Perspectiva

Cuvnt nainte
Prezenta lucrare se
dar suportul
cursului de pe care autorul il de
mai bine de 20 de ani in Universitatea de
Urbanism "Ion Mincu" din De aseme-
nea, lucrarea este in domeniile conexe arhi-
tecturii cum sunt: design-ul, scenografia, fotografia,
operatoria de imagine, proiectarea etc. nu
in ultimul rnd desenul pictura.
Studiul perspectivei este abordat sub cele
aspecte ale sale:
perspectiva, instrument de proiectare de
a obiectului de
perspectiva, modalitate de reprezentare in
cadrul proiectului de
Pornind de la descrierea explicarea
vederii umane, lucrarea cuprinde elementele forma-
tive necesare vederii gndirii n spa-
ct elementele informative absolut necesare
n activitatea de proiectare de n alte
domenii teoretice aplicative conexe.
ct mai a mecanismului
perspectivei exersarea perspectivei de obser-
(prin desenul
din mijloacele de ale "vederii n
Prin "vedere n
de a mental de a reprezenta ct mai
expresiv orice sau
(deci
Ne propunem ca lucrare un ghid
practic n redactarea a perspec-
tivei de explicnd pe larg etapele de
realizare a acesteia: alegerea punctului de obser-
simularea prin crochiuri a n jurul
obiectului , construirea perspectivei cea mai con-
construirea umbrelor a oglindirilor
plasarea a elementelor de anturaj.
III
Studiul geometric al perspectivei se pe
de geometrie n
la care facem apel in cteva rnduri n text.
Din geometria sunt importante
geometrice locurile geometrice plane care fun-
geometrice. Geometria
n contribuie la explicarea perspectivei cor-
purilor geometrice, iar geometria la
baza sistemului de

Pentru ca domeniul studiat fie accesibil unui
auditoriu foarte larg, cu niveluri de
diferite, s-a impus o prezentare a temelor
abordate de la foarte simplu la complex. S-a
o simplificare a lor (printr-o nde-
de normele geometriei "clasice"), pentru a
citirea desenelor
Anumite mai complicate sunt prezentate
n mai multe La anumite desene s-au
numerotat liniile pentru se preciza ordinea de con-
de desenare a lor.
Prin discursul nostru convingem, pe
in special, c partea a perspectivei
de aceea a geometrice a
perspectivei , este tot att de ca
prezentarea c cele
nu pot fi separate una de alta.
Perspectivele prezentate n lucrare nu
exemple de urmat, ele constituie suportul ilustrativ
pentru teoretice.
O foarte de discutat este:
perspectiva cu mna, prin mijloace
nale, versus perspectiva la calculator.
Lucrarea are un capitol special dedicat "perspectivei
de calculator". cum s-a mai sus cum
reiese din lucrarea de pentru unei
"bune perspective" este
legilor perspectivei care se printr-un exer-
de desen in
Indiferent de modul de realizare a perspectivei - cu
mna sau cu calculatorul - ea este
vizual prin Reprezentarea ideilor
se prin rapide ce se exe-
cu mna. ce forma este men-
tal ea poate fi intr-un model informatic.
Formarea gndirii perspectivei
se face mai nti prin de "desen cu mna
de la inceput asupra acestei
pedagogii n perspectivei, chiar pe
parcursul pentru a facilita unor
aspecte ale perspectivei , vom face apel la
mijloace moderne de realizare prelucrare a
imaginii cum sunt: aparatul de fotografiat, camera
video de vederi, calculatorul electronic etc.
Lucrarea de are la partea a
doua - "Perspectiva" - a cursului n 1983,
realizat in colaborare de autorii Mircea Enache
lulius Ionescu cu titlul: "Geometrie
Editura
Spre deosebire de vechia lucrare sunt
abordate capitole noi , cum sunt: culoarea in perspec-
perspectiva pe calculator.
IV
n lucrarea pe care v-o supunem acum nu
se pune accentul pe metodele de a
perspectivei. Este in principal o
pe care o universal in
orice accentul punndu-se pe
fenomenului perspectivei. ind perspectiva
vom putea reprezenta cu indiferent
de mijloacele metodele utilizate.
Multe din desenele de au la
desene din lucrarea n 1983, dar acestea
au fost corectate modificate caz pentru a
sluji mai bine lor prezentate.
azi Raluca
Ionescu Florin Nedelcu, care ne-au ajutat in
realizarea pe calculator a de imagine
a desenelor modelelor 30 Nadejda
Negru care a corpul uman. Au fost utilizate
de asemenea o serie din realizate de stu-
la disciplinele Studiul Formei.
n final tuturor care prin
problemele ridicare prin realizate ne-au
fim mereu in timp cu vremurile in cadrul
unei discipline artistice care de
peste 500 de ani.
Autorul
Cuprins
Cuvnt inainte
1. PERSPECTIVA N NTELEGEREA IMAGINII VIZUALE ...... . . . . .. . . . ..... . 001
,
1.1. Istoric. ... . .......................... .
1.1.1. ......... . ..... .
1.1.2. Perspectiva n lumii
..... .. ............ 002
... .... . .. . . . ............... . 002
.. . ....... . .. . . . .... . 003
1. 1.3. Perspectiva n arhitecturii ........... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 007
1.1.4. optice . .................... . . .. .... . . . . . . ... ................ . 012
1.2. Vederea ....... . ...... . .. . . . . . ... . . . . . . . . . . .. .. . . . ... ....... . 014
1.2.1. Aparatul vizual uman .............. .. . ......... .. ..... . . . . ......... . 014
1.2.2. Formarea imaginii .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........ ............ . 016
1.2.3. Cmpul vizual . ..................... . ... . . . ..... . . . . ...... . . ... ...... . 016
1.2.4. Vederea . . . . . . . . . . . ..... . ........................ . 017
1.2.5. Compararea n . ....... . . .. . 019
1.2.6. Fenomene subiective ale vederii ..... . .. . ..... . . . . . . . . . . . . . ............ . 020
1.3. perspectivei .. . .......... . . . . . . ..... . .... .. ... . . . ........... . 030
1.3.1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 030
1.3.2. perspectivei liniare . . . . . . . . . . . . .. . .... . ...... . .. . . ... . ..... . 030
1.4. Utilitatea perspectivei n proiectarea de . ....... . .... . . . . .. . . . . ..... . 033
2. PERSPECTIVA - GEOMETRIA PERSPECTIVEI ...... . ............ . 035
2.1. Sistemele de ......... . ................................... .. 036
2. 1. 1. ........................ . .............. . ....... . .......... . 036
2.1.2. . . . . . ................... . . . . ..... ..... . . ..... . 037
2.1.3. Omologie. Perspectivitate. Omotetie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . 039
2.1.4. plane ale proiectului de .... . . . ...... . ........ . 040
2.2. Mecanismul geometric al perspectivei . ................ . . . . . .. . .... .. . . .... .. . . 044
2.2.1. Scurt istoric. . . . . . . . . . . . . .. . .... ........................ . 044
2.2.2. Geometrizarea vederii umane . . ...... . ............ ......... . .... . 045
2.2.3. Sistemul perspectiv .. .................. .. . . ..... . . . . . .. . . .. ........ . 047
2.2.4. Mecanismul perspectivei pe tablou vertical .............. ... ... . . . . . . . . ...... . 048
2.2.5. geometrice ale perspectivei ..... . ..... . .... . . ... . ...... . 049
2.2.6. unei bune perspective. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ........ . 050
2.2.7. Anamorfozele ................. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...... . 051
v
2.3. Perspectiva pe tablou vertical ..... . .... . ... . . . ... . . ............ . 053
2.3. 1. ........................... . . ...... . ... .. . .... . ...... . 053
2.3.2. Punctul verticalelor .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .053
2.3.3. Dreapta planul n . .......... . .. ... . . . . . .... ... .... . ..... . 055
2.3.4. Drepte concurente in puncte inaccesibile . ......... . ......... . .. . .. . ... . . .... . 058
2.3. 5. Diviziuni perspective. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....... . ...... . 060
2.3.6. Puncte de .......... . .. . . . .. . .. . . . .. . . ... . ... . ... . ...... . ...... . 065
2.3.7. Punctul de ............... . .... . ........... .. ..... . . . . . . .. . ... . . 070
2.3.8. Punctul de . ............ ........................... .. ...... . 072
2.3.9. Cercul sfera n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . 073
2.4. Perspectiva pe tablou vertical .... . . . . ........ . ....... ..... . .079
2.4.1. . ........................................ ...... . . ...... . 079
2.4.2. Perspectiva punctului . . .. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .080
2.4.3. volumelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... ... . ... . ..... . 081
2.5. perspectivei de pe tablou vertical ...... .. . .. . ... . . ... .. . 084
2.5.1. Metode de a perspectivei. . . . . . . . . . . ................ . 084
2.5.2. observatorului n plan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .085
2.5.3. Perspectiva unui ansamblu arhitectural la puncte de . .......... . ...... . 091
2.5.4. Prespectiva a unui ansamblu arhitectural . . . . . . . ...... . 102
2.5.5. Perspectiva de interior. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .............. . 105
2.5.6. perspectivei pornind de la elemente fixate direct n tablou . ... , . . . ..... . 110
2.6. Perspectiva pe tablou inclinat ... . . .113
2.6.1. ... ... ........ . . .. .. ............. 113
2.6.2. punctelor de de
2.6.3. perspectivei pe tablou nclinat ..
... . . .. . . . .. . . . .. . ....... 115
. ....... 116
2.7. Apropierea perspectivei liniare de realitatea . . .. . . . . . . 118
2.7.1. . ................ , ... . ... . ... . ... . . ...... 118
2.7.2. Scara a perspectivei . .. . ............ .. ............... 118
2.7.3. Oglindirile n ......... .......... . ................ . .. 122
2.7.4. Trasarea umbrelor n ........... . ........................ 126
2.8, ............. . .. .. . .. ............ . ...... 137
2.8. 1. . . . . . . . . . . . . . . . .. ... , . . ................ . ... 137
2.8.2. Metode de a perspective .. .... ........ .. .............. 137
2.9. perspectivei direct in tablou .... . . . ...... ... ........ .. , .... .. 139
3. PERSPECTIVA ... , .. .. ,., . . . ,. , ...... . . .. . . . . . .. . . . . , ., . . . ,., ... .. 141
3.1 . ................. . ....... .. ..... .
3.2. luminii a umbrei .. . ............. .
3.2. 1. Penumbrele n ......... .
3.2.2. Gradarea luminii a umbrelor n raport cu
3.2. 3. Mijloace grafice de gradare a luminii a umbrelor
VI
. .. . ............... . .... 142
. ....... ......... . ... , .... . . 144
. ... . .... , ....... . .. .. ..... 144
......... . . . .............. 145
. .. 148
3.3. Culoarea i n ............. . . ....... . . . . . . . . . .... . ... . . . .. . . . ..... 151
3.3. 1. ..................... . ........................ ... ...... 151
3.3.2. - culoare . ............ . ... ................................ 152
3.3.3. culorilor. . . . . . . . . .. . ... .. ....... .. . . .. . .. ..... ..... . ...... 155
3.3.4. Amestecul culorilor . ................................................. 158
3.3.5. culorilor cu componentele geometrice . ... ....... ..... ........ . . ...... 161
4. PERSPECTIVA DESENUL LIBER ........... .... .............. .. ..... . ... 169
4.1. .170
4.2. Desenul - desenul de ...... . . . . . . .172
4.3. - desenul de ........... .... ........... .. . ................. 178
5. PERSPECTIVA CALCULATORUL ELECTRONiC . . ...... . .. . . . . . . . . ... . .181
5.1. .. . .. 182
5.2. Vizualizarea formei la calculator . . . ................................ . ....... . 184
5.2.1. Imaginea de calculator ..... . ... . . .... ..... . . . . .. ........ 184
5.2.2. Modelatoarele de culoare . ..................... . ........ 186
5.3. Studierea perspectivei cu ajutorul calcul atorului . .............. . ............ . ... . 189
5.3.1. Mecanismul perspectivei la calculator .. . ...... . . . . .. . . . .... ... . . . ........ 189
5.3.2. perspective .. .. ...... .... .. ... ..... . . ...................... 191
5.3.3. Prezentarea imaginilor perspective .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .193
5.3.4. Realitatea ....... .. ......................... . . . . . . . . . . . . . ..... 195
6. PREZENTAREA PERSPECTIVEI DE . ... .. ... . . .. .. . . . ....... 197
6.1. ....... . . ......... .... ................ . . . . . .. .... . . . ...... 198
6.2. Paginarea limitarea imaginii ......... . ... ... ... .. ............ .... ........ 199
6.3. Redarea profunzimii ............ . . .. . .. , . . ... . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . .. .206
6.4. Efecte negative i n ........... . . .. . . . .................... . . ...... .210
6.5. Alegerea plasarea anturajului ............. . .. . . . ........... . ..... .214
6.6. Alte tipuri de perspective ..... . .... ... ....... . .......... . ........ .218
6.7. comentate . . .......... , .. . . . . . . .. . . . , .. .. ..... ... .. ... 221
Bibliografie . .... ..... . .. . .. . . . . . .. . . . . , . .. . . . ... . .. ... . . . . .... ..... .. . .... . 234
VII
Capitolul 1
PERSPECTIVA N NTElEGEREA

IMAGINII VIZUALE
PERSPECTIVA Instrument de proiectare
1.1. DEFINITII. ISTORIC

1.1.1.
Perspectiva legile care obiectele
n jurul nostru aspecte vizuale diferite
n de locul din care sunt privite.
perspectiva procedeele grafice care
se poate reprezenta tridimensional pe un
plan ce este caracterizat prin cele dimensiuni
geometrice ale sale, numit tablou de
Reprezentarea pe plan a constituit pre-
ocuparea scenografi lor antici in pictura decorurilor
scenice. Aceste practice teoretice au dat
unei discipline care, n perioada
terii, a primit numele de Studiind eti-
mologia cuvntului vom descoperi in la-
"perspicio", "perspicere" sau Mper" - prin, "spec-
tia" - privire, care se traduce: "a vedea prin".
geometric, perspectiva ca
materie de studiu in mai toate epocii.
La inceput perspectiva cuprindea mai mult reguli
de desen care aveau drept scop o apropiere de
imaginea
in Antichitate perspectiva era sub numele
de "scenografica". Geminus. istoricul matematicii
da n secolul I .Hr.
"Scenografica este acea a opticii care
cum se desenele, reprezentnd obiecte la
diferite diferite
pentru vedere forma acestor obiecte".
Leonardo da Vinci (1452-1519) "Pictura se
pe ... ea nimic nu se
face ... Ucenicul trebuie mai nti perspec-
tiva, cu care el poate distribuie obiect
dreapta lui
Jules de la Gournerie (geometru inginer, sec. XIX)
perspectiva astfel : "Perspectiva este arta
de a reprezenta obiectele din pe un tablou,
lor. Ea este sau
2
cum se de forme sau de Ace-
autor n tratalul de
n a unei imagi-
ni perspective nu spectatorului o dife-
de cea pe care ar avea-o n obiectului real ".
Perspectiva a ca rezultat al unor
ngelungate este departe de a fi modul cel mai
realist de a reda realitatea ntr-o
perspectiva se pe
este
care procesul vizuale.
Geometria de este nece-
dar nu de aceea s-a apelat la o
serie de metode grafice care apropie desenul
perspectiv de viziunea Putem spune
perspectiva limbajul comun, de ordin
vizual care ntre creator spectator.
Istori; artei ne pune la o de
ale perspectivei . din care mai amintim:
"Perspectiva este mijlocul de reprezentare a
obiectelor din pe un tablou plan, cum se
(J.J. Pillet).
"Perspectiva este aspectelor a
imaginilor care sunt reprezentate pe o
tablou" (Pierre Olmer, Perspectiva
1943).
n lucrarea sa "Tehnica desenului perspectiv"
(1963), Adrian Gheorghiu perspectiva nu
este numai geometrie. ea este n timp
geometrie, fiziologie psihologie a vederii.
n lucrare autorul ne
definitie: "Perspectiva este
plane' a viziunii reale a obiectelor din n
ea se prin coni-
n vederii".
Perspectiva este deci arta de a reda prin
desen aspectele obiectelor din cum se
ele de la
Perspectiva in imaginii vizuale
1.1.2. Perspectiva n
lumii
Din timpuri omul a ncercat redea prin
desen obiectele din jurul La inceput
s-au folosit cele mai simple procedee, cum este
metoda sau diferite
metode axonometrice. Aceste metode au fost
descoperite independent n ntreaga lume, la
niveluri primitive de perspectiva
ca a fost ntr-un
singur loc ntr-un singur moment n intreaga isto-
rie -
Istoria artei pune in tipuri fundamen-
tale de una in Atichitate n
Evul Mediu, uperspecfiva naturalis" alta
pe care au ridicat-o la rang de
"perspectiva arlificia/is",
istorici de pus intrebarea: de ce
diversele popoare n decursul timpului au
reprezentat lumea att de diferit?
vreme nu i s-a cerut artistului "picteze ceea ce
vede", ci mai aplice formule
n arta sunt redate lucrurile cum se
ele tactil, cel mai obiectiv dintre
care pune in forma a
obiectelor. Egiptenii reprezentau ntr-un tablou tot
ce nu tot ce vedeau. evitnd astfel redarea
celei de a treia dimensiuni. A rezultat astfel o
a formelor schematice. Un pas a treia dimen-
siune a fost n Grecia. Istoria picturii
ne despre descoperirea perspectivei
despre cucerirea in secolul al V - lea al
IV - lea i.Hr.
Textele antice amintesc despre
skiagraphos (scenografi) , pictori de decoruri de
teatru, care utilizau perspectiva pentru a sugera
spectatorilor diferite efecte scenice. Este
nat Agatharcus din Samos care
activitatea la Atena (anul 400 i.Hr.) unde a pictat
fundalurile scenelor pentru piesele de teatru. EI a
scris o carte cu acest subiect. Vechii greci ,
racursiul aveau abilitatea de a crea
iluzia profunzimii, nu legile matematice
prin care progresiv obiectelor
pe ce sunt mai de privitor.
n cadrul perspectivei naturale anticii au structurat
Istoric
o de Fasciculul
razelor vizuale era convergent puncte ce se
pe fiind mai apropi-
ate linia orizontului , deci punctul princi-
pal de privire.
Teologii Evului Mediu s-au opus perspec-
tivei in Era de neconceput pictezi pe
Iisus mai mic dect un muritor de rnd din
perspectivei - pentru motivul s-ar afla mai
departe de privitor. abordare, care
cont de obiective este inac-
n Evul Mediu.
Incepnd din secolul al XII -lea, o cu
derea n Europa a tratatelor arabe de pic-
torii au fost legile perspectivei.
In tratatul de savantul arab Ibn-al-
Haitam (cunoscut sub numele latinizat de Alhazen,
965 - 1038 d.Hr,) a studiat luminii asupra
ochiului. Folosindu-se de un fel de
el a fost primul care a descris anatomia
ochiului. Tot el a explicat unele fenomene ca:
amurgul, stelelor
Istoria picturii din secolul al XIV - lea pe
larg numita In
sunt utilizate pentru a crea
iluzia adncimii. Giotto face unele asupra
Procedeul care privi-
torului doi in "racursi " care se sub
un unghi a fost numit de istorici "perspec-
sau

(fig. 1.1.2.1).
Pentru reprezentarea interioarelor Giotto
un cub cu
din sale paralele cu planul picturii.
dinspre privitor a acestui cub acest
cub virtual este intreaga
li9 1.1.2.1
3_
(ex. Sfntul Francisc din Assisi primind stigmatele).
Acest procedeu nu punctul de unic.
Liniile paralele care fug n profunzime au puncte de
diferite.
viziunea
a anticilor, a adoptat "perspectiva Acest
tip de care se pe un punct de
central o serie de marginale,
cu att mai evidente cu ct ne de centrul
imaginii. S-ar putea ca descoperirea perspectivei
fi fost urmarea primelor instrumente optice
bazate pe lentile simple pe camera
La nceputul sec. al XV - lea un grup de tineri
din bogata de Filippo Brunelleschi
(1377 -1446), a creat o Din acest grup a
parte talentatul pictor Masaccio
(1401 - 1428). De la el ne-a prima n
din cte s-au (Trinita de la Santa
Maria Novela din - fig. 1.1.2.2). Masaccio
a ntr-o reprezentare toate liniile
fig. 1.1.2.2
_4
paralele converg un singur punct.
a fost zece ani mai trziu, de
Leon Baltista Alberti (1404 -1472), n tratatul
de Brunelleschi i-a fost prieten men-
tor lui Masaccio poate l-a ajutat n realizarea
acestei Cu i-a
optice pe care le-a realizat pentru Baptisteriul din
sistemul geometric al perspectivei
a fost prima descris de Alberti n 1435,
inventarea perspecti vei a fost lui
Brunelleschi. La baza acestei tabloul
ce Baptisteriul din
Studiile lui Brunel leschi (cea. 1420) fac tre-
cerea de la o evaluare la o
evaluare El a dat
la problema obiectel or
care se din ce n ce mai mici pe ce se
de privitor. de pictori care
i-a urmat lui Brunelleschi a exploatat pe larg posi-
perspectivei. Ei concepeau talboul ca pe o
realitatea
Paulo Uccello (1397 - 1475) perspectiva
cu pasiune, iar Pierro dela
Francesca (1416 - 1492) n mod
admirabil perspectiva
Pierro dela Francesca a scris mai multe
tratate de
Din secolul al XV - lea formula cel mai des utiliza-
de pictori pentru reprezentarea interioare lor este
cea a "cubului perspectiv" cu punct de unic
("perspectiva Acest punct de este
n general fixat n centrul tabloului pe "linia de ori-
lan". Linia de orizont este la
unui personaj reprezentat n picioare la
ochilor privitorului (fig. 1.1.2.3). Andrea Palladio
(1508 - 1580) spunea punctul de trebuie
n centru pentru a da picturii "maesta e
UNIA OE ORIZONT
fig. 1.1.2.3
Perspectiva n imaginii vizuale
grandezza". Aceasta este o
care a fost de care a
guvernat arta timp de mai multe secole.
Perspectiva este la reprezen-
scenelor de exterior care se petrec in
inaintnd in profunzime este
divizat intr-o serie de care descresc
cu Pe acest caroiaj, numit "paviment in
sunt desenate obiectele, adaptnd
lor la dimensiunile descrescnde ale
Metoda caroiajelor din vremea lui Alberti
(1435), a lui Leonardo da Vinei (1492) a lui Via-
tor (1505), fiind de Vignola (1530-1540) in
a doua a sa apoi apare in majoritatea
manualelor pentru
Acest ullim procedeu, numit "construzione legitli-
ma" intr-un ansamblu
de linii care in realitate sunt perpendiculare pe
tablou, dar din cauza perspective se
privirii o ("linii de
convergnd intr-un punct unic numit "punct
de Aceasta este "perspectiva
Procedeul care de cea
mai a fost cel prin care pictorii au
rat progresiv personajelor a obiectelor
situate din ce in ce mai departe de privitor. Aceas-
ta a primit numele de de reducere"
sau Perspectiva de
reducere a fosl in timp cu elementele
perspectivei liniare cu perspectiva
grafice de tratare a zonelor din profun-
zime au fost grupate sub denumirea de
Perspectiva cuprinde: "perspecti-
va (care luminii a
culorilor cu "perspectiva de
estompa re" prin care sunt contururile
formelor in
Procedeul "sfumato" utilizat de Leonardo da Vinei in
sale (vezi fundalul din Geoconda) a fost
teoretizat in celebrele sale caiete de note. Tot aiei
se cerului mai palid la orizont dect
la zenith sau peisajului in
("perspectiva
ncepnd cu secolul al XV - lea se triumful
perspectivei in de ntre secolele al
XV - lea al XVIII - lea arta picturii este transfor-
intr-o pe
Istoric
mai pe o
sofisticate asupra profunzimii, ce
fac apel la geometrie con-
duc un ,joc" de care are ca
rezultat (despre care vom discuta
intr-un capitol special). Jurgis Baltrusaitis
anamorfozele drept "perspective stricate". n
lucrarea ,Ambasadorii" a lui Holbein apare o astfel
de imagine de nu este din
unghiul potrivit.
legilor perspectivei ii conduce pe pictori
la realizarea unor "trompe !'oeil-uri" Se
astfel o contopire intre universul compozi-
picturale cel al spectatorului , care are ca rezul-
tat derutarea privitorului , acesta ne mai fiind capabil
unde incepe unde se tabloul.
Figurile din operei astfel n spa-
privitorului .
Tot n secolul al )0J - lea pictorii , mai ales cei f1a-
manzi , in lor oglinda ce se
in ea. Oglinda introduce n
pe tabloului pe cel al privi-
torului. Personajele principale din lucrarea "Las
Meninas" de onoare) a lui Velasquez
sunt tocmai regele regina Spaniei, care se reflec-
in oglinda de pe peretele din profunZime al
camerei. Regele regina sunt astfel spectatorii
scenei pictate. Utilizarea oglinzii n pic-
turale TI conduce pe pictor in a picta spec-
tatorului.
n sec. al XVII - lea s-au remarcat doi
francezi ai perspectivei. Salomon de Caus (1576 -
1626), inginer arhitect, a lucrat in Austria, in Anglia
n ultimii ani ai in Tratatul numit
"Perspectiva" apare la Londra in 1612 la Paris in
1624. Jean-Francois Niceron (1613 - 1646),
in Paris, a a cunoscut
toate tratatele de la el. n
1638 apare lucrarea sa "Perspective curieuse".
n istoria artei , sec. al XVIII - lea
inceputul sec. al XIX - lea lupta impotri-
va schemei ("eubUl perspectiv"). ncepnd cu a
doua a secolului al XIX - lea pictorii incep
caute diferite, deoarece "cubul perspec-
tiv" nu mai reprezenta o care cores-
picturii moderne.
in Europa a stampelor japoneze, care
5_
a lua n adneimea,
repune n reprezentarea in pic-
tura Utiliznd mijloacele "sti lului plat",
Eduart Maunet (1868) modelul la o foarte
de un perete paralel cu
tabloului. La fel, Paul Gauguin din pro-
cedeele japoneze de redare a
La nceputul secolului XX tratamentul cubist al spa-
conduce la a perspec-
tivei. Pablo Picasso Georges Braque (1907 -
1911) au o abordare n problema
volumelor pe o
Obiectele sunt destructurate privite simultan din
mai multe unghiuri de vedere. Limbajul vizual uti-
lizat n tablou atinge ermetismul (ex.
cu Braque, 1911).
istoriei de au pictori
occidentali s-au folosit de de
oglinzi lentile) n realizarea operelor lor. Sunt
Canaletto Vermeer. Originile teoriei
opticii provin din Grecia Optica a per-
manent de la antici n
perioada de dezvoltare a n Europa occi-
Traducerea n a textelor
arabe (sec. al XII - lea) a condus la ntemeierea
primelor europene.
Din istoria picturii ne oprim la din instrumentele
mai importante bazate pe legile opticii , care au trezit
interesul pictori lor n redarea ct mai a lumii
- camera obscura camera lucida.
"Camera obscura" (camera din
pe care fondat teoriile despre Alhazen
n secolul al X - lea, este de Leonardo da
Vinei n Codex Atlanticus (anul 1500 d. Hr.). Ca-
mera este o cutie cu un
orificiu circular practicat pe o (mai tr-
ziu este o n el), care
imaginea pe peretele paralel opus. Orice
poate joace rolul camerei obscure in
oblonul ferestrei este un orificiu (fig. 1.1.2.4).
Pe peretele opus ferestrei se o imagi-
ne a de n secolul al
XVIII - lea camera a fost un element
important in cadrul la din acea
vreme, indeplinind rolul televizorului din zilele
noastre. din modelele de
utilizate pentru reprezentarea ct mai
_6
,
-
-
-
-
In
,-
I
=-
'"
fig. 1.1.2.4
fig. 1.1.2.5
B
a
. __ . __ . __ . __ .
A
fig. 1.1.2.6
a lumii (fig. 1.1.2.5). Principiul
camerei obscure la baza aparatului de
fotografiat binecunoscut de noi (fig.
1.1.2.6).
"Camera lucida" (camera din este
un dispozitiv optic descris din 1611 de
Johannes Kepler construit brevetat de W.H.
Wollaston n 1807. Acest dispozitiv optic dispune
n principal de o din (fig. 1.1.2.7) cu
patru care fac patru unghiuri ntre ele (90' ;
67,5'; 135'; 67,5' ). Utilizatorul are posibilitatea
in timp obiectul de desenat
- - - - ..,.-- - - - - -
fig. 1.1.2.7
PRINCIPIUL CAMEREI LUCIDA

APARENTA
fig. 1.1 .2.8
pe care se desenul (fig. 1.1.2.8).
Camera lucida a beneficiat de o serie de
n epoca Ea are avantajul
de camera poate fi la lumi-
na zilei , este de transportat instalat n
peisaj, dar un timp de acomodare cu ea.
Vom incheia istorie a perspectivei
cu un citat: un sistem geometric al perspec-
tivei a fost mai nti descris de Lean Batista Alberti
in 1435, inventarea acestuia i este lui
Filippo Brunelleschi, pe baza celebrului tablou
al baptisteriului din .... Acest tablou este
considerat ca fiind intemeietorul perspectivei occi-
dentale: o pe plan european care nu e
n alte ale lumii, cu o
istorie a de imagini. Teoriile despre perspec-
Istoric
in general tot ce s-a produs inainte a
fost primitiv, sau a existat o pentru
perspectivei ; aceasta
ea va cuceri lumea. Ea constituia modul
corect de a lumea, in timp ce alte
grafice, nu" David Hockney).
Timp de secole (sec. XIV - XX) tabloul pictu-
ral a fost conceput astfel nct redea iluzia
adcimii pe planul Remarca lui Leon Battista
Alberti , tablourile sunt .,ferestre deschise"
prin care se poate privi, intreaga teorie a
perspectivei in reprezentarea
1.1.3. Perspectiva n
arhitecturii
din secolul I .Hr. arhitectul inginerul latin
Vitruviu a utilitatea perspectivei in arhitec-
au de
scenografie pentru ea a da
diferitelor ale unei raporturi convena-
bile, a se mai teme prin realizare, ei ar
pierde ceva din
Geometria in principiu limbajul vizual al
arhitecturii. Toate formele arhitecturale se supun
legilor geometriei. n cazul picturii se com-
pune cu figuri pe o trebuie
dintr-o in cazul arhitecturii
se compune cu elemente iar
este deplasndu-ne n
jurul ei , rezultnd o succesiune de imagini care
viziunea intregului. Putem spune din
punct de vedere estetic arhitectura este o a
timpului , iar di n punct de vedere geometric este o
a Sistemul perspectiv adoptat in
fiecare se in
acesteia asupra (Michellis, Estetica arhi-
tecturii ). Modul de concepere a architec-
tural al este de exemplu o a
perspectivei .
Grecii foarte bine mecanismul vederii
umane, drept pentru care au utilizat perspectiva
att in decorurile scenice ct in
Capitolul din istoria artei arhitecturii intitulat
optice" n acest sens (vezi
subcapitolul cu nume). Esteticianul srb
Borisavlievici, in tratatul despre de
7_
\
\
\
PERSPECTIvA "\
\ I 1
\ I 1
\ I 1
\ I 1
\ II
\ II
'i OCHI
1.618 1
A

IlL

lig. 1.1.3.1
aur", faptul Partenonul este in
fel conceput amplasat pe Acropola Atenei ca
fi ntr-o care
de aur" (fig. 1.1.3. 1).
Descoperirea perspectivei i-a pe
secolului al XV - lea fie
att dimensiunile arhitecturii , ct
de a le reprezenta. Acest secol reprezin-
triumful perspectivei. Brunelleschi a plecat la
Roma ruinile templelor palatelor
antice de a le copia. EI dorea ca utiliznd
fonnele arhitecturii clasice creeze o
Brunel1eschi nu dect perspectiva
fapt care utilizarea cu n
arhitecturale a axului median. Se
impune modelul "cubului perspectiv" n
Timp de aproape cinci secole au mers pe
urmele lui Brunelleschi abia i n secolul al XX - lea
s-au pus n principiile lui.
lig.1.1.3.2
_8
Brunc Zevi face perspectiva, care ar
fi trebuit in cea de a treia dimen-
siune sublinieze profunzimea, a fost
o incadrare deci ntr-o bidi-
a clasicismului ,
pe a in mod decisiv lim-
bajul de ... lumea s-a transformat in
cutii ... " (Bruno Zevi). Modelul cubului perspectiva
creat o imagine de mai ales
in cazul urbane. Este dat exemplul Palatu-
lui Farnese din Roma (fig. 1.1.3.2), care fiind o
cutie, ar fi fost amplasat rotit, ar fi dat o
imagine mai fi tridi-
mensionalitatea (fig. 1.1.3.3).
Prin mecanismul ei , perspectiva o serie de
iluzii optice. Multe dintre acestea sunt exploatate de
arhitect pentru a scoate in anumite aspecte
artistice necesare operei, altele depind de punctul de
acestea sunt iluzii de
fig. 1.1.3.3
Perspectiva in imagi nii vizuale
fig. 1.1.3.4
Iluziile optice n se la
corpurile n la n sine, arhi-
tectural interior exterior. Scala Regia de la Vati-
can, care se pe ce pare
mai sau mai n de unde este
astfel o sau
Folosind procedeu al perspec-
tivei incetinite, Michelangelo (1396 - 1472) con-
fig. 1.1 .3.5
Istoric
cepe Campidoglio din Roma n de
trapez punnd n valoare opera din
axului de acces. Perspectiva
este in cazul bazilicii Sfntul Petru (fig.
1.1 .3.4) de la Roma, dar aici intervine axul de
acces ascendent la fel ca n deco-
rurile de teatru (fig. 1.1.3.5). Acest procedeu apropie
vizual ultimul plan, amplificnd dimensiunile
fig. 1.1.3.6
9_
obiectelor din fundal (fig. 1.1 .3.6). in cazul tea-
trelor, pentru a se adncimea scenei, este
folosit trapez, dar astfel nct s se
o iar podeaua
scenei este profunzime.
Procedeul perspectivei ncetinite este explicat de
Durer (1525) pentru coloane pentru literele am-
plasate n partea de sus a iar Senio
(1545) astfel apareajul
Perspectiva este de
pentru a amplifica de mici dimensiuni. La
San Siro din Milano (1482 - 1486), Sramante
iluzia unei abside de mari dimensiuni intr-un
care nu are o adncime mai mare de 1,20
m. Un exemplu de trompe I'oeil architectural , mult
citat n tratatele de specialitate, este cel realizat de
Francesco 8orromini la Palazzo Spada din Roma
(1638). Arhitectul a aici realizeze o perspec-
intr-un relativ mic,
ngustnd spre profunzime o
spre vezi un tunel lung de
cea. 37 m, flancat de coloane, care te conduce
statuia relati v mare a unui (fig.
1.1.3.7). In interiorul colonadei privitorul este com-
plet derutat. Colonada are doar 8 m lungime,
la intrare are 5,80 m cu 3,50 m
.' -
-' .
i::::::::-- .'---
iar la are 2,45 m cu 1 m; de asemenea
pardoseala se iar intervalul dintre coloane
se statuia
torului se aceasta este foarte
avnd doar 60 cm (fig. 1.1.3.8).
fig. 1.1.3.7
fig. 1.1.3.8
_10 Perspectiva n imaginii vizuale
fig. 1.1.3.9
Modelul baroc, care se pe regulile perspec-
tivei , este de neegalat n controlului compozi-
plastice a volumelor arhitecturale a
ilor urbane. erau foarte de orga-
nizarea a Corpul principal al
era articulat cu o serie de portice pavilioane
care avansau privitor, realiznd imagini diferite
pe ce se inainta (fig. 1.1.3.9).
Rnd pe rnd ale devin prim plan,
cadru sau fond i n de schimbarea punctului de
privire (fig. 1.1.3.10). Dezvoltarea urbane in
perioada este rezultanta a modului
de proiectare a Acest model baroc al
urban se i n perioadele stilistice
ulterioare, rococo neo-clasicism.
Grupul De Stijf este primul care propune
schemei cubului perspectiv. Se pune
problema desfacerii cutiei interior
cubic, plafonul , par-
fig. 1.1.3.11
Istoric
fig. 1.1.3.10
doseli i in afara lui. Gropius pro-
cedeul descompunerii volumului pentru complexul
Bauhaus din Dessau. Vol umul arhitectural este
n trei corpuri de pe criterii
ne existnd nici un punct de unde ai
o imagi ne a intregului ansamblu. imagine
se n deci n timp. Mies van der
Rohe sintaxa De Stjlla pavil ionul german de
la 8arcelona in 1929, dar nici el nu se
el ibereze de unghiul drept (fig. 1.1.3.1 1). Descom-
punerea cutiei devine un principiu de al lim-
bajului modern in (fig. 1.1.3.12).
Se poate spune fiecare din arhi-
tecturii , care a utilizat perspectiva pentru a crea
iluzia adncimii , se in modul de concepere
a volumului arhitectural. Arhitectura con-
este cea care se de toate
schemele, perspectiva doar instrument
de control reprezentare a formei
fig. 1.1.3.12
11_
1.1.4. optice
n care efectele de pot
deveni n perceperea unor elemente
de de cele mai multe ori perspec-
tiva la orientarea n la aprecierea
a de multe ori efectele ei fac ca
nu se mai elementele ca avnd pro-
cunostute. Pornind de la aplicarea a
geometriei lui Euclid, vechii greci au cunoscut foarte
bine toate acestea nu au folosit perspectiva
n grafice, au recurs adesea la o serie
de artificii care corecteze unele efecte
toare ale ei , n domeniul arhitecturii. Aceste metode
de corectare a defectelor de percepere a ele-
mentelor de sunt adesea semnalate n
tratatele de specialitate sub denumirea de
optice". antici au ajuns la rafinamente
deosebite n acest domeniu, fapt care a ca
lor de fie de o

Iluziile optice n nu se n
exclusivitate vizuale. Fiecare este
optic n de ei.
Egiptenii ne opere i sunt parti-
culare anumite Grecii erau
ajungeau la rafinamente de sensibilitate
cu totul deosebite.
In lucrarea sa "Perspective curieuse" (1638), J.F.
Niceron ne o Pliniu
Tzetzes. La concursul pentru statuia Minervei
s-au prezentat Alcamene, care a realizat o statuie
Fidias, care a sculptat o dispro-
cu membrele prea lungi , gura
nasul alungit. Cnd statuia a fost la locul ei, pe
nITITir
Iluzie
lig.1.1 .4.1
un pilastru nalt, opera lui Fidias ntreaga
iar Alcamene a fost luat n rs. Columna
lui Traian era o minune a opticii. Figurile
sculptate sunt cu att mai mari cu ct sunt situate
mai sus pe
Pentru a explica cum optice
vom recurge la exemplul Partenonului .
Vitruviu grosimea coloanei de care se
pe liber, este de
de aceea pare mai dect coloanele din
cmp (albe la culoare) care se pe un fun-
dal nchis. Grecii coloana de cu a 50-a
parte din diametrul ei (fig. 1.1.4.1).
Panayotis Michelis faptul o
pare se pe ce se
crend iluzia unui evantai. a a fost
conform figurii (fig. 1.1.4.2). Frontonul . care
vertical pare nclinat pe spate, era realizat
nclinat spre arhitravele erau scoase spre
exterior cu a 20-a parte din lor, iar
coloana de spre interior nchide ritmul
coloanelor din cmp (fig. 1.1.4.3).
LI II II
1+11111 Q
lllllllll\
.. ..

lig. 1.1.4.2
_12
\ I
....-rr-
\ I

I I
I I
-r-I-
I I
fig. 1.1.4.3
Privitorul tinde coloana sub-
la mijloc. Pentru a corecta
grecii coloanele in treimea de jos,
prin procedeul numit "galbare". coloana
la mijloc, prin gal bare, ea forma de fus
este (fig. 1.1 .4.4).
Auguste Choisy pentru a crea mai
adncime in coloanele interioare ale
Partenonului sunt mai scunde mai n
felul acesta s-a dat edificiului profunzime.
Liniile orizontale ale au fost realizate n
hiperbole, pentru a anula curbura ce
rezulta din de
era astfel o par-
era cu o
n centru, fiind faptul un caroiaj plan
este perceput cu o depresiune n mijloc. Tem-
plul egiptean care se ntinde pe intro-
duce optice pe cel grec
se optic pe iar
optice sunt n (fig. 1.1.4.5).
Grecii au efectuat toate aceste cu mare
exagerare pentru a nu provoca viziu-
ni pentru a atinge scopul pentru care
au fost create.
T n arhitectura au utilizat
Istoric
Iluzie
Templul grec
Coloana
I
fi
I \
I

fig. 1.1.4.4
Templul egiptean
fig. 1.1.4.5
culoarea pentru a accentua formele de
culoarea avnd o asupra
optice, greutatea, ntin-
derea, chiar forma (v. subcap. 3.3).
La Panteonul din Roma casetele de pe sunt
astfel construite pentru a se vedea la fel, indiferent
de lor pe curba cupolei. Michelangelo a uti-
lizat optice n pictura de la Capela
cele trei registre orizontale - zona inter-
cerul - se progresiv. Durer
pentru
murale.
Valabilitatea acestor procedee a fost atunci
cnd, in epoca s-a incercat copierea
a o serie de monumente ale
se seama de optice. au folosit
antice, copiile moderne au
neridicndu-se la celor dinti.
13_
1.2. VEDEREA
1.2.1. Aparatul vizual uman
este simtul cel mai dezvoltat al omului. Prin
intermediul vederii omul 80 - 90%
din Aparatul vizual uman are trei compo-
nente principale: ochiul , de transmitere a
vizuale acea parte din cere-
care - anali-
zorul vizual. a aparatului vizual
uman o constitui e vederea. Procesul nu se
incheie la nivelul ochiului (pe
se pe iar imaginea se com-
pune la nivelul cerebrale. Tot la nivelul
scoartei se senzatia de culoare. Acest sis-
tem din capacitatea
creierului; 70% dintre neuroni servesc aparatul
vizual uman. ntregul corp.
Simtul vederii ne permite
din jurul nostru, apreciem forma,
culoarea, luminozitatea lor,
PLEOAPA
GENELE
IMUl.
CRiSTAUNUl.
CORNEEA
LEHTlLA
FILM I SENZOR
OPTURATORUL
DWRAGMA
CAMERA FOTO
lig.1.2.1.1
_14
precum care ne de ele, n
n care aceste obiecte emit reflec-
lumina sau sunt amplasate pe un fond luminos.
Aparatul vizual nu ne doar vedem ci
ceea ce vedem. nu este numai
ci Creierul
imagini le. EI pune frnturi de
imagini golurile cu ce n
memoria in primii ani de se constru-
memoria pe parcursul acest
imens depozit de imagini ne
lumea. Creierul Acest proces
la vrsta de 6 ani, pentru unii
la 9 ani. Este cunoscut faptul n primele luni de
copii intind mna vor apuce toate
obiectele din cmpul vizual. indiferent de Ei
nu pot aprecieze deprindere
se n timp, deci perspectiva se
Organul principal al vederii l constituie ochiul care
este format din globul ocular anexele sale de
care, de transmitere a
la creier. Ochiul a servit drept model aparatului de
fotografiat. fiind n fapt o (fig.
1.2.1.1), dar spre deosebire de acestea. ochiul
este viu, deci n pentru a
mai bine sistemul optic al ochiului , se va
face analogia cu aparatul de fotografiat care,
a evoluat mult n timp (fig. 1.2.1.2), este mai sim-
plu la ndemna tuturor. n figura 1.2.1.3 este
o prin globul ocular
drept. Globul ocular are o relativ cu
dia metrul de aproximativ 24 mm este limitat la
exterior de o alba protectoare
Sclerotica este la interior cu o
- coroida.
PENTAPRISMA
FILM I SENZOR

w
OBIECTIV
APARAT FOTO REFLEX
fig. 1.2.1.2
Retina este o din celule sensi-
bile la luminoase. Ea are filmului
sau a senzorului de imagine de la aparatul de
fotografiat. Dar cum se vede n figura 1.2.1.1
retina nu este ci n de
fapt care conduce la o imagine mult de
fotografie. Celulele fotosensibile, numite conuri
bastonase, constituie nervului optic.
Putem spune retina este de fapt o parte a
creierului , fiind cu acesta prin nervul
optic. Ea are importante n cadrul vede-
rii: cea prin care percepem forma cea prin care
percepem culorile. Pentru a explica perceperea
formelor vom face apel la optica in
capitolul despre culoare vom descrie mai
de percepere a culorilor.
Nervul optic n globul ocular printr-un
punct situat n planul ecuatorialla 15
0
spre interior
de axa Acest punct se punc-
tulorb, deoarece este insensibil la are un
diametru de 1,5 ... 1,8 mm. Sistemul optic al ochiu-
lui este dintr-o serie de organe medii
care pe razele de
Comeea este are forma de
cu raza de 8 mm.
Grista/inul este o cu viu,
avnd sferice de raze variabi le, in de
la obiectele vizate. vari-
a curburii se cu ajutorul
ciliari. Cristalinul are pentru ochi
cu cea a obiectivului aparatului de fotografiat.
Prin intermediul cristalinului, ochiul
Vederea
corneea
irisul
ciliari
cristalinul
retina
pata
punctul orb
nervuloptic
fig. 1.2.1.3
focalizarea de la infinit la centimetri ntr-o
cincime de Cu vrsta (de la 45 de ani)
elasticitatea cristalinului scade. in cristalinului
se irisul - radio-centric, care defi-
culoarea ochilor. Irisul este circular
de Cnd privim ochiul pupila apare de
culoare Pupila are un diametru care vari-
n de de la 2 la 7 mm. Irisul
ca ecran opac, reglabil, similar cu diafrag-
ma unui aparat de fotografiat, pentru a doza canti-
tatea de care ajunge pe n de
diferitele de iluminare. Imaginea este mai
atunci cnd razele de trec prin partea
a cristali nului, irisul impiedicnd trecerea
lor prin periferia acestuia. Centrele corneei,
cristalinului centrul pupi lei axa a
sistemului optic ocular. Diametral opus pupi lei , pe
axa se pata zona cea mai
a retinei.
Pata este de cu axa mare
de 2 mm axa de 1 mm.
n centrul petei galbene, retina o
depresiune - fovea centralis - cu un diametru de
150 - 200 microni ; este punctul de acuitate

Sensibilitatea ochiului la este foarte mare,
putem distinge lumina unei de la o dis-
de 22 de km.
15_
1.2.2. Formarea imaginii
In sistemul optic al ochiului, cri stal inul rol ul
principal in formarea imaginii deoarece
ca o obiec-
tivului aparatului de fotografiat (v. fig. 1.1.2.6).
cum se din lentilele convergente
biconvexe dau o imagine mai
(fig. 1.2.2.1 ). Fasciculul de raze divergente,
care dintr-un punct "A" al unul obiect din
este transformat de cristal in ntr-un
fascicul convergent n punctul-imagine UaH pe reti-
Posibilitatea ochiului ca, prin curburii
cristalinului , imaginea obiect pe
se acomodare.
ntr-un glob ocular normal , razele luminoase care
vin de la un obiect situat la o de cel
6 m se sistemului optic al
ochiului, la o de 24 mm napoia corneei ,
chiar pe Deci, pentru obiectele care
se la o de ochi mai mare de 6 m
nu este acomodarea. Punctul cel mai
apropiat de ochi la care un obiect poate fi
clar cu ajutorul complete se n raport
cu vrsta, la o ntre 7 80 cm.
Capacitatea ochiului de a percepe obiecte foarte
mici se acuitate puncte de
1,4 mm diametru, situate la 5 m de
privitor, sunt percepute separat ntre ele
o de minim 1,4 mm.
dintre ele este mai cele puncte apar
contopite. Acuitatea este pe fovea
centralis scade de 4 - 5 ori extremitatea
petei galbene, iar n dreptul meridianului frontal al
retinei este de 150 de ori mai Prin mici
ochiul n zona de
acuitate imaginile obiectelor din
Aceste care se succed cu o foarte
mare (50-90Is) fac ca imaginea de
creier fie pe ei .
fig. 1.2.2.1
La trecerea de la o la alta ochiul
fenomenul de adaptare. Adaptarea la ntuneric se
face mai greu (circa 20 min de cea la
care se face n circa 5 min).
1.2.3. Cmpul vizual
Cmpul vizual este format din totalitatea punctelor
care compun imaginea Imaginea
este rezultanta imagiunilor celor doi ochi ,
care se compun la nivelul cerebrale.
Cmpul vizual pentru un ochi este format din
ansamblul de puncte din ale imagini
se pe atunci cnd privim
capul vizual petei
galbene este un con cu o deschidere la vrf de 6' -8'.
Acest cmp redus poate fi pus n atunci
cnd cu privirea un avion sau o
aflate pe cer. Sunt necesare mai multe
aducem imaginea avionului sau a
n zona de acuitate
vederea s-ar realiza cu intensitate pe
intreaga a retinei , acest punct, atlat la
mare s-ar putea percepe imediat.
ochiul ui n cmpul vizual este mai
larg, fiind limitat de a
De exempl u, pentru ochiul drept, cmpul vizual al
I
6'-8
fig. 1.2.3.1

cmpul vizual
al ochiului
stng
vedere

fig. 1.2.3.2
f ig. 1.2.3.3
cmpul vizual
al ochiului
drept
vedere

unei vederi suficient de clare poate ajunge pe orizon-
la 40_ 50spre interior 80_ 104
0
spre exte-
rior, iar pe la 40_ 50 superior 60_ 70
inferior (fig. 1.2.3.1). Acest cmp vizual se
lumina pentru atunci
deschiderea pupilei astfel , pentru
ochiul drept de exemplu, o imagine din
stnga sus ctre dreapta jos (fig. 1.2.3.2). Cmpul
vizual al vederii binoculare este o a
cmpurilor vizuale ale celor doi ochi este un con
cu vrful napoia lor. Deschiderea cmpului vizual
al vederii binoculare este deci de peste 180
0
Din
motive practice vom simplifica diagrama vederii
binoculare din figura 1.2.3.2, punnd n
Vederea
mai ales acele unghiuri , pe care le vom folosi la
perspecti vei. in figura 1.2.3.3 (H.
Teodoru, 1959) sunt puse n mai multe
zone de claritate a cmpului vizual :
a) o de viziune foarte foarte
unde obiectele sunt percepute n cele mai
mici detalii, avnd unghiul cuprins ntre 28
0
_ 3r,
b) o de viziune mai destul de
unde obiectele sunt percepute
cu unghiul de 53
0
c) o de viziune cum se
vede aceasta este foarte mare in raport cu cele-
lalte.
Deci, imaginea este n centrul cmpului
vizual se spre margini, unde este
mai culoare.
1.2.4. Vederea
Vederea capacitatea
cerebrale de a contopi, ntr-o cele
imagini transmise de fiecare n parte.
imaginea care se pe are
dimensiuni , obiectele inconjuratoare sunt
percepute nu plat. Aceasta se
faptului privim cu doi ochi. am privi cu un
singur ochi impresia de relief ar scadea
Vederea percepe aspectele
reale ale obiectelor din dar aplatizate
de planuri. Deci , nepercepnd
adncimile, vederea este
Sistemul celor doi ochi o ce
are ca dintre centrele globurilor ocu-
Iare (circa 6 - 7 cm). Pentru a localiza un obiect din
cei doi ochi trebuie realizeze o conver-
a axelor lor optice ctre acest obiect. Un-
ghiul format de axele optice este mare, obiec-
tul este situat mai aproape cu
lui de ochi. Creierul
de tensiune din oculari le
cu Acest lucru face
focalizarea in a unor puncte ce se pe
a unuia dintre ochi , dar la dis-
diferite de privitor (fig. 1.2.4.1).
Pentru apropiate imaginile ochi in
parte sunt diferite. Prin contopirea la nivelul
cerebrale a celor imagini se
17_
6 -7 cm
fig. 1.2.4.1
impresia de relief, volum, diferen-
a imaginilor celor doi ochi scade cu
de ochi a obiectelor ce sunt obser-
vate. La mai mari de 3 - 400 m, imaginile
nu mai au adncime, cei doi ochi ca
unul singur. n imaginea din figura 1.2.4.2 este
greu de precizat cum sunt situate n
celor macarale.
proprietate, de a percepe imaginile n
relief, este n timp prin
cum s-a mai la
imaginile vizuale nu sunt de la inceput de
perceperea Ei cred toate obiectele
-
fig. 1.2.4.2
_18
pe care le pot le cu mna. Pentru
a pune mai bine n dintre vede-
rea cu un ochi cea cu doi ochi , amintim cteva
de binecunoscute:
a) privim cu un singur ochi fire de
de culoare, care trec unul pe altul
sunt situate la 1 ... 2 m de ochi , nu putem
spune cu precizie care este mai in
b) Privind cu un singur ochi crengile desfrunzite ale
unui copac, acestea ne apar suprapuse ntr-un sin-
gur plan (Ia fel ca ntr-un desen). Numai cu doi ochi
distingem care sunt mai aproape care
sunt mai de noi.
c) inchiznd un ochi , apropiem cu
ambele mini creioane, vrf n vrf, le
atingem unul de altul. Cnd vom privi cu amndoi
ochii vom avea surpriza de
a celor vrfuri de ochi.
Cmpul vizual al unui ochi cmpul
vizual al celuilalt ochi. Acest lucru l punem n evi-
astfel : privind un ansamblu de obiecte cu
ambii ochi vom vedea intreaga imagine a ansam-
blului , chiar intre ochi obiectul privit inter-
punem un creion vertical. inchidem un
ochi creionul va acoperi o parte din imaginea
ansamblului privit (fig. 1.2.4.3); deci , ce nu vedem
cu un ochi vedem cu celalalt. Aceasta este imagi-
nea care se vede printr-un gard.
Desenul fotografia se deosebesc chiar de vede-
rea cu care sunt comparate. Pentru
apropiate, imaginea cu un singur
fig. 1.2.4.3
ochi are un plus de relief de desen
fotografie, deoarece tensiunea ci liari, ce
curbura cristalinului, este de
analizorul vizual ca indicator al
Pe proprietatea vederii binoculare se con-
stereoscopului, att ca aparat de fotogra-
fiat, ct ca aparat de vizionat fotografii stereo-
scopice. Cele imagini stereoscopice sunt
percepute separat de fiecare ochi, dnd
de adncime; este ceea ce se cnd privim
intr-o Fiecare ochi vede pe ei
imaginea care, prin reflectare, se anume
pentru el. Nu avem imaginea se
pe oglinzii suntem
ntindem mna spre obiectele ce ne apar dincolo
de ei (vizual oglinda
1.2.5. Compararea
n
n perspectiva de ct in perspectiva
este foarte greu se aprecieze cu exac-
titate lungimile sau unghiulare,
existe elemente de dimensiuni cunoscute, cu
ajutorul se n
se face cu in planurile
frontale cu oarecare dificultate in profunzime. Ele-
mentul de dimensiuni cunoscute poate deveni modu-
lui cu ajutorul cruia se poate Astfel, lun-
gimea unei poate fi cu privirea,
intervalele dintre stlpii de iluminat. Aces-
te intervale de dimensiuni cunoscute servesc drept
modul de apreciere a lungimilor. De asemenea,
unui bloc de locuit se poate afla
etajele cu de etaj
o
Pe o mare foarte un vas pare mult mai
aproape dect n unei agitate,
de valuri. Valurile constituie termenul de compara-
care mult mai bine profunzimea. Cine nu
a privit cerul ntr-o noapte cu Cnd este
la orizont luna pare foarte mare, n timp ce dimen-
siunile ei scad apreciabil pe ce pe
bolta La orizont casele, copacii, relieful
constituie elemente de comparare. Tot att de greu
este de apreciat pe dintre
avioane sau altitudinea la care se
Se c, cu ct obiectele sunt mai cu
att se mai mici. Un caz paradoxal l constituie
aprecierea unei sfere. de aproape,
sfera pare mai dect de la Din
punct de vedere geometric, de la se vede
o mai mare din calota sferic (fig. 1.2.5.1).
Oac privim de la par mai
deoarece le descoperim ascunse de ele-
mentele din prim-plan (n cazul perspectivei pe
tablou vertical). La aprecierea valurilor,
lucrurile se petrec invers (crendu-se o perspec-
pe tabloul inclinat). de aproape, un bloc
turn pare mult mai inalt (perspectiva pe tablou
inclinat), de departe putem apreciem
(perspectiva pe tablou vertical).
Concluzia celor mai sus este "in majori-
tatea cazurilor, evaluarea n are loc
printr-o serie de cu ale
lucrurilor deja cunoscute, iar determinarea unei
rimi necunoscute este cu att mai cu ct ea
este intr-un context cunoscut" (Corado
Malteze. 1979).
O'
fig. 1.2.5.1
Vederea
19_
1.2.6. Fenomene subiective ale vederii
umane
Platon: "Gndirea pe vedere este
de erori",
Contemplarea lumii s-a dovedit a fi o inter-
ntre vizuale furnizate de
obiect subiectul care face Este spe-
cific omului ca incerce ceea ce
vede de ce vede cele Prin-
cipiile formulate de teoria Gestalt-ului,
ntemeiate pe o serie de experimente n domeniul
senzoriale, descriu modul in care vedem
obiectele mecanismele perceptuale ale
Bazele actuale despre
au fost puse n laboratoarele psihologi lor
de la nceputul secolului al XX - lea.
Departe de a fi o inregistrare de elemente senzori-
ale, vederea s-a dovedit a fi o receptare cu ade-
creatoare a Privitorul, ca aparatul
vizual , nu este un simplu instrument de inregis-
trare "Orice este
gndire, orice este orice
este (Rudolf Arnheim,
1904 - 2007, fost profesor de psihologia artei n
cadrul Departamentului de studii vizuale ambi-
entale al Harvard).
O mare in formarea vizuale
o are Se orbii din
au la nceput "ating obiectele
cu ochii". Organul vizual uman nu poate explica
singur impresia pe care ne-o produce
lui. impresie este de memorie,
care de impresiile altor
care sunt recompuse intr-una
Pe fenomenele de perfect
bile, vederea o serie de
fenomene subiective, care sunt numai in parte
Aceste fenomene se n spe-
cial pe care se stabilesc ntre
externi, de ochi , vizuale
ce se la nivelul analizorului vizual.
forma, sau culoarea imaginii pe care o
vedem de cea a pe
stimulii care ne parvin sunt
la nivelul cerebrale. Apar
_20
"iluzii optice". Iluzia se pe ntre
ceea ce ochii ce poate mintea.
Iluziile optice se datoresc:
a) - anatomice a modului de
al aparatului vizual uman;
b) - n care se face
de iluminare, observatorului, ccnfig-
care se reciproc);
c) - vizuale cea din
exercitarea profesiei, etc)
De cele mai multe ori vedem ceea ce sau ne
vedem nu ceea ce cu
ajutorul aparatului vizual. Se spune n popor
ne Nu ochii ne ci de multe
ori imaginile depozitate in memoria sunt
mai puternice imaginea in
felul acesta se foarte multe din erorile de
Deci putem trage concluzia
imaginea se in creier unde are
locul analizorul vizual.
Modul de al aparatului vizual uman
contribuie la formarea iluziei optice.
Cnd percepem obiecte foarte luminoase sunt
excitate pe celulele din jur. Apare un
fenomen de iradiere. Astfel o pe un fond
negru apare mai mare dect o pe un
fond alb, cele pete au dimensi-
uni (fig. 1.2.6.1). La trecerea de la o imagine lumi-
la un fond ntunecat, imaginea un
timp apoi se treptat. Aceasta
efectul produs de asupra retinei nu dis-
pare n timp cu intreruperea stimulului , ci
mai 1/15 - 1/20 dintr-o Persis-
imaginilor de con-
face vizionarea lor cine-
matografice. in figura 1.2.6.2 este pus n
acest fenomen de care apare atunci
cnd o succesiune de tonuri con-
trastante. La liniilor albe pe fondul negru
apar
anatomice ochii se cu
mai pe pe
Astfel geometrice dezvoltate pe
par mai mari. Un segment pare mai lung cu 1f7 -
1/10 n dect n
(fig. 1.2.6.3). aducem n perceperea
fig. 1.2. 6.1
n acest caz se face ntre
geometric" estetic". Acesta din
se mai lat pe cu 1/30 -
1/60 din lui pentru ca vedem
Deci putem considera vizual ca fiind ani-
zotrop.
stimulilor vizuali este important in
citirea imaghinilor. Cnd stimulilor vizuali
aparatul vizual mai mult timp pen-
tru perceperea lor. Astfel obiectele sau formele
geometrice care un mai mare de
stimuli vizuali par mai mari. Un segment de dreap-
orizontal pare mai mic dect segment
divizat ntr-o serie de marcate cu puncte sau
linii (fig. 1.2.6.4). O este
mai care mai
multe obiecte. O pare totdeauna
mai dect corect.
Un urban nemobilat pustiu pare mai mic
dect cu o serie de ele-
mente de mobilier urban, pe care se
privirea de

- fond un rol important n
realizarea iluziei optice (fig. 1.2.6.5). Imaginea
poate fi n moduri : a) figuri geo-
metrice albe pe un fond inchis, b) o
la culoare de forma celor figuri
albe. Cnd figura fondul au ponderi egale pot
n citirea imaginii respective (fig.
1.2.6.6). n de alegerea
imaginii poate fie diferit. Percepem cnd o
cnd profiluri ale unor umane.
- fond) poate la
Vederea
fig. 1.2.6.2
n imagine a unor figuri geometrice, ca
acestea fie desenate (fig. 1.2.6.7). n acest caz
un rol important l are memoria
Elementele componente ale imaginii
vizuale ce se stabilesc ntre ele sunt creatoare de
iluzii optice. Privitorul face aprecieri de
comparnd obiectul analizat vizual
A
! !
fig. 1.2.6.3
c ,
111111111111111111 11111111
DDCJ
fig. 1.2.6.4
FIGURA - FOND
fig. 1.2.6.5
21_
fig. 1.2.6.6
fig. 1.2.6.7
cu alte obiecte de dimensiuni forme cunoscute
care se n imagine sau n memorie.
Cercurile egale din figura 1.2.6.8 dau impresia
nu au diametru, unul este inconjurat
de un cerc mai mare, iar celalalt de un cerc
cu raza de 3 4 ori mai mare. La fel sunt percepute
cercurile din figura 1.2.6.9. Segmentele AF FD
A E D

B
_22
F
fig. 1.2.6.10
fig. 1.2.6.12
c
o
fig. 1.2.6.8

e

fig. 1.2.6.9.
din figura 1.2.6.10 sunt percepute de dimensiuni
diferite pentru vizual sunt raportate la cele
diferite, ale diagonale sunt. seg-
mentele din figura 1.2.6.11 par de dimensiuni
diferite.
linii paralele par curbe se suprapune
peste ele un fascicul de drepte convergente intr-un
< >
>>----------
fig. 1.2.6.11

fig. 1.2.6.13
fig. 1.2.6.14
punct situat ntre aceste paralele (fig. 1.2.6. 12). In
figura 1.2.6.13 linii par frnte, iar
citim din dreapta sau din stnga a imagi-
nii lini ile paralele par concurente. Aceasta este o
a iluziei Zollner (fig. 1.2.6.1 4).
Compararea stimulilor vizuali, n cadrul imaginii, nu
este numai de Sunt comparate
cu grade diferite de iluminare core-
late cnd este cazul cu perspectiva, rezultnd
studiul (v. cap. 3 4). In figura 1.2.6.15
este iluzia din citirea
a tonurilor de gri. Banda
din imagine are tonalitate
de gri, dar este diferit n cu
tonurile Tot la fel vom explica realizarea
contrastelor "luminarea" imaginilor perspective
(v. subcap. 6.7).
perceptuale. Ceea ce percepem nu este
doar un aranjament de obiecte, de forme culori,
de dimensiuni, ci n primul rnd o interac-
de tensiuni Aceste tensiuni au
fost numite de Rudolf Arnheim perceptuale",
exemplificndu-Ie pe un (fig. 1.2.6. 16).
este figurat doar percepem centrul, diago-
nalele liniile mediane ale lui. in cmpul vizual
deci mai multe elemente dect cele care
retina. De exemplu pentru fiecare
dintre obiecte o
pe care ochiul o intuitiv, att in
obiect", ct n imagine".
sunt sensibili la
Vederea
fig. 1.2.6.15
permanent potrivite dintre dis-
punerea goluri lor pe aranjamentul
obiectelor de mobilier. perceptuale sunt
reale. Privitorul vede tensiunile ce apar in cadrul
imaginilor vizuale de de mpin-
gere) ca pe reale ale obiectelor
percepute. Echilibrul acestor perceptuale este
o calitate a imaginilor vizuale. Ponderea
(greutatea) sunt componente
importante ale imaginii vizuale de care depinde
echilibrul al ei.
Lumea este de
iar in care este unul anizotrop. n
cadrul vizuale, greutatea unui element
n raport cu dintre el punctul de
TENSIUNI
PERCEPTUALE
fig. 1.2.6.16
23_
fig. 1.2.6.17
sprij in (Ia fel ca in Ponderea este deci influ-
de amplasarea ei in vizual. Imagi-
nea este mult de realizarea
echilibrului pe ce cont de gravi-
Aici in joc gravi-
Echil ibrul pe nu se poate
sitund obiecte egale la diferite (fig.
1.2.6. 17). Obiectele mai sus trebuie fie
mai din punct de vedere vizual. Ponderea
mai mult n partea O com-
pe va mai
fig. 1.2.6.19
fig. 1.2.6.20
_24
I I
I I
I I
I I
fig. 1.2.6.18
la vrf este (fig. 1.2.6. 18).
Arhitectura a incercat se elibereze de
repartiznd ponderea
uniform pe intreaga (fig. 1.2.6.19).
o tendin-
de a face mai grea partea a
obiectelor de O poate
este pe stlpi sau pe
(fig. 1.2.6.20).
indoiala nu este de asigurarea de
arhitect respectiva nu se va
Ponderea mai este de culoare
Izolarea ea ponderea.
Perspectiva, la rndul ei , poate fi generatoare de
iluzii opti ce. unele cu efecte benefice in
pictura (perspectiva
sau - v. subcap. 1.1), altele
involuntare ca rezultat al mecanis-
mului ei (v. subcap. 6.4).
Rudolf Arnheim o
foarte este fundamental de
structura Tn vizual se
o serie de ntre elementele sale
componente, care fac ca in anumite
iluziile optice. in figura 1.2.6.21 este
o a iluziei Ponzo in care cele linii
verticale par inegale deoarece noi in
afara sistemului din desen. Incluznd aces-
te verticale ntr-o (fig. 1.2.6.22),
suficient de mult in sistemul
creat le vedem egale. Vari ante ale acestei iluzi i
optice sunt des ntlnite in desenele care nu
legile perspectivei. grafic au
dimensiune, oamenii din figura 1.2.6.23 apar de
dimensiuni diferite deoarece sunt n
fig. 1.2.6.23 fi g. 1.2.6.21
"""
-----

-
-
""
- i"-,
-
-
--
-
p --
Uilii i
< ,--

V
--

fi g. 1.2.6.22
imagine se seama de contextul per-
spectiv. Tot astfel se iluzia din figu-
ra 6.3.13 (v. subcap. 6.3).
Psihologul american Adelbert Ames (1880 - 1955)
propune de o
cutie cu baza patrulater, avnd vrfurile n plan A,
B, C, D. este prin orificiul din O
c
o
fig. 1.2.6.24
Vederea
se vede un paralelipiped dreptunghic cu larma n
plan F, E, C, D (fig. 1.2.6.24). Doi oameni
n B C ale unei de
sunt n plan Irontal ne apar
de diferite. Pentru a se imaginea din
figura 1.2.6.25 trebuie ca verti-
cala din 8 mai mare dect cea din C ntreaga
fig. 1.2.6.25
25 _
fig. 1.2.6.26
fie n Deci ,
vedem ceea ce ne vedem - o
(vedem cea mai
Vedem omul din punclul B n punctul
_26
fig. 1.2.6.27
pentru el este mai departe, l vedem mai mic.
Un rol important n perceperea acestei imagini l
are perspectiva. Iluzia este de faptul
prin orificiul n privim cu un singur ochi.
fig. 1.2.6.28
Perspectiva, sprijinindu-se pe geometrie, ne
corect obiectele
ce le Cnd perspectiva logica
sunt eludate voit sau involuntar
obiecte imposibile care, prin
reprezentarea lor pe un plan (desen sau imagine
pot crea tensiuni care sunt de
deruteze lumii
exterioare prin se pe
pe logica n
nu n ultimul rnd, prin exercitarea profesiei. Multe
din aceste tipuri de apar in
desenele (v. subcap. 6.4).
cum s-a n subcapitolul 1.1 .2 - "Perspec-
tiva n lumii o serie
de au utilizat perspectiva ca mijloc principal
al lor. In 1754 apare lucrarea "Sa tire on
False Perspective", autor pictorul gravorul
englez William Hogarth (1697 - 1764).
are scris in subsolul ei
"Oricine face un desen perspectivei
este predispus la asemenea cum sunt
cele mai sus". Lucrarea de fapt
un colaj de imagini reprezentnd o serie de con-
obiecte imposibile (fig. 1.2.6.26).
Pescarul din dreapta imaginii pe un caroiaj
realizat ntr-o Firma din prim-
plan este de copacii din fundal , iar
femeia de la etaj aprinde pipa omului de pe deal.
Lucrarea are menirea n
celor care nu cunosc perspectiva. n
lucrarea sa pe (1568)
Pieter Bruegel cel din punctul
de vedere al perspectivei un obiect imposibil.
Imaginea nu comentarii (fig. 1.2.6.27).
Givanni Baltsta Piranesi (1720 - 1778) este cunos-
cut pentru desenele gravurile sale reprezentnd
arhitectura. in 1760 apare n a doua un set
de 16 desene cu titlul "Carceri d'invenzione",
reprezentnd inchisoarea. Aceste desene sunt
caracterizate ca fiind bizare, fantastice miste-
rioase, iar prin lor interes pentru
studiul nostru. In lucrarea Carceri XIV, Piranesi
recurge la o serie de utiliznd
obiecte cu geometrii ciudate. Desenul simplificat
schema din figura 1.2.6.28 au menirea
de a citirea originalului de a con-
Vederea
textul Imaginea din stnga ne n
principal o trei care fug dreap-
ta. Punctele A, B C sunt aduse n plan de
traseul bizar al iar arcada care cei
doi pereti din stnga imaginea unui
obiect, care din punct de vedere geometric, este
greu de explicat. Prin introducerea a
detaliilor ambigui Piranesi n
lucrarea sa o serie de obiecte imposibile.
n figura 1.2.6.29 se cheia a
obiectelor imposibile (desen Bruno
Ernst). Aplicnd se pot
formele tridimensionale binecunoscute care anali-
zate geometric nu au sens. Din categorie
amintim Cubul Necker (fig. 1.2.6.30) Triunghiul
Penrose (fig. 1.2.6.31).
AXONOMETRIE
_1-
,
-
,
PERSPECTIVA

- 1"".
fig. 1.2.6.29
27_
/" /"
/ /
fig. 1.2.6.30
"obiecte imposibile" sunt de
prin desen (fig. 1.2.6.32) mult mai greu
prin fotografiere n real. La fotografiere tre-
buie locul observatorul ui ) din care
se poate imaginea unui astfel de obiect
imposibil (fig. 1.2.6.33). Schimbnd came-
fig. 1.2.6.32
fig. 1.2.6.33
_28
fig. 1.2.6.31
rei lucrurile se totul devine foarte logic
(fig. 1.2.6.34). Perspectiva din figura 1.2.6.35
imaginea anterior sunt inspi-
rate lui 8runo Ernst. n
de astfel de trebui e evitate.
fig. 1.2.6.35
fig. 1.2.6.34
Perspectiva i n imaginii vizuale
Cunoscnd foarte bine mecanisnul perspectivei,
care ne vederii umane cu aju-
torul geometriei, multe din iluziile optice pot fi create
spre incntarea ochilor a M.C. Escher
(1898 - 1972) a fost un maestru in acest domeniu.
Ideea de a obiectului imposibil reprezentat n
sale este de obiectele din jur
care cu logica geometriei.
desene lui Escher
cele mai cunoscute: "Waterfall" (fig. 1.2.6.36)
,,Ascending and descending" (fig. 1.2.6.37). Printr-o
reprezentare aceste desene
fig. 1.2.6.36
Vederea
explice geometria celor
Linia a cderii de este din pro-
funzime n prim-plan de coloanele care nu respec-
legile perspectivei. Desenul scrii ce
are la geometria din lui Oscar
Reutersvard, impresia indiferent
urci sau cobori, ajungi mereu n punctul de plecare;
cum a fost acest efect.
PA Michelis il pe Mensil care spune:
"Perspectiva are un dublu efect: pe de o parte este
ordine pe de alta, iluzie
fig. 1.2.6.37
29_
1.3. PERSPECTIVEI
1.3.1.
Perspectiva a fost din perioada
in mari capitole:
- perspectiva care are ca scop deter-
minarea urmei raze vizuale pe tabloul de
prin geometrice de
Pe punerea n
a diferitelor obiecte, perspectiva se mai
cu umbretor a oglindirilor.
Perspectiva partea de geometrie
a perspectivei are ca rezultat un desen din linii.
- perspectiva care se cu modelarea
perspectivei, cu umbrei a luminii ,
cu culorilor n de de
.. ' "
reflexe. Deoarece toate aceste nu pot fi
prinse n formule trasee geometrice, perspecti-
va se foarte mult pe
perspectivei de observarie (desenul
pe vizuale.
1.3.2. CLASIFICARILE PERSPECTIVEI
L/NIARE
Al directia de privire
in de privirii, tabloul poate ia pozi-
diferite, cum se vede n figura 1.3.2.1. in
A E tabloul este orizontal, n C
tabloul este vertical , iar n B O tabloul
este inclinat. Se foarte, A
o
fig. 1.3.2.1
_30
E dau imagini cu cea din
C sau, mai exact, tip de perspecti-
acestea fiind mai rar folosite n perspec-
tivei de se vor studia n continuare doar
tipuri de pe tablou vertical pe
tablou nclinat.
a) Perspectiva pe tablau vertical.
de privire este iar
tabloul este vertical deoarece este perpendicular
pe de privire. perspec-
verticalele din n tabloul de
deoarece sunt paralele cu tabloul. Pe
aceste verticale se unitate de
Perspectiva pe tablou vertical este ea
de trei tipuri:
- perspectiva (fig. 1.3.2.2 - a);
- perspectiva (fig. 1.3.2.2 - b);
- perspectiva de sau la 2 puncte de
(fig. 1.3.2.2 - c).
Toate aceste trei tipuri pot fi construite fiecare in trei
moduri diferite, n de orizontului :
- perspectiva la "nivelul ochilor" - linia orizontului
este la privitorului , care n picioare pe
plan cu obiectul de pus n - H =
1,80 m (fig. 1.3.2.3). De remercat toate perspec-
tivele se la nivelul ochilor privitorului,
indiferent de la care sunt dar
denumire s-a impus in limbajul curent al

- perspectiva cu orizont - linia orizon-
tului este mai sus dect cota celui mai nalt obiect
pus n (fig. 1.3.2.4);
- perspectiva cu orizont cobort - linia orizontului
este mai jos dect cota 0,00 a obiectului pus n
(fig. 1.3.2.5).
b) Perspectiva De tablou inclinat.
Verticalele din sunt concurente n perspecti-
va pe tablou inclinat, iar de se
pe Perspectiva pe tablou
nclinat este de feluri :
- perspectiva - de
privire este este la perspectiva
obiectelor de foarte nalte sau la perspec-
tiva de interior a plafoanelor (fig. 1.3.2.6). Verti-
cale le au un punct de n partea de sus
a tabloului.
perspectivei
'"
w w
fig. 1.3.2.2
h
14"
"o
h'
Q
..
14" H=1 ,80m
F
fig. 1.3.2.3
14"
...... 14_ " _----'-0-'---
F
Fgo
fig. 1.3.2.4
- perspectiva - de
privire este este n perspec-
tiva ansamblurilor de la mari (fig.
1.3.2.7). Punctul de al verticalelor este
in partea de jos a tabloului de
31_
SI forma tabloului
a) Perspectiva De tablou ciliodrc cu axa
Se introduce un unghi vizual mai mare dect
unghiul optim pe Este tabloul utilizat n
vederile panoramice (Ia ansamblurile de obiecte
de de mare orizon-
Acest tablou se poate pe un tablou
plan (fig. 1.3.2.8).
b) Persoectiva De tablou cilindric cu axa fronta-ori-

Se introduce un unghi vizual vertical mai mare
unghiul optim perspectiv de 28'. Acest
tablou se in cazul unui obiect cu o
foarte mare, aproximnd mai bine dect
tabloul nclinat perspectiva acelui obiect. acest
tablou cilindric se poate pe un tablou
plan (fig. 1.3.2.9).
c) Perspectiva pe tablou sferic.
La punctul de vedere este
centrul sferei respective a, corespunznd unei
vederi care n toate unghiul de
valabilitate al conice n Un
asemenea tablou nu se mai poate pe un
il
'p
T
O
h
fig. 1.3.2.6
T
h'
Tel!.

. ...-
/'
-

I

B
h
. ,/
...
"-
fig. 1.3.2.8
_32
h'
T
tablou plan
(fig. 1.3.2.10).
Toate aceste tipuri de care nlocuiesc
tabloul plan cu unul curb se apropie
mai mult de realitate, dar folosirea lor este
nu se dect n cazuri
cu totul izolate. Cinematograful modern
tot mai mult utilizarea unor astfel de ecrane, pentru
a crea spectatorutui de reaL
1-1
14' /
____ ________
-
F
fig. 1.3.2.5

h h
El
II!
fig. 1.3.2.7
Q
fig. 1.3.2.9
fig. 1.3.2.10
iA. UTILITATEA PERSPECTIVEI N PROIECTAREA DE
n procesul arhitectul
ideile utiliznd trei tipuri de
a) - tridimensionale
b) - bidimensionale
c) - de calculator
a) - tridimensionale sau au
ca rezultat machetele. Macheta este o a
obiectul ui real dar prin reducere la
Machetele sunt percepute de observator n
mod foarte perceperii obiectului real.
Pentru ca fie ct mai aproape
de realitate, trebuie indeplinite anumite de
unghi.
b) - bidimensionale sunt
pe plan se n: planuri ,
axonometrii, perspective, fotografii,
fotomontaje, panoramice etc.
c) - de calculator sunt modelele
informatice care sunt vizualizate bidimensional pe
ecranele monitoarelor prin pe suport de
hrtie, dar sunt manipulate machetelor.
Deci la calculator se avantajele reprezen-
tridimensionale cu cele bidimensionale
apar alte aspecte care vor fi abordate ntr-un ca-
pitol special.
Fiecare dintre aceste de reprezentare
este n anumite etape ale de arhi-
Pentru faza de nceput a proiectului (faza de
concept) este Pentru studiul
de amplasament realizarea partiului
este macheta. Pentru definitivarea lor
a volumetriei sunt mai utile perspectivele care ne
redau cel mai corect modul n care se va vedea
casa edificarea ei. Pentru realizarea proiec-
tului de sunt utile ortogo-
nale (planurile, etc) deoarece
Utilitatea perspectivei in proiectarea de
se poate pe ele. Deci pe parcursul proiec-
sunt utile toate aceste de
reprezentare. Proiectarea nu se poate realiza
numai cu anumite tipuri de reprezentare. Nici una
nu o exclude pe Perspectiva are locul ei.
Perspectiva este pentru cei ce nu au
de arhitect (beneficiari, constructori, factori de
decizie) ntruct ea redea ntr-o viziune
ct mai aproape de realitate aspectul viitoarei con-
dar este mai pentru n tim-
pul studiului , ca mijloc de cercetare a
efectului plastic. Studiul definitivarea unei
de exclusiv n epura de geometrie
poate duce, caracterului con-
al acestui desen, la un anumit grafism.
Proiectul nefiind scopul final al de arhi-
grafica nu cu nimic
realizate. Practica de proiectare a impus o
trecere de la ol1ogonale la perspec-
invers.
Fotografia poate inlocui perspectiva mai ales pen-
tru nevoi de documentare, n studiu fiind n
cu aceasta; perspectiva legile ei
avnd un rol dominant.
Nici macheta nu poate inlocui complet perspectiva.
n procesul de proiectare, studiul pe nu ne
o viziune a obiectelor ce se vor realiza.
Macheta numai volumetria dar nu cu
dimensiunile privitorului. n plus nu toate ele-
mentele arhitecturale constructive reduc efec-
tul plastic de cu
rarea pur a ntregului volum. Chiar
atunci cnd se de
unghi, a machete; nu este iden-
cu cea a obiectului real
diferite de relief vederii binoculare;
33
mai apar, de asemenea, de detalii , tex-
culoare. Lumina, culoarea textura nu
pot fi reduse la tridimen-
sionale nu fac obiectul prezentei
Deoarece la fiecare etapa de studiu se poate face
rapid o aceasta se a fi mai
mai mai dect o
De asemenea, numai perspectiva poate
_34
redea atmosfera cu situl.
Pentru astfel de studii se poate utiliza calculatorul
electronic care dispune de programe de
proiectare deosebit de avansate. Dar pentru o uti-
lizare a acestora este
perspectivei
Modul de lucru cu calculatorul este descris intr-un
capitol special.
PERSPECTIVA - Instrument de proiectare
Capitolul 2
PERSPECTIVA L l N R
GEOMETRIA PERSPECTIVEI
2.1. SISTEME DE
2.1.1.
Prin pe un plan obiectele din se
reduc la figuri plane. Desenul plan care
imagine ca obiectul real se ntr-o
sectiune prin conul vizual al obiectului , cu
conditia ca obiectul fie privit sub de la
la care s-a facut acea
Reprezentarea a obiectului din
prin proiectarea punctelor sale pe planul de
reprezentare - numit plan de (fig. 2.1.1.1).
lor forme nu sunt
dect n cazuri particulare.
A. Gheorghiu (1963) aces-
tei geometrice - "'0 repre-
zentarea a obiectului din din
aruncarea inainte - de-a lungul razelor vizuale - a
tuturor punctelor lui la un tablou plan pe care
obiectul se Proiectia este operatia
care procesul perceptiei
vizuale". Denumirea de vine de la verbul
latin "proicio-ere" cu sensul de "a arunca nainte".
Tot de aici vine de proiectare cu sensul
de "a desena anticipat o
_36
Contur aparent proiectat
[PJ/"",N-L/,
Plan de
proieC1ie
fig. 2.1.1.1
Centru
de

proiectii lor
- Proiectia unui punct este un punct.
pe planul [PJ a punctului A din se
obtine la intersectia cu planul [P] a razei vizuale
, ,
care trece prin A (fig. 2.1.1.2).
- Proiectia unei drepte este o care frece
prin urma ei.
in general , o un plan ntr-un punct
numit urma dreptei pe acel plan. pe pia-
nul [PJ a dreptei (D) este dreapta (d) care trece prin
urma u (fig. 2.1.1.3). unei drepte se re-
duce la un punct, ea trece prin centrul de
(n sau este cu
de (n Planul
razelor vizuale ce trec prin se
plan proiectant.
- coliniaritatea punctelor din
spatiu.
Punctele A, B C situate pe o din
(coliniare) se punctele a, b c
aflate tot pe o se la
planului proiectant dus prin dreapta din
cu planul de [PJ (fig. 2.1.1.4) ...
[Pl
a A O

Centru de

fig. 2.1.1.2
Perspectiva Geometria perspectivei
[PI a A/

v
fig. 2.1.1.3
- Proiectiile concurenta drepte/of din
spatiu.
dreptele (01), (02) (03) din sunt
concurente n punctul 1, lor (d1), (d2)
(d3) sunt concurente n punctul i din planul de
[Pl (fig. 2.1.1.5). Raza (Ii) este
dreapta de a planelar vizuale care trec
prin cele trei drepte.
- Proiectiile tangenta
O la o se tot
o la o
2.1.2. Sistemele de
sisteme de sistemul central
(conic) de sistemul paralel (cilindric) de

Sistemul central (coaie! de
centrul de se la
vom avea o sau conicfJ. Sistemul
central de este din elemente
(fig. 2.1.2.1):
- un centru de Q;
n
[Pl
fig. 2.1.2.1
Sisteme de
[PI
A
n
fig. 2.1.1.4
(D,)
n
[Pl
fig. 2.1.1.5
- un plan de proiectie [Pl.
Proiectnd triunghiul Ase din centrul de
O pe planul de [Pl , se
abc. Dreptele (Oa), (Ob) (Oc)
(echivalente razelor vizuale din figura
se numesc drepte proiectante.
proiectiei centrale fconicel
In se biraportul (sau
raportul anarmonic) a patru puncte coliniare.
in figura 2.1.2.2 se poate vedea
n
fig. 2.1.2.2
37_
MA NA ma na
-- : --= -- : - =const.
MB NB mb nb
Biraportul este un invariant al centrale
(conice). n particular, valoarea unui bi raport
este -1, el se raport armonie, pentru
MA.NA= _ 1 MA
MB . NB presupune MB
Punctele M N sunt conjugate armonic de
punctele A B invers.
n dreptele paralele din se
drepte concurente (cu
cazului in care dreptele paralele din sunt
paralele cu planul de [Pl).
acestei se face n capitolul care
mecanismul perspectivei.
Sistemul paralel (cilindric) de proiectie.
centrul de se la
el se ntr-o de iar
razele vizuale devin paralele ntre ele. Vom consi-
dera acest tip de ca un caz particular al
centrale.
Sistemul paralel de este din
fig. 2.1.2.3
fig. 2.1.2.5
_38
elemente:
- o de (t.);
- un plan de [PJ.
Proiectnd triunghiul ABe din paralel cu
(t.), pe planul de [PJ, se
abc (fig. 2.1.2.3). Dreptele Aa,
Bb Ce se numesc drepte proiecante.
paralele (cilindrice) sunt

- n se raportul simplu,
raportul a trei puncte coliniare. n figura 2.1.2.4 se
poate vedea
AM
MB
= am = const
mb
Raportul simplu a trei puncte coliniare este un
invariant al paralele (ci lindrice).
- n dreptele paralele din
se drepte paralele. Se spune
paralelismul dreptelor
din
Acest tip de la baza geometriei
descriptive a desenului tehnic. Una din
paralele o constituie traseul umbrelor la
soare (fig. 2.1.2.5).
A
fig. 2.1.2.4
V
c
fig. 2.1.3.1
E
D
Perspectiva - Geometria perspectivei
fig. 2.1.3.2
v
(H(
fig. 2.1.3.4
2.1.3. Omo/ogie. Perspectivitate.
Omotetie
direct in axonometrie o
de ntr-o
sprijinindu-ne exclusiv pe
dobndite n studiul geometriei n
se (direct n axonome-
trie) piramida A8COEFV
planul definit de punctele 81 , C1 01 situate pe
trei din muchiile piramidei (fig. 2.1.3.1). Din geome-
tria n se trei planuri oarecare se taie
cte trei drepte concurente. n
figura 2.1.3.2, planurile [HJ, [SJ [L1J se taie
cte dreptele HS, SL1 HL1 con-
curente n punctul 1. Analiznd problema
se planul de [SJ, planul
fig. 2.1.3.3

fig. 2.1 .3.5
laterale [L1J planul orizontal [HJ se taie cte
trei drepte concurente (fig. 2.1.3.3).
Punctul de 1 se la
dreptelor SL1 HL1 ; se dreapta HS trece
ea prin punctul 1, dar nu este
In figura 2.1.3.4, planul de [SJ, planul late-
rai [L2] planul orizontal [H] se taie ele
cte trei drepte concurente. Punctul de
2 se la drepte lor SL2
HL2' Intru ct dreapta HS trece prin punctele 1
2, ea este acum Prelungind laturile
hexagonului de la cu dreap-
ta HS, se punctele 3, 6 5 (punctul 4 iese din
care, unite, respecti v, cu 01 . 8
1
Ai
laturile hexagonale prin
(fig. 2.1.3.5).

rezolvarea
Problema corespunde cazului cel mai general de
transformare prin omologie n
Cele hexagoane (hexagonul de hexa-
gonul de se in de omologie in
sau de oersoectivffate. Denumirea de perspec-
tivitate provine din asocierea centrale (n
cazul nostru cu centrul in punctul V) cU perspectiva.
Dreapta HS un rol important se
axa de oma/ogie sau de persoectivitate. Axa
de omologie este dreapta de dintre pla-
nurile care figurile omoloage (in cazul nos-
tru planurile [H] [S]).
Teorema lui Oesargues:
figuri plane sunt n de omologie
vrfurile lor de nume (omoloage) se
pe drepte concurente ntr-un punct numit centru de
omologie, iar laturile de nume (omoloage)
sunt concurente in puncte ce se pe o
axa de omologie.
PERSPECTIVITATE
Omolog ia atl in plan ct in
Obiectul studiului nostru il omolog ia in

n cazul general, sistemul de omologie este
din elemente:
- un centru de omologie (n acest caz punctul V);
- o axa de omologie (in acest caz, dreapta HS).
Omologia presupune o a
celor figuri omoloage. Laturile omoloage ale
celor figuri sunt concurente cte
pe axa de omologie (in acest caz, in punctele 1, 2,
3, 4, 5 6). Dreptele care unesc vrfuri omoloage
snt concurente in centrul de omologie (in acest
caz, punctul V) - fig. 2.1.3.5.
Aplicatii ale oma/oaie; in spatiu.
n de rezolvarea a numeroase probleme
direct in axonometrie, omolog ia in (perspec-
tivitatea) are numeroase n perspectiva de
in trasarea umbrelor la artifi-
etc. n figura 2.1.3.6:
- planul [P1] poate fi interpretat ca tablou de
pe care se perspectiva ABC a
triunghiului A1 B1 C1 din planul orizontal [P
2
],
din punctul O;
- triunghiul A1B1C1 poate fi interpretat ca pata
de pe planul orizontal [P2] de
_40
.0
[P,J

A, C,
[P,J
fig. 2.1 .3.6
sursa de O prin fanta
ABC in planul opac [P1].
n ambele punctul O este cenlrul de
omologie in iar dintre planurile
[P1] [P1] care cele figuri omoloage
axa de perspectivitate allv.
OMOTETIE SAU ASEMANARE
Omotetia este un caz particular al omolog iei gene-
rale care intervine atunci cnd dispare axa de
omologie, respectiv este la infinit. Ele-
mentele sistemului de omotetie sunt:
- un centru de omotetie O;
- o de omotetie la infinit.
Meconismul perspectivei fronale.
Omotetia in mecanismul perspec-
tivei frontale, in care elementele din realitate situ-
ate in planuri paralele cu tabloul de
sunt asemenea cu lor pe tablou (fig.
2.1.3.7).
2.1.4. plane
ale proiectului de
bidimensionale de cores-
pund tipologiei sistemelor de Astfel, in
se tipuri de
desene, ca rezultat al sistemului de folosit
anume:
- desenul perspectiv aspectele din
Acest tip de
perspectiva de
o
Tabloul de

fig. 2.1.3.7
- desenul tehnic (planuri , la
forme

de este pe planul de

{

o
h .
-
Desenul perspectiv, fiind o dintr-un centru
aflat la (fig. 2.1.4.1 ), obiectul
mai aproape de sa in realitate dect
desenul tehnic, care este mai "abstract" din acest
punct de vedere.
o
h'
<
....
.....
....
Tabloul de

"-
[)
o
ro
fig. 2.1 .4.1
Sisteme de 41_
F
o
fig. 2.1.4.2
1

_ FgO
-
cu realitatea (fig. 2.1.4.2) se
face in dauna metrice (lungimi,
unghiuri) care se inter-
pretarea sau obiectului
reprezentat n desenul perspectiv. Raportul a trei
puncte coliniare nu se n
Desenul tehnic, fiind o (de la dis-
paralelismul dreptelor din
raportul a trei puncte coliniare, dar se nde-
de a obiectului din
EI are un grad mai mare de abstractizare.
Desenul tehnic tipuri de
- reprezentarea (proiectia)
prin obiectului pe un plan de -
planul axonometric - nclinat de axele
de coordonate din (fig. 2.1.4.3);
- reprezentarea
prin obiectului pe planurile paralele cu
axele de coordonate din (fig. 2.1.4.4);

X
_42
fig. 2.1.4.3
y
,
Cea mai reprezentare este
epura de geometn-e descriptiva a lui Monge.
prin ortogonale pe planuri
ortogonale, urmate de rabaterea unui plan pe
celalalt. Aceasta in modul de
gndire n ortogonal al arhitectului - imaginarea
formei n plan vedere.
Dintre cele tipuri de ale desenului
tehnic, reprezentarea este mai
aproape de a obiectului din
oferind o imagine de volum. Fiind o
pe un singur plan, ea nu permite toate
tipurile de De exemplu, raportul a
trei puncte coliniare (raportul simplu) se
nu se alte metrice cum sunt
unghiurile, care apar deformate.
Epura de geometrie a lui Monge
aceste defecte metrice, oferind
ortogonale care toate relatiile
metrice, inclusiv unghiurile_ Ea prezin-
gradul cel mai nalt de abstractizare dintre
toate bidimensionale se nde-
cel mai mult de a obiec-
tului din sistemul de cota re permite
determinarea a obiectului din
ortogonale, de multe ori este introducerea
unei a treia pentru obiectului
(fig. 2.1.4.5). Practic, un obiect de com-
plicat multiple planuri, sec-
etc.
[H)
fig. 2.1.4.4
in pot fi att de
precise nct permit obiectului prin
direct pe ele. Acestea sunt planurile de
utilizate in pot fi : planuri de
planurile diferitelor niveluri , planuri de
cofrare, caracteristice, planuri de inveli
toare, detalii de finisaj etc. gradului
ridicat de abstractizare, aceste consti-
tuie un limbaj specific de
iar descifrarea lor o
de specialitate.
Sisteme de
fig. 2.1.4.5
IQ
43_
2.2. MECANISMUL GEOMETRIC AL PERSPECTIVEI
2.2.1. Scurt istoric
din Antichitate au existat de a se
mecanismul geometric care explice de ce
obiectele se din ce n ce mai mici cu
cum s-a n prezenta lucrare
acest mecanism a fost descoperit fundamentat
abia n n Antichitatea
n Evul Mediu a fost "perspectiva natu-
ratis". Iar din cnd perspectiva a fost
la rang de s-a utilizat
uperspectiva artificialis" (vezi subcap. Perspec-
tiva n lumii
Sistemul geometric al perspectivei a fost pentru
prima descris in tratatul "Delia Pittura
H
de
Leon Battista Alberti n 1435 , dar inventarea
mecanismului perspectivei este lui Filippo
Brunelleschi.
Leonardo da Vinei pictorilor "metoda vit-
raului cadrilat", care nu este altceva dect un geam
divizat n vertical ntre obiect dese-
nator. n figura 2.2.1.1 este metoda vitraului
cadrilat de Albrecht Durer n tratatul
lig2.2.1.1
_44
fig. 2.2.1.2
despre cum se vede, desena-
torul printr-un orificiu care i un
punct de fix contururile mode-
lului pe placa in Mecanis-
mul descris in imagine probleme
importante ale desenului
punctului de privire fix limitarea desenului (a
imaginii din tablou). n "Desenatorul
n lemn, 1525) Durer mecanis-
mul perspectivei (fig. 2.2.1.2). Razele
vizuale sunt materializate prin diferitele ale
unui fir petrecut printr-un inel fix (centrul de proiec-
care este ntins de o greutate. Un dese-
fig. 2.2.1.3
Mecanismul geometric al perspectivei
nator cu extremitate a firului
punctele definitorii ale obiectului. Acestea sunt
localizate in planul unui cadru vertical , situat intre
centrul de obiect, cu ajutorul a fire
foarte cum se vede in imagine cadrul
este mobil, putnd fi fi xat mai aproape sau mai
departe de centrul de Astfel este contro-
perspectivei. Legat de acest cadru,
ca o este tabloul pe care se trec punctele
componente ale obiectului desenat (fig. 2.2.1.3).
constituie o de
a perspectivei .
reproducerea pentru
geometrice a fost la
la cei ce le-au urmat, de o
creatoare, ca rod al spiritului uman. Chiar in
epoca fotografiei , este cea care sub-
nu invers (R. Amheim 1979).
2.2.2. Geometrizarea vederii umane
se ochiul un punct, razele vi zuale
ca raze proiectante, iar retina se cu
un plan de se poate spune vederea
ca un sistem de co-
Razele vizuale care por-
45_
/
obiect
fig. 2.2.2.1
contur aparent
proiectat
con proiectant
centrul de

nesc din ochi ating obiectul vizat un
con vizual (con proiectant). Locul geometric al
tuturor punctelor de dintre razele vizuale
obiect se conturul aparent al obiectului.
Conturul aparent, cu totalitatea punctelor
din interiorul partea a obiec-
tului vizat din punctul de vedere ales. Acest punct
centrul de (fig. 2.2.2.1).
Intersectnd conul vizual cu un plan (tabloul pic-
torului) se pe el desenul perspectiv al obiec-
tului. Un astfel de desen se poate realiza foarte
desennd pe geamul unei ferestre obiectele
care se vd prin ea (fig. 2.2.2.2). Se
obiectele desenate nu au forma din ci
ce se pe un plan. Astfel , dreptele
paralele din devin concurente ntr-un punct
h
_46
fig. 2.2.2.2
numit punct de iar punctele de ale tutu-
ror dreptelor ori zontale sunt situate pe o
linia orizontului. Linia orizontului
este deci dreapta de a tuturor planurilor ori-
zontale o ntlnim atunci cnd privim marea, ori-
zontul fiind linia care marea cu
cerul (fig. 2.2.2.3). Pe tablou linia orizontului
desparte perspectiva planului orizontal, care se
ntinde n privitorului, de perspectiva

Dar pentru a compara vederea cu o
(desenul perspectiv) trebuie se seama
de o serie de aspecte care le deosebesc, anume:
- desenul perspectiv ca rezultat al co-
nice este fix, vederea este vie deci , n conti-

h'
fig. 2.2.2.3
- desenul perspectiv reduce vederea binocu-
la cea mai mult dect att,
reduce ochiul la un punct fix - centrul de
- desenul perspecti v este plan nu seama
de sfericitatea retinei.
Vederea este dar mai sunt
o serie de aspecte n afara celor mai sus
care le deosebesc O s cu sur-
prindere desenul realizat pe geam pare mult mai
mi c dect imaginea pe care o vedem prin fereas-
n baie conturul pe
oglinzii aburite acesta va rezulta mult mai
mic dect imaginea pe care o vedem n
Toate acestea fac ca desenul perspectiv se
de de aceea n
decursul timpului au existat intense
pentru a le apropia. O parte dintre aceste metode,
de a apropia desenul de imaginea
vor fi ami ntite n lucrarea de n n care
acestea devin utile perspectivei de
2.2.3. Sistemul perspectiv
Sistemul perspectiv este un sistem de
cum s-a n
capitolul introductiv, orice sistem de cen-
se compune dintr-un centru de razele
proiectante planul de Centrul de
se punct de vedere n (punct de
planul de - tabloul de perspec-
[Tj , iar razele proiectante - raze vizuale.
Raza se princi-
de privire. Locul unde de
privire tabloul este punctul principal de privire
P. n figura 2.2.3.1 este ilustrat sistemul perspectiv cu
tabloul vertical (deci de privire
este Tabloul este perpendicular pe
planul orizontal pe care stau obiectele, numit
geometral. n general geometralul este un plan
imaginar la perspectivei.
Sunt cnd geometralul este chiar planul
In cazul perspecti vei pe tablou vertical
planul vederii este paralel cu geometralul se mai
planulorizontului. EI se cu
fig 2.2.3.1

tabloul linia orizontului (h, h').
tabloului cu geometralul baza tabloului.
Planul neutru este planul care trece prin punctul de
vedere este paralel cu tabloul. pianu-
lui neutru cu geometralul se face linia
punctului de vedere pe planul geometral
constituie observaforului w se
numai n punctul de
vedere n pe linia orizontului se punctul de
D, n dreapta n stnga punctului princi-
pal de privire P. Segmentul PD fiind egal cu OP,
de la observator la tablou.
Tabloul de planul neutru mpart
in trei zone:
- real, de la tablou infinit, cuprinde
obiectele care n cmpul vizual ;
- intermediar, ntre tablou planul neutru
- virtual, se ntinde n spatele planului
neutru, deci n spatele observatoruluL
n real se majoritatea obiectelor
din punctul de vedere ales. perspec-
tive sunt mai mici dect obiectele situate n
real. Ori de cte ori obiectelor pe
tablou sunt mai mari dect obiectele din
acestea din se n intermediar
(este obiectelor foarte mici). Obiectele situa-
te n virtual , deci n spatele observatorului ,
nu pot fi reprezentate in dect prin
oglindire.
cu schimbarea privirii desenatoru-
lui , se tabloului a planului
neutru spre a perpendiculare pe
de privire. Se
fig 2.2.4.1
_48
obiectelor care n cmpul vizual ,
deci n imagine. Cnd se o perspec-
de privire ramne iar
se se n tabl ou ct mai
multe obiecte, se de fapt unghiul de
cuprindere a obiectelor n Se vor stu-
dia toate acestea mai pe larg la alegerea punctului
de vedere.
La un desen perspectiv punctul de vedere este
unic. Fac exceptie vastele cu o mare
care nu pot fi cuprinse dintr-o
privire nici de desenator ni ci de privitor. Aceste
pot avea mai multe puncte de vedere.
2.2.4. Mecanismul perspectivei pe
tablou vertical
Se din privim n
lungul unei ferate
ntr-un punct situat pe linia orizontului. Tn
figura 2.2.4.1. este greu de precizat pe care linie
vine trenul. a liniilor se
in cazul unei prisme drepte dreptunghiu-
Iare. de la o relativ in raport cu
dimensiunile ei , muchi ilor este mai
cu obiectul se
apropie de linia orizontului, iar muchii-
lor sale scade (fig. 2.2.4.2 ).
Tn perspectiva dreptele paralele din
sunt concurente pe tabloul de ntr-un
punct, numit punct de care se cu F.
cele drepte sunt paralele cu planul ori-
zontal (drepte de nivel), atunci punctul lor de
h h'
fig. 2.2.4.2
F este situat pe linia orizontului (fig. 2.2.4.3). Seg-
mentul AB cu punctul O planul [P1] , iar
segmentul CD cu punctul O planul [P2].
Cele planuri [P1] [P2], avnd un punct
comun (punctul de vedere O), au o
- dreapta lor de OF, care este
cu AB CD. Intersectnd cele pla-
nuri [P1] [P
2
] cu un al treilea plan [T] - tabloul
vertical, drepte de AB
C*D* concurente pe dreapta de a pla-
nurilor [P1] [P2] n punctul F (punctul lor de
pe tabloul vertical [T]).
Figura 2.2.4.4 axonometric mecanismul
de a perspectivei pentru o
care are o n unghi
de tablou, iar punctul de vedere este situat mai
jos dect capacul ei. perspectiva de a
prismei (Ia puncte de Principiul
in a intersecta fiecare cu tabloul,
rezultnd mecanismul geometric al perspectivei
liniare. se poate face pe
- folosind razele vizuale directe lor pe
planul orizontal;
- folosind razele vizuale directe punctele de

x
fig. 2.2.4.3
ce s-a determinat nainte un punct de inter-
prin prima Punctul de se
ducnd din O paralele la muchiile prismei.
Acest procedeu la baza perspec-
tivei prin metoda
2.2.5. geometrice
ale perspectivei
Perspectiva, ca rezultat al conice, are
geometrice:
- punctul , dreapta
- de - coliniaritatea
dreptelor;
- biraportul a patru puncte coliniare;
- raportul a trei puncte nu se n perspec-

- dreptele paralele din apar n
concurente n punctul de
- in nu se metrice,
dimensiunile linia re, unghiurile;
- curbele gradul
49_

fig. 2.2.4.4
2.2.6. Conditiile unei bune perspective
Pentru a mai bine mecanismul con-
desenului perspectiv vom cum se
petrec lucrurile n cazul desenului
folosind exemplul fotografiei socotind ochiul
ca un aparat de fotografiat. Cnd
fotografiem, aparatul centrul geo-
metric al obiectului ne apropiem sau ne
de el astfel nct putem cuprinde n
intregime n cadrul obiectivului. La fel se pro-
n cazul desenului Pentru
a desena un obiect, trebuie ne
privirii centrul geometric ne
la o de el, astfel ca imaginea obiec-
tului se formeze n intregime pe fie
suficient de de obiect ne
unghiul sub care trebuie privit obiectul. Acest unghi
se la vrful conului de viziune foarte pre-
Pentru a conulul de
viziune se pe un geam
un cerc. n de de privire de
geam, se pun in cmpurile de viziune
La o de geam de patru raze, unghiul la
vrf al conului este de 28", la trei raze, unghiul este
de 37", iar la raze, acest unghi este de 53".
_so
seama de forma de a cmpului
vizual de unghiul de circa 35
vizuale maxime pentru vederea binocu-
vom adopta pentru perspectivei
unghiul de 37" pe de 28pe
La unghiul de 53, cmpul vizual se iar
claritatea imaginii scade margini le ei. n
unele cazuri , acest unghi se pentru a
putea extinde mai mult perspectiva. Pentru a ne
forma de a aprecia din ochi la
care trebuie ne de obiectul pe care
vrem Horia Teodoru propune exer-
cu vizorul perspector (fig. 2.2.6.1). Acest
acest instrument Simplu poate fi foarte
dintr-o de carton de 5 cm
n unghi drept, care are decupat un cerc cu
diametrul de 3 cm un tangent la cerc pe
care sunt marcate de centru (2 raze,
3 raze, 4 raze). Extremitatea se
la baza ochiului privind prin vizor vom avea certi-
tudinea unui bun plasament de obiectul de
desenat. Au fost alese aceste unghiuri (28
0
, 3r
53) din motive practice pentru perspec-
tivei de plasament in cazul perspectivei de

tabloului , fixe
fig. 2.2.6.1
obiectul centrul de (punctul de vedere),
vom pentru fiecare o perspec-
(fig. 2.2.6.2). Multe dintre perspectivele rezul-
tate sunt deformate. Vom numi aceste perspective
deformate anamorfoze (v. subcap. 2.2.7). Pentru a
pe tablou o imagine cu cea a
obiectului din punctul de vedere ales, tabloul
trebuie perpendicular pe
de privire.
in concluzie, conditiile unei bune perspective
sunt:
- unghiul sub care este privit obiectul trebuie fie
de 37' pe de 28 pe
- de privire va fi
centrul geometric al obiectului sau al ansamblului;
- tabloul se va lua totdeauna perpendicular pe
de privire.
2.2.7. ANAMORFOZELE
tabloul nu este perpendicular pe prin-
de privire, imaginea perspectivei va fi defor-
rezultnd efecte excesive de
- anamorfozele. efect se
se face o pe un ecran care nu
este perpendicular pe de a
aparatului. Efecte excesive de apar
atunci cnd unghiul de este cu mult mai
mare dect cel stabi lit pentru a se o
Imaginile totografice realizate cu
obiective cu deschideri foarte mari astfel
de efecte.
Este sigur cei care au descoperit perspectiva, in
fig. 2.2.6.2
au descoperit efectele ei excesive.
Extinznd foarte mult perspectiv au rezultat
acele desene deformate, care puteau fi redre-
sate optic. Desccperind mecanismul de a
anamorfozelor, au le amplifice
efectele, exagernd la absurd,
acestea devenind o preocupare a
epocii. Prin secolul al XVI - lea se realizau astfel
de imagini deformate, care puteau fi redresate
optic cnd erau privite din punctul de
Acestea au fost socotite vreme minuni ale
artei, iar secretul lor a fost cu
Termenul de a fost adoptat
mai trziu, in secolul al XVII - lea in Ger-
mania un secol n
Jurgis Baltrusaidis lucrarea matematicianu-
lui filozofului german Wolf (1715) in care perspec-
tiva este in trei
Enciclopedia lui Diderot d'Alembert
(1751) impune termenul pe care il astfel:
"in se spune despre o
fig. 2.2.7.1
51_
sau despre o reprezentare
a unei imagini care este pe o
care, dintr-un anumit punct de
vizionare, pare in
juste". S-au folosit metode de a
anamorfozelor:
- metoda n care un desen corect
realizat era perforat cu acul luminat cu o
anamorfoza pe un plan care nu era
paralel cu planul desenului perforat (fig. 2.2.7.1);
- metoda n care desenele se execu-
tau pe un perspectiv deformat, redresarea
prin vizionarea lor dintr-un punct
/

fix determinat geometric. tipuri de
anamorfoze:
- a) unghi optic (fig. 2.2.7.2);
- b) cu unghi optic, de J.
F. Niceron n 1638 (fig. 2.2.7.3).
De multe ori anamorfozele se dovedesc nesare, de
exemplu n picturi le murale la mari
sau pe n decorurile de teatru n arhitec-
n anamorfoza este
crend de accelerare sau de nce-
tinire a perspectivei.
Toate acestea sunt tratate pe larg n prezenta
lucrare.
')- __
fig. 2.2.7.2
fig. 2.2.7.3
_52
2.3. PERSPECTIVA PE TABLOU VERTICAL
2.3.1.
Matematicianul J . H. Lambert este primul care
imparte metodele de a perspectivei n
dependente libere. in anul 1759 ii apare cartea
cu titlul "Perspectiva sau de a
compune de voie orice tablou perspectiv,
cum reiese di n acest
titlu, prin metoda perspectivei libere se poate con-
strui un desen perspectiv se
direct epura de geometrie Toate opera-
se fac direct n taboul de
Perspectiva este metoda de a direct
pe tablou perspectiva obiectelor din de a
rezolva asupra lor orice pe
baza coni ce. Prin perspecti-
va de (desenul se percep
geometrice ale volumelor din
iar cu ajutorul conice aceste
pot fi redate n desenul perspectiv. Deci ,
desenul poate fie un desen
exact, realizat cu ajutorul unor geome-
trice riguroase.
Metoda perspectivei libere foarte mult
folosi rea desenului perspectiv ca mijloc de studiu
n proiectare.
Perspectiva avantaje
de metodele dependente de a perspec
tivei:
- se apropie cel mai mult de procesul
vizuale prin aceasta este mai
- este mai dect perspectiva
- perspectiva permite un control al desenului
perspectiv de la primele linii poate fie
in orice de
- permite perspectivei pornind de la ele-
mente ce se direct n tabloul de perspec-
Perspectiva pe tablou vertical
dnd posibilitate desenatorului efec
tul dorit prea multe
Metodele perspectivei libere sunt folosite la finali-
zarea desenului perspectiv prin metode
dependente) la perspectiva detaliilor.
Perspectiva direct pe tablou cele
categori i de probleme geometrice:
probleme ce de con-
coliniaritate, tan-
paralelism.
probleme ce metrice (lungimi
unghiuri), care se direct n tabloul de perspec
cu ajutorul conice,
cunoscnd linia orizontului observatorului.
in concluzie putem spune " ... a rezolva probleme
metrice pe tabloul de ntr-
a face geometrie n peisaj" (A. Gheorghiu,
1963).
2.3.2. Punctul
verticale/or
in punctul se printrun
bipunct (punctul din sa) de
un plan de sau prin dreptunghiul de pozi
de planuri de (fig. 2.3.2.1). in
lucrurile se petrec punctul
putnd fi reprezentat printr-un bipunct n raport cu
planul orizontal pe care privitorul (geometralul).
Acest plan orizontal fiind reprezentat prin dreapta
lui de - linia orizontului, bipunctul se repre-
deci in raport cu linia orizontuluL
Lund n tabloul de un punct A n
lui a pe planul orizontal al
obiectelor (geometralul), se poate localiza foarte
acest punct raportndu-I la linia orizontului
(fig. 2.3.2.2). Punctul este mai de obser
53_

-'-f' o
a' fig. 2.3.2.1
h

F I
a,
---
fig. 2.3.2.2
A
h'
a
vator cu ct sa pe planul orizontal este mai
de linia orizontului. Punctul A cu
sa a o deci, in figura
2.3.2.2 s-a reprezentat verticala n Tot
de linia orizontului se in
verticaleloL n tabloul de perspec-
un segment de o lungime se
pot pe tablou toate segmentele verticale.
Linia orizontului n tablou a
planului vederii (vezi sistemul perspectiv). Dar
planul vederii planul orizontal de
(geometralul) fiind paralele, segmentele
verticale dintre ele sunt egale. Deci toate verti-
calele care se pe geometral au in tablou
la linia arizontului
de la care este perspectiva). se
de la care a fost perspec-
tiva se poate afla ntregului segment.
nu se se pot doar
campara diferite verticale n tabloul de perspec-
n raport cu linia orizontului (fig. 2.3.2.3). Com-
pa rnd cele trei verticale verticala B
este cea mai Notnd cu a orizon-
_54
A
C
8

a
a a a
h a h'
a
-
t-i'
- -
fig. 2.3.2.3
h h'
fig. 2.3.2.4
tului , verticala Bare 4a, verticala A are 2,5a, iar
verticala Care 2a.
se un segment vertical
profunzime, pe tablou el se in
realitate dimensiunea. Unind
punctele extreme a succesive ale
acestei verticale, se drepte concurente
pe linia orizontului n punctul de F (v. fig.
2.3.2.2). punctul de iese deasupra liniei
orizontului, segmentul din spate este mai inalt, iar
punctul de iese sub linia orizontului, seg-
mentul din spate este mai mic (fig. 2.3.2.4). Dife-
dintre ele se poate afla
din figura 2.3.2.2.
Cnd n picioare privim o de
oameni care se pe plan orizontal cu
noi , au cu capul pe linia orizontului.
uni i sunt mai sus sau mai jos, stau
respectiv pe o sau ntr-o depresiune a
planului orizontal. de se
imediat cu linia orizontului, n
locul respectiv (fig. 2.3.2.5). Construind perspectiva
de la oamenii care se pe planul ori-
h'
fig. 2.3.2.5
zontal au capul mai jos dect linia orizontului, iar
pentru a-i reprezenta corect trebuie se deter-
mine de in fiecare loc n parte
(fig. 2.3.2.6). Se poate spune cu precizie de la ce
a fost perspectiva, dife-
la linia orizontului comparnd-o cu
omului din punctul respectiv.
2.3.3. Dreapta planul in
DREPTE OARECARE
Unind puncte din A B se o
dar pentru a-i determina n
trebuie (ab) pe planul ori-
zontal (fig. 2.3.3.1). Prelungind la
linia orizontului se punctul de f al
Punctul unde dreapta din se inter-
cu ei pe planul orizontal este
punctul unde acea planul
orizontal se cu h. Punctul de F al
fig 2.3.3.2
h h'
fig. 2.3.2.6
dreptei (AB) din este sub linia orizontului, la
cu verticala din f . se
drept umbra pe a
dreptei , figura mai Se
poate observa dreapta care trece prin punctele
A B vine de deasupra privitorului
profunzime, n h. n
din figura 2.3.3.2 sunt
diferitele pe care poate le o
oarecare in raport cu privitorul. Sunt drepte care
,
,
h
--
\
"
,
A

L
",..
, b
a
fig. 2.3.3.1
f h'
--
F -
55_
I,I,F

l' h
h
it
Il! /1<)
h t t
'
/ t
//
h' // /
I /
\
\UJ \UJI' //
'j
I /
F
I
/? \U)

@

(/
@
fig 2.3.3.3
planul orizontal n privitorului drepte
care planul orizontal n spatele acestuia.
perspective ale acestor drepte sunt
n figura 2.3.3.3. Dreptele din a
b in privitorului, iar punctul h
este reprezentat sub lini a orizontului n vizi -
bi l real). Dreptele din c d
n spatele privitorului , iar punctul h se
deasupra liniei ori zontului (n virtual).
Lund ca sens de privire se
poate spune dreptele din b c sunt
drepte ascendente au punctul de F dea-
supra liniei orizontului , iar dreptele din a
d sunt drepte descendente au punctul de F
sub linia arizontului.
@
DREPTE PARTICULARE
n figura 2.3.3.4 sunt reprezentate particu-
lare pe care pot le dreptele n raport cu
planul neutru, deci n raport cu privitorul cu
tabloul de Numai dreapta
are o oarecare de planul neutru. Cnd
aceasta este pe planul
neutru (deci pe tabloul de se
de este cu
de privi re.
Dreapta se ntr-un plan paralel cu
pianUl neutru are cu linia
Dreapta este cu linia
n tabloul de dreptele particulare au
din figura 2.3.3.5. Se
-
><

----
--
fig. 2.3.3.4
_56 Perspectiva - Geometria perspectivei
F-.,
(D)
(D)
h f h. F- co h'
d (d)
F-"
d d , h

@

fig. 2.3.3.5
dreapta din pozitia A ei sunt
concurente pe linia orizontului se ca
drepte orizontale. n tabloul de
se poate citi direct unghiul pe care l face dreapta
din B cu planul orizontal. Aceasta
are cu linia orizontului. Dreapta
din C ei sunt
paralele n tabloul de cu linia orizontu-
lui (hh'). Dreapta din D este per-
pe linia orizontului cnd se la
are punctul h sub linia orizontului.
Dreapta de din E are in
reprezentare cu cea a dreptelor orizontale,
numai ea are punctul de in punctul princi-
pal de privire P.
h
pl anuri orizontale
planuri verticale
@ planuri frontale
@ planuri de

fig. 2.3.3.6
PLANUL
Prima reprezentare a planului n a fost
cea a planului orizontal , care a fost pus in
prin linia orizontului (hh'). Planurile particulare sunt
indicate n figura 2.3.3.6, care perspec-
tiva unei camere. Podeaua tavanul sunt planuri
orizontale (a) au ca de linia orizon-
tului. laterali sunt planuri verticale (b) care
au ca de perpendiculara pe linia ori-
zontului in P. Planul ferestrei este un plan frontal
(e) nu are de Planul diagonal al
camerei este un plan inclinat (d), iar dreapta lui de
trece prin P este cu diagonale le
frontale ale camerei ce acest plan (fig.
2.3.3.7).
fig. 2.3.3.7
57_
2.3.4. Drepte concurente
n puncte inaccesibile
PUNCTE DE OARECARE
INACCESIBILE
Se propune dndu-se
drepte concurente (01) (02) ntr-un punct inaccesi-
bil , se printr-un punct dat M o a treia
cu primele are
mai multe moduri de rezolvare.
a) Tn apropierea punctului M se duce o care
taie dreapta (01) n punctul B dreapta (02) n punc-
tul O. Punctele B. O M un triunghi. La o
oarecare se prin paralelism un
triunghi asemenea - triunghiul ACN. Prin punctul N
trece dreapta (fig. 2.3.4.1).
b) n figura 2.3.4.2 se duc prin punctul M perpen-
diculare la cele drepte (01) (02); acestea
taie dreptele opuse n punctele A B. Din punctul
M se duce apoi o pe dreapta (AB).
Aceasta este dreapta Punctul M este orto-
centrul triunghiului format de punctele A, B
punctul de inaccesibil. Din punct de
vedere grafic este mai
B
pentru de cele mai multe ori. dreapta (AB)
trece foarte aproape de punctul M.
c) Se duce prin punctul M o oarecare care
taie dreptele (01) (02) n punctele A B (fig:
2.3.4.3). O la dreapta (AB) taie cele
drepte date n punctele C O. Se duce diagonala
patrulaterului format. Ducnd prin punctul M para-
lela la dreapta (02), se pe punc-
tul E. Din punctul E se duce paralela la dreapta
(01) se pe dreapta (CO) punctul N.
Dreapta care trece prin punctele N M este con-
cu cele drepte date.
d) Prin punctul M se duce o oarecare care
taie pe (01) (02) n punctele A B. La o dis-
oarecare se duce o la dreapta (AB),
care taie dreptele (01) (02) n punctele C O.
Din punctul O se ia pe o rapor-
tul dat de segmentele AoMo, MoD
raportului AM, MB. Unind pe Ao cu C ducnd o
din Mo la dreapta (AoC) se punctul
N (fig. 2.3.4.4).
Problema de mai sus este o de geometrie
dar are aplicativitate n
B
fig. 2.3.4.2
D
fig. 2.3.4.4
PUNCTE DE INACCESIBILE PE LINIA
ORIZONTULUI
De cele mai multe ori, n perspectivei unul
dintre punctele de este inaccesibil. Se pune
problema se drepte concurente n acest
punct. Pentru rezolvarea problemei este necesar
se drepte concurente n punctul de
inaccesibil. Una dintre ele este linia arizontului.
a) Avnd linia orizontului hh' dreapta (O) n
se prin punctul M o
cu dreapta (O) pe linia orizontului (fig.
2.3.4.5). Prin punctul M n extremitatea din
dreapta desenului se duce cte o
Acestea dreapta (O) n punctele A
B care apoi se unesc cu un punct K pe linia orizon-
tului. Din punctul B se duce o la
cu dreapta (KA), iar din punctul de inter-
se o Din punctul de inter-
cu dreapta (KM) se duce o la linia
orizontului se punctul con-
ne la trasarea etaje lor unei
b) Fie ABCO o n se sta-
de etaj pe muchia cea mai apropi-
A
B

7
h K
h'

fig. 2.3.4.5
= I A
(O)
)
B
(il
(
-
(
M
h
)
J1'
C O
fig. 2.3.4.7
se poate ntr-un de
niveluri, ca n figura 2.3.4.6. Mai simplu se poate
rezolva problema n de
niveluri muchi ile AC BO.
c) Fie dreapta (O) n se prin
punctul M o cu dreapta (O) pe linia
orizontului. in general, n se duc foarte
multe drepte concurente n puncte de inaccesi-
bile, de aceea se din figura
2.3.4.7, care este mult mai mai
n formatului tabloului se duc
drepte perpendiculare pe linia orizontului se
patrulaterul ABCO. Se mpart succesiv n
cte egale laturi le AC BO, cnd
dreptele concurente se apropie de punctul
M. Apoi se duce prin punctul M o la dreap-
ta cea mai Eroarea
este n
d) Avnd ntr-un plan orizontal o (O) n
se prin punctul M, situat in
plan orizontal, o cu dreap-
ta (O), deci cu ea pe linia orizontului
(fig. 2.3.4.8). Se ia un punct A pe dreapta (O)
A
Unind punctele A cu M se punctul de K
pe linia orizontului. Cu ajutorul punctului K trans-
segmentul MB din profunzime n planul
punctului A. Lund segment n stnga
punctului A punctul
OREPTE CONCURENTE PE LINIA
ORIZONTULUI
a) Se dau intr-un plan orizontal drepte paralele
(01) (02). se traseze prin punctul M situat in
plan o (03) cu (01) (02)
- (fig. 2.3.4.9). in se
pe proprietatea a dreptunghiuri n
prelungire, care au centrele lor geometrice situate
pe o cu laturile. Dreptele (1), (2)
(5) sunt paralele cu linia orizontului.
fig. 2.3.4.9
G

fig. 2.3.4.10
_60
b) Se dau in drepte paralele (01)
(02) o (03) care nu fuge la punct
de cu primele toate intr-un plan
orizontal. se prin punctul M, aflat in planul
orizontal, o dreapta (04) cu dreapta (03).
cum se vede este foarte
cu cea de mai sus are
mod de rezolvare (fig. 2.3.4.10).
2.3.5. Diviziuni perspective
UNUI SEGMENT OE iN
EGALE SAU
in tablou se
pe transpunerea teoremei lui Thales n
S-a pe parcursul
diviziunile egale din descresc in
CD
cu in plan frontal uni-
tatea de n orice
(fig. 2.3.5.1), iar unui segment in
egale se face direct, ca ntr-o
De la un plan frontal la altul unitatea de se
n profunzime legea
perspective. in perspectiva pe
tabloul vertical, pe sau pe verti-
se cu unitate de
Aceasta la in egale sau
a segment de in

a) se segmentul orizontal AB, dat in
in 6 egale. Se iau din punctul A
pe o 6 egale. Unind
extremitatea cu punctul B se
care se duc paralele n Dreapta (2)
pe linia orizontului punctul K, care este
punctul de al acestor paralele (fig. 2.3.5.2).
b) unui segment de oarecare se
poate face in moduri. Utiliznd pe
problema se mai rapid (fig.
2.3.5.3), dar pentru aceasta trebuie fie accesibil
h h'
fig. 2.3.5.1
I
F
h f h'
7
fig. 2.3.5.3
punctul de f al segmentului AB, dat
n Cnd acest lucru nu este posibil, se
fronto-orizontala din A. Se imparte
mai inti segmentului AB dat in perspec-
utiliznd punctul de K apoi ,
ridicnd verticale, se imparte segmentul AB din
(fig. 2.3.5.4). cum se vede, in
nu s-a utilizat punctul de f al
segmentului dat, deoarece acesta nu
este totdeauna accesibil.
n mod se poate in un
segment dat in orice raport, cu se
transpune grafic acest raport ntr-o orto-

CONTINUAREA UNOR DIVIZIUNI
PERSPECTIVE DATE
De cele mai multe ori formatul tabloului nu este
suficient de mare pentru a permite se ia pe o
toate diviziuni le necesare
unui segment din Foarte des
poate necesitatea
diviziuni pe o n Pentru
<jXs h h' F
\ _.0-"- 1 -----;[-"----"----::7-
II III IV
fig. 2.3.5.2
F
h h'
fig. 2.3.5.4
61_
rezolvarea problemei se poate proceda in
moduri:
a) se poate folosi punct de K
de la precedente (fig. 2.3.5.5). Se
unitatea pe o ct mai
aproape de punctul B. Pentru a rezulta o con-
ct mai trebuie se determine
cel 2-3 cu care se va continua
in Se va repeta acest pro-
cedeu de cte ori este nevoie;
b) se pot folosi puncte de K1
K2 pe linia orizontului, dar trebuie in timp
fie accesibil punctul de F al dreptei date
(O) in (fig. 2.3.5.6). cores-
punde proiectiv unei grafice din plan,
pe paralelogramului. Pe dreap-
ta (O) este in profunzime unitatea u
n n mod se poate
o din intr-un raport
repetabil , cum ar fi , de exemplu, o Se ia
in grosimea unui stlp (ab) interva-
lul dintre stlpi (be), iar prin procedeul mai
h
A
fig. 2.3. 5.5
fig. 2.3.5.7
_62
sus se acest raport de cte ori este
nevoie (fig. 2.3.5.7).
DIVIZIUNI PERSPECTIVE IN CAZUL LINIEI
ORIZONTULUI
Se dau drepte orizontale (01) (02) paralele
in deci concurente pe linia orizontului,
care in cazul de este (fig. 2.3.5.8).
Se cere se segmentul AB in 7
egale. Rezolvarea problemei se pe con-
din plan cu ajutorul se
imparte diagonala dreptunghiului in egale. Se
duce din A din B cte o iar apoi
se transpune segmentul Ab n profunzime. Se
segmentul aB egal in cu seg-
mentul Ab. Se impart cele segmente in cte 7
egale pe diagonala AB se 7 diviziuni
egale n
DIVIZIUNI PERSPECTIVE DE FIGURI PLANE
a) unei in verticale egale sau
se poate face folosind metodele
h F
a
fig. 2.3.5.6
fig. 2.3.5.8
tate la unui segment n egale sau
(fig. 2.3.5.9). Mai nti se mparte
dreapta de a cu apoi
se verticale. In general, fiind
foarte aproape de linia orizontului se ori-
zontala de sus a Se astfel un desen
mult mai precis.
b) La ntr-un par de egale se
poate folosi metoda mijlocului prin
diagonalelor.
este mai poate fi
n cazul lui F inaccesibil (fig. 2.3.5.10).
fig. 2.3.5.9
procedeu al diagonalelor la
n raportul de plin gol (stlp -
travee). Se de la dreptunghiul n perspec-
AaBb, care este n raportul de plin-gol
de verticala Ce (fig. 2.3.5.11). Prin simetrie perspec-
n raport cu centrul dreptunghiului CeBb se
verticala Od.
c) pe a n
se poate face folosind punctul de al diago-
nalei Fd care se pe dreapta de a
planului vertical (fig. 2.3.5.12).
A
h
h'
F
a
fig. 2.3.5.10
63_
A
h
a c
fig. 2.3.5.11
DIVIZIUNI PERSPECTIVE PE UN PLAN
OARECARE
F h'
Pentru planului [P) in egale se pro-
astfel:
a) se imparte lui (folosind linia
orizontului) apoi se face ridicarea in planul [P);
h
A
h
a
fig. 2.3.5.12
b) se imparte direct planul [P) ducnd o la
dreapta lui de FG (fig. 2.3.5.13).
Cnd dreapta de a planului oarecare [P) este
se poate afla ei (fig. 2.3.5.14). Pe
diagonala CA se ia un punct arbitrar M se duc prin
el paralele la CB CD. XV.
h'
II cu FFgO
fig. 2.3.5.13
x
1
10)
1
fig. 2.3.5.14
2.3.6. Puncte de

Guidobaldo del Monte (1545-1607) este cel care
primul punctele de De
la el ne-a tratatul de n 6 cu
titlul "Perspectivae li bri sex", Pesaro, 1600. Avanta-
jul perspectivei cu ajutorul punctelor de
apare mai ales in cazul mai multor drepte para-
lele. Perspectiva unei drepte este bine
de urma ei pe tablou, care este de fapt perspectiva
ei , de perspectiva punctului ei de la infinit, numit
punct de al dreptei. Punctul de se
ducnd din punctul de vedere o la
dreptei respective, cnd aceasta inter-
tabloul (v. subcap. 2.2). dreapta de
pus n este punctul ei de
pe linia orizontului. dreapta are
o oarecare, punctul ei de se pe
dreapta de a planului n care este (v.
subcap. 2.3.3).
PUNCTELOR DE F. FgO'
F45
Pentru a reda in un ansamblu de vo-
lume ori ct de complicat ar fi, se inscrie totul intr-un
volum ct mai simplu, de o
Aceasta fiind for-
F
din planuri care se numai
muchii orizontale verticale, este foarte simplu
rapid de pus n acest corp
geometric esle foarte de mental. Se
omul nu poate aprecieze cu exactitate,
vizual, dect unghiul drept. Celelalte unghiuri sunt
apreciate in raport cu unghiul de 90
0
De aseme-
nea se unghiul de 90 subntinde dia metrul
cercului, lucru care foarte mult studiul
perspectivei. A transpune unghiul drept n perspec-
a determina punctele de a
directii care fac n plan 90. Trebuie deci ca
din punctui de vedere n se paralele la
aceste iar la cu tabloul
punctele lor de F FgO. Se face acest studiu
mai nti ntr-o axonometrie (fig. 2.3.6.1).
fig. 2.3.6.1
......
pe tablou punctul de vedere n, se
observatorului w n taboul de
(fig. 2.3.6.2). Dreptele wF wF 90 consti-
tuie de F F90. Ori-
care n planul ori zontal are
punctul de pe linia orizontului face cu cele-
lalte un de grade. Pe linia orizontului
pot fi determinate punctele de ale tuturor
de la 0 la 90 (de exemplu, F30, F 45,
F
90
etc. - fig. 2.3.6.3). Dintre toate acestea, mai
important este F 45. deoarece acest punct este punc-
tul de al diagonalei fiind des utilizat ca
punct de n perspectivei.
Acest punct de la 45 poate fi determinat
foarte ntr-un plan vertical. Lund un
fig. 2.3.6.2
x
h
F h'
x
fig. 2.3.6.4
_66
vertical n diagonalele lui dau
la 45 n plan vertical punctele lor de
pe dreapta de a planului vertical (fig.
2.3.6.4). Diagonalele
unghi cu planul orizontal, vor intersecta dreapta de
a planului vertical la egale de F.
planul vertical al pe tabloul de
se lui F 45 vertical , n
tabloul de Perpendiculara din F se
cu dreapta la 45 din w (diago-
nala pe tabou) n F45 (fig.
2.3.6.5). Cu piciorul compasului n F se aduce F 45
pe dreapta de a planului vertical. Deoarece
triunghiul wFF 45 este dreptunghic isoscel , w se
pe cerc cu F 45; deci +F 45 -F 45 se pot
fig. 2.3.6.3
h'
fig. 2.3.6.5
fig. 2.3.6.6
foarte aducnd pe w cu compasul pe
dreapta de a planului vertical. astfel
punctelor de F, FgO F 45 n plan
orizontal vertical n tabloul de (fig.
2.3.6.6).
AFLAREA UNEI DE CND
PUNCTUL DE
OBSERVATORULUI SUNT INACCESIBILE
Ca se construi drepte concurente ntr-un
punct de inaccesibil trebuie se
drepte concurente in el; una dintre ele
este linia orizontului, trebuie Cnd
unul din cele puncte de nu este accesi-
bi l, se foarte des ca w nu fie accesi-
bil. Pentru a rezolva problema trebuie se
h
Fgo' h
punctul principal de privire P
ta spre punctul de accesibil (de exem-
plu spre F). Se punctelor
de astfel ca w FgO reduse intre n pagi-
(fig. 2.3.6.7). Pentru aceasta se mparte seg-
mentul FP n trei egale se duce la o treime
o la de spre F,
punctul w/3. In w/3 se unghiul
drept se FgO redus. Se mparte segmentul
Pw/3 n trei egale se treimea cu
FgO/3. Ducnd din punctul w/3 o la
se FgO inac-
cesibil. Au rezultat triunghiuri asemenea.
Avnd o ctre FgO linia de orizont se pot
trasa oricte drepte concurente in acest punct.
FgO h
67_
CUBUl N
Ducndu-se latura (ab) n
ei se perspec-
tiva pe planul orizontal direct n tabloul
de Se alege punctul principal de
privire P, astfel ca privirea fie
latura Cunoscnd una din
de ale se poate afla foarte
(fig. 2.3.6.8). Cu ajutorul lui
F 45 se transpune latura pe
F. construit n planul orizontal ,
se poate construi perspectiva cubului (fig.
2.3.6.9). Utiliznd punctul -F 45 se mai
nti din stnga a cubului , apoi cu aju-
torul punctelor de F FgO se
ntregul cub.
+145
I
IL

\-a,
I
I 5
I
I
I
h
fig. 2.3.6.9
_68
I
I
I
I
fig. 2.3.6.8
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
'ii I

{;'I
",,'" I
I
I
I
,
,
,
,
, /.-

,'"
,
,
,
,
,
+145
Fgo
h'
PUNCTE DE DIAGONALE
Orice ntre F FgO poate fie diagonala
unui dreptunghi pus n orientat
punctelor de (fig. 2.3.6.10). Pentru a afla
punctul de diagonal trebuie se deseneze pe
cele raportul laturilor dreptunghiului.
dreptunghiului n este ase-
cu cea a numai in loc se
utilizeze F 45, se punctul de diagonal
Fn/m. Pornind de la perspectiva unei laturi se
cu ajutorul lui Fn/
m
(fig.
2.3.6.11 ).
UTILIZAREA PUNCTELOR DE DIAGONALE
Punctul de diagonal se poate utiliza la con-
unei prisme drepte dreptunghiulare
i se cunosc dimensiunile. Fie m I dimensiunile n
plan n acestei prisme. Se vor desena
aceste dimensiuni reduse la in w,
planul o pe tablou (fig. 2.3.6.12).
Pornind de la o n (ab),
se mai ntfli planul. Pentru a afla
muchiei , se punctul de
diagonal Fn/
m
al
h
fig. 2.3.6.12
h F
P
F
n/m
Fgo h
w
fig. 2.3.6.10
fig. 2.3.6.11
Fgo h
69_
Acesta se intersectnd diagonala acestei
cu perpendiculara pe
n F aducnd punctul de pe
dreapta de a verticale din stnga.
2.3.7. Punctul de
DEFINIREA PUNCTULUI DE
n ii corespunde pe
linia orizontului un punct cu ajutorul se
poate pe ea. Acest punct se
punctul de M al respective. Se
pune problema se n
un segment ab de o de exemplu, de
15 m (fig. 2.3.7.1). Pentru a rezolva pro-
trebuie se
de a segmentului dat de
la care este privit segmentul (de exemplu, H = 5 m).
de de fapt unghiul
sub care este privit segmentul (este unghiul O pe
h
M
h F
_70
p
O

15m
fig. 2.3.7.1
M
gO
P M
fig. 2.3.7.2
h F
u :: 5m
FgO h
care TI face n plan segmentul cu tabloul). de
la care se segmentul unitatea de
u = 5 m, cu care se n planul frontal care
trece prin punctul de unde a fost
H. Se alege dreapta n pe
care se va determina segmentul o extremitate a
acestui segment, de exemplu punctul a. De
asemenea, punctul principal de privire se alege
astfel ca de privire fie ndrep-
segment. Cobornd o din P, la
cu de a seg-
mentului se observatorului w.
Problema n a transpune cei 15 m din pozi-
(unde se n n
cu unghiul O. n plan,
se face cu un arc de cerc. n tre-
buie se o la coarda de
arcul de cerc din plan. Pentru aceasta trebuie
se afle care este puntul de al acestei coarde.
Punctul de se ducnd din w o
la coarda din plan. Acest punct care se
pe linia orizontului se cu M se
punct de Unind cei 15 m deter-
n planul frontal cu punctul de M, se
punctul b Punctul de M al
unei n se rotind punctul w
n jurul punctului de la linia orizontului.
Deci , celor puncte de F F90 le cores-
pund pe linia orizontului puncte de M
M
90
. Aceste puncte de sunt plasate de
o parte de alta a punctului principal de privire P,
rezultnd astfel punctelor de a
punctelor de (fig. 2.3.7.2).
AFLAREA LUI M M90 CND F90 w SUNT
INACCESIBILE
Trebuie se de
F punctului P pe linia de orizontului
(fig. 2.3.7.3). Se punctele de reduse,
ntreaga de un de
ori, pentru a intra n formatul tabloului. n acest caz
reducerea s-a la Se punctele
de reduse m m90 apoi se revine,
determinnd punctele M M90.
h
h'
fig. 2.3.7.3
PERSPECTIVEI CU AJUTORUL
PUNCTELOR DE
se perspectiva unei prisme drepte
dreptunghiulare la care se cunosc dimensiunile n
plan I m n, este de la
H (fig. 2.3.7.4). Se n tabloul de
muchia cea mai a prismei Aa
n stnga lui P. in felul acesta imaginea
va avea caracteristici: din
stnga va fi n mai dect din
dreapta. iar fuga prismei spre stnga va fi mai accen-

A
h
F
dect fuga spre dreapta. Astfel , perspectiva
prismei ne o imagine cu realitatea.
verticala din tablou se n dreapta lui P
se poale ca a prismei n imagine
mai dect din realitate, fonnndu-ne
o impresie despre reale ale pris-
mei. pe a muchiei Aa se face
n de H a orizontului. Muchia Aa din
tablou H a orizontului ne dau unitatea de
cu care pe celelalte n
tabloul de
h'
@
w-..,... ____
fig. 2.3.7.4
71_
Prin muchia Aa, muchia cea mai
privitor, se ia planul frontal in care apar dimensiu-
nil e prismei in Unind extremi-
din planul frontal cu
punctele de se cele
verticale vizibile ale prismei.
2,3,8, Punctul de
Punctul de D se prin rabaterea pe
tablou a punctului de vedere n (v. subcap. 2.2.3);
acesta ne observatorului de
tablou. Rabaterea punctului de pe tablou
se poate face pe linia orizontului (in stnga sau in
dreapta lui P) sau pe dreapta de a planelor de
- verticala care trece prin P (fig. 2.3.8.1).
Punctul de este utilizat n perspectiva fron-
unde punctul de al
h
-D
fig. 2.3.8.1
h P
h'
45'
w
fig. 2.3.8.2
_72
la 45' (fig. 2.3.8.2). Cu ajutorul punctului de dis-
se pot transpune de din
planul frontal pe dreptele care fug la P.
Punctul principal de privire P este, n perspectiva
punctul de al tuturor dreptelor de
Fiind punct de F 45 punctul de dis-
D este folosit la planului orizontal
n egale cu unitatea (fig. 2.3.8.3). in
desenul de lui D de
P se poate lua arbitrar, dar intre anumite
limite. D este foarte departe de P,
din planul orizontal foarte strnse (fig.
2.3.8.4), iar D este foarte aproape de P aces-
te mult mai deschise, chiar defor-
mate (fig. 2.3.8.5). dimensiune
pe tablou, apropierea sau lui D
de P ne unghiul sub care se (v. subcap.
2.2.6). Dintr-un studiu n plan se vede c se poate
lua PD cu perspectivei,
deoarece aceasta corespunde conului
vizual cu unghiul la vrf de 53' (unde segmentul
DP este egal cu dia metrul cercului de al
ecnului vizual - fig. 2.3.8.6). La mai mici apar
iar la mai mari de P, perspectiva
se (unghiul vizual se Pre-
suplimentare vom face la studiul perspectivei
frontare. cubului in perspectiva fron-
cu ajutorul punctului de este foarte
deoarece din sale, fiind
frontale, sunt (fig. 2.3.8.7). Cnd punctul
de nu este accesibil se cu puncte
de 1n figura 2.3.8.8, PD
este la o treime. Latura a
se imparte ea in trei egale de la o treime
din dreapta se cu punctul de

u u u
fig. 2.3.8.3
u
p
fig. 2.3.8.4
a
D
T
fig. 2.3.8.6
D
fig. 2.3.8.8
2.3.9. Cercul sfera n
IMAGINILE PERSPECTIVE ALE CERCULUI
Perspectiva cercului se cu ajutorul teore-
mei lui Dandelin, care ne felul curbei de
une a unui con cu un plan. Cercul din deter-
cu punctul de vedere O un con - conul vizual.
Tabloul rol de plan de n acest con.
Conform teoremei lui Dandelin, perspectiva cercu-
lui este sau in de
observatorului n raport cu cercul vizat.
Cum tabloul este paralel cu planul neutru, se studi-
h
o p
o
/
/
fig. 2.3.8.5
fig. 2.3.8.7
perspectiva cercului in de pianu-
lui neutru de cercul din (fig. 2.3.9.1).
planul neutru taie cercul din in:
a) zero puncte - cercul apare tot n cmpul vizual ,
iar perspectiva lui este
b) ntr-un punct (tangent) - cercul trece prin
observatorului perspectiva lui este
c) puncte - observatorul se n interio-
rul cercului , iar perspectiva lui este
Cnd privitorul se ntr-o
n amfiteatru (ex. de circ, de
fig. 2.3.9.1
o
73_
sport) interiorul, rndul de scaune in
care apare in imagine (o mai
dect hiperbola). Rndurile de deasupra
sunt hiperbole, iar arena care apare in intregime in
cmpul vizual este
perspectivei cercului se
inscriind cercul intr-un cum
este orientat frontal sau la puncte de
perspectivei cercului se poate face in
sau in la
puncte de A nu se confunda metoda de con-
cu perspectiva obiectului (cercul nu are
puncte de Pentru a exactitatea desenului ,
se elipsa prin 8 puncte, seama de
care intre cercul inscris n el:
la laturi raportul dintre diagonala
lui raza cercului nscris n el (fig. 2.3.9.2).
CERCULUI iN PERSPECTIVA

Se mai nti perspectiva cu
ajutorul punctului de iar apoi se transpune
raza cercului pe diagonala in
(fig. 2.3.9.3). Elipsa va fi la dreptele AD
BD, aceste drepte fiind paralele cu diagonala

CERCULUI iN PERSPECTIVA LA
PUNCTE DE
Problema este de a transpune raza cercului pe
diagonala Aceasta se cu ajutorul
lui F45 (fig. 2.3.9.4).
h
'" (j)
fig. 2.3.9.3
_74
fig. 2.3.9.2
EFECTE EXCESIVE ALE PERSPECTIVEI
CERCULUI
Se cele curbe rezultate in ambele
perspective sunt diferite de elipsele percepute de
observator.
Acest efect negativ este accentuat in cazul cer-
curilor ori zontale situate la periferia cmpului
vizual. Spre margimea perspectivei elipsa (ca
a cercului ) iese din planul orizontal se
Cu ct se extinde mai mult tabloul axa
a ei devine mai de orizon-
elipsa mai mult din planul orizontal.
Numai cercurile privite n centru dau perspective
elipse cu axa n perspectiva de
h' o
h' foo
7

fig. 2.3.9.4
ochi lor, nu se per-
cepe Ochii totdeauna
centrul cercurilor aflate n cmpul vizual. Desenul
perspectiv fiind fix acest efect excesiv,
efect care nu este perceput n realitate. Cu
abilitate se poate corecta deformare
Efectul apare mai evident in cazul
perspectivei unor cilindri n plan frontal (fig.
2.3.9.5). Ci lindri din imaginii au un
contur aparent evident mai mare, sunt mai
de punctul principal de privire. n realitate
cilindri sunt egali , fiind n plan frontal.
fig. 2.3.9.5
n cazul unghiului optim vizual, aceasta
este practic perspectiva este
pe planurile cercurilor de la
partea a cilindri lor par a nu
fi orizontale. poate fi corec-
in desennd elipsele cu axa mare

PERSPECTIVA DE EXTERIOR A SfEREI
de privire trece prin centrul
sferei, tabloul T este paralel cu planul cercului de
contur aparent al sferei , iar perspectiva ei este un
75_
contur aparent
fig. 2.3.9.6
cerc (fig. 2.3.9.6). Teorema lui Dandelin se
la perspectiva sferei, astfel sfera apare
cnd de privire nu trece pri n cen-
trul ei, dar apare n ntregime n imagine (fig.
2.3.9.7). diametrului perpendicular pe
tablou dau focarele elipsei F1 F2' mobi-
ochilor, observatorul vece sfera totdeauna un
cerc, ochii viznd mereu centrul sferei. ntr-o perspec-
n care apar, de exemplu, sfere, perspec-
tivele lor vor fi, geometric vorbind, elipse.
deoarece de privire nu poate
vizeze n timp centrele ambelor sfere.
Unghiul vizual fiind foarte ngust, perspectiva sfe-
fig. 2.3.9.8
_76
fig. 2.3.9.7
rei apare practic ca fiind foarte aproape de un cerc;
deci, nu se va se va desena
perspectiva de exterior a unei sfere, care apare n
intregime n crnpul vizual , ca fiind un cerc.
planul neutru este tangent la perspec-
ti va ei este o se ntl-
cnd observatorul o sfe-
se pe sfera ce cuprinde
sau cnd pur simplu se
pe o perspectiva
de conturul cu polei. Cnd planul neutru
taie sfera, perspectiva ei este Acesta
este cazul perspectivei de interior a sferei.
o
se sfera ntr-o
cu ajutorul punctului de (fig. 2.3.9.8). Mai
nti se pune n cercul ecuator, apoi se
construiesc cercurile frontale cu centrul pe dreapta
de OP. Perspectiva sferei este
acestor cercuri frontale este o cu axa mare
IT pe dreapta de OP. Axa mare a el ipsei face
un unghi mai mic cu linia orizontului cu ct sfera se
mai la periferia cmpului vizual.
PERSPECTIVA DE INTERIOR A SFEREI
din interior sfera nu un contur
aparent, deci ea nu are o
motiv pentru care perspectiva de interior a sferei
este foarte greu de desenat. Este
reprezentarea ei se pun n cercurile
paralele meridiane. Pentru aceasta trebuie
facem un studiu n (fig.
2.3.9.9). A. Gheorghiu ne un astfel de
studiu n tratatul de (1963). Se ia
n planul
unei cupole semisferi ce de centru (s, s' ), care
pe un cilindru vertical de I punctul de
vedere (w, w') de H. Pentru simplificarea
h
a t"
fig. 2.3.9.10
h
x
WnV
/
\
s'
w' h'
x'
a
n
1,
n
b
fig. 2.3.9.9
77_
studiului se ia tabloul prin axa cupolei se
n centrul ei.
IL.IJ!Qn se natura perspectivelor meridi-
anelor. Meridianele care trec prin punctele de inter-
r I (ale planului neutru cu cercul de
al semisferei) dau imagini parabolice, fiind tan-
gente la planul neutru. Meridianele parabolice
impart totalitatea meridianelor semisferei n
categorii :
- meridiane hiperbolice, cele cuprinse n unghiurile
r 1 sll rsl;
- meridiane eliptice, cele cuprinse n unghiurile
rsll Isr 1.
ro sectiune, se natura cercurilor paralele.
Paralelul care trece prin w' este n o
Sub paralelul parabolic este zona para-
lelilar hiperbolici, iar peste acesta este zona para-
lelilor eliptici. Cu datele de la figura 2.3.9.9 se con-
perspectiva de interior a sferei (fig.
2.3.9.10). Se meridianul frontal al sfe-
_78
rei a este el (AVB). Pentru
a pune in cteva cercuri paralele, se im-
parte acest meridian trontal n arce egale prin
punctele 1, 2, 3, 4. Prin aceste puncte vor trece
ramuril e curbelor care perspectiva cer-
curilor paralele. Vrfurile acestor curbe se
unind punctele 1, 2, 3, 4 cu 00 pe linia ori-
zontului. Acestea sunt de fapt raze vizuale, care
intersectnd axa cupolei dau punctele 1*, 2*, 3*, 4*
- vrfurile paraleli lor n Punctele X
Y, prin care trece paralelul parabolic, au
cu cercul paralel din Perspectivele
meridianilor parabolici se din planul dublei
unde r' l' sunt pe tablou ale lui
rl 11, iar ro la sunt razelor vizuale
cu tabloul. Se perspectiva de interior a
sferei, de meridianul frontal, efecte
excesive. Pentru a o imagine se limi-
tabloul perspectiv n jurul lui P, seama
de unei bune perspective.
2A. PERSPECTIVA PE TABLOU VERTICAL
2.4.1.
Perspectiva este metoda de con-
a perspectivei prin puncte. Sunt determi-
nate punctele de ale razelor vizuale cu
tabloul de utiliznd epura de geome-
trie Perspectiva se
desennd direct in dubla
Pentru a reprezenta n un corp geo-
metric, este suficient se reprezinte muchiile
vriurile din care este compus. O muchie se
n prin puncte ale
sale. Deci , pentru a reprezenta un obiect n per-
este suficient se reprezinte punctele
principale din care este compus obiectul , ca apoi ,
prin unirea acestor puncte, se n
muchiile, vrfurile obiectului.
Brunelleschi de epura de
geometrie planul de profil drept tablou
fig. 2.4.1.1
de Leonardo da Vinei este primul care
suprapune tabloul peste planul vertical de
in felul acesta o mare economie
de linii de Baza tabloului, linie
de (xx'), a fost peste axa ax
din epura de geometrie Mecanismul
vitroului lui Leonardo da Vinci este ilustrat n
din figura 2.4.1.1 Perspectiva punc-
tului este perspectiva verticalei.
cum se vede din prin acest
procedeu perspectiva iese mai dect
ile in epura de geometrie dez-
voltndu-se deasupra liniei de xx' (fig.
2.4.1.2).
tabloul in spatele orizontale
a obiectului n raport cu observstorului, se
poate o suficient de mare, care
nu mai necesite ulterioare.
a'
A'
h
p
h'
x x'
w
fig. 2.4.1.2
79_
2.4.2. Perspectiva punctului
Reprezentarea punctului n dependen-
se face intersectnd drepte n
particulare. acestor
drepte (Ia se punctul) se
pot distinge mai multe metode de a
perspectivei punctului .
Metoda cu (metoda celor
puncte de - F FgO' Punctul se la inter
a drepte orizontale, care n
fug la punctele de F FgO (fig. 2.4.2.1). Din a
se duc paralele la de (1)
(3), iar la cu tabloul (xx') se verti-
cale. Pe aceste verticale se iau cotele n
Unind aceste cote cu cele puncte de
perspectiva punctului A*.
Metoda punct cu punct (wP) este metoda inter
razei vizuale cu tabloul. Punctul se constru-
2
F
x

fig. 2.4.2.1
15
h
" x
fig. 2.4.2.3
_ao
@)
F
F90 ro
4

Ci
x' "
A*

0
h'
x'
a*
...
la unei drepte de (n perspec-
fuge la P) cu planul vertical care trece prin
punctului de vedere w este orientat
razei vizuale. Acest plan vertical ce
raza tabloul o
Deci n punctul se la
acestei verticale cu dreapta de care trece prin
punct fuge la P (fig. 2.4.2.2). Aceasta se
cnd punctele de nu sunt accesibile.
Metoda wF. Punctul se la unei
drepte orizontale (n fuge la punctul de
F) cu o care este
planului vertical (ce trece prin punct prin w) cu
tabloul de (fig. 2.4.2.3).
Metoda FP. Punctul se la unei
drepte orizontale (avd punctul de n F) cu o
de care n fuge la P (fig.
2.4.2.4).

ro h
8
x' x
fig. 2.4.2.2
w
x
w
fig. 2.4.2.4
2.4.3. volumelor
Pentru simplificarea problemei se va studia con-
perspectivei unei prisme drepte dreptunghiu-
Iare, n interiorul se poate inscrie orice volum
sau ansamblu de volume de
Metoda cu (metoda F. F90l. Este
metoda cea mai deoarece n mod
direct orizontalelor la punctele de
dar nu totdeauna poate fi Practica
de cele mai multe ori, un punct de
este inaccesibil sau chiar Pentru a
o mai mare se n plan,
obiectul intre tablou observatorului - w
(fig. 2.4.3.1). Din w se duc paralele la
dominante ale obiectului se punctele de
Muchia cea mai privitor se
prin procedeul la perspectiva punctu-
lui , apoi se n plan pereche de
muchii perpendiculare la cu
tabloul. Unind aceste cu punctele de
se vizibile ale obiectului.
x
hl
:o h F
o
I
fig. 2.4.3.1
Metoda punct cu punct (wPI. a
razelor vizuale face de punctele de
suplimentare poate la defor-
destul de mari. La perspectivei prin
metoda punct cu punct se ver-
a obiectului. Metoda n determinarea
pe tablou a punct important al obiectului (fig.
2.4.3.2). Pe imprecizie, aceasta mai
are dezavantajul foarte mult centrul
perspectivei cu linii de
Metoda wF. Folosind un punct de se
centrul perspectivei de liniile de con-
deci o (fig.
2.4.3.3).
Metoda FP. Utiliznd punctul principal de privire,
centrul perspectivei
(fig. 2.4.3.4).
Metodele descrise mai sus se caz:
- cnd un punct de sau sunt inac-
cesibile;
- pentru ca din care punctul
se la un unghi ct mai aproape de 90';
F90 h'
x'
81_
tl
al
:o
o
I
tl
al
:o
o
I
_82
h
X
h
x
2

,
,
,
fig. 2.4.3.2
2
--
w
fig. 2.4.3.3
- -. -. -. ve
nfica
--___ 'e
--
h'
---
---
x'
---
---
------ \/enfica

--
h'
---
--- I
--
--- 1 .. x'
---
---
--

_ -----_:::tifi
care
-- -

:o
o
I
h
x
- pentru economie de linii de
- pentru
fig. 2.4.3.4
Metoda o serie de dezavan-
taje pentru care nu o ca fiind o
n perspectivei. mult timp
n timpul lucrului . Deoarece se con-
peste epura de geometrie
perspectiva trebuie Nu se pot face
aprecieri vizuale ale desenului dect in final cnd
------ ---
--- --
--- -
---::::::::::::::--
h'
_-::, ..:::::;:.00;::. ....
-----:.:::. -
---
x'
perspectiva este n general metodele
perspectivei dependente un volum mare
de linii de lucru care face ca n
aceste metode fie greu de folosit. De aceea, la
perspectivei volumelor de
se folosesc metodele perspectivei dependente n
cu perspectiva care o
serie de avantaje evidente.
83_
2.5. perspectivei de pe tablou vertical
2.5.1. Metode de constructie
a perspectivei .

Studiul teoretic al perspectivei practica de
proiectare au impus n timp patru metode distincte
de a perspectivei.
Metoda sau deoendentt!l recurge la
epura de geometrie (plan - vedere)
n a determina punctele de ale
razelor vizuale cu tabloul. A fost dez-
de Brunelleschi. de Leonardo da Vinci
mai trzu de Monge. cum s-a este o
dar este greu de uitlizat in
proiectarea (v. subcap. 2.4).
Metoda sau bazndu-se pe invari
conice, permite perspec-
tivei a utiliza direct dubla
Este o Ia care toate
geometrice se direct n tabloul de perspec-
Cei care au dezvoltat-Q au fost
Desargues. Lambert. Poncelet (v. subcap. 2.3
2.5.6).
Metoda in trasarea desenului
direct pe o dinainte pe
tablou. unitatea de pe
cele trei materializate de obicei prin
de pictorii italiene,
a fost de Desargues.
Abraham Bosse Pierre Olmer (v. subcap. 2.6).
Persoectiva de observatie este metoda desenului
practicarea ei poate duce la
descoperirea legilor perspectivei , formnd o
vedere n Studiul perspectivei de
apropie desenul de realitatea (v.
cap. 4).
n practica de proiectare, aceste metode sunt utili-
zate combinat, perspectivei dependente
sarcina de a pune n mare volumele in
care prin perspectiva sunt fini sate
detal iile. n lucrarea de este o
care permite o
a perspectivei .
METODE UZUALE DE
A PERSPECTIVEI DE
Pentru a construi perspectiva unui volum sau
ansamblu de volume de trebuie se
ncadreze acest volum sau ansamblu de volume
ntr-un volum mai simplu, de mental,
o (o cutie din sti-
se pune n
(prin metodele nu dect fie
cu obiectele pe care le utiliznd
metodele perspectivei libere (diviziuni perspective
puncte de Aceast drep-
se pune in astfel:
a) metoda n care paralelipipedul drep-
tunghic se prin metodele perspectivei
dependente, iar detaliile se cu ajutorul
perspectivei libere;
b) oersoectiva folosind punctele de
care este cea mai deoarece elas-
ticitatea perspectivei libere (se unele
de unghiuri direct n tablou) cu precizia
perspectivei dependente (deoarece n prealabi l se
face un studiu de alegere a punctului de vedere,
din care punctul principal de privire P
de punctul de
accesibil);

c) perspectiva libera - pornind de la elemente fixate
direct in tablou, care se celelalte
elemente ale sistemului perspectiv necesare con-
riguroase a perspectivei.
o oarecare in per-
spectivei de Se poate poate utiliza ca
de control in cadrul desenului de obser-

Pentru realizarea unei perspective de
propunem o care exactitatea
perspectivei dependente in faza alegerii
observatonului) cu elasticitatea perspectivei
libere in faza volumelor de
Etapele acestei metode de
a perspectivei sunt:
- studiul de alegere a observatorului;
este la metodele mixte de
a perspectivei ;
- transpunerea pe tablou a datelor in
epura de geometrie (punctul principal
de privire P, punctul de F accesibil ,
de F accesibil - este
cazul);
- aflarea celalalt punct de a
punctelor de prin metoda punctelor de
reduse este cazul);
- prismei drepte dreptunghiulare (cutia
din analizarea ei din punct de vedere
estetic dimensiuni);
- mobi la rea acestei cutii cu obiectele detaliile de
folosind diviziunile perspective
punctele de pentru se constru-
perspectiv al planului ansamblului pe
capacul cutiei ;
- trasarea umbrelor proprii purtate;
- ambietarea perspectivei cu elemente care o
apropie ct mai mult de viziunea realului (oameni ,
automobile, elemente de de dimensiuni
cunoscute, elemente de mobilier urban, elemente
de relief care
perspectiva etc.).
iN PRACTICA DESENULUI
PERSPECTIV
Pentru a intr-un timp scurt o
corect facem

perspectivei de pe tablou vertical
- metoda de constructie a perspectivei se alege in
de tipul perspectivei de obiectele ce com-
pun ansamblul de desenat;
- traseele geometrice succesiunea lor repre-
zinte clar fenomenul geometric din Pentru
aceasta se nu se con-
geometrice abstracte;
- metoda de trebuie creeze o
imagine care desenatorului
controleze desenul de la primele linii ;
- grafice nu cu mult
taboul de in orice caz, se
executa in cadrul
- metoda de trebuie
la dimensiunile finale ale perspectivei , mai
necesite sau ulterioare;
- este de dorit se utilizeze grafice ct
mai simple, cu o ct mai pentru a
nu desenul in mod inutil;
- se evitarea la unghiuri
prea acestea conducnd la lip-
site de precizie;
- dreptele trebuie determinate prin unirea a
puncte ct mai pentru a evita defor-

- pentru a precizia desenului se
utilizarea multiplelor
- la punerea in a unor ansambluri de
volume complicate, acestea trebuie nscrise, in
volume simple ce sunt de construit contro-
lat in (de exemplu, prisma

- nu se vor pagina apropiat sau cuprinse
in cadru mai multe perspective, deoarece
ele se reciproc, distrugnd
de
2,5.2, observatorului n plan
Pentru ca perspectiva unui obiect de
redea ct mai bine realitatea, trebuie ca ea
ct mai mult cu imaginea pe care o are
privitorul , atunci cnd obiectul considerat.
Deci, pentru o nu este
o ci trebuie respec-
tate fiziologice ale mecanismului vederii
umane. Aceste au fost formulate in cadrul
definirii unei bune perspective,
85_
dar nici acestea nu sunt suficiente. Vom face
analogia cu aparatul de fotografiat. Pentru a
o fotografie trebuie ca fotograful
locul de unde subiectul se vede conform
sale.
La fel ca in toate artele care au ca obiect de studiu
imaginea (desenul pictura, fotografia,
cinematografia, televiziunea), succesul unei perspec-
tive este n de amplasarea observatorului n
raport cu obiectul.
Aceasta aspecte: un
aspect este legat de observatorului n jurul
obiectului altul legat de lui de
obiect; primul zonele de vizibilitate n
jurul obiectului , al doilea unghiul optim
n plan sub care este privit obiectul.
ZONELE DE VIZIBILITATE
Prelungind planurile prismei anvelopante
8 zone de vizibilitate, care ne dau imagini
diferite in Sunt 4 zone lrontale
rate) 4 zone unghiulare sau de (fig. 2.5.2.1).
Alegerea observatorului ntr-o
de vizibilitate se la perspectivele
de interior sau la perspectivele unor ansambl uri de
proiectate n concave, com-
care sunt dispuse n jurul privitorului. Aces-
tea sunt perspectivele frontale. cum s-a
tat (v. subcap. 1.3) perspectiva este ea
de tipuri n de locul n care privim:

Din zonele unghiulare de vizibilitate perspec-
tivele de colt sau la puncte de La
perspectivele de observatorului n plan
este de considerente:
a) Se va evita alegerea observatorului pe
bisectoarea unghiului de 90 sau ntr-o
ei (fig. 2.5.2.2). Obiectul sau ansamblul
de nscriindu-se n plan un drep-
tunghi, se va vedea de pe linie la 45' cu
n ambele Va rezulta o imagi-
ne pentru
inegale "fug" sub unghi (fig. 2.5.2.3). Pen-
tru simetrice de bisectoarea la 45
acest aspect nu mai rezultnd n imaginea
egale cu (fig. 2.5.2.4).
_86
F
fig. 2.5.2.1
G
><
B
f ig. 2.5.2.2
fig. 2.5.2.3
A
a a
fig. 2.5.2.4
b) Se va evita alegerea observatorului pe
una din prelungirile laturi lor sau ntr-o din
imediata ei apropiere. perspective inexpre-
sive, foarte apropiate de care nu dau
o imagine despre obiectul reprezentat
(fig. 2.5.2.5).
c) Alegerea uneia sau alteia din cele zone
(A sau B), pentru amplasarea
observstorului, se face n de scopul
de a pune in valoare una sau alta din obiec-
tului (v. fig. 2.5.2.2). Se va seama de faptul
perspectiva de trebuie creeze o
imagine despre obiectul proiectat. Numai
din zona B avem o imagine a obiectului,
in va da mai
(fig. 2.5.2.6). Din zona A
nu se poate aprecia corect forma obiectului (fig.
2.5.2.7).
pot alegerea
F
h
h FI h'
fig. 2.5.2.5
h
h
abservstorului , dar un punct de vedere
impus poate dicteze o de
deci acest aspect al punctului de
vedere (care centrul perspec-
tive) poate trebuie n pro-
iectarea obiectului de
OBSERVATORULUI DE
OBIECT
unghiul sub care se
vede obiectul de pus in (fig. 2.5.2.8).
Pentru fiecare a observatorului w o
imagine a obiectului vizat (fig.
2.5.2.9). Se la apropierea de obiect,
unghiul vizual sub care este privit obiectul se
iar imaginea lui se
La unghiuri foarte mici, imaginea obiectului este
Fuga muchiilor se cu
unghiului vizual , ajungnd ca foarte
h'
fig. 2.5.2.6
F
fig. 2.5.2.7
h' h h'
h'
J::0
fig. 2.5.2.9 fig. 2.5.2.8
87_
n
-
-
-
-
-
-
-
'
I

.
c
:

_
8
8

P
e
r
s
p
e
c
t
i
v
a

l
i
n
i

-
G
e
o
m
e
t
r
i
a

p
e
r
s
p
e
c
t
i
v
e
i

aproape de obiect perspectiva lui fie
n perspectiva n 4 se
apare imaginea unei prisme cu
cea a prismei din 1. Aceasta este imaginea
unei prisme identice cu prisma dar la
a mai mare de privitor, imagine ce poate
fie sub unghi ca n 1.
Se poate trage concluzia perspectiva din
4 nu este n totalitate, ci numai zona
care iese din unghiul optim vizual. se aco-
partea de jos a acestui desen perspectiv, se
o imagine deci , n perspectiva
la puncte de unghiurile apropiate
de 90' (v. subcap. 6.2 6.7). Imaginea
obiect n de locul pe care
l obiectul n tabloul de
locul din imagine" (fig. 2.5.2.10). Se
spre marginile tabloului perspectiv,
imaginea automobilului efecte excesive.
punctului de vedere de obiect este
de unghiul optim vizual stabilit de 37' pe
28' pe obiectul sau
ansamblul de obiecte sunt dezvoltate mai mult n
plan orizontal , iar perspectiva se face la "nivelul
ochilo( (h = 1,80 m), punctului w (care
observatorului) este de unghiul optim
perspectiv de 37' n plan orizontal (fig. 2.5.2.11).
se o a unui bloc-turn,
observatorului de acesta este de
unghiul vertical de 28' .

14'
fig. 2.5.2.11
Unghiul de 28' pe se alege astfel ca
de privire fie (cazul
perspectivei pe tabloul vertical). se iau
14' deasupra 14' sub linia orizontului. Din figura
2.5.2.12 reiese n va n
obiectului de o de teren
cu segmentul a. La perspectivele cu linia de
orizont deasupra ansamblului de arhitec-
trebuie se compare dezvoltarea pe verti-
a ansamblului cu de la care este
privit ansamblul. n de
se alege unghiul care punctului
de vedere de obiect. De fapt, cnd un obiect
este privit de la cu de
privire observatorul trebuie se
foarte mult de el , pentru ca obiectul
intre n unghiul optim vizual. Este cazul blocului-
turn la care partea de deasupra (fig.
2.5.2.13). Linia de orizont face parte din
ea trebuie
ntr-un fel n imagine pentru a nchide perspectiva.
Unghiurile de 37' pe 28' pe
care vizual perspectiv,
tabloul de Astfel se pot determina
a
fig. 2.5.2.12
fig. 2.5.2.13
89_
dimensiunile tabloului, acestor
unghiuri. Punctul principal de privire P se
situat n centrul tabloului de fiind deci
centrul imaginii. Pe n stnga n
dreapta lui P se ia 0/3 (unde O este de la
n la P), iar pe 0/4 n sus n jos.
imaginea este de
un dreptunghi cu raportul laturilor 4/3, pe
(fig. 2.5.2.14).
Din cele se numai perspectiva
este perfect n jurul lui
P. Toate celelalte tipuri de o
oarecare asimetrie de P, de aceea toate aces-
te perspective trebuie completate cu elemente de
anturaj , pentru a se o imagine ct mai
aproape de realitate. Alegnd de
privire centrul geometric al obiectului , com-
ulterioare vor fi mici, concureze
obiectul pus n
Cnd ne rotim in jurul unui obiect privim obiectul
sub unghi . Locul geometric de unde un seg-
ment de AS se vede sub unghi
este "arcul de cerc capabil de unghiul dat". Con-
lui este n figura 2.5.2.15. in prac-
nu se
deoarece unghiurile stabilite de 37" pe
28' pe nu sunt fixe (ele sunt utilizate ca
elemente de In exemplele ce
aceste unghiuri vor fi modificate, in de tipul
perspectivei, de ansamblului sau de
efectul dorit a se n
in locul grafice n figura
2.5.2.15, pentru aflarea observatorul ui se
poate utiliza o mai Se
dreptunghiul din plan ntre laturi le echerelor de 30'
45' (v. fig. 2.5.3.1.2). La mijlocul se
punctul Este observatorului de unde
se vede obiectul sub unghiul de 37". in figura
2.5.2.16 se de
privire, n centrul geometric al dreptunghiu-
lui , nu este bisectoarea unghiului sub care se
obiectul. dintre bisectoarea
unghiului de privire se reali-
numai tabloul este paralel cu diago-
nala dreptunghiului. In lucrurile nu se
petrec astfel o asi
de P pe linia orizontului (fig. 2.5.2.17). Aceasta
_90
asimetrie este foarte nu n
plus simetria poate fi cu elemente de
anturaj sau cu alte elemente grafice situate in prim-
plan. Prin aceasta se perspec-
tiva la un unghi ceva mai mare. ce se
unghiul , se bisectoarea se
aceasta este de
privire, se o de P
la unghiul dorit, dar nu se mai n centrul
geometric al obiectului. Cum obiectele ansam-
blurile de obiecte sunt n general asimetrice, nu
este obligatoriu ca de privire
exact prin centrul geometric al dreptunghiu-
lui , care este baza cutiei anvelopante.
poate trece prin imediata lui apropiere;
deci , oricare din cele metode poate fi
dar prima se mai
A
O
-ta .. "".
0 /3
--- -
0 /4
fig. 2.5.2.14

B
fig. 2.5.2.15
F
B.
A
17
16
15
14
13
12
11
b
6
5
4
3
2
fig. 2.5.2.16
x
fig. 2.5.2.17
VEDEREA-1
2_5_3. Perspectiva unui ansamblu
arhitectural la puncte de
2.5.3.1. ALEGEREA
OBSERVATORULUI
Se vor construi principalele tipuri de la
puncte de ale ansamblului de arhitec-
prezentat n figura 2.5.3.1.1. Pentru a simplifi-
ca problema, ansamblul a fost modulat att pe ori-
ct pe modulul fiind de 5 m n
plan 4 m pe cu primul nivel de 5 m
Deci ansamblul are n plan 100 x 85 m
49 m
Studiul pentru alegerea observatorului se
poate efectua direct pe planurile de
acestea au dimensiuni convenabile, dar mai
se face pe epura la a prismei
dreapte dreptunghiulare, care este anvelopanta
ntregului ansamblu (fig. 2.5.3.1.2). Locul de unde
se ansamblul se alege in de
toarele aspecte:
PLANUL
ANSAMBLULUI
VEDEREA-2
fig. 2.5.3.1.1
. B
A
91_
fig. 2.5.3.1.2
_92
- vederea poate dicteze acest loc;
- volumele importante nu se acopere unele
pe altele;
- punct de vedere impus;
- din considerente estetice.
Se mai nti patru la mna
din cele patru distincte, se com-
ntre ele (fig. 2.5.3.1.3). Aceasta de
studiu nu este obligatorie, problema putndu-se
rezolva dintr-o privire a planului,
care o Se alege pozi-
(a), din care se cele
date n se trece la locului precis al
observatorului. Fixarea observa-
torului w se poate face cu echerele de 30
0
45
0
,
cuprinznd ntre laturile lor punctele extreme ale
obiectului, iar la dintre vrfurile
fig. 2.5.3.1.3
fig. 2.5.3.1.4
lor se unghiul de 3r (fig. 2.5.3.1.4). O
la un unghi de 3r este destul
de Pentru a se mai mult dinamism
putem ne apropiem la un unghi de
40 .. .45.
Exemplul ales permite acest lucru, deoarece n
zona vertical ei din A se numai volume
joase. Apropi indu-ne, nu pericolul se
mult unghiul optim pe n
timp se va evita bisectoarea para-
lelipipedului anvelopant suprapunerea muchiilor
importante ale volumelo" ducnd raze vizuale din
punctul de vedere (n plan). De asemenea se va
avea ca, n imaginea
mai dect cea pentru
a nu altera cu ni mic viziunea a ansam-
blului a crea o mai stnga.
observatorului W, se
din ea de privire n centrul ge-
ometric G al ansamblului. Prin muchia cea mai
privitor se va lua tabloul perspectiv,
perpendicular pe de privire (fig.
2.5.3.1.5, a). Alegerea tabloului prin
muchie determinarea pe
cu care se va in Muchia apare
in n iar perspectiva
se de la privitor profunzime. in
toate tipurile de se
de la privitor profunzime; este
modul firesc de a reprezenta prin desen un obiect
n Pe planul epurei se toate ele-
mentele necesare perspectivei : F
FgO' M MgO' punctele P A (v. subcap. 2.3).
muchiei din tablou a prismei iese n acest
caz n stnga lui P. Segmentul CD
perspectivei. n de ct de mare se
a se construi perspectiva, se
intreg sistemul de un de ori se transpun
elementele in tabloul de Linia orizon-
tului este in treimea de sus sau n cea de
jos a formatului, cum perspectiva este
cu Worizontul (mai sus dect cota

fi g. 2. 5.3.1.5
93_
ansamblului) sau "Ia nivelul ochilor" (h = 1.80 m).
Pe linia orizontului , in centrul tabloului se
punctul principal de privire P. Se va mai fixa n
tablou punctul de accesibil F, punctul A (pozi-
muchiei din tablou n raport cu P)
de F. Punctele M MgO vor fi
determinate direct n tablou, pentru a se evita
eventualele erori rezultate din transpunerea
datelor pe tabloul de Pentru o con-
mai a perspectivei este bine ca al
doilea punct de FgO fie accesibil. Se
o deplasare a lui W n stnga
foarte mult dintre F FgO (fig.
2.5.3.1.5, b).
Toate aceste date pot fi luate direct pe linia orizon-
tului , a se mai face un studiul de alegere a pozi-
observatorului n planul orizontal de
care presupune o Astfel
sunt necesare o serie de pentru a
un paralelipiped corect pus n Acest
procedeu se va studia la metodele libere de con-
a perspectivei.
Vom incepe explicarea metodei de a
perspectivei cu perspectiva n care obiectul se
vede de sus - perspectiva cu "orizontul supra-
este mai de
les deoarece foarte mult cu
axonometriei.
2.5.3.2. PERSPECTIVA CU ORIZONTUL

Se va construi perspectiva ansamblului dat de la
de 77 de metri , pe
un ntreg de module (18 module de 4 m
unul de 5 m).
observatorului la corespun-
unghiului de 3r pe construim
perspectiva din acest punct. Din nu
h F A
_94

se vede cutia La un unghi de cea.
85 aceasta n ntregime n imagine, dar se
n partea de jos a perspectivei
(fig. 2.5.3.2.1). O se
verificnd unghiul de 28" pe Pentru simpli-
ficarea problemei am peste
absolut am doar studiul pentru
unghiul de 37" pe
Se linia orizontului n treimea de sus a
formatului se trec pe ea elementele n
raport cu punctul principal de privire. Se
n se vede ct la cei 77
de metri. Segmentul se de
de ori , de cte ori a fost ntregul sis-
tem se pune dimensiune de la linia de
orizont n jos, pe verticala din punctul A.
Se astfel unitatea de pe
cu care se n planul frontal al verticalei
din A. Cu ajutorul punctelor de se constru-
mai nti paralelipipedul ce cuprinde tot
ansamblul. acest paralelipiped este defor-
mat, ne-am plasat prea aproape de
obiect. n acest caz nu se reface intreg studiul , ci
doar se in tablou verticala celor 77 m,
astfel o unitate de
cu
observatorului de ansamblu deci cu
unghiului de cuprindere. paralelipipedul
nu este deformat, se trece la
planului ansamblului n Planul poate fi
rapid desenat la mna pe perspec-
ti v" cu ajutorul punctelor de
Desenarea planului la mna nu scade pre-
cizia perspectivei deoarece perspectiv a
fost realizat cu instrumentele de desen.
acum se ridice punctele din plan la
cotele pe care le din Cota unui punct se
n de de pe
F.
h'
N @
--... -
---
n
fig. 2.5.3.2.2

p
e
r
s
p
e
c
t
i
v
e
i

d
e

p
e

t
a
b
l
o
u

v
e
r
t
i
c
a
l

9
5
_

muchia din tablou (AB). Cu ajutorul unui punct de
se aduce punctului la una din
prismei anvelopante. Aici se poate stabili cota
punctului cu ajutorul celuilalt punct de iar apoi
este pe verticala
din punctului (fig. 2.5.3.2.2). nu
trebuie pentru absolut toate punctele,
deoarece multe dintre ele sunt la
Celelalte puncte se pot determina prin diviziuni
_96
perspective.
S-au astfel volumele puse n
dar nu s-a o de
(fig. 2.5.3.2.3 ).
apoi desenarea (fig. 2.5.3.2.4),
trasarea umbrelor proprii purtate mobilarea
perspectivei cu elemente de anturaj (fig. 2.5.3.2.5).
Linia orizontului face parte din imagine
se cu un fundal care inchide perspec-
fig. 2.5.3.2.3
fig. 2.5.3.2.4
-
fig. 2.5.3.2.5
tiV8. Toate aceste absolut necesare
unei perspective de vor fi expli-
cate n capitolul 6 "Prezentarea perspectivei de arhi-
.
2.5.3.3. PERSPECTIVA LA NIVELUL
OCHILOR
Trebuie se perspectiva cu orizon-
tul la cota h ; 1,80 m. Pentru raportul dintre
omului ansamblului arhitec-
tural este foarte mare, putem aproxima
omului ca fiind de 2 m. Deci linia orizontu-
lui la 2m o pe ansamblului. Ea
va muchia paralelipipedului anvelopant intr-un
anumit raport, care se va transpune direct n tablou
de
Construim perspectiva din din care obiectul
se vede la unghiul de 3r pe in orice
imagine (film, fato, video) linia orizontului este situ-
n mij locul tabloului , dar pentru a
relizarea desenului vom lua linia orizontului la o
treime de marginea de jos a formatului. Vom reveni
cu n capitolul 6. Cnd se linia
orizontului trebuie se seama de raportul pe
de faptul n
trebuie din planul orizontal,
pe care este ansamblul. Punctul principal
de privire P se ia la mijlocul tabloului, pe linia ori-
zontului, iar in raport cu el se trec in tablou cele-
lalte elemente ale sistemului perspectiv. Pe verti-
cala din punctul A, se transpune raportul n care
linia orizontului imparte muchia paralelipipedului,
de de ori ca tot sistemul. Deci ,
se va de la linia orizontului in jos 2 m, iar in
sus se va din muchiei.
Se astfel unitatea de cu care se
97_
III
CI)
;:'
~
1
:C.
m
5
~ .
m
I
C>
m
o
3
~
m
"
m
~
-g
~
:C.
~ .
h
~
i;
<9",
h
c>
Q ~
~ - < -
F
1 10 9 8 7 6 5 4
Ci)
@
A
fig. 2.5.3.3.1
---
cota J\ 5
I
5
4
3
2
______ .-1- _____ _
fig. 2.5.3.3.2
18 19 20
h=2m
M h'
h'
h
p
h'
fig. 2.5.3.3.3
111111 11111111
fig. 2.5.3.3.4
perspectivei de pe tablou vertical 99_
n planul frontal al acestei muchii (deci n
tablou). De data aceasta planului n
nu se mai poate face pe (pe
planul geometral). Va trebui se deseneze pia-
nul pe capacul paralelipipedului sau la un nivel mai
sus. Acest procedeu este numit: "ridicarea planului pe
cer" se face numai ce am construit paralelipi-
pedul n (fig. 2.5.3.3. 1). Prin
se poate construi planul cobort sub linia
orizontului, dar de cele mai multe ori sub
linie nu loc suficient in tablou nici pe

La ridicarea planului pe cer trebuie o mare
pentru a nu-I desena "n Se poate evita
acest lucru se planul ansamblului de
jos n sus. prin hrtiei pe care este
epura.
Cotele punctelor se raportndu-Ie la
muchia din tabloul de muchia cea mai
ctre privitor (fig. 2.5.3.3.2). con-
struite volumele (fig. 2.5.3.3.3). se poate trece la
desenarea (fig. 2.5.3.3.4), trasarea um-
brelor la mobilarea perspectivei cu elemente de
anturaj (v. fig. 6.7.19).
2.5.3.4. PERSPECTIVA CU ORIZONTUL
COBORT
La acest tip de se recurge cnd se
perspectiva unor care sunt
n
h
fig. 2.5.3.4.1
_100
amplasate la o mai sus dect nivelul ochilor.
Reamintim, ne in perspectivei pe
tablou vertical, deci de privire este orizon-
dintr-o la nivelul ochilor a
unei foarte inalte se partea ei
iar cea se de
exemplu, cu un versant de deal, se perspec-
tiva cu orizont cobort (v. subcap. 1.3). Deci, acest
tip de se la fel ca perspec-
tiva la nivelul ochilor, avnd ca, la
alegerea punctului de vedere se seama de
de de la nivelul ochi lor la cota 0,00 m
a - Aa. Pentru alegerea obser-
vatorului se face un studiu pe pentru
unghiul de 28(fig. 2.5.3.4.1). Deoarece la ansam-
blul ales nu se poate o astfel de
se recurge la un alt exemplu - Casa de la
F. L. Wright, 1936. Planul orizontal n care se
opresc verticalele nu se vede, fiind
acoperit de formele de relief. Perspectiva se con-
cu planul pe cer" (fig. 2.5.3.4.2). Ale-
gerea acestui tip de este n
de obiectului de Obiectul
privit astfel nu trebuie fie mult acoperit de pia-
nul orizontal pe care Spectaculozitatea acestei
perspective cnd iese in con-
spre pri vitor (fig. 2.5.3.4.3).
fig. 2.5.3.4.2
fig. 2.5.3.4.3
101_
2.5.4. Perspectiva a unui
ansamblu arhitectural
2.5.4.1 . PERSPECTIVA LA
NIVELUL OCHILOR
Este numai pentru dez-
voltate pe forme concave. Aceste permit
o apropiere mai mare a privitorului de obiect,
ca
putem ne apropiem de paralelipipedul care
ansamblul, la un unghi vizual de
aproape 60 . La unghiuri mici acest tip de
este mai foarte Perspectiva
se cu ajutorul punctului de
O care, in cazul acesta, este punct de
punct de la 45 (v. subcap. 2.3.8).
n perspectiva apare o de
la P, iar de la 90 este
cu tabloul. Deci n pla-
nuri de care fug la verticala ce trece prin P,
planuri frontale, paralele cu tabloul planuri ori-
zontale (fig. 2.5.4.1.1).
n plan frontal se cu uni-
tate de n orice Aici apar limitele
perspectivei frontale, pentru am fi cre-
dem pe ce ne de P, n ace-
plan frontal , ar trebui unitatea de
h
:UlJ
p ...
/ .
fig. 2.5.4.1 .2
I li
p
h
T
h'
fig. 2.5.4.1.3
_102
"' h'--_-t __ _________ _ h'
fig. 2.5.4.1.1
In realitate lucrurile se petrec dar
acolo intervine mobilitatea privirii. in plan
frontal, pe ce se percep obiecte tot mai
de P, de privire a ochiu-
lui se chiar nu capul. In
momentul acesta, de planul considerat, nu mai
avem o iar unitatea de
scade cu in
desen se va unitatea de cu
de P, n plan frontal, se va
o imagine a obiectului (fig.
2.5.4.1.2), crendu-se fatada este
Imaginea este cu o
fotografie cu un obiectiv cu un unghi foarte
mare (grandangular). La perspectivei
frontale la nivelul ochilor, a ansamblului prezentat,
ne apropiem de paralelipipedul anvelopant la

Rw=
f--
h'

1--

x
2x
h
P
h'
D
fig. 2.5.4.1.4
h
h'
fig. 2.5.4.1.5
41
r
1"'-
t-il
h
P h'

fig. 2.5.4.1.6
perspectivei de pe tablou vertical 103_
h
l P
h'
- ---

/ /
_\

/
\\
fig. 2.5.4.1.7
h h'
/
-==
/lA
"
/1
r--
e-
r--
r--
r--
I
/
-
fig. 2.5.4.1.8
_104
o de unghiul de 53 (v. subcap.
2.3.8). Formatul desenului perspectiv va avea ace-
raport cu a paralelipipedului . Se
deci a paralelipipedului de
attea ori ct se o de dimen-
siuni convenabile; se n tablou
la Este foarte simplu se
plaseze n linia orizontului ,
seama de Se punctul
principal de privire P n de zona de interes
a ansamblului se va avea ca planurile verti-
cale importante ale ansamblului, care au o
de nu prin P sau prin apropierea
lui (fig. 2.5.4.1.3).
Pentru a explica metoda de a acestui
tip de vom alege exemplul perspec-
tivei frontale centrale, care este mai simplu nu
ulterioare (v. subcap. 2.5.5.1).
La determinarea punctului de pe linia ori-
zontului trebuie se compare perspec-
tivei (deci a ansamblului) cu de ori
de la linia orizontului la cota celei mai inalte
Aceasta trebuie mai ales n
cazul perspectivei unor foarte inalte n
raport cu dimensiunile omului. Este cazul exemplu-
lui nostru pentru faptul in prim plan se
cea mai ansamblul
era dezvoltat mai mult pe sau linia de
orizont ansamblul la lui ,
verificare a unghiului pe nu mai
era Deci , punctul principal de privire se
pe linia orizontului n centrul tabloului , iar
punctul de D se la o
de P cu 2x (fig. 2.5.4.1.4). Se astfel o
la un unghi de 53.
perspectiv se face pe capacul
paralelipipedului , pe care se va desena planul
ansamblului , de jos n sus (fig. 2.5.4.1.5).
Volumele se construiesc metoda n
subcapitolul precedent. Se astfel perspecti-
va de exterior la nivelul ochi lor unui om
care n picioare (h = 1,80 m) pe plan cu
obiectul de pus n (fig. 2.5.4.1.6). Pen-
tru a vom alege orizon-
tului la 2 m.
2.5.4.2. PERSPECTIVA CU
ORIZONTUL
n cazul acestei perspective se va lua punctul de
la o de P cu cel de
ori orizontului (fig. 2.5.4.1.7). Se va
o mai mare de obiect n cazul
perspectivei la nivelul ochilor, mai ales n prim
plan se cea mai Perspectiva
trebuie n partea de jos cu elementele
de anturaj se va seama de faptul
linia orizontului face parte din desenul
perspectiv. Perspectiva se urmnd
etapele metodele folosite la perspectiva la
puncte de cu orizontul (fig.
2.5.4.1.8).
Perspectivele frontale sunt cel mai rapid de
construit, de aceea sunt foarte des utilizate in
de dar spre deosebire
de acestea perspectivele la puncte de
au un plus de dinamism spectaculozitate.
2.5.5. Perspectiva de interior
2.5.5.1. PERSPECTIVA DE INTERIOR

Perspectiva de interior se cu
ajutorul punctului de D. n subcapitolele
anterioare, s-a o
poate fi la un unghi perspectiv de
la 60, elementele care apar n
sunt dispuse ntr-o
este foarte des n cazul perspectivei
interioarelor. La acest unghi de 60nu apar
obiectele din nu sunt orientate
la puncte de (F FgO)' Alt-
fel trebuie o verificare pentru unghiul de 37"
pe
A nu se confunda metoda de a
perspectivei la un punct de
sau la puncte de cu fuga
obiectelor din Denumirea metodei
este de orientarea principale de privire
n raport cu cutia rezultnd cele
tipuri de sau de
un studiu de amplasare in plan a
observatorului , se majoritatea perspec-
tivelor de interior frontale sunt
105_
T
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
L_
fig. 2.5.5.1 .1
v
X
fig. 2.5.5.1.2
Chiar n cazul unghiului de privire de 60', obser-
vatorul se undeva n afara camerei (fig.
2.5.5.1.1). Pentru ca punctul de vedere se
n interiorul camerei este necesar ca
acea fie de dreptunghi foarte
alungit, iar perspectiva fie n lungul ei.
Pentru a cuprinde n ct mai mult din
laterali se va considera peretele dinspre
privitor transparent se va privi prin el n interior.
O de interior se totdeauna
de la prin acel
se la direct n tabloul de
n de de la care se
se linia orizontului pe ea. Punc-
tul principal de privire se pe linia ori-
zontului n de zona de interes, in centru sau
lateral. Pentru nceput se va lua un punct principal
de privire n centru, o
(fig. 2.5.5.1.2). Lund punctul de
la o de P cu perspectivei , se
un desen perspectiv la un unghi de 53
0
.
_106
D
Cu ajutorul lui O se poate trasa pe
tarul perspectiv, peste care se planul
camerei, apoi se ridic raportndu-Ie la
laterali .
Plasnd punctul principal de privire P lateral
se o imagine mai Acest efect
poate cnd P se la
mare de centrul imaginii (fig. 2.5.5.1.3).
"Figura ne schematic efectul unui focar
excentric. Tensiunea este de
punctului de de centrul imaginii. Asimetria
un efect de profunzime
foarte puternic, un crater n relieful
(R. Arnheim, 1979). Echilibrul poate fi restabilit
completnd imaginea astfel ca punctul principal de
privire n centrul ei (fig. 2.5.5.1.4). Se
perspectiva care
efectul dinamic, ca acesta mai fie
(fig. 2.5.5.1.5). Putem verifica cele afir-

//
h
I"-P/
h
V'-----
-
-

V
fig. 2.5.5.1.3
T
fig. 2.5.5.1.4
h
p
D h'
2x
fig. 2.5.5.1.5
mate cu ajutorul unui aparat de fotografiat digital
sau la calculator, cum se va vedea in capi-
tolul dedicat perspectivei de calculator.
in cazul perspectivei frontale laterale, punctul de
O se la o de P de cel
ori de la P la peretele lateral cel
mai de el. Numai astfel se
unghiul vizual de 53. Pentru a cuprinde ct mai
mult din peretii laterali, perspectiva se poate
extinde. Prin extinderea tabloului, perspectiva
de interior nu partea
a perspectivei sau este
cu forme care fug la P fonme negeometrice (fig.
2.5.5.1.6). este mobi lat centrul perspectivei
cu obiecte care au de diferite de P,
apar unghiuri Aceste unghiuri dau
la efecte excesive de in cazul
figurii 2.5.5.1.7 avem impresia pardoseala se
fig. 2.5.5.1.6
Unghiul apropiat de 90
0
are efecte neg-
ative in perspectiva la puncle de (covo-
rul din perspectiva fuge la puncte de
pe in perspectiva
unghiurile obtuze. foarte deschise (este cazul
unghiurilor bibliotecii din dreapta perspectivei
frontale).
Perspectiva de interior nu va fi
de camerei (fig. 2.5.5.1.8). Ea
este redea atmosfera nu sis-
temul constructiv. Privitorul aflndu-se n
nu poate vedea ce se deasupra tavanului
sau sub Imaginea din figura 2.5.5.1.9
privitorul se n interio-
rul camerei. in subcapitolul "Paginarea limitarea
imaginii" se dau suplimentare privind
modul de limitare a unui desen perspectiv.
Do
fig. 2.5.5.1.7
107_
---u, :::::--.-. ....!.!:, ""- / ).1 ....-::::::
--- :J..l
-
::- ----
/

V
-v
fig. 2.5.5.1.8
fig. 2.5.5.1.9
2.5.5.2. PERSPECTIVA DE INTERIOR LA DouA
PUNCTE DE FUGA
Aceasta se la fel ca perspec-
tiva de exterior la puncte de dar se eli-
din prisma cele din-
spre privitor (fig. 2.5.5.2.1). Acest tip de
este mai utilizat, deoarece nu poate
F
--- -
---T---
1
_----L.---
---

",.- 1---
F
1
........ ! ..... -
" -
fig. 2.5.5.2.1
_108
doi intr-o
O extindere a tabloului ar duce la
deoarece unghiul admisibil pentru perspec-
tiva la puncte de este de 37' , mult mai
mic dect in cazul perspectivei frontale la unghiul
de 53".
h P h'

fig. 2.5.5.2.2
fig. 2.5.5.2.3
fig. 2.5.5.2.4
La perspectiva se poate face un
artificiu care o apropie de perspectiva la
puncte de Se introduce o
partea punctului principal de
privire n raport cu centrul tabloului (fig. 2.5.5.2.2).
Artificiul trebuie cu mare deoarece
poate introduce mari. Acest tip de perspec-
este mai de ntr-un studiu pe cal-
culator. La calculator imagine se
privind sub un unghi diferit de 90
0
peretele din fun-
dal extinznd unghiul camerei la limita
(fig. 2.5.5.2.3). deci
o la puncte de
toare unei fotografii cu un obiectiv gran-
dangular. La o cu mijloace
imagine se extinznd
desenul. Perspecti va din figura 2.5.5.2.4
in partea de jos n dreapta.
acoperim desenul indicate imaginea
se
109_
2.5.6. perspectivei
pornind de la elemente fixate
direct n tablou
PERSPECTIVEI PORNIND DE
LAO
Pornind de la premiza orice patrulater poate fi
considerat ca fiind a unui drep-
tunghi din se poate construi o
pornind de la o direct n tabloul de
Astfel, orice n tabloul
de poate reprezinte perspectiva
din Din punct de vedere geo-
metric de mai sus sunt corecte. Dar pen-
tru ca imaginea se identifice
cu realitatea trebuie respectate
unei bune perspective. O direct n
tabloul de poate reprezinte perspec-
tiva unei anumite din este privi-
de la o iar
face un anumit unghi cu tabloul de
(deci cu de privire).
Problema care se pune este se afle care este
punctului principal de privire, pe linia orizon-
tului, n raport cu punctul de ales. Pentru
aceasta trebuie observatorului
W, care se face prin metoda
perspectivei cu ajutorul punctul ui de diagonal.
Se ia n o (fig. 2.5.6.1) ale
dimensiuni n se cunosc. Se n
punctul ei de la n ortogo-
nal. Se duce diagonala din
se punctul de diagonal Fmll ' Ducnd
F M
90 P
m
Fmn
w
fig. 2.5.6.1
_110
din F mII o la diagonala n ortogo-
nal , se pe linia orizontului punctul MgO'
care este de fapt punctul de al
FgO' Se pe linia orizontului punctul princi-
pal de privire P, in care se
se astfel observatorului W.
deci de Fgo cunoscut
apoi se punctul de F, construind per-
pendiculara pe acesta. Punctul P ales trebuie
fie totdeauna plasat ntre FgO MgO rezultat.
n tablou este
punctul P n dreapta verticalei din tablou (vezi con-
perspectivei la puncte de Apoi
se perspectiva intregului volum prin
metodele cunoscute. perspectiva n care
fuge mai lent dect determi-

Alegerea n a ambelor nu se
poate face, deoarece pentru fiecare
un punct de vedere diferit (deci
ale observatorului w1 w2 - fig. 2.5.6.2); numai
cele puncte coincid.
LA VERTICALA DIN TABLOU
de punctul principal de privire P se aleg direct n
muchia cea mai
privitor punctele de F Fgo. Cu aceste date
fixate direct n tablou se poate construi perspectiva
prin una din metodele cunoscute. Muchia
se alege in de tipul perspectivei se pozi-
n raport cu linia orizonlului. Pe ea se
unitatea de cu care se
m
w,
fig. 2.5.6.2
m
A
p
w- ___ -
fig. 2.5.6.3
in planul ei frontal. ntr-o la nivelul
ochilor, omul constituie modulul cu ajutorul
putem oriunde in tablou, deoarece
oamenii care stau pe geometral au capul situat pe
linia orizontului. n cazul acestei perspective, pe
verticala direct n tablou trebuie se deter-
mine raportul n care linia orizontul ui taie verticala
n (fig. 2.5.6.3). Acest raport este luat din
ce s-a trasat linia orizontului se deter-
punctele de F FgO se
perspectiva prin metoda
La perspectiva cu orizont se pazi-
ntreaga cea mai
privitor, sub linia orizontului (fig. 2.5.6.4). ce
dimensiune are verticala n ortogonal , se poate
afl a de la ce este perspectiva.
se ca perspectiva fie de la o anu-
h
A
a
w
fig. 2.5.6.4
verticala din tablou se alege respec-
tnd raportul din ortogonal format de segmentul de
deasupra verticalei verticala cutiei anvelopante.
Se face de fapt raportul ntre verticala Aa dife-
la linia orizontului Aa
o
' in alegerea
acestei verticale trebuie se seama ea nu
se poate apropia de de
perspectiva se face de la o se
mai nti de de la verticala
din tablou la linia orizontului (Aa
o
)' Astfel se
unitatea de pe apoi se cal-
verticalei din tablou.
O de a perspectivei pornind de la
o verticala din tablou este cea cu ajutorul punctelor de
diagonale, ale verticale, ce se inter-
acea (fig. 2.5.6.5).
este mai greu de uti lizat, de-
fig. 2.5.6.5
111_
oarece o mare de lucru. Metoda
punctelor de se a fi mai
mai verticalei, se pot
determina foarte punctele de
Indiferent prin ce se cutia
trebuie se verifice ca aceasta
unei bune perspective.
perspectiva ei nu convine trebuie verti-
cala de la care s-a pornit.
LA UN UNGHI ALES DIRECT N TABLOU
unei perspective se poate porni de la
unghiul de sus al celor vizibile, cnd
acest unghi se alege deasupra liniei orizontului (fig.
2.5.6.6). Se o la nivelul ochilor,
din vrful A ales la linia orizontului se
minus omu-
lui (1.80 m); determinnd ntreaga se con-
perspectiva cum s-a mai aratat.
"'

fig. 2.5.6.6
_112
in cazul perspectivei cu orizont mai
important este se unghiul de jos al cutiei
anvelopante (fig. 2.5.6.7). Acest unghi nu trebuie
fie apropiat de unghiul de 90, el trebuie fie
ct mai deschis. Sub acest unghi trebuie
loc n imagine pentru anturaj , care se
ncadreze el n unghiul unei bune perspective.
de la ce se se
verticalei din tablou. Alegndu-se nti
unghiul de sus, ca jos un unghi
apropiat de 90 perspectiva
se aleg n tablou ambele unghiuri ,
de fapt s-a ales muchiei cutiei
anvelopante. Este cazul explicat nainte.
Aceste metode, de a perspectivei
pornind de la elemente fixate direct n tablou, se pot
aplica eficient numai o de
a perspectivei, la care s-a un
studiu prealabi l de alegere a observatorului.
h F F. h

fig. 2.5.6.7
2.6. PERSPECTIVA PE TABLOU NCLINAT
2.6.1.
n perspectiva de sunt foarte numeroase
cnd pentru a putea cuprinde n cmpul
vizuala foarte trebuie o privim
de jos in sus. Ansambluri le de pot fi
privite de pe de relief sau din avion. n
aceste cazuri , de privire nu mai este orizon-
iar dac trebuie perspectiva ntr-o
astfel de tabloul ales nu mai este vertical , ci
incl inat. De asemenea, se impune alegerea unui
tablou inclinat de pentru
fig. 2.6.1.1
Perspectiva pe tablou inclinat
perspectivelor de interior a lor a plafoanelor.
de privire perspectiva pe
tablou nclinat poate fi:
- cnd punctul de al verticalelor
este situat n partea de sus a tabloului (fig. 2.6.1 .1);
- cnd punctul de al verticale lor
este situat n partea de jos a tabloului (fig. 2.6.1.2).
in cazul perspectivei pe tablou nclinat verticalele
din nefiind paralele cu tabloul , se
concurente intr-un punct de Fv.
este la
trei puncte de
fig. 2.6.1.2
113_

/ r----------- '
h V
F901
-
............ ,
fig. 2.6.1.3
Verticalele din tablou se ca orice dreap-
oblic in perspectiva pe tablou vertical.
Deci in perspectiva pe tablou nclinat nu se mai
unitate de pe
ea cu legile
perspective. Punctul de privire P nu
mai este situat pe linia orizontului , ci deasupra sau
sub ea, n de tipul perspectivei (ascenden-
sau
fig. 2.6.1.4
_114
TRECEREA DE LA PERSPECTIVA PE TABLOU
VERTICAL LA PERSPECTIVA PE TABLOU
iNCLINAT
Desenul perspectiv este de fapt o iluzie care suge-
imaginea profunzimii. imagine este
prin din figu-
ra 2.6.1.3, ca rezultat al conice,
prin unei perspective de pe tablou
vertical , a unei prisme drepte
Rotind cu 90 se
o de tip frontal pe tablou inclinat
(fig. 2.6.1.4). Acest nou desen iluzia
unei vederi de sus in jos a prisme
de data aceasta cu muchiile palalele cu tabloul.
Dreapta de a planurilor verticale (care trece
prin F) devine noua linie de orizont, iar vechea linie
de orizont devine dreapta de a planurilor verti-
cale laterale din perspectiva pe tablou inclinat.
Punctul de F rol cu punctul de
al dreptelor de din perspectiva pe tablou
vertical. Acest punct se punct pseudoprin-
cipal de privire se cu Ph. Punctul de
FgO devine punctul de al verticalelor se
F
fig. 2.6.1.5
cu Fy. presupunem prisma
are se prelungesc
diagonalele ei se pe linia orizontului
puncte de ale unor perpendiculare (fig.
2.6.1.5). Acestea pot fi punctele de F FgO
ale unei prisme rotite cu 45' de prisma
2.6.2. punctelor de
de
Cele trei puncte de un triunghi as-
Oricare dintre laturi le acestui triunghi
poate linia orizontului pentru o perspec-
pe tablou nclinat. Aceasta se alege totdeauna
Pe linia orizontului se punctul
pseudoprincipal de privire care se
ducndu-se din vrful opus o pe
ea. La celor trei perpendiculare
n triunghi) se punctul principal de privire
P, ortocentrul triunghiului punctelor de Aces-
te puncte de sunt urmele pe tablou a trei
drepte perpendiculare n punctul
de vedere Q. din aceste drepte sunt orizon-
tale, iar a treia este
punctelor de este deci cu triunghiul
al axelor unui sistem ortogonal , din reprezen-
axonometrice ortogonale (fig. 2.6.2.1). ntr-o
axonometrie originea sistemului de axe
din se in ortocentrul triunghiului
h
F
fig. 2.6.2.1
Se poate spune deci ortocentrul triunghiu-
lui punctelor de F, FgO' Fy a trei per-
pendiculare cte orizontale
una care este a
punctului de vedere Q pe tabloul nclinat de perspec-
se punctul principal de privire P (fig.
2.6.2.2). Acesta devine centnul imaginii perspective.
ntre punctele de se subntinde diametrul cte
unui semicerc. Procedndu-se n mod ca la
perspectiva pe tablou vertical se puncte
de din care numai trei sunt de lucru, iar
celelalte trei sunt pentru Cu ajutorul
punctelor de se pot face pe
cele trei punctele de
h'
fig. 2.6.2.2
115_
punctelor de de n
perspectiva pe tablou nclinat conduce la
ce are ca axe cele trei
de concurente n P. de
pe cele trei axe sunt determinate cu aju-
torul punctelor de Utilizarea axonometriei
conice poate constitui o de a
perspectivei.
2.6.3. perspectivei
pe tablou inclinat
CUBUl
Mai nti se in tablou triunghiul celor trei
puncte de Cu ct punctul de al verti-
calelor Fv este ales mai de linia orizontu-
lui , cu att fuga verticalelor este mai deci
unghiul sub care se este n plan vertical
mai aproape de 90. Se apoi pe fiecare
a triunghiului punctul de F 45' n perspectiva
h
F
pe tablou nclinat se alege muchia AB a
cubului (fig. 2.6.3.1). perspectivei
cubului se face metoda la perspec-
tiva pe tablou vertical.
PUNCTUL DE DIAGONAl
Pentru construirea perspectivei pe tablou inclinat a
unei prisme drepte dreptunghiulare, de dimensiuni
cunoscute, se pot folosi punctele de diago-
nale. Pe fiecare a triunghiului punctelor de
se semicercul pe care se
punctul corespunzator de respec-
tive. in aceste puncte se
a prismei, corespunzatoare celor
puncte de se astfel punctele de
diagonale pe laturile triunghiului (fig. 2.6.3.2).
Se perspectivei, de exemplu,
de la muchia (ab), n tabloul de
Perspectiva se me-
toda la perspectiva pe tablou vertical.
fig. 2.6.3.1
FOLOSIREA PUNCTELOR DE
Se alege triunghiul punctelor de se deter-
trei puncte de pentru cele trei
de Se punctete de M MgO
pe linia orizontului punctul M
v
pe dreapta de
FFv. se perspectiva pe tablou ncli-
nat a unei prisme drepte dreptunghiulare de dimen-
siuni date (t, m, n).
Se direct n tablou vrful A al prismei, cel
mai avansat privitor. Se prin
acest vrf trece tabloul de (fig. 2.6.3.3).
Din vrful A se duc paralele la cele drepte de
v
fig. 2.6.3.3
pe care sunt fixate punctele de (linia
orizontului dreapta FFv). Pe aceste paralele se
iau dimensiunile prismei la se unesc cu
punctele de respective. Se astfel
muchiile prismei n
De remarcat nici in perspectiva pe tablou inclinat
nu pot unghiuri apropiate de 90
0
, deoarece
orict ar fi de de privire
ea nu ajunge fie pe
planul orizontal , nici n perspectiva nici
n cea (fig. 2.6.3.4).
fig. 2.6.3.2
,
fig. 2.6.3.4
117_
2.7. APROPIEREA PERSPECTIVEI LlNIARE DE REALITATEA
2.7.1.
descoperirea mecanismului geometric al
perspectivei (in preocuparea princi-
a a fost apropie acea
n urma perspec-
tivei, de realitatea
a perspectivei volumului de
cu tratarea detaliilor nu este
pentru a apropia desenul perspectiv de imaginea
viitoarei de arhitect. Mai sunt
necesare o serie de grafice, unele perfect
geometrizate, altele mai greu de cuprins n
reguli geometrice, care fac ca perspectiva se
apropie de ceea ce vedem. Redarea n desenul
perspectiv a fenomenului oglindirilor, a umbrelor
proprii purtate, dar a prin raportare la
obiecte de dimensiuni deja cunoscute, sunt opera-
complet geometrizate deci de aplicat n
cadrul Dersoectivei liniare. Mai sunt o serie de
fenomene mai geometrizate, cum sunt degra-
darea luminii a umbrelor o cu
gradarea culorilor, alte aspecte de redare a
care fac, de asemenea, ca perspectiva Se apropie
de realitate. Acestea sunt studiate la perspectiva

Perspectiva de trebuie reprezinte
un desen foarte precis exact, care
ct mai elemente EI trebuie
fie de creeze imagini ale realu-
lui, deoarece se in mare
- beneficiari, investitori factori
de decizie.
_118
2.7.2. Scara a perspectivei
imaginea unui arhitectural
suntem in unei serioase nedumeriri.
apropiate ne apar in imagine mai mari
dect cele situate mai departe, dar ne par
de Cnd facem o
a unui tridimensional, suntem ne
inchipuim lumea ca un cub infinit de mare, in care
obiectele dintre ele nu se
cu schimbarea amplasamentului lor. in acest
euclidian imaginea are o
prin introducerea liniilor
paralele (perspectiva). in acest tip de imagine dis-
sunt strict corelate. Astfel
obiectele de aproape se mai mari, iar pe
ce dintre ele privitor se
acestea se mai mici. n timp se face o
care decurge dintr-o cu
obiecte de dimensiuni cunoscute sau cu dimensiu-
nile corpului uman. Aceasta este "scara" - rapor-
tul care se intre obiectul de comparat
obiectele din jur sau ntre obiect privitor.
Un aspect foarte important n apropierea perspec-
tivei de imaginea realului este cel legat de
reprezentarea obiectelor in mod in care ele
sunt percepute in Astfel, desenele realizate
trebuie creeze imaginile obiectelor de dimensi-
unea forma Toate acestea se dese-
in raport cu dimensiunile privitorului.
axonometrice dau practic posibili-
tatea tuturor obiectelor existente, iar
lor este in raport cu dimensiu-
nile unor obiecte cunoscute mai exact in raport
cu dimensiunea omului plasat in imagine. Desenul
perspectiv poate redea obiectelor
fig. 2.7.2.1
chiar in omului din imagine, deoarece
acest tip de desen se apropie cel mai mult de vede-
rea
O in reprezentarea
diferite dimensiuni in raport
cu dimensiunea omului (fig. 2.7.2.1). Se
forma obiectului nu s-a schimbat, ci doar dimen-
siunea lui. n dreptunghiu-
axonometric, se trei
obiecte de dimensiuni diferite, dar cunoscute (fig.
2.7.2.2). Exemplul din figura 2.7.2.2 (b) nu o
imagine deoarece pentru a avea
muchiile aproape paralele autocamionul trebuie
fie de la mare ori imaginea lui prezin-
destul de multe detalii. O astfel de imagine nu se
poate dect cu binoclul. Obiectele mici
a
fig. 2.7.2.2
Apropierea perspectivei liniare de realitatea
foarte mari , n raport cu dimensiunea omului, pot fi
reprezentate axonometric, ca imaginile lor
se de viziunea real ului. O cutie de
agrafe totdeauna va fi intr-o reprezentare
aproape iar un bloc cu 8 etaje poate
fi astfel numai de la de la mare

Deci, anumite tipuri de obiecte impun anumite
tipuri de reciproc - tipul de perspec-
ne scara obiectelor. Se introduce astfel
de a perspectivei".
n axonometrice obiectele in
raport cu dimensiunile omului , perspectiva
suficient de bine obiectelor.
n dimensiunea omului este perfect
iar schimbarea acestei dimensiuni
b c
119_
conduce la schimbarea formei obiectului reprezentat.
Astfel, ntr-o pe tablou vertical la
nivelul ochilor, simpla reprezentare a liniei de ori-
zont scara obiectului reprezentat (fig.
2.7.2.3) dimensiunea omului n
perspectiva este pe tablou incli-
nat, este vorba de un obiect foarte mare, care nu a
putut fi cuprins n cmpul vizual dect ridicnd
privirea sau deschiznd foarte mult unghiul came-
rei (fig. 2.7.2.4); deci perspectiva pe tablou nclinat
se apropie cel mai mult de realitate, nici
un dubiu imaginii create.
Schimbnd dimensiunea omului in imaginile de mai
sus se forma obiectelor reprezentate.
din figura 2.7.2.3 s-a transformat
ntr-o ce are capacul nclinat spre spate (fig.
fig. 2.7.2.3
fig. 2.7.2.4
_120
C-\7
)J
2.7.2.5). iar blocul-turn din figura 2.7.2.4 a devenit
un stlp din beton n de trunchi de
(fig. 2.7.2.6). Se c cele mai mari modi-
de dimensiune s-au petrecut in perspectiva
pe tablou nclinat. Acest tip de
cel mai bine scara obiectelor.
Dac se obiectele din figura 2.7.2.2 ntr-o
pe tablou nclinat de tip ascendent (fig.
2.7.2.7), se pot constata cel mai aproa-
pe de realitate este blocul cu 8 etaje, perspectiva
autocamionului efecte excesive, iar cutia
de agrafe nu va putea fi astfel
Perspectiva pe tablou nclinat de tip descendent
totdeauna obiecte foarte mari de
aproape (fig. 2.7.2.8). Ansamblurile urbanistice pot
fi privite numai de la mare avnd
h h'
fig. 2.7.2.5
fig. 2.7.2.6
fig. 2.7.2.7
apropiate de cele axonometrice (fig.
2.7.2.9).
Scara nu este ceea ce
n Scara este
de cadrul Acest studiu s-a
efectuat pentru obiecte izolate, dar n realitate
obiectele sunt incadrate ntr-o
ntre obiectul considerat cadrul se
o care poate trei aspecte (R.
Amheim. 1979):
- ambianta se impune, iar obiectul cosiderat se
supune deformndu-se;
- obiectul se impune, iar contextul se

- nici ambianta, nici obiectul nu se impun, iar
fig. 2.7.2.8
Apropierea perspectivei Iiniare de realitatea
imaginea se n sisteme indepen-
dente.
Orice decurge dintr-o Omul
este de pen-
tru orice lucru. Formulnd o
privitorul obiectul cu dimensiunile corpu-
lui introducnd o obiectului
(dimensiunile omului). Acesta este scara
n proiectarea de
privitorul face o comparnd
ntregul obiect cu ale sale sau ntre ele,
rezultnd o a obiectului. Acesta
sau canonul armonie al
formei.
fig. 2.7.2.9
121_
2.7.3. Oglindirile n
OGLINDIREA PE PLAN ORIZONTAL
Obiectele situate pe malul unei ape se oglindesc in
ea, cu ca apei fie
De asemenea, o sau foarte bine
poate
Fenomenul de oglindire pe plan orizontal nu poate
fi perceput se
intre obiect privitor, fiind
ndeplinite anumite de unghi de
Oglindirea pe plan orizontal este o de
in plan.
Pentru a explica geometric acest fenomen se face
apel la legile reflexiei:
- raza pe in
punctul de raza sunt totdeau
na n plan;
- unghiul de este egal cu unghiul de
reflexie.
Problema se in planul vertical format de
raza raza (fig. 2.7.3.1).
Punctul A trimite n a o o care se
in punctul a, situat in fel pe ca
unghiul de AaN fie egal cu unghiul de
reflexie Naa. Dreapta aN este pe
(normala pe Prelungind raza
A
T N
A'
O
A
h h'
a'
a
a
w
A'
A"
A'
fig. 2.7.3.1
... __ .6
h

h'
4 __

1--
2
-
3
A
Ci)
fig. 2.7.3.3
_122
h
fig. 2.7.3.2
aa la cu verticala din A se
punctul A', si metric cu A de deci ,
din punctul a observatorul vede punctul a de pe
confundat cu A', Deci , din punct de vedere
geometric oglindirea este o de simetrie.
Fie perspectiva unei case pe marginea unui lac
(fig. 2.7.3.2). Oglindirea se face prin simetrie in
raport cu planul orizontal al apei, prelungit la
linia orizontului pe sub toate formele de relief sau
obiecte. Pentru a afla oglindirea unui punct se
din el o de la planul apei n jos,
pe care se cota punctului de acest
plan (fig. 2.7.3.3). Problema nu se pentru
fiecare punct in parte, deoarece o
oglindirea ei sunt concurente n punctul de al
dreptei respective. in figura 2.7.3.2 se
prin oglindire, intradosul tera se lor copertinelor
se vede mai mare dect n vedere n cazul
in care punctul de ar fi situat mai sus,
aceste intradosuri nu apar n dar ele
se n oglindire, pe apei (este cazul
F h'
---
fig. 2.7.3.4
fig. 2.7.3.5
intradosului debarcaderului). Cu ct un obiect este
mai de mal, cu att se vede mai din
oglindirea lui. n perspectiva oglindirea
taluzului o parte din oglindirea casei
aproape total oglindirea obiectelor de
unghiul taluzului este mai mic dect
unghiul de vedere sub care este privit. atunci el nu
mai apare n oglindire (fig. 2.7.3.4).
Oglindirea obiectelor foarte cum sunt
dealurile de la orizont, se face prin sime-
trie de linia orizontului (fig. 2.7.3.5). Pentru a
cuprinde n unghiul vizual oglindirea obiectului
trebuie ne de el mai mult dect n
cazul perspectivei oglindire. Deci n studiul
alegerii punctului de vedere trebuie se
seama de obiectului de oglindirea lui,
care de fapt i dimensiunile pe
n lipsa acestui studiu, oglindirea poate
sau, mai corect spus, nu se o
oglindire (fig. 2.7.3.6). n cazul perspec-
tivei cu orizont studiul de alegere a
F
A
,
,
,
i
,
,
--------,--
,
fig. 2.7.3.6
F.
punctului de vedere, la care se va seama de
oglindire, este obligatoriu.
OGLINDIREA PE PLAN VERTICAL
Prin oglindirea pe plan vertical se face vizibil n
virtual. Este o
de ce se cunoscnd
punctului de vedere n raport cu tabloul.
Problema este de fapt de a determina n perspec-
si metricul unui punct de un plan vertical,
considerat
oglinzii de observator se deose-
besc trei cazuri:
- oglinda este pe tablou;
- oglinda este paralela cu tabloul;
- oglinda este un plan vertical oarecare.
1) n cazul cnd oglinda este pe
tablou, simetria se face intr-un plan paralel cu
tabloul (fig. 2.7.3.7).
2) n cazul cnd oglinda este cu tabloul,
problema se in moduri:
Q
0</1\10
A* "1
A
h
P
h'
X
a*
a
x
fig. 2.7.3.7
123_
OGLI NDA
h
h h'
h
fig. 2.7.3.8
P
h'
a
fig. 2.7.3.9
a) Simetricul se cu ajutorul diviziunilor perspec-
tive (fig. 2.7.3.8). Se alege un punct K pe linia ori-
zontului cu ajutorul se n planul
frontal , al verticalei Aa, o unitate x
la Lundu-se o uni-
tatea x n planul frontal , se simetricul
de
b) Simetricul se intersectnd cu oglinda planul
vertical al dreptei (Aa), ce se ia perpendicular pe
Prin mijlocul dreptei de rezul-
trece diagonala dreptunghiului format de
dreapta (Aa) oglindirea ei (fig. 2.7.3.9).
3) In cazul oglinda este un plan vertical oare-
care trebuie se observatorului
de cu ajutorul se punctul de
F90 al perpendiculare pe planul oglinzii.
Fie in oglinda prin urma ei orizon-
(U), verticala (Aa) punctul principal de pri vire
P (fig. 2.7.3.10). Problema se fie prin divi -
ziuni perspective, fie intersectnd planul oglinzii cu
planul verticalei (Aa), luat perpendicular pe
_124
,
, h'
w
fig. 2.7.3.10
h
p
h
fig. 2.7.3.11
OGLINDA DE
Problema se n plan frontal (fig. 2.7.3.11).
Se planul frontal al verticalei cu pia-
nul de al oglinzii. Pe dreapta de
se duc perpendiculare se pe ele
oglindirea prin simetrie.
OGLINDA FRONTAL
Fie un cub in n care se ia o
frontal spre pri vitor (fig. 2.7.3.12).
Trebuie perpendicularelor din
verticalei pe planul oglinzii. Con-
se va face pe din dreapta a cubului,
analogia cu problema din ortogo-
acestei perpendiculare
pe se punctul ei de pe dreapta
de care trece prin P. Se va construi simetricul
verticalei in planul ei de (care este perpendi-
cular pe Se acest plan de
vertical cu oglinda se simetricul
(n de dreapta de
h
OGLINDA OARECARE
Pentru a rezolvarea acestei probleme se
oglinda ca fiind planul diagonal al unei
prisme drepte dreptunghiulare (fig. 2.7.3.13).
Simetricul verticalei se va afla n planul ei vertical ,
care are ca de verticala ce trece prin
punctul F. Acest plan este perpendicular pe
Pe din stnga a prismei se va afla
pe Pe
h'
fig. 2.7.3.12 . Fw
F,
se un se ca ntr-o
folosind punctul - F45
punctul de M. Punctul de al acestei
perpendiculare se pe dreapta de a
verticale ale prismei, care trece prin punctul
F. Apoi se cu ogl inda planul care
trece prin este perpendicular pe
de dreapta de se constru-
in simetricul verticalei.
o
F ..
[J)
fig. 2.7.3.13
125_
2.7.4. Trasarea umbrelor
n
2.7.4.1.
Umbrele n ntregesc de relief
adncime, iar n cu elementele de
contribuie la redarea unei
imagini mai vii a aspectelor Umbrele apar
ntr-o trzie numai in
europeni. Din Egipt n Evul Mediu timpuriu
n picturi nu umbre. Pictorii orientali
(chinezi , persani, indieni) nu au reprezentat
umbrele Orientalii considerau umbrele
nu sunt necesare. Pentru a de canoanele
perpetuate din perioada mo-
derni occidentali au la umbre. modul
european de a privi reprezenta ceea ce vedem
acum intreaga lume chiar orientul.
Pentru a umbrelor in
studiul teoretic trebuie dublat de
perspectiva de cum n desenul
de foarte multe ori se face apel la aspectul
teoretic al acestui studiu. n perspectiva de arhitec-
traseului umbrelor are O impor-
att n reprezentarea a
viitoarelor ct n procesul de
proiectare a formei de Le Corb usier
spunea: "Arhitectura este jocul savant, corect
magnific al volumelor reunite sub Ochii
sunt pentru a vedea formele sub
umbrele lumina scot n
formele". Studiul umbrelor nu este un scop n sine,
ci un mijloc de redare a formei a
obiectului proiectat.
n studiul nostru vom pleca de la o serie de ipoteze
simplificatoare pentru a rea expli-
carea geometriei umbrelor; cum
- Vom aproxima soarele cu un punct situat la infinit;
- Introducem de de
Nu se poate vorbi de o de ci
de un fascicul de raze orict de ngust ar fi;
- Vom considera raza de linie Lumi-
na traseul n de mediile prin care
trece. Din acest motiv obiectul situat n
vid;
- Nu vom lua in lumina de
obiectele din jur. Ne vom referi doar la lumina
_126
- Vom reprezenta zonele luminate cele umbrite
egal de intense pe lor; iar umbrele
proprii le vom desena mai deschise dect cele pur-
tate;
Din cele de mai sus se trage concluzia in acest
capitol vom recurge la o reprezentare cu un nalt
grad de reprezentare ce se
mult de realitatea n capitolul
Perstectiva vom amenda aceste ipoteze
simplificatoare vom de a
reprezenta umbrele cum se ele de la dis-

natura sursei de trasarea umbrelor n
aspecte:
- cnd sursa de este la
"umbre la
lumnare" sau "Ia bec"; razele de
un fascicul de drepte concurente;
fenomenul se cu sau
este cazul omologiei in care centrul de
omologie este sursa de iar axa de omolo-
gie este dintre planul dreptei de separare
ntre planul umbrei ; sunt folosite
mai ales in perspectiva de interior;
- cnd sursa de este la infinit
"umbrele la soare";
razele de un fascicul de drepte
paralele; fenomenul se cu
sau este cazul n care
razele de sunt paralele cu de afini-
tate; sunt utilizate in perspectiva de exterior.
Umbrele sunt de categorii : umbre proprii
umbre purtate (aruncate) . Umbrele proprii sunt
umbrele aflate pe unui obiect expus la
sau n timp ce umbrele
purtate sunt umbrele aruncate sau de obiec-
tul respectiv pe altor obiecte sau pe
propria
Trasarea umbrelor n este o
de ce n de
drepte cu planuri, dintre razele
de diferitelor obiecte.
Pentru a rea umbrelor vom
explica geometria lor intr-o axonometrie oarecare.
Perspectiva Geometria perspectivei
UMBRELE PROPRII
Din punct de vedere geometric, traseul umbrelor
proprii n determinarea liniei care
zona de cea de pe
obiectelor. Linia sau de pe
unui corp expus la care desparte zonele
luminate de zonele de umbre proprii se
separatrice. Separatricea este locul geometric al
tuturor punctelor de dintre razele de
(care de la obiectul luminat.
Trasarea separatricei in cazul poliedrelor este o
relativ ntruct separatricea este o
linie poligonal din muchii ale poliedrului
respectiv. O a unui poliedru expus la nu
poate fi sau in proprie.
Astfel , separatricea cubului suspendat din figura
2.7.4.1.1 este din muchiile care
luminate (L) de aflate in proprie

L
[H]
fig. 2.7.4.1.1
[H]
fig. 2.7.4.1 .3
(U). Asimilnd trasarea umbrelor la soare cu o
(II ), se
in (II ), separatricea se con-
cu conturul aparent al cubului (fig. 2.7.4.1.2).
Trasarea separatricei n cazul curbe
este ceva mai ntruct punctele sepa-
ratricei sunt puncte de contact ale razelor de
tangente la De exemplu, in cazul
unei sfere suspendate (fig. 2.7.4.1.3), separatricea
este un cerc mare al sferei curba de
la a unui cilindru (format din razele
de orientat (II ) circumscris
sferei. Ea se poate sfera un
plan (P) care trece prin centrul W al sferei este
perpendicular pe (II ) a razelor de
(fig. 2.7.4.1.4). in acest exemplu se poate verifi-
ca separatricea se cu conturul aparent
al sferei intr-o cu (II ).
,
,
,
I
I
I
A
/J-. ____ _
[H)
fig. 2.7.4.1 .2
fig. 2.7.4.1.4
127_
n unele cazuri, separatricea se numai
construirea umbrei purtate a volumului respectiv.
se pentru a umbra proprie
a conului (fig. 2.7.4.1.5). n cazul piramidei
lucrurile se petrec nti se constru-
umbra a vrfului apoi se
din proprie.
UMBRELE PURTATE
umbrelor proprii este o
de trasarea umbrelor purtate este o
de plane sau de cor-
puri. Astfel , umbra de un obiect pe un plan
se prin cu acel plan a cilindru lui
sau conului de (in cazul luminii artificiale)
care volumul respectiv. Generatoarele
cilindrului sau conului sunt razele de care
pornesc din sursa de iar directoarea cilin-
drului sau conului o constituie separatricea.
n cazul umbrei purtate de o pe un plan [H]
o (6 ) de planul [H] , umbra
va fi o al centru W
o
este
(6 ) a centrului sferei pe planul [H] . Elipsa se
cu planul [H] cilindrul de
tangent la (fig. 2.7.4.1.6). separatricea
este o linie ca n cazul cubului sus-
pendat (un hexagon strmb n umbra pur-
pe planul [H] se acest plan
[H] cu prisma de prin separatrice (fig.
2.7.4.1.7). Umbra este un hexagon oare-
care, laturile fiind paralele cte Deci ,
limita umbrei purtate este separaticei
pe planul pe care cade umbra.
La umbrelor purtate vom avea n
vedere aspecte importante ce decurg din
perspectiva de
- numai punctele luminate
- umbra cade numai pe luminate.
_128

v
Va
fig. 2.7.4.1.5
fig. 2.7.4.1.6
fig. 2.7.4.1.7
fig. 2.7.4.2.1
2.7.4.2. UMBRELE LA SOARE
SOARELE iN PERSPECTiVA
cum s-a aratat, n studiul umbrelor n
soarele se va aproxima cu un punct si-
tuat la infinit. EI poate fi reprezentat n tabloul de
n raport cu linia orizontului . Fiind socotit
un punct la infinit, soarele se va reprezenta printr-un
bipunct care are pe linia orizontului.
in raport cu observatorul , soarele poate ocupa pe
bolta trei pozitii:
- soarele in observatorulul - soare real - se
n tabloul de deasupra liniei
orizontului (fig. 2.7.4.2.1 , a);
- soarele n spatele observatorului - soare vir-
luai - se n tabloul de sub
linia orizontului (fig. 2.7.4.2.1, b);
- soarele laleral (n planul neutru) - nu are
reprezentare n tabloul de razele de
se iau paralele cu o (fig.
2.7.4.2.1 , c).
in tabloul de soarele mai poate fi
z
PLAN DE
PLAN DE
a a
y
fig. 2.7.4.2.2
reprezentat la sau la apus, se
cu sa pe linia orizontului (fig. 2.7.4.2.1 , d).
UMBRA PUNCTULUI A DREPTEI
Pentru a afla umbra punctului pe planul orizontal
se raza de soare care trece prin
punctul respectiv, cu ei care trece prin
punctului (fig. 2.7.4.2.2). in mod
fig. 2.7.4.2.3
129_
se umbra verticalei. Din ct
din figura 2.7.4.2.3 umbra este de
partea soarelui, astfel n cazul unui soare
real umbra vine privitor, iar n cazul unui
soare virtual umbra se duce n profunzime. La
trasarea umbrelor vom pune n planul de
format de raza de ei
planul de fomat de umbra dreptei verticale
raza de (Fig. 2.7.4.2.2). De asemenea,
este cunoscut faptul lungimea umbrei este n
de soarelui pe Cu ct
soarele este mai sus pe cu att umbra verti-
calei este mai La un soare virtual umbra
verticalei este n cmpul vizual,
indiferent de soarelui pe In cazul
soarelui real, umbra verticalei este n
intregime in cmpul vizual numai soarele
este foarte sus n raport cu ei (fig.
2.7.4.2.4). Cunoscnd umbrele a puncte se
umbra dreptei care trece prin cele puncte
(fig. 2.7.4.2.5). Se umbra din
punctul de h al dreptei cu planul orizon-
tal. Punctul q> este umbra punctului de F al
dreptei se pe li nia orizontului unind
soarele cu punctul de F. Umbra punctului de
cp este n cazul construirii umbrelor
mai multor drepte paralele n care sunt
concurente n punctul F (fig. 2.7.4.2.6). Dreapta de
nivel este cu umbra ei in punctul de
F. Deci pentru a construi umbra dreptei de
nivel este unui singur punct
de pe ea (fig. 2.7.4.2.7). De aici
umbrelor mai multor verticale coplanare de
(fig. 2.7.4.2.8). Fiecare punct de
pe dreapta de nivel , cu lui pe
planul orizontal, cte o de
Deci , umbrelor
acestor verticale se pe o con-
n punctul de F al dreptei de nivel ,
de acestor verticale.
Pornind de la umbra pe planul orizontal se poate
determina umbra verticalei pe un plan vertical,
intersectnd raza de cu acest plan vertical.
se la a intersecta planul
umbrei (determinat de raza de
cu planul vertical dat (fig. 2.7.4.2.9).
este n cazul umbrei verticalei pe un
plan oarecare (fig. 2.7.4.2.10).
_130
".' S
s s s
fig. 2.7.4.2.4
h_-,,- s kl+-n
h'
(d)
fig. 2.7.4.2.5
F
h s h'
' s
fig. 2.7.4.2.6
o S
h'
fig. 2.7.4.2.7
"'"
A
B
C
D
h f
d
c
ti
-
a
S
fig. 2.7.4.2.8
A
F
(F)
h s
h'
a
(h)
,
,
fig. 2.7.4.2.10
S
se deseneze in umbrele de
stlpii de iluminat pe o in Problema
este deci de a construi umbrele unor verticale pe
un plan inclinat (fig. 2.7.4.2.11). Pentru a
rezolvarea acestei probleme se alege un stlp
chiar pe dreapta de dintre planul inciinat
planul orizontal. Umbra acestui stlp (Aa) se
intersectnd planul razelor de cu
planul nclinat dat. Umbra pe planul nclinat a aces-
tui stlp are ca punct de punctul eIl, ce se
pe dreapta de a planului inclinat, la
cu verticala din S. Punctul eIl
h'
(F)
A
'\ 0
h

h'
,
s
(h)
a
,
fig. 2.7.4.2.9
5
fig. 2.7.4.2.11
este punctul de al umbrelor acestor verticale
pe planul inclinat dat.
In cazul unui soare real, se
umbrele unor drepte de nivel pe un plan vertical.
Umbra din punctul de al dreptei
de nivel cu planul vertical dat. Problema se reduce
la a intersecta raza de ce trece prin
extremitatea dreptei de nivel , cu acest plan vertical
(fig. 2.7.4.2. 12). Se umbrele celor
drepte de nivel sunt concurente n punctul 1> , ce se
pe dreapta de a planului vertical,
la cu dreapta FS (dreapta de a
131_
F
h
F
_132
---/
--- '-
---7
/
/
/
/
/
/
---
/ ---
--.(.
/@-
/ 3 --
/ --
--
fig. 2.7.4.2.12
s
fig. 2.7.4.2.13
s
h'
<l>
Perspectiva l i n i r - Geometria perspectivei
h
F h'
fig. 2.7.4.2.14
planurilor formate de razele de de
dreptele de nivel respective). O rezolvare a
problemei n a afla punctul <Il - punctul de
al umbrelor. rezolvare se poate apli-
ca n cazul unui soare virtual (fig. 2.7.4.2.13). n
cazul soarelui real, umbrele sunt divergente
observator, iar in cazul soarelui virtual, umbrele
sunt convergente profunzime.
n mod se poate construi umbra bal-
conului pe (fig. 2.7.4.2.14).
fig. 2.7.4.2.15
SOARELUI N RAPORT CU
PERSPECTIVA OBIECTULUI
Pentru a trasa umbrele n trebuie se
una din cele trei principale in care se
poate soarele n raport cu privitorul deci n
raport cu obiectul, considernd dintre
obiect privitor este n raport cu
de la soare la obiect. Astfel, soarele poate fi real,
virtual sau lateral. Alegerea uneia din aceste
se face n raport cu scopul astfel ca unele
fie luminate altere umbrite sau ca umbra
a obiectului o
intindere pe planul orizontal sau pe alte obiecte.
poziVa soarelui sunt determinate
umbrite luminate, deci separatoarea de
(separatricea). Separatoarea de
este cea care umbra
de obiectul considerat, soarele poate fi ales
astfel ca una din verticale fie
- soarelui este n afara
punctelor de - soare real (fig. 2.7.4.2.15)
soare virtual (fig. 2.7.4.2.16). Ambele ale
obiectului sunt luminate soarele este virtual
(n spatele observatorului) se ntre
punctele de (fig. 2.7.4.2.17). soarele se
ntre punctele de dar n obser-
vatorului (soare real) ambele vizibile ale obiec-
tului sunt n proprie (fig. 2.7.4.2.18).
133_
h
F
fig. 2.7.4.2.16
F
h
fig. 2.7.4.2.17
fig. 2.7.4.2.18
_134
h'
Pentru un soare n planul neutru (soare lateral),
umbrele verticale lor sunt paralele cu linia orizontu-
lui. Soarele poate fi ales 1n planul neutru numai n
cazul perspectivei la puncte de (fig.
2.7.4.2.19). Se n cazul unui soare
real , umbra a verticalei vine privitor,
iar in cazul soarelui virtual, umbra verticalei se
duce profunzime. la
rezolvarea problemei inverse, cnd se alege
umbra trebuie se determine soarelui.
Cnd umbra verticalei este cu linia orizon-
tului , soarele este in planul neutru, cnd umbra
este deasupra acestei paralele la linia orizontului
soarele este virtual, cnd umbra este sub aceasta
soarele este real (fig. 2.7.4.2.20).
Pentru umbra proprie a obiectului se disting
importante ale soarelui (fig. 2.7.4.2.21).
Patru sunt n afara punctelor de pentru
soare real pentru soare virtual , cnd
o una Cnd
soarele este real , intre punctele de
ambele vizibile intunecate. Pentru un soare
virtual (plasat tot ntre punctele de ambele
vizibile sunt luminate. in cazul soarelui real ,
umbra depinde de acestuia pe
soarelui este sau mai
dect dimensiunea n a uneia din
muchiile verticale ale obiectului , umbra acesteia pe
planul orizontal nu apare n ntregime n tabloul de
(v. fig. 2.7.4.2.4). Astfel , umbra
a obtectului poate fi n privitorului ,
sau total cum
soarelui este mai mare sau mai
dect muchii a obiectului,
de la linia orizontului n sus (fig.
2.7.4.2.21).
in concluzie, pentru soarele real , acestuia
trebuie fie suficient de mare pentru ca umbrele
purtate se n privitorului nu fie
prea lungi. Pentru soarele virtual nu se cere o
asemenea dar pentru ca umbra
fie el trebuie fie luat n afara verticalelor
de contur aparent al obiectului pus n
Problema umbrelor n se poate
pune invers - se alege umbra apoi se
soarelui. Acest lucru apare necesar cnd se
unui anumit efecl de
h
aABb
umbrita
aAOd
umbrita
F
fig. 2.7.4.2.19
A
O
--
---
-
---
d --
a
aAOd, aA8b
umbrite
8
f::::-
,
I
-.J....;:-
c --
b
umbra

aADd, aABb
luminate
fig. 2.7.4.2.21
(A)
(8 )
la un element de apoi trebuie
se traseze umbrele pentru celelalte elemente.
n practica perspectivei de este bine
se nti umbra apoi se determine
soarele. Alegnd nti soarele, s-ar putea se
la efecte nedorite de efecte
ce nu ar fi n avantajul obiectului pus n
in figurile 2.7.4.2.22 2.7.4.2.23 s-a ales inti
umbra punctului A apoi a fost determinat soarele
in tabloul de
F
aAOd
umbrita
Foo h'
aABb
umbrita
h
h
J
"'--....
fig. 2.7.4.2.20
umbra

umbra purtata

umbra purtata
total
umbra purtata

//
fig. 2.7.4.2.22
Foo
h'
S. virtual
S. i n pL neutru
S. real
F
h'
135_
F
fig. 2.7.4.2.23
A
h
O
a
J3
fig. 2.7.4.3.1
L
A
h
a
fig. 2.7.4.3.2
_136
h'
h'
2.7.4.3. UMBRELE LA
Umbre la sunt cunoscute sub
denumirea de umbre ula luminare" sau "Ia bec".
Acestea sunt socotite surse de punctuale,
la n tabloul de o
de la se
printr-un bipunct (L. 1). astfel
sursei pe planul orizontal (1) nu se mai
pe linia orizontului. n figura 2.7.4.3.1 se
umbrele unor verticale sunt con-
curente in sursei de sunt orien-
tate divergent de aceasta. Umbra pe plan ver-
tical se ca n cazul umbrei la soare -
se nti umbra pe planul orizontal
apoi se face cu planul vertical (fig.
2.7.4.3.2).
Spre deosebire de umbra la soare, in cazul
umbrei la distingem
- sursa de are o mai dect
obiectului, deci umbra merge la
infinit (fig. 2.7.4.3.3);
- sursa de lumina se deasupra obiectului
ei cade n interiorul bazei, deci toate
muchiile superioare (fig.
2.7.4.3.4).
Problema se foarte mult n cazul luminii
artificiale cu mai multe surse de in acest caz
studiul nu este eficient dect cu ajutorului calcula-
torului electronic, motiv pentru care nu s-a insistat
asupra acestui capitol.
h F h'
L
fig. 2.7.4.3.3
L
h ,F h'
fig. 2.7.4.3.4
2.8. RESTITUTIA

2.8.1.
In practica de n scenografia de
teatru film apare dese ori de a se recon-
strui unele monumente sau interioare de arhitec-
o ce este numai
din fotografii sau perspective de
Pentru a intocmi planurile vederile necesare
este nevoie se la perspec-
O imagine de tip fotomontaj pe cal-
culator prin suprapunerea unei propuneri peste
situl existent se prin procedeu.
Acest lucru in determinarea elementelor
perspective caracteristice n tabloul de
(deci pe fotografie), astfel nct cu minimum de
date necesare se construi, la o
planurile le obiectului
studiat. 1n general, pentru un asemenea studiu
este o fotografie a care

a) verticalele precis conturate (aparatul de
fotografiat a avut de vizare deci
a rezultat o pe tablou vertical);
b) un unghi drept de identificat, cu ajutorul
se pot determina punctele de
c) se cel o sau o
dimensiune n plan a obiectului de
studiat; nu, fotografia ar trebui
un obiect de dimensiuni cunoscute sau
existe in imagine o
obiectul de la fotografiere (pro-
cedeu des folosit la relevee);
d) imagimea n studiu fie nu
fie un decupaj din fotografia
Gradul de precizie al perspective este
dat de de elemente metrice ce se cunosc
in imagine.

2.8.2. Metode de constructie
a perspective '
Elementele perspective caracteristice se deter-
astfel: punctele de se la inter-
de ale dreptelor orizontale, iar
ntre punctele de F FgO se poate trasa linia
orizontului care este pe verticale le
obiectului , cu ca imaginea reprezinte o
pe tablou vertical.
cum este determinat punctul principal de
privire P, se pot distinge mai multe moduri de a
executa o
1) Punctul P se alege in centrul imaginii. Se
punctul P in centrul imaginii atunci cnd
se precis se dispune de o totografie
nu de un decupaj.
fig. 2.8.2.1
137_
a) Restitutia perspective; prin metoda FFgO (fig.
2.8.2.1 ).
Procedeul este invers metodei de a
perspectivei in care se folosesc punctul de obser-
punctele de Pe raza (11), ce
trece in prin muchia cea mai
se ia un punct din care se duc paralele
la de La cu
celelalte raze vizuale se raportul laturi lor.
Cunoscndu-se o dimensiune a obiectului n
plan, se poate determina planul la
b) Restitutia cu ajutorul puncte/of de

Procedeul este invers metodei de a
perspectivei cu ajutorul punctelor de
n a determina diviziunile metrice ale ele-
mentelor de pe orizontala prin
una din muchiei obiectului , cea mai
spre privitor, la dreapta la stnga ei,
corespunzator lui M M
gO
(fig. 2.8.2.2).
2) Punctul P este determinat grafic
Fie un element de ale dimensiuni
se cunosc, de exemplu o (fig. 2.8.2.3). Cu aju-
torul Iia o se un
plan tron tai ce planul orizontal din
CI)
h F
K P
I

@
x
,
a
L@
@
@
w
fig. 2.8.2.3
dreapta xx'. Pe aceasta
se la (L)
a Cu ajutorul unui punct de K se trans-
pe din profunzime
privitor, cnd ei devine
cu la (1) . Se deter-
astfel punctul de M
go
al de
FgO a peretelui. Avnd acest punct de
se pot toate celelalte elemente de care este
nevoie: punctul principal de privire P I punctul w
punct de M.
Pentru a precizia perspective, sunt
necesare mai multe
F
- '0

fig. 2.8.2.2
w
Foo
h

0 x
a
<Il
........
2.9. PERSPECTIVEI DIRECT N TABLOU
Socotind desenul perspectiv ca orice desen geo-
metric, acesta poate fi grafic. ope-
se atunci cnd se
ca o care a rezultat prea
fie direct in tabloul de
se reia intreaga Procedeul se
pe din plan prin care
un dreptunghi poate fi cu ajutorul diagonalei.
Printr-o de triunghiuri se un
desen asemenea cu cel dat (fig. 2.9.1).
se sistemul perspectiv. Deci, prin acest
procedeu se rezultat ca n cazul
tabloului de observatorului. Se
diagonala in punctul dorit Q, iar
apoi se duc paralele la muchii. Se noile
puncte de sunt mai pe o linie de
h
F'
h
fig. 2.9.1
perspectivei direct in tablou
orizont mai sus. Pentru a linie de
orizont se perspectiva n raport cu aceas-
ta, amplificnd separat, in sus in jos, fiecare
parte a volumului (fig. 2.9.2). a
volume intersectate se face la locul ei
muchia lor de (fig. 2.9.3). Se duce diago-
nala din punctul imaginar K unde muchie,
aparent, se cu linia orizontului. Se
mai nti ce se
muchia ce trece prin K, apoi prin paralelism se
noile puncte de Pentru a determi-
na celelalte se punct
K. se poate face ntr-o
de a perspectivei,
numai perspectiva planului obiectului dat (fig.
2.9.4). Se alege un punct K pe linia orizontului
h'
h'
139_
se planul ducnd paralele la muchii , for-
mnd cu acestea cu punctul K triunghiuri
asemenea.
perspectivei direct n tablou se reCQ-
h
F'
h
@
h
F'
F
K
(il
8)
Q
_140
(f)
numai pentru volume foarte simple (de
exemplu, volumul anvelopant al unui ansamblu de
Pentru volume mai complicate este
absolut refacerea intregii
fig. 2.9.2
fig. 2.9.3

F'
90 h'

fig. 2.9.4
Capitolul 3
PERSPECTIVA E R I N
3.1.
,
de a apropia desenul de viziunea realu-
lui au existat de foarte vreme, dar cu
descoperirea perspectivei, n studiul de
redare in desen a aspectelor naturale s-a intensifi-
cat s-a continuu. Simpla coni-
(perspectiva pe geometrizarea
vederii nu este pentru a apropia
desenul perspectiv de ceea ce vedem. Cele trei
atribute ale perspectivei cu ajutorul este
de profunzime -
obiectelor cu para-
lelelor ce forma a obiectului ,
suprapunerea obiectelor aflate in planuri diferite -
trebuie asociate cu tratarea ce modi-
gradientul cu (fig. 3.1.1, a).
Luate separat (fig. 3.1.1, b), aceste elemente sunt
percepute ca figuri plane nu ca obiecte n perspec-
tiva (R. Amheim. 1979). Tratarea planului orizontal
cu o de drepte paralele, ce se ndesese in
pune figurile plane ntr-un context
tratare a planului n
se poate face prin
a
CD
G)

r;"
h
!

h'

1=
r-
//
'"
/ .
(2)
puncte sau culoare. In tratatul de
Leonardo da Vinci arata poate fi
perspectiva prin degradarea culorilor
naturale tonuri de albastru, tonuri ce devin mai
intense n profunzime. Leonardo da Vinci a
perspectiva n: de
trimitere de culoare. Prima se
cu pur (v. cap. 2), a doua se
la tratarea contururi lor, care n primele pla-
nuri sunt mai precise n profunzime devin mai
neclare, iar a treia efectul de fuziune cro-
ntr-o tonalitate efect ce se
n peisaj prin perspectiva de
Primele pot fi cuprinse n "perspectiva
iar ultima
cum s-a mai perspectiva se
cu degradarea luminii a umbrelor cu gradarea
culorii n de pro-
este n capitolul despre culoare.
pe care se
a perspectivei, pierde o serie de efecte
valori n interiorul zonelor de sau de
b
CD
@
Do
CU
/

"
<'
(3)
fig. 3.1.1
-'142
Perspectiva
efecte valori care se pot observa reda
in desenul (v. subcap. 4.2).
Studiul de acum al perspectivei s-a bazat pe
trei ipoteze simplificatoare:
- soarele este un punct luminos, situat la infinit;
- razele luminoase sunt rectilinii indiferent de me-
diul prin care trec;
- obiectul este considerat izolat intr-un
vid.
Ca rezultat al acestor ipoteze, se umbre per-
fect conturate negre la fel de intense pe
precum zone egal luminate, indiferent
de fonma, obiectului de observator
unghiul pe care il fac cu raza de
cu de privire. Realitatea nu
toate acestea de aceea se ipotezele
simplificatoare cu o serie de elemente rezultate din
perspectivei de anume:
- soarele nu este un punct la infinit , ci o
la de un diametru

cunoscut; aceasta are ca rezultat introducerea
efectului de
- in razele de nu sunt rec-
tilinii, ci se in de densitatea
mediului prin care se acest fenomen nu
produce ci doar o n
delimitarea a umbrelor;
- obiectul nu este izolat intr-un vid, ci
el este situat intr-un mediu ambiant inconjurat de
de la care (pe lumina
de la soare) o
sau
Obiectele inconjuratoare atmosfera devin surse
de care umbrele
zonele luminate ale obiectului. in studiul perspec-
tivei aeriene trebuie se ia in carac-
teristicile obiectului - forma, materialul culoarea,
in de care obiectele puse n con-
se diferit.
143_
3.2. LUMINII A UMBREI
3.2.1. Penumbrele n
Tn soarele are forma unei elipse foarte
de cerc. soarelui n tabloul de
depinde de lui pe de pozi-
observatorului de punctului de
vedere de tablou. O de ce nu
este se la o
de obiect are ca efect fenomenul de
Penumbrele sunt acele umbre mai intense
care umbrele proprii purtate ale
obiectului care fac ca acestor zone
fie mai precise. o imagine cu
umbre mai cu treceri mai fine de la
zonele luminate la cele umbrite. Este
de fotografi n cazul portretului. Fotografia de
are valoare de document tehnic uti-
umbrele mai precis conturate.
de cu obiectul
conuri de circumscrise celor
- sursa obiectul (fig. 3.2.1.1).
Aceste conuri sunt tuturor
conuri lor de determinate de punctele sursei
luminoase cu obiectul considerat. Un con are vr-
ful 5
1
dincolo de sursa de iar are
vrful 5
2
ntre obiect. Totdeauna conul 5,
are unghiul la vrf mai mic dect conul 5
2
- Cele
conuri pe obiectului
curbe de contact - r, mai de
r 2 mai de ea. Aceste curbe de contact
pe obiectului trei zone.
Punctele posterioare curbei r, (n raport cu sursa)
nu primesc nici o de formnd umbra
proprie a obiectului. Curba r 1 este separatoarea
de proprie. Punctele anterioare curbei r 2,
care se n zona spre
integral sursa. Aceasta este zona a obiec-
tului . lntre curbele de contact r, r
2
este zona de
proprie, din care se vede doar
sursa de Curba r 2 este separa-
toarea de proprie.
Pe un plan de cele conuri de
descriu curbe: curba V" ce
umbra (n obiectul ascunde
total sursa de curba V2' ce
n exteriorul lui V, zona de din
care se vede doar sursa de
Pentru a studiul se alege n
imaginea a soarelui (5, s) n real ,
unde AB CD sunt diametre perpendiculare
(fig. 3.2.1 .2). umbra punctului M
este punctullJ. penumbra lui este aria elipsei cores-
cercului ABCD n De ase-
menea, umbra verticalei Mm este IJm,
penumbra ei este

n

-- -=:
fig. 3.2.1.1

in cazul prismei drepte dreptunghiulare se
din figura 3.2.1.2 pentru fiecare vrf
care (fig. 3.2.1.3). Se o
de mai - penumbra, care ncon-
umbra Apare un efect de rotunjire a
vrfurilor o a umbrei purtate. Acest
efect este mai accentuat n cazul surselor de
nepunctuale situate la
mici de obiect. Cu ct soarele este mai sus pe
penumbra este mai iar umbrele purtate
sunt mai Lumina foarte a soare-
lui aproape total penumbra.
3.2.2. Gradarea luminii a umbrelor
n raport cu
Pentru o mai redare a efectelor observate n
trasarea umbrelor prin se
cu un studiu de sau de
gradare a lumini i a umbrelor propri i purtate
prin tente. Aceasta se n desen prin
tehnica "rendu" -ului. Rendu-ul sau valora rea (v.
subcap. 4.2) constau n cu ajutorul ten-
telor a luminii a umbrelor in de
de unghiul de privire de unghiul sub care cade
lumina.
Pentru a explica de a
zonelor luminate sau umbrite ale unui abject se
face apel la o serie de elemente de tetometrie.
h
fig. 3.2.1.3
luminii a umbrei
A
h
fig. 3.2.1.2
o de se prin intensi-
tatea ei 1. surse de de inten-
sitate pot produce asupra ochiului efecte diferite. O
de se mai prin
ei, prin intensitatea pe unitatea de
Zona a unui obiect se caracteri-
prin iluminarea ei E.
Iluminarea unei intr-un punct al ei este
direct cu cosinusul unghiului (9) al
--- --
F90
145_
razei incidente cu normala la n acel
punct invers cu
(d) a punctului la sursa de
razele de de
pe o puncte egal luminate,
care curbe de iluminare (fig.
3.2.2.1). sau mai multe curbe de ilu-
minare apropiate zone egal luminate.
n interiorul contur aparent zonele de
iluminare dau a obiectului
(fig. 3.2.2.2).
Fie un ecran AB care de la
soare ecranul CD care
fig. 3.2.2.1
fig. 3.2.2.2
_146
de la ecranul AB (fig. 3.2.2.3). Ecranul CD nu
iluminarea proprie a ecranului AB, ci ilu-
minarea lui n un observator
ecranul AB, de la acesta o ilu-
minare care depinde de unghiul sub
care este privit (E) de de la care este
privit ecranul. Se poate spune deci iluminarea
este cu
invers cu dis-
la punctul de vedere. Pe un plan ori-
zontal luminat de soare sub unghiul 9, fiecare
punct A al planului orizontal produce punctului de
vedere n o iluminare (fig. 3.2.2.4).
Aceasta iluminare cu
punctului A tinde zero cnd A tinde
infinit. Deci, in iluminarea unui plan
dreapta lui de tinznd teoretic
zero. Acest fenomen se transpune n desenul
perspectiv printr-o nchidere a tentei sau o ndesire
a linia orizontului pentru zonele
luminate. perspectivei de
umbrele - proprii purtate - ale unui
panou vertical se deschid linia orizontului,
ajungnd la iluminarea la care se nchide un alt
panou vertical luminat direct (fig. 3.2.2.5).
in tratatul de A. Gheorghiu
exemplul unor panouri verticale colorate n
culori - de sus ntr-o culoare iar
cea de jos ntr-o culoare (fig. 3.2.2.6).
linia orizontului de culoare se
panouri le ajungnd
B
:4
A
, E
o
c
fig. 3.2.2.3
Perspectiva

, ,
, e
e e
E,
A3 A2 A1
W
fig. 3.2.2.4
cu mediul ambiant. Deci culorile inchise se
ca umbrele. in
linia orizontului, de tonuri se
ajungndu-se la o culoare o ilu-
minare determinate de peisaj, de clari-
tatea atmosferei de soarelui pe
Deci peste o (3 - 400 m) umbrele
purtate nu se mai percep. Acest fenomen depinde
de lumina din ziua de claritatea
atmosferei.
de relief o prin jocul sub-
til al luminii al culorii, al clarului al obscurului.
Clarobscurul se cu valori intre alb negru
de gri) n desen cu de
culoare n Perspectiva are la
mai multe tipuri de de (cei mai
eficace), de claritate, de de
cromatici (v. subcap. 3.3).
-
-
-- -
fig. 3.2.2.6
luminii a umbrei
A
B
F s
a
fig. 3.2.2.5
Fie un cilindru vertical luminat de un soare virtual
intr-un caz de un soare real n alt caz. n cazul
soarelui virtual (fig. 3.2.2.7), umbra se
supune regulii degradndu-se
ajunge se linia orizontului. in cazul
soarelui real (fig. 3.2.2.8), umbra vine
observator este mai cilindru. Aici
alt fenomen - bolta devine
de care face ca umbra
se degradeze privitor. Punctul A1 este mai
umbrit punctul A2. Din punctul Al se vede
mai din bolta pentru este mai
aproape de cilindru. Suprapunnd cele
efecte - al al luminii difuze atmosferice,
se poate spune umbrele purtate se
linia orizontului mai repede dect
observator. Atmosfera de
umbra proprie a cilindrului din
F s
-
I
147_
fig. 3.2.2.7
figura 3.2.2.7. Astfel, umbra proprie a ci!indrului
este mai partea dnd
la un efect de contrast ntre zona
cea de proprie.
Analiznd cazul a sfere situate la
diferite de un plan, se umbra
pe planul mai apropiat este mai dect
umbra pe planul mai (fig. 3.2.2.9).
Cnd sfera este mai aproape de planul pe care
ea mai mult din bolta
sfera este mai departe de planul
pe care lumina a
mai puternic umbra Planul la
rndul devine de
degradnd umbra proprie a sferei. Efectul este mai
puternic, cnd sfera se mai aproape de plan.
deci umbrele purtate se pe
ce se de obiect, iar
obiectul atinge planul pe care punctul
de contact este cel mai inchis punct al umbrei pur-
tate. De asemenea s-a constatat n
\
fig. 3.2.2.9
_148
\
\
\\

I
fig. 3.2.2.8
umbrele proprii sunt mai deschise dect
umbrele purtate.
un obiect pe unui alt
obiect, are zona ei cea mai
in vecinatatea zonei luminate se
deschide la punctul de pierdere (a), cnd se
cu umbra proprie a obiectului (fig.
3.2.2. 10).
3.2.3. Mijloace grafice de gradare a
luminii a umbrelor
in desenul perspectiv luminii a umbrei
se cu ajutorul tentelor
punctelor.
se pe un ecran alb o serie de benzi
negre de n la a unele de altele
(fig. fig. 3.2.3.1), se privite de la o anu
acestea se ntro uni
Aceasta este
(T) respective este de raportul din
tre albul totalul ei.
T=_a __
n+a
de nu este luat la ntmplare, ci el
este determinat de iluminarea
se seama de unghiul sub care este acea
de la punctul de obser
Perspectiva
fI
I
/ I
I I

I
I I
I
I
1-
I
I
Q ./
II
II
,
fig. 3.2.2.10
In se ia
cu iluminarea acelei iar tenta corespun-
se prin negre. Albul
iluminarea iar cantitatea de
negru (n procente) din acea
degradarea respective. Pentru
a realiza o prin care este
umbra trebuie fie
dea posibilitarea ca in interiorul umbrei se
formele arhitecturale.
o n
cazul cnd cele vizibile sunt egal lumi-
nate de un soare virtual (deci n
de este bisectoarea celor
in celor se nde-
linia orizontului prin diviziuni perspec-
tive, folosind unitate pentru ambele
:\.
-,
(n//
d+
t
'.,! /1
r-
= -

fig. 3.2.3.2
luminii a umbrei
,r n , a
11111
fig. 3.2.3.1
(fig. 3.2.3.2). Acesta este un caz particular este
bine fie evitat, deoarece nu foarte
bine adncimea volumuL Perspectiva obiectului
este doar de fuga a celor
Aceasta se ntr-o iluminare
a celor din imagine. care fuge mai
repede apare mai iar lumina reflec-
de ea scade mai rapid profunzime dect
lumina care fuge mai lent. Corelarea "fugii" cu
iluminarea este obligatorie in realizarea
unei bune perspective. Cazul inegale a
celor vizibile ale prismei este mai des uti-
lizat n redarea a perspectivei (fig. 3.2.3.3).
Se din stnga sub un
unghi mai mare dect unghiul sub care este lumi-
din dreapta, deci lumina vine din stnga.
Acest lucru face ca cele se comporte
diferit. din stnga se ca o n
iar ei se linia
orizontului . din dreapta se ca o
in proprie, avnd o care se
cu Pentru a acest efect
de degradare a luminii acestei linia ori-
zontului, A. Gheorghiu folosirea unui
/i
lrT

-
-
I
11
""'. --
fig. 3.2.3.3
149_
punct de pe linia (fig. 3.2.3.4). Acesta
este de fapt un procedeu celui folosit la
diviziunile perspective. O mai se
alegem o una in
proprie. Umbra proprie sunt totdeauna de
parte (fig. 3.2.3.5). Utilizarea a
duce la pierderea efectului de
confuzie in citirea imaginii. James J. Gibson
face o schimbare a
in cadrul are ca
rezultat crearea unei muchii deci modificarea
formei obiectului (fig. 3.2.3.6), iar un gol poate crea
o din planul (fig. 3.2.3.7), avnd ca
rezultat o depresiune sau o
luminii a umbrei se poate prin
tehnica punctelor. verticale impart
in dreptunghiuri de iluminare.
se umplu aceste dreptunghiuri cu puncte,
astfel ca densitatea lor fie cu ilu-
minarea respective, se efect ca
n cazul Prin suprapunerea
h h'
h
B
A
a

dl
n
,
"' ,

,
'TI,)
, ,.
fig. 3.2.3.4
h'

(o,
n'
w y
de negru se tentele plate. Tenta, fiind
o de pigment intr-un solvent, uscare,
are efect vizual cu cel al punctelor, dar mult
mai fin. La aplicarea tente lor se imparte
n dreptunghiuri de iluminare n fiecare
dreptunghi se totdeauna de la tenta cea
mai plus de suprapuneri core-
acestei zone de iluminare.
h h'
fig. 3.2.3.5
h h' h h'
fig. 3.2.3.6
fig. 3.2.3.7
_150 Perspectiva
3.3. CULOAREA N
3.3.1.
Introducerea unui capitol de culoare n cursul de
are ca obiectiv principal
pe studentul arhitect cu
dintre forma obiectul pe care l repre-
obiect ce se dintr-un material,
care pe obiective, perfect
o serie de
vizuale ce de subiectul care
supunem un citat din lucrarea
iluzie" de E.H. Gombrich:
"Un fenomen contrastant, cu o de impresia-
nare este cel care ia la nivelul
coroanei copacilor, ca urmare a distribuirii inegale
a luminii solare. Se
grupuri straturi cromatice de luminozitate satu-
De obicei, frunzele sunt iluminate mai
intens dintr-o parte. Reflectnd lumina,
va o luminozitate mai
mare o mai privim
coroana copacului din razelor de
soare, efectul cromatic se prin
garea la culoarea de verde a unei
de albastru; o privim din
culoarea va fi galbenul. n fine,
fenomenului de difuzie, care la nivelul frunze lor
este foarte puternic, iau aureole cromatice
de tonalitate portocalie sau albastru-violet, care
mai mult efectul culorii de Schim-
bndu-ne putem ne
din punct de vedere coloristic cu un copac, ntoc-
mai ca cu un caleidoscop."
Pentru a mai profund cele n
citatul de mai sus este necesar studiul teoriei culo-
rilor.
Ne propunem o a problematicii culorii
Culoarea n
pornind din cele trei de abordare: fizica
luminii, fiziologia psihologia nu n
ultimul rnd domeniul artelor vizuale. Se pune
accetul n principal pe studiul luminii colorate,
ca generatoare de culoare.
Studiul amestecului de este abordat de
arhitect n principal la realizarea de
prezentare a proiectului (perspective dar
pentru a modul de a vopselelor
(amestecuri de n de diferite tipuri:
uleiuri, alcool, eteruri etc.). Arhitectul pro-
obiecte cu aspect vizual colorat, care prin
lor cromatice de inte-
rior exterior. in la interior pri-
culoarea, iar la exterior forma.
Acest capitol mai propune familiarizeze pro-
iectantul (arhitect, designer, scenograf) cu o termi-
nologie n abordarea studiului culorilor.
Tot ce ne este colorat este perceput ca
atare de aparatul vizual uman. legile fizicii
lumea nu este doar oamenii unele
o Culoarea nu are un caracter
obiectiv, nu o proprietate a obiectelor
lor din jurul nostru. Culoarea este o proprie-
tate
De la nceput vom culoarea are un carac-
ter subiectiv depinde de trei factori - lumina
sau obiectelor
subiectul care are de culoare. Deci
culoarea este o
Pe parcursul culoarea a fost
diferit. La nceput culoarea este ca
o proprietate a materiei. n Evul Mediu ea este
ca o n cu lumina. Pictorii
vorbesc despre culoare enu-
mere materialele minerale sau vegetale din care
151_
se ncepnd cu secolul al XVIII - lea
descoperirile fizicii conduc o explicare mai
a acestui fenomen. Se un obiect
se vede in culoarea pe care o are lumina
de lui . Astfel, vedem un obiect albastru
pentru el doar razele de care
privitorului de albastru.
3.3.2. - culoare
LUMINA
Lumina este fenomenul care face lumea
Noi vedem obiectele din jurul nos-
tru in n care ele sunt luminate. Lumina
este stimulul specific Explicarea
fenomenului a evoluat in timp in de dez-
voltarea Pornind de la antici , amintim
de transmise europenilor de Alhazen
in tratatul de interpretate de enciclo
ne oprim la Cristian Huygens
(1629 - 1695) Isaac Newton (1642 - 1727).
Primul a teoria ondulatorie, teoria
n 1869 fizicianul englez J.K.
Maxwell (1811 - 1879) lumina
este o n 1900 fizicianul
germen Max Planck (1858 - 1947) ajunge la con
cluzia lumina se prin cuante de energie
numite fotoni, deci este de cor-
Fizicianul francez Louis Duc de Broglie
(1862 -1927) impune teoria lumina este
corpuscul (1924), teorie de
Niels Bohr (1885 - 1962).
Deci din punctul de vedere al fizicii lumina are un
caracter dual. Pentru studiul culorii ne vom indrep-
a
r
_152
).
Forma undelor eleclJomagnelice
. '"' lungimea de unda; u. amplitudinea
fig. 3.3.2.1
ta caracterul de al acestui
fenomen.
Lumina este stimulul care asupra
retinei. Ea are caracteristici:
- lungimea de (A), care in cromatologie
culoarea se in milimicroni ;
- luminii (f), care vibra
pe care trebuie fie
intre limitele vizuale ale receptori lor
fotosensibili.
Aceste caracteristici ale luminii (fig. 3.3.2.1)
ne dau viteza de propagare a luminii (V).
V= ')..,* f
Viteza luminii fiind o (300.000 Kmls),
este invers cu lungimea de
Ea pornind de la galben (500.000 de
miliarde de pe albastruviolet
scade
Din totalitatea (undelor) electromagnetice
aparatul vizual uman percepe doar o parte,
spectrul vizibil, care se intre radia-
ultraviolete cele (cea. 1/8 din totali
tatea electromagnetice). Aceste
au lungimile de cuprinse in intervalul de cca.
400 - 800 milimicroni (fig. 3.3.2.2).
Lumina fenomene:
- Reflexia - in intoarcerea a fasci-
culului de raze de in mediul din care a venit
la contactul cu o ei se
oglindirile refiexiile (v. subcap. 2.7.3);
- - de propagare a
luminii cnd trece prin medii diferite.
fig. 3.3.2.2
Perspectiva
(transmisia) traseul razelor luminoase prin
lentile, fenomenul mirajul ; deci propa-
garea luminii nu este rectilinie.
- - propagarea undelor lumi-
noase in spatele obiectelor, prin ocolirea margini-
lor. Fenomenul este cu ce se petrece
cnd se o in in calea
de deplasare a undei un paravan cu un ori-
ficiu; cu propagarea sunetului.
Difuz;a - apare cnd fasciculul de tra-
medii neomogene opti c (medii tulburi),
lumina in toate
Dispersia - separarea luminii solare in compo-
nentele monocromatice: portocaliu (orange),
galben, verde, albastru, indigo violet (spectrul
cromatic) - ROGVAIV (fig. 3.3.2.3).
Fenomenele cum sunt reflexia,
dispersia etc. se prin natura ondulatorie
a luminii , altele cum sunt emisia
luminii se prin manifestarea
a acesteia.
Vom face clasificare a luminii:
a) - lumina de soare, bec, lum-
nare) lumina de cer,
sau obiectele din jur;
b) - lumina de soare lumina
care poate fi sau rece - lumina de
la lumnare sau de la becuri de diferite tipuri.
in studiul cromaticii vom analiza lumina

Soarele o - lumina
(fig. 3.3.2.4) care are lungimile de
cupri nse intre 180 - 1800 nm (mili microni) se
compune din:
- ultraviolete (UV) - 5%;
- lumina - 39% avnd lungimile de
(A) intre 400 - 800 milimicroni;
- - 56%.
fig. 3.3.2.3
Lumina se mai spectrul vizibil
(spectrul optic), Newton fiind cel care a utilizat
prima termenul de spectru, care n

Prima lumina a fost de
antici cu ajutorul unor cristale naturale stau
scrierile lui Pliniu Seneca). n epoca
Newton este primul care descompune lumina
cu ajutorul unei prisme triunghiulare din
cristal cu publicarea sale "Opticks:
Treatise ofThe Reflections, Relractions, Inflections
and Colors 01 The Light " in 1704 la Londra (1706
ed. in pune bazele cromaticii (studiul culo-
rilor) . Spectrul cromatic este pus in prin
sa pe un ecran alb. Aceasta se
fenomenului numit dispersie. Tot Newton este cel
care recompune lumina cu ajutorul discului
binecunoscut ce cele 7 culori ale spectru-
lui intr-o (fig. 3.3. 2.5).
Prin rotirea discului se de alb.
Lumina de la soare este incorect
ca fiind Ea este
LUMINA
Culoarea i n
DOMENIUL
VIZIBIL
fig. 3.3.2.4
ULTRAVIOLETE
VIOLET 400 mll 1
GALBEN 555 r
- 800 mll

375 760 mll
'"
153_
fig. 3.3.2.5
poate fi n prin proiectarea ei pe un
ecran alb sau cnd n sunt particule
microscopice (v. difuzia).
Dispersia producerea curcubeului
ploaie. Este defapt o combinare a efectelor de dis-
persie, reflexie a luminii solare n
turile fine de din Razele de soare,
venite din spatele observatorului, se n
de sunt intoarse acesta.
de rolul prismei de cristal se
produce fenomenul de dispersie care are ca rezul-
tat un curcubeu, avnd lumina spre
exterior (curcubeul primar). Cnd razele de soare
reflexii in interiorul turii de
dispunerea culorilor se face invers, producndu-se
curcubeul secundar, suprapus peste cel primar.
Cnd undele luminoase ntlnesc particule mai
mici dect lungimea de lumina este
n toate Fenomenul
numele de difuzia luminii. n mediul difuzant pe
unda se produc unde secundare
care au diferite de aceasta. Difuzia luminii
se poate produce in medii diferite:
- transparente cu
- medii tulburi care particule fine in sus-
pensie (fum, emulsii);
- medii omogene particule in suspensie
(l ichide gaze).
n aer (mediu transparent) se impu-
microscopice (praf, fum, suspensii) razele de
care n mod normal sunt invizibile, devin
vizibile. Fenomenul se cnd lumina
ntr-o cu particule de
praf in aer. difuziei se prisme de
care geometria ferestrelor prin
care lumina.
Moleculele din aer au o cu
lungimea de din spectrul vizibil. particu-
lele difuzante au diametrul mai mic dect lungimea
de a luminii difuzia este de tip Rayleigh,
particulele difuzante sunt mai mari dect lungimea
de difuzia este de tip Mie. Lordul Rayleigh
(1842 - 1919), laureat al premiului Nobel pentru
n anul 1904, a stabilit intensitatea luminii
difuzate este invers cu lungimea de
Deci lumina este mai mult
dect cea Acest fenomen i numele
culoarea a cerului. Mai sus de
cerul este negru.
CULOAREA OBIECTELOR
corpuril or luminate absoarbe
lumina, restul fiind se face
selectiv depinde de natura mediului absorbant
de lungi mea de a fasciculului de Sti-
cla, de exemplu, nu absoabe vizibi le, dar
absoarbe ultraviolete.
Culoarea obiectelor se prin fenomenul de
a lumini i a unor lun-
gimi de ce compun fasciculul de
Obiectele opace absorb o serie de lungimi de
pe cele care culoarea lor.
Obiectele transparente (numi te filtre) absorb
luminoase cu celor care trec a
lungime de culoarea filtrului.
Deci noi vedem obiectele din jurul nostru sunt
luminate le vedem n culoarea luminii reflectate
(corpuri le opace) sau a luminii transmise (corpurile
transparente ).
fascicule de sau se
pot intersecta in aer se reci-
proc. Acest fenomen face perceperea
obiectelor. Luminile reflectate nu se compun n aer
precum sunetele. cele fascicule de
sunt proiectate pe un ecran alb, prin supra-
punere, percepem culoarea din com-
punerea lungimilor de reflectate de ecran.
n concluzie un corp este:

- alb - toate luminoase sunt reflectate;
- negru - toate luminoase sunt absorbite;
- gri - sunt reflectate toate luminoase ntr-o
absorbite toate in
la 100%;
- colorat - lungimile de sunt reflectate inegal.
Obiectele nu au culoare, ci doar capacitatea de
a absorbi, reflecta sau transmite lumina (lungimi
de Culoarea este o proprietate
de observator, nu are caracter obiectiv.
Culoarea obiectelor depinde de:
- a luminii;
- obiectelor;
- subiectul (observatorul) care face
3.3.3. culorilor
APARATUL VIZUAL UMAN - OCHIUL
este cel mai dezvoltat al omului.
cum s-a omul 80 - 90% din infor-
prin imtermediul aparatului vizual. Aparatul
vizual uman are trei componente importante: ochiul ,
de transmitere a analizorul
vizual din Procesul nu
se incheie pe se
pe iar imaginea se compune la nivelul
cerebrale.
Retina este o di n
celule sensibile la Tn centrul
retinei se 7 milioane de conuri, specializate
pentru vederea de zi. La periferie sunt 130 mi-
lioane de specializate pentru vederea la
(vederea de noapte) pentru per-
Conurile la o intensi-
tate de de 200 de ori mai mare dect cea

Tn cadrul vederii culorilor vom distinge un proces
bioelectric, in care celulele fotosensibile au un rol
important (conurile un proces
biochimie in care vom semnala a
fotosensi bile: iodopsina (pentru per-
rodopsina (pentru noc-
Conurile sunt specializate pentru per-
ceperea culorilor primare:
- conuri sensibile la
- conuri sensibile la verde;
- conuri sensibile la albastru.
conurilor este in foveea cen-
tralis unde raportul lor se astfel : la un con
specializat pentru albstru sunt 16 specializate pen-
tru verde 32 pentru (fig. 3.3.3.1).
Urechea poate distinge mai multe sunete intr-un
acord muzical. Ochiul nu poate distinge mai multe
culori suprapuse, ci rezul tanta tuturor lungimilor de
ce compun fasciculul de Ochi ul nu
percepe verde, ci rezultanta - portocaliu.
Deci , vederea nu lumina
de un amestec.

. ...0......

....0......
........0. .

. .....0....

fig. 3. 3.3.1
Culoarea i n
155_
),

400 555mIJ
SPECTRUL CULORILOR
fig. 3.3.3.2
800 mlJ
Sensibilitatea ochiului este mai mar-
ginile spectrului culoril or mai mare centrul
lui - zona galbenului (fig. 3.3.3.2).
CULORILOR
Perceptia: este procesul psihic senzorial prin care
obiectele din jurul nostru, in totalitatea
concrete, cnd acestea
asupra organelor de
Senzatiile: sunt procese psihice elementare de
a concrete ale obiectelor,
cnd acestea un singur organ de (n
cazul nostru aparatul vizual uman).
Vederea unui obiect colorat este un act fizic psihic
in timp are un caracter strict individual.
Vom repeta deci : CULOAREA ESTE O
Culoarea nu trebuie nici cu lumina, nici
cu care obiectelor de a
fi colorate, ci este un efect psihic, o
Aparatul vizual uman dispune de cali-
senzoriale: lumina, culoarea, conturul , supra-
forma profunzimea. Ultimele patru sunt stu-
diate in cadrul perspectivei liniare.
nu culoare.
culorilor depinde de:
- Intensitatea Varii nd intensitatea
luminii , este prima culoare care apare dis-
pare, iar albastrul este ultima. Aici
efectul Purkinje care descrie cum se
perechea - / albastru: in lumina a
dispare. Fenomenul este prezent
n cazul
- Unghiul de al luminii al de
privire (v. subcap. 3.2);
- Tipul lumi nii - sau
- Culoarea a luminii sau rece) .
Mecanismul vederii culorilor este insuficient de
bine cunoscut. Au fost sunt multe ipoteze.
este teora Acesta
a fost prima de Thomas Young
(1773 - 1829) de Herman von
Helmholtz (1821 - 1894). 1960 s-a pus n
a trei fotosensibili n
cele trei tipuri de conuri , fapt ce a condus la
conurilor n trei categori i special izate.
Transmiterea mesajului cromatic de la ochi
se face pe perechi : a) -
verde; b) galben - albastru; c) alb - negru.
teorie a fost de Ewal d Hering din
1878, dar a fost experimental abia n anii
60 ai sec. al XX - lea. Acest mod de transmi tere a
creier (pe perechi ) conduce la con-
statarea o culoare complementarea ei.
SENZORIALE
VARIABI LELE CULORILOR GRAFICA DE
CALCULATOR
ELECTROMAGNETICE ALE CULORILOR MUNSELL
lungimea de unda - ) ...
Tonul cromatic (culoarea)
Hue Hue
cea. 160 de tonuri
lncarcatura energetica
luminozitatea
Value
Brightness
cea. 200 de
spectrala
(puritatea)
Chroma Saturation
cea. 20 de
fig. 3.3.3.3
_156
Perspectiva
Din punctul de vedere al fizici i lungimea de
culorile n: tonurj cromatice
(culorile) tonuri acromatice (albul negrul).
culorilor se supune legii culo-
rilor care este un fenomen foarte relati v. Spre
exemplu o apare n semiobscuritate
dar este ca
facem o fotografie n de mai sus
creta din imagine, ea este
Vom spune culoarea este o
are statut de proprietate obiectelor; nu
are statut de de proprietate cum ar fi :
forma, greutatea etc. Forma este un
mijloc mai sigur de identificare a obiectelor dect
culoarea. Culoarea este foarte la schim-
de mediu. culorile se
reciproc. De exemplu picturi expuse una
alta pot modifica profund coloritul. Perceperea
culorilor este de o serie de caracteristici
ce privesc subiectul care face
- starea
-
- gradul de
- profesia domeniul n care
activitatea.
SENSIBILITATEA CROMATiCA
Omul poate identifice trei de ale
electromagnetice di n spectrul vizibil :
lungimea de forma

Tabelul din figura 3.3.3.3 cuprinde cele trei
senzoriale (caracteristici) ale culorii ce decurg din
cu electromag-
netice ale luminii vizibile.
Ochiul uman distinge ntre alb negru cca. 200 de
n spectrul cromatic mai - ntre 100
fig. 3.3.3.4
160 de tonuri , iar disting cca.
10.000 de Tonul cromatic este determinat
de lungimea de care n cadrul
undei de Cu ct mai cu
att culoarea este mai Culoarea este
mai (mai cu ct lungimile de
sunt mai omogene (de valoare).
n figura 3.3.3.4 sunt prezentate cele trei variabile ale
culorii , ntr-o A.H. Munsell ,
care corespund celor trei caracteristici ale ei.
Caracteristicile culorii sunt percepute simultan, dar

- Tonul cromatic este primul perceput ;
- este a doua rezultnd trepte
in interiorul tonului ;
- Luminozitatea este a treia
In centrul spectrului cromatic (puritatea)
este iar luminozitatea este cea mai mare.
Astfel galbenul este culoarea cea mai
(fig. 3.3.3.5).
Analiznd diagrama spectrului culorilor se poate
spune
- se face la marginile spec-
trului cu ajutorul iar la mijloc cu ajutorul

fig. 3.3.3.5
Culoarea in
157_
- n centrul spectrului ochiul percepe mai multe
tonuri cromatice;
- spre spectrului tonurilor
este mai mare, deci sunt mai tonuri perce-
pute.
Vom mai face
- fondurile nchise luminozitatea
culorii circumscrise, n motiv
pentru care majoritatea figurilor care culoare
au fost prezentate n lucrare pe fond negru;
- fondurile deschise expresivitatea
culorii ;
- luminoase tonali-
tatea - portocaliul verdele
galben.
3.3.4. Amestecul culorilor
de culoare este n moduri
distincte:
- de lumina sau de obiecte,
care prin lungimea de culoarea;
- de naturale sau artificiale)
care ei de culoare.
Vom vorbi deci de categorii de culori :
culoarea - culoarea - pigment. n
ambele categorii cte trei culori primare din
care toate celelalte.
fig. 3.3.4.1
_158
R. Arnheim mparte culorile n primare generatoare
primare fundamentale: "Primarele generatoare
se la procesele prin care iau culo-
rile; primarele fundamentale sunt elementele a
ceea ce vedem culorilor n cmpul
vizual ". Din prima categorie fac parte luminile colo-
rate, iar din a doua fac parte vopsele le cu care
pictorii n -
alcol , uleiuri , eteruri etc.).
AMESTECU L ADITIV
Amestecul aditiv (amestecul de lumini) se reali-
prin nsumarea lungimilor de ale
diferitelor lumini colorate.
Amestecul de lumini este un amestec optic sau
fiziologic, se face la nivelul aparatului vizual
este un amestec subiectiv. Se prin
proiectarea de lumini colorate pe un ecran alb.
Culorile primare ale amestecului aditiv sunt:
verde albastru (fig. 3.3.4.1). n 1885 J.C.
Maxwell a demonstrat experimental din cele trei
"culori - primare se pot toate cele-
lalte, inclusiv lumina Numim tricro-
luminii albe din amestecul :
+ verde + albastru = alb (fig. 3.3.4.2). Culorile
complementare sunt culorile care amestecate ne
dau de alb sunt plasate diametral
opuse pe cercul cromatic.
fig. 3.3.4.2
Perspectiva
fig. 3.2.4.3
Amestecul de lumini este utilizat de
designeri , scenografi , etc. Tn grafica de calculator
sunt utilizate trei culori primare
verde albastru (Red, Green, Blue - RGB).
AMESTECUL SUBSTRACTIV
Amestecul substractiv (amestecul de
extrage (substrage) din sursa o serie de
acestea sunt absorbite de Acest
amestec se petrece nainte de a se face
luminii reflectate de
Pentru naturali culorile primare sunt:
galben albastru (fig. 3.2.4.3) . Din
amestecul celor trei primare se prin sinteza
un gri spre negru: + galben +
albastru = negru (fig. 3.3.4.4). Se petrece
fenomen cu cel pe care l cnd
pensula de n o
apa se va va deveni
de culoarea brun nchis spre negru.
naturali au fost din cele mai vechi
timpuri n cteva amestecuri
bine cunoscute de naturali:
Albastru + galben = verde
+ galben = portocaliu
+ albastru = violet
n amestecului de culorile com-
plementare, plasate diametral opuse pe cercul
Culoarea in
fig. 3.3.4.4
cromatic, sunt unele altele
(are loc un amestec optic).
Perechile de complementare (galben - violet ,
albastru - portocaliu - verde) puse
se (trece una in celeilalte). Acest efect
optic trebuie evitat n cnd dorim comu-
cu ajutorul unui text scris ntr-o culoare pe
un fond de culoare
La a culori complementare mai
apare un efect optic, numit
sau umbra De exemplu, un obiect
are o verde, iar unul galben are o
crescnd de pro-
funzime. Efectul dispare sau se reduce cnd
colorate sunt separate prin linii negre (fig.
3.3.4.5). Se creaz un repaus in Acest
efect devine negativ cnd, ntr-o
sunt conturate colorate cu linii negre.
Se pierde efectul de profunzime perspectiva
devine volum (fig. 3.3.4.6).
Amestecate ntr-o culorile com-
plementare dau griului neutru. Cnd se
cu culori complementare apare contrastul
simultan. Efectul contrastului simultan se
pe legea complementarelor care spune
culoare cere psihologic culoarea - comple-
mentara ei. culoarea nu este
159_
fig. 3.3.4.5
ochiul produce si multan comple-
De exemplu: un verde puternic
unui gri neutru face din acesta un gri virat spre
(un un puternic va
asupra
un verzui. Contrastul simultan
dintre formele plane sau
obiecte, dintre fond.
n realizate de pe calculator n industria
lor color cele trei culori primare sunt:
albastru deschis, purpuriu galben (Cyan,
Magenta, Ye/low - CMY) la care se negru
sau o culoare cheie (Key) cu rol de a
spectrul culorilor - CMYK (fig. 3.3.4.7).
Amestecul substractiv este deci de tipuri:
- amestecul de (vopsele), este un
amestec chimic, utilizat n: vopsitorie de orice
tip, fotografie, industria lor color;
- amestecul realizat prin suprapunere de filtre colo-
rate. Acest amestec se face nainte de
fig. 3.3.4.6
_160 Perspectiva
fig. 3.3.4.7
luminii transmise prin filtre este utilizat n
scenografie, fotografie operatorie de imagine.
AMESTECUL
Amestecul este un procedeu tehnic
opti c. Sunt reflectate toate lungimile de intr-o
sunt absorbite toate n pro-
la 100%. de
gri. Procedeul este utilizat in grafica de cal-
culator.
REPREZENTAREA A CULORILOR
n decursul istoriei culorilor studiate in
de specialitate a fost foarte variat. L.B.
Alberti de patru culori albastru, verde
gri), albul negrul ne culori.
Leonardo da Vinei 5 culori , iar Newton ia
in cele culori ale spectrului. n sec.
al XVI I - lea germanul Johann Zahn (1631 - 1707)
pune in culori , iar n sec. al XVIII -
lea L.B. Castel (1688 - 1757) 12 culori . i n
pictorii au utilizat 6 culori : trei primare
trei secundare, iar prin de alb sau
negru s-a un foarte mare de culori.
Pentru o a teoriei amestecurilor
de culori s-au imaginat in decursul timpului diferite
scheme grafice, forme plane (li nie, triunghi , hexa-
gon, cerc) sau forme in care au fost
culori le. Cari Runge (1856 - 1927) a fost
primul care propus scheme (modelul sferic,
Culoarea in
fig. 3.3.4.8
1810). Toate aceste scheme au incercat explice
ct mai complet modul de generare a culorilor.
Vom face privind scheme grafice pen-
tru amestecurile de naturali. Pentru
amestecurile de fabri cantul
secretul de Nici amestecuri le
utilizate de uni i dintre marii pictori ai timpului nu
sunt cunoscute cu precizie.
Cercul culorilor al lui Newton 7 culori , cer-
cul lui Goethe (1807) are 6 culori (fig. 3.3.4.8).
Egen Oelacroix introduce culorile intr-un triunghi ,
iar fizicianul pictorul A. H. Munsell propune o
de generare a culorilor o (fig.
3.3.4.9). Foarte este sfera culorilor
Paul Klee "canonul culorilor"
(fig. 3.3.4.10). S-a impus cercul lui
Johannes Itlen (profesor la Bauhaus) creat in 1921
(fig. 3.3.4.11).
i n generarea culori lor se de la culorile pri-
mare (de gradul 1) . Prin amestecul a primare
se culorile de gradul al II - lea (culorile
secundare), iar prin amestecul unei primare cu o
se culorile de gradul al al III -lea
(culorile
3.3.5. culorilor
cu componentele geometrice
FORMA,
n unei imagini culorii cu forma,
are loc printr-un proces care
161_
fig. 3.3.4.9
se petrece simultan. Toate aceste componente
geometrice in cu culorile din
cmpul vizual , intregind imaginii ,
aj utnd la crearea sezatiei de volum profunzime.
Toate aceste pot fi analizate seperat, dar nu
pot fi dect
Forma, spre deosebire de culoare, este o proprie-
tate a obiectului perceput. Culoarea este
o proprietate obiectelor deci foarte
Culoarea se distribuie n interiorul
_162
SFERA CULORILOR (OU,AKLU;)
ALB
VIOlET'...-_-C-__ "
DIAMETRAl.
PERIFERIC ,
NEGRU
fig. 3.3.4.10
formei devenind parte a ei. Putem
cosidera forma culoarea sunt core-
late. Ambele ne distingem
obiectele din jurul nostru, cum s-a mai pre-
cizat , forma un mij loc mai sigur de iden-
tificare a obiectelor dect culoarea. Vom face
la exterior (n peisaj) n
forma, iar la interior culoarea.
Culoarea destul de mult
Obiecte de sunt perce-
fig. 3.3.4.11
Perspectiva
pute diferit in de cum sunt colorate. Se
efecte puternice prin asocierea obiectelor cu
cele categorii de culori , culori care
culori care forma. cteve exemple
de perechi de culori M. Gaiu A. Oicu):
albul (dilatator) cu negru (comprimant);
albastrul inchis (concentric) cu portocaliu
(excentric);
violet (concentric) cu galgen (excentric).
WassHi Kandinsky valoarea unor culori
este de unele forme de
altele. EI modul in care este
perechea galben - albastru (fig. 3.3.5.1).
Discul galben a fost desenat mai mic
dect cel albastru, dar cu toare acestea le vedem
invers (fig. 3.3.5.2).
Ca Kandinsky, Ilten celor trei culori
fundamentale le corespund formele geometrice
fundamentale triunghiul cercul), iar
cnd o coincide cu culoarea
toare acesteia efectul se Galbenul
deschis corespunde triunghiului tuturor formelor
cu unghiuri albastrul corespunde cercului
tuturor formelor delimitate de curbe; cores-
punde tuturor formelor cu laturi orizon-
tale verticale (fig. 3.3.5.3).
facem pe care ni-I perspec-
tiva anume ce esle mai aproape se vede mai
mare ce este mai departe se vede mai mic, vom
descoperi culori ale apropierii (culorile
care culori ale (culorile care
forma) .
este de intinderea
colorate. Astfel, o mai mare de
este mai bine n profunzime
este mai Deci , departe
de privitor culoarea este foarte
Vom spune este culoarea
apropierii (fig. 3.3.5.4). S-a demonstrat experimen-
tal de la fel cum
obiectele apropiate, iar albastrul
cu obiectele
Toate aceste sunt corelate cu
Astfel , este de aproape,
cu ct ne de sursa de aceasta
o mai in lucrarea
n L. ne testele
Culoarea n
..
-
"'"
GALBEN
GALBEN
DESCHIS
RECE

INCHIS
NEGRU
fig. 3.3.5.1
fig. 3.3.5.2
fig. 3.3.5.3
..
163_
fig. 3.3.5.4
lui Itten pentru a demostra contrastul cald - rece.
Unor care au lucrat ntr-o
in - oranj (vermillon) le-a crescut
temperatura cu 3 - 4 grade de care au
lucrat ntr-o n albastru - verzui
(turcoaz). Un al t experiment de Itten a avut
drept caii de curse. caii care
au fost intr-un grajd cu in
albastru - verzui s-au imediat, spre deose-
fig. 3.3.5.5
_164
bire de cei care au fost n grajdul cu
vopsiti n - oranj . Itten recele
cu zona caldul cu zona Putem
semnala faptul din punctul de vedere al lungimii
de se cu
de energie Sinletizd ideile lui
Itten, intr-o pe un cerc cu 12 culori
se pun in doi diametri (fig. 3.3.5.5),
axa cald - rece (care mparte culorile n culori calde
AXA POLI LOR
TERMICI
Perspectiva
culori reci) axa poli/or termici ai culorilor:
- oranj de Saturn, culoarea cea mai
albastru - verde (oxidul de mangan, culoarea cea
mai rece).
Este binecunoscut faptul cu
umbre de volum adncime. Dar
umbrele ce culoare au? Pictorii au
observat studiat acest fenomen optic. cu
lucrarea ..Impresie, de soare" a lui Clode
Monet (1874) se un curent nou n -
Impresionismul. acestui curent au propus
studiul culori lor numai prin amestec optic. Ce
aduce nou impresionismul:
p tehnici noi de aplicare a culorii - divizarea
culorii fragmentarea
- amestecul optic al culorilor pure;
p utilizarea umbrelor colorate.
sunt cei care au pictat umbrele colo-
rate n lor. acest fenomen cu aju-
torul legii complementarelor. Propunem
toarea de Itlen n anul 1944,
peste un obiect alb o ntr-o
culoare Umbra care apare este de
culoarea complementarei -
verde, - violet).
Ni velul de iluminare culo-
rilor. Pe ce iluminarea, culorile par
mai mai intunecate, scade luminozitatea
lor. La o iluminare foarte culorile
tind spre albastru (galbenul tinde spre verde,
ncepe Acesta este efectul Purkinje (fig.
3.3.5.6), care apare un sfert de de obser-
vare in lumina albstrul
culoarea cea mai (J .E. Purkinje, 1787 -
1869, a explicat fenomenul de adaptare a vederii
umane la ntuneric) . Iluminarea unei
scade cu de privitor (v. subcap.
3.2); un argument pentru a demonstra
culorilor apropierii (galben, portocaliu,
a culorilor (verde, albastru,
violet).
REDAREA PROFUNZIMII
Tn cadrul perspectivei de exterior se poate crea
de profunzime utiliznd corect cele
categorii de culori : n primul plan culorile apropierii ,
iar n fundal culorile Aceasta ar putea fi
Culoarea n
fig. 3.3. 5.6
o abordare cea mai pro-
cedee mai elaborate care seama de ameste-
cu riie de culori. Se poate face o apropiere
a tonurilor de un ton mediu general , valoarea aces-
tuia fiind in de lumina in fundal. n
primul plan se contrastele valorice,
care scad treptat spre profunzime.
Supunem fenomenul clarobscurului.
Clarobscurul este un contrast care pune n evi-
- (v. subcap. 3.2).
Acest contrast se pe raportul alb - negru
sau deschis - inchis. faptul un
clarobscur monocromatic dar unul policrom. La
baza clarobscurului - raportul
dintre valorile deschise cele inchise, dintre culo-
rile luminoase cele intunecate. cum s-a
mai acest raport pune in volumul
prin localizarea obiectelor in
In zilele nsorite (fig. 3.3.5.7), contrastele de
fiind mari, adncimea este mai mare, fundalul este
mai imaginile sunt viu colorate; in zilele
noroase (fig. 3.3.5.8), contraste,
sunt reduse fundalul este apropiat de
privitor, culorile sunt (v. subcap. 3.2).
O modalitate este a
culorilor lor pe ce acestea se
de privitor. Este de subli niat faptul ,
orice culoare poate mai rece sau mai
De exemplu, care este cald, i
se galben devine mai cald, iar
i se albastru devine mai rece.
Albastrul care este rece, cu negru devine
mai rece, iar cu devine mai cald,
165_
in limita culorilor reci.
Verdele cu galben devine cald, iar cu
albastru devine rece. Toate aceste procedee cro-
matice trebuie asociate cu studiul perspectivei
liniare pentru a reda ct mai corect fidel volumul
profunzimea in perspectiva de
fig. 3.3.5.7
fig. 3.3.5.8
_166
Perspectiva
EFECTUL MODELATOR AL CULORII
cum s-a in cuprinsul acestui capitol, o
n sine nu esle culoare, ea
devine culoare numai alunci cnd este
de ochiul uman. Faber Birren (1900 -
1988) pentru a percepe culorile, ochiul
uman curbura cristalinului. De exem-
plu, pentru a culoarea cristalinul
curbura, iar pentru a percepe albastrul,
curbura lui devine mai Acest fenomen la
baza efectul modelator al culorii asupra unei
Se poate ilustra acest efect n felul
plasnd cercul cromatic pe un fond negru,
de galben par n
afara fondului negru ctre privitor, mai aproape de
noi , culoarea pare sape o depresiune
in suportul negru, ducndu-se n profunzime, iar
verdele intermediare. A. V.
Efimov propune schema grafic din figura 3.3.5.9.
efectul modelator al suprafetei este deter-
mjnat de iluzia apropierii culorilor calde de obser-
vator si a culorilor reci.
Realiznd o pe o
putem observa,
s-a transformat ntr-un relief,
mai corect spus, in iluzia unui relief, in care
proeminente sunt figuri le in culori calde, iar depre-
fig. 3.3.5.10
Culoarea in
fig. 3.3.5.9
siunile sunt ocupate de figurile in culori reci (fig.
3.3.5.10). ntr-o axonome-
vom descoperi , cel mai inalt punct al aces-
tui relief virtual este galben, iar cel mai profund este
albastru-rece (fig. 3.3.5. 11 ). Culorile au "modelat",
fig. 3.3.5.11
167_
au "sculptat" crend iluzia celei de
a treia dimensiuni s-a realizat o
CONCLUZII :
1. Vedem culoarea luminii reflectate sau trans-
mise; aceasta este culoarea obiectelor per-
cepem:
- tonuri cromatice - absorbite inegal ;
- tonuri acromatice:
- alb - toate sunt reflectate;
- negru - toate sunt absobite;
- gri - toate sunt reflectate absorbite
procentual .
2. culori lor depinde de:
- a luminii;
-
- subiectul care face
3. ntr-o vom utiliza 5 - 7
_168
culori. Acest coincide cu volumul
n cmpul vizual cu volumul memoriei de

O compozitie cromaticq poate avea o inteli-
numai este dintr-un limi-
tat de valori perceD!ive.
Cele trei domenii de studiu au definit culoarea astfel:
FIZICA:
- Culoarea este Culoarea nu poate exista
n afara luminii .
MEDICINA:
- Culoarea este o Perceperea culorii
este un act strict individual.
ARTA:
- Culoarea nu poate exista n afara formei.
Forma se supune legilor perspectivei , deci
culoarea.
Perspectiva
Capitolul 4
PERSPECTIVA DESENUL LIBER
4.1.
,
Desenul, lucrare spre a fi
nu face obiectul studiului nostru. Denumim desen
liber desenul executat cu mna, instrumente.
Ne vom ocupa de acel mod de exprimare prin
desen pe care il folosesc designerii
pentru materializa ideile in proiectarea
formelor. Desenul este limbajul de comunicare cel
mai important n cadrul profesiei.
Omul a desenat din cele mai vechi timpuri , chiar
inainte de a scrie. Cu toate desenul are o
vechime att de mare, s-au foarte
aceasta datorndu-se suportului
(Ia nceput papirusul, la perga-
mentul n cele din s-a impus hrtia).
desenului n cadrul artelor plas-
tice vom constata vreme acesta a fost
cosiderat o operei
finite. Abia pe la secolului al XV - lea
nceputul secolului al XVI - lea desenul este adus
n stadiul unei de
In cazul picturii numitele desene de
realizate pe lemn sau -
n preparatorie pentru o pic-
desenele cuprindeau schemele compozi-
zonele de cu de
culoare. la opera pictorul reali-
za numeroase astfel de desene. etapa de
lucru n care se realizau, aceste desene au primit
denumiri diferite: crochiul - desen sumar de mici
dimensiuni, realizat pe orice suport la
- pe o foaie de hrtie sau
intr-un caiet, n care se primele idei ce
se ulterior. n a doua a secolului al
XVI - lea apar desene mai precise mai elaborate
dect cum sunt de exemplu desenele n
care apar studii de
_170
Desenul a evoluat instrumentului utilizat.
La nceput (din Antichitate la Evului
Mediu) s-a utilizat vrful de metal (argint sau
plumb). La nceputul secolului al XV -lea apare pia-
tra (sangvina) sau care
creion ntr-un din lemn).
Din a doua a secolului al XVII - lea nstru-
mentul cel mai utilizat este grafitul (care cu timpul se
n "creionul Conte"). In secolul al XVII -
lea se !usainul de lemn pe
tate ars), care se impune n secolul al XVIII-
lea sub numele de
cum s-a pe parcursul prin
desen putem reprezenta pe o un
obiect sau o Prin linii desenul pune n valoa-
re forma, iar prin valori de
formei relief. Desenul un efort mental de
a naturii prin rea foarte a
obiectului privit de reprezentare
care se pe stabilirea unor con-
de aproape de realitate este un desen,
el are un grad mare de care il
de imaginea
in desenele de inceput obiectele erau conturate
precis ntr-o de intensitate Mai trziu
desenul mai
cauzate de de (apare
perspectiva). Perspectiva un rol important n
desenul de forme
designeri).
Desenul a devenit in timp un mijloc de investigare
a naturii , o modalitate de a
naturii. Prin desen putem lumea pe care
o vedem. Se spune adesea ceea ce nu
mental nu prin desen
invers.
Perspectiva desenul liber
fig. 4.1.1
"Desenul nu este o copiere a
naturii, dar totdeauna o transformare, deci un act al
(G.M. Cantacuzino).
Proiectarea este de calcul,
iar cea de design are la desenul,
executat cu diferite mijloace: cu mna cu
instrumente sau cu calculatorul. Cum inginerul nu
poate definitiva proiectul numai din calcule
desenul tehnic, nici arhitectul nu poate proiecta
forma numai prin desen, anumite calcule
Prin desen mai bine geome-
tria obiectului modul de utilizare a materialelor (fig.
r
4.1.1), iar prin procedeul lui "explo-
date" logica de mbinare a com-
ponente (fig. 4.1.2). Este o modalitate de
care are la desenul , fiind des utiliza-
de proiectantul de design.
Desenul se imparte cu timpul in mari cate-
gorii: desenul de impresie desenul descriptiv.
Desenul profesiei de arhitect face apel la ambele
categorii. Desenul de este un desen
tehnic, foarte exact, dar n timp foarte
expresiv.
fig. 4.1 .2

171_
4.2. DESENUL - DESENUL DE OBSERVATIE
Desenul se mai desen de
EI se poate executa n exterior (n
peisaj) sau in interior. n ambele desena-
torul poate avea ca subiect obiecte sau din
lumea sau modele executate din diferite
materiale ipsos etc.). Desenul de obser-
este utilizat n pentru
pentru lor de reprezentare
a lumii (fig. 4.2.1).
cum s-a desenul de nu
este o copiere a naturii , in primul rnd el
apoi reproducere cu
mijloace grafice asumate. Acest tip de desen face
parte din categori a desenului liber, desen execu-
tat cu mna, a ne ajuta de instrumente.
Pentru profesia de arhitect, desenul de
are un dublu scop: n exercitarea profesiei este uti-
lizat pentru documentare, iar n etapa de formare a
viitorului profesionist are drept scop exersa rea
vederii in Prin vedere in intelegem
usurinta de a reprezenta pe un tablou plan tot ceea
ce vedem sau ne De foarte multe ori
vederea n este un dat, iar prin
adecvate ea poate fi sau

Poate se de ce n era computerelor
recurgem la desenul de Capitolul refe-
ritor la calculator
dar n cest capitol ne facem datoria
faptul la calculator nu eficient
dect cel care are de
lumina culoarea are o foarte
vedere n
Desenul de un bun
pentru a viitorului profesionist
(arhitect, designer) trei obiective
_172

importante:
- studiul perspectivei (fig. 4.2.2).;
- redarea a obiectelor vizate
(fig. 4.2.3).;
- reprezentarea a luminii a
umbrei (fig. 4.2.4).
Pentru a se atinge obiectivele la
realizarea unui desen de trebuie respec-
tate o serie de
fig. 4.2.1
I
I
i
I
r-
fig. 4.2.2
fig. 4.2.4
a) Alegerea instrumentelor si a materialelor de lucru
Instrumentele materialele utilizate au o mare
n unui desen de calitate
mai ales n atingerea obiectivelor acestui tip de
Desenul - desenul de
fig. 4.2.3
in
- de cca. 50 x 70 cm din lemn
sau orice suport care de
greutate planeitate;
- creion mecanic cu (1 ,2 mm gros.) de
(H8 sau F) pentru desenului
moale (28, 48) pentru Nu sunt
recomandate creioanele mecanice cu
vrf tubular;
- moale care nu desenul ,
pentru faza de (sau
miez de pine) pentru umbrelor;
- hrtia de desen trebuie o adec-
cu minei de creion. 50 x 70 cm
nu este Pe
se poate realiza un desen suficient de mare la care
se poate controla perspectiva, iar lungimea liniilor
rezultate este pentru exersa rea desenului
la mna
pentru desenul de poate fi
pe un pe un scaun cu sau
pe un dispozitiv special conceput pentru o de
desen (fig. 4.2.5).
173_
I
1
b) Alegerea pozitiei observatorului
fig. 4.2.5
Locul n care se desenatorul se alege cu
pentru a se ndeplini O serie de
- volumelor fie supra-
puneri care creeze n perceperea
ansamblului;
- luminii a umbrei trebuie fie n
avantajul cu ponderi care con-
la echilibrul ntregii imagini rezultate;
- trebuie O din care rezulte o
dar de controlat vizual;
- la obiectul vizat trebuie per-
o vedere a tuturor elementelor
e) Exersarea memoriei vizuale
Teoria perspectivei spune pentru a o
trebuie tabloul
cu hrtia perpendicular pe
de privire spre model. Deci va fi
ntr-o ct mai aproape de ntre privi-
tor obiectul vizat, pentru a se realiza o corespon-
intre ce vedem ce Pen-
tru a exersa memoria se
in care fie diferit de
de privire. n desenatorul
_174
trebuie memoreze modelul pentru a fi transpus
pe hrtie
d) Limitarea cmpului vizual
Cmpul vizual imaginea
se face cu ajutorul vizorului perspec-
tor este mai ales cnd desenul se exe-
in peisaj , unde nu elemente de limitare
a
e) Incadrarea in si paginarea desenului
in de ansamblului , desenul se
pe sau pe se limi-
printr-un dreptunghi in interiorul se
imaginea. Laturile acestui dreptunghi se
iau n de limitele pe pe
ale cu creionul
sau cu o andrea din locul desenului. Sta-
bilirea limitei desenului se face de la inceput
pentru a evita ca elemente ale
din Limita de ncadrare poate fi
ca reper pentru elementele din desen.
f) Stabilirea liniei orizontului
nainte de inceperea desenului, foarte
important este se linia orizontului in
tablou. De multe ori aceasta nu apare in formatul
desenului , fapt care face dificil controlul perspec-
tivei. Fuga orizontalelor
linia orizontului. de este
din cu creionul sau cu andreaua
este prin paralelism pe hrtie. Este
foarte important ca linia orizontului fie orizon-
altfel desenul se va "roti " n
g) Constructia volumelor
cum s-a mai afirmat in prezenta lucrare,
desenul de este un desen exact, corect
construit. Imaginea trebuie respecte
obiectelor desenate rigorile perspec-
tivei (fig. 4.2.6). Pentru aceasta se vor face
din locul stabilit, cu unghia pe
creion, cu mna diferitele puncte impor-
tante ale obiectului vizat (fig. 4.2.7). Se vor alege
puncte linii de reper din imaginea se
-
-
[
"-,
--f-
)
-r
L-____ __________
fig. 4.2.6
vor transpune pe hrtie. de acestea se vor
face (figA.2.8). Se poate utiliza o
andrea sau o pentru a se stabili
repere pe modelul vizat. Pentru a mai bine
modelul se pot face la model pentru a-I
privi de aproape din alt unghi.
in mare a volumetriei ansamblu-
lui este o verificare prin
desenului sau sub model (fig. 4.2.9).
se face de cte ori este necesar
la definitivarea Cu ajutorul divi-
ziunilor perspective se construiesc detaliile.
h) Valorarea desenului
Etapa care este valorarea
desenului (v. subcap. 3.3.5), reprezentarea
a luminate sau umbrite, ntr-o
proprie creionului. n mod curent tehnica uti-
fig. 4.2.8
fig. 4.2.7
1
c
' ..
I
I .
..,'
, ....
- - '- '-.).<--
I

. -
- '
175_
fig. 4.2.9
este (fig. 4.2.10). tre-
buie conturarea volumelor. Conturarea
volumelor conduce la diminuarea perspectivei (v.
subcap. 3.3.4).
Mai nti se desenul de liniile de
de surplusul de creion. Hrtia trebuie
iar fie foarte fin
Albul hrtiei va fi zona cea mai iar cu
creionul pe care l avem la trebuie
facem un gradient de gri , de la cel mai deschis la
fig. 4.2.10
,1
,,'
cel mai nchis (fig. 4.2.11).
umbrelor se face iar o cu modelul
apoi se trece la reprezentarea lor con-
turarea volumelor. In final se zonele
luminate cele umbrite, utiliznd guma
este nevoie. La valora re modelul se
cu ochii pentru a mai net
zonele luminate de cele umbrite. Pe parcursul reali-
desenul trebuie privit de la pentru a
doza corect lumina umbra.
fig. 4.2.11
_176
fig. 4.2.12
n concluzie desenul de practicat de
arhitect se pe
in cazul unui model din ipsos este indicat
ca in spatele acestuia existe un fundal care
la formarea unui contrast de tex-
(fig. 4.2.12). Acest fundal are un dublu rol:
a) face mai perceperea detaliilor;
b) n cadrul desenului un fond pe care
se modelul desenat.
Pentru la
desenului lumina iar la desenarea
umbrelor lumina din stnga.
177_
4.3. SCHITA - DESENUL DE ESENTIALIZARE

Referindu-ne la domeniul arhitecturii designului,
este un desen rapid, executat n creion sau
cu alt instrument, realizat model (n faza de
documentare) sau din memorie (n faza de concept
a sau crochiul este un desen
schematic, realizat n principal din linii, reprezen-
tnd un obiect prin elementele sale prin
ce are fundamental, caracteri stic (fig. 4.3.1).
poate fi desenul preliminar care
in linii foarte generale un subiect sau o idee, care
ulterior va fi Putem spune deci a
a proiecta, a concepe. A proiecta
(a concepe) forma este un act de gndire care se
n rapide. nu se
poate reali za dect cu mna, nu la calculator.
Mna, fiind mai aproape de creier, direct
materializnd ideile n desene, care sunt perma-
nent modificate prin control vizual. Calculatorul
fiind o prelungire a minii ca un inter-
pus ntrzie problemei . Cu ct
se petrece mai rapid, sunt
mai multe idei actul de este mai eficient
-
fig. 4.3.1
_178
mai rodnic. Calculatorul are rolul lui , dar ntr-o
a ce s-au cristalizat
ideile (v. cap. 5).
Cnd desenatorul trebuie dea fru
liber ideilor, care se n elemente
grafice, fie preocupat de geo-
sau de corectitudinea perspectivei.
nu este un desen construit mai mic.
A este un dat, dar se poate prin
orientate corect. mai multe pro-
cedee prin care se poate ajunge la
grafice ct mai sintetice. ntr-o de nceput se
poate porni de la un desen de in care
sunt redate ct mai fidel toate elementele. Apoi
printr-o a desenului se face o a
elementelor grafi ce defi nitorii pentru obiectul
reprezentat. Este vorba de acele elemente care
ct mai sintetic ideea de sau con-
ceptul constructiv al obiectului (fig. 4.3.2).
ntr-o a studiului se poate face o
exclusiv a obiectului vizat se
trece direct la din ce in ce mai simplifi-
(
fig. 4.3.2

fig. 4.3.3
cate, peste faza de desenare (fig.
4.3.3). Prin repetate se poate ajunge la o
reprezentare cu un grad mare de
att pentru obiectele ct pentru cele
imaginate (fig. 4.3.4).
Desenatorul poate formeze un limbaj grafic
propriu, dar cel mai util este ca la inceput
limbajul utilizat n cadrul profesiei.
Acest limbaj grafic a evoluat n timp, n concor-
cu limbajului arhitectural , iar ntr-o
a fost unanim acceptat utilizat de

Cu ajutorul unor elemente grafice adecvate, dese-
natorul privitorului forme pe
care acesta le apel la propria
memorie Cu ct limbajul grafic utilizat este
mai apropiat de puterea de a privitorului
cu att imaginea este mai mai de
descifrat. n faza de documentare sau de concept,
proiectantul poate realiza sub forma unor
desene de care, pe scheme
fig. 4.3.4
- Desenul de
consacrate,
de tip text, culori sau semne grafice cu
grad mare de abstractizare. Aceste tipuri de
desene se unui grup restrns de
ai sau sunt de uz strict per-
sonal. n de categoria de privitori se
desenul trebuie elementele
grafice care o ct mai decodi-
ficare a sa.
n desenul care ct mai
fidel obiectul , o linie poate reprezenta conturul
aparent, a sau sepa-
rarea unor zone diferit luminate (fig. 4.3.5). ntr-un
desen de linia de grosimi diferite
poate reprezenta mai mult dect s-a mai
sus, ea poate reprezenta o sau un gol
n o sau chiar un obiect, n
de de unghiul de privire, de
luminii (fig. 4.3.6).
ntr-o linia poate avea seman-
tice dincolo de atributele geometrice ale
fig. 4.3.5
179_
1
"\
, I
fig. 4.3.6
Ea poate exprima de
ansamblu referitoare la pondere, ritm etc.
poate deveni mai mult dect un desen de
Cu ajutorul se pot comunica
ideile cele mai abstracte.
Cu ct limbajul grafic este mai bogat, mai expresiv
mai de util izat, desenul din faza de concept
poate ne mai rapid la
cristalizarea ideilor in domeniul de forme.
Desenul de ca orice desen la
mna poate fi precedat de de dis-
ciplinare" ale minii ochiului. Se pot face
de tipul :
- aprecieri din ochi (intervale,
lungimi , unghiuri);
_180
- trasarea de linii paralele, orizontale, verticale
sau la diferite unghiuri;
- trasarea cercurilor concentrice sau translatate
o
- trasarea elipselor ca rezultat al perspectivei
cercurilor.
de desen model pot fi completate
cu executarea unor desene perspective sau
axonometrice ortogonale (planuri ,

Toate aceste contribuie la exersa rea
mentale a
Capitolul 5
PERSPECTIVA
CALCULATORUL ELECTRONIC
5.1.
Utilizarea calculatorului electronic n procesul de
proiectare a formei acomodarea proiec-
tantului cu noile instrumente de proictare: tastatura,
mouse-ul , monitorul , tableta digitizoare, plotter-ul t
imprimanta programele de proiectare, dar cu
noul mod de lucru cu acest instrument complex.
Calculatorul este folosit n faza de ca
instrument n realizarea lor de idee
(n viitorul apropiat cu un aport sporit), pentru veri-
vizuale dar ca un sistem
care un algoritm predefinit. a
creatorului
(arhitect sau designer), iar ntre instrumentele
folosite este calculatorul , de de
macheta fotografia. Toate se pe

intre calculator proiectant se un "dia-
log" ce se prin intermediul unei
de tip hardware display, mouse)
a uneia de tip software (programul de proiectare
utilizat). Cu ct este mai "pri-
cu att lucrul la calculator este mai facil.
cum s-a mai pentru arhitect designer
desenul constituie mijlocul principal de comunicare
a ideilor un mediu de dialog cu
membrii ai echipei de proiectare, cu sau cu
profesorii (in cazul nu n ultimul rnd
cu propria comunicare are la
un limbaj grafic care poate o
sau (cu un grad diferit de con-
n de destinatar de etapa
de proiectare.
in generarea de elemente formale. ca
rezultat al procesului de proiectare, sistemele de
tip CAD - "Computer Aided Design" (proiectare cu
ajutorul calculatorului) posibi-
_182
deosebite prin utilizarea geometrice
interactive.
Modul de lucru cu calculatorul l vom numi "mod de
lucru interactiv", n care utilizatorul (proiectantul)
introduce date n calculator
imediat sau ntr-un timp foarte scurt. Acest mod de
lucru se foarte mult cu modul de lucru
al arhitectului designerului , care face
vizuale permanente pe parcursul
formei. a
intoarcerea de la proiectarea cu calculatorul la
proiectarea (numai prin
desenate machete) se face cu dificultate. Tre-
buie specificat o abordare a
formei (ct a unei de arhi-
n general sau de design) nu trebuie se
n exclusivitate cu calculatorul. Cele
moduri de lucru se reciproc. Desenul
dublat de o vedere in l pe
proiectant la intuirea a formei. Prin desen
este forma care se
ntr-o de la care studiul
pe calculator. Proiectarea formei cu calculatorul
impune schimbarea modului de lucru al proiectan-
tului. Pe acomodarea cu noile instrumente
de proiectare proiectantul trebuie adopte un nou
mod de concepere prelucrare a formei.
n reprezentarea prin desenul de nu este
obligatoriu ca forma fie complet La cal-
culator se numai cu forme complet defi-
nite iar complexitatea lor depinde de faza n
care se proiectarea. Macheta stabileste o
de ansamblu, dar (tac-
ntre forma proiectantul ei , modi-
fiind aplicate direct materialului.
Calculatorul electronic avantajele celor
Perspectiva calculatorul electronic
moduri de reprezentare (desenul
macheta) introduce un mod de proiectare a
formei complet diferit - forma este prelu-
direct in Vizualizarea la cal-
culator se face prin bidimensionale,
pe ecran. Reprezentarea de pe ecran are n
"spatele" ei modelul in trei dimensiuni, introdus in
calculator. Fiecare modificare ntr-o
reprezentare (plan, vedere, axonometrie) se
obiectului tridimensional nu numai
lui bidimensionale. Pentru a vizualiza mai bine
acest "mod de lucru se pot pe ace-
ecran, in mai multe "ferestre",
obiectului cele trei (fig. 5.1 .1).
,
Pentru cei care bine se poate
lucra direct in axonometrie sau chiar in
in modul de proiectare arhitectul
(designerul) aspectul al formei
o descriere a ei cele trei
EI poate reprezinte forma intu-
in desene perspective desenate cu mna
dar acest mod de lucru poate conduce la erori de
apreciere O descriere a formei nu
se poate realiza dect prin geometrice
(planuri, vederi, executate cu instru-
mentele de desen, fapt ce lucrul
intrzie celei mai bune
,.1...
fig. 5.1.1

183_
5.2. VIZUALIZAREA FORMEI LA CALCULATOR
5.2.1. Imaginea de calculator
Vizualizarea la calculator se face prin imagini care
sunt pe ecran sau sunt printate pe hrtie.
Grafica de calculator cu tipuri de
imagini :
a) - tipul raster (bitmap) - imagini constituite
din puncte, cu imaginile tetegrafice
cu 2D (fig. 5.2.1.1);
b) - tipul vectorial - care au "in
spate" modelul tridimensional de obiecte
3D) sau un obiect 2D geometrice
plane) (fig. 5.2.1.2).
Pentru a vom face
toarele
1) . imaginile de tip raster pot
reprezentarea unui model3D (de exemplu perspec-
tiva unui obiect), dar ea nu are "n spate" modelul.
care se pot face unei astfel de imagini
sunt cele de tip fotografic (decupaje, multiplicare,
schimbarea culorilor etc.), perspectiva obiectului nu
poate fi Aceste imagini fac parte din
grafica 20, iar ce li se pot aplica se
fac n imagine". Imaginile cu 2D
se pot astfel:
- prin scanarea unor imagini totografice. a unor
sau desene;
- imagini tetegrafice cu aparate
fotodigitale;
- construite cu un editor de desen 20;
- prin randarea unei 30;
- captare de trame-uri dintr-un film video.
1 .i."<v
I? .. - ---

"
fig. 5.2.1.1
_184 Perspectiva calculatorul electronic
t- - + t---
fig. 5.2.1 .2
Imagi nile pot fi prelucrate pentru de
prezentare a proiectului , numindu-se
procesare de imagine. Aceasta se poate aplica
imaginilor stati ce, rezultind fotomontajul sau unui
film, rezultnd montajul de film.
2) - imagi nile de tip vectorial au "in spate" modelul
30 , iar pentru calculatoare performante pot fi de
calitate cu imaginile de tip bitmap, n ceea
fig. 5.2.1.3
Vizualizarea formei la calculator
ce priveste detaliilor. Acestea
fac parte di n grafica 30, iar ce se pot
face nu se ci obiectului repre-
zentat. Se deci in obiect".
ln grafica 30 o poate fi
n moduri :
a) Reprezentarea - este in de
descrierea a modelului:
1. Reprezentare n puncte - modelul este descris
din punctele semnificative;
2. Reprezentare n linii - (fig. 5.2.1 .3);
- plane i n model
- ucadrul de - linii ce unesc puncte sem-
nificati ve n descrierea formei
3. Reprezentare
- - este numai
modelului printr-o de pol igoane cu ascun-
derea liniilor invizibile (fig. 5.2. 1.4);
- solide - descrierea este
pri ntr-o care permite calculul volu-
mului , al centrului de greutate, cu
trarea solidului comun sau rest.
b) Reprezentarea - cu punerea n evi-
a atributelor de culoare,
fotorealiste
sunt imagini cu aspect fotografic care n
urma de randare (rendering).
culorilor obiectului n de de il u-
minare, de de mediile pri n care trece
raza de se poate face printr-o de
"raytracing" (fig.5.2. 1.5).
fig. 5.2.1.4
185_
fig. 5.2.1.5
Modulul de vizualizare face parte din
30" - acea parte din programul de proiectare cu
care este forma, prin modelarea geome-
La generarea formei se
cu modelatori geometriei (nu fac obiectul studiului
nostru), iar pentru transformarea formei geome-
trice in "obiecte", cu
se cu modelatorii negeo-
metrici de culoare. Pe i
vom studia n cuprinsul acestui capitol.
5.2.2. Modelatoarele de lumina
culoare
n sprijinul apropierii de imaginea
programele de proiectare dispun de numitele
modelatoare de culoare. Culoarea
nu poate existe n lumi nii (vezi subcapi-
toiul despre culoare), ele n inter-
vor fi tratate n cadrul mode-
lator. 1n - obiect sunt luate in conside-
de reflexie ai obiectului,
rezultnd de
TEXTURA SI CALITATEA SUPRAFETEI
Textura este o a obiectului.
Cele patru caracteristici ale texturii forma,
orientarea, densitatea ) se ntr-un
desen al texturii exprimat printr-o geo-
Acest desen poate fi construit cu mijloacele
pe care ni le programul sau poate fi preluat din
cu mijloace de inregistrare fato - video.
Aceste imagini udin pot fi introduse n calcu-
lator prelucrate nevoie. O astfel de
n calculator sau din
poate fi pe o ca o folie,
sugereze ntr-un mod ct mai real obiectul.
Modelatorul de ne posibilitatea facem
o corelare de ntre a
texturii scara obiectului atribuim
respective de reflexie sau de trans-
(fig.5. 2.2.1). Din necorelarea a
texturii cu fonna obiectului , cu scara coeficientul
de reflexie al pot rezulte obiectele fan-
tastice ale lumii nereale, la care se vor face referiri
in acest capitol.
Cnd pe obiectului nu apare textura, acea
fig. 5.2.2.1
_186 Perspectiva calculatorul electronic
alte vizuale care pot fi
realizate cu ajutorul unor programe specializate.
realismului imaginii se poate prin
modelarea obiectului ,
punnd n zone mate, care
lumina in multe zone
toare care lumina numai anumite
zone transparente sau translucide cu
fenomenele respective de alternare.
mate au proprietatea de a
lumina (prin reflexie in mod aproxi-
mativ egal toate 1n acest caz o
va avea o imagine
indiferent unde se observatorul. La
lucioase este de remarcat faptul atunci
observatorului pata de
pe ea
este produsul reflexiei selectiv8, iar de
la restul avem rezultatul retlexiei difuze.
Reflexia se produce deoarece
lustruite lumina in mod inegal , tinznd
reflecte mai care face cu
normala unghiuri apropiate de unghiul de
Oglinda de exemplu lumina numai
care face un unghi egal cu cel al razei inci-
dente, in planul determinat de raza de nor-
mala la
LUMINA.
Simularea unui obiect la calculator se face
folosind surse de Surse-
le de sunt n general surse puncti-
forme, situate la infinit (cele care dau o de
iluminare pot simula umbrele la soare) surse
situate la o in raport cu dimen-
siunile obiectului) care iluminarea artifi-
fig. 5.2.2.2
Vizualizarea formei la calculator
Iluminarea este n
pe calculator in ipostaze. 1ntr-una din ipostaze
se lumina vine cu intensitate
din toate tratare a
fenomenului indirecte, n pe cal-
culator, face vizualizarea obiectelor singu-
lare, Este o pur iar
procedura fiind este des n studiile de
modelare 3D. Acest tip de de
numele de in de inten-
sitatea ei , imagini mai luminoase sau mai
ntunecate ale obiectului studiat. in realitate este
probabil ntlnim n care un obiect
se situeze numai n lumina n lumi-
na este rezultatul ei de
obiectele din ambient este n cu coefi-
cientul de reflexie al cu de
obiectul considerat. Atmosfera devine de
Lumina ca rezultat al
reciproce a obiectelor din ambient, are o
de calcul iar
este numai n finale ale
formei.
Sursele de (considerate surse punc-
tiforme) sunt sursele de tip "QIJllli" de
orientare) de tip "QQ!"
Sursele de tip omni sunt utilizate n
general la perspectivele de exterior (fig. 5.2.2.2), iar
cele ce tip spot la perspectivele de interior (fig.
5.2.2.3). Efectul geometric imediat al
luminii I conslituie umbrele proprii purtate. Spre
deosebire de lumina sursele punctiforme
sunt cele care umbra proprie
Umbra proprie a obiectului este de orien-
tarea de sursei de de
fig. 5.2.2.3
187_
coeficientul de reflexie al de gradientul
de culoare al ct de orien-
tarea respective de de
privire. Toate acestea sunt corelate n calcule com-
plexe, care apropie
umbrelor proprii de realitate.
suplimentare privind forma obiectelor pot
fi prin analiza umbrelor pe care ale
obiectului modelat le pe
obiect sau pe alte obiecte. Aceasta este umbra pur-
Traseul umbrei purtate un calcul
matematic cu calculul perspectivei , in
n care centrul de este chiar sursa
de in reprezentarea umbrite
intervine calcul complex care se face n
cadrul umbrelor proprii.
CULOAREA
Reprezentarea a obiectului nu se poate
realiza a lua n considerare problematica culorii.
Vom aborda culoarea sub aspecte: culoarea
ca atribut al obiectelor calitatea luminii
de a fi Este o realitate faptul "lumea
este o lume a obiectelor colorate, dar per-
culorilor este cum se de
o serie de factori mai obiectivi, factori care
de subiectul receptor (v. subcap. 3.2). culoarea
este o proprie vizuale umane, la
calculator este simulat acest proces lundu-se n
factorii cuantificabili , ce sunt de
Dintre factorii obiectivi care
culorii amintim: fizico - chimice
ale obiectului (textura,
capacitatea de a reflecta anumite lungimi de
din spectrul vizibil , orientarea de
sursa de de privitor), de nivelul de ilu-
minare, a sursei de
ca de
factori obiectivi au fost la realizarea
modelatorului de culoare.
Modelatorul de culoare este materializat
printr-un sistem de calcul complex care la
maxim hardware software n
reprezentarea culorii. Tehnica de calcul vine
_188
n sprijinul unui modelator de
culoare foarte puternic, conferindu-i acestuia
mare de procesare a imaginilor, posibili-
tatea acestor imagini de
redarea unui foarte mare de culori (16 milioa-
ne de culori). care este rolul unor astfel
de mai mari dect la imaginile
televiziunii comerciale de culori cu mult
mai mare dect poate omul In proce-
sul de proiectare a formei se face curent trecerea de
la forma prin umbre lumini la forma
prin linii. liniilor nu poate fi
n de n
tratarea a obiectelor, reprezentarea supra-
se face prin realizarea unor cu zone de
iluminare. Acest lucru este obligatoriu n re-
obiectelor cu curbe sau n
realizarea gradientului de iluminare. Trecerea de la
o de iluminare la alta este n de
software-ul hardware-ul de care dispunem.
in prelucrarea culorii pe calculator sunt folosite trei
culori de verde albastru), iar amestecul
lor este de tip aditiv - un amestec de lumini colorate.
Rezultatul acestei este unui
mare de culori , de culori care trebuie
corelat cu de ale monitorului sau
cu de printare pe suport de hrtie.
de sunt mai mici posibili-
de prelucrare a culorii , atunci apar discontinui-
n reprezentarea gradientului culorilor (trecerea
de la o zona de iluminare la alta se face cu
n cazul culorile
primare sunt: eian, magenta, galben negru sau o
culoare cheie, amestecul fiind de tip substractiv -
CMYK (v. subcap. 3.3).
Pentru a exploata modelatorul de culoare
ntr-un mod profesional , utilizatorul trebuie posede
de psihologia fotograme-
trie, arta folosirii luminii a culorii nu n ultimul rnd
o de utilizare a software-ului respectiv.
5.3. STUDIEREA PERSPECTIVEI CU AJUTORUL CALCULATORULUI
5.3.1. Mecanismul perspectivei
la calculator
Mecanismul perspectivei la calculator va fi studiat
din punctul de vedere al utilizatorului .
Perspectiva face parte din modulul de vizualizare
cuprins n modelatorul 30 al program de
tip CAD, iar modul de lucru cu acest "instrument de
proiectare" este la toate programele
de proiectare.
Modulul perspectivei dispune de instrumente
principale: camera fiind locul unde
camera. Camera cu obiectele care
apar n o Pentru ca
scena fi ntr-o imagine
trebuie ca ea luminile care vizi-
bile obiectele. Iar pentru ca o fie
se apropie ct mai mult de realitatea
trebuie recurgem la materiale (fig. 5.3.1.1 ).
Toate elementele scenei (camera, luminile,
obiectele propriu-zise) sunt interpretate de pro-
gram ca obiecte cu diferite atribute, li se
Pentru cea mai
este camera cu atributele ei , cu care se lu-
cu aparatul de fotografiat. Ca-
mera se n plan. camerei
definesc de privire. Aceste
se pot defini prin punctare cu mouse-ul direct
in ortogonale (plan, vederi , axonometrie)
sau prin coordonate.
Ele pot fi modificate dinamic n ferestrele de
a lor sau prin modificarea coordonatelor.
Camera are atribute: unghiul obiec-
tivului de obiectul
vizat , orizontului , coordonatele ei ale
aria de a obiectelor din (rutina
depth cliping), diferite de a imagi-
nii prin (cu linia orizontului , conul
vizual) , de cu
(rotire n pianul imaginii , deplasarea cadrului imagi-
ne, scalarea imaginii , etc).
La calculator se poate lucra in tridimensional
(30) al obiectelor - "model space" sau in
imaginii (20) - "pa per space". Perspectiva este
fig. 5.3.1.1
Studierea perspectivei cu ajutorul calculatorului
189_
n "model space" poate fi
n "pa per space" cu atributele graficii
2D (text, desene din li nii , grafice, etc). 1ntr-o fe-
din "pa per space" este perspectiva
modelului, care poate fi dinamic
se mai n "model space", in acest mod au
fost realizate desenele prezentei (v.
desenele din subcap. 2.5). procedeu este
utilizat n cazul perspective.
Fotomontajele sunt realizate n mod (ex.
suprapunerea perspectivei modelului peste un
desen sau o imagine a sitului).
de n "pa per space" se
elementele sistemului perspectiv
(punctele de punctul principal de privire, pozi-
obsevatorului) peste care se suprapune perspec-
tiva modelului.
Prin pe calculator se pot realiza diferite
studii cu caracter dinamic: de de
culoare, de de reprezentare a materialelor.
n de rendering a imaginii ,
programele comerciale de proiectare, foarte
avansate, o serie de limite, care fac ca
imaginea la calculator fie departe de
realitatea
Dintre aceste neajunsuri amintim: culorilor
cu (act de strict indivi-
dual , care seama de o serie de fenomene
fig. 5.3.2.1
_190
fig. 5.3.2.2
necoantificabile), tratarea imaginii in fundal (calcu-
latorul tot sau taie tot pe o arie).
n imagine pot obiecte care mari
de calcul de stocare (cu mare pierdere
de timp), cum sunt elementele de anturaj (pomi ,
oameni , automobile, etc), care practic sunt de neu-
tilizat. Toate aceste neajunsuri pot fi suplinite de
utilizator prin temeinice de
5.3.2. perspective
LINIA ORIZONTULUI
n cazul perspectivei pe tablou vertical , linia orizon-
tutui este dreapta de a tuturor planurilor ori-
zontale (inclusiv geometralul planul privirii) este
la imaginii. in cazul perspectivei
pe tablou inclinat linia orizontului este dreapta de
numai a geometralului, planul privirii fiind orien-
tat n jos sau n sus cum este
de privire. Astfel , cnd rotim
de privire n jos se linia orizon-
tului se n imagine invers (fig. 5.3.2.1). A
nu se uita faptul din punct de vedere geometric
linia orizontului in perspectiva pe tablou nclinat
este latura a triunghiului format de cele
trei puncte de iar ortocentrul acestui trunghi
este punctul principal de privire P. unghiul
principale de privire cu planul triunghiului
punctelor de (geometralul) se apropie de 90',
linia orizontului poate din imagine. in
pe calculator putem deschide unghiul
camerei mai mult dect unghiul optim vizual, dar
perspectiva va
in cazul perspectivei ascendente linia orizontului
se in partea de jos a imaginii , triunghiul
punctelor de fiind orientat cu vrful n sus cu
baza n partea de jos. Cu ct unghiul pe al
principale de privire linia orizontului
iese din imagine. Dac perspec-
tiva ca linia orizontului intre n imagine, nseam-
deschidem foarte mult unghiul camerei
perspectiva iese (fig. 5.3.2.2). Este evi-
dent ne n partea de sus a unei con-
nalte nu se mai vede intrarea.
Pentru unghiuri mai mici la 10(1 -12) pe care
le face de privire cu orizontala,
verticalelor este (fig.
5.3.2.3). n acest caz putem construi perspectiva
prin metoda perspectivei pe tablou vert!cal (n care
verticale le apar paralele n tablou) plasnd
fig. 5.3.2.3
191_
fi g. 5.3.2.4
a obiectului mai jos n imagine,
o privire 1n cazul n care
linia orizontului este la imaginii ,
de privire este
N PERSPECTIVA DE INTERIOR PE
TABLOU VERTICAL
perspectiva
cum s-a n subcap. 2.5.5, perspectiva
de interior este o reprezentare cu un grad
mare de Pentru a cuprinde n
imagine ambii laterali camera de luat vederi
este de cele mai multe ori , n afara
(exceptnd cnd respect iva
este un culoar foarte lung).
n cazul perspectivei frontale laterale
camerei trebuie mai n spate. Se ob-
n (perspecti va
se vede n imagine mai mult din peretele
lateral mai propiat de privitor (deci de P) foarte
sau deloc din peretele lateral mai
(fig. 5.3.2.4).
cum s-a cnd de ale
obiectelor din imagine sunt orientate de
frontale, unghiul camerei poate fi la 60'
n imagine
un obiect rotit astfel apare ntr-o la
puncte de trebuie se respecte unghiul
de 37' pe (pentru obiectul respecti v). alt-
fel apar Deci trebuie
mai multe care n cazul perspectivei la cal-
culator mutarea camerei mai in spate.
_192
fig. 5.3.2. 5
Perspect iva la puncte de
n cazul perspectivei de interior la puncte de
unghiul camerei este mai restrns (max. 37
pe se se n
"cadrul imagine
n
mai mult din imaginea
se de realitatea
Observatorul ar trebui se afle mult n afara
La calculator, este necesar fie
dinspre pri vi tor de
rezolvat tratarea pardoselii care va in
partea de jos a imaginii, n apropierea
camerei (fig. 5.3.2.5).
n perspectiva la calculator, neavnd n
imagine mecanismul de a perspectivei ,
nu se poate vorbi de sau la
puncte de Facem astfel de referiri doar
la obiectele care apar n imagine. n imagine pot
obiecte orientate diferit, care se n pozi-
sau n la puncte de
separat sau Deci singura este
camerei de obiecte. Aceasta ne
unghiul sub care vedem obiectele. Cadrul imagine
fix la calculator (Ia fel ca la aparatul de
fotografiat) ori camerei de
obiect, ori unghiul obiectivului ei.
Controlul perspectivei se poate face direct n
imaginea Cu uneltele puse la de
program putem muta sau roti modelul direct in
dar n acest caz nu mai
camerei. camerei se poate afla prin
coordonatele ei , dinamic sau n
ortogonale (plan, vederi, axonometrie), unde tot
dinamic este ei. in n
care controlul perspectivei se face vizual, uti liza
torul trebuie teoria perspectivei
nu in ultimul rnd o vedere n
5.3.3. Prezentarea imaginilor
perspective
Programele de tip CAD utilizatorului posibili-
tatea de a perspective care creeze sen-
a chiar mai mult - o lume
Aceste imagini au la utilizarea pro-
a texturilor, a luminilor a foto-
realiste. mai jos de vizua-
lizare de prezentare a unei imagini perspec-
tive cu ajutorul calculatorului:
a) Eliminarea liniilor ascunse.
Se astfel n volu
melor (v. fig. 5.2.1.4).
b) n adncime (procedeul "depth
cliping"). n cadrul adncimii aparatul
vizual uman face o n perceperea
obiectelor, din imagine obiectele apropi-
ate eliminind din fundal tot ce poate stnjeni per
n pe calculator sunt proiec-
tate n imaginea toate obiectele care
se n unghiul vizual. in de
la care se sau suprapunerea
liniilor citirea respectivei imagini. Pen-
tru a elimina acest neajuns, se introduce pe
de privire un plan de opac care
"ascunde" din cmpul vizual) toate
obiectele din spatele acestui plan. Acest plan se
o cu deplasarea observatorului aducnd
sau eliminnd din imagine obiecte n de
sensul de deplasare. Sunt oferite astfel
despre adncime ce pot fi dinamic.
c) n prim plan. Aparatul vizual uman
n cadrul vizuale obiectele care
se in dintre obiectul vizat obser-
vator (obiectele ce ies din unghiul optim vizual
pot introduce n perspecti-
va pe calculator se introduce un plan frontal de
care obiectele plasate intre acest
plan observator. n de cum este ales
acest plan se pot realiza in obiect se
poate "privi n interiorul" obiectelor.
d) Umbri rea ("shading"). Cunoscnd sur-
sei de sau ei n obiect, se pot
realiza umbrele proprii purtate ale obiectelor
reprezentate, fapt care de real a
imaginii respecti ve (v. fig. 5.2.2.2),
e) Textura Textura este o caracteris-
a oferind
suplimentare despre acesta (v, fig. 5,2,2,1). n
de iluminare, orientare textura
poate suferi de aspect - rezultnd ugra_
dientul de Textura este de
relieful obiectului este
printr-o avnd patru caracte-
ristici principale: orientare densi-
tate. n cadrul perspective aceste
componente ale texturii pot suferi care
furnizeze de orientare adncime a
respective. n grafica de calculator 30,
i se poate atribui orice
crendu-se obiecte cu vizuale
tate. Obiectelor li se pot atribui legate
de sau a lor,
Se poate crea astfel o lume a realitatii vizuale
cunoscute, dar o lume Textura
poate fi prin:
- Lipirea unei imagini pe obiectului
pe care o uti lizatrul).
- (aceasta este o
imagine de de calculator, cu
punerea la
f) liniilor.
o degradare a liniilor in de
(li niile mai vor mai
n imagine). Acest procedeu presupune
folosirea monitoarelor cu intensitate pe
pixel.
g) de culoare. De-a lungul axei az (pe
de privire) se introduce o de
culoare de la (punctele apropiate) la violet
(punctele care cu
privire la de profunzime ntre obiecte,
Metoda poate fi n cazul
umbrei a luminii o cu profunzimea (n spa-
imagine). Realizarea gradientului de culoare se
face cu ajutorul monitoarelor color cu atribut de
culoare pe pixel.
193_
Fig. 5.3.3.1
h) Panorame le. Acestea sunt imagini extinse pe
cele mult peste unghiul optim vizual
al vederii umane. Sunt utile n proiectarea de arhi-
mai ales in faza de documentare sau in
faza de studiu de amplasament. Panorama se
apropie de imaginea pe care o are privitorul in situl
real se mult de perspectiva constru-
la unghiul optim vizual (fig. 5.3.3.1). Este vorba
de mai multe perspective care
o imagine Imagini le panoramice sunt de
tipuri :
- statice - unind imagini prin supra-
punere cu ajutorul calculatorului (fig. 5.3.3.2).
s-a realizat panorama din fig. 1.1.3.2.
nu permite realizarea unei astfel de imagini ,
indiferent de obiectivul utilizat. Rotind aparatul
fotodigital s-au captat mai multe imagini din
apoi au fost unite in una cu ajutorul unui
software specializat. Cu ct se mai multe
imagini cu att panoramei
Aparatele fotodigite de
imagini panoramice prin rotire in plan
orizontal cu 180. Acestea pot fi vizualizate ca
imagini statice (fig. 5.3.3.3) sau n
care, suge rnd cu ajutorul unor programe de cal-
culator o rotire a privirii cu 180.
- dinamice - privitorul n centrul unei
sfere, avnd posibilitatea schimbe de
privire cu 360' stnga - dreapta, sus - jos
zoom pe imagine (se numai la calcu-
lator). Procedeul n a lipi pe
imagini luate cu un aparat foto din sit , un pro-
cedeu special. Fotografierea se face cele
in care se imparte sfera (cercurile
meridiane cercurile paralele). Se astfel o
imagine a situ lui. imagine poate
fie de integral pe calculator) ,
un model proiectat.
k) dinamice posi-
bilitatea efectului cinetic de profunzime prin
modificarea obiectului n raport cu privitorul
sau prin rotirea obiectului in jurul unei axe. in acest
ultim caz vom observa cum liniile mai apropiate de
fig. 5.3.3.2
_194
Fig. 5.3.3.1
privitor se mai rapid dect cele mai
tate, iar n raport cu axa de se n sens
contrar.
restrns al nu ne-a permis exempli-
pentru toate aceste procedee de reprezentare.
5.3.4. Realitatea
este greu de o deosebire ntre imagi-
nile realizate cu ajutorul calculatorului cele cap-
tate cu camera. Imaginea pe calculator
este imaginea unei lumi care nu (o lume
Tn lume foarte ade-
sea sunt introduse elemente de fantastic, iar in
de fantezia proiectantului se pot
oricte lumi imaginare. Prin decupaje de
imagini se pot realiza de real cu imagi-
nar, procedee des folosi te in grafica de televiziune
n de filme (desene animate filme
SF). S-a creat o ce a
tat numele de "realitate - o lume in
calculator. Mijloacele procedeele din "real itatea
sunt util izate n prezentarea proiectului
de in faza de studiu, realitatea
cu echipament informatic specializat
cu ochelari, cu senzori alte dis-
pozitive) poate fi la redarea mai a
de in studierea formei de arhitec-
se tot mai des despre fabri-
prototipul virtual , procedee
care se folosesc n proiectarea de
design. Aceste procedee conduc la economisirea
timpului de proiectare, a materialelor a banilor.
in domeniul graficii de calculator, de reali-
tate se modul de realizare,
sub aspecte:
a) - Imagini fotorealiste (stati ce sau dinamice) rezul-
tate n urma unor ambiante con-

struite n grafica 3D (v. fig. 5.2.1.5) combinate cu
imagini realizate cu aparatul foto, rezultnd
fotomontajul (v. fig. 6.6.5). La calculator astfel de
imagini se fie cu ajutorul programelor de
proiectare de tip CAD, fie prin procesare de imagi-
ne. Tn ambele sunt necesare de
Prima o constituie studiul de
corelare ntre imaginea a modelului
cea a sitului. Acest studiu n determinarea
elementelor sistemului perspectiv al modelului
tipul sursei de pozi-
tipul camerei; punctul principal de
privire linia orizontului ) punerea lor de acord cu
n care s-a realizat imaginea cu
aparatul foto (fig. 5.3.4.1). suprapunerea
mai a celor 1magini se trece la ran-
darea modelului apoi prin procesare de imagine
la realizarea fotomontajului (fig. 5.3.4.2).
b) - Quick Time Virtual Reality (QTVR) - modali-
tatea de a sugera o "plimbare" n proiectat
de tipul n timp real , dar cu elemente pre-
procesate. Acestea pot fi ele de tipuri :
- Obiectele QTVR - obiectul se
n jurul axelor lui. Imaginea obiectului
rotind camera n jurul obiectului , cele
(meridiane paralele). Aceste imagi-
ni se pot lua din sit cu aparatul foto sau pot fi imagi-
ni de pe calculator folosind modelul
proiectat. de imagini se cu
player-ul QTVR.
- Scenele VR - unei n
sit sau prin model este o de
panorame obiecte QTVR. in planul modelului
sau n sit se aleg mai multe ale camerei ,
un traseu prestabilit. Aceste sunt
numite noduri . in noduri se pot plasa panorame
(mai frecvent pentru sau obiecte
QTVR. Schimbarea nodurilor se face prin punctare
195_
fig. 5.3.4.1
fig. 5.3.4.2
cu mouse-ul n imagine, crendu-se unei
prin model sau prin situl existent. Pentru a
realiza o plimbare prin sit este o tehnolo-
gie mai cu aparate fato dispozitive de
rotire cele foarte precise un
software care realizeze "lipirea" imaginilor.
Vizualizarea unei scene VR se face cu un software
dedicat, crendu-se "i magini panoramice naviga-
bile", care pot sugera o ce s-ar derula n
timp real.
_196
Navigarea se face cu ajutorul mouse-ului pe o
imagine ce sensi-
bile, in care apar pentru de
sau elemente grafice pentru semnalarea nodurilor.
QTVR este un procedeu des folosit in
proiectelor de dar mai ales pentru
pe Internet, pe CD-ROM DVD
pentru industria jocurilor pe calculator.
Capitolul 6
PREZENTAREA PERSPECTIVEI
DE
6.1.

Desenul de este un desen precis,
tehnic, exprimat n codul profesiei , dar de multe ori
realizat cu mijloace artistice. EI are menirea
comunice ct mai exact arhitectului referi-
tor la viitoarea cnd mbrac o
mai tehnic cnd "atmosfera" (cadrul n
care se va integra sau
ambianta perspectiva de tre-
buie fie ct mai cu att mai
mult cu ct ea se -
beneficiari , factori de decizie sau investitori.
Am care sunt mijloacele prin care desenul
perspectiv poate fi apropiat mai mult de realitatea
n acest capitol se vor aprofunda anumite
aspecte pe exemple reale se va cum se
o de
care nu este bine poate la
pierderea efectului de printr-o
_198
Punerea n limitarea
formatului modul de nchidere a perspectivei ,
detaliilor in raport cu scara
redarea a alegerea plasarea
anturajului , modul de redare a profunzimii , tehnica
sunt probleme care trebuie preocupe
pe desenator, deoarece ele pot sau
efectul de
Se asupra faptului toate acestea nu con-
stitute pentru a se o
Acestea sunt obiective de
atins, dar nu este suficient numai att. Studiul teo-
retic trebuie completat cu un
fapt care face ca, un mai
mare de perspective construite finalizate n
imagini de arhitectul formeze o
proprie de exprimare o de
reprezentare a tuturor obiectelor imaginate.
Prezentare perspectivei de
6.2. PAGINAREA LIMITAREA TABLOULUI
Foarte este ntre imaginea perspec-
a obiectului cadrul care
imagine "imagine - cadru"). Raportul din-
tre laturile cadrului perspectiva obiectului
modul de paginare: pe sau pe
Perspectiva unui obiect nalt, dominant
n imagine, va fi pe (fig. 6.2.1),
iar o va fi pe orizon-
(fig. 6.2.2). Trebuie avem la raportul
care se ntre componentele grafice ale
imaginii cadrul care o
fig. 6.2.1
I
u
-

..l..
desenate nu trebuie se n
rapoarte egale nici pe nici pe
n figura 6.2.3 n rapoartele formate
pe de cele trei elemente majore ale com-
fundalul (cerui), planul orizontal
pe care stau acestea n figura 6.2.4
rapoartele sunt formate de de din-
tre ele. Cnd elementele componente ale
unei imagini ne referim att la dese-
nate, ct la valorile de acordate acestor

fig. 6.2.2
I
fig. 6.2.3
Paginarea limitarea tabloului
199_
-
-
'-
-
::::::::r-
-
:::::::
======
::..-
1111111
-
1111111
I=i
fig. 6.2.4
p
(j)
--

fig. 6.2.5 fig. 6.2.6
in cadrul studiului de alegere a observatoru-
lui s-a c de privire trebuie
prin centrul geometric sau cel prin
zona a obiectului pus n Astfel,
punctul principal de privire P in zona cen-
a tabloului . ntre centrul tabloului cen-
trul perspectivei o mare n raport
cu intre privitor tablou, se
efecte nedorite, imaginea perspectivei nemaiputnd
fi n cele mai bune Deci Peste
centrul imaginii perspective. Acest lucru este mai
evident cnd tabloul de este de mari
dimensiuni; deci perspectiva obiectului
trebuie ocupe zona a tabloului (fig.
6.2.5). in de tipul perspectivei limitarea
tabloului se face diferit. Att n perspectiva la nivelul
ochilor, ct in perspectiva cu orizont
punctul principal de privire P se pe linia
a tabloului , dar obiectul pus n
diferite pe verticala tabloului, altfel
_200
V
r--ll .
MI
-
m
/

r;::
I 1
I IT
p
fig. 6.2.7
fig. 6.2.8
dect in cazul imaginii cu aparatul fotodi-
gital sau la calculator (fig. 6.2.6). n perspectiva la
nivelul ochilor (h = 1,80 m), linia orizontului se
n jumatatea de jos a tabloului (cca. o
treime de limita de jos), pentru ca obiectul se
:::
profileze pe cer. Procednd astfel nu se contravine
cu nimic regulii mai nai nte, pentru de
cele mai multe ori cerul nu o tratare spe-
iar punctul P in centrul imaginii create
de obiect pe care n felul acesta
fig. 6.2.9
Paginarea limitarea tabloului
201_
fig. 6.2.10
perspectiva se apropie mai mult de realitate. Cnd
obiectul este mai inalt dect privitorul, se
n sus imaginea lui se pe cer (fig.
6.2.7) in cazul perspectivei cu orizont
linia de orizont se in jumatatea de sus a
paginii , la cca. o treime de limita de sus (fig. 6.2.8).
Folosind acest procedeu se
se n jos, cum de altfel se petrec
lucrurile n realitate. Cnd observatorul se mai
sus dect obiectul, de foarte ori n
zare (deci orizontal). De cele mai multe ori ne
privirea obiectul vizat. n ambele
cazuri, de privire este devi-
de la cu la 10" - 12" nu apare
o a verticalelor perspectiva
fig. 6.2.11
_202
in unei perspective pe tablou ver-
tical. n cadrul perspectivei pe tablou vertical cu
orizontul linia orizontului trebuie
parte din fiind mate-
prin diferite mij loace, caz:
dealuri , nivelul sau pur simplu linia
la care fug toate obiectele situate pe planul orizon-
tal (fig. 6.2.9). liniei de orizont n perspec-
tiva cu orizontul o me-
cu ajutorul se pot face
vizuale n linia de orizont n
imagine nu ne putem da seama de obiec-
tului pus n (fig. 6.2.10). Pentru
a privitorului, linia de orizont
este mai sus obiectul este mai mic, este mai
fig. 6.2.12
fig. 6.2.13
fig. 6.2.14
Paginarea limitarea tabloului 203_
--
___ ,'_c--. __
<
---> .

fig. 6.2.15
jos obiectul este mai mare. n figura 6.2.11 perspec-
tiva pare este de tip descendent, deci pe tablou
nclinat. Dar marile ansambluri trebuie privite de la
mare iar imaginea este mai aproape
, ;
de cea Recurgem la perspectiva pe
tablou nclinat de lip descendent atunci cnd con
struim perspectiva unor obiecte foarte mari de la
relativ mici (fig. 6.2.12).
fig. 6.2.16
_204
Altfel nu este cazul ne construind
perspectiva pe tablou inclinat la trei puncte de
(v. subcap. 2.6.3) .
Pentru a limita un desen perspectiv pot fi folosite
mai multe procedee. Unul dintre ele este cel de a
nchide perspectiva cu un chenar (rama tabloului)
i n care se desenul (v. fig. 2.5.3.2.5) sau
desenul conti nue la limita foii de hrtie.
Acestea sunt procedeele cele mai simple. Ca ele-
mente de inchidere pot fi folosite prim-planurile
(fig. 6.2.13) formate din de elemente
de mobi lier urban etc. fundal urile care
redea mediul formele de relief sau
mediul construit. O se poate nchide
o dar care nu
efectul de (fig. 6.2.14) sau o combi-
de forme grafice cu elemente de anturaj (fig.
6.2.15). Perspectiva poate in pagi-
desenul oprindu-se departe de limita formatului
(fig. 6.2.16). Acesta este cazul unei perspective
rapid, mai
n cazul perspectivei de interior, cum s-a mai
nu trebuie se perspectiva cu
(v. fig. 2.5.5.1.8). Aceasta este
are un alt scop (v. subcap.
6.6). Perspectiva de interior trebuie creeze sen-
privitorul se n interiorul camerei ,
pentru punctul de vedere a fost plasat
in afara ei (v. fig. 2.5.5.1.9).
n foarte multe de
ca unele fie dominante determine
punctul principal de privire P, imaginea poate fi limi-
criterii la fel ca in cazul
unei fotografi i de grup sau de peisaj (fig. 6.2.17).
lucru se petrece cnd n sunt
reprezentate forme arhitecturale curbe sau care nu
au puncte de evidente.
n concluzie, n cazul perspectivei cu orizontul
problema inchiderii perspectivei este
in fundal , pe linia arizontului , iar in cazul perspec-
tivei la nivelul ochilor problema inchiderii se
in prim-planul imaginii.
fig. 6.2.17
Paginarea limitarea tabloului 205_
6.3. REDAREA PROFUNZIMII
n desenul perspectiv, profunzimea se prin:
a) atributele perspectivei liniare - (v. subcap. 3.1)
obiectelor cu con-
paralele lor n profunzime (care atrage
sine schimbarea formei geometrice prin
suprapunerea planurilor (supra-
punerea contururilor aparente ale obiectelor) -
vezi figura 3.1.1 ;
b) atributele perspectivei aeriene - modelarea
modelarea contururilor obiectelor (dife-
planurilor prin grosimea liniei de contur
aparent), claritatea contururilor.
supunem o serie de elemente din
psihologia generatoare de Vedem
adncimea create in
cmpul vizual :
- - fond;
- Suprapunerea;
-
- de: culoare;
- Deformarea generatoare de obiectele
de a treia dimensiune pe
a) oblicitate - nclinare de planul frontal.
Este cazul umbrelor purtate n axonometrie (fig.
6.3. 1) al umbrelor conventionale la 45' n
(fig. 6.3.2). . ,

IIDJflIDJ
fig. 6.3.2
fig. 6.3.1
b) deformarea de conice
axonometrice. De exemplu axonometria
adncime tot prin oblicitate (fig.
6.3.3).
n continuare se pun in cteva
practice de redare a profunzim'jj n perspectiva
pe baza studiului teoretic continut n
prezenta lucrare. '
Una dintre aceste este tratarea pla-
nuri lor orizontale (planul orizontal al
pardaselile plafoanele n perspectiva de interior).
Procedeul cel mai simplu este de a pune n evi-
caroiajul (fig. 6.3.4). Analiznd cu atentie
acest procedeu, se nu
de dreptele care fug la punctul de ci
de pe ele (acea unitate
care scade in profunzime). n figura 6.3.5 nu
se poate aprecia corect ct de este strada
PRIN
OBUCfTATE
PLAN fRONTAl
fig. 6.3.3

ct de departe de privitor este care
inchide perspectiva. se pe desen
perpendiculare ale egale, ce
descresc in se strada este
mult mai dect s-a apreciat prima iar
care inchide perspectiva este (vizual) trimi-
mult mai departe. Acest caroiaj poate fi mate-
rializat prin elemente de care
mobileze planul din Uardiniere
egale, de dalate cu
de banci alte elemente de mobilier
Redarea profunzimii
h
fig. 6.3.5
urban - fig. 6.3.6). Pentru a reda corect perspecti-
va pentru a putea face vizuale n
imagine trebuie desenate minimum trei obiecte
identice intervale egale intre ele pe o
de
Tn cazul perspectivei de interior se poate proceda
in mod (fig. 6.3.7). Se grinzile
care fug n profunzime nu redau suficient de bine
perspectiva, n plus ele vizual tavanul.
Metoda caroiajului pe planurile orizontale
este cea mai mai dar
fig. 6.3.6
h'
207_
fig. 6.3.7
pentru a apropia desenul perspectiv de realitate,
trebuie ca acest caroiaj fie materializat intr-un
fel in
planurilor n este o
modalitate de a crea de profunzime. Pro-
funzimea poate fi prin tratarea a
a contururilor aparente ale obiectelor
sau prin suprapuneri de planuri. in cazul perspec-
tivelor redactate exclusiv prin linii, linia de contur
aparent a obiectelor poate fi diferit n
de ei de observator. Astfel , obiectele
care sunt mai aproape vor avea o linie de contur
mai mai iar pe ce se
de privitor au o linie de contur mai sub-
fig. 6.3.8
_208
mai in felul acesta, obiectele
pot fi unele de altele in de locul
ocupat in Procedeul poate
aspecte negative, atunci cnd linia con-
un ansamblu de mai multe obiecte, plasate
la diferite de privitor (fig. 6.3.8). linia de
grosime aduce totul in plan, dis-
trugnd perspectiva. De asemenea n perspectiva
de linie nu trebuie se utilizeze procedeul de
reprezentare prin wl inia de care este propriu
axonometrice (fig. 6.3.9).
obiectelor de se poate
prin tratarea a in
planurile apropiate, pot fi tratate la
fig. 6.3.9
detalii , n cele mai tratarea se la
punerea n a volumului , iar la
foarte mari se doar conturul aparent,
care se poate chiar confunda cu mediul
in perspectiva la nivelul ochilor (h = 1,80 m) facem
suprapunerii de planuri ,
linia de ntre volumul de
planul nu se vede n ntregime (v. fig.
6.2.15). Ea este de elementele de antu-
raj (oameni, automobile, alte obiecte) ce
se intre obiectul considerat privitor. Apa-
acestei linii in desen de
perspectiva de viziunea
realului (v. fig. 6.2.9). in schimb, conturul aparent al
volumului , ce se pe cer sau pe alte ele-
mente de fundal , trebuie desenat ntreg cu mare
precizie. O de care trebuie se
seama in redarea profunzimii este crearea prirn-
planurilor, cu ajutorul se poate dis-
ce-I pe privitor de obiectul vizat. Toto-
prim-planurile o modalitate de
nchidere a perspectivei (v. subcap. 6.2). Ca ele-
mente de prim-plan se pot folosi detalii arhitec-
turale ale unor din plan cu privi-
torul , elemente de automobile, oameni ,
elemente de mobilier urban etc. de
dintre obiectele din prim-plan cele mai
de privitor o de adncime.
in perspectiva la nivelul ochilor (h = 1,80 m), cnd
obiectul de este situat pe plan
orizontal cu privitorul , oamenii au capul pe linia
orizotului. lor n profunzime
foarte bine perspectiva (v. fig. 6.2.14). in cazul n
care terenul oamenilor trebuie
cu de nivel. Tn caz contrar imagi-
nea are de suferit. Oamenii pe un plan mai jos,
cu capul pe tot pe linia orizontului, sunt mai
cu acea de nivel (fig. 6.3.10). Tot la fel
stau lucrurile cu stlpii de iluminat din
imagine. Tn perspectiva pe tablou vertical linia de ori-
zont este un reper foarte bun pentru a face
tori pe (v. subcap. 2.3.2).
Supunem imaginea din figura 6.3.11 . in
acest caz s-a o prelucrare pe calculator,
aducndu-se un om din fundal n plan cu
cel din dimensiunile printr-o
decupare de imagine. oameni nu se mai
Redarea profunzimII
fig. 6.3.10
percep ca avnd Cel adus din
fundal n prim-plan pare chiar mai mic dect n
Contextul se impune
formnd iluzia (v. subcap. 1.2.6). ce
este pentru corelarea
dimensiunii obiectelor cu locul ocupat n
Nerespectarea n raport cu din
profund scara perspectivei
face n

fig. 6.3.11
209_
6A. EFECTE NEGATIVE N
n imaginea pot o serie efecte
excesive care de multe ori
adncimii sau a volumului reprezentat. Aceste efec-
te excesive de pot avea cauze:
una ca rezultat al regulilor perspec-
tivei sau al in abordare (independente
de desenatorului), alta avnd ca rezultat
efecte chiar care o
a perspectivei .
Ne vom ocupa in special de efectele negative, care
perspectiva de imaginea
Aceste efecte nedorite pot in

- o alegere a punctului de sau
lipsa acestui studiu;
- unor elemente din "Ia
ochi", se seama de legile perspectivei ;
- extinderea perspectivei mai mult dect unghiul
optim vizual , ca rezultat al lipsei de

- folosirea unor mijloace grafice care pot schimba
de profunzime;
- o plasare a elementelor de anturaj n
tablou.
perspectivei cere o
pentru fiecare linie in tablou. O
linie poate duce la sau
chiar la schimbarea formei obiectului.
Perspectiva de are drept scop
rea obiectului proiectat nu
invers. n figura 6.4.1 este o
de tip frontal. Aparent lucrurile sunt in ordine, dar
se cu se ajunge la concluzia
o astfel de imagine nu poate fi
Se n partea a perspectivei mai
apare un punct de Acoperind una sau alta din
linia se o
n stnga una la puncte de in
dreapta tabloului. Deasemenea oame-
nilor nu este cu lor din
obiect. In se
muchiile superioare ale laterale se
ntlnesc in profunzime cu veticalele chiar pe
muchia frontale. Desenatorul a incer-
fig. 6.4.1
_210
fig. 6.4.2
cat din de cea din
fundal desennd mai gros linia care le
Cele trei par a fi unite, dar pia-
nul orizontal contrariul. Muchiile importante
care definesc obiectul nu trebuie se
sau rezulte n prelungire de maniera celor
tate n fig. 6.4.2. Aceste
care apar frecvent ntr-o
pot fi corectate direct n tablou, fie
perceperea formei obiectului. Cnd modi-
ficare nu este trebuie reluat studiul de
alegere a punctului de
n perspectiva la puncte de
din figura 6.4.3. 1n imagine vedem
perspective suprapuse, una la puncte
de n stnga alta n dreapta imagi-
nii. Extinznd mult desenul dincolo de punctul de
din dreapta, desenatorul a creat unei
perspective frontale in acea parte a imaginii. n
cadrul perspectivei la puncte de desenul
trebuie se la de punctele de
Cnd, din unul din punctele de
foarte aprope de obiectul reprezentat,
acesta poate fi acoperit de un element situat n
prim-plan (fig. 6.4.4). Este bine se evite
aceste
In perspectiva din figura 6.4.3 mai apar o serie de
aspecte care dovedesc perspectiva
nu a fost riguros casa este
pomul din profunzime este prea nalt, de
dintre cele personaje gardul din
apropiere este iar drumului este
prea 1n perspectiva n
imagine, drumul merge la infinit
(punctul de Este greu de presupus un
drum, de lung ar fi, nu la un
moment dat Deci, n cazul perspectivei
frontale dreptele de trebuie fie oprite la dis-
de P, printr-un obiect care nchide perspectiva.
Casa a pentru punctul de obser-
a fost ales prea aproape. Pentru a da mai
mult dinamism perspectivei, ne putem apropia de
ansamblu zona dinspre privitor nu este
sau elementele din prim-plan sunt de
Atta vreme ct elementele compo-
nente ale ansamblului unei
fig. 6.4.3
Efecte negative in
211_
/
I
/
/
/
/ /
fig. 6.4.4
bune perspective, nu are cutia
iese n faza
perspectivei (v. fig. 6.4.4). de desen ne
va ajuta cu a
observatorului.
la perspectiva pe tablou nclinat apar o serie de
aspecte de care trebuie se seama,
deoarece se apropie cel mai
mult de realitatea
a verticalelor faptul de privi re are
o destul de mare de la nivelul ochi lor
nu se pot cuprinde n cmpul vizual niveluri le din
partea de jos a ntr-o astfel de
_212
se parterul
devin Astfel de erori apar n cazul
perspectivelor realizate pe calculator (fig. 6.4.5).
Deci, pentru a putea cuprinde ntreaga
ntr-o imagine apar
a) - ne apropiem foarte mult privim la un unghi
foarte nclinat pe rezultnd o
cu perspectiva la puncte de
dar cu 90' ;
b) - ne foarte mult verticalele ajung
fie aproape paralele, iar perspectiva pe tablou ncli-
nat se apropie de perspectiva pe tablou vertical.
efect se se exti nde pe
perspectiva la nivelul ochilor, pe tablou vertical.
Unghiul de sus al orizontalelor ajunge chiar mai
mic de 90. Cnd acest unghi nu are laturile prea
lungi, efectul nu este (fig. 6.4.6). Acest
procedeu se cu succes o
n perspectivei.
fig. 6.4.5
Efecte negative in
0'0
fig. 6.4.6
213_
6.5. ALEGEREA PLASAREA ANTURAJULUI
n perspectiva de anturajul are rolul de
a transforma simpla
de forme ntr-o imagine de
n a plasa n
tabloul perspectiv o serie de obiecte cunoscute, de
dimensiuni n caracteristice, care vin in
sprijinul perspectivei. Anturajul se compune din:
oameni , automobile, elemente de forme
de relief, elemente de mobilier urban tro-
tuare, stlpi de iluminat, cabine telefonice,
de transport n comun, fntni arteziene,
reclame obiecte de semnalizare etc.). Toate
acestea introduc obiectul de ntr-un
anumit context la munte, la mare; pe cmp, n
la sat, in ntr-o
sau cultural - Prezentul capitol
nu cuprinde tratarea modul de con-
a anturajului (acestea nu fac obiectul studiu-
lui nostru). Sunt analizate doar ce se nasc
ntre anturajul ales obiectul pus n
care uneori pot negativ calitatea
perspectivei. Pentru inceputul studiului perspec-
tivei propunem unui "caiet de anturaj",
care va cuprinde un de foi transparente cu
anturaj copiat din revistele de Fiecare
foaie va elemente de anturaj in ca-
racteristice, de diferite dimensiuni , din mai
multe Acestea vor fi plasate prin copiere in
mai multe astfel de
desenatorul va forma o proprie de
anturare a perspectivei (v. subcap. 4.3).
Obiectul de trebuie ncadrat ntr-un
ansamblu de elemente care sunt gndite create
cu el. Se va evita o intre
obiectul de elementele din
imagine care anturajul. Dozarea maselor
desenate cea a de trebuie
in scopul unei imagini finale unitare.
Plasarea anturajului in este o pro-
de ope-
se face pe in raport cu linia orizontu-
lui , iar in profunzime cu ajutorul punctelor de
(fig. 6.5.1). Plasarea a anturajului
scara cu ajutorul se vizual
in n timp se sen-
unei imagini unice nu a unui colaj de imagi-
ni , din diferite. Fiecare element de
anturaj trebuie construit la fel ca orice obiect pus in
(de exemplu, unui autotu-
rism - fig. 6.5.2). la (fig.
6.5.3). Pentru a nu din planul vertical axa mare
a elipsei este pe spre punc-
tul de (v. subcap. 2.3.9). Din de timp,
anturajul este desenat de cele mai multe ori la
fig. 6.5.1
_214
h
h'
-'
fig. 6.5.2
mna Dar pentru a se rezultate satis-
este necesar un
de
Studiul de plasare a anturajului va fi exemplificat
cu elemente de dar problema este
pentru orice element de anturaj ales.
Pomii nu trebuie cu
obiectele puse n (fig. 6.5.4 fig.
6.5.5). Obiectele de compuse pe forme
sferice pot fi agrementate cu o
pe (fig. 6.5.6), iar blocurileturn pot
sta pomi cu coroane rotunde (fig. 6.5.7). Deaseme-
nea se vor evita grafice ntre arhitec-

'J-t
.,
,
r
....
\
Y ).
""
\ (
I ,.
""

, , ....

....
..
fig. 6.5.4
Alegerea plasarea anturajului
Uniii de orizont
Au m ....
..... _ ........ ' - lIp .. '
Llnl a d. Ofizonl
fig. 6.5.3
tura obiectul ui anturajul din Aceasta
ar ngreuna citirea formei obiectului pus n perspec-
(de exemplu, formele compuse cu
formele lor cu tratarea cerului - fig.
6.5.8). Elementele de nu trebuie
acopere obiectul de (fig. 6.5.9) sau
muchii importante, care definesc forma acestuia
(fig. 6.5.10). Plasarea trebuie n
fel ca ea incadreze obiectul,
acopere, creeze n timp efectul de
formeze un prim-plan care
la nchiderea perspectivei (fig. 6.5.11).
Desenarea anturaj ului n imaginea de

L

(,
I
!
,

,l
-""
\
I
-
fig. 6.5.5
215_
fig. 6.5.6
fig. 6.5.7
fig. 6.5.8
fig. 6.5.9
----
fig. 6.5.10 fig. 6.5.11
_216
se face cu un anumit grad de stilizare, in concor-
cu la zi a de arhitec-
a tehnici lor utilizate. natura-
li ste, des abordate de nu vin in sprijinul
acestora nici in in care se calcu-
latorul. Obiectele apropiate pot fi reprezentate natu-
ralist, dar cu pierzndu-se o
serie de detalii, ele trebuie stilizate. Diferitele
obiecte care apar in imagine se diferit. in
final este de dorit se o imagine
cu grad de stilizare.
desenatori (in special au de
a desena obiectele de anturaj din apropiere in cele
mai mici rezultnd imagini perspective
in care rolul principal il are anturajul. Unii dese-
bine oamenii , pomii sau automobilele.
Anturajul desenat trebuie doar sugereze
obiectele l lase pe privitor imagineze
restul in de gradul lui de
Alegerea plasarea anturajului
Un obiect desenat in toate detaliile nu
mai loc de iar nu este corect
reprezentat imaginea va avea de suferit.
ar avea privitorul nu poate corecta
vizual de reprezentare.
De exemplu, in cazul automobi lelor este
O reprezentare a acestora for-
din cutii suprapuse care habita-
elul cele patru aceste elemente sunt
corect dimensionate corect plasate in
privitorul poate imagina orice de automo-
bil care se inscrie in respectivele gabarite.
De multe ori , din de a fi inventivi perso-
nali , comit erori in reprezentarea formei
de Pentru a reprezenta corect un
obiect acesta trebuie studiat prin desen. A nu se
uita faptul scopul principal al
este studierea formei de aceasta tre-
buie se reflecte in perspectivele realizate de ei.
217_
6.6. ALTE TIPURI DE PERSPECTIVE
Pentru a
interioare apare uneori construirea unei
Aceasta poate, fi
la puncte de sau
are avantajul de la
a casei. Aceasta fiind
poate fi la direct n tabloul perspec-
tiv (fig. 6.6.1). axonometria poate fi
rezultnd (fig. 6.6.2),
foarte cu
de la mare
Pentru a prezenta corecta integrare a unui obiect
de intr-un mediu construit sau intr-un
peisaj, se va recurge la fotomontaj. 1n
cadrul de fotomontajul
n unei singure imagini prin
suprapunerea perspectivei obiectului de arhitec-
proiectat peste fotografia amplasamentului
dat. Este de fapt o suprapunere de perspec-
tive. Pentru ca suprapunerea se perfect
trebuie ca pe fotografia mediului ambiant se
determine elementele sistemului perspectiv (punc-
tul P, punctele de orizontului),
printr-o restitutie (fig. 6.6.3). Aceste
elemente se vor folosi la perspectivei
obiectului proiectat. Va rezulta o imagine
foarte aproape de imaginea pe care o va avea privi-
torul construirea casei pe amplasamentul dat
(fig. 6.6.4). lucru se folosind n loc de
fotografia machetei viitoarei
Pentru ca cele fotografii se per-
fect sunt necesare mult mai complicate; n
plus, primul procedeu permite compunerea volume-
triei chiar pe poza amplasamentului dat. Progra-
mele de tip CAD mul t realizarea
fotomontajelor (fig. 6.6.6).
Un obiect ce se nscrie perfect ntr-o
poate fi reprezentat ntr-o perspec-
numai acest obiect
care fug la P sau n imagine ele-
mente de anturaj care creeze adncime (fig.
6.6.6). Acestea sunt perspectivele cel mai rapid de
fig. 6.6.1
_218
fig. 6.6.2
fig. 6.6.3 fig. 6.6.4
fig. 6.6.5
Alte tipuri de r p r z n t r i perspective
219_
fig. 6.6.6
construit. O se poate
pornind direct de la n tablou,
la care se anturajul desenat in
o
Perspectiva de noapte este o modalitate de
prezentare a obiectului de (fig. 6.6.7).
Atmosfera de noapte nu se desennd cu alb
pe o hrtie cu fond inchis sau inversnd la calcula-
tor imaginea de zi. in imaginea de noapte lumina
este mai n interior ferestrele apar lumi-
nate, iar pentru a se vedea arhitectura din exterior
aceasta trebuie ea la rndul ei ilu-
minarea a obiectului de repre-
o preocupare a care se
printr-un studiu n sine de profe-
n domeniu.
fig. 6.6.7
_220
6.7. COMENTATE
in prezentul capitol supunem o serie de
realizate de n cadrul cursului de
n care se vor analiza mai multe pro-
cedee grafice care pot veni in sprijinul perspectivei
sau sunt de evitat. alese au un scop strict
didactic nu constituie modele sau exemple de
urmat n realizarea perspectivei de prezentare.
Perspectiva de poate fi in
moduri : numai n linii sau prin tratarea
Nu combinarea celor
tehnici (v. subcap. 3.3.4). Toate elementele
grafice care apar n imagine trebuie se
legilor perspectivei. Ce este mai aproape este mai
mare, ce este mai departe este mai mic; ce este
mai aproape este mai luminos, o cu
tarea lumina scade n intensitate; n prim-plan se
contrastele de culoare, n
lumina se n planurile
apropiate se detaliile, texturile transpa-
n acestea dispar se
chiar contururile.
n cazul perspectivei din linii , linia se supune ea
legilor perspectivei. Liniile din prim-plan sunt mai
groase mai ferme, n se
sunt mai precise. O linie care din prim-
plan se duce n profunzime nu are
grosime pe lungimea ei , ci se n
de Acest tip de
poate fi redactat cu grosime de linie (o
rapid cu rapidograful n
sau cu stiloul n dar atunci detalii le
o mare n realizarea adncimii
fig. 6.7.1
comentate 221_
fig. 6.7.2
(fig. 6.7.1). nu se
amestece tehnicile de desen, de exemplu tehnica
de desen n creion cu cea n (fig. 6.7.2). Imagi-
nea mai prin faptul o
parte din desen este o preocupare
pentru iar desenul se
mult naintea liniei de orizont.
in cadrul unei imagini perspective privirea este
n principal
fig. 6.7.3
_222
de Prin natura ei , perspectiva la puncte
de trimite privirea marginile imaginii.
Este de evitat tratare care
cu o n care obiectele din stnga
imaginii fug cele din dreapta fug
dreapta (fig. 6.7.3). Privirea poate fi redi-
centrul imaginii astfel: obiectele de
anturaj din dreapta tabloului stnga, iar
cele din stnga dreapta. Se n
fig. 6.7.4
felul acesta, in cadrul perspectivei la puncte
de acea viziune care
privirea centrul imaginii. Se poate utiliza ace-
procedeu in cazul perspectivei n care apare
in imagine o pe o parte (v.
fig. 6.3.10). n partea a imaginii a fost dese-
o care fuge dreapta. n perspec-
tiva la puncte de
celor n planul din care
un unghi agresiv in prim-plan (fig. 6.7.4). De obicei
in prim-plan suntem in afara unghiului optim vizual
n acea apar in n
acest tip de sunt de evitat unghiurile
apropiate de 90
0
Vom acoperi aceste unghiuri cu
elemente de anturaj care nu fug la punctele de
sau vom opri perspectiva inainte de
lor in imagine (v. fig. 6.2.15).
n perspectiva de prezentare trebuie fie redate
corect materialele, punndu-se in prin
mijloace grafice adecvate, vizuale ale
lor: textura, culoarea,
Supunem reprezentarea sticlei. Proprie-
tatea a ei este n
normale pe nu cade sticla este
ea se vizual la fel ca aerul (pe aer
nu vedem umbre purtate). Cnd sticla ferestrelor
are in spate un panou opac (perdele, draperii ,
jaluzele etc.) poate deveni in anumite
(v. subcap. 2.7.3) sau
umbre purtate. Umbrele purtate cad de fapt pe
comentate
panoul din spate se prin sti clei.
Cnd apare dispare
O in plin soare are ferestrele negre; se pro-
duce fenomenul cutiei negre in care lumina
nu mai iese. ntr-o zi cu soare, orict de luminat
este interiorul tot este mai dect n
exterior. Tn cazul ferestrelor in proprie, sticla
ferestrelor devine (n ea se
cerul) sau suficient de ca prin ea
se n interior.
Este de evitat reprezentarea sticlei ferestrelor
printr-o (v. fig. 6.7.4). ar
reprezenta reflexele sti clei n soare. Dar metalul
are reflexe. Pentru a nu se crea confuzii , n
reprezentarea unui perete din reco-
reprezentarea ei. Trans-
este un fenomen care n cazul unei
se produce la o adncime. Ea este
mai la marginile pe
acolo unde se intlnesc doi din Pe
din un reflex sau oglindirea nu
pot se pe mai multe etaje mai multe
travei (fig. 6.7.5). Peretele este din
mai multe foi de geam, pe un plan, n care
imaginea nu se continuu. La scara intregii
o imagine cu
imaginea dintr-o
Aerul este materialul cel mai transparent, deci nu
trebuie cerul prin diferite mijloace
grafice. Cerul este obiectul cel mai nu
223_
fig. 6.7.5
_224
are cerul prin diferite tex-
turi grafice, pentru a pe el obiectele din ima-
gine, perspectiva (fig. 6.7.6). Tra-
tarea cerului ca fundal trebuie cu
Acest procedeu este utilizat in perspectiva de
de interior, unde fundalul este el un
obiect cu la de privitor, cu un
rol bine precizat (v. subcap. 4.2). Un cer materia-
lizat printr-o un cer nnorat. n
acest caz imaginea nu are contraste nici umbre.
O este mai contrastele de
sunt mai mari. Nu cantitaea de alb
sau de negru luminozitatea imaginii. O
imagine cu mult alb poate
volum. Este de dorit ca umbra nu se
cu umbra proprie. O de
intre ele, prin contrastul creat , mai
mult (fig. 6.7.7). reguli se
imaginilor n culori.
in primul plan al unei imagini perspecti ve zonele
lumi nate cele umbrite sunt cele mai intense. Se
astfel contrastele de
Conform legilor perspectivei spre profunzime
zonele luminate scad n intensitate, iar umbrele se
deschid (v. subcap. 3.2.2). Contrastele se supun
fig. 6.7.6
--

c
-....
'<::;.

fig. 6.7.7
ele reguli. regula nu trebuie apli
mecanic pentru orice punct din obiect"
sau din imagine". La de 3 - 400 m
nu mai contrastul de
este o zi obiectele din profunzime apar
egal luminate. desenatori , din de a
scoate n muchiile volumelor de
acest efect grafic pe ntreaga
a imaginii (v. fig. 6.7.4). Imaginea perspec
n intregul ei , trebuie se regulii mai
sus Altfel , se aduce totul n plan
imaginea pierde mult din profunzime.
n figura 6.7.8 umbra proprie ca intensi-
tate de la dreapta.
se face n de unghiul sub care privim
de unghiul sub care cade lumina de
trebuie fie pentru

------_ ..
a nu schimba planeitatea
respectivul volum in mai multe, umbra unuia tre-
buie plece de la intensitatea celui din lui
pentru a nu se aduce totul in plan frontal ,
distrugnd perspectiva (fig. 6.7.9).
fig. 6.7.8

fig. 6.7.9
comentate 225_
-!i.
r
fig. 6.7.10
fig . 6.7.11
_226 Prezentare perspectivei de
-.
)
fig. 6.7.12
cum s-a realizarea unei bune perspec-
ti ve depi nde n mare de alegerea
observatorului. La alegerea observatorului
trebuie o a planului pentru a
cuprinde n cuti a acele elemente ale
ansamblului care n imaginea perspec-
fie acestea elementele princi-
pale, fie dorim doar
ansamblul. In perspectiva din figura 6.7.5 ele-
mentele principale ale imagini i sunt cele
din prim-plan care se puprapun peste cea
de a treia, fundal pentru acestea. Anali-
planul (fig. 6.7.10) vom observa cele
principale din au o mult mai
dect cea din spate. La alegerea
observatorului se poate proceda n moduri:
1) - tot ansamblul in plan cu drep-
tunghiul cutiei anvelopante, dar observa-
torul mai aproape pentru ca cele din
comentate
domine n imagine;
2) - cu cutia doar cele
din iar pe cea de a treia o
in spate ca fundal , la limita unghiu-
lui cnd apar
n varianta (1) chiar mergem mai aproape nu
vom o imagine n unei bune perspec-
tive deoarece de privire nu este
cele dominante. n situa-
de plan varianta (2) care va con-
duce la o imagine ma;
i n cazul unui ansamblu urban cuprindem din plan,
in dreptunghiul anvelopant, doar acele care
dorim n imagine n unei bune
perspecti ve (fig. 6.7.11). n figura 6.7.12 esle
imaginea a ansamblului , iar n
figura 6.7.13 imaginea de a acestuia.
care nu n cutia nu se iau n con-
la ansamblului.
227_
fi g. 6.7.13
Imaginile perspective unele altele
se negativ. Este recomandat ca la
paginare, ntr-un proiect, perspectivele fie sepa-
rate de elemente grafice sau alte bidi-
mensionale (de exemplu: planuri , etc.).
Acest mod de paginare a fost n prezen-
ta lucrare n care, pe ct posibil , imaginile perspec-
tive au fost separate cu pachete de text sau alte
elemente grafice.
in de nu trebuie
culoarea. Lumea din jurul nostru este
deci arhitectura nu poate face de culoare.
cum s-a in capitolul despre culoare, n
la interior culoarea, iar la exte-
rior forma. in perspectivele de exterior
culorile sunt mai estompate, mai picturale.
Aceasta se faptului in perspectiva de
exterior sunt reprezentate obiecte la mari
de privitor (fig. 6.7.14). La de calcula-
tor de multe ori se recurge la imagini picturale, viu
colorate. Contribuie la aceasta faptul progra-
mele de randare curente nu gradarea
fig. 6.7. 14
fig. 6.7.15
culorii cu gradare trebuie
manual. O dozare a culorii n cu dis-
teoriei culorilor, dar un
in acest domeniu. tehnicii de
prezentare are ea un rol important.
Imaginile din figurile 6.7.15 6.7.16 ne
perspectivele pe tablou vertical de la o
mai sus dect cele mai nalte linia de ori-
zont face parte din imagine mai sus dect ea
sunt desenate dealurile care nchid perspectiva.
Linia de orizont nu trebuie n aer nema-
prin elemente de anturaj . Deasemenea
fig. 6.7.16
comentate
229_
fig. 6.7.17
dintre obiectul de pus in perspec-
fundal trebuie redea corect adncimea. O
a aceslui tip de o
desenarea anturajului din prim-plan care trebuie
respecte el189i1e perspectivei. Supunem
reprezentarea copacilor. La de privitor, in
profunzime, copacii se ntr-o reprezentare
aproape in prim-plan se vede coroana de
sus, iar tulpi na este de aceasta. Cele
perspective sunt realizate la limita unghiului
fig. 6.7.18
/ -'
,

---""---
fig. 6.7.19
pe la care apar n partea de jos
a imaginii.
n figurile 6.7.17, 6.7.18, 6.7.19 6.7.20 sunt
prezentate perspective la "nivelul ochi lor" (cota
h=1 ,80 m) realizate n tehnici combinate
creion. Cu rezerva cerului a
manierei cam picturale, cititorul poate preia
acele elemente grafice care se potrivesc propriei
le utilizeze n de inceput.
fig. 6.7.20
comentate
231_
fig. 6.7.21
La interior lucrurile se culoarea fiind
prima Scopul perspectivei de interior
este redarea cromatice naintea configu-
Pentru redarea
avem la alte mijloare de reprezentare.
Obiectele fiind apropiate de privitor apar n imagine
mai colorate, n raport cu n
realizarea cromatice un rol important I
are diferitelor culori (v. subcap.
3.3). in de calculator pentru interior
culoarea un loc important. Toate programele
de randare dispun de mijloace de realizare a unei
imagini mai aproape de realitate (v. cap. 5). n
cazul perspectivelor de interior, realizate cu
mij loace ca apli carea
de culoare nu se pe intrega
fig. 6.7.22
_232
fig. 6.7.23
a formei de colorat. Aplicarea culorii n acest mod
foarte bine conduce la
unor imagini vibrante. n figurile 6.7.21 ,
6.7.22, 6.7.23 6.7.24 sunt prezentate patru vari-
ante de randare ale interior.
Perspectivele din
interior ntr-o suficient de expre-
(acuarela).
Ajungnd la finalul studiului nostru propunem
erorile de reprezentare din aceste
perspective frontale.
fig . 6.7.24
comentate 233_
Bibliografie
CORNEL, Introducere n gramatica limbajului vizual, Editura Dacia, 1982.
ARNHEIM RUDOLF, Arta Editura Meridiane, 1979.
BALTRUSAITIS JURGIS, Anamorloze, Editura Meridiane, 1975.
BIELUSICI A. , Fotografia;n culori, Editura 1964 .
BORISSAVLlEVI TCH M" Trate d'esthetique scientifique de /;jrchitecture. Paris, 1954.
CANTACUZINO G. M" Izvoare popas uri, Editura Eminescu, 1977.
CERNEA PAUL, Fiziologie Editura 1986.
CHING F RANCIS D.K. , Architecture - Form, Space and Order, 2, 1943.
CHING FRANCIS D.K. ,Drawing, A Creative Process. John Wiley & Sons, Inc, 1989
CHOISY AUGUSTE, Histoire de I'architecture, tome second, Paris, 1929.
CONSTANTIN PAUL, Culoare - - ambient, Editura Meridiane, 1979.
DEMETRESCU C., Culoare - suflet Editura Meridiane, 1966.
DUMITRESCU C., Perspectiva, Editura First, 2002
EFIMOV ANDREI V , Cromatica Moscova, 1990.
ENAcHE MIRCEA, IONESCU IULlUS, Geometrie Editura 1983.
ERNsT BRuNo, The Magic Mirror of M.C.Escher, Taschen GmbH, 2007.
ERNsT BRuNo, The Eye Beguiled - Opticall/Jusions, Taschen GmbH, 1992.
Foss BRIAN M. , Orizonturi noi n psihologie, Editura 1973.
GARDINER STEPHEN, Introduction to Architecture, 1983.
GHEOGHIU ADRIAN, Tehnica desenului perspectiv, Editura 1963.
GHYKA MAT1LA C. , Geometrical Composition and Design, Alec Tiranti Ltd., London, 1952.
GHYKA MAT1LA C. , teoria artei, Editura 1981 .
GOLU M., Dlcu A. , Culoare comportament, Editura Scrisul Romnesc, Craiova 1974.
GOMBRICH E. H., Arta iluzie, Editura Meridiane, 1973.
GOMBRICH E. H., Istoria artei, Pro Editura Tipografie, 2007.
GONZALEZ MARTlN J.J. , Historia del arte, Editura Gredos, Madrid, 1999.
GR1MLEY CHRIS, LOWE MIMI, Color, Space and Style, Rockport Publi shers, 2007.
GHEORGHE, De la optica la optica Editura 1984.
HOCKNEY DAVI D, Editura RAO, 2007.
GILL ROBERT W., Manual of Redering with Pen and Ink, Thames and Hudson, London, 1979.
IONESCU M., BUUGA M., Tehnologia aplicative de produs, Editura 1981.
ITTEN JOHANNES, VERLANG OTIO MAIER, Kunst der Farbe, Ravensburg, 1967.
KNOBLER NATHAN, Dialogul vizual, Editura Meridiane, 1983.
LANEYRIE - DAGEN NAOEIJE, Pictura - secrete Editura RAO, 2004.
LARouSSE. Istoria artei, Editura Univers Enciclopedic, 2006.
lAzARESCU LIVI U, Culoare n Editura Poli rom, 2009.
LICKUDER HEATH, Scara Editura
MALTEzE CORAOO, Mesaj obiect artistic, Editura Meridiane, 1976.
MALTEZE CORAOO, Ghid pentru studiul istoriei artei, Editura Meridiane. 1979.
MICHEUS PANAYOTls.A., Eatetica arhitecturii, Editura Meridiane, 1982.
DAN, Limbajul culorilor a/ formelor, Editura 1980.
ORMISTON ROSAUND, ROBINSON MICHAEL, C%ur Source Book, Flame Tree Publishing, 2007.
EUGEN, n artele plastice, Editura Albatros, 1980.
POGANY Iuuu, Fotografia, Editura 1987.
RADIAN H.R , Cartea Editura Meridiane, 1981.
SEKULER R , BLAKE R, Perception, McGraw - Hili Internationali Editions, 1990.
AURELIAN, Geometrie axonometrie. Editura 1975.
TEOOORU HORIA, Perspectiva, voI. 1, Editura de Stat pentru 1959.
TEODORU HORIA, Perspectiva, voi. II, Edi tura Meridiane, 1968.
WARNCKE CARSTENPETER. De Sij/ 1917-1931, Editura Taschen, 1991 .
ZEVI BRuNo, Cum arhitectura, Editura 1969.
ZEVI BRUNO, Codul antic/asic, Editura Paideia, 2000.
_234 Perspectiva - instrument de proiectare

Perspectiva

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Perspectiva

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuvnt nainte

S-ar putea să vă placă și