
prin
care LurEa naturii este
adusa in lufiEa onului". .'lTransformarea in relatiile om-natura adusa de urba-
rrizate a facut
,probabil,din
e)rcitarea
persona,Iitatii
individuale o tera ra.-
jora
in nDdernizarea occidentala.In aceste conditii,ceea ce a fost-Ia
jJceput
un spirit uran liber si nedefinit a fost inclus in spatii geolEtrice care re-
prezinta reactia intelectului si a ratiunii fata de natura . Viziuni le si ina-
ginile ge|lera:-. le spirit,, I Ll.ran sun t deci r:flec:a-.e
ln spa.1:li arltitecru_
47
rale si foIIrB exterioare,Arhitectura lui Gaudi si a lui Stefipr pot
fi. consi-
dera,te
proiectii
in piatra
si beton ale unor astfel de imgini si aspimtii
interioare a.Ie omrlui,Cubistii s-au desprins de natura si, constienti de nevo-
ia. de a exista
jn
intregirc intr-o lujrE confectionata de om,au reconpus tot m-d-
diul inconjurator pe
baza cuburilor intr{ fel care
poate
fi privit
ca cinic,
Suprarealistii au dezvoltat dezolante inagini rrEntale ale personalitatii
intr-
o lwrp a fantezi"ei si iluziei.
,deoarece
si ei erau constienti de Dierderea sim-
patiei
dintre om si lunea naturala.
Este
posibiL
ca suprafetele curbe sa fie un rpdiu propice pentru
a copia, cu
nateriale facute de n6na omului,libertatea organica din natura.
'r
1
Arhitectul
japonez
considera ca relatiile nutuale dintre grila
tridinensionala
si cub exprima fuziunea culturilor lennului si a
pietrei
,in
tirp ce suprafata
curba exprina libertatea spirituala si bogatia de imaginatie urara.
Azi
,din
dorinta de a depasi rbstenirea nbdemisnrlui eroig,' aI abstractiei
arhitecturale
,deconstrltctivistj.i
inceacca regasirea unui unj.vers poetic
in
. . . 1. . -
spatijldisfocate, deplasate translatate,in care esentlalul este lipsa, de ordi-
ne si de ierarhie.Grilele lui Peter Eisenran sunt
,de
altfel ca si aLe 1ui Ri-
chard Meier, rotite,sau dispuse inLocul unei falii totale ale fiassei construite,
,un
fel de prezenta
a absentei,ca ln cazul celebrutui Weroer Center Colum-
bus,a lui Eiseruran.Folosirea grilei
spatiale in cazuL arhitecturii lui Richard
Meier
,sau
a,
rrlatenrodernistilor'r
in
general
dj.fera. destul de nult.
Daca
pentru
rrlatenndernistir,
,gril-a
spatiala constituie o continuare
,un
elefient
de legatura,contribuind la coeziunerla unitate,Ia deconstructlvisti
,
gri
la e
nbtiv de dislocare, de"prezenta absenta" sau"necesitatea arbitmriului' lgrila
e
structura
"slaba"
i.n contrast cu cea
"forte'r,
o structura
"secundara"
facuta
pentru
a derncnstra necesitatea arbitrariului,a secondaritatii .Iata ce declara
Peter Eisennan cu ocazia unui interviu in1991 :
"Baudrillard
pretinde
ca Europa e locul spatiutui axial,iar Avrerica non-axia1;
adica un spatiu de tipul r[scarii fluide a autostrai[or si soselelor,fara nici
un fel de conditie ariala, Bineinteles,nici spatiul
ja"ponez
nu e axia,I.Cred ca
ar
putea
exista trei tipuri de spatii 3europeaq
,a[Erican
si orienta]" si ca am
putea gasi mijloaceLe de analiza a acestor tipuri de discursuii, intr-un nod si-
rni lar celui prin
care am fost capabili sa analizam spatiul vestic:prin folosi-
rea ar(elor sau grilei
ca.rteziene. , .sche[ple analitice sau sintetice ale grilei
si a)1 care sunt baza spatiului vestic clasj.c,nu se aplica neaparat arnpniei
"chora"
sau conceptelor
japoneze
spatiale
r'fiarr
si
"cgs"
.,noi dislocam tipul
orlpgen al spatiului grilat
in
j.deea
ca putem
a.vea. un spatiu strllctulal anali-
tic eterogen..Pentm prima
da.ta
(Ia
We>oer Center n.n.)negam hegenDnia grr-
lei.Toata rnmca noastra s-. referit
(in
lucratile anterioare n,n,)la g.rtLa,La,
_
48
ruperea, conectarea si dislocarea
grileloe,dar grila
nu rai e acum baza
jnves-
tigatiilor noastrerr.
O alta directie de cercetare teofetica.alaturi de cea a redob6,ndiril senni-
licatiei FORIVIEI SPATIALE. este cercetarea. I,QIJLUI
-SUPoRT
SiPRETEXI DE IDmfTI-
TATE.
Continuind oarecum li-oia panteisrului antic
,dar
si a wanisnrlui clasic
grec
ce
pune
onul in centruI universului
,miscarea
rrEinfuhlung
(sec
XVIII) implica
"eul"
in natura si considera
perceperea spatiului ca pe
o experlenta
psihologi-
ca,Spatiul exterior apare foarte rar studiat iryreuna cu cel interior,desi
Vogl-Gtinil nunEste arhitectura :
"e4erienta
tralta a environerentului",
Perioada noderna postbelica,
caracterizata de viteza [are de ercutie si supre-
natia tehnologica a evoluat inspre o degradare rapida a solului.Peisajul
'rra-
nit" de buldozer, comrnicarea
prin
mijloace de transport de nare viteza,corurica-
rea prin unde,nedependenta anplasanpntului unui orasr sau a unei cladiri de pro-
xlmitatea surselor de energie; toate acestea au condus la un urbanism indj.fe-
rent la natura
,
sau chiar in conflict cu ea.
Un nare nunar de arhitecti adopta o atitudine critica fata de aceasta indife-
renta.sustinend in lucrarile lor teoretice o reabilitare, reconsiderare a si-
tului,atat a celui natural(Arhitectum
peisaiutull-;.O.S:npnds.jsau
Teritoriul
t l
arhitecturii
,lucrar
in care Vitterio Gregotti ne i-ndeamra Ia o noua
"lectu-
rare" a sitului)dincolo de cea topografica l,
cd,t si a celui construit ce poate
transmite stari enlot ionale .ronantice si in nasura in care e Durtator de nar-
turii istorice,el devjne sennificativ..
(tnag:nea
orasului',lGvin Lynch)
3
Situl devine o componenta esentiala a contexlului arhitectural ca
justificare
a [Dtivare a
proiectarii.Co[ponenta
clinaterico-geografica este determinanta
in stabilirea
"camcterului[
unui sit.
Discursul poetic
al spatiuluj. ca" loc" apare la Gaston bchelard in a sa
,,Poetica
a spatiuluirr dintr-o perspectiva
fenonenologica in urrna analizei
prezentei
sta-
tlale in trEirlle efiDtionale swerate
poetic
jn
oper ele literare.
Reluarea in studiu a operei lui }lartin Heidegger in special dupa rbartea sa,
readuce notiunea de
rrlocrr
diferit de sit, locul
,
devine la Heidegger
incarcat de sacru, in tirp ce situl e
privit stiintific,laic. ..
"Spatiul
(nanitat
uran
) este esentiahpnte ceedee a fost
"rEnajat ",ceea
ce a
fost facut sa intre in
propria-i limita...Lfurtta nu e accea unde un lucru in-
ceteaza sa existe,dar rai ales,cun grecii
au observat-o, aceea unde incepe sa
eKiste' r 4
Jobn Orssbee SIMONDS
,The
landscape of Architecture,Ed.
Vitterio GREC' SITI,l texritoire de 1' architecture,Ed.L' 6querre,Paris,1982
Kevin LYNCH,The Irage of the City,Ed.Dnod,Paris,1976
Nlartin HEIDErcER,86,rir, habite r
,
Denser
,
Essais
et con:erences
,
Ed . Ga l lina_:.i
,
Par
j-s
,
1958
1
3
4
49
Poezia vorbeste i-n i"@ginirr
,
q)ulre
lleidegger iar"natura inaginii este sa lase
ce sa fie vaant.& aceea
poezia
serveste viata.Ea revela lucnrrile asa cum
sunt si 11 face pe
om capabil aa ralizeze scopul existentei sale in 1uflE:a Io-
cui
poetic".
.'lviata oruIui se desfasoara i-ntre pardnt
sl cer si arhltectura ca
arta e miJlocul de a face aceasta conditie vizibila. ...Constructli1e aduc pei-
sajul [ai aproape de on siri! ace]asi tilprlocalizeaza intlmitatea locuirii
prietenesti
sub i-nti-nderca cerului .rr 1
'I
Cristian Norberg SCHIJLZ
,Ibe
tanguage of Architecture,DAIITOP 14,1b.(pere
50
@IPOZITIA ARgITrcfi ]MI.A
Este oare coflpozitia o notiune desueta?
Folosita ca terIIEn sau ca disciplina inca din antichitate si p6na
in prezent
in scolile de arhitectura sau in cele de arta,conpozitia oprima un
',nr:d
de a
face"-un retetar de reguli si de legi de alcatuire a volunelor, spatiilor si e-
Ienentelor arhitectula1e insuEte in a,sa zisele
"pri.ncipii
de cofi@zitie arhi-
tecturala",
D-rpa parerea
unor arhitecti contenporani,arhitectura nu este o problera
de for-
na. Sau in orice caz,nu nu[E i de forna. D:pa Paul Rudob[arhitectura
viitorului
este o
problena
de"intelegere psihologi.ca
a. environenEntului" care irnplica si
autonobilul ca un tot,precum si"dreptul de utilizare a spatiului aerian".pro-
blenele najore ale arhitecturii sunt !
r'sj.tul,
functiunea
,materialele ,
spatiul
,
sca-
ra,spiritul tinpului' r. . .acestea sunt sase principii
fi:<e...si nai departe:' ,prin-
cipiile nu se schimba in nbd real,Sunt fascinat de ideea, de
"fara
lintta",to-
tul trebuie sa se schimbe,sa fie flexibil,e ceea ce face ca, o opera sa fie des-
chisa. Aceasta pune problema
spatiului universal a. lui lylies ca si o alta seiie
de spatii si intr-un fel-de spatiul interior universal care este anatena a.rhi-
tecturii.Daca spatiul e total flexibil eL nu inseanna rare lucru si ati abdicat
de Ia rolu1 de arhitect"l , Despre conpozitie PauL Rudolph spune:copia unor nbtive,
suprapunerea de olrra[Enter...e o privire
superficiala.
"
Iata deci parerea
ca problefiEle
strict legate de conpozitie sunt neesentiale,
minore sau superficiale.
Pe de alta
pa.rte
,
arhitect i contemporani,
pedagogi,
cum ar fj. Fra.ncis D.K.Ching
afirna ca functiunea si sirnbolurile sunt trecatoare,dar spatiul si forna ran6n,
sunt elerrEnte perene
ale arhitecturii
,
deci arhitectii trebuie sa Ie inteleasa
si sa le ranipuleze c6t rmi bine pentlu
a-si ajuge scopul.
In conceptia lui Ching,elenentele de baza ale arhitecturii sunt:spatiul( lumina
fiind inclusa
)
,constructia(structura )
,
inchiderea
(anvelopanta).
Arhltectura
(dupa
Ching) se e4erinEnteaza prin
miscare(spatj.u si timp),se e)<e-
cuta
prin
internEdiul tehnologiei,corespunde cerintelor unui
program...in
acord
cu contextul,rrAranjara si otganizarea elefiEntelor fornei si spatiului vor d.e-
termj-na npdul in care arhitectura a.r putea
sustine stradanii,solicita raspunsuri
si corrunica sennificatie . Aceste elenEnte ale fornBi si spatiului sunt de aceea
prezentate nu ca scopuri in sine,ci ca mij loace de a rezolva o
problena
ca ras-
puns Ia conditi.ile de functiune,scop si context-adj,ca arhitectural. . . Se
poate
face analogia cu faptul ca alfabetul trebuie stiut si inteles inainte ca. cuvin-
tele sa fie fonrate,iar vocabularul dezvoLtat; trebuie intelese regulile grara-
ficii- si sinta)<a
,inainte
ca frazeJ.e sa fie construite; trebuie intelese princi-
piile de conpozitie
(alcatuire)
inainte ca eseuri.le si ronanele sa fie scrrse,
Odata. acestea intelese,se poate
scrie intepator sau cu forta,se poate pleda per-
rffi
cl
tru
pace
sau incita la rebeliune, conpnta freacuri sau vorbi cu patrundere
si sem-
nificatie .
"1
Regulile,legile conpozitiei arhitecturale au constituit preocuparea
esentiala a
teoreticienilor de arhitectura pdna la aparitia unor teorii cone) ale urbanis-
rmrui
(sociologia)
sau ale esteticii, semiotica de e:<emplu care descoperz comple-
xitatea si i[plicatiile profunde
a1e personaritatii
creatorului in actul de cre-
atie.ALaturi de inFlicatia constiintei sociale ca o componenta a curturalului,
abordarea stiintifica si tehnicartoate acestea Ia un loc contribuie la desav6.r-
sirea acturui de creatie
,
definind opera ca
gest
sennificativ,limbaj
,nesaj ,
senn.
cornpozitia nu nai e un nijloc,un instrunpnt de creatie arhitecturala
',sine
qua
non'r
,ba
na.i rn:lt,facdnd e:<egeza lrai nurtor constructii recente are deconstructi-
vistilor, teoreticienii constata fie cootestarea totala, a. compozitiei,fie
ignora-
rea ei voita,iar aceasta nu neaparat nunai di-o spirit protestatar,sau
avangardist
ci' pur si si[plu,din nevoia de experinEnt,de ludic,de cercetare,de distrugere,
disroca.re,sau refacere,din spirit trufas demiurgic,derbnstrdnd
ca azi totul este
posi bi l .
ARHITECTURA PREMODERNA
opera
prenndenn
"fie
ca este vorba de o
pictum
de Leonardo da vinci sau de un
ronan de Barzac,aspira la coerenta de viziune.Ea, pune pret pe
continuitate,vor-
bind cu o singura voce narativa,sau gravita,nd
in
jurur
unui singur centru vizua.l.
Ea onoreaza succesiunea si sauzalitatea in tirp si spatiu.pe calea consecutivul
1ui,a liniaruLui,o
asenenea opera vrea sa reprezinte
o realitate care este alt-
ceva,si sa o
pnezinte
nai pregna.nt
decdt ea se nanifesta in viata de toa.te zile-
l e' r . 2
opera
urnareste arnDnia si frurpsul ca ideal estetic,iar nEtodele de a le reali-
za in operele arhitecturale sunt
"servite"
de legire compozitiei
arhitecturale.
De Ia antichitatea grreaca.
vazuta prin
operele rui vitruviu,l-a renasterea
e>prici-
tata si er<emplificata de Alberti si
palladio
si pina
la Lurgat si Bou1l6e, in toa.-
te operele
"clasice" si
"crasiciste"
,
intr-un cuvdnt in perioada prenoderna,
s--au
cautat
principii
r$iversa.le imrabile,absolute,in fata carora'rnu exista rnij toc
de a te sustrage
"(Bou116e
) . . ,sau
"principii
universale absolute,susceptibile
de a-si
pastra
valabilitatea,fara referinta la istorie' (vezi cercetarile 1ui Me_
nnn despre lodoli sec. XVIII
)3
rn doneniur arhitecturii o rationalitate cattezLarLa nu e suficienta, disciprine-
le uraniste,etica si n[tul
j-ntretin
o relatie de conplicitate,
"Teoria arhitectu-
rii apartine unei raruri a filozofiei inai-nte de a fi baza unei
practici
".
. .chiar
daca cea fiai rlare parte
a teoteticienilor au fost nai intd,i Dracticieni.
3
Todd GITLIN, \'iata
Di or r a \ / nn MI ' Taa
New York.1979
in lujrpa post-nDderna,
Si.nteza,86/ 1991
,p.' 14
De i-a forne au lieu,
presses
polyaechniques
ronandes,
L,ausanne
52
Binele si raul, adeva"rul si minciuna
rceeace
este drept sau nedrept,acestea sult
narile principii
,eterrre ,valabile
ale oricarei reflexii teoretice
(filozofice),
iar in
privinta arhitesturii
,
ele sunt legate nu nunai de fonre si spatii,dar
si de sennificatia acestora,Ce convenienta. acestor semlificatli
'
OrdineLe clasice ale Greciei antice futnj-zau IrDdeIe sau tipologii de elefiEnte '
ca, reteta
pentru
obtinerea frunrrsului in arhitectura.
Principiile
proportionale
ce au revenit obsesiv de-a lungul istoriei arhitectu-
rii ca un leit{Dtiv al rationalizarii denBrsului creator
,au
oferit sistenE co-
erente matematise abstracte si avdnd un
grad rai rare de
generalitate
decit or-
dj-nele,adica
,rIEi
putin
legate de tebnica sau rateriale.Atdt ordinele c6t si prin-
cipiile
proportionale de la Vitruviu si
pina
Ia Corbusier au avut ca ter:nEn de
corparatie si ideal
-omrl-,
iar omrl e centrul universului; senanand cu eL,pentm
el si ajungind 1a El,exista ceva sacru in aceasta
perfectionare
catre Drnezeire
prin On,
Vitnrviu
plaseaza
arhi.tectura intre arta si stiinta si ofera
principii
de alcatu-
ire a tenplelor
pe baza l.egilor sinEtriei si a euritmiei pe
care Ie prezinta
ca
pe niste componente esentiaLe ale procesului de creatie. Sinetria, raporta.rea de
mpoarte nu
poate
conduce
"in
sine "
la efectul frunosului,daca nu e insotita
de
"euritmie"
adj-ca un aport de farnec si annrnie ce nu fiai este straina. crea.to-
rului de frurcs.Totusi abordarea rardne
"obiectiva"
nEj- nult decat
"subiectiva",
euritnia rardnana pe rIBi depa,rte un
rUat",un
"ce"
nee>plicabil,dar,cu siguranta
apartin6nd tatentului arhitectului.
Depasind faza arhitecturii de obiect,Alberti contribuie 1a extinderea problene
-
ticii arhitecturaLe 1a aceea a sitului si a orasului dar,desi rai clar si nai a-
profundat decet Vitruviu si and
pretentia
ca se ocupa de arhitectura ca de o
stiinta,Alberti randne Ia faza unui bun
practicia.n ce se e><p1ica-un fel de teori-
e
pe care am numi-o astazi
"notivatia
proiectului".
Conventionalitatea regulilor si legilor proportionale rafidne neschimbata in esen-
ta
p6na in secolul )fi ca un fundal najor canria nuantarile de suprafata nu fac
decat sa-i sporeasca, prezenta.Pe a,cest fundal o disputa de
prioritate
a compo-
nentelor de stiinta si de arta in defiaitia arhitecturii nu schirnba continutul
esential aI teoriei .Pentru Frangois Blordell
"geniul"
arhitectului nu-l salvea-
za de cunoasterea regulilor si de aplicarea lor
judicioasa.
In conceptia lui Drrand2si Gradet 3 se ajunge la
rrfrujrbsrr
reunind economia cu
2 Jacques N. L. UJRAND
,Precis
des legons d' architecture,Paris,l8l9
3 Julien GUADE' |, Elenents et the)rie d' architecture,Librairie de Ia construc-
t i on rbderne, Pari s, 1909, vol 1p. 98. Ci t at de P. Von MEI SS, De I a
forne au lieu,op.cit./' r stiinta are a)riolrele sale,arta
,prin-
cipiile sale , Arhitectura
,
este dintre toate artele cea care are
principiile cele nu.i riguroase...Dar principiile nu se denon-
ltreaze" ca si axiorele"
"
sirplitatea,arhitectura e stiinta si arta in acelasi tinp,dar arta de a aplica
'\rn
savoir"
(cunoastere
prin
cercetare si eeerienta).
Invatandntul
"beaunartist"
a staruit cu autoritate in aplicarea principiilor
si
regulile de cofipozitie rezultate din npdele Ie istorice ceea ce conducea la riscul
ca a.ceste [Dde]-e sa se perpetueze
ca atare in Loc sa serveasca doa.r ca esenta
pentm
o abordare evoluti.va, in
pas
cu ti[purile.
O
prina prevalenta
a stiintei in fata artei e sugerata de Viollet Ie D.rc,care,
comprornitdnd codurile conventionale a1e arhitecturii-coduri supuse arbitrariului
artistic- le supune rigorii tehnicii ingineresti
,
rationalisnnrlui rezultat din
legile staticii .Aceasta, tumura rationala va contribui la, bulversarea acad.emj-s-
m,rlui beaurartist hegerbnist,preparind patrunderea
stiintelor si a, rationalita-
tii in in tardntul de arbitectura.
Scoa,la de la huhaus,desi ofera spatii largi artei si reseriilor,a facut naxirnm
pentru
intrarea stiintelor e><acte in invatafiant.
Corbusier insusi
,cu
narea sa influ.enta nu inseteaza sa-si ascunda admiratia
fata de rationalitatea
"inginereascarr
3rr estetica inginerului. . .arhitectura
-doua
lucruri solidare,consecutive,una in
plina
dezvoltare,alta in plina
regre-
siune
".
ARIIITtrTIJRA MODERNA
Rationalisfiul arhitecturii nDderne inlocuieste principiile
acadenismrlui clasi-
cist beaurrtist cu alte principii,e
adevarat
,rai
a,bstracte si nai elastice,ba-
zate pe ludic si enpiric,dar nDtivate totusi
-
pe
de o
parte
strict geonEtric:
spatiul si forna,abstractLzate
,
sunt supuse legilor noilor nateriale si noilor
tehnologii,pe de alta
parte
social: urbanisnoll generat
de C.I.A.M,nu e nai pu-
tin damic in principii
cu caractex irrllabil.
Pmctendu-si conceptiil-e desprc arhitectura de obiect,Corbusier lanseaza de
fapt noile reguli ale conpozitiei voLunEtrice devenj.te lfunbaj
"sine
qua
non" al
rode rnismrlui . 1
Daca. principiile clasice adoptau sinEtria
,rcderrrisnul,din
spirit protestatar
decLara asirEtria aproape obligatorie. D,ca arrbnia
,
consonanta
,
t
jlliaml
,
logieul
,
unitatea rezultate din coerenta aspirau spre
"frunlls"
cu
,'legile,'
Iui,acum,arta
si arhitectura rDderrra,continua sa aspire Ia coerenta,dar prin
alte nEtode:
jux-
tapuneri
,
suprapuneri
,
fragnentari
,
iar frurDsul nu e un scop ill sine,altceva pasi-
oneaza artistii:nedreptatea sociala.Contestarea principiilor,prejudecatilor-apa-
naj aI unei burghezii conservatoare, fenonenul revolutionar cu nuanta pronuntat
politica,se transpune in arta cu ro1 de as.utare sociala.
Arhitectura
propune
schimbarea lwnii oferind un nndel de viata nou si puri_fica-
tor
,egalj-zator.Denocratia
sociala,libertatea
(de
creatie inclusiv),economia de
rnij loace rateriale si tehnice.
' I
. l sc vedea capi r ol ul Cf , ncepl i a spzl i - . _r "
Arta rationalista abstxacta
rconducendu-se
dupa
principiile
t'relismrlui
stiinti-
tld'i influ..enteaza arhitectura care
,intorcend
spatele istoriei
,',inventeaza din
nou"
(Giedion)
o
"lune
nai buna" bazata pe sinceritatea structurala, functionala
si estetica . D{agerarile frmctionaliste
,structuraliste,puriste ,adaugate
cunoscu-
tei fraze a lui Hannes Meyer
,au
condus 1a forrrarea
"stilului
international",nu
rTai putin principial
dec6t oriee academism,,'Orice in lure e un
produs
a.I forrm-
lei
(functia
regleaza economia).Orice arta este compozitie si deci nefunctionala,
Orice viata este functie si deci neartistica".
(
1928)
D.ca Stilul Intemational a fost o foma. de e:q>resie a rationalisnului in arhi-
tectura 1 secatuind-o pe
aceasta de orice farnBc sau poezie,nu
nai putin
absurde
sunt considerate azL e:<emplele clasicisrrului eclectic al
"realisrnrlui
socialist"
superacademist a. carui deviza era:rational prin
continut si national prin
forna
(
ornanentul -pastise superficiala si accesoriu aI decorului traditional)2
criza arhitecturii nbderrle este
privita
^zi
ca. o consecinta a crLzeL generale.a
stiinteror nrcderne de catre Alberto PEREZ Gc[,{Ez care afiflE:
"Mevarul,derDnstra.-
bi1 prin legile stiintei
,
constituj.e ba.za fundanentala a deciziilor unarie,deasu-
pra
' rrealitatii' r
care,e totdeauna ambigua si accesibila nuflai prin
"poetic,' .Azi
teoria ca disciplina e confundata cu netodologia. Ea a devenit un ansamblu de re-
guli specializate si
prescriptive
,rela.tive
la valorile tebnologice,adica,,proce-
se'r nai curand dec6t finalitati.Un proces
ce cauta un laximm de eficacitate cu
minim de efort.Din rlbnEnt ce viata insasi e considerata ca un
proces
biologic sau
teleologic
,teoria
poate neglija preocuparile
etj.ce,pentru a nu retine decdt e-
ficacitatea de apricare.Teoria nbderna,aplecd,ndu-se pe
fiDdelere stiinteror fizi-
co{rateflE"tice ale inceputu].ui secolului XIX si idealurile 1or utopice, a decla-
rat ilegitirc problenele
unane cele mai cruciale, , . Def hitia cea nai explicita
a crizeL noastre este ca cadrul conceptual al stiintej. nu nai e comratibil cu
realitatea",
3
Daca mtionalistii flDdemi teoretizau stii-nta ca baza, a denersului de creatie,
operele lor practice
,contraziceau
flagrant
(unele)
aceste teorii(biserica din
Ronchamp sau ranastirea, la Tourette a lui Corbusier,sau ultirm perioada
a rrEte-
naticianului christopher Alercander
,care
pomind
in cautarea. absolutului rozei
pe
calea rationalului a.
gasit
acel
',pattern
languege
"
matrice a caracteristici-
lor tipologice are uoui npdiu construit,dar a cedat in fata irEtionarului.mitu-
lui si fenonenologiei.
Criza
politica de dupa. ce1 de al doilea razboi fiDndial,fiari1e problene
sociale
nerezolvate
,
a,vd.ntul tehnologic
,
schirnbarea criteriilor vaLorice traditiona,le cu
altele
(valoarea
de schirnb de
pilda)
de natura sa, st6.rneasca. aversitaea artis-
2
3
CeIe trei
principii
enurtate cu ocazia e&ozitiei Stilului Interrrational
din 1932 a lui Jobnson,Hitschok si brre -The Washington Post lgaprilie 1982
Vezi : api t ol ur
"Di hot cnrl e si arh i t ect ura-consec: nt a
3. poi i i i cl i
t ot ari t are
An-o: . c ?erez COI EZ, . l :
-' : . -q' .
: f ?^a' -d t he J: i ; i s of Mode rr. S. . : : : : es, MI T PF. ESS
: . : i . : ' -: l ; . . -! ' 5J
stilor,este sermalata in anii
'60
de [ajoritatea, criticilor si teoreticienilor
de arta si arhitectura si orice reactie
protestatara
e salutata ca o posibila
reabilitare io do[Eniul estetic. E constientizata nevoia de farnec
,conplexltatel
arnbiguitate,mit si poetica,un
nou sens,o noua semrificatie
,un
nou ulanism.
POST MODMNISMI]L
se nanifesta initial ca, o reactie la
principiile
[Ddemisrului devenit
"clasic".
Celor doua nari principii:non-ornanentul
(si
inplicit non-istoria) si non-contex-
tul
(
deci irplicit universalizarea prin
absolutizare) 1i se opun: reevaluarile
istorice si cele contextualiste,toate la un loc considerate
(de
fapt reconside-
rate) adevaratele repere ale identitatii
,personalizarii
si sermificatiei arhi-
tecturale.Cercetarile teoretice se ildreapta cu
precadere
inspt explicatia cri-
zei arhitecturii
prin prisra pierderii
atributelor artistice: inefabilul
,
poeticul,
valoarea enbtionala,iar evolutia unor discipline colaterale aLe esteticii
(
senrio-
tica)
,ale
urbanisrnrlui(sociologia)
,psihanalizei
si filozofiei
,
contribuie la re-
evaluarea disciplinei de teorie arhitecturala ca fijadu-i necesara o nebanuita
co[plexj.tate si profunziflE,o
abordare intuitiva,holistica si deci culturala,ala.-
turi de cea
pur
stiintifica,
Urnare sennalelor nenunarate ale uror
personalitati
de renune,
(Venturi,Moore,
Jencks, Schulz,etc,
)sirplitatii
(arhitecturii)
i se opune cofiplexltatea
,
transan-
tei i se opune aJbiguitatea
,
intolerantei-tol-etanta
,
neutralitates. .
FenorEnu1 post-[Ddern preocupa
intreaga intelectualitate care,sesi zeaza c17 oare -
care neliniste
pierderea
echilibrului,a nasurii si a orientarii intr-o lwe de
cautari nultiple si de foarte putine
"gasiri".Roger
Shattuck-critic literar anB-
rican afinra cu oarecar regret lipsa unei fiasuri de
judecata
comjne artei post-
noderne:
"Ctrbisfiul,
futurisrml si spiritualistii artei de felul lui Kandinsky,a-
veau in cornrn un principiu
de cofipozitie:
juxtapunerea
unor stari de spirit di-
feri.te,a unor nbrEnte si Iocuri diferite,a unor puncte
de vedere diferite...,'
"C6nd
spunem colaj sau [Dntaj,spunem esenta rcdernismrlui,'( sic
) spune Todd Git]-in
si rai departe.,."In cazul sensibilitatii
post{filderrre,umarirea
intregului uni-
tar pare sa fi fost intr-u totul abandonata.In schinb exista textura,o cultivare
a suprafetelor care sugereaza
,
resping
,
inpulsioneaza Ia nesf6.rsit alte suprafete
,..npdernisrnrl a spart coerenta intregului r..mitar, iar cioburite sunt sursa de de-
lectare a
postrncdemisrului
"
.
Referirile
"ironice"
Ia trecutul istoric din operele lui Venturi,cele flai putin
ironice a.v6.nd rolul de constientizare a aFp,rt enentei la o anuJrE civilizatie
,ale
Iuj- Moore,sau
propunerea
oarecum
"populista"
de innobilare a. nndului de viata a
clasei nEdii supusa unui cadru arhitectural clasicist-eclectic si
gigantesc
din
operele lui Bofill
(Versailles
pentru saraci
) toate acestea reprezinta nodali-
tati de a reabilita ornarentul din
priwa istoriei.
Post-rDdernistii eclecti"i
i"Fi' ,r rFcn,li lF ai laoile
Cornpozitionale ClaSiCe,caro-
co
ra le adaoga ingredientul noutatii
,
sau apartenentei Ia tinpuri le actual-e,
Post-nndernistii in
general prEctica un dublu cod,dorind
"sa
pastreze
ctteva as-
pecte ate trecutului avansdnd spre viitor,el se preocupa de regasirile traditiei
dorind sa scape fornulelor [uribunde ale trecutului,Evorba de fapt de un ares-
tec de Renaster si futurism
"
1
"Post-fiDdernisnul
apare ca r:n Jalus cu doua fete, Una
priveste
inapoi
rsperdnd
sa
gaseasca inceputurile sau origillile
pe care sa
putem
din nou fonda un lirnbaj de
fonre sennificative.Cealalta
priveste inainte, in nimlc,sustin6.nd un nihilism in
confornitate cu care fortBle vin si
pleaca,ca parti
a1e unui
ioc
de
I'seductie".
Aceste doua fete sunt totusi reactii contra Moderrlisrrului si au deci un scop
conun, r ' 2
"Paradigfia
arhitectului ca naestn] de-a lungu1 perioadei rlDderDe este a,ceea, de
realizator de forne,creator a1 structurilor ierarhice si. simbolice,caracteriza-
te
pe
de o
pa.rte prin
unitatea
partilor distincte,pe de alta partebrin
transpa-
renta forrrplor inspre redarea sensurilor.N.[IEroase elerente de corelatie sunt
exprinate
prin fuziurea fo rEi si functiei
(functionalism
n.n.),program si con-
text
(contexbualism
n.n.) stnrctura
(
structura.lism) si sens,care unifica,centrea-
za si autogenereaza subiectul,a carui autononie este reflestata in autonomj-a pro-
prie a lucrarii. . .
practica
care accentueaza. sLnteza
,afircnia,conpunerea
el-efren-
telor si coincidenta lor potential disparata't spuDe Bernard Tschrulti.c?.r
rX-
plicandu-si opera deconstructivista bazd_ta
W
negarea valorilor nnderne.afirrm:
"
prin
distmctie si disjunctie, , . ,fragnEntare si disociere,circurEtantele cul-
turale contenporane sugereaza necesitatea de a inlatura categoriile stabilite
ale sensurilor si relatarilor contexluale..,o a,rhitectura post-ulranista
care sa
e)<prinp nu nujrai disperarea subiectului,dar si efectul unei a.stfel de descentra"-
lizari asupra intregii notiuni de forna arhitecturala, unificata,coerenta,
"3
Teoriile semioticii e&licau capodopera artistica ca
pe
o fericita coincidenta
intre sernificant si semificat,iar aplicarea acestor teorii Ia epoci de
glorie
arhitecturala, sau la opere valoroase,nu facea decat sa intareasca convingerea
in necesitatea unitatii,a coerentei dintre semnificat si sermificant,Azi asis-
tam la o dislocare dintre sernificat si sennificant,dar si o negate a tuturor
notir:nilor de corpozitie arhltecturaLa,valabile oarecum in nDdernisln.
Apar in schimb reguli si nornE noi de sugerare
,creare
sau rentinere a unor noi
relationari spatiale si fofirale,exprinate in notiuni de felul: descentralizarii
,
distorsiunii
,disfunctiei ,disocierii ,
dislocarii
pe
care Tschumi 1e considera de
pilda
I' strategii
ale disjunctiei".
nouveau et ses tec-
t ure Auj ourd' hui , Ed. Terrai ] , Pari s, 1991
Cristian Norberg SCHULZ, The Language of Architecture, DATUfOP 14,Tb.fipere,1991
Bernard TSCHUMI
,Parc
de la Villette, ARCHITECIURAJ, DESIGN, Deconstruction Archi-
tecture
'
,]9
8 7-a
3
rdeea de LIMTTA ce caracteriza o Lucra,re arhitecturala e inlocuita cu cea cle
NONLIMITA
,
desfasurare Ia infinit
,neinceput
si nesf6rsit,
col{rExflJl, este totar neglijat de miscarea deconstructivista
care-si propune
chiar
CA SCOP DECOI\TTD(TUALIZAREA,
PriN
distrugErE Si ANtirrENbriE Si RECONTEXIUALIZAREA
in ternEnii unei noi lumi :
"Noi
am utilizat terenul ca
pe
un palirsest:un
loc un-
de se scrie
,se
sterge si se rescrie istoria,ctadirile
noastre sunt procesur
in-
vers al faptului ca situl emana cladirea -oncept Postlr{odernist.Cladiril-e
noastre
creea'a, terenul
-concept
Non-post-Modernist.,' (
Eisennan
)
ORDINEA e inlocuita cu desordinea si ARBITRARIUL. Arbitrariul ca necesitate devine
lege pentru
narea rmjoritate a deconstructiyistilor,
iar aceasta se e)erima atat
in dofieniul functionalului (non
-functiune,
sau
"non
sequitur" cun ii
place
fiEreu
sa spuna Eisennan)e>prlnata
de
"foliile"
din Parcul la VilLette al 1ui Tschumi.sau
de holur centrului wexrer a rui Eisenran; al structuri.i(grilele
forosite de rai
toti
post
npdernii fie ca sunt
"latenodernisti ,fie
deconstructivisti
sunt concre-
tizarea
pritre
altele a necesitatii
"structurii
slabe'r
-neportante,arbitrare,sau
pur
si sitlplu gratuite)
isau
a]. fornpi(forna
.absenta"-golurile
albe ale tui Ei-
sennEn sau fornele lnplicite, sugerate
,sau
nurai caLitati absente ale fomEi.ca
de pilda
lucrarea
"Never
is the Center" a lui Libeskind.
)
sEcvnvrrAlrrA1EA,fragrEntariul
sugereaza at6,t miscarea.
-parcurgerea spatiului in
timp se face r.neori prin mijroacele
dansului sau a secventiaritatii
cinerBtogra_
fice
(Manhattan
Transcript
-Bemard
Tschunrt).
Pentru a-si e:prica lucrarea arhitecturala
parcul-
la vitrette,Tschun[
e)sune
"flEtodele"
disjunctiei pe
care re propune
in continuare ca
',instrunpnte'
d.e re_
arizare a obiectului arhitecturar,de
fapt inlocuind conceptele vechi cu artete
noi,rEtode vechi cu aLtele noi:
rrrn
arhitectura,aserrEnea
disjunctii deschid posibilitatea
ca-n orice rcrEnt fie-
care
parte
sa devina o sinteza, sau o totaLitate auto-suficienta; fiecare parte
conduce spre cealarta,iar fiecareconstructie
este in afara echilibrului,consti-
tuita fiind de uflrele altei constructii. Acest fapt poate
duce la concepte noi,
unul din obiectivele acestei elpuneri este de a i-Dterege noul concept aL urbanis-
tieii arhitecturale. hca- ar fi necesar sa se faca o apreciere aslrpra arhitectu-
ril sau asupra unei nBtode arhitecturale de disjunctie,Tschumi prezinta
urratoa._
rele puncte
:
I
)
Rennntarea la notiunea de sinteza in favoarea ideii de disociere a anaLizei
disjunctive .
2) oniterea opozitiei traditionare de utiriza.re a forrei arhitecturale in favoa-
rea unei suprEpuneri sau a
juxlapunerii
a doi terrnenl care pot
fi in npd indepen-
dent si sirnilar supusi unor netode identj.ce de analiza, arhitecturala.
3) ca netoda
,trebuie
sa se
puna
accent pe frugllentare
,suprapunere
si combinare,
care irnpi.edica fortele disociative extinse in tot sisterul arhitectural, sa ra
cu a.safl lirdtele acestula
,
sugeri.nd
o noua def
in:-tre.
bd
Conceptul de disjunctie este incorpatibil cu viziunea statica autonofia,structura-
la a arhitecturii,el nu este antiautonom sau antistrarctural ci,pur si sinplu,pre-
supune operatii flEcanice constante care
prcduc in nod sistenatic disociatii.(De-
rrida le nurpste
"differances")
inspatiu si timp,unde un elerpnt arhitectural fun-
ctioneaza nullai
prin
contradictie,conflict,un elenEnt progranat
cu rriscarea cor-
purilor
sau cu alte elefiEnte.In acest fel disjunctia devine un instrurpnt siste-
rratic si teoretic
pentru
realizarea
proiectului
arhitectural. "
1
I\,letoda
proiectarii
asistate de calculator face posibil faptul ca ma.teflatica pura
sa devina aplicata.C.onpozitia Parcului la Villette e o denbnstratie a. unei orga-
nizari conpler arhitectumle
"fara
interventia regulilor traditionale aLe compo-
zitiei
,
ierarhiei si onliniL,..dtac impotriva relatiei cauza-efect, intre forna si
functie,structura si econornie, fonm si program, inlocuind aceasta opozitie prin
concepte noi de contiguitate si suprapunererr. 2
TYei sisterE autonolE de
puncte,linii si suprafete,desvoltate in ideea lipsei de
sinteza,dar dispuse repetitiv in ordonarea unor
grile
urbane
juxtapuse,desenate
la conputer, iata de fapt conceptia conpozitionala rajora a Parcului la Villette,
Intersectia
grilei,ar<elor
de coordonate si curburilor alese Ia intenplare-fieca-
re coerente in sinernu duce insa la o
"ftpgastructura
supercoerentarr ci la ceva
indecls,opus intregului, , . ,evitdnd orice incercare de onogenizare a Parcului ca
un tot unitar...o realitate disDersata si diferentiata cale na,re,}Jea,z.a finalul
utopiei unitare" 3
Feter Eisennan
,
inspiTat din lucrarile lui Giusseppe Terragni si G/ruppo Sette
din anii
r30
a dezvoltat teoria analLzeL si_folosirea ei in cadrulproiectarii .
In seria de case l-9 Eisennan rai
pastreaza
si[patia
pentru
inaintasii sai no-
demi.Din 1978,cu casa nr l0,orientarea deconstnlctivista devine evidenta, inf lu-
-entele
psihanalizei si al"e fiLozofiei nihiliste constituind doar o
parte
din
aspectele declarate ele autonrlui.
@sa cu nr.10 este prina a,plicare adesconplnerii,dislocarii. si deconstructiei,
prin sustragerea unol elerpnte care
rrdistnrg
punctul central aI ifiDbilu]ui,sca-
ra antropo[Drf ica siutilizarile nornale .
r.',
pierderea punctului central, f ornE le
in L
,simbolizdnd
separarea si instabilitatea,excavarile,scufirndarea in trecut
si inconstient
,
scalarea si
geonatria
topologica
rr.4
FornE le in L dispuse rotativ,aceste cuburi erodate subliniaza conditia nesj.gura
a universului.la Grardiola
-house
intrepatrunderea acestor L-uxi este savant ex-
plicata de autor ca fiind o
"narcare
a intelegerii locului ca rezultat a1 schim-
barii intelegerii Iunii".Grile spatiale fiEtalice nE,tcl]eaza pzj-tLa
initiala a
L-ului dinai.nte de intrepatrundere
,
facilitend
j.ntelegerea
fornEi ca
pe
o miscare
surprinsa in ipostaze succesive
pietrificate.
1,2si 3 Eernard TSCHUMI
,Parc
de la Villette
,
Architectural Design,cp.cit.
.4
Chai' les JEl,i' CfS, ihe
plel-aure:
of Absenr... Arciitectural
.i,sig:r,op,ci:,
Grirere spatiare tridifiEnsionale sunt un rDtiv cornpozitional aproape
rsine
qua
non" in opera Iui Eise En."EIe sunt versiuni neorcderrriste
alegrilajelor de per-
spectiva ale lui Brarante,rai degraba" deschise
(infinite)
decet inchise
(finite)
nai degraba quatrodi[Ensionale
dec6,t unidirectionale
,
mai cur6.nd usoare decdt gre-
Ie
'nai
degraba cerebrale decdt adevarate.Perspective
nonrenascentiste producand
goluri
albe eisennani.ene
,
oriunde te uiti in
josul
1or facd.ndu-te sa strabati
tlaseul. De fapt aleeia schetariei si,pararela cu ea, pronEnada galeriei principa-
re, sunt spatiile cele fiai ifipresionante.Acestea
sunt inagini puternice,nu
iragi-
nire srabe
pe
care acun le cauta in lucrarea sa ambigua in care grilere
sunt
-
zute prin grira;grile
aplecate unele spre altele,gri1e care se repeta la distan-
te constante variind in patru
culori:gri inchis
,
argintiu
,
al.b si gri,Eisenran
e-
te legat de sisterul de grile
asa cum in lucrarile lui L corbusier,lumina joaca
un rol iflportant.wexrer center aduce arhitectura ca o r?lla pentru pictura.
Eisen-
nan cauta sa recontextua,lizeze
arta,
rsa
o scoata in afara cadrelor,sa o interpre-
teze cu arhitectura.'r (Charles
Jencks
-Eseifian's
White Holes) l
AceLeasi grile
spatiale devin nbtiv corpozitional de integrare in contex! la ar-
hitectii numiti
"late{Ddernisti,sau
post-{orbusianisti.
Richard lileier,in proiectur pentlu lifuzeur de Arte Decorative
de ra Frankfurt
a u-
t Lli?'at in nod e><plieit [ptodele analitice in procesul generarii proiectului,[E-
tode
perfectionate
in cadrul colaboraril cu Eisenran la grupur
New
york
Five,pfo-
iectur este o aplicare intelectuala alalitica a ideeii de context,Doua
sistenE
de grire
3una a rcdiului existent si alta rotita cu rREr grade
si
juratare
a ru-
zeului proiectat
' In
ciuda proiectarii
analitice,lybier unanizeaza denprsul proiec-
tarii prin fiEtode oarecum crasice de conpozitie zfoc,,rizatea
interesului
in piata
de acces situata la intersectia circuratiilor principale' axldle,folosirea
succe-
siunii gradate
spatiale functie de interesul pe
care-l prezinta
e4onatele,uni-
ficarea ansambrulul prin
folosirea caroiajelor si. a acerorasi rateriale
aLbe sau
nuantate de Ia alb,etc,
rnainte de a concluziona,am putea
rez.)ra, ca
,in
principiu,
legire corpozitiei
arhitecturale,coinciz6nd
cu legi1e generale
ale esteticii,si-au pastrat
esenta,
dar si-au largit tot rai mrlt sensul,extinzdnd sensuL notiunilor,sau
conFletdn_
du-se cu noi notiuni .
Arn putea
afima chiar ca,umare a colunicarii spiritualitatilor
occidentale,euro-
pene
,a,[Ericane
si extrem orientare,o serie intreaga de turnuri sau conpletari
de sensuri au a.pa.rut . Dlalisrului si transantei tipic occidentale i s-au adaugat
sferele neutralitatii;a.tolemntei,a
inteflrEdiaritatii,avand
drept consecinta
-
spatiul de trazitie ci o nateriarizarJspatiara,
aproape obligatorie in opeea
postnDderna
.
Eruntarea principiiror
conpozitiei arhitecturare se face inpreuna: unitate sI di-
versitate
i
contrast sI varietate
;
ordine sI dezordine, sinceritate sI nesinceri-
t at e, et c. , . , ca o i nvi t at i e l a abo: Caraa deodat a
si i rrpre, . ma
a cel or doua
pri n.
1 A-rchiiectural tsign
,
Wexter Center for the Visua.l Arts
' 60
cipii opuse ce
par
sa stabileasca un echilibru necesar in opera artistica.
rntre cele doua extrenp
,trecerea
e grEdata
,D.eutra
incdt face posibila
coexis-
tenta
pasnica
si arrncnioasa a extrefiElor.
Arhitectii deconstructivisti
,
inspirati din filozofia lui
praton
sau a nihitistu-
lui Nietsche
(trebuie
haos pentru
a se naste o stea) au incercat sa exprinp in
arhi-tectura
justifica.rea
necesitatii arbitrariurui, h.r cea [ai fiare pa,rte
a 1or,
in rucrarile lor cele fiai valoroase,au doredit ca uze,lza de o oarecare ordonare
(in
dezordine
)
. Dezordinea e
"orga"nizata)l
chiar studiata Ia otdinator. Inteligibi-
litatea conpozitiei a condus intotdeauna la succesul unei opere de arta.
Necesitatea,nevoia
de ordine a rezultat la om din nevoia de simplificare
,
d.e in-
terigibilitate,
'rea.
vine din rezistenta Ia schimbare si din cercetarea de continu-
itate
(Gornbrich)
Ordinea e innascuta si ancestrala la om. Sinila.r unor fenonene
naturale, repet it ive
,
rlrnca omllui e usurata de ritmrl operatiei
(reglarea
biolo-
gica),de producerea
"seriala
si industrializa.bila
,
de inteligibilitatea si logi-
ca constructiva,. Societatea nu poate rezista si. progresa
fara organizare.Natura
insa,si,universul, lu[ea este organizata.
rn lurea teoreticienilor de arhitectun principiile
ordonarii au ranEs in esenta,
aceleasi : arq,
,
si[Etria, ritrul
,
principiile proportionale,dar
au fost corpletate
cu notj-uni rai largi ca ldatum sau transforErea. fornala, .2
Fomele
(
intelegend foma arbitecturala cornple:q!
) sunt clasificate i"n forne cen-
tTaLe,Iiniare, radia,le
rciorchine
(conglonp&t
) sau grila,,
h.r fonBle arhitecturale nu pot
fi definite doar geofletric.cbiar
si georptric,
s-a vazut,ca nu ne putem
limita la geolEtria
"euclidiana ",
nici nrrllai Ia cea,rto_
pologicarr .-ilai
si 1a cea
"fractala".Theo
Van,Doesburg,lilies
Van Der Rohe,Rudolf
Arheim, Louis lhhn,cristian Norberg schulz au derDnstrat ca. spatiul arhitectu-
ral e si un cdnp energetic,sau un focar,sau un receptacolrsau
rm
'rrotal
Gestalt
"
Araturi de forne,au aparut notiunile de IlrtAGrM, rurt nai largi si inspirate din
arte colaterale
(cinenatografia,coregrafil,truzLca
sau teatrul. . ,,
)pierre Von
Ivleiss spunea apropo de conprexltatea arhitecturii: arhitectura este scenosrafie
dar scenografia nu e arhitectura.
)
Fornele pot fi e)qglicite
,
sugerate
,evocate,
sau inpricite
;
centripete sau centrifuge.
Dependenta de context nu e asta.zi suficienta pentru
crearea unui
"loc",spune
Pierre von Meiss . Regulile
,
legile compozitiei arhitecturale se refera cu
precade-,
re la aspectul binonului figura
-fond ,elenEnt -spatiu
din definitia spati.ului
arhitectural. Forna este data de reguli geo[etrice
dar ideea for'fiEi trebuie sa
sustina ideea locului,Fornere,dincolo
de aspectele alcatuirii prin
relatii geo-
nEtrice
,
topologice,sau fractale
,
trebuie sa tina seana de relatij,le
,' conventiona-
,
tJ-6 ra IomE au l i eu,op .ci t ,
D. K.CHIlre,Architecture,
Forne
,Spa.ce
&
Francis
New York ]979
Nostrand
Reinhold
ol
Urt""rt"
"convenite"
se schimba odata cu derularea ti[pufui
tdar
prirrEs-
te
pri[Este caracter si identitate
prin
'Valori
ce nu pot fi convenite
prin
reguli si legi" .l
I'LOCIJL
face sa intre in el simplicitatea
pandntului,a
cerului,a divinitatilor
si a mEitoarelor,in acelasi timp cu arenajarea. 1or ca spatii,lucruri1e care
sunt
genul unor astfel de locuri dau
"randnere "
locuirii ormlui.A
produce
ast-
feI de lucruri inseatma"a construi
| |
,Astfel
pentru
ca a construi inseamla a
edifica
"Iocuri"
inseama in acelasi tirnp a fonda si a asambla spatii
"
(Heidegger
)
Regasirea sermificatiei
pierdute din perioada inca'lrpderna" a anilor
post-be-
lici a i[pulsionat cercetarile din doneniul esteticii arhitecturale in special
cele legate de cercetarile semiotice,descoperind ca
,alaturi
de alte ncdele de
creatie arhitecturala
(nndelul
transfornational de e>enplu n.n.),npdelul semio-
tic
pare
sa fie cel nai cornplex si ce] nai rodnic in ideea arhitecturii ca un
cuplu sern-simbol ,
Senrrul e indicare,sirnboul- e reprezentare.
Forna in sine
poate
fi sennificativa
(Gesta1t),dar
forra arhitecturala e nai
rn]lt decAt atet
,ea
e alcatuita. din fornB
"conventionale "
dar si forne
"in
de-
venire"
-prin
devenire intelegend ternEnul transforna.re
prin preluare,de
adap-
tare fonrala, de corpatibilitate fonala sau capacitatea fornei de a. se adapta
unor conditii noi si inedite.Cristian Norberg Schulz vorbeste despre fornBle
"Total
Gestalt" ca despre un necanism autoreglabil
,ale
carui articulatii sunt
capa.bile de a prelua situatii noi
,pentru
care nu a fost progranat initial ,
Forna arhitecturala sennificativa trebuie sa aiba
"parti
conventionale si parti
noi atunci cdnd cele vechi nu nerg".
(Venturi)
"Arhitectura
e fiai putin inovare cet act de interpretare;sa fi arhitect inseam-
na sa
posezi
o voce individuala care vorbeste illtr{rn limbaj
general
inteles al
fornelor.A fi cu adevarat articulat,ca arhitectinseam:.a sa ridici aceasta voce
pe
inaltimile liricului,sa faci ca fj.ecare elenEnt,fiecare cuv6,nt
,sa
rezoneze
cu sernificatie. , .in ciuda haosului care face ra
gii
in
jurul
nostm,fieca,re
cladire,prezinta inca posibilitatea de a afirna si a. restabili ordinea inerenta
a lucrurilor"
(Robert
Stern)
Arhitectura e limbaj,
' basa
a fiintei"
(Heidegger),
sau
"ord.ine
simbotica inpar- '
tasita
(Peter
fulIer) .
falraux spunea :
"secolul
)Q(I va fi religios sau nu va fi de loc.'l
Salvarea onBnirii consta in salvarea valorilor etern-uJrane,iar acestea inplica
sacrul ca o conponenta intrinseca a actului de creatie,
Abordarea intuitiva
-profund
culturala.- este acum reconsiderata alaturi de abor-
darea(profund stiintifica)
-rationala ,ca
o posibila reabilitare vaLorica a ar-
hi i 6. t r 1l . i . i hp. i n da\ r an. i r ^-
t r
_^_+t t t t l i
Pr
l r r uv v e! r ! ! s4.
B\ t s
l , ut ur
-
oz
RMREZBTIARE' FIG{'RATIE ARSITEII'RALA
In perioada PREI,TODERNA
,nai
precis cea a PRBEALISMIJLUI reprezentarea arhitectu-
ra.la s-+. bazat pe
traditia,va1abil a,cceptata in lurea occidentala, aceea a MIME-
S lS-u1ui
,
provenit
de Ia greci.Folosita
alterrrativ ca INSTRUMB{I si ca. S IMDL
reprezentarea arhitecturala. a fost SIMUI,ARE si SIMILARITATE.
Perioada
gotica
a uzat de
putine rdjLoace de corrunicare prin inteffiediul desenn-
lui de arhitectura( cateva trasee de baza, cate circula printre flaestri),
Renasterea in schimb aduce o extraordinam contributie in cunoasterea stiintifi-
ca in dofipniul reprezentarii perspectivice prin
flarile ei
personalita.ti (teonardo
Da Vinci,Pierro Del Fmncesca
,
Giotto
,
Uirer) ale caror cautari neobosite largesc
cdnpul cunoasterii
,atat
in doneniul reprezentarii spatiul-ui,cet si in cel al
reprezentarilor corpului ulan.
Barocul
,
apare din perspectiva contenpora.neitatii ea una din cele rai interesante
perioade in ceea ce priveste reprezentarea arhitecturala,In prinul
rdnd apar cu
nare frecventa planse
contindnd nEi mrlte
piese
de reprezentare ale unei cla.diri
in aceLasi timp,P1anul Pietei Sall Pietro din Rona reprodus de Ltarouilly este
incd,ntator nu a.t6t prin
desen, c6t
prin
vastitatea infonrativa de care uzeaza
,
In aI doilea rdnd
,
reprezentarile baroce au farnecul anbiguitatii,al incertitu-
dinii,al
posj-bilitatii
de alegere .Kisho Kuroka.wa
,in
studiile sale despre fj.lo-
sofia simbiozei releveaza cu rare putere
de convingere ambiguitatea senslrlui.
[Te-
sajuLui artei baroce in special in picturi:atractie-respingere.
in
'r
Facerea, lu-
mii[ a lui MichelangeAo, sau in
"Noli
rlp tangere'r a lui. Corregio
.
unde
"sensul
efiDtidi si atnDsferei apropie arhitectura de creatia
poetica."
Mlscarea Einfrlhlung pronDvata
de roftanticii
gerrani
la sf6rsitul secolului XIX
introduce
psihologicul
in problena
estetica. ilplacerea estetica consta in placerea
prezent
in obiectul in care sunt proiectat
.Ceeace simt din acel nDnEnt
in acest obiect este fenorenul vietii".2
(l-ipp<)
Fornele ornanEntale abstracte devin obiectulstudiului estetic la Worringer care
considera ca este nevoie de o idee forta ceipoate acoperi donenii vaste ale ar-
tei La care teoria 1ui Lipps e inpJ-acabi1.a;
Foflra-ornarEnt devine obiectul celei mai drastice critici in miscarea, rcderna
oda.ta cuFtiCmatul aruncat de Adolf Loos in
I'Ornarent
si crina",Linia nDderna
"nanifesta,evoca,stgete&za,av6nd
functiunea de a exprira aceasta energie in fle-
Kiune sau tensiune,adica in miscare"3
Desenul industrial devinerrmi
j
loc de comrnicare in nasarr la Bauhausul condus de
Gropius alaturi de alte mij loace ale
"denDcratiei
ideale"
Forla abstracti",ata" ce naste spatiul
"spiritualizat
I'
al MODERNIS.T\.,ULU]
,'cla.sj-c"
h.n:.:l Cuibert
,
Realisme
hn. : 31
G115. ":
, Op,
cr i ,
1
2
3
ei ar : hl t e: t ur e, E. l . : . ' r ar dagl ' , 1987
63
este flDtiv de nesfersite e&eriente
"cubiste ,e4,resioniste,functionaliste't
sau
pur si sinplu
"fornaliste"
in care reprezentarea arhitecturala foloseste
pe de o
parte
rdjloacele oferite de Le Corbusier odata cu'14oDULORIJL" prezentat
ca un instrunBnt ce face ca,,urtul sa. devina. imposibifiiar pe de alta parte
rnijloacele oferite de studiul nate[aticii si perspectj.vei
:
jocuri
cornbinatorii,
transfornii.ri,colocari ale fornei dupa reguli si rDdele propriiilogicii
siste-
mice.In Vila Stein,Corbusier foloseste regula cubista a renuntarij- la perspecti-
va denonstrnd prin
aceasta ca in teoria spatiului fonral,Iegite perspectivei
nu sunt absolute.
Perioada POSTMODmNA aduce
prospetirc
in peisajul plictisit
si vetust al rD-
dernisrrului siracit de
"conplexltatite
si contradictiile'r vietii reale,Iip-
sit de poezia
ornarEntului ca
gest gratuit.
D:bla codare a
trornpi
readuce in drepturi
',se[tr]ul"
ca rnd de conuticare si,ala-
turi de er<efiple
"latenDderniste "
de genul celor a lui Richard. Meier,apare un
nou eclectism lstoricistr nult controversat de catre critica contenporana,dar nu
nai
putin prezent pe
toate continentele
(Ctrarles
Moore, VenturigRauch, Bofill,
Hol lein
,
Rossi
,
Stirling, sau Arata lzosaki
)
. Sernele suntrt repere de cod|ale eolec-
tivitatii constiente de trecutul sau,iar arhitectura. trebuie sa ofere spatii
recognoscibi le si
"semificative"
(L,Krier).
LuIIEa conte[porana a arbitecturii e un spectacol deosebit de variat
,in
care
spatiul se prefigureaza,
cd:ata, cu reprezentarea l-ui dupa nbdelu1 filozofic al
"raspunsuLui
I'pref
igurat odata cu intrebarea,2
FragTrentarea spatiului
,descentralizarea ,
anihi larea centrului sau a limitelor,
prezenta
absentei
,
dec lansarea sau stoparea energiilor sunt terlp predilecte
ale filosofiei si corpozitiei spatiale.
Inagini suprapu.se
,seriate,
dinamice
,erylodate
sau distmse de cataclism coexis-
ti cu eete idilice
,
ecologice sau peisagiste.
Reprezentarea. spatiului tine pasuL cu noile tehnici defeproducere si nultipli-
care, tehnisa fotografice, sau cea cineratografj.cd., Bernard Tschun[ in renunitele
lucrdri de nare anploare :Parcul 1a Villette din
parj.s
sau in nu fiai putin
ce-
Iebra lvlanha.ttan T?anscript
]ilAAYt
coregrafice pentru
redarea asa ziselor
,,
"screen
plays".Tehnica
de prezentare
,reprezentarea
spa.tiului precum
si filozo-
fia disjunctiilor fac parte
din arsenalul publicitar
al
protagonistului.
Peter Eisenmari foloseste atAt desenul complex aI
juxtapunerilor
secventiale,cdt
stnacheta ca tehnicd, in
f'seriile
narative', ale celor X
"houses"
ce ilustreaz;
filozofia nDrfologiei forrale a cubului ca senn spatial.Complexitatea limbaju-
lui arhitectural- a lui P.Eisen(an isi exploreaza propriile-i
lirnite in i{e;mer
Center,lucrare prografiatice
si contestatard. in care toate principiile
vitruvi-
ene ce definesc arhi.tectura sunt repuse in cauzi,Coexistenta sifibiotica a func-
1 Cel er. ' a si . nt aena: ' nu m-: ri cl u: a
a: a de l Je: - : er Eer i n i r : : er ca- ea sa C- .
- . . ' *- l
i
- ^
daca nu ni al
f . i oa c. r , r ,
. t l r i
"i nti eba-rea" ca
Pe r : ' e I o nr el r r -
64
tiunii cu disfunctiunea, a structurii forte cu stnrctura"slaba"
,a
prezentei
cu absenta,a
prezentului cu trecutul sr.rnt cateva din
paradoxrrile insolite
ale arhitecturii f ilozof iei deconstructiviste.
Inaginea spatiului
post-explodat reaate ir{tehnica si efectele
perspectivei
'rneo-supre[atiste"
este tena
predilecta, a. arhitectei Taha Hadid care
r
in de-
senele sa.le incarcate de o forta expresiva fara
precedent
"violeaza
si decon-
sfuiesc
programrl arhitectural"
t
,*.o""" celei cle a . patra
clin=nsiuni
,care
la lr,tralevitch este redata
printr-o
serie de
planuri georEtrice
"plutind'rfara
limita in spatiu,devine La Zala Hadid nDtiw1 unui
grafism spectacular
j.n
ca.re
perspectiva polaroidd
engereaza sentinEntul de forta al viitoarei clAdiri.
GeonEtria
"fractala"
a devenit un nou terrrEn al
posibilului inaginativ
riar
tehnica
graficii de calculatot e)eloreaza noi zone ale
"inefabilului".
. ciodata
pina astazi nu a fost nai aproape iraginatia de realizare prin tehnica,
De La cundntile a)<onorEtrii ale lui JanEs Stirting si
pina la arhitectura ca
"palinpsest"
a lui Daniel Libeskind
,experientele
grafice
si spatiale de re-
prezentare arhitecturalo s-au epuizat in retalimbaiul cauta,rilor despre sine,
Desi cornparatia arhitecturii apartine lui Urnberto Eco
,Libeskind
e)qgerinEnteaza
ideea in lucrarea Menorial Mies Van der Rohe,'T'lever is the Center"
,in
ane)@
evreiasca a mrzeului din Berlin, sau in lucrarea concurs
pentru
Berli-n.
'Din
rDnEntul cdnd abordeaza
proiectul. , .desenatorul int@rce spatele obiec-
tului,anuleaza antecedentele,genereaza o suita inteminabila de
principii
de
f inalitate,Paana in
prezent
,a.rhitectura
a luat o
pista
falsa.Si nai ales a su-
ferit de lipsa de nDdestie ,Gdndirea arhj-tecturala, nu flai exista,ea nu rai poate
face referire Ia siae,e
pe
cale de a bascula in trecut:a
jntrat
intr-o faza de
cod.Un ffi cod devenit indescifrabil,un X,un CoDEX ce coflpromit originile si
originalitatea pentru a cteea non-originalul fondat pe incertitudine si vid,
un lirnba
j
de nDrti care refuza totusi de a f i un rcnunEnt al nDrti
j.
limba
jului','2
2 And
65
DIUB,TSIITNEA CIILTIIRAUI A ARHITrcTIRII
Ambitia autonomiei absolute a unei fome de na-nifesta.re a spiritr:alitatii urrane
s-a dovedit fiEreu desarta. Filozofia,stiinta,[Etafizica,arta",av fost rand pe
rAnd
supuse unei su.rclasa.ri venite din doneniul vecin si,in general
este oarectm con-
venita azi intelegerea
globala
a complexitatii, interdependenteLor reciproce, pre-
cum si
-orrbinscrierea
1or unei viziuni IIai largi asupra lunii ce include nea,pa.-
rd.'l, iESter:ul Si revelatia .
Arhitectura e
prin
e><celenta conple)s. ca.ci se situeaza 1a intersectia,reunirea.
dintre real si fictiv
(inaginar)
,rateria.l
si spiritual
,
stiinta si arta.,dar si
spus si nespus,
"ascuns
sj- revelat"
(Heidegger).
De aceea indrasnim sa credem ca irplicatia arhitecturii in cultura. ar avea rada-
cini rE,i adanci si raporturi fiai speciale daca. nu chiar specifice cu fiecare din
categoriile spiritrElitatii enu[Erate nai sus.
Nr ne vom ocupa in rbd special- cu aceste raporturi,desi ar fi foarte tentant,din
IrDtivul ca aceste rapotrurj- sunt sEreu atinse in nDd i[plicit,iar in nnd e41i-
cit vom incerca, sa ara,lizam raportul filozofie--arhitectura in capitolele uflratoa-
re.Nl s-a
parut in schimb foa.rte. ilenfi,pnt accepta.rea una.ni[a conternporara. a ne-
cesitatii reabilitatii sensului enbtional-sirnbolic al arhitecturii dar si acela
al reabilitarii creativitatii arhitecturale prin
sacru.
I ai nulte secole de'UetertLlnismrr
(subiectivisrmlui
idealist eerrEn a1 secolului-
al XWII-lea i-a succedat naterialismrl ateu al secolului XTX rrrna.t de artropo-
loei$rul siapoi structwalism.rl existentia.list fra.ncez dil secolul )Q()au consti-
tuit orientari
generale
ale culturii europene occidentale genera.te
dq nonisrn, du-
c6,nd la reductionosrml stuplificator si
pragTatic
si nanifest6ndu-se prin
diho-
tomii,a-ntiteze si dualism.
"Ifu
poate fj. negat faptul ca arhitectura nodetua a fost di-screditata in ochii pu-
blicului in
parte
din cauza dogrlElor a.]it istice ale
primilor
mldernisti si a lrai
rrult decAt onesteirt indepartari de donBniul estetic-socotit zona de i.nteres popu-
lar.Dar aceasta discreditare a fost IIai ales un rezultat al boo[Fu1ui de dupa
cel de al doilea razboi rondial- "
(Elia
m,lGIfl,IS)
In ciuda incercarilor 1ui Giedion sau Pevsner de a prezenta
arhitectura. [Dder.:xa
drept coereota,ea a fost,ca in orice alta etapa istorica, co[p1e:e si plurala,
iar
e)qcerbarea.
"flDnisnuhti"
autoritar a1 rarilor idei,nu a. condus decat b
"descres-
terea" autoritatii miscarii si la ilprmerea
progresiva
a
pluralisnului
i.n
g:dnaire.
Michel Foucault in a sa,
'rArheologie
a cunoasterii" aduce o contributie najom .
evolutiei cunoasterii criticand reductionisnlrl in
g:6ndire
si chiar daca azi nu
se IrEi discuta despre e1,nu trebuj-e sa-i mininalizam contributia Ia reabilitarea.
pluralisrnrlui si a relativitatii opuse nDnisrnrlui miscarii nbderoe tdrzit.
In arhitectura, misca.rea. nbdefiia
a fost initial
o explozie de spiritualitate pura
bb
si revelatoare, iar prin
opera [arilor sai reprezentanti,
s-a dovedit a fi capabi-
1a de a e>qgrira
','suf
Iu1" epocii.Interpretarile sitplificatoare de mai t6.rziu,pot^
fi obiectiva,te insa si de e4erientele tragice a.Ie celor doua razboaie mmdiale
cu consecintele lordevastatoare.
Saracirea de sennificatie a Stilului International a coincis cu narea, criza a sti-
intelor nnderne
r
sennalata si ca un conti-nuu
proces
de desacraliza.re.Aceasta a ge-
nerat o reactie fireasca a criticii pe toate plallurile,cea
a. remrmitului filo-
zof Feyerabend fiind una dintre cele nai vehenenteidate fiind indrazneala
"anar-
hica" cu care sustine ideea unei libertati neingradite de legi si reguli 1
,sua
i-
deea pluialistnrlui
episterologic a1 cunoasterii.In a sa
'rAgains
Method" acesta
sustine ca
"totul
nerge",ceea ce a scandalizat o buna parte
din intelectualita.tea.
europeana.D.r aceasta uita-cum spune Noica,sustinindu-l pe Heget ca
"nebunia"
sau
'Uenr)nia"
e si ea o tieapta in evolutia sufletuluj.rr si deci
,
spiritualitatea, cul-
tura e nai intreaga cu
rraaarhistii
"
ei cu tot,
In critica de arhitectu-ra,Charles Jencks si Robert Venturi si-au adus o contri-
butie esentiala in reevaluarea necesitatii plura,lisnrlui,a
contradictiilor,conr-
plexltatii
si anbiguita.tii arhitecturii,ca. fa,ctori generatori
de semlifica.tie.Cri.-
tlca, 1or a coincis cu critica. vehe[enta facuta
'rdua]-isrnrlui '
I
(bipartitismllui
n.n.)
occidental de catre reprezentantii miscarii post-noderna
orientale ce opuneau
"tripartitisrrul"
filozofiei
"simbiozei"-dualisrului occidental.E bine sa
precizam
aici ca dualisnul in acest ca.z nu e:rc1ude tnmismrl
rinteles
ca unica detendnare,'
caci,chiar daca exista antLte",a a doua. entita,ti,prevaleaza iera.rhic una djri ele :
D:nnezeu-ornrlui,binele-raului,etc,in tinp ce tripartitisnul admite existenta ce-
1or dor-ia entitati ogrse ca av6,nd va.roare egala si coexistdnd cu o a treia.,neutra.
numita uneori
"constiinta
si-ngura nealEnintatoare". Filozoful ror6.n Blaga conside-
ra ca
"trei"
e inceputuL pluralitatii (ca
la antici,dupa nnnada si diada),irnboga-
tirea posibila.Viziunea
sa filozofica
re>lpusa
in cele cinci trilogii(cunoastere,
cultura,va,lori,cosrrcLogie,antropologie)
,aduce
un elogiu cunoasterii rEtafizice,
pe
care o considerata ca fiind
'biziunea,
de aasamblu"a. celor cinci enufiErate.
In studiul sau intitulat:
I'Cultura
arhitecturii 3o istoriografie a discursului eu-
rent'r,Royston
T
r'dau,profesor arhitect la londra,afiflIa ca istoriografia ca atare
are un ro1 determinalt in formarea curentului de opiaie
jn
arhitectura, care nu e
autonona,ci apartine unei gandixi gpoerale
culturale, si a specialistilor:arhitecti,
critici,istorici.Aceasta opinie este in rrDd obiectiv supusa lxlei
,'pozitii
arhitec-
tural"e" si,caorice nanifestare spirituala. co[p1e;.a,arhltectura
isi are
"discur-
sul" sau.Pozitia arhitecturalapoate fi- sl.Ftinuta retodic,chiar daca aceasra, relo-
,a
une cu atai cu cat pro-
priile-i
jn$adiri.Paul
Verlailxe spune ca libertatea e naxifia cdnd rigoarea
cea. nEi severa e autoinpusa.Am
putea
co(pleta cu e><emp1e1e ga.nditorilor
cres-
1:ini,care
gasesc
in libera renuntare aacesul la fericire si Ia revelatia su-
_c:era
(
lii :o Lae Steinhard: . &malut f eri.: irir, Ed
;
Dacia, Clu
j
. r
99 1
)
67
da este
"euristica"
si nu stiiltifica,in timp ce
"discursul-"
arhitectual nu se
poate eschiva de
publicitate,consunErism
si toate efectele socializarii acestuia.
Istoriografia
poate
fi facuta conventional,ca istorie a stilurilor,
,
relev6nd d.oa.r
diferentele stilistice,dar ea.
poate
fi il acelasi tfurp si o istorie sub foffa ex-
pr.merilor
culturale,oferind ocazia aprecierii argurEntelor, intentiilor si a dis-
cursurilor [ajore dill spatele actiunii si a.stfel de intetrtii ar
zutea
de pilda
sa includa o cerinta privind
inconsecventa fornala.
Istoriografia
poate
emite tipologizari ce e)<c1ud relativi$u1 si
pot
canaliza di-
rectionari reductioniste,chiar daca sunt
plurale.
De pilda
Cbarles Jenbks, in ras-
punsurile sale Ia e>gozitia de proiecte a sase arhitecti post-rcderni (19g1),cla-
sifica
pe
Piers Gough si Terry Farrell in
"clasicisti
prag[atici",pe
Jereny Di:<on
si Edward Jones in
"clasicisti
fundalentali
"si
pe John Outram si Janps Gowan in
'blasicisti
constructivi sau functionali" ,
Criticii
,
istoriogra.fii, istoricii 1 au lm rol esential in deteminarea, directiei
discursului arhitectural.Pentru istoriografia arhitecturara,colin Rowe a avut ul]
rol esential in rega.ndirea relatiei dintre rbdernism
si istorie, incadrdndu-l pe
wittkower in mijlocul dezbaterii arhitecturale si astfel, in
"ki.rocipii
arhitectu-
rale din epoca uJrani$ului",acesta a asociat
pe
Alberti si
palladio
discursului
arhitectural [Dderrr ce fusese
rdaca
nu antagonist
rin
orice caz indiferent fa,ta. de
istorie, influientdnd productia
arhitectufala a marelui Jarps Stirling si a attor
cetoFa arhitecti englezi .
Pozi-ti.a
,arhitectr.rala
poate rezuLta din diferite perspective
teoretice,d.ar
si djn fufluienta diferitelor discipline
(psihologia,filozofia
epistenologia,etc)
,
dar importanta decisiva o au
'bredinta,
intentia si actir.rnea,'r
(Landau),djn
care
cea rai rare inqrortanta o are
',actiunea"
celelalte fii-nd evidente il cadrul- si
interiorul actiunii.
"cunoasterea.
si teoriile care ajurlg sa fie transmise in actiunea indi-viduala sunt
surse ale unui
progmm,
iar un progmm
constnrit astfel constitui o pozitle
ar-
hitecturala
Un cadru logic perrtm
conceptul de
program
e clar e:qlrirat in opera lui Ime l,a-
katos care a descris cunoasterea ca. dezvoltdndu-se in sens progmratic.Opera
sa
s-a dezvoltat dj-n critica facuta teoriei cunoasterii a 1ui l{arl
pooper
si ca. re-
plica la. citeva din deficientele pe
care 1e-a identificat in conceptul de paradi-
grra
a lui Thonas l(uhn.'
Progra:mJ- lui Ls,katos are o c;ntributie esentiala in intelegerea. fenoflEnului cu-
rui viziune sincrona asupra activitatii marelui Ale:q.ndru Macedon,conduce 1a
o
prezentare eiiaustiva a relatiilor interculturale si economice pe
o arie cu-
pri-nzind Indiile orientale si cele occidentale, iar vizir:.nea diacrona conduce
la inDunerea inncortantei acestui fel de abordare si ne.:'carea" reverberatiilor
in cimp a civilizar::i nECileraniene ca .eagan a celei
",-r"o*na
actuafe.
58
noasterii .
Prinul elerent a1
progrannrlui consta in nucleul teoretic al unei conceptii stiin-
tifice.(De
pilda 1egi1e dinarfcii si legea atractiei universale constituie nucle-
uI fizicii- newtoniene.
)
"Nucleul
teoretic este fundanpntal si
jnviolabil,
astfel inc6t respj.ngerea nucle-
ului va insemla abaJrdonarea
progrannrlui si asfel va incepe o noua investigatie'i
Einsein a violat valabilitatea nucleului newlonian,ajungAnd Ia teoria relativita-
tii,ce ar avea ca si inviolabila constanta. vitezei luminii,iar teoriile a.ctuale
ale fizicii,viol6,nd nucleul einsteinian au depa.sit teoria relativitatii aiungnd
1a noi concluzii revolutionare a1e fizicii si cosnogoniei.
(Spatiul
se dj-1ata,
,se
contracta,se curbeaza. asupra lui insusi,iar [ateria
,nu
nurai erylodeaza dar im-
plodeaza dispardnd in gaurile negre ale univarsului).
Al" doilea elerEnt [ajor a1 prograrului lui Lakatos i1 constituie regulile euris-
tice sau [ptodologice si anurE:euristica negativa si euristica
pozitiva.
Eiristica neg$tiva i1 illvata pe investigator sa nu se atinga niciodata de nucleu.
In gdndirea arhitecturala, toirteprogranele au reguli ce interzic beneficiarului
sa. intervina,asa dupa cum toate tellele beneficiarului
pot
deveni
"nuclee "de
nea-
tins
pentru arhitect.Pe taram teoretic lucrurile se prezi nta. Ia fel:
"Avangardistii
au respins intelepciunea conventionala, si
,in
consecinta istoria,
erct asa cum fiDdernistii
(pa.tre
a avargardei-initial)vor respinge atet istoria,
c6,t si acea lEnifestare istorica numita decoratie.Post-rDdernistii resping
prin-'
cipiile [Dderniste si isi for:Infleaza noi
principii
fE
baza" acestei respingeri
"
E\rristica negativa
gaseste directia stiind unde nu doreste sa ajunga.
E\rristica
pozitiva iJbunatateste prograrul, indreptindu-se spre ceeace este de ca.-
utat,evit6nd
"oceanul
de anonalii"
(l,akatos),si
d6,nd astfel investigatorului po-
sibilitatea de a-si concentra atentia
pe reguli pozitive.
Pentnr arhitectura aceste regtli vizeaza,:1unea fizi-ca
r
societatea., a,rta si esteti-
ca.Unele reguli sunt fundarEnta,te stiitific
'a1te1e
cultural si cotrventional,iar
altele subiectiv.
"Intr-un
program ca cel a1 lui l,eon Krier,limbajul formal fi
precizat
stilis-
tic : clasic,axial, ierarhic
retc
.Priotre asa. numitele teafrz.ari hi-tech britanice,
Iimbajul forIlal
j"Eclude
instructiuni de a
prezenta raiestria tehtrologica, fara. o
neaparata corpatibilitate ftDctionala sau economica...In opera lui Cedric Price,'
regulile
privind donBniul social si regulile
privind
forna arhitecturala sutrt
concepute ca fii-nd ur:a...forna arhitecturala trebuie sa serveasca
,nu
sa conande
. . .constrdngerea de orice fe1 fiind considerata un act iroral.
Feyerabend a venit cu
propulerea propriei, sale solutii:
"orice
nerge",in tjjrp ce,
prin
cootrast
,I-a.katos
a cautat o baza
pentru
a stabili ca un lucrr este
"nai
bun
decet altuI".1
: 5- : e: cu: e. The C\ . : ' . : r : oj , {r : hi r ect : r ' . ? : A i l i s: cr i -
ography oi che Cdrreni Discourse,No 5119EJPos:: -gradua.t sc.l-ondon
69
Teoria aceasta e progresiva.,
cunrlativa si ar putea conduce pe un drum sigur as-
censional valoric.hr;deoa Stanford Anderson denmstreaza ca,pentru arhitectura.,
seria. ca.selor fudividuale a1e lui Corbusier este o clunrlare progresiva
de prin-
cipii
rpartial
dernmstrate
j-n
fieca.re dintre ele si culminAnd cu Vi11a Savoye
din Poissie,pentnr stiinta
propriuzisa,aceasta
teorie nu e intotdeauna" valabila,
(Teoriile
stiintifice sunt uneori
"degenerescente"
spune lakatos,chiar si cea
lui Einstein din a doua
parte
a vietii sale.)
An putea cofipleta ideea aceasta cu evolutia. fornala a operei lui Ricbard Meier,
si cu evolutia conceptuala a sirului de case realizata de Eisennan care
"porrleau
de la un
gen de rndernism i ta. Corbusier(Housel
)
,Terragni
(House
II)si treceau.
succesiv la un a1t
gen
de spatiu in House III,IV,V,YI) dar toate erau inca pur
forraliste.Casa X ES|E.este trecerea Ia o
perioada
Structuralista,, ill tinp ce
'
GuardioLla house este clar deconstructivista'r
{Charles
Jencks
)
Ar fi nedrept sa nu a.daugan aici contributia va,loroasa a filozofului,estetului,
poetului si dranraturgului ron6n Lucian Blaga 1a intelegerea curoasterii prin
com-
pletarea
ei cu
'rcunoasterea
luci-fericdll-prin mistic,care,adaugata.
"cunoasterii
paradisiace"-prin rationarent,conduc Ia eunoasteiea [Etafizica ce este
globa].a,
co[pleta. Dar cel nE"i ifiporta.nt
.lucru pe
care-1 sesizam in opera nebeletristica
a IIE relui filozof ron6n este faptul ca el a sesizat cu rnrlt inainte de Foucault
sau Derrida necesitatea diversitatii
prin
diferentiere in universal si a,firnarea
"identitatii"
din perspectiva
"diferentelor"
culturale.
(Diferentialele
divine)
Un fel de raspuns articipat dat 1ui Feyerabend ce pare
a ejecta traditia
rconven-
tia,cu tot balastul ei de legi,la,sand loc arbitra.riului
,lipsei
de
prejudecata,
si caruia Blaga ii opune creatia,deci cultura,ca sjnguru.l renEdiu pentru
rsibi-
litarea onenirii.Existenta orului nu e posibila decat
"j-ntru
mister si revelare"i
iar nEnirea om-rlui este creatia,dex0xitatea lui este acceptarea ingra.dirii si
jn-
cercarea de a o inf range".
(Cenzura
tru,nscendenta)
'Toate
acestea au fost spuse irtr{
jveac j.n
care scepti-cisrul, negativul si ab-
surdul au pretins a. da rrasura
"addncjmii"
filozofice pe
ca.re a atins-{'brn.r1- 1u-
miuilor". Este un veac in care o opera
juvenila
ca Mitul 1ui Sisif de .{lbert
Canus a fost incununata de
glorie.Acestui veac irr care dennitatea si chiar feri-
cirea iflpacata a onului a fost de a ridica un-. bolovan spre culmi,de unde se pra-
buseste neinceta.t,nu-i poate fi
jrdiferenta.
cea,laIta, dermitate a. omrlui,de a, ri-
dica spre culmi creatia ulrEna intreaa,dar nu un boLovan al absurdului consimtit",l
Optfunisrnrl lui Mircea Hlj.ade indica aceeasi directie in reabilitarea pri.:r
cre-
atie a orEnirii,dar nurai in conditiile rea.bilita.rii
"sacrului"
ca rnd de exis-
tenta si fiai ales ca
"sens "
a1 creatiei. D]pa secole de reductionism di-n care
narxisnul .
-
-
.
-.
rBterialist a constituit o mare aberatie aLaturi de ni-
1ui nostru, Ed.HurrEnltas
,
]jcuresti
,
I992
70
hilism,
,
reabilitarea
"sacmlui",
a simbolului si a sensului
(sennifj.ca.tie
si nu
cod epistenDlogic) ar conduce 1a o revolutie cultura.Ia adevarata.
Raporturile dintre arhitect, individ activ si creator si cultura din care face
parte au fost studiate de catre Michel Foucault io opera ani.ntita sub aspectul
concentrarii interesului asupra
"discursului
a.rhitectural".
"Discursul
a,rhitectural,ca si ce1
general,are nevoie de limbaj
'dar
limbajul ar-
hitectural nu consta nunai djl cuvi-nte
rci
si din acea forna de colrunicare nespu-
sa specifica artei si care
poate erDtiona sau captiva.
"Discursul
arhitectura.l a.re o sfera cate ilrplica cuvinte si obiecte,uneori lega-
te inexlricabil si astfel de obiecte
pot fi
proiectele,precurn
si artefactele con-
struite. hoiectele desenate a,le 1ui Leon l(rier,Mauri-ce Culot
'F?a.nco
Rlrini sau
Rodrigo Perez de Arce necesita o crnoastere de baza-conentarii-fara de care lucm-
rile se spun nulIai
pe junatate'r
-
l..desenul
poate fi dlscurs
j.ntr-o
disputa, in-
tocnai ca si texbul literar.
Drpa R.La^ndau,autoritatile
patronale a1e arhitecturii
pot
ilfluienta enom cultu-
ra arhitecturala,
potentdndu-i [Enifestarile si ca.nalizdndu-le voit,sau,uneori ne-
intentionat,fie spre arhitectura--a,rtefact(produs,cladire concreta),fie spre dis-
cursul teoretic
(proiectul,critica
si teoria).Avintul constructiv incuraieaza a-
paritia
arhitecturii concret ra.teriale
riar
stagparea economica, de obicei,condu-
ce irplicit 1a dezvoltataea teoretica.Astfel, in ltalia, ifiputinarea arhitecturii
facuta de catre
patronajul acesteia,a. irpulsiona,t discursul teoretic si cel dese-
nat.In Anglia,patronajul sectorului
public
-ti[p
de aproape doua zeci de ani fi-
ind
prioritar fata de ce1
priva.t,a ifipusionat constructia
pentru
"programrl
New
Town"
rconstructia
de scoli si
program.rl extensiv de locujtte
'
iar in nDnentul in
care sectorul
pri t si-a redus sponsorizatea,s-a
produs o
prabusire
tce
a schim-
bat conplet balanta intereselor si sensibilitatilor arhitecturaler'. 2
Desi-gur institutiil.e
profesionale,dar si rvistele,nanifestarile stiintifice,rass
trEdia au un rol deosebit in orientatea discursului arhitectural.Revistele
pot'
in rbd special e)rcita
presiuni,influienta curente de opi.nie,sau
pot
crea astfel
deopinii sau curente.
O interesa.nta discutie ar
putea privi raportul dhtre rationalitate
rdiscursul
ar-
hitetural si socializarea acestuia.
"Unii
creatori de dj-scurs.ar
lutea
liori
.a
-produsul
lor sa devina extrem de cre-
dibil si influj-ent,sau ar
putea, chiar sa tinda sa constnriasca o noua ortodoxie
canonica,asa cum a facut Le Corbusier si cum a.r vrea sa faca Lon Krier
rastfel
astul creatiei care
poate fi conceput in tefiEni fiDdesti sau con4rrehensivi,poate
fi urnat de a.cte ulterioare de pronovare,cautare a posibilitatii de aceeptare
pen-
tru a cdstiga credibilitatea, iar, in cele din unra, actionare in vederea. fornErii
71
con nitatilor de interese.
'
Istoricii
,
teoreticienii
,
scriitorii si cei angajati in activitatea. nass-rEdia pot
juca
un rol crucial
prin creerea de noi
jnterpretari
inaintea llprastierii aces-
tora in cultura rai larga.Istoricii trDdernisti ca Giedion,Pevsner
'Ilitchcock
si
Jobnson au lasat
putine indoieli contunita.tii arhitecturale privitor la faptul ca.
e>(punerea i-storiej.
poate fi egalata cu un act-=-.polemic de
persuasiune
'astfel
-
stdnd lucrurile, rezulta ca arnple utilizate in lupta
pot
deveni un subiect de in-
teres,deoarece este
probabil sa fie legate de succesul
jnitiativei.'
In Rordnia de
pilda,unde nationalizarea corpleta de dupa ceI de aI doilea razboi
rDndial a favorirat o
politica dirijata a
jrtregii
productii a.rhitecturale ce
s-a caralizat in dezvoltarea i-ndustriala si a locuj:rei de rasa'politica guverrru-
lui a fost orientata clar spre stergerea urnelor trecutului si reconstructia
'ire-
volutionara".Conform istoricului Dinu C;Giurescu,
-un
nurmr de d6ua zeci si noua
de orase din Rondnia au fost distruse in
proporlie de optzeci si cinci la suta
pierzd,ndu-si identitatea si au fost reconstruite dupa pri-ncipii schenatizate si
sifiplificate ale Chartei de la Atena. bar cinci orase mari di-n Tbansilva.nia au
fost rEnajate in zona centrala,ce avea un nucleu istoriceste constituit si va.1o-
ros,dar extjnderile oraselor acestea. umru aceleasi destine
Tipizarea e).agerata a loculstei,e)qcerbari sinplificatoare cum ar fi confortul-
redus
(sau
minimlizat
pdna 1a dezunanj.zare)
,precum
si aberatiile recente ale fa-
uri.rii unei arhitecturi reprezentative nega,lonane si eclectice
ralaturi
de rasive-
le denDlari a.le rDnu[Entelor, siturilor istorice si chiar a1e loca1ita,tilor,a, con-
dus la e)ssperarea.
"intelighentiei'r
ron6nesti.
Este interesant de re[arcat
jn
acest context ca discursul teoretic e)srirat prin
concursuri intemationale, corpntarii critice,sau teoretice
r
si-a
pa,strat
in rlEdi-
i1e elitiste o relativa contiBuitate si chiar daca
j-oforrtatia
era inco[pleta
'aln
putea
afima ca acea.sta
preocupare teoretica a fost supapa supravietulrij- arhitec-
turale si firul care a facut posibila teluarea activitatii
profesi-onale adevara-
te dupa 1990.Un rol neaseruit de i.rportalt i-a acest sens l-a avut Institutul de
Arhitectura Ion lvtincu din Brcuresti,alaturi de
'b
anumita
pa.rterr
a Uniunii Arhi-
tectilor din Ror6nla.
Ar'[EIe de socializare ale discursului arhitectural sul]t ca si aIe discursului in
genera.l : retorica
,
polemica
,
persrasiunea
,
da,r si ratiunea vicleana
(IrEtis-ul grecesc)
care nu erclude rationalitatea si logica ca, rod de ar$ulentare dar si obiect de
abttz.
Valorile recunoscute ce sunt
puse
jn
joc
atat in arhitectura cet si in alte do-
nenii au deviat de la cele perene si etern recunoscute,Ia altele efenere si de
consum, irqnlse initial
gratie unei
politici economice si care ulterior au fost ab-
sorbi-te de marele public,scazand nivelul
general va"loric,Ia unul
populist,discu-
tabil .
"l,4iilocul
reluind a lui Wa.lter
1 Dinu C. C:' JR\SCU
,Distmgercl
t:ecutului RorTaniei
,
Ed. Muse ion
,
B-rcr: .esci 1994
72
Ebnjandn,iar consurlErisrul devine legiti[at.
"Ca
valoare culturala si intelectuala, consunFrismul actioneaza, cu forta egala a-
supra ideilor,conceptelor miscarilor si
progra:relor de arhitectura
'care
aiung sa.
fie respinse nu
pentm ca vreo forta rationala 1e-a de[bnstrat cara.cteml inadec-.
vat sau insuficienta,ci nai degraba deoarce au fost consuBte.Ifu s-a gasit ilrca
nici o rigla eficienta
pentru a rasura pofta de consum a cu1turii...In acest pro-
ces nu exista elerEnt de digerare, i-a scimb creste entuziasrnJl
pentru
a inghiti.
"
Referitor 1a relatia rationalitate-discursul arhitectural si rlbda
'o
interesarta
relarca admite faptul ca in atentia.
publicului de consum,nu cofipetitivitatea
pro-
paga
ascensiunea la conducerea in raterie de cultura,ci miiloace nai putin rati-
ona,le sau logice,si
,sa
zicem nai
putjn
acceptabile din
putrct
de vedere valoric?
Renato PoGGTOI
T
de'sc"'j
a
j-n-
-analiza
sa facuta ava.ogardisului secolului )O( o inte-
l-ectualitate alienata, care dispretuia valorile
"ortodo:"
a1e
propriei culturi
rres-
pingea trecutul,agoniza in
prezent,dar poseda
convingerea de a conduce spre in vii-
tor nou,radical. .r.r.Itiscarile avangardiste, contrar conducatorilor cultuleli din e-
pocile precedente,aveau puti-n respect pentru. ierarhia sociala existenta si erau
ca. Baudelaire si lrfarinetti,itrpotriva orenduirii existente si anarhisti si si-au
facut declaratiile nu djn cabinete
publice
sau Lacasuri de invata[6nt,ci di-u ca-
feneLe.lvlodernisnul a fost
produ$rl acestor rniscari de conducere : futurisrnrl
,
fovis-.
rml, dadaisrul, suprarealisnuL,
puri$rul, constructivisul, b St i
j
I si altele, xoate
au
proclanat un nou vii.tor.Aceste miscari urllEu sa calauzea.sca sl sa mrstre noi-
-
le sensibilita.ti a1e
prinei juatati
de secol(S) asa dupa cum, din mij locu1 seco-
lului,un
grup
de ntscari de reactie a
jrceput
sa atace viziunile utopice a1e vi-
itorului,si cerdnd intoarcerea la valoril-e istorice durabile.Adoptdnd aceasta no-
ua
preocupare
antiavang:ardista('rprivind inapoi spre viitor"),[eoa l{rier a invocat
un nou clasicism.Aldo Rossi a cautat o noua arhitectura
"retinuta"
i-n mlezul ca-
reia era arhetipul; Franco Puriai a
pretins
o mai profunda constiinta istorica prin
rIErIDria culturala, i-n tinp ce Robert Venturi a. oferit o critica a austeritatii lrb-
derniste
,
captivdod cu bogatia istoriei...
...Productia de avangarda,desi deseori ernetica
j:r
intenti.a sa expri[E ta,a fost-
atunci cdnd a urnarit stereotipul-usor de integrat i.n valorile cultunle,devenind
astfel socializata, in nnda,unde i s-a ifipreglat un tip diferit de vitalitate,j-na-
inte de a fi degrudata in kitch.br avanga.rda rDdendsta a asigurat,de asenEnea
propria, sa fiEtafizica pentru uzul mdei,de unde cerj.ntele pentnr nou,s@a!.t,su.r-
pri.za si chiar
pentru scandalos,au fost transpuse in lori culturale care vor
fi eqrillate in lulEa rmdei.
Astfel avangardisnul intelectual,uneori anarhist,de obicei de stdnga si intotdea-
una in cautarea noului,s-a alaturat
prin nnda grupului
de forte consuteriste,no-
tivat de
piata,preocupat de
productie si dorind o iesire Epida din uz.In nnda.,
--: : : om: at i bi l i t at ea
C-nt re argunEnt ar' -I e
. . puse
se at enueal a i n t i mp ce corpl i ?i i
,72
se intelnesc intr-un arrdstitiu instabil.
"
1
Discursul despre noda a 1ui Roland Barthes 2 a contribtit enorm la
jntelegerea
validitatii fenorenului de npda ca
purtatoare de sernificatii ce au duble triri-
teri
(ta
trecut si 1a viitor) dar si Ia intelegerea pluri lentei codurilor pe
care rncda o reprezinta.
Pentru a ne pastra
jntr-o
scherta coerenta,vom
jacerca
sa revenim ].a analiza ra-
portului arhitectura-ultura, incercend sa. relationam cultura
populara,
de cea a.
elitei si sa insistam .Lsupra a ceea ce se
petrece
azi in fenonenul arhitectural.
Epoca PRHT4ODBNA a fiarcat o relativa scindare a. artei elitiste de cea populara,
cultura fiind de fapt sfera integratoare a celor doua,a.rta populara fiind oare-
clllll indusa si recunoscdnd conducerea elitei,a carei distartare fa.ta de fiase nu
era desconsiderata ci,reprezentdnd certa valoare,era admirata,recunoscuta si a-
preciata.}larii nEestri ai
goticului stapdneau secrete constructive si artistice
ce erau trarosmise
pe
cai initiatice intr-un cerc restrens si esoteric.Teina aceas-
ta trebuia, sa sporeasca miracolul inaltarii bisericii ce avea sa uineasca si sa
umileasca nasele in nurele Diviaitatii.Marile figuri renascentiste a1e
"quatro-
cento-u1uj-"
-ce
au consacrat ternEnul folosit si astazi cind ne referim 1a, o
per-
sonalitate rultipla ca
preocupari- au fost
profi:nd
culturale,contribujld
prin
a-
titudinea 1or la forrmrea unei opinii
privi-nd
I'valoarearr
in arta. si inpun6.ndu-se
ca lideri recunoscuti-'in acest dofiBtriul"Indrazne].i1e" artistice inovatoare ale
lui Michella.ngelo sau Borrortini nu erau considerate acte de
r'les
rajestate" pen-
tru ca artistii erau deja demult consacrati.De a1tfe1 angajarea social-politica.
a elitei artistice era inca un argurEnt in favoarea consacrarii lor populare,
caci nanifestari-le acestea aveau
parfurml
si forta. unnnisrmlui ce sa vina.
Arta realista a:taca La inceputurile ei problena naselor dar,asa Cum ami-nteafl cu
alta ocazie 3
,nunai
ca sursa de inedit si
pitoresc,devenind mijloc de educatie
si
propagarda abia in secolul n(, odata cu aparitia artei rrcderne
(in
arhitectu-
ra Scoala de la huhaus).
Daca la i.nceErturile si consacrarea MODffiI{ISMULUI rarile personalitati
aveau un
To1 sirnilar cu cel al titatilor renascentisti(poate ca astfel, in sens Iarg,cul-
tural
poate
fi futeteasa asertiunea lui lvittkower) acestia erijdndu-se si fiind
recunoscuti ca l-ideri culturali, i! anii
r60,odata
cu explozia civilizatiei de
consum, apare o dezechilibrar a raportului di-Etre arta popul-ara
si cea culta.
Arhitectura culta e dj! ce in ce nai nnllt
'rjlghitita"
de cea oopulara sau fiai
'
bine-zis de
gustul public,propriu arhitectuii de
"periferierr ,
ie.r reb.cirEnul aces-
ta
pare sa. fie un
"fenonen
arerica.n".
2 CtLtic si serdolog francez de rare srcces
ravdnd
o contributie de seajra la.
dezvoltarea" stiintei semiotici-i si a rolufui nDdei ill arta conternporana'
A scris
printre
altele:Language
et v6tenent,
(Critique
nr 142,1959,);Pour une
sociologie du v6teqre-nt
(
krne.t gs
,
1960
)
;
Systere de 1a nnde ,Ed
Seuil
,Paris,196Z
J : n capi t ol ul "I deal ul
soci al "
'
. POST MoDmNISMIIL.
,daca
nu a fost declansat
,
pare
sa fie in intregifiE a.su-
fiat de catre arerica.ni,caci arta de consum,rni:<ajele, imitatia si arta
publicitatii
sunt se
pare lucrurile pe
care alericanii le fac cel rlai bite.Criticul literar
Andreas Huyssen sustine ca Post-nDdemisrml nu s-ar fi
putut
cristaliza in Gerna-
nia,deoarece genmnii
dj! perioada post-belica
erau prea.
ocupa.ti cu incercarea
de a-si reitrsusi- un trbdernism ce Ie fusese suprifiat..In Fralta
,acolo
unde eI si-
a facut apa.ritia postfiDdernislml
s-e, naaifestat fara un raport de arta,gonism cu
[Ddernisrnrl sau o rupere de acesta..In Anerica. illsa.,in scpul de a se distatta de
conventionali$ml Razboiului Rece si spoiala
patronata
de rarea industrie,avangar-
da a.rtistica trebuia sa se razvra,teasca, irpotriva nndemisnmlui intronat oficial
in
perioada postbelica,trebuia
sa zdrobeasca acel nare idol care era Arta. Moderna'.''
Cultura arErica"D.a e o cultura
"de
congeStie",1
Perioada aceasta
,a
culturii populare ingbitind cultura de etita,pa.re sa se fi e-
t .
puPat.Au apamt diverse grupuri
care aboldeaza problena.
arhitectura.la dintr-o
perspectiva
c1a.r progranatica,
,retragandu-se
din turnul d6 fildes si adopta.nd o
atitudine instructiv educationala,daca nu chiar utopica,l; culturala 1a O.M.A.iteh-
nicist
-inovatoare
Ia grupurile MRIIP, G?IMSHAW; MICIIAtr, HOPKlNS,populist-neomlder-
niste 1a ARQUIIECIONICA, agresiv detulatoare 1a COOP HIMIIELBL,AU, ecologica. 1a SI1E
I'Anbitia
-imposibila-
a O.M.A. este sa redea arhitecturii respecta.biLitatea po-
pulara pe
care a detinut-o cendva in cultura uEna; sa domine un
public
deurEticit
si recalcitrant care a fost cobaiul unui dognatism instlu.inat,sa devina liderul
unei arhitecturi a carei ideologie rezida
jll
impacarea cu existenta unei lumi in-
terioare care e siflultan nEdiocra si sublj-ra tocnai din cauza nepotrivirilor si
contradictiilor
ro
lure suspendata intr-o continua. stare de
provocare.
In nasura ij1 care O,M.A.abordeaza prezentul cu un optintsn din care deriva i..:lspi-
ratia sa
rarhitectura
ei poate fi nunita nndernista. Datorita acestui fapt O.M.A.
ocupa, o
pozitie
i?,oLata pe
care insa o considera a fi si_agura cale de a iesi dilr
impasfl i.n care a. fost pusa
arhitectura dE catre actualul fonnalisrn istoricist.
Totusi rbdernismrl O.M.A. este strict rargjlit de nodul in care a definit ideolo-
gia
si ro1ul arhitecturii,aduc6nd cu energie
"prograflul"
in centrul realitatii
ei.Iar insistenta O.M.A. cu privire Ia asinilarea in con4nnenta
progranului
a u-
nor aspecte di-n viata atet de eterogena si schfunba.toare face din nDdernisnmL sau
o ideologie nedogxratica. Deci,in evident contrast cu nodernisrml ti[puriu-a de
altfel si cu istoricisfiuI actua].- nu are o doctri
na
bine stabilita.O.M.A. nu rrEn-
tine in vocabularul vi-,zisal aI arhitecturii sa,Le o stabilitate care a,r
putea{
co-
difica si transfoma intr-un stil,fiindca vede in dezvoltarea unuj- asenenea pro-
ces,consurarea auto[ata a continutului arhitectural si devaloiiza.rea esentelor.
In intentia de retine o adevarata perspectiva
istorlca
, ,
['Ddernis]ul O.M.A.cauta
1 Todd
,IITLIN
,
Viata in lrxrEa post{Dderna
,op.cit.
sa fie intr-o continua stare de transforrare care reflecta instabilitatea .ideia
1or si varietatea conditiilor si se stra.duieste sa distileze caractenrl l-ocal in
fiecare di-n interventiile lui.Compozitia fornala si retorica. stilistica. fac pa.r-
te din activitatea O.M.A. dar nrIIIai 1n nasura in ca.re pot
corespunde continutului
1or progranatic printr-o
sirnbolica. inEdi-ata si o
polemica
vizr:a1a.
Scotrnrl sirnbolisticii si a1
polemicii e oricum acela de a erq)rifia functionarea.
programrlui prj-n
intemediul
planului,al unei con4rozitii de entitati functionale
suprapuse
pentru
a realiza un
rrscenariu"
care intervine direct in forrmrea,defi-
nirea. sau revizuirea continuturilor
perceptelor
care vor preocupa
arhitectura. Un
astfel de"scenariu pentru
o"reprezentatie totala" devine estetica. arhitecturii...
Aceste ambitii ill actualul nEdiu ra,refiat si arDrtit,de irealitate forllE.la,de ca-
re O.M.A. se vede continuu
provocat fac din nDdernisrn-I1 sau un fel de
polemica
a. ca,rej- obiectiv este sa nentina o reprezentare constanta, a
prezenf,uluj-
existent
dar fiereu schinbator.
"
1
Pe de alta
pa.rte este cunoscut faptul ca o buna parte din reprezentantii rniscarii
deconstmctiviste adopta. din ce in ce rnai e4licit o atitudine elitista si se in
deparLean de nase priltr-un prea
corq)Iex si corplicat sistem de codare a carui
descifrare
.presuprne
nu nulE.i o cultura de specialitate,dar si una istorica sau
filozofica
(rrviti[ele"
antisemitismrlui hitlerist dispuse ca un nErlEnto pe
drurnrl
de acces la proiectul pentru fostul cartier
general
a1 Gestapoului la. Berlin fa-
cut de Hejduk)sau referirile filozofice ale lui Eisennarrn).
Aceasta atitudine uneori ostentativ
protestatara(eu
indepartez fardut culturii
spune Gehry),a.1teori atet de densa i.n- Gem:if icatii inc6t autorii nu-si mai pot
elplica siesi intentiile si inspiratia,
(in
Roneo si Julieta,lucrare recenta. pen-
tru Bienala. de la Venetia dinrSs,Peter Eisenna.n ia ca punct
de
plecare
texlul
shakespeariar
pentru
a ilustra conflictul i-ntre cele doua familii din Verona fa-
cind din aceasta ur pretext pentru suprapunerea starilor conflictuale si a de-
nlurtrii mrltitudinii de suprag.Beri si e)<cavari, declardnd ca doar psi hanr
listul
1ui s-ar
Frtea
pronuntaldeoarece ...proiectul e o
zuternica
i.ntrospectie iJ] eu1
artistului.
)aceasta atituni-ne,deci
,e).alta.
un senti[Ent puterrric
de fnrstrare
ce
poate proveni
dfutr-o forra de existentialisl sau
ni hilign
nietschenian
(
Jencks
)
"In
aceasta lucrare
(Roneo
si Julieta) este luata i-n discutie disparitia divini-'
tatii,lipsa de credinta, in reincarnare si necesitatea unui nediator reincarnat,
absenta divinitatii,constituie punctul teflr[nus al lucrarilor descentrate.
"
2
.
Cultura occidentala a. veacului nostru este b6lnava.,.ea sufera de declj-n si pro-
vincializa.re europeana
fspune
fl,IADE'oferind ca renEdiu reeva,luarea spiritualita.-
_tilor
extraeuropene,precum si a simbolului si mitului.G0E'I{E
afinra ca
"fenonenul
terporary . by
Athdns, 1982
Charles JB{CKS, Deconstruction : The Pleajure of Absence
,
Architectural Design
1988
76
originar'r a1 spiritulul este
pietatea.
,
respectul
,
iar EX.IADE ofera
"sacrul,r
ca sin-
gura posibilitate
de
"insanatosire"
a lunrii ra.vasite
de
profanitate.
"LrIIIea
omrlui
,ca
si a. firii
rtrebuie
sa, se regenereze dinauntru, iar nu sa fie. pu-
sa in ordine dj-n afara.In special oalrenii trebuie sa.-si reaminteasca.
,platonician,
tirpul''acela." (ilro
tenpore
)
in care s-au creat si investit lucrurire lor,spre
a se regasi,in ad6,ncuri,pe sine,smurgdndu-se de sub inperiul rucmtilor.atunci,
regenerati
rvor
putea
crea din nourfara pri[pjduirea
de sine,ca asta,zi,ci
sub bu-
natatea unei lumi in s6nul careia, singura crinE si stupiditate este:uitafea"
l
'Misterul
este singura fornu. eliberatoare din Delinistile marginirj.i personale,
ale inlantuirii cosmice si conunita.fe si ale
-
perspectivei
infinitului si nbrtii".2
In conceptia rnrltor nEii oalrEni de cultura,ca, I{EIDECrGER. sau E[.AGA, desti[ul
onului
de a fi iJlgradit este si cel de a fi creator.
"viata
oroalui se desfasoara intre pandnt
si cer si arhitectura ca. arta. e mijlocul
de a face aceasta conditie
'kizibila.'r
3
"constructiile
aduc peisajul
rocuit rai aproape de orn si,in acelasi tinp,1oca.1i-
zeaza. intliLta.tea locuirii prietenesti
sub intinderea.
cerului".4
Arhitectura e arla ce ofera cel nai bine onului posibilitatea
de a crea lucruri
care
I'raran'r
si prin
care om.rl
poate
sa- valideze
"trecerea',
pri!
acea"sta. lusE
ca, semrificativa.
Petre TtrrEA, rntre Dlllnezeu si neanuL neurEd,Arta grafica.
,
B-rcuresti
;
1992p .33
cristia.n Norberg scIlIJLz, TIrc
Lnguage
of architecture
,
op . cit . DATtIToi l4,banp-
ere 1991
HEIDEGGffi, i_n eseul Hebel citat de SCHULZ irl the
l, nguage
...op.cit.la
nota-s
2
J
78
C' ONCEPTI A SPATI ALA UODERNA
De 1a e>rpa^nsiuea onnidirectionala a spatiului
si ca,mpurile energetice spatiale create de pe-
retii dispusi i-n foma de L la Theo Val Doesburg
la e>qpa.nsiunea. unidirectionala de-alungu1 pe-
retilor liberi 1a anbele capete ir1- cdzul lui Mies
Van Der Rohe si in sf6.rsit.volum e)qoandat lilliar
i-n cazul lui Hejduk
JOHN HEJDIK 196E
PROIMT Pn\tIRU CASA X
THEO VAN MESBURG SI CORNH,S
PROIECT PE}TIRU O CASA PRIVATA
VAN EESIERE{
-.1922
COIOR CONSIRUCTION
BMLIN BUILDII{G ffiPOSITION I{OUSE
79
t E CORBUSI ER
"O
utilizare inteligenta si succinta a abordarii euristicii
pozitive
a lui t.katos aplicata Ia a.rhitectura a fost efec-
tuata de Staiford Andersen cd.nd acesta a aratat ca cele Cinci
Puncte a1e 1ui le Corbusier(F,rter pe piloti
,
terasa-gra.d.i na,
plan
liber, fatada Iibera si ferestre-barda)pubU.cate
la ince-
put pentru
Weissenhof Siedlung d.in Stuttgart,desi
toate isi
aveau originea in lucrari anterioare,constituiau
inpreuna re-
gu1ile
unui prograln
care a prezentat
o dezvoltare progresiva
de 1a. I4aison Doni.no
(1914)
1a Harvard Carpenter Center
(1960)
I/]I,I-A
SA'.OYE POISS'.J :323-31 ESTT CCNSiDERATA O CAPC]OPE:J
' 80
LE CORBUSI ER
CASA'SHODAN AIIMDABAD INDIA 1956
Planurile nivelelor 1
,2 ,3,4
P12
n parter
_
81
t E CORBUSI EB
IIIL,A
SAVOYE POISSY 1923-31 ANALIZA A II{IERRil.,AIIONARILOR
DINIR,E H,EMENTET.E CLADIRII SI DIVMSE S]STEME F.D.K.CIIING
e evt?
^ft)
rzm?
?cnefr2
an) lnk *e varvvs
Iflc wo4ran
l eel g:, tnA ncghtcnc i he uawerl
472C, a3.
ol larms
n 5?"ca an)
It4ut,
SIIRII IiII i .sYs'fli
t+$i
' y' ,arrcs
)dnrna
t
llzr vlom& lhtL
82
LE CORBgSI ER
VILA SAVOY PO]SSY 1923-31 ANALIZA A INTERRELATIII,OR
DINTRE H.zuEI{TFxIr CLADIRII SI SISTHT,IE
DIJPA F:D.K.CTIING
Mt fi 2 mca)ow,
-1s.,---'>*--...,,
!
A
yvrc
ertcrlar lorn wraTt arovn)
67&d5.
SPr{IIAL,
SYS'nil'I
>>-.r.r!r=y-l.zr.fl
r-?.:f
lh.,
ar4tnzAtton
of larne an)
'
2
4nA
ol calvant
83
BEBNARD TSCEUMI
ffia$ ffim
h
1
ddil
ffiff'/
SASE PANOURI PM{TRU THE MANHATTAN IRANSCRIPT 4 SIJPM,POZITIE SI DECONS1NUCTIE
84
BERNARD
PARCUL T,A VILLEITE
TSCEUMI
PARIS
.DMONSTRUCTIE
MOGRAMATICA 1 983
' @d@@
@88tu*s
DISTRIBIITIA MASN,OR CONSIRUITE IN SIT
6C
MORPEOSI S GROUP
"
Unul dintre punctele noastTe de plecare
este batalia ce va veni
ceea ce ne
pennite
a intelege evolutia proiectuLui.O
cladire in-
tra in viata,; e un loc de confnnta,re
F,emanenta
cu coq)lexita:..
tea si contradictiile orasului.Daca vicisitudinile vietii intra
in
joc
in
"reusita"
si forta caracterului individulti,ceIe ale
,
proiectului pot aduce un raspuns bogat si adecvat exigentelor
contradictorii a1e sitului,clientului,progralrnrlui si arhitectu-'
rii sale.Proiectele noastre se itrspira. din ra.spunsurile posibile
jntre
obiect si nediul sau.De fapt noi celebram co[plexitatea"
SIXI SIREE'T RXZIDNrcE, TOS ANGH.iES, CALIFORNIA: STAIU-E IJNITE
6b
UOBPHOSI S GROUP
cElIrRU
COM'LE-r
DE CANC*..LOGIE
.LOS
ANGFT,FS,
CALI-.,RNIA,
STATELE tiNITE
6I
DANI EL LI BESKI ND
'T,ui
Urnberto Eco fara indolala i se poate
a"tribui ideea de a con_
sldera arhitectura ca PALIMPSEST, fapt de scriere suprapusa.C6t
despre Daaiel Libeskind el refrjza sa creada. ca stergerea obiectu:
Iui insearma distrugerea lui.Ceeace el recunoaste in acelasi tirnp
e ca ritrnrl vietii fiDdeme,trebuj-e
sa ne incite a. nodifica nodul
nostru de a vedea arhitectura,iar pentru
aceasta trebuie sa nDde:
Iam un LIMBA.I in intregine nou"
Andra.s PAPADMIS
ANEXA EVREIASCA A MUMIJLUI DIN BM,L]N
88
DANI ET LI BESKI ND
"In
CODEX-u1 sau
pe
care Libeski.nd incea.rca. sa-l creeze,vechi.ul
nostru lijnbaj randne esential pentru fofarnrea noului,chiar daca
sintarq. e uneori corplet diferita.n
Andreas PAPADMIS
MACHETA ARIPII ALEF
BMLIN CONCURS PEIIIRU MARGIMA ORASULUI MACHHIA
89
ZAHA HADI D
"Oricare
ar fi calitatea lor, reproducerile Ia scaJa redusa nu se
pot
cofipara cu
pictura.
originala a viitoa.rei realizari,cand
e vor-
ba sa-ti faci o idee despre culorile eclatante si proportiile
irq)resionarlt e
"
&rdreas PAPADMIS
RESTAUR{'.i]T"I
YUSONULUI ?Ji::O
J.L:ONIA
VEDF,E
DESCL\DE}IIA
90
ZAEA HADI D
RESTALR.AITLT,
MUSONIJT,UI
TOI"iO JAPONIA
91
Z AH A E A D I D
F.IT.:.DA ..\C ,S?-\ S i IU DE IiLCC.!,\X
YJ
H
A
zA A HADI D
t i
I
i ;
i i
, l
i l
"t '
- "4
I
t '
! . r e:
=._-:==-l
KURF'IJRSTMDAMM MISCARE DE ROTATIE
PEAK iLUB PLA\ DE SITUATIE
94
MI CHAET GBAVES
Evolueaza de 1a inspiratia evident clasica,1a.
rna
cu aer de nnnu-
[Entalism reamintind de
"realisrnrl,'
interbelic.Ulterior
afiseaza
un istoricism ironie
(
inspirat d.e veaturi
) dar si spre o arhitec_
tura avind ur mesaj bicodat :unul clasic prin
conpozltie
,
amintind
de istorie,si altu1 destinat viitorului
,detaliul
zoonnrfic fiind
codul reabilitarii ornanEntului ca o necesitate a
gratuita.tii
si
a arbitrariului in arhitectura
Considerat drept unul djntre
prinii
zgdrie nori post-noderni
edificiul POBTLAND HJILDII{G OREGON STATH,E lJNlTE,construit
ir 1980 este o versiune revizuita a tefi431u1ui clasic
f:
n
n
n
t'l
o
t:
c
E
o
c
o
o
95
EI ROSEI HARA
. MUUI]L DE ARTA TAZAKI NAGANO JAPONIA
yo
KI SHO KI I BOKAWA
MUA'UL DE ARTA NACOYA JAPONIA 1987
a7
KI SHO KUROKATA
MUZEIIL DE ARTA MUNICIPAL NACOYA JAPONIA 1987
\ \ o
1 u(ononEtria ansamblului
2 nacbeta vaarta de sus
3 etajul I
4 parterul
5 perspectiva
asupra salii expo.
6^Suhk Garden vazut din hol
I
rrErspecttva
spre intrare
8 perspecliva
spre fatada" prj.ncipala
98
SEI N TAKATATSU
CASA KINOSHITA SIIUGAKUIN 1985
PT,AN DE SITUATIE
a:ononptrie
etajul I
i d r +o-
'
.
99,
SHI N TAKAUATSU
CASA KINOSHITA SHUGAKUIN SECTII]NI SI VEDME EXIBIOARA
100
HI ROMI FUJI I
MHIH.0D OF INSCRIPTION M]ZOE I
secventatea fornelor
N
f i a. l l b
U)
\ "
l:!_
ftHt++tl
F|i-#t{
Fit, 12
ffiffiffi
. nt P
fin 20
DISCUTIE ASUPRA-ABSEX{IEI INSM,TIEI SI PREZM{IEI PMETELUI
tr
I
f-r
rfl\
s
I
Er
V
E
f--r
t
-.'t\
f - \ \
' r
/ \
At
I;/,
\,il
AI '
r / \
101
HI ROI [ I FI ] JI I
MEIITOD OF INSCRIPT]ON MTZOE 2
divizarea spatiului
N
nt 22
Iit.26
AXONCI,ISTBIA STAGIIJLUI I]I AL FIG 26 FOARTE APROAPE DE
!'ORI,IA FINALA A'MIZOE 2" secventare,dividere sitaiereasDa"tiutui
t l
+
I
- f )
I t r f
nc
t l
"f l
FA.21
E
Ftt, U
rEf;
Kttr\
/ l \
, l \
102
Project Nhzoe?
architecb: Himmi Fujii, Anhitect and Assochtes
Th Japan Archncct 89Ol
collaborators: Atsushi Kobayashi. Te6uro
Fujiyama. Takaaki Sato. Moriy!ki Yn.ragida.
and Yasuhiro Fujita
Southw. cl.vdtior.
(.op)
G?^.nl ei.w
ton
th. nonh||.i,
(kfl A.nat vi.w.
(b.low) Eo't sidc.
Thc Japan A.chirccr 8901
104
PETEB EI SENI [ AN
IJRBANISM PROIECT DE COIURS AL CE\TIRIJLUI CMC BEVERLY HILLS
inpreuna cu JAQUfl IN RoBmTSoN
Idei principale:
Reactualizarea notiunii de strada ca spatiu arprican
(nu
o imitatie a
pietelor
sau spatiilor publice europene
)
Focarul spatiului este
piata pentru
circulatia cu autofiDbilul-locuito-
rii din Beverly HiUs sunt foarte n6ndrii de nE,si-oile lor si le face
,.
placere
sa fie vazuti cu ele
Spatiul totemic-reactie contra tendintei spre kitsch,dj-n istoria a.rhi-
tecturii-intoarcer.ea la origini,la acel obiect sau spatiu sennificdnd
un legan6nt sacru intre om si relatia sa cu D:nnezeu si cu natura.
rrvrem
sa readucem in [Ddemul cotidian stravechea notiine a spatiului
totemic,de a reface contactullcrf, c<iva ce se afla dincolo de viata de
zi ctt zi' t .
Dialogul linbaj natural-lirnbaj arhitectural
I'Am
incercat sL e)lageran confrunta,rea dintre sit si arhitectura,pla36nd
institutii in cea rai logica,forrala si psihologic-a.propiata.
relatie
'
una su cealalta.Ne-am gdndit
unde pot
fi situate vis-.a-vis de prinaria
orasulti o furchisoare,un tribunal sau o bibliotecarl
MACHETA
PROIECTL,'LUI
PENNIRLI
CS.IR,U
CIVIC
BEIELY
HILLS
CALIF'R}']A
105
PETER EI SENMAN
GUARDIOLA
HOUSE
Acest
proiest reprezinta
un complex
efort de cercetare
din
partea arhi-
tectului
ifr"intelegerea
locului
si in ce IrDd aceasta
intelegere a fost
afectata. de o schimbatoare
intelegere
a lumiill
Este conceput
ca un recrpient
continAnd
componente
de logica si iratio-
nalitate
sirnrltan
figura si
fond
'continut
si continator
'
Proiectul
reprezinta
notiunea
unor serii
secventiale
de irnrinari
si im-
presiile lor rezultante.
Fo1rrle
de baza
"L'r
se intrepatn-md
penetrend
trei
planuri
'Doua
grile liniare
de otel rB:rcl'reaza "unrEle"
inregistrind
cealalta
poziti.e a structurii
inainte
de intrepatnmdere
'Ele
sunt sirn-
bolj.ce totusi
rpentru
ca structura
este din beton anrat
'
AMPL'ASAL,IEI'IT:
Puerto de
^SANTA
MARIA
,CADIZ'SPANIA
Coasta de deal
prapastioasa dominind
go1ful Cadiz
pROGRAM:
Ca"sa de weekend
pentlu un tata singur
si
pentnr fiul sau care
locuieste
la Setilla
\EDERE
SUD EST
MACHRIA
GUARDIOLA
HOUSE
106
PETEB EI SENI [ AI {
fi
^
t-----r----J
r0 /ti
nivelul intdi plan
nivelul doi plan.
nivelul trei plan
nivelul patru plan
z
+
'1
z
4
l 1
107
PETER
EI SENI TAN
GUARDIOLA HOUSE
B
[n
1=
r-----l
.Its:_r.
|i ll r:+
l l l f f i - r r
l JilU
\l
ll lts-
-
I r-t I
r-lk ll-_l
t-lill il ll
I llll
ll
tl
r
i ll
l1-----------"
tt
ll
:=#t-
B
1
3
4
dj.agrate conceptuatre
evolut
j.a
planului
diagrare conceptuale
evolutia eleva.tiei
perspectiva
nord
sectiune A-A
nacheta dinspre vest
plan
.de
situatie
108
PETER EI SENMAN
WMNM, CSIIER FOR TITE VISUAL ARTS OIIIO
Phj.lip JOIINSON:
"In
timpul concursului arn fost iq)otriva proiectuLui
deoa.rece credeam ca e prea,
violeot
pentru
acest
pro-
gram,
Dar m-am i-nselat .Pro-
iectul a. avut un succes
enorm
rr.
109
z
=
z
^a Fi
Fi
=
D
: 1
EI
J
o
-
2
td
z
><
=
Fl
>H
F t1
: ! D
t-i z
HD
H
ON
o>
=
gF
>
rll
:z t{
dt z
3
z
l.
F
H
N
!o
3
z
=
z
d
z
D
[4
c-
g
U)
3
t{
H
an
3
3
z
c-
ct)
l.
rJ
3
O
z
t sl | l =c
3l - 1 : ! C
>d >co
>Fl
,1
F
H
HH F'
t t @
'
HE
N
tlt r-
'u
>F
' . / ) Et
|-r E
ca ! {t s
3 :D \O
z, P
\t
91
H
t_
El
EZ
c)
H4
zt
It1 Z,
za'
D r--r
! r 3
z, t--1
F"
F]
33E: E
c) H
g]
tE H
F30 c)
o( / ) 3
l l 3
l-
H
a
3
ro ,u
a l , r t
F.l
4
\o
o
,n __l
oz
z4
HH
Fr z tll
( / 2
>c)
3 t- c-
P H
'I'
\ o 3Fl
o. H
<n
t r 3
c) Ht .
z 70
Fi Fl >
FI H
FTN
EZ
@1
3
T!' H
( nv
Fl
I'l
t ' r
or -
I
3
Q
t.
o
^<
>
: D . ) > ' U
z >c' >
= H> H
rrl
Fl
:d
Fl
Z >FI
H
Fl t - > >
: ' Ei q
Fr 3! l c
Z CH T
t t 1 l ' = c
FI
CE
H
: H=
c) : zl
Fr z >
3
'-r
O
> az an
=2,
l =
\ :
- F-
i !
z > ltt'
Fr :u o
<l l l o
<n Et
t- Elt
FI
o
l r l l l
>zoz : DH>
5 r r r : r o t qzS
@ozH > l l l
H
F] v] 3<
c: E
t sl
: oHal t > c) cl l r
>dza- t r r 3c)
5>Fl o : ! oc
cl r t t - H
r > @4t
C Cq
HHF
HOZC
F{ H3
r | | |
14
t j zo
uZ >> Fl H<( n
! ! 9 =Pt Hg. l -
YA F' Y: : : F; : ;
o t t
' o: z. .
Fj
7Z
' -{r)
H r-l
>( / J >> I q
i.{ >
N: Z
H> C)
>o Zf r
( ,
>
vz. 4l l l c
t1:
t ElFr lt2
"1
>CD: DH H >
<O F. i > 3 EI
>' O
l r 5 C >
r
HF-{
< C_
a>
i -
F. : =- Fl
c P
- !:l c
;D ri
3
>g
N
Fl
: . >
o >- o
5 vzo
c, 3l - r z
Fr | | | OFi 4
z =u
- z>H
c o FI EEF{r l z
FCH' . >H
U=9 5
I
=
' z
t . t
H
a
3
t-
( ) t t l
o 30' a
: z oo: !
H Z t - . >
F]
F: >c)
O2 >c- r 3
Fl c-.
F]
>z
: ! 4
Fi !
E-
r
>r J>O
ot r z
odFl
HH
t _t z
5 EO. U H
co r qo
r l
r o >t
rri z > Fl
14>
fq tll Fr
z, > z
ni <
I
l r t r ct l
i s: E=z + B8
c39H
*
E=
EEbE
r t t t
Hr i
>3 c) Fr CAt r t >AVZ
5>>r - oEJr EFr >q
i n Ft : D Fr c) i qcr j c) 5H
}; Fr Er r t ! C=t E=HFl
;
@>F l - Fl zt r l C>
= C
. . : ! l - l Zl - H
ae, al C>H I ! '
Ft . ' U
| | | t - >H>
F' E9*- - Ho, o
- or - r >Et t zc
>- u,
i t D>Ft l EECD
.
oFl
*ot 559E
' ' , 3-
5
( t . t - <C) : Er - F
Er ol H > Eq
Fl
O- l Fl c) ON
>t 4 HH> 3F>
3 c) C) : ! Er t ud
r-i
:d
z, t1 >
<o
F: z-
I v > H
c-.1
t- ttt c)
E> > z
Fl ri
3r {
cll >
"2
. - O
2. 1
c:r
;
PI E
@c
o
ot
l nz
t Z,
F. Cq
uE
: ct
z
_22
co :z
ES
- c)
l{
-.-
!?
N'
; z
)
*Z
\ ! 4
' av
z
t-
rl
rl
D
I
I
l
E EF
, 4 i Z=
Et l
: E Z- l
c4 H<
<H
<O
< rrt o
cd<-
< cq<
N
gg
. . i
EE
a =k
z, Ni z
! o Fi Fr <
t 4 < <H
E] N ET Cq
( L
r - - i ZO
rrl d r-l F
Ei HH
t )
( L
<H
=ao
dkl F{-
K F ZFT
z < ldl
r-r
ONE=
C) A E(E
. o. b]ts
zHJv)
HFi Z
t - zo
i i k
Fr IrJ
2E-
lt] Z
r-r o
J. '
st ?
6 F <. ;
QFt oF
E F{ <O
< H CC F-r C-F
r 5T f f g Sf f i
35f i <bSf i 8g. -
EEg?93f r ==
< NO<l ' . l { Fr J
r L El Fr ( ) ZFr
Fr bO
aa{
pi E
I t EQ
z t-t trt t{ rt] c( E
H <HO>p{O F- r
lE lE | | | J CA
< )r' l l rl I
tr t{ Or F< o
= H; l aQ
F t r - ' 85t s
( ,
H< . A&
H i qE : d O=
f i Ee , , 53d
l l Hr l
F<'
Zt l
ECO
z
Fi r {
E- A
F lrl l'1
F<<
Fr FE
z>E
H<<
i Er
JH
a) an4
FEd<r ' l l E
<or H>o
2 &3
<<FO<
NFr ( t zFl
HNf N
Er Gl oEr l d
EOZ&O
<or H<4.
E
v) o
r1 z
f.t llr
' '
aa
z
JN
zz
f-l Or
F<
z
E<
F<
zo
HC)
cn
r i l
QZ
a)
lrl F.r
z, )
HI
a5
z>,
U)
Fr lt'l
l Fl
oz
o<
az
ti
H
F
a
d
&
ZA
Fr J<
< =<
F<FC
ZI EJ<
ooco0c
c) l
F<FT
E, *<
H
I rrl
<
F OEr E
'tq
H
'-]
|-.{ tt]
dd sE r
3< c( < A
OF O l ' l
@Z EJ
H
= ltl
f ; 8 5' *
<U: <F{ct Fr
HzA z a
>oc<< z
. "o*gN I
aF- {Z<J
c/ 2<NCJ
f f <=: = I
o: C) <
- ^F< < <cc r d; . r
f ; =9#3se
l ! > f r i Ft 3
a<oo. dEi o
| |
l l I
= : ' 1 Y=
< f dJt sr
C)
( / ) oa
t - t qr Z
i <t r l
Fl !q tEl
^J
I r l
. HN. l FTA
< ccl l l 5Z Fr
. OzF. Fr >
v) JE<F- r
' <5FF<
=>aaa
| | r ( n
HH
< t'J
. Fi
A
E{ Fr
Or 5 r-.{
k:
<l ' l Z
El l-i crll e
Q
gr
F.r Fl
r l l
o
a
E
<n
4
<N
<cE
ZJ
<H
>z
ET
<c4a
Irl
O
r-r
co
<r ' l t d <
D NJ. / ) FT
s ans c
= <Fr v)
<
H<<
QZ< I
oEf , I ' J
"r
388 E
J r r t I
@Ej
r t l Er
J f-t
HZ
z&
: EE
t l
z
E
v
U)
E
<n
HH
o<
<l Fr
F Fr lrl
zJ) z
r-l Fl ;) <
AF. J
t r l Fr l <
f i EDF4
oooz
Id rrl
Q td Fi
l =
o
<Er
cq < F-{
<F
J<
OE
. <a
4an
I
zz
H<
H [-{
Fl l Er
J=CJ
=
Irf F4
l ! ] Ht {
HHJ
ENO
H0.
c4 r't E
ANr ' l
F- TJA) J
s: <Fr : f
Z. nEi
F<C)
<H
Fl r Fl
cqHOl 5
Ht ! <Cd
' . 1<l ( o
t l
H
FI
a
I
Fr<
tt u>
At l
HZ<
C.D E
< cro
I r. : -E
l t H
za
v)
F-r rrl
F<
ri fI]
t r <
a
H
J
J
I
< E>
N HH
F Zt r l <
Fr r'-r E c)
vH Fr l Er ' "
z
H =t t.r cc
AZ J&l Z< H^
C) E] ! =AEFr N< 14
HF= FT E] o I t ] Fi
O
4=- t ' l : l ( / ) ! q FE
e*r <)
- E
cco ni
( JF
0r EOd <Fi
997
cD t rt F{ f ! a)O O
A=
- ! : i H
zt . . i ' cr l
3E
F*EE=
g-
H
v Fvr =.
r S f l - H=t E- t sH+
- H
F5- - F=t 6- ' F
EF
Fei i : f i HHi H
EA =8*?TTThE
zt l l l ] <or
q. ;
t t t t l
xr oo
<
. . =
EcdE ; i > eE
r ! ' r ! ' r Ft d6
i =E
F"E sBi
-
| | trl rd J O. I{ fr
1-
A. ?P9f 1
F
,
- ?r - i ,
: . { n
H>O<: EF- r
-l
t sj
(/ )Fr<
t aq a(
S: c _( ) _FEO<B
nO H( , > N F- r 0{ F. { J
- {s
5i
<o.
- FJr ' i
i F
f f XA=; 5- : dr ' i
r - . JF. JFT
r Ei
E. ET<EH. <H<O
r )
- : - . r i i EUEUA-
zz =D<oazt u @
-{H
F-r Fr O. E
(/.)
) CA !-r td
r F{
FF( i . J I r r I Hr -
zz
i - 66i r r r r E
-
E <O
O >cd
F 05
Q ZO
r-.r F-{
td
o. oo
N
z
I
t - { zo )
Z l JJ&t l
FT
OFEQ
= E! ! E
O
l l l l
E- t
z, Yd
< lr.
' . :
7.
-
= =
F <O Z, O- ' l
FT
EF l dOI
z, oa
( JdFl
r ' . Xd t r >5
I t t t t l
J
t"1
3
tu
ln
110
I I I i J! J. U( JKATl ! I E
1. cast on. BAC! {EI ARD
r
La
poet i qu6 de l r 6space. . Pr esse
Uni ver si t al r e
de Par j . s, Par i s, 1983.
?. Rol and BARTHES, Sl . st Ame de l a mode. Ed. seui l ' Par i s' 1957.
3. ADcl r ew BETi JAMI N, Ar cl l i t ect ur e
sans cout r ai nt s, Conf er ence CEAA'
E. A. Par i s- vi l 1eni n, mai 1992.
4. Andl ew BENJAMI N, Der r i . da, Ar chi t ect ur e aud Phi l osophY, A. D-
Deconst r uct j . on
i n Ar chi t ect ur e. .
pag. 8- 12,
1988.
5. LLr ci an BLAGA, Tr i l ogj - a cunoaFt er i i ' I I I . cenzur a t r anscedel l t E,
Ed. EuNani t as'
1993
6.
pet er
BLAKE, L' Ar chi t ect ur e
moder ne est mor t e i st . t ' ui s
Mi ssour i I e 15
j ui J. l et
1972 d 15h 32 ( ot t
pr dsque) , Ed. Moni t eur Par j - s, 1980.
7. Er ancoi s BLONDEL, Cour s dr ar chi t ect ur e dans l - r Academi e RoYal e
l i ar chi t ect ur e,
P. Aubr i n et F. cl ousi er , Par i s.
1575- 83, ci t . de P. v. MEI ss'
pag- 786.
8. Kai sa BRoNER, I nt er wi ew avec Mar i o Bot t a, Ar kki t et hi ,
nr . 45, 1982, Fi nl ande
9. Fr auci sc D. K. CI {I NG
'
Ar chi t ect ur e- For ne
,
Space & Or der , Ed. van
Nost r and Rei nhol d, New Yor k' 19?9.
10. Fr ancoi se cHoAv, La r Agl e el l e modAl e' Ed- seui l , Par i s,
1980. 11. cat her i ne cooKEr The Lessons of
Russj - an Avant - Gar d. e, A. D. Deconst r uct i on i n
Ar chi t ect ur e, Pa9
-
13- 15, 1988.
11. JeaD Pi er r e Le DANTES, La
p6r i ode Huet r une ent r epr i se
cr i t i que, Ar chi t ect ur e d' Auj our dt r 1u! , 272.
L2. Jacques N. L. DURAND, Pr eci s des l egon d' ar chi t ect ur e' Par i s'
1819.
L' ar chi t ect ur e
en t r ansi t i on, Ed. Dunod, Par i s,
l "J.
g. A.
r , Ul l t Ai r t o,
, ' nar .
L4. unber t o ECo, Tr at at de semi ot i cE. Bucur eFt i ' 1990.
L5. umber t o Eco, Pendul ul l ui Foucaul t , Ed. Pol i t i cE, const anFa,
1991.
16. Pet er EI SENI , I ANN, The BI ue Li ne Text , Ar chl t ect ur al Desi qn,
cont empor ar y Ar chl t ect ur e,
pag. 5.
17. Pet er EI SENMANN & YORGANCI oGLU,
Tomr s Lof t New Yor k, A. D.
cont enpor ar y Ar chi t ect ur e,
pag. 38.
18. Pet er EI SENMANN, An Ar chi t ect ur al Desi qf n i nt er vi ew by char l es
Jencks, A. D. Deconst r uct i on i n Ar chi t ect ur e,
pag. 48- 61, 1988.
I g. Pet er EI SENMANN, A. D. Deconst r uct i on i - n Ar chi t ect ur e,
pag. 62,
1988.
20. Mi r cea ELI ADET
l : - : ""t 6
et I e
pr of ane, Ed. Gal l i mer d, Par j - s,
Lvof .
21 . Benj ami n FoRGEY, Pl ur al i sm, ecl ect i sm,
popul i sm, post r noder ni su,
Trends i n cont enporary Archi t ect ure, Nat i onal -
Gal l er y At bens, 82.
2?. Kur l w. FosTER, A Fr ane wor k of t he Tut ur e
-
A. D. Deconst r uct i on
i n Ar chi t ect ur e
pag. 45, 73.
23. Pet er ERANKL, Das syst em des Kuns t ht i s s ens cl i af t , Br unn' 1938,
pag. 105.
24. Fr ank GEHRY, L' Ar chi t ect ur e Auj our d' hui . Ed. TERRAf L, Par i s,
1991.
' 111
25. J. J. GI BSON' . TI l e per cept j - ol r of t he Vi sual Wor 1d, Bost on,
1950.
26. Todd cI Tl I N, Vi a: La i t r l unr ea
post
Noder nd, Si nt eza nr . 85. / 1991.
27. Di nu C. GI URASCU; Di st r uger ea t r ecut ul ui Ror nani ei , Ed. Musei on,
BucuI eFt i , 1994 .
28. VOGT GOKNI L, Arch i Lekt oni s che crundbeqi ri f f e uDd
Umr au$er l ebni s, zur
j - cl r ,
1951.
29. Ant oni o Per ez GOMEZ. Ar chi t ect ur e and t he Cr i si s of Moder n
sci ences, . MI T PRESS Canbr i dge, 1983. 48. Jul i en
GUADET. El ement s et t h6or i e d' ar chi t ect ur e.
Li br ai r i e de l a const r uct i on moder ne,
par i s.
1909, vol . 1. pa9. 9841.
Vi t t er i o cREGOTTT, ! e
t er r i t oi r e de 1' ar chi t ect ur e, Ed. ! ' 6quer r e,
Par i s, 1982
-
30. Dan GRf GORESCUT Cubl smul , Ed. Mer i dl ane, Bucur e$t i , 791?.
31. Dani el GUI BERT, Real i sme et ar chi t ect ur er Ed. Mar dagar 1987.
32, Zaha HADI D. Two r ecent Pr oj ect s f or Ber l i n and Hong Kong,
4. D. Deconst r uct i on i n Ar cl r i t ccf l r r t r . ne. r 4o- 4q
1988.
33. Mar t i n I I EI DEGGER, Bdt i r , habi t er , penser j
essai s et
conf er ences, Ed. Gal l i nr ar d. Par i s. 1958.
34. cabr i el HORJA/ Di l eme i n cr ea! i a de ar hi t ect ur E mondi al E
Ar - hi t ect ur a nr . 1/ 1991, pag.
81.
35. Ber nar d HUET, L' ar cl l i . t ect ur e Auj our d' hui , nr . 183, pag.
! 3- 42.
36. Ber nar d HUE?, For mal i smef Real i sme, Ar chl t ect ur e
d' Auj our d' h] ui t 19o
/
L97 7
37. Ada Loui s HUXTABLE, L' ar chi t ect ur e a I a car r ef our . The New
yor k
Revi ew of Books.
38. Ada Loui s I {UXTABLE, The Deat h and Rebi rt h of Modern
Ar chi t ect ur e.
39, Char l es JENcRs. Post noder ni sme et di scont i nui t 6, L' Ar chi t ect ur e
Auj our cl r hui
/
TERRAI I
,
Par i s
,
pag
. 15 7
-
161 .
40. char l es JENCKS/ Ar cl t i t ect ur e Today, l t ar r y N Abr ams I nc.
Publ - i scher s, New Yor k, 1982
41 . Char l es JENCKS
,
Decons t r uct i on, The Pl easur e of Absence A. D.
Deconst r uci on i n Ar chi t ect ur - e, L988, pag. 17- 31.
4?. Char l es JENCKS, Le cl assi ci sme nouveau et ses r egl es
/
l e
post
Moder n, Lr Ar chi t ect ur e Auj our d' hui , Ed. TERRAI L,
Par l s, 1991,
pag. 41.
43. Char l es JENCKS, The Pl easur es of Absence, Ar chi t ect ur al Desi gn,
Deconst r uct i on 1n Ar chi t ect ur e, pag. 17.
44. Char l es JENCKS, The l anguage of Post Moder n Ar chi t ect ur e.
Academy Edi t i on, 1978, pag. 5- 9.
45. Char l es JENCKS, Ei senmar ) nr s Whi t e Hol es, A- D.
-
Wexner Cent er
Eor t he Vi sual Ar t s.
46 . char l es JENCKS; Tabl eau Sl r nopt i que sur I
'
Ar chj - t ecLur e, pacJ. 7 3
,
A. D. - New Suppl ement 7t f gAL.
47. Phi l i p JoI {NsoN,
"Ref l ect i onsr r :
on st yl e and t he f nt er nat i or : aI
st yl e;
r t On
post - moder ni smer ' ;
"On
Ar chi t ect ur er ' ;
I ' Opposi t i onsr t
nr . 10, Fal 1, L974
|
pag. 17- 79.
48. Phi Li p JoHNsoN, A Per sonal Not e, A. D.
-
wexner cent er f or t he
vi sual Ar t s,
pag. 9.
49. Kari JORMAKKA
I
Const ruct i ng Arhi t eci ure, . DATUTOP nr. 15,
Ta
Pere ,
L991
5O. 1(ari JORI , I AKKA
/
Un i -nt ervi ew avec Pet er Ei -senmann, DATUTOP
r
Jour nal of Ar chi t ect ur al Theor y nr . 14, paq. . 73
|
I emper e, 1991.
51. Kar i JoRMAKKA, semi ot i ct s: Ar chi t ect r r r p
si . r h: Dc- s i . r h.
DATUTOP
112
11. 1987.
52. l - eon KRf ERT The Rol e of Ar chi t ect i n Democr acyr A. D.
Cont enl por ar y Ar chi t ect ur e, pag.
15 .
53. Ki sho KUROKAWA, Ar hi t ect ur a si bi ozei , Conf er i nt a, Bucur eFt l ,
mai 1985.
54. RoysLon LANDAU, Br i t i si t , t r ci t i . t ect ur e. The Cul t ur e of
Ar chi t ect ur e: A Hi st or i ogr aph: / of t l t e cur r el t t
Di scour se, No. 5/ 1985, London.
55. Jear l Fr ancoi s LVOTARD, Di scour s. f i gur e, Kl i ncksej - ck.
56. Kevi n LYNCH, Ti r e I mage of t he Ci t y, Ed. Dul r od, Par i s, 1976
57
-
Pi er r e von ME] SS, De I a f or me au l i eu, Pr esse Pol : r t echni que
Ronl ande, Lausanne 1972.
58. MORPHOSf ST Si xt h St r eet Pr oj ect , Los Augel es, A. D.
Deconst r uct l on i n Ar cl "l j - t ect ur e, pa9. 75- 89.
59. Koi chi NEGASHI MA, Gr i 1e, cubur i
Fi
cur be, Japan Al : chi t ect ur e,
288 pag . 81
50. const ant i r ) NOI CA, Fi l ozof i a I ui B1aga, Si mpl e i r ) t r oducer i 1a
l - \ , , , r ! r - i f 6r | - i ' hhul Ui
nost r u, Ed. HUmar . t i t aS.
; ; ; ; ; ; ; ; ; .
-i g6z
61. o. M. A. chechp6
j - nt
char l i e Housi ng. Ber l i n, A. D.
Cont empor ar y Ar chi t ect ur e, pag.
68- 71
62. Andr eas PAPADAKI S, Ar chi t ect ur e Auj our d' hui . Ed. TERRAI L,
Par
j . s
,
19 91 .
63. Andr eas PAPADAKI S, Deconst r uct i on et ar chi t ect ur e,
Lr Ar chi t ect ur e Auj our d' hui , TERRAI L, Par i s 1991;
paq
. 757 .
64. Andr eas PAPADAKI S, Pet er Ej . senr nann, Zaha Hadi d, Ber nar d
Tschumi , Coop Hi mNel bl au, Fr ank cehr y, Dani el
f , i beski nd, cunt er Behni sch, Decq et cor net t e,
Mor phosi s, o. M, A. , Emi l i o Anbas, si t e,
phi l i ppe
St ar k, L' Ar chi t ect ur e auj our dr hui . TERRAI L,
Par i s, 1991,
pag. 158- 215
-
65. Raymond POLf N, Revue d' Est h6t i que nr . 3/ 4, 7966.
56. Paul - RUDOI , PH, Ar chi t ect ur e dr Auj our d. ' hui nr . 265, 1, 989, pag. 74.
67. Ser ge SALAT. Dest r uct i on de I ' 6space occi dent al , Ar chi t ect ur e
68. Hi r oschi SASACHI T^Po: : : : "*: : l i - muI
,
o expr esi e cl udt E si
soal E,
' r e
s er Jqt !
^. - . , i t ect ,
302
,
1982
69. Kasuo SCHI NOHARA,
^Ar chi t ect ur e
Auj our dr hui , Ed. TERRAI L, Par i s,
L' ' L.
70. A. scHMARsoN, Das wesen der Ar chl t ekt oni schen sci r opf ung,
d' Auj our ' hui , nr . 250/ f 987 .
77. Cr i st i an Nor ber t SCHULZ, The Two Faces of Post - Moder ni sm,
Ar chi t ect ur al Desi gn, Cont empor ar y Ar chi t ect ur e,
pag. 10.
72. cr i st i an Nor ber qr scHULz, The Language of Ar chi t ect ur e,
DATUTOP, 14, Tamper e 1991.
73' cristia* *"' o"gr:::3"i;' llili^itl;3:-ffir$e 1' architecture' Ed'
74. Cr i st i an Nor ber t scHULZ, Syst eme l ogi que de 1' ar chi t ect r e,
pag. 104, 10s, 105.
75. scoGI N, ELAM &
l FI l ^I _^"ri l n.
CHMAR a At l ant a
(usA)
Archl rect ure
u
^uJ
vu!
g
. . **, nr . 282
,
pag . 67
- 69
.
76. SEDLI , I AYR, Zu ei ner st r engen Kuhst wi s s ens chaf t . 1930.
77. wi l l i am sEI Tz, Hans Hof nan,
pag. t zL,
New Yor kr 1953.
7A. John Or ssbee SI MONDSr The Landscape of Ar chi - t ect ur e, New Yor k,
1955.
79. Cami l l o SI TTE
-
Ar t a const r ui r i i or asel - or , Ed. Tehni cE,
Bucur egt i , 1992 . 53 . Ni col ae STEI NHARDT,
t t J
Jur r l al ul f er i ci r i i , Ed. Daci a, cl uj , 199L.
80. Jer ei ni ah SHEEMANi Deconst r uct i on, Cr l ' st al l i si ng and At i t ude
A. D. Cont enpor ar : . Ar chi t ect ur e, pag. 20.
81. R. E. SOMOL, The Spher e and t he Labyr i nt h, A. D.
cont enpor ar Y Ar chl t ect ur e
'
pag. 45 .
82. Andr ei STRI HAN; Di cLi ol t ar de est et i ce
gener al e, Ed. Pol i Li cE-
Bucur eFt i , t 972,
Pag
. 269 .
83. Manf r edo TAFURI
,
The t anguage of Cr i t i ci sm and t he Cr i t i ci sn of
t anguage, opposi t i on 3, I AUS, I 9' 1 4, pag. 37- 62.
Lei pzi g, 19 84
84. Kenzo TANGE, Di scour s d' accept at i on du pr i x
I ' Pr i t zker r r
1987.
85. shi n ToKI
r
Le nani er i sme moder ne et I a f acader The JaPan
Ar chi t ect , sept . 1980.
86. Ber nar d TscHuMI
,
Par c de l a vi , l l et t e, Ar chi t ect ur al Desi gn,
Deconst r uct i on Ar chi t ect ur e, L987- 88.
87. Pet r e TUTEA, I nt r e Dumnezeu si nean) ul meu. Ed. Ar t a gr af i cE,
Bucl l r eFt i , 1992.
pag. 33.
88. Mi chael WEBB, Fr ank Gehr y et f i mpr ovi sat i on ar chi t ect ur al e
SyI I t hese nr . 83/ 90,
Pag. 15.
89. Rober t VENTURI
,
compl exi t Y and Cont r adi ct i oD i n Ar chi t ect ur e,
The Museum of Moder n Ar t , New Yor kr 1956.
90. Robef t VENTURI
.
La
pl ur al i sne, l a per t i nence et 1e f i gur at i f
dans 1' hi st or i ci sme ou
"pl us
ca change. . . ", A. A.
nr . 223, oct . i 982.
91. EI i a ZENGHELI S, I ' ar chl t ect ur e. o. M. A. vi s- a- vi s d. r une
6st et i que du
pr esent . Tr ends i n cont empor ar y
Ar chi t ect l l r e, Nat i onal Gal l er y At hens, 19a2
92. EI i a ZENGHELI S, Pr - oj ect f or Par c ci t r oen -
cewennes, Par i s,
A. D. cont empor ar : r Ar cl l i t ect ur e,
pag. 7I .
93. EI i a ZENGHELI S, L' Ar chi t ect ur e o. M. A. vi s- a- vi s dr une
6st h6t i que du
pr esent Tr ends i n cont empor ar y
Ar chi t ect ur er Nat i onal Gal l er y At hel t s
,
L982.
94. EI i a ZENGHELI S, The Aest het l cs of t he Pr esent , A. D.