Sunteți pe pagina 1din 490

CORIOLAN NEAMTU

BRIDGE

PRIM11 PAS1 LICITATIA LICITATIA COMPETITIVA JOCUL DE LEVATA AL DECLARANTULUI JOCUL iN APARARE MISCELANEA

Grafica copeqilor ,,rose skty" a fost realizatf de : arhitect Ilinca Macarie, Koln arhitect Arthur O'Looney, Dublin Fotografia autorului a fost fiicuti in 1999 de Manigeh Vettovaglia

CORIOLAN NEAMTU s-a &cut i n anul 1925, la Satu-Mare, htr-o farnilie de intelectuali ardeleni. A u F a t liceul la Satu-Mare, Cluj gi l-a terminat la M$ei Basarab in Bucuregti. Este licenfiat a1 Facultifii de Drept gi a1 Academiei de Inalte Studii Comerciale gi Lndustriale din Bucuregti. A lucrat ca economist gi planificator intr-un Institut de proiectare gi la Trustul de Constructii Miniere. Preocuparea sa deosebiti pentru bridge i a permis s5 dep5geascii insatisfacfiile profesionale, inerente regimului comunist, gi s5 se dedice cu pasiune acestei preocup5ri. Promotor gi organizator al jocului de bridge in R o m & . i a , director de turnee gi profesor de bridge, Coriolan Neamfu a scris gi editat intre anii 1970-1983 (an in care bridge-ul a fost interzis) revista Expert Bridge, tiptiriti gi dihzati %I sute de exemplare intr-o cvasiclandestinitate. Ziarist de specialitate, avihd rubrici %I reviste gi ziare din pr5 gi dese contribu$i la revistele de prestigiu din striihtitate, a scris o seam5 de lucrtiri de literaturi de bridge : Bridge competitional(1973), Bridge distractiv (1982), Start bridge (1990), Umoristic bridge (1991) gi Bridge conventii (1991). Fiind gi un mare iubitor de animale, autorul a publicat in anul 1979 o carte intitulati Cdinele, prietenul ornului, care la data apari$ei s-a bucurat de un mare succes. h anul2000 a publicat volurnul de maxime ~i cug&ri lathe Restitutio in absurdurn. Este membru al Jockey Clubului Romh, al Asociafiei Interna$ionalea ziari~tilor de bridge, vicecampion mondial de bridge al IBPA in 1992 la Salsomaggiore gi redactor a 1 rubricii de bridge din Magazinul Tirnpul Liber, suplimentul sBptiimM a 1 ziarului Romhnia Libed.

Motto :

I hazard the opinion that the essentials for playing a good game of bridge are to be truthful, clearheaded and considerate, prudent but not averse to taking a risk and not to ciy over spilt milk. And, incidentally, those are perhaps also the essentials for playing the more important game of life.
William Somerset Maugham

(indrhesc s5 afirm cii pentru a juca bine bridge este important s5 fii corect, exact, cu capul limpede, atent, prudent, dar nu ostil a s d r i i unui oarecare risc, gi s5 nu te lamentezi data hcercarea a eguat. $i oare nu asta este esential gi h jocul mult mai important, pe care-1 reprezinti viap ?) Mai departe, adaugii In fact, when all

else fails - sport, love, ambition bridge remains a game to be enjoyed

Omagiul meu se indreaptc? spre so!ia mea Liliana, pentru munca intensci $i obositoare pe care a depus-o I n prelucrarea la computer a volumului, #i pentru sprijinul permanent pe care mi I-a oferit, fcirc? de care, poate, aceastci carte nici nu ar-fi ajurts sc?fiepublicatci.

CUPRINS
PREFA~A
PARTEA I-a : PRIM11 PAS1 I . Istoria jocului de bridge 2. Cum se joacd bridge-ul 3. Despre cdrti, culori' gi rangul lor 4. Despre atu, jocuri de culoare gi de far& de atu, fit, misfit, taiuri gi defose 5. Despre distributii gi tipuri de mriini 6. Despre puncte de onor, puncte de distributie, levate defensive, levate perdante gi levate de joc 7. Cum se desfZgoara'jocul de levata' 8. Despre licitafie 9. Despre contracte, vulnerabilitate, speranta de levate, evaluarea mciinii 10. Cum se marcheazci gi se tine scorul 11. Bridge gi matematicd teoria locurilor vacante - feoria simetriei - principiul alegerii limitate 12. Remember PARTEA 11-a : LICITATIA 1. Principii teoretice ale licitatiei 2. Evaluarea mbinilor 3. Claszficarea deschiderilor 4. Deschiderile de unu la culoare reguli generale (conditii, perspective de contract, deschideri pe Iocul trei, pe Iocul pairu, regula lui 20, a 4-a culoare forcing, licitatia inversatci, licitatiile forcing gi nonforcing, licitatiile cu salt, ,,2 peste 1 " in cadrul sistemului) - rcispunsuri la deschiderile de unu la culoare - a doua vorbire a deschidentului - a doua vorbire a repondentului - deschiderile pe culori minore in sistem (licitafii care debuteazd cu I & - I +, cu I + '- 2 4 , inverted minor raise) - deschiderile pe culori majore in sistem (rcispunsuri, conventia Drury, 1 FA forcing, 2 FA Jacoby, 3 FA direct, splinter, trial bid, redeclaratiile deschidentului) 5. Deschiderea de 1 FA gi riispunsurile conventia Stayman - licitatiile de transfer (transferurileJacoby) 6. Deschiderile tari deschiderile de 2 FA - deschiderile de doua' la culoare tari (ACOL, sistemulfrancez) - deschiderea de 2 a forcing in sistem 7. Deschiderea de 3 FA Gambling

8. Licitatia de ~ I e m cue-bididri - conventia Blackwood - conventia Gerber - comer?tia Splinter - controlul calitwi culorii de atu 9. Deschiderile de baraj deschiderile de 2 4, 2 V , 2 r slabe - deschiderea de 2 Mz4lti deschiderile la nivelul trei, patru, cinci 10. Licitatia cu marcd partiald 11. Quiz 12. Remember PARTEA 111-a : LICITATIA COMPETITIVA
A. LZCZTA TU f~ INTER WNTZE

1. Principiile licitatiei in infewenlie principiul lui 2 ~i 3 sau regula lui 500 - factorul Delta - pas-ul capcand - motivele intewentiilor - tipurile intewen,tiilor 2. Intewenpe prin culoare simplii la primul nivel - la nivelul doi - cu salt - cu bicolore - cu mdini tari - cu culoare in patru 3. In tewentie prin contra de apel scopul - conditii - tipuri de contra de apel - rGspunsuri - redecla ratii - cazuri speciale :pas-111de penalizare, free bid, cue-bid 4. In tewentie prin 1 FA 5. Intewen,tie prin 2 FA 6. In tewentie prin 3 FA 7. Intewentie dupd deschiderile adverse de doud slabe 8. In tewentie dupd alte deschideri adverse de baraj 9. In tewentie prin cue-bid direct 10. Alte intewentii prin bicolore top and bottom cue-bid - ,,$Ira' de atu neobi~nuit" 11. Intewentie in reveil
B. LZCZTATZA COMPETZTZV~

1. Principiile licitatiei competitive actiunile liniei intewenientului - conven@aResponsive double reac,tiiIe liniei deschidentului dupd diverse intewentii - conventia Lebensohl - competitive double 2. Contra negativ 3. Licitatiile de sacrrj?ciu 4. Teoria levatelor totale 5. Conventii in licitatia competitivd
C. DESPRE CONTRE

D . Quiz E. Remember

PARTEA N-a : JOCUL DE LEVATA AL DECLARANTULUI 1. Cdile de cdgtigare a levatelor levate certe-levate incerte - levate prin promovare - majorare - tai 2. Principiilejonthi de ltyatd principiul citirii mdinilor - principiul prudenfei - principiul de siguranp - strategia controlului mdinii -factorul timp - principiul simetriei - principiul promovdrii unei culori 3. Planul de.ioc la contractele de FA 4. Planul de joc la contractele de culoare 5. Manevrarea culorilor manevre bazate pe probabilitdti - de necesitate -jocurile de siguran,/ii 6. Impasele 7. Manevrarea culorii de atu rolul atuului - extragerea atuului - tehnici de nzanevrare a atuului (tai la mort, transferul taiului asupra unei alte culori, mentinerea controIului prin refizul taiului, extragerea atuului ficdnd un joc de sigurantd, extragere incompletd, for,tarea adversaru1z:i sd-gi .fact7 atuul major,jucarea culorii secundare, amcinarea tailtlui. tai in cruce. mort inversat, cedare de atu) 8. Tehnicile de bazd ale jocului de levatii tempo - timing - asigurarea circulatiei - dedzrctii din numdrare jocul de amdnare - coup de Bath - jocul de evilare - perdantd pe perdantd - combinarea liniilo. de joc - manevrarea mdinilor bicolore -.finaluri de joc, eliminare gi plasare de mdnd - LobulKnock gi Scoop 9. Manevre gi tehnici de joc de expert - manevre la culoarea de atu jocuri de reducere la atu (reducere simpld, dubld, tripld, grand coup, subtaiul gi dublul tai) - en passant - devil's coup - smother pla-v- disparitie de levatd prin constrdngere la tai - scissors coup - tehnici de expert manevra lui Morton - Gambit - manevra lui Pitt - manevra vienezd - manevra scamatorului - manevra lui Robert 10. Schizele 11. Tehnici de pdcdlire 12. Remember PARTEA V-a : JOCUL i~ APARARE I. Principiilejocului in apdrare 2. I'fanul de joc in apdrare 3. Cartea de atac atacuri standard - atacuri fird indicafii speciale (la contractele de FA, la contractele de culoare) - atacuri impotriva 3 FA Gam-

Bridge de la A la Z
bit - atacuri cdndflancul a licitat - atacuri cdnd contractulJina1 a fost contrat - atacuri contra glemurilor 4. Tabele de atacuri 5. Despre semnalizdri semnaliziirile standard (semnalizarea de atitudine, semnalizarea de distributie) - apelurile de preferin,td (Lavinthal) - apelul Smith 6. Apiirarea impotriva contractelor de culoare ,vi tehnici specifice apdrare activa' sau pasivd - cartea de atac - returul semnalizarea - jocul in mdna a doua ,vi a treia - jucarea cdr.tii demascate - deblocarea - impiedicarea intentiiior de tai ale declarantului - provocarea pierderii controlului la atu - forfarea mortului sd taie - amdnarea cd~tigdriiIevatei - oportunitatea taiurilor - uppercut-ul - reJim1 suprataiului - taiul ,,en passant"impasul impotriva partenerului - jocul in taidefosd - evitarea manevrei in coup de Bath - evitarea plasdrilor de mdnd numdrarea adversarului - ajutorul dat partenerului - jocuri de ,vdcdlire 7. Apdrarea impotriva contractelor de FA Ji tehnici speczfice regula Iui 11 - regula lui I5 - tehnici speczfice de joc de levatd: manevra Merrimac, manevra Deschapelles, Jettisonare, miisuri extreme,jocuri de pdcdlire 8. Quiz 9. Remember PARTEA W-a : MISCELANEA 1. Reguli de eticd ~i comportare 2. Cdteva sfaturi utile 3. Codul international de bridge 4. Despre sisteme Ji cdteva convenfii - Sisteme de licitatie (sistemul standard, trefla de precizie, trefla albastrd, ACOL, la majeure cinquieme) - Conventii (Key card BW, Roman B W, FA neobignuit, Michael's cue hid, Bicolorele Ghestem, Checkback, Conventii de atac $i semnalizare, altele decdt standard (Busso, Russinow, Romane, Jurnalist), Convenfii dupd deschiderea adversci de 1 FA (Landy, Ripstra, Cappelletti Hamilton) 5. Despre bridge-ul competitional 6. Despre probabilitdple matematice 7. Vocabular INDEX ABREWERI BIBLIOGRAFIE

Literatura de bridge in limba rombnd este foarte sdracd, titlurile apdrute putcind f i numdrate pe degetele a doud mciini. Se simfea nevoia unei cdrti complete de bridge care, pornind de la ABC-ul jocului, prezentcind apoi IicitaJia, actiunile competitive qi jocul dr levatd, atcit a1 declarantului ccit qi a1 apdrdrii, sd ofere cititorului o lucrare exhaustivd asupra acestui captivant joc. Ca unul care am servit cauza bridge-ului intreaga mea viafd, mi-am asumat aceastd, deloc upard, sarcind de a pune la indemcind un instrument de lucru bridge-iqtilor romcini, prea putin familiarizap cu sujlul modern ce marcheazd pretutindeni bridge-ul, cu progresele inregistrate in domeniul licitafiei, qi lipsi,ti de un manual a1jocului de levatd. Bridge-ul este un joc de echipd, partenerii trebuie sd vorbeascd aceeaqi limbd, sd cunoascd qi sd aplice conceptele actuale ale IicitaJiei qi apdriirii,pentru a putea f i eficienti qi a putea juca de la egal la egal cu adversarii in orice partidri Virtufile acestui joc, care pretinde agerime, calcul lucid, sfrategie qi capacitatea de a lua decizii rapide, 1-au @cut sdfie considerat un sport a1 intelectului. El a fost deja recunoscut ca atare qi i n c h in familia sporturilor olimpice. Fascina~iabridge-ului este mai ufor de remarcat deccit de explicat. Pentru unii jocul este o relaxare dupd o muncd obositoare, pentru cei mai mulJi un hobby care le permite sd-~i petreacd agreabil timpul. Celor ambifioqi qi dornici de progres, care exerseazd gcindirea logic6 qi aqa-zisul ,,common sense", aceastd carte le va perniite ameliorarea performanfelor. Structurarea ei a fost gdndild astfel: capitolul introductiv se adreseazd celor ce iau pentru prima oar6 contact cu jocul de bridge. Acestora le sugerez, ca o metodd de invdfare, sd parcurgd tot textul, fird a incerca de la prima lecturd sd aprofundeze subiectele ce par di$cile. fn felul acesta iqi vor face o idee asupra jocului qi vor descoperi cu satisfac[ie la o a doua lecturd cd notiunile se aqeazd la locul lor qi au luat startul spre statutul de jucdtor competent. Multe aspecte au fost reltiate in fiecare capitol, tocmai pentru a uqura sedimentarea lor. Partea doua prezintd ca sistem de 1icitaJie ,.standard-ul american {cu majora in cinci qi cea mai bun6 minord), un sistem natural uqor de asimilat qi care, la ora actuald, este jucat de imensa majoritate a bridge-iqtilor din intreaga lume. Deoarece, in ultimele decenii, in bridge-ul modern au fost inglobate in sistem cciteva conventii de mare eficacitate, cum ar j licita/iile de transfer, deschiderile de doud slahe, contrele negative qi altele, am considerat absolut necesar ca ele sdJeficute cunoscute celor ce incd mai joacd un ,,papa-mama bridge" Iipsit de perspectivd. Bridge-ul actual trdieqte intr-un climat a1 barajelor qi obstructiondrii adversarilor, jumlftate din done sunt de fapt o luptd dusd contra acestora, motiS pentru care capitolul privind licitatia competitivd oferd elementele necesare pentru a face faJd la ceea ce se joacd mai peste I tot in lume. Doud mari capitole, jocul de levatd a1 declarantului qi jocul in apdrare, pentru'prima oars tratat in limba romdnd, suntprezentate pe larg qi uufost concepute in aqafel inccit cititorul, lucind cunoqtin,td cu tehnicile de bazd qi studiind zecile de excelente done-exemple, sd-qi poatd ameliora tehnica qi ldrgi repertoriul. Bridge-ul este un joc destinat unei elite, cu comportament etic elevat qi spirit de fairplay la masd. Cum prea bine spunea Maugham, ,,bridge is a game to be enjoyed". Doresc din tout6 inima sd ofer cititorului, prin lectura acestui volum, prilejul de a imbina ,,utilul cu pldcutul ".
"

Autorul

PRIMII PASI

ISTORIA JOCULUI DE BRIDGE


Jocurile de c5qi se ^mpart in dou5 rrxui categorii. Primei ii aparpn cele in care principalul scop este de a crea combinatii de ci$i, de aici fachd parte Gin, Rummy, Canasta pi altele. Cea de a doua categorie %i propune ca scop clgtigarea de levate. Acestei familii ii apwine Bridge-ul, Whist-ul, Solo etc Dacii ar fi sii c8utii.m mu!t ?num5, in negura anilor, sunt dovezi care atest5 c2 jocuriie cu c w i au ajuns ?n Europa pe la 1300, prin Italia gi Spania, din Extremul Orient, probabil din China gi India, unde erau practicate de peste 1000 de ani. Bridge-ul descinde direct din jocul de whist, un foarte riispindit joc de ciirti despre care se face o prim5 mentiune la 1529, dar este sigur c2 se juca k c 5 hainte de aceasta dat5. La rindul lui, whist-ul se trage din I trionfi-ul italian, care este pomenit la 1430 deja, gi din care a evoluat gi tarot-ul. Din Italia aceste jocuri au trecut granip gi au ajuns gi k Anglia, etapele parcurse de strhogii bridge-ului cunoschd diverse denwniri : triumph, trump, ruff and honours, wisk $i apoi whist. La whist-ul sirnplu nu existi mort gi nici licitafie, atuul este stabilit de ultima carte impgrirfitii,iar jocul const5 pur gi simplu in a realiza levate. De la jocul ,,hni sd cdjtigcim levate ", ce se desggura intr-o tiicere de catedralii, p h 5 la elaboratul bridge a1 zilelor noastre, s-a parcurs un lung drum, la care gi-au adus contributia mulfi juciitori anonimi, care practicau cu devofiune distracfia lor favorit&.Si asta s-a datorat unora dintre ei care au dorit ca jocul lor s5 devin5 rnai complex, mai inteligent, Gchdu-1 s5 progreseze. Strhogul Le triomphe e t Ies honneurs este pomenit k Gargantua-ul lui Rabelais la n opera sa, dar lui Edmond 1535, despre Ruff and honours vorbe~teCotton la 1674 i Hoyle ii revine - prin cartea sa scrisii la 1742 gi apPrut5 in sute de edifii traduse in mai multe limbi - meritul de a fi cimentat whist-ul, care a dornnit apoi peste doui secole. Predecesorii whist-ului jucau cu 40 de car& lui Hoyle ii revine contribufia major5 de a mai fi ad5ugat 12, pentru ca, astfel, fiecare jucitor s5 aib5 13 c5rfi. in lunga lui evolujie, copil5rescul whist se juca la inceput fZr5 a exista a h . A fost facut mai complicat cind s a descoperit importan@unei culbri care sSi joace acest rol. A venit apoi deliciul jocului ,,cu mortul", se pare cii spre sfkgitul secolului 19 cind, intr-un club dintr-o obscur5 garnizoan5 dm India, trei *mpiitimih, agteptikd un a1 patrulea care nu mai sosea, s-au ghdit s5 etaleze cwile acestuia pe mas&. Licitatia s-a discut i n mod firesc, pe m5sur5 ce whist-ul trecea prin fazele stabilirii atuului. Stim cii la inceput atuul a fost un privilegiu al &stribuitorului, prin simpla expunere a ultimei ciirfi cu f a p in sus. h faza urmiitoare, exarninhdu-gi ,,minaV,el propunea un atu. Dar cum in multe m%ni nu avea nirnic de spus, a mai trecut un timp $i distribuitorului i s-a dat dreptul de a trece partenerului s5u privililegiul de a numi un atu. A urmat epoca ?n care alegerea se producea dupi o dlscutie in doi. De aici gi pin5 la etapa urntitoare, in care gi adversarii, avhd culori bune, gi-au revendicat dreptul de a-gi

irnpune ca atu o culoare proprie, nu a mai riknas decit un pas. $i astfel s-a n5scut licitafia. Dar ea nu era continuat5 decst uneori pk.5 la nivel de mang5, pe parcurs una din axe renunp s5 conteste nivelul atunci c h d i ~ d5dea i searna c5 a continua era periculos. Iar cealalt5 ax5, nemaiavhd adversar, nu avea nici un interes s5 o continue p i h i la man$5, de h d a t i ce ~i aSa era bonificat5 dac5 o realiza. Funcfiona practica minimei rezistenfe. Nu a mai rBmas apoi decit s5 se ajung5 l a whist-ul cu licitafie gi s5 se reboteze noul joc denumindu-1 bridge. Etirnologia cuvhtului bridge, ca nurne a1 jocului, este un subiect controversat, unii accept5 c5 este denumit astfel fiind asemkHtor unui pod peste care se trece licitalia de la un jucgtor la cel5lalt. Altii cred c5 numele se trage de la unele camete de scor, la mod5 h acele vremuri, si la care tabela avea forma unei arcade de pod pe care se in~iruiau punctele realizate. Amatorii de pitoresc sus@ c5 este vorba despre podul de peste Bosfor, pe care-1 traversau juc5torii ca s5 ajung5 la cafenelele unde se juca whlst, zichd ,,trec podul s5joc" Am g5sit o referire h cartea Bridge de loisir a elvefianului de origine romhii Al.Vraca, care pretinde c5 originea numelui jocului ar veni de la briciul cu care, in 1877 la Plevna, se birbiereau ofiferii romini. Acegtia, juchd whist, tiiau cu atuul. Un pamflet ap5rut h Anglia in anul 1886, prin care se explica whist-ul rusesc, intitulat ,,Biritch, or russian whist", a devenit extrem de popular, citit de foarte multii lume care a morfolit cuvhtul a 1 'anglaise pronunwd bridge ~i aceasta ar sta, zic altii, la baza numelui jocului. Iar faptul c5 i n rusa arhaic5 biritch era denumit cel ce striga, facea anunprile in cadrul cetifii, ar p5rea s5 constituie o explicafie destul de logic5. Inclin pentru prima varianti, deoarece la whist-ul cu atu privilegiul de a numi atuul , bridge it ", atunci c h d distribuitorul nu avea vreo putea fi transferat partenerului, Z propunere de Ecut. Zeci de ani au existat, h paralel, partizani ai whist-ului, care il jucau cu conservatorism, gi ,,progresigtii", care ulterior 1-au detronat in favoarea bridge-ului. il reg5sim sub numele de bridge whist in 1894, c h d lordul Brougham il introduce la faimosul ~i exclusivistul Portland Club din Londra. & I 1900, R.F.Foster public5 o celebr5 carte despre noul joc. SB mai agtepth cifiva ani p h 5 in 1905, an ce pare s5 fie cel ce marcheazg debutul licitafiei, perioadit h care devine cunoscut sub numele de auction bridge. Atit felul de a marca cit $1 rangul culorilor au cunoscut schimb5ri i n aceasti evolufie care a condus la contract bridge. Cel mai important pas s-a produs atunci c h d s-a introdus regula potrivit cQeia nu concura la stabilirea mangei deck num5rul de levate declarat. La whist, dac5 spuneai dou5 pici ~i ficeai patru, se marca manga, ceea ce diminua efortul mental cerut de o licitafie elaborat5 gi pastra jocul h categoria jocurilor de salon. Primii care au militat pentru a nu marca manga deck dac5 ea a fost licitati, au fost francezii, ,,vive la France ",cu a1 lor bridge plafond jucat h jurul anilor 1910 - '20 cu prec5dere pe Coasta de Azur, 21 cafenelele de pe Promenade des Anglais. Ideea i-a mai.fihhtat $i pe alfii Si, la fel cum evolufia whist-ului s-a operat h rnai multe zone h care era practicat, iati c5 pasul final a fost facut, de data aceasta 2-1America, de renumitul

Primii p a ~ i

15

juciitor de bridge milionarul Harold Vanderbild. Acesta, in timpul unei croaziere cu iahtul siiu Finland zlgturi de grup de prieteni jucgtori, c h d trecea prin canalul Panama, la 3 1 octombrie 1925, a prezentat defintivarea actualei tabele de scor a contract bridge-ului. Trei prevederi majore au fost statuate. Prima este cea care stabilegte c5 numai levatele licitate gi realizate concureazg la obpnerea maqei gi apoi a roberului. Cea de a doua a fost introducerea nonfiunii de vulnerabilitate at2t ca sens c k gi ca denumire, acfiune la care se pare cii gi-a adus contribufia gi o anonimi turistg prezentii pe vas, care cunogtea termenul tocmai dintr-un club Hong-Konghez, iar cea de a treia, stabilirea de prime licitate. pentru man$& rober gi ~lemuri Whist-ul este far5 hdoiala un joc de origine englezg gi evolujia lui spre bridge trechd prin etapele de fixarea atuului, etalarea mortului gi apci descoperirea licitafiei apaqine h cea mai mare masurii acestora, dar nu se poate nega gi contribuiia jucatorilor din alte zone. De fapt, &pH ce jocurile de cii* au fost introduse in Europa, prirnii care leau practicat au fost nobilimea, cuqile regale gi imperiale, unde erau considerate ca fiind distraciia favoritii. Cercurile de negustori gi apoi burghezimea le-au prins gi ele gustul, atst pentru placerea de a juca ciit gi pentru cii le conferea un statut mai elevat. Whist-ul s-a jucat in trangeele Sevastopolului, la Plevna, h cafenelele Constantinopolului, h Egipt, era foarte rasphdit h Rusia gi a ajuns h colonii pi% la Hong-Kong, Australia sau America, pe htreaga coastii a Mediteranei, h India ~i in multe alte locuri. De fapt riispindirea whlst-u!ui poate fi asemuitii dnunului mgtasii, dar h sens invers, de la Londra spre India prin Constantinopol gi Egipt, pe coasta Rivierei mediterane htr-un traseu dus-intors care apoi s-a rarnificat spre Rusia gi a trecut oceanul Atlantic. Cluburile sunt o invenfie englezeascg, cafeneaua una orientalii, iar saloanele barurilor una a ,,lurnii noi" Declinul whist-ului in favoarea auction bridge-ului de la inceput de secol gi apoi h favoarea contract bridge-ului s-a produs rapid dupa ce Vanderbild a pus la punct noua tabela de scor gi a militat neincetat pentru detronarea fostului joc. Un merit una$ in promovarea contract bridge-ului ii revine lui Elly Culbertson, un expert american niiscut i n Romhia, considerat parintele bridge-ului modem. Elly gi sofia lui Josephine erau renumifi jucgtori americani, dar ~i excelennfi oameni de afaceri gi pedagogi. El a infiinfat gcoli de bridge in toate marile orqe arnericane, a publicat carfile de teorie a licitafiei gi jocului de levati (celebrele Gold book gi Red book) in milioane de exemplare gi a %cut o imensii propaganda htre anii 1930 -'40 in mod extrem de eficient cu ajutorul massmediei interesatg de eveniment. Imediat dupii cel de a1 doilea rgzboi mondial a fost rindul lui Charles Goren,. un alt expert american de mare valoare, de a contribui la rasphdirea contract bridge-ului, in special in elaborarea unui sistem gtiinlific de licitafie. Ce se poate spune, din punct de vedere istoric, referitor la evolufiajocului de levatii ? El nu s-a modificat foarte mult, deoarece tehnica jocului de levat5 a r h s aceeagi h c g de pe vremea cdnd Hoyle gi-a publicat cartea, sau in 1840 c h d Guillaume Deschapelles a scris faimosul sau I'raitc'du Whist.

Bridge de la A la Z

in Anglia mari juciitori, ca Payne, Clay, Cavenhsh sau Pole, au scris excelente lucriri despre cum trebuie jucate cirjile. Primul exemplu de schizii a fost publicat la 1863 la Viena, dupi ce un juciitor a executat cunoscuta fienu Coup la un joc de whist. incep2nd cu secolul 20 jocul de levati a progresat gi el ca nivel, dar acest lucru s-a datorat mai pufi unor metode noi, cit mai degrabii faptului cii literatura de bridge a fost in mgsurii s i pun%la indemha cititorilor cii*le care sii le permiti sii kvefe dupii manuale regulile jocului de levat5 qi si-qi cizeleze astfel tehnica. Ceea ce unii doar intuiau la whist ca fiind o tehnicii necesarii pentru a cigtiga levatele, se giise~te acum h once carte de bridge. Poate doar capitolul semnaliziirilnr s i fie cel k care idei ^moitoare pot fi percepute de-a lungul ultimelor decade. Deqi, la 1821, arniralul Burmey s-a ridicat ^mpotriva semnalizirii la whist pe care o propuneau unii, spunhd c2 ,,diuneazii integritihi jocului". Sii menfionh gi faptul c i primul duplicat (concurs) de whist a avut loc la Londra in 1857 qi a fost organizat de Henry Jones, mai bine cunoscut sub numele de Cavendish. Bridge-ul este un joc ciiruia h fiecare zi i se aduc perfecfioniri $i pe care poti s5-1 joci din ce in ce rnai bine, practickdu-1 in mod curent, qi imensa literaturi de specialitate contribuie la acest progres permanent. Se estimeazi la citeva zeci de milioane num5rul celor ce au kdriigit gi practicii acest joc minunat.

Primii pusi

17

De ce este nevoie pentru a juca bridge - Pachetul de ctirfi - Preliminariile jocului, alegerea partenerului - fmpii@rea crirfilor, aranjarea lor in m6nd Principiul jocului - Explicarea jocului - Vocabularul specific - Mecanismul jocului de bridge - Prezentdri grafice
Cu ajutorul nofiunilor prezentate h acest capitol veti lua startul ?ninv5pea jocului de bridge, l u h d contact, prin intermediul lor, cu principiile sale fundamentale. fn primul moment poate nu veti htelege complet totul, nu v5 hgrijorafi hs5. Pas cu pas, lucrurile se vor clarifica ; v5 recomandh sB reluafi de dou5 ori fiecare noJiune (ele se vor repeta adesea h text), este o condlfie normal5 unui hcep5tor pentru a aprofunda un material. Recitind gi hcercind sii lhuriti punctele la care sunteli nedumerit, totul se ira ageza la locul cuvenit. Ideal este de a completa lectura cu exerciiii practice h compania umor prieteni, tot hceptitori. Doar citind far5 a Incepe s5jucafi, far5 practid, progresele vor veni mult mai hcet. Trebuie s5 h v 5 p i gi s&vti f d a r i z a f i cu un lunbaj specific gi abia apoi s5 hcepefi s5 g2ndifi bridge. Dup5 ce vefi asimila principiile de baz& se va trece mai departe mult mai ugor. Este cazul s5 precizh gi c5 principlile de baz5 conform citrora se joac5 bridged nu sunt dogme absolute, dc la care nu ai voie s5 te abp,$, ci doar un ghd de common sense care h sensul d deseori ea trebuie wmat h permanen@. Licitafia h bridge nu poate fi perfnu poate transmite irnediat toate idonna$ile exam partenerului, pentru cii ,,nici o miin5 nu seamin5 cu alta", cum zice o veche butadii. Dar tocmai efortul acesta, de a face dlalogul ciit mai eficace, reprezintil sarea ~i piperul bridge-ului, iar cuno-rea principnlor fundamentale, dar vi iste*ea gi inteligenp proprie jucfitodor de bridge, v5 vor permite s5 atingeti cele rnai bune rezultate, sawrind tdodatii satisfactia pe care o ofed acest joc.

De ce este nevoiepentru ajuca bridge


Bridge-ul este un joc la care iau parte patru persoane, doua juciind ca parteneri ^hpotriva celorlalte d o u i care le vor fi adversari. Jucgtorii se ageaza la o mas&, de preferinp p5trat5, fa@ h fafa, gi au nevoie de car$ de joc g i un carnet in care se hscriu rezultatele gi se marcheazii scorul
I

Pachetul de ci$'
Pentru joc se folosegte un pachet con*lhd 52 de c5qi a v h d patru culori : pic%, cup%, car0 gi treflii. Fiecare culoare confine 13 carfi ; rangul ciiqilor i n ordine descresciitoare este As, Bg5, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, .2, iar a1 culorilor este pica, cea mai scurnp5, urmati de cups, car0 gi trefl5. Este de dorit s5 folositi pentru joc doua pachete de c w , de preferinti de culori diferite, fiindc5, d e ~in i joc nu este deciit unul, cel de al doilea poate fi pregiitit, pentru a scurta timpii morfi, h vederea hceperii imediate a jocului urm5tor. In tirnpul ^mpi@rii

18

Bridge de la A la Z

c51filor, cel de a1 doilea pachet este amestecat de partenerul distrihuitorului gi plasat h s t h g a jucitorului ce va urma la rind la ^mp5r$t: pentru ca el s5-1 poat5 lua imediat, da la tai in dreapta gi ^hp5rp dup5 ce s-a incheiat primul joc.

Preliminariilejocului, alegerea partenerilor


Un pachet de c5qi este r5sfirat pe mas5 cu f a p %Ijos gi fiecare juc5tor igi alege c h e o carte. Cei care au tras c5qile rnai man in rang vor fi parteneri ^mpotriva celorlalii doi h prima partid5. fn cazui c5 dou5 c&@sau rnai multe au aceea~i valoare, rangul culorii va decide ^mperecherea. De exemplu, s5 presupunem c5 s-au tras urm5toarele patru c5@: 7 de caro, Dama de pic5,5 de trefl5 ~i 7 de cup%.Vor juca ^mpreun5cei ce au tras Dama de pic2 8i 7 de cup5 contra celor cu 7 de car0 ~i 5 de trefl5. Juc5torul care a tras cartea cea rnai mare are dreptul s5-gi aleaga locul la mas&,loc in functie de care se ageaz5 ceila!fi, gi tot el va ^hp5Qi c5rfile ( i m sensul acelor de ceas, hcepind cu juc5torul din sthga). In limbajul bridge-istic el este numit distribuitor, sau, preluat din francez5, donneur. Dup5 prima parti&, sau rober, rind pe rind juc5torii igi schimb5 parteneml, astfel incft s5 joace cu toti ceilalfi. Desigur c5 se pot juca rnai multe robere cu acelagi partener, dacii se convine astfel, se poate aranja s5 se joace cu axe fixe, se pot acorda revange, dup5 cum exist5 scheme gi pentru partide cu cinci sau chiar gase juc5tori - rind pe rind p5r5sind jocul unul sau doi dintre ei, intr-o formu15 %I care fiecare s5 joace p h 5 la urm5 cu tofi ceilalti.

fmplit#rea cti@lor, aranjarea lor fn mind


Dup5 agezarea la mas& juctitorul din stinga celui ce a hot5rft agezarea, a 1 prezinti celui dlstribuitorului, ia pachetul, il amestec5 gi il d5 distribuitorului. Acesta 1 din dreapta lui pentru tai gi apoi, h ordinea acelor de ceas, de la s t b g a la dreapta, va ^mpIr$ rind pe rind, cu f a p %I jos, ciite o carte f i e c h i juc5tor piin&la terminarea celor 52 de c5@, ultima carte revenindu-i. Dup5 fiecare joc, succesiv, fiecare juc5tor devine la rindul lui distribuitor. Cite c 5 1 $ vor avea fiecare ? Cite 13. Cine va prirni ultima carte ? Distribuitorul. Este curtenitor a nu lua c5rfile %I min8 hainte de terminarea ^mpi%$rii lor, dlstribuitom1 trebuie s5 poati supraveghea operaiiunea gi ^mpiedica o eventual5 eroare (o carte pe fa@). Dac5 cineva are rnai multe sau rnai pu@e c5@, dona trebuie redistribuiti. 0 astfel de ^mp5rfire a pachetului de c5@, denurniti dond, va fi ridicat5 de pe mas5 dup5 ce toate c5rfile au fost distribuite, fiecare jucgtor primind o mdnd ce contine deci 13 carti. Aceste c51fi le va aranja pe culori, alternsnd dac5 va don o culoare neagrj. (pica gi trefla) cu una rogie (cupa sau caroul), ca s&-ifie rnai ugor de distins, 5 r 5 ins2 a oferi ocazia partenerului sau adversarilor de a-i vedea c5@le. Aranjate astfel, c5$le se fin htr-o min5 in forma de evantai. rgsfirate, pentru a putea fi studiate ~i apreciati valoarea lor, pentru a le facilita identificarea, aprecierea valorii gi lungimii culorilor - adic5 forma gi forfa mginii proprii. Bridge-ul se joac5 cu miiinile ascunse vederii celorlalfi jucgtori, cu excepfia mfinii mortului (denumire dati juc5tomlui care este partenerul celui ce a cfgtigat licitatia), care va fi etalati pe mas5

Primii p a ~ i

19

Principiul jocului
Fiecare don5 de bridge se desfzgoarii h doi timpi : 1) licitatia, respectiv cgutarea unui contract optirrb ce va fi solicitat de una din axe si care presupune realizarea unui anumit numa (nivel) de levate. 2) jocul de levztd, de pe urrna desfagurarii c5ruia declarantul reuseSte s5 realizeze n u m h l de levate licitat sau permite adversanlor ~ a n c u l sii u~ ^hpiedicereu~ita contractului. Scopul jocului este de a marca 3rI propria coloana cfit mai multe puncte posibile pentru ax5 gi el se poate atinge in dv~i?ifeluri : 1) l i c l h d Si apoi reugind realizarea unor co~tracte de mrrngd sau par@ale, apoi a partidei (rober-ului) si a primelor acordate ~lemurilor licitate ~i facute. 2) impiedichdu-i pe adversari s5 realizeze contractele pe care le-au licitat gi marchd astfel in coloana axei proprii penalizanle suferite. IntenGa celor doua perechi este de a clstiga in cadrul fieciirei done un numiir c2t rnai mare de levate pentru propria ax:. 0 ievati reprezintii un n m i r de patru car$, cite una furnizati ( i n sensul acelor de ceas, etalat5 pe mas5, cu fafa h sus) de c5tre fiecare juciitor. Acest grup de patru ciiqi, numit ~i tric (levat%),este cii~tigat de iuc%torulcare a contribuit cu cea rnai mare carte dm culoarea atacat8. Exist5 obligafia de a raspunde la culoare, ceea ce presupune c5, dac5 primul jucgtor a atacat o pic5 de pilda, tofi vor trebui s5 pun5 pic5 din m h 5 . Neavhd pi&, juc5torul poate juca once carte alege din celelalte culori. Anurnite jocuri se vor juca cu o culoare dominanta, determinatii de licitafie, culoarea de atu . La levat5 se poate deci juca o carte mare, dupii cum se poate contribui si cu una mica, respectind obligatia de a raspunde la culoare. Dac5 un juciitor nu rnai este 3rI niiisur5 s5 riispunda la culoarea cerutii, atunci el va defosa o carte din ierarhla unei alte culori, de obicei aleghd pentru aceasta o carte Era importanfa. Cum se compune deci o levatii ? Un juciitor puns pe rnasa de joc o carte cu f a p in sus. Principiul care guverneaza jocul cere ca fiecare jucgtor, rind pe r h d , de la st2nga spre dreapta, s5 furnizeze cite o carte, obligatonu din aceeqi culoare, iar cel care a pus cea mai mare carte, duce (cggigii) levata. Este de observat aici c5 dac5 un juciitor a pus levata, este firesc ca parteneml lui sg nu o carte mare, cu care se presupune c l va cfi~tiga iroseascii ~i el o carte mare, htr-o levat5 deja cii~tigatiide m a respectivfi. Dup5 hchiderea levatei, jocul continua similar pentru levata urmgtoare, primul jucbd cel ce a .ci@igat-o pe precedenta, p h i i ce toate cele 13 ciiqi au fos! epuizate. Dupl aceasta se procedeazii la numiirarea levatelor cbstigate de fiecare ax5 gi la hscrierea punctelor obfinute?nfiga de scor.

Explicarea jocului
Ati dedus desigur c i marcarea unui anumit numar de puncte implicii realizarea unui anumit numar de levate, pentru care se atribuie puncte. Ca~tigareaunei partide de se bridge, a l c 5 a unui rober, presupune realizarea a doua mange din trei. 0 m a n ~ d obfine atunci c h d una din axe hscrie un scor de 100 de puncte, care poate fi realizat fie printr-un singur joc de valoarea integral5 a mangei, fie prin mai multe jocuri la care se marchzazii scoruripurfiale, ce se vor cumula pin%la totalizarea a 100 de puncte.

Perechea care a realizat prima dou5 manse cf ~ t i g 5 roberul si beneficiaz5 de o prim5 de joc substantiali, in afar5 de punctele obtinute pe parcursul robenilui. Daci a s e m i n h o partidi de bridge cu una de volei sau de tenis de pildii, roberul poate fi cigtigat cu 2 0 sau 2 1. Principiile jocului cer ca adversarii s5 concureze pentru adjudecarea drepN1ui de a juca m h a , h acest scop a v h d loc o licitaee, care h final conchce la un contract (un anurnit num5r de levate pe bare axa se angajead sH-1 realizeze). De aici provine numele jocului, cunoscut de fapt si sub denumirea de contract bridge, prevederea cea rnai importanti fiind cea potrivit cireia nu poti s5 marchezi o man95 (respectiv cele 100 de puncte) dac5 prin licitafie nu ai contractat realizarea numiirului de levate care s5 conduc5 la 100 de puncte. Jocul debuteazg deci printr-o licifafie in care, r h d pe r h d , h sensul acelor de ceas, jucgtorii isi disputi n u m b 1 da levate pe care cred c5 le vor putea realiza, finhd seama de valoarea c5rplor pe care le defin - licit*e care trebuie e i creasci la fel cum se h t h p l 5 intr-o licitatie de obiecte sau valori. A@asistat la o asemenea licitafie ? Cei ce padcip5 ofer5 un pref initial si apoi doritorii concureazg, f i c h d oferte din ce k ce rnai ridicate p h 5 c h d unul achizifioneaz5 bunul care a ficut obiectul licit&ei, ceilalti renuntind. fnceperea licitaliei ii revine celui care a hp5r?it c w l e . Conversatia este extrem de scurt5, juc5torii avind latitudinea sg spun5 pas, sau s5 numeasc5 culoarea pe care o propun ca atu, indichd num5rul de levate (tricuri) pe care cred c5 pot s i le realizeze. Dup5 terminarea licitafiei se trece la partea doua a jocului, cunoscuti sub numele de jocul de levatci, in care axa care a cigtigat contractul va trebui s i realizeze num5rul de levate la care s-a angajat, iar adversarii se vor strgdui s5-i ^unpiedice s-o fac5, ob-d astfel cciderea lor. Fiecare juc5tor avind cite 13 &I$, vor fi 13 levate. Levata va fi cfgtigati de cartea cea rnai mare ?n rang, din cele care compun levata. Prima carte jucati se numeste atac. Operatiunea de a fumiza in levati o carte de o alti culoare se numegte defosci, iar juc5torul care a defosat nu v a putea cigtiga levata chiar dacg ar fi pus, de pild5, o carte de alt5 culoare avind un rang superior. Cel care a ciatigat levata - a pus cea rnai mare carte din culoarea ceruti sau a tdiat (cu o carte din culoarea de atu) - continui jocul efectuhd atacul urmgtor pentru levata a doua 8.a.m.d. Evident c5. scopul fiind cistigarea levatelor, fiecare juc5tor va kcerca, p ~ h cd ke o carte, s5 o invingi pe precedents. Dar, bridge-ul fiind un joc de parteneriat, indiferent care din juc5torii unei axe cfstig5 o levati, aceasta apaqine axei respective. Cu alte cuvinte dac5, asa cum am rnai spus, pe parcursul fumiz5rii la levat5 partenerul a pus o carte mare, durnneavoastrii nu trebuie s5 puneti una ai rnai mare, levata oricum v5 apaqine. Sau s5 tiiafi cu un atu o levati cfgtigati de partener. Unul dm jucitorii axei N e levatele cistigate pentru ambii, plashdu-le h f a p lui, cu f a p ?njos pe mas5, eventual perpendicular unele pe altele, pentru a putea fi mai ugor numarate la sf^ar$it. Cind toate levatele au fost jucate (13), se stabileste cite a cistigat fiecare ax5 gi care este.rezultatu1 (scorzif)ce trebuie hscris (contract just %cut, cgderi, levate h plus etc.).

Vocabularul specific

0 serie de cuvinte specifice fac parte dm vocabularul jocului ~i a$ avut deja ocazia s5 luafi cunogtinp cu unele dm ele (tiptirite cu alhne i n text). Le vefi reg& explicate gi la sf"argitu1acestui volurn ~ ifoarte , curhd, folosirea lor v5 va deveni familiar5. Separat de acest vocabular, sunt folosite 38 de expresii, care sunt singurele care pot fi pronunpte pe parcursul licitafiei. Un juc2tor poate spune pas sau poate licita o culoare - sp&d numtirul de levate gi atuul propus (de exemplu.: 2 cupe sau 3 carale sau 4 FA), adic5 35 de posibilitifi. Tot pe parcursul licitafiei un juc5tor mai poate pronunp, chd P i vine r ~ - d u l dup5 ce u i adversar a vorbit, cuv2nt1.11 contra, o licita$e care dubleazi punctele pentru realizarea contractului sau punctele de penalizare in caz de nereugit5. Evident d un contra este d2t cu intentia de a penaliza adversarii gi manifest5 neincrederea in reugita contractului. Dup5 un contra mai existi un singur cuvht folosit, dac5 este cazul, gi anume recontra, care mai d u b l e d o dat2 scorurile precedente. B dupii contra sau recontra licitajia poate continua, prin declararea altor culori Evident c la pahere superioare, dup5 cum se va explica.
Mecanismuljocului de bridge simp15 de hvgpre poate fi exersatii tr&d prin diverse faze de 0 met& complicare treptati a jocului de whist : 1. Whistf ~ r d atu Se dstribuie cgrfile, jucgtorii f a p in fa@ sunt parteneri, cel dm sthga distribuitorului atac5 o carte. Fiecare jucfitor trebuie s5 rkpundii la culoare ~i s9 joace cele 13 levate, dupg care se numir5 cite levate au ficut. Se joacg in ordinea ceasului, cel ce dgtig5 joa& mai departe ( interes de a juca lungimile bcephd cu q l e mari). 2. Whist cu atu La fel c a * d t e , dar prima sau ultima carte se amti gi d e t e d un atu. Cel din st&nga atac21, se rbpunde la culoare dar se poate gi t&a sau suprat5ia (nu e obligatoriu). Cel mai mare duce. Varianti : &shibuitorul igi nume$e culoarea de atu ( interes de a juca &@le mari ). 3. Whistcu mod Partenerul distribuitorului va fi mortul Si va pune cwile pe mas5, declarantul (partenerul acestuia) deternun5 atuul sau fZu5 de atu. f n alegerea atuului, se va ctiuta sg aib5 ^ h p r e d minimum 8 c5rfi. Cel dm stinga ataci, jocul se desfZgoar5 ca gi cele precedente, declarantul joac5 gi pentru mort. Este prima f o w de joc h care juciitorii v5d si alte 13 c & $ in afkr5 de ale lor. Variant2 : cei doi pot discuta gi sugera atuul. 4. Whist cu licitatie, numdrand punctele definute Jucitorii nm&5 c5rple de onor (vezi subcapitold 6), spun & puncte ay axa care are majoritatea (peste 20) &gii gi partenerii dscut5 ^&re ei atuul sau decid s B joace fk-ide atu (FA). Sugednd atu, ei propun culorile lungi, 3I cinci sau apoi i n patru. Cel ce a sugerat culwea sau FA devine declarant, celdalt, mort (se etalez.5).Variant5 i n loc sii f a d doar 7 levate, avbd pate 20 de puck, se specifid d t e levatc ar fi bine d M , dup&scala : 7 levate la FA 20 - 22 puncte 8 levate la atu 8 levate la FA 23 - 25 puncte 9 levate la atu

26 - 32 puncte 29 puncte 33 - 36 puncte 37 - 40 puncte

9 levate la FA 10 sau mai multe pe culorile majore 11 levate pe culorile minore rnic ~ l e m mare glem

Cihd scriem o don5 sau o ar5ti.m intr-o diagram& ciiqile vor fi prezentate astfel : rR65 vA743 sau: r R 6 5 v A 7 4 3 + R D 3 2 4 7 6 +RD32 a76 fn prezentarea graficg sau ?ncomentarea unui joc, se utilizeaz5 de obicei o diagram5 care reprezintg punctele cardinale, cei patru jucgtori fiind denumifi Nord, Sud, Est ~i Vest. Prezentarea graficg a unei levate jucate : vV v3 vA Sud este declarant, Vest a jucat primul, a atacat 3 de cup5, Nord a pus Valetul, Est Darna iar Sud Asul. Levata a fost cf$igat5 de Sud, care a pus cartea cea mai mare ?nrang.

vD

S5 remarcgm un lucru important legat de acest exemplu. Sud ar fi putut s5 cfgtige gi cu f i g a dac5 7 1 avea, dup5 cum, dac5 nu ar fi vrut sii cQtige levata, ar fi putut pune o cup5 mica - caz i n care levata ar fi fost cikjtigat5 de c5tre Est. Diagrama unei done complete, cu cele patru m u : Distribuitor :Est Vulnerabili : N-S 4754 vV86 +AD9 6 ~ 9 6 3 rV93 v95 + 106532 aD75

rN V E S
rARD10862 v74 vARD1032 + R874 4 1082

+v

aAV4 .Contract : 4 Atac : v 9.


A.

Primii pasi

23

Rangul ciqilor - Denumirea si rangul culorilor


Ati aflat de-acum cii bridge-ul se joaca cu un pachet obignuit de 52 de ci$i (&a jokeri), a v k d un numar de 13 cBI$ ?nfiecare din cele patru culori.

Rangul crirplor
Fiecare culoare are treisprezece car$, cea mai mare i n rang fiind Asul, urmat de kgti, DamB, Valet, decar, In ordine descresctitoare, pihil la 2. Primele cinci &I$ d i n fiecare culoare au o valoare rnai important2 gi sunt denumite ctirfi de onor (onori). 9, 8 gi 7 sunt c i a intennediare, iar cele de la 6 ?njos c5rfi mici. Aceasta nu inseam5 cti sunt lipsite de importanrti in economia unui joc ; dup5 ce c5rirfile man au fost jucate, pot fi promovate drept car$ clgtiggtoare gi cele mai mici ?n rang.

Denumirea si rangul culorilor


Dupa cum carfile au rangul lor, tot aga gi culorile au un rang a1 lor. Denumirea culorilor, in orlnea cresc5toare a rangului, este :

Trefl5 Caro Cup5 Pic5 -

simbol simbol simb01 simbol

= =
=

+
v

= 4

Cea rnai ieftind culoare este trefla gi cea mai scumpd pica. Cu alte cuvinte, daca un juctitor a licitat caro iar urmatorul pica la acelagi nivel, aceasta d i n urm5, fiind de rang superior, ciigtigi 1icitaGa la palierul respectiv. Vom afla in cele ce urmeazi cum se desfigoarii o secvenp de licitafie gi, apoi, cum se joacti levata. Mai trebuie precizatii gi existenp celei de a cincia denumiri, gi anume fdra' de utu, cea mai scumpa i n rang, care nu are simbol gi nu este reprezentat printr-un alt grup de 13 c5qi ci, pur gi simplu, vrea sti spun5 c5 anumite jocuri vor putea fi jucate Crti ca vreo culoare sti fie rnai importanti dech celelalte, c5 nu va conta deciit criteriul impus de rangul carfilor la levata ?ncurs, respectkd obligaiia de a rgspunde la culoarea cerut6. Cupa gi pica sunt cunoscute gi sub numele de culori majore, iar trefla gi caroul culori minore. Cupa gi caroul au semnele rogii, iar pica gi trefla le au ncgre.

DESPRE ATU, JOCURI DE CULOARE $1 DE FARA ATU, FIT, MISFIT, TAIURI $1 DEFOSE
Despre atu
Bridge-ul este in principiu un joc de culoare, existenla unei culori de atu, dominantci, este o protecfie fall de culorile lungi ale adversarilor, care pot fi stopate prin tai. C h d licit* o culoare, o facefi ca sii o propunefi ca atu. Culoarea respectivii este desemnati prin licitajie pentru a fi dominant5 fa@ de celelalte. Aceasta este culoarea de atu, gi ea se regiisegte in majoritatea donelor din jocul de bridge.

Oricare dintre culori poate fi desemnati sii devinii atu gi este de inleles cii cea mai convenabilii va fi cea in care axa define (lmpreunii) cel mai mare numiir de cii* dm culoarea respectivii. Orice carte din culoarea de atu depiigegte in rang orice carte din celelalte trei culori (de exemplu, 2 de atu este mai tare gi poate captura prin tai orice carte de rang mai mare din alte culori), dar prima obligafie a juciitorilor r i m b e cea de a riispunde la culoare ~ i , doar dacii nu au, pot eventual pune o carte de atu (tciia)~i astfel cfigtiga levata. Diagrama ce urrneazi v5 va ilustra ce se intihpl5 c h d existi o culoare de atu :

r D
Vest atacii Valetul de picti. Urmeaza de la Nord r V
4

Darna, de la Est Riga gi Sud, care nu are pic5 iar contractul se joac5 cu atu caro, taie cu + 2 gi
cggtigii levata.

Sii mnarcrUn gi i%phdd Est, care are, sii presupumn, ~iAsul de pic& pune cartea ,,cea mai mid suficient mare" pentru a c&Qa levata, atunci &d de@e o a&l de sm~enp. Este evident cii privilegiul de a deveni culoare de atu, foarte important, este disputat de culorile lungi pe care le de@ juciitorii gi pe care gi le propun reciproc prin licitarea lor. Este unanim acceptatii ideea cii, pentru a deveni un bun atu, culoarea trebuie sii fie definuti in propose de 213 de axa respectivii, deci un minim de opt % c i$ ( l m ambele mgini, 4 - 4 sau 5 - 3) sunt necesare pentru a putea juca a v h d ca atu culoarea respectivii. C b d nici una din culori nu este suficient de lungii la parteneri pentru a deveni un atu convenabil, se poate propune prin licitafie ca jocul sii se desGgoare fir5 a avea vreo culoare dominanti. & astfel de camri, se va juca f6r6 de atu, gi principiul de a riispunde la culoare riim2ne singurul valabil. .Dacii nu se poate riispunde la culoarea cerutii. se defoseazci, dar levata revine celei mai man c5qi din culoarea cerutii la inceputul levatei.

Primii p q i

25

Jocuri de culoare ~ijocuri defiirti atu (FA)


S i atac2.m acum problem alegerii culorii de joc, sau a orientirii jocului spre contracte de fki de atu. Ce mihi sunt potrivite pentru jocuri de culoare gi c h d trebuie sii judm far5 atu (FA) ?

Jocurile de culoare. Ori de cite ori avem mihi cu culori lungi, bune de a deveni atu, mAini zise dewchilibrate, cu distribu* excentrice, singletoane sau $cane, onori concentrati ktr* singuri culoare sau h do@ este bine & se joace c o la culoare, cu atu.
IatZ o m b 5 potrivita pentru un joc de culoare
4 6 vADV83 +RDV96

Cu o astfel de a , doui atuuri se impun cupa sau caroul. Alegerea atuului o va * depute de el h culorile face partenerul deschidentului in funcfie de num5rul de c propuse, adld va alege culoarea h care e x i d fit ; concomitent se va decide gi nivelul contractului, h func$e de valoarea mihilor.
Jocurile de FA. Existi, gi hd btr-o foarte mare propoqie, dstribufii 21care nu predominti lungirni, mrlini echilibrate cum se spune. Onorii nu sunt concentrap intr-o singurii culoare ci disparati, nu se gisegte un fit bun de culoare. Cu astfel de M i se va opta pentru unjoc de fati de atu. IatZ o astfel de mihi5 rAD10 vA1072 + RV7 +RD2 Sunt multe dr$ de onor, toate culorile controlate (onori in toate culorile), o m h i ideal5 pentru a fi jucati pe FA, cu condi* ca gi distribufia partenerului s i se preteze unui asemenea joc (4-3-3-3 etc.)

S52

Despre tai ~i despre defosii


Am precizat deja d jucitorul care a hrnizat cartea cea mai ^halt5 h rang din culoarea ce a fost atacattt cf gtigi levata. Regula de bazi o constituie qadar obligatia de a rcispunde la culoare. Un exemplu btr-o levatii la care s-a atacat 2 de trefli, un alt juciitor a pus Asul de caro, altul Valetul de treflti gi al patrulea Dama de cup3, levata va fi e t i g a t i de cel ce a pus Valetul de trefli (pentru d prima carte a fost o trefli). D a d ?ti lipsegte culoarea cerutil gi nu e ~ t deci i capabil sB rhpunzi la culoare, vei da o carte dintr-o altZ culoare. & cadrul principiului enunfat - de a furniza la culoare, respectiv de a respecta obligafia de a juca o carte din culoarea ceruti - se intimpli errtrem de frecvent la fiecare doni ca la un moment dat un judtor s5 nu rnai poati rispunde la o culoare. f n acest caz el este obligat sZ defoseze, s5 se despattii de o carte dintr-o alti culoare, de obicei una de un rang m h n t , fir3 s i poati participa cu ea la chtigarea levatei. Existi h s 5 o excep$e important5 la aceasti reguli, pe care se bazeazii tot jocul. Atunci c h d contractul este jucat cu un atu (culoare dominantil), ?nloc de a defosa, un

juc5tor poate tdia. in acest caz levata ii revine acestuia sau, d a d s-a h t h p l a t ca doi juc5tori s5 taie: levata 3 revine celui care a taiat cu o carte rnai mare. Ceea ce trehuie remarcat este c5 nu exist5 ^milobligatia de a t&a. Dac5 nu pofi rhpunde la o culoare, a d interesele jocului o cer, se poate defosa. nu este obligatoriu s5 tai, d

No*unile &fit

ai misfit

Determinant h alegerea culorii nu este deci nwnai lungimea dm m i b proprie, ci si nurn5rul de c w pe care le define h aceeagi culoare gi partenerul, adic5 a~a-numitulfit. Stiind c5t de important este rolul atuului (datoriti foIfei lui de tai), este firesc ca partenerii s5 caute o culoare comun5 care s5 corespun& ca atu. Care este cel mai bun atu ? Cel ?XI care partenerii d e p , in arnbele mGini, cele rnai multe c & $ din totalul de 13. De regul5, se apreciaz5 d majoritatea plus una, respectiv de la opt c & $ h sus, reprezinti un bun atu, iar partenerii se consider5 c5 suntfitati. Fitul bun h s 5 presupune o repartifie aproximativ egal5 la cei doi parteneri, 4 - 4 de pila. Se pot extrage atuurile adverse, cel rnai adesea distribuite 3 - 2, gi rnai r5mhe ciite un atu in fiecare m h q pentru a face oficiul de tai al unei culori lips5. Un fit de nou5 W i , 5 - 4 sau 6 - 3, este excelent, mai ales d a d h culoarea de atu sunt depnuti gi onorii mari. h schimb, dad un juciitor propune un atu 31care partenerul lui nu are decgt una sau dou5 d r f i , gi acelqi lucru se h t h p l 5 gi cu o culoare propus5 de celaalt juc.&or, se spune d dinile sunt h rnisfi. h cazuri de misfit licitafia trebuie condus5 cu rnai multii prudenp gi opritii &t rnai jos. Dar fit nu hseamnii doar o h t h i r e favorabil5 ?nculoarea de atu, el ^hbrac5 o n cazul h care cei doi parteneri defin form5 mult mai lag& iar expresia este folositi gi i onori ?n aceleagi culori. Se spune d h acest caz mibile se potrivesc, se completeazil htre ele (valoarea unor onori, cum ar fi de pildi un k g 5 sau Dam& chiar d a d fac parte dintr-o culoare s c u d , crefle d a d culoarea a fost numit5 de partener, fiindc5 vor completa c&$le mari si lungimea care se presupune d acesta le define). Referindu-ne la fitul de opt de piIda 4 - 4 (@a-zisul fit ideal), rezultii cti un jucgtor, care propune o culoare pentru a deteminarea unui atu, trebuie s-o aib5 cel pufin i n patru, iar partenerul nu-i poate suspne culoarea respectiv5 de&t d a d are patru d q i . h schimb, dac5 un juc5tor a repetat o culoare, ceea ce presupune c5 o are rnai lung5 (in I $ , stabilindu-se un fit de cinci sau gase), partenerul i-o poate susfine gi doar cu trei & sistemul pe care 1 1 vom hv5p, licitarea culorilor majore (cupa qi pica) 5 - 3. presupune depnerea de la bun hceput a unui numiir de cinci c5rp - ceea ce va facilita ghirea fitului, d a c 5 partenerul are trei & I $ h culoarea respectivk.. fn susfinerea unei culori, respectiv acceptarea ei de a deveni atu, nu forp este determinana ci lungimea. De pildg dac5 un juc5tor a licitat dou5 culori iar partenerul m ele gi 10983 h cealalt& i-o va susfine pe a doua. are ARD htr-una d Lafel, d a d juc5torii au la :A R D V cu 9 8 7 iarla v : 9 8 7 6 5 cu 1 0 4 3 2 , eivoralegecupa pentru a deveni atu. Un principiu din bridge spune d o culoare lung5 gi fitat5 este bun5 ca atu chiar dac5 este'spart5 (ii lipsesc onorii), pe c h d culoarea secundar5 se cert: s5 fie soli&.

&a,

Primii pa$

27

DESPRE DISTRIBUTII $1 TIPURI DE ~ I N I


Cum se liciteazci diversele tipuri de mdini - Cum se invafci numlirarea ccir@lor ieaite gi reconstituirea distribufiilor

fn dlalogul ce are loc prin licitafie intre parteneri, cu scopul de a g5si cel mai potrivit atu, este foarte irnportantii distribufia culorilor in miinile celor doi juc5tori. Prin distribufia unei culori se hfelege felul h care o culoare este impiiqiti htre cei patru juc2tori. Prin distributia unei mciini se helege num5rul de c5rji din fiecare culoare prirnite de un juc5tor (de exemplu: patru pici, patru cupe, dou5 carale, trei trefle ;sau gapte cupe, dou5 carale ,patru trefle gi nici o pic5).
Este foarte important sii se acorde o mare atenfie distribuliei, posesiei de culori lungi, fiindc5 ele devin hrnizoare de levate gi fiindcl s-a demonstrat statistic ce mare valoare ofensiv5 au lvngimile, nu numai punctele de onor. Licitafia hcearc5 s5 transmiti partenerului ciite c 5 1 $ existi h diverse culori ~i the carii intr-o anumiti culoare, propunhd alegerea atuului.

fn vocabularul de bridge inGlnun, crind ne referim la distribu@i, expresia de distribufie echilibrata', care se refer5 la o m h 5 Gr5 culori lungi gi Grii scurtimi, gi distribufie dezechilibrata',cu o culoare foarte lung5 ~i culori scurte. Culorile scurte, c h d sunt doar dou5 c2qi h culoarea respectivii, sunt denumite dubleton, o singurii carte este numiti singleton, iar sicand sau manque se zice c b d culoarea lipsegte. Atunci c h d avem rnai multe ck$ cu valori aliiturate intr-o culoare, de pildii DV109, se spune c5 avem o secven;a'. 0 culoare este denumit5 sparta' c k d , deai este licitabilii, a v h d lungirne, nu este bine legati, de exemplu RV9632. 0 culoare este stopatd sau gardatd atunci c h d de$ne o carte de onor care poate eventual face levati fiind hsoliti de ciiqi mici (de exemplu R3 sau D72). Un stop cert este un As, sau RD sau DVlO.
Exist5 aga-zisele culori licitabile gi culori repetabile, deoarece lungimea lor este mare ~i pot fi spuse de mai multe on. Culorile foarte lungi au un mare potenpal ofensiv gi sunt o surs5 important5 de levate, care va determina deseori nivelul de joc. Deocamdati trebuie s5 refine@doar c i astfel de d i n i , cu culori lungi, sunt considerate prin excelen@ ca ofensive, pe c b d cele Eirii lungimi dar bogate ?ncar$ de onor au .$i valoare defensivk, deoarece vor furniza levate ~i dacii adversarii vor c i ~ t i g a licitajia. Exist5 miiini bicolore, de pildii cele distribuite 5-5-2-1, 6-4-2-1 sau 5-4-2-2 Si miini tricolore, 4-4-4-1 sau 5-4-4-0, cu care ganse de a g5si un fit sunt mari. Miinile monocolore sunt cele ce au predominant5 o singurii culoare.

28

Bridge de la A la Z

Dar cele mai frecvefite sunt mQinile cu distributii echilibrate, cu onori dispersa-fih
toate cele patn~culori, de t i p 1 : 4-3-3-3, 4-4-3-2, 5-3-3-2, d i n i care, h general, se

preteaza la jocurile de fir5 de atu. Sunt d i n i in care nu se g5sesc ~icane, singletoane, doar cel mult un dubleton. Distribuiiile semiechilibrate sunt considerate cele de tipul 5-4-2-2, 6-3-2-2 sau 7-22-2, de asemenea fir5 vicane, singletoane, cu doui sau eventual trei doubletoane. Iar dxtribufiile dezechilibrate sunt considerate cele de tipul 8-3-2-0 ~i 7-3-2-1, ce posed5 singletoane sau Sicane. MQiniledezechilibrate, sunt potrivite jocurilor de culoare, cu atu.

Cum se liciteazri diversele tipuri de mdini ?

fn luarea deciziei de a licita, dou5 criterii guvemeaz5 :


1) forpmQinii 2) tipul de mink din punct de vedere a1 distributiei. Aceasta, dupi cum sa spus, poate fi : - dezechilibrat5, pretabil5jocurilor de culoare, sau - echilibrat5, potriviti mai cu seam5jocurilor fir5 de atu. C h d nu exist5 culori suficient de lungi, ce se impun de la siile, licitafia se va conduce dup5 principiul ,,c5u%i de atu". Cu o m h 5 monocolorCi, evident c5 nu sunt probleme h a o licita. Nu avefi decQto culoare de spus. Principiul de care trebuie ins5 s5 pnefi searna este doar acela care dac5 va fi repetat5, culoarea devine automat mai lung5 cu o carte deck la pretinde 15, de exemplu, a v h d R1072, asta este mai vorbirea inifial5. C h d deschlde$i cu 1 degrab5 o sugestie decQto culoare de atu ; dacg h s 5 o veii repeta, culoarea de trefl5 nu mai este tot h patru, ea este h cinci.

Cu o m h 5 bicolor5 se va propune mai h d i cea mai lung5 culoare din cele dou5, iar cu bicolori de l u n g h egale (de pild5 5 - 5), regula cere s5 se liciteze mai kt& cea mai scumpa h rang. De exemplu, cu : r R10763 v ADV32 + 7 s R . 5 vefi licita kt& pica, dupi care, la a doua vorbire, se va spune cupa. Din acest exemplu ail putut constata c5 nu se @e seama de cQt de solid5 ( i m onori) este culoarea, se stabilegte doar ordinea in care culorile trebuie licitate atunci c h d lungirnile sunt egale.

fn descrierea mQinilor bicolore sau tricolore hcfioneaz5 principiul pregztirii celei de a doua vorbiri, fir5 a consuma mult din nivelul la care urmeaz5 s5 vorbifi a doua sau char a treia oar5. Cum se va putea spune c5 a doua culoare este la fel de lung& adici o bicolor5 5 - 5 sau 6 - 6 ? Repethd a doua culoare de doui ori. Principiul pretinzhd c5 prima este mai lungi, gi regethd a doua culoare, devine clar c5 ele sunt egale ca lungime. Vedeti ce uSor putefi reconstitui distributiile ?

De pildii, dacii jucafi un sistem h care majora este in cinci ~ idup5 , ce deschidefi cu o picii, licitafi de doui ori cupa, este clar c i aveti zece ciiQi in culorile majore gi, automat, nu r h h e loc decit pentru trei c & $ pe cele minore. Dar cum toate aceste presupuse secvenie de licitafie fac parte dintr-un sistem pe care ne-am propus s5-1 hvii* gi sii-1 a p l i c h , functionarea lui v5 va fi expus5 ulterior. R e de retinut ci, aplicind principiul pregdtirii licitafiilor, se face economie de tururi de licitatie gi se evit2 constriingerea partenerului de a vorbi la niveluri superioare foqei combinate a celor douii miini. Pentru a putea descrie m h a partenerului gi a yarticipa la licira~ie, cel rnai important critzriu este forp m2mii, adicli e i s l e n p a c;it rriai multor c i a de onor capabile de a furniza levate, aspect pe care il vom aprohnda h continuare. Vefi face cunogtinp gi cu conceptul foarte important prin care se poate stabili cu destulii precizie piinii la ce nivel v5 hdreptiifegte farpi m2inilor combinate sii licitaG. Exist2 miini cu care nu se poate vorbi, altele cu care se va putza juca doar o marc5 pariialii, altele ?ncare este manga in joc gi unele h care exist5 chiar perspective de ~lem.

Cum se invafd numdrarea cdr$lor i e ~ i t e ~i a distribufiilor mtiinilor


Felul h care trebuie jucate c w l e ktr-o anumitjl culoare, ?n vederea obfinerii maximului de levate, este esential. Ceea ce fiecare juciitor este dator s5 invefe dm primul moment este ,,sii numere piinti la treisprezece". Aceastii aritmeticii elementarg, care aplicata corect devine aproape un automatism, ii va permite foarte repede s5 gie cite c w au iegit dintr-o culoare, cite rnai sunt i n joc, rangul lor gi chiar gi cine le define. Cel rnai simplu exemplu este Tar&doar gi poate numiirarea atuurilor pe care o face declarantul. Dac5 la prima levati au iegit patru, la a doua trei, ceea ce kseamnii cii unul din adversari nu a rnai avut, n d i n d cite rnai are el in mhii gi cite mortul, se poate g i cite rnai sunt la flanc. Sau dacii din licitafie s-a aflat c5 unul din adversari are o culoare in gase, declarantul are douii iar mortul patru, rezultii c5 a1 patrulea juciitor este singleton., De asemeni este important ca partenerii sii nu iroseascii ciirfile valoroase atunci cind unul dm ei a ci~tigat levata gi, h special, sunt datori s i hcerce tot tirnpul sii localizeze cwile adversarilor ~i ale propriului partener. Se glumegte spunhd c i oricine $tie s5 numere pin5 la treisprezece este expert.h bridge. Pentru hcepiitori, multe jocuri vor deveni extrem de simple dacii vor efectua nigte operafii de adunare gi sciidere. Cei'ce, cu prep1 unui efort, ce la hceput poate'pkea plictisitor, i ~ vor i forrna deprinderea de a numira automat orice mkii, vor fi rnai buni. Mai h t i i se hcepe cu culoarea de atu, unde deducfia negativa este cea ce poate fi imediat tras5. Est nu a inai avut, deci Vest are x atuuri. Apoi se va trece la celelalte culori, cutare are gapte pici gi trei atuuri, rnai este loc doar pentru trei c5qi dm celelalte doua culori, 9.a.m.d.

30

Bridge de la A la Z

DESPRE PUNCTELE DE ONOR, PUNCTELE DE DISTRIBUTIE, LEVATE DEFENSIVE SI LEVATE DE JOC

Cdile de realizare a levatelor - Punctele de onor (PO.) - Punctele de distributie (P.D.) - Reajustdri - Ce sunt levatele defensive - Aprecierea mainii i n levate dejoc - Calculul levatelorperdante Cdile de realizare a levatelor
Teoreticienii bridge-ului au ajuns la concluzia, dobhditi prin experiengi indelungatg gi prin apel&ea la calculul probabilitiifilor matematice, cg, din totalul celor treisprezece levate aflate in joc, aproximativ opt se ob* cu ajutorul ciirjilor de onor iar celelalte cinci prin aga-zisele procedee t e h c e . Celebra regula' 8/5, care poate fi prezentati schematic astfel :
8 levate se realizeazii datoriti onorilor

5 levate se realizeaz2 datoriti altor procedee, respectiv : - lungimilor - taiurilor - tehcilor de joc de levati (impase, plas5iri de mhii etc.) Rezultii din aceasta cii o corecti apreciere a forjei Si potentialului unei r n f i este strict legatii de existenp onorilor Si de posesia unor culori lungi. hcii de la bun inceput experfii s-au preocupat spre a giisi gi a propune mijloace de evaluare a m;inii, cu intenfia de a aprecia plinii unde ,,se Entinde plapuma". Deoarece c5@le de onor sunt cele care in primul &d aduc levate, ei au ajuns la aprecieri privind valoarea rnfiinii in b c ~ de e existenp ciielor de onor. Mai multe soluiii au fost propuse d e a lungul anilor gi sus@ute cu argumente pro gi contra de ciitre o seami de expee, dar p h 5 la urm5 cea care a izbutit sii se irnpunii, datoriti simplititii gi clariti$i ei, a fost cea propusii de Milton Work, care a preluat un concept a1 lui Bryant Mc Campbell din 1915 gi 1-a popularizat in 1923, nefiind ins5 definitiv acceptat decgt prin anii '40. Milton Work a atribuit o scalii de valori c w l o r de onor gi, pornind de la aceastii numiiriitoare, s-a ajuns la posibilitatea de a aprecia o mhii in funcfie de punctele de onor. Ca atare, numiirarea punctelor de onor, conform metodei ce vii va fi expus& este indispensabilii, iar juciitorii care au doblindit experien@ iau in considerare gi acordii importanp cuveniti gi valorilor distributionale (lungirni, respectiv scurtimi) ca o posibilii sursg de levate.

Punctele de onor (P. 0 . )


"Valoarea onorilor (primele patru carfi in rang dintr-o culoare), se apreciazii dupii urmiitorul punctaj :

Primii pasi

31

As Riga Dam% Valet

= = = =

4 puncte 3 puncte 2 puncte 1punct

Avhd h fiecare culoare cite 10 puncte, k total existi 40 de pun& de onor ?nu+ donii. C k d se calculeaz5 forp mikii, acestor valori trebuie sii li se adud anumite corecg.

Punctele de distributie ( P .D.)


Aprecierea valorii miinii nu se face numai prin numiirarea punctelor de onor. Punctele de distribulie au o foarte mare importan@ iar existenp unei culori lungi cregte potenfialul de levate 3I mod spectaculos. Dupii cum ai culorile scurte (scurtimile) au importanp lor bine cunoscutii, fiindc5 ele oferii posibilitatea taiurilor, aduc5toare de levate, motiv pentru care exist5 o metodi de apreciere i n puncte a valorii lor. P h i prin anii '70, dupii care principiile de evaluare a miinii au devenit mai exacte, despre lungimi nu se voroea mare lucru ai nu le era acorciatg aten$a cuvenit.5. fn prezent, c6nd importang lunglrmlor a fost bine inleleas5, se recomandii ca la aprecierea valorii m h i i sii se calculeze din prirnul moment punctele de h s t r i b u ~ e cuvenite lungimilor, iiup5 urmitorul criteriu : c k e un punct pentru fiecare carte ce depiige~te primele patru. Cu alte cuvinte, dacii o culoare se prezintii ARV762, ea are opt puncte de onor (P.O.) plus dcui puncte de lungime (P.D.), ca atare ea valoreazii zece puncte de onor gi Istribulie (P.O.D.). Criteriul potrivit chis se acor& c6te un punct pentru lungimile utile de peste patru cirp pleacii de la probabilitatea matematic5 potrivit ciireia, dacii o culoare se prezint.5, 3I cele patru mbini, de pildii astfel : AR763

D V 10

542

98

Dupii ce se joacii Asul gi Riga gi se cedeaz5 o levat5, ultimele doui car$ devin majore gi culoarea poate fumiza patru levate ( m h a Nordului are 7 P.O. + 1 P.D.)

fn ceea ce privefle punctele de scurtime, care gi ele se iau h calcul, recomandarea este ca ele s5 fie num5rate doar la reevaluarea mbinii, adic5 dupii stabilirea ai acceptarea unui fit. Acest concept este logic, fiindci doar dacii avem un atu fitat ai o culoare scurtii valoarea ei create, deoarece va putea oferi taiuri in respectiva culoare.
Punhd intr-un tabel aceste date, vom obfine :
1

P.O.
A =4 R =3 D =2 V=1

P.D. pentru lungimi +1 pentru a 5-a carte +1 pentru a 6-a carte +1 pentru a 7-a carte gi aga mai departe

P.D. pentru scurtimi dubleton singleton gicanii (de calculat dupii fit)

=1 =2 =3

Unii autori atribuie gicanelor o valoare gi mai mare @;in5 la +5), calcul ce poate fi uneori valabil. Considerh ins5 c i recomandarea calcularii lor dup5 criteriul 3-2-1 este cea mai aproape de realitate, urmind ca, dup5 ce veti fi dobiindit experienp, s5 fiti in m5sur5 s5 reevaluafi poten$alul m W i in functie de cazul concret, Er5 a fi dependent doar de punctele de onor sau de lungimi.

La calcularea forfei miiinii se fac tot timpul reevaluZri. Astfel : se scade un punct dac5 un onor e singleton sau insuficient gardat (ex.: Dx sau Vx, sau din combinatia RD, RV, DV, dar nu gi din AD). Se scade un punct dac5 mina nu are nici un As, dup5 cum, dac5 mina are to$ cei patru Agi, valoarea ei cre~te cu un punct. La repondent, dup5 sus@ere, punctele de scurtime igi men* valoarea integraki (3.2, 1). S5 re$nem gi regula d nu este corect s i se calculeze de doui on aceleagi valori. AQc5, dac5 un Rig5 sec a fost numkat ca onor (3 puncte - 1 Inefiind gardat), el nu va rnai fi nurn5rat k c 5 o dat2i gi ca singleton, acordiindu-i-se cele 2 puncte de distributie. Aceste reeva1uib-i sunt necesare pentru a putea aprecia dac5 o min5 poate sau nu lua parte la licita$e. I a un ~ exemplu practic de calcul a1 punctelor de distributie :

P.O.
mha : pentru lungimi
9 1 4
14

P.D.
pentru scurtimi, dacH culoarea de pica devine atu

rARD952 vV654 + A 10 a5 total =

2 3

&adar, m h conpe 19 P .O .D., dintre care 14 de onor gi 5 de distributie (cu atu picti).

Ce sunt levatele defensive ?


Despre o miin5 se spune c5 are un mare potenfial ofensiv atunci c&ndnu este apt5 deciit pentru un joc ?n atac, doar cu propriul atu. Un exemplu este elocvent. Dac5 avefi AR765432, este mai mult deciit sigur (doar cinci c 5 p fiind lips5 iar probabilitatea de a le reg5si in celelalte miiini 2-2-1 este cea mai mare) c5 se vor realiza 8 levate. defensivii ksii, culoarea nu valoreaz5 dech cel mult 1 levatii, deoarece unul din adversari are probabil singleton gi nu vefi putea realiza gi Asul gi h g a . 0 mWi cu valori defensive este una de tipul urm5tor : rADV

v AR42
+A75 +RD3

M h contine 23 P.O. gi, in mod normal, va face 6-7 levate i n defensiv5.

Se recomanda ca atunci c h d se apreciazii posibilitiifile de deschidere ale unei mgini, in afarii de levatele de onor (formulare ce desemneazii levatele realizate prin intermedm1 onorilor), sii se identifice gi existenp unui num5r de levate defensive sigure. Sunt denurnite astfel anurnite combinaGi de onori care se consider5 cii vor realiza in mod cert levate, gi dacg m h a respectivii va fi in apgrare. fn afarii de preten$iile legate de existenp unui anumit numar de P.O., pentru a deschide cu unu la culoare se cere ca m h a sP confin5 cel pulin 2 - 2 '/z levate defensive.
TABELUL LEVA TELOR DEFENSIW SZGURE

A R in aceea~i culoare A D h aceeagi culoare A, sau R D ?naceeagi culoare R x (Rig5 gardat)

= =

=
= =

2 levate defensive 1 % levate defensive 1 levatii dcfensivii 1 levati defensivii % levatii defensivii

Examiniind tabelul levatelor defensive, vom preciza cii htr-o culoare nu pot fi calculate mai mult de douii levate defensive (ARD nu fac cu certitudine trei levate dec2t i njocurile de FA). n jurul mesei sunt agadar, h mod constant, intre 8 - 8 % levate Se apreciaza cii i defensive. Iatii un exemplu care va demonstra sensul de levate defensive : sii presupunem cii adversarii joacii un contract de 11 levate gi dumneavoastrii deNeti, ca levate defensive, doi Agi gi Rigii-Dami htr-o a treia culoare. Adversarii nu au voie sii cedeze decfit dou5 levate gi dumneavoastrii aveo trei. Deci, h principiu, probabil vor c a e a . Daca la un joc de FA este sigurii realizarea celor trei levate, la un joc de culoare acest lucru nu este cert, adversarilor le poate lipsi una dm cele trei culori h care aveg levatele defensive gi vor tala. De exemplu, cu ARx htr-o culoare, h principiu putefi conta pe cele douii levate defensive, pentru c5 este scurtti culoarea, dar cu ARxxxx, degi aveji tot douii levate defensive, existii posibilitatea s5 nu le p u t e ~ realiza pe ambdou8. Poate cii unul din adversarul e scurt in aceast.5 culoare. Atunci c h d apreciafi oportunitatea unui contra de penalizare dat adversarilor, de aceste rafionamente trebuie sii fine$ seama, ch-d cu parcimonie for@ defensivii pe care vii bazati.

Aprecierea miinii in levate dejoc


Un criteriu foarte exact de apreciere a foqei &i, foarte des folosit, h special la deschiderile de baraj, la licitafia h intervenGe gi la anumite deschideri tari, constil in numiirarea levatelor de joc detinute de m h a respectivii, gi nu doar a punctelor de onor, apreciere ce se face dupii principiul ,,c;te levate duce". Acest mijloc de evaluare a for$ei unei mfiini, pe principiul levatelor de joc, se bazcaza pe calcularea num5rului de levate la care ne putem aStepta de la fiecare culoare,

34

Bridge de la A la Z

21 special de la cele lungi, pe care le promoviim cedind eventual una-douii levate dar ma_ior&d restul. De exemplu :
AR732 cu 654 la partener, con$ne h principiu patru levate de joc (reziduu 3-2). RV97654 cu 103 la partener, con$ne hprincipiu r e cinci-pase levate de joc (depinde de pozitia onorilor lips%,Asul gi Dama). Calculul levatelor perdante Un alt mijloc de evaluare, care se efectueazii imediat ce declarantul vede mortul gi va avea de jucat un contract, este aprecierea levatelor perdante, stabilind implicit nurniirul levatelor c@tigdtoare. Iati un exemplu : RDV10 A32 R32 R432 AD3 ARD432

- conpne o levat5 perdanti - c o n a e douii levate perdante - poate reprezenta trei levate perdante - are o levat5 ci$iggtoare - are o levat5 gi jumiitate ciptigiitoare

- sunt trei levate cigtigiitoare, pi probabil pi celelalte pot deveni


dacii, dupii ce se va trage ARD, adversarii nu vor mai avea (distributia culorii fiind 6-3-2-3, reziduu 3-3 la adversari)

Un astfel de mod de calcul nu este valabil decit h cam1 h care m h a este h atac (contractul se joacii pe atuul propriu). Explicafia e simplii, dacl o m h 5 de tipul DV109xxx nu are nici o valoare defensivii, fiindcii ii lipsegte AR, in atac este cert c5 va realiza cinci levate de joc (dup% ce se vor ceda Asul gi Riga adversarilor, oferindu-le douii levate, celelalte cinci c 5 1 $ rknase vor reprezenta tot atitea levate de joc). Sii l u b un alt exemplu de calcul gi sii vedem la cite levate de joc ajungem. Avem urmiitoarea culoare : ARV10543. Pe cite levate se poate conta, juchd culoarea ? Apelhd la probabilitS$ile matematice de distributie, se porne~tede la premiza ci%fiecare carte jucatP extrage gi eliming cSte una din celelalte trei m%ni, majorhd mereu cHr$le de rang inferior. Dar totul depinde de plasamentul ciirfilor lipsii h celelalte trei dini.Culoarea h speg fiind h papte, data celelalte gase sunt cite douii la ceilalti trei juciitori, hseamn5 cii, triighd AR, vom extrage toate c%rplerestante gi vom realiza gapte levate. & schimb, daca unul dm juciitori deline D9876, el va realiza douii levate pentru c5, h procesul de eliberare pe care-1 vom efectua, vom fi obligafi sii-i c e h de douii ori m h a . Iat5 deci cii, avind aceea~i mini%: nu se vor realiza decit cinci levate de joc. in principiu, corect este ca o astfel de d i i s5 fie apreciati ca a v h d pase levate de joc. Cu cit distributia ciiqilor in celelalte d i n i este mai echilibratii, cu atit exist5 mai multe ganse de eliberare rapid%a unei culori pi de realizare a unei levate de joc din lungimea rezidualii ..MPinile excentrice, cu o for@ mare numai in levate de joc, sunt bune doar h atac, pe c h d mfinile ce con* gi levate defensive sunt utile at2t in atac c8t gi h apiirare.

Primii p a ~ i

35

Jocul de levatii - Declarantul gi mortul - Cum se desfiigoard jocul de levatii Ciiile de cd~tigare a levatelor
Pentru a htelege mecanismul licitafiei, am considerat c5 este mai util s5 facefi mai inti% c~nogtiith cu modd i n care se desG~oar5 jocul de l e ~ a t i de , fapt partea a doua a jocului, deoarece i n felul acesta vefi htelege mai bine scopul licitatiei, acfiune care il precede. Prin licitafie, fachd schlmb de mformatii, partenerii dialogheaz5 pentru g5sirea celui mai bun atu gi a celui rnai potrivit nivel de joc, stabilind p b 5 la ce nivel este cazul s5 liclteze i11 hncfie de valoarea miinilor. Apoi, prin jocul de levatii, vor trebui s5 hdeplineasc5 contractul la care s-au angajat.

Jocul de la*crtci
Scopul joclllui dc levatii este de a cf gtiga cit mai multe tricuri posibile. Doug obiective antagoniste exist5 aici. Obiectivul declarantului este sbgi hdeplineasc5 contractul solicitat, pe c h d cel a1 flancului este s5-1 Ampiedicea-1 realiza. Ambele pa* incearcg s5 dezvolte la maxim potenfialul miinii Si s5-1 transforme h cit mai multe levate cfgtig5toare pentru axa sa. In acest scop juciitorii au la dispozi~e atit cgrtrfileman (A& Regi etc.), cit .ti posibilitatea de valorificare a culorilor lungi. Exploatarea optim5 a acestui potenfial depinde de calit5file tehmce ale juc5torului, dar ~i cele psihologice decid rezultatul h aceastii hsputii intre declarant gi flanc. Arta jocului de levati este deci de a exploata la maxim potentialul ciirplor celor doi jucgtori, ?XI aga fel incit, folosind tehnicile potrivite, s5 se cd~tige cit rnai multe levate. Jocul de levati nu este unul automat. hainte de a juca la o levati trebuie s5 ne giindim la ce vom ob+e. Jocul de levat5 trebuie condus atit de declarant c k si de flanc conform unui plan, aga-zisul plan de joc. Acesta consti h g5sirea modalitiitii de a pune ?nvaloare forp m2inii prin stabilirea felului ?n care va juca dona.

Declarantul gi mortul

Dup5 incheierea licitatiei, cel care a licitat prima oar5 culoarea contractului final devine declarant, adversarul din s w a lui face primul atac, dup5 care partenenll declarantului igi etaleaza ciirfile pe mas5 (devine mort) ~i declarantul va juca atit pentru el c5t $1 cu c5qile mortului. Mortul igi plaseaz5 carfile pe mas5 h f a p declarantului, pe patru coloane aranjate pe duiori, culoarea de atu fiind h sthga, gi nu va participa la joc. Singurele lui drepturi sunt de a pune ?n levzti cartea pe care i-o cere declarantul ^ ( % I cam1 c L ~ d nu o face chiar acesta) sau s5 atrag5 atentia declarantului asupra unor iregularitiiti - cum ar fi jocul din

36

Bridge de la A la Z

mhii gregitii (ar fi trebuit sii joace de pe mas&gi a jucat din mhii) , sau s t 1 htrebe, dac5 acesta defoseazii, dac5 nu rnai are din culoarea cerut5 (grii a fi obligatorie o astfel de achune din partea sa). Sugestiile, manierismele sunt interzise.

Cum se desfigoarri jocul de levati ?


Afi aflat deja cum se formeazii o levatii. Fiecare juctitor a v h d 13 cii'fi, num5rul total de levate in joc este de 13. Nu uitah cii fiecare culoare are 13 cti* gi cii la fiecare levatii sunt furnizate 4 dintre ele (exceptihd cazurile de defosfi). Numtirhd ciirple iegite, eliminate din joc prin extragere, gi urmtirind atent rangul lor, vefi gti la ce levate vii rnai putefi aqtepta de la culoarea respectivii gi, ?n acelagi timp, vefi gti ce cii* rnai au adversarii h culoarea respectivfi. Avantajul declarantului este cii el, v5zhd 26 de carp, igi poate intocmi un plan de joc ?n concordanp cu posibilitii$le ambelor miini. Dar gi adversarii, vtizhdu-gi atGt propriile c5rfi ciit gi cele ale mortului, igi pot htocmi o strategie de aptirare care sti conducii la ^mfrhgerea contractului, la ciiderea lui. Ce se hfelege prin cddere este simplu. Dacti declarantul s-a angajat sii realizeze 10 levate dar nu face decgt 9 fiindcii adversarii au cigtigat 4, se spune cii a d z u t o datti. Dupii ce fiecare juciitor a furnizat cite o carte, levata se Inchide gi este luatii de cgtre cel care a ciigtigat-o, gi care va juca pentru levata urmiitoare. De p i l a , dacii levata a fost cigtigatii cu o carte jucatii de la mort, la levata urmiitoare declarantul va trebui sii joace prima carte de pe masii. Pentru prima levatii atacul il face htotdeauna juciitorul aflat i n s t h g a celui care a ciigtigat licitafia (declarantul). Dupii cum s-a rnai spus, este obligatoriu sii rfispunzi la culoarea cerutii cu o carte de aceeagi culoare, dar nu e x i d obligafie de acoperire cu o carte mai mare gi nici nu e voie sii pui o carte dintr-o altii culoare atit timp ciit ai ciirp h culoarea cerutii. Dacii se face, intentionat sau nu, o asemenea gregealii, se cornite ceea ce se cheamz o renonsd $i ea este penalizatii de regulament.

Ciile de ciigtigare a levatelor


Levatele sunt cf gtigate prin rnai multe procedee : a) prin c5rfi rnai mari deciit cele jucate de adversar h culoarea respectivii. b) prin capturarea onorilor advergi cu ajutorul impaselor. c) prin promovarea propriilor culori lungi. d) cu ajutorul taiurilor efectuate cu atuurile mortului sau ale declarantului. e) prin diverse alte procedee tehnice. Modul h care aceste t e h c i sunt folosite va fi prezentat atGt h capitolul referitor la jocul declarantului, ciit gi fn cel a1jocului ?n aptirare.

Primii pagi

37

DESPRE LICITATIE

Cum se desf&oarti licitafia - Praentarea graficri ai comentarea unei secvenfe de licitatie


Prin interrnediul licitatiei, ambele axe concureaza la adjudecarea unui contract, propunindu-gi sii realizeze un anumit numk de levate. Ideal ar fi sii poati licita manga, sau chiar un ~ l e mdar , in peste 50 % din cazuri va fi vorba doar de o marcd parfialb. Pentru a lua parte la licitafie miha trebuie sii aibii o structurg corespunziitoare, bazati atit pe f o q i cat ~i pe distribufie, fir5 de care ea nu este capabilii s%clgtige levate. Concomitent cu dialogul privind stabilirea unui atu convenabil gi atingerea nivelului optim, existi gi posibilitatea, gi ea este des intihit& de a penaliza adversarii daca au depa~itpalierul la care puteau aspira. Toate actiunile ce se finalizeazil in contextul licitafiei vor fi reflectate prin puncte clgtigate sau pierdute in figa de scor. Principiile licitaliei cer ca prin intennediul ei partenerii s%-gitransmiti mformafii c2t rnai exacte, gi aceasta cit ma1 rapid, cu privire la forfa pe care o defin (puncte de onor, distribufie, tipuri de *a, lungimea culorilor), ?entru a aprecia apoi ^%npreunii cel rnai potrivit contract. Stabilirea nivelului contractului decurge concomitent cu sugestiile ce conduc la alegerea atuului. Aceste mforrnatii, care se doresc clt rnai precise, uneori nu pot fi furnizate printr-o singurii licitatie, a$a cii primul tur este unul de explorare a caracteristicilor celor dou2 miiini, iar in cel de a1 doilea, i n general, se poate stabili contractul final. Practic, debutul 1icita;liei este o propunere pentru gisirea unei culori de joc, dar in paralel, uneori chiar h acelagi timp, jucatorii incearcii s% stabileascii gi care va fi palierul de contract care trebuie sii-1 atingii licitafia. Dlficultatea ?n majoritatea mihilor este ca o singur5 licitafie nu poate oferi toate datele, deg~ existi atit deschlderi c k ~i r5ispunsuri care ,,fixeazii5'de la hceput miha, dar cel rnai des gi adversarii intervin ?n licitatie, ficiind gi mai dificil dalogul. 0 licitafie necontestati ( i mcare adversarii nu intervin) poate stabili cu exactitate contractul ideal. Dar tocrnai subtilitatea acestui halog, capcanele in care se poate cadea, dificultii~ile pe care strategia adversii le creeazii sau lipsa de spafiu pentru o clt rnai complet5 descriere, fac ca licitafia sii fie considerati pe drept cuvht cel rnai important gi atractiv compartiment a1jocului de bndge.

Cum se desf&oarci licitafia ?


Ca gi la licitafiile de bunuri, in care adjudecarea se face celui care a oferit cel mai mult, gi la bridge fiecare supraliciteazii declarafia precedenti pentru a obfine dreptul de a juca m b a .

Bridge de la A la 2

hainte de a vii familiariza cu procedeul, este necesar sii $ti$ cii licitaTia debuteazii de la un numar de levate imediat peste gase, numit $i buc. Cu alte cuvinte, dacH un juciitor liciteazii, numiirul minim de levate pe care trebuie sii-1 realizeze este de gapte. Regulile jocului au hotirft ca licitatia sii hceapii de la un numiir de levate rnai mare de Sase deoarece potiivit probabiliti~lormatematice, k principiu, fiecare axii este ?n mfisurii sii realizeze jumiitate din numiirul total de levate (13), respectiv 6 %, dac&forfele sunt aproximativ egale ktre cele patru &. Ceea ce pare curios la prima vedere pentru debutant este faptul cii data el va declara, sau va auzi, o licitafie de o cupii, cel care a Gcut-o se angajeaz5 de fapt s H realizeze 6+1=7 levate a v h d drept culoare de atu cupa, gi nu doar o singurii levat&. Dupii ce licitatia a fost deschisii, fiecare juciitor rind pe rind poate sfi vorbeascii, cu alte cuvinte o licitatie facuti de un juciitor nu r h i n e definitivii, deoarece adversarii gi partenerul lui pot vorbi c h d le vine rindul, supralicitind. Acest lucru se face respecthd ierarhia culorilor, k c e p h d de la culoarea cea rnai ieftinii (trefla) gi urchd spre cele mai scumpe (caro, cupii, pic5 gi apoi %rii de atu). Un jucfitor poate, dupi ce a auzit de exemplu licitatia de 1 caro, sii supraliciteze zicind 1 pic& sau 2 trefle, dar nu 1 treflg, fiindcii aceasta este inferioarii in rang gi reprezintti acelagi nurniir de levate cu licitafia precedentii. Fiecare licitafie succesivi, pentru a fi valabilii, va trebui sii o depii~eascii pe cea anterioarii. Cu alte cuvinte, cu 1 cup5 este biitutii declarafia precedenti de 1 caro, iar 2 FA este mai mare decft 2 pici. Dupii 3 trefle urm&torul nu poate spune 2 carale, fiindcii un declarant care se angajeazii sii facii 9 levate (6+3), nu poate fi contestat de unul care se angajeazi la doar 8. Acesta poate licita la acela~inivel o culoare rnai scumpii sau la un nivel rnai ridicat orice alti culoare, chiar gi una licitat5 de adversar. C h d o axii dewe marea majoritate a punctelor de onor, licitatia va fi un dialog ktre parteneri, adversarii abfinindu-se de a interveni. h schimb, cfnd forfa este divizati htre cele douii axe, licitafia va fi contestati, fiecare a d depunhd eforturi pentru a - ~ i adjudeca contractul. 0 astfel de licitatie este numiti competitivb. Stim cii scopul licitafiei este de a ajunge la un contract la care valoarea combinatti a celor douii mfini poate aspira. Pe miisurii ce licitatia progreseazii, intre parteneri sunt schimbate informatii privind forfa, culorile gi distributiile pe care le de*, juciitorii ciiuthd sii-gi explice mfinile gi sii estimeze cel rnai potrivit contract (nivel gi culoare). Juc5torul care deschlde licitatia o face consideriind cii axa sa va cfgtiga rnai multe levate decft adversarii. El nu este sigur cii poate face singur numiirul de levate anunfat (decgt dacfi dejine de la bun kceput majoritatea punctelor de onor), ~i se bazeazii gi pe forp presupusii a partenerului. Prin dialogul cu acesta, vor stabili *mpreunii c f e puncte existi ?narnbele mfini, culoarea gi nivelul celui rnai potrivit contract. Vor acorda ateniie redeclaratiilor gi culorilor relicitabile, licitatiilor de forfa gi interventiilor adversarilor data ele se produc. Juciitorul care a %cut, prin licitatie, cea rnai inaltii ofert5, cfgtigii licitafia dar dreptul de a juca mina revine celui care a numit prima oar5 culoarea contractului final.

Prin licitafie fiecare juciitor hcearcii sii-i propun5 partenerului, gi sii le impunii adversarilor, propria sa culoare de joc pentru a fi acceptati ca atu. Altfel se liciteazii &le tari gi altfel cele cu valori limitate. La aprecierea h ansamblu se ajunge prin declarafiile succesive pe care le fac cei doi juciitori. Fiecare juc5tor poate propune ca atu propria culoare, pe care o are mai lung5 gi o consider5 cii ar fi cea mai potrivitii, iar parteneml are datoria de a o accepta sau de a oferi o altii altemativii. Este evident cii atu trebuie s i devinii cea mai bunii culoare comunii (cea in care ^hpreunii defin cel mai mare numiir de cii$ din totalul de 13). Acest deziderat nu este chiar simplu de atins, desfigurarea licitajiei neoferind alte posibilitiji de comunicare in afara numirii unei culori gi a unui anumit nurn5r de tricuri. Ahlci c h d spui, de pilda, un caro, partenerul nu $tie cAte c w i ai, patru, cinci, gapte sau mai multe. Dar dalogul ulterior va rezolva gi astfel de ambiguitili firegti primului tur. Licitatia o incepe cel care a dlstribuit ciiqile. Ea continuii, in sensul acelor de ceas, de la s t h g a la dreapta, rind pe riind, pe la fiecare juciitor gi poate dura mai multe tururi. Fiecare juciitor poate lua parte la ea dacii forp mfinii il calificii pentru dialog. Cel care vorbe~teprimul se numegte deschident, partenerul lui se numegte repondent, a doua vorbire a deschdentului se cheamii redeclaratie. Dacii o ax8 a deschis gi adversarii vorbesc ~i ei, se zice c i au intervenit iar licitatia a devenit competitivd. Dacii nici unul din juciitori nu face vreo licitafie, mina este pasati gi juciitoml urmiitor distribuie o altii donii. Limbajul licitajiei este foarte strict. Nu se poate spune deck o culoare la un anumit nivel(1 pica, 2 cupe, 3 FA etc.), se poate pasa, contra gi recontra. Licitatla se face in tempo normal, cu voce egalii, fir5 d e x i u n i gi fir5 ezitiiri indelungate. Ce sens are licitatia de pas ? Un juciitor poate pasa dacii in momentul respectiv, cind ii vine rindul la vorbire, nu doregte sii facii nici un anunj. Fie cii nu are ce licita, fie cii nu vrea 2 x 5 sii vorbeascii. Un pas spus la un nivel oarecare a1 licitafiei, nu il exclude de la licitatii ulterioare, dac5 ii va mai reveni rindul. Faza de licitajie se incheie dacii dupii ultima declarajie au intervenit trei pas-uri succesive. Licitafia final5 devine in felul acesta un contract care se cere hdeplinit de citre declarant prin jocul de levatii.
4 Ce se injelege prin contra ? Aceasta este o licitalie ficutii de un juciitor cu intenfia de penalizare a licitaliei precedente a adversarilor. El transmite prin contra informajia c5 nu crede cii adversarii vor realiza contractul. De pildii, dacii s-a ajuns cu licitafia la 4 cupe (6+4=10 levate) iar unul din adversari contreaza, inseamxi cii el se agteaptii sii cQtige mai mult de 3 levate, c h ar fi avut dreptul adversarii s5 piar& (13-10=3), ~i sii-i facii sii cadd. Dacii contractul a eguat, contra-ul dubleazii penalitatea dm tabela de scor.

Obsewatie :pe mdsura' ce se vor deslu~i tainele licitatiei, v o r j identijcate 8i alte sensuri pe care cuvdntul ,,contrav le poate avea in cadrul licitatiei cu caracter competitiv.

Ultimul cuvht care mai poate fi folosit h licitahe este recontra. El este pronunfat de c5tre unul din jucgtorii axei contrate ~i exprim5 hcrederea in hdeplinirea contractului declarat. Si aici vom h v i p c5 uneori poate avea qi alte sensuri. Dorinp de a lua park la licitqie, si a concura astfel pentru adjudecarea contractului h l , este legati de riscuri. htr-o licit*e competitivi adversarii pot dep5~ideseori lirnita de securitate la care pot aspira baziindu-se pe propriile valori ~i pot pl5ti imprudenp cu mari penaliziri. De aceea axele sunt datoare s5 chtireasci cu griji p h i unde acjiunile lor sunt lipsite de risc. Pe de alti parte, sunt cazuri chd, chiar sacrifichdu-se, vor pierde mai putine puncte deck 15siind adversarul s5 joace. Toate aceste aciiuni se vor reflecta sub o form5 sau alta h final in figa de scor prin puncte cistigate sau pierdute.

Prezentarea graficd ~i comentarea unei secvenfe de licitatie


Prezentarea grafici h texte a unei done de bridge si a licitafiei desEgurate este universal acceptati astfel : Distribuitor : Sud Vulnerabili : E-V

Sud Pas (1) 3 (5) recontra (8)

Vest 1 + (2) Pas pas (9)

Nord 1 (3) 4 (6) Pas (9)

Est 2 + (4) contra (7) Pas (9)

S5 comenth aceasti IicitaJie :


(1) Sud a distribuit carfile .yi are obligajia s i hceap5 licitaiia. El o va face pashd, 'deoarece nu are o miha suficient de bun5 ca s5justifice un anunt de deschidere.

Primii p q i

41

(2) Vest, care vine la rbd, deschide cu 1 caro, cu alte cuvinte se a n g a j d s5 realizeze, ^mpreunSicu partenerul, un contract de 7 levate avbd ca atu caroul. (3) Nord intervine ?TI licitafie, el face o declaratie mai scumpi3 dedt a Vestului propunhd sSi joace un contract cu pica atu gi se angajeazii s5 f a d 7 levate. (4) Est, d m i a ii convine culoarea de caro a partenerului, ridcti licitatia cu un nivel zi&d 2 carale (mai mult de&t 1 pi& spus5 de Nord), i ~ suspe i partenerul gi se angajeaz5 s5 realizeze 8 fevate. (5) D e ~ pasase i initial, Sud, la care a revenit licitaha ?TI turul doi, avhd o rn& foarte potrivitii culorii de p i d propus5 de partenerul stiu, ridid licita* declarind 3 pici, un contract de 9 lev2te. Oprimd observape. Remarcafi d Sud ar fi putut licita doar 2 pici, care ar fi fost suficiente peste 2 carale spuse de adversari, dar el a Ecut o licitape cu salt, incerchd prin acest mesaj s i transmit2 o informafie suplimentarg partenerului s3u. Vom vedea ?n capitolul licitafiei sensul unor astfel de declarafii.

(6) Nord se conformeazi invitaliei partenerului stiu gi declar5 4 pici, angajhdu-se deci la 10 levate, contract de mang5. (7) Est w n t r d , cu alte cuvinte igi matlifestZi p5rerea cii axa Nord - Sud nu va putea realiza 10 levate gi htelege sa-i penalizeze.
Observape. Se va vedea, c h d vefi lua cunogtinv cu modul de marcare, cil daci un contra este hcununat de succes, adversarii vor pierde un nm3r mai mare de puncte dec2t daca ar fi ckut f3ri a fi contrafi. (8) Sud, la h d u l lui, recontreazii, manifestindu-gi hcrederea h realizarea contraCtului (gi aceast5 licitatie are influen@asupra tabelei de marcaj). (9) Licit#a s-a terminat deoarece trei pas-uri consecutive au fost pronunpte. Se trece la jocul de levatii. SB mai remarc- ~i faptul c5 licitatia se putea termina la un nivel inferior. De pil@ dacg dup5 3 pici declarate de Sud urmau pas-urile de rigoare. Sau cii se puteau juca 4 pici far5 contra gi, implicit, far&recontra.
f n exemplul prezentat Nord este cel care va juca contractul deoarece declarant devine juciitorul care a numit primul culoarea care va fi atu, gi nu cel care o spune ultirnul. El devine declarant gi va trebui s5 realizeze 10 levate cu atu pic& iar Est va fi cel care atacd la prima levati (judtorul din flanc plasat hsthga declarantului). Partenerul declarantului igi etaleazri &ple pe mask cu fapi h sus gi pe culori, gi va avea un rol pasiv, devenind mod Declarantul este cel care va juca cu ambele mihi.' C-le etalate, fiind deci vkute gi de adversari, le vor hrniza acestora incepdnd dm acest moment informafii prefioase asupra conduitei de joc ulterioare. Dar gi declarantul, examinhd cele doug & , igi va face un plan de joc stabilind linia pe care trebuie s-o adopte in vederea realiz5rii contractului declarat. La prima vedere, axa Nord-Sud ar putea pierde o levati de trefl5, una de caro, una de cup5 gi una de pic%,dar cea de trefl5 se va putea defosa pe o cup& iar cea de atu va putea fi anihllat5 prin t e h c a numiti impas. Cu alte cuvinte, acest contract irnaginar va putea f i indeplinit, d e ~a i fost contrat, char cu o levat2 i n plus printr-un bun joc de levati.

DESPRE CONTRACTE, WLNERABILITATE, SPERANTA DE LEVATE, EVALUAREA 1 1

Ce se Z n felege prin contracte ~i evaluarea lor Z n puncte - Contractele de manpi - Clasijicarea deschiderilor - Nofiunea de ~ l e m - Notiunea de vulnerabilitate Ce este un sistem de licitatie - Ce determinli valoarea unei miiini - Evaluarea nivelului contractului - Speranfa de levate Contracte ~i echivalarea lor Z n puncte
Bridge-ul se joac5 pe puncte, ~ i atunci , c h d un juc5tor realizeazk contractul cerut, el marcheaz5 un anumit n m 5 r de puncte. Pentru fiecare levati ?nculorile trefli 9i caro se marcheazg 20 de puncte. Deci dac5 contractul final este, de pild5, 3 carale, va trebui s5 se realizeze 6+3=9 levate qi se vor marca 20 x 3 = 60 de puncte. Valoarea unei levate pentru cup5 Si pic5 este de 30 de puncte, deci pentru 3 pici se vor marca 90 de puncte, iar pentru 4 pici 120. Pentru Eir5 de atu marca prevede 40 de puncte pentru prima levati gi cAte 30 pentru urm5toarele. 2 FA = 70, 3 FA = 100. Stiind c5 pentru o man@ sunt necesare 100 de puncte, s5 c a l c u l h ce contracte reprezinti manga 3 FA = 40 + 30 + 30 = 100, gi va trebui s5 realizh 6 + 3 = 9 levate. 4 v / h = 3 0 + 3 0 + 3 0 + 3 0 = 120, ~ i v a t r e b u i s i r e a l i z h6 + 4 = 10 levate. 5 a%/+ = 20 + 20 + 20 + 20 + 20 = 100, ~i va trebui s5 realizh 6 + 5 = 11 levate. S-ar p5rea: la prima vedere, c5 este mai ;implu s5 joci o man$ care comporti doar 9 levate (3 FA), decAt m a de 10 sau de 11. In realitate nu este a9a. Protecfia pe care o ofer5 o culoare de atu confer5 o mai mare siguranp contractelor de culoare f a p de cele de FA, la care deseori e$i sortit c5derii deoarece nu poti opri o culoare advers5. Este statistic demonstrat c5 din contractele de man95 cca 60% se joac5 pe culorile majore (cupa gi pica), 30% pe fir5 atu gi doar 10% revin culorilor rninore (trefla ~i caroul). Este dealtfel gi motivul pentru care man~ele pe majore au fost denumite gi manqe de aur sau golden game, ele oferind prin culoarea de atu, dup5 extragerea atuurilor existente la adversari, protectia prin tai ^mpotriva culorilor adverse.

0 man95 se poate marca dintr-o datii? dac5 de pil& ai licitat qi ai ajuns htr-un contract de 4 cupe (10 levate) pe care I-ai realizat, dar poate fi obtinuti ~i prin scoruri partiale. 2 cupe = 60 ~i ulterior 1 FA = 40 fac impreun5 100 de puncte.
"Un rober este compus din dou5 mange 9i perechea care realized prima cele dou5 man9e cQ~tig5 roberul.

0 regul5 importanti este cea care prevede ca axa sii nu fie c r d t a t i cu punctele ce reprezinti mansa dec5t dac5 a licitat-o. Cu alte cuvinte, dac5 contractul este de 3 cupe (3 x 30 = go), degi declarantul a facut 4 cupe sau chiar 5 (5 x 30 = 150), el nu este bonificat deck cu 90 de puncte, pentru d atfit a licitat. De aici rezulti3 c k de important este ca perechea s5 liciteze manga atunci c h d valoarea celor doua d i n i o cere, mai ales h d d - dac5 nu au scris de&t un scor parpal deoarece nu s-au priceput sii declare marqa, iar in dona d t o a r e adversarii licittxdi ~i reaho mmg5 - acest rezultat anuleazii scorul pa@al pe care 3 aveau marcat deja. A declara gi a realiza manga este obiectivul cel mai important al jocului gi poate fi comparat cu citigarea uqui set la tenis sau la volei haintea adversarilor.

Pentru a fi ^m &ura de a transmite parknerului de la prima vorbire fbrp aproximativii a mihii, deschiderile au fost lncadrate m mai multe p p e (fiincfie de hrp rnihii): 1. deschiderile obignuite = toate deschiderile de unu la culoare (1 + / + / v / r ) , cu mdini avhd htre 13-21 P.O.D. 2. deschiderile cu miiini echilibrate = aici se hcadreazii deschiderile de 1 FA, cu lunitele intre 15-18 P.O. 3. deschiderile tari = toate m&rde al &or punctaj este mai mare de 21 P.O.D., sau au un n d r de levate de joc de peste 8/9. Deschiderile sau 2 FA. specifice sunt 2 i 4. deschiderile de baraj = r&imle c u e nu au for@ in puncte de onor, dar c o n p culori lungi (de la 6 p a la 10 drp). Scopul acestor deschlderi, la nivel de 2,3,4 sau 5, este de a face dificilti vorbirea adversarilor. Modul h care trebuie licitate diferitele tipuri de mihi va fi prezentat pe larg % I cadrul capitolului 1 1 ,Licitatin.

Nofiunea de glem
5 t h deja d realizarea unei V e , dintr-odati sau prin swruri parfiale, presupune lndepiinirea unui contract fie de 3 FA (9 levate), fie de 4 cupe sau pici (10 levate), fie de 5 trefle sau carale (1 1 levate). Dar dacii axa ajunge prin licitafie la concluzia c5 define un joc atiit de valoros hc5t ar putea realiza toate cele 13 levate, sau cu una mai pu@ (12), ea va putea declara contractul maxim (mare Slern, respectiv rnic glem) - visul tuturor juc5torilor de bridge, datoriti hpmlui c2 glemurile sunt recompensate prin prime extrem de mari.

Nofiunea de vulnmabilitate
At5t licitatla cit gi marca sunt influenpte de vulnerabilitate. Vulnerabilg (?n zonii) este considerati axa, sau ambele axe, din momentul in care au realizat o man@. Nojiunea de vulnerabilitate, ca gi prima de slem, care au cfinarmzat mult jocul, au fost introduse i n bridge incephd dm anul 1925 de c5tre Harold Vanderbild.

44

Bridge de la A la Z

Vulnerabilitatea se reflect5 in scor prin prime de glem rnai substanoale, dar gi prin acordarea unor penalizdri rnai severe axei care a cigtigat prima mmg5 gi va ciidea h unele contracte. Scopul acestor prevederi este de a men$ne competitivii partida gi de a nu acorda un avantaj axei care a cfgtigat prima man95 - permi@ndu-i s5 facg licitatii hazardate, cu intentia de a ^hpiedica adversarii d se manifeste gi ei.

Ce este un sistem de licitage ?


Prin sistem de licitafie se hjelege metoda complexti, asupra cgreia s-a cgmt de comun acord, privind sensul fiecgrei licitafii facute de cei doi parteneri. Fiecare licitafie transmite un mesaj partenerului, care se do~egte s S 1 fie c k rnai exact gi prin care i se comunicii acestuia forp milinii gi distributia. InJelesul fiecgrei licitatii ulterioare devine subsecvent licitatiilor precedente, gi vine in completarea informajiilor deja transmise. Sistemul de licita$e este un limbaj, condus prin intermediul vocabularului limitat a1 bridge-ului gi, la fel cum multe limbi sunt vorbite pe p h h t , gi sistemele de licitatie sunt destule. intrucit cele rnai atractive contracte de man95 sunt 4 v gi 4 4, cu conditia ca axa sii detinii cel pu@ 8 atuuri ^hpreun5 gi un numiir de aproximativ 26 sau rnai multe vom studia se bazeazg pe incercarea de a cguta in puncte, sistemul de licitatie pe care ?l primul r h d mangele pe culori majore ~i doar apoi pe cele de 3 FA, care r h h a doua optiune. Cele de 5 i sau 5 + sunt cele mai p u p atractive, deoarece pretind realizarea a 11 levate pentru a obfine manga 9i este nevoie de cca 29 de puncte pentru a le izbuti. Deoarece sistemul se bazeazi pe deschlderea in culori majore cu cinci c&$, el va apela unwri gi pe posibilitatea de a deschide cu o culoare minorii in trei sau patru, ca o preggtire in ciiutarea unui fit major, oferind astfel rnai mult spatiu de licitatie pentru investigarea celui rnai potrivit atu gi a celui rnai bun contract.

Ce determinci valoarea unei miiini ?


Pentru a deterrnina valoarea unei mfini, se iau in considerare rnai multi factori : a) b) c) d) e) foqa h onori forla &stribufionalg (culorile lungi gi scurtimile) numiiiul levatelor defensive nurngrul levatelor de joc numiirul perdantelor

Forp miinii cregte c h d milinile se completeaz5, sunt fitate, gi scade in cam1 misfiturilor. De asemenea, ea este afectatii de licitafia adversarilor gi de pozitia c%*lor de onor culorile adverse.

Evaluarea nivelului contractului


Pentru stabilirea nivelului contractului, adic&a capacit@ii de a realiza un anumit numiir de levate, este necesar ca axa s&delinil ^mpreun& un anumit nu& de puncte. Presupunin4 de pild, cii cele 40 de P.O. (totalul dmtr-un pachet de & I $ ) se g&sesc repartizate egal la cei patru jucgtori, rezultii c&fiecare are 10, respectiv &te 20 fiecare ax&. Dacii jwniitate dm fo@ este la unii iar cealaltii jumgtate la ceilalg, fiecare ax5 va putea realiza jumgtate din num3irul total de levate d a t e In joc, adicii din 13 unii vor face 7 iar ce~ldti 6 levate. Pe milsud ce n u m h l de puncte este mai mare, balanp numhlui de levate realizabile se Inclina hfavoarea celor ce defin majoritatea.

Speran{a de levate
F5clcPnd pufinti sitmetic8 pe marginea acestor faimoase puncte de onor, 4-3-2-1, cele mai foiosite cuvii1i.3 din -~ocabulaml bridge-ului Eind ,,&te puncte aveam", ,,^hi lipsesc ... puncte" sau ,,de ce ai vorbit fm&puncte", sB vedem ce putem constata. Din vasta experienp acumulat.& precurn gi dm calcule statistice acute asupra a zeci de mii de done, s-a ajuns la anumite concluzii, confirmate dealtfel gi de probabilitii~le matematice. DacA pentru a realiza 6-7 levate este nevoie de 20 de puncte, iar fiecare levat2 reprezint2i cca 2-3 puncte hplus, rezulti umatoarele date ce trebuie refinute : Pentru jocurile de FA, la care nu se iau in calcul deca punctele de onor in cele patru culori, trebuie sii retiem, in primul rind, ca spermpi de man@ (de 9 levate) o vom g h i la o for@ combinaa in jur de 26 de puncte. h e 20-25 de puncte avem, in general, zona de contracte paqiale, rnicul glem se aflii h zona celor 33-35 de puncte, iar marele ~ l e m la 37. La jocurile de culoare, dupii fit, se calculeazii gi punctele de distribu$e ; zonele de marc&p e a l a sunt Intre 18-25 P.O.D., cele de man@ hjurul a 27-29 P.O.D. (pentru majore) ~i 29-32 pentru minore.
' Un tabel reprezenthd n u m i d de levate realizabile, in funciie de punctajul axei, vii este prezentat hcapitolul II, Licitafia.

46

Bridge de la A la Z

CUM SE MARCHEAZA $I SE TINE SCORUL Marcarea scorului - Marca oficiald la bridge contract
Ca in mai toate sporturile, de p i l a in tenis, unde trebuie cbgtigate douii sau trei seturi pentru a cbptiga partida, pi la bridge trebuie sii se marcheze douii mange pentru a lua roberul. Si jocul de bridge se joacg pe puncte. Diversele acfiuni sunt recompensate este cu un anumit n d r de puncte, iar acestea se vor reflecta pe o tabelii de scor. ~corul finut de unul din juciitori, gi este clar c5 intenfia fieciirei axe este sii marcheze cbt m i multe puncte pi sii cbgtige partida. 0 partid5 de bridge se poate juca, la latitudinea juciitorilor, cu sau fir5 rnizii. Punctele ce se acordi conform tabelei de scor se pot obfinedin : - licitarea pi realizarea contractului declarat - invingerea contractelor adverse, obfinhd ciiderile - acordarea unor prime importante pentru licitarea mangelor (a roberului), a glemurilor sau pentru posesia onorilor Aceste puncte se inscriu separat h figa de scor, deasupra liniei sau sub linia orizontalii marcat5 pe fipii. Valoarea levatelor este diferia, in fbncfie de culoarea anunpt5. Valoarea punctelor marcate sau a ciiderilor poate crege substanfial prin contra sau recontra pi ?n fbnctie de vulnerabilitate.

Modul de marcare a scorului


Numiirul de levate licitat pi apoi realizat, ciklerile contrate sau nu, levatele in plus, onorii in culoarea de atu pi prirnele cuvenite pentru ~lemurile declarate ~i realizate, ca Q i primele pentru realizarea roberului, sunt toate apreciate in puncte pi se marchead pe o foaie de scor. Diferenp intre totalurile obfinute de cele dou5 axe in cursul unei partide deterrninii clgtigiitorul roberului. 0 foaie de scor la bridge are douii coloane, despiir$te intre ele, o linie groasii orizontalii pe mijloc, Qiea arat5 astfel :

(marciiri deasupra liniei)

(marcHri sub linie) / nurnai valoarea contractelor licitate gi realizate /

+++

h coloana din s t h g a se hscriu rezultatele realizate de axa (linia) proprie, iar h cea din dreapta de ciitre adversari. Deasupra liniei orizontale se hscriu onorii, c5derile, levatele suplimentare, primele de slem gi de rober. Dedesubt se hscriu numai punctele cuvenite num5rului de levate licitate si realizate, adic5 punctele ce concur5 la realizarea mangei. Este mai bine ca fiecare din cei patru juciitori s&-si !in5 marca, pentru a fi h permaneng la curent cu situatia partidei, stiut fiind c i licitqia este btotdeauna subordonat5 scorului din momentul respectiv.
Marca oficiali la bridge contract
@rev&zut5 h Codul internafional de bridge) :

Ce se marcheazii sub linia orizontala' (qa-numita z o sub ~ linie) :

. Punctele ob@ute pentru levate, ?ncontractele licitate gi realizate (ca scoruri paqiale) :
necontrate contrate reconvate treflii sau caro, fiecare levatii 20 40 80 cup5 sau picii, fiecare levatii 30 60 120 Yar8 de atu : - prima levat5 40 80 160 - fiecare din umiitoarele 30 60 120 . Levatele suplimentare realizate dar nelicitate se scriu deasupra liniei ,vi nu concureazd la scorul de mangii Punctele necesare pentru realizarea mansei (100 sau mai mult). . Axa care a realizat o mangd se gdsegte in situapa de vulnerabilitate. . Axa care a realizat prima doud mange, a c&?tigat roberul.

Ce se marcheaza' deasupra liniei orizontale (deasupra liniei) :


a) Prima (bonus) pentru onori (primele cinci c & $ de v2rf din culoare) : 100 Patru onori de atu htr-o singuri m&n5 150 Cinci onori de atu htr-o singur5 m b i 150 Patru Asi htr-o singur5 m h i i (la FA)
b) Prima de ~ l e m (bonus) :

- mic ~ l e m (12 levate) - mare glem (13 levate)

nevulnerabil 500 1000

vulnerabil 750 1500

c) Prima de rober (bonus) : - rober cgstigat h doui maqe - rober c2gtigat in douii manse din trei - rober htrerupt dupi prima man@ - rober htrerupt cu un scor partial

700 500 300


50

48

Bridge de la A la Z

d) Prime pentru levate suplimentare : nevulnerabil vulnembil

- levate suplimentarenecontrate - contrate, pentru fiecare levatti ?n plus - recontrate, pentru fiecare in plus

valoarea normal3h culoarea respectivii 100 200 200 400

e) Pendizilri pentru cilderi (acordate adversarilor atunci c h d declarantul nu igi hdepline@e contractul licitat) : nevulnerabil vulnerabil - necontrate : pentru fiecare levatti 7n minus 50 100 - contrate : 100 200 . pentru prima levatti . pentru fiecare din urmiitoarele 200 300 - recontra dubleazii punctele atribuite mai sus.
fn duplicat, scorul este ugor modificat, d e r i l e in contractele contrate marchdu-se astfel : nevulnerabil vulnerabil nevulnerabil vulnerabil

o &ere douii cderi trei cMeri

100 300 500

200 500 800

patru d e r i cinci &en ~ a s ciideri e

800 1100 1400

1100 1400 1700

A n a l i h d tabela de scor, dteva aspecte trebuie repetate $i subliniate : Manga reprezintti 100 de puncte. Deci, pentru obpnerea ei, trebuie declarate 3 FA (40+30+30=loo), sau 4 cupe ori pici (4x30=120), sau 5 trefle ori carale (5x20=100). Cu alte cuvinte, ca sii marchezi direct o maqii trebuie sii licitezi gi apoi sii realizezi 9 levate jucind FA, 10 pe culorile majore sau 11 pe minore. Dac5 ^mii nu a$ licitat decit 2 cupe gi ati realizat 10 levate, nu ve$ avea dreptul sii scrie$ 120 de puncte, ci doar 60 dedesubtul liniei gi hcii 60 deasupra ei. Aceste 2 ievate realizate in plus nu au fost licitate gi deci nu concureazii la punctele necesare obfinerii mangei. Un scor partial poate fi completat cu diferenp necesarii phi3 la 100 i n jocurile urm5toare. (dupii fiecare mangii realizatii, direct sau prin aditionarea mai multor scoruri parpale, pe fiqa de scor se trage o nouii finie orizontalii). De aici rezult.2 irnportanp licitatiei exacte qi declararea contractului la care vii d3 dreptul forp cii$lor. Neglijbd acest aspect se poate ajunge in nepliicuta situatie de a marca doar un scor parfial, degi mansa era posibilii, iar apoi in jocul u e t o r sii declare adversarii manBa, anulhd astfel punctele pe care le-a$ agonisit anterior. Fiindc.5 regula prevede d scorurile parfiale sunt anulate (nu rnai concure& la realizarea unei manqe) ori de d t e ori adversarii realizeazi o man@.

Primii pwi

49

Prin contra se dubleazii valoarea levatelor declarate. Dac%aji licitat $i realizat 2 cupe, veii scrie 60 de puncte, dar dacii ele au fost contrate veti marca 120, ceea ce conduce automat si la c3tigarea man~ei. Doug ciideri necontrate vulnerabil reprezinti c2te 100 de puncte fiecare, dar dac5 au fost contrate se va marca 200 pentru prima gi 300 urmiitoarea. Iar dacii au fost $i recontrate, se vor scrie 1000 de puncte.

Din felul de a marca la bridge $i din severitatea cu care sunt penalizate ciiderile, h esen@ urmiiri ale unor nigte licita~i inexacte, rezulti cii pofi practic sii. cii~tigi partida dar sii. pierzi puncte (dacii h cursul roberului i n mai multe ocazii ai ciizut, contrat, $i punctele s-au adunat In coloana adversarilor). La finalul partidei se adunii punctele realizate de fiecare ax5 $i diferenfa reprezinta scorul cu care s-a ck~tigat. Levatele suplimentare, ciiderile $i primele de rober ~i $em ar argta astfel pe o fi$I irnaginarii de scor

Levate suplimentare

Prime de rober qi qlem

Noi

( Voi

Noi

Voi

Noi

Voi

Noi
700 ( P M rober)

Voi

30 (levata suplimentar&)

100

(a doua mansii.)

1): licitate 3 V ,$i realizate 10 levate.

2): licitat 4V gi Gcute numai 8 levate = 2 ciideri (nevulnerabil).

3): licitat 4V, contrate gi ciizute de 2 ori (vulnerabil).

4): 6~ licitate $i realizate in zon5.

5). : (cu comentarca sernnificahei punctelor kscrise ?n fi@)

Noi

Voi

: 500 (8)
I

1
I
Totd 650

90 (6) ,-, 240 (7)


-

870

(1) axa realkaz5 3 FA = 100 (2) axa a avut 4 Aqi = 150 (3) axa l i c i t d 3 cupe = 90 gi realizeazi o levati in plus = 30 (care se ^mcriu deasupra liniei, fiindd nu a licitat manga). SB remardm cg dacg ar fi licitata, c@tiga roberul. (4) adversarii, apgriind partida, cad de douB ori contrat = 300 (5) adversarii fac 1 FA = 40 si fac 3 pici = 90, gi ci@igBprima (6) adversarii licitlor man@, anulhd cele 90 cu w e cealalta ax5 era rnarcati. (7)adversarii realizeazi 4 cupe contrate = 240 si +tigB partida. (8) pentru rober au dreptul la o prim2 de 500 de puncte.

Ca o concluzie, rezulti cii, 21 orice acfiune htreprinsg prin licita$e, trcbuie calculate la rece urmgrile posibile, @ h d permanent searna de avantajele evidenfiate prin tabela de scor. Adicii, dac5 de pil& adversarii, fiind penalizafi, ne vor permite sg cMig5m 800 de puncte, vom prefera sB-i c o n t r h ?n loc sg licitim mama proprie. SB remarch gi faptul d marca la bridge nu reprezin6 exact, i n cursul partidei, punctele cigtigate. Astfel, degi la sargitul roberului se acord2i o prim5 de 700 respectiv in ace1 500 &tigiItomlui, nimic nu se hscrie 31fig%dupg realizarea primei mange, d e ~i moment jumgtate din partid a fost teoretic +tigat&

BRIDGE $1 MATEMATICA

Teoria locurilor vacante - Teoria simetriei - Teoria libertcifii de a alege


Jocul de bridge se bazeazii h mare parte pe teoria probabilitifilor matematice, deoarece hsiQi distribufia culorilor este guvernati de aceasta. Cu alte cuvinte, la alegerea unei linii de joc, atunci c h d alte criterii ntr predomink se va apela la aplicarea probabiliti?ilor matematice ca fiind cel mai sigur mijloc de reugiti. Ce trebuie sii 9 t h de la bun inceput ? 0 probabilitate matematic5 se refer5 la numitrul de ocazii, dintr-un total de 100, in care un caz specific se poate petrece. Se exprimi in procente (%). Dupi ce s-a precizat cii distributia ciirfilor Iipsii este subordonati probabiliti~lor maternatice, este bine sii cunoa$tem, cel pufin in linii mari, cele mai frecvente distribufii care se regiisesc h mod normal. Acest lucru ne va putea ajuta apoi k analiza pe care o facem privind posibilit5file de promovare a unei culori, de extragere a ciirfilor de la adversar, de localizare a unei car@specifice. in localizarea unei ciiqi specifice de exemplu, se @e seama, in primul r b d , daci existi lnformafii dm licitafie (de pildii, doar 12 puncte lipsesc gi doar un adversar a vorbit, deci, in principiu toate punctele sunt la el). 0 alti cale de localizare hsii este cea In care hcfioneazii probabilitifile, ~i anume : dacii am putut sii determinh c5 o culoare are un reziduu de pildi de 4 - 2 la adversari, atunci gansa ca o anurnitli carte s E i fie la un adversar este de 4 la 2 h favoarea celui care are un numi+ mai mare de c&$. Pe de altii parte, a v h d o culoare lungii, se poate aprecia apelhd la probabiliti$ ciite c2rti pot fi promovate ce&d un anumit numiir de levate. In acest scop se procedeazg la hsumarea cirtilor celor doi juc5tori (declarant $i mort) gi sciiderea totalului dm 13, pentru a $ti cche au adversarii. Aceastii analizii se face trechd h revisti fiecare culoare, cu preciidere cea de atu $i cea sau cele care ne intereseazi ca surse aduciitoare de levate, ~tiind c i fiecare levati scoate din joc patru c&$ dm culoarea kespectiv5. Cele mai importante cazuri h care se recurge la o astfel de evaluare, se reflecti i n special la culorile h care adversarii au patru, cinci, gase sau gapte cirfi ce se cer capturate. Pentru a exemplifica modul de aplicare a teoriei probabilitifilor 3n bridge, v i vom prezenta un mic tabel cu probabilitiitile matematice de regisire la adversari a ciirtilor lips5 dintr-o culoare (el este prezentat detaliat h capitolul VI, Miscelanea).

Repartitia la adversari a ciirtilor lipsii

Modul de citire a tabelului : stabilifi numfirul de c5+ lipsii. Ciiutafi-1 h coloana numerelor. Pe linia orizontalii vefi giisi probabilitatea repartitiei (numiirul de ciie dintruna din d i n i l e adverse - celglalt juciitor avhd bineinteles restul de c5ji). Totalul reprezint5 ktotdeauna 100 %. De exemplu : avhd cinci cgrfi lipsii, unul din adversari h 4 % din cazuri, singleton h 28 % gi dubleton h 68 % din cazuri. va fi ~icanii De retinut, ca o observatie importantti dupg examinarea tabelului:
A. Dacii adversarii defin ^unpreunii un numiir Br5 sot de cLti (de pild5 cinci sau ~apte),atunci aceste ciia se vor regiisi h 213 din cazuri ^hpiix$te ciit mai egal htre ei. B. Dacii adversarii au ^ h p r e d un numzir cu sot de ciiqi (patru, gase sau opt), aceste cii* vor f i ^hpiirpte k proporfie de 113 inegal htre ei. Astfel, o distributie 2-2 se va intAlni h doar 40% din cazuri, iar 3-3 h doar 36%. Rezulti c5, cel mai frecvent, trebuie sii vii agteptafi mai degrabii la o ^hpiir$re a c5+lor lipsii de 3-1 (50%) sau 4-2 (48%) atunci c h d adversarii au patru sau Sase car@in culoarea respectivii.

Probabilitatea de a g h i o carte specific8 la un adversar (de obicei un onor anume) depinde - dacii, aga cum am spus, alte criterii nu sunt de luat h seam5 - de numkrul de c5rii definut de fiecare din adversari in culoarea respectivii. Iati, de pildg, cum funcfioneazii probabilit5tile ?XI cazul cunowerii repartifiei cii+lor : Darna pe care o ciiuth face parte dintr-un numiir de gase c5rfi ce se giisesc la adversari, ~i ~ t i m cii ele sunt distribuite 4-2. Exist5 deci patru ganse fa@ de douii ca ea sii fie la juciitorul cu numiirul mai mare de carp din culoarea respectivii. Sau, dacii prin reconstituirea distributiilor a$ reugit sii stabiliti cii un adversar detine cinci c%+ iar celiilalt doar trei, probabilitatea g5sirii onorului lips5 este de 5 la 3 in favoarea miinii lungi. Legat direct de aceasti problematicii, a giisirii unei cirfi specifice intr-o anume culoare, gi complethd-o striilucit , a fost elaboratii teoria locurilor vacante.

Primii p a ~ i

53

Teoria locurilor vacante Este util de ~ t i u cii t probabilitiifile se pot modifica substanfial atunci c h d avem de-a face cu culori lungi. Dacii se va intelege cum opereazii legea atracliei ciiqilor, vor fi evitate multe linii gregite de joc. Este vorba, de fapt, de o meto& simplii, bazatii pe o numiiriitoare normal5. Imaginati-vii cii avefi intr-o culoare douii posibilitiifi de direcfionare a impasului, de ,,ghlcirea9'cHruia depinde contractul. Sii zicem cii aveti la pica ciiale din diagram5 : Normal cii veti a n h a decizia c k mai mult posibil, juchd celelalte culori gi aqtepthd posibilitatea de a numiira mBiniie. Sii presupunem cii descoperifi c H Vestul are cinci cii* la pic&gi r R 10 3 Est douii. h absenp vreunei informafii din licitafie, probabilitatea ca oricare dintre adversari sii definii o anurnit5 carte este &rect proporfionalii cu nurn5rul de ciirfi detinut in acea culoare. Smsele sunt dsci de 5 la 2 ca Vest sii aibii Dama Si vefi juca impashd impotriva lui. Pe de altA parte : Vest, cu cinci ciirji de picii, are opt locuri vacante pentru cixtile dm celelalte culori. Est, cu douii pici, are unsprezece locuri vacante. Sansele sunt de 11 la 8 in favoarea Estului ca acesta sii detinii o carte specific5 h alte culori. rAV5

Ca o regulh se poate stabili : cdnd distribufia intr-o culoare (sau mai multe) este complet cunoscutci,probabilitatea ca un adversur sci aibci o carte specificci in orice alta' culoare esteproporfionalci cu num&rulde locuri vacante restante in mdna sa. Un exemplu va demonstra eficacitatea teoriei : Se joacii 7 v gi Vest atacii Dama de treflii. Sud ia cu Asul, rRD2 trage trei tururi de atu, Est defoshd trefle de trei on. v AR543 Distribu@a cupelor este cunoscut5 ~i numiirarea locurilor + R 10 7 6 vacante plaseazii zece la Vest gi treisprezece la Est. $ansele 5 sunt de 13 la 10 ca Est s H aibii Dama de caro. Ar fi incorect sii se argumenteze cii s-au viizut trei cupe gi o treflii la Vest gi patru trefle la Est gi cii probabilitatea ar fi deci de 9 la 9 in rA3 localizarea Damei de caro. Treflele nu trebuie hate in 76 considerare pentru cii distribufia lor nu este complet cunoscutii. A Est a avut doar de defosat ceva pe cupe, gi sigur are multe aA2 trefle. Se vor elimina acum culorile negre, ^ U t e de a juca culoarea de caro, bazat doar pe aceasti prim5 deducfie. Dac5 ambii adversari rgspund, probabilitiigle nu se vor modifica, ele r&nh tot de 13 la 10 ?nfavoarea Estului (ca el sii aibii Dama de caro). Totul bsii se s c h b i i spectaculos dacl unul din adversari nu mai riispunde la pic5 sau treflii. Sii presupunem cii Vest defoseaz5 la a1 treilea tur de pic% Vefi avea acum clarii o num5riitoare a unei a doua culori. Vest a debutat cu trei cupe gi douii pici, a v h d deci vacante opt locuri. Est e marcat cu gase pici gi nici o cupii, deci cu ppte locuri vacante. Sansele sunt acum de 8 la 7 ca Vest sii aibii Dama de caro.
'

Marele avantaj a1 ,,locurilor vacante" este c5 permite realizarea cu ugurinl5 a calculului la masa de joc, f a 5 a fi necesarii me~orizareatuturor cifrelor dm tabele. Metoda este gi foarte exacti5, intreaga $tiin@ a probabilit5tilor gravithd In jurul conceptului de spafiu limitat disponibil fiec5rei m5ini. Aceasti5 teorie poate fi aplicati nu numai c5nd distributia unei culori este cunoscut5, dar qi c h d o informafie provine dm chiar culoarea criticg, de pild5 localizarea cartilor mici. Iati o pozifie comun5 : Ambii adversari rgspund cu ciite o carte mica atunci c h d se joac5 Riga gi apoi Dama gi, la al treilea tur, Vest contribuie cu o carte mic5. Este aceeagi situafie ca gi cum qi Valetul de cup5 v D85 gi c5Qile mici de cup5 s-ar g5si In culori Qferite, nici un adversar nu ar fi pus Valetul atit timp c5t ar rnai fi avut de furnizat o carte mic5. Cunos&d deci distribufia completi a cwilor mici din culoarea de cup& sunteti IndrepGjit s5 folosig calculul locurilor vacante pentru a determina localizarea probabil5 a c5rfii de onor. Vest, cu trei cupe mici, are zece locuri vacante. Est, cu dou5 cupe mici, are unsprezece locuri vacante. Sansele sunt de 11 la 10 ca Valetul sfi cad5 sub As.

v A R 10 2

Agadar refineti : o culoare critic&poate fi inclusci in calculul locurilor vacante d a d localizarea tuturor ccirfilor mici este cunoscutd Referitor la evaluarea mhilor, degi atribuirea valorilor 4-3-2-1 onorilor mari este absolut convenabil5, calculul statistic este singurul mijloc care permite determinarea riguroasg a valorilor respective onorilor gi distribufiilor. Din stuQile statistice &cute de Jean-Rene Vernes, in L 'kvaluationdes mains, putem remarca urntitoarea coresponden@ intre punctele de onor gi valoarea real5 rezultati din calcul : As fig5 Dam5 Valet 4 3 2 1 4,16 2,98 1,77 1,09 Eroarea este practic nu15 pentru fig2 gi Valet, Asul apare ugor subevaluat, iar Dama supraevaluati, dar nesemnificativ.

f n evaluarea unei culori, calculul statistic, bazat pe num5rul de levate posibil a fi ciigtigate, conduce la urmiitoarele valori reale ale diverqilor onori :
La atu h alte culori

A 1,41 1,28

R D 1,03 0,64 0,80 0,45

V 0,3 1 0,19

10 9 0,20 0,06 0,10 0,03

in privinfa evaluikii distributionale a unei miini; cunoschd deja importanp jocului cu atu, se obi~nuiegtea cvalua mai intiii valoarea culorilor laterale. Calculele statistice au permis detemzinarea cu o mare precizie a valorii distributionale a culorilor laterale i n cazul declarantului gi, respectiv, pentru partenerul acestuia, in cazul susfinerii culorii (funcfie de numiirul de atuuri definut) Aceste valori relative pentru diverse distributii, prezentate comparativ cu distribufiile cele mai regulate posibile, 5-3-3-2 sau 6-3-2-2, admise ca valorhd 1 gi 2 puncte pe baza dubletoanelor definute, conduc la

Primii p a ~ i

55

num5r5toarea general practicati pentru scurtimi (dubletoane, singletoane, ~icane).Si anurne : 5-3-3-2 =1 5-5-2-1 = 3 =2 5-4-2-2 6-3-2-2 = 2 =2 5-4-3-1 6-3-3-1 = 3 5-4-4-0 =3sau4 6-5-1-1 = 5 etc. Se confirm5 faptul c5 un singleton valoreazi mai mult dec2t dou5 dubletoane, unele distributii (6-3-3- 1,6-5-1- 1) p h h d supraevaluate. privinfa ~icanelor,ele sunt diiicil de evaluat, tocmai din cauza numfirului restrhs de done in care se indlnesc. Ele par totu~i a valora niai mult de 3 puncte, din rezultatele ^megistrate. Cifiele prezentate indic5 exclusiv valoarea Ti puncte readaptatel a culorilor laterale. La ele trebuie adiiugati cea a numirului de atuuri, pentru a avea valoarea distribufionaliitotal5 a unei mihi.

Teoria simetriei
Ely Culbertson este cel care a remarcat ~i promovat teoria sirnetriilor, potrivit ckeia o distribufie excentric5 intr-o n6n5 genereaza altele sirnilare pe alte culori in celelalte m2ini. Valabilitatea teoriei este susfinuti de intervenfiile ce se produc h licitafia competijionali in care ambele axe i$i revenlc5 contracte piing la nivelul trei sau patru, ca gi c k d in joc ar fi 18-20 de levate posibile, gi nu doar 13. De aceea cu d i n i excentrice, bune numai h atac (ofensive), se pot obfine rezultate spectaculoase cu rnai putine puncte de onor. Potrivit acestei teorii, la care Elly Culbertson p e a foarte mult $i care in mare parte se confirm5, pleciind de la caracteristicile propriei mfrini se pot deduce unele lucruri privind structura m2inilor celorlalti juc5tori gi a lstribufiei culorii la acestia. Astfel, daci ai o culoare in patru, se poate presupune o distribufie asemhiitoare gi la ceilalh. 0 distributie balansati ktr-o mh5, 4-4-3-2, e similar5 hjurul mesei. Dar dac5 structura este 7-4-0-1, culoarea in patru va fi neregulat ^mpaqiti la ceilalti juc5tori, fie 5-3-1, fie legea simetriei presupune c5 gi cel pu@ unul 6-2-1. Sau daci ai un singleton sau ~ican5, d m adversari are la riindul lui o culoare scurtii sau manque.

Teoria libertiitii de a alege fprincipiul alegerii limitate)


Aceast5 interesanti teorie avansatii de Terence Reese se refer5 la'analiza factorilor ce deterrnin5 decizia apkiirii de a furniza o carte sau alta, cu alte cuvinte la probabilitatea ca un adversar s5 pun5 k~ levati o carte specifici, dac5 o are. Motivatia acestuia in alegerea c w i poate fi cauzata de situahi bine definite sau, uneori, de unele mai pufin evidente. Un juciitor in flanc, riispunziind la o culoare sau clgtighd o levatii, are la dispozifie o 'alegere liber5 lntre c5rh cunoscute ca fiind egale (onori adiacenfi etc.). A v h d de pilda k g a ~i Dama htr-o culcare, nu exist5 vreun rafionarnent care s i dues la concluzia c5 va juca mai inti% una sau cealalt5, probabilitatea este de 50 % pentru oricare dm ele.

56

Bridge de la A la Z

situatia tipic5 de mod de operare a alegerii libere, adversarii vor furniza intotdeauna cea rnai pu$n infonnativ5 carte, indiferent de convengile normale folosite. Un exemplu practic : Vest atacii v 10 contra 3 FA. Est pune 9 gi Sud cf gigi. La levata a doua, joac5 car0 spre 10. Est dgtigi cu ,,un onor" gi revine v 4. Sud ia ~i are acurn de ales intre impasul de p i d ~irepetarea celui de caro, pentru a noua levatii. Se @iec i impasul de pic5 are 50 % ganse de reu~itii. Dar cel de car0 ? Este tot 50 % ? Se va face un calcul : se cunoa$e c5 sunt 52 % ganse pentru a g5si onorii de caro divizati, 24 % ca ei s5 fie h d o i la Est gi 24 % s5 fie la Vest. Dupi jucarea primului tur de caro, Est a ar5tat un onor, deci nu mai e posibil ca Vest s i aibi ambii onori. Posibilitiitile restante sunt c5 onorii sunt divizafi (52 %) sau c5 Est ii are pe amhdoi (24 %). Sansele sunt deci de 52 la 24, sau 13 la 6 (68 %), d repetarea impasului va reugi. Deci aceastii alternativti este clar supenoar5 impasului de pic5 (50 %). V5 putefi intreba, de ce s-a spus d Est a dgtigat cu ,,un onory',in loc de a specifics cu care onor ? S5 presupunern cii Est a cktigat cu Dama. Putem zice 1 5 judtate (26 %) dm gansele ca onorii s i fie hp5x$fi au fost eliminate. Au r h deci 26 % probabilitiifi s Z i aib5 Riga, rezultii 26 contra 24 ganse in favoarea repet5rii irnpasului de caro. Dar acest unic argument ar putea fi respins, d e ~ qansele i de ^mp&$re a onorilor au fost reduse la jumitate, rnai existii k c 8 posibilitatea ca Est s i aib5 arnbii onori. Avbd Riga gi Dama, dou3 c5rp cunoscute a fi egale, Est a avut alegerea de a dgtiga cu oricare din ele. Urmbd acelqi rafionament, vom al5tura probabilitatea ca Est s5 aib5 ambii onori (24 %) cu probabilitatea ca el sii pun5 Dama mai curhd decft Riga (50 %), rezulthd o gans5 de 26 la 12 (68 %) k favoarea repet&%impasului de caro, exact q a cum s-a calculat anterior. Cele doui metode, dup5 cum s-a h t , nu se contrazic gi conduc la acelqi rezultat. Principiul aplicat in situafiile de ,,alegere liberg" poate fi enun@t astfel : cdnd un jucdtor in pant rdspunde la culoare sou cdqtigd o levatd cu una din doud cdrg echivalente, probabilitate~ ca el sd detind ambele cdrti se injumdtdte~te.(extins, principiul se poate aplica ~iin situatia a trei &I$ echivalente) Aceastii formulare este deseori numiti ,,principiul alegerii limitate", lucru ce seamiin5 conhzie, nefiind vorba de o alegere restrictiv5 ci de una liberg. Teoria liberttitii alegerii poate fi aplicat5 cu succes in toate situatiile ce implic5 impase, eliberi%ri de culori, chiar gi in cazul alegerii libere a atacului, cu referire at2t la d a l e de onor cft gi la c5I$le mici. Dup5 ce aii luat contact cu dteva aspecte ale aplicgrii rnatematicii in jocul de bridge, trebuie s5 gtiti c i un juc5tor experimentat cunoa* ~i a p e l e e mereu la

Primii pa@

57

probabilit5tile matematice. Avind de ales htre mai multe variante de joc, este important s i se selecteze cea cu mai mari Sanse de succes. Iati o scurti listg, re rezulti &ntr-un astfel de studiu :

o distributie 3 - 2 este mai probabilg deciit un impas reu~it un impas este doar cu pujin mai probabil s5 reuqeascii dec2t o ostributie 4 - 2 probabilititple ca dou5 irnpase din dou5 sg reugeasc5 sunt de 25% probabilitatea ca un impas din dou5 sg reu~eascg este de 75% probabilitatea de a avea un manque este de 9: 1 probabilitatca de a depne czl putin un As este de 75% probabilitatea de a gki un fit 5 - 3 este de 17,8 % probabilitatea de a ggsi un onor sec, a v h d 11 c-, este de 52 % probabilitatea de a avea 10 P.O. htr-o m W este de 9,4 %

La cuprinsul ultimului capitol veji reg5si un numir de tabele uzuale care acoperii variatele domcxii ale probabilitiifilormatematice cu aplicabilitate la bridge :

probabilitatea numarului punctelor B e mor probabilitate de fit fiecvenp distribujiilor celor patru culori intr-o miin5 repartijia la adversari a c5qilor lips& probabilitatea privind reu~itaimpaselor, $i alte ciiteva date importante din acest domeniu.

Obsewatie :cele prezentate in acest subcapitol vor trebui studiate impreund cu alte notiuni expuse in capitolul 'C? ji ZZI,pentru alegea unor linii de joc de levatd.

12.
REMEMBER
Din capitolul introductiv v i recomandh s i re@efi neapirat csteva notiuni esentiale, care v-au fost expuse deoarece reprezintii h d G a pe care este clidit jocul de bridge : mecanismul jocului notiunea de levat2 notiunea de atu $i f a 5 de atu nojiunea de tai rangul c5r$ilor $i al culorilor cum se desfi~oari jocul de levati cum se desfi~oarti licitatia ce este un contract, o marc2 parpali, maqii sau qlem irnportanp distributiilor qi felul lor valoarea punctelor de onor ~i distribufie ~i exersarea aplicirii num5rZirii lor evaluarea forfei unei m h i cum se $he scorul qi cum se marcheazi la bridge noounea de vulnerabilitate importanla aplicgrii probabilitii.$lor matematice vocabularul strict a1 bridge-ului

LICITA TIA
9

Licitatia nu este, gi nu poate fi, o $tiin@ absolut exact5. Ca h once limbaj, folosit pentru un dialog cu partenerul, cu c2t vocabularul este rnai bogat, cu at5t conversaha este rnai elevat5. h perioada copiliiriei bridge-ului, licitafia era cxtrem de simpl2. Dacii partenerul licita o culoare, o sustineai dacii nu ^I$ Ispliicea sau o licitai cu salt dac2 iti pl2cea extrem dc mult. Sau se faceau licita!ii hrecte de tipul 1 V - 6 v ori 1 + - 3FA7 care r2spundeau mai c u r h d ului spirit de aventurk ce sdiigluie.$e in rnai fiecare juc2tor. decAt realit5fii. Timpul a demonstrat cii un astfel de dialog nu este indeajuns, este eronat, gi conduce foarte dcs fie la contracte far5 speranp, fie la mange sau ~lemuri nedeclarate. licitrrriei, in an-ieliorarea ei din punct dc vcdere a1 Un rol esential h mcxien~.iza:za exactitiijii, a revenit experplor de pretutindeni, ~i remltatele obiinute prin aplicarea ideilor novatoare ne obligii s5 rcconsideriim compartimentul liciwei, oferindu-i un concept nou.

0 astfel de evoluiie, caracteristicii dezltfel tuturor domeiliilor stiinfei, s-a petrecut in bridge h anii '30, ciind Ely Culbertson vi-a impus sistemul sau de licitalie, metoda sa fiind considerat5 la acea data revoluflonara, pentru ca dup2 '40 sii devina caduca. A urmat apoi lunga domnie a lui Goren ~i a punctelor de onor, k.care hcet-hcet au fost injectate o serie de convenfii n~ei~ite d limpezeasc2 licitafia, contribuind astfel la progresul ei. S-a impus majora i n cinci, au apiirut deschiderile de dou5 slabe, ocuphd paliere insuficient solicitate, au c69tigat popularitate licitatiile de transfer etc. fntr-o fazii anterioarii, sistemele erau preocupate i n a evidenfia cu precizie punctajul, far%a acorda aten$a cuvenitii foqei distribuficnale - a d r e i importan@s-a impus atenfiei expeqilor, gi implicit juciitorilor, de-abia dup2 . h i '70-'80.
DeSi sistemele actuale nu s e cu ,,naturalul" de pe vremuri, gi includ multe secvenle ce se abat de la el, ele s-au impus fiindca s-au dovedt indispensabile pentru cresterea eficientei licitaliei. Licitafia modernii a fost egafodati pe ideea de a g2si c5t mai multe modalit@ de a descrie tipuri at2t de diferite de d i n i , ce se regiisesc b aproape orice dong de bridge. Trebuie recunoscut de la hceput d nici un sistem nu este h rnku1-8s2 rezolve perfect toate problemele pe care le rid~d complexitatea ~ribdor,~i aceasta datorit.5 vocabularului restrh de care dispune licita$ia. Vocabular ce devine uneori gi mai limitat h urma inteserentelor produse de adversari. htr-un sistem de licitafie declaraple se grupeazi pe categorii, care, tmretic, aparfin acelowi tipuri dc valori caracteristice, umind ca o identdiare ~i W e r e rnai e m d i s2 poatii fi selectat5 prin dcclarapile succesive ulterioare. Aici a intervenit licitapa modern& reu~ind sii prezinte rnai multe ,,tipo-m&i" dc&t hainte, gi o mult rnai nuanpt2 garnfi de riispunsuri, de la slabe, la limitate, sau de for@. Nu trebuie s5 se inieleagii cii licitafia modern2 a renunpt la marile principii ale bridge-ului, cum ar fi cel de apropiere, de forcing, de subordonare, concepte care sunt aplicate de toat5 lumea. De altfel experjii, h proporjie de 95%, nu se abat de la un bridge solid, simplu, bazat pe o ghdire logic2, o apreciere la rece cu bun simf gi judecat5 limpede a situajiilor ce se ivesc, caracteristiciide fapt oric2rui bun jucgtor. Mai multe avertismente se cuvin a fi semnalate totugi. Mulfi dintre juc5torii incepiitori, gi nu numai, suferii de sindroinul punctelor de onor gi toat2 argumentafia licitaliei lor se bazeazii exclusiv pe puncte, tipul ,,n-aude, nu vede" este, din pacate, frecvent in-

Bridge de la A la Z

tiiht. Sau, d e ~ o i licita@eperfecti a condus la un contract final excelent, se poate ca accsta sB nu po:ltZi fi realizat din cauza distributiilor nefavorabile ale c q l o r din rndinile adversarilor. Bridge-ul este un joc ce se bazeazti pe probabilitiiti matematice, a$a cii unele nereuvite nu trebuie sii afecteze logica 21 ansamblu. Unii juciitori tind sii devinii excelenfi licitatori, al$i sunt abili juciitori de levati, grii a combina ^mii ambele calitii@unul din departamente va fi mereu h suferin@. Anecdota spunc cii ,,la bridge licitatia o fac lorzii iar jocul de levatti este ltisatpe mdna vale,tilor". Nu-i hsii nici democratic Si nici nu are suport real. La ce ar servi sii se ajungii htr-un contract ideal, dacii acesta nu ar putea fi hdeplinit din cauza unui joc de levatii deficitar? Ambele etape trebuie bine hsugite, iar un nivel superior se dobindevte prin studiu $i foarte mult exercifiu. Cu alte cuvinte, jocul nu trebuie tratat doar ca o agreabilii distractie, ci ca o competifie ce tinde spre mai bine. Desigur cii se giisesc hcii destule voci ce vor pleda pentru majora h patru, pentru deschiderile tari, licitatiile conservatoare, sau care vor scoate in widen@ dificultiitile Si neintelegerile produsc de licitafiile de transfer, gi care, asemenea lui Capvencu, ,,vor schimbarea dar-fir&sti se schimbe nimic". Dar &nd exemplul exper$lor Si a ceea ce se joacii 2I ultimii 20 de ani h intreaga lume demonstreazii clar superioritatea noilor concepte ~i progrcsele importante obtinute h licit*e, suntem obligati, la rindul nostru, sii prezentiim cititorilor ceea ce le va fi de folos in bridge-ul mileniului trei. fn acest scop, sistemul de licitatie propus nu a mai apelat la cli~eele clasice, de la care sii se facii adaptarea sprc conceptul modem, ci va expune direct un nou mod de inviipre a bridge-ului (N.A.: nou, pentru cititorul r o d ) . h linii mari, el se prezintii cu : deschiderile de unu pe majore cu culorile in cinci, doi peste unu forcing, 1FA de 15-1 7 P.O. rezolvat in rdspunsuri cu licitatii de transfer, intervenfiile cu salt slabe, deschiderile de baraj de la nivelul doi, licitafii limitative $i invitante, deschiderile de 24 ~i 2 FA ca singurele deschideri tari etc. DacSl doi juciitori stau fa@ h fa@ $i nu sunt p e l r b a f i de ad\-ersari, in principiu, ei ar trebuie sii-gi poatii descrie perfect m2inile ~i s5 ajungii h cel nlai bun contract. Forfa combinati a mPinilor le va permite sii stabileascii nivelul, iar giisirea unei culori care sii fie fitat5 le va perrnite stabilirea atuului. Se spune cii prima licitatie a deschidentului gi a repondentului este considerati ca fiind de explorare, iar cea de a doua transmite caracteristicile complete gi poate determina concluzia. Pentru a licita bine, trei lucruri sunt importante : a). sli se invefe a se fine searna de folosirea corecti a limbajului prin care se schimbii informafii cu partenerul privitor la caracteristicile &i. b). sB se hvefe a se calcula cAt valoreaz5 m h a proprie, pentru a $ti la ce nivcl se situeazB contractul ideal a1 axei. c). dialogul purtat sti conducii, concomitent cu stabilirea nivelului, ~i la stabilirea celui mai potrivit atu. Pentru a inlelege bine licitaga. este necesar sii se acorde importan@principiilor teoretice ce urmazi. d m c e ele vor semi la o mai c o r d abordare a rnecanisrnului licieei. Un bun sistitn de licita$e este dator ne hvep cunz sii licitikn eficient, 2i nu doar ce sii 1icitii.m.

PRINCIPnE TEORETICE ALE LICITATE1

Mo~teniri!eculbertsoniene - Obiectivele licitatiei - Condifii pretinse pentru o bun6 licitafie - Mirajul man~ei - Avantajul de ajuca cu atu - Alegerea culorii - Orientarea contractului - Alegerea deschiderii - Rolul deschidentului - Vizualizarea miiinii partenerului - Licitufia din punctul de vedere al repondentuluz - Cine este cripitanul ? - Licitufiapas cu pas - De cBte ori se vorbeate cu o mrinri - Ce licitufii limiteazii ntiina (limit bid) - Parul donei Principiul ,,primu f venit, primul sewit" - Principiul de ,,a s & i peste o culuure" - Principiul licitafiei de sacriJiciu - Jocul probabilitcitilor, sau matematicli ai bridge - Influenfa scorurilor asupra licitatiei - Influenfa scorurilor p a e l e Jocul cu adversarul - Psihologie ~i swegie - Licitafia practicri

Aportul lui Ely Culbertson, gi a1 grupului de exper$, Lightner, Scheaken, Jacoby gi alfii, la elaborarea unui sistem de licitafie cliidit pe criterii gtiinfifice, a fost coviirgitor. in licita~iaintuitiv5 din tin~pulauction bridge-ului, descrierea c k mai precis5 a m h i i , a subtilitiitilor ei, era rudirnentar5. Flexibilitatea pe care licitafia modem5 a introdus-o in dialog este datorat.2 unor man principii enunpte gi promovate de Culbertson, valabile ~i ast5zi : 1. Principiul upropierii ,care le permite juc5torilor caypas cu pas, s%schimbe informafii cu partenerul privind caracteristicile m h i i , in scopul gasirii celui mai bun fit. hainte telul licitafiei era un Er5 de atu ciit mai ieftin $i rapid declarat.
2. Principiulforcingului ,principiu irnperativ, poate cel mai valoros concept datorat lui Ely (dealtfel sistemul lui era denumit aproach-forcing system), se bazeazii pe ideea c5 anumite licitafii - culoare nou5, licitafie cu salt etc. - instaureazii obligatia de a menpne licitatia deschsii, d h d posibilitatea transmiterii informa$iilor suplimentare neccsarc: deciziei finale. Unele licitaiii sunt forcing absolut, adica cel pu* phii la manga,,~i obligii cci doi juciitori s5 continue dialogul p h a c h d nivelul de man95 a fost atins. Licitalia cu salt intr-o nou5 tuloare face parte &I aceast5 categorie. in jurul acestor douii mari tipuri de forcing, culoare nou5 ~i licitatie cu salt, gi alte secvente subtile pot inlbr5ca un caracter de forcing, urmhd a fi decodate prin licitafiile subsecvente. Exemplu sunt licitafiile doi peste uau, licitafiile artificiale care cer anumite rgspunsuri, pasul-forcing i n anurnite cazuri, autoforcingul. De rcgul5, ciind mforcing a fbst %cut, se cere ca redeclaratia s5 fie naturalii. Exceptii la caracterul de forcing a1 unei culori n ~ intzrvin i doar in situaiiile % I care adversarul vorbegte, cazuri ln care licitatia dekine nonforcing.

Bridge de la A la Z

3 . Principiul de securitate. Acesta prevede s5 nu ifi asurni riscuri de a$a natur5 incf sfi dep5geascfi posibilul cb~tig a 1 adwrsarilor. Cmcretizat prin celebra regul5 a lui 2 ! 3 sau a celor 500 de puncte, se consider5 c5 eventualele sacrificii contra maqelor adverse nu trebuie s5 dep@easd trei cideri in mangfi, respectiv dou5 in zon5 (contrate). Extrem de util5, atilt in interventie c h ~i ?nlicita$iile de baraj, regula lui 2/3 face parte din licit+e.
4 . Principiul subordondrii deriv5 aproape automat: h c 5 dm deschidere sau prima vor-

bire a repondentului: gi ambii juc5tori sunt obliga$i s5-1 respecte. Bridge-ul este ca un tango, nu poate fi dansat bine deciit dac5 partenerii igi armonizeaz5 acfiunile. Unul conduce .$celfilalt i se subordoneaz5, fir5 si-1 calce pe picioare. 5. Principiul evalucirii distributiei. A nu te ocupa de distribufia culorilor ~i a nu profita de avantajul datorat culorilor lungi, riiminiind tributar doar punctelor de onor, este cea rnai proastfi form5 de a juca bridge. ultimii ani, teoria levatelor totale, ce deriv5 din jocul distribuliilor, a demonstrat c5 ele au o importan@ extrem de mare I n stabilirea nivelului contractului.

Obiectivele licitaw
in copilaria bridge-ului scopul jocului era si-fi vezi doar de licitafie, dar in prezent acesta este dublu : 1. s5 exploatezi la maximum posibilit2file &lor combinate. 2. s5 faci ciit rnai dficil5 viap adversarilor, obstrucfioniindu-i de cdte ori e posibil. Sigur d licitafia necontestag are marele avantaj c5 se petrece in t5cerea adversfi. Dar &d in 50 % din cazuri licitafia are loc cu contribufia ambelor perechi, arta de a licita devine rnai complex5 ~i rnai subtila.

Obiectivele concomitente pe care le urmfiregte licitatia sunt : a) gcisirea celui mai bun atu, respectiv convenirea asupra unei culori care: fiind fitatii: este potrivit2 pentru a deveni atu. b) stabilirea nivelului contractului. Cu alte cuvinte : - declararea man~ei (dac5 sunt hdeplinite condifiile de for@). - oprirca licitafiei in cel rnai economic contract de mar& partial5 - eventuala investigare gi declarare a ~lemului ciind foqa de$inuti% de cei doi parteneri presupune posibil5 realizarea lui. - ^hnpingereaadversarilor peste limita de securitate sau penalizarea lor c k d este cazul. Aprecierea nivelului celui rnai potrivit contract (man$ sau parfial5) este determinat2 de valoarea combinat2 a celor doufi mdini. Schimbul de informatii transmis prin licitafie este cel care comunicfi particularittitile miiinii (puternic5, minimi, lirnitae: sau forp dstributional5, echilibrat5, bicolor5, tricolor3 etc.) n licitajie se porneste de la evaluarea miiinii. Pentru atingerea obiectivelor propuse I Aceasta este destul de uSor de realizat dac5 partenerii au un sistem de licitatie, % I misur5 s5 transmit2 ciit rnai exact informafiile privind caracteristicile mdinii.

Licitatin

65

Condwile pretinse de o bunk licitatie


Un juc5tor are la i n d e W doar 38 de declara!ii posibile (5 culori x 7 pahere = 35 + pas, contra gi recontra) pentru a putea transmite 635.013.559.600 dlstribug diverse de for@m-iati.
(Dacd an1 llta in considerare numdrul total a1 posibiielor distributii ale celor 52 de ccirti, pentru fiecare din cei patru jucdtori in cele patru culori, s-ar ajunge la czpa aproape inimagiizabild de 53.63473 7.765.488.792.839.237.440.000. Dacd s-ar examina doar c6te o secunddjecare dond, non-stop 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, ar f i nevoie de 178 de ani pentru a vedea numai un bilion din acest impresionant nurniiv de done posibiie)

Pentru a licita &it mai bine, se cer indeplinite douii condfii a) corecta apreciere a valorii miiinii proprii cu ajutorul ciireia se va face schutlbul b) inviiprea folosirii subtilit2filor licita~ei, de mformatii care va stabili forfa combinat5 a celor doua r n m , nivelul p h i i la care poate ajunge contractul gi care este cel mai potrivit atu. Tofi expeqii sunt de acord asupra importanlei respectirii regulilor de sistem. Ele asigurii o bazii solidZi schunbului exact de inforn~afii. JucStorii care nu se abat niciodatii de la princ~piilesistemului vor avea un avantaj net superior fa@ de cei ce se biilbiiie, reliciteazii aceleqi valori, r i & n prizonierii numiirului de puncte etc. Cel mai valoros atribut al jocului unui expert este respectarea sistemului gi un discernhiint superior. Acest lucru. t m h d ins5 searna de s5riicia vocabularului, nu poate conduce la presupunerea anticipatii c5, doar respecthd sistemul, licitafia va fi intotdeauna perfects. Nu, dar ea va avea meritul de a fi superioarii altora.

Prima intrebare pe care trebuie sii gi-o pun5 orice bun juciitor, dupii ce partenerul lui a deschls, este dacii exist5 sau nu o de jucat in dona respectivii. D e ~ factorul i de siguran@ in licitafie este extrem de important, deoarece. depii~irea nivelului antreneazii ciiderea, obiectivul primordial r h k e licitarea mangei, chiar cu un anurnit risc gi incertitudine. Statistics a demonstrat cii, bine licitate gi jucate, in cca 4550 % din done exist2 ganse de man@, 45 % sunt scoruri paaale ~i doar 5 % reprezinti glemuri. Calitatea de bun ju&tor aparfine celor ce gtiu sii disceamii c h d sunt hdeplinite condioile ce fac posibilii manga si c h d nu. Teoretic, on de &te ori juciitorii axei defin -mpreunii foca pretinsq manga trebuie licitatii.

Avantajul de a juca cu atu


Securitatea conferit6 de existenp unei culori de atu este mai presus de orice indoialii. Atuul impiedici adversarii sii-9i joace nestingherifi o culoare. Levatele se pot rnai ugor &iga la adiipostul unei culori :u?lg~ stabiliti ca atu, deoarece a c e a s t a va permitc Germ &@lor c&t@itoare ale adversanlor ~iajutii gi la promovarea culorilor proprii. Studule statistice au ajuns la concluzia ci, pentru ca o culoare sii devinii un bun atu, partenerii trebuie iii detini un rninirnunl de opt c w In culoarea respectivii (4 - 4, 5 - 3, 6 - 2, 5 - 4 etc.). Bridge-ul este un joc de culoare, cu atu, ~i numai in absenla unui fit

contractul se orienteaz5 spre un joc de fir5 atu. Fitul ideal este considerat cel de 4 - 4 golden game este manga de 4 v l n . pe majore, iar a~a-zisa Ciiutarea atuului .yi a fitului poate uneori descoperi mihi h dublu fit. De exemplu unul4 - 4 gi unul 5 - 3. Se consider5 h astfel de cazuri cii atu este bine sii fie cel egal in ambele m&ini,iar fitul excentric sii serveascii pentru defose. Printre avantajel de a juca cu un atu, se mai iau % I considerafie ~ialte criterii, cum ar fi ipoteza conform &eia culoarea tare trebuie libat5 ca fiunizoare de levate ~icea rnai slab5 c a sii devhii atu. Ceea ce admite ^m5toati sdarea este d M e mari depind de fit.

Alegerea culorii

& I alegerea culorilor susceptibile de a deveni atu, prioritatea este pentru culorile majore. Ca atare, principiul spune ,,sii nu sustii imediat culoarea minord a partenenilui dacii a i ji o culoare majord". Criteriul de alegere a culorii r h h e , in primul rind, lungimea ei. Juchd sistemul cu majora in cinci, deschiderile de 1 v / n vor promite intotdeauna un minim de cinci d c i . Cu miiini bicolore, principiul de bazii cere sii se hceapii cu cea rnai lungs, dac5 sunt inegale h lungime, sau cu cea mai scumpii, la egalitate. De exemplu, avhd n 97654 gi v ARD87, se va deschide cu 1 A, nu cu 1 V, d e ~cupa i este mai tare. h auction bridge prevala criteriul tiiriei haintea celui a1 lungirnii, dar pot exista divergenie ce ! i n de stilul personal. Sii considerh urmiitoarea distribufie : n R7 v A + 109764 a RDV32. Din doukeci de expe*, paisprezece au deschis cu 1 + (cea mai scumpii din dou5 egale), pentru a usura licitafia, si doar qase cu 1 4. Argumentul acestora din urn5 este legat de dorinp de a-gi asigura, in cazul in care adversarii igi adjudecii contractul, atacul in trefl5 ~i nu intr-o culoare complet spartii. Au tratat m h a c a p e u n 6 -4peminoreginu c a m 5 - 5. Ca o excepge la regula de b&, conservatorii admit ca o bicolor5 5 - 5 neagrii sii fie deschisii cu I 4, pentru a facilita licita!ia ulterioarii. Partizanii majorelor ?ncinci nu sunt hsii de acord, gi pe bun5 dreptate, fiindcii, % I prirnul r h d , +ole& principiul (am cinci yici), gi apoi pentru cii, deschizhd cu 1 n, se hgreuneazii licitaga adversii, pe c h d deschiderea de 1 a lasii loc liber culorilor roqii de a fi spuse. f n lipsa majorelor, alegerea celei mai bune minore se refer5 strict la numiirul de ciiqi, ~i nu la &a culorii, o mhii cu 3 - 3 pe minore se va deschide cu 1 4: chiar dacii culorile sunt, de pila, 4 1098 gi + ARV. Alegerea se va face intotdeauna astfel : * : 3 2 3 4 4 * : 2 3 3 3 4
fn descrierea distribugilor tricolore, de tipul 4-4-4-1, alegerea culorii se face de aSa manierii h c i t s5 permit5 cea nlai economic5 licitage. Culoarea de deschidere va fi trefla daci singletonul este car0 sau caroul in toate celelalte cazuri : n . 4 4 4 1 v : 4 4 1 4 *: 1 4 4 4 * : -4 1 4 4

Orientarea contractului
Logica dicteazii ca investigarea contractelor sii acorde prioritate culorilor majore, apoi contractelor de Grii atu gi k a1 treilea r h d celor pe culorile minore. Manga de zece levate pe cup5 gi pica este prioritarii, iar cea de nouii levate pe FA vine ^haintea celei de unsprezece levate pe tref-lii qi caro. C h d licitalia pare sii conducii spre neeconomicul cinci pe minore, care cere 29 P.O.D., expex$i kcearcii intotdeauna sii investigheze mai htiiigosibilitatea de a juca 3 FA. Intre contractele de m w e pe majore qi cele de FA, criteriul principal ce le separii este dezechllibrul miinilor. C h d n~rinaeste semiechilibrati ~i extragerea atuurilor adverse transform&contractul intr-unul aproape de FA, expeqii sugereazii, qi in acest caz, investigarea posibilititii de a juca manSa pe FA, cu o levati mai pufin.

Aiegerea deschiderii
Cunoscind clasificarea m h l o r In functie de forp contmutii, de caracteristicile dlstnbutionale gi de n u m h l delinut a 1 levatelor de joc, aleg~rca dcschderii nu ar mai trebui sii reprezinte o problem3 deosebit& dacii se respecti condifiile unpuse de sistern. in subcapitolul3 vom prezenta criteriile de incadrare (obipuite, esacte, tari gi de baraj). Deoarece deschiderile de unu la cuioare sunt cele mai fiecvente, sii p u n c t h de pe acum ciiteva principii care le insojesc : - o redeclaratie garantatri. Potrivit acestui principiu, juc5torul care dcschldc (pc locul unu V i doi obligatoriu) prornite cii este capabil de a doua vorbire, de fapt absolut necesarii pentru a clarifica tipul de mink - existenfa a cel pufin 2-2 % levate defensive. Declarantul iqi asigurii partenerul cii, dacii vor fi hapkare, are capacitatea de a realiza dou3 levate rapide. - detinerea a eel putin 13 P.O. Aceasti limiti de a deschde a fost aleasii pentru a garanta cii o dong nu va f i pasati atunci c k d necesarul de valori pentru o man$&,respectiv 26 de puncte, se giisesc in cele dou5 miiini.

Rolul deschidentului

h cazul unor deschderi exacte (cele dm categoria FA, tari, sau de baraj), rolul deschidentului este limitat Si se rezumii de obicei la a oferi clarificiiri suplirnentare, dacii ii sunt cerute de repondent. La dcschderile cele mai frecvente, adicii la cele de unu la culoare, rolul celui care o lupt5 dind prinlul p u p , dup3 care 5-0 deschide licitatla nu este ins5 doar de a declan~a ia la gjoanii. El dore~te sii aibii Sansa de a mai vorbi kcii o dati ~i are un rol mult mai activ. Rolul de spectator sau cel dc vedcti dcpinde de caracterul deschlderii, iar cel se a deschis trebuic s5-qi respecte partitura.
Vizualizareamciinii partenerului
Pentru a evita nein[elegeri htre parteneri ce pot deveni grave, un juciitor trebuie sii vizualizeze m2na partenerului, dar nu are voie sii liciteze tinrind cont de carfile presupuse ale acestuia. El va iine seanu doar de propria &ii ~i de minimu1 pe care il presupu-

68

Bridge de la A la Z

ne licitqia partenetului. Trebuie sii vegheze ca schunbul de informabi sii fie exact ~i sii nu presupun5 anumite valori neprecizate in mod expres, petru a nu aiunge sil .;hi3 pe pielea lui una din legile lui Murphy, care zice csi ,parteneruI nu are niciodatd mdna la care te aqtepti". De pildfi repondentul, atunci c h d 3 culoarea de deschidere a partenerului are AsDarnii, el trebuie sii-gi pun5 imediat intrebarea unde sunt rest~tlde minimum 9 puncte, odat5 ce hculoarea respectivii deschidentul nu poate avea de&t cel mult Rigii-Valet.

Licitw'a din punctul de vedere a1 repondentului


C h d partenerul deschide, trebuie rehnut cii el dore~te sii aibii o a doua Sans3 de a vorbi. Pe de alt5 parte, repondentul este pus adesea 3 postura de ,,c5pitan", el trebuie s2 decidii dona ~i sii fa& plasarea contractului. Licitaha repondentului este decisii de forp d i n i i sale. El poate avea o mini5 minimala, una promi@toare sau una foarte bunii, iar licitaha va fi imprimati de grupa din care face parte. Vom regiisi a ~ a d a r: licitafii de oprire (ex.:l FA - 3 FA), invitalionale (ex.:1 v - 3 v). limitate (ex.: 1 + - 1 FA), forcing (ex.: 1 v - 1 4). arnbigue. de susfinere, de temporizare etc. Important r h h e , h cadrul sistemului, ca licitafia pe care o face repondentul sii transmit5 imediat htreaga valoare a mgnii ori de c8te ori poate sii o facii. Cine este ctipitanul ? in complexul proces a1 licitatiei, se presupune ci3 unul dm juciitori este h miisurii sii sintetizeze informatiile gi sii decidii contractul optim. in trecut, cel rnai slab era chemat s2 fumizeze informahi celui mai tare, care se considera cii poate cornanda. bridge-ul modem comanda poate fi transferat5 ~ i cel , mai adesea, repondentul decide m h a . Cine conduce deci licitafia ? Cel care define cartea superioarii sau cel care define pachetul de informatii care ii permit sii concluzioneze ? Principiul subordoniirii zice c2 de indatci ce unul din juccitori ~ i - a limitat mrina (a fnscris-o exact in caracteristici), el a transferat partenerului sdu prerogativele. Juciitorii buni sunt congtienh cii au datoria sii facii viaja u~oarii partenerului qi qtiu d t de important este pentru continuarea licitahei sii pofi de la prima vorbire sii-fi limitezi mgna, facilitiind decizia. C8teva exemple de licitajii i n care deschidentul este c2pitan : 1 v - 2 V; 1 v - 1 FA; 1 + - 2 FA (repondentul $-a limitat mha). schimb, dupii o deschidere de 1 FA, sau o deschdere tare, ori de baraj, repondentul devine ciipitan.

Licita* pas cu pas, principiul apropierii


Principiul apropierii salveazii spafiu de licitage. Dezbaterea teorcticienilor privind superioritatea unui riispuns uSor accesibil de unu peste unu f a p de o licitahe cu salt forcing de man.$ a condus la opinia cii one over one este superior 3 camrile in care repbndentul se a~teapti sii fie cel ce va lua decizia finalii; dup5 redeclaraha deschidentului, ~i c5i licitaha cu salt, care transmite o foq5 de onori conccntrat5 intr-o

culoare lungti, este de preferat atunci &d lnformaiia dati ii oferii deschidentului oportunitatea de a decide mai bine contractul. Reconlandarea pe care o facem este de a declara rapid contractul fmal, dacti valorile combinate s-au liniitat gi se cunosc, gi de a proceda la o licitafie mai elaborat5 atunci cind contractul nu este clar sau exist5 perspective de ~ l e m care trebuie investigate.

R5spunsul depinde atit de tipul m1inii (slabii, tare) c1t gi de caracterul dialogului instaurat (forcing sau nu). in principiu, cu o m&G ar trebui s5 se vorbeasci de cel pufin dou5 o n pentru a i se putea prezenta caracteristicile. Pe de alt5 parte, ideal ar fi ca printr-o singur5 vorbire s5 o pofi clarifica complet. Cu o mhti care s-a iimitat, nu mai trebuie vorbit dec1t dacii partenerul foqeazti. Orice licita$e ambigu5 (care nu a spus totul) oblig5 la hcti o vorbire. Important este ca partenerii sii sttipkeasd bine sistemul, astfel in&t sti fie capabili sii discearnti dac5 licitafia precedent5 cere sti se continue dialogul sau nu. hsemntitatea celei de a doua vorbiri pentru destinul donei ~i anticiparea celei mai bune redeclaralii fac parte dm regulile de aur ale licitaiiei.

Ce licitatii limiteazci mina (limit bid) ?


Meritul puilerii acestui principiu in valoare revine expertilor englezi care, primii, au secfionat forcingul, transformkdu-1 2n licitaiii invitafionale, dar limitate, in cazul s u s p nerilor cu salt in a c e e ~ culoare, i ~i mo&fichd conceptul ce oferea sensul de forcing dc man95 licitafiilor cu salt. 0 licitafie care este capabilil sii defineasca tibia ei p h 5 la o m q i l de maximum dou8 puncte se nurnegte limit bid. Un juciltor care a %cut o astfel de licitafie se zice c5 ,,gia limitat mh". Principiul limit%% miinii: &t mai repede cu putin@ serve* intereselor licitatiei bune. 0 miinti care s-a h t a t nu ^ m e a m n 8 d este slabs?ea doar gi-a precizat mcteristicile. Aya este considcratii licitaria cu salt i n FA (1 91+ - 2 FA) care, in Europa, este strict limitatti la 11-12 P.O. ( f a 5 patru ctiqi la cup5 sau picil), 3mericanii apreciind-o h d forcing dc man95 qi 5 c h d - o cu 13-15 P.O. (sau cu 16-17 P.O. 2n cazul secvenjei 1 FA 3 FA). Din categoria licitaliilor care limiteazti m h a (descllidtntului sau repondentului) fac parte : a) b) c) d) . e) toate Iicitaliile naturale de FA in deschidere sau ca dspuns toate categoriile de sustineri la culoare relicitarea aceleagi culori licitafiile de preferinti3 %cute de repondent licitajiile de barai f) licitatiile de kchidere, de stop

70

Bridge de la A la Z

Pnrul donei
Contractul optim, sau aga-numitul par a1 donei, reprezintii nivelul maxim la care pot aspira cele dou5 miiini combinate. Sii presupunem c&axele E-V gi N-S pot face fiecare ciite o mang5, prima de 4 v gi cea de a doua de 4 r , gi ar marca 420 de puncte (300 + 120), respectiv 620 dacii sunt in zon5. (obsewatie : pentru exempl@care s-a folosil marca de concurs). Dac5 E-V nu sunt l2sati s5 joace 4 V, N-S dcclarhd 4 r pe care le gi pot realiza, rezult5 c5 este mai avantajos pentru E-V s5 declare 5 v in ap5rare, cu o singur5 c5dere (- 100 sau -200 / knctie de vulnerabilitate), deciit sB lase adversarii s5 ciigtige manga. Dac5 parul donei respective este pentru axa N-S 4 r , pentru E-V este de 5 V, contrate, cu o c5dere. Cu alte cuvinte, acestea sunt contractele teoretice ideale pentru cele dou5 axe.

Principiul ,,primul venit, primul servit"


fn vocabularul de bridge cunoscut sub numele de fast arrival, principiul este i n mare stim5 la englezi gi la juc5torii versah de partid2 liberg. Arnbiha fiecgrui sistem de licitatie, de a fi ciit mai clar pentru parteneri. prin repetate schirnburi de d o m a h i , conduce gi la lhurirea adversarilor asupra licitahei. De aici rezult5 unul dm paradoxurile licitafiilor foarte exacte, care pot da ocazia adversarilor sii giiseascg punctele slabe in armu&. Principiul fast arrival promoveaz5 ideea ca atunci c h d axa de*e superioritatea s5 se grSbeasc5 pe cel mai scurt drum gi sti declarc manga, ca un excelent pariu ce dep5~ege 50 % din probabilitiih. 0 alt5 regulii zice s5 te duci direct in mangii c h d mina este slab5 din punct de vedere defensiv gi bun5 doar in atac, gi s5 procedezi pas cu pas c h d este puternicg. Acest principiu a1 bridge-ului ,,practic7'guverneazg deseori licit@iain partid2 liberg.

Principiul de ,,a sciri"peste o culoare


Atunci c h d deschidentul sau repondentul, in dutarea unui fit: omit s5 declare la a doua vorbire o culoare, s h d peste ea, ei neag5 in principiu existenpi unei lungimi in culoarea respectivg. De exemplu :
1).
2).

19-l* 1r l*-1* 2 41

Deschidentul neagti patru c2rfi la cup5. Deschdentul neag5 patru car$ in cup5 sau in picti.

Principiul licitntiei de sacriJciu


Jucgtorii Er5 experienp nu viid nici o pl5cere in a se sacrifica gi inteleg greu c5, degi au pierdut un anumit numgr de puncte, pot fi in &gig. Experfii au ajuns la concluzia cg, apreciind ~ansele de c i s i g versus pierdere, de multe ori rezult5 un avantaj atunci c5nd se sacrificg licithd peste nivelul asigurat de forG m h i i gi nel5shd adversarul s5joace.

Licitatia

71

Jocul probabilitiitilor, sau matematicii ~i bridge


Licitafia gi jocul de levati sunt guvernate de aritmeticii gi de calculul probabilit5iilor. Orice bun juciitor trebuie sii fie cu ochii pe tabela de scor gi sii-gi calculeze fiecare achune In functie de c h ar putea cigtiga fa@ de c3t de mult ar putea pierde. bsemniitatea marcfuii mangei, costul unui eventual sacrificiu, avantajele unei penali& in loc de a licita mai departe, toate igi au r&%cina in aritmetica jocului gi trebuie chtiirite in balanfa cggtigului vizavi de eventuala pagubii. Neagteptat de mare este ins5 num2rul acelora care nu acordii cuvenita importan@ probabilitifilor, omiwd s5 le foloseasci in prob!en~e!e ce apar constant. Extrem de importante in deciziile de licit*e sunt lnformaJiile cu privire la distribuha $i forp adversarilor, criterii apreciate dupii formule matematice. Identificarea in mod va ajuta la rezolvarea proconstant, prin aritmeticii simpl5, a caracteristicile &lor, blemelor. Ce poate fi mai simplu decit calculul c-lor definute de partener lntr-o culoare licitat5 gi susfinuti de adversari, vikind cfir$le din m h proprie ?

Nu doar pe matematicii ne vom baza i n d atunci cind calculiim nivelul posibil a1 contractului. Profilul unor culori, probabilitatea mai mare a unor distributii fa@ de altele, frecvenp mihilor bicolore, toate se regiisesc i n teoria matematic5 a bridge-ului. Jucatorii experfi gtiu de pil& cii m m e bicolore (5 - 4, 4 - 4, 6 - 4, 5 - 5) reprezinti 55 % din totalul celor 39 de distribu$ii posibile, iar monocolorele doar 40 % , gi cit de importanti este distribuiia unor c5+ lips5 la adversari. Cele mai importante tabele de probabilitiili sunt redate in volum gi se ccr a fi co~~sul tate gi folosite, ktrucit astfel de date servesc la a construi m i bine atAt licitatla cit gi apgrarea.

Aga-zisul punctaj invizibil joacfi un rol esenhal h deciziile licitafiei. De fapt, dacii tinem seama cii bridge-ul se joacii pe puncte gi nu pentru onoare, dar de ciitre persoane onorabile, ar trebui sii i n c e r c h sit cktirim fiecare actiune ofensiv5, competitivii, de $ern, sub aspectul marcki unui nurniir ciit m i mare de puncte. Valoarea mascati a primei mange, degi nu apare pe tabcla de scor, este mare. Statisticile o apreciazii la cca 350 de puncte, degi in realitate nu se marcheaz5 decit 100. Valoarea unui scor parfial se situeazii in jurul a 200 de puncte (150-220) gi, in afar5 de faptul cii ii conferii un avantaj celui care l a marcat, va influenp substanfial licitatia. Probabilitatea este de 3 la 1 ca cel care a dgtigat prima mangii s51odgtige gi pe a doua. i se spune cii data ai 5 1 % ganValoarea primei de glem este enormii gi, d e ~teoretic se pentru un mic glem, respectiv 70 % pentru unul mare, se cere s5 il declari, juc5torii versafi de rober bridge calculeaz5 altfel. Ei nu liciteaz5 un mic glem ce depinde de un impas deoarece, dac5 il reuSesc, vor scrie cu 500 de puncte in plus, dar dacii il cad vor pierde 500: aproximativ atit cit reprezina o mangii. Aga cii nu riscii atunci cind gansa este de doar 50 %. h actiunile de penalizare un expert in arta profitului net va constata, de pildii, cii dac5 ipotetic, in Sapte done contrate a ci~tigat de trei ori 500 de puncte gi de patru ori a

pierdut c2te 300 - are un ciigtig rnai mare contrbd adversarii imprudenti deciit juchdu$i pr:priul contrzct. In toate calculele pnvind influentele pe care cdcgtigul le are asupra licitatiei, factorul de vulnerabilitate vine pe primul loc. Penalidrile qi primele sunt mult rnai mari, aqa d datoria juc5torului este sii fie cu ochii pe tabela de scor,

0 vorba din bridge spune c5, dac5 phii la urn5 mancgele gi cglemurile se ^mpart, c k tigul sau pierderea depind h cea rnai mare m5surii de felul h care juciitorii se descurd in situatii de marc5 parfiali. Expealor le place. s5 scrie pe coloana lor qi nu se sfiiesc s5 declare mancge dubioase, dar nu vor supralicita c h d au o parfial5 beton. Mai degrabii o fac A d nu sunt siguri de nivel. Cu alte cuvinte, ei Siu s5 joace tactic. Cu scor paaal vor acorda atenfie licitafiilor care sunt rnai greu de supralicitat de c5tre adversari, FA-uri cu o mai larg5 gam5 de limite, baraje minore cu m%ni excelente etc.
principiu, un juciitor nu trebuie s5 renunle la un scor paQial sigur In favoarea unei manqe dubioase, rnai ales nefiind vulnerabil, dac5 nu are o gans5 de 50% de a o face. Valoarea unui scor p e a l este mult rnai mare deciit cea aparenti. Tactica licitatiei atunci c h d exist5 o mar& par$al5 va fi prezentati la sfir~itul capitolului.

Jocul cu adversarul
Licita$a modem5 devine pe zi ce trece mai agresivii. Obstrucfionarea adversarului este un comandament tot atiit de important ca $i cel de a deschide. Dintr-un joc de salon, licitafiaa devenit un c h p de lupt5 ~i nimeni nu este dispus s5 renunie la o don5 ori de d t e ori exist5 o qans5 ca ea s5 se hcheie cu un avantaj. Intervengile au devenit rnai frivole, nirneni nu se mai teme de dou5-trei c5deri (s5 fie inflatia de vinii ?), calitatea culorilor este lasati la garderobti, totul este cornis cu cinism qi siinge rece pentru a reduce adversarii la ticere. Nu ar trebui sii hfelegem c5 jocul a devenit haotic, din contrii. Un sistem solid conduce la cele rnai bune remltate. Respectarea exigenielor sistemalui face parte din bagajul bunului jucgtor, dar asta nu hsearnn5 s5 nu hcerci s5 hvingi adversarul, chiar cu miiini inferioare. Arta jocului cu adversarul trebuie hsuqiti odatB cu abc-ul licitafiei sau a1jocului de levat5.

Psihologie si strategie
Chiar qi hcep5torii sesizeazii imedat presiunea pe care o exerciti adversarul prin simpla lui prezenp la mas& 0 presiune accentuati de forp miiinii $i, de multe ori, de statutul lui de rnai bun. Exper$i 9th s5 tragii foloase din acest avantaj. Factorul urnan poate influenp licitatia,'poate timora sau face mai agresivi unii juciitori. Superioritatea o de@ cei ce nu cedcazii presiunilor psihologice, dar gi cei ce 9th s5-~i adapteze strategia h funcfie dc ad-

Licitatia

73

versar. & special i n parti& liberi, unde un rober dureaz5 - fa@ de bridge-ul de concurs in care fiecare don2 este independenti5 - adversarii sunt i n permanent conflict. Bridge-ul este o lupt.5 dus5 cu armele jocului, dar care h c W balanp spre cei care nu se uiti doar h C&I$ - ci $iu &-gi aprecieze adversarii gi 7n postura de oameni cu sl5biciuni, timizi, ambibo~i, naivi, iar regulamentul le permite s5 profite de profilu! lor psihologic In lirnitele eticii 8i hir-play-ului. Juciitorul care are ,,prezen@ la masti", posed5 un As in plus.

Licitafia practicd
Respectarea sistemului este un criteriu absolut pentru eficienp licitagei. & cadrul regulilor de sistem, parteneni nu trebuie s5 uite totugi trei principii de mare importan@: 1). G5sirea fitului prevaleaz.5 fi~@ de anunApea foqei. ARV102 ,dup3 1 v - 1 FA, nu este cazul s5 De pila, cu r R7 v AD987 + 7 licita$ cu salt 3 a pentru a vii anunp aria, deoarece nu este h c 5 clar dac5 exist5 un fit de atu, iar culoarea este minor&.Ulterior, avefi timp s5 anunpg fo*. 2 i va fi suficient in aceastii faz5. 2). Anunprea fitului trebuie ficuti5 i m d a t . & felul acesta partenerul are deciziile ugoare, deoarece este informat c5 poate conk pe fit. Ca de exemplu : l a - l v 2v
3). Anunprea fitului & i t rnai descriptiv posibil. Cazul tipic este : l a - l v ? Avhd r 75 v A72 + R53 ADV92 ,ce este mai bine ? 1 FA, 2

+ sau 2 v ?

Semnificatiile posibilelor redeclarafii ar fi :

2 + nu va mai da probabil niciodatii ocazia de a anunp facil un fit de trei c i @ . 2 v este incorect deoarece nu exist.5 patru cupe, daq, h acela~i timp, neag5 patru c5rp la pick o informabe util5 partenerului. - 1 FA va fi poate singura cale care ar putea oferi ulterior un fit de trei c@i, Si este supenoar5 licibtiei de 2 a .

74

Bridge de la A la Z

Procesul de evaluare - Valoarea crirfilor de onor, puncte bune, puncte proaste - Cn'terii de evaluare - Reajustcin' la evaluare - Evaluarea lungimilor ~i scurtimilor - Levate certe - Evaluarea din punctul de vedere a1 repondentului Evaluarea nivelului contractului - Evaluarea miiinii dupri ZA.T.C. Procesul de evaluare
Descrierea m&i nu trebuie privit5 ca un scop ?nsine, ci ca un rnijloc de transmitere a unor mformatii partenerului, care ii vor permite acestuia sfi aprecieze a& nivelul contractului c k gi culoarea de atu. Pentru a facilita procesul mental de evaluare, dar nu pentru a i se substitui, experpi au pus la indemiba jucfitorilor metoda aprecierii forfei miinii gi a nivelului contractului cu ajutorul punctelor de onor. Deqi valoarea acestora, de 4-3-2-1, a fost confirmat5 statistic cu extrem de mici diferenje, calculul punctelor de onor nu este ins&suficient. F M a filtra datele furnizate de informafiile seci oferite de licit&e, 6rfi ipoteze gi deducfii, procesul de evaluare, ~iapoi de reevaluare, nu este bine condus. Prerniza de la care pomegte evaluarea nivelului contractului este cfi pentru a realiza un mumit nuxn5.r de levate este necesar un anumit numfir de puncte. Raporthd totalul punctelor de onor existente in cele patru culori, 40, la numiirul de levate posibile, 13, rezult5 d o leva& echlvaleazii cu cca 3 puncte (40 : 13 = 3,08). Ce d e t e d ins5 valoarea unei dini ? Se gtie cfi ea este conferit5 de existenp d$lor mari $i a lungimilor definute. Luibd drept d a b & regula care zice d cca opt levate din totdul de treisprezece revin c&@ormari ~idoar cinci celorlalte procedee de tehnid de joc (taiuri, promovi3ri de doare), rezultii d este important ca din totalul celor 40 P.O. axa proprie sii de- majoritate.. hadar, in aprecierea valorii unei miini, cel mai important criteriu este cel a1 punctelor de onor. Dar o simp12 transformare a punctelor de onor htr-o scalfi care sfi reprezinte speranfa de levate nu este nici suficienc gi nici corectZi. Unei miini ii cregte valoarea datoric distribufiei $i, de aceea, ambele criterii se iau in calcul, in functie de mforma@le furnizate de licitatie. orice actiune de evaluare, este o eroare a ddea victim5 exclusiv num5r5rii punctelor de onor, capcan2 in care cad mulji jucgtori, nu numai din categoria incep5torilor. Ulterior, pe m5sur5 ce schimbul de lnformajii transmis de licitafie evolueaz5. h afara valorii conferite de miinile distributionale, de lungimi gi scurtirni?reajust5ri sunt absolut obligatorii pentru o apreciere corectj. Se cuvine sfi mention& hsfi d la bridge nu exist2 reguli absolute, iar ,, nici o dond nu seamdnii cu alta " gi , ,sd nu ne aqteptiim niciodatd ca partenerul sii aibd m h idealif doritd " sunt factori imponderabili care confer5 fascinafiejocului.

Licitatia

75

Valoarea ccirp'ior de onor, puncte bune, puncte proaste


Cel mai important factor in calculul valorii &estejusta evaluare a &uplor de onor. Onorii nu trebuie apreciafi strict, cu valoarea lor nominal5, ei au, de fapt, o valoare relativ5 ; cresc dac5 aparfin unei culori spuse de partener, dac5 stint plasati dupii o culoare vorbiti de adversar (fa@ de cei plasafi hainte), dac5 acompaniaz5 culori lungi (nu $i h unele scurte) sau daca sunt grupafi ( i m loc de onori degardag). Doar experienp va ajuta la depggirea acestui prag, aparent imprecis, gi ii va permite licitatorului s5 fie sensibil la anumite aspecte. Nu se cere sa le memorafi de la bun hceput in totalitate, cu tiiipul suntefi insa &tori s5 tiaefi seama de elc. Agadar, in afara punctelor de onor, corecta evaluare a unei mdini trebuie sii fin5 cont de urmatoarele aspecte extrem de importante :

1). Felul distributiei. Char gi h cazulfSr5 atuului posesia unei culori in cinci poate fi atractivii. Chiar gi o distribufie cu douii culori in patru este mai bun5 decit m a perfect echlibratg, o f e ~ d douii posibile surse de levate, aga c5, a v h d de exemplu trei &stribuS-;idiferite: 4-3-3-3, 4-4-3-2 sau 5-3-3-2, este evident c5 a treia este mai valoroasa.

2). Combinatiile de onori S n culori. Doi onori h aceeagi culoare oferg mai mult5 for@ d i n i i deck aceia~i onori plasati in douk culori diferite. Dxxx gi un Rxx ofer5 mai putine Sanse de a face levate decdt RDxx ktr-o singurii culoare.
3). Onori acompaniati de lungime. Onorii plasali h culori lungi au mai multi for@ deck daca sunt h scurtimi, pentru c5 dau rnai ugor posibilitatea promov5uii unor cBx$ mici din lungime. Mai util5 este o culoare cu RDxxx vizavi de xx, decit una cu xxxxx gi RD hfa@. Combinafiile de onori sunt superioare onorilor disparati. Comparafi ADVlO cu Axx, Dxx gi Vxx.
4 ) . Existenfa crirtilor intermediare.

C w l e intermediare (10, 9, 8) pot oferi important5 unei mdini, h special c h d sunt asociate unor onori. De exemplu o culoare cu AV109 gi xxx in fa15 este mai bun5 decat AVxx vizavi de xxx.

5). Cum se potriveqte cuLoarea partenerului la m h a proprie. Daca avefi onori h culoarea partenerului, ace~tia sunt rnai valoro~i decit daca ar fi fost h culorile nelicitate. Sau dac5, de exemplu, la un atu propus, scurtinlea dvs. este htr-o alta culoare, ea poate fi de mare folos h caz de fit. Mulfi jucatori nu fin suficient seama de acest lucru. Pentru a intelege, vom exemplifica cu douii mdini pentru aceea~i secvenp de licitafie : Dupl: 1+-1v care din uriniitoarele miini v5 place mai mult ? 2+ 1) 4 AR6 v V8765 o 32 6 RV7 2) r A109 v V8765 + R2 +RV7

76

Bridge de la A la Z

h primul caz corect ar fi sZ continua$ cu 2 FA, incerchd s5 sugerati partenerului s i declare manga, dar cu m h a a doua singura licita$e ppractid care trebuie spus5 estc 3 FA. Riga de car0 este o carte de aur. 0 formafie de tipul D93, d a d Asul se gaegte la partener, este mai valoroasi decdt dac%el lipseste.
6). Distributia in celelalte culori, &d avef o culoare lungg. Distributiile sunt importante rnai ales ?ncam1 unei culori lungi, de piI& in cazul deschiderii de baraj. h cea rnai proast.5 variantii, de 7-2-2-2, care este inferioarg distribu9ilor 7-3-2-1 sau 7-4-2-0, este nevoie de multii for@ la partener pentru a acoperi perdantele dm cele trei culori. Cu cdt distribupa celorlalte culori este rnai dezechilibrat.5, cu at&tm h a este mai valoroas5.
7). Situatia fatd de culorile adverse, valoarea relativil a onorilor. general onorii ?n culorile adverse nu sunt de folos d&t ca stoperi, ~i rareori produc levate qi ca lungime. hsil trebuie %cut5 distinctie dac2 s-a licitat b dreapta dvs. sau In st4nga. Dad, de pil&, s-a licitat ?n dreapta 8i aveti ADx sau RVxx, este rnai bine decdt daci s-ar fi licitat culoarea b stiinga, caz in care m h a trebuie depreciatii.

8). Scurtime la partener. M h a devine mult rnai bun& dae.4 exist2 o culoare scurtIi la partener, acolo unde dumneavoastrii aveti trei sau patru ciirp mici, deoarece nu sunt valori pierdute aici. h sclmnb, RVxx fa@ de scurtime la partener sau Asul intr-o culoare ce este singleton la acesta este prea pu* atractiv. DupZ cum mdinile @a zise ,,oglinW, avdnd culorile 3 - 3 sau 4 - 4 intre parteneri, sunt rnai pupn valoroase, nefiind firnizoare de levate suplimentare fa@ de valoarea lor intrinsec5. Duplicarea de onori scade potentialul lor at& ofensiv & t i gi defensiv (RDIO vizavi de AV9). Tot ca o duplicare de onori este interpretat5 gi situajia in care adversarii licitizd o culoare qi respectiva culoare este scurti gi la dumneavoastrZi ~i la partener. f n reevaluarea mginii aprecierea unor astfel de aspecte face deosebirea htre un expert ~i ,,elevul silitor". 9). MisJituri. Cind licitafia relev5 lips5 de suswere iar mdinile par a sZ se giseasd in ceea ce se numevte misfit, valoarea msinii tinde sZ scad3 gi n u m b 1 de levate la care se poate spera devine rnai mic.

Care sunt criteriile de evaluare a mdinii 3


Aprecierea foqei m h i i a c w g a t k precizie din momentul In care punctelor de onor li s-au adiiugat punctele pentru distribube, din momentul i n care forp distributions15 a d i n i i a devenit parte din procesul de evaluare. Nu este acordat5 Ins5 suficienti importimp lungimilor In culorile adversarului. Aprecierea lor corect.5 evit.5 multe catastrofe. 0 lungime ?n culoarea adversg nu este aproape niciodati bung, iar existenp de misfit probabil trebuie s i sEtuiasc5 la prudenp.

Evaluarea mdinii prin intermediul punctelor de onor gi de distributie are rigurozitate matematica qi, at2t J.R.Vernes ciit $1 altii, au probat-o prin calcitlc statistice aplicate la mii de done jucate de expeqi h campionatele mondiale. T&d seama de cite puncte reprezina cu aproximafie o levatii, de c3te puncte au fost necesare pentru reu~ita unor manse pe majore, minore sau FA, se poate afirma d alt5 metodii mai bung, mai practicg ~i mai simplii de hleles nu exist5. Ceea ce se cere unui bun jucator de bridge, care aspirii la progres, este sti fiitreze ~i sii reevalueze criteriile strict aritmetice. C3teva date suplirnentare, c o n h a t e statistic prin studlile lui Vemes: vor ajuta la sporirea coriectitudmii evaluiirii. I a a ce spun ele : - Onoiii au o valoare ceva n l ~mare i dacii sunt grupaii ~i nu izoiaii. - Ciiqile intermedare (10,9) au o plusvaloare de cca 0,25-0,50, de care, in anurnite cazuri, trebuie @ut seama. - Onorii au o valoare mai mare dacii sunt acompania$ de lungime. - Distriburia mortului are o eficacitate net superioara celei a declarantului qi ea se situeazg la % - % levatZi. - La m3inile ce se joacii pe FA existenp unui singleton la unul din juciitori, in special la declarant, ii diminueazii cu pin5 la 0,80 levate for@. - Valoarea A~ilor este ugor superioarii ceiei medii ~i se situeaza la 4,25 puncte. - Pentru jocurile de FA, corespondenp intre totalul de puncte ~i num5rul de levate ce se sper5 a fi reahate (calc&du-se numai punctele de onor), se prezintii asttel: 37 * unei variafii de o levatj ii corespund 2,5 puncte. 12 333 * se poate remarca faptul d un declarant, a v b d 2 1 11 31 de puncte, va face b-Imedle 7 levate, iar adversarii, cu 10 28,5 19, doar 6. h schunb, ca declarant, sunt suficicnte 9 26 18,5 puncte ca sii facii 6 levate. Aceast5 diferen* se 8 23,5 explicii prin faptul d a fi declarant constituie in sine 7 21 un u$or avantaj. 6 183 Se poate obsem-ad nu este nccesar s2 ai 26 P.O. ca s2 licitezi 3 FA. Si cu 25, ~nai des se vor realiza 3 FA deck se vor pierde, punctul de rise liind undeva peste 24,5 P.O. Dwine mai costisitor s2 nu licitezi rnansa ce are sanse, dec2t si licitezi una care nu se face. - La jocurile de culoare, corespondenfa htre totalul punctelor (onor, dlstributie qi scurtime), qi sperania de levate se prezint5 astfel : '
Levate P. 0.11.5'. Levate 13 Puncte de onor Obsenqtii

13 1 2 11 10 9 8 7

37 34 31 28 25 22 19

* sunt necesare in medie 28 P.O.D.S. pentru a realiza 10


levatc in culoare. * o variafie de 3 punctc corespunde uiei levate. * trebuie licitat8 mansa de la 27 de puncte cu o ~ansSide peste 50% de reugit8. Deoarece foqa exact2 a partenerulu~ in general nu e cunoscua (^mmedic cu 1 punct). se cere man@ on de cite on totalul este de 26 / 27 P.O.D.S. * pentru micul slem, 33 de puncte este minimum pretins.

Observa@i

78

Bridge de Ia A la Z

0 justificare a deschiderilor de baraj la nivel de trei, cu douii levate in minus, se


dernonstreaz: statistic astfel : dacii din celelalte qase levate partenerului ii revin 113, respectiv douii, totalul reprezintii nouii levate gi deschiderea de baraj este plauzibilii. La contractele de culoare, metoda de numgrare de la hceput ~i a levatelor de lungime, iar dupii suspere gi a celor de tai, se justificii statistic, cu menfiunea c5i scurtimile au valoare suplirnentarii de indat5 ce atuul este mai lung (ceea ce automat conduce la culori laterale mai scurte). Astfel, a1 9-lea atu are o valoare de cca 2 puncte (1 %) iar al 10-lea de 1 %. Dubletoanele sunt ugor supraevaluate, ele de fapt se situeazii la cca 0,5-0,75 puncte. Referitor la variaiiile pe care le aduc distributiile pe scala de evaluare, se aprecia z i cii ele cer urmiitoarele corectii (considerind distribufia 4-4-3-2 ca cea de bazg : 4-4-3-2 0 4-3-3-3 0 Aceste corectii corespund 5-3-3-2 +% de fapt calculului practicat 5-4-2-2 +1 atunci c h d se adaugii cite +1 un punct pentru fiecare 5-4-3-1 6-3-2-2 + 1 %la2 carte intr-o lungime ce + 1%la2 depg~egte patru cgrli. 6-3-3-1 6-4-2-1 + 1 %la2 7-3-2-1 +2%la3 Exist5 o surprinziitoare superioritate a atuurilor 5 4 sau 6 - 4 fa@de cele 5 - 5. Puncte pierdute, ce merg de la 2 la 3, intervin h cazurile c b d ele sunt situate 21 f a p unor singletoane sau gicane, Decarul de atu trebuie evaluat la aproximativ 0,5 puncte. gicana valoreazii rnai degrabii 4 puncte decit 3, c2t i se atribuie. In jocul de levat5 exist5 o diferenp ce merge phi5 la aproximativ 0,50-0,55 levate b c $ e de calibrul juciitorilor la FA gi scade la aproximativ 0,40 la jocurile de culoare. Calculul statistic privind influenp licitaliei asupra numiimlui de levate conduce la concluzia c5 numiirul de levate variazii deoarece licit*a influenteazii modul de a juca levata, gi el este superior daci adversarii au vorbit ELrii a depiigi primul sau a1 doilea palier, gi rnai pu@ bun dac5 licitafia adversii a ajuns la palieml trei. De asemenea, s-a constatat cii perechea care a Bcut mai putine licitalii phii la atingerea contractului final a ob@ut rezultate net superioare.

Reajustcin' Zn evaluarea punctelor de onor


S-a afirmat deja cii aprecierea punctelor de onor, conform tabelei, la valoarca lor nominalii, nu este absolut corect5, pentru c H ei nu pot avea o valoare constant5 gi depind de o seam5 de factori (gruparea onorilor, pozifia fa@ de adversari, dacii a p a m unor cu1ori.scurte sau lungi etc.).

tii rczjusb-e

Totalul punctelor de onor gi dlstribufie ce rezult5 din calculul inifial sufer5 o imediagi trebiiie aplicati in unn5taarele cazuri : 1. M h a este 4-3-3-3. Se scade 1 punct. 2. M h nu are nici un As. Se scade 1 punct. 3. M h a are onori seci (negardafi), cu excepfia Asului. Se scade 1 punct pentru fiecare (deci un Rig2 sec = 2) 4. Mina conNe onori negardati de tipul Dx, Vx. Se scade c2te 1 punct. 5. fn recalcularea dupii fit, dacii intr-o culoare Rx a fost num5rat cu 3 puncte, nu nlai poate primi k c 5 1 punct pentru dubleton. 6. Ckjile miermzdiare, de tipul 10,9,8, in special in culorile lw~gi,RD1094, produc adesea levate gi, in general, trei-patru decari valoreazg 1 punct. Comparafi de exemplu RD1098 cu RD432 ; sau V1093 vizavi de D6 cu V765 vizavi de D8 ; cu prima combinajie se fac dou3 levate, cu a doua poate nici m a . 7. 0 mbii care contine tofi cei patru Agi valoreazii 1 pufict in pius. Pe miisur2 ce licitafia progreseazii gi infannafii noi apar, atit dm mtervenpile adversarilor cgt gi dm cele ale partenerului, se procedcazii la reekaharea mibii, deoarcce conditiile presupuse inifial se gHsesc modficate. Reevaluarea poate s2 conducii la concluzii mai optimiste decfit cele avute in vedere c h d s a deschis, dup5 cum trebuie gi s5 avertizeze asupra unor pericole care au a p h t . Astfel, onorii k culorile licitate de partener igi sporesc valoarea, iar ceilalti devin rnai pufin utili, special dac2 partenerul a licitat o bicolor%,onorii plasafi in celelalte culori igi pierd importanpi. Acelaqi lucru se intiimp15 gi cu onorii depufi in culorile licitate de adversari, depinzbd de felul in care sunt plasafi.

Evaluarea Zungimilor gi scurtimilor


Fieciirei carp mici, incephd cu a cincia, dintr-o culoare lung2 care poate fi eliberatii ugor, i se atribuie cfite un punct de distribufie (P.D.) gi el se ia in calcul de la bun kceput. Punctele de distribufie nu se n M r i i automat, o lungirne tip 97654 nu primegte un punct doar fiindc5 este o culoare k cinci, in schirnb RV982 are 4 P.O. gi k c 5 1 P.D. gi valoreazii 5 P.O.D. Lungimea intr-o culoare, care are gi puncte de onor, are o valoare potential5 datoritii posibilitiitilor de promovare a carplor mici. Iar dac5 o culoare lung5 este fitatii, partenerul a v b d gi el lungime in aceeqi culoare, ea poate fi aleasii s'5 devinti culoare de atu. De exemplu : a) 32 b) 9873 Este evident cii dstribufia m&ii b) este supenoar%celei din a). ARD54 ARD54

Cunoscbd faptul c5 pentru ca o culoare sB poati fi un bun atu nwniirul de carp in msinile combinate trebuie s5 fie de minimum opt, existenp fitului permite calcularea de valori suplirnentare pentru scurtimi, dup5 scala 3-2-1, degi mulfi teoreticieni apreciazii valoarea scurtimilor la mai rnult. Evaluarea scurtirnilor partenerului se poate face in unele cazuri gi prin deducfii. Astfel : nurnarul carfilor din culoarea adversarului, susfinutii cu vehemenf.5 de partenerul

80

Bridge de la A la Z

acestuia, poate ajuta la reevaluarea d i n i i deoarece se poate deduce nurn5rul c56lor partenerului 31acea culoare. Un singleton este ugor de descoperit, mai dificil de apreciat este existenp dubletoanelor. h cazul scurtimilor m2na mortului poate fi supraevaluat5, &d are un fit de patru sau mai multe atuuri ~iscurtimi de tipul srngleton sau gi&. mergiind p M la o s b n b de 5-3-1. Evaluarea scurtimilor se face numai la jocurile de culoare gi ele vor fi luate in calcul numai dup5 ce s-a convenit asupra unui atu.

Levate certe
Deoarece in procesul de c@tigare a levatelor 213 revin c5qilor mari, este firesc ca de@erea lor s5 fie cea care condiponeazii deschiderile gi vorbirile juc5torilor. h general se apreciazii cii deschidentul este dator sii aib5 un num5r de 2 - 2,5 levate defensive certe atunci c h d se hotiir5$e s l deschid5. Tabelul levatelor defensive gi valoarea lor a fost redat in primul capitol. Corecfia ce trebuie adus5 asupra certitudinii realiz&ii lor este 3I funcfie de lungimea culorilor c5rora le apaqin. Onorii man, in afara valorii i n sine care ii face sii clgtige levate, functioneaz5 gi ca stoperi, au a~a-numitatiming value. Pentru reu~ita unui contract, se cere ca declarantul, la fir5 de atu in mod obligatoriu, s5 aib5 un num5r de stoperi 3I culorile adversarilor, sau sii compenseze lipsa acestora, la jocurile de culoare, prin scurtimi. Prin urmare, valoarea distribuponal5 a mortului este mai important5 dech a declarantului.

Evaluarea mbinii din punctul de vedere a1 repondentului


Clasificarea pe criterii de for@ a mlinilor repondentului, cu care se poate vorbi sau nu pe deschlderea partenerului : 0 - 2 puncte 3 - 5 puncte mkini subminimale. mgini foarte slabe, permit eventual doar o sus@ere pe major5 (dac5 se impune). 6 - 9/10 puncte : miini minime, cu care trebuie s5 se participe la licitape, o vorbire este obligatorie. m h i medii, prorniptoare, cu speran@de eventual5 rnangii. 11-12 puncte m5ni maximale, ce trebuie s5 conduc5 la mans5 sau char la L 13 puncte glem.

Cu primele douii categorii de for@ nu se particip5 la licitafie, sunt prea slabe pentru a oferi perspective de man& excepthd cazurile c h d deschiderea partenerului este forcing de mang5. Grupa 6 - 9/10 este cea mai frecventii ~i cu ea se participii la cel pufin un tur de licitafie. Miinile de 11 - 12 puncte cer dou5 vorbiri gi prezinti certe perspective de mang5, excepthd cazul c5 deschiderea partenerului este subminimalii. Iar cu mginile cu care, la rhdul lor, se putea deschide, 13 sau mai multe puncte, repondentul trebuie s l se asigure c5 manga va fi licitat-5. Regula de aur spune c5 atunci c h d partenerul a deschis gi repbndentul are in m h i o deschldere, trebuie jucat5 manqa.

Evaluarea nivelului contractului


AfirmAnd gi in alte locuri c 4 este o gregealg a baza toate evaluiuile pe stricta valoare a punctelor de onor, neglijhd importanp lungimilor gi a contextului in care j u d d dona, riimine valabil principiul c5 ori de cite ori existi o gansii ce dep&e@ 45-50 % manga trebuie declaratii, deoarece pierderea este mai mare data licitarea ei a fost ratati. Puuctele necesare pentru scoruri par$ale Punctele necesare pentru rnan~e la FA Punctele necesare pentru maqe pe najore Punctele necesare pentru mange pe minore Punctele necesare pentru rnic glem Punctele necesare pentru mare glem 18 - 24 P.O.D. 25 - 26 P.O. 25 - 28 P.O.D. 29 - 32 P.O.D. 33 - 34 P.O.D. 37 P.O.

Evaluarea tn levate perdante fLTC)


in afar5 de metoda curentii, de evaluare a miiinii dupg Milton Work, in puncte de onor, exisa ~i alte metode, printre care se n&5 gi cea a arnericanului Doudley Courtenay, numiti Losing trick count. Ea are merite in aprecierea corectZi a nivelului contractelor de culoare pornind de la calculul numtirului de perdante pe care le are fiecare culoare in parte, dar este pufin probabil d va detrona vreodatii m d t mai simpla ~i mai accesibila met& standard.

f.n 1934 Courtenay gi englezul Harrison Gray au militat pentru un sistem de evaluare bazat pe levatele perdante, care sii opereze independent asupra fiecaei culori in parte.
Principiul este c&in fiecare culoare pot fi maximum trei perdante, fiecare carte de onor de virf (As, Riga, D d ) lips5 fiind numkat5 ca o perdanti. Se presupune c&o deschidere raGona15 confine gapte perdante in principiu. Regula, numit.5 regula lui 24, cere s& aduni perdantele din mina proprie cu cele presupuse la partener gi sg le scazi din cifia 24, o b w d n u m h l de levate ce pot fi realizate. De exemplu, presupunhd c& aveti o m& cu 9 perdante, gi partenerul a deschls, ceea ce promite 7, rezultii un total de 16 care, sciizut d m 24, duce la 8 levate redizabile. Agadar nivelul contractului este de doar 8 levate, gi ii vefi oferi partenerului doar o sus@ere simpla. Acesta, la rbdul s & ~ gtiind , d repondentul, prin susfinerea simpla, are 9 perdante, dar m b proprie a v h d doar 5 perdante (nu 7), va conclude declarind la nivelul patru (9+5=14 ;24-14= 10). Deoarece in LTC se adun5 perdantele axei ~i se scad din 24, num5rul magic pentru o man$%este de 14 perdante combinate (24 - 14 = 10 levate), iar pentru glem este 12. PresupuGnd c&axa define un fit de opt car$, ea are un maxim de 3 perdante in fiecare alt.5 culoare (se va putea t&a, sau majora o culoare lung&). Metoda de numarare pretinziind ca orice As, Riga sau Dam5 s& reduca numgrul perdantelor cu 1, rezultti ci%doar culorile cu marrUniun Vxx, sau mai proaste, au trei perdante. Axx, Rxu sau Dxx confin doua perdante, ca gi Ax- AVxx, Rxx. D m datoritii existenizi celei de a pstra car$. Dx este considcrata ca avind tot doua perdante.

De exemplu : ARXXX vxxx + V x x +Axx AXXXXX vxxxx + R D +AR 4A R v~xx ~+ R~ D ~ xx~ v R V ~+ AV* 4 D~~~ Axxxx VADXX + x x bxxx
= = =

10perdante = 8 P . O . 7perdante =12P.O. 6 perdante = 12 P.O. = 7 perdante = 15 P .O. = 9 perdante = 6 P.O.

Un mic plus (de cca %) il reprezinta excesul de controale (As, Riga) h comparatie cu prezenfa onorilor nesprijiniti (Dam5 pi Valet), care depuncteazii. 1at5un tabel de echivalenp^ m ecalculul hpuncte de onor pi caiculul ?n levate perdante:

P.O. L.P.

0-5 11- 12

6-8 9 - 10

9 - 11 8-9

12 - 14 7 -.8

15 - 17 6-7

CLASIFICAREA DESCHIDERILOR
Criteriile de clasificare a deschiderilor sunt cele de for@. Ele permit repondentului s5 hcadreze m h a deschdentului htr-una din marile categorii de punctaj. De ce sunt grupate deschiderile pe categorii ? Fiindca h acest fel se poate transmite, din startul licitatiei, lmaginea tit m a i exact5 a tipului de m M . fn funcfie de acest mesaj se va contura atitudinea partenerului. htAlnim deschideri considerate foarte prccise, grupii ?n care se hcadreaza toate deschiderile de 6rii de atu, deoarece au punctajul exact cunoscut pi distribufiile la fel, deschideri foarte puternice, deschiderile normale de unu la culoare cu for@ variabila ~i &verse deschideri de baraj. Cele mai frecvente sunt cele de unu la culoare, iar cele mai comode in descriere pi licitare sunt cele exacte.

fn sistemul prezentat cititorilor, deschiderile sunt


Deschideri obijnuite : 1a 13 - 21 P.O.D. 1+ 13 - 21 P.O.D. 13 - 2 1 P.O.D., culoarea in cinci cirti. 1v 1A 13 - 21 P.O.D., culoareah cinci ciiqi. Deschideri exacte : 15 - 17 sau 16 - 18 P.O.(dupii cum au convenit jucfitorii) 1 FA 3 FA Gambling.

Licitafia

83

Deschideri tari : 2 FA 20 - 22 sau 21 - 23 P.O. (dupii cum au convenh j ~ ~ o r i i 24 223 P.O.D., minimum 8 % -9 levate de joc, forcing. Deschzderi de baraj : 2 +/VIA 5 - 10111 P.O.D., baraj, culoareh gase. 3 +llv14 6 - 10111 P.O.D., baraj, culoare in Sapte. 4 +/+ idem, culoare h opt. 4 v14 idem, culoare frumoasH GIopt sau Sapte. 5 a/+ idem, culcqare in nouz. Sii repem cii cele mai frecvente deschideri sunt cele de unu la culoare. Bridge-trl fiind i n prirnul r h d un joc de culoare, un joc de atu, doar absenfa unui fit convenabil H hceapH prin conduce la jocurile Grii de atu, gi este firesc ca majoritatea deschiderilor s a numi o culoare la cel rnai jos nivel. Miiinile potrivite deschiderilor de unu la culoare, htre limitele de 13-21 P.O.D. se divizeazii, la rhdul lor, h trei categorii de for@, de care st: va !iris s m a % I redeclarsfii pe parcursul licitafiei. Ele sunt: minimale medii 13 - 15116 P.O.D. Cu bune culori in gase sau bicolore facil de descris, se poate cobofi la 11 - 12 P.O.D. 16 - 18 P.O.D. 19-21P.0.D.

Cu referire la M e exacte, de tipul de atu, se pot face douH observatii. Prima este d deschiderea de 3 FA de stil vechi, cu 25-27 P.O., nu mai este folosit5. 0 asgel de miin5 poate fi descrisii uSor ulterior, treciind prin deschiderea de 2 A doua se refer2 la m h i l e de -19120 P.O., aflate htre cele de 1 FA ~i cele de 2 FA (spaGul htre lirnita inferioarg ~i superioarg in grupele de FA este de 3 puncte), care se deschid cu unu la culoare gi apoi sunt precizate prin licita$c cu salt k FA.

+.

Este important de rebut c2 ?nsistemul prezentat, h categoria deschiderilor foarte tari, este considerati doar cea de 2 celelalte fiind eliminate din raiiuni de frecvenj5 m i & pentru a fi folosite rnai eficient palierele de liciwe.' fn alte sisteme, cum este ACOL de pildti, $i alte deschideri de la nivelul doi sunt rezervatz m&nilor tan. Indiferent hsii de sistem ~i de criteriile de hcadrare, h toate deschiderile tari primes calculul h levate de joc fa@de cel a1 punctajului.

+,

in condifiile pretinse pentru diversele tipuri de deschideri, aga cum s-a spus, se fine seama gi dc lungimea culorilor. La deschiderea de 1 FA m h i l e prezintit Istribufii echilibrate. La deschtderile de unu pe majore culoarea are minimum cinci &$, iar la toate deschlderile de baraj numiirul c5rplor in culoarea respectivti reprezintA principals obligahe. Iati cum arati un tabel de echivalenp privind speranp % I levate, h funcfie de pw~c-

84

Bridge de la A la Z

tajul de@nutimpreunii de cei doi parteneri : 2 1 - 23 de puncte 24 de puncte 25 - 26 de puncte


27 - 28 de puncte

- 20 de puncte

29 - 30 de puncte 3 1 - 32 de puncte 33 de puncte 34 - 36 de puncte 37 de puncte

Limita necesar5 pentru a realiza 7 levate. Zona contractelor pa@ale, pihi%la nivelul de 8 levate. Pa@ale piinti la nivelul de 9 levate. Zona de man95 pentru 3 FA sau pentru culorile majore, 9 - 10 levate. Contracte sigure de man95 pe FA sau pe majore, 10-11 levate. fn general 11 levate, zona contractelor de man52 pe culorile minore. Tentative de mic glem pe culoare, cu conditia asiguriirii existenpi controalelor necesare. Este considerati limita la care un mic $em este realizabil (de$iniind controalele). Se consider5 c5 cele 7 puncte lips5 ar putea fi maximum un As gi un Rigii. Zonii sigurii de rnic glem, 12 levate. Zona de mare glem, 13 levate. Maximum 3 puncte la adversari.

Obsewatie :~lemurile pretind existen,ta controalelor in toate culorile, in sensul cd este esential ca adversarii sk n u j e capabili sd incaseze una, respectiv douii, levate.

Se poate rernarca faptul c5 pentru fiecare palier de licitafie punctajul pretins trebuie s5 fie mai mare cu 2-3 puncte decit precedentul.

fn primul rind c5, pentru a hcepe o licitafie, a deschide, este necesarii o m b i i peste
media aritmetic5. Se consider5 drept condifie necesar5 existenp a 12-13 P.O.D. Partenerului deschidentului ii este foarte ugor s5 calculeze, cu destul5 exactitate, care este palierul maxim pe care axa este h mikurii s b l atingii 5 r 5 pericol de c5idere gi, h acelagi tirnp, cam cite puncte au adversarii. Dac5 din aceasti evaluare, care uneori poate fi &cut5 imediat h functie de deschiderea Eicuti, rezultii c5 balanp punctelor hclinii h favoarea uneia dintre axe, ea trebuie s H exercite prin licitatie ac?iuni hotirite pentru a - ~ impune i contractul, fie de parpala, fie de mangii, fie de glem.

Ce concluzii se pot trage din acest mod de evaluare a nivelului contractului ?

0 alti metodii de apreciere a perspectivelor de mangii, statisticile confirmind faptul c5 o mangii este realizabilii dac5 fiecare dintre juc5tori are echivalentul unei deschideri, este urmgtoarea :
deschident 13 - 15 16- 18 19 - 21 echivalent 1 1 1/4 1% repondent > 13 8 - 10 6-7 echivalent 1
3/4 %

total 2 2
2

Licitafia

85

DESCHIDEREA DE UNU LA CULOARE

Reguli generale - Rrispunsurile la deschiderea de unu la culoare - A doua vorbire a deschidentului - A doua vorbire a repondentului - Deschiderile pe culori minore ~i continuarea licitaeei fn sistem - Deschiderile pe culori majore yi continuarea licitatiei in sistem

REGULI GENERALE
Condiei pretinse pentru deschiderile de unu la culoare - CGteva reguli specifce - Perspectivele de contract, bazrrte pe relatiile de punctaj intre deschident yi repondent - Deschiderile pe locul trei - Deschiderile pe locul patru - Regula lui 20 - A 4-a culoare forcing - Licitaea inversati - Despre 1icitatiile.forcing ~i nonforcing - Cum sunt manevrate licitatiile cu salt fntr-o noud culvare ,,2 peste 1 " irz cadrul sistemului
Cele mai fiecvente deschideri in bridge sunt cele de 1 +, 1 +, 1 v sau 1 4, limitele de punctaj intre care ele se inscriu reprezenhd ptste 53 % din opiiunile deschidentului. Deoarece, spre deosebire de deschiderile de 6rB de atu, care au caracteristici de punctaj $i distribufie bine definite, deschiderile de unu la culoare cuprind o garnB largB de punctaj (de la 13 la 21 de puncte) $i variate feluri de distribujie, descrierea lor este mai dificilsH. Trebuie subliniat cB, plechd de la premiza cB un bun atu este considerat culoarea ?n care partenerii de* cel mai mare n& de c w , in principiu cel pupn opt, cele rnai sunt 4 v / h , iar sistemul de licitafie a fost i n q a fel construatractive contracte de man~B it h c i t s H ofere prioritate acestora. El funcfioneazg pe principiul potrivit cgruia deschiderile pe culorile majore se fac cu cel putin cinci cwi, ceea ce conduce deseori la posibilitatea ca deschlderile pe culorile minore sB fie %cute cu nurnai trei cLh. Pentru acestea funclioneazg criteriul ,,celei mai bune minore", iar alegerqa htre trefla si car0 nu se face funcfie de calitate ci de lungime. C h d lungimile sunt egale, cu 4 - 4 se deschlde cu 1 + iar cu 3 - 3 cu 1 4, dupsH cum a fost aratat capitolul precedent. , htrucb inteniiile se hdreaptii a~adar in primul r h d spre contractele pe culorile majore, obiectivul primordial a1 licitafiei fiind descoperirea fitului pe majore, sistemul ofera solutiile cele mai logice pentru dirijarea licita~iei spre acestea, evithd sustinerea irnediat i a culorilor minore. Totalul de 25/26 de puncte necesar manselor pe culori majore este mult mai fiecvent deciit ceel de cca 29 de puncte cerut de man~ele pe culori minore, pentru cele unsprezece levate. h dialogul care se instaureaza htre deschident si repondent, ambii jucsHtori, la fel ca gi conducatorii auto c h d se gisesc la volanul maginii, trebuie sii fie atenji ~i sensibiii la semrlalele semaforului. SB ofere undg verde c h d dnunul este liber dialogului ( h cazul

86

Bridge de la A la Z

diverselor licitatii forcing), sii avertizeze c h d este galben vi cere atenhe (licitatii limitate sau invitationale) gi sii stopczc licitaha c h d semnalul rogu cere acest lucrt.
(fn text, de cdte ori se vorbe~te despre puncte, trebuie sd se infeleagd cd este vorba de puncte de onor ~i de puncte de dzstribupe (P.O.D.), iar cdnd in mod explicit este vorba dour de puncte de onor, acest lucru se va preciza)

Conditiilepretinse unei deschideri de unu la culoare


Sunt considerate hdeplinite d a d m2.m deschidentului are : 1) htre 13-21 de puncte de onor gi distribufie(de lungime). 2) , 2 - 2 % levate defensive. 3) o culoare de atu de propus (o major5 h cinci sau o rninorii, real5 sau de pregitire) 4) o redeclaratie (77 rezervii), pe locurile unu vi doi, pentru a-vi descrie m h a (forja vi caracteristicile distribufiei) ~ia putea riispunde la licitafia partenerului. Deschiderea pe locul unu gi doi confine obligafia celui care a %cut-o de a fi in miisurii sii rnai vorbeascii o dat5. Rigurozitatea acestei obliga$i scade pe locul trei, unde sunt admise vi deschideri rnai slabe, Erii obligafii de redeclaratie, $ n b d searna cii partenerul este pasant. Concret, atunci c b d un juciitor deschide licitafia, el prornite trei lucruri: o mhii de cel pupn 13 puncte. - o sugestie pentru o culoare ce poate deveni atu. - o redeclarafie, in cazul in care partenerul riispunde. Pentru a nu avea probleme h formularea ei, corect este ca deschidentul sii treacii h revisti posibilele riispunsuri ale partenerului vi propriile sale reacfii la acestea.

T i r h d cont de larga gamii de punctaj a deschiderilor, ele au fost evalonate h trei grupe de for@ - minimale (13- 15), medii (16-18) vi maximale (19-2 1) - uvor de rejinut folosind formula mnemotehnicii de ajutor Mi-Me-Ma. Sistemul permite deschidentului cayprin redeclarafiile sale ulterioare, sbvi clarifice partenerul asupra zonei de for@in care este situatfi m8na sa. Dacii este minimal va semnala acest lucru, dacii are o m h 5 b d , htre 16-18, va face o redeclarage invitanti, hcurajantii, iar dacii are o mihi5 rnaximalii, iar partenerul a vorbit, va licita in aga fel incit contractul de man85 sii fie atins. Din punct de vedere a1 distribuhei m w i , pentru a nu consuma din spa9ul de licita, tie, licitarea mlinilor bicolore vi tricolore trebuie condusi cit mai economic ~ i pentru descrierea lor, se practicii urmiitoarele formule de memorizare: i cu 5 - 5 : se deschide cu cea rnai scumpii, apoi se liciteazii cea rnai ieftinii v dupii aceea se repetii cea rnai ieftinii (ABB). cu 6 - 5 : se hcepe cu cea mai lungii, apoi cea mai scurt5, $i se repet2 cea h cinci (ABB). cu 6 - 4 : cea h vase, apoi cea h patru, vi se repeti cea h vase (ABA). Principiul riispunsurilor cu msini bicolore cere licitarea celei rnai lungi, daca' sunt inegale, #i a celei rnai scumpe dacd sunt egale.

Pin5 acum 20 de ani era la mod5 un sistem, deosebit de drag h c e z i l o r , numit ,,can~pe", adoptat ~i de itjllieni sub nurnele de ,,curto-lungo". Pus la punct de Albarran pentru licitarea bicolorelor, in special a celor tari, el cerea nurnirea culorii i n patru mai h 6 i gi apoi a celei mai lungi. S i remarch la licitarea bicolorelor posibilitatea ca ele sii nu fie spuse economic, rnai inti% cea rnai scurnpii ~i apoi cedalt5. C h d nu se respect5 principiul de bazii avem dea face cu ceea ce se numeste licitape inversatd. Ea este rezervat5 miinilor tari, de peste 17 puncte.

CZteva reguli speczjice aplicabile deschiderilor de unu la culoare

* C h d unul din juciitori face un raspuns care ii limiteazii m h , a$a cum s-a
spus deja, celslalt juciitor devine capitan ~i va lua deciziile ulterioare. IatA un exemplu de secven@de licita~e: Spunhd 1 V, repondentul este nelimitat, el poate avea 6, dar ~i 14/15 puncte. * A doua vorbire a deschidentului, 2 V , ii limiteazi minay el are o deschidere rninimal5, de 13-15 puncte, gi face o susfinere simpli a culorii repondentului. * Revine acestuia acum obligalia de a decide. El va putea spune : - pas = Mi, stop. - 4 v = Me, dar Qrii nimic hplus, stop. - 6 v = Ma, cu temperament de gambler. - 2 FA, 3 v = invitafional,el face un efort in plus (Me). - 2 r = forcing (Ma), nelimitat. - 3 + = trial bid (Me +).

14-1v 2 t - ?

* Evitati erorile de licitalie dupa ce deschidentul a redeclarat o nouii culoare, ce intervin fiecvent la jucatorii care nu au k c 5 suficienti experienB in a - ~ ireevalua m h a gi nici in a o limita, qi care au tendinpi de a supralicita. De pildii, dup5 : 1 v - 1 r 2 + - ? care ar fi riispunsurile corecte cu urmatoarele patru miini ?
rRV732 v96 + R7 4~8765 rectificafi in 2 v . nRV73 vR6 + 986 4852 pas, preferafi a doua culoare. nA9862 vDV3 + R5 4765 salt in 3 v, + R este foarte prefios. nA9862 v D4 + RV73 465 3 suslinefi a doua culoare.

*,

* Majoritatea expeqilor din ziua de azi considera c5, in raspuns la o deschidere, orice culoare in patru devine licitabili, oriciit de slaba este ea. Ceea ce este evident rnai ales cind se deschide cu cea rnai bun5 minora, tocmai pentru a g5si prin lici'tiie un fit de 4 - 4 pe majore.

Bridge de la A la Z

* Principiul cere s i nu se faci licitatii de includere imedat5 cu m&initan. * Uca & . regulile bridge-ului atrage aten6a c5 3 FA este spus ktotdeziuna pentru a fi jucat, ~i nu i se pot conferi alte sensuri dec&tatunci c h d el apare in secvenle artificiale de licitatie. * Dacg o mangi, dar mai alcs un ~lem, se joacg pe culoare, paeenerii trebuie s i se asigure CZnum5rul de atuuri din cele doui miiini este de cel pu@ opt c8rri. Slemurile de culoare f2ri atu solid sunt riscante. * Partenerii sunt datori s5 observe, c h d stud& caracteristicile mihilor, daci ele sunt valoroase doar ?n ofensiv5 sau daci pot s e ~i~ in defensivi. * Se pune deseori htrebarea daci, fiind vulnerabili, condfiile pretinse pentru o deschidere se modificg. Nu, categoric nu, doar prudenp cregte. Dar este prea periculos s i se paseze cu o m h Z cu care altul ar fi deschs. * 0 alt5 intrebare este legat5 de l h t a inferioari a deschlderilor. Cu 12 puncte gi o bung culoare major% fir5 probleme de relicitare Si existhd doui levate defensive, fiecvent se recornand5 s i se deschd5. Sau cu o bicolor8 major8 5 - 5 cu onori concentrafi; chiar ~i 11 puncte sunt indeajuns. Dar atunci ciind se deschide lejer, la limita minimalului pretins, trebuie s i se fin2 searna de dificultii$ileeventuale ce pot apirea in redeclaraIiile ulterioare ~ i in , cazul in care ele par insurmontabile, se va aprecia dacZ nu este rnai corect s i se paseze.

Perspectivele de contract, bazate pe relatiile tie punctaj Zntre deschident ai repondent


Nivelul contractelor declarate dupZ o deschidere de unu la culoare depinde de relafia dintre valoarea miiinii deschidentului 8i valoarea m&inii repondentului. Grupele valorice, clasificate i n Mi-Me-Ma, in care se h c a d r e d d i n i l e deschidentului, sunt aplicabile .yi m m l o r repondentului, ~i ele sunt : minime, 6-9110; medii, 10/11-12; maxime, +13. h b c f i e de apartenenp la una din aceste grupe de valoare, pot fi apreciate perspectivele contractului final, dupi ce deschidentul, prin relicitatie, ~ i - a precizat forp :
Mkna deschidentului

Mdna repondentului

Nivelul~nal a1 licitatiei

FxplicaFii privind licitafia

- pas final - 1 FA - preferinfa - repetarea culorilor licitate


Parfiali, sau char mangti

- 2 FA ;o invitatie de man$& - una din culorile spuse de

anterior la nivelul doi

- declarare de man$&

partener la nivelul trei

- noi licitaoi forcing pentnl expiplorarea contractului final

Licitafia

89

6-8

- pas, dacii contractul este plasat


Marc2 p@alg Man92 Man 5 Man:g Man95 Man@ Slem

- rm-enirea la cel mai jos nivel

17 - 18

posibil intr-ura din culorile spuse de partener

9 - 10 11 - 12 13 sau mai mult

'

- licitarea mangelor pe majore - noi culori forcing


- pas, data maqa a fost atinsii - licitarea manselor pe majore
specifice

19 - 21

6 - 10 11 - 12
13 sau mai mult

- licitarea unei noi culori, forcing - licitare de @emcu rnijloace

Deschiderile pe locul frei


Experienp, gi practica in cercurile de expeqi, este de a desckide pe locul trei ~i cu r n h i subminimale (1 1-12 puncte), care nu ar f i justificat o deschldere pe locul unu sau doi. Scopul acestor deschden siabe este atit de a face viap grea adversarilor, care pot dar $i de aprecia grevit foqele proprii gi vor declara mai greu eventuala m a q 5 ;au ~lem, a concura pentru o marc5 parpal5 sau a sugera un posibil sacrificiu. In plus, ele oferg o mforma$ie utilg partenerului pentru un bun atac. Deschderea pe locul trei, dacii m h este mai slab5 deciit cerinrele pretinse pentru locul unu gi doi, prezintii un avantaj tactic evident. Din experientq s a constatat c5 juciitorii ,,activi" oblin rezultate mai bune deciit cei ,,pasivi", conservatori, deoarece creeazi probleme adversarilor, care nu pot lua deciziile potrivite. Deschiderea pe locul trei nu este conditionat5 de existenpi unei relicitaiii, deoarece partenerul a fost pasant, dar trebuie s5 fin5 cont de capacitatea de a rezolva cel mai probabil r5spuns a1 partenerului. Un ochi trebuie aruncat 9i asupra vulnerabilit5tii, in special % I contextul in care partenerul va vorbi. C h d o m h i este deschisii pe locul trei, cu valori minimale (1 1-12 puncte), scopul actiunii devine deci:

1. lupta pentru o marc5 paQial5 2. sugerarea unui posibil sacrificiu 3. furnizarea unei indicafiide atac
Deschldentul de pe locul trei trebuie s i respecte trei reguli :

1). Dacii reliciteazii 1 FA sau 2 FA, prornite o m h i i pling, cu valorile de deschidere respectate. 2). 0 nouii culoare prornite o deschidere serioasi. 3). Daci paseazii culoa~ea spus5 de repondent, toleranj5 pentru culoarea . promite . acestuia (trei c@ sau un onor dubleton) ~i m h i rmnunal5.

0 propunere, cunoscut5 sub numele de regula lui 15, permite efectuarea unei deschideri mai firme de picii, atunci c h d valoarea ciiqilor de mor plus nxmZrul dc pici face un total de 15. r D87543 v 62 + R2 s A97 , sau cu : De exemplu, cu :
se Poate deschde Pe locul trei cu 1 4. 4 D87643 v R s-ar putea deschide cu slabe (de~i douii slabe cer 6-10 puncte concentrate ?nculoarea de baraj).

r V87654 v 8

Iar cu : 2
4

+ A5 + A875 + 76 + A654,

Aceastii reguli, formulatii de expertul american Don Pearson, (potrivit ciireia dacii totalul punctelor de onor plus n u m h l de c w i h pic5 este de 15 sau rnai mult deschiderea este hdreptiiot5 ~i trebuie gcutii), autorizeazii de pildii o deschidere de 1 cu o min i c a : r DV97 v A103 + 98 RV52. Accentdin regula Pearson este pus pe num5rd de pici, nu degeaba culoarea e n d regma bzttztliilor.Lipsa lor trebuie cornpensat5 prin P.O. pentru a spera intr-un scor favorabil.

Deschiderea pe locul patru


D e ~ se i recomandii ca deschiderile pe locul patru s i justifice din plin condi$ile pretinse pentru o deschidere solidi, juciitorii versati practicii abateri atunci c h d au convini obfinii un scor favorabil in dona respectivii. De regulii, cel ce de@e gerea cii ar r e u ~ sii culoarea scump5, pica, mai greu de contestat de adversari, va putea fi mai activ h astfel de cazuri. A marca pozitiv i n propria coloanii c h d adversarii au pasat, pare rezonabil 21 eventualitatea cii m h a se va fita bine cu partenerul.

Regula lui 20
f n aprecierea posibilitiiiii unei m W de a deschide, h special pe locul trei la deschiderea de unu pe culoare, dar chiar qi pe locul unu sau doi, ~i h conformitate cu tendin@ de a o face cu m2ini slabe, exist5 vi un alt criteriu de evaluare. Este acceptatii ~i adrnisibili o deschidere daci totalul punctelor de onor plus totalul celor douii culori rnai iungi este egal cu 20. De pildg, 11 P.O. + o distribuiie 4 - 4 - 3 - 2 = 19 puncte. Sau, 11 P.O. + o distributie 5 - 5 - 2 - 1 = 21 de puncte. Se va putea deschide, urm2nd regula lui 20, chiar ~i cu miiini minimale, de tipul :

+ RD1072 IF 1098 + ARD9754 a 9 r ADV765 V - + 432 & R972 r 32 v AV10832 + AV83 4 4


r AD93 v 2
a 87 v V32

11 + 9 = 20 10 + 10 = 20 10 + 11 = 20 lo lo = 20
+

Se poate deschide cu Se poate deschide cu Se poate deschide cu Se poate deschlde cu

1 +. 1 +. 1 A. 1 v.

Terence Reese spunea cii juciitorul care se uitii doar la punctele de onor ~i nu dP importantii distributiei este o ameninpre. ARDV102 (10 P.O.) furnizeazii Sase levate, pe c h d patru A$ (16 P.O.) doar patru.

Daca deschiderea a fost minimalii, este foarte important ca ulterior sir se comunice parteneruiui acest lucru. Avocafii regulii lui 20 s u s p ca este mai ugor sii deschrti decst sii intervii, qi sd dai asrfel primul pumn adversarilor. Licitafia ?n intervenfie este mult mai grea, ?n special dac5 adversarii bareazi.

Despre a 4-a culoareforcing


Cum se produce gi ce se doregte atunci ~ 2 n d h licitajie este numita qi a 4-a culoare ? De ; , . ~ m p i:u 1 + - 1 v 1 4-21c

0 astfel de licitalie trebuie interpretaa ca f h d semiartificialii. Ea hcearcii sii obfinB inforrnqii suplirnentare din partea deschdentului pentru a decide asupra contractului final, existhd o nesigurmiii asupra deciziei corecte. Este o licitaDe forcing, cel mai adesea considerati forcing de mangii, gi garanteazii peste 11 P.O. Intentiile acestei acDuni pot fi : a) giisirea unei finen in cea de a patra culoare, pentru a putea juca FA. b) gssirea unui fit de trei ciirp ?nprima culoare spusil de repondent, pe care acesta o are h cinci. c) obtinerea informaliilor asupra foqei ~i hstnbutiei deschldentului, ce pot permite continuari de licitafie cu miini tan, care nu pot f i descrise mai bine altfel.
Dac3 licitarea celei de a patra culori este fZcut3 cu salt, ea semnifici o miinti bicolor i tare, de cel pufin 5 - 5, gi este forcing de mangii. De pildii 1icitaDa de 3 v din secvenp urmatoare : l+-1A 2 * - 3 ~ Deschdentul va reacfiona la a patra culoare aducind precizki privind mina ?nurmitoarea ordine : 1) va susone, dac5 are trei ciiqi, prima culoare a repondentului, Zn cazul cii a fost majori. 2) va declara far5 de atu d a d are o tinere ln cea de a patra culoare, dar cu condiiia ca o astfel de licitafie s i nu prejudicieze corecta descriere a miinii. 3) va continua licitafia oferind preciziiri asupra distribufiei, f a 5 ca repetarea culorii ma', jore de deschldere sii promiti ceva in plus. De exemplu : 1V-14 21-2+ 2v
j

(semnificafia este cii deschidentul nu pne sii joace FA)

Dac3 m h a este medie (16-18), pentru precizarea zonei deschiderii, ea se va putea descrie prin licitatie cu salt, cu condijia sii nu se depggeascii 3 FA. De pildii, o secvenp de tipul : 1*-lv prezinti o miin5 avind culorile 5-4-3-1, cu patru ciiqi 14 -2 + la pica, trei ciirp la cup5 gi 16-18 puncte. 3v

Tot in zona medie de punctaj, cu o m h 5 5-4-3-1, dar avhd cele trei cLfi in a patra culoare (Axx sau Rxx); se poate oferi susfinere, propuniind repondentului s5 devin5 declarant in FA. Licitatia ar decurge astfel : 1 + - 1 v lr-2+
3

De remarcat este c5, dac5 a patra culoare spus5 la primul palier este pica; de pild8 : 1*-1+ 1 v - 1 4 , deschidentul trebuie s5 se comporte ca gi c h d licitatia este natural%,s5 o sus$n5 dac5 are fit, a v h d totodat5 grijfi s5 nu ajung5 direct in 4 4 , chiar dac5 este tare.

C&ndeste a 4-a culoare forcing de manpi ?


htotdeauna atunci c h d prima schimbare de culoare a fost la nivelul doi peste unu. Dar nu e neapiirat forcing de man@ dac%repondentul se menfine sub 2 FA, ca de pild5 in secvenp : 1+-lv lr-2+ 2+-2v

Licitafia cunoscuti sub acest nume caracterizeazii o m h 5 tare gi o descrie ca atare. h mod normal, dac5 cel ce a deschis licitafia are o mhii minim5 gi a primit un r k puns din partea partenerului la primul nkel (acesta ar putea avea doar 6 puncte), cea de fie sub rangul precedentei. a doua vorbire a sa, dac%este o nou%culoare, trebuie s% De exemplu secvenp : l v - l r caracterizeazi o astfel de m2n8 (minimalii). 2+

a ' ' ,gi licitatia va caracteriza o miin5 de la 17 puncte in sus. De exemplu :


l*-lv 2+ sau l + - l r 2v sau lv-1FA 2A

Dac5 ins5 noua culoare depgaeqte rangul precedentei, avem de-a face cu o ,,inversa-

De ce ? Fiindc5 o vorbire ,,inversatgM conduce automat licitafia la a1 treilea nivel $i nu poate fi justificati dac5 forfa miiinilor nu o indreptiijege. Obsewati cd o simpld preferin,td a repondentului (care poate fi minimal) pentru prima culoare, il obligd pe acesta sd vorbeascd la niveIu1 trei, ceea ce ar putea deveni riscant dacd nu sunt indeplinite condi,tiile de for~dpretinse de licitatia inversatd.
5 - 5 nu se licitead inversat deciit cu bicolore solide.

A doua culoare intr-o licitatie inversati este mai scurta decit prima. fn principiu, cu

Despre licitafiileforcing ~i cele nonforcing

* Toate suslinerile directe, cu fit, de la 1 la 2, de la 1 la 3 sau 1 la 4 pe majore, sunt considerate ca fiind licitaiii care limiteazii mina, deoarece transmit mesaje precise. Pentru a face ca o licitage sii fie considerati forcing, se apeleazii la alte secvenie. De pildii cu mkini a v h d fit, o excelenti metodii care le permite descrierea, gi investigarea unor eventuale glemuri, este 2 FA dupii deschiderea de 1 v / r . Observape :In sistemele naturale, ca de p i l d ~ S n ACOL, licitatiile de 2 FA dupd deschiderea de unu la culoare, reprezintii fntotdeauna strict 11-I 2 P.O., gi sunt considerate limit bid ~i nicidccumforcing de mangci.
Situalii forcing se creeazii qi atunci c h d , dupii repetifia culorii minore de ciitre deschdent, repondentul liciteazii o nouii culoare. Aceasti licitafie este forcing gi artificialii, h sensul cii nu propune un atu alternativ ci are scopul de a descoperi un fit de trei ci@ in majora repondentului sau de a obiine o descriere mai flexibilii a mginii. Observaii de exemplu nuanFrile : l + - l n 2+-2v sau

la-lv
24s-2+ 1a - 1v 2a-2 v

sau

I+-14 248-2+

Pe c h d in o secveng tip

licitajia de 2 v nu este forcing, ci naturalii.

* Licitajia este forcing de asemenea, gi are acelea~iscopuri, c h d deschdentul, dupii o culoare minorii, spune 1 FA, iar repondentul liciteazii cealaltii minorii.
1 FA - 2 + vorbirea de 2 + este artificial5 gi forcing, iar deschidentul se va folosi de o schemii de riispunsuri i n trepte pentru a-qi descrie mina. Ea arat5 astfel: 2v = minimal, grii trei ciirp la cup5 = maximal, BriI trei cupe 2 FA 3+ = natural, culoare cinci 3v = maximal, cu trei cupe, g.a.m.d. Dupii:
1a

- 1r

Cum sunt manevrate licitafiile cu salt in&-o nou6 culoare ?


Ely Culbertson a fost primul avocat al acestui tip de licitajii, pe care le considera ca fiind licitaiii forcing foarte utile. El susfinea cii nu se ckgtigii timp r&punzhd la llivelul mu, cu o mhii, de pildii, de tipul : 4 ARD854 v R54 + A5 + 54, pe deschlderea de 1+ / + / v a partenerului. 0 licitafie cu salt in o nouii culoare este mai potriviti pentru a fixa forp qi a oferi decizie ugoarii deschden- tului. Condfiile sunt o culoare solid5 in gase, eventual in cinci, gi peste 15 P.O. Licitaoile cu salt in culoare definesc atu solid qi nu au nevoie de susfinere. Dar nu once msini tan pot fi licitate cu salt. De exemplu cu : ARD9, pe deschderea dc 1 4, licitafia nu trebuie r V2 v V32 + AR105 continuati prin salt, ea cere investigari. Minorele sunt in patm gi, dacii dcschdentul iine

cupa, poate 3 FA este cel mai bun contract, sau cine $tie ce glem. Licithd inversat, repondentul se va descrie. Ce mdini ale repondentului se preteazd la licitatiile cu salt tari ? a) Repondeiltlil are o culoare solid5 ~i cel p u p punctaj de deschdere n V2 v ARD9876 + R2 + 103. Licitafia ar putea decurge astfel : l+-2v 39-4v Dup5 redeclaraGa deschidentului, repondentul se va mulfumi s5 declare manga.

b) Repondentul are o culoare solid5 gi controale (peste 18 puncte) : r 32 v ARDV97 + AD9 A5 . Licita$a este :

a -2v 2 FA - 3 v (1) 3 4 (2) - 4 a (3) 4 FA (4) - 5 7v

(1) (2) (3) (4)

= = =

interes de $em, nu inchide licitafia cue-bid cue-bid Blackwood

c) Repondentul are o culoare bun5 gi un excelent fit In culoarea de deschdere (n, ADV109 v R2 + 3 RDV54. Licitz$ia :

14 -24 2FA-3 +

Sensul licitajiei de 3 +: repondentul menwe situajia de forcing gi igi anunp singletonul de caro.

Cum trebuie sd redeclare deschidentul dupci o licitatie cu salt tare ? 1. s5 susfin5 culoarea, dac5 poate 2. s5-gi reliciteze culoarea proprie, daci este solidi 3. s5 declare FA, dac5 aceast5 licitafie se potrivegte caracteristicilor mAinii 4. s5 arate unde are concentrat5 tiiria CAteva exemple de redeclarafii ale deschidentului, dupii o secventii 1 + - 2 v : 4987 vR53 + AV7 aRD42 3v rR43 v32 +D96 aARV63 3+ -

r RV5 vV9 + R D 10 a~10987

rDV83 v 3 + ARV +Dl0976

2FA

3 *

Alte tipuri de secvenje de licitafii forcing, sau nonforcing : Dac5 repondentul liciteaz5 cu salt a treia culoare, licitajia respectiv5 este forcing de man@ $i descrie o bicolorg de 5 - 5 cel putin. De exemplu : 1iF-lv 24-3+ sau 1+-14 2 + - 3 ~

Dupii o repetifie cu salt a culorii de deschidere, once nou5 culoare din partea reponde~tului este forcing de man@. fn : 1 + - 1 r licitafia de 3 + promite ceva 3 +-3 la caro. Dac5 repondentul $i-ar fi repetat majora, aceasta ar fi insemnat c5 are o carte in plus in culoare ~i cere ca deschidentul s5 ofere cu prioritate un fit, dac5 poate. Susfinerea minorei deschidentului la nivel de patru, Zn acest context, este tentativ5 de glem, cu fit. De pild5 : 1 + - 1 v 3*-4* Iar licitarea la nivelul patru a unei noi culori, 1A -2 3 - 4 + este un cue-bid cu fit de pic5 gi intentie de a juca ~lemul.

* Licitqiile de sus$nere %cute f-r5 salt, la a1 doilea sau a1 treilea palier, nu sunt forcing. Ele trebuie interpretate astfel :
2) 1 r - 2 4 incurajant, 2 - 3 4 = invitafiona1,ll-12POD cca 10 P.O. cu trei c & $ la pic5 f n schimb, dacii ?n turd doi sunt &cute cu salt, sunt forcing de mans5 : 3) 1 4 - 2 1 2 ~ - 3 .
2

1)

1*-lv -3+

* Sustinerea celei de a doua culori nu este forcing de man$, chiar %cut2 cu salt, dac5 r5spunsul a venit dupii primul nivel : 1 + - 1 v 14-3A Iar: l v - l r trebuie interpretat ca invitafional, cu patru atuuri. 2 -3 + 0 astfel de susfinere nu se poate face direct, cu trei atuuri. Cu o astfel de miin5 se recurge la o schimbare de culoare pentru a determina forcingul.

* Suswerea primei culori (dac5 deschldentul a licitat dou5) la nivelul trei este I+-ln forcing de mang5. : 2v-3+ Dac5 repondentul ar fi fost limitat la maximum 10 puticte $ ar fi vrut s5 se opreasc5 sub maqi., el ar fi ales licitafia de 2 FA, cerind deschidentului sii revin5 el in prima lui culoare; sau, daci prefera cupa, ar fi pasat sau ar fi sus@ut prin 3 v nonforcing, cu patru atuuri.
I

* Repetifia culorii repondentului, cu salt, este intotdeauna forcing $i denoti3 intentii de ~lem, nu doar o man$%. 1 -1A Liciqia de 3 r promite o pic5 independenti in general, cel pulin in gase, cu maximum o perclanti3 in culoare. 2 v -3 4
*
Si licita$a : 1 v l n - 1 FA 3 +/* este forcing absolut in licitafia standard, din

96

Bridge de la A la Z

considcrentul c5 o licitatie de 2 +/+ ar fi sugerat o m5n5 minimalil: iar o licitafie de 2 FA o 1x525foarte bun5 (15-17). Licitafia cu salt de 3 +/+ cstc forcing de rnziiq5, [in h d cont cil ~i 1 FA, in sistem, veil vedea c5 are caracter de forcing. Un dublu salt, dupi ribpuns, ar fi semnificat, ?ngeneral, o bicolori putemici, intruc5t altfel de tipuri de miiiti s-ar fi exprimat diftrit.

*
opfiuni:

Dup5 o licitafie cu salt a deschdentului, de 2 FA, repondentul are urmgtoarele 1 4 -lv 2 FA - 3 + l a -14 2 FA - 3 l a -14 2 FA - 3 4 l* -14 2 FA - 4 4
=

forcing de mangil, cu cinci cupe dar poate doar trei carale.


fit de treflil, G r i a nega eventual cinci pici.

gase c & $ i de pic%,sau cinci plinc, gi ambiiii de glem. inchidere, &ri alte pretenfii, cu gase c 5 1 $ %I culoare.

Licitafiile in cue-bi4 ca un eseu de mangi sau glem, sunt evident forcing.


,,2 peste 1 " in cadrul sistemului

Aqa-numitul ,,2 peste 1" nu este de fapt un sistem complet de licitqie, ci mai degrabil un mijloc de a face mai solid un sistem simplu, prin instaurarea unui forcing de mang i in cam1 licitatiei Gcute la nivelul doi peste primul nivel (cu completarea cil, in sistemu1 prezentat, licitafia de 1 FA ca rispuns la o deschidere pe o major5 are gi ea caracter de forcing). fn combinahe cu 1 FA forcing dupi deschiderile pe majore, folosirea licitatiei de ,,2 peste I", prin instaurarea acestui forcing de mangil (respe&nd soliditatea pretins5 deschderilor pe locul unu gi doi), este determinant5 gi faciliteazil declararea mangei in cazul deschderilor pe majore (care se prezintd in cca 20 % din mdini). Dup5 anunprea celor peste 11 puncte pretinse de un ,,2 peste l", repondentul are posibilitatea, dac5 intenjioneazi, de a relicita 2 sau 3 FA. Agadar, i n sistem, folosirca acestui tip de licitatie este utili gi atunci c h d un 2 FA Jacoby direct (ca parte integrant5 a sistemului) nu poate fi folosit. Trechd in revistj c5teva secvcnfe specifice de licitafie de ,,2 peste 1": se va injelege funchonarea gi folosirea acestui tip de licitatie %I cadrul sistemului prezentat. S-a spus cg o licitahe de ,,2 peste 1" (o culoare noui spusi de partenerul nepasant la nivelul doi) este forcing de mangi, fie de 3 FA, fie de 4 v / r . 8i doar pufine cazuri pot opri licitatia de ,,2 peste 1" sub nlangil. Acest concept, inclus de multi jueiitori ce folosesc licitafia standard, ponlegtc de la ideea cil, dac5 repondentul vorbe~te la palierul doi dupa deschiderea partenerului, trebuie considerat ca promitgnd o m5n5 echivalenti unei deschideri (minimum 11/12 puncte) ~i se angajeazil s5 mai vorbeasci o datii, fiind sigur c5 i se va oferi aceastg posibilitate.

Licitatia

97

Din cele minimum 11 puncte ce sunt pretinse, 10 trebuie s5 fie de onor, dad existi o culoare in cinci, gi xni~imum9 dzc5 culoarea este in qase. Aceastil pretenfie trebuie luatA foarte i n serios, deoarece deschdentul iqi va baza a doua vorbire tocmai pe informafia pe care a primit-o privind forp partenerului. Aga ca nu c5deli i n capcana de a licita 2 peste 1 doar fiindcii culoarea este lung2, dac5 m h a nu indepline~te criteriul punctelor. Char dac2 m h este dezechilibrae, cu mai pufin de 10 puncte r5spunsul va fi 1 FA: daca repondentul nu poate licita o culoare la primul nivel gi nici s u s p e culoarea major5 a deschidentului. ,,2 peste 1" este util ~i deoarece poate conduce la explorarea unui fit secundar, atunci c b d repondentul are o culoare proprie respcctabila Si doar doua cLIi in majora deschidentului. De pildi in licitafia : 14 -2 + 2FA-3+ Deschidentul a avut : n RV732 v A5 + V9 + AV76 iar repondentul are: 4A ~ O v RV + ~ ~ 1 0 7 2 ~432

lati cfiteva secvenle care exenlplifica aciiuni ideale, dup5 instaurarea forcinguiui prin debutul de ,,2 peste 1":
1).

14-2+ 2

-a

m h rcpondentului : n DV3 v 32 + AV3 m h repondentului : A DV3 v R5 + AV3 m h a repondentului : 8 RD3 v 72 + 543

+ AD93
a AD93

2).

14-2L 2 + - B 18-21 2

3).

-a

+ ADV32

'

Deoarece ,,2 peste 1" este un r5spuas care in peste 90 % din cazuri promite valori necesare pentru mang5, una din regulile ce obligatoriu se cer a f i respectatc este ca repondentul s5 inceapii licitalia cu cea mai lung2 culoare, k~caz contrar descrierca m2inii va fi incorectii. Cea mai frecvent5 gre~eal2 se petrece cu o m b 2 de tipul : 8 DV32 v 7 + AV9 a AD976 &d, pe deschiderea de 1 V: in loc de 2 se r2spunde 1 r , gi astfel un eventual 2lem de trefl2 va fi ulterior mai greu de licitat. Jucbd ,,2 peste 1" ~i a v h d , de pilda : 4 R5 V 3 + AD 4 ARD9765, dup2 dcschderea de 1 v, licitalia de 2 a va fi suficientj, ea creeaza situatia de forcing dc man25 gi faciliteaza licitafiile ulterioare. Ea este supenoar5 licitafiei 1 V - 3 4 (fiind vorba de o rninora). in afara marelui avantaj i n descrierea foqei ~i distribuliei, folosirea acestui tip de licitafie este de preferat pentru ca, debuthd standard cu doar 1 peste 1, este nlai greu ulterior sa se descrie cu claritate extravalorile. & I special lici+ile cu salt peste un palier swit avantajate (1 4 - 2 A), iar salturile peste dou5 paliere nici nu rnai sunt necesare, aplickd sistemul de 2 peste 1.

98

Bridge de la A la Z

S5 presupunem ca repondentul are : r ARV1076 v 32 4 32 + ARD4 , gi licitea23 doar 1 r ,dupH deschiderea de 1 4. Deschidentul, cu r D9 v AV97 + AD4 V1075, care cu greu a adunat de o deschidere, va avea probleme de a redeclara, in situaiia in care 6 4, gi eventual 7 +, sunt pe mas5 gi ugor de atins dacH repondcntul ar fi debutat cu 2 A . Unica situatie d n d dup5 un ,,2 peste 1" licita$a se stinge sub man95 este atunci c h d nu se g5segte un fit pe majore sau stoperii pretinqi de o man@ pe FA.

Unul din avantajele licita~ei ,,2 peste 1" este c5, fiind forcing, aqa cum s-a spus, nu existi3 deck rar riscul ca licitatia s5 se opreascg inaintea atingerii man~ei. Iati de pildH o m h 5 a deschidentului minimal5 qi cgteva presupuse secvenle de licitatie : 1) 14 - 2 V 2 n * - 2 FA 3 FA rV9876 +A3 2). 1 n - 2 v 2 r -3 r 4r 3).1&-2v 2 r - 3 v* 4v 4). 1 r - 2 v 2 n - 4 +*
4

* = neavhd stop de trefl5, 2 r este mai descriptiv. Dup5 2 FA(forcing), deschiden- tul este obligat s5 continue.
Degi pica este anemicii, contractul ajuugc in 4 r, unde se opre~te.

49 A8 R7V 2

*=3Vnumaiesteforcingdeman@,dar deschidentul, dup5 debutul de 2 peste 1, a v h d Asul de cup5 dubleton, o va declara.

* = splinter. Dup5 splinterul de 4 +, care prornite fit de p i d gi singleton de tr&& deschidentul accepti invitatia gi, avtind excelente controale, cue-bid&.
c2t de bine se poate descrie o miin5 in Tnterpretihd licitatia, m b a repondentului este clarii : culoare de caro valori pentru mans5 distributie echllibrati toleran@ pentru pic5

Si un alt exemplu, din care se poate remarca cadrul sistemului, folosind ,,2 peste 1". Licitafia decurge Repondentul are : astfel : l n - 24 AD5 2 4 - 2FA vV92 3+ - 3 4 + ADv93 4r IRV5 Sau licita$ia : Repondentul are:

I V -2+ 2 4 - 3 1 3FA - 4 + ( 2 ) 4 v (3) - 6 + (4)

(1) = splinter (2) = d e ~ parteneml i nu se arafii interev32 sat, se continua tentativa de ~lern. +AD109 (3) = in fine, deschidentul cue-bideazii. + A R v 10 7 6 (4) = repondentul declar5 qlemul. De ce nu 7 ? FiindcH 3 FA a fost descurajant.

r6

RA';~PUNSUMLE LA DESCHIDEMLE DE UNU LA CULOARE Ce principii guverneazii actiunile repondentului - Cum se rdspunde ? - Prioritdgle rlispunsurilor (rdspunsuri la o culoare majorii - rtispunsuri la o culoare ntinorii - rlispunsuri cu bicolore) - Schematizarea rrispunsurilor - Rriupunsuri cu o manti pasatli
Dupii prezentarea reguliior generale ce guvemeazti ac~unile juctitorilor i n cazul desn amanunt atichiderii de unu la culoare, gi clarificarea nofiunilor de baz%,vom analiza ! tudmea repondentului.

Ce principii guverneazii acfiunile repondentului ?


Partenexul unui juciitor care a deschis cu unu la culoare trebuie s5 @5 seama de urMtoarele citeva reguli simple: - Nu are voie s5 paseze dac5 arc un minim de 6 puncte. De ce ? Fiindcg deschdentul poate avea o mhii maximal%(19-21 de pancte), care, impreunZ cu cele 6 ale repondentului, ar cere ca manga s5 fie jucatii. - Nu are voie sii vorbeasd 2 peste 1, cia& nu are peste 10 puncte. Mu@ hcepiitori nu fin seama de dreguli gi liciteazii, de pildii, 2 dupa deschiderea parteneruld cu 1 V, avkd mm2toarea m h i : 4DV5 v763 485 +A10943 (rkpunsul corect ar fi fost 1 FA). - Dacti se decide s i susfiniiculoarea de deschldere a partenzrului, trebuie sii aibii un anumit numar de c%+. - De asemenea, ?ncazul ?ncare fitul a fost stabilit gi atuul agreat, repondentul are datoria s5-gi reevalueze m h a gi sii adauge eventualele puncte de distributie pentru culorile scurte, dacii este cazul, gi sii aprecieze nivelul contractului. - Cunosctindfaptul ca' rdspunsurile de sus$nere sau cele de FA dau o descriere mai clara' a mdinii, limitdndu-i posibilita'tile, o noud culoare trebuie aleasd dour atunci ctind o descriere exactd a mdinii nu esteposibild ~i ctind se cere o continuare a dialoguluipentru gcisirea celui mai bun contract.

Existi agadar posibilitatea de a da r5spunsuri care limiteazii m h (care pot fi ori de slibiciune, ori de forliij sau riispullsuri care la inceput sunt ambigue, deoarece nu precizeazti din ce categorie face parte h a gi cer descriere i n cont,inuare. In acest ultim tip de rtispunsuri intr5 licitafiile de culori noi (de exemplu 1 4 - 1 v). Ele nu comunicii hcii forpi, m h a poate avea tot at& de bine 6 puncte, dar gi 14 puncte. Dup5 deschideri de far5 atu (1, 2 sau 3 FA), repondentului ii este mai ugor sii iiciteze, ca gi dupii deschiderile puternice sau cele de baraj, fiindcii i n aceste situafii el gtie exact care este forp pe care o define deschidentul gi poate lua decizii mai exacte. M h i l e repondentului, excluz~du-le pe cele practic nule sau extrem de slabe, pot fi grupate dupH criteriul foIfei, aga cum se $tie deja, ?ntrei categorii : . 1. minimale (Mi), de la 516 la 9110 puncte 2. me&i (Me), de la 10111 la 12 puncte 3. marrirnale (Ma), 13 puncte sau mai mult
,

100

Bridge de la A la Z

& funcjie de valoarea m h i i sale, pentru fiecare grupii in parte, repondentul are urrngtoarele cbligajii: 1. Mi : trebuie sii vorbeascii, de hdatti ce are 6 puncte, o datii sau de mai multe ori, dacii redeclaratia deschidentului il obligii la aceasta ; dar in interesul limitiirii mginii gi a1 siguranfei nivelului el trebuie sii Mii licitajia c h rnai jos. 2. Me : trebuie sii aibii capacitatea de a efectua doug vorbiri ~i sii depunii interes pentru declararea rnangei, renunwd la ea doar dacii deschidentul gi-a limitat m h a ca minimii. 3. Ma : trebuie sii se asigure cii licit+a va atinge cel pupn manga.
Prezentarea actiunilor repondentului la deschiderea de unu la culoare este logic sii fie examinatti bazat pe urmiitoarele opjiuni : 1. licit4i de susjinere 2. schirnbiiri de culoare 3. licitarea unui anumit numk de FA Alegerea uneia din aceste opfiuni este determinatti de structura mginii proprii ~i de foqa dejinutii.

Cum se riispunde la o deschidere de unu la culoare?


Sii vedem ce semnificaiie se dau unor r&spunsuri, dupii ce partenerul a deschis cu unu la culoare ?
b Rdspunsuri pe culoare :

Un riispuns la nivelul unu a1 palierului (1 a) o culoare cel pujin in patru i n i m de cel pu$n 6 puncte b) un m c) este forcing pentru un tur

+ - 1 V) arat5 :

Un raspuns de 2 peste 1 (1 + - 2 11;) arat5 : a) o culoare de cel putin patru car$, in general cinci (obligatoriu pe 1 r - 2 V ) b) peste 10 puncte c) este forcing pentru un tur CAnd e x i d mai multe culori de spus, repondentul va licita a) cea mai lung5 mai htAi b) cu 5 - 5 sau 6 - 6, pe cea mai scumpii c) cu culori doar in patru, in mod economic Pe deschiderea cu o rninorii, cu patru c5rfi htr-o majorii, va rgspunde 1 v I n

*
*

Cu mgini echilibrate gi limitate, Erii o culoare majorii, repondentul va declara 1 FA cu 6-90 0 P.O., respectiv 2 FA cu 11- 12 P.O. Aceste licitajii ii precizeaza mgna $i ii ofer5 partenerului posibilitatea de a aprecia imediat nivelul contractului.

La fel ca ~i deschiderile de FA, tot aaa ~i rdspunsurile de FA aratd intotdeauna mdini cu distribu@ echilibrate. Singura cxcepge se face c5nd r5spunsul de 1 FA, a cgrui limiti superioarii este de 10 puncte, este dat gi cu o m b i i semibalansatii, chiar excentric5, deoarece un ,,2 peste 1" ar fi promis peste 10 puncte.

C b d repondentul trebuie d-gi exprime o preferin@ (deoarece partenerul a licitat dou5 culori gi se cere o alegere), criteriile ce primeaz5 sunt, 7n ordme : 1) culoarea la care are rnai multe W i . 2) dac5 sunt egale ca lungime, va prefera-o pe cea 1icitat.i mai h d i . 3) cu un fit de opt cgqi sac nlai nrdr pe ixajora, ce a fost precizai, va prefcra s5 liciteze culoarea major%pentru a juca manga: chiar dac5 exist5 un fit, poate S;i mai bun, dar pentru o culoare minor5. Repondentul se va putea exprima printr-o licitafie de apropiere, dupii cum va putea face gi o liciiafie cu salt. Unele licitafii vor fi forcing, altele nu. Primul lucru pe care repoi~dentul il are de facut, dupii deschiderea partenerului. este de a-gi evalua m&a gi de a anticipa continuarea licitafiei. in funclie de vaioarea n12inii: el are la hdem&i& riispunsurile mai sus prezentate. Dezideratul pr~ncipal trebuie sii fie, i n primul rind, precizia. Prin acest principiu trebuie s5 se infeleaga c5,daca repondentul are un tip de m5n5 pe care il poate defini imedlat, el este dator s5 o fac5, far5 a apela la tergivers5ri sau mlbiguititi. De pildi5, dac5 a sustinut culoarea deschdentului (1 v-2 v), el $-a limitat miina, nu are nimic deosebit ?n afara unui ajutor modest S;i fit. Dup5 cum daca ar fi spus 3 v dupii 1 V , el ar fi definit o altfel de mb5, sau, dacii ar fi facut o schlmbare de culoare, investiga$lle vor trebui continuate - deoarece nu se gtie inca nici cite puncte arc gi nici structura mf inii.

Prioritiijile unor raspunsuri la deschderile de unu la culoare difer5, dup5 cum deschiderea a fost pe culoare major5 sau minor5 :
A. Rdspunsurile la o culoare major6 au ca prioritate, in ordine : 1. susjincrea 2. o nou5 culoare 3. licitare de FA

B. R&punsurile la o culoare minord cer, ?n ordmea prioritiifilor: , 1. propunere de culoare major5 2. licitatia de FA 3. schlrnbarea de culoare 4. susfinerea culorii minore Obsewatie : cu nzhnd slabd se acorda' prioritale majorei; cu mdini frumoase (1Me. Mu),cu cnlitate Si lungime f n minore, se ponte anzlnta minora, ceea ce nu neagd automat existenta unei majore. Criteriul de alegere intre o sus@ere pe ininorii S;i FA este ghldat de principiul : cu ck mnina este mai echllibrata, cu atit se va opta mai lnult pentru FA.

Bridge de la A la Z

C. Rcispunsurile cu bicokore cer : 1. htre dou5 culori inegale, cea mai lung5 * i la cup5 gi patru la picft, htotdeauna cupa, indiferent de 2. htre patru c forp ei ((deschidentul va licita el pica, dac5 o are h patru) 3. intre o minod gi o major& alegerea se face in func$ie de for@ 4. cu o bicolor5 puternic5 gi maximal5, inegal5, rnai htAi se spune culoarea mai lung5 gi apoi a doua, cu salt Sensul diferitelor tipuri de rcispunsuri, gi cerintele pretinse, ar fi
(1). Sustinerile cer reevaluarea gi calculul punctelor de scurtime gi se supun urm5toarelor reguli : - da& partenerul a numit o singurfi dati o culoare, este nevoie de patru c w i pentru a-1 suspne. - d a d a zis-o de doG ori sau se j d sistemul cu majora h cinci, sunt suiiciente trei. - dac5 a repetat-o de dou5 ori, ajung doug c 5 1 $ de completare. Forfa culorii de sus$inere nu poate influen@ decizia (cu As-Rig5 seci nu se poate da imehat punct). NumBrul de c5I$ detcrrnin5 decizia de a susfjne culoarea partenerului pentru a deveni atu.

functie de culoarea de deschdere: suswerile se fac : a) pe culorile majore 1 r -2 r 1r -3 r 1r -4 r 6-9 P.O.D. (uneori mai pufin), trei atuuri 9-12 P.O.D., patru atuuri m i h i excentrice cu cinci atuuri, singletoane sau gicane, max. 9 P:O:D. b) pe culorile minore (dacit nu se joacd inverted)
1+-2+ 1+-3 1+ -2 + 1 + -3 +
(2).

6-10P.O.D.,cincidr~hculoare limitatlamaximum l1P.O.D. 6-10 P.O.D., patru c5rfi cel pufin patru c5r$i, limitat la maximum 11 P.O.D.

Schimbkile de culoare sunt forcing, nelimitate ca f o e : a). 1 peste 1 : b). 2 peste 1 : c). cu salt : de la 6 puncte in sus. cel pufin patru cgI$, nu sunt forcing de&t pentru un tur. autoforcing, minimum 10111 puncte, repondentul se angajeaz5 s5 mai vorbeasc5 o data. peste 15 puncte, culoare independent5

Obsewatie: Actiunea de a sdri peste o cubare, indiferent dacii este @cutti de deschident sau repondent, presupune cd nu are Eungime de patru cdrp in culoarea sdrltci.

a). 1 FA : b). 2 FA : c). 3 FA :

6-10 puncte, 6 r &majorii, far&culoare.de declarat, distributia poate fi dezechilibratii. 11-12 puncte, 6 r 5 major5 hpatru: distributie echilibrae 13-14/15 puncte, f5riimajor5 i n patru: distributie echlibratii

Observatie : In caz de interventie adversd, r&spunsurile fqi pdstreazd acelaqi sens pe care il aveau qi dacd n-ar fi vorbit adversarii, cu exceptia celor de frird atu, care promit tinere in culoarea c~dversd.

Schematizarea rrispunsuriior
Sistenlatizhd rilspunsurile posibile la o deschidere de unu la culoare, vom avea

* * * *

pas

1FA sustinere simpla susfinerecu salt

* *

culoare noua la nivelul unu culoare noug la nivelul doi

* *

salt direct hmanail licitahe cu salt in culoare nou5

negativ, cu mai putin de 6 puncte, excepthd cazul unei culori lungi majore (minimum cinci ckirfi), care poate fi spus5 la nivel de unu, sau o sustinere a culorii inajore a partenerului, Bcuti cu scopuri tactice. miin5 echllibratii, limitat2 la 6-9/10 puncte. Exclude patru c & $ pe majore. limitat la 5-9 puncte, cel pu@ patru c&p h culoarea partenerului, s2u trei pe majore. (obsewatie : juccind standard) minimum patru c&@ h culoarea partenerului, 9-12 puncte gi, de obicei, gi scurtime. (obsewatie :juccind standard) 11- 12 puncte, 61-5 culoare de anunfat. (obsewatie :dar nu pe mnjorti, la care se joacd Jacoby) +nbracii cea mai largii gamti, de la 6-1 4/15 punctc, gi este forcing. peste 11 puncte, culoare In cinci h general, considerat5, cu mici exceptii, ca forcing de mangii. Unii expeqi acceptii 9 pun& daca culoarea este h gase, 10 cu ea in n patru. cinci gi peste 11 dac5 e i echilibrat, 15-16 puncte, finere h celelalte trei culori, spus cu intenha de a fi jucat. miin5 puternic distribufionalg, cu cinci atuuri, singleton sau manque, maximum 9/10 puncte. fo@ nelimitatii, peste 14-15 puncte, cu o culoare solidii i n cinci sau gase, eventual mai putin dacii exista gi susfinere la culoasea partenerului sau biwlora, forcing de mang5.

Observatze :Deqi se recornand&, fn principiu, ca nefiind indicat s c 5 se fac6 baraj pe deschidereu partenerului, el poate fi practicat uneori deoarece este explicit. De pila,

104

Bridge de la A la Z

V9 ,un salt la 3 V expripe o deschidere de 1 +, a v h d r 75 v RDVxxxx + 42 mil mai clar mina decit un r5spuns de 1 V . Mesajul este : nimic altceva ca valori gi sugestia de a juca m h a numai pe cup5.

Rkpunsurile la o deschidere de unu la culoare ar mai putea fi catalogate gi astfel : 1. slabe (licita9i nonforcing, cum sunt : a) 1 FA. b) suspnerea culorii. 2. amb~gue (forcing pentru un tur cel pu*) : a) culoare nouii la nivel de unu. b) culoare nou5 la nivel de doi, peste 10 puncte (1 r - 2v, promite cinci cii*). 3. tar1 : 13-15 P.O., sau 11-12 P.O. in standard. a) 2 FA, in conceptia forcing de b) sustinere cu salt a culorii, in conceptia modem5, invitant5. C)3 FA, 15-17 P.O. d) culoare nouii cu salt ( l v - 2 a), peste 14-15 P.O. cu o culoare foarte solid8 minimum in cinci sau avhd gi o bun5 susfinere la cea a partenerului. 4. de baraj : a) salt i n man~ii (1 v - 4 v), excelent atu minimum cinci, singleton sau manque, maximum 9 puncte. b) baraj pe deschiderea partenerului (1 v - 3 4 sau 4 4). Promite o culoare solid8 (maximum o perdantii) in vapte, GI% nimic algturi, gi practic transmite mesajul cii nu poate juca decst pe propria culoare.

Rtispunsun' cu o manti pasatti


Se presupune c5 un juc5tor care a pasat la hceputul licitatiei nu poate avea mai mult de 12 puncte. Dacii partenerul s5u a deschis pe locul trei, la rhdul lui cu o mhii subminirnalii, acesta este pregiitit in principiu s5 paseze orice licita$e a repondentului. Din acest motiv, prudenla recomandii evitarea licit5rii culorilor h patru, este preferabil Brii atuul sau susfinerea partenerului. Pretenfiile sunt identice cu cele p r e v h t e mitinilor nepasate. i m i t ,12 puncte), nu se poate face forcing, aSa cii Dacii m h a este just sub deschidere (top l o nouii culoare, spusii de m h a care hprealabil spusese pas h deschidere, poate fi pasatii. Licitajia cu salt ar ar5ta 11-12 puncte, iar 2 peste 1 la fel, dar cu culoare i n cinci. Citeva exemple de secvenie pe aceastii temii : 1). culoare nouii licitat5 Mspunsul de 2 v comunicii 11-12 puncte, cu o puternicii cu salt : culoare i n cinci sau vase. Nu se face salt cu patru c5@, char pas - pas - 1 + -pas fiind aproape de deschidere. Dac5 partenerul nu are o deschidere minim%,el va continua gi manga nu va fi ratatii. 2v 2). licita9a de 2 FA : Exact 11- 12 P.O., nonforcing, gi culorile nelicitate stopate. far5 cealalt5 majorii, riispuns considerat de expeai ca o ugoapas - pas - 1 v - pas 2 FA r5 supralicitare. 3). sustinere cu salt : Just sub deschidere, patru atuuri, 9-12 puncte, nonforcing ; mai rar, cu trei atuuri gi doi onori. suswerea cu salt poate fi pas - pas - 1 v - pas cel mai bun riispuns in context. 3v

A DOUA VORBIREA DESCHIDENTULUZ

Redeclarafia deschidentului, adici cea de a doua vorbire a sa, trebuie s i transmit5 urm5toarele doui mesaje : 1. calitatea deschderii (forfa) 2. forma miiinii htotdeauna cel pu@ una din descrieri va putea fi ficut5, gi foarte des ambele. Cea de a doua vorbire a deschidentului este deterrninatii atiit de informatia pe care a primit-o, cit $1 de zona in care este situat5 deschiderea d i n i i proprii. El este obligat s i vorbeasd dac5 licitafia care i s-a ficut are caracter de forcing, dar va putea pasa daci rispunsul primit denot5 slibiciune iar m h a lui e minimala. Dac5 deschiderea este mnde (16-18), el trebuie s5 declare acest lucru gi s i iutreprindii un efort de incercare a juci5rii mangei, iar data este maximala (19-21) s i o declare ~i eventual s5 investigheze chiar gi ~lemul. Cu rnici excepfii, dupi primul schirnb de informafii, se poate aprecia nivelul forielor detinute de cei doi parteneri. &c$e de precizia rispunsului prirnit (limitat sau ambiguu), alegerea contractului final este clari sau, din contr5, mai trebuie explorat5. primul caz trebuie propus5 o concluzie, iar ?na1 doilea se va continua cu descrierea d i n i i , bazat pe ceea ce a promis deja gi pe ceea ce a aflat. Iati cele doui alternative :
1). Repondentul a dat un rdspuns exact prisind forta ~i distributia sa

Vom exemplifica prin patru secven!e de licitafie: a). 1 4 - 2 4 b). 14-2FA c). 1r-3a d). 14-1FA

a). Cu mbii deschidentul va pasa, cu una Mxhe va face o licita$e de hcercare sau va continua printr-o propunere (3 v), iar cu o mini5 & a x i n 5 va declara m a w . nAD987 rAV1072 nAD1098 vR5 vR83 vA5 4R102 4 7 R7 rARV8 aD93 iAVlO7 Pas 3 V trial sau 3 4 invitafie 44 b). Cu m h 5 ainimi deschidentul va pasa, cu irnposibilitatea de a juca pe FA va licita o noui culoare economic sau va repeta culoarea, iar cu o m h i &ximB va declara cea mai potrivit5 man$. nAD92 48 nAV109 v 1065 vAV7 vA98 4RV105 4 RV74 4RV10852 aR7 aR52 aD96 Pas 34 3 FA c). Stiind c i licitatia nu este forcing gi descrie mai degrabi o mnh5 de tipul : n 7 v D93 4 R54 A105432, deschidentul va cButa sa aleagi cea mai bun5 soluee : pas, 3 FA cu @en ?nmajore, 4 sau 5 4 in funcfie de for@d i n i i .

d). Cu M i n i m va pasa dacii m h a este echilibrati, cu Medie gi dezechilibratil va continua investigarea unui contract pe culoare m i n d , cu &l&cim va declara manga.
2). Repondentul a dat un rtispuns ambiguu, printr-o schimbare de culoare la prirnul sau a1 doilea nivel. Deschidentul este dator s5 se descrie :

a). Deschidentul sustine culoarea majord a repondentului, astfel 1+-1r Mediula-1v Maxim-+ 14-Iv 2r 3v 4v Aceste 1icitaQi contirmii patru atuuri gi descriu forp. Nefiind forcing, repondentul va putea continua %-I functie de caracteristicile miinii proprii.
Minim -+ -

i majora la primul nivel. De exemplu, cu toate cele trei b). Deschldentul i ~ anunfti
m&ii urmiitoare, secvenfa de licitatie va fi:

nRD73 &li miv 108 nimli cu o 4 ~ ~ 1 0major5 5 in aAV3 Pam

I*-lv 1r n R 1 0 9 7 degifoartetare,va v ~5 licita economic + ~ ~ 6 p e n5 truadamai i A v 10 l'mlte des~re forts repondentului.

nAD109
v7

miin2 bicolorii, ~~~10987'1ninima R 10

c). Deschidentul declarti FA :

cu:

nR102 VV5 +RD982 aAV9 rD73 vAV98

licitafia va fi: 1

1FA
licitafia va fi:

- 1v

&ii echilibrati, minim&, 1315 puncte. anunpl unei m i h i foarte tan, echilibrate, in zona 19-20 P.O., ce depiigegte deschiderea de 1 FA (15-18 P.O.).

cu:

2FA

1+ - 1r

Astfel de redeclaratii neagii posibilitatea de a susNe majora repondentului, dar pe r5spunsul acestuia de 1 r nu exclud patru carp la cupii, culoare neinteresanti ca atu de %-Idat5 ce repondentul nu a spus-o dup5 1 + . Dacii riispunsul partenerului este dat printr-o schimbare de culoare la nivelul doi, redeclaratiile deschidentului anunmd FA se vor face astfel :

* *

1+-24 2 FA 1v-24 2 FA

Deschidentul nu aratii valori suplimentare 8i nu are rnai mult de 15 puncte, caz i n care ar fi deschis cu FA. Aici deschidentul este in zona &die, dar cu o major2 in cinci. Cu M i n i m ar fi putut repeta cupa, pentru a se limita, chiar dac5 o are numai in cinci.

Licita {ia

107

1 v -2 + 3 FA

0 propunere ce rezulti dm forfa deschidentului, care ligi descrie m h a (ex: 4 R108 V AD963 + R5 ARV). Repondentul poate continua daci are plusvalori.

Rezulti c i redeclarafiile de FA se fac cu m2ini regulate, gi ele nu sunt forcing decst dacii repondentul a vorbit 2 peste 1. d). Deschidentul i ~repetri i culoarea Este cazul mfiinilor monocolore, cu minim 13-15/16 puncte pentru deschidere, fir5 fit cu repondentul gi nepotrivitejocului pe FA. Redeclarafiile deschidentului se fac astfel :

* cu salt:

1r -2 3r

cu

r AR10987
v3 + AD10 a R72

sau: 1 a - 1 v 3a

cu

r AD

v R72 +6 AR98765

e). Deschdentul anuntri o nouri culoare Este cazul jocurilor bicolore, iar anunprea acestora se face economic sau poate indica bicolore tari. in prirnul caz, 1 + - 1 r sau 1 v - 1 r 2 24 returul repondentului hprima culoare se poate face economic, deoarece cea de a doua culoare a deschidentului este sub nivelul primei gi avem de-a face cu msini de for@Minimii. h schimb, dac5 secvenp este : 1 + - 1 r repondentul este obligat sii atingii 2v palierul trei (pentru a oferi doar o sirnplii preferin@), culoarea a doua fiind mai scumpii ; licita$a este cunoscut5 gi sub numele de ,,inversatSY gi ea garanteazii o mhii Maximal5, fiind i n principiu forcing de mang8. Iati cum arat5 o astfel de miin4 ce se preteazii la o licita$ie inversati : r A 3 v RD 109 + ARV 1072 a 3.

Tot o bicolorii tare sugereazii gi secventele:

lv-2+ 3a

sau ' l v - 1 F A 3a

htr-o licitalie de tipul precedent,

1 v l h - 1 FA deducliile sunt logice : 3 &I+ 2 a/+ ar fi sugerat o mhii minimala. 2 FA ar fi ariitat o m M medie, invitafionaiii. 3 a/+ sunt forcing de mangi, mai ales dacii gi licitafia de 1 FA a fost forcing (^msistem).

108

Bridge de la A la 2

Obsewape : cdnd deschidentul este subminimal, pentru a nu risca s d - ~ indue& i in eroare parteverul licitdnd o nou&culoare, este de preferat s&-,virepete prima culoare.

h concluzie, in cel de a1 doilea tur de licita$e, redeclarafia deschidentului se va face c51ilhziti de urm5toarele priorit5ti :
1. 2.
3. 4. 5.

6.

decide dona, dac5 este c a d sus$ne culorile majore ?nh c $ e de Mi-Me-Ma, licitafii care nu sunt forcing gi promit patru atuuri. anunp o nou5 culoare la nivel de unu. repet5 propria culoare, simplu sau cu salt. liciteaz5, cu distribufii echilibrate, un anumit nurn5r de FA, ce corespunde foqei d i n i i sale. anun@ 5 r l e bicolore printr-o nou5 culoare la nivel de doi, economic sau in inversa%.

Schematizate, redeclaratiile deschidentului pot fi grupate astfel : MinB minima (13-15)


MMi medie (16-18)

M b 2 maxim2 (19-2 1)

- FA la cel mai jos nivel posibil - suspnere simp18 a culorii re-

pondentului la cel mai jos nivel posibil - liciteazg o a doua culoare, daca o poate face economic peste 1" economic - repeti propria culoare la cel mai jos nivel posibil

- repeti cu salt propria culoare - decide maqa - suspne cu salt culoarea repon- - salt in FA dentului - licitem5 o a doua culoare - anuntil o bicolora cu inversati cu salt - licitem8 o a doua culoare ,,2 - dublu salt at& in culoarea
repondentului cit $i in propria culoare

A DOUA VORBIREA REPONDENTULUI


Secventele de licita$e vor fi de la sine explicative.

(1). Licitajii care denoti dorinla de a juca o pa*alii,


a). l v - l r 2 41 -pas b). l + - l v 14-1FA c).

6-9/10 puncte.
d). l v - l r 24-24

lv-14 2*-2v

Licitatiile care doresc incetarea dialogului sunt a ~ a d a : r a) b) c) d) Pas 1 FA 2 i n culoarea precedent licitat5 preferinja pentru prima culoare a deschldentului

-.

Licitatia

109

(2). Licitafii invitationale, 1011 1- 12 puncte.


lv-ln 2+-2FA lv-ln 2+-3+ lv-ln 2+-3v lv-ln 2+-34

Licitafie invitational5 este ~i : lv-ln 24-2+

adic5 a patra culoare forcing (despre care s-a vorbit deja gi asupra ciireia se va mai reveni)
1v-1n 1 FA - 2*/ + (nonforcing). Pentru ca s H d e d forcing de man$, repondentul ar fi trebuit s5 spun5 3 +I + .

Dar nu este invitaGonalH dacH ar fi fost :

Tot invitaiionale sunt gi licitafiile:

1 4 - 2 a sau 1 4 - 2 4 2~-2FA 2 v -3+/+

14-2+ 2 v - 2 4 repondentul aratH preferinpi, nu face forcing, el are 11- 12 puncte gi doar dou5 pici.

in:

(3). Licitafii forcing de man@, peste 13 puncte :

Sau o culoare nou5 licitatii cu salt, on suspere cu salt ?n turul doi :

(4). Licitatii de concluzie (stop), directe :

Obsewatie : Chnd repondentul, dupd deschidere, a vorbit 2 peste J , el a promis cti va mai vorbi o datd, excepthnd cazul chnd deschidentul a decis imediat man$a. Piin urmare, el nu va putea pasa a doua vorbire a deschidenfului (care ar putea fifoarte tare), ci va putea, cel mult, s Q i limiteze mdna. DupH o secvenp de licitage de tipul :
1 2

n - 2 (ic
, licitaiia de 2

+ fiind forcing un

tur, licita@ile de limitare a mainii sunt : 2 4 , 2FA, 3 a , 3 + .

110

Bridge de la A la Z

DESCHIDEREA DE UNU PE CULORILE MINORE (1 * I + ) 81CONTLVUAREA LICXTATIE^ iiV SISTEM

Prioritiiti - Licitatii care debuteazii cu secventa 1 + -2 4 - Inverted minor raise - Licitatii care debuteazd cu secventa 1 *-1 + - Sustinerea culorilor majore
Exemple de mSini potrivite deschiderii pe culorile minore :
1.

rA72 vDV109 +R32 *A92

2.

se va deschide cu 1

+.

rA9 v5 +Dv765 +AR973

se va deschide cu 1 +

Dupii deschidere, licitafia i n continuare urmeazii in general principiile licitafiei ,,pas cu pas". Este de presupus cii repondentul, dacti are patru cii* pe o major& indiferent de calitatea ei, sii gi-o anunp economic, gi doar cu 5 - 4 pe majore sii sp- mai ^ut% pica. Pentru susfinere, repondentului i se cer mai multe atuuri (patru pentru car0 gi cinci pentru treflii) deckt dacii deschiderea ar fi fost pe o major% admi$indu-se unul mai pupn dacii secveng este competitivii. Wpunsul de 1 FA neagii majora ?n patru, nu este forcing, se limiteazii la 5/6-10 puncte.

Prioritiitile riispunsurilor in cazul deschiderilor pe culori minore


De la inceput trebuie precizat cii, pe deschiderile ^u culorile minore, prioritatea trebuie sii r h h i i , indiferent de sistemul jucat, tentativa de gkire a unui fit pe majorii. Optiunile rtispunsurilor, ?n ordinea prioritZitii, dupii o deschidere de 1 +/ + , vor f i : 1 ) . Majora. Dupii o deschidere de 1 a, chiar dacii repondentul are patru sau cinci cgrfi la car0 dar gi patru carp ?ncupti sau pick va riispunde majora. Dacg miha nu este limitat5 la 1011 1 puncte gi are perspective de mangii, ulterior se va introduce ~i caroul.
2). FA, dacii distribufia este potrivit5. Licitafiile de FA standard, dxpti o deschidere pe minorii, aga cum s-a menponat deja, neagii o culoare major5 in patru iar limitele de punctaj sunt : 1 FA + 6 - 9/10 P.O. 2 FA + 1 1 - 12 P.O. 3 FA + 13 - 15 P.O. A v h d mai mult, sau altfel de tipuri de miiini, este recomandabil sii se ^uceapii cu o schimbare de culoare, forcing, licita@le de FA a v h d caracterul de a limita m h a .

Obsewatie :In sistemul modern propus intewin modvcdri importante la rdspunsul direct de 2 FA, fa,t~de cel de 11-12 P.O. recomandat in actiunile standard ;prefentiile cre$c la 13-15 P. O., devenindforcing, ca f i rdspunsul de 3 FA, care aratd 16-17 P. 0.

Licitatia

111

Acest concept nou, prin care licitafiile cu salt de FA devin forcing iar limita de punctaj este rnai mare, antreneaz5 cu sine posibilitatea de a juca manga eventual pe 3 FA, Inainte de a o alege pe cea de unsprezece levate.
3). Sustinerea culorii minore.

Ti&d seama d deschlderea poate fi ~i cu o culoare In trei, In special &d se deschide cu 1 se pretind cinci sau rnai multe atuuri pentru a spune 2 gi minimum patru pentru a licita 2 + dup5 1 + . Obsewatie : Conceptul modern de tratare a deschiderilor pe minore aduce ~i alte tnod$cdri .yi precizciri. Deschiderea de 1 + de pildd, sugereazd rnai intotdeauna o culoare in patru sau rnai lungii, in primul rdndJiindcii, mbnd minorele in trei, se deschide cu 1 +. Doar in cazul unei distributii 4-4-3-2 poate apdrea in deschidere un caro in trei.

+,

Schematizkd In funcfie de punctajul miinii proprii, bazat pe ipoteza cii o deschdere pe culoare rninor5: 11111-ZUnal5,cu o distribufie echllibratii, se situeaz5 intre 13-15 P .O., repondentul va proceda i n felul urmiitor :

cu 6-10 puncte (fir5 o lstribujie adecv-at5Gra atuului), va licita o nou5 culoare astfel: - nlajora in patru, dac5 o are - cea mai lung5 culoare - cea lnai scuinpli din douii culori ?ncinci - cea rnai economicii din dou5 culori In patru De exemplu, a v h d : r R6543 v A932 + D5 + 76, dup5 o deschidere de 1 + sau 1 +, va licita 1 A . Sau, cu : r A972 v V876 + 1098 R7, dupa 1 +/+, va spune 1v .

* cu 11-12 puncte, repondentul va licita o major5 In patru dac5 o are, sau o alt5 culoare, ~ idup5 , a doua vorbire a deschldentului, va mai face o licitatie. *
cu 13 sau rnai multe puncte va licita rnai k t 2 . i: - o noua culoare, data este posibil o major5 - sau 2 FA, cu m h 5 echilibrata de 13-15 puncte (de exernplu, a v h d o m h 5 cu : r RV8 v AVlO + R1052 4 D93, dup5 I +, va spune 2 FA). hnbele licitalii sunt forcing.
\

Susfinerea culorii minore de deschdere, In funcfie de punctajul repondentului, in I sistemul propus, poate fi: * susiinere simp15 = inverted, forcing, peste 9-10 puncte ; acest tip de licitaiie va fi expus pe larg. * susfinerecu salt = licitafielimitatii, 6-9 puncte, care promite o excelentil susfinere, cel putin cinci c5@, neag5 rnajora ! r ~patru Si aratii o mA&idezechilibratii. De exemplu, cu 4 654 v 3 + RV954 R1076, licitafia este I + - 3 + .

Licitafia cu salt in minora de deschdere presupune deci o mhii care nu poate aplica secventa 1+/+ - FA. Un r2spuns de 1 FA ar fi presupus aceleagi condlgi de punctaj, dar cu o m h 5 echilibrata ( 4 D63 V 876 + RV92 V76).

112

Bridge de la A la Z

Continuarea licitatiei, sustinerea culorii majore a repondentului

Deschidentul, dac5 are patm c5@ h culoarea major5 licitat5 de repondent, este obligat s5 o sus$nk hainte de a opta pentru alte licitafii. Prin aceasta el comunic5 cele patru c5I$ GI culoare ~i o deschidere minimal5. Dac5, de pil&. a deschls cu 1 +, parteneml a licitat 1 A qi deschidentul continua de pid. altfel deck sus$nhd-0, el neag5 patru Sau, dac5 dup5 deschiderea de 1 + repondentul a spus 1 v iar deschidentul are patru c % $ %I pic%,el este obligat s5 continue licithd pica, mai degrab5 deck s5 declare FA. Eventuala intervenfie advers5 nu trebuie s2 opreasc5 c5utarea fitului. Cu o min5 rnedie ~ifit g5sit pe major5, 16-18 P.O.D.: deschdentul va face o invitatie printr-o sus@ere cu salt, 1 a- 1v 3v , iar cu una maximal5 va face licitafii forcing de mang5, nu neap5rat 4 v .

0 problem5 delicat5 este modul h care repondentul, dup5 o deschidere pe culoare minor2, ar putea s5-i transmiti partenemlui aGt lungimea h cul.oarea major2 propne c&t ~i forfa. Iat5 ciiteva secvenie care clarific5 procedura :
Dup5 : 1a - 1v 1 FA - 2 r / v repondentul comullic5 in principiu cinci pici (sau cupe) gi o m h 5 ce nu ar avea ambifii mai man, 6-8 puncte, tip: 4 AD732 v 432 + 75 a 53.

ar fi invitationalg, 9-1 1 puncte, gi cu gase pici (cuSecvenk : 1 a - 1 v 1 FA - 3 r / ~ pe), de tipul 4 ADV732 v D95 + 32 D7. promite 12 +, declarhd manga care pare cea mai probabil5 cu o deschidere %I fa@.0 miin5 gen : r AD10975 v R32 + D3 a D9. situatiile ?ncare rnajora este in cinci iar miha este invitan% peste 10 puncte, de pil& 4 AD732 v R95 + D43 107, este de dorit s5 se poat5 afla daca deschidentul ar putea s5 o susfin5, avind trei c5@. astfel de camri se impune o licit@e de temporizare, prin care se cere aceast5 susfinere. Ea poate fi rezolvati astfel : S5 presupunem m h a : 4 R95 v AD1073 + 1095 D9. Licitafia va fi : Iar : 1F A - 2 + Sunt +11 puncte, deci o &5 invitant5, iar noua culoare minor5 este un forcing, care nu comunic5 neaparat carale, ci solicit5 clarificarea suslinerii pe major%. Sau : 1 + - 1 v / r htotdeauna liciand cealaltg minor5 se cere susfinerea,cu 1 FA - 2 a trei @qi, a culorii majore, pe care deschidentul o va confirma licitfind 2 v (sau 2 4). h cazul c5 nu le are. va reveni GI minora lui sau va licita 2 FA.
1 .
-1v

1a - 1A / 1 FA - 4 r / v

Licitatii care debuteazri cu secventa 1

1- pas

-2+

Dac5 pe o deschidere de 1 v / r , juchd ,,2 peste 1" forcing de maq5, nu sunt probleme dificile h t r u d t cu m2ini doar invitafionale se poate recurge la 1 FA (considerat forcing dup5 o deschidere pe major5 ), problema este c5 in c a d deschiderii pe minor2 licitaHa de 1 FA nu mai are atributul de forcing iar m f i l e invitafionale devin ceva rnai dificil de licitat. Un deschident, a v h d de pildi : (r, RD93 v AV32 4 D976 + 3 , sau r 9876 v ARD5 4 R32 + 3 2 , dup5 secvenp 1 4 - pas - 2 +, nu va avea un r5spuns facil. Experrii au c h t de acord c5 licitajia de 2 a dupi 1 4 poate fi, in unele cazuri, rnai slabi deciit un ,,2 peste 1" normal (zis dup5 o deschidere pe major@, gi poate porni de la 10 puncte. Evident c5 ea neag2 o major5 in patru, arati o miin5 nepotriviti pentru ,,inverted mznor raise" (se va vedea ulterior), are trefle bune gi susfinere, gi pregzte~te continuarea dialogului. Deci, in sistemul prezentat, singura licitatie de doi peste unu care nu este forcing de milllg2 este licitalia de 2 + dupi deschlderea de 1 4 . $i pentru c i 1 - 1 FA este limitat, atunci c h d repondentd are o m2n5 bung, suficienti pentru a invita la man82 (10-12 puncte), cu cinci sau gase trefle, el va debuta cu 2 a. Dac2 va face apoi orice alti liciGfie, excepthd-o pe cea de 3 i , acfiunea devine natural5 gi forcing de mang2. htr-o secvenp care decurge astfel : 14 -2
2

, licitafia de 2 v a deschidentului nu este o inversati, ci sugereaza o m h 5 cu patru cupe, poate de tipul4-4-4-1 sau 4-4-5-0.

Schematizihd r5spunsurile deschdentului, aga cum ne propunem s2 j u c h dup5 1 + - pas - 2 +, acesta are la dispozigc urm5toarele redeclarafii : forcing, cinci sau rnai multe carale, punctaj mediu, 16-18. forcing cel pufin un tur, de obicei cu o distribufie 4-4-4-1. = forcing de mangi, artificial, cu susfinere bun5 de trefl5 (patru c2rfi). = natural, minimal, cu susfinere de trei c5Gi la trefl2. = natural, minimal, nonforcing, bicolor &or cu patru trefle. - forcing de mang5, maximal f) 3 4 3). 3 VIA - splintere, forcing de mang5, mil,vimal (17-20 de puncte), susfinere de patru c5rfi la trefli, controale h celelalte dou5 culori, distribufie probabil5 4- 1-4-4 sau 4-0-5-4. maximal, 18-20 P.O., cu fit de trefl5. a). 2 4 b).2v c) 2 A d). 2FA el. 3 6
=
=

114

Bridge de la A la Z

Inverted minor raise


Sustinerea h sistem a culorii minore de deschidere este denumit2 ~i ,,susfinere inversat5" deoarece se deosebeSte de conceptul standard, unde susfinerea simp15 este considerat5 o licitatie slab5 cu tent5 de baraj. in inverted minor raise (IMR) susfinerea simp15 este considerat5 ca o licitafie tare, forcing cel putin un tur, iar o imediat2 susfinere cu salt este o licitafie slab5 ~i de baraj, adic5 exact invers decit h licita$a standard. Ideea este practic5 deoarece, aplichd IMR, licitaha cu salt va descrie imediat intentiile repondentului, pe c h d o susgnere simp15 va da ocazia unui schimb mai fluent gi uSor de informahi atunci c h d m b repondentului a fost deja descris5 ca fiind tare. Pentru a face o licitaGe de sus@ere cu salt repondentul trebuie s5 aib5 cel pufin cinci c5$ h minora respectiv5 (deoarece deschidentul poate avea doar trei), scurtime in culorile rnajore, dificultate de a licita FA ~i 5-9 puncte proaste. Licitafia are un caracter obstructiv, ca once licitafie de baraj. & schimb, pentru o susfinere simplii, 1 i / + - 2 i / + , se cer de la 9/10 puncte fiumoase in sus, %r5 limit2 superioar5, dar de preferat 12/13, cu patru c 5 1 $ sau mai multe h minora sustinutti, vi fir3 major5 i n patru. Repondentul inviti astfel la man$& iar licitaha este forcing un tur dar nu forcing absolut. Dacg miba lui depggege 12 puncte, evident c k h tururile urmgtoare, va licita astfel h c i t maqa s5 fie declaratii. Si anume : in turn1 secund, dupg r%spunsuldeschidentului, el va transmite un stoper intr-o alt5 culoare, sau va licita 2 FA pentru a comunica o m h 5 h rest echilibrat2, cu stopuri in celelalte culori, dar numai invitafionalg. Dac&este minimal va reveni h culoarea minor&. Rezult5 de aici c5 dupii un IMR repondentul, dac5 are o m h 5 de valoarea unui forcing de man85, va trebui sii evite licitafia de 2 FA sau de revenire h minors.

0 licitahe inverted minor raise, h afara mesajului de fo* transmis imediat, 31cearcii sii descopere zona de for@a msinii deschidentului. Dac5 acesta anun@cii este minimal. repondentul, a v h d doar 10-12 puncte: va decide pentru o pa$al3 8i va pasa probabil2 FA declarah de deschident, dar cu mai mult de 12 va continua %chd licitafii forcing pentru a giisi cel rnai bun contract, chiar avind in fa@o deschidere minimal5. Dac5 deschidentul, dup5 un tnverted minor raise, continu5 cu o alt5 culoare, ea trebuie considerat2 drept declarare de stoperi, atuul fiind acceptat. Dac5 repondentul este cel care, de data aceasta, revine in 2 FA sau trei pe minorii, el propune hcetarea actiunii. & schtmb, da& ~i repondentul se a n g a j d a prezenta cue-bidbd stoperii, el promite o mhii de 12-15 puncte gi trebuie jucat2 cel pu@ manga. Licitarea de apropiere condud ?XI felul acesta are ca scop nedepeirea eventualului palier de 3 FA, ca un contract alternativ de nou5 levate de cel de unsprezece pe minore. Diferenp intre a juca standard gi sistemul recomandat se poate exemplifica astfel : Avhd : n 73 V R92 + Dl0976 Z RV2 ,in standard se poate licita 2 + dup5 1 +: dar nu r g i dacH se joac5 inverted. Sau, cu : r D92 V R54 + V5 Z R9876, dup5 o deschidere de 1 i.se va spune 1 FA gi nu 2 i , ca in licitatia standard.

Licitatia

115

Observatie : deoarece se poate ajrma cti tncti nu s-a produs debarasarea de vechiul sistem, este indicat ca juctitorii sti se asigure de la bun kceput ducd aplicri noul concept de sustinere a unei culori minore drept forcing, sau dacti urmeazd cdile clasice in c u singura condipe wind posibile culori care sustinerea simpla' este o licitatie limitatti, c in trei la deschidenf) de a avea patnt-cinci cdrp. Subtilitiifilelicitafiei dupi deschidenle pe minore, pot continua. Daci a spune majora pe o deschidere de 1 + nu-i nici o problemii, sau dup5 1 4 de % i $ de pica gi patru de cupi), in declararea a licita 1 r gi a sari peste cup5 (avhd cinci c culorilor minore un punct important privind forpi gi distribufia poate fi csgtigat folosind secvenp de licitajie 1 4 - 1 + .

Licitatii care debuteaza' cu secvenfa 1

a-1+
de for@ limitatii gi poa-

Cind este secvenp 1 4 - 1 + util5 ~i cum trebuie ea condus5 ?

a) se gtie deja c5 on de cite on repondentul are o rn%

te licita o major& avhd-o in patru, trebuie s-o fac5 char dac5 caroul este mai lung.

b) dac5 Ins5 repondentul are o carte suficient de puternic5 pentru a juca manga (peste 12 puncte), el va putea debuta licitafia cu 1 + (aviindu-1 i n cinci sau mai multe) gi doar apoi va declara majora in patru. Licitihd astfel, el va fi in miisuri de a-gi preciza a6t forp ckt gi conformafia miiinii. c) pe de altii parte, cu o distribufie similar5 dar cu o miin5 slab5 far5 perspective de mang5, repondentul va prefera sil liciteze mai in& majora gi, pe redeclaraoa deschidentului de 1 FA, se va refugia in lungimea sa eventual5 de minori. De pil&, secvenp : 1* - 1 v 1 FA - 3 + arati o mhil slab5 cu patru cupe gi gase carale. La fel este gi in: 1+ - 1v 1 FA - 3

Ambele licitMi cer pas in principiu gi exprim5 rehzul de a juca FA.

ta 1

+ dup5 1 a , chiar gi cu trei cw.Un riispuns direct de 1 FA ar fi bromis limita suDoui exemple:

d) cu o m h 5 minirnal5, 5-7 puncte, gi fTar5 major5 in patru, repondentul va lici-

perioari, 8-10 puncte, aga ck aceasti licitajie permite nuanjarea celor douil limite.

r D93
vR102 +RV62 a876

rV85 v 765 +D86 aR985

116

Bridge de la A la Z

DESCHIDEREA DE UNU PE CULORlZE MAJORE 1~ 81C O N T ~ UREA A LICITA TIEI iiV SISTEM

/ 4

Conditii prerinse - RcEspunsuri (Sustinerea culorii mnjore - Alte tipuri de licitn#ii structurate :Drury, 1 FA forcing, 2 FA Jacoby, Licitatia direct& de 3 FA, Splinter, Trial bid) - Redeclaratiile deschidentului
CondiGile generale ce trebuie hdeplinite ?ngeneral pentru a deschide cu 1 V sau 1 r au fost prezentate la hceputul capitolului (punctaj, levate defensive gi redeclaratii). h sistemul prezentat, sernnificativ este doar faptul c5 majora cu care s-a deschis este cu siguranp 31cinci. Dac5 ambele majore sunt h cinci, se deschide cu cea mai scumpii, iar cu o distributie h culorile majore de 6 - 5, se urmeaz5 strict regulile bicolorelor. n plus, exceptie G&d o Important de refinut este c5 repetarea culorii aratii o carte i d 5 minimal%,la care pentru descriere, h lips5 de alt5 solutie, s5 fie posibil5 repetarea gi cu numai cinci c5rti. La toate deschiderile, ca $1 la spital, rnai important decit diagnosticul este tratamentul. Nu este deloc complicat s5 se practice r5spunsurile naturale, conform principiilor ce au fost deja expuse, dar descrierea, Si implicit rezultatele, vor fi mult rnai bune dac5 se va apela la solufiile oferite h sistern prin anumite licitqii structurate, cum sunt 1 FA forcing, 2 FA Jacoby, licitajiile Splinter ~itrial-bid-urile. Susfinerea culorii majore de deschidere rimiine prioritarg, gi bunii jucgtori nu uita niciodatii principiul care spune: cdnd ai la indemdnd doua' licltatii printre care $i sustinerea culorii partenerului, opteazd pentru ea. Licitaiiile directe au fost vi vor fi htotdeauna rnai ugor de rezolvat Si de diagnosticat dedt arnbiguiti%tiIe, atunci c h d ele pot fi evitate

Sustinerea culoiii majore - Alte tipuri de licitntii structurate


b Sustinerea unei culori majore

Ass cum s-a mentionat deja, in cadrul sistemului bazat pe majora h cinci, sustinerea culorii, dac5 este posibil5, este prioritark Trebuie hleles c5 schirnbtirile de culoare nu igi au rolul atunci ciind nu au importante mesaje de transrnis gi c5 prin susfinerea culorii majore, pe ling5 fixarea atuului, se limiteaz5 rnai exact m h a repondentului. Deoarece repondentul, dorind h final s5 susfin5 culorile majore, poate avea miini extrem de diverse, ce nu pot fi descrise simplu prin adiiugarea unui numar de trepte (1 v - 2 v/3 v sau 4 v,' respectiv r ) , h sistem au fost introduse o serie de trat5ri convenjionale pentru astfel de tipuri de mgini constructive. fn intentia de a ggsi cel rnai corect nivel, acestea tind 3I final tot spre susfinerea majorei;.dar furnizbd rnai multe inforrnafii.

1. fn forma sa cea rnai evidentii, susjinerea se limiteaz5 la una simplii, la una cu salt sau direct5 la mang5.
Ce caracteristici au aceste licitafii gi cum riispunde deschidentul la de?

Repondentul igi lirniteazii drastic mha, 516-9 puncte, cu trei atuuri gi nimic altceva. Este cea rnai clara gi utilg licitafie deoarece hgreuneaza acjiunile adversarilor care, in cazul riispunsului de 1 FA sau dac5 se pasa, aveau rnai multe paliere disponibile pentru a interveni. Irnporta~t de retinut este deci c5 o susfinere simplii este slabii, a v k d mai degrab5 o tent5 de baraj. Ce optiuni are deschidentul dupii o sus*ere simp15 ? - dacg este minimal = pas - daca este mediu spre maxim = trei la culoare sau trial bid - dac5 este maximal = declarg manga Deschidentul nu va continua agadar dac&&a sa e minimala; dac5 e mai tare va kcerca sii transmit5 mesaje ugor de recepfionat: de pild5, Iicithd cu salt, va ariita c5 dorese s& joace man9a dac5 vorbirea repondentului nu a fost absolut minima1ii sau dacZ are o distribufie dezechilibratii care i-ar folosi in hcercarea de a juca totugi manga. b) sustinerea cu salt : 1 v / A - 3 v / r Mina repondentului este limitatii la 9110-12 P.O.D., cu patru atuuri, gi invit5 la man~ii. Mesajul este :partener, dacd nu egti minimal, hai sd juciZm manga. Iatii o astfel de mini? : 4 RD9 v A876 + D954 111 65. Dup5 deschlderea de 1 V, dac5 repondentul avea doar trei atuuri, sus@erea se efectua hthziat, in doi tirnpi. Suspnerea cu salt nu dezviiluie nimic despre eventualele scurtimi (singleton, manque). Ea se poate face, dupii o deschidere de 1 r, gi cu: r RV864 v 1098 + RD9 + 32, dar poate fi 5cuti gi cu: r V976 v 2 + AD432 + D109.

c) sustinere directd in man@ : 1 v / A - 4 V/r.


Aceasti5 licita$ie, cu dublu salt pe majore, este cea mai grea de hjeles de catre mulfi juc5tori lipsifi de experienp. Ea trebuie tratat5 practic. ca o licitafie de baraj a repondentului. Aratii o mhii slab5 ca for@ dar cu excelentii susjinere gi o culoare secvdark Este un gambling, ce taie dm palierele de licitafie adverse. Condigile pretinse sunt: cinci atuuri, singleton sau manque, mai pufin de 10 P.O. Scopul acfiunii este atilt de a instaura un baraj, dar presupune, in acelagi timp, ~i o speranp de a face jocul. De exernplu, o mhii: 4 6 v RV983 + D9876 It. 32 ;dup5 1 V, se declar5 4 V .

d) salt direct in man~d pe altd culoare : 1 4 - 4 V .

. 0 astfel de licitaiie promite o foarte bun5 culoare proprie in gapte sau mai multe ciir$i, cu un maxim de 9 P.O., iar mesajul transmis este : cartea mea nu are valoare decfit dacd jucdm man8a pe culoarea mea.

118

Bridge de la A la Z

2. Sus@erea culorii majore cu nurnai trei atuuri dar cu 9110-12 puncte, dup5 cum s-a spus, necesi6 o licitafie i n doi timpi. Repondentul clarific5 faptul cf se afl5 in
aceas6 zon5 de punctai printr* licitGe ce debuteaz5 ambiguu, de exemplu: lv-14 2*- ? La a doua vorbire, saltul In 3 v va descrie perfect a& punctajul c k ~i confomatia m2inii: care ar putea ar5ta astfel : 4 RD63 v A95 + Dl072 4 5 4 . Dac5 distribufia ar fi fost de pild5: r RD63 v A954 + V1072 + 5 , s-ar fi licitat direct 1 v - 3 v . Un alt exemplu. Repondentul are : va decurge : 1 v 2+ 2 v/h/FA - 3 V Remarcati cum o secvenp de tipul :
A

R7 v A432

+ A932 + 765 ;

licitaria

1v -2 a este extrem de explicit5 ; ea 2 + -3v a r a 6 peste 11 puncte, pentru c5 s a vorbit 2 peste 1, este invitational5, m h a coniine trei atuuri, iar deschidentul, dac5 este maximal, poate spera chiar la un glem.

3. -

Susiinerea hcazul m h i l o r maximale, hjurul a 13 puncte

sau 1 v - 1 4 1 v -2 2*-4v 24-4v Licitafia aceasta, In principiu, nu demonstreazii ambifii de glem, dar deschidentul, cu d i n i speciale, nu este oprit de a continua.

fnturul doi se declar5 direct manga,

1 v -2 + nu va putea zice 2v 3 V, care ar fi nonforcing, sau 4 V, ~i va fi obligat s5 apeleze la o nou5 culoare pentru a instaura forcingul, avgnd desigur ambifii de glem. De exemplu 1 v - 2 a 2v -24 2 FA - 3 v inseamn5 fit de cup5 ~i m h 5 foarte puternid.

Cu o m h 5 foarte tare repondentul, dup5 o secvenp :

Similar, dup5 1 v - 1 4, deoarece sus@nereaulterioar5 la 3 V nu e forcing, cu o mhn5 maximal5 trebuie aleas5 o nou5 culoare. De pild5 : lv-14 2 ~ - 3 + Tipurile de licitatie, a~a-zisecu ,,sus@nerehtArzia6", vor rezolva licitatia m2inilor tari (13-15 puncte), astfel : Avhd, ca repondent. m h a : clr Dl09 v AV65 + 32 & RDV9 , secvenp de licitajie va fi: l v -2a 2 ... - 4 v

b Alte tipun' de licitatii structurate

Conventia Drury

Repondentul poate apela, prin inlelegere prealabilii cu partenerul, la o convenfie numit5 Drury, dupii numele expertului american care a propus-o, ~i care e menit5 sii investigheze calitatea deschiderii de 1 v/& &cut5 pe locul trei. Repondentul, dacii este interesat sii objinii mai multe informafii, va spune 2 Se folosesc douf structuri de riispunsuri ale deschdentului :

*.

pas - pas - 1 v - pas dac5 deschdentul liciteazii once altceva decit 2 2, 21 1 el prornite existenp unei deschderi care hdeplinege condi$ile. fn schunb, dacii i ~repei t i culoarea, este subminimal. 11 Dupii :
21

Cealalta structurii este mai complicat5, dar ~i mai explicit& Dupii : pas - pas - 1 4 - pas
26

rlispunsurile deschdentului sunt urmiitoarele : - m i 1 1 5 minim5 f a 5 interes de mansf 2 = promite deschidere corect3, dar poate r h h e ?npaaalii dacf 2r repondentul nu are nimic special de oferit. = licitafie natural% prornite at&t deschidere c k ~i patru cupe, $i 2v este forcing un tur = promite o d n i i tare de FA, 16-18, cu cinci pici. 2 FA = bicolor2 5 - 5 cu mibii tare. 3 a / + /v 3r = minii tare, sugestie de ~ I e m 44 = miin5 bunf, dar fir5 alt interes. = licitafie Splinter (prezint5 scurtimea, ariifid interes de ~lem). 4 a / +/v Indlferent de structura de riispunsuri folosit5, convenfia Drury este utilii in prezentarea economic5 a miinilor bune. ~ s ~ u n s u r ipartenerului le aflat in f a p unei deschderi pe culoare major5 gcutii pe locul trei, se modificii prea pufin fafii de riispunsurile clasice : a). pas sau susfinere simplf, natural. b). licitarea unei culori noi 2 peste 1 . fn general 10-11 puncte, culoare minimum.ln cinci, de bun5 calitate (a nu se uita cii deschdentul poate pasa). c). folosirea convenfiei Drury, ce poatc ariita economic miiini promiBtoare cu suspnere. d). 1 FA gi 2 FA, ca ~i cu miini nepasate (6-9 $i 1 1- 12). e). susiinere cu salt (patru atuuri inininlum, un singleton sau mahque, maximal pentru pas-ul inifial). Deci nu doar pentru a spune cii punctajul e just sub deschidere, ci ~i pentru a comunica posesia a ceva special. 9: culoare noug cu salt. Rar. 0 astfel de licitafie nu trebuie fZcut5 doar pentru a ariita o mbii bung, ea trebuie s5 conpnii ceva in plus, util deschidentului.

Observatie : prin welegere prealabild, partenerii pot folosi ji licitatiile 1 FA forcing, 2 FA Jacoby, aja cum vorji ele descrise ca licitatiiforcing f n cadrul rdspumurilor la deschiderileprin culori majore.
,,2 peste 1 " gi

Sustinerea unei culori majore trecitndprintr-o licitcrge autoforcing de ,,2 peste 1" Acest tip de licitatie a fost descris h prima parte a capitolului, la ,,2 peste 1" h cadrul sistemului, gi sunt de remarcat doui solulii de a face o licitatie tare :

11. Una este de a temporiza cu o licitatie forcing un tur htr-o noui culoare, inainte de a licita manga pe majorl. De exemplu, cu r R987 v A3 + 43 a AV102, se va licita mai h t i i 2 +, cu intentia de a ajunge cel pu$n in 4 r , dupl deschlderea de 1 A . Licithd ,,2 peste 1" autoforcing, repondentul se angajeazi s l vorbeasci pe orice redeclaratie a deschidentului care nu atinge maqa, el garankazi 11 puncte ~ifit de trei atuuri.
21. Cea de a doua se face prin intermediul a 2 FA Jacoby, conventie ce va fi prezentat5 ceva rnai hcolo.

1 FA forcing, dupd deschiderea pe o major#

Aceastfi licita@ese folosegte, ca rispuns la 1 V / r , cu orice fel de m k l care nu poate suspne direct gi nici nu este calificat5 pentru un rispuns de ,,2 peste 1". h principiu 70 % din miini vor fi cele potrivite unui rispuns standard de 1 FA, dar pentru rezolvarea exceptiilor s-a convenit a trata licitatia de 1 FA drept forcing. Fa@ de conceptul de a considera vorbirile de ,,2 peste 1" ca fiind forcing de mangl, deoarece multe m i h i nu indeplinesc conditiile licitatiei la nivelul doi (neavhd 11 puncte gi conpnhd distributii mai speciale), practicarea acestei convengi permite descrierea rnai ugoarl h turul urmitor.

h sistemul de licitage cu deschiderea pe major5 h cinci, rgspunsul de 1 FA nefiind


tratat ca strict limitat la 6-9 puncte, se oferi posibilitatea de a investiga o largii varietate de contracte cu &hi limitate, 21 special ca un rnijloc de a plasa contractul htr-o culoare lungl a repondentului, pe care acesta nu o poate licita drrect (neindeplinind conditia de ,,2 peste 1"). Sau ca un mijloc de obhere a unor informatii suplirnentare despre m h a deschidentului (o a doua culoare, structura, forpi deschiderii). Folosirea licitafiilor de 1 FA forcing dupl deschiderea pe majore face schimbul de informafii mai precis ~i rnai descriptiv decit h licitatia stereotipi care inconjura riispunsul standard de 1 FA. De exemplu, cu : 4 42 v V3 + RV7654 4 V32, dupi secvenp: 1 V - 1 FA 2a repondentul poate licita 2 6 , culoare care altfel, direct, nu o putea anunpi (neavkd punctele pretinse unei vorbiri ,,2 peste 1"). Juckd 1 FA forcing, deschidentul nu igi rep& majora dech dacl este in Sase, el liciteazi a doua culoare, economic, sau spune cea mai bung minor5 in trei pe care o are.

Ciiteva exemple pe aceastii tern5 vor servi pentru a l h u r i functionarea conceptului 1 FA forcing pe deschiderea de majorii: licitafia l).lv-pas-1FA-pas ? mdna deschidentului nRD5 vD109765 + 104 aAV rRV1076 V 10987 +A7 &AD redeclarafia deschidentului
2v reliciteazti cupa T n $ase, cu o m2nii limitaG la 15 puncte
2v degi cupa este anemicti, 1 FA fiind forcing, deschidentul este obligat.
2

2).Ir-pas-1FA-pas ?

3). I v

- pas - 1 FA - pas

n 75 vARV92 +RD32 a76


nD9765 vARV +R3 a987

c h d a doua culoare mai iefiinii este la dispozitie, riispunsul este ugor.


2a cel mai comun exemplu. Chid nu ai o a doua culoare, spui minora i n trei, indiferent de calitatea culorii.

4). 1 A - p a s - 1 F A - p a s

Exemple privind relicita$a repondentului : licita~ia mdna repondentului l).ln-pas-1FA-pas 45 2+-pas- ? vV9732 + RV76 av93
2). 1 n - p a s - 1 FA-pas

relicitafia repondentului

Pas
2v un contract decent ~ i?n , eventualitatea cii deschldenhil ar putea suswe mpa, ar exista $i o ~ansti de maw$.

2+-pas-

nV3 VR109876 +R72 a93 nD9 vV32 +D32 aD9876 n DV3 vR7 +A10765 a432

3).lv-pas-1FA-pas 2+-pas- ?

2v rectificare ?n prima culoare.


3n sustinere cu salt obs.: astfel de licitafii IimitA pot f i efectuate fie cu o bunSi calilate a culorii de atu, fie cu un singleton.

4). 1 n - p a s - 1 FA-pas
~

.2&-pas- ?

122

Bridge de la A la Z

Conventia 2 FA Jacohy

Licita6a de 2 FA, ca riispuns la o deschidere de 1 v / + , este considerat5 h cadrul acestui sistem ca forcing de man95 gi garanteazg o susfinere de patru cfifii (nu mai multe), cu 12113-15 P.O. 6 r 5 singleton sau manque. Degi exist5 un fit excelent, nu se exclude posibilitatea de a juca manga eventual pe FA. Repondentul cere deschidentului s5-gi precizeze forfa deschiderii gi distribufia. Foarte eficienti, i n special ?nactiuni de glem, are doar dezavantajul c5 anuleazii posibilitatea folosirii licitafiei de 2 FA ?n sensul ei natural.
Obseryatie :jn licitatia naturalif 2 FA, pe deschiderea partenertdui, este o licitatie limitatd, ce comunicfi exact 11 -1 2 puncte de onor.

Riispunsurile deschldentului la 2 FA vor transrnite singletonul sau gicana, dac5 exist 5 ,~i vor fi structurate astfel (luhd ca exemplu desch~derea de 1 r ) : scurtime de trefl5 scurtime de car0 scurtirne de cup5 maximal, 18 puncte sau mai mult * = mediu, 16-18 puncte * - m i d * = a doua culoare secundarii i n cinci vi m h 2 tare *) Se refer5 la faptul ca, atunci &d deschldentul este relativ echilibrat, este important ca partenerul sa-i cunoascg limitele de fo* gi distributia. Aceste trei licitafii aplic%principiul ,,fast amval" deoarece permit repondentului, htr-o situafie deja forcing de ma@, s5 judece daca trebuie s5 se mulfumeascH cu manga sau s5 mearg5 mai departe.
3 3 3v 3n 3 FA 44 4 */*
= = = =

Iati trei exemple de miiini ce comunid forp deschidentului de 1 V, dup5 2 FA zis de repondent : r ADV v AD953 + D2 RV3 + 3 V (Ma) r R32 v AD953 + DV5 + 93 + 4 v (Mi) r R5 v ARV98 + 103 r AV74 3 FA (Me)

Alte categorii de riispunsuri ale deschidentului dup5 2 FA pot fi exemplificateastfcl: Cu

r AD987 v R72
V

+ RV54 +4

* 3 ,licitatia este :
RV54,licitatia este:

1 r - 2 FA 3 + ( = singleton de trefl5) 1 v - 2 FA 3 + ( = manque de caro) 1 V - 2 FA 4 (nu este bine s5 se liciteze singletonult ci a doua culoare ?ncinci)

Cu r R72 Cu r R 2

AR6543

RD987

+ ADV95

* 2 , licitafia este:

Licitatia

123

Licitatia direct# de 3 FA

Aceast5 licit*e a repondentului poate fi jucatA In douti feluri gi cere acord prealabil intre parteneri: - fie standard, ca o declarage ce prezint5 o m h 5 de cca 14/15 P.O., cu fineri in celelalte culori (gi doar un dubleton eventual cu un onor h deschderea majorg), - fie ca o licitafie forcing h sistem, rezervatii miiinilor tari, echlibrate, cu suslinere. De exemplu, 1r - 3 FA, cu o m i d i care aratii astfel : 4 D987 V RD76 + A108 R2 h escmplul propus licitajia de 3 FA forcing promite patru atuuri, forF de mangri, este descriptivg, dar nu mai las&loc pentru 3 FA-ul natural. Nu o recornandim in mod deosebit, frecvenp primului tip de miin&fiind mult mai mare, dar gi pentru c3 se abate de tari trebuie descrise pe hdelete. la principiul care spune d &le

LicitaGile Splinter

Splinter-ul este o convenhe foarte rgspiinditii gi a fost hglobatg in rnajoritatea sistemelor practicate in prezent. & principiu se folosegte pe deschiderea de major5, cu fit excelent, printr-un dublu salt htr-o culoare nou5 in care repondentul este singleton sau are gican5 (de exemplu 1 v - 3 4 sau 1 r - 4 a). Promite patru sau mai multe atuuri h culoarea de deschidere gi o for@ de 11- 15 P .O. Licitafia Splinter este forcing de mans5 dar gi propunere de slem, funcfie de t5ria descludentului. SugereazB deci intenfia de .$em pe care deschdentul - bazat pe fit excelent gi mare valoare dstribufional5, mai degrab5 dec2t valori defensive - o acceptit, angajhdu-se h a cue-bida alti culoare, sau o refu.5, declarhd doar -a. Fiind descriptive, acest tip de licitafii sunt folosite frecvent pentru eventuale acfiuni de glem, manga fiind oricum asiguratii. Dezavantajul consurnZrii de spahu este compensat prin acuratelea descrierii. Deexemplu,dup51 v , c u r A D 7 6 5 v R V 9 7 + R V 2 A . 4 , esteogregeal5 a licita 1 A, fiindcg va fi greu ulterior sti se transmit5 partenerului gi excelenta sus$inere,gi singletonul de trefl5. Splinterul de 4 a comunici gi suspnerea, si punctajul, gi scurtimca. Convenfia este eficientit gi greu confundabil5 cu o licitafie naturalti, care ar fi destul de rar5 sub aceast5 formil. De pildii 1 4 - 4 a, ce ar putea s5 insernne gi ce rost ar avea 7 Splinter-ul poate fi folosit atit de repondent c k gi de des'cludent. Exemple :
1.

1v

-4

=
=

forcing, cu scurtime de trefl5. deschdentul are o deschidere tare, scurtime de caro gi vrea s5 joace minimum 44, chiar gi ?ncazul In care repondentul are doar 6 puncte. repondentul neagii vreo major5 In patru, este scurt h cup&, are forfa unei deschderi gi un excelent fit de car0 (de regulii de cinci cii*). excelent fit de cupii, scurtime in pica.

2.

1a - 1 r

4*
3

+ -3

4.

I+-lv

3n

124

Bridge de la A la Z

Dup5 o sustinere simp15 a unei culori majore, 1 + I 4 - 2 V I A , o culoare nou5 spus5 de deschident este forcing: o licitafie de bcercare (trial bid) a judrii maqei pe major5 cu miini Me spre Ma. Este o invitafie adresati partenerului, cu urm5torul mesaj : am cdteva perdante tn aceastk culoare gi am nevoie de ajutor aici pentru a juca manga, sau: iatd cea de a doua culoare a mea, ne ajutk in incercarea de a juca manga ? LicitaN cere repondentului fie s5 declare maqa dadi poate s5-1 ajute ?n culoarea respectiv5 (are de pi]& doi onori, RDx, sau Ax, Rx ori s~ngleton), fie d r e d i n prima culoare dac5 are o finere d a c 4 ?n culoarea interogatii (trei CAI$rnici sau cu Valet maximum). Este de agteptat ca repondentul s5 bcerce s5 f a d o relicitatie c2t mai descriptivfr, pentru a da deschidentului alte mformatii suplimentare asupra tiiriei gi distribufiei sale. Dac5 a ficut licitatia limit h primul tur, el are b mod normal putine alternative, de fapt, s5 accepte sau s5 refize propunerea de man@, exceptiind situatiile pe care le rezolv5 prin intermediul distributiei culorii critice cerute prin trial. Cu ajutorul unei licitatii de hcercare se poate cu mai multi exactitate investiga posibilitatea de mang5, deciit prin simplista l v - 2 v - 3 V . in afara licitafiei de hcercare ,,naturaleV,deschidentul mai are la hdemin5 gi licita@ade 2 FA, dup5 susfinerea simpl5, tot ca tentativii de maq5. Ea se practic5 in absenp unei culori care s-ar preta interogikii gi cu o m h 5 b rest echllibraa. Repondentul revine in culoare cu minim, poate licita o culoare nou5 b care are ceva for@ nedescrisi sau declar5 3 FA (fiind maximal gi cu onorii i n alte culori) ori plaseaz5 m a q a in culoare.
REDECLARA TIILEDESCHZDENTULUI DE UNU PE M AJORE

Sunt conduse conform principiilor de hcadrare i n grupele de fo@ c5rora le apar$ine deschidentul, 5 , Medie sau M a , deja prezentate. Redeclaratiile sunt naturale gi considerate standard Cu m h i e
:

a) b) c) d) Cu m5ini ~ d l : i a) b) c) d)

FA la cel mai jos nivel suswerea culorii repondentului la cel mai jos nivel licitarea economic5 a unei a doua culori repetarea culorii de deschidere susfinere cu salt a repondentului repetare cu salt a deschiderii inversatZi htr-o culoare nou5 culoare nou5

Cu m&ni maximale : a) b) c) d) e) salt h FA licitape cu salt htr-o nou5 culoare salt h man$i licitafii cu dublu salt cue-biduri

C h d deschldentul face o redeclarape, regula de bazi spune c5, dacii el $tie in ce contract trebuie jucat.5 dona gi are suficiente puncte pentru man& s5 o liciteze. Citeva exemple :

Concluzii la deschiderile de unu la culoare


Rezumiind ciiteva dmtre observapile ce se cuvin a fi trase, legat de deschiderile de unu la culoare, se cer repnute urmgtoarele lucruri : prioritatea contractelor pe culorile majore, vizavi de cele pe FA ~i minore. licitapa de suspnere simp15 a unei culori minore drept o acfiune forcing. licitafia de 2 FA pe deschderile de culori minore drept forcing de maq5. conceptele noi de licitape h suspnerea culorilor majore, cd 1 FA forcing gi 2 FA Jacoby, considerate ca rezolvtiri standard h sistem. e). folosirea licitafiilor de ,,2 peste 1" forcing de man$&,cu rnici excepfii, ca parte integrant.5 a sistemului. a). b). c). d).

Sfatul nostru, valabil pentru orice licitape vep face, este sii hcercap htotdeauna s5 faceti viafa cit mai ugoar5 partenerului, limitbdu-v5 dac5 este posibil imediat h , printr-o descriere cit mai exact& pentru ca acesta s5 poatii decide cu ugurinp. Plasarea contractului final revine partenerului jucitorului care ~ i - a limitat m h a .

126

Bridge de la A la Z

Rrispunsuri la deschiderea de 1 FA cu mcini echilibratefiirii perspectivii defit pe majore - Rhpunsuri la deschiderile de 1 FA cu d i n i peste 8 puncte (convenfia Stayman, licitafiile de transfm, transferurile Jacoby)
Deschiderea de 1 FA este rezervatii d i n i l o r cu dlstributie echilibratii, de tipul 4-3-3-3, 4-4-3-2, 5-3-3-2, rar 5-4-2-2, far5 major5 h cinci, gi care se hcadreaz5 ?n limite foarte precise de punctaj, 15-17 P.O. & I afara condoilor de punctaj gi distribupe: se mai pretinde gi ca cel pupn trei dintre culori s5 fie gardate. Obsewqtie extrem de importantd: foarte multb lume j o a c ~incdflrif de atuul de 16-18 P.O., ceea ce nu mod$& aproape deloc dialogul intre parteneri (este necesar din partea repondentului un punct in plus penrru actiuni constructive). Existi ~i sisteme in care deschiderile de 1 FA sunt mai slabe, 12-14 P .O., sau alte alternative ?n funcfie de vulnerabilitate, ce pot fi folosite cu bune rezultate ?na face dificil5 intervenfia adversarilor, h special h concursuri. Deschiderea de 1 FA este cea mai clar5 form5 de deschidere, deoarece descrie extrem de exact mika gi, de aceea, ea devine foarte ugor de rezolvat. Iati dteva exemple de m i h i ce se preteaz5 deschiderilor de 1 FA :

Principiul general este cel potrivit c h i a cel care a desclus cu 1 FA nu are o major5 in cinci, dar acest lucru nu este cu desgviirgire interzis. Unii jucitori mai fac licenfe la aceasti regul5, dar atunci se cere ca cealaltii major5 s5 fie h trei, i n principiu cu onori de rang secundar, gi nu cu As, R g B , cazuri h care rilmhe de preferat deschiderea h culoarea majors. Dup5 o deschidere de 1 FA, care practic a limitat m h a , repondentul este cel care are rolul de a dirija licitatia spre cel mai potrivit contract. Acfiunile sale sunt determinate de urm5torii factori : 1. nwniirul de puncte detinut in mika proprie 2. distribufia miiinii (echilibratii sau dezechilibratii) Licitarea m&ilor de far5 de atu @e de aritrnetic5. Nu trcbuie stabilit deciit dacii, impreun5 cu partenerul, axa deone cele 25/26 de puncte pentru a investiga contractul optirn de man@, sau trebuie oprit intr-o paqial5, dac5 miiinile nu sunt suficient de bune. M h a repondentului, tiniind seama de punctele promise de deschiderea de 1 FA, se

Licitatia

127

inscrie hdou5 categorii : a). n - h i slabe, ^mtre0-718 puncte, cu care nu sunt perspective de man#. Cu acest punctaj, dlstribuit echihbrat sau dezechdibrat ( mc a z u llimitei inferioare), repondentul trebuie Sg se mulpeascii cu o pa1$al5 (pe FA sau pe culoare, declaratii prin licita$i de transfer). b). miiini ce depsgesc 819 puncte gi cu care exist5 fie ga.nse de mang5, fie ea este sigura, fie devin posibile chiar ~lemuri. aprecierea contractelor se va fine mereu seama dac5 miiinile sunt echilibrate sau dezechilibrate.

k afara nwn5rului de puncte dejinut de repondent, determinant5hplasarea contractului este $i conformatia sa i n culorile majore. Investigarea unui cventual fit pe culonle majore, dup5 o deschidere de 1 FA, r h i i n e prioritar5, pe considerentul c5 mangele de 4 V l r sunt mai ugor de realizat (adnd sprijinul atuului, atunci &d m h a repondentului nu este @ v i a unui joc de %de atu) deciit contractele de noua levate pe FA.
Ca gi la r5spunsurile date altor feluri de deschlderi, gi aici funcfioneaz5 mesajul stop, invitafional sau forcing. De pil& :

I FA IFA 1 FA

2 FA 4v 3 FA

= =

invitafional stop stop

1 FA 1 FA

1 FA

-4 - 2+

3r

= = =

forcing forcing forcing /artificial (Stayman)

Rrispunsurile la deschiderea de 1 FA cu mtiini echilibrate, friri perspectivri defit pe majore


Se fac astfel : 0 - 8 puncte
9 - 10 puncte
= =

pas
2 FA

11 - 15 puncte

=
-

3 FA

2 16 puncte

Nu sunt perspective de ma@, deschidentul este lasat s5 joace 1 FA. Este o invitalie ficut5 deschidentului de a declara 3 FA cu o mihi maximal5, sau de a pasa gi a juca o parfial5. Plasare hcontractul de man$, totalul celor dou5 m&ni asiguriind punctele pretinse (26 P.O.). Investig5x-i de glem prin metode specifice.

Rdspunsuriie la deschiderea de 1 FA cu mciini de peste 8 puncte si interes pentru majore


Licitarea msinilor h care un fit pe majore se cere investigat, sau i n care se poate irnpune drect manga aviind o culoare majors h gase (un fit de minimum douii c q fiind asigurat), se face astfel : 1). avind gase c5Gi pe cup5 sau pica gi peste 9-12 P.O.D., licitafia este directs gi de oprire. 1 FA - 4 VIA. M6na poate ar5ta astfel : a AD10973 v 8 + 765 a D93. Cu o mi% rnai puternid, gi tot cu o rnajofi h gase, se poate folosi licitafia 1 FA 3 v / a, forcing. care arati interes pentru $em (Jtfel s-ar fi folosit IicitaN dc transfer).

Licitafia
Ce i se cere deschidentului, dupd secventa de declan~are I FA - 2 + ?

129

S5-gi precizeze m h a cu referire la culorile majore, iar r5spunsurile lui sunt automate:
2

2v =

2n = Observatii : a) d a c i dup5 confirmarea existentei uneia din majore, repondentul liciteazi o minor%,culoare in cinci, inseamnii ca fitul a fost g h i t gi e x i d perspective de glem, licitatia fiind in orice caz forcing de mang5. De exemplu : 1FA-2+ 2 v -3* b) in schunb, dupi secvenp: 1 FA - 2 + 2 v - 3 v , licitafia este nonforcing ; ea arat5 c% repondentul este nllnirnal gi nu poate decide singur degi asigur5 sustinerea majorei. Declangarea Staymail-ului cu o miin5 echilibrats gi cu o major5 h patru nu trebuie, aga cum s-a mai spus, s5 conduci neapirat i n manga pe majofi, char h caz de fit ;optiunea pentru un contract pe culoare trebuie ghldat5 de scurtimi sau puncte slabe. c) rhpunsurile descludentului la convenfia Stayman nu aduc nici o precizare asupra foqei deschlderii in cadrul limitelor decise de sistem (15- 17, 16-18).
d) m e n p o n b ca, printre dversele variante de Stayman, exist5 posibilitatea de a comunica, prin r5spunsul .de 2 FA la 2 detinerea ambelor rnajore i n patru, dar destul de puiini o mai folosesc - deoarece blocheazg un palier rnai util altor descrieri.

nu am nici o culoare major5 in patru am patru c5rfi la cup5 am patru c5rfi la pic%

+,

S5 presupunem c5 fitul a fost ghit. h acest caz: aga cum s-a spus deja, cu 819 puncte repondentul propune manga. Nu trebuie uitat c5, dup5 confirmarea fitului, miiinile trebuie reevaluate gi calculate punctele pentru scurtimi, care fac s5 le creascg valoarea. h cazul in care rezult5 c5 punctajul pretins pentru mw5 este cert (repondentul are de la 10 P.O.D. in sus), ea este declaratil imediat. De pildg, cu :

r7

AD93

+ A654 + 8765, licitafia va fi:

1 FA - 2
2v

- 4'V

1 FA - 2 1 ; I 2+ repondentul propune manqa declarhd 2 FA, dac5 are n u m i 819 P.O., sau o impune declarind 3 FA, cu peste 10 P.O., licitahe considerati de inchidere.

Daci fitul nu a fost gfisit, $i licitatia a fost :

Obsewatii : a) dupa deschiderea de 1 FA, un salt direct in 4 este cerere de Agi. Cunoscut5 sub nurnele de conventia Gerber, licitafia este destinati precidrii n u m h l u i de Agi, gi apoi de k g i , in trepte, in drum spre glem. Functionarea conventiei, abandonati de cci ce folosesc licitafiilede transfer, este redat2 in capitolul licitatiilor de glem.

Bridge de la A la Z

b) repondentul, uneori cu o m h i extrem de slab5 dar cu o distributie excentric5 de tipul4-4-4-1 sau 5-4-4-0, scurt pe trefl5, poate declanga prin 2 un fals Stayman gi apoi pasa r5spunsul deschidentului de 2 + , V sau 4 .

c) dac5 adversarul contreazi 1 FA, in licita$a standard vorbirile repondentului sunt ,,onw,a&c5 se continua normal (2 + este Stayman, 2 + transfer de cup5 etc), pe c h d dac5 adversarul liciteazi o culoare, licitagile repondentului sunt ,,off3,respectiv Stayman-ul gi transferurile cad ~i toate vorbirile devin naturale (vezi conventia Lebensohl).

Licitatiile de transfer
Licitatiile de transfer (anunprea unei culori cu un rang rnai rnic decit cea h care se cere partenerului s5 transfere) sunt din ce in ce rnai mult folosite dup5 deschiderile de FA, htruc2t ofer5 o rnai mare flexibilitate dalogului, adoptarea lor in bridge-ul modem reprezenthd un mare c%tig h problematica licitatiei cu m i h i dezechilibrate. Licitatiile de transfer au fost inventate de Dave Carter dm St Louis prin anii '50: dar meritul pentru sistematizarea gi punerea in practic5 ii revine lui Oswald Jacoby, care le-a Gcut cunoscute printr-un articol publicat h 1956 in Bridge World. Sunt cunoscute gi sub numele de Jacoby transfers iar, la francezi, initial sub numele de Texas (O.J. h d texan). Cel pupn trei avantaje majore sunt relevante. Prim1 este c5, in felul acest., declarant htr-un joc de culoare va fi de fapt deschidentul de FA, cel cu m h tare, $nuti ascuns5 adversarilor. Atacurile acestora vin spre ea, in loc de a fi etalati pe post de mort. Cel de a 1 doilea este acela c5 repondentul, in secventele ulterioare, va putea s5-gi descrie rnai ugor o mi115bicolor8 sau una invitational8 cu cinci sau Vase atuuri. Iar al treilea este d ofer5 posibilitatea de a juca cn cele mai bune rezultate contracte p e a l e , h cazul unei m h i slabe la repondent. Cum function& conventia ?

1). Declangarea unei licitafii de transfer se face ceriind partenerului s5 mute contractul In culoarea imediat superioafi. De exemplu 2 + cere 2 V, 2 V cere 2 4 etc., exact ca $i &d s-ar spune partenerului: ,,am cinci ca'rti sau rnai multe la cupii,JiS te rog transferul ji f,ti voi putea spune eventual rnai multe despre mdna mea". Deschidentul este obligat s5 rectifice licitatia de transfer, char gi cu dou5 c5@.

h unele cercuri de exper$. in locul transferului obligatoriu (licitarea a 2 V , respectiv 2 4), deschidentul poate declara, dad este maximal, 2 FA, ceea ce semnificti trei atuuri cu un onor mare, sau poate face transferul cu salt, 3 v respectiv 3 4, cu patru atuuri $i minimum doi onori mari in culoare. Transferul poate fi declangat gi cu zero puncte, ori de cAte ori repondentul tine sti i$i anunte culoarea lung& m b a fiind nepotriviti pentru un joc de &ti de atu. El se poate practica atAt pentru culorile majore ciit gi pentru cele minore, dup5 care, minimal fiind, repondentul va pasa.
2). Dac5 repondentul care a declangat transferul are o m5n5 promiptoare, va invita la man95 continuhd astfel :

a) 2 FA. Aceasti licitafie promite cinci atuuri ~i valori dfionale. b) 3 v ori 3 n, iicitafie care promite gase atuuri gi valori adifionale.
3). Dac5 repondentul are o bicolor5, de 5 - 5 sau eventual 5 - 4, dup5 transfer el numegte cea de a doua culoare. Licitafia este forcing de mans:. Deschidentul are la ind 5 urmiitoarele o p ~ u n:i a) va reveni in major5 cu fit sau va declara direct manga cu fit gi min5 maximal5 b) va propune 3 FA far5 fit pe majora repondentului ( ? mgeneral dubleton) gi cu cele dou5 culori nenumite bine stopate. c) va susline cea de a doua culoare a repondentului fir5 fit pe major5 gi Gr5 o bun5 alternativ5 pentru 3 FA. d) va licita o nou5 culoare puternic5, dac5 o are, in cazul i n care altemativa de 3 FA nu pare o bun5 alegere.

Transferurile Jacoby pot fi folosite ~i in cazul cii repondentul are culorile minore lungi. Cea mai bun5 cale este prin intermediul a 2 n , transfer pentru 3 a, gi 3 a ca transfer pentru 3 + (sau 2 FA ca transfer pentru 3 + ,caz in care secventa natural5 de 1 FA - 2 FA nu rnai poate fi folositii). Dacii, dup5 efectuareatransferului, repondentul introduce o nou5 culoare, licitapa devine forclng de m a q 5 gi declarantul va continua astfel : a). 3 FA cu stopuri bune in culoarea s c m . b). suspne rninora repondentului. c). declar5 o nou5 culoare tare, ca descriere. Atentie : toate licitapile de transfer cad dac5, dup5 declangarea lor, adversarul ce vine la vorbire intervine iar situafiiile se s o l u f i o n e ~ prin hielegere prealabil5. La fel se procedeazi gi dac5 deschidentul de 1 FA a fost contrat. Licitafiile repondentului nu mai sunt transferuri ci devin vorbiri naturale (vezi Lebensohl). Transferurile Jacoby pot fi folosite, prin acord prealabil intre parteneri, urmhd acelqi mecanism, gi dup5 deschiderile de 2 FA sau dup&intervenpia partenerului cu 1 FA pe deschldere adversi. Char inainte ca transferurile Jacoby s5 d e d uzuale la nivel de 2, pentru a desemna mfiini de mang5 cu o culoare major5 in gase sau mai lung5, se folosea a~a-zisul Texas, care este un transfer efectuat la nivel de patru, prin : 4 + - transfer pentru 4 V ~i 4 v - transfer pentru 4 4 (avhd valori suficiente pkntru mangg), cu observatia, rezultatii din experienp, c&deseori acest tip de transfer este uitat (rnai ales ln a1 doilea caz), degi pentru m5inile cu interes de glem conventia nu este de lepsclat. S5 dim cgteva exemple de fincfionare a transferurilor pe majore : 1). r ~ ~ 7 5 3v 2432 + 54 r 32 2). r ~ ~ 7 5 3v 2~ 3 2 + 54 a 32 3). n RV7532 v A32 + 5 a R32 4). n RV753 v A3 + 5 4 RD765 La toate se va debuta cu 2 V , transfer pentru pic5, iar dup5 2 n : cu m6na 1 - se va pasa cu m k a nr.2 - se va invita licithd 3 4 .

132

Bridge de la A la Z

cu m h a nr. 3 se va declara 4 n. cu &a nr. 4 - se va contihua cu 3 +. Avantajul este d te po$i opri, dar ~imerge mai departe cu mihi care ofaii perspective de maqii. Repeti$a culorii pentru care s-a cerut transferul este o propunere de m q i i gi garant& gase d ~(nu $ se h c e niciavhd doar cinci Iar o nouii culoare la nivel de trei este ?n cinci vi este forcing de man#. 5). Cu o &ti de tipul : n RV76543 v 2 + 54 + R75, se va declara 4 n, un gambling bazat pe distribufie excentricii. 6). Cu : n R5 v D9876 + D32 A75, prin 2 + se va cere transfer 212 V, dupii care se va licita 3 FA. Este o miin5 tipicii pentru acest tip de licitage, cinci ciirtrfila cupii, far2 singleton, onori ?n toate culorile.

w).

Dupii cum am mai spus, la transferurile pe rnajore deschidentul, prin hjelegere prealabilii, dacii are un FA maximal qi define patru atuuri ( i n principiu cu doi onori), poate efectua transferul la nivelul trei, cu salt (1 FA - 2 + - 3 V), cu singurul dezavantaj cii repondentul poate fi extrem de slab ~ipalierul va deveni sensibil. hainte de a deveni populare ~i a se impune licitaoile de transfer dupii deschiderea de 1 FA, mainile dezechilibrate erau licitate conform tabelului urntitor, care este prezentat deoarece mulfi juciitori mai practicg hcii un bridge mai conservator. Ace~tia sunt refractari transferurilor, care cer htr-adevk un efort in plus gi o bun5 hfelegere a mecanismului. Dar de-abia dupii ce se va juca potrivit celor ce urmeazii, se vor aprecia qi rnai mult avantajele transferului.

I Conventia Gerber, cerere de Agi, tentativl de $em

DESCHIDERILE TAR1 Deschiderile de 2 FA - Deschiderile de douti la culoare tari (in ACOL, in sistemul francez) - Deschiderea de 2 +forcing conventionalii, & sistem Deschiderile de 2 FA
Aceste deschderi sunt rezervate miiinilor echilibrate foarte tari, cu 21-23 P.O., insuficient pentru a le decreta forcing de mangl (se gtie c5 nici o deschidere de Gr5 de atu nu are caracter de forcing, =5 de atuul fiind descriptiv). Rezulti de aici c i orice r5spuns dat unei astfel de deschideri, excepthd pas-ul, devine forcing de mangi. Observatie : unele sisteme propun un punctaj de 20-22 P.O. pentru deschiderea de 2FA.
fn afara punctelor de onor pretinse, se cere ca toate cele patru culori s H fie gardate. Citeva exemple de miiini ce se preteazi deschderilor de 2 FA : a A R D VRD3 +ADV *Dl098 r A R 7 3 v R D 7 5 + A D &RVlO rAD3 vAD5 +RV87 aAR5

Indlferent de limitele de punctaj alese, trebuie remarcat d ^ m e deschiderea de 1 FA gi

c e a de 2 FA exist2 un go1 de 3 P.O., ce mn@e tot m&ni cu distribu$ii echihbrate, mai tari decit cele ce spa* prirnei grupe gi mai slabe decit cele dm grupa a doua. Acest tip de mi%ni, htre 18-20 P.O., se deschide prin unu la culoare gi se relicitwi cu salt, declarind fie 2 FA fie 3 FA, h c f i e de rkpumul la primul sau la a1 doilea nivel primit de la partener.

Rispunsurile la deschiderea de 2 FA
Nefiind o deschidere forcing gi descriind perfect miha, r5spunsude sunt ugoare 0 - 314 P.O. 415 - 9 P.O., reparti~e regulatii, fZ1-5 major5 ?n patru gi Gr5 speran@ de glem. = forcing de rnang5, culoare minimum in cinci cu doi onori gi peste 3 + 5 P.O. Deschdentul sus+e culoarea sau spune 3 FA. 4a = conven$a Gerber = L 11 P.O., invitafie de glem pe FA, cantitativ 4 FA = natural, culoare in gase, 415 - 9 P.O., i n principiu stop. 4Vlr Cu orice m5ni mai tari, vor fi luate in considerare posibilitiifile de a juca glemul. Pas 3 FA
= =

fn scopul orientarii contractului spre un joc de culoare gi pentru a investiga un eventual fit de 4 - 4, existi doui sisteme.

* Primul este cunoscut sub numele de conventia Baron. Ea se declangeaz5 dupi%o deschidere de 2 FA prin licitafia artificial5 de 3 +, cerhd deschidentului preze3tarea culorilor sale in patru. Acestea se anunp economic, Eir5 a depQi granip de 3 FA. De exemplu:
2 FA - 3 + (Baron) 3 (am patru carti de caro)
2 FA - 3 (Baron) 3r (am patru cirp de pic@

2 FA - 3 (Baron) 3 FA (am patru sau eventual cinci c w la trefl5 $i nici o alth culoare in patru)

Desigur c5 Baron-ul devine util dac5 repondentul cautii un fit, h special major, fiindc5 m h are scummi, care o fac vulnerabil5 la jocul pe fZr5 atu. Punctul slab a1 celor ce joac5 automat conventia Baron este legat de considerentul c5, gi dac5 s-a descoperit un fit pe minore, manga se va juca mai usor in general pe 3 FA dedt pe culoarea minor&, care pretinde unsprezece levate. Doar gindul la glern poate justifica c2utarea fitului minor.

* Cea de a doua meto& recomandati de investigare a fitului este de a juca 3 z tot ca un Stayman, combinat5 cu transfemri pe culorile majore. Declansarea conventiei Stayman pe deschiderea de 2 FA se face d a d repondentul are cel pufin 415 P.O., cel pufin o major5 in patru si o scurtime care s5 justifice investigarea unei culori majore pentru a deveni atu. Pe rhpunsul negativ de 3 +, repondentul declarti 3 FA sau, eventual, dac5 are ambele majore iar una e 31cinci, o liciteaz5.
Dac5 se convine a se juca cu transfer, licitatia repondentului de 3 + este transfer de cup5, iar 3 v transfer de pic& Cu un punctaj de 0 - 4 P.O., dup5 transfer, se paseaS, cu mai mult se invia la man@, pe culoare sau FA. Efectuarea transferuiui pe majore nu este automati, ca hcazul deschiderii de 1 FA. Dup5 2 FA deschidentul procedeaz5 astfel : liciteaz5 culoarea cema dac5 are fit de trei c5$, sau revine ?n3 FA dac5 are doar dou5 c- in majora cerut5 de transfer.

Deschidede de doud (la culoare) tari


Deschiderile tari de dou5 la culoare nu trebuie, asa cum plecla pe vremuri Albarran, s5 ugureze drumul spre $em, ele previn, in primul r h d , pericolul pierderii vreunei manse. Avantajul lor este c5 o mans2 va putea fi eventual licitati gi cu un partener care, la o deschidere de unu la culoare, ar fi pasat. hainte de a se impune conceptul modem privind o mai bun5 utilizare a palierelor de licitatie, functionau pe piap deschiderilor tari trei-patru tipuri de deschideri la nivel de doi, ce transmiteau mbini puternice. h sistemele lui Culbertson ~i Goren erau toate forcing de man@, h prezent ele sunt complet abandonate, pentru c5 cereau prea multe puncte, neglijau distributia si consumau spatiu. '. ACOL metoda este mai directii, dac5 se accept5 ideea, extrem de practic2 chiar, de a ocupa toate palierele de la nivelul doi.

h sistemul francez avem d e a face cu dou5 deschideri tan, 2 + forcing nedeterminat g i 2 + forcing de man95 (o prelucrare a fostului Albarran, care cerea ca r5sphsurile s5 indice eventualii A$i existenti la partener). Pentru a rkpunde la o deschidere tare existii mai multe gcoli. Exist2 r5spunsuri de 2 FA negativ sau de 2 + negativ, al@ cer &ii, sau folosesc 2 + ca releu, etc. Dar, indiferent de sistemul ales, dup5 ce a fost dat & p d negativ conventional, daci deschidentul reliciW culoarea de deschidere, repondentul poate pasa daci nu poate contribui cu nimic. Este foarte important de retinut c5, dac5 repondentul este foarte slab $i nu are nimic de oferit, el trebuie sii fac5 mai ht&i r5spunsul negativ vi doar apoi poate s5-9i spun5 propria culoare sau sii o s u s p 5 pe cea a deschidentului. Un &puns pozitiv imediat promite minimum 718 puncte. Tinbd seama de rispindirea pe care o mai au inc5 deschiderile de tip ACOL ~icele din sistemul francez, folosite in special in Europa, vom lua contact ht6i cu ele, u&d ca In final sB fie expus5 deschiderea conven$onal5 de 2 din sistemul propus, ca fiind cea pe care o r e c o m a n h pentru licitarea miiinilor tari.

Functionarea deschiderilor tip ACOL Deschiderea de 2 este forcing de manga, arati 9 - 9 % levate de joc cu variate distributii ~i punctaje. Descrierea se face dup5 releul negativ de 2 + sau riispunsurile pozitive standard. * Deschderile de 2 + l v / r sunt licitafii tari, cu 8 levate de joc $i peste 17 P.O., forcing pentru un tur, ce se preteazii miinilor puternic distribu~onale - ori o foarte bung culoare ori, eventual, o bicolor5 - plasate s ~ nivelul b pretenNlor pentru 2 +. Espunsul negativ este 2 FA, iar cel pozitiv pleac5 de la principiul existenlei, sau nu, a man~ei in joc, dac5 poate fi susput deschidentul (chiar cu Dam5 dubleton sau trei mici) sau dacii cea de a doua culoare este in fit. Dupii o deschdere de acest tip, in ACOL, suslinerea este mai puternici deck declararea directit a maqei.
2 &, respectiv 2

+, in sistemul francez

ConQ$i pentru cleschderea de 2 (forcing nedeterminat) : - o fiumoasii culoare major%,cel p u p in Sase, cu 8-8 % levate de joc. - o min5 de 21-23 P.O. cu o fbnoas5 major&in cinci. - o bicolorii major55-5 cu 9 levate de joc. - o m i h i echilibrati de 22-23 P.O. - o monocolor5 minor5 in ~ a p t cu e 8 %-9 levate de joc. h general, repondentul agelea25 la releul de 2 +, restul r5sp~surilorsunt naturale q i prezinti culori minimum in cinci cu doi onori man gi cel pufin 7-8 P.O.

Conditii pentru deschiderea de 2 + (forcing de mang5) : - m i h i monocolore de 2 9 levate de joc pe majore sau 10 pe minore. - cel p u p 24 P.O. - bicolore cu cel mult trei perdante.

136

Bridge de la A la Z

Rkpunsurile sunt date I nfelul urmiitor : 2v 24 2 FA 3+ 3+ 3v 3 FA


=
=

= = = = =
=

sub 8 P .O., grii h i , Erg doi Rigi un As major Agi, dar cu doi Rigi gi peste 8 P.O. Asul de trefli Asul de car0 doi &i de aceeqi culoare (rogii sau negri) doi h i de acelagi rang (minori sau majori) doi Agi amestecafi ( +/V sau +/A )

Toate Iicita@ileulterioare ale deschidentului sunt naturale gi forcing cel pu* un tur, iar manga direct5 este stop.

Deschiderea de 2 +forcing, convenfionali @nsistem)


Deschiderea artificial5 de 2 forcing a fost inventat5 h anul 1929 de un grup de expea americani format din Oswald Jacoby, Theodore Lightner ~i Waldernar von Zedtwitz. Dacii la origine gi apoi pih5 h anii '80 ea a fost forcing de mans5 absolut, I n prezent este mai flexibilii gi permite opriri c h d nu exist5 perspective de mangg. Cefel de maini sunt potrivite unei deschideri de 2 + ? Sunt trei criterii de apreciere : 1. mgini puternice, echilibrate, orientate spre FA, cu peste 23 P.O. 2. mfiini puternice, dezechilibrate, cu minim 9 levate de joc. 3. mfiini ce conw un minim de 4 - 4 % levate defensive. Dacii deschiderea se hcadreazii h prima categorie, a mginilor echilibrate, dupii riispunsul partenerului ea este descrisi prin : 2 FA = 22 - 24 P.O. 3 FA = 25 - 27P.0. 4 FA = peste 28 P.O. Principalul avantaj al deschiderii de 2 forcing este acela cii face econornie de spatiu de licitatie gi permite investigarea celui mai bun fit cu partenerul, ajuti la licitarea rnai facilii a unei bicolore sau la prezentarea mPinilor echllibrate extrem de puternice. Regula de aur dupii o deschidere de 2 6 cere ca repondentul sii nu hgroape licitafia hainte ca toate eforturile pentru ca o mangii sii fie declaratg sii nu fi fost htreprinse. S i notIun cii pentru un rispuns pozitiv se cere repondentului un numiir de levate defensive (fie un As, fie un Rigii-Damii, fie doi Rigi) gi o culoare h cinci. 0 mhii cu Dxxxx gi doar trei puncte nu justificii un riispuns pozitiv irnediat, ci cere negativul2 + . '. CPteva exemple de deschideri de 2 :

Licitatia

137

1).

2).

3).

4).

5).

nARV1065 v ARD + AD
4

R5

nARIO v AV +ARD10987 a3

~ARV v RDV1098 +3 a ARD

r AD5
v AV109

r R103
v ARD8765

a m

+ RDV

a AV7

+-

La deschiderea de 2 4 repondentul poate pasa sub mzuq5 doar dacii deschidentul P g i r e p a culoarea sau dac5 spune 2 FA. Dac5 deschidentul are o &5 puternic5 dezechilibrat& dup5 un riispuns negativ, o va licita cu salt, pentru a mentine forcingul. Rrispunsurile la deschiderea de 2

Dac5 p h i prin anii '80 riispunsul negativ era cel de 2 FA, tn prezent el a fost ^kilocuit cu 2 +, care este un riispuns artificial ~i convenfional, ce semnific5 fie o & ce nu poate r5spunde pozitiv, fie, mai practic, trebuie s5 fie considerat ca un releu in asteptare oferit des~hidentului ca s5-~i precizeze tipul de mh5. Degi nu este foarte clar definit ce este o miin5 slab& se admite c i intr5 i n aceast5 categorie cele ce au 0 - 314 puncte de onor. (Observqtie : degi r 98765 v V1095 + 3 D97 se tncadreazd aici, se poate remarca ce foqd contine mrina dacd este in fit cu deschidentul pe una din majore). Pentru un r5spuns pozitiv se consider5 c5 sunt necesare 1 la 1% levate defensive (un

As gi un Rig5, doi sau trei Rigi, As-Dam5). Damele gi Valefii au o valoare dubioas5 gi
nu e indcat s5 ne ghld5.m exclusiv dup5 puncte. h cazul unui riispuns pozitiv, se apreciazZi c i trebuie cel pu@ 7 P.O. gi culoare in cinci. Degi sunt pufine mkhi ale repondentului care s b l hdreptii]easc5 la un riispuns pozitiv imediat, chiar cu valori minime maqele tn principiu trebuie declarate, $ n b d seama de forfa pe care o are deschidentul, capabil de a realiza singur peste 9 levate de joc. Repondentul trebuie s5 aprecieze dac5 &a lui este capabi15 sau nu, in lumina precizb rilor deschidentului, s5 ofere eventuala levat5 lips5. Dup5 ce repondentul gi-a anunpt forfa, continuarea licitafiei este dirijat5 astfel hc2t sii se ajung5 h cel mai bun contract. De exemplu : 1). 2 a - 2 + ,,fast arrival". ~i e mai 2 v - 4 v Repondentul a licitat conform principiului i slab deck h secvenp: 2). 2 1 - 2 + 2 v - 3 v in care rnai poate investiga chiar gi un glem.

h ultimii ani, hv5thd de la sistemele italiene c5 cea rnai bung cale pentru a ajunge cu d i n i tari in glem este cunoa~terea controalelor, s-a impus ca cel mai eficace dialog, dupii deschiderea de 2 metoda de riispuns prin intermediul anunwi controalelor (un As = dou5 controale, un k g 5 = un control), o adaptare dup5 trefla albastri italiani. Folosind rispunsuri formulate in trepte, ele vor fi date astfel :

+,

2+ 2v

= 0 sau 1 control
=

2 controale sau peste 617 puncte (deja un rispuns pozitiv)

138

Bridge de la A la Z

24 2 FA
34 3+

= 3 controale (un As gi un Rig5)


=

3 controale (care constau h trei Rigi)

= 4 controale = 5 controale

Continuarea licitatiei dupii riispunsul de controale este natural. Repondentul poate s5gi liciteze culoarea Grg a a crea arnbiguitih, deoarece partenerul cunoavte numiirul de controale ale repondentului. La fel ca gi in licita$ile h care unul din ju&itori gi-a limitat m 5 . q fie ea puternicg sau slab5, cel5lalt jucgtor este cel ce decide spre ce se hdreapti dona. Acest rolti revine, h cazul deschiderilor de 2 repondentului care, dup5 de deschidentul gi-a descris tipul de mhii, trebuie s5 aprecieze dac5 va trebui sti se mulfumeascti cu o pa*d5, va declara manga sau va inioa actiuni de licitare a ~lemului.

+,

DESCHIDEREA DE 3 FA GAMBLTNG

h unele manuale mai poate fi h c 5 reg5sit5 prezentarea deschiderii de 3 FA cu o m% echilibrat5, puternicii, de 25-27 P.O. Palierul poate fi rezervat in continuare unor astfel de m%ni dar, ghldat de acelea~i considerente care au dus la dcblocarea palierului doi (frecvenp redusa), bridge-ul modem gi-a hdreptat preferin@ spre o deschldere de 3 FA de tipul ,,gambling3'. Cea de mod5 veche poate fi perfect descristi in cadrul miinilor ce se deschid cu 2 iar apoi, ?n turd urmgtor, dup5 rispunsul partenerului, se declar5 3 FA.

Conditiile cerute pentru o deschidere de 3 FA Gambling sunt o solid5 culoare minorii h gapte, eventual opt c * , fir5 perdante, fir5 @ere exterioarii, sau cel mult cu o semi-tinere exterioarg, h unele variante convenite astfel de parteneri. De exemplu &a: 4 7 v D54 + 106 ARD 10987 este tipic5 pentru un 3 FA Gambling. Intenpa unei astfel de deschideri, deliberat riscate, conthd pe valori la partener, este ca: f i c h d dificilii interventia, s5 reugeasc5 eventual o rnangg pe un atac favorabil. Partenerul, cu valori ^mpr5@iate,va pasa. El poate decide - dac5 consider5 contractul fir5 nici o sans5 (fiind extrem de slab) - s5-1 rectifice patru trefle, care vor fi pasate dacg ini$atorul are ca minor5 trefla, sau corectate de acesta ?npatru carale dac5 lungimea lui este in caro. Dar i n general decizia nu se ia irnediat, deoarece o va putea face dupg ce unul dm adversari c o n t r d gi rehgierea htr-un joc de atu se impune.

Partenerul nu este exclus din licitafie dupg o deschidere de tip Gambling, el poate declara patru cupe sau patru pici, dacii detine culori independente, puternice, plauzibile potrivit principiului sirnetriei, ,yi le va licita pentru a le juca. 0 continuare irnediat5 de 4 + dupg 3 FA poate fi jucat5 ca o convenfie artificial5 ~i invitatie de glem, care cere deschidentului s5 liciteze cea mai lung2 majorg, deciziile finale revenind ulterior repondentului.

Licitafia

139

Evaluarea zonei de glem - $lemuri bazate exclusiv pe foqa mciinilor - Cuebid-uri - Conventia Blackwood - Conventia Gerber - Conventia Splinter Controlul calitcitii culorii de atu
0 vorbri din bridge spune c&gi h licitafiile de glem ,,este mai important dzagnosticul decdt tratamentul", ceea ce presupune cii estimarea corect5 a existenfei a douiisprezece sau treisprezece levate cigig5toare este mai important5 decgt aflarea numhlui de Agi ti Rigi. Cu alte cuvinte, convenfia Blackwood nu este un panaceu universal. EsentiaI nu este doar ca juciitorul s5 se priceap5 s5 liciteze glemuri, ci sa gie gi s5 se fereascg de glemurile proaste. De aceea este bine, ^minte ca nivelul mangei s5 fi fost depigit, s5 se investigheze perspectivele prin diverse ci%, aga cum procedeaza experpi. Practic, dupii ce manta a fost depiigiti, juc5torul este preg5tit s5 joace glemul, excepthd doar o viguroasii fiinii din partea partenerului. h aritmetica glemuriior se susfine c5 este corect s5 se declare micul glem daca existi o tans5 de 5 1 % de reugit5. Acest lucru nu este valabil gi pentru marele ~lem, unde probabilitatea de reugit5 trebuie sii fie de 213 pentru ca acesta s Z i fie un bun contract. Doar 5% din done reprezint5 m h i de glem. Tentativele de glem trebuie d se bazeze pe valori suficiente gi un atu solid.

Evaluarea zonei de glem


Succesul unui glem depinde de existenp unei foqe de onori h cele dou5 d i n i combinate, care s3 poati aspira la redizarea a dou5sprezece levate (de regula cca 33 P.O. pentru un mic glem de FA gi tot atiitea P.O.D. pentru cele de culoare, compensiind prin distribufie eventuala lips5 de valori, iar pentru marele glem se cer cca 37-38 P.O.). Aceasti% condifie nu este hs5 suficientii, atiit marele, cfit gi micul glem, nu pot fi realizate decit ?n cazul i n care adversarii nu sunt h m5sur5 s5 hcaseze imediat douii levate care ^mpiedicii rnicul glem, respectiv una h cazul celui mare, ceea ce presupune depnerea controalelor necesare. Un al treilea deziderat, considefat esenjial pentru glemurile de culoare, este cel de a avea o culoare de atu solid5. h i n t e de a se imbarca htr-o licitafie de glem, partenerii trebuie s5 se asigure ca aceste condifii sunt indeplinite gi c5 au bune ganse de a ob$ine, pe 1hkEi satisfacfia evident5 a unei licitagi gi joc pe niisura, gi mult rivnita primi de glern. Diagnosticarea unei acfiuni de licitare a glemului se realizema prin :
1. controlul punciajului necesar

a) o min8 minunal5 (13-15) plus una maximal5 (18-21). b) dou5 deschideri de FA fa@?n fa@ c) o deschidere de 2 4 sau 2 FA ?nfafa unei d i n i cu valori pozitive. d) o man95 declaraki de partener la care coechipierul define valori suplimentare nedezvaluite.

140

Bridge de l a A l a Z

Obsewatie : mulp jucdtori cu mdini bune cad in capcana de a licita de douZt ori aceleafi valori. Nu trebuie omis faptul cd penhw ylem sunt necesare valori suplimentare

2. controlul calitdtii atuului (se face prin Key card Blackwood sau prin convenfia Josephme)
3. controlul numdrului de Asi (prin convenfiile Blackwood sau Gerber Ti cazul deschiderii de FA) 4. folosirea licitagilor informative de control (cue bid-uri) Unele licitatii informative, de tipul cue-bidului sau al Splinterului, sunt destinate sii ajute investigarea glemurilor sub nivelul maqei, precizhd de$nerea controalelor primului tur (Agi sau gicane) gi apoi eventual a celor de turul doi.

5. folosirea altor conventii specifice


6. alegerea atuului fn cazuri de dublufit La alegerea core& htre douii alternative de atu, este necesar un cert nivel de expertizii, dar criteriile r h i n soliditatea atuului gi localizarea unui fit distribuit egal in favoarea unuia, obfinut prin suspnere. Cmtre un 4 - 4 gi un 6 - 3 este superior cel egal distribuit). C h d exist5 o abunden@ de fituri h mai toate culorile, glemurile de FA pot fi superioare, deoarece reduc riscurile de tai.

Degi h general fiturile de tipul4 - 4 sunt cele rnai bune, arnbitiile de glem vor sciidea in cazul in care suspnerea este asigurat5 cu atuuri necorespunziitoare (de exemplu AV85 7n fa@ a 10764 este total nepotrivit, degi punctajul pretins existii). Doar o licita!ie clar condusii este i n d u r 5 s5 ofere o exact5 descriere a distributiei gi a unui atu potenfial, pentru a da un diagnostic potrivit. Plechd de la necesitatea de a nu pierde primele douii levate c h d se liciteazii un glem, in afara 1icitNilor de control prin cue-bid sau de folosirea Blackwood-ului, un alt 1 poate reprezenta un control efectuat prin intermediul levatelor defenmijloc de testare 3 sive irnediate. Dacii se poate estima c5 axa depne cca 7 % din ele, ea se g k e ~ t e In zona glemului. Sii presupunem de pild5 cii unul dintre juciitori are 5 - 5 % levate defensive, promise de deschiderile tari (2 FA, 2 a), iar partenerul lui a deschis, promi@nd 2 - 2 % (standard); perspective de glem exist5. Slemuri bazate exclusiv pe forfa miiinilor Sunt considerate tentativele declangate ca urmare a diverselor deschideri de tipul Grii de atuului (1 FA, 2 FA), deschideri care transmit indicafii exacte ale f o a i de$nute. Limita de punctaj a micului glem de acest tip, cu mdini echilibrate (la care forp distributionalii nu intrii h calcul), este, wa cum s a spus deja, de 33 P.O. (ceea ce practic ar insemna gi cii adversarii nu pot avea doi hi), respectiv 37 P.O.(adversarii nu au un As) pentru marele glem. Dacii s-a stabilit cii axa proprie define in principiu punctele pretinse, tentativa de licitat glemul trebuie &cuti gi, atunci c h d nici un fit nu a fost solicitat sau descoperit, glemurile pe FA pot fi declarate prin licitafii cantitative.

Licitatia

141

Licita@ilecantitative pot conduce la declararea direct5 a glemurilor, dacii se apreciazii cii for@ combinat5 a mihilor confine suficiente puncte pentru douiisprezece sau treisprezece levate. Fie cii unul din juciitori, pe deschiderea de FA a partenerului, poate conta de la hceput pe ceIe douiisprezece levate, fie cg licitafia conduce evident la aceast i concluzie. De pildii, dacii s-a deschis cu 1 FA (15-17 sau 16-18, potrivit sistemului), de obicei, partenerul declarii : 3 FA - cu 9/10 p h i i la 15/16 P.O. 4 FA - licitafie nonforcing, cantitativii, cu 16/17 P.O. partenerul, ?XI funcfie de m h sa (~ninimalii 5 FA - forcing, cu 19/20 P.O.; sau maximalii), va lua decizia in privinp micului sau marelui glem. 6 FA - de la 17 la 19 P.O. 7 FA - h c e p h d cu 21/22 P.O. Rezultii dm acest tablou cii doar douii din licitai cer avizul deschidentului, 4 FA nont'orcing gi 5 FA, care este forcing. Binehleles cii gi glemuri de culoare pot fi licitate direct, bazat pe forp m%nilor, ECrii a recurge la o tehnicii elaborati de schimb de informatii, dar o astfel de ac@uneeste rnai degrabii impulsivii fiindcii, la post-mortem, se poate constata fie cii limita maxim% era palierul cinci, fie cii un mare glem de tablat a fost ratat declarbd doar micul glem. Uzbd de licitafii elaborate, cu secvenfe in care poate fi limitat5 forp m h i i , gi obtinind informafiile de control care conduc la evitarea unor accidente, acuratetea licitatiilor de qlem va fi asigurat5.

Cue-bid-ul (licitage de control)


Dupii ce tentativa de glem este in principiu acceptat5 iar atuul a fost agreat, orice culoare nouii licitat5 de ax5 este un cue-bid. 0 astfel de licitatie informativii indicii Asul sau gicanSi h culoarea numitii, gi este un mare c?qtig c h d ea poate fi ini@at5hcii sub nivelul mangei. Cue-bid-ul nu promite lungime h culoarea numit5, el este folosit doar pentru a indica controlul primului tur a1 culorii, important in perspectiva glemului. DupH declangarea licitatiei de control partenerul trebuie sii decidi dacii are rezerve fa@ de licitaiiile sale anterioare, dacii ii convine mformafiaprimit5 gi dacii continuii acfiunea - cue-bidhd la rhdul lui gi el o culoare. Dacii dimpo~vii,el revine in culoarea agreat5 ca atu declarind pur gi simplu m w a , se considerii cii a renunfat la glem. Cue-bid-urile se f8c economic, de la cea mai joasii culoare, rfind pe rfind, la cea eediat superioat-5. S k i m unui pJ e r neagii controlul culorii (culorilor)peste w e s-a trecut. Trebuie sii existe o hplegere prealabili htre parteneri dacii cue-bid-ul reprezinti htotdeauna controlul de rangul unu sau igi pot permite gi licenie (control de rangul doi). Este de la sine iqeles cii un cue-bid nu poate fi pasat. Asul culorii de atu nu intrii h categoria cue-bid-urilor. Cue-bid-ul este extrenl de util atunci c h d se doregte sii se afle h ce culori define axa controalele. C h d interesul este de a cunoagte doar numiirul Agilor, se apeleaza la Blackwood, iar cel care a declan$at convenfia plaseazii contractul final.

142

Bridge de la A la Z

& afara licitafiilor de glem, cue-bid-ul este fiecvent folosit 21interven$e in licitaiiile competitive, ca un semn de forfli, atunci c h d este licitat5 culoarea numitii de adversar.
Citeva exemple de cue-bid, i n diverse secvente de licit&e :
1.

licita$a :
21-2+

2v-3v

deschidentul are : rRD vARDV83 + DV3 +A7 deschidentul are : rRD85 v R 10 +R97 +AD76 deschidentul are : rA7 vAD987 +RD105 +R9 licitatia decurge astfel : 14-34 4+

2.

licitaiia : 2FA-3 + 3 v -3 r

4*
4.

deschidentul are : nAD87 vAR76 +AD7 +R7 deschidentul are : rAR7 vD976 +RVlO +A102 repondentul nu face un cue-bid prin 4+, ci refbzii sii joace pe FA.

3.

licitafia : 1FA-3 r 4 -

licitafia : 1FA-3 v 3r

5.

licita$a : lv-3v 3 r -

6.

c h d secvenp este : 1FA-3 r 3 FA-4

7.

deschidentul are :

r RDV765 vA32 +A5

repondentui, cu : a)rA1043 vV74 +R62 +AV4 b) r A 1 0 4 3 v54 + RDv3 +A54

va trebui sii descurajeze, licithd

va continua cue-bidul, licithd 5.

8.

Dacii un prim cue-bid a fost &cut, a1 doilea, dat I naceeagi culoare, este control de rangul doi (Rigii sau singleton). De pila, I nsecvenp : 14-3r dac5 deschidentul 4 +-4 v liciteazii 5 sau 5, aceasta semnificii controale de turul doi a1 culorii respective.
9.

Iat5 un exemplu mai subtil, care trebuie interpretat astfel : 14-34 Ce cere deschidentul ? Sii cue-bidafi & f dacii ave$ control de 4+-4+ turul unu la cup&,sii licit* 6 r dacii avefi control de turul doi, sau s i pasafi dacii nu aveji control la cupii. 54-?

10. 1 s - l r 3 4 - u

Deschidentul poate continua, dupH cue-bid-ul partenerului de 4 + ,cu un cue-bid de cup5 sau treflH, dac5 hcurajeazti te~tativa de glem, sau concluzioneazii zicbd 4 r .

11. Tot un exemplu de cue-bid de control a1turului doi : 1FA-3 r 4~ - 5 + repondentul are r AD 9852 5V - 6 + o m b 5 de tipul: v3 +AR62 SV5

~i invitti deschidentul spre marele glem.

Conventia Blackwood (BW)


Al5turi de contra-ul de ape1 ~i de Stayman, BW este cea mai popular5 convenfie din lumea bridge-ului. Inventatti de expertul americaq Easley Blackwood din Indianapolis, ea a fost prima oar5 publicati de autor in 1934, dar au trebuit s5 treac5 cfifiva ani p h 5 s5 cunoasci succesul. Principiul conventiei este extrem de simplu. On de cke ori un juc5tor va don, h intenfia declariirii unui glem, s&afle cfg Agi define partenerul sHu, il va interoga l i c i h d 4 FA. Binehteles cB haintea declang5rii conventiei el a constatat c i axa hdepline~te condfiile unei tentative de ~ l e m iar contractul la nivelul cinci nu va fi periclitat daci numirul de Avi nu este satisfac5tor Si se va renunp la declararea ~lemului. Dac5 rHspunsul a fost convenabil, gi tofi Agii sunt h posesia axei, se va continua prin interogarea numiirului de Rigi, prin 5 FA, ?nvederea declariirii eventuale a unui mare glem, sau se va renunp anunwd direct micul glem pe culoarea agreati. Blackwood-ul h versiunea sa originarg, Blackwood-ul simplu, declarqat prin 4 FA., are u d t o a r e a scab de rkpunsuri : 5 a = 0 sau 4 ASi 5+ = 1 As 5v = 2 Agi 5 = 3 Agi nici un Rigi 1 Rig5 = 2 Rigi 6n = 3 Rigi , FA = 4Rigi Nu se continua cu 5 FA, pentru a cere num-1 de Rigi, dac5 nu se defin top A~ii.
=

Iar dup5 5 FA Cmtrebarea pentru Rigi) :

6a 6+ 6v

C h d nu este 4 FA un Blackwood ?
! n toate cazurile In care precedenta licitalie a partenerului a fost 1,2 sau 3 FA, deoarece intr-o astfel de situaiie 4 FA este cantitativ ; sau chd, dup5 un 3 FA de hchdere, adversarii au licitat intr-un sacrificiu o culoare la nivelul patru pe care nu avefi intenfia sP o penalizati ~iurcafi licitalia cu un tic, deci 4 FA va fi natural.

144

Bridge de la A la 2

in capitolul VI vefi g5si dou5 variante mai moderne gi mai performante ale convenfiei Blackwood, gi anurne : Key card Blackwood gi Roman Blackwood, pe care recomandim s5 le folosifi in locul BW-ului simplu. Un principiu legat de folosirea Blackwood-ului cere ca el s5 nu fie declangat dac5 nu este clar ce va urma dup5 rkpunsul partenerului, iar altul spune s5 nu fie folosit deck dac5 licitatia nu a l h u r i t c5ti Agi ar putea avea partenerul. La criticile ce i se aduc convenfiei, considerat5 ca o licita$e simplistii, brutii, se adaug5 gi cea legat5 de faptul c5 nu permite clarificiiri legate de gicane sau singletoane, importante in declararea glemurilor. Blackwood-ul e r h s 5 cu certitudine o licitatie extrem de popular5 gi util5 in versiunea Key Card BW . Cele rnai comune gregeli legate de utilizarea Blackwood-ului sunt : 1. Este d e c l q a t c h d planead incertitudine asupra culorii de a h . 2. Nu este sigur5 definerea punctajului necesar. 3. C h d nu suntefi preg5tit s5 licit* $emu1 in cazul in care rhpunsul nu transmite n d r u l de &i dorit. 4. Convenfia este declqat5 de unul din juc5torii care are o gican5, gi rhpunsul nu va l h u r i ce culoare va fi acoperit5. 5. M b confine un dubleton negardat, gi, la fel, nu se va gti ce culoare va fi protejat5. De exemplu : rAD10765 cu rRV42 v RD2 vAV3 +V109 +D5 RV2 +AD Adversarii vor trage imediat dou5 levate rapide de caro. Astfel de miiini, cu xx sau DVx etc., far5 un control de turul doi, nu sunt potrivite declang5rii convenfiei.

Conventia Gerber
Este folositi pentru controlul b i l o r dupii deschiderile de 1 sau 2 FA. $i aceast5 convenfie a ajuns s5 fie folosit5 mai rar, doar de c5tre unii juciitori consewatori, dar este util s5 fie cunoscut5 de cititori. Licitafia cu salt direct5 in 4 4, dup5 deschiderea de FA, este artificial5 gi interogheaz5 asupra numiirului de Agi. Scala de r5spunsuri este : 4+ 4v 4r 4 FA
= = = =

nici un As sau 4 Agi 1 As 2 Agi 3 Agi

Dupii cum se vede, riispunsurile indicii intotdeauna un As mai pupn deciit la Blackwood. Dac5, dup5 declangarea conventiei gi r5spunsul primit, se continua cu 5 4, aceastA licitatie devine htrebare de Rigi, gi rispunsul se d5 tot in trepte.

Splinter-ul trebuie considerat ca o licitatie care promite un excelent fit dar care urmiiregte mai mult deciit o rnangii. Fiind in general gi o tentativii de glem, ce poate fi acceptat5 sau nu, trebuie inclusii printre modalitiiple folosite la investigarea acestora. Functionarea convenfiei a fost descrisii in subcapitolul riispunsurilor la deschiderea pe o culoare major5.

La glemurile de culoare, apar destul de frecvent cazuri in care se impune controlul calit5gi culorii de atu, pentru a le declara cu ganse mai mari de reugit5. Exist5 c3teva metode de investigare, pentru a controla situatia onorilor mari. n care in Cea rnai cunoscutii este ,,Grand slam force", sau unele Blackwood-uri i suita de riispmuri este inglobat5 pi posesia Rigii de atu sau chiar posibilitatea de a comunica detinerea Damei de atu (Key Card BW gi Roman BW, conven$i pe care le reg5 sih in capitolul VI) Grand slam force este &ii indoial5 o convenfie extrenl de utilii gi Ely Culbertson a inclus-o hcii dm 1936 i n Gold book-ul siiu. Este cunoscutii ~i sub numele de Josephine, fiind atribuitii, datorit5 unui articol dill 1961 din Le bridgeur, sotiei acestuia. Protestele unor expe* arnericani au restabilit adeviirul gi au condus la concluzia nu nurnai cii patemitatea nu-i aparfine Josephinei Culbertson, ci gi cii ea s-a opus vehement la includerea ccnvenfiei h carte. Ceea ce nu ne ^mpiedic% ca astizi sii o cunoagtem sub numele de ,,Josephine Grand slamforce". Conventia funcfioneaziih felul urmiit~r: Dupii o deschldere, licitafie cu salt, fixare atu, dacii axa nu trece prin Blackwood sau cue-bid-uri, o licitafie de 5 FA cere partenerului sii declare rnarele glem daca de@e doi dm cei trei onori mari (AR, RD, AD) de atu, sau sii se opreascg i n micul glem dacii are mai pu@. Dac5 agrementul culorii nu a fost confirmat, cererea se referii la ultima culoare licitat5.
4

Iatil un exemplu :

r vARV753 +D6543 *A2 Se cere declararea a 6 sau 7 +, in functie de calitatea onorilor de atu.
lv-3a 3+-4+ 5FA- ?
m2na deschidentului este :

146

Bridge de la A la Z

DESCHIDERlLE DE BARAJ

Principiile deschiderii de baraj'- Chte feluri de deschiden' de baraj existi? Cum se manifetdpartenerul ~i care sunt rtispunsurile lui Deschiderile de 2 + / o f 4 slabe - Deschiderea de 2 + Multi - Deschiderile de baraj la nivel de trei - Deschiderile de baraj la nivel de patru - Deschiderile de baraj la nivel de cinci
Capitolele precedente s-au ocupat de modul in care se desfwoarii licitafia necontestat5, cu d i n i %I care majoritatea punctelor este de+ut5 de axa deschidentului care, Gri a fi jenat5 de adversari, poate investiga contractul optim gi cel mai bun atu. Ce se h t h p l i i insti in cazurile in care se presupune cii adversarii d e p balanp punctelor ? Este bine ca ei s5 fie 15isafi s5-gi descrie nestingheri$ miinile gi sii ajungii h parul donei ? h trecut, gi uneori chiar gi h prezent, juciitorii rnai pu@ experiment@ licitau doar cu inten@aonest5 de a realiza contractul, ferindu-se de accidente, far5 a infelege cii, de mulie nri, se pot pierde o seam5 de puncte $ totugi sii fie %I cdgtig. Pornind de la ideea c& dacii adversarii au undii verde ~i pot schimba informafii de la i miha, nu prirnul palier, ei vor g k i cu ugurinw cea mai fericit5 solufie de a - ~ descrie vom avea decdt de &*gat obstruc$on&ndu-i in atingerea scopului - dacii vom tiiia din palierele de vorbire. Aga s-au niiscut deschiderile de baraj. Ele se bazeazii pe premiza ci linia adversii define majoritatea punctelor gi, ^hpiedichdu-i sii-gi comunice nestingherifi forp gi distributia, s-ar putea o b p e un avantaj pentru linia proprie, char cu riscul unor penaliz5ri. Acceptarea deliberat5 a unui eventual sacrificiu s-a demonstrat statistic c5 este profitabilii ir la longue. Fie deoarece adversarii au ajuns in contracte nepotrivite, fie Gindcii s-au mulfumit cu penaliziri minore ce nu compensau pierderea mangei sau chiar a glemului. Pentru ca aceste posibile penaliz5ri sii nu fie excesive, deschiderile de baraj trebuie sir hdeplineascii totugi anumite condi$i, care le limiteazg la pagube rnai mici decdt ar fi suportat dac5 adversarii cigtigau licita$a, gi ob@eau neobstruc$ona@contracte de mangii. Ini$al deschiderile de baraj hcepeau la palierul trei, luhd de la bun inceput doui din palierele la care adversarii ar fi putut vorbi. h bridge-ul modem conceptul de agresivitate a devenit mai puternic, lupta pentru a *unpiedica adversarii s5 se manifeste este dorninanti, ceea ce a condus la hceperea actiunilor de baraj de la nivelul doi. Un mucalit expert american se intreba unde se va ajunge oare, c h d trefla nu rnai e trefl5, caroul la fel, iar deschiderile de douii sunt slabe !? $i tot el remarca faptul cii toate aceste mi$ciiri pe scena licitafiei au servit progresului jocului, Gchdu-1 rnai dinamic gi permi@nd de fapt o rnai bun5 descriere a mgnilor de mare frecvenp.

A$ InJeles desigur din cele de rnai sus c5, pentru a inifia o deschidere de baraj, forp mdinii este sub limita pretinsii unei deschideri normale. Cum poate fi compensatii aceas-

tii lips5 de for@ ?

Prin distributie. 0 culoare lung5 poate htotdeauna s5 furnizeze levate de joc dac5 devine atu. Este de la sine inteles c i nu se poate evita ca adversarii s5 nu aleag5 calea penalizC rii licitafiei facute gi s5 contreze. Regula de siguran@ce se ia in calcul pentru ca acjiunea si nu conduc5 la o penalizare excesivii, este de : trei levate in minus nevulnerabil, sau dou5 in caz de vulnerabilitate, contrate. Cunoscuta reguld a lui 2 gi 3 sau regula celor 500 de puncte (cit reprezinti penalizarea, dar care compenseazg de fapt pierderea pe care gi aga afi fi suferit-o 15sbd cale liber5 adversarilor s5joace manga). Doug caracteristici au deschiderile dc baraj : 1). nunpiedlciadversarii s5 se manifeste nestingheriji. 2). fac o bun5 descriere a conforrnajiei m h i i , dbdu-i astfel posibilitatea partenerului s i hotirasc5 acfiunileulterioare. Regula de aur a licita$ilor de baraj poate fi rezumati5 astfel : ,,deschideti de baraj de cdte ori aveti ocazia gi cdrple o cer. Ceea ce este riiu pentru adversari v a 3 bun pentru axa durnneavoastrk". Analizind condi~ileunor astfel de deschlderi, trebuie s5 rejmefi c i partenerul deja, ,,c5pitanul", vizavi de un juc5tor care gi-a deschidentului - devenit, dup5 cum ~ t i 9 limitat miha - este cel care va lua cele rnai potrivite decizii ulterioare in numele axei, deschidentul gi-a spus toati cartea. $3deoarece licitaBle de baraj tind s5 devin5 din ce h ce mai frecvente, ~i totodati &vole in respectarea cerinplor - pe considerentul, confirmat de experienp, c5 ele sunt extrem de folositoare celor care gtiu s i le aplice - vom insista asupra c2torva principii ce se cer totugi a fi respectate.

Frincipiile deschiderii de baraj


1. Singurul mesaj concret pe care il transrnite o deschidere de baraj este propunerea anticipaa a unei eventuale apirgri. 2. La aprecierea declangiirii acfiunii, htotdeauna se va @e cont de vulnerabilitate, i n aga fel kcst s5 nu se cad& contrat, plitind un tribut mai mare de 500 de puncte. Barajele fiind bazate pe aprecierea capacitijii de a obtine levate de joc, ele vor fi nurngrate din primul moment, pentru a vedea d a d mina se hcadreazi in regula lui 213. 3 . Mina nu trebuie s5 hdeplineascii condifiileunei deschideri normale, punctajul se hcadreaz5 In lirnitele 516 - 10 P.O., gi nu confine dou5 levate defensive. Excepfie fac uneori deschiderile de 4 v / A, care pot fi constructive prin acord prealabil cu partenerul. 4. Partenerul deschidentului de baraj nu trebuie, ~i acest lucru este extrem de important de relinut. s5 se agtepte la levate defensive dm partea deschdentulul. M b a acestuia poate avea o valoare defensivi nul5. 5. Punctajul in onori trebuie s5 fie concentrat 3 1culoarea de baraj, cu cit mai pujine puncte h celelalte culori cu atit mai bine. 6 . Mina sii confini numirul de car$ ce corespunde pretenjiilor palierului la care este efectuat barajul, respectiv Sase, ~apte, opt sau noui c w , dup5 cum deschiderea este la nivelul doi, trei, patru sau cinci. Eventual, pe locul trei, cu o carte h minus (nevulne-

148

Bridge de la A la Z

rabil). fn nici un caz nu se bareazi, la nivelul trei de pildi, cu opt cg*, deoarece nu transmite partenerului mesajul corect iar diferenp de o carte poate fi decisivi. 7. Jucitorul care a %cut deschiderea de baraj nu va rnai vorbi deck dac5 partenerul il oblig5, iar deciziile ulterioare ii revin partenerului. 8. Barajul trebuie %cut la prima oportunitate pentru a fi eficient, l u b d imediat din spafiul de licitatie a1 adversarilor. 9. Barajul pe locul patru, rnai rar folosit, este nuanpt gi foarte apropiat de o deschidere normalti, in special pe rninore. 10. Excepthd susfinerea, once schimb de culoare este forcing gi obligii deschidentul s i mai vorbeascii.

Gatefeluri de deschideri de baraj exist; ?


Deschideri
2 2V 24

N&

de c w pretins
6 6 6

Observatie

Speraw de levate Vulnerabil Nevulnerabil


6
6 6

5 5
5

31 3

3v
3 A

7 7 7 7
8 8

eventual in 6 eventual
in 7,

7 7 7 7
8

6 6 6 6

41 4 4v 4r
51 5

8 8 9

% ",:
scurtime ext r e d in ~ 1

1
4

8 8 8 9 9

7 7 7 7
8
8

Cum se manifest; partenmul ~i care sunt rdspunsurile sale


D e ~ licitafiile i de baraj ar trebui sii fie compartimentul licitafiei cu cele mai ugoare decizii, abundi gregelile privind acgunile ulterioare gi conduita pe care trebuie s-o adopte partenerul deschidentului de baraj. Cbd, cum gi ce trebuie s i liciteze ? Deoarece acfiunea de baraj lirniteazi drastic mba, rezultil fir5 echivoc c i partenerul este cel care ia toate deciziile ulterioare. fn bridge-ul ,,dupi ureche" exist5 convingerea cii, dupi ce partenerul deschide de baraj, s-ar putea juca manga daci repondentul are o deschidere minimg. Acest concept este evident gregit. Nu se cere un anumit num& de puncte, ci s i oferi letrate. C2nd partenerul deschide de baraj, el promite levate de joc, iar repondentul trebuie s5-i ofere levate de virfcerte ~i rapide (A, AR, ARD, AD etc). '0 alti gregealii, ce se comite in special de ciitre inceptiton, este cea de a kcerca impunerea propriului atu, indeosebi daci deschiderea a fost contratii, c h d de fapt

deschdentul are nevoie de un aport de levate, nu de un alt atu. Dac5 repondentul acoper5 perdantele presupuse ale partenerului, el trebuie s5-1 ducg ?nman@ chiar gi cu un singleton in atu, ~inu s5 caute alte solufii. De exemplu, dup5 o deschidere de baraj a partenerului de 3 4, ce se poate licita, altceva decit 4 4, cu r - v AR1032 + AD103 a AV72 ? De fapt, deciziile repondentului pot fi de dou5 feluri : 1. s5 continue acfiunea de baraj initiat5 de partener. 2. s5 transfonne acfiunea distructiv5 intr-una constructiv5, dac5 constat5 c5 axa define balanp foqei sau mina lui ofer5 posibilit5ii de mang5. Prin unnare, prima intrebare pe care trebuie s5 ~ i - o pun5 repondentul este : ,,sunt acoperite perdantele partenerului ?" Dacii r5spunsul este pozitiv, atunci trebuie: a) s5 declare manga pe culoarea de deschidere (tactic, aceasta poate fi $i un baraj). b) s5 declare 3 FA, dac5 celelalte culori sunt stopate Si exist5 un fit in culoarea deschdentului care, astfel, va putea fi valorificatii. c) sii liciteze propria culoare, k special c h i % este major5 gi foarte putemca. Aceasti licitafieeste forcing gi cere dechidentului s5-1 sus* cu fit (trei c % $ sau un onor ?ndoi). Dac5 aportul de levate c&ig&toare este rnai mic decit cel de care are nevoie deschdentul, repondentul paseazii. Nu ini$azZi i n nici un caz salviiri intr-o altii culoare in cazul in care partenerul a fost contrat. Cum iqi nurngr5 repondentul levatele cQtig&toare,utile partenerului ? - Asul, Riga, sau Dama, ?nculoarea de baraj, sunt toate levate cigtig5toare. - alte culori, in conformitate cu tabela levatelor defensive. - Suport in culoarea de baraj plus un singleton = 1 levat5 ci~tigiitoare. - Suport in culoarea de baraj plus o gican5 = 2 levate ci@ig5toare.

Deschiderile de dou5 slabe, ultimele sosite in categoria deschidenlor de baraj, au intrat in u z ca gi restul barajelor, pentru a face mai dificil5 licitafia adversarilor, dar cu rezultate mai bune, deoarece exist5 mai mult loc ~ipentru solufii constructive. Expertul american Howard Schenken a fost cel care, prin anii '60, a promovat ideea de a cobor? condifiile cerute deschiderilor de baraj de la niqelul trei, sau rnai sus, gi la nivelul doi. Propunerea a prins cu repeziciune gi a fost hglobat.2 in majoritatea sisternelor, deoarece are o frecvenp mare de utilizare, iar deblocarea palierelor de la nivelul doi - care erau rezervate deschidenlor tari, de m i d frecveng, gi care pot fi descrise qi altfelreprezenta un succes, acestea fiind rnai cu folos puse in valoare.

0 deschidere disciplinat5 de 2 +, 2 v sau 2 r trebuie s5 c o n w gase c@i conduse de doi onori gi o limit5 de punctaj intre 5/6-10 P.O. concentrate in culoarea respectivg. SB nu aib5 un As al5turat (pe l h g 5 onorii in culoarea respectiv5 de baraj). 4 AD9876 v 75 + 65 4 D93 (24) sau De exemplu : r R32 v 65 + RV10765 1 4 2 (2+)

Deschiderile de dou5 slabe pe una din majore nu sunt de dorit s5 aib5, in principiu, patru c5$ hcealalt5 major5, sau o minor5 hcinci. Distributia cea rnai frecventii a deschiderilor de dou5 slabe este 6-3-2-2, gi mai rar 6-4-3-0, deoarece regula barajelor cere a nu avea ?n principiu o culoare secundar5. De asemenea, o deschidere de dou5 ,slabe nu va con$ne o culoare h gapte, deoarece principiul barajelor privind nurntirul de c w ?n culoarea respectiv5 este violat. Cele mai eficiente deschideri de dou5 slabe sunt cele de pe locul trei, dup5 ce partenerd a pasat, deoarece condifiile stricte pretinse pentru locul unu gi doi pot fi relaxate. De pild5, se poate deschide cu 2 v aviind : n D832 V RV7654 + R32 ia - , d e ~ i existi%o a doua culoare hpatru gi valori exterioare.

Cum se riispunde la o deschidere de dou5 slabe gi care e atitudinea repondentului ? Ea se manifest5 prin intermediul a trei c5i: (1). numirea unei noi culori, o licitatie constructiv5 care este forcing un tur. (2). stabilirea unui forcing de man95 prin 2 FA, singurul r5spuns tare. (3). adoptarea unor variate susfineri ale culorii deschidentului, fie cu scopuri de baraj, fie cu dorinw de a reugi manga.
Licit#i forcing sunt qadar : o nou5 culoare gi 2 FA. Vom analiza fiecare opfiune in parte.

f n primul caz, ideal ar fi ca deschidentul s5 poat5 susfine culoarea repondentului, care doregte s5 joace manga. Iat5 un exemplu de r5spuns de 2 n, dup5 2 v : n ADV765 v 43 + AD5 ia R8. Repondentul are o deschidere fiumoasg $i ar dori s5joace m a . 0 nou5 culoare neagg fit ?n culoarea deschidentului, garantead o culoare excelenti hcinci sau gase cu m i n i m 15/16 P.O., gi, in principiu, cere deschidentului : a) s5 ofere fitul, dac5 are trei c5rp sau un onor dubleton b) sii r e d hpropria culoare dac5 este minimal c) s5 anunie o figur5 dacii palierul ii permite gi este maximal Obsewatie :chiar dacd adversarii intewin, o cuIoare noud spusd de repondent este forcing un tur ~i promite minimum cinci cdrti. Dacd e vorba de o majord, deschidentul o sustine dacd are trei cdrti, iarfiird, revine in culoarea sa dacd este minimaI sau spune 3 FAJiind maximal. A1 doilea caz de forcing, 2 FA, arati% interes de mans5 gi este valabil char dac5 adversarii au intervenit. Este o licit&e care cere deschidentului o informafie referitor la un onor mare al5turat existent eventual, care il va ajuta pe repondent s5 plaseze contractul final, de obicei fie in majora deschidentului fie In 3 FA. Dac5 deschidentului % lipseqte o astfel de figur5 (in principiu el nu prea ar putea avea mai mult de un Rig5 %tr-o culoare al5turat5), acesta revine ?n propria culoare. Uspunsurile deschidentului dup5 2 FA sunt: a) revenire hculoare, dac5 este minimal, 5-7/8. b) o nou5 culoare, unde are o figur5, gi dac5 este maximal. c) 3 FA, dac5 este maximal gi fd ceva special de transrnis, lkfind repondentului sarcina de a plasa contractul final (cu o frumoas5 culoare de baraj, tip ADV987, ?n rest cu o m h 5 echilibratii).

La licitatia forcing de 2 FA, dupii o deschidere de doui slabe pe majore, se poate contkua gi conform unei scheme propuse de convenfia Ogust, care funcfioneaz5astfel : 3 = culoare proasti, punctaj minim 3 = culoare frurnoasti, punctaj m i n i m 3V = culoare proastii, punctaj maxim 3 = fnunoasii, punctaj maxim Notri: m i n i m = 5-8; maxim = 9-10. Culoare frumoasi = minim doi onori mari.

& Alte actiuni ale repondentului, in afara celor douii de forcing, pot fi :
a). 3 FA b). suspnerea culorii deschidentului a). 3 FA sunt declarate pentru a fi jucate. De obicei aratii o mti1-12 cu rnari perspective de a realiza nouii levate (echivalentul unei deschideri de 1 FA tari, cu celelalte trei culori stopate ~icomplement in culoarea deschidentului). R3, este preferabilii De exernplu, dupii 2 V, avhd r A103 v R7 + AD7654 licitaiia de 3 FA celei de 4 v . b). Susfinereasimplii a culorii este considerati continuare de baraj. 2 v - 3 v nu este invitafional, ci baraj. Declararea mangei pe culorile majore este %cut5 cu douii tipuri de mPini : - o m h 2 puternicii cu suspnere normal2 de atu $i capabili sii csgtige cinci levate (a nu se uita cii fi deschidentul a promis cinci levate) - o m b 2 excentricii cu sus@ere puternicii de atu (cinci cii*), cu o culoare s c u a ~i 6-9 P.O., de fapt o continuare cu salt adeschlderii de baraj, Gcutfi cu scopul de a pune adversarii in &ficultatea de a ghici care dintre aceste douii tipuri de m&ni este a repondentului.

DESCHIDEREA DE 2

+ MULTI

Mulfi jucitori, in special cei de concurs, folosesc deschiderea de 2 + cunoscuti sub numele de MuIticoIoured two diamonds ca o arm5 ce douii tiiiguri, deoarece semnificii fie o deschidere slab5 de 2 v sau 2 r , fie o mhii foarte puternicii de 17-24 P.O. cu o distribufie 4-4-4-1, arnbiguitate ce face periculoasii irnediata intervenfie a adversarilor. Natura mPinii se dezvduie abia in turul urmiltor. Pus la punct h anii 1960 de Terence Reese, qa-zisul F l t i , care ?ncele mai multe cazuri este o deschidere de douii slabe, permite repondentulul sii se descrie mai cu efect. Acesta va pleca de la considerentul cii este vorba in primul rind de o deschidere slabii.pe 1 majore gi, dupii 2 +, va riispunde astfel : = repondentul este slab ~iar fi pasat dacii deschiderea era directi, de * 2v 2 v sau 2 A . Deschidentul, cu o mtiI-Iiide acest tip, va pasa sau va rectifica ?n2 4 . = repondentul ar fi pasat daci deschiderea era de 24, dar ar fi invitat * 2r la man85 dacii era de 2 ~v. Deschidentul va pasa dacii are o mhi de 2 r slabe, dar, dacii este pe cupe, va licita 3 v sau chiar 4 V , accephd invitatia partenerului. ' * 2 FA = licitafie forcing, indiferent de majora deschidentului. * 3 +/ = natural, culoare minimum ?XI gase, constructiv dar nonforcing. = invitafie la mangii pe picii, pe care deschdentul o refUzP dacii are * 3v
'

152

Bridge de la A la Z

cupe, gi o acceptii, licitfind 3 r sau 4 n, dac5 barajul este de fapt pe pic&. * 3r = culoare minimum ?n gase, invitational. * 3 FA = spre a se juca. * 4 a / + = natural, forcing de mang5. * 4v = mane5 pe majora deschidentului. * 4n = spre a se juca. Dac5 deschidentul face alti licitafie deciit cea de accept sau refuz, ksec5 are o deschidere tricolor5 tare gi igi va anun@ singletonul, licithd culoarea imediat al5turate. De pila, dup5 2 + - 2 V, 2 FA semnifici o miin5 tare cu singleton de treflg. Repondentul mai are gi posibilitatea de a interoga direct asupra naturii mginii deschidentului, printr-o licitafie imediati de 2 FA, care cere descriere. Fiind vorba de secvenje speciale rezervate expeqilor, nu vom intra detalii i n cadrul acestei c w .

DESCHIDERILE DE BARAJ LA NIWZL DE TREI


Pretentiile pentru o astfel de deschidere sunt identice celorlalte forme de baraj. Nu sunt hdeplinite conditiile unei deschideri nonnale, num5rul de c5qi k culoarea de baraj este de gapte, iar cewele de levate de joc (regula lui 2/3) sunt respectate cu strictefe 21 funcge de vulnerabilitate. In anumite situatii tactice, aviind k vedere cg barajul la nivelul doi pe culoarea de treflg nu existi, o deschidere de 3 + poate fi eventual Bcuti cu doar Base c w . Deschiderile de baraj pe culori minore promit, k special pe locul unu gi doi, carp frumoase gi minimum doi onori superiori (As, Rig5 sau Dm5), precum gi absenp unei majore k patru. Riispunsurile partenerului urmeaz5 regulile generale gi se dau In h c t i e de : - depnerea balanjei foqei. - acoperirea perdantelor. - dorinp de a continua actiunea de baraj.

DESCHIDERTE DE BARAJ LA MWZL DE PATRU


Culorile sunt k opt c w . Niciodati &e nu con$n doi &i gi, k principiu, culoarea este fiumoasi3. h special pe culorile majore exist5 tendinpi de a considera aceste deschideri drept constructive. Nu este vorba doar de o carte in plus fa@ de un 3 v / r , ci, % I general, de o culoare de atu de beton (ARD108762 sau ADV97532), uneori gi i n gapte dac5 e excelen& Deschiderile de baraj pe culorile majore, 4 VIA,au deci tendinpi de a fi jucate mai tari d d t celelalte baraje. 0 solid3 major5 cu perspective pozitive, nu numai obstructive, h d c 5 descrie mai bine m h gi cons& k acelqi tirnp din spatiul de licita$ie al adversarilor. 0 convenjie, rzumitii NAMYATS, este folositi curent pentru a facilita licitarea unor astfel de miiini. in Namyats juc5torul deschide cu 4 6 cerhd transferul k 4 V: sau cu 4 + pentm4 4. C h d folosegte conventia, deschidentul are intenfia de a transmite un mesa. de for@ cu cca 7-7 '/z levate de joc gi de a deosebi mAna de cele slabe, iar, in afara transfemlui, el

.,

Licitafia

153

propune ~i acfiuni pozitive. De pildii : r ADV10987 v 3 + RD 10 a 72. Practic, o m a sub deschderea de 2 a. fn felul acesta, c h d face deschiderile normale de 4 V/h, acestea vor fi rezervate barajelor slabe, Namyats fiind destinat celor tari. Dezavantajul celor care folosesc convenfia este cii nu mai pot face baraj la nivel de patru cu minorele, ceea ce srade sensibil randamentul. Din acest motiv, majoritatea jucitorilor au r k a s partizanii barajelor standard (opt c & $ ~irestul de conditii).

Obsewatie :Deschiderile la nivel de patru pe minore nu sunt frecvente, iar tendin,ta este mai degrabd de a supralicita cu lungimi mari pe minor&.
DESCHIDENLE DE BAR4 J LA N I W L DE CINCI ( 5 B/ )

Sunt destul de rare, deoarece m%ni cu lungimi de nouii c * sunt pupne, ~i au dezavantajul c2 sunt prea transparente pentru adversari. Pot d e c l q a situafii delicate cu baraje la nivel de mare $em, wa cii acfiunile trebuie cht5rite cu multii grijii. Dar cum ,,omlet&nu se poate faceflrd a spurge oudIe", teama de culorile majore cere ca ~i astfel joc. de baraje sii fie ?n Sii kcheiem acest capitol cu cgteva exemple de m h i ce pot fi, sau nu, deschise de baraj ~icgteva riispunsuri la deschiderile de baraj: Se deschide cu 3 4 . Pas, 3 4 nu este un baraj bun. 5 + ,nevulnerabil. Pas. 3 v. 4r 3 v ,nevulnerabil. 4 A, nevulnerabil. 5 a. 4 v. Pas, eventual 1 V . Diverse riispunsuri la deschideri de baraj : 1. Partenerul a deschis cu 3 r vulnerabil, ~iavefi : A 985 V 72 + A765 + AR43 Vefi licita 4 r . 2. Partenerul a deschis cu 3 v nevulnerabil, ~iavefi : r 42 v D 105 + V76 AD762 Anticipafi pericolul contractului advers de 4 4 ,declarbd 4 V . 3. Ati deschis cu 4 v, adversarii au declarat 4 r gi parteneml a contrat. Ce facefi ? Cartez dvs. este : r 5 v RD10987632 + 7 a D3 Vefi spune pas, nu afi prolnis prin deschidere levate defensive $i nu avefi dreptui sii IicitaG 5 v .

Jucgtorii versati de rober bridge cunosc importanp pe care o reprezinti existenp unui scor parfial Si influenp pe care o are acesta asupra desf~urgrii licitatiei. Daci in bridge-ul de concurs, unde fiecare don5 este tratatti independent gi pornege de la zero, aceastii problem5 nu se pune, in partid5 liberg situatia este tensionat5 in cazul existenlei unor scoruri parfiale marcate in contul roberului, care permit dgtigarea partidei prin adjudecarea licitatiei la un palier inferior. Trei astfel de situatii se intilnesc : axa proprie are un scor parfial, adversarii il au, sau ambele axe sunt marcate. Degi experfii nu s-au pus de acord, gi disputa ktre avocafii care pledeazg pentru deschideri solide gi cei ce propun unele ugoare c h d exist5 o marc5 nu este trangat5, f5r5 hdoialg cg licitatia trebuie ajustati atunci c h d exist5 un scor pa$al. Important5 i n aprecierea actiunilor este gi vulnerabilitatea in care se g5sese axa. Cunoa$erea unor tactici speciale in asernenea situa* poate oferi avantaje considerabile, reflectate in figa de scor, deoarece adversarii vor fi mai tent* s5 conteste dona inainte de a se declara inviqi in partida respectivg. Cel mai important avantaj pe care il confer%existenp unui scor parfial atunci c b d se deschide este c5 nu rnai existi obligafia de a g h d i la o redeclarafie, dacg licitafia partenerului a fost suficienti pentru obpnerea mangei. Licitafia forcing igi pierde sensul gi doar considerentele de ~ l e m pot fi eventual anaiizate. Dar cum, in general, jucgtorii de partidi liberg apiic5 principiul ia-i banii fi sd trecern la alt rober, mirajul ~lemului este rareori luat in seam5 atunci c h d sunt marcafi. Recunoagterea unor astfel de &, gi conducerea licitatiei la glem, va trebui investigatti numai dacg deschiderea a fost tare (2 sau 2 FA), iar partenerul apreciazg existenpi unor perspective certe ale unui eventual glem.

Cei ce pledeaz5 pentru deschideri slabe, atunci c h d axa are un scor parfial, plezcii de la ideea c5 adversarii, contesthd, vor putea fi eventual penalizati copios, gi cg cea rnai bun5 apgrare este atacul. Riscul este c5 partenerul nu va inlelege c5 deschiderea este minimal2 Si se va aventura. Agadar, regula cere ca la prima ocazie s5 nu se continue licitafia deck dacg partenerul face o licitatie forcing. Culbertson era partizanul acestei teorii. Predominant5 r i h h e ins%opinia celor ce pretind deschideri solide, pentru a nu da loc la neintelegeri asupra atitudinii de urmat in cam1 i n care adversarii au contestat viguros. Deschiderile slabe sunt periculoase dac5 adversarii sunt vindicativi, fiindd dona scipa de sub control. E x i a ins5 trei licita$i, care pot fi tactic folosite: cu bune rezultate.

Prima este cea de a deschide cu 1 FA dacii existil un scor parpal de 60: cu 1-2puncte sub lifnta standard.

A doua este de a deschde cu 1 r , char ~i cu o culoare in patru c5rp daca culoarea este solid&,pentru a face dificil5 intervenfiaadversarilor . Depilacu : r ADV8 V AD7 + 876 + 1087. Cea de a treia se refer5 la folosirea unei deschideri de baraj, a v h d un scor paqial de 40, cu o m h 5 care de fapt ar trebui deschisii cu unu la culoare. Deexemplu3 4 c u : r 107 v 4 + AV102 4ARV1094. Partizanii conservatorismului in deschidere cu scor paqial recornand5 de asemenea ca rhpunsul partenerului sB fie cel standard, char data prin deschidere rnanga este asigurat5, deoarece, pashd la un scor p e a l de 60 dup5 1 FA spus de partener, licitafia competitiv5 ce eventual se va declanga va fi mai greu de controlat. C h d adversarii se cramponeaz5 in a nu ceda m a , gi urcarea cu h c 5 un nivel ar putea fi nesigur5, interventia lor trebuie penalizat5, pentru a marca un scor sigur pentru linia proprie. Atunci c h d adversarii au marc5 parpal%,tactica recomandi s5 se deschida lejer, folosind avantajul oferit de pozitie, gi s5 se intervin5 ignorhd condijiile de securitate, iar dac5 exist5 perspective de mang5, chiar vagi, ea s5 fie declaratii. Prin eventuala ei realime se anuleaz5 gi scorul parpal al adversarilor. Cind ambele axe au scor pqial, tendinp trebuie s5 fie de a alege licitafii peste care adversarilor s5 le fie mai greu de intervenit.

f n concluzie, la licit+a cu scor parfial se poate afirma c5 predomin5 considerawe tactice, iar dialogul trebuie ajustat dup5 calibrul adversarilor, juciitorii versati de partid5 liber5 fiind avantajao in astfel de situafii. Si o u l t s observafie este cea potrivit ciireia, dacg in r5spuns la o deschidere cu marc5 parpalii sau h anunpri ulterioare se depfqege far5 a fi nevoie nivelul maqei, se consider&,?ngeneral, d se face o tentativii de glem, drept care caracterul forcing a1 unor anunpri trebuie respectat qi nu ignorat pe motivul c5 s-a deschis tactic subminimal.

156

Bridge de la A la Z

QUIZ DE DESCHIDERI ,CON TI NU^ $1 DE INTERPRETAREA UNOR SECVENV DE LICITATIE


A). Aveti una din urm2toarele mihi. Cum vep deschide ?
1)

r A105

2)

r R97

3)

r ARV95
v RD109 + A52 1 2

4)

r RV32
v R107 AD432 1 9

*
5)

v 9863 4 R109 AD8

r RV32

1+
6)

v AR98 + RV107 54

v R107 + ARD43 a9 9)

r A8 v R6
RV1072 i AR84

7)

r ARD1065
v ARV *AD
i R5

1 *
10) rR4 v7 + RV98754 41 1032

Dl0874 v AR932 RV *A 1r 11)


4

8)

r RV3

1 4

2+
13)

v ADV8 + 104 a AV97 1 FA r RD10764 v 103 D76 72 2r

12)

rD5 v 654 7 a ARD10987 3 FA

r 7 v ADV109765 + 765 +3 4v

14)

rv83 AD10876543 82

B). Suntefi Sud, licitafia a ajuns la dumneavoastrii qi ave$ una din wmiitoarele mihi. Cum continuati ?
Licitafia
1)

SUD

1r
?

NORD 1FA

Distribufia rniiinii dvs. r ARD1073 v AV8 AD 85

RHspuns
3 FA Oicitatie practicii)

2)

3)
,

NORD 1+ 2 3 NORD $iEST Pas

SUD

Ir
3
?

r 10954
vR9 Dl05 a RV62 r 10987642 v A863 4 DV
3V

Dublul fit justifica efortul~ciililuzit spre un 3 FA. A doua solupe ar fi pas.


3r $icana de cup3 impune a c G e a , de$i principiul cere ca punctele s i l fie in culoarea propusii ca atu. , , N i c i o dond nu seamiZniZ cu alta".

SUD
?

*
5) NORD

SUD
1,
?

D876542 vAD53
4

S m

I 1 hD7

i103

4 1 , Ordinea preferintelor htr-un panel de expeqi a fost : 4 r , 3 A, 2 v . Licitatia de 2 v are avantajul ggsirii unui fit 4-4, dar, din nou, considerentele mascfuii dnii au primat.
$i deschidentul, daca are ceva rezewe, ar putea continua.
4 FA A sosit momentul Blackwood-ului. A doua opfiune, cue-bid de trefla, degi nu e control de turul unu.

4r

3v

SUD
lr
?
9)

V86432 vD3 R7 i AV4 962 v 7543 *RD i 8652


4

2 FA Onorii pe culorile rogii reevalueaza m b , iar 3 r. ar plasa contractul eventual de 3 FA in &a nepotrivit8.
41 Fitul de trefla este tot ce z m h mai bun, el trebuie comunicat.

NORD

SUD 2+
?

10) SUD

NORD

l v
2+ 11) SUD NORD 3FA* *13-15

R1063 v9 +ARD54 & R103


4

Partenerul a dat preferinfa, nu este cazul sa va excit*


\ -4 Mai intii, fiindca nu j u c h E M de atu cu ~icanil, gi doi, fiindcii putem avea glem de treflg, forcing.
I

Das

r D6
v A852

*
12) NORD 13) NORD

+-

+
+

AR86532 r 9 v 1083 + AS aRV109852 &A5 V98 6 AR963 Dl062

I .
SUD
?

2 Avem fit de cups ~i scm-, dar contractul final este h c 3 incert.


34

SUD
?

2 *

3+

Este un cue-biGtuul este fixat. 5 + ar fi o a doua opoune.

158

Bridge de la A la Z

14) NORD 1 2n

SUD 14
?

R10987

+ A96 1 5
A

v 10843

pas Desi, cu 10 P.O.D., parcg ar mai trebui vorbit o dat8, caz in care ar fi de licitat 3 V.Argumentul ar fi c5 3 A nu sunt periclitate $i p a t e este o man$% de pica (partenerul poate avea : 4 AVxx v Ax +Vxx 1Axxx)
34

15) SUD I + 2+ ? 16) NORD 1i

NORD

l v
3+

A65 v4 +D87 AR9853

Dupa forcingul ~ o r d u l u i , Z este un cue-bid anticipat, pe atu subinteles de caro, care sa-i permit5 partenerului sa aprecieze m h $i perspectivele - man$%pe cup& caro, eventual $lem de caro. Nord este probabil6-5 sau 5-5 pe ro$ii cu peste 15 P.O.
14

SUD
?

r~743 v AR9

+3

1108632

Cel mai corect raspuns,g8 P.O. Sistemul cere, in primul rind, investigarea culorilor majore.
2 Nu se p a t e contra de apene$i puncte exist& din cauza dubletonului de pica.
2V

17) EST 1V

SUD
?

rR6 v D5 + RD7643 1 A98


4

18) NORD 1v

SUD ?

32 Sustinere a culorii pzenerului (avefi fit $i 6 puncte).


pftS

v R109

+ R652
v 109

110832 19) NORD 1v SUD ?

r D76432

+ V6
v 75

1 V85

Nu avefi suficiente puncte pentru a vorbi (sunt necesare minimum 6 puncte)


1 FA Avefi cele 6 puncte minime pentru a licita gi, neavind fit, declarafi far&de atu.

20) NORD 1v

SUD
?

4 R108

+ D42
r V6
v RDV9

1 V10754

21) NORD 1

SUD ?

+ 1062

1V in cgutarea fiTui pe majore.

1 R863

22) NORD 1

SUD

23) NORD 1v

r AD5 v 764 ? . + 98 1V8764 SUD r AV642 ? v D8 + 987 RV5

0 n o d culoare promite, la primul nivel, minimum 6 puncte, poate mult mai mult.

1A

Licitafia

159

2 4 ) NORD 1V

SUD
?

4 95

v AD87

+ R97
4

D942 109

2+ Aceasta licitatie este f o r a K m h a este prea tare pentru a suqine imediat excelentul fit. Se recurge la acest artificiu si de-abia in turul doi se va oferi fitul. 1FA Uspuns la limita maximil. Culoarea de car0 nu arata bine pentm a justifica un 2 +.

2 5 ) NORD 1r 2 6 ) NORD

SUD ?

v AD8

+ V9765

SUD

i R53 4 AV1085

v RD963

27) NORD

SUD
?

V853

1V

v A764

+ 98

4v Avep o minil cu care se cere sii juca$ m a w , rnai ales c2 1 FA-ul deschidentului sugereazii o mhii echilibrat5 in care se va g2si un fit probabil de trei c w i pe una I n majore. 1v Observa$i cfit de corect esKstfel, fiindcii oferQi partenerului, dacg are patru pici, posibilitatea de a le licita la

A764

Cu 5-4, se numeste z i n t t i i cea rnai lung& si EST treia.

T!-T
NORD SUD
4

V10743

Lj-T
NORD SUD

* R10

Avep cele 6 puncte m i G e qi o major5 in cinci.

Mgnile combinate promit manv ,$inu avep majore in patru pentm a trece prin Stayman.

Nu este cazul mergep mai depqe, partenerul este limitat $i nu are majore In patru.

Das

I?

1+

14

v ~107

*9

+A

3r R D ~ ~ Suspnere cu salt, care promite valori suplimaltnre

$i fit.

160

Bridge de la A la Z

35) SUD 1FA ? 36) SUD 1v ? 37) NORD 1v 38) NORD IV 2FA 39) NORD

NORD 2F.A

1r
40) NORD 1 FA

41)

NORD 1r

42) EST 1V 43) NORD 1 FA

44) V N 14

45) SUD 1 +
?

AV4 v RV83 + RDlO Das D53 NoRD 4 R9 2 v AV7642 2v + Dl0 Nu aveo alt&licitape, redeclarap culoarea in qase. R82 SUD r R109 ? v 42 2 + ADV104 fndeplinip toate condipzpentru aceasti3 licitaoe. D75 SUD r R109 3 FA 2+ ~ 4 2 ? + ~ ~ ~ 1Deschidere 0 4 in fata altei deschideri = maqa. Cu Onere in pica qi trefl21, este cea mai bung alegere. & D75 SUD r D4 ? 1FA v D7 Nu 2 +, fiindca nu avep 10 P.O. ca sB vorbip + RV10853 doi peste mu. i V94 SUD r RD7 ? v A62 4 Gerber, cerere de Asi. m M magdic21, cu spe+ R3 raqe de slem. i RDV63 SUD 4 Dl097 ? v AV3 2 1L + 72 M k a este prea tare pentru 3 r . RDv2 SUD r RV109 ? contra v 82 Perfect pentru un contra de apel. + AD83 i Dl04 SUD r RV32 ? v AV75 2 1c stayman. + D4 i 632 E S r A1085 I E Nu puteli contra de apel, a v k d culorile adversarilor. 24 ? vA6 Uneori nu avep ocazia sfi va forp. DacB adver+ AR3 sarii ajung in 4 4, puteti contra. i V864 NORD 4 R103 2v 14 v AD107 M h a tare, cu care invitazartenerul s&vorbeasca la nivelul trei eventual, dar impreuA avep minimum 22 + AR432 P.O. qi suport. 9
4

+ AVTO
-

C). Flexibilitatea ?nlicitafie este determinant5 31 construirea unor secvenfe, &d vrem
sii i n v a t h ce sB licith: ~i nu doar cum sS licitfan. F a p de opfiunile posibile, calitatea culorilor trebuie sS determine orientarea. 1). 2).

I+-lv 2 1*-lv 2

+ +

cu: cu:

rA75 rA73

v3 v3

+RD32 aAV974 +R432 +ADV74

3).
4).

1+-lv 1 FA 1+-lv 1a

cu: cu:

rRV3 rAV7

v D v3

+ D V 3 2 +AV1087 +A432 +RD765

D). Interpreta9 urm5toarele secvenp de licita~e,determiniind dac5 ultima licitafie este forcing sau nu ~i ce tip de miin5 caracterizeazi (limite de punctaj, distribu$e) :
Deschident Repondent
A doua A doua vorbire a vorbire a deschiden- reponden-

Semnificatia Licitafiei Forcing pentru un tur, 6 sau mai multe puncte, culoare cel putin fn patru (prioritate pentru major&). Limitat, 6-10 puncte, nonforcing, &stribufie echilibratA fad culoare in patru (excepthd trefla). Forcing de mans2 (salt Pntr-o n o d culoare), minimum 15 P.O., culoare in Sase sau cinci foarte solid%. Limitat, 11-12, echilibrat, nonforcing dar invitaponal, B r S L patru c w i in cup2 sau pi&. Nonforcing, 13-15, echilibrat, nu are alt2 culoare P n patru. Nonforcing, monocolor, mhing minimala. Invitafiond, m&fi medie, f k 2 major5.h patru, 5-4 pe minore. ' Foarte invitational, 19-20, distribufie echilibrat2. Foarte invitafional, monocolor, mining maximal& Licitape pasabiling, d n 2 limitaG, 6-10, f a 2 suport in culorile deschidentului. Nonforcing, limitat la 7-10 cu patru trefle (cu un absolut nlinim,5-6, ar fi li-cilat direct 1 - 2 5 ) .

1)
2)

t u l u i 1
1 FA 2+ (v,n) 2 FA

t u l u i

3)
4)

16 1
1

+
+ +

5)
6) 7) 8)
9)

1 3;

+ 1+ 1+
1

1 FA 2 2

+
+

1i
16
1 1 6

2 FA 3

14

+
1 FA
2

10)
11)

1v 1v

1r

1A

162

Bridge de la A la Z

12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) 20) 21) 22) 23) 24) 25) 26) 27) 28) 29) 30) 31) 32) 33) 34)

I* 1

1v
1v 1v

14

24

1r 1r 1r 1 FA 1 FA

2 FA
3v

1Q 1+
l V

1V
18 1r 1r 1r 1r
14

3r

1 v

2 3

+ +

1v l v

2 3

+
4

2v 3
3 4r

1v
1V

2FA 2 FA
3 FA
2

+
+

1v

Ir

3Q

1v
1+ 1v

2 2

24 2
V

2r 2r

1FA
1r 1r
1r

3 ~
3v
3 r

1v
1v

1v
1v l v

3 FA

4r

1r

2v 2v
3~

31

2r
3r

1v
1v 1v

1FA 2 2

+ +

2 FA
3 r

2r

Nonforcing, 7-10 cu patru pici. Cu numai 5-6, probabil ci5 ar fi pasat. Invitational. 11-12, cu culoarea de car0 gardatg. Propune mansa pe FA eventual. Invitational, monocolor, 9- 12 P.O.(sau echivalent in P.O.D.). Invita@onal,10-11 P.O.(sau echivalent in P.O.D.), cu fit de pid. Nonforcing, nu c-rca s5joace FA. Cel putin 13 puncte gi cinci c m la caro, forcing. Descurajator, simp15 preferin@. Forcing pentru un tur, provocat de deschident (>17). Forcing. Nu este incuraiant, deschidentul va trebui sa paseze. Forcing, sugeriind investigaiii de glem, a fost depwt nivelul mangei de 3 FA. Forcing, cel putin de man& a patra culoare cere ca deschidentul a-$i precizeze distniu~a $i forta. Forcing, similar cazului precedent. a patra culoareforcing. Forcing de man& ambii parteneri sunt tari, licitqii inversate, peste 28 de puncte impreunli, posibilita de slem. Nonforcing. 15-17, efort pentru man@ dac2 repondentul este maximal (8-10). LicitaQa poate fi pasata. e nonforcing, arat5 o mica speranp de man@ dac& deschidentul are un semifit in pic&(2). Araa 11-12 puncte in medie. Incurajator, dar nonforcing. Deschidentul poate pasa. Repondentul a ales contractul final. Urme& pas. Forcing (once schimbare de culoare la nivelul trei). 0 licita$e inversatil la nivelul doi promite minimum 13 puncte gi este, evident, forcing. Forcing. Repondentul ar fi putut pasa dup5 3 v. Acum deschidentul trebuie s& liciteze 4 v sau 3 FA. Nonforcing dar incurajant (1 1- 12). Deschidentul poate pasa d a d este minimal. Forcing. Repondentul are patru atuuri.

Licitatia

163

35) 36) 37)

1v

+ 2+
2r 28

3v

1r 1
1 ,

3r 36
2 FA
2v

38) 39) 40)

2 FA 2r 1 FA

l +
1

1r 1r

+
+

41)

2v

2A

3r

42) 43)

1v 1
4

26 2r

2v

2 FA

3a

44)

1v

26

4v

45) 46)

1a
1v

1r
1 FA 1 FA 2+

1 FA
2

1r 1r
14

47)

48)
49)

1v 1v 1
V

+ 3 +
3

2v

2 FA 2 FA

1r

3n

Forcing. Repondentul are cel putin 12 puncte ~i un bun fit. Descurajant. Deschidentul poate licita mai departe numai dac&este maximal. Descuraiant (dupil licitapa de 3*, invita$onal.!i pentru 44). Deschidentul trebuie sfi paseze. Forcing. 2 FA araG cca 17 puncte, iar repondentul ar fi putut pasa ori stopa in 3 A . El vrea sii meargfi la 3 FA sau 4 4 . Invitational. Repondentul araG 10-12 puncte. Deschidentul poate pasa data e minimal.. Nonforcing. D a d repondentul ar fi licitat 3 A in loc de 2 v, licitatia era foarte incurajanta ; gi dacii licita 3 licit@a era forcing. 2 v este forcing de mans5 Probabil ~lem. iar 2 r este ambiguu (ca $i one over one). Susfinerea la 3 r promite patru atuuri. Invitational, nonforcing, 11-12 puncte f5~ii fit in cup&. Forcing pentru un tur, vrea siijoace mandepinzhd de treflele repondentului. (trial bid). Repondentul ivi va reevalua m h a in fun@e de treflele sale. 0 mhii prea tare pentru a licita imediat lv-3v (9-12). Areintre 13-16 cuunbun fit. Deschidentul poate continua d a d are ceva In plus. 1 4 este forcing pentru un tur. 1 FA este limitat (7-10). Deschidentul p a t e pasa data este minimal. Nonforcing, nu vrea sii joace FA. Deschidentul p a t e pasa. Forcing (cel pupn 13 puncte). Descurajator, simpla preferin@. Deschidentul poate relicita nunlai dac&este maximal (peste 17). Forcing de mangii. Deschidentul are 1920 iar a doua vorbire a repondentului este incurajanti. Posibiiitifi de glem. Descurajator. dar deschidentul poate licita 4 A daca cele 19-20 de puncte ale sale sunt de vM.

164

Bridge de la A la Z

12.
REMEMBER
Refineti gi reflectafi asupra urm2toarelor aspecte prezentate in acest capitol

Zonele de deschlderi gi rgspunsurile. Irnportanp schimbului exact de informafii. Actiunea de limitare a dnii . Reevaluarea miinii. Stricta respectare a condifiilorde deschidere. C&tefeluri de m%ni are repondentul. Cine decide dona. Prioritatea culorilor majore, suswerea culorii majore. Principiul forcingului. Nofiunile de licitatii de oprire, invitante, limitate. Rezolvarea contractelor de FA Licita@lede transfer la FA Licita@le2 peste 1. Cei trei M (minim,mediu, maxim). Zonele de contracte. Deschiderea i n culorile minore. Deschlderea pe locul trei. Deschiderile speciale de 3 FA, 4 v / 4. Licitafia cu mihi pasate. Deciziile de luat la a doua vorbire. Rolul repondentului. Repetarea culorilor. Avantajul de a juca cu a h . De cite ori se vorbegte cu o &g. Principiul anticipgrii. C h d se liciteaz5 one over one gi c h d se decide irnediat. Doug deschideri fa@ fa* = o man$&. Irnportanp tactic5 a deschiderilor de baraj. Nspunsurile la licitafia de baraj. Conduita licitafiilor de glem. Ce este a 4-a culoare forcing. Repetarea unei culori promite in principiu o carte in plus.

PARTEA A 111-a

LICITA TIA COMPETITIVA


9

Licitatia competitivci

167

Principiul lui 2 ~i 3 sau regula lui 500 - Factorul Delta - Pas-ul capcanti - Ce motivejustificci o interventie ? - Citefeluri de interven* exist&?
Ciit de importante sunt declarafiile h i e i adverse, aga nurnitele licitatii Z n interventie, adicii cele ficute dup5 ce cealalti ax5 a deschis licitafia, rezult5 din statistics care a

stabilit cii cca 50 % din done se desfigoarii ?n acest context. Dupii ce unul din juciitori a deschis, pare normal ca, la rhdul lor, gi adversarii s5 doreascii sii ia parte la licitafie, din rnai multe motive : 1. sii adjudece contractul pentru propria linie. 2. sii urce licitafia adversii peste limita de securitate reprezentatii de forp depnut5. 3. sii declaqeze eventual o acfiune de sacriiiciu ^unpotriva unui contract advers, apreciind d vor pierde a d e l mai pu$n d d t ar realiza adversarii daci ar fi l h ? i d joace. 4. sii penalizeze adversarii (+tighd rnai multe puncte), dacii acegtia s-au hazardat ln licitafie peste forp miinilor lor. Zona de fo* htre 18-24 de puncte, in care nu este cert care dmtre axe igi va adjudeca contractul, este cea hcare, 21principiu, au loc acfiuni competitive.

E s t e o mare di&eren@iintre un j u W r care deschide gi unul care intervine. Desdudentul presupune d dona ap+e axei proprii, el gibdeqte pozitiv, pe &d - W e celui care face o intervenjie sunt mai degrabii negatve (char gi o man$ este rnai pujin probabdii, un adversar h d deja cunoscut ca avhd puncte). Dar biitdk eebuie dusii pentru un scor pa$al, un atac favorabd sau pentru ^mpgerea adversarilor peste nivelul la care pot juca % I siguran@. Exisa qadar lmportante rafiuni care justifici intervenfia. Rezumind scopurile intervenfiei ln licitafie, ele se pot grupa astfel : - ofensive (a licita cartea, a adjudeca un contract propriu, sau a penaliza). - defensive (un eventual sacrificiy in caz de man.$ sau glem advers, respedmd ^maregula unei pierderi mai mici d e d cea la care conduce contractul advers). E s t e nwcsar sa precizkn c5 trebuie %cut5 o Qstincfie cla1-5 intre intervenfia pe lodul patru (dup5 douii pas-uri), %a-numita reukschidere a licita#iei sau rbthl, exemplui upic de competige pentru impunerea coiitractului propriu, gi intervenfia p e locul doi, cunoscuti gi sub numele de interventie in sand@, pozifie sensib& supus2 riscului de penaimre ( i n cazul i n care partenerul desclidentului, despre care nu se gtie inc5 nimic, este tare gi balanp forpi ulchnfi net spre adversari). Rezulta cumva din aceasta cii pe locul a1 doilea sunt excluse interventiile ? Nicidecum, doar cii intervenientul trebuie sii-gi calculeze i n primul rind nunlirul perdmtelor din mina atunci &d se hotiira~tesii acgoneze. Nu atAt punctele de olxor,

168

Bridge de la A la Z

c2t? mai degrab5, levatele de joc, vor fi cele care conteaz5. El trebuie s5 indeplineasd anumite conditii de for@,dar % I primul r3nd de chstributie, pentnr a putea licita. Dar cum la bridge se spune, gi pe bun8 dreptate, c5 rareori vei g5si o don8 care si semene cu alta, multe elemente trebuie luate in considerafie atunci &d se intervine, ~i nu exist8 reiete infailibile ci doar criterii generale de urmat. Atunci c h d punctele sunt ^mpqite intre cele dou5 axe (caz presupus gi in rdveif), sau c h d sunt prezente distribufii excentrice, licitafiile ^unbrac5 un puternic caracter de competitivitate gi sunt conduse energic. Principiul general recornand5 s5 nu fii ins%prea ambijios cu miiini ce pot fi valoroase in ap5rare (con@ valori defensive) gi s5 fii agresiv cu cele ce d e w valori distributionale. hs&i esenp jocului, in care tactica gi strategia au un rol atit de important, impun acguni din partea flancului. Nici o ax5 nu. este dlspusi s5-gi lase adversarul s5 joace un contract la un palier mferior gi s5 se lirniteze la rolul pasiv de a tiicea. Licitafia competitiv8 este caracteristic5 in zona contractelor parpale, pentru c5,atunci c h d balanp hclin5 net in favoarea uneia din axe, . ea nu igi are rostul. A contesta h s 5 o marc5 p@alii, doar de dragul de a vorbi, cu riscul unei penalizgri de , este s5 hcerci s5-ti imsute de puncte, nu e indicat. Orice actiune trebuie c k t i r i ~ una pui propria culoare, alta s5-i ^mpingi pe adversari cu un tric peste posibilitiiti, gi altceva e s5 te trezegti cu o penalizare irecuperabilg.

Principiul lui 2 si 3 sau regula Iui 500


Este un principiu de bazH asupra h i a trebuie insistat. Valoarea unui rober se situeazi pe undeva in jurul a 500 de puncte. Prin urmare, dac5 intervenfia conduce la o penaiizare excesivk c h d poate adversarii nici nu pot face manga, ea a fost imprudentii. 500 de puncte reprezintii trei c5deri contrate nevulnerabil, respectiv dou5 c5deri contrate vulnerabil, de aici regula celor 2 sau 3 caeri. Cu alte cuvinte, limita de pierdere rezonabil5 in incercarea de a salva manga este de 500 de puncte. Iar ceea ce nu trebuie sc5pat din vedere este aprecierea vulnerabilitiitii. h pozi@a nevulnerabil intervenfia poate fi mai lejer5, dar ea devine periculoas5 h pozitia inversa.

+ cu o m h 5 tip r 85 v R53 ARV9876 5, deoarece ea se produce la ad5postul a Sase / gapte levate de joc ; h schirnb, nu este recomandabil de a o face cu o mini3 structuraa astfel : r R98 V R74 + AV743 + D5 deoarece, degi con@e 13 P.O., dac5 partenerul nu are nimic util s5 completeze cartea, se poate ciidea de patru, cinci on. Principiile generale ale licitafiei vor fi deseori reluate gi explicitate in contextul licitafiei in interventie.

(se va face pecvent referire la regula lui 2 ~i 3, dat6flind importanFa eei). S5 l u h douii exemple : dup5 3 este justificatii o interventie de 3

Factorul Delta (a )
Un important criteriu de apreciere, insuficient cunoscut ~i adesea ignorat, este cel legat dc num5rul de c8@ detinute de intervenient in culoarea de deschldere advers5. Cu ciit are mai puwe, cu atAt poate interveni mai viguros. .Acest coeficient se poate detcrmina sc&2nd din num5rul cgqilor din culoarea proprie, propus5 a fi atu, num5rul celor din culoarea adversa. Cu c2t cifra obtinutii (@a-

Licitatia competitivd

169

zisul Delta) este mai mare cu atiit riscul este rnai mic. De exemplu : adversarul a deschis cu o cup5 qi durnneavoastr5 avefi hdeplinite conditiile pentru a interveni cu o pick Pica este h aase, cupa este h doi, deci delta este 6-2=4. Dar dacii avefi doar cinci pici ai in schimb patru c&p la cup&,delta va fi 5-4=1 qi intervenfia devine mai riscat5. Principiul zice ,,s&intervii cu indrizneal5, bridge-ul nu este un joc pentru cei timizi, chd e$i scurt h culoarea adversarilor, qi s5 stai in banca ta cind ai lungime h culoarea inamicului".

Pas-ul capcand
Foarte multe mihi, care ar justifica o deschidere, se impun a fi pasate pe locul doi atunci cind adversarul a deschis, fiindcii forpi lor e mai curind defensiv5 deciit ofensiv5. De exemplu, cu r xx V DVx + ADxx a RDxx, deai mina confine punctele pretinse unei deschideri, ea nu este ideal5 unei intervenw d a d adversarul din dreapta a deschis cu 1 a , 1 +, sau 1 v (doar peste 1 r , un contra de apel ar fi fost acceptabil). Dupii 1 + de pildii, m&na nu este suficient de tare pentru 1 FA ; contra de apel este exclus din cauza sliibiciunii la picii, iar pentru o interventie simp15 de unu la culoare nu este respectat5 conditia de a dewe o culoare in cinci. F k 5 o culoare suficient de lung5 pentru un delta favorabil, chiar gi cu 18 puncte uneori se impune un pas. C b d conformafia mfinii sugereazg un posibil misfit, adversarii nu vor avea joc ugor. Un astfel de aga-numit pas capcand se face sperind c5 dona va fi reveil-at5 de partener. Sii l u h un alt exemplu : avefi r Ax v R D 1Oxx + RDV 4 Vxx gi in dreapta se deschide cu 1 V . Ce face^ ? Chiar gi cu unele mkini foarte puternice (16-18 P.O.) care ar justifica o intervenfie de FA, a v h d lungimea h culoarea deschidentului, se recornand5 un pas de tip ,,capcan5" drept cea mai potrivitii acfiune. Poate partenerul va contra de apel qi vefi fi i n mbur5 i n turul u d t o r s5 decidefi varianta ce va aduce rnai multe puncte, maqa sau o penalizare substanfial5. 0 alt5 mi115 potrivit5 unui pas capcand, pe deschiderea advers5 de 1 r , ar d t a astfel: r RV875 v R7 + RV5 + AD10.

Ce motivejustificii o interventie ?
Exist5 patru rafiuni : 1. pentru a atrage atentia partenerului c5 intervenientul'are o culoare frumoas5 $i o mini bung. Acest lucru este important deoarece axa va putea eventual s2-gi adjudece licitajia ~i s5 realizeze o marc5 pqialii, poate chiar o mang5. Sau va'considera c5 este profitabil un sacnficiu, dacii adversarii vor declara manga, ori poate c5 ambifia ii va face sii liciteze peste nivelul contractului optim pentru ei ai vor cgdea. 2. pentru a indica un atac; informa$e esenjial5, h special dacii adversarii se decid si joace FA. 3. pentru a ocupa d m spajiui de licitafie, ceea ce ii poate ^npiedicape adversari s i gaseasci cel mai bun contract ( valabil i n special la intervenfiile cu salt). 4. pentru a ar5ta partenerului cb intervenientul define o m h i excep$onal de tare.

170

Bridge de la A la Z

fntrucit scopul prirnar a1 interventiei nu este neap2rat cel de a realiza o mans% ci de i seama de nurn5r2toarea rigid2 a punctelor, a Qrija aphrea, ea nu este datoare s i p intruck factorul determinant a1 actiunii r i m h e legat de lungimea qi forp culorii. 0 observatie esenpli care trebuie totu~i %cut2 este cea conform &reia, daci m h a este potrivitii pentru internentie, aceasta trebuie gcutii. Neefectuarea interventiei la timp poate fi costisitoare ulterior. Dupi cum deschlderile au fost grupate in mai multe categorii in b c t i e de forp qi conforrnatia miinilor, tot q a , si interventiile ^hbraci?i mai multe forme. Fiecare modalitate de a interveni comunici partenerului un anumit mesaj legat de caracteristicile de forfa gi de Qstributie a rnikii. RespectAnd riguros procedurile, acesta va avea posibilitatea de a aprecia cea mai potrivit.5 atitudine de adoptat ?nlicitafia competitivi declangat5.

Ciitefeluri de intervenei existci ?


Posibilit5tile de a interveni au fost structurate astfel: 1. Zntewentie simpld, prin culoare. 2. Intewentie prin contra de apel. 3. Intewentie prin FA. 4. Intewentie prin FA neobipwit 5. Intewentie prin 3 FA 6. Intewentia dupd deschiderea adversd de doud slabe 7. Zntewentia dup6 deschiderile adverse de baraj 8. Intewentie prin cue-bid 9. Zntewentie cu bicolore 10. Intewentie prin reveil Functie de tipul de interventie folosit, partenerul intervenientului va folosi cele rnai potrivite cimtjna pe care le propune sistemul, determinate de caracteristicile &i proprii.

Concluzii

* Tipul de intervenhe qi rgspunsurile partenerului trebuie s i fie bine puse la punct in cadrul sistemului, deoarece scopul achunii poate fi unul constructiv sau unul distructiv, gi licitatiile nu se conduc haotic. Nu se pot anun@ la fel m&le tari qi cele slabe. Stiind cg pentru fiecare palier de licitafie sunt necesare hcB 2-3 puncte in plus, jucitorii sunt datori s i cf nt5reasci in permanen@riscurile asurnate prin intervenfie. * Informatiile oferite printr-o intervenoe corect.5 sunt importante fiindca ele dirijeazg ac$unile ulterioare ale flancului. * Alegerea modalitiitii de a interveni este decisi exclusiv de tipul miinii, iar principiile teoretice ale licitajiei competitive susfin ci, atunci &d s-a reuqit transrniterea de la bun hceput a caracteristicilor mfinii, acfiunileulterioare devin mai ugoare. * Licit4a in internentie, ~i conducerea licitatiei competitionale, nu are ~abloane tot at% de severe ca licitatia necontestatii. Respectind principlile pretinse de common sense bridge, aici se recunoaqte juc5torul care ,.are fler" de bridge-ist. acest compartiment a1 jocului se rernard cei ce dovedesc pricepere h premtiva reconstituire a distribufiei qi forfei jurul mesei, @ i u cum s i ac$oneze qi @iumai bine ,gd& unde se intinde plapuma".

Licitafia competitivri

171

TNTERVENTIA PRIN CULOARE

Interventie simplii direct6 la primul nivel - Intervenee prin culoare la nivelul doi - Interventie cu salt - Interventiile cu bicolore - Intervenfiile cu mcZini tan' - Interventiile cu culoare in patru Interventia simplii direct6 la primul nivel
fn licitatia competitional5 primeaz5 valorile distribu$onale, este gregit a fi prizonierul punctelor de onor, mul$ argumenhd, incorect, ,,cum era s5 vorbesc, am doar patru puncte.. ." Bridge-ul modem este foarte agresiv, Gr5 a te da fnsd pe ghea!d doar fiindd ai venit sii joci gi nu vrei s5 taci. Uneori, eel ce gtie sg zic5 pas este rnai inlelept dec2t cel ce iine neap5rat s5 vorbeascii. Dacii pentru deschiderea de unu la culoare calitatea culorii poate l k a de dorit - pretenfiile nu sunt riguroase, se poate deschide ~i cu o culoare slabti, spartii, sau doar in patru - , intervenfia la culoare este bazatfi pe culori bine legate, in cinci sau mai lungi. Un excelent test pentru a decide intervenfia este aga-numitul "test de calitate" totalul dat de lungimea cuiorii plus num5rul de onori din culoarea respectivii trebuie s5 fie egal sau mai mare deck nivelul preconizat a1 palierului de vorbire. De exemplu, dac5 intenfionati s5 interveniti la nivel de doi (=8 levate), lungimea culorii de interventie trebuie s5 fie de cinci c 5 1 $ cu trei onori, sau gase cu doi. Testul calitfitii culorii poate fi probat cu eficiengi ~i i n cam1 descluderilor de baraj .

Decizia de a interveni nu trebuie sub nici o form5 ghQtii, aga cum s-a men$onat deja, numai in termeni legati de punctele delinute. Factorul eel mai important de luat in seam%este calitatea culorii. Aflhdu-v5 pe locul doi, in pozijie delicat5, nu trebuie s5 uita$ c5 in dreapta s-a desclus iar cel dm s h g a se poate g5si in nl5sur5 de a v5 pedepsi printr-o penalizare sever5 dac5 nu ave$ o culoare bun5 care s5 v5 procure levate de joc. De calitatea culorii de interventie este legatfi intreaga apiirare ~ ide , asemenea, consecintele atacului, dacg linia dvs. nu a obfinut contractul. Din acest motiv principiul recom a t l a sa' evitati interventiile cu o culoare pe care nu a@dori sa' v-o atace partenerul (culoare slab5, spar@ fir2 onori), atacul intr-o astfel de culoare ar puteq fi dezastruos.

0 interventie la nivel de unu nefiind rigidii, nu este bazat5 agadar pe numfirarea punctelor de onor; ea are, in principiu, aproape intotdeauria acela~i nivel de f o e ca deschiderea de wlu la culoare, dar nu promite automat o deschidere, sau mai degrab5 neagfi existenpi unei deschideri solide. A nu avea puncte 21culoarea adversa este de dorit.
,

Obsewtr!ie : 2 n bridge-ul de fnalt nivel intenenpa simpld la primul nivel nu respec-

t& viguros conditiile cerute pentru o deschidere, dar pentru incep5tori se reconzcmcii7 en

eke sd-fierespectcte.

Bridge de la A la Z

Conditiile de punctaj pot fi qadar sub cele pretinse pentru deschidere. De la 11 la maxim 16 puncte, culoare fiumoas3 minimum i n cinci (atentie la coeficientul delta, este incorect5 intervenfia cu o m h 2 a v h d a negativ). Mai apoi, pentru fiecare palier suplimentar, exigentele vor creste cu c2te 2 puncte, respectiv o ievatfi. Dac5 s-a deschis cu 3 + de pild5, pentru a interveni cu 3 V sunt necesare peste 15 puncte, ~i ?n nici un caz nu trebuie neglijat num5rul de levate perdante. Intervenfia direct5 la culoare se face dacii avefi o bun5 distribufie, capabil5 s5 ofere ea singurii, 6 r 5 susNere de la partener, patru-cinci levate de joc. Num5rul acestora este rnai important decat punctele de onor deNute. Principalele motive care pledeaz5 pentru o intervenhe printr-o culoare sunt 1. indid partenerului o bun5 culoare. Evitafi deci, -a cum s-a spus, sii licitafi o culoare spar@ pe care nu vii puteo baza sau ?n care nu ar fi de dorit atacul. 2. indicii un bun atac partenerului, dac5 adversarii c29tig5 licitafia. 3. consum5 din spaiiul adversarilor de licitatie (ex.: 1 4 dup5 1 4; ii privafi de posibilitatea de a rnai vorbi, netulburafi, la primul nivel). 4. gkind eventual sustinere In culoarea de intervenfie la partener, vefi putea mai ugor s5 jenafi licitatia advers5, &&du-i s5 dep5~easc5 nivelul la care ii hdreptfitesc valorile proprii. 5. ugureaz2i calea pentru un eventual sacrificiu rezonabil. in considerafiile ce se iau in calcul la intervenlie, factorul de vulnerabilitate $i regula lui 500 f u n c f i o n d la fel ca si la deschiderile de baraj. Orice licitatie de sacrificiu este rentabil5 doar dac5 ea compenseaz5 pierderea pe care o va produce realizarea contractului advers. Pu@i d d e a 500 de puncte ca s5 salvafi un rober, dar nu v5 putefi permite s5 oferifi 800 de puncte adversarilor (trei ciideri, vulnerabil, contrate) c h d ei nu au nici m5car o mans5 de jucat. Decizia de a interveni direct, la culoare, se va lua deci in funcfie de urmiitorii factori: a) calitatea culorii b) vulnerabilitatea c) nivelul la care urmeaz5 a fi &cut5 d) formula de joc - rober bridge, concurs de perechi sau de echlpe e) factorul uman, intelegiind prin aceasta nivelul partenerului si calitatea adversarilor f) situafia partidei (la rober bridge)
R&spunsurile la interventia simpla' directif

De indatfi ce o intervenfie i n licitafie se bazeaz5 ?n primul r h d pe existen@ unei bune culori, $i mai putin pe detinerea unui anumit num5r de puncte, dacii aplic5m acestui principiu regula lui 2/3, nivelul de vorbire a1 partenerului intervenientului poate fi determinat de aportul de levate clstigiitoare pe care este in d s u r 5 s5-1 ofere partenerului s h . Ceea ce presupune ca aciiunile sale s5 nu se produc5 d e d t ?n cazul d exist5 Sanse de manaa. Dac5 partenerul unui deschident se striiduie sii $in5 licitaha deschsii si cu un

minimum, h cazul intervenfiilor la culoare nu se aplic5 aceeagi regul5, deoarece intervenientul neag5 in principiu o min5 forte. Dup5 o intervenfie a partenerului, un juc5tor poate de la bun inceput s5-gi analizeze mha, constatiind urmiitoarele : a). este foarte slab gi nu poate lua parte la actiune (^mtre0-5 puncte). Nu are joc. b). define o parte din valori gi consider5 c5 va participa la o licitafie competifional5 pentru cel rnai bun dgtig (^itre6-1 1 puncte). c): are o mini% tare, echivalent5 unei deschideri (peste 12 puncte) gi sper5 s5 joace chiar gi o mangii d a d partenerul nu a intervenit minimal. d). ciintkegte oportunitatca unor acfiuni penalizatoare. e). are in vedere o ap5irare mergiind pin5 la sacrificiu, cu o m h a slab5 gi numai cu valori distributionale. Cum trebuie s5 se manifeste partenerul intervenientului ? El este dator, in principiu, s5 anunfe contractul pe care sper5 s5 il realizeze, avhd aceleagi criterii valorice de apreciere ca gi dup5 o deschidere obignuit5 Riispunsurile la intervenfia partenerului nu sunt ins5 in intregime similare cu cele la deschidere, din dou5 motive : avem de-a face cu o culoare de atu deja cvasicert.5 (lung5 ti bine structurati), iar m h a este uneori sub minimum pretins pentru deschiderile de unu la culoare. Deci, pe cind la o deschidere hd nu se gtie cert cu ce atu se va juca, dup5 o interventie este altfel. D a d partenerul nu ofex5 sus$nere, el poate pasa, chiar gi cu 8-10 puncte. f.n schimb, el este dator sii s u s w liber culoarea intervenientului de indat5 ce are trei atuuri, char gi cu o mini5 extrem de slab%.Ceea ce nu exclude ca un r8spuns neutru, cu sustinere sau FA, s5 nu fie folosit citeodatii in scopuri tactice, urmhd ca o nou5 culoare s5 fie considerat5 ca nonforcing, sugerhd in primul r h d o aversiune fa@ de culoarea intervenientului. Schema de rispunsuri se va structura astfel: a) susfinere simp15 - fit cu trei c5rp sau mai multe, punctaj 5-10 P.O.D. Uneori gi un dubleton cu onor superior, dac5 alt5 licitafie mai potrivit5 nu este posibilii gi se impune contestarea contractului advers. * , dar gi valori dstribujiob) susfinere cu salt - excelent fit cu minimum patru c nale (scurtimi) ;punctaj p h 5 i n 9 P.O.D. 5 poate fi rcalizat5, fie cu scopuri de c) declararea rnaqei - fie cu convingerea c baraj. Punctaj situat in jurul a 12 P.O.D. d) cue-bid (licitarea culorii adverse) - nu este forcing decit un tur. Este &cut cu fit, in scopul clarificiirii intervenfei partenerului, cu dorinja de a juca manga. Punctaj peste 1 1 P.O.D. M h a a p a m e axei proprii. Dupa rispunsul partenerulyi, numirea unei noi culori este forcing. e) culoare noui - calitate excelent5 a culorii, nonforcing, neagii susfinere in culoarea propus2 de partener, dar poate avea gi scopuri tactice. Punctaj 7- 11 P.O.D. f) spl~nter (culoare nou5 cu dublu salt, ex.: 1 + - 1 v - pas - 3) - o convenfie care promite excelent fit, scurtune in culoarea licitat2, o fort5 care cere jucarea mangei. Punctaj peste 12 P.O.D. g) culoare nou5 cu sall (ex.: 1 & - 1 v - pas - 2) - invitafionai,arat5 o excelent5 culoare, mai pujine valori defensive, absent5 de fit. Punctaj peste 1 1 P.O.D.

174

Bridge de la A la Z

h) FA - standard, m h 5 echilibrat5 ca distribufie, culoarea de deschidere a adversarilor stopat5. Punctaj 8-1 1 P.O. i) FA cu salt - invitafional, dar cu doring mare de a juca manga. Dub15 finere in culoarea adversii. Punctaj peste 13 P.O. CAteva comentarii : * Sus$nerea simp15 a intervenfiei are intotdeauna tenta de a initia acfiuni de baraj ~i nicidecum constructivii, ca o m5sur5 ce ridid nivelul dlalogului advers. Doar &d susfinerea intervenfiei nu poate fi &cut5 din lips5 de suport, este hdrept5tit5 licitarea unei culori noi, dar asta presupune : - fie o culoare lung5 gi tare care ar hdeplini rnai bine rolul de atu deciit cea a partenerului - fie puncte ^mpr@tiate,ce justific5 o vorbire, dar care nu sunt potrivite pentru FA din lips5 de stop h culoarea adversarului, gi propune doar un nou contract, licitaoi nonforcing. * Dac5 adversarul dm dreapta dvs. a sus$nut culoarea deschidentului, un calcul simplu v5 va permite s5 v5 apreciafi r5spunsu1, aga-zisul .free bid (licitafie liberg), la intervenfia partenerului. Pentru a rnai fi Eicut, el trebuie s5 se bazeze pe un minim de 5-8 puncte, deoarece cu rnai pufine sunteti absolvit de obligafia de a vorbi. Sunt considerate ca necesare 2-3 extra-puncte pentru a vorbi la un palier gi rnai ^malt, dac5 sunteti dispus s5-1 atingefi. Deci, dad unfree bid la prirnul nivel se situeazfi htre 5-8 puncte, la a1 doilea ar trebui s5 aib5 9-10 puncte gi 11-13 la nivelul trei. * Mspunsurile partenerului h apfirare sunt rnai stricte deck in atac. o culoare nou5 este nonforcing gi indic5 doar un contract ce ar putea fi jucat. Chiar gi licita$a cu salt htr-o nou5 culoare este forcing doar un tur. Singura 1icit.eforcing de man$% este cue-bid-ul. * Sustinerea cu salt este invitafionali in limita unui 9 P.O.D., cu fit excelent, gi cere decizie din partea intervenientului h b c f i e de forp deput5. * Declararea direct5 a rnangei este o arm5 cu dou5 tiiiguri, deoarece poate decide adversarul s5 treac5 in aptkare gi s5 se sacrifice. Poate fi gi un gambling, aga c5. d a d m h este tare, se recornand5 alte licit&i (cue-bid) pentru a preciza acest lucru. La o astfel de licitatie factorul psihologic este determinant, analizat cu expertiz5. * Cue-bidul (licitarea culorii adverse) este licitafia de mare f o e dar, degi extrem de invitafional pentru mang5, decizia se va lua h colaborare cu partenerul, druia i se cere s5 precizeze calitatea interventiei. * Riispunsurile prin FA sunt standard gi permit partenerului s5 aprecieze, h funclie de cum ii aratii miina, ce decizie este potrivit5. Un 3 FA direct este zis pentru a fi jucat iar partenerul nu va rectifica deciit dac5 are o miin5 absolut minimal5 nepotriviti pentru FA. * Deoarece licitarea unor noi culori este invitafional5 gi neag5 fitul, ea este &cut5 cu intenfii competitive h lupta pentru adjudecarea donei. * Folosirea Splinter-ului presupune un nivel de expcrtid ridicat, un sistem de licitafie bine pus la punct htre parteneri. Nu poate fi folosit cu partencri ocazionali gi poate conduce la gregite interpretiiri, dar face parte din marile convenfii ale bridge-ului modem ~i este aplicat de bunii juc5tori. * Cel rnai important aspect h actiunile htreprinse dup5 o intervenfie Gcut5 printr-o culoare, este clarificarea caracterului qi implicafilor pe care le ridlcii, dad partenerul intervenientului liciteaz5 o culoare nou5. De aceea vom aprofunda spep.

Sii revedem mai inGi ce spun principiile de bazii : a) data se poate sus+e culoarea de intervenfie, acemta este obligaga primordialii. b) daca se poate face o licitaiie de concluzie, ea trebuie %cue. c) d a d miha este tare, acest lucru trebuie comunicat c&tmai rapid partenerului. Dar partenerul intervenientului, in loc de aceste solugi constructive, liciteazii o culoare noua. Aspectul pozitiv este cii ,,nu-i riiu cii are ceva valori" gi principiul cere ca, dacii intervenientul are un fit, este de data aceasta obliga~a lui sa-1 sus*. A1 doilea aspect este c5 in culoarea de intervenfie partenerul este mai mult ca sigur scurt. Iar a1 treilea este cii licitatia lui sugereaz5 totugi valori limitate gi d, potrivit principiilor generale, licitafiatrebuie consideratii nonforcing. Dupii intervenfie, ambifiile liniei sunt limitate gi ceea ce se unnsiregte in prirnul r h d este cea mai potrivia parpala gi ^mpingerea adversarului peste limita de securitate. Este totugi cazul sa se fa& deosebire intre doua astfel de licitatii, bazat pe deduclii impuse de licitafia adversii. De exemplu : Partenerul intervenientului nu poate avea o m k i i p r o a d , ci exact una sub un rispuns forcing, deoarece adversarul gi-a limitat m h a . b). 1 + - 1 4 - 2 + - 2 v . De data aceasta partenerul are o cup5 fi-umoasa, dar nu poate avea o mhii tare. Cind partenerul liciteazii o nou5 culoare iar intervenientul mai are o a l a culoare in cinci sau eventual in patru, situafia este simpl5. De exemplu, dupii : 6 2 , licitafiade 3 + este O.K. htrebarea este c h d este cazul sii se reliciteze culoarea proprie, gtiut fiind cii partenerului nu ii convine ? Principiul zice sii o relicitafi doar daca este in Sase gi fiumoasii Si nu doar fiindcii nu v-a pliicut ce a$ auzit dm partea partenerului. Acceptabil este in special in cazurile in care adversarii au pasat. De exemplu, dupi : 16-lV-1~-2+ pas - ? cu : r V9 v RDV1098 e R32 + D2, se poate licita 2 V, ciatoria exceptionalei calitafi a culorii, deoarece avefi gi sustinere la caro. Concluzion2nd, principiul cere sii se sustinii culoarea partenerului, dacii acesta a introdus o nouii culoare. Dupa : 1. 16-l+-pas-lr 26-? cu: 16-14-pas-2v 3+- ? cu: a). 1 6 - 1 A - 2 6 - 2 v .

r A10932 v V7

+ RD932

r R87 v 1032

+ AD1092

i32,sevaspune24.

2,.. 1 6 - 1 v - p a s - 1 24-?

n
cu : r R97 v AD932

+ A432 + 3, se vor licita 3 4 .

176

Bridge de la A la Z

Interventia pn'n culoare la nivelul doi


Dac5 condifiile pretinse pentru o intervenfie la primul nivel pot fi uneori aproape ,,frivole", pentru nivelul doi (de exernplu: 1 r - 2 V) ele devin rnai exigente. MBinile slabe sunt automat eliminate. 0 intcrvenfie la nivel de doi egaleaz5 condifiile pretinse unei deschideri. 0 solia culoare de atu gi ceva fox$% pe aliituri. DupH o deschidere de 1 r de pila, o &5 potrivitsi unei internenfii de 2 V ar fi :

Vulnerabilitatea r i m h e factor determinant iar flexibilitatea intervenfiei depinde, ca in toat5 strategia licitafiei competitionale, de context $i de discernhiintul juc5torului. Mspunsul partenerului intervenientului este condus exclusiv de intenwe de a contesta in continuare sau de a licita manga cu valori adecvate. Aceeqi strategic de r5spunsuri ca gi la interventia simp15 la primul nivel.

Intervenfia cu salt
Pin8 in anii '60 intervenfia cu salt (de exemplu: 1 v - 2 r ) era considerat2 ca fiind foarte tare, dar cum frecveng unor astfel de m M este pe undeva de 1 la 200, odatii cu trecerea la conceptele moderne in bridge, teoreticienii au ajuns la concluzia, aproape unanirn acceptat5, c5 este mult rnai practic s5 folose~ti licitawe in internenfie cu salt ca fiind slabe gi s5 incerci s5 semeni confuzie cind nu ai carte, decit s5 rezervi paliere pe care ai rar prilejul s5 le folose$i. Licitafia modern2 a renunpt definitiv la a considera intervenfiile cu salt h culoare drept tari. Intervenfiile cu salt sunt de baraj. Bridge-ul competitiv este o lupt5 pentru adjudecarea contractului Si pentru jenarea licitajiei adverse. Este avantajos rnai intotdeauna, cu o m i 6 distribufional8, a face un baraj, at2t pentru a o descrie ciit gi pentru a tiia din palierele de vorbire ale adversarilor, lirnitihdu-le posibilit5tile. Cu o &a tare, h schimb, nu este cazul s5 se sar5 paliere, sunt alte ciii la hdernhii pentru a o face cunoscuti. Intervenlia cu salt slab5 limiteaz5 drastic forfa gi descrie clar lungirnea, atr5ghd imediat atenfia partenerului asupra absenfei valorilor defensive. Se deschide astfel mult rnai ugor calea spre eventuale sacrificii rnai p u p costisitoare dec.it contractul advers. Cel rnai important factor de luat in considerare este vulnerabilitatea (ghldhdu-ne dup5 regula lui 213). Apoi, n u m h l levatelor defensive, &a nu are dou5 levate defensive imediate (doi Agi), calculul se face numai in levate de joc. Folfa 7n onori este localizati h culoarea licitatii. De exemplu, dup5 deschiderea de 1 + a adversarilor, o min5 ideal5 pentru o interventiecusaltde 2 r a r f i : r RD10987 v 32 + Dl09 73.

Similar se pot face gi intervenfii cu dublu salt, de exemplu 1 cazhngimea culorii este rnai mare iar tinuta in onori rnai bung.

+ - 3 V : dar in acest

Rispunsurilepartenerului intervenientului (dupb o interventie cu salt slabb)

h principiu, dacii partenerul vorbegte pozitiv, el suplinegte n d r u l de levate pretinse de licitafiaEicuti de intervenient. Iati o s c h d de rhpunsuri : a) susfinerea culorii, chiar cu un onor in doi sau fit, este o continuare de baraj h general, %cut5 pentru a hchide din spafiul de vorbire. b) o nouii culoare este natural5 gi nonforcing. Sugereazii o bun5 culoare de joc posib i b ~i misfit h cea a partenerului. Uneori, h cercurile de experp, poate fi Eicuti gi in scopuri tactice, pentru a dirija atacul, in realitate avhd fit de refbgiu. c) declararea direct2 a mangei, aGt cu scopuri tactice ciit .gi cu perspectiva de a o realiza. Dar o astfel de acfiune atrage aproape intotdeauna un sacrificiu din partea adversarilor, trezifi brusc dm atac in apkue. Prin urrnare, dacii partenerul are o m h i tare, care acoperii levatele perdante ale intervenientului $i asigurii diferenfa necesarii pentru a face manga, este mai bine sii cue-bideze sau sZ treacii prin FA. d) 2 FA (dupii o interven$ie Eicuti pe majore), este o licitafie codificati care cere, h perspectiva mangei, ca partenerul sii-i transmiti unde are un singleton sau g i c d . Dacii n u are o astfel de distributie, el igi reliciteazii culoarea.
Intervenfia cu mlini tari
Stim deja cii interventia la nivel de unu pe culoare se situeazi p h i la o limit2 supenoarii de 15/16 puncte. Cu mibi mai tari, de peste 16, nu se recomandi intervenga directi prin culoare. Mai in6i se contreazii (ca un apel), iar dupii riispunsul obligat al partenerului, dacii se liciteazg o culoare, se transmite mesajul unei m h i tari, de obicei monocolore. De exemplu, avhd o m a cu 6 ARD1076 v 32 + AR9 i R2 ,dupii deschiderea adversii de 1 V, mai inti%se va contra gi apoi se va spune culoarea. Partenerul intervenientului va fi cel care va decide dac5 este cazul sii se joace manla. Avhd c 5 1 $ utile, far5 preocupare pentru fit h atu, el trebuie sii o declare, dar poate gi ' pasa dacii consider5 cii nu oferii ciigtig suficient in levate. Prin h$elegere cu partenerul, gi prin cue-biduri se transmit mibi exceptionale, dar altfel structurate.

Intervenfia cu o culoare r^n patru


0 htrebare ce se pune frecvent este, ,,PO$ interveni cu o culoare h.patru?"
La primul nivel uneori, ca o excepfie care confirm5 regula, se poate. Douii principii violali insii: nu avefi culoare in cinci, iar delta poate fi egal cu zero. Dar, dacii n-o spuneji acum, c h d o mai puteg face ? Iati un exemplu : dupii 1 v urmat5 de douii pas-uri, sepoatelicital n a v k d : n ARVlO vV432 + A32 i V 1 0 . Dacii accepth cii rngmile &fer5 mereu gi sunt destule cazuri ce nu pot fi descrise ideal, principiul care recornandi ca inten~enfia sii fie Bcutii cu o culoare de minimum cinci c@ se cuvine a fi pendat. Existi, dm raguni tactice, nevoia de a intenleni $i cu o culoare In patru uneori. In primul r h d pentru cii trebuie intervenit, gi ?na1 doilea rind

fiindcii un altfel de tip de interventie mai potrivit nu e x i d . Cgteva exemple vor demonstra justelea acfiunii Dupii o deschidere pe o minorii, licitafi 1 4 .

Dupii 1 +, licit4 1 n .

3.

nARD9
~ 7 6 5 +D92 a 1098

Dupii 1 V, licitafi 1 4.

astfel de situa9i irnportanfi r h G n urmiltorii factori :


1. culoarea trebuie sii fie foarte bun2 2. interventia poate fi Bcutii nurnai la primul nivel 3. factorul delta nu influenpd negativ actiunea, din contrii, este util deoarece probabil partenerul are scurtime ?nculoarea de deschidere

C&tevasfaturi privind spefa :


a) Deoarece intervenjia, ?n cazul cii nu ob$inefi contractul, poate avea influen@asupra apfiriirii gi ?n special asupra atacului, evitati sii o faceti cu o culoare care nu afi vrea sii vii fie atacatii (o culoare slabii $i spart5), concept de care s-a mai pomenit. b) Interventia simplii prin culoare dupii deschiderea de 1 FA tare a adversarilor, trebuie sii fie consideratii ca una din cele mai periculoase licitafii, deoarece partenerul deschidentului se giise~te htr-o pozifie idealii de a contra de penalizare, dac5 potenfialul defensiv a1 lor ?ndrept5pge o astfel de actiune. c) Secretul unei bune intenen@ ii htotdeauna htr-o distribufie excentric5 a m%nii, respectiv, pe lhgii culoarea lungii, singletoane sau .$cane care sii dea peste cap $i sH neutralizeze apiirarea adversii. Ca o concluzie, r&nhe de refinut cii, respecthd condihile pretinse, Erii a neglija nici un moment riscurile unei intervenfii hazardate, axa h apiirare are datoria de a participa la lupta care se duce pentru adjudecarea donei. Consecinfele neinterventiei la tinlp o pot face mult rnai riscat5 ulterior.

INTERVENTLA PRIN CONTRA DE APEL

Scopul unei intervenfii prin contra de apel - Ce condifii se cer pentru o intervenfie prin CA. - Riispunsurile la contra de apel - Redeclarafia celui ce a dat contra de apel - Vorbirea partenerului deschidentului - Cazuri speciale dupii o intervenfieprin CA. @as depenalizare, free bid, cue-bid)
Un contra de apel (C.A.) este o modalitate de interven$e dupii ce linia adversii a deschls (de exemplu, 1 + - contra). Ar fi irafional sii conside& acest contra ca unul de penalizare. C.A. este considerat5 cea rnai simp15 gi practicii intervenfie, inclusii in toate sistemele, hcii de c h d a hceput sii fie jucat contract bridge-ul. Mesajul pe care ?l cere un contra de apel este de a giisi o culoare de joc dup5 ce adversarul a deschis, fZ.rii a consum a din spafiul de licitqie, iar avantajele acestei intervenfii sunt de necontestat. La contra de apel se recurge cind nu exist5 o culoare lung&perltru a interveni cu ea, dar existi, in schimb, toleran@pentru celelalte trei culori (minimum 4-3-3), garanthd in acelqi timp punctajul echivalent pentm a deschide. Este important sii se inpleagii cii nu se contreazii in direct o deschidere adversii pentru a o penaliza, o astfel de acfiune nu este considerat5 profitabilii qi ar putea conduce eventual adversarii spre un contract mai bun. 0 gregeal5 fiecvent cornisii de juciitorii lipsifi de expenen@este de a contra de apel Eirii suspere pentru una din culorile nelicitate. Un contra de apel are o singur5 regulii de aur : ca s5 fie corect dat, trebuie sii fie bazat pe o d i i cu unsprezece c5rp in celelalte trei culori (cu scurtime h culoarea adversii).
Contra de apel de tip A. Este contra-ul clasic, bazat pe condi$ile de b&. Dacii cel ce a contrat este minimal, just o deschidere oarecare, nu este indicat sii mai facii de buniivoie o licit-ifie ca riispuns la culoarea selectati de partener, decit dacii intervenientul are serioase valori suplimentare, sau dacii riispunsul partenerului a fost forcing qi i se cere sii mearg5 mai departe dacii posed5 plusvalori. Acest tip de contra de apel este cel rnai comun ~io sii-1numb contra de apel de tip A. Contra de apel de tip B. El trebuie efectuat atunci c&~d se d e 9 e o miin5 foarte puternicg, cu o culoare foarte solidit, sau una de tipul FA tare, gi cu care nu este potrivit5 doar o intervenfiesimpl5. Miinile de 17-19 puncte cu o culoare puternicii nu se descriu bine prin intervenfii simple deoarece partenerul nu are la indeminii mformafiile necesare pentru a continua, avhd valori situate h jurul a 7 puncte, gi astfel posibilitatea unei mange este ratatii. Luhd in considerare faptul cii - dac5 va face doar o intervengie simp15 la culoare siu va spune 1 FA - riscH s&r W in afara maqei, este rnai bine ca in astfel de cazuri inte~enientul sa debuteze hlial printr-un contra de apel.

180

Bridge de la A la Z

Contra de apei de tip C. Sunt mai putin folosite 3 1 licitqia standard. & bridge-ul competitional hs5, mul$ joac5 acest tip de contra de apel, care nu promite suportul cerut de contra-ul de apel de tip A. Experfii italieni, $i in special cei polonezi, nu spun printr-un astfel de contra de apel de&t ,,am deschidere". Folosirea unor asemenea de contre de apel h licitatii competitive poate crea confuzii sau greutiiti adversarilor gi este o arm5 defensivg frecvent5, h s 5 poate crea nehtelegeri grave cu partenerul atunci c h d acesta alege culoarea. Contra de ape1 de tip D. in fine, prin hlelegere htre parteneri, pot fi jucate ~i contre de apel care s5 sernnifice suport doar pentru douii din cele trei culori r&nase, dar o asemenea utilizare conventionali a contra-ului face deja parte din arsenalul juc5torului de concurs h cadrul unui sistem bine pus la punct. Ne vom lirnita aqadar la folosirea contrelor de tip A $i B.

Un contra de apel, pentru a fi considerat ca atare, trebuie dat la prima ocazie de a vorbi. Dac5 la inceputurile contract bridge-ului se considera c5 un contra de apel nu se putea da deck la nivel jos, h bridge-ul modem conceptia este de a-1 folosi practic fari limit5 superioarii, chiar gi la nivelul patru, In special dup5 deschiderile de baraj, dar % I standardul conservator el se aplic5 phi%la nivelul trei inclusiv. Un alt principiu recornandat este cel care pretinde ca cel ce contreaz5 de apel o culoare major& cup5 sau pid, promite automat patru c5r$ in cealalt5 major& dar nu este conditie absolutii gi sunt permise derog5ri. Un C.A. este considerat ca o licitatie forcing deoarece oblig5 partenerul s5 vorbeasc5 chiar d a d este nul. Acesta poate ,,chema salvarea" data nu a licitat, justifichdu-gi pas-ul prin lipsa de puncte; partenerul lui nu a contrat de penalizare, i-a cerut sii vorbeasd. La rhdul s5u, cel ce a contrat de apel nu trebuie s5 uite c5 m h a partenerului poate fi extrem de slab5, acesta a fost obligat s5 liciteze. Tactic: h anumite situatii, un C.A. poate fi dat 8i cu o m h 5 absolut minimali conditiilor pretinse, compensat h s i de o dstributie ideal5, 4-4-5-0. h special daca adversarii au o mard pqialii gi se recornand5 licitaw rnai agresive sunt permise licente.

Scopul unei interventii pprin contra de apel


Ca ~i la celelalte moddieti de a interveni, scopul este cel de a obpne adjudecarea donei cu perspectiva giisirii celui rnai bun fit. Un contra de apel cere partenerului ca el si fie cel care alege atuul, deoarece fitul este garantat in orice culoare. Efectuat h cadrul unei licitatii competitive, concomitent cu ggsirea celei mai bune culori de atu (cea rnai lung5 la partener), se va aprecia gi nivelul la care se dore~te sii ajungii licitalia: determinhdu-se automat spre cine hclinii balanp donei. Cel care contreazii de apel il face rispunziitor pe partener h alegerea celei rnai bune culori spre a deveni atu. Este deci clar c5, r5spunzhd la un contra de apel, vi se cere s i licitafi cea mai lung5 culoare, dar trebuie sii hcercafi s5 transmiteti partenerului in acela$ timp gi o mformafie privind felul cum aratii m h a a& ca distributie cfit $i ca for@, pentru ca el s5 fie h misur5 s i aprecieze forp combinat5 a celor dou5 mgini. Principiul cere repondentului s&$i iiciteze imediat fntreagafortcT a mainii.

Contra de apel este o arm5 redutabilk care poate fi folositi 8i in situagle in care adversarii au licitat dou5 culori, trebuind sii fie ?n@lesca un apel pentru celelalte dou5 culori nelicitate (de exemplu : 1 - pas - 1 v - contra, este un apel de a alege htre pic5 $itrefl5).

Ce conditii se cer pentru o intervenge prin contra de apel


Pentru ca un contra de apel s5 fie corect dat, se cere respectarea udtoarelor condipi : I. existenpi echi~;alei~tulu unei deschideri, chiar minimale, dar f ilirmti superi~zu-5. 2. fit prezumat 21celelalte culori. Cel pu$n 11 c * in celelalte trei culori nelicitate, miiini de tipul4-4-4-1,4-4-3-2,5-4-4-0, cu scurtime in culoarea deschidentului. 3. sau o m h 5 foarte puternic5 ce va fi declaratii ulterior. De exemplu, cu : r AR2 v RDV976 + A5 6 32 ,dupii deschiderea advers5 de 1 se intervine prin contra gi nu cu 1V . Cu bicolore nu este folosit C.A., ci se intervine licitkind culoarea mai scump5, cu speranp de a avea posibilitatea de a o mai spune si pe a doua qi de a g5si astfel un fit, sau se apeleaza la conven*le speciale care comunic5 astfel de d i n i . Contra-ul de apel este o intervenfie care se folose8te ^hpotriva deschiderilor de culoare, naturale, dar nu gi ^hpotriva deschiderilor de 1FA tari. Un contra dat deschiderii de FA are o altii sernnificafie ~i?nprincipiu este considerat ca o propunere de penaiizare. fiind dat cu o miin5 care este echivalentii la rhdul ei cu o deschidere de FA tare. Cum se rrispunde la un contra de apel ?

Care sunt obhgafiile repondentului ? 1. s5 selecteze si s&si liciteze cea rnai lung5 culoare. De exemplu, avhd r AV109 v 109543 32 54, dup5 1 6 -contra - ?, va alege cupa. 2. s5-gi precizeze confonnatia mginii. Prin asta se inlelege forfa in puncte de onor, dlstributia (dad e tip FA sau nu), eventuala intentie de a bara sau de a se sacrifica. 3. s5 declare de la bun inceput htreaga foris pe care o define. 4. sa nu paseze decit in cazuri speciale. 5. s5 ia in calcul levatele de scurtime. \ 6. s5 aprecieze plasamentul ciiqilor de onor h functie de deschdent, depunctind valorile care sunt prost plasate.

Kspunsurile la contra de apel nu sunt &date dupi o scal5 rigid5 de puncte care sB decidi automat. Motivul este lesne de explicat. Contra de ape1 este o licitatie competitiv Factori multipli influenteaza valoaroa miinii (mha bun5: miin2 proastii), distribulii excentrice etc. Ceea ce este unanim acccptat este d dup2 un contra de apel trebuie s5 se vorbcasd. . Slrlguiul caz ?ncare estc adrms ca repondentul sa paseze este d x 5 consider5 c5 are rnai bune gi mai multe atuuri decrit deschidentul. in felui acesta el transform5 contra-ul dc apel intr-wul de pe~~alizare.

182

Bridge de la A la Z

& I asernenea situafii se recomandii ca atacul partenerului s5 fie am, pentru a extrage atuuri din ambele m W ale adversarilor gi a le reduce poten$alul de tai.
Daci dupi un contra de apel adversarul de pe locul trei vorbege, repondentul poate pasa cu iniini extrem de slabe, 0-5 puncte, va face un free bid la cel mai jos nivel avhd 6-8 puncte, gi va vorbi cu salt dac5 are 9-12. Vom reveni asupra subiectului.

Cum va licita repondentul ?


anun@nd o culoare la cel mai jos nivel(1 + - contra - pas - 1 r ) , cu 0-7 puncte. anun@d o culoare cu salt (1 + - contra - pas - 2 r ) , cu 8-10 puncte $ipatru c5$. anun@d o culoare cu dublu salt (1 + - contra - pas - 3 A), cu 9-1 1 puncte Si cinci c5qi. anunthd direct manga (1 + - contra - pas - 4 V), cu peste 11 puncte cu cinci c w , sau 8-10 puncte cu gase Csirp. cue-bidhd (1 + - contra - pas - 2 +), cu peste 13 puncte. anunjind 1 FA , cu 7/8-10 puncte, f & culoare majorii, min5 echilibratii gi stop I nculoarea adversi. anunjind 2 FA, cu 11-12 puncte, mt-ii rnajori, m h i echilibraa ~i p e r i in culoarea adversi. anunwd 3 FA, cu 13-15 puncte, mhiechilibratir gi p e r i i)culoarea adversii.
Obsewatii : Uspunsul de 1 FA pe contra-ul de apel a1 partenerului este considerat ca un r & p w pozitiv ce trebuie creditat in limita a 718 puncte cu stop (eventual dou5) i)culoarea adversarului, gi nu unul de curtoazie. Cu o &el de d, d d t cea tipic5 *5 atuului, corect este s i se fac5 o alegere de culoare, char gi i)trei la nevoie, mai ales dac5 miha e foarte slabti. * De indatii ce afi fost obligafi s5 vorbifi oriciit de slabi sunteti gi afi dat un r5spuns minim, m b nu prornite nirnic i)afar5 de lungime in culoarea spusi. * Evaluarea d i n i i , &punzbd la un C.A., cere s i calculafi aproape in exces punctele de scurtime (1-3-5), sii ad5ugati cite un punct pentru fiecare lungime peste patru c i ~ $ in culorile nelicitate, dar s5 scildefi valorile din culoarea adversarului - in special Darna $i Valetul (care nu se num&$i), precum gi Riga, dad el se &e#e cumvaAhainte de deschident. * Alegerea culorii, atunci c b d &a este slab5 (0-7 puncte) gi se face o licitafie la cel mai jos nivel posibil, se va face dupii u e t o a r e l e criterii : a) cealalti major5 (dac5 este in patru) b) cea mai lung5 culoare c) cea mai apropiatii (daci mai multe culori au lungimi egale ~i m2na este minimal5, 1 v dupi 1 +). * Se zice c i once contra de apel urnblii In primul rind dupi un riispuns pe o culoare major5, dar nu trebuie ignorat faptul c5, dac5 el se produce dupii o licitatie de baraj g i nivelul este ^inat, &le excentrice &nh un avertisment pentru proaste distribufii ?n jurul mesei. C h d un jucitor este foarte lung htr-o culoare, a priori trebuie si-1 considerafiscurt I nculoarea dvs.

0 licitalie cu salt este justificati cu o m h 5 mede, gi este hcurajatoare dar nu este forcing absolut. Adeseori cu 9 - 11112 puncte gi un contra de ape1 In fa@, o man$% posibil5, dar alteori nu. * Cu d i n i tari, de peste 12 puncte, r5spunsurile se fac pornind de la prezumjia c5 trebuie jucatil manga : a) daca repondentul are o culoare proprie bung, trebuie s5 o declare irnediat. De exemplu cu : 4 DV9765 v A3 + 32 a R32 ,va licita: 1+ - contra pas - 4n . b) cu were h culoarea de deschidere gi o culoare minor5 lungi, un 3 FA ar fi cea mai potriviti alegere. Cu : r 65 v R54 + A9 RD8765 ,va licita : 1 V - contra - pas 3. c) cu incertitudine asupra celei rnai potrivite mange, solujia const5 htr-un cuebid (licitarea culorii de deschidere a adversarului), cu mesajul : partener, solicit sd alegi tu manfape atuul ce-l dorefti. De exemplu, cu : r A83 v RV92 + 32 4 RD97 ,licitafia cea mai bun5 va fi : 1 + - contra - pas - 2

Redeclaratiajucdtorului care a contrat de ape1 gi continuarea licitap'ei


Clashd m h a acestuia, vom reg5si cinci categorii posibile : a) b) c) d) e) o m h 5 minimal5 , piin5 i n 13 puncte medie , 14 15 puncte o &Sr o m h 5 maxima15 , peste 16 puncte o min5 de tip FA o m& extrern de puternica cu o culoare independenti

Cum se va continua cu fiecare dintre ele? DacH riispunsul partenerului a fost minim, indiferent de c k de bun este fitul, el va 1 hdreptiltegte s5 invite la mans5 (nu s5 o declare direct), pasa. Doar o maximal5 1 ridichd cu un tric r5spunsul partenerului. Acesta va reevalua m h a gi, dac5 se situeazii hzoya 5-8 puncte, o poate accepta. - Igi va preciza m h a licithd propria culoare d a d are o &5 extrem de puternid, iar partenerul va declara manga dac5 ofer5 ceva figuri utile, respectiv levate certe. - 0 nou5 culoare este considerati aproape forcing absolut, foarte invitafional5. - Declar5 FA dac5 a avut un astfel de tip de m a . h bridge-ul modein se intervine mai rar decit h trecut direct cu 1 FA avhd 16-18 P.O. Acjiunea debuteazg cu un C .A. gi apoi n cazul deschiderii de FA. este confirmat tipul de mb5. Repondentul va continua ca ~ii - Suspne cu salt culoarea spus5 de partener, a v h d o m&n5 maximal&de peste 17 puncte. Este gregit s i declari singur manga gi este suficienti aceasti susjinere cu caracter invitafional, deoarece partenerul poate este nu1 ~i a vorbit obligat. Bridge-ul fiind un joc h.doi, un parteneriat bine pus la punct cu o judecare logic5 a licitafiei va conduce h orice caz la injelegerea mesajului. - Recurge la cue-bid, cu h i foarte puternic5.

184

Bridge de la A la Z

Un rbpuns minimal a1 partenerului, care h principiu neag5 perspectivele de man@, nu va impune neap5rat abandonarea total5 a licitafiei, deseori se va combate in continuare pentru o marc5 paQial5 prin alte ac$uni competitive. Schernatizhd agadar cele de mai sus, cel ce a contrat de apel proceded ?n continuare astfel: - dac5 r5spunsul a artitat o m M care se situeaz5htre 0-8 puncte : - cu pinii la 15, p a s e d - cu 16 - 17, liciteazi culoare sau spune FA - cu mai mult, liciteaza cu salt, cue-bideaz5 ^utre 9-12 puncte : - dac5 r5spunsul a prornis o - cu 12 - 13, paseazii - cu 14 - 15, invita la mangi - cu 16 sau mai mult, declad maqa sau lieu o no& culoare, licitafie considerat5 forcing gi care promite o culoare hcinci

Cawcri speciale legate de o intenentie prin C A.


a) pas-ul de penalizare. Se refer5 la situatia ?n care repondentul paseazii un contra de apel a1 partenerului. El nu este permis decgt dac5 are o secvenp lung5 $i tare ?nculoarea
deschidentului. Un minim de 5-6 P.O. h culoarea respectiv5 gi nici o ait5 licitafie potriR.32, el viti. De exemplu, dup5 1 + - contra - pas - ? cu r 95 v 32 + RV10954 poate pasa. Dar h nici un caz dac5 are un atu de tipul 1098654. Principiul cere ca partenerul s5 atace 31 culoarea deschidentului, chiar gi din singleton, pentru a extrage atuuri din arnbele maini ale adversarului.

b) free bid, sau licitatie liberd ( i n cazul interventiei), este o situatie care apare c5nd adversarul din dreapta vorbegte, dup5 un contra de apel a1 partenerului. Dac5 partenerul deschidentului a licitat (dupfi contra), avind o milt15 nul5 se va pasa (cade obligafia de a vorbi). Dac5 totugi juc5torul licited, se spune c&a avut o vorbire libm5, aga-numita pee bid, gi trebuie creditat cu peste 516 puncte, dar nu mai mult de 8. - cu 9-1 1 puncte : va propune o culoare, 1icitAnd-ocu salt ( 2 v dup5 1 +) - cu 12 puncte gi peste : va face un cue-bid ?n culoarea advers5 ( 2 + dupi 1+), cerhd partenerului s5 aleag5 el culoarea. - cu 7-10 puncte : va spune FA,cu distribufie echilibrati gi @ere ?nculoarea adversEL, f5r5 culoare major5 In patru . - cu 11-13 puncte : va licita 2 FA, cu distributie echilibrati gi 1 112 p e r i in culoarea de deschidere, fiir5 major5 h patru. 0 licitatie liber5 poate fi f5cuti $i cu o m M minimal5 (cca 5 puncte), cu conditia ca repondentul la C.A.s5 aib5 o m h 5 bicolor5 de minimum 5 - 5 cu scurtirne h culorile adverse. Cu peste 9/10 puncte va licita cu salt. i n i m Important de reput este c5, g c h d o licitatie liberg, comunic5m existenfa a m 516 puncte, pe c h d , h lipsa vorbirii partenerului deschidentului, eram obligati s5 licith gi cu zero puncte. 'Nici free bid-ul gi nici licitatia cu salt nu sunt forcing de man@. analiza partenerului va decide actiunile ulterioare. Dac5, dup5 contra de apel, adversarul a intervenit ~i parte-

nerd a pasat, ca rep15 general5 nu se continua licitafia decgt dac5 aveii valori aditionale ( ~nu i o intervenfiede apel minim&).

c) cue-bid Dac5, de pika, ?n r5spuns la un contra de apel partenerul face un cue-bid, trei posibilit5fi sunt de Iuat ?n consideratie. Cea standard gi mai normal5 ar fi c5 este tare, doregte man95 sau char glem, gi cere celui ce a contrat de apel s5 aleag5 culoarea lui cea mai buns. 0 alta ar fi c5 este tare gi sugereaz5 stop in culoare (As sau manque), iar cea de a treia c5 ar accepta gi o man95 pe FA dac5 cel ce a contrat de apel fine culoarea. fn cadrul sistemului, trebuie aleas5 gi pus5 la punct opfiunea care va fi folositii. Dac5 riispunsurile la un contra de apel sunt i n principiu simple gi explicite, sarcina intervenientului de a g b i cea mai bun5 continuare va deveni mai pufin dificil5.

Concluzii Prima observafie important5 de refinut este c5 dup5 un contra de apel nu este voie sZ

se paseze, chiar dac5 m h a este nulii, liindc5 nu asta a cerut partenerul prin contra. * Contra de apel este o hcitatie flexibili gi, prin secvenple ulterioare de descriere (licita$ii cu salt, invitationale sau cue-biduri), poate fi cea mai redutabik arm5 21 licita* competitiv5. * Extrem de importantii este reevaluarea distributional5 gi confgurai;a m h i i repondentului, care trebuie s5-gi descrie imediat intreaga forfii a mihii, ugurhd astfel sarcina ambilor parteneri. * Cel ce c o n t r d de apel il face riispumtitor pe partener de alegerea celui mai bun atu. * Se pune ?n mod constant intrebarea dac5 un contra de apel, dat pe o deschidere de culoare major5, promite neapkat patru Ciqi in cealalt5 major&.Este de dorit s5 fie aga GI 90 % din cazuri dar, pe de alt5 parte, aga cum s-a artitat, cea mai bun5 interventie dup5 1 v adversityavhd r R98 v 72 + AV75 RDV6, r i m h e tot un contra. Dac5 se paseazi cu o astfel de mh5, i n loc de a contra, conseciniele pot fi m a i grave. * Mul$ ?ncep5tori, ignorhd principiile unui contra de apel (care preti.de explicit toleran@ i n celelalte trei culori ~i scurtime in culoarea de deschidere), contreazil, de pila, deschiderea de 1 v cu o m h 5 de tipul : r R95 v AV583 4 D95 D3. Nu numai c5 este gregit (sigur este misfit cu partenerul), dar era un moment potrivit pentru un ,gas capcand", despre care s-a vorbit deja. * Cei ce centred la intiimplare, cu o rniin5 ordinara, de tipul 4 AD72 v 93 + R54 + RV83 (dupii o deschdere de 1+), se fac vinovali de ignorarea principiilor cerute de C.A. Regula spune s5 nu contrezi cu o miin5 banal5 reprezeptiind doar o deschidere minima.15, dac5 nu iti va conveni ca partenerul s5 liciteze o anumitii culoare. fn cazul de fag, de pild5, culoarea de cup5 spus5 cu salt, sau declaratii dup5 un eventual FA spus de partenerul deschdentului. Cu astfel de a , vrbd-nevrhd, este corecti ab$nerea. * Contrele de apel trebuie s5 se bazeze pe distribufii potrivite. Exist5 anumite rniini excelente cu care trebuie pasat doar fiindc5 nu ai dori s5 auzi partenerul licithd o culoa: re pe care nc o poti sus@e corespunzator. De exemplu, ?n secvenp de licita~e 1 v - pas - 4 v - contra ; acest contra este tot de apel, gi eqti indrept&it s5 il dai cu r&na r ADV4 v 3 + AD96 a DV97, dar nu gi cu n ARV v A63 + D3 a A7632. Advasarul probabil va cMea de dou5 on, dar ce se va intiimpla daci, contrhd de apel, partenerul va licita 5 + ? h bridge, orice licitajie veti face, trebuie s i va g h d i i la ce ar pmea spune partenerul.

186

Bridge de la A la Z

INTERVENW PRIN 1 FA
Degi intervenfia prin 1 FA dupii deschiderea adversii cu unu la culoare figuread ca o modalitate de a participa la licitafie, gi o ghim h toate rnanualele, hdeosebi ?XI cele din perioada '50-70, ea tinde h prezent sii fie mai rar folositi direct, htrucit perspectivele de mangii sunt destul de reduse atunci c b d un adversar a deschis. De fapt, aceasti intervenfie este mult mai riscanti decit o deschidere de 1 FA (cbd se deschide cu 1 FA nu se gtie hcii nimic despre forp partenerului, pe c b d atunci &d se intervine se gie ci unul din adversari este tare, iar punctele lipsii pot fi In Mga, h timp ce partenerul poate fi nul). T a d cont de dezavantaje, licitafia modem5 recomandii mai degrabii solutia de a contra mai ht4i de ape1 qi de a comunica apoi forp gi distribujia ptin anun@rea fir5 de atuului. Fkii a hcerca sii vii recomandim sii renunpji la utilizarea acestei interven@i,v i propunem sii apreciafi, ca dealtfel h orice acfiune htreprinsii h intervenfie, c b d este potriviti folosirea ei. Mulfi juciitori, care nu evalueazii cored m h gi consecinlele licit* $ei, au tendinp de a-i transrnite rapid partenerului idormafia cii au o m&Gi echivalenti unei deschideri de FA gi nu judecii la rece derularea h continuare a licita~ei. Pe de alt5 parte, exist5 gi d i n i cu care tot 1 FA r h h e cea mai descriptivii intervenfie.

Condyi cerute de o astfel de interventie

echivalentul unei deschideri tari de FA (15- 18 P .O .). repartifie echilibrati minimum un stop i n culoarea h care adversarii au deschis (ideal douii), dar nu neapiirat h toate celelalte. minimum patru levate defensive.

Riispunsurile partenerului
Cunoscbd exact caracteristicile miinii intervenientului, partenerul va folosi acelea.$ riispunsuri ca gi la deschiderile directe de 1 FA. - va pasa dacii este minimal (sub 7 puncte) gi nu are nimic util de transmis. - va licita la nivel de doi una din celelalte trei culori. Aceasti licit&e este STOP, slabii, gi arati cii ar vrea sii joace o parpal5 pe acea culoare; sau va ajunge ?XI ele prin licitatii de transfer, dacii s-a hleles astfel cu partenerul. - cu 8-9 P . 0 , gi distributie echilibratii va invita la man@spunhd 2 FA. - cu 10 sau mai multe va declara : a) manga pe FA, ?nspecial dacii h culoarea adversarilor consider5 cii poate contribui cu valori utile (stopuri) b) declarii manga direct5 pe celelalte culori, cu valorile necesare contractului '. c) liciteazii 2 + Staymzn dac5 vrea sii orienteze contractul spre o man@ pe majore (pe deschiderea adversii pe minore)

Licitafia competitivd

187

(de exemplu : d) va face o invitafie de maqii licitiind la palied trei 1 V - 1 F A - p 2 s - 3 A) e) va decide alte continuik-i, in cazul in care adversarul de pe locul trei va vorbi. Obsewqtie : & cercurile de experp acest convenponal Stayman (cerere de majord) a fost inlocuit cu un cue-bid (2 + sau 2 din majora din deschidere),pentru a cere partenerului sd spund una din majore sau majora nelicitatd. De exemplu, secvenJa 1 v - 1 FA - pas - 2 @erepice). Juccind astfel, 2 It. devine o licitatie naturald care cere oprirea licitafiei la acest nivel.

Ce se intrimplii dacd partenerul deschidentului liciteazi ?


Dona devine competitivi in cea mai obignuit5 form5 gi necesiti o abordare mai atenti a implica@ilor posibile deoarece palierele cresc. Cel mai grav este, gi acest lucru se intkiplii adesea, ca partenerul deschidentului sti contreze intervenfia. Acest contra, standard este interpretat ca fiind unul de penalizare. El transmite informqia cii balanp punctelor este inclinat5 in favoarea adversarilor, gi partenerul intervenientului va trebui s i rezolve situalia astfel :

pas = mid15 echilibratii, slab, nirnic de propus. Intervenientul va trebui s i se descurce singur. Acesta va ciiuta fie un refugiu intr-o culoare (el poate avea o minorti in cinci), fie va pasa sau va recontra. Dacii o va face, acest tip de recontra (cunoscut sub numele de recontra S.O.S.) cere imperios partenerului sii aleag5 cea rnai lung5 culoare a sa, chiar daci o are % I trei (presupunhd cii lungimea lui cea rnai mare ar fi in chiar culoarea deschidentului). va licita irnediat culoarea sa cea rnai lungii, la nivel minim sau char cu salt (1 v - 1FA - contra - 3 +), cu viiditii tendin@de sacriiiciu gi, ca la orice licitafie de baraj, cu scopul de a t5ia dm palierele de vorbire ale adversarilor. va putea face alte 1icitaN conventionale, de expert, in care va apela la o vorbire codificatii pentru a-gi descrie mai bine distribufia. Tendinp este de baraj. De exemplu, 1 n - 1FA - contra - 2 FA descrie o bicolorii 5 - 5 pe minore, slab&, gi cere partenerului sii plaseze contractul in minora pe care o are mai lungii.

Dupii ce partenerul interveniertului a decis, deschidentul, la rindul lui, va aprecia cum sii continue. El poate ignora penalizarea propusii de pattenerul siiu, ceea ce in principiu presupune cii are o mhii dezechilibrati, bung doar in ofensivii gi rninirnalii. concluzie, trebuie repnut cii licitafia competitivii declangatii dup5 o intervenfie prin FA este extrem de delicat.3, calculul valorii mlinii se va baza ?nmai mica miisurii pe for@ $i rnai mult pe valorile distribufionale gi plasamentul onorilor in culorile adversarilor. Prin urmare, vii r e c o m a n h s i jucafi tendmtele moderne ale licitafiei; cu echivalente unei deschideri de 1 FA s i contra$ deschiderea adversii, in loc s5 vii descriefi automat m2na licithd FA. Mesajul va f i astfel rnai facil de transmis gi capcanele mai ugor evitate.

188

Bridge d e la A la Z

INTERVENTIA PRIN 2 FA (NEOBISNUIT)


Aceast5 interventie, descrisii qi htr-un alt capitol, cunoscuti sub denumirea defdri

de atu neobi~nuit, nu vrea sii sugereze nicidecum o mkii qi mai tare decit cea pretinsi

de interven~a cu 1 FA (15-18 P . O . ) ,ci una ce prezintii o bicolorii de 5 - 5 pe minore, sub forp pretinsii unei deschideri. Ea cere partenerului sii aleagii cea mai bun5 (cea mai lung&)minor5 pe care o are, atunci c h d adversarii au deschis cu o majorii. Cunoschd conceptul modem al teoriei levatelor totale de a bara licitafia advers5, partenerul, cu douil-trei va oferi sus$nerea simplii la nivel minim, iar cu patru ck$ o va face cu salt (de exemplu: 1 v - 2 FA - pas - 4 *) sau chiar cu dublu salt (de exemplu: 1 n - 2 FA - pas - 5 +), %chd mai dificilii decizia adversarilor.

INTERVENTIA PRIN 3 FA
Fiicuti direct fie dupii o deschidere de o culoare, fie dupii o deschidere de douil slabe (precizati ca atare de ciitre adversari), sugereazii dorinp de a juca maqa ca primii alternativii. Nu trebuie confundat5 cu o deschidere direct5 de 3 FA Gambling. Evident cii partenerul va putea aprecia dacii aceasta este cel mai bun contract.

n cam1 deschiderilor adverse de baraj - care i9i ating astfel De multe on (21special i scopul, t h d din palierele de licita$e care ar permite o mai bun5 investigare), intervenfia de 3 FA nu r i m h e totuqi decit un gambling, un pariu, care uneori va reuqi, alteori nu.
De pildii, dupii o deschidere de 1 4, cu o mhii care arat5 astfel :

cea mai practicii licitafie r i m h e tot 3 FA.

Licitatia competitivci

189

INTERVENTIA DUPA DESCHIDERILE ADVERSE DE DOUA SLABE htewentia simplci - Intervenfia cu salt - Contra de apel - Prin 2 FA - Tratdri sofisticate (Licitarea bicolorei - Licitafia de 4 FA)
Pentru a contracara deschiderile de dou5 slabe (2 + / v / r ) , care apar fiecvent, exist2 diverse solufii dar, ?n general, cei care joac5 standard le rezolvii procedilnd astfel : 1. prin intervenfie shplii 2. prin intervenfie cu salt 3. prin contra de apel 4. prin intervenfiinaturale de 2 FA sau 3 FA S5 le luim pe rind :
1. Interventia simpld pretinde valorile pentm o deschidere spre medie (Me) ~i cere ?n general o culoare ?XI gase (sau in cinci solidii). 2. Interuenfia cu salt este tare Si invitafionali. S5 nu u i t h : cind ?ndreapta noastr5 s-a deschis slab, o licitage cu salt trebuie considerati%tare. Nu se face baraj pe baraj. Se pretinde o culoare in gase sau qapte cii* cu 14-16 P.O. De exemplu, dupi 2 V, cu : r AD109876 v 3 + R5 AD2 ,se vor licita 3 4 . 3. Contra de apel : punctaj de deschidere garantat, n e a p h t scurtime in culoarea de baraj $i obligatoriu patru c wI I? majora nelicitaa sau In ambele, daci deschiderea a fost de 2 + . Toate contrele dupg baraje p b 5 la nivelul patru sunt considerate de apel. 4. Intervenfia prin 2 FA sugereazi o buni deschidere de FA, de la 15 fiumoase la 18 P.O. gi cel pu@ o @ere ?XI culoarea de baraj. Dacd adversan'i au deschis cu un baraj la nivel de trei, pentru a declara 3 FA pretentiile se siiueazi.7 undeva htre 17-22 P. 0. 5. Tratrin' mai sofisticate. Deoarece presupun mai mult decit common sense, ele cer cunoqterea perfect5 de c5tre cei doi parteneri a sistemului preconizat gi capacitatea de a dialoga in cadrul lui. Le recornandiun doar celor cu un nivel de expertis ridicat : * cue-bid-ul direct (2 4 - 3 r ) - prornite o minor5 lung5 liber5 (ex.: A 63 V A5 + ARDV987 .liD9). - dacg barajul este 3 +I+, cue-bid-ul promite deschidere $ cel , ip u p 5-5 pe majore. - dac5 barajul este 3 v l n , cue-bid-ul promite 5 - 5 in cealaltii major5 plus o minor5 neprecizatii pe care partenend, dacii vrea s-o afle, va continua licitilqd 4 FA. Aceasti intervenfie descrie d i n i excelente deoarece contractul va ajunge poate foarte sus. (ex.:3 v - 4 V , c u nARV98 V5 + 2 +AR10976). * dup5 o deschidere de 2 slabe, o bicolori 5 - 5 major5 + minor5 poate fi licitati cu salt i n culoarea rninorii. * iar dup5 2 v l r , sau 3 vln, sau 4 v l r , o licitafie de 4 FA descrie o bicolor&minor5 (ex.: n 5 v 6 + RD 1098 b ADV965) ; o alt5 variant& valabili doar dup5 2 v / r , propune ca licitaga de cue-bid cu salt (4 v l r ) sii reprezinte tot o bicolor5 minorii, puternicii de data aceasta (ex.: r 5 v 6 + ARV93 ili ffiXJ1072).

190

Bridge de la A la Z

INTERVENV DUPA ALTE DESCHIDERI ADVERSE DE BARAJ


Diferenp intre conduita acfiunilor competitive dup5 deschiderea adversii de unu la culoare vizavi de cea de dup5 o deschidere de baraj este enorm5. Prima est? o acfiune tipic competitivii, care in majoritatea cazurilor nici nu are ca obiectiv manga. In al doilea caz intervenfia este ofensiv5, denoti c5 b a l e punctelor este inclinatii in favoarea ktervenientului, intenfiile sunt de mans5 sau chiar de glem, dar spatiul de manew2 este redus. Majoritatea experplor au c h t de acord cii cele mai potrivite rezolv5ri ale apkarii knpotriva deschiderilor de baraj la nivel de trei, r h A n : - intervenha printr-o culoare (ceea ce sugereazii o mhii monocolor5) - prin contra de apel (pentru cea mai lungii culoare a partenerului) - prin FA (pentru a fi jucate). - licitarea directi a mangei. Comenthd modalitiifile de intervenfie, vom observa

1) Culoare
Pentru ca o intervenfie prin culoare sii fie justificati, fiind vorba de palierul trei, sunt necesare peste 15-16 puncte gi o culoare puternicii (de gase c w ) ; nu este recomandabil gi este riscant ca interven$a sii fie %cut&cu o culoare s p a . Spre deosebire de intervenfiile simple, ce se petrec la primul palier gi unde in cadrul unei licitafii competitive o culoare nouii licitati de partener nu este forcing, la intervenfia efectuati dupii deschiderea de baraj o culoare nou5 anunpti de partener este forcing. D e exemplu : intervenientul are : r AD v RDV1098 + RV9 a 52 partenerul stiu are : 4 V1097654 v A7 + A63 a A Adversarul a deschis cu 3 a gi licitatia va fi : 3 - 3 v - pas - 3 4 , licitafie care este forcing.

2) Contra de apel
0 prim5 observatie este c5 bridge-ul modem a demonstrat cii vechiul concept, care sus$nea ca limit5 a contra-ului de apel palierul trei, nu este justificat. Si dup5 barajele %cute la palied patru contra-ul are caracter de apel, repondentul fiind cel care va trebui sii decidii dac5 va transforma in penalizare sau va licita, in h c $ e de conformafiamiinii.
Riispunsul dat unui contra de apel trebuie s5 transmit5 dintr-odati htreaga valoare a mginii, $ i & d cont de faptul c5 partenerul conteaz5 pe existenpi unei oarecari valori la coechipier.

Licitafia competitivd

191

Astfel, sub 8 puncte, cind nu se presupune posibilitatea rnangei, se va licita la cel mai jos nivel, ~i doar cu 10 sau mai mult, nwn5rhd valorile distribufionale pentru scurtimile presupuse de fit gisit, se va licita energic. Dup5 un baraj advers nu trebuie uitat niciodatii c&se poate ckka intr-o distribufie proastii a atuului, de pild&un 4 - 1, gi cel ce va juca trebuie s&fin5seama cii potrivit regulii simetriei, in asemenea cazuri, pot fi intrevizute distribugi excentrice in jurul mesei. Dup&deschiderile de baraj la nivelul patru un contra de apel este pentru celelalte trei culori iar 4 FA este un apel pentru culorile rninore.

Acest contract este declarat pentru a fi jucat ; garanteazfi in principiu stopurile necesare in culoarea adversii plus o culoare solidi lung&.Exemple s-au rnai dat.

4) Man~a directd
Dup&astfel de licitafi partenerul intervenientului trebuie sPqi evalueze bine &a, apreciind dac&nu oferii levatele necesare pentru qlem, qi sii nu r M pasiv dacii are c&$ de virf.

5) Ce poate reprezenta cue-bidul dupd o deschidere de baraj adversd ?


Tratamentul standard dup& sii zicem, pas - pas - 3 V 4 V, este rezervat unei A98765. bicolore cu picii gi o minor&.De exemplu, ,cu : r ARV98 V - + R3 i Cu aceastti m h & 4 r ar fi unilateral, iar 4 iare dezavantajul evident de a duce eventual la irnediatul sErgit al ac~unii, c h d de fapt ar putea exista un fit de pic&.

Ckeva exemple de acguni ale repondentului, dupii diverse intervengi ale partenerului:

4 i- contra - pas - ?

* 4 + - contra - pas - 5
* 4 + - contra - pas - pas
Sau : * 4 v - contra - pas - ?

Ar putea licita 4 v , 4 A, 5 + ;aceste declaragi de mans&sunt stop. Acesta este un cue-bid, vrea glem gi lasii partenerului alegerea culorii. Transforma in contra de penalizare apelul partenerului.
I

* 4v-4FA-pas-? * 3 r - contra - pas - ? * 4 + - contra - pas - 4 +

Se cere de c5tre intervenient alegerea uneia din celdalte trei culori. Ape1 pentru una din culorile minore. Poate nu este ideal gi penhu culorile minore, dar cere partenedui, ?n primd xind, sii aleag&cupa. Repondentul are o m i n i slab&, doregte s& joace 4 + .

192

Bridge de la A la Z

IN'IXRVENTIEPRIN CUE-BID DIRECT


Interventia prin cue-bid direct se face prin licitarea irneQati, cu un tric mai sus: a culorii naturale adverse (de exemplu: 1 + - 2 +). Este considerati ca un semn de fo@ gi este folositii pentru a prezenta m i k i foarte puternice, de 17-20 de puncte, cu scurtirne h culoarea deschidentului ~i fit h celelalte trei culori. Deci m5ni mai taxi deck cele pretinse pentru un contra de ape1 - la care limita su]perioar5poate atinge cca 16 puncte. In mo~tenireaanilor '50 ai epocii lui Goren aceasti interventie era considerati forcing de mang5. h licitafia moderns, datoriti insuficientei,frecvenje a unor m i k i cu astfel de caracteristici, precum gi a prezenFi multor deschlderi artificiale de 1 + sau 1 + - ce ar putea h cazul folosirii lor vizavi de parteneri cu sistemul insuficonduce la interpret5ri gre~ite cient de bine precizat - tendinp de a juca cue-bidul direct de tipul descris s-a schitnbat. Meritul ii revine lui Mlke Michael, prin conventia pe care a popularizat-o in anii '60 gi care, prin cue-bid, prezinti m2inile bicolore. Intervenha prin cue-bid cunoscuti sub numele de Michael's cue-bid a cucerit cu repeziciune lumea bridge-ului competifional. h versiunea ei originar5, convenfia descria o m h 5 sub deschdere, 6-1 1 puncte, cu o bicolor5 de 5 - 5 . Pe majore, dac5 deschiderea era pe o culoare minod, sau pe cealaltii major5 gi o minor5 nedetenninati, da& deschiderea era pe majod. Partenerul, d a d nu avea fit pentru majora cunoscuti gi dorea s5 afle despre ce minor5 este vorba, cerea prin 2 FA celui care a cue-bidat s5-9i precizeze minora. La capitolul de convenfii vefi g5si prezentarea completii a acestei convenfii, pe care o putefi hgloba in sistem. Deoarece pentru beeput vefi putea decide s5 folositi forma clasic5 de cue-bid, funcponarea sa va fi tratati dup5 cum umeaz5.

Rrispunsun' la cue-bid-ui direct


Cunoschd valoarea aproximativa a m2inii intervenientului, partenerul acestuia trebuie s5 decid5 dac5 va declara manqa sau se vor limita s5 joace o paqiali. h prima situatie trebuie s5 declare Qrect, cu prioritate h culorile majore, contractul de man95 (de exemplu: 1 + - 2 + - pas - 4 A). Pretentiile cerute pentru o astfel de licitatie sunt depnerea a peste 7 puncte de onor localizate in alte culori dec2t cea a deschidentului, gi minimum patru ciqi ?nculoarea spus5 (fitul de 4 - 4 fiind garantat). Cerinp eventual5 de a avea cinci c5rh nu este neccsarg. Cu o bicolor5 5 - 4, din care una este major5, in principiu repondentul va opta pentru golden game, dar nu va exclude gi posibilitatea unei eventuale manse pe rninor5, d a d culoarea pare mai ugor manevrabili.

Licitatia competitivti

193

Cu miini rninunde (sub 5 puncte), va declara la cel rnai jos nivel culoarea sa cea mai Lungti. In acfunea sa, fiind vorba de o licita$ie competitionali, repondentul va exprima irnediat htreaga for$% a &i, l u h d in calcul gi punctele distribu!ionale. Intervenfia tare prin cue-bid direct, cu miiini care nu sunt potrivite pentru un contra de apel, poate s i se iveascii gi fir5 a garanta o anume distribube (care ar putea accepta oricare din celelalte culori). Ea ar fi acbunea potrivit5, dupi o deschidere de 1 6, cu oricare din aceste doui m i h i : n R102 v AV2 - ARDV943 r RDV93 V AR1092 6 5 +RD, dar finalizarea actiunii va cere secvenp ulterioare de clarificare.

ALTE INTERVENT11 PRIN BICOLORE


Posesia unor d i n i bicolore poate fi extrein de prefioasi in contextul licitajiilor competitive. f n bridge-ul modem, interventiile cu bicolore sunt tratate prin secvenp convenfionale. Atunci &d nu sunt puse la punct secvenje conven~onale,principiul cere s i fie licitatti mai int& culoarea mai scumpii, pregitind ?n aga fel licitafia inciit ssi se poat5 spune gi cea de a doua. Conduita unor astfel de interventii, aplichd principiul sirnetriei gi a1 posibilului misfit, sl%tuie$e evitarea stilului hazardat, care ignori riscul de penalizare. Forp i n levate de joc, vizavi de nivelul impus de acfiune, sunt determinante h alegerea declarafiei. Tinhd seama de faptul c i fiecvenp mihilor cu distribufii bicolore este una dominantfi (cca 55 % din d i n i ) , h dorinp de a gisi cel mai bun fit, experpi au niscocit cateva convenfii care sii comunice imediat bicolora interve~entului,facilitiind gisirea culorii comune axei. Gkirea unui atu convenabil, prin descoperirea rapid2 a unui fit, a fost motivul care a condus la inventarea modalittibi de declarare a bicolorelor prin licitatii artificiale. Chlar ~ijuciitorii lipsifi de experienB vor trebui s i faci rapid efortul necesar inglobiirii 21 sisrem a IicitaliiIor ce pot prezenta bicolorele, ca o arm8 tmportantii a acfiwlor k intemeniie. Folosirea convenfiei Michael's cue-bid, ca cea mai popular2 armii, fiind expus2 htrun'alt capitol, vom prezenta niai jos dte doui conventii ce pot fi cu succes aplicare, cu repetarea observajiei, valabilii tuturor iicitatiilor conven$onale, cii nu este. cardl cie a deveni obsedat de folosirea a c k mai n~ulte convenbi (care uneori se gi exclud). h sis-

194

Bridge de la A la Z

tern s-au introdus doar acele conventii care au o frecvenp mare gi s-a demonstrat extrema lor utilitate.

a) Top and bottom cue-bid


Traductibil aproximativ cu ,,cea m i de v&f gi cea mai de la coad5". Este destinat.5 descrierii unei bicolore in general de 5 - 4, in care minora este mai lung5 gi majora rnai SCUM. Functioneaz5 astfel :
1i - 2 i= promite pic5 gi caro. 1 + - 2 + = promite pic5 gi trefl5. 1 v - 2 v = promite pic5 qi trefl5 (de exemplu, cu r R1052 v 3 + 62 4 AV9654) 1 r - 2 A = promite cup5 gi trefl5 (de exemplu, cu r D V 109765 + A7 i ARV92)

Nu poate descrie o bicolor5 rnajor5, pe care o rezolv5 in schimb Michael's cue-bidul.

b) , ,Fdrd de atu neobipzuit".


C h d o culoare a fost spus5 de descbident gi urmeaz5 o acfiune competitiv5, logica permite a se considera c5 o intervenfieprin FA nu ar putea ar5ta o miin5 ce se doregte sii fie jucati far5 atu gi, prin inifelegere, s5 serveasc5 ca un ape1 pentru o bicolor5. fn acea&i categorie intr2 binecunoscutul ,,2 FA neobignuit", reprezentind o bicolor5 5 - 5 pe rninore dac5 deschiderea a fost pe majore. Dac5 deschiderea a fost o minor5, ,,erg atuul neobignuit" ar descrie o bicolor5 cu cele dou5 culori m i ieftine (dup5 trefl5, bicolorSi caro-cup5, gi dup5 car0 bicolor5 trefl5cup&),de cel pu@ 5 - 5.

n principiu ea se situeaz5 sub valorile necesare unei desReferitor la forfa m&inii,i chideri, mai pufin dou5 levate defensive.
De obicei, unusual notrump este declarat cu salt, dar prin inplegere poate fi folosit gi direct, renuntiind in acest caz la interventia natural5 de FA pe deschiderea advers5.

Licitatin cornpetiti~~i

195

Condifiije pretinse unui riveil - Cum se rcispunde la un riveil - Ce sugereazci rbeil-ul fcicut prin contra, prin culoare, prin licitaei cu salt, prin cue-bid Aceunea repondentului - Continuarea actiunii
in vocabularul rombesc bridge-istic, in loc de redeschiderea licitagei, se folosegte rnai degrabg expresia preluati din limba francez5, dar cel mai plastic pare balancing-ul englezesc. Redeschderea licitatiei este o acGune competitivii care cere mult discemtimint din partea celui care o face. Prin rdveil se hfelege acfiunea de relansare a licitafiei dupg ce adversarii au stopat-o la un nivel minim. Juciitorul se gksegte h pozitia a patra gi deschiderea a fost pasatii, sau a revenit la el gi, aparent, se va opri. De exemplu :
a) 1 + - pas - pas - '? c) 1 v -pas 1FA-pas 2v-? Analizhd csteva secvenfe, vom hfelege despre ce este vorba :
b) 1 v - p a s - 2 pas - '?

v -pas

f)

pas -pas - 1 ~ - p a s 1FA - pas - pas - ?

&)

l + - pas - 1 V - p a s 2 a - p a s -pas-?

Ce semnificatie au aceste licitafii ? Toate au prezentat un deschdent care poate fi caracterizat ca aviind o miin5 minirna151 gi un repondent lirnitat ca fo* (cazurile e,f,g), sau incapabil de a vorbi, sub 5-6 puncte cazul d). Licitatia a murit sau va fi stopat5 (cazul b,c). & astfel de cazuri linia in apgrare, care a asistat In expectativii la licitatia adversarilor, este datoare sg reco~~sidere dona gi, eventual, sii relanseze licitafia. MotiMll este furnizat de aparenta balm$% a fortelor, care nu a hclinat h mod evident in favoarea adversarilor, ace8tia mulfurmndu-secu o paqialii modest&. Ce avantaje prezint5 o actiune de reveil-ere a donei, dupii ce adversarii au stopat-o la un nivel jos ? . - *191 propune realizarea unei miirci paqiale proprii, sau chiar acceptarea unui scor negativ, dar mai rnic deciit dac5 adversarii erau lasafi s5 se marcheze. - va impinge adversarii peste lirnita la care contractul lor pgrea sigur. - ajut5 dirijarea partenerului la atac, dac5 adversarii igi adjudeca totugi licitajia. - deschide posibilitiiti de penalizare a adversarilor la un nivel mai ridcat. uneori ofer5 posibilitatea de a rcaliza char gi o mangii, daca miina partenerului va fi rdealii. Redcschiderea licitaliei devine aproape obligatorie Pntr-un concurs de perechi bridge-ul competifional. Nu se poate accepta ca adversarii sii fie Iasati s5 marcheze un
\

196

Bridge de la A la Z

scor pozitiv fir5 a interveni in luptg. Dacg la rober bridge nu este esenfial dacii adversarii igi trec in cont o marc5 parfialii, In concurs liniile se bat pentnr adjudecarca contractului, un scor negativ rareori reprezinti o noti bunii. Reveil-ul este o acfiune dificilg gi trebuie chtiriti cu grijii. Iar partenerul juc5torului care a redeschis licitafia nu trebuie s&uite nici un moment cii acfiunea acestuia a fost decisii bazat gi pe existenp unor valori pe care le depne nGina sa proprie, gi s5 nu continue licitatia cu entuziasm, ca gi c h d ar avea h fa@o deschidere solidii.

Nu se recomandH sii se redeschidii licitatia, h douii situafii : 1). m h a este q a de slab& inciit reveil-ul poate conduce la penaliz5.x-isevere gi balanp rnai mult ca sigur hclinEi spre adversari, chiar dac5 partenend are o oarecare for@. De exemplu : dupii 1 v - pas - pas , nu este cazul sii reveil-afi cu : n 97 vAV987 + DV8 4V53 saucu r D95 V D32 + R987 4D42. 2). miha are lungime gi for@ concentrat5 i n culoarea de deschidere a adversarului. Cum nu se poate presupune c5 partenerul a pasat vrhd sii-gi prindii adversarii h c a p c d , d n a nu este potriviti pentm a reveil-a. De exemplu, tot dupii 1 V - pas - pas, cu: n V3 v RV1095 + D42 s RV7, silentio.
Redeschiderea licitatiei nu trebuie facutii in mod automat, dacii adversarii s-au oprit la un nivel jos. Poate cii licitafa s-a oprit din cauza unui misfit sau unei aprecieri greqite a foIfei. Nu neap5rat lipsa de puncte i-a *mpiedicat pe adversari sii meargii mai departe, ci doar prudenp deterrninati de existenp unui misfit aparent. Este periculos a redeschide licitafia cu valori incerte, c h d licita$a adversg pare stopat5 din cauza misfitului, care va fi desigur prezent in jurul mesei. Pe de alt5 parte, redeschiderea licitafiei fiind o acfiune protectivii absolut fireascii, ori de ciite on pare sii aibii ganse de succes ea trebuie intreprinsg.

Condifiilepretinse unui rdveil


Redeschiderea licitatiei se face cu mai pu@e puncte dech cele pretinse unor interventii. Considerind cii cel ce reveil-& o face pnhd cont gi de fo* presupusg a fi depnuti de partenend sgu (de cca 9/10 puncte), condifiile minime pentru un reveil coboar5 p h 5 la 819 P.O.D., iar actiunea se poate petrece in rnai multe feluri : 1. prin intervenfii simple la culoare 2. prin contra de ape1 3. prin FA 4. prin intervenfiila culoare cu salt 5. prin cue-bid 6. prin 2 FA neobignuit Principiile permi@nd deci interventii in reveil (pe locul patru, dup5 douii pas-uri) cu d i n i mult rnai slabe deciit cele pretinse unei interventii directe pe locul doi, punctajul necesar ajunge sii fie rnai mic cu pkii la patru puncte. Ca gi c h d m h a ar avea un As mai pupn. Concret, condipile care autorizeazii efectuarea unui reveil ar fi: 1. la htervenfia prin culoare la prirnul nivel: culoare In cinci, 6 PO, respectiv 8/9 P.O.D. 2. la intervenfia prin culoare la a1 doilea nivel: culoare in cinci, 9 PO, respectiv 11 P.O.D.

3. la intervenfia prin 1 FA : cca 11 P.O. 4. la intemenfia prin contra de apel : 6/7 P.O., dar cu dtstribuga ideal5 4-4-4-1
Aceste pretentii absolut minimale au fost amendate de un studiu efectuat de J.R.Vernes-A.Varlan, h care se acceptfi reveil-ul cu m%ni diminuate ca f o * fa@ de intervenjiile normale cu valoarea unei Dame, respectiv 2 puncte. Autorii propun 10 P.0.D pentru intervenfia la prirnul nivel, 13 P.O. pentru 1 FA, 13 P.O.D. pentru o intervenfiela nivelul doi qi 9 P.O. pentru un contra de apel. Analiza pe done generate de computer nu a reusit s i i infirme condifiile traditionale de reveil ?n favoarea celor din studiul Vernes-Varlan. Acfiunile de reveil fiind extrem de protective ~i sensibile, avind ca scop urcarea palierului de licitafie, nu pot fi hcadrate h scheme, conformafia m%nii este determinant i ,dar qi f l e d de jucgtor, mai mult decat la orice alte acfiuni. Vom,oferi cateva exemple hcare se sugereazg reveil-ul :
1). 1

+ - pas - pas - ? nA7 ~ 9 8 7 5 3 +R104 bR54


rD8543 vAD102 +87 bR2

2). 1

Veji licita 1 V .

+ -pas-pas-? rA7 v DV973 + 8654 +A9


rB1085 vR972 + AV2 a32

Ve@licita 1 v .

3). 1 + - p a s - p a s - ?

4). 1 + - p a s - p a s - ?

Vefi licita 1 4 .

Vefi spune contra

5). 1 a - pas - pas ?

p p

6). 1

nA765 v 10932 +RD85 42

Vefi spune contra

- pas - pas -?rV1064 vRV105 Vefi spune contra + R 10 g 8 42 - pas - pas - ?


Qefi licita 1 .FA. pas

+ -pas-pas-? nR8 v 1053 +RV76 *AV32


7). 1

8). 1 V

Ve$ licita 1 FA.

r ~ 9 VD1032 + A D 10 +R765 10)l v - pas -2 pas - ? 43 v98 + Rvg76 +A10952


V-

9).l -pas - 2 4 -pas pas-? r 1092 v'R95 Vefi spune contra +AD106 b832

Vefi licita 2 FA (neobi~ncit j

198

Bridge de la A la 2

Cum se rdspunde la un rbeil ?


Indiferent de forma de reveil aleask trebuie sB se cont de faptul c&:

a) partenerul a redeschis licita$ia b h d u - s e gi pe punctele din m h a coechipiemlui. b) in principiu, este vorba de o acfiune competitivii. c) trebuie anunpti imediat htreaga for@. d) trebuie analizate cu mare atenfie toate consecinple ulterioare.

Ce sugereazd rbeil-ul fdcut prin contra, printr-o culoare, prin FA sau prin cue-bid ?
Rheil-ul prin contra semnificii : a) o miinti similar5 unui contra de apel direct, care promite sus@ere pentru culorile nelicitate, dar care poate fi minimal&(cca 9/10 puncte, sau coboar5 chiar mai jos) hsii cu o distributie 4-4-4-1. De exemplu, dupii deschiderea adversg de 1 + pasat, o mbii de tipul r RV72 v D987 + 5 4 A1065 corespunde cerinplor. b) o miin&puternicii (16-19) dar care, in prima f d , nu poate fi mai bine descrisii altfel. c) o licitafie ce oferii ocazia partenerului, care a pasat pe locul doi, htr-o pozifie de capcan& sii transforme redeschiderea h penalizare. Dupii deschiderea adversa de 1 V , pasatii, se va contra cu m&ni de tipul r RV109 v 3 + A1092 4 R1095, dar gi cu r A108 V 3 + Dl098 + R10932. Parteneml va putea alege transformarea 31 penalizare dacii aqa ceva a phdit, sau va r&spundecum i se cere la un contra de apel. De retinut este c&un contra de apel dat in pozi@ede reveil, tocmai fiindcg poate fi dat cu o gam5 mai largii de m h i , chiar slabe, cere un d i s c e m h h t mult mai subtil din partea partenemlui, decat dacii ar fi fost &cut pe locul doi. Rheil-ul prinir-o culoare Este supus aceloragi reguli, cu mfiini ce pot fi rninirnale. El se va putea produce, dupii o deschidere de 1 V de pildi, gi cu o mi115de tipul : r R3 v 32 + D 1095 ARDV3 - cu care se vor spune 2 4 , dar gi cu : r R103 v V9 + AD1093 4 V 8 7 - cucaresevorspune2+, sauchiarcu: r V9 v 432 + A10 4 R87654 - cu care tot 2 4 se vor licit.. Ceea ce se cere este ca intervenfia s&se fac2 cu culoare in cinci.

Rheil-ul prin 1 FA Este %cut de la 11-15 P.O., cu distribufii echilibrate vi, de obicei, cu un stop in culoarea adversti, m& nepotrivite unui contra de apel. De exemplu, dupii 1 + advers, cu r R5 v D 103 + R1076 AV102, cel mai potrivit este un FA. Cu o m h &ce hdepline* condifiile unui FA tare (16-18 P.O.), este bine mai in& sii se contreze ~i apoi s i se liciteze FA (ceea ce confirm5 existenp unui FA tare).

Rkveil-ul prin licitatii cu salt Spre deosebire de intervenfiile cu salt pe locul doi, care sunt considerate slabe, o redeschidere este datoare sii hdeplineascii condifiile unei deschideri puternice cu o monocolorii solid5 h gase cunogtinp de cauzii, riispunsul partenerului la o astfel de licit&e este ugor de dat ~i se bazeazi pe principiul alegerii contractului f i n a l .Dacii acest lucru nu poate fi ficut imediat, un riispuns de 2 FA poate fi folosit pentru a invita la man95 sau a cere descrieri suplirnentare. Rkveil-ul prin cue-bid Cel mai bine este sg fie jucat pentxu a desemna o m W foarte puternicii, ofensivii, nepotrivitii pentru un contra de apel, distribufionalii, rnai degrabii 6-5-0-2 sau 6-1-1-5 dar nu gi tncolore, gi care vor fi clarificate dupii rbpunsul partenerului. Doug astfel de exemple :

r ADV109 sau : r ARV109

v RDV985 + R3 v9

+2

4 ARV765

d i n i uriwe de jucat h atac, pe deschiderea adversii de 1 4, respectiv 1 +.

Obsewatie : astfel de mdini, ce prezintd bicolore puternice, pot J? descrise bine apeldnd la secven,rele specializate pe care numai juca'torii avansaji le stdpdnesc, dar ,vi licitdnd natural ele vor putea J? comunicate debutdnd prin cue-bid. Prezenthd ciiteva exemple, vom ariita reacfia parteneruluijuciitorului care a reveil-at. a) Partenerul contreazd si deschidentul paseazd
1). 1 a - pas - pas - contra

pas - ?

r D9 876
vRD5 + RV3 +87
4 R5 VV9875

2r

o m W tipicii pentru o licitafie cu salt

2). 1

+ - pas - pas - contra pas - ?

L,

+A2

2v c & $ utile si o major5 i n cinci

+R954
3). 1 V pas pas contra pas ?

Ir R 5 ~ 4 3 2 +AD1095 aDV5

200

Bridge de la A la Z

b) Partenerul contreaza' si deschidentul reliciteaza'


1). 1 v - pas pas - contra

r RV87
vA543 + 42 +432 RV 832 v32 +432 *432
4

2v-?

2r degi avefi valori la cup%,este bine sii spunefi cealaltii major5 Folositi-vii judecata. Pas Degi nici 2 r nu ar fi excluse, judecata hdeamn5 la pas. M h a este minim5 ca valori.

2). 1 v

- pas - pas - contra 2v-?

c) Partenerul rheil-a& licitcind o culoare iar deschidentul paseazlt. Cum se va continua ?

Existfi urmiitoarele op$uni : susfinerea simp15 a culorii partenerului susfinerea cu salt a culorii partenerului licitarea unei noi culori licitarea de FA cue-bid-ul pas-ul
Alte situafii caractexistice,

care un rol important ii revine common sense-ului 2r ceva peste minimum, dar FA trebuie exclus din opjiuni. 1 FA degi susfinerea picilor este OK, miha sugeread FA. 1 FA mai corect deck 2 +, gi nu doar din cauza rnisfitului. 1r lips5 de fit de cup5, mentine iicitafia la nivel mirim.

1). 1 i - p a s - p a s - 1 r pas ?

*
2). 1 v

rR32 vA732 +43 D876

- pas - pas - 1 pas - ?

rD32 VR1093 +R32 aDV2 43 vD103 + RV76 +A8432 4V7654 v3 +A103 +D987

3). 1

+ -pas-pas- 1 r pas - ?
-pas-pas- 1 r pas - ?
,I

=
1
1I

Licitatia competitivd

20 1

5).1 V - p a s - p a s - 2 i pzs - ?

A872 v73 + R V 10 8 7 6 aD3 rRV32 v2 +65432 +AR3 rR2 v765 +AD32 aAR32 rRV83 vV32 +432 4 ~ 1 0 2 432 VA762 +RV93 aR32

2 o culoare decent5 in gase, care poate fi spusii, licitafia este nonforcing. 4r decizic imediatii, impus% de ra$onamentul corect (practical bid). 2v se impune cue-bidul, datoriti forfei &i.

6). 1 + pas - pas

- 1r

pas- ?

7 ) .1 v - pas - pas - 1 r pas ?

8). 1 i -pas-pas- 1 r

pas - ?

Pas sus@erea ar fi pretins mai multe puncte, sau o distribufie mai b d . contra (propunere de penalizare) fit, f i g man85 ?nperspectivg, se va scrie mai mult astfel pe propria colo~.

9) Deschidentul relicited

1 + -pas-pas- 1 r 2+-?

f &

Continuarea acfiunii : Redeschidentul este dator, % I funcfie de rihpunsul partenerului, s5 continue licitafia dacg a reveil-at cu valori suplimentare. Cfiteva exemple :
\

I). I v - pas - pas - contra pas-1 A - p a s - ?

RV32 v3 +AV107 iAV92


4

3 A, tipic.

2).pas - 1 v - p a s - p a s contra - pas - 1 4 - pas ?

AV1032 v2 +AD103 +DV98

2r fiind pasant inifial, raiiunea cere o licitafie conservatoare.

202

Bridge de la A la Z

3).1+-pas-pas-contra p a s - 1 v -pas - ?

nRD1032 vA103 +2 aRD52

1n un astfel de rhpuns prezintil o m & mult mai bun5 deciit o deschidere min h i i sau o simplii internenfie. (3 4 , dacii e x i d injelegere prealabili prin care licita$a este forcing), sau 4 A, fiindcii existA valorile pentru mangii, dar pica poate reprezenta o problemii.

4). 1 + - pas - pas - 1 n pas-2FA-pa- ?

n A 10 7 6 5 4
RV2 +3 +DV3
V

Redeschiderea licitatiei se produce fiecvent gi dupg deschiderile de douii slabe urmate de douii pas-uri, ~i dupg barajele la nivel de trei. Secvenje specializate trebuie introduse In sistem pentru rezolvarea unor astfel de cazuri. Common sensed bridge-ului recornand5 trei c5i de internen$iein reveil dupii o deschidere adversii de baraj : 1) contra de ape1 2) 3 la culoare 3) 3 FA La fiecare din aceste opfiuni, se cere sii se respecte : 1) h prirnul rbd, o distribujie idealii, 4-4-4-1 sau 4-5-4-0. 2) Tidnd seama de nivelul obligat al redeschiderii, palierul trei, se impune atentie asupra vulnerabilitiiHi gi numhlui de levate de joc. 3) Pretinde fie dub15 p e r e in culoarea de baraj, fie eventual doar una dar in acest caz cu o culoare f n gase, gapte c w , liberg, care poate fi tras5, a v h d gi stopuri aliiturate. Cu aceastii licit+e este prima opfiune, cea mai practicii, dar nu o garanjie o astfel de absolutii. Un exemplu, dupii baraj de picg, ar fi : n R 7 vAD +ARV983 *AD3 Frecvenp licitawlor de reveil este mare. Dacii acceptiim cii s-ar practica in 75 % din cazuri, probabilitatea este ca in peste jumiitate din ele fie se va c+tiga contractul, fie adversarii vor fi ^unpin$ peste limita de securitate gi vor fi eventual contrati. Ca o concluzie, r h b e de re@ut cii, atunci c h d se intervine printr-o licitafie de reveil, este necesar ca toate armele licitajiei cornpetif onale - contre, culori noi, FA etc sii fie ajustate. Discemhhtul este factorul determinant, uneori s-ar putea intiimpla ca actiuni necugetate de redeschidere a licitatiei sii conducii adversarii htr-un contract mai bun sau chiar in m q i i , on sii provoace pena1izZb-i considerabile. Punhd Ins5 In balan$i avahtajele reveil-ului: se va constata cg el este mai curhd o sursii de &gig decgt una de pierdere.

Licitatia competitivd

203

B. LICITA P A

COMPETITIVA

PRINCIPIILE LICITATIEI COMPETITIVE Acfiunile liniei intervenientului, dupd contra de apel, convenfia Responsive double - Reacfiile liniei deschidentului in cazul intervenfiei prin culoare, prin contra de apel, dacd interventia s-a produs dupd o deschidere artijZciald, dacd Stayman-ul a fost contrat, dacd s-a intervenit dupd o deschidere de FA, conventia Lebensohl, Competitive double
Marea importan@ a licitafiei competitive este demonstrat2 de faptul, apa cum s-a menfionat deja, c5 mai mult de j d t a t e din m h i se joaci in acest context. htr-o licitafie competitivii acfiunile sunt o b5dlie pentru contract. Iar dac5 intr-o licitafie necontestati se int&npli% s5 suferi pena1izfix-i minore, 51cea competitiyil ele pot fi adesea usturiitoare. Degi acfiunile sunt conduse potrivit unor principii standard, judecata partenerilor gi disceminGintu1 in aprecierea donei sunt determinante. h orice formii de bridge, in licitafiile competitive, care con+ conotajii tactice gi psrhologice, juciitorii cu vast5 expenen@ se descurcii rnai bine, situbdu-se in grupul hving5torilor perrnanenfi. Deoarece in licitafia competitivii factorul pozifie, adversar, formula de joc, au o mult mai mare influen@ decit exactitatea posibil5 pretinsi de licitafiile necontestate, sfaturi rigide privind punctajele exacte, care sii &deze modul cum trebuie condusii acfiunea, nu se pot da. Principiile recomandii doar sd nu $ti excesiv de competitiv cu mdini ce se prezintd valoroase gi fn apdrare (contin valori defensive) gi sdJifi agresiv cu cele ce contin mai mult valori distribuponale. 0 regulii de aur mai spune cii, dacd a avut loc o interventie gi intentionati sd sustinefi culoarea partenerului, gt' nu este cert nivelul, sd-l alegep fntotdeauna pe cel mai halt. in schimb, dacd intenfionap altd acpune, este bine sd$p cdt mai conservator. Iati ciiteva miisuri de unnat ce pot fi sugerate ambelor aik : zona scorurilor pqiale fifi mulfumit dacii afi ^unpins adversarii la palierul trei, In a) zona man~ei nu uitafi c5 ,galierul cinci aparfine adversarilor" - dacii afi reugt sZ-i ducefi acolo, pe culori majore. b) C k d nu sunte$ sigur c5 adversarii i ~pot i indeplini contractul, nu este cazul sii riscaii un contra, penalizilndu-i ;gi nici nu e indcat s5 v5 sacrificafi, pentru a ajtmge htr-UI aga-zis creme renversd , aOicii un sacrificiu inutil contra unui contract care nu se ficea. c) Cind depnefi balanp c w o r gi adversarii se sacrificg peste manpii, "luati-le banii" spun juc5torii versafi de rober bridge, once penaiizare, chiar doar t300, este mai bun5 deciit s5 intrag intr-o zoni peste IurdZi. Marcaii cu p l ~ s .

204

Bridge de la A la Z

d) C h d dumneavoastri. sunte? cel care se sacrificii, barajul trebuie facut energic, char dacii cost5 uneori 700 de puncte pentru a salva robed. Se giisesc destui adversari ambifiogi, care ori se duc mai departe ori se apkii prost. La rober bridge regula lui 2 gi 3 nu este unnati ad literam. Depinde contra cui joci. e) C h d sunteti in dubiu, ~i nesiguri cui aparfme dona, principiul spune cii-i mai bine sg mai licitafi o datii, degi cei timizi gi conservatori nu riscii sii continue. f) Atit in licitatia competitivii, cit gi direct &I intervenfie, o mare irnportanjii trebuie acordat5 culorii de atu. Atuul trebuie sii fie o am25 sigurii, capabilii ktotdeauna si aducii marea majoritate a levatelor. ) Evita?i licitarea culorilor sparte sau a celor in care nu afi don s Z i vi se atace. h) Aplicafi teoria levatelor totale pentru a aprecia palierul p b 2 la care se poate controla dona. i) Regula de baz5 care guvemeazii acfiunile in intervenfie cer intervenientului s5-gi spunii imediat intreaga valoare a d i n i i , iar partenerul sii procedeze la fel. A te baza exclusiv pe punctele de onor, sau rnai degrabii pe absenp acestora, tirniditatea, sus$nerile htiirziate, sunt menite sii ducii la pierderea acfiunii. Sii r e l u h ac$unile posibile, din punct de vedere a1 ambelor axe, u ! licitag competitive.

Conceptia actual5 asupra sensului intervenfiilor,cataloghdu-le rnai degrabg obstrucn anii '60, datoritii intuitiei experplor qi a unui fairnos tive deck constructive, a apiirut i articol scris in revista Bridge World de Lawrence Rosler $i David Stem. Ace.$ia au argumentat de ce este bine sii se construiascii interventia altfel dech se facea. Si anume, sii nu se considere o sus$nere cu salt ca invitafionalii, ci ca un baraj, sg nu se schimbe culoarea ca o licitafie incurajatoare ci ca una slabii, sii nu se sus* culoarea decgt cu caracter competitiv, qi obstructiv 31acelqi timp, etc. Ideea de bazii pe care kcercau s5 o insufle era ingreunarea licitafiei adversarilor, iar conceptul propus de ei a fost insugit.. Acfiunile pozitive, dictate de concluzia cii dona apaMe axei proprii, se supun disc e r n ~ t u l u fi i e c h i jucgtor. Pentru o marc2 paaalii sunt folosite sus@erile simple, contra-urile in riispuns, responsive double, sau FA. Pentru mangii, cue-bid-wile sau declarafii directe. Dupii o interventie, partenerul nu va licita decgt dacii htrevede perspective de man$%sau competitivitatea adversarilor il constrhge la acfiune, pentru a nu-i liisa sii cigtige licitafia la un nivel confortabil pentru ei. Dacii dupii o intervenfie partenerul deschidentului vorbegte, iar partenerul intervenientului liciteazii gi el, se consider5 cii el a facut o licitatie liberii, gi trebuie creditat cu o oarecare for@ ? ( % I general 5-8 puncte). Dacii va spune o culoare nouii, licitafia este considerati nonforcing. Intervenfiile facute cu salt, cele de baraj sau de sacrificiu, vor fi facute potrivit regulii lui 213. Considerhd aceste acfiuni drept obstructive, partenerul are douii rezolviiri de espuns la inderdhii: - licitarea manqei, cu o rdhg foarte bung. - 'mgrirea efectului de baraj, prin susfinerea culorii.

Daci un jucitor a %cut o intervenfie de baraj, principiul cere ca partenerul s h s i se abtG de la vreo acfiune. Cea mai stupidi3 ar fi ca, daci adversarii au contrat, s i i ~salveze i partenerul intr-o altii culoare. El nu are nevoie de un nou atu, ci de levate de vM. Deci singura miLsur5 inieleaptii este de a miki eventual efectul de baraj prin suspnerea culorii partenerului dac5 este posibil. Licitafa va fi guvernati i n continuare de trei factori : a. cui ii revine dona ? b. este util un sacrificiu ? c. pot fi continuate acfunile obstructive ?

Atitudinea partenerului intervenientului prin contra de apel, dacd partenerul deschidentului a licitat
Licitalia lui poate fi naturalti, inieleghdu-se cti r5spu.de la contra de apel spunhd o culoare, sau poate alege calea respunsive double-ului. De exemplu :

Nord 1+ 1+

Est contra contra

Sud 1V 1V

Vest

&
contra

sau

Ce este contra-ul in rtispuns (responsive double) ?


Aceasti convenfie are a c e l q i merite ca gi un contra negativ (pag.211). Dacii contra-ul negativ este folosit de partenerul juctitorul~icare a deschis licitaf a, pentru a sugera anumite valori ce nu pot fi descrise ugor dupg intervenfii, tot wa, gi contra-ul responsiv servegte acelaqi scop, dar pentru linia intervenientului. Atunci c h d adversarii au fit, el s u g e r e d cti gi axa cealaltii va gtisi un fit gi, prin responsive double, el este rnai usor de localizat. Cele dou5 situafii?ncare poate fi folosit contra-ul responsiv (C.R.) sunt : 1. dupti intervenfiiprin culoare : adversarul deschide partenerul intervine repondentul susfine urmeazii C.R. 1 14 24 contra 2. dupi o intervenfie prin contra de apel : adversarul deschide partenerul contreazii repondentul susune w i n e d C.R. 1+ contra 2+ contra

Contra-ul responsiv este o acfiune care comunic5 suficientii for@ pentru a participa la intervenFie gi sugereazii lungirne in culorile nelicitate (dacii partenerul a intervenit cu o culoare) sau toleran@ pentru culorile cerute prin contra de apel (C.A.). Avhd in vedere c9 susfinerea deschderii adversarului lunitead m h acestora, contra-ul responsiv devine deosebit de descriptiv, eficace gi far5 riscuri mari. Cateva exemple : 1 4 - 1 r - 2 a - c0ntratC.R.) 1 9 - 1 v - 2 + - c0ntratC.R.) 1 V - I 4 - 2 v - c0ntratC.R.) 1 & - contra(C.A.) - 2 + - contra(C.R.) 1 4 - contra(C.A.) - 2 - contra(C.R.) Cu Cu Cu Cu Cu

r 8 v RV976 + A10432 a 54 r RV109 v 8 + V108 + A5432 r D v 52 + RV654 4 D9842 4 V987 v D962 + R832 a 5 r RV109 v RD72 + D93 32

206

Bridge de la A la Z

REACTIILE LINIEI DESCHIDENTUL UI DUPA INTER W I E


Partenerul deschidentului, dacii s-a produs o internentie adversii, are mai multe informatii, privind valorile existente qi distributiile probabile, decgt d a d adversarii ticeau. funcfie de tipul de interventie folosit de adversaryel va putea decide qi actiona avhd datele suplimentare la dispozifie. hainte de a trece in revisti actiunile repondentului, sii reamintim doar o mare regulii a bridge-ului care spune cii intr-o situafie comp&'tivd, dacd ai doud licitafii la fnde-

mdnd din care una este de a-fi susfine partenerul, trebuie sd o ale@ fnprimul rand pe aceasta. Opfiunile partenerului deschidentului in cazul unei intervenfii prin culoare
Urmiitoarele continuilri sunt posibile: 1). Susfinerea culorii deschidentului. Licitatie slab& sugereazii lips5 de perspectivii. Fiicuti cu salt (de exemplu: 1 + - 1 v - 3 +), are tenti de baraj, nonforcing. qi stop k culoarea adversl, pentru primul 2). F.A. Conditii standard, 6-10 P.O. nivel. 2FA : 11- 12 P.O. gi dublu stop ;3 FA pentru a fi jucate. 3). Cue-bid & I culoarea adversg. Forcing de -5. 4). Contra negativ. Aceasta este arrna cea mai redutabilii deoarece k primul r h d sugereazii for@ care inclini%balanp in favoarea liniei deschidentului, gi este totodat.5 mult rnai flexibilii intrucit lasii cale liberii mai multor variante (contract de mangii, o nouii culoare, penalizarea adversarilor). Se va prezenta pe larg functionarea. 5). 0 nouii culoare, licitatie cu caracter competitiv, descriptiv, nonforcing. 6). Splinter, o licitatie conventionalii care promite excelent fit cu deschidentul q i scurtime extemii (singleton sau q i d ) in culoarea spusii. Forcing de maqii. Cea rnai c o m a situatie are loc atunci c h d repondentul licit& liber dupii ce adversarii au intervenit pe deschiderea parknerului. Stim de-acum s5 o astfel de licitafie este cunoscuti sub numele defree bid. Considerhd c5, dacii adversarul tiicea, repondentul era dator sii liciteze de kdatii ce avea cel pupn 516 puncte (la primul nivel), regula se modificii dupii ce adversarul a intervenit. Pentru a face o licitatie liberii pretentiile cresc spre 7/8 puncte, excepthd opfiunea suspnerii - caz in care lirnitele de punctaj scad dramatic, tenrlinp fiind de a sugera barajul sau ^unpingerea ,,peste bord" a adversarilor.

Acpunile partenerului deschidentului dupd interventia adversd fricutd prin contra de apel
Cea mai bur15 alegere, dacii partenerul a deschis gi adversarul a contrat de apel, iar repondentul deiine 10 sau mai multe puncte de onor, este licitatia de recontra (R.C.). Aceasti licit@e transrnite in primul r h d mesajul cii m h a ,,vii apar+e7'. Avefi majoritatea punctelor qi, nefiind conditionat5 in principiu de fit h culoarea de deschidere, sugereazii for@, care poate fi gi in alte culori. .Se subin$elegede aici cii actiunile de suspnere a culorii partenerului vor fi considerate rnai slabe, gi au tenti de baraj. 0 culoare nouii nu rnai are caracter de licitatie

Licitafia competitivd

207

forcing, ci devine o sugestie pentru o eventual5 culoare ce ar putea fi folositoare, dar evident cu mai p u p e puncte decst pentru un debut prin R.C. 0 culoare licitatii cu salt devine forcing un tur vi se deosebese de R.C. prin faptul ci, degi confine forp pretinsii, serveflemai bine unei bune descrieri. De exemplu, cu : r 2 v V32 RV2 i AR10932. Partenerul a deschis cu 1 r gi a m a t contra. Vefi Iicita 3 +.

Schematizhd opliunile licitafiei repondentului, dup5 o intervenfie prin contra de apel, vom avea : pas = miin2 cvasi-nul5, fir5 fit. r suspnerea culorii partenerului are tent2 de baraj ( 1 r - contra - 3 r , baraj). culoare nou5 este nonforcing. Ea trebuie interpretati ca prezentind o mAn5 f2r5 sus@ere, sub 10 puncte (altfel ar fi reumtrat) gi cu o culoare proprie bine structurat i . ,i n cinci sau Sase. Daci culoarea ar ariita altfel, ea nu ar putea fi licitat& $ut fiind d eel ce a contrat de apel o propune c a eventual atu partenerului. Licitarea unei astfel culori, dup5 un contra de apel presupune o mAn5 slabi defensiv qi firEi toleran@ (scurtime) ?n culoarea partenerului. Este k u t 5 pentru a nu da ocazia adversarului din p z i p patra s5 transforme ?n penaluare contra-ul de apel. De exemplu, cu : r DV9xxx v xxx + x i Vxx ,dup5 semen@: 1 +contra- ? , repondentul va licit. 1 4 . licitafia cu salt h t r s culoare nou5 (1 - contra - 2 4 ) sugereazii o culoare bun5 cu 11-12 puncte. Recontra nu ar fi fost util din cauza lungimii. Obsewape :In bridge-ul competiponal, sau prin intelegereprealabild de sistem, o culoare noud licitatd cu salt este consideruth tot o licitatie obstructivd slab& 1 FA. Promite 6-9/10 puncte, distribufie echilibra* avbd gi scopul de a ^hpiedica adversarii s5 vorbeasd la nivelul de mu. recontra (R.C.). Aceastir licitafie, dup5 cum am spus, este fZcut& c h d repondentul define 10 sau mai multe P.O. Linia intervenientului este pusii in dificultate h astfel de cazuri, ~i frecvent acfiunile lor se vor sol& cu o p d z a r e sever5. Deschidentul, in cazul h care judtorul de pe locul patru a pasat, nu va vorbi decit cu m%ni excentrice, bune doar in ofensivi, l i s h d 7.n general intervenientul s5 liciteze qi de-abia apoi axa va decide ce acfiune este mai profitabili, penalizarea sau adjudecarea unui contract.

Acfiunile liniei deschidentului dupd ceflancul contread o licita#ie artrpciali


Uneori flancul hielege s5 contreze o licitafie artificial5 cu scopul de a dirija un atac. Ceva de tipul eu am aceastd culoare, cum au curajul s-o spun6 ? Uneori este bine, &r cel mai adesea tiicerea r e e de aur. Oricum, dup5 o deschldere de 1 FA urmat.5 de 2 i(Stayman), dac5 adversarul contreazP, cel mai descriptiv este ca deschldentul de FA s5 foloseasc5 d t o a r e l e opfiuni, valabile in licitafia standard : 1. s5-gi liciteze majora dacl o are . 2. s5 paseze, cu un stop htrefl5 qi =i majore 3 . s5 zicP 2 + ,fir5 stop de trefli gi Eir5 majore 4. s i recontreze, cu patru sau cinci trefle gi t & i e in culoare

208

Bridge de la A la Z

Actiunile liniei deschidentului cu I FA, dacd s-a produs o interventie


D a d adversarii au intervenit dupii o deschidere de 1 FA a partenerului, liniei deschidentului i se ridid o sene de probleme. Ce va vorbi repondentul ? C h d este slab, c h d este tare ? C h d vrea sii adjudece o par$alii, c h d vrea sii joace inanaa ? C h d si penalizeze ? Tuturor acestor htrebtiri cele mai bune solufii le oferii o convenfie cunoscuti sub numele de Lebensohl, intratii in uzul curent ~ihcorporati h sistemul standard. De ce estc nevoie sii se descifieze sensul licitafiilor repondentului ? Deoarecc, %rii a avea sisternic puse la punct aceste riispunsuri, deschidentul nu va $ti dacii s i mai liciteze sau nu. Fiirii clarificiirile oferite de Lebensohl licitatiile repondentului vor fi considerate nonforcing, sau cel mult invitante, situafii in care deschidentul, daci presupune totu~i existenfa mangei, va trebui s-o liciteze imediat, dar pe ghlcite.

Conventia Lebensohl
A p h t i i dupii anii '60, conventia a fost adusii in atentia jucMorilor de George Boehm Si s a bucurat de o imediati acceptare ~i aplicare aproape unanirnii. Initial era destinati sii rezolve problemele legate de o interventie adversii dupii deschiderea partenerului cu 1 FA. Cum sii liciteze repondentul dacl este slab V i ar vrea sii joace o culoare, cum sii facii o licitajie forcing, cum sii procedeze dacii ar opta pentru FA sau dacfi, de fapt, ar vrea sii penalizeze adversarul. Ulterior s a extins qi asupra altor situatii. Pentru evitarea ambiguitiitilor i n licitafie, vii recomandh sii inglobati in sistem, de la bun inceput, rez01vi.de oferite de Lebensohl.
A. In caw1 interveneilor adverse la palierul doi, dupd deschiderea de 1 FA a partenerului. Sii l u h ca exemplu secvenfa 1 FA - 2 + - ?

Repondentul va licita astfel :


1. contra este de penalizare 2. dacii poate spune o culoare la nivelul doi, ea este naturalii, nonforcing, anunpti spreafijucati. ( 1 FA-2 4 - 2 r ) 3. o culoare licitati la nivelul trei este forcing de man@ ( 1 FA - 2 4 - 3 v ). 4. licitatia de 2 FA este conventional5 gi forcing. Obligii deschidentul sii spun5 3 4, dupii care : a) pas = este slab ~i ar vrea sii joace 3 + (stop) b) orice culoare spusii sub cea declarati de adversari este stop, anunptii pentru a fi jucatii. 1FA-24-2FA-pas 3 + - pas - 3 (stop) c) orice culoare spusii peste cea declarati de adversar este invitational5 (sesizati diferenfa fa$ de b). 1 FA - 2 4 - 2 FA - pas 3 1 - pas - 3r fin~i~tational)

5. Cue-bid-ul tine loc de Stayman, neagii @ere h culoarea interventiei gi promite eel pufin o major5 hpatru. 6 . Saltul hrect in 3 FA arat5 punctaj necesar pentru mang5, dar ncagii stop in culoarea numitii de adversar. Deschdentul paseazit dac5 are stop, sau exploreaz5 un alt contract. 7. 2 FA urmat de un cue-bid a1 culorii adversarului este cu valori de mangi, cu @ere h culoarea adversi, gi w e loc de Stayman : 1FA-2 + -2FA-pas 3 -pas -8. 2 FA urmat de 3 FA (dup5 ce partenerul fbsese obligat la releul de 3 +), arat5 @ere %I culoarea advers5 gi dorinp de a juca manga pe 3 FA.

B. fn cazuf interven~iifor adverse fapafieruf trei, dupd deschiderea de 1 FA a parteneruiui. Secvenp 1 FA - 3 + - ?


1. orice licitalie sub man95 are caracter de forcing. 2. licitarea direct5 a unei man$e este stop, %cut5 pentru a se juca. 3. contra este de apel, nu de penalizare (hcfioneaz5 ca un contra negativ). Deschidentul trebuie ori s5 liciteze ceva, ori s%transforme hpenalizare, cu fo* hculoarea adversarilor. 4. FA, flexibil, prin hlelegere prealabilg cu partenerul va fi cu finere %I culoarea adversa sau farti, dar in orice caz cu valori care indrept5lesc c5utarea manpei. 5. cue-bid-ul intervenfiei Gcute pe o culoare minor5 este Stayman pentru majore, sau m h i cu sperm@ de glem care cere clarifick.
C .

Functionarea conventiei Lebensohf dupd un contra de upel afpartenerufui, dat unei deschideri adverse de 2 slabe Secvenp 2 4 - contra pas - ?

Ideea de bazi h toate licitqiile h care a fost adoptat Lebensohl-ul este de a putea defini gi preciza d i n i l e cu care s-ar dori oprirea sub mang5, iar convenfia poate fi aplicatA gi dupi o deschidere a adversarilor de 2 slabe. Procedura este urntitoarea : 1. prin 2 FA, repondentul igi oblig5 partenerul s5 declare,3 artificial, permi@ndu-i astfel sii se opreascg h propria culoare slab5 la nivel de trei. 2. culoare declaratg drect la nivel de trei este constructivii gi invitafionalii, infor&d partenerul c5 are valori folositoare, 7-10111 puncte.' Cu mai mult, repondentul va folosi un r%spunsinitial mai tare (salt sau cue-bid).

Lebensohl-ul poate fi folosit gi ^hpotriva intervenfiilor artificiale cu bicolore (tip Landy, Astro. Brozel. Hamilton etc), precurn ~i in rezolv5ri ingenioase ale licit#ilor inversate Ecutc de partener dup5 inte~en@i adverse cu 1 FA, aceste tipuri ale convenhei p u h d fi bglobate h sistem prin studierea lucririi de referin@. Diversele acfiuni, bazate pe tipuri de Lebensohl, rezolvii o dilem5 frecvent5 a lieitatiilor competitive - c h d trebuie forpt spre mangi gi c h d sii se stopeze in parfial5.

210

Bridge de la A la Z

Contra competitiv (Competitive double)


Este un contra care invit5 partenerul sii ia una din deciziile posibile : sii liciteze manga, s5 se mulpneascii cu un scor partial sau sii paseze pentru a penaliza adversarii (mai rar, deoarece nu sugereazii for@?n atu).

h fiecare din urrniitoarele trei exemple avem de-a face cu un contra competitiv, dat de unul din jucii~ori: Nord Est Sud Vest 1 ) . 14 2v Pas Pas 2r 3v contra
2).
3).

1 3+

1v contra
1v 3v

2v

1a 2r

contra contra

2v

Ele se aseamiidi prin faptul cii toate presupun existenp unui fit pe axi dar, practic, nu este loc pentru o licitafie de hcercare ( trial bid ). Un alt exemplu de competitive double apare atunci c h d adversarul intervine la nivelul trei, dupii o suspnere sirnplii, ocupbd spafiul pentru o licitatie de hercare ?n vederea declaririi mangei pe care deschidentul o intenfiona. De exemplu : 1r contra Pas

2r

3v

Un caz comun este gi cel din secvenp de tipul u d t o r :


2 2r 3+ Pas ? Cu : r V93 v A762 + A1087 6 32 un contra competitiv este cel mai potrivit. 1r Pas

Sau licitafiile : 1v 1r pas pas

2a 2r contra

S u g e r e d o miinti de tipul : r 32 v R3 + AV3 a DV9543. Cu gase trefle ,,decenten gi un onor iu doi la cup5.

1v 2+

CU r AV6543 v R3 + R2 R. 432, s-a dat contra. Deschidentul ar putea avea 5-5 pe culorile rogii ~i ar fi unilateral sii v5 ambitionafi sii repetafi pica. Partenerul va accepta penalizarea cu singleton de pic5 sau va rectifica h 3 r cu dubleton. pas 3a 14 2 contra

CONTRA NEGATIV
Cind avem de-a face cu un contra negativ ~i cum se recunoqte - C i t de tare este repondentul - Cum continuti deschidentul
Contra-ul negativ, cunoscut gi sub numele de Sputnik, a fost introdus in bridge-ul modem de Alvin Roth dup5 1957, a fost rapid adoptat ~i face partc in prezent din sistem u 1 standard, la fel ca gi Stayman-ul sau Blackwood-ul.

Prin definijie, un contra negativ nu este o penalizare ci un apel, gi este folosit in situafiile in care, dup5 ce partenerul a deschs, adversarul din stiinga lui a intervenit iar repondentul contreaza (de exemplu: 1 + - 1 n - contra). Aceast5 licitafie rezolv5 anumite probleme legate de dificultatea repondentului de a se exprima dup5 intervenfie gi, in acelagi timp, face mai eficientii licitafia competitiv5.
Folosirea convenfiei trebuie facutii prin helegere prealabilii htre parteneri, spre a nu da prilej la situatii echivoce gi a fi considerati, in necuno$n@ de cauz& drept penah e . Accepthd conccptul potrivit c5ruia un as@ de contra nu este unul depenalizare> el va fi deci interpretat ca un apel a1 repondentului pentru culorile nelicitate, in special pentru majora nelicitatii. De exemplu, in secvenp 1 r - 1 n - contra, acest contra promite cel pu@ patru c%$ la cup5. Dac5 contra-ul negativ a promis o anume culoare major& q a cum este in exemplul de mai sus, deschdentul poate continua ca gi ciind ea ar fi fost licitati, dac5 nu intervenea adversarul. Situaliile in care poate fi aplicat un contra negativ (C.N.) sunt : a). Partenerul a deschis cu o minor5 iar adversarul a intervenit cu cealalti minor5 De exemplu : 1 (F - 1 + sau 1 + - 2 (F . i Contra-ul negativ dupii aceastii secvenp promite ambele majore in patru (cu o singur5 major5, ~ii n cinci, probabil cii ar fi licitat-0). I
b). Cdnd s-a licitat o minor5 urmatii de o rnajorii, sau o major5 urmatil de o minor5, contra negativ promite cel putin patru c q i In cealalt5 major5. De pil&, 1+ - 1v - contra ;promite patru c 5 1 $ la pic& cu cinci ar fi licitat culoarea.

c). Cand s-a licitat o major5 urmatii de cealaltii majors, contra negativ promite arnbele minore. De exemplu, &a de tipul : 4 43 v 4 + R8765 + AV432 , dup5 secvenp 1 r - 2 v ,se exprun5 cel mai bine prin contra negativ.

212

Bridge de la A la 2

C6nd avem de-aface cu un contra negativ ~i cum poatefi el recunoscut ?


1. 2. 3. 4. 5. este ficut de partenerul deschidentului. este contrat5 culoarea intervenientului. arat5 preferin@pentru majora nelicitat5. nu este condifionat de scurtirne in culoarea adversii. nivelul phi5 la care se joacii contra-ul negativ este de obicei p h 5 la 3 r . Prin urmare, un contra dat dupii 1 4 - 4 + poate fi considerat de penalizare, dar opfional poate fi apreciat tot ca un ape1 da& partenerii convin astfel.

Ciit de tare este repondentul c&nd folosegte un contra negativ ?


Standard, la nivelul unu 7-10 puncte sunt suficiente. La nivelul doi pretenjiile cresc spre 10 puncte, iar ~i rnai sus exigentele pretinse pot fi 9i mai mari, functie de acordul dintre parteneri. Deoarece sistemul convenit poate accepta folosirea contra-ului negativ ~i cu m h i foarte putemice, astfel de aspecte - valori limitate sau gi mLini foarte tan - trebuie discutate I n prealabil cu partenerul, tocmai pentru a se extrage maximum de profit din i n . terventia adversii hazardatii. Alt aspect ce se cere stabilit cu partenerul, legat de precedentul, este dacii ?ntr-o secven@de tipul 1 + - 1 A - contra , repondentul este mai putemic deck in 1 + - 1 r - -(+lV) , deoarece I n licitafia standard o vorbire de doi peste unu promite peste 10111 puncte ai o culoare de minimum cinci ciirfi.

Cum continuci licitatia deschidentul, dupci un contra negativ a1 partenerului sriu ?


a) cu o deschidere minim5 (phi5 ?n 15 puncte) reliciteazii corespunziitor sugestiei date de C.N., la cel rnai jos nivel. b) cu o m&Gbun5 (16-18 puncte) reliciteazii cu salt sau hcearcii sii descrie mai bine mka, r h k e invitajional, funcfie de ceea ce a promis partenerul prin contra negativ. c) cu o m h 5 excelentii cue-bideazii sau declar5 man$a. Dublu sau triplu salt in mans5 pe majore este mai slab decgt cue-bid unnat de licitarea manaei. d) paseazii, dacii este cazul, pentru clarificarea ulterioarii a celei mai potrivite actiuni.

LICITATIILE DE SACRlFICIU
Licitatia nurnit2 ,,de sacrificiu", %cut2 ca o continuare a unui baraj inifiat de partener, sau decis5 anticipat, este o actiune ce trebuie calculata la rece. general doar juc5tori expe* o fac deliberat, cei incoqtienfi, care nu $iu s5 se opreasc5 la tirnp, sunt supugi consecinlelor unor astfel de sacrificii gregit decise. Licitaliile de sacrificiu sunt h general guvernate tot de regula lui 213, de ideea accept&% deliberate a unei penaliztiri, cu condifia ca ea s5 nu depeeasc5 500 de puncte. Sensul sacrificiilor in bridge consti h incercarea de a impiedica adversarii s5 cAgtige mai mult, ?nsperanp cii soarta partidei poate fi r5sturnat2. Modul in care licita~iile de sacrificiu pot fi htreprinse gi colaborarea htre parteneri pentru reugita lor fac parte din common sense-ul bridge-ului. De pilda faptul, pomenit deja, ca nu este o politic5 kinfeleaptis5 incerci s5 salvezi un partener care a fost contrat htr-o licitafie de baraj, cu speranp de a ^mbun5tii$i contractul, atunci c b d m h a este slab5 iar noul atu o culoare spart5. Reweti c5 un juccitor care a fost contrat dorette sd gdseascci levate defensive la partener qi nu un alt atu. Un factor important h decizia pe care o luafi c h d facefi o licitatie de sacrificiu - i n postura de partener a1 intervenientului sau a celui care a Gcut de la bun hceput o licitajie de baraj - de fapt singurul criteriu efectiv este : numiirul total de ckfi pe care le defin e axa h culoarea respectiv5 gi valoarea penal%rii pe care o va suferi.

h licitaliile de sacrificiu, principiul cere s5 faci barajul irnediat, d t de ^halt pofi, pentru a nu l5sa loc de schimb de informqii adversarilor. De exemplu, h secvenw : 1 4 - 3 v - 3 A - ? cu : r 5 v R765 + 98 i DV5432 , licit* imediat 5 V . Dczavantajul aparent al unor astfel de actiuni este acela c5 ii permite uneori adversarului s5 aprecieze mai bine dona gi s5 ajung5 eventual intr-un contract de glem pe care altfel nu 1-ar fi declarat. Iar avantajul este cel binecunoscut, gi anurne tiierea palierelor de conversatie la indemha adversarilor, impiedichdu-i s b ~giseasc5 i cu ugurinp atuul potrivit gi nivelul ideal a1 contractului. Dup5 o licitafiede sacrificiu anticipat, dac5 adversarii s-au dus gi mai sus, p ~ c i p i u l cere s5 pasafi. Este gregit ca, dup5 ce i-ali mai urcat cu un tric, s5 v5 mai sacrificali din nou. De asemeni, rareori este corect s5 o facefi de unul singur, chiar dac5 ave@un atu excelent, dac5 partenerul a ticut mereu. Deciziile de continuare a aciiunii de sacrificiu apa* intotdeauna partenerului, nu celui care a declangat-o. Azldiatur el altera pars. C h d adversarii se sacrifid f a p de contractul declarat de dumneavoastril, decizia de a contra sau de a licita rnai departe se ia astfel : - contra, cu valori bune defensive. - licitarea cu un tric mai sus, cu valori bune ofcnsive. - pas ,,forcing3, c h d suntefi nehot5rit gi lasaji partenerul s5 liciteze. Ceea ce h teorie este valabil, potrivit regulii lui 500 sau 213, concret, c h d se joac5 rober bridge, nu se aplicii ad literam. Argumentul juc5torilor versafi de partid5 liberg, care nu sunt Qspugi sa impingii licitafia nlai sus sau s5 se sacrifice, este , , m i bine continurim printr-un nlt rober".

214

Bridge de la A la Z

TEORIA LEVATELOR TOTALE


Teoria levatelor totale (TLT) este o annil redutabilii in licitafiile competitive. Potrivit ei, n d r u l levatelor ce se pot realiza intr-o don5 este aproximativ egal cu num2.d de atuuri (juchd culoarea proprie) a1 fieckei axe. Prin urmare, dacii partenerii sunt ?n rnisurii sii deduc5 n u m h l de atuuri pe care il au ^mpreun& pot s5 estimeze ji care este nivelul de contract pe care fiecare din axe il poate licita, in cel rnai bun fit. In procesul de reevaluare, in special in licitatiile competitive, TLT este un sprijin indispensabil h luarea deciziilor corecte. Cunoscuti ~i sub numele de legea levatelor totale (LLT), ea a fost descoperitii acum peste 30 de ani de Jean R a e Vernes, un str5lucit teoretician a1 bridge-ului, dar deabia dupii 1990 i s-a acordat atenfia pe care o merit& Larry Cohen este expertul arnerican c h i a i se datoreazii larga rhphdire gi apreciere de care se bucurii LLT-ul. Vernes a sesizat, dupii studii statistice gi matematice, cii in multe done de bridge se poate determina numihl de levate pe care le poate face o ax5 cunoschd n d r u l de atuuri deiinute ^hpreun5 de cei doi juc5tori ai axei. Potrivit teoriei, in licitafiile competitive pentru un scor parpal, nurniiml de levate la care juciitorii pot sii aspire este egal cu numind combinat al culorii de atu (al fitului). De exernplu, dac5 o axi are, *unpreux&,un fit de noug c5rj-1iar adversarii unul de opt, o axi va face probabil nouii levate iar limita celeilalte va fi opt. Formularea legii este urmfitoarea : i n cele rnai multe done numdrul total de levate (pe care le pot face axele respective) este egal cu numdrul de atuuri. Se poate stabili gi o regulg de aur in actiunile competitive, invers5 celei a impaselor, care 9 t h cii spune cu opt cdrti intotdeauna iar cu noud niciodatd. Aplichd LLT, cu nouii c5rp de atu se urcii licitajia la nivelul trei, iar cu opt nu se depiigege palierul doi. Acest principiu este important deoarece, pe lhgii faptul cii permite aprecierea nivelului propriu, il face cunoscut ?n acelqi timp ~ipe cel realizabil de ciitre adversari. TLT este valabilii ca un ghld in licitafiile competitive, in exersarea unei bune aprecieri a situatiilor. J.R.Vernes spune c5 dacii la cea rnai lung&culoare in fit a axei N-S se a d d cea rnai lung5 culoare in fit a axei E-V, suma va reprezenta aproximativ numiirul total de levate posibile in dona respectivii. De exemplu, dac5 linia dvs. are un fit de nouii cupe iar adversarii unul de opt ciiqi $ fit de picii, numiirul total de levate posibile in dona respectiv5 este 9 + 8 = 17. Agadar, dacii vom licita de pildi 4 v iar ei se vor sacrifica cu 4 A, s-ar putea face urmiitorul calcul: dacii noi am putea face l l levate (5 v), adversarii nu pot face rnai mult de 6 levate (17 - 11 = 6), aSa cii este rnai corect s5-i c o n t r h decit sii l i c i w . La fel, dacii putem face 10 levate, ei pot face doar 7. b a r TLT nu este perfecti?, ea nu poate fi aplicatii mereu in toate situatiile, ci doar s u g e r e d o cale de a conduce actiunea, treciind prin filtrul unei judeciiti facute la rece.

Licitafiu competitivii

215

Dac5 folosifi conceptul, ceea ce trebuie s5 presupuneji este c5 daca axa dvs. are un fit, gi axa cealaltii are unul. Inhferent de c k de exact este un sistem, piin5 la urn5 el pretinde in situafiile competitive o analizi3 atentii pentru cea mai corecti decizie. Regulile, principiile gi aga-zisele legi sunt date ca sii faciliteze ggsirea solufieiin situafii de rutin5. Expertul australian Paul Marston di ca exemplu in luarea deciziei corecte, potrivit LLT, atitudinea bookmakemlui vizavi de cea a pariorului. Dacri cel de a1 doilea merge la risc ~2nd pariaz5 pe un cal, zichd ori cdgtig $i m 2 i umplu de bani ori pierd gi mai sunt curse, bookmakerului nu-i pas%cine c6gtig5 de fapt cursa. El ~ i - a reglat in q a fel cotele kcst s5 nu r b h 5 in pierdere la sErgitul reuniunii indiferent cine sunt cigtigiitorii. LLT ne inva@s5 a d o p t h aceeagi politic5. C h d num5ml de atuuri nu justificii continuarea acfiunii, ea trebuie stopatii. C h d adversarul a dep5git limita levatelor ce-i revin potrivit nuidirului de atuuri, este bun de platii pi ne vom mulfumi d am scris cu plus pe coloana noastr5. C2nd existi 16 levate i n joc, respectiv 8-8, nu este o politic5 infeleaptii sii se renunfe la competifie gi s5 se paseze. Dup5 1 6 - 1 v - 2 9 - ? cu rV972 vR85 +R103 1 4 3 2 , v e $ s p u n e 2 ~ . Axa dvs. are un fit de opt c Z @ , aga c5 se contest5 la nivelul doi. (susfinerea simp15 este bazati pe fit de trei &I$). Chiar dac5 nu vefi face opt levate, ceea ce este cert este c5 adversarii vor face. Ce se intAmpl5 la nivelul trei ? Cu r A32 v RV7654 + A2 9 32 ,dup5 o secvenp: 1v-26-2v-36 ? este clar ci% trebuie spus 3 V, avhd nouii atuuri pe linie. Nuanp este d o astfel de licitafie nu trebuie considerat5 ca un eseu de mang%,ci ca o licitafiecompetitivii pentru clgtigarea paliemlui. Teoria este valabil5 i n multe done, cu alte cuvinte nu ktotdeauna, fiindc5 ea se aplic5 doar in acfiuni competitive &d ambele axe au valori certe, k limitele a 18-23/24 P.O.D., gi este util5 in determinarea costului unui eventual sacrificiu sau in aprecierea depggirii pragului de levate posibil de d t r e adversar. Teoria este alterat5 de &stribufiile excentrice gi mfluenpti de carfile de onor in culorile adverse, c h d nu poate fi aplicati. Slngura problem5 care se pune k realitate in zona licitapilor competitive este dac5 suntern hmihu-5 s5 apreciern num2ml total de m u r iin joc, pentru a putca decidc corect. Cum funcfioneazi concret LLT ? ' Este necesar de estimat nwnilrul de atuuri ale axei proprii. De exem;>lu,dacii s-a deschis cu o major5 $i existi o sus$inere de patru c * , nivelul estirnat este de nou2 levate. Estimarea *lor culorii de atu a adversarilor este un exerciiiu de lozic5 gi cere gi un calcul aritmetic aplicat licitahel acestora. De pildii, adversarul a desclis de baraj la nivel de trei, se presupune c5 el are gapte atuuri, 8.a.m.d. Pe miisur5 ce achunea se desfz$oar&estirnarea poate deveni absolut precis%. Eficacitatea apli&ii LLT este demonstrati, de pild5, gi in cazul unui anunt, de bicolor5 5 - 5 Ecut de un jucgtor. Pentru a Mia dm palierele de licitaiie ale adversarilor, cu
'

216

Bridge de la A la Z

un fit de cinci ciiqi, partenerul acestuia va bara imediat la nivel de patru, deoarece au impreun5 zece atuuri: deci aceasta este limita de levate presupuse. Un important lucru de re@ut este d, degi LLT este extrem de utilg h cadrul licitatiilor competitive, nu trebuie aplicati c h d criteriile de for$% sunt hclinate net in favoarea adversarilor deoarece, de multe ori, dezvsuirea distribufiei ugureazii decizia acestora. C h d adversarii decid imediat nivelul, ^kainte de a v%da posibilitatea s5 apreciao dacii este bine sii licit* sau s%v%apiirafi, decizia este grea htotdeauna. Existi hsii gi cazul invers, c h d cu ajutorul LLT dumneavoastrii sunteti primul I n mtisurZi sfi declarati imediat nivelul, bazat pe fit, licithd cfirect palierul la care v%hdrept5legte totalul atuurilor gi hgreunlnd decizia adversii. Licitikd astfel, nu trebuie s2 vi qteptafi s%facefi neaptirat jocul, sau s%d e f i sigur. Pur gi simplu exprimafi valoarea mginii durnneavoastrg, ceea ce este cunoscut in terrninologie sub denumirea de value bid. DupH Marston, value bid spune : ,,adta cred d putern face": potrivit principiului d este bine sii licitezi &rect ce po$ realiza. De exemplu : 1 + - 3 + este value bid, 6-9 puncte cu cinci atuuri. La fel, 1 v - 3 V , nefiind 9-12 puncte cu patru atuuri, m h %cu care s-ar fi trecut prin 2 FA Jaboby, r h h e ssii fie value bid, cu 6-9 puncte qi fit de patru c * . Deosebirea htre un limit bid gi un value bid nu este evidentii, prima este invitantii In mhura ?ncare partenerul are plusvalori, pe c h d a doua este obstructivfi h sensul ci obligii adversarul s5 ia decizia final%,lipsindu-i suficiente elemente de apreciere. Cum se apreciazg numTuul levatelor totale la nivelul patru ? Ave6 n R8752 v 32 + 975 AR3 gi licitatia a decurs rapid : 1 V - 1 4 - 4 V - ? Evident c%veti spune 4 n. Cu zece atuuri, probabil numgrul de levate in joc este de 19-20, aga c%se impune continuarea. fn schimb, cu n R1092 V V73 + 32 RD52 ,dupg 1 V - contra - 4 V - ? nu este cazul sii continuati cu 4 4. Partenerul are patru c5@ de pica gi cel mult o cup& dar n u m h l de levate totale este h jur de 17. Dac%adversarii pot face 4 V, hse& ci licitihd 4 n vii expunep la trei cAeri.

fn licitatia competitivii functioneaz5 gi legea fitului reciproc (law ofreciprocaljts)~ subsecventii principiului paritqi, care servege drept concept pentru g5sirea unui fit de opt cii@ (ce va permite o licitatie competitivg la nivel de doi). Ea se enunw astfel : ccind o axci are unfit (de opt air$), ~i cealaltcr ara' are unul, gi se verific5 aritmetic deoarece : d a d dumneavoastrii gi partenerul aveji, sg zicem, un fit & $ h celelalte trei culori (26 - 8 = 18). de opt car$ la pick aceasta mai las5 loc la 18 c fn afar5 de cazul rar h care vefi avea &te 6 - 6 In oricare din celelalte trei culori. adversarii trebuie s5 aibii, in 93 % din cazuri, un fit de opt cii@ h cel pu$n una din culori.
concurs pentru clgtigarea donei phi5 la nivelul pe care il reprezint5 numiirul total de
atuuri pe care il are ^mpreuEi axa, teoria reprezentihd o mare cucerire a bridge-ului modem. Ca o concluzie, sii relinem cg LLT ne sGtuiege ca htr-o 1 i c i t . e competitivii si

Licitatia competitivii

217

Cunoaqterea convengior este necesarii at2t in scopul includerii lor in licitafie, csqtigul conferit de ele bridge-ului modem fiind incontestabil, c&tqi pentru a le hplege senn cadrul licitaiiilor adverse, pentru a folosi cea mai potriviti riposti. sul i Marile conven*, cu frecvenjil in utilizare, cum ar fi contra-ul negativ, responsiv, licitarea bicolorelor in intervenfie, Lebensohl, intervenfiile cu salt slabe, utilizarea cuebidurilor, contrele neobignuite, au fost incorporate in sistem iar functionarea lor expusii $ cadrul capitolelor respective.

0 sene de concepte a p h t e in licitafia competitivii modemi privind licitatiile cu salt, rkpunsurile partmerului deschidentului dupii un contra advers, interpretki date i n anumite situafii unui recontra, contre directionale de atac qi multe altele, fluidizeazii ~i clarificii licitafia, dar folosirea lor depinde de nivelul partenerilor. Cu c&texpertiza acestora crefle, utilitatea lor devine mai evident& dar folosirea lor presupune existenfa unei asocieri bine sudate htre cei doi parteneri.
Un caz tipic de colaborare il reprezint5 :

Licitafiile dc transfer in situafii competitive


Uneori declaqarea transfenuilor este ingreunati de intervenfiile adversarilor. hplegerea prealabilii intre parteneri va pune la punct umfitoarele aspecte : - dupii un contra advers transferul va functions, contra-ul fiind ignorat (se liciteazii ca gi cind deschiderea de 1 FA nu ar fi fost contrag). - recontra poate fi oricind folosit. . dacii contra-ul a fost conven~ionai, recontra sugereazii for@ suficienti pentru a invita la rnanqii qi servefle la clarificarea acfiunilor ulterioare. . dac&contra-ul a fost de penalizare, recontra serveqte ca SOS qi cere deschidentului sii liciteze 2 a. Urmarea este pas, cu trefle lungi, 2 + cu cinci sau rnai multe, sau 2 v l n cu 5 - 5 pc majore. - dupii o intervenfie de 2 a , care de cele mai multe ori este artificialii, contra-ul devine Stayman iar transferurile la nivelul doi rk6.n valabile. Dacii 2 este natural sau este spusii o a16 culoare la nivel de doi, contra-ul este de penalizare qi transferurile cad. - transferurile Texas la nivelul patru r&nb valabile. - dacii intervenfia este la nivel de trei, ceea ce presupune o culoare solidii, lung&, contra-ul nu este de penalizare ci negativ, ceriind culorile majore.

218

Bridge de la A la Z

C . DESPRE CONTRE
Contra de penalizam - Contre speciale :contra de apel contra negativ contra responsiv contra de sustinere contra indicativ de atac - contra neobipuit - recontra

fn fericita epoc5 a whist-ului gi in cea ,,romanticF a bridge-ului, c b d un jucgtor spunea contra, era clar pentru toati lumea c5 a &cut o licitatie de penalizare. h elaborarea conceptelor bridge-ului modern, teoreticienii au constatat cEi a penaliza imediat este, pe de o parte, prea unilateral, iar pe de alti parte s5r5cia vocabularului existent (culoare, FA, pas gi contra) 3 obliga s5 gheasc5 o mai bun5 htrebuinpre a cuvhtului contra la palierele inferioare. Inventfind mai multe tipuri de contre specializate, h f u n c ~ e de nivelul la care a fost spus sau de context, ei i-au conferit cuv6ntului mai multe intelesuri, h func$e de actiunea dus5. S a ajuns &el la urmgtoarea list5 :
a) contra-ul de penalizare b) contre speciale : I. contra-ul de apel 2. contra-ul negativ 3. contra-ul h riispuns (responsive double) 4. contra de suspnere (support double) 5. contra-ul cooperativ 6. contra competitiv (competitive double) 7. contra-ul care cere un anumit atac (direcfional) 8. contra-ul neobignuit 9. recontra Vom hcerca in cele ce urmeaz5 s5 l h u r i m sensul gi scopul acestor conGe precum gi modul lor de functionare. In extenso le veti reg5si h capitolele licitafie, internentie ~i licitafie competitiv5 gi jocul in ap5rare.

a) Contra de penalizare
Scopul actiunii este de a marca un nun& sporit de puncte pe figa de scor prin penalizarea contractului advers. Tabela recompenseaz5 astfel de contre, care sunt actiuni conduse deliberat. fn general se consider5 un astfel de contra ca fiind dat c6nd una din axe a ajuns htrun contract considerat irealizabil de c5tre adversari (datoriti punctajului definut, a levatelor defensive certe etc.). Elly Culbertson zicea c5, dac5 totalul levatelor defensive proprii plus cele ar5tate de partener pe parcursul licita$ei conduc la ipoteza c5 adversarul va ciidea de dou5 ori, se poate considera c5 un contra de penalizare este corect dat, evident dac5 un &el de rezultat va fi superior propriului contract. Si mai spunea c5 la bridge nimic nu este sigur, h afara fa2tului c5 cei care pierd trebuie s5 plEiteasc5.

Licitatia competitivii

219

U n contra de penalizare se recunoagte dacii hdeplinegte unniitoarele condhi : 1. partenerul a vorbit in prealabil. 2. cel care contreazi a avut deja ocazia sii contreze de ape1 dar nu a ficut-o. 3. adversarii au demonstrat prin licitafie d se sacrifid. 4. contractul care se propune penalizkii este de FA. Contra-ul de penalizare trebuie dat h toate situatiile h care : a). adversarii se sacrificii, chiar dac5 ciigtigul este rnai mic, 8i nu suntefi h miisurii sii licita@ la un nivel rnai ridcat. b). &d penalizarea este rnai rentabil5 deck ceea ce ali scrie juchd la nivelul maxim a1 foqei de@ute de axa dvs. c). nu exist5 pericol ca adversarii sii se salveze htr-un contract pe care 1-ar realiza. d). adversarii au eguat htr-o extrem de proasti dstribuhe a cf$ilor cheie Q i htrun misfit. Unul din paradoxurile bridge-ului este cii penaliziWe contractelorjoase aduc cf~tiguri mult mai substanfialedeciit ceel aplicate mangelor sau ~lemurilor. Motivul este cii primele licitafii sunt deseori Gcute cu un considerabil risc, hainte ca nivelul gi fitul sii fie cunoscute. h schimb, intr-o v i i declarat5 h atac, rnai rar se ajunge far5 a se fi controlat daca exist5 un atu solid, fit gi valorile necesare. Rareori veti prinde, in afara unor nehfelegcri grave de licitalie, un judtor bun, ajunghd h ofensivii htr-un contract halt, sii cadi mai mult de o dati sau de douii on. Pe &d la licitatiile joase se marcheaz5 xieori 800 sau chiar l 100 de puncte. Unui judtor care se laudfi d nu a c h t niciodati mai mult de 500 i se poate spune cii nu va fi un dgtig5tor la bridge, nefiind suficient de agresiv. Totugi, contrele de penalizare date contractelor parfiale trebuie analizate foarte atent. Dacii un contra, aga-zis ,,subfire", la un contract de 2 sau 2 + hcii nu declaqeaz . 2 o catastroG, deoarece nu oferii manga, un contra pe majore de la nivelul doi h sus trebuie sii fie solid.

Calculaii intotdeauna levatele de ciidere prezumate htr-o manierii simp12 (una pe picii, una la atu, dou5 colea ...), mai degrabii dec3t &And legiituri vicioase cu puncte.de onor, levate defcnsive etc. Motivul pentru care contra0 nu este fiindcii avefi 20 de puncte, ci fiindcii adversarul va pierde x levate. C w e mari trebuie reevaluate h funcge de licitafie gi, h nici un caz, nu contah pe rnai mult de douii lev&e htr-o culoare, alta deciit cea de atu. Contrhd de penalizare, vii agteptah ca partenerul sii vii furnizeze :
3 - 4 levate defensive dacii a deschis cu 1 FA tare. 2 - 2 1/2 levzte defensive dac5 a deschis cu 1 'la culoare. 1 levat5 defensivii dacii a %cut o internenfie sirnplii. * nici o levati daci a deschs de baraj. Cum s-a rnai spus, corecfii trebuie aplicate dac5 &n licitatie rezultil prezeng de mkini excentrice sau lungimi, ceea ce ar putea dirninua forp levatelor defensive. De excmnplu ARD htr-o culoare fajii de ARDxx'i, pot face rnai degrabii trei Ievate ?nprimul caz gi poate doar una in cel de al doilea.

* *

220

Bridge de la A la Z

Ciiteva lucruri trebuie c&t&ite cu grij5 inainte de a decide un contra de penalizare nu este bine s5 se contreze daci, prin aceasta, se vor furniza adversarilor informatii ce le vor permite eventual s5 adopte o linie de joc cQtig5toare. nu este cazul s5 se contreze dac5 adversarii s-ar putea refugia intr-un alt contract pe care eventual 1-ar putea realiza ori ar cklea m i pu*. Principiul cere ca cel ce a contrat, s5 fie capabil sii penalizeze orice alt contract ulterior. rentabilitatea ; uneori axa ar putea fi rnai ciifigatii continuhd licitafia gi declarhd manga de pildii, deciit s5 se mul$umeascii cu o penalizare. in aprecierea levatelor ce se considerii cii vor fi dgtigate, este m i bine ca ele s5 fie subevaluate, rnai ales dac5 adversarul a ajuns h contractul respectiv fiind h atac, pentru c5 exist5 posibilitatea unor distribufii excentrice care pot r h r n a previziunile. Doar dac5 se conteazi pe doug cMeri sigure, se poate contra. Un contra ,,newosmpoate oferi uneori adversarilor manga, sau solufii de a rezolva dona, fiind avertiza$i. nu trebuie contat niciodat5 pe vreo levat5 defensiv5 certil la un partener care a deschis de baraj. Nu exist5 o asemenea obligatie pentru el. Exemplu tipic 3 + - 3 V - ? Ave$ r A42 v RV973 + 52 Dl08 gi contrati. Dar sunteti in mkurii s5 o facef ~idupH ce partenerul intervenientului va declara 3 4 ? Sau credeti cii faceti singur cinci levate?

N&l de car$ ?nculoarea partenerului este determinant atunci c h d se ia i n considerare un contra de penalizare. Cu ciit sus$inerea este mai bun5, cu atit m h a aparpne atacului gi nu penalizkii. % I schimb, cu c&tnum5rul c5r$lor in culoarea partenerului este rnai mic, ceea ce sugereaz5 un misfit gi perspective de man95 mai scazute, cu atiit contraul de penalizare devine rnai atractiv. Aceste considerente nu au, evident, rolul de a v5 sfitui sii nu uzati de aceastli arm5 absolut necesar5 jocului de bridge. Se spune cH, a la longue, politica contrelor de penalizare judicios aplicate este beneficii celor ce ~ t i u s5 judece la rece avantajele unor asemenea actiuni. C h d se contreazg de penalizare, hsec5 adversarul nu r n a i are nici o scgpare, indiferent in ce alt5 culoare s-ar refugia. Cu alte cuvinte, un contra de penalizare nu este corect dat dac5 el se refer5 doar la o culoare advers5 (vezi exemplul de rnai sus). Cind adversarul a depeit palierul de securitate sau s a sacrificat, iar licitatia axei proprii la un nivel gi mai ridicat este incert5. Se spune h bridge cii ,,palierul cinci spa$ne adversarilor" Cu alte cuvinte, dac5 voluntar s-a declarat manga de 4 r , iar adversarii se sacrificii la nivel de cinci, un rafionament extrem de riguros va decide dac5 se supraliciteazg sau se accept5 o penalizare care poate fi chiar m i mic5 deciit manga, care nu rnai este ins5 cert5. Un contra de penalizare transmite partenerului gi mesajul ,,nu te du rnai departe", palieml superior nu rnai este sigur. ,,Prefer s5 hcasez penalizarea", deoarece lirnita de siguran@a fost atins5. Dac5 adversarii se sacrificii peste nivelul micului glem (lmtr-o licitatie hcheiati), rareori este corect sii continua$ actiunea, considedndu-v5 fhstrat, gi nu r h h e deck solutia penalizgrii. - Un contra de penalizare nu este o acfiuneunilateralg. Partenerul, cu o m h 5 special& ?l& putea ridica dac5 crede c5 nu este rentabil, dacii are valori suplirnentare sau: din contra, se simte vinovat pentru declaratiile inexacte anterioare.

Licitaea competitivd

22 1

Cdnd nu se recomandd sd se contreze ?

Nu este recomandat, in special hcepSitorilor, un contra de penalizare f & controlul culorii de atu adverse. Dacii avefi lungirne in culoarea partenerului, nu mai cont6 pe levate defensive certe acolo. Reduce$ n d r u l levatelor defensive presupuse a fi realizate de partener, dacii este vorba de o culoare lung5 gi suspnutii. principiu, se conteazii pe 2-2%levate defensive din partea unui partener ce a deschis. Aaugafi la acestea cele pe care considerafi ci le vefi realiza dumneavoastrii gi, dacii totalul este corespunziitor, se poate contra. f n general, evitafi sEi contra$ de penalizare din liicomie, demascind cartea gi furnizbd astfel adversarilor informa$i privind localizarea foqei dvs. Nu este recomandabil s l contrafi adversari valorogi fiindcii, relevind un misfit pe care altfel nu 1-ar fi detectat, ac$unea se va htoarce ca un bumerang ^hpotriva dumneavoastrii. Nu vii grlbiji s5 contra$ de penaluare un adversar nevulnerabil, &d intuiji c i se sacx-54 daci3 aveg m q a Inc w , uneori penaharea va fi nesatisGcSoare pentru linia dvs. Un principiu, adesea ignorat, recornand5 s5 nu hcepi sii contrezi de penalizare hainte ca adversarii sii fi atins limita propriilor valori, sau dacl prin contra ii po@face s5 se refugieze htr-o culoare pe care n-o pofi contra. Spre nemulpunrea partenedui, putefi s5-1 scoatefi din contra dac5 apreciafi c5 nu ii vep oferi levatele defensive la care se a@apt5 din partea dumneavoastr5. Nu contrali doar pentru c l aveli AR in culoarea adversarilor, i n contracte declarate de adversari h ofensivii. Pentru ei nu vor fi o surprizii cele douii levate de varf ale dvs. Suntefi mai periculos dacii avefi, de pila, V9xx sau DVxx. Daci partenerul a deschis cu FA, nu contrafi adversarul cu valori doar h culoarea de internenfie. E posibil sii ii gonifi htr-un alt contract. Un contra dat unei deschideri adverse de 1 FA este h principiu un contra de penalizare gi promite o milnil tare de tip defensiv, echvalenti unei deschideri de FA. Dac5 partenerul are 6 P.O. sau mai multe, hlicitafia standard se considee c&el poate sii-1 accepte, manqa este improbabilii gi este mai rentabil sii paseze. schimb, dacii este slab gi are for@distribu$onalii reprezentatii de culori h cinci sau gase c w el va anula penalizarea licithdu-gi propria culoare. Iat5 o astfel de licitafie: IFA - contra - pas - 2 +; licita$a de 2 + vrea sii hsemne mdnli slabd cu lungirne de caro, nu pot ldsa contra-ul de penalizare. Contrele de penalizare date contractelor de 3 FA sunt in principiu strict legate de licit@e. Deoarece atacul bine orientat poate face diferenle de syte de puncte, dac5 exist5 o bun5 gans5 ca adversarul s5 cad8, rh&ne rentabil, chiar dac5 nu reuge* intotdeauna, d se cear5 prin contra atacul cel mai potrivit. De~i multe contra-uri de penalizare sub man95 pot fi extrern de prbfitabile, sunt de aitat situaliile c h d adversarii, realizind contractul, scriu gi rnanga @rin dublarea numhlui de puncte cuvenit pentru parpalg). De exemplu, 2 v contrate gi %cute reprezintg 120 plus eventual gi roberul dacl erau vulnerabili, in schimb 2 + contrate, chiar qi %cute, aduc doar 80 de puncte. De fapt, problema rnajorii in licitafia competitivii nu este c b d trebuie contrati adwrsarii, ci cit de sus pot fi impinai. Doar simplul fapt c5 se va rnarca pozitiv este excelent, aqa cZ trebuie evitat riscul unui contra subtire.

222

Bridge de la A la Z

b) Contre speciale
Pe parcursul licitatiei, wa cum se @iede-acum, unele contre nu au caracter de penalizare. Ele transmit mesaje privind anumite tipuri de carte sau valori gi au fost inventate pentru a facilita furnizarea acestor informafii, care nu pot fi date prin licitatii naturale. Trecind 31revist-5 aceste contre, vom htiilni :
I . Contra de apel

Expus pe larg h subcapitolul 3 al Licitapei in intewenpe, acest tip de contra este folosit de linia intervenientului, dup5 ce adversarul a deschis, la prima oportunitate, atunci c b d partenerul h c l nu a vorbit sau a pasat. ti cere acestuia sg aleagg o culoare de joc, alta deciit cea spusii de deschident. Sg oferim ciiteva exemple, care sunt toate contre de apel :

- contra

1 + -pas- 1 2 + - contra

-pas

1 + - pas - 1 v - contra 1 + -pas-2 pas - contra

+ -pas

1 - contra - 2 + - pas pas - contra

3 4 - contra

2. Contra negativ
Este folosit de partenerul deschidentului, dupg ce adversarii au intervenit, cu scopul de a transmite existenta unor valori care nu pot fi licitate natural. De exemplu 1 + - 1 n - contra, cu n 97 V RV72 + V10 i R9875. $i acest fel de contra special a fost prezentat hextenso 3I cadrul licitafiei competitive.
3. Contra fn rdspuns (responsive double)

Este folosit de partenerul intervenientului, care a dat un contra de apel sau a licitat, atunci cind repondentul a vorbit, h general suspnhd culoarea deschidentului sau licit h d FA. Sugereazl partenerului existenp unor valori ce nu au putut fi licitate natural $i ii cere acestuia s5 aleagg el culoarea. Sau, poate fi dat atunci cind nu poate numi constructiv o culoare, sugerhd intervenientului sii se orienteze spre o altii culoare deciit cea anunpt5. De exemplu : 1 + - contra - 2 + - contra, cu n D932 V R542 + 7 6 D52 (nu doregte s l aleagii el culoarea gi 3 cere intervenientului s5 o facti). Dacl parteneml a intervenit cu o culoare iar repondentul a sus+ut culoarea de deschidere sau a spus FA, douti culori au rnai r h a s nelicitate. Deseori parteneml intervenientului poate avea lungime h ambele aceste culori. Nurnind una dirt ele, un eventual fit pe cealaltii ar putea fi ratat. Responsive double (prezentat gi la pagina 205) rezolvl problema sugerind valori gi lungirne i n ambele culori restante.

Licitatia competitivci

223

4. Contra de sustinere (support double)

0 alti nuanpre a utilidrii contra-ului in licitafia competitivg intervine in cazul in care adversarul aflat dupg repondent liciteazg. Un astfel de contra este cunoscut sub numele de support double Si permite sii se clarifice o susfinere de trei c 5 1 $ in culoarea repondentului. f n consecinp, dacg deschldentul ar sus@e direct culoarea, ar insemna d are patru cB*. Aceasti modalitate de a acfiona oferg posibilitatea de a face deosebire intre o sustinere de trei, respectiv patru c & $ , hculoarea repondentului. Doug exemple : la-pas-1 r - 2 v contra c u : r Dl09 v 32 + AD2 aAV973 1 +-pas-1 4 - 2 v contra cu : r DV3 v 32 + A10732 4 ARS Support double se joacg numai pe intervenfie simpla. D a d intervenh este Gcuti cu salt, se va conveni semnificaiia cu partenerul.
5. Contra iizdicativ de atac

Este folosit pentru a cere part~neruluiun anurnit atac, altul deck cel natural, fie chd se contreazi o licitafie artificial%(sugeriind dejinerea culorii respective), Stayman, transferuri, fie hanumite licitafii care au condus la un contract de 3 FA. De exemplu : 1 FA - pas - 2 - contra 2 v - pas - 3FA - pas general Contra-ul dupg 2 este Qrector de atac, cere atac de treflii. Ca sg fie dat trebuie sii aveti cinci c & $ de treflii cu trei onori sau gase cu doi onori. 1 + - pas - l r - pas Sau : 3 FA - pas - pas - contra. Cere atac de pi&, prima culoare spusii de mort. Deoarece a contra 'licitafiile artificiale doar de dragul avertizgrii asupra dcgncrii culorii respective prezinti destule dezavantaje, acfiunea trebuie ciintiriti cu grijg, pentru a nu deveni folositoare adversarilor.

6. Contra neobipuit (Lightner) Deoarece un contra de penalizare dat unui Slem licitat in atac nu poate oferi dec5t.o compensafie mica fa@ de riscurile ce se a s W printr-o astfel de decizie, el nu este in&cat. C.Lightner, un expert american, a inventat ins5 o conventie, botezati ulterior 'dup5 numele sau, care, in contractele de ~lem, cere un atac neobignuit pentru un tai irnecilat jucatorul care contreazg avkd h plus gi o alti levati cert5. Funcfionarea contrelor Lightner o veti rcgasi pe larg in capitoluljocului in apgrare.
7. Dacd adversarii vorbesc dupti declan~area Blackwood-ului

Deoarecc exist2 cazuri cind adversarii intervin la nivelul cinci, sau chiar $me, dup5 declan~area unui Blackwood, luhd dm spagul de riispuns disponibil, se folosesc ciiteva

224

Bridge de la A la Z

conventii care permit totugi transmiterea numiirului de Agi. Una din ele este DOPI. Potrivit ei un contra dat intervenfei sugereaz5 inexistenja vreunui As, pas-ul arati un As iar palierul urmiitor doi Agi. (D vine de la double, iar P de lapnss) D a d axa joad Roman BW, folosind DOPI, scala de r&punsuri este : contra = 0 - 3 Agi pas = 1 - 4 Agi culoarea urmiitoare = 2 &i Cea de a doua conventie este DEPO. Aici contra sugereazii 0-2 sau 4 Agi iar pas-ul un numiir far5 sot de Asi. Acronimul vine de la double even gi pass odd.
8. Recontra (R.C.)

Recontra este un free-bid, gi este considerat ca singura licitaf e tare a repondentului, dupg ce adversarul a dat un contra de apel deschiderii partenerului. Acest recontra promite o for@ apreciatii la peste 10 P.O., nu. spune nimic despre distnbutie gi nu cere nici un fel de susfnere h culoarea deschidentului. Mulji juciitori lipsif de experienp tind sii creadii cii un R.C. promite neap5rat fit. Este inexact. Fitul poate exista, dar mesaiul este : ,,de$nem balanp punctelor, poate ne vom alege cu o bung penalizare". Repondentul cere deschidentului sii paseze c h d ii vine rhdul, pentru a 15sa eventual loc unui contra de penalizare mai lucrativ. Dad repondentul contreazii apoi culoarea spusii de adversar, aceasta este de penalizare, suslinerea simp15 invitii la mangii (cu 10-11 puncte), iar culoare proprie, FA sau susjinere cu salt semnificii 13 sau mai multe puncte qi este forcing.

Cum pentru a recontra &stti obligatia de a avea minimum 10 puncte, d t B cil orice altti licitatie a partenerului deschidentului dupi un contra de apel advers (culoare nouii, susheri simple sau cu salt) denotti mai pu@e pun& ~inu este forcing.
Pentru a completa tabloul semnificajiilor licitafei de recontra: trebuie ins2 insistat ti asupra altor sensuri ale acesteia. La modul general, htr-o secvenp de licitafe, recontra-ul poate f i : 1) natural 2) convenfonal 3) S.O.S. 1) natural este atunci chd, la un contra de penalizare, ne e s p n m h convingerea c i totu~i se va realiza contractul. 2) convenfonal, atunci c h d dupii un contra de apel a1 adversarilor ii transmitem partenerului mesajul d balanp punctelor este dewutii de axa proprie qi h c e r c h si obfinem maximum din acest avantaj ( de exemplu: 1 v - contra - RC). n 3) S.O.S, atunci chd, pe deschideri conventionale ce pot f i culori scurte, minore i special, datoritii lipsei totale de fit gi a dejinerii unei miini slabe, repondentul incearcii sii sugereze ciiutarea unui atu cu un fit mai bun. De exemplu :
1.

1 v - pas -pas - contra pas - pas - R.C.

Partenerul este probabil gicang de cup5 gi cere deschidentului sii giiseasc2 o alt5 culoare de atu.

2.
3.

1 + - contra - pas - pas R.C.


1 FA - pas - pas - contra pas - pas - R.C.

Probabil d deschldentul a licitat o minor5 h trei ~i cere partenerului s5 aleagg o alt5 culoare. Repondentul are o mihi5 nepotrivit.2 jocului pe FA Si ar prefera s5 joace ktr-o alt5 culoare.

Urmeazi ciiteva exemple care vor u p r a familiarizarea cu sensul diverselor tipuri de contra : Licitatia : Vest ~ o r d ' st ~ u d " A. In scop de apel 1. 1 + contra 2 + pas A l doilea contra este tot de apel, pentru c5 partenerd nu a vorbit. Aratii for@ mai mare deciit un pas contra contra de apel minimal. 2. 1 + 1v pas 2v Tot de apel. 0 m b 5 puternic5 probabil a v k d $i contra pici ~itrefle. 3. 3 v contra Nord are suport h toate cele trei culori ~i o deschidere b&. Apel. 4. 1 v contra Apel. 5. 1 v pas 14 contra Apel, prima ocazie de a contra (Eicut pentm celelalte dou5 culori). B. i n scop de penalitare 1 . 1 FA contra Penalizare, Nord are minim 16 ~i Sud poate pasa daci are valori s5 hcline balanfa p u n ~ t e l ~ r-. 2. 1 v pas 1 FA pas Penalizare, nu s-a contrat la prima licitare a culo2v contra rii . 3. 1 r 2+ contra Penalizare, doar dac5 nu se joac5 cu contra negativ. 4. 1 FA pas 4r contra Penalizare, adversarii sunt i nm q 5 . C . Zndicatie de atac Orice contra dat unei licitahi artificiale indic5 atacul. 1. 1 FA pas 2 contra Sud a ariltat, prin contra la 2 +, for@ h culoare .yi 2V pas 3 FA pas Nord trebuie s8 atace '+. in general un contra dat unui contract de 3 FA cere atac htr-o culoare specific8 (ori I culoarea licitat5 de flanc, ori prima culoare a mortului). 2. 1 l v 3+ pas 3 FA pas pas contra Sud cere partenerului atac de cup5. 3. 1 + pas 1r pas 3 FA pas pas contra Cere atac de picti, culoarea mortului.

D. Un contra dat unui ~ i e m acfvers, declarat h atac, cere partenerului sa fac5 un atac neobignuit. 1. 1 FA 2+ 6v pas Contra-ul stop& atacul normal de w o . Nord este Pas contra probabil manque *Illtr-oalM culoare ( p i & sau treflft).

226

Bridge de la A la Z

D. QUIZ
Exemplele care urmeazii prezint5 cazuri frecvente ce se ivesc 31cadrul licitatiei in interventie gi a celei competitive, gi sunt destinate sii usureze asimilarea conceptului gi a modului i n care trebuie apreciat5 o mhii.

A). Nirneni nu este vulnerabil gi adversarul din dreapta deschide cu 1+. Cum vefi interveni; a v h d urm5toarele mihi :
1). 2). 3). 4). 5).
4 4

R72 v 7 + 54 RD109832 RD72 v AV9 + 4 DV1092 A 72 v RV64 + ARV76 Dl0 4 876 v RV10982 + 7 i A109 A AV7 v R103 + ADlO sD732

6). 4 ARD98 v AD5 + 32 I AV9 7). A RD987 v A103 + 32 I RV7 8). 4 V98 v AV7 + ADlO I ARV9 9)- 4 RV976 V VlO + 4 i A10764 lo) A R10985 V AD1032 + 32 1 9

Rhpunsuri: 1) 3 i . Tipica interventie cu salt, cu o culoare solid&de baraj, care va face via@grea adversarilor. 2) Contra de apel. Evident mai potrivit decgt 2 3) Pas. Concentrarea fortei in culoarea de deschidere nu vil permite deocamdata d vil descrieo m a . 4) 1 v. Intervenoa la nivel de unu promite o culoare fnunoasil dar tinde sa nege o deschidere adevihata. 5) 1 FA. intre limitele de 16.18 P.O., avhd culoarea de deschidere excelent stopatii. 6) Contra, unnat de licitarea culorii de pic& ceea ce promite peste 17 P.O.D. ' 7) 1 4. M h se deosebege de precedents. Nu suntefi destul de tare ca sil incepe9 prin contra m a t de culoare. n c a d unei in8) Contra, urmat de FA semnificg o m h 2 mai tare decgt cea pretinsa i tervenjii directe de 1 FA. f i cu potential in caz de fit. 9) 1 4 . 0 m 10) 1 4. Din douil culori de rang alilturat, cea mai scumpk pentru a o putea licita $ipe cealala. Juchd convenpa Michael's cue-bid, intervenind cu 2 +, ar semnifica o bicolora majora 5-5 pe o deschidere de culoare minor& (in licit*a modern2 cue-bidul direct nu mai reprezint.3 fo* ci o m i M bicolora).

*.

B). Folosirea contrelor negative. Partenerul a deschis gi adversarul a intervenit. Cum veti licita ? 1). dupii : 1 1 ? cu : 4 A743 v R965 32 a D43 2). dupH : 1 a 1 + ? cu : r RV32 V R965 A73 a R8 3). d ~ p i: i1 + 2 a ? cu : r ~ ~ v7 A875 6 + ~ 5 4a 76 V97 a 765 4). dupii : 1 + - 2 a ? cu : r RV932 V R6 5). dupii : 1 + - 2 a ? cu : r DV10975 v 76 R76 a 5 4 6). dupii : 1 + - 2 - ? cu : r D87 v D5432 + 3 a RV97

- +- - -

+ + + +

RBspunsuri : 1) Contra. Un perfect contra negativ care promite 4-4 pe rnajore $i minimum 6 puncte. '2) Contra. Nu exist2 practic o limia de for@superioara pentru a folosi contra-ul negativ. 3) Contra. De manual.

4) Contra. Imperfect, dar dac2 partenerul va licita cupa vefi spune pica. 2 4 ar fi unilateral. 5) 3 A . LicitaGe cu salt slabil; nu este licitatia ideal2 dar e mult mai descriptivg deciit un

conservativ 2 + sau 2 4, care cer o &H mai b u d . 6) Pas. Cu o miini3 slab&,in care lungimea ~i foqa sunt in culoarea intervenientului $i in misfit de caro, fifi conservator.

C). Partenerul a intenenit cu 1 r pe deschiderea adversg de l + ( 1 4 nirneni nu este vulnerabil. Ce vefi licita cu urm~toarele dini:

- 1 n - pas - ?),

RBspunsuri : 1) 2 4. Avefi fit cu partenerul $i ii suspneo culoarea, caroul nu va fi pomenit, m$na este slabil dar nu uit* cil are potenfial de tai. 2) 2 4. Un cue bid. M h a are perspective excelente. Daca partenerul va declara 2 + arst h d o intervenpe minim& il vep invita prin 3 h . 3) 2 +. 0 culoare n o d este tratata ca nonforcing dupil o intervenpe simplil, neaga su$nere i n culoarea partenerului. 4) 2 4. Un cue bid datorita foqei exceptionale. Nu promite absolut o su-ere, dar nici a spune 2 + sau 3 + nu este explicit. 5) 3 4. Suportul de patru c3rp $i singletonuljustifid sustinerea cu salt cu mAnB slabil. !$i dac5 partenerul deschidentului ar fi t?lspuns, tot aslfel trebuie actionat.

D. A c ~ u n competitive. i Deschiderea a fost unnati de un contra de apel a1 partenerului iar adversarul din dreapta vorbeate. Era mai simplu daci pasa. Dar s i vedem, dupii secvenp : 1 + - contra - 2 + - ? ce licitafi cu :
1). 2). 3). 4).

r DV76 v RV32 + 432 + V 2 5). r V v D93 + R32 4 ARD976 4 76 v 43 + ARV542 4 432 6). n R76 v AVlOS + 32 Dl093 r A 8 6 v RV9 + 32 4 AD32 7)- r RV72 v Dl032 + 432 4 D9 4 V98 V A97 + R1087 a DVlO r A73 V 74 + R9654 + 832
Rbpunsuri : ' , 1) Contra. Acesta este un contra responsiv. Dupil suspnerea de adversar a culorii minore de deschidere, promite culorile majore 4-4. 2) Pas. M h 2 tipica. Cu speraqa cii partenerul va contra din nou'de apel, $i I1 vefi transforma in penalizare. 3) 3 4 . Un cue bid. Forcing de man@ care va permite investigarea celui mai bun contract. 4) 2FA. Natural, 11-12P.0. 5) 3 FA. Un gambling care este justificat prin potenfialid de levate pe care il oferg trefla. 3 4 ar fi fost absolut timid. 6 ) 3 v . Invitational. Prea tare pentru un si,nplu 2 v . 7) 2 4. Minimal, dar trebuie sil fifi competitivi. 8) Pas. Mans2 improbabilil. Grcu ds crezut c2 adversarii pot face jocul. VeG Iaxca pozitiv.

228

Bridge de la A la Z

E. REMEMBER
Reevaluarea caracteristicilor miiinii in functie de modul elm s-a produs intener$a adversarilor. Importan@aprecierii corecte a distribuplor in licit*a competitivg. Aplicarea teoriei levatelor totale in actiunile intreprinse. Extragerea rnaximului de profit ei competitive. conducerea licit@-

Diversele modalitiit; de a efectua o interventie cu o culoare. Respectarea regulii lui 213 in contextul interventiei ~i al licitawor de sacrificiu. Condifiile cerute pentru declangarea unui contra de ape1 gi cum se riispunde la o astfel de intervenfie. Deosebirea dintre un contra de penalizare gi cele cu caracter special. Condifiile pretinse pentru un recontra. Func$ionarea contra-ului negativ. Redeschiderea licita$ei, o acfiune care fine cont de valorile presupuse ale partenerului. C h d adversarul e tare, intervengile cu salt sunt slabe, in schimb, c b d adversarul deschide in baraj, intenen$le sunt tari.

JOCUL DE LEVATAAL
DECLARANTUL UI

fn cca 90 % din cazuri, se apeleazii pentxu rezolvarea jocului doar la cele din prirnele douii grupe, gi doar pu@e sunt donele care necesiti procedee tehnice ce fac parte din bagajul de cunogtin$ea1 unui expert.
Pentru rezolvarea optimii a unei done, juciitorii au datoria sii elaboreze un pian de
joc a c&ruiaplicare s&conduc&la hdeplinirea contractului declarat gi, deoarece cwga-

rea levatelor nu este un proces ce decurge automat, se apeleaiii la tehnici de joc capabile sii faciliteze c+tigarea lor. Juciitorul care nu tie decit sii scoat2 atuurile gi s t g i tragi c w l e mari, nu va deveni niciodati un ,,ci$ig&torn. Planul de joc va eviden$a aspectele caracteristice ale donei, de care va trebui s5 se p 5 seama, ~i va sugera maniera in care va fi abordat2 rezolvarea lor. Iar un bun declarant trebuie s&aib&htotdeauna in vedere mai multe optiuni. Pentru ca planul de joc sii aib&succes, este important ca declarantul sii dew5 controlul jocului. El este dator s&-$ impunii propriul tempo, s&organizeze circulaiia (veniri in m m $i pe masii) gi sii adopte un timing al deruliirii jocului. Sistematizhd subiectul, s-a constatat cii exist2 cinci modalit2ti prin care levatele unor tehnici specifice : pot fi ci&tigate,fiecare dintre ele cerind aplicarea gi cuno~terea
1. 2. 3. 4. 5.

cu c&rplemari (onori) prin intermediul atuului (&d) din manevrarea culorilor (promovind anurnite cii* sau majorind culorile lungi) prin intermediul impaselor prin apelarea la procedee tehnice

Juciitorii sunt datori sii se f d i a r i z e z e cu tehnicile elementare, sii le h v e p gi s&$tie sii le aplice. Fgrii a cunoagte modul in care trebuie manenate diverse combina$i de c w nu se va putea aprecia potentialul de levate pe care il reprezint2 fiecare culoare luatii in parte. 0 bun&cunowtere gi o c o r e d manevrare a combinafiilor de cii$ ridicii substantial nivelul de joc. $i grii a apela la forp ascunsg pe care o reprezint2 culoarea de atu ti a profita de ea, punind atuurile sii lucreze, jocul declarantului va fi mereu in suferinp ~i va l&a drastic de dorit. Analizind resursele pe care le con$ne o culoare, vom constata cii ele pot fi atit statice cfit ~idinamice. Resursele statice sunt : 1. levate de virf (top) 2. onori in culoare, care vor fi valorificati prin : a) promovare b) impasare 3. lungime in culoare Valorile dinamice sunt legate de abilitatea : 1. de a ciivtiga atacul gi de a impune propriul tempo 2. de a fi htr-o mhii sau cealalt2, prin intermediul circulatiei, deoarece sunt esen$ale h a exploata htregul potential al miinii. 0 carte de joc are douii criterii de valoare, prima este capacitatea ei de a c&tiga levad'iar cea de a doua de a-$ kdeplini rolul, adicii de a fi valabilii ca o venire.

Jocul de levati a 1 declarantului

233

Cum se realizeazd levate intr-o anume culoare ?


Capacitatea unei culori de a furniza levate poate fi certi sau inced. Levate certe Se considerg cii un anumit numiir de levate este sigur, atunci c b d culoarea are : - sau ctixpie de vhrf - sau o secvenp solidi de onori care poate fi uqor promovat5 (im ambele rngini)

C5teva exemple de combinafii de c&p:

A 3 2 cu R 5 4 = dou5 levate de vSuf R V 2 cu A D 3 = trei levate de v w . Observati c5i ele pot fi realizate dup5 cum decide declarantul (sau dou5 cu As-Dam5 htr-o mhii gi a treia cu Riga in cealalt5 & , sau dou5 cu Riga-Valet qi a treia cu Asul h miha opusg). A D 10 3 2 cu R V 4 = cinci levate certe, dar cu condipa de a se juca kt& onorii din m h a s c u d , pentru a circula fluid spre cea lungg.

Levate obpute prin promovarea unei solide secvente de onori :

DupSi ce Asul este scos cu Riga sau Dama, dou5 levate devin certe. 7 6 5 cu D V 10 9 8 Dup5 ce Asul gi Riga sunt scogi, trei levate devin certe. Remarcafi importanp &$lor intermediare, 10 gi 9. Levate incerte Sunt levatele care au potential de a deveni chfligiitoare2I anumite condifii. 1). prima grupa cuprinde levatele care se vor putea realiza datorit5 lungirnii culorii, prin majorarea qi promovarea c w o r mici la rangul de c&.$ig5itoare. 2). cea de a doua include levatele capabile a fi obpute datorit5 pozitiei favorabile a unor ciirp de onor, prin reuqita unor aga-zise impase. h ambele cazuri nurnarul de levate ce ar fi posibil de realizat cu astfel de culori variazg de la mihg la mit-15 gi depinde integral de distribufia sau de pozitia ciiqilor din culoarea respectivg 2I miinile adversarilor. Sintetizind, levatele pot deveni cigtig5toare astfel :

V 3 2 cu

RD4

I. Levate prin promovare

Se obfin prin cedarea cktre adversar a uneia sau mai multor c5rp dmtr-o secven@de onori : DV2 R104 Dup5 ce Asul este scos de la adversar, douii levate sunt cgqtig5toare. 982 D V 10 4 3 Dupii ce Asul gi Riga sunt cedate adversarilor, trei levate devin ciiqtigiitoare.

II. Levate prin majorare

Ele nu sunt certe, dar pot fi obfinute pe dou5 c5i a/. datoriti lmgirnii culorii respective (cu c2t culoarea este mai lung5, cu atit sunt mai mari gansele de a mjora c & $ l e mici). b/. datoriti pozifiei favorabile a onorilor adverpi, prin apelarea la tehnica denumitii impas. a/. Levatele prin mjorare datoritii lungimii se o b p dup5 ce levatele datorate ckplor de rang superior depute de adversar sunt cedate. Reu~ita unei aseel de metode depinde de distribuoa hmPinile adversarilor a ckplor mai mari hrang. De exemplu : dac5 ARDV sunt intr-o &% se poate obfine o levati. daci onorii sunt distribuiti 3-1, se obfin dou5 levate. d a d sunt 2-2, se o b p trei levate. 9752 8643 dad cele cinci cZi$ lips5 sunt distribuite 3-2, probabilitate ce se reggsegte in 68 % din cazuri, se poate obfine o levati. Obsewatie: & procesul de majorare intewine factoml tempo, fn sensul cd declaranfu2 trebuie sb aibci posibilitatea, rec&$tiga^nd d m , sd joace culoarea de mai multe on. Existi diverse combinafii in care majorarea se poate ob@e atiit datoriti definerii de c5$ mari, cat gi a posesiei lungimii. De exemplu 7643 10 9 8 5 2

- trei levate de v2rf sunt certe, patru dac5 adversarii au culoarea 4- 1 gi cinci dac5 este ^unp?i~$tii 3-2. R52 A7643 - dou5 levate sunt certe, patru dac5 adversarii au c5rple distribuite 3-2, gi trei levate dac5 ele sunt 4-1. R52 AD43 - trei levate de v M sunt certe, dar se ob@ patru daci adversarii au c w l e 3-3 (36%). 3 A R D 6 5 4 - gase levate dac5 adversarii au c w l e 3-3, cinci daci sunt 4-2 (48%) gi patru dac5 sunt 5-1 (15%). bl. Levate ce se obfin datoritti pozitiei onorilor advergi, prin impase sau expase. principiu, dac5 nu existti informaoi din licitafie, h aprecierea reupitei impaselor se apelea25 la probabilitiiti matematice.
R52 AD643

III. Levate prin tai

Cel mai simplu gi productiv procedeu este taiul efectuat cu c5rple mici ale mortului. Valorificarea potentialului atuului poate fi imens, gi poate fi ugor de demonstrat p ~ t r un exemplu simplu. Presupunem un atu de opt c5rp, ^unpgqite4 - 4, astfel RV75 AD64

1. dac5 se trag c5qile culorii, se vor r d i z a patru levate. 2. dac5 se poate efectua un tai cu un atu mic, nu&l levatelor va ere* la cinci. 3. dacii se pot efectua dou5 taiuri cu atuurile mici, totalul ajunge la gase. 4. dacg se poate face un tai in cruce (cu atuurile ambelor d i n i ) , nurniirul levatelor poate deveni Sapte sau chiar opt.

Jocul de levati a1 declarantului

23 5

Sii urmiirirn douii exemple de tai la mort, urmhd ca alte tehnici avansate de valorificare a ah~urilor sii fie expuse ulterior: Contractul este de 4 n gi Vest atacii + 3, poate un singleton. Sapte levate existi. Cinci la atu gi cei doi A9i rogii. Dupii atac, s-ar mai putea promova o levati la caro, iar alte douii se vor putea obfine prin taiul cupelor perdante la mort. W i b astfel trei perdante, douii la treflii gi una la caro. Dar este de evitat tenta$a de a l b a atacul sii curgii, riscul ca Est sii ia cu Riga gi sii ofere imediat taiul partenerului este mare. Vest ar putea da miba Estului cu treflii iar acesta ar mai putea face un t a i .Plus al doilea onor de treflii, gi iati ciiderile. Corect este asadar sii se clstige atacul cu Asul gi sii se continue cu cup5 la As urmat de un prim tai de cupii. Revenire in mhii pe atu gi incii un t a i de cupii, cu Riga de atu pentru a menaja circulafia gi a putea veni i n miin5 cu 47 la As pentru a scoate atuul restant. Apoi Dama dt: car0 poate fi cedati adversarilor. Din nou 4 r . Prirnele douii levate de treflii le iau adversarii gi mai sunt posibile gi douii perdante la cup&, dacii primul pas ar fi tragerea a douii tururi de atu. Conduita corecti a jocului, chtigbd a treia levat-5, este sii se joace As de cup5 gi apoi sii se cedeze o cupii, cea de a treia levati a flancului. Dupii care, clstigibd returul, se va t&a cupa rnicii cu Riga de pic5 gi se va reveni h miW pe atu extrhibd atuurile. De notat este cii, degi existii nouii atuuri pe linie, se @ i e din tabelele de probabiliti$ c%patru c & $ restante pot fi mai degrabii 3 - 1 decfrt 2 - 2, aga cii efectuarea taiului este premergiitoare extragerii aturilor adverse. Ansarnblul tehnicilor de joc care ajuti declarantul la realizarea contractului va fi tratat in extenso prin exemple. Abilitatea bunului juciitor se demonstreaza prin giisirqa tehnicii potrivite cazului respectiv gi aplicarea ei cu succes. Cazul @a-zisului ,,expert ghmonist", care gtia pe de n practicg este un rost toate tehnicile imaginabile dar care nu era capabil sii le aplice i subiect deseori pastisat i n manuale gi reviste de bridge. Nu se poate afirma c5 juc5torii cu statut de expert sunt infailibili, dar ei gregesc mult mai p u p decit muritorii de rhd. Juciitorul stiipiin pe elementele jocului de levat5 este eel care recunoagte dm prima clip5 c5 un joc trebuie jucat, de pild5, in tai h cruce, dar *e gi c5 hainte de a se ^mbarcahtr-un asemenea joc trebuie sii trag5 dgtigMoarele din culorile al5turate. Precum gi unde trebuie sii tennine aceasti operatie, in mi% sau la mort, ca s5 hceapa taiurile.

23 6

Bridge & la A la Z

Principiul citirii mtiinilor - Principiul prudenrei - Principiul de siguran{ri Strategia controlului mtiinii - Factorul timp - Principiul simetriei - Principiul promovcin'i unei culori
Principiile jocului de levatii sunt aplicate cu ajutorul tehnicilor de joc. Coordonarea, printr-un plan, a diferitelor manevre ce trebuie aplicate, reprezinti strategia jocului, iar executia detaliilor acestui plan, prin intermediul tehnicilor existente, este de fapt tactica jocului. Dacii elementele tehnicii de joc sunt *mugite gi aplicate corect gi constant, automat se dezvolti gi simp1 c w i , gi flerul care caracterizeazii bunii juciitori. A face un impas spre As-Darn5 este o manevrii tehnicii, dar c h d trebuie executatii, gi dacii trebuie, finede strategie, iar reugita de expertiza juciitorului. Doug aspecte mai sunt interesante in acest context, a1 c@tig&ii experienfei. Primul este un paradox. Faptul cii juciitorii neexperimentaji prefer&sii joace la adiipostul unui atu dar cii, pe de altii park, mult mai repede sunt ^mu$itetehnicile de joc $i manevrarea contractelor de firii atu. Cunogtiniele hcepZitorilor sunt mai limitate h ceea ce prive* manevrarea contractelor de culoare, deoarece, din punct de vedere tehnic, jocul cu atu este mai complex decgt cel &ii atu. Cel de a1 doilea are implicaw psihologice. Juciitorii lips@ de har tind sg-gi ignore adversarii. Bridge-ul este hsii un joc care se desfigoarii in funcbe de adversari, gi $hind seama de ei. Juciitorul este dator sii ia noti de sisternul de licitafie i h special de cel & semnalizare folosit. De asemenea, d a d igi cunoiqte adversarii, $tie dacii sunt rigizi in licitatie, blufeazii, sunt competitivi, au ,,ochelari de cal" 9.a.m.d. Trebuie sii observe & unde au defosat gi ce au defosat, de unde n-au, de unde au, ce pericole P i amenin@$i de care adversar trebuie sii se fereascii. Pe ling5 cunosinjele tehnice, strategia u n u i bun juciitor este condusii $i ?nfunctie de adversari.

in ce categorii care p o t 3 incadrate diversele tipuri de done de bridge ?


Din punct de vedere a1jocului de levatii, donele pot fi grupate h trei mari categorii
1. Familia jocurilor de fir5 atu. Strategia rezolvgrii mginilor pretabile acestei grupe este de a controla cu c w mari culorile scurte gi de a promova o parte din levate prin majorarea ciiqilor din culorile lungi.

Familia jocurilor bazate pe atu gi pe tai. Caracteristic acestora este folosirea unor atuuri mici, din miha scurtfi h general, pentru obiinerea de taiuri, pentru a nu le 1isa lipsite de utilitate gi fir5 a contribui cu nici o zestre la levatele cg~tigate cu atuurile mari.
2.

3. .Farnilia jocurilor cu atu / fir5 atu. Miinile din aceasti grupii se joacii similar strategiei 'unui joc de fir&atu, asigurati in plus de existenla unui atu ce funcfioneaziica stoper

Jocul de levatii a1 declarantului

237

a 1 culorilor adversarilor. f.n astfel de done, In general, se extrag atuurile adverse imediat $1 apoi se joacii culoarea sau culorile secundare majore, atuurile r W e avind rolul de a opri culorile flancului. Uneori exist5 posibilitatea de a transforma complet un joc de culoare htr-unul de FA, dacii m h a permite, extrtigind gi jucind toate atuurile, pentru a continua apoi cu o alt5 culoare sau culori libere. Dupii cum s-a mai spus, levatele pot fi cMigate : 1. cu onorii (cu cg@e mari) 2. cu lungirnile (culori libere sau eliberabile) 3. cu taiuri (la contractele de culoare) Aceste trei posibilitiifi presupun de la bun hceput o tehnicii diferitii pentru jocurile de FA gi alta aplicabilii jocurilor de culoare. Stabilirea numkului de levate se face la fiecare culoare 2x1 parte, calculind atiit clgtigiitoarele ciit gi perdantele.
Cum se calculeaza' levatde perdante ?

Prima operafiune pe care trebuie sii o efectueze declarantul, dupg ce mortul a fost etalat gi ^hainte de a juca vreo levatii, este de a-gi numiira levatele imediat cQtig5toare (dacii contractul este de FA) gi levatele perdante (dacii contractul este de culoare). Calculul se face luindu-se fiecare culoare pe rind, apreciind perdantele ?nh c f i e de n d m l de c w h &a scurti5. Clteva exemple pentru familiarizarea cu modul de calcul a 1 perdantelor la un joc de culoare: ARxx cu xx = nici o perdantii ARx cu Dx = nici o perdantii RDx cu xx = o perdantii ARxxx cu DVxx = nicioperdantii Axxx cu x = nici o perdanti V 1Oxx cu x = o perdanti Axxx xx = o perdantii cu Axx cu xxx = douii perdante DVlOx cu xxx = douii perdante 8xxx cu V 10 9 = trei perdante Obsewape: sub rezewa de a putea tdia perdantele cu atuurile rndinii scurte. NumSlrarea levatelor perdante nu este suficientii pentru a determina aprecierea reqitei unui contract. Planul de joc va servi la aplicarea liniei juste de joc. De pila, cu mort : cieclarant rR32 rADV109 v3 vA42 +A432 a87654 +R5 4932

Contractul este de 4 n gi, degi aparent sunt doar trei perdante (la treflti), zece lei-ate nu se pot realiza deciit dac5 declarantul va tiia cele douii cupe mici la mort, inainte de a trage atuul. Cu alte cuvinte, faptul cii existii doar trei perdante nu conduce autorrat la concluzia cZ exist2 gi zece levate c2qtigitoare. Verificarea c@tig%toarelor serve~te la a sugera linia corectil de joc.

0 falsii pozitie de securitate conduce deseori la neglijarea numiiriirii ci~tig5toarelor, in special c h d se poate face o defosg atractiv5
Sud joacii 4 r qi primeqte atacul de Valet de treflii. Dacii declarantul, griibit sii defoseze caroul perdant, se duce la Asul de atu, o sii aib5 probleme h cazul picilor distribuite 3-1. C h d va ceda cupa pentru a-qi deschide taiul, adversarul va reveni atu qi Sud nu va mai avea la dispozifie deck un singur atu la mort pentru un tai de cup& ceea ce este insuficient. Avind voie sii piard5 trei levate, un caro, un atu qi o cupii, corect este sii nu cedeze tentatiei de a defosa qi, la levata a doua, s3joace cup3 inicii din m&15 pentru a deschide taiul.

Principiul citirii mtiinilor


Acest postulat trebuie avut h vedere h momentul hceperii jocului, studiind cele 26 de c@i vizibile. El se realizeazii analizhd : a. b. c. d. care a fost licitafia ce carte s-a atacat qi ce carte a furnizat celiilalt adversar ce sistem de semnalizare folosesc adversarii probabilitatea matematic5 a distribufiei celorlalte culori (legat5 gi de teoria simetriei)

Licitafiile adverse, at2t pe culoare d t gi pe FA, in general furnizeazii lnforrna# precise, aSa cii reconstituirea dinilor adversarilor gi a punctajului definut, de ciitre cine anume, este in general posibil5. De pildii, adversarul a internenit cu FA, ce concluzie se poate trage ? Sau, adversarul a contrat contractul fhal. Ce 1-a deterrninat ? Acest lucru trebuie s5 alerteze asupra unor repartitii defavorabile fie la atu, fie la alte culori, gi cere adoptarea unor solu$i in concordanp cu infonnatia primiti. Pentru a cfgtiga informatii suplimentare privind distributia, care s5 permiti reconstituirea mfinilor, declarantul rnai trebuie uneori sB mai joace o Ievati, cfteodati d o e ^mainte de a decide asupra planului de joc, reconstituind distribufiile adverse.

n tabele, dar douti Cele mai fiecvente probabilit5ti matematice au fost prezentate i sunt extrem de importante qi trebuie re@ute, fiindcii intervin mai tot timpul qi vor semi la aprecierea distribujiilor adverse qi qanselor de eliberare a culorilor. Ele sunt cu qase cirp lips5 htr-o culoare, in 48 % din cazuri ele sunt distribuite 4 - 2 ~i numai in 36 % sunt 3 - 3. avind cinci ciirp lips&, probabilitatea ca ele sii fie *mp@ite 3 - 2 la adversari este de 68 % din cazuri, qi doar de 28 % ca distribufia lor sii fie 4 - 1.
Acfiunea de hcercare a depistiirii ciiqilor de onor lipsii, dupii licitatie qi atac, reprezina, practic, giisirea planului de joc ce trebuie folosit h cazul respectiv.

Jocul de levati a1 declarantului

239

Principiul pruden fei


Cere s5 se caute linii alternative, iar un contract s5 nu fie iremediabil comprornis de o iinie specific5 de joc, aleas5 c h d nu au fost date suficiente, sau aleas5 astfel h c i t s5 exclud5 posibilitatea de a o mai schimba pe parcurs. De exemplu, pregitind majorarea unei lungimi, nu este indicat a debuta cu c w e mari. Cu A863 h m&Gi gi R72 la mort, dac5 culoarea nu este distribuitii prietenege gi W l e sunt 4 - 2, kcepind cu As gi Rig5 se pierde controlul &i. Chiar dac5 stau 3 3, juchd c w l e mari gi apoi pierzhd o leva& este nevoie de o venire pentru a beneficia de cartea majorat5. Corect este s5 se joace rnic din ambele m&inila prima levatii. Un important principiu spune c H ln contractele dificile, vrhd-nevribd, trebuie jucat bazat pe presupunerea c5i se vor g h i cgrple adverse aga cum ar fi bine s5 fie, ?nschunb, in cazul contractelor ugoare, trebuie jucat pesimist, aplichd un joc de siguranp, tocmai pentru ca prudenfa s5 fereascB declarantul de distribufii defavorabile neqteptate ce pot cornpromite jocul. Jocul de aminare la contractele de FA este unul recomandat de prudenp, 6cut pentru a tiia leg5tura htre adversari. Dar el nu este automat. Uneori prudeng trebuie ignorat2 gi levata c&@igatii imediat, de frica unui contraatac devastator.

Principiul de siguranti
Aplicarea lui este realizabilg prin intermediul a dou5 strategii. Prima propune asigurarea contractului h primul rind, ori de c2te ori este posibil. De aici deriv5 gi cea de a doua, va-zisH a jocurilor de siguranjii, care s u g e r d s5 se prefere cedarea unei levate, atunci cind jocul nu este periclitat, fluidizind derularea jocului gi &d prioritate contractului i n detrimentul levatelor suplirnentare. Presupunibd drept posibil critic5 distribufia adversa lntr-o anurnit5 culoare, declarantul va aplica un joc de siguranp k rnanevrarea culorii, ferindu-se htotdeauna de distribu$i excentrice gi fiind dispus s5 cedeze o levatii.

Strategia controlului miinii


Se realizeaz5 prin aprecierea numarului de pierderi de tempo la care oblig5 jocul. D e cite ori se va pierde &a ? Ca un corolar, din aplicarea acestei strategii rezuIt5 principiul de evitare a adversarului periculos, aplicarea jocului de amhare. La contractele de fir5 atu cel mai important lucru este tZierea conlu?ica$ilor lntre flancuri, amhind c&tse poate cistigarea levatei ! c cartea de stop. In strategia de evitare a adversarului periculos, de pil&, impasele nu se m i fac normal, ci k asa fel hc&t,daci sunt pierdute, s5 nu poatii fi cd~tigate de cgtre cel ce poate da peste cap linerea declarantului. Metodele de menpnere a controlului la am, c h d adversarii forjeaz5 declarantul sa d e , fac parte tot di? strategia controlului miinilor sensibile.

Factorul timp
Factorul timp este determinant in dinamica jocului h calculul eliberiixii unei culori gi este considerat unul din st2dpii de bazi ai strategiei dezvolttirii jocului declarantului,in conditiile h care eliberarea propriilor culori este o curs5 cu adversarul, ce hcearci si-gi impuni propriul joc. C b d la un joc de far&atu h a trebuie cedati de doui on, se recornan& ca prima oar5 s i se promoveze culoarea cheia ii lipsege Asul gi abia apoi s i se joace cea h care un onor poate fi impasat. Declarantul trebuie s i fie cu un tempo *maintea adversamlui, pentru a reugi si-gi impuni planul de joc. Iat2 un exemplu pe aceasti t e a i n care exist2 posibilitatea de a obpne levate ad+onale de la doug culori, iar declarantul, combhihd ~ansele ~i p b d seama de tempo, trebuie s i aleagi solufia o p t h i Contractul este de 3 FA gi atacul este cupi. Cinci levate sigure g i posibilitiifi suficiente. Trefla oferZi trei levate gi caroul alte doui, prin promovare. La prima vedere culoarea de trefli pare sigw-5, dar nu de trei levate este nevoie ci de patru. Si daci se va debuta prin scoaterea Asului de trefli, nici adversarii nu vor sta cu dna-n s h gi vor scoate gi ei finerea de cupi. Jocul corect este un car0 mic din & la levata a doua. Daci Vest are Asul gi il pune, sau il are sec, nu mai e nevoie de levate de trefli. Sau poate c i nu-1 pune imediat gi lasi declarantul s H cfgtige o levat5 de caro. Iar nu mai sunt probleme. Declarantul va schirnba jocul pe trefli $i va realiza contractul. Combiniind ~ansele, alegerea caroului la levata a doua este superioarii treflei.

Principiul simetriei
Teoria simetriei a fost copilul iubit a1 lui Ely Culbertson. Ea proclami cii o distribufie echilibrat2 atrage dupi sine i n jurul mesei, de obicei, tot distributii echilibrate ~i divizate echitabil. Iar o distributie dezechilibraa, cu lungirne mare, atrage dupg ea distributii asemWtoare. Este lung intr-o culoare, implicit este scurt in altele, spune clopofelul. Exist5 un paralelism htre tipurile de minii. Potrivit legii simetriei, este foarte posibil ca, a v h d o m h i de tipul 5-4-2-2, fie un alt jucitor are una similarii, fie una din culori este distribuiti in jurul mesei tot 5-4-2-2. Forrnulhd deductii din legea simetriei, Blackwood a ajuns la o concluzie privind modul de jucare a culorilor h noui c5$, cu Dama lipsi. Se impaseazi on nu ? Se cunoaqte bitrhul adagiu care suspne c i ,,cu opt mereu f i cu noud niciodatd", degi tot o cimiliturii zice c i ,,niciodatii9'nu exist2 la bridge. Teoria lui Blackwood asupra distribufiei, derivatii din legea simetriei, 1-a facut si formuleze principiul potrivit ctlsuia atunci c h d ai noui c & $ h o culoare, lipsind Dama (daci nu existi indicatii de localizare), s i se trag5 Asul gi Riga h cap daci h mfinile declarantului .yi mortului ^mpreuni exist5 o culoare s c u d de patru c%r$distribuifi 2 - 2

Jocul de levatti a1 declarantului

24 1

sau una de cinci ciirfi ^mp&pti 3 - 2, gi sii se apeleze la impas dacii culoarea de patru crvfi este 3 - 1 sau 4 - 0. Teoria nu se confirm8 suficient de mult pentru a fi aplicat5 constant, h schirnb principiul simetriei se regiisefle fiecvent la m a de joc.

Principiulpromovcin'i unei culori


0 decizie de a promova o culoare depinde integral de felul h care sunt plasate c w le la adversar. Distribu$a c&plor adversarilor este tot at5t de important5 ca gi valoarea cilrplor mari ale acestora. Trei factori sunt de luat h considerare : 1. cel ce recomand5i principiul probabiliti@ormatematice 2. cel care pretinde cii plasamentul ck$ilor este aga cum s-ar don 3. cel care recomana aplicareajocului de siguranp Cind existi o posibilitate de alegere htre douH linii de joc, principiul cere luarea h considerafie ?n primul rind a probabilit5filor matematice privind distribufia ciufilor lips&. Juchd normal gi aplicind corect acest principiu, automat se va g h i solufia alegerii unei linii de joc gi ulterior, cind se vor perfecfiona cunogtinfele ~i hdembrea, se va dezvolta ~iflerul, care va completa ceea ce tehnica de bazil a sedimentat deja. A plasa anumite cSlrfi cheie la un anume adversar, chiar dacii nu se va dovedi corect, ajuti la pregiitirea acfiunii.

* c b d doi onori sunt lipsii gi nu exist5 jndicagi privind localizarea lor, se joacii pe premiza cii sunt partaja$, unul ?n sthga ~i altul h dreapta. * se evit5 pe cit posibil jucarea onorilor man ?ncap, hcercbd sii se joace din m h opusii combinagei de onori (evident h contextul n l u i necesar de levate gi fimcfie de existenfa venirilor). * nu se consumii onorii mari pentru a captura c w l e mici. * nu se extrag prematur atuurile atunci c b d este necesari5 h prealabil efectuarea de taiuri cu c5Wle miiinii scurte (mortului). * declarantul trebuie sii refbze sii fie scurtat c h d igi poate permite sii p i a r a hcii o levati (sau levate), pentru a re@e controlul culorii de atu. * sii se foloseascii principiul finalurilor de joc, care prevede dezbriicarea adversarilor de c&@e de retur, prin eliminare gi apoi plasare de mh5, i n scopul returului favorabil. * sii se pii seama de aprecierea factorului pozifional, deoarece foarte multe jocuri trebuie s5 debuteze din m h a potriviti, nu din indferent care. * uneori este bine sg se defileze o culoare lungii, pentru a obliga adversarul sii defoseze. * cind se dorese ca adversarul sii nu poat5 semnaliza, se joacii imediat atu. * trebuie stabilit de la hceput ce minii (sau culoare) se intentioneazii a fi majorati, fiindcii htreg procesul de veniri va fi construit pornind de la acest plan. * cigtigind levatele cu c* mari, nu trebuie uitati regula care cere sf se joace rnai ht2i onorii m5inii scurte, pentru a fluidiza jocul gi a nu bloca culoarea (de exemplu, avhd AD 1032 cu RV5, se va debuta cu RV).

Citeva sfatun', ce completeazil principiile de joc enunfate:

PLANUL DE JOC AL DECLARANTULUI LA CONTRACTELE DE FM DE ATU


Juciitorii neexperimentati se feresc h general sii joace EirSi de atu, deoarece se simt mai h siguranp la adiipostul oferit de umbrela culorii de atu. Si nu sunt departe de adeviir, htruciit, h afarii de protecfa pe care atuul o asigurk nepermiwd defilarea unei culori adverse, c-le de atu fac posibilii objmerea multor levate suplimentare. Dar, pe de alt5 parte, la &ii atu planul de campanie este mult rnai simplu. Declarantul se va htreba doar cite levate cigigiitoare are imediat gi h ce culoare pot fi ob@ute levatele lipsii, jocul de FA fiind de fapt bazat pe eliberarea culorilor lungi. Jocul de f W de atu se renun5i la o curs5 htre declarant gi flanc, cine este cel care reugeqte primul sii-qi majoreze culoarea lungii gi sii facii jocul sau sii marcheze dderea. De fapt aceasta este problem crucial&h 99 % din contractele de FA, unde nu se &tig& levate decit cu ciirp mari qi cu culori lungi. A doua htrebare pe care trebuie sii gi-o pun5 declarantul se refer5 la numiirul de p e r i (stoperi) h culoarea adversii, care ii vor perrnite sii-qi dezvolte propria culoare, sursii a levatelor lipsii, iar principiul spune sd se menfind cat mai mult posibil stopuI tn culoarea adversd. Declarantul de FA are de fapt acest avantaj, c&poate opri flancul 31 acfunea de eliberare a unei culori de atac. Flancul, pe de alt5 parte, beneficid de avantajul tempo-ului oferit de atac. Dupii ce atacul inif al a fost efectuat qi mortul s-a etalat, declarantul vede toate cele 26 de ciirp cu ajutorul ciirora va trebui sii realizeze contractul. Prima migcare, hainte de a juca vreo carte, este cea de a trece h revisti fiecare culoare h parte qi de a nurnira levatele ciqtigiitoare. Adicii cele care pot fi imediat trase fir5 a fi nevoie sii se cedeze m h a adversarilor. Pornind de la n u m h l lor, h cazul cii sunt insuficiente, se va trece la elaborarea unui plan de joc care sii permiti obpnerea levatelor lipsii. Datele pentru elaborarea planului de joc depind de : a. num5rul levatelor ciqtigiitoare. b. decizia referitoare la sursa levatelor lips5 qi identificarea solutiilor tehnice (promovare, majorare culoare lmgii, impase), luhd not5 de pericolele prezentate d e jocul irnaginat. c. identificarea adversarului periculos qi modul de evitare pe care qi-1 propune planul de joc. Cea rnai uzualii tehnicii de joc, folositi la ^mpiedicareamajorhi culorii adverse, este jocul de amhare. Este rnijlocul prin care circulafa dintre adversari va fi htreruptii, iar aplicarea ei faciliteazii jocul cu adversarul nepericulos, evifidu-1 pe cel ce de@e levata de ciidere. Deqi juciitorilor lipsifi de experienp nu le place sii dea dnunul, aceastii manevri este deseori esenfalii. Stiind care este punctul slab, el trebuie cu orice pref protejat. 0 mare atentie trebuie acordati timing-ului qi circulaGei intre m h a declarantului ti mort.. Tehnicile uzuale, cum sunt jocurile de evitare, de amhare, jocul h gol, asigurarea

Jocul de levati a1 declarantului

243

circula$ei, coup de Bath, jocunle de siguranw de blocare gi deblocare, impasele, plast rile de mini3 etc., vor fi redate pe larg prin exemple pe parcursul capitolului. Ca o conciuzie, vom prezenta o listi conpnind principalele puncte pe care declarantul trebuie sii le treacii rapid in revisti., gi care ?l vor ajuta sii-gi facii planul in functie de informqiile pe care le-a primit. Degi num&rullor este apreciabil, aceasta nu trebuie sii sperie gi sii vii facii sii renunpiti la ele. Destul de repede, cikjtigind expenen@, binehples d nurnai dacii se joacii frecvent gi se depun eforturi pentru perfectionare, va fi suficient ca, doar aruncind o privire pe cii@le mortului gi pe cea de atac, revibind mental licitatia, s5 se poat5 decide asupra unui plan de joc. Important este sii existe un plan gi sii nu se joace la intiimplare. Iar dacii linia aleasii pe parcursul jocului trebuie modificata, nu ezita$ sii apelati la alte solu$i pentru a iegi din impas. 1. funcfie de numiirul levatelor sigure, se va identifica sursa levatelor lipsii. 2. Trecerea i n revisti a fieciirei culori h parte ca surse de levate. 3. Poate fi realizat contractul sau nu ? 4. Ce spune atacul ? (a 4-a din lungime /se va folosi regula lui 11, dintr-o secven@, h culoarea partenerului etc.). 5. Dacii exist5 informafii din licitafia adversarilor, corelatide cu atacul gi cu procedura de localizare a ciirjdor mari la adversari. 6. E x i d vreun adversar periculos ? Poate fi evitat ? 7. Trebuie luati imediat levata sau este nevoie de un joc de am2nare pentru a t&a circulafia ? 8. De c&teori trebuie cedat5 miha ? 9. Care este culoarea periculoasii care amenin@contractul ? 10. Dacii douii culori trebuie dezvoltate, care trebuie jucati rnai inti%? 11. Care sunt distribufiile probabile ale adversarilor ? 12. Existi suficiente veniri &-mort pentru reugita manevelor ? 13. Este vreo culoare blocatti, sau este necesarii vreo deblocare ? 14. Poate fi jucati o culoare care sii constringii adversarul la defose ce nu-i convin ? 15. Dacii o singurii levati lipsegte, trebuie decis de la inceput c h d se va incerca ob$nerea ei. 16. Dacii sunt necesare irnpase, ce probabilitate au, in ce direcjie vor fi date (evitind adversarul periculos) gi c h d trebuie Gcute. 17. Se poate apela la jocuri de siguranp ? 18. Se poate efectua vreo plasare de m W h M, gi cui bebuie oferiti ? 19. Defilarea succesiunii jocului gi ordinea h care vor trebui jucate levatele. exemplele care urmeazii se vor prezenta cele douii miini ale declarantului $1 mortului, ktr-un contract de 3 FA, gi linia de joc recomandati :
declarant (Vest)
1.

mort (Est)

nRV7 v R65 +A654 a843

rA54 vA32 +D7 +A R 7 52

Sunt gapte levate sigure. Se hcearcii majorarea treflei jucind As-Rig& mic gi sperhd o dxstributie 3 - 3. Pentru levate suplimentare se poate apela la impasul de pica sau expasul de caro.

244

Bridge de la A la Z

2.

4.

rAR7 vAR82 +R65 a763 ~ 7 6 3 vA82 +R8762 i R 7 ,A54 vR65 +A32 18752

4543 v53 +A32 A v 10 8 4 rA54 vR65 + D v 10 5 +A53 rRD9 vA83 + 74 * A D v 10 6 rA84 v543 + A5 * D v 10 7 6 r6543 v AV + A D v 10 i765 r652 vRD7 + R5 1 D v 10 6 5 47 v R v 10 7 5 +AD7 46543 4765 v 72 + 762 +AR765 465 vAD3 +AV75 iA432

rR53 vAD7 + RDV 19842 6 rA82 v 92 +R765 iRDV10 7. r R 9 4 vA32 +A87 iR843 8. nA1098 vA2 +R43 4AR87 9. rAD8 vAR43 +AR8 i832 1 0 . rRD4 vR72 +R1032 iR75
11.

5.

Sapte levate sigure. Se bcearca majorarea treflelor prin impas repetat, revenind tn miin5 pe culoarea unde, dupg atac, mai sunt dou5 +eri. Cinci levate sigure. Se am2n5i de dou5 on &tigarea atacului de pica, apoi se elibereazs caroul, sperind cii Asul nu este la cel cu lungimea de pic&,sau c5 era culoarea 6 patru. $ape levate sigure. Atac de caro. Se las5 doui tururi adversarilor, dup5 care se face impas contra Regelui de treflg. Astfel, contractul este imbatabil chiar dac5 Riga este la Sud gi el mai are un caro. Sapte levate sigure, dup5 atacul de cup& Dacii Sud a pus Riga de cup&,se la55 levata adversarului, degi mai sunt dou5 pneri. Dup5 care se incearc5 eliberarea treflei. Sase levate sigure. Atac, pic5 Se ia imdat,' deoarece un contraatac de cup2 ar fi ucigq. Se I continu5 cu trefl5, pentru eliberarea culorii. : Sase levate sigure dup5 atacul de pic% Sud a pus Dama, care trebuie luat.5, 6 caz contrar n u se mai face levat5 6 culoare. Se continu5 procedihd la promovarea treflei. Opt levate sigure. Atac Riga de p i d . Avhd inc5 o +ere, se ia imediat gi se majoreazii cupa, juciind As gi impas la Valet. Sapte levate certe. Pe once atac se ia $i se joac5 o levat5 in go1 la trefl5 (din lips5 de veniri la mort). 68 % qanse de reuqit5.

I I
i

"

443 vADV +D9843 +RV6

r ADV v6543 + A Rv 7 132

Opt levate sigure. Atac pic&, Sud pune Valetul. Se ia cu Dama, se trece la mort pe cup%~i se execut5 impas de car0 contra Sudului. Dad Dama va fi la Nord, acesta nu va putea reveni pica, Riga fiind gardat. Opt levate sigure. Atac de trefl5, Sud pune Dama. Se ia cu Riga, se trece pe mas5 la caro ; gi se face irnpas de cupg. Daci Nord cggigi, el ' nu poate rejuca trefl5. 1

Jocul de levati a1 declarantului

PLANUL DE JOC LA CONTRACTELE DE CULOARE


intocmirea unui plan de joc, trQibd concluzii dm datele pe care le are declarantul la dispozifie dupfi momentul atacului, nu se bucurfi din pficate de suficienti ateniie, fiind tratati superficial sau rutinier. Deoarece cheia performanfelor este legatit de pregitirea jocului, recomandfirile ce urmeazfi sunt importante. Filtrarea informa$ilor rezultate din licitafie gi din atac, aplicarea probabilitifilor maternatice gi alegerea tehnicilor de joc potrivite, contribuie la elaborarea unui plan de joc cu ganse de reugiti. Orice plan, oricgt de modest sau de redus ar fi, este mai bun deck nici un plan. Iar dacfi, aga cum s-a mai spus, pe parcursul jocului sunt oferite elemente noi, el va fi modificat in funcfie de informajiile primite. Arma secretii a jocului de culoare este atuul. Depnerea controlului gi posibilitatea de a stopa culoarea adversarilor este un mare avantaj, de care se fine cont h elaborarea strategiei de joc. Cind existi un atu gi un fit bun, 21general,se vor realiza mai multe levate decit ju&d fir5 atu, deoarece mai multe tehnici de joc, care conduc la crearea de levate, sunt disponibile la jocurile protejatc de atu. Cum mai htotdeauna contractul declarat ,,nu cade d i ciirli" gi existi o levati-doufi lipsfi, declarantul trebuie sfi gfiseascfi metoda de a face ca ele sfi dlsparfi. Stabilirea unei rela$i htre numhul de levate cigtigfitoare gi numfirul celor perda~ite, examinarea posibilelor c & $ ~i culori care pot ajunge ?npostura de dgtigiitoare, practic, inseamnil a face un plan de joc. Procesul de suplimentare a numtimlui de levate cggtigfitoare se face exarninhd atent ficcare culoare, pentru a stabili dacfi este capabili, sau nu, sB devini o sursfi de levate. Reconstituind distribuliile adverse, apelhd la calculul probabilititlilor gi juchd cu toatc cele 52 de c5@, cele 26 v h t e gi cele 26 ale adversarilor, intuite h c i din licitafie $i atac, un declarant avizat va avea un randament mult superior celor ce nu au depus un efort constant de ghdire a jocului. Paradoxal poate, alegerea unui plan de joc la contractele la culoare este rnai dificil5 decgt la atu, unde levatele se cigtig5 doar cu &fi man sau lungimi. atuului qi a1 multiplelor tehnici, se ofera rnai multe La jocurile de culoaie, sub scut~ll opliuni gi esenpal este sii se facfi o alegere corecta gi nu sfi se incerce concornitent mai multe. C~un fac mul$ jucitori neexperimentafi care taie fir5 rost, fac irnpase in s t h g a gi dreapta, gi nu se decid cum sfi conducfi jocul. C h d se adopt5 un plan de joc, trebuie s5 se gtie exact ce se doregte prin intermediul lui.

246

Bridge de la A la Z

Urm5ri$ acest exemplu, h care mai multe alternative se oferii :

Contract :4 4 . Atac Darna de pic&. Cum s-ar putea face jocul ?


1 . Majordnd culoarea lungd. Se trag As-Rig5 de pic& apoi As de car0 gi cedatir m h cu Dama de caro. Se va ajunge apoi la mort cu Asul de trefl5 gi pe caralele rnajore se vor defosa cupele perdante. S-ar putea face astfel unsprezece levate.
2. Tdind la mort. Se cktig5 atacul, se trage Asul de cup5 gi se taie o cup5. Apoi As de trefl5, tai de trefl5 gi h c 5 un tai de cupit. Se vine h r n M la Asul de car0 gi se joac5 Riga de pick Dac5 cupa nu a devenit major&,se vor pierde o cup&,un atu gi un caro, realizhd zece levate.

3. Impasdnd.. S-ar putea c w g a atacul gi debuta cu trefl5 la As. Apoi cup&cu impas. Dac5 irnpasul reuge*, se va t&a o cup5 la mort gi executa gi impasul de caro. htr-o zi norocoasii s-ar putea face dou5sprezece levate, altfel, unsprezece.
4 . Tdind in mdnd Se cMig5 atacul, se joac5 trefl5 la As ~i se taie o trefl5. As de cup5, tai de cup5 gi tai de trefl5. Apoi hcii un tai de cupii. Dacii pin8 h acest moment nu a supratiriat nimeni, se vor putea face zece levate juchd Asul de caro, Riga de pic5 gi plasa &a Vestului pe atu sau car0 pentru ultirna levaa.

Acest exemplu, care a demonstrat c5 oricare din cele patru planuri de joc, dac5 era respectat, oferea contractul, a fost invalidat de un declarant care a N u t mortig s5 joace @a a cigtigat atacul gi a jucat As de cup& tai de cup5, As de trefli, tai de trefli. Dupi care a %cut impasul de caro, nereugit. Vest a cigigat gi a jucat Valetul de atu. S-au pierdut pin5 la urn5 un caro, o pic5 gi bc5 dou5 cupe. 0 ciidere.

Jocul de levati a1 declarantului

247

Mai toate jocurile de culoare se hcadreaz5 ?nunniitoarele patru grupe:


1. bazate pe taiul perdantelor cu atuurile mortului 2. bazate pe majorarea unei culori lungi, concomitent sau urmatii de scoaterea atuurilor 3. utilizind la maximum atuurile ambelor mihi, printr-un joc de tai k cruce sau mort inversat 4. extriighd atuurile gi apoi promovbd c & $ cwgiitoare h culorile aliiturate Ordinea de prioritate a declarantului h aplicarea planului ales ar trebui s&fie u w toarea : a. eliminarea perdantelor prin tai b. defosarea perdantelor c. extragerea atuurilor d. promovare de levate e. majorarea culorilor lungi f. impase g. alte tehnici de joc (cu intermedid atuului, elim&iri,plasiiri de m&nietc) Tehnicile elementare, perfecfionate gi de expert, care vor trebui aplicate, vor fi prezentate cu exemple h cursul acestui capitol. Principalele aspecte, ce se cuvin a fi trecute ?nrevisti de ciitre declarant pentru a elabora cel mai potrivit plan de joc, sunt : 1. n W a r e a perdantelor, dar gi a clgtigiitoarelor sigure, culoare de culoare. 2. situa$a atuului qi cum se cere a fi manewat. Poate fi extras imediat sau nu ? C t te atuuri au adversarii ? 3. Pot fi &ate la mort unele din ciirple perdante ? 4. Ce culoare se preteazii pentru eliberare, ce riscuri comportii ? 5. Ce c & $ pot fi promovate, ce riscuri comporti ? 6. Se pot defosa unele perdante (imediat sau mai tirziu) ? 7. Pot fi executate irnpase, ^unpotriva cui qi c h d ? 8. Ce a dezvgluit licita$a adversii privind punctele gi distribufile ? Se poate stabili punctajul depnut de adversari, la cine se ghegte gi care adversar este periculos. 9. Ce spune atacul ? Existii riscuri de tai ? 10. Se preteazii nGna la un joc de tai 21cruce ? 11. Cum este asigurati circulafiamhii-mort pentru a aplica planul de joc ? 12. Ce mhii trebuie majoratii, a mortului sau a declarantului ? 13. De cite ori se va pierde miha, ce riscuri comport5 ? 14. Este necesar, gi poate fi aplicat, vreun joc de siguran@? 15. Este vreo culoare blocata ? 16. Exist5 vreun risc de a pierde controlul miiinii la atu ? 17. Pot fi realizate levate ?XI plus, fir5 a risca contractul ? 18. Coordonarea juctirii c&x$lor, levati3 cu levatii. Este asigurat timingul ? 19. Tehnicile de joc care rnai pot fi folosite ( e l W , joc h gol, amh5ri, plasgri de &a) 20. haginarea halului de joc.
\

Urmeaz5 un set de exemple ?ncare, prezentind cele dou5 milhi, se sugereazi linia de joc recomandati a fi aplicati
declarant (Vest)

mort (Est)

rDV9 vD103 +A32 a5432

Contract 4 r, perdante patru (mi trei Agi gi o levati de caro, dar care poate fi defosati pe o cup5 promovat5 la mort). Dac5 atacul nu este caro, se j o d imediat atu. Dacii este caro, se elibereazii imediat o cupii, jucbd Riga gi acoperind apoi Valetul cu Dama, hcerciind defosarea caroului perdant. Contract 6 r, perdanti o trefl5 gi poate Riga de atu. Atac Riga de trefl5. Se trage As (pe care cade Riga) ~i Dam5 de caro (defosiind trefla), dup5 care se impasead pica, pentru o eventual5 levati h plus. Contract 5 a, cu perdante sigure Asul de treflii gi Asul de caro. Se extrage imediat atuul cedtind Asul. Perdanta de pic%se d e f o s d pe Riga de cupii. Contract 6 r. Atac caro. Doug perdante, o cup5 gi o trefl5. Singura solu@e ar fi elirninarea perdantei de cup5 hcer&d majorarea treflelor, dac5 sunt 3-3. Se extrag atuurile, urmate de o treflii in gol, pentru menfinerea circula@ei.Apoi As de trefl5, tai de trefl5 gi venire la Asul de cup5 pentru defosarea cupei pe trefla majorati. RemarcaG cum atacuri succesive de cup2 (in atac la jucarea treflei in gol), ar fi scos venirea de pe
mas%.

Contract 4 4, cu trei tururi de caro la atac. h afar5 de cele dou5 carale perdante, se pot pierde gi douii cupe dac5 declarantul nu le taie (circultind pe trefl5) cu atuurile man. Contract 4 . Atac Dam5 de caro. Aparent, dou5 pcrdante de cup% Dar dac5 declarantul trage atuurile, ar putea pierdc chiar patru cupe. Aga c5 trebuie s5-gi preg5teasc5 un tai la mort. Se ia atacul pe mas5 gi se impaseazi la cupii. Presupunhd c5 Nord cQtig5 gi revine atu, se cQtigii pe mas5 gi se joacii iar cupii. Indiferent cine cQtig5, o cup5 se va putea t%a cu un onor de atu.

Jocul de levatd a1 declarantului

249

7.

rDV10943 vAD4 4 R94 154

rR76 v75 4 A732 1 AR76

8.

AARDV10 vA2 4 2 1AR654

1"

4 765 1RD4

lo.

rARDV v32 4ARV75 172 rA106543 VA 4 A74 1R52

ll.

12.

hR432 vA542 42 iR1075

Contract 4 r . Perdante Asul de atu, un car0 gi poate o cup5. Reugita depinde de capacitatea de a &a o cup5 pe mask Aga c H nu se trag atuurile. Cel mai sigur este de a debuta cu cupele, pentru ca gi pe retur de As de atu, atu, s5 r M un atu la mort pentru taiul cupei. Contract 6 r . Perdanti o cup& dar treflele tre4654 buie gbite 3-3, tiind de dou5 on. Se debuteazii cu As de trefl5, tai de trefla gi v6543 ulteriorkc5untai. 4 ~ 7 5 4 3 Dac5 s-ar fi hceput cu &-Rig5 de treflg gi 13 apoi taiuri, exista riscul suprataiului. Contract 3 r . Trei tururi de cup5 h atac, ultimu1 &at. Perdante dou5 cupe, un caro pi o pic5 (dacH sunt 3-2). rR73 Se trag dou5 tunui de atu, 15shd majora la ~ 7 6 5 adversari, dup5 care se elibereaz5 caroul. 4 R D v 10 Dac5 declarantul rnai juca un atu, pierdea con1A72 trolul, deoarece flancul mai juca o cup& s c o ~ d u -ultimul i atu, gi, cind c@tiga cu Asul de caro, mai avea o cup5 major&. Contract 4 r . Trei tururi succesive de cup%. r 1054 Cum declarantul nu are decit patru atuuri, nu igi poate permite s5 taie. Va arunca o perdanti ~ 7 5 4 (trefla), Acum mortul piize$e continuarea de 4 D 109 cup5 gi declarantul poate scoate atuurile gi face 8A 5 4 3 jocul dac5 ele stau rnai r&ude 4-2. Contract 6 4 . Perdante un car0 gi o treflg, dar rRDV7 deunadmelesepoatesc5pamajorhdocup5 gi jucind perdanti pe perdanti. vDV3 Se cigtig5 atacul, se degajeaza Asul de cup% +R52 se trece cu atu la mort gi pe Dama de cup5 se 1A74 defosead din minora atacati. Returul se @tig5, se scot atuurile gi pe cealalti cup5 se defoseaz5 minora perdanti in cealalti culoare. Contract 5 1 . Perdant2, teoretic, o picg, dar jocul trebuie conceput h tai & I cruce. rA75 La kceput se trag onorii dm culoarea lateral& v3 pica, ca sit nu se ajung5 h situafia ca adversarii 4 A6543 s5 defoseze in timpul taiurilor, gi apoi se exe4AD98 cut2 taiul kcrucigat cu rogiile. Dac5 atacul era trefl5, se obfinea qi irnpasul gratuit la Valet.

13.

r7

r AV 32

vAD53 vR2 + AV7 + D932 a ~ ~ 1 0 7 64 ~ 3 2

14.

rAD973 v2 +RD72 +732

r R V 10 v A653 +A43 a654

15.

rAV1054 vR5 +A43 a765

rRD732 vA32 + R5 a A v 10

Contract 6 4 gi atacul este Riga de p i d . Se ia cu Asul gi se trzge As-Rig; de atu. Apoi Rig5, As de cup5 gi cup5 tEiiat5 cu ultirnul atu de la mort. Se revine i n miin5 la Asul de caro, 61% a risca impasul, care ar putea conduce la un tai a1 cupei. Se scoate ultirnul atu gi se cedeaz5 un caro. Contract 4 r . Se pierd primele trei tururi de treflg, dup5 care flancul joac5 cup%. Linia de joc, pentru a nu risca o eventual5 distribufie p r o a d la caro, va fi de mort inversat (tai cu m h a lung%gi extragere cu m h scurti%). As de cup5, tai de cup5 cu Asul, venire la mort cu Asul de car0 gi tai de cup%cu Dama. Pic2 la decar gi ultirna cup5 ti%iati% cu 9. Revenire pe mas%cu pic5 rnic5 la decar gi extragerea atuului (3-2 = 68 %). 6 r cu atac de cup& Perdante una sau d o 6 trefle. Se extrag atuurile adverse, dup5 care se elirnini?i caroul gi cupa, terminhd in m u , gi treflii la decar. Sud prime* plasarea de miin5 gi nu poate juca decit ori in tai-defos5 pe rogii, ori in fbrgeta de trefl5.

Observatie & toate exemplele prezentate, s-a considerat ca' distribu/iile adverse nu sunt excentrice Si permit o desjfiQurare normala' a>ocului bazatd pe probabilitdti.

Jocul de levatd a1 declarantului

25 1

MANEVRAREA CULORIL,OR
Manevrarea unei culori - Manevre bazate pe probabilitii fi -Manevre de necesitate - Jocurile de siguranfd
Scopul studierii gi cunoagterii diferitelor combinatii de c w este de a putea extrage maxkiiiil dz profit din manevrarea lor corecti. Pentru a deveni un bun juciitor de levati, este obligatone intelegerea combinafiilor de bazii ale ciiwor unei culori. Exist2 culori a ciror conformatie conduce invariabil la acelagi numiir de levate, indiferent cum sunt jucate, gi existi culori ?n care combinarea ciiflor este de -a naturii hc&tse pot obtine un nurniir variabil de levate, h c f i e de modul de manevrare, wind seama de valoarea ciirplor gi de nuzwirul celor lips%. incii de pe vremea whst-ului sunt cunoscute gi folosite patru t e h c i de bazB de manevrare a unei culori, in scopul realiziirii unui numiir c&trnai mare de levate a). jocul onorilor in cap, aga-zisa manevrii indiferentii, dar cu precaufiunea (pentru men$nerea circulaGei) de a juca mai intii onorii din m h scurtii. De exemplu, cu R4 vizavi de ADV3, se hcepe cu Riga. b). jocul spre ccrrtile mari. Cu 32 vizavi de RD7, se va juca din prima m h a spre onori. c). prin intermediul impaselor d). jocul la majorare, uneori in go1 (pentru menajarea circulafiei). De exemplu AR9765 vizavi de 43. Cu cit culoarea este rnai lungii, cu atAt majorarea ciix$lor mici este rnai ugoarii. Pentru promovarea ( i nrang), de pildi cu RDVIO, se va ceda o levatii, cu DV 109 se vor ceda dou5 levate.

h funcfie de exigenfele contractului, manevrarea unei culori poate fi condus5 in trei


feluri
(1).Dupa' principiul probabilitd&lor, zis si a1 ,,celei rnai bune ~ a n s e "Este vorba de aga-numita tehnicd normald, care cere juciitorilor sii cunoascii cele rnai fiecvente probabilititi de distribufie a c w l o r lips&.

(2). Dupd principiulprudenfei, apelhd la jocuri de siguran@pentru a asigura indeplinirea contractului. Se joac5 de siguranp atunci c h d contractul declarat este inferior celui pe care aparent il prornit ciiqile printr-o manevrare normalii. fn asemenea cazuri se pot folosi manevre de securitate care nu comprornit contractul, ci il fac sigur gi in condi$i de distributie defavorabilii, renunwd la eventualele levate in plus.
(3). Dupd principiul de necesitate, potrivit chis dacii o singur5 pozitie a ciirfilor adverse permite realizarea obiectivului fixat, se va juca consideriind cii aceast5 condipe este indepliniti gi ci.@le stau ,,aga cum dorim"

Vom examina, prin intermediul exemplelor, manevrarea celor mai importante combinatii de csrfi conform principiului ,,celei mai bune ~anse", @ ~ cont ~ de d reparti$ile normale cele mai fiecvente. Obsewatie : foarte des, manevrarea combinqtiei apeleazd la impas.

Onori grupati Combinatia


.

NumLir total de cfirp 8 9

10

A 10 9 ...

Mic spre 9, $i dat drumul dacil mha doua nu pune onor

Onori separati
A D 10 3 2 R964 RD103 A752 AD 96 2 R543 RV762 A853 AR54 V1062 R1095 A43 A1052 D43 A752 D963 AV652 Cu 9 c * . Unul din onorii gardafi (Asul sau Dama), pentru a conuola daci nu este vreo sicmil la adversari. Cu 8 c&p. Unul din onorii grupati @ga sau Dama), $i apoi mic spre onorul ( izolat (Asul). I Cu 9 catti. O n o d izolat (Riga). . - .

I Cu 9 c w .

I Cu 8 c&p.
I

Riga $i Asul in cap. 0 n o d izolat (AS&) gi apoi mic spre Valet. Cu 8 c q i . Son& cu Asul $i apoi din cealaltii miM cu Valetul. Cu 7 cwi. Asul $i apoi mic spre 9, $i incil o data mic spre 10. Cu 7 c w . Mic spre Dami vi, dacg este pierdutil, impas ulterior spre Valet.

I Cu 8 c&p.
I

I Dac2 nu apare, se continua cu mic spre Dam5.


1 Cu 10 cilrti. Mic sure Valet.

Asul $i, dacil apare 10 sau Valetul in mina ti patra, mic spre 9.

1 AV53
D643

.-

Cu 8 c&rti. Impas repetat juchd spre As. . . Cu 9 cwi. Asul $i, dac5 cade un onor, ulterior mic spre Valet. Cu 8 c&p. Mic spre onorii grupa@.

10962 AV6 32 9875 RV95

Jocul de levatti a1 declarantului

253

R9852 DV43 RV95 742 V 10 5


R642 RD V 95 32

Cu 9 c w . Unul dln onorii grupdti. Cu 7 c w . Mic spre 9, apoi mic spre Valet. Cu 7 c w . Mic spre 10 $i apoi mic spre Valet. Cu 7 c w . Mic spre Valet $i, dac2 trece, se repet2 cu mic spre DaM. Daca Valetul este luat, se continua cu onorii in frunte.

(I). Munevre batate pe , ,cea mai bunti ~ansti ",respectiv pe probabilit*


Jocul bazat pe probabilitfi$ este acela k care, E c h d referire la doufi linii de joc, este aleas5 aceea cu cea mai mare probabilitate maternatid. De pild5, jocul bazat pe o distribufie 3 - 2 la adversari, ktiInitfi in 68 % din cazuri, este de preferat celui de impas, care reprezintfi doar 50 %, motiv pentru care manevrarea culorilor in funche de probabilit5h este nurnitti gi , jocul cu cea mai bun5 gansC' Ciiteva exemple Problema este dac5 s5 se trag5 Asul gi apoi s5 se impaseze, sau s5 se f a d imediat impasul la Dam%. Este mai bine de im2asat irnediat, deoarece acest joc permite repetarea impasului, dacii Vest a pus mic. Presupunhd d se vor patru levate, se poatc juca As gi Riga, sperhd un onor dubleton. Sau se poate face impas la 9 gi repeta la 10. Un prim irnpas Si apoi As-kg&, este jocul cu cea mai bun5 sans5. Se poate juca Asul gi apoi rnic, sau un impas urmat de As, sau impas repetat. Cea mai bun5 linie de joc este dublul impas. Tendinfa este de a juca spre Valet, gi apoi Asul, dac5 impasul a reugit, bazat pe Riga dubleton. Ugor superior este jocul &11 m h 5 , cu Dama care, dac5 este acoperitfi cu Riga, se va pune Asul gi ulterior declarantul va repeta impasul, contra decarului (Vest poate avea R 10 x). A v h d doar dou5 c * , Sud va impasa de la hceput. Cu trei c5@ va trage kt% o son& cu Asul gi apoi va impasa de dou5 ori din m h 5 spre fig5-Valet-decar. C h d sunt posibile dou5 sau mai multe linii de joc, calculul probabilittihlor ofer5 posibilitatea evalu5rii avantajului combdrii acestora Calculul probabilitG6lor unuijoc Z n care se combinii zansele P h 5 acum au fost expuse combinahile frecvente de c5qi ktr-o anume culoare gi modul lor de manevrare practichd &ferite linii de joc. '.Dac5 se ia h s 5 h considcrare htreaga m2.118, trebuie examinate, $i combinate, gansele h mai mult de o singur5 culoare.

254

Bridge de la A la2

Pcntru inceput, s5 stabilim modul de compunere a probabilititilor Exemplul prezentat ilustreaz2 dou2 situafii diferite. S5 presupunem c5 se joac5 6 V cu atac de caro. Pentru hdeplinirea contractului, este nevoie fie de irnpasul +A reugit de atu (50 %), fie de o ^hnpSufire 3-3 a treflelor (36 %), aAD65 pentru defosa picii perdante. Bar nu trebuie s5 se hpleagi4 din asta c5 probabilitatea de succes a glemului ar fi de 86 %, pentru rR43 c5 ar fi ca gi cum s-ar n W r a gansele de dou5 on. & realitate, vAD543 numai dacg impasul de cup5 egueaz5 se ia h considerare dis75 tribulia treflelor. & mod normal, la levata a doua se va face aR84 impasul. Din 100 de cazuri in care apare aceasti4 pozitie, $50 impasul reuge*. h celelalte 50, contractul va depinde de trefle, unde gansa de distributie 3-3 este de 36 % , adic2 ?n 18 cazuri. Concluzia va fi c2, prin combinarea ganselor. $emu1 va avea o probabilitate de succes de 68 % (50+18). rA52 v V 10 8 7 2

Se poate formula o regul2 a acestor situatii, ?ncare este nevoie ca doar una din doui pozitii s5 fie favorabil2, gi In care aplicarea unei manevre nu prejudiciaz5 gansa celei de a doua Sansa globalci este obtinutci prin aditionarea probabilitcitii primei manewe (PA)cu rezultatul calcululuiprobabilitdtii celei de a doua ( l raportat ? ~ la cazurile ) , de nereugitci a primeia. Formula matematic5 este PUB = PA+ (100 - PA)x PB Vom presupune acum, avhd aceleagi mihi, c5 s-a ajuns h nefericitul contract de 7 v De data aceasta este nevoie de ambele condijii, ~i de impasul de cup5 gi de distribu$a 3-3 a treflelor. Sunt 50 de ocazii h care impasul reugegte, dar chiar ~i aga glemul este dependent de distributia treflelor, care T n 36 % din situatii (18 cazuri) este 3-3. Rata de succes a marelui glem este deci de 18 %. Prin m a r e probabilitatea de reugitil in cazurile c h d se pretind doug pozitii favorabile se ob@e multiplicdnd probabilitdfile celor douci manevre. Formula matematic2 este : PUB = PA x PB.

(2). Manevre de necesitate


Ele impun conduita jocului in funcfie de nuxGrul de levate cent de contract, realizabil cu doar o singurii conditie. Dac2 este nevoie de patru levate, unicul mod este de a g h i Riga sec la Est. Se trage Asul gi se face apoi de dopa on impas contra Valetului. - Pentru cinci levate, corect este o carte mica de 1hgH As gi acoperirea decarului cu Valetul, urmat apoi de Asul h cap, pentru capturarea celuilalt onor. Sac, dac5 Est a pus Darna la prima levati, ?n turul urm2tor se va juca Valetul impasfind Vestul. - Unica gans2 de a face toate levatele este de a gisi Valetul sec la Est gi, de aceea, se va juca bazat pe aceasti condifie. Dama in cap, gi ulterior impas la 9.

D 10

Jocul de levatii a1 declarantului

255

d.

A74 RV6

10 8

D9532

P r e s u p h d c5 e vorba de culoarea de atu, gi Vest a contrat (neagtepthdu-se s5 gZiseasc5 Asul pe masg), pentru ca el s5 fie limitat la o singur5 levati Estul trebuie s5 aib5 decarul dubleton. Corect este s5 se joace mic de pe mas5 spre 9, cigtigat de Valet, gi apoi Dama in cap, capturhd decarul gi Riga. Manevrarea core& a acestei culori, de la care se doregte obpnerea a trei levate, dm ra$uni de control $i pentru a menaja circulatia, const5 in jucarea primei levate in gol. Nu se debut& cu Asul $i Riga deoarece culoarea ar putea fi prost hstribuiti.

7542 AR3

(3). Jocurile de sigurantii

h toate cazurile in care se examineaz5 o culoare, cu scopul de a se determina numaml de levate pe care o combinajie de cii@ (privit5 independent de celelalte) il poate oferi, existi dou5 moduri de a o face. Prirnul i ~propune i aprecierea num5rului maxim de levate care ar putea fi realizate. Cel de a1 doilea presupune efectuarea unui joc de siguranp, prin care se dorege obperea unui num5r de levate mai mic deck cel maxim posibil, printr-o manevra care, ?n schunb, asigurii numgrul suficient de levate necesar indeplinirii contractului. 0 astfel de manevr%,cunoscuti sub numele de joc de sigurant8, se executi strict legat de alte elemente importante ale t e h c i i jocului de leva* gi in special de factorul tempo gi de existenp venirilor necesare executirii manevrei. Lipsa acestora conduce uneori la imposibilitatea efectu5rii unui joc de siguranp. Termenul se referg la faptul d declarantul acordi prioritate indeplinirii contractului, cu intentia de a reduce la minim riscul de a cadea, in detrimentul unor posibile levate suplimentare. h concursurile de perechi, unde conteaz5 foarte mult o levat5 ?nplus. siguranp contractului trece pe planul doi. Vom t r e e hr d mai mulk exernpie dej d de sigumn$?i cu diverse combina$i de c & $ :
CBaile axei
1)

Jocul de siguranta

D4 32
A 10 8 7 6 5

Pentru a nu pierde de&t o levat& sejoacii nlic de pe mas3 ~ idaca , Est contribuie cu o carte mica, se intercaleaza decarul. in felul acesta nu se pierde nici o levatFi daca Est are Riga sec. Varianta potrivit caeia cel mai potrivit joc ar fi mic spre Dama este gresiti%.

2)

RV64

A952

3)

AV9876

-t

D432

Ju&d Riga ~iapoi mic spre 9, suntem proteja$ contra tuturor combinatiilor de 4-1 pentru a asigura trei levate. D a d Est nu mai rfispunde, se pune Asul ~i se joaca spre Valet. Iar dac3 Est a avut D1087, nu va face nici el d&t un joc. Corect este de a impasa pornind cu Dama de la mort, pentru a sc putea ulterior captura R105 in m5.na Estului.

4) 5)

A 865
RD943

Corect este de a porni cu Asul, deoarece astfel se poate captura, *ti pierde vreo levata, secvenp V1072 in m h Estului.

a se

1
6) 7) 8)

A10762 R 94 3
l&7 5

1/
'

A10432 AD874 2 653 A R V 10 5 4 86

Daca sunt necesare toate levatele, se joacil Asul ~iRiga, presupunhd clirtile adversarilor 2-2. Daca un onor cade in primul tur, se recornand3 a se lmpasa celalalt onor in turul urmitor. ~ a c w i poate pierde o levaa, x ioaca mic dintr-o m h 2 si se intercaleaz5 decarul sau n o d din cealalt2 ;in felul acesta suntem protejap contra DVxx. fntr-o min2. Se incepe cu Riga, dupi care mic la decar. in felul acesta suntem protejati dac5 Est arc DVxx. Pentru a obfine toate levatele, se executa impasul la D a d . Cea mai bud vans2 de a nu pierde deciit o levatil este de a juca mai intii Asul $i apoi mic spre Dam% Jocul corect cere impas din primul tur la decar. Cu n o d cilsp este corect o son& cu Riga, ceea ce ar reprezenta o protecpe contra unei Dame seci la Est, dar cu opt carfi numai impasul imediat va permite capturarea Damei in patru la Vest. Situape similarti cu precedents, cere impas imediat. 1n primul tur Riga, urmat de mic la decar, deoarece astfel suntem protejati contra DV8x la Vest. Contra Estului nu avem ce face. Corect se d e b u t e d cu Asul. A juca in primul tur mic spre Dama conduce la pierderea a do&i levate daca Vest are Riga sec. Pentru patru levate, se pornevte cu Riga. Se revine in Sud $i se joac5 mic spre Valet. Acest mod de a juca dspunde la toate impqrile 4-1. & cazul c3 se pretind toate cinci levatele, se executii impas contra Damei in trei la Vest. 0 variant2 a precedentei, h care corect este Asul mai inti%,m a t de mic la 9 de pe mad. Pentru cinci levate se impaseazil la Dama in trei cu Estul.

$-

tt

9)

AR432 y-10 9 AR975

10) 11) 12)

7 10 3 2
t

AV86 53

A9543 13) 14) 15) R96 AV875 D754

-t

D4 RV6

AR962 A 863
R 10 9 2

-t
t t

16)

A 10 9 6 4 3

vs
17)

D a d avem nevoie de toate levatele, corect este s5 se joace Dama prima oar&,deoarece ne va permite s2 impasfim ulterior Estul, dac2 are toate cele patru & I $ lips%. Poate cel mai important tip de joc de siguranp. Dac8 culoarea este atu. $i 1 DV754 sunt la adversari, nu se p a t e trage direct Asuls? Riga F6ra a pier& controlul m%nii. Corect este As $i apoi mic spre Riga. Daca nu apare un [ onor, se impaseaa. Mulp joaca la prima levatil Valetul, ceea ce este gre~it daci Vest are Dama sau Riga sec. Corect este mic spre 9, daca sunt suficiente veniri. in absenla lui 9, corect este mic spre Valet, sperhd Rx sau Dx la Est.

-I
I

A984 g 2 7 2

Mai intPi Dama si apoi impas repetat. Cu nou5 cfiqi, mai intii Asul $i apoi mic la Damtl.

Jocul de levatii a1 declarantului

257

18) 19)

A D 10 6

t V75 t

RV7 5

A 64
20) 21) 22) 23) DV7 5 A6 4 A 10 R9642 R95

Corect este d se impaseze, dar plechd cu o carte mica nu cu Valetul, fiindca astfel s-ar ajunge la pierderea unei levate in cazul c%Vest are Rx iar Est 9xxx. Daca nu se poate pierde levat& se joaca cu impas, p r e s u p h d Dama in trei la Vest. Dacfi se poate ceda o levat& se joaca As $i Rig2 $i apoi mic spre Valet (pentru cazul ca Est are Dx). Corect este a juca Asul $i mic spre DV, chiar de douA on d a d este necesar. Nu se cl$tig% nimic ~ I Iaceasta combinape impadd, ~i se pierd douil levate d a d Vest are Riga in patru. Mic la decar rezolva cazurile cu un onor in doi la Vest ori un 3-3 ce ofera patru levate. Cea mai buns $ansa pentru trei levate este As unnat de Rigti, ceea ce, daca culoarea sG3-3 sau un onor a c h t in primele dous tururi, rezolva cazul. Majoritateajuciltorilor gre$esc la aceasta. combinafiejuckd la a doua levata Valetul sau decarul, deoarece acest joc conduce la pierderea a Pnca unei levate data Dama sau Riga sunt dubleton. Corect este a juca o carte micT! in t u r u l doi. Cea mai bun&metoda pentru a dezvolta patru levate este mic spre Valet, daca Vest are D1084. Daca se poate pierde o levati, corect este mic de l k g a As. Un asemenea joc p a t e costa o levaG, daca Riga era singleton, dar in schimb protejeaza daca unul din adversari avea RV8. A juca Dama, este tot un joc de siguranp f & r & efectuarea c h i a nu se mai p a t e captura R108, daca aceste c h p erau toate la Est. D a d declarantului ii ajung patru levate, se joaca Asul $i apoi mic spre Valet. S a l v e d situapa c h d Vest are DlOxx. Se joacil mic spre AV. Doar o levatfi este in general probabila, dar este posibil ca Est sa aiba un onor singleton sau R D. Pentru toate levatele, corect este s i se faca impasul. Pentru cinci, se trage Asul, ca o precautie impotriva Regelui sec, ~i se revine pentru a juca spre Damii. Pentru toate levatele, impas repetat. Pentru doar pat- se trage Asul $i apoi din m h a s c d spre lungime. Iata o combinatie in care, pentru a evita pierderea a doua levate atunci c h d nu se poate ceda decit una, se joaci mic dintr-o m W $i doar se acoperil (orice carte pune flancul). Inaerent de distribupe, se vor face patru levate. Mic spre mort $i, daca Vest pune 3, de la mort se va pune 8. Est d$tig% dar ulterior As-Riga majoreaza culoarea.

t A1064

V 10 7 5 4 3 24) 25) 26) 27) 28) 29) 30) 31) V5 AR632 A 10 9 4 3 2 D765 D765 AV9432 V72 AR865 10 3 AV5 A D76 54

?
t

+
t

t 932
t

AD V 3 2 765 R 10 8 4
A 9752

'

t
t

32)
'.

AR8 976542

25 8

Bridge & la A la Z

33)

D 10 5
A9864

- $.

Se pleacii cu Dama qi se repetil impasul.

34)

A10765 35) AD 964

-t

R32 Riga, urmat de mic la &car, data Est pune mic. D a d pune un onor, se ia cuAsul. Impasbd cu o carte mica spre Damg nu este corect. Dacs vrem s&fim gar&$ contra R107 la Vest, corect este, penuu a nu pierde nici o levati, s2 pornim cu Valetul $i nu cu o carte mica. Presupuniind cii aceasta este culoarea de atu $i putem pierde o leva& corect este As m a t de mic #i impas cu 10. Data acesta este pierdut, dar ambii adversari au rilspuns, doar dou3 c2rp rnai sunt afar2 qi vor cadea pe R D. Daca impasul reuyege, Vest a avut Valetul in p a h $i se vor realiza cinci lwate - exceptfind cazul cii Est nu a mai rbpuns, situape in care am fi pierdut dou3 levate daca nu impasam.

t 8532
A4

36)

R D 10 8 3

Asigurarea circulatiei, combinatH cu jocul de siguraqP


37) ARD7 6 54 82 38)
A D753

Dacil nu exista o a l a venire la culoarea lunga, cu o combinape ce in mod normal ofera qapte levate, daca ajung vase, se joaca mic din ambele m4ini la prima levati3 ; unul din adversari poate avea V1093. La fel, in primul tur se joacil mic din ambele d i n i iar in cel de al doilea se impaseaza la Dam%Daca culoarea st2 3 3, se fac patru levate.

64 39) D853 ARV2 40) A V 10 5 943 41) A 10 5

$.

Avhd aceast2 combinatie se poate asigura venire suplimentad in m b a mortului, daca &+le lips2 sunt 3 2 la adversari, acoperind in turultrei Valetul cu Dama $i apoi 2 acoperit cu 8.

Cu aceste c m nu este corect a porni cu 9, deoarece va lipsi o venire suplimentara pentru a impasa Dxxx in Vest. Corect este rnic la decar $i ulterior 9 cu mic de la mort. La fel, daca sunt necesare doua veniki la Nord, in primul tur se impaseaza la decar. Un Vest alert poate da peste cap un astfel de plan, intercaldnd imediat Valetul.

t RD6

Atunci c b d este de decis numiirul de levate care se pot o b w e de la o combinatie de

c@i, este bine ca htotdeauna s5 se puni htrebarea


Existk un joc de sigurantd prin care sk se piardii o levatd dar, in schimb, sci ducd la realizarea celorlalte ?

Jocul de levatd a1 declarantului

259

IMPASELE Impasul direct - Combinafii avansate de impase : Impas bidirecfional- Impas repetat - Impas liber - Impas indirect (expas) - fipasul obligat - Impas prin tai - Impas interior (intra-impas) - Impas ,,neobi$nuitH - Impas addnc - Combinare de impase cu jocuri de siguranfd - Combinatii de cd$' ce nu se recomandd a fi abordate - Tehnici m i t e de a impasa - C&ndnu se face impasul evident ?
Arta impasului reugit, spune o butadii, este de a gti cdnd nu trebuie facut. Se mai spune gi cii juciitorii obignuifi gtiu cum sg impaseze, iar experpi chnd sii impaseze.
Prin irnpas se blelege tehnica prin care se hcearcii ci9tigarea unei levate cu o carte inferioarii ( i ngeneral este vorba de onori) celei definute de adversari, cu condifia ca onorul mai mare lips5 sii fie favorabil plasat, adicii atunci c h d existi posibilitatea capturiirii lui prin intermediul fuqetei de@ute de una din miini. Deoarece onorul ce se urmkegte a fi impasat poate fi favorabil sau nefavorabil plasat, probabilitatea de a cagtiga un impas este de 50 %.

Cea mai simplii combina$e de impas este spre As-Damii. Pornind cu o carte rnicii din mina opusg, spre ciirfile m a r i , se impaseazg contra Regelui, iar impasul va reugi dacii acesta se ghegte h m&nadinaintea furgetei gi va fi pierdut dacii Riga se gbegte dupii furget.&. Prin unnare, factorul ,,pozifie" este determinant ?nreugita impasului. Existi multiple feluri de a efectua impasele de capturare a onorilor advergi, de la cele mai simple pinil la unele rafinate, gi prin exemplele ce urmeazi vor fi prezentate aceste t e h c i , c h d gi cum trebuie aplicate. Ceea ce trebuie retinut este cii, degi impasul prezinti o probabilitate apreciabilii de reugiti, regula de aur spune cii nu trebuie apelat la el dacii un alt procedeu tehnic permite evitarea lui, dar, atunci c h d este absolut necesar, trebuie folosit intotdeauna. Mai ales cihd reugita. unui contract depinde de gkirea c w i specifice la un anumit adversar, iar cartea este impasabilii. Tehnica impasului este combinati gi cu alte elemente de bazii ale jocului de levati, pe care le ajutii, cum ar fi jocul de siguran@, manevrarea culorilor h vederea majoriirii cii+lor rnici, sau evitarea prin impas a adversarului prirnejdios. Este de la sine hples cii decizia de efectuare a unui impas este gi rezultatul u n u i proces de deducfie ce rezulti din licitafie, care poate conduce la localizarea presupusg a unor ciirp specifice hrni%n.deadversarilor.

Impasul direct
Vest
1) 2) 3) 4) 5) 32 532 53 543 53

Est
AD AR V R2

Modul de operare
Se joad mic din Vest $i se pune Dama, dacil Nord a jucat mic. Se joacti mic din Vest $i se pune Valetul, impashd Dama posibilil la Nord. Se joad mic din Vest $i se pune Riga. fn cazul cg Nord are Asul (50% din probabilitilfi) Riga face levata. Se joacil mic $i se pune Riga. Daca acesta face leva,&& se revine h Vest pe alta culoare $i se joacti din nou spre Dam& In cazul in care Asul este la Nord, se asiguril astfel doui levate. h acest tip de impas do& oppuni va stau la i n d e d a . Daca mergep pe premiza cii Nord are Asul, se pune dm miha a treia Riga. Dacti presupuneo cti are Dama, se pune Valetul, promovhd Riga h turul d t o r . Pentru a obtine do& levate, se poate face impas la decar, presupun h d Valetul la Nord, sau se pune Riga $i se repeta impasul, daca se presupune Asul h Nord. Se pleacg cu Valetul cu intenpa de a captura Dama din Nord, dupil ce in turul precedent s-a tras Asul (pentru a v2 p k i de Dama sea& in Sud). Doui levate sunt certe, iar trei se ob$n daca Nord are Riga $i se pornege impasul cu Dama.

RD 2 RV

6) 7) 8)

543 V 10 2 D V 10

R D 10
AR 3 A32

Combinafii avansate de impase


1) 2) 752
732

R V 10
A D 10

3) 4) 5) 6) 7j 8)

753 752 752


752 752

RV2

A V 10 AV9
R 10 9 D 10 3 R32

V 10 9

Se pornege de la premiza d se pot obpne doui levate dacil Nord are Dama, juchd in &a treia Valetul $i repethd apoi impasul. 0 levat5 e cert2, dar $i trei sunt posibile daca Nord are Riga $i Valetul. Impasul corect este mic la 10 $i ulterior din nou mic spre A D. Doar daca Sud are ambii onori este posibilil numai o s i n m levata. Impas direct la Damil este incorect fiindcil, chiar reusit, la adversari fiind acum RigA-Valet, ei vor face o levat2. Aceste impase directe repetate sunt moscute sub numele de dublu irnpase. Mic la Valet $i ulterior mic spre Ri@. Do& levate sunt posibile daca Nord are A $i D, una dac5 are doar una pin ci3$ $i nici una data Sud are ambele. Mic spre decar $i ulterior mic spre Valet. Doug levate daca Nord are Riga sau Dama sau ambele (75%). Impas repetat. Mic spre 9 in speranp d Nord are R10, Dl0 sau RDIO. Aceasta este cea mai bun5 $anslipentru doua levate. Mic spre 9 $i ulterior mic spre 10. 0 sans2 de 75% pentru o levata. Mic spre 10 cu speranta c5 Nord are Valetul $i unul din onorii mari. Valetul, $i apoi urm&toarele,punand mic din cealalta mPng. Dacfi Nord are Dama, douil levate sunt posibile.

Jocul de levatti a1 declarantului

26 1

9)

D7 3 2
RV
A98

AV54

lo) 11) 12) 13)

A73

DV5
A R 10 ARV75

765 10 6 3 2

Pentru a obpne patru levate se joaci 2 spre Valet $iapoi, daci afi civtigat, se trage $i Asul, sperhnd in Riga dubleton. Dacg trei levate sunt necesare, se pornege din m h a Estului cu mic spre Valet. Cu bune intermediare la Vest, se porne~tecu Dama. Daca Sud acoperil, se impaseazg in retur decarul de la Nord, pentru trei levate. Desigur d Sud, corect, nu trebuie s!i ampere la primul tur. Dac4 mi levate sunt necesare, se va efectua imediat impasul dublu cu decarul. Dac4 Nord acoper& se revine in mini3 $i se repeta impasul. Pouivit teoriei simetriei, reconlirmatil matematic $i valabila in practick expeqh aleg varianta dz a juca in cap avbd aceastil mmbinatie, $i apeleaza la impas doar dacg v5d singletoane sau $icanei n alte culori.

A v h d in vedere alte variate posibilittiti de efectuare a impaselor, ele vor fi grupate astfel: Obsewape pentru ugurinta intelegerii, mciinile prezentate se vor considera c a j i n d ale Nordului=mort ~i Sudului=declarant.

Impas bidirectional
Un impas bidirecfional intervine in cazurile h care declarantul poate c5uta cartea specific5 spre ambii adversari, dup5 cum crede d este rnai indicat. Matricea se prezintii astfel AV98 1. Existi elemente de impas pentru a cguta Darna gi pe sthga, $i h R 10 7 6 dreapta.

2.

R 65 4 A V 10 9

$i aici se poate impasa in ambele direcfii. Pornind cu Valetul, fie este l b a t s5 curgg, impashd contra Vestului, fie este acoperit cu Riga gi se impaseazii h dreapta, contra Estului.

Impas repetat
1. Se h t b e s c h cazurile c h d doi onori sunt lips5 iar pozifia se prezintii astfel : A V 10 Se joac5 mic spre c w l e mari gi se impaseaz5 decarul. Presupunhd c5 Est ia cu unul din onori lips5 (Rig5 gi D ) , pasul urm2tor const5 h a repeta irnpasul, mizbd pe probabilitatea ca cel5lalt onor 432 lips5 s5 fie la Vest.

2.

A D 10
432

t t

$i aici execufia corectii a impasului este s5 se pun5 de la mort decaml ; daci adversarul a c@tigat cu Riga, celelalte dou5 au devenit majore (pozifia Valetului e certii), dac5 i n schunb s-a pierdut la Valet, se va repeta impasul ^unpotrivaRegelui. Doug levate sunt oricurn certe, dar dac5 Vest d e p e Riga, se pot ob$ne trei repethd impasul, h t i i cu Valetul gi apoi cu Darna.

3.

ADV
432

262

Bridge de la A la Z

Ce este un impas liber ?


Se nume~teastfel impasul care nu costi vreo levati dacii este ratat, deoarece va pennite ulterior defosarea unor perdante (fie c i a reuqit, fie cii a eguat). Exernplul clasic este cazul atacului htr-o culoare cu As-Dam5 la mort $i manque in m6na declarantului, c h d a hcerca cfiytigarea levatei cu Dama nu cost5 nimic.

Impas indirect (sau expas)


fn terminologia bridge-istic5 acest tip de irnpas este cunoscut de fapt sub numele de expas, gi el este efectuat atunci c h d se dorefle ca adversarul s2 fie constrhs sii joace cartea lui cea rnai bun& eliberhd succesiv levati pentru declarant.
1.

R8 A? 65

A?

Se joacii mic spre Riga gardat. Daca Vest are Asul gi il pune, Riga devine bun. Chiar $i dac5 nu il pune, Sansa de a face levati existi daca Asul este la Vest, aga c5 declarantul nu poate cigtiga deciit dacii pune Riga. Se joacii mic spre Dam&. Dac5 Riga este la Vest, sunt asigurate douii levate.

2. R94 3.

D65

A72 RD65 432

0 levati este cert5, prin promovare, dar dac5 Vest are Asul sunt posibile douii repethd jocul din &a Sudului. Iar dac5 adversarii au culoarea 3-3, se poate ob@e $i a treia levati.

Cel mai des se gre$e$teimpasul indirect i n combina$a : 4. Aici, juchd ca ?nexemplul precedent direct la Dam& este o probabilitate de 50 %. Ea poate fi &ti la 75 % ju&d in felul urmgtor 9 din Nord gi mic din Sud. Dacii s-a A32 pierdut la Rigii, avem douii levate. f n schimb, dacii s a pierdut la Valet, in turul urm5tor se rep& impasul cu 10. Acest mod de a juca nu reuge* doar dacii Vest are gi Riga gi Valetul. D 109

fipasul obligat
Se recurge la acest tip de impas cu o distribufie de tipul Pentru a nu se pierde deciit o levati pi a se ob$ne trei, se joacii pe prezum$a cii unul dm adversari are Asul dubleton. Se pornegte din Sud cu mic fi, presupunbd c& R762 Vest are Asul 31doi gi nu-1 pune, se ciqtigii cu Dama ; se continua apoi cu mic din ambele miiini, Sau, d a d se presupune cii Est are Asul, se joacii prima oar5 din Nord spre Rig5 $i apoi ! n gol. D543

Jocul de levatti a1 declarantului

263

Impasul prin tai


Este o tehnicii cu un grad ridicat de utilizare, mai ales cii servegte concomitent gi la defosarea unor cirp perdante. Matricea purii se prezinti astfel : rADV10

A +v
4

rR98

N V E S
r 2 v2 4432

v-

*-

4R8

Atu este cupa. Se joacii r 2 din gi se pune Asul. Apoi se joacii Dama de pic5 gi se efectueaz5 impasul prin tai, a&c&h momenml h care Est acoperii, se taie din W.Se revine la mort pe caro

+-

Irnpasul prin tai este deseori facilitat de faptuI c5, din licitafie, declarantul $tie cine depne cartea respectivii. De exemplu rDV109 Licitaga : Sud Nord v65 l r 3 r 4 20987 4r Atacul este ARD de caro (Est a fost singleton), urrnat +ADV de Dama de cupii. Declarantul ia cu Asul, extrage atuurile adverse gi impaseazil prin tai Riga de treflii din m b a EsAR65432 tului. Est acoperil Dama, Sud taie gi vine cu atu la mort vA7 pentru a defosa cupa perdanti pe Valetul de trefl5 major. 4V32 De ce s-a presupus Riga de treflil la Est ? Fiindcg Vest, 3 care a ariltat deja 11-12 puncte, ARDxx la caro ~i DVx la cupg, nu poate avea ~i Riga de treflii pentru c i ?.n acest caz ar fi intervenit dupil deschidere. Alegerea acestei solutii de rezolvare a contractelor depinde h htregime fie de cunoqterea plasamentului, fie de probabiliati. Aplicarea t e h c i i htr-un caz concret: rD2 v432 eADV102 +R76 rR74 rV10985 v D 1095 N vA87 4654 V E +R987 S 4985 10 rA63 vRV6 4 3 +ADV432

264

Bridge de la A la Z

Contract 5 i . Atac V 10. Est ia cu Asul gi revine V 8. Dupg un atac standard, Dama este mai mult ca sigur la Vest, q a c i declarantul va lua cu Riga. f.n acest moment jocul depinde de gksirea Regelui de caro, o pic5 neputhd fi escamotaG. hpasul normal pennite defosarea cupei perdante, dar nereugita lui atrage automat cklerea. Impasul prin tai este h s 5 o linie superioar5 de joc, care nu nurnai c5 asiguri contractul, dar ar putea furniza gi o levati h plus. "Agadarjocul continu5 cu As, Dam5 de treflii, car0 la As gi impas prin tai, defoshd cupa perdanti gi garanthd contractul, pe urmiitoarele carale puthd fi defosate picile perdante. Dac5 Est acoperg, se taie gi se vine la mort cu Riga de trefl5. Iatii un alt exemplu, h care, printr-un impas prin tai, Sud ajunge de la Sapte levate la zece Av543 vAV109 + 876 i v 10

r 1098
v 5432 +R54 iA54

N V E S
rARD76 VR +DV109 iD92

42 vD876 +A32 *R8763

Licitihd impetuos, Sud ajunge h m a q a de pic5 iar Vest, ca sg nu cornpromit5 nirnic, atac5 10 de atu, neinspirat si far5 orizont. Degi are patru levate perdante, atacul ii ofer5 declarantului mari Sanse. $i deoarece cel rnai bine se h v a p din gregeli, vom ar5ta mai htAi cum a masacrat Sud jocul. CQtighd atacul cu Asul, a tras Riga de cup5, s-a dus la mort la Valetul de atu gi.pe Asul de cup5 a defosat o trefl5. Apoi a jucat Valetul de cup5 dar Est a Acoperit cu Darna, Sud a fost obligat sii taie gi nu a mai avut acces la mas&.0 c5dere. Cum trebuia s5 joace ? La levata a doua se rnai trage un atu mare din mh5, pentru a controla partajul, dupi care Riga de cup5 se acoper5 cu Asul ~i se pornege la irnpasul prin tai contra Damei. Aceasti manemi permite defosarea la un moment dat a dou5 trefle, f u n c ~ e de c h d se +a decide Est s5 acopere, gi accesul la mas5 va fi pe Valetul de atu. & final se vor pierde o trefl5 gi dou5 carale.

Jocul de levatti a1 declarantului

265

Impas interior (sau intra-impas)


Este unul dm cele mai spectaculoase modaliti~ de a impasa. Pozif a a fost pus5 h evidenp de campionul brazilian Gabriel Chagas $i se prezinti astfel : Se joac5 mic la 8, luat de Est cu decarul. Rechtighd mina, se joac5 rnic la Rig& capturhd de la Vest VaA962 letul, dupii care se continua cu mic spre h g e t a A-9, impashd Dama Estului. De uncle ~ t i a declarantul cii nu-i 3-3 c~!oarea? Nu gtia, dar, juchd dupii probabilitti$ (rnai curhd 4-2 deciit 33-3), a g&it solufia corecti. V5 R83

D 10 7 4

Sau

2.
10 2

+ R864
A93

DV75

La fel, mic la 9, luat de Valet, iar apoi As, cu capturarea decarului, ~iirnpas spre m m hpotriva Damei.

Impas ,,neobi~nuit " (Backward sau impas inapoi, on impas pe dos)


Mai complex, dar spectaculos $i eficace, impasul neobignuit zis backward este executat h primul r b d cu scopul de a evita ca &a s5 fie ciigigati de un adversar periculos, ~i igi Wage nurnele de la faptul ca este executat htr-un alt mod de&t cel natural. Invers de fapt. Transferhd ameninpea h cealalt5 a , rep&d impasul gi ggsind cel de al doilea onor favorabil plasat, perdanta, altfel inevitabil5, dispare.
Matricea pur5 arati astfel: Pornind cu Valetul, dac5 Vest nu acoper5, se di3 drumul. Ciirfile adverse fiind 3-3, culoarea nu mai are perdante. Presupmind c5 Vest acoperii, se ia cu Riga AV98 g ii n retur se impaseaz5 decarul, singuml mod de a nu pierde levat5 (cu decarul h Est).
1.

R64

D75

10 3 2

Similar : 2. D54

+ RV 9 6
R32 D 108

A32

10 8 7

Din nou se pleacti cu Valetul, lgsat s5 curg5 dac5 nu este acoperit.

3. Avhd nevoie de dou5 levate, manevra se executi astfel AV4

9765

10 dm m M . Dac5 Vest acoperi cu Valetul, se ia cu k g a gi In retur se impaseazii 9 de la Est cu fur~eta D-8.

266

Bridge de la A l aZ

4. Iati m exemplu concret i n care backward-ul aduce un remarcabil serviciu :

Sud se gise$e htr-un contract de 3 FA. Prime~te atacul de Rig5 de pic5 gi pic5 h continuare, gi di drurnul de doui ori, pentru a elimina culoarea din &a Estului. Sursa de levate este la caro, dar un impas n o d spre Valet, eguat, ar hsemna gi ciderea. Aga c i declarantul apeleazii la impasul pe dos. Joac5 Valetul gi, daci Vest nu acoperi, lasg levata Estului. Daci Vest acoperi, c&tigi cu Asul gi continui cu un irnpas contra decarului de la Est (cu DlOx la Vest nu este nici o solu~e). Dupi aparitia decarului dubleton, va cgtiga cu Riga ~i restul de carale ?i aparfin, inclusiv contractul.

Impasul adiinc
Este caracteristic jocurilor de siguranp. Permite ck~tigarea levatelor nu numai juc h d , ,,bi&d din aripi" cum se zice, c5rjile mari, ce colecteazi doar c5rjile rnici de la adversari, ci irnpasihd ~i cu cirp rnai mici, manemti ce va proteja declarantul ^mpotriva distributiilor proaste. Pozifiiletip sunt:
1.

t A10753
R54 A10742

R9

Se joaci mic din &i gi se impasead cu 9 (cea mai b d gans5 de a face patru levate, dacg un adversar are Dx sau Vx). Se joacfi Riga gi apoi mic spre decar. La fel. Daci este permis5 pierderea unei levate, impasul &c se face juchd 2 ~ i daci , Vest pune 3, de la mort se joac5 4. Acest mod de a juca asigurii, printr-un impas a&c, patru levate indifkrent ce adversar are DVxx.

2.

3.

R954 A10762

Jocul de Ievatri a1 declarantuhi

267

. 4.

Alt impas a d h c este gi AD9 654

Pentru dou5 levate se impased cu 9 i n primul tur, cu speranp c5 doi onori din trci sunt la Vest.

5.

0 pozitie sensibil5 este


AV9 D 104

Acelagi impas, pornit spre 9 ; dar dac5 Vest pune imediat Dama, declarantul nu va g i dac5 532 este din RDx sau din DlOx, gi mai degrab5 va gregi deciit va ghlci corect. Solu$a este deci de a lua Dama cu Asul, a reveni ?nmini pe o alt5 culoare gi a juca din nou spre mort, p h d de acolo on 9 ori Valetul, depinde gi de calibrul adversarilor.

R 876

Combinare de impase cu jocuri de siguranfci ~i corecta manevrare a culorii


1. La efectuarea impaselor regula general5 este s5 pornifi cu o carte mici, exceptbd cazul cind defrnefio secvenp putemic5.

Aga cum stau ciirple, se pot obfine cinci levate cu condioa de a debuta cu o carte mica spre furgeti. Dup5 impasul cu Darna, trkgiind Asul V43 cade h g a gi Valetul devine major. Observati c5 pornind cu Valetul, acoperit de Rig5, se promoveaz5 decarul la Est. AD752 R9

10 8 6

2.

0 pozioe slmilar5 este redatA 7n urmtitoarea situaoe


AR102 D8 V62

9754

Corect este s5 se joace mic gi s5 se impaseze cu decarul. h turul doi se trage Riga sau Asul. Aga cum stau c&@le, se cf gtig5 patru levatc.

3. h combinatia de mai jos, d e p h d toate interme&arele secvenlei, se recornand5 a juca o carte mare

Dac5 Dama sau 9 sunt acoperite de Riga, nu 42 este promovati nici o levat5 flancului. Cu R853 aceasti3 combinatie, 9 este cea mai bun5 carte D97 a fi nevoie de jucat, deoarece permite rimiberea in &5 gi continuarea cu Dama, mini%. de o venire secundar5?n AVlO6

RV7

dh nou din &5

arnbii onori lips5 (As gi Dam5) sunt la Vest, se pot obpne dou5 levate. A doua oar5 se joac5 54 3 gi, data onorii sunt ^knp5rrfi~, se va realiza o levat5.

h primul tur se impasmti cu Valetul. D a d

268

Bridge & laA la 2

5.

Frecvent este gregit abordat impasul cu um2toarea combinafie AD973 V104::s

Plecind cu mic din miin%gi Vest contribuind cu o carte mici, daci se irnpaseazi cu Dama, ea va fi pierduta la Rig& Ulterior va mai trebui cedati o levata Vestului. Jocul corect cere un impas &c, executat spre 9 de la mort. Daci Vest intenine cu unul din onori, se pune Dama gi ulterior se executi impasul la 9. R8 Similar se joaci gi contra combina$ei AD973 Degi se poate impasa direct cu succes la DaR104 V8 mii, o levati trebuie pierdutii. Efeqtul este ace652 l q i dac%se executi itnpasul la 9, pierdut la Valet, gi ulterior cel la Dam5.

+ 652
t

6. Cu opt c2rp l n doui r n h i o cunoscutii zicali l n bridge spune sd faci impasul, jar cu noud niciodatd. AV432 Mai htAi Riga gi apoi mic la Valet, dac5 nu a a p h t Dama. ProbabiliSfile recornan& s5 se R65 faci impasul. 7. h schirnb, h teorie, cu

RV432 A865 8. Cu zece c5rp gi Riga lips5 probabilitifile recomandi impas. ADV832

Se joac3 Asul gi apoi Riga, refuzhd impasul.

t 10 9 5 4

f n schimb, cu unsprezece gi Rx lipsi, se trage Asul.

9. Deseori existi pozi$i in care un impas este indicat ca un joc de siguranw, care s& fereasci contra unei distribufii deosebit de defavorabile. Cel rnai clar exemplu este redat in diagram : Dupg ce se hcepe,cu Riga, la levata a doua, A10653 DV72 9 ~2nd Vest pune mic (deoarece nu i-ar servi la nimic s i foqeze cu un onor), pentru a evita R84 pierderea a doui levate, se pune 10 de la mort. Umirifi combinafiile

10.

9763 ARV2

Mai ht&i Asul si apoi mic din Nord cu impas la Valet. Acest mod de a juca ap&g contra Damei singleton h Vest.
hpotriva pericolului unei distribu$i 4-0 te protejezi tr5ghd Asul gi, daci unul din adversari defoseazg, celdalt este impasat.

11.

R953 AD1062

~ocul'de levatti a1 declarantului

269

R753 AD942 13.

Doar de un Est d e p h d cele patru ci$lipsii ne putern ap&a. Se trage h a Rga. Dacii Vest are toate w e lips& el va face htotdeauna o levaa.

DacEi sunt necesare toate cele sase levate, se face impas direct la D d , jucind pe premiza ca Est sii aibii Riga dubleton. Dacii doar cinci levate sunt necesare, se trage mai h t & Asul qi ulterior se joacfr din Nord spre D d . Ne apkii de Riga sec hVest.

t AD8654
V52 A D 103

432

14.

Nu este corect a se porni cu Valetul deciit dacii nu sunt veniri suficiente in &a Nordului. & I caz contrar, este corect 2 spre decar gi apoi 5 spre Dami (ne a p g de Riga dubleton la Est).

Combinaei de cd*' care nu se recornandti a f i abordateprin impas


Sunt co~nbinafii de c5rp cu care, dacii este posibil, trebuie qteptat, deoarece, jucate de catre declazu-t, ele produc mai p u p e levate deciit daci cuIoarea respectivii ar fi fost atacati de adversar. 1.

V32
D54

Daci declarantul atacii culoarea, el nu va face nici o levati dacii Asul, respectiv Riga, sunt la ciite unul din adversari. Dacii i n schimb adversarul atacii culoarea, declarantul va face o levatii, cu condijia sii pua3i rnic din m h a a doua. Dacii Vest atacl culoarea, se joacii mic h&a apoi se impasead ^unpotriva Estului. Doar dacg Vest atacii cu Riga (din RD) se pot face dad levate, lubd cu Asul qi continuind cu 2 spre Valet. Dacii adversarii atacii culoarea, trei levate sunt certe cu condifia ca h m h doua sii se joace mic qi cwile la adversari sa fie 3-3, cu onorii ^unpi%pfi. DacEi declarantul atacii culoarea, se trage Asul gi Riga, h speranfa cii hstribujia cEirplor adverse este 3-3 sau cu un onor dubleton. Avbd elemente de irnpas h ambele ndini, declarantul are la kdemiin5 impasul la D d ~i spre Vest ~i spre Est (impas bidirecfional), dar este preferabil ca adversarii sii atace culoarea. a doua qi douEi levate pot fi obpute. Dacii Est o atacii, se joacii mic ^u? m&naa doua Si

2.

V53 A 10 2

+
t

3.

V53 A42

4.

R92
A 10 4 3

5.

RV2 A 10 3

6.

R V 10 A32

Si b acest caz se poate executa un impas bidirecfional, fie ^unpotriva Estului pornind cu 10, fie ^unpotriva Vestului, plechd dm Sud cu micspreRV10.

270

Bridge de la A la Z

Impas la Damii fn douii culori


Existi un excelent ghid la hd& care v5 permite sii rezolvati cazurile cind doui impase la Darn5 v5 stau la dispozitie. Principiul s u g e r d d trage$ in cap Asul gi Riga h culoarea h care avefi cel mai mare nun& de (8-9) gi, in cazul in care Dama nu cade, s5 impasafih cdalt2 culoare.

Tehnici gre~ite de a impasa


1. R7 2. AD103 V42 AV10432
95

Este clar cii, plecind cu Valetul, cost2 o leva9 8 6 5 t2. Corect este mic la 10.
La fel gi aici, plechd cu 9, cost2 h c 5 o levat i dac5 Vest are un onor singleton iar Est are D8xx.

+
t

3.

Dacilcu

ARlO7 V92 este corect s5 se porneasc5 cu Valetul, avind h schimb jocul cu Valetul nu poate fi bun htrucit lipsegte gi 9 gi 10, iar gansa pentru trei levate este As m a t de mic spre Valet - daa Est are Dama sau culoarea este 3-3. R9 Daci sunt necesare doar dou5 levate se poate da impas; dac5 trebuie trei levate, corect este s5 se hceapii cu Asul gi apoi mic h expas la Rigii, presupus la Est.

combinaria : AR5 3

V64
4. 10865 A43 DV72

+
t

C&ndnu este recornandat impasul evident ?


Pozitia este concludent2. Dac5 Vest are Riga singleton, dubleton sau tripleton, trei levate pot fi obfinute doar dacii se joacii mic spre Valet, dup5 care se revine la As. Se evita astfel nepl5cerea ca Vest s5 captureze Valetul sau Dama, lucru ce s-ar fi inthplat dac5 in primul tw s-q fi jucat una din aceste carp din Nord c5tre Sud.

t AD42

V3

0 combinatie gregit abordatii frecvent este cazul acestxi final de gase cii@
v ARV2 4AD 475 V53 *53

Atu este pica. Jocul superior este As-Rig5 de cup5 gi tai de cup6 (poate cgdea D m ) , gi nu impasul d i m rect la trefl5.

Jocul de Ievatci a1 declarantului

27 1

MANEVRAREA CULORII DE ATU

Rolul atuului - Extragerea atuurilor - Tehnici de manevrare a atuului :tai la mort - transferul taiului unei alte culori - refuz de tai - atragere prin joc de siguranfd - atragere incompletd cu lisarea atuului major la adversar -foqarea adversarului sci-~i fncaseze atuul major -jucarea culorii secundare fnaintea ex-tragerii, amdnarea taiului - tai la mort in paralel cu atrugere incomplet i - oferire de levatci imediatd adversarului - tai in cruce mort inversat mentinerea controlului prin extragere incompletci - amfinarea atragerii pfini dupci executarea defoselor - pcinci dupd efectuarea impaselor - cedare de atu urmatci de extragere incompletd

ROL UL ATUUL Ln

k n afara b c g e i de stopare aculorilor adverse, jocurile de culoare, cu un atu convenabil, ofer5 mult mai multe solufii tehnice h objmerea unor levate suplimentare. Capacitatea atuului de a t5ia culorile adverse gi de a contribui la zestrea de levate este remarcabil2. Dar cum atuuri au gi adversarii, mai pujme dar care pot deveni periculoase, problema care se pune htotdeauna declarantului este dac5 trebuie s5 le extrag5 irnediat sau mai tirziu. Principiul de baz5 ?n manevrarea atuului recornand5 declarantului sii extragii intotdeauna atiitea atuuri cit este posibil far5 a periclita planul de joc, ciiuthd s5 obfinii un randament ciit mai mare de la ele.
De obicei, tendinja juc5torilor mai p u p experimentafi este sii extragii imedlat atuurile gi s5 execute impasele, fir5 a ghdi, inainte de a juca la prima levat5, un plan de joc rnai elaborat, i n care atuurile s5 igi aduc5 maximum de contribuiie. Prima htrebare pe care trebuie s5 gi-o pun5 un declarant este c5te perdante sunt ? pot fi tiiiate la mort ? $i, h funcge de r5spunsul primit, sii-gi planitice acfiunea de extragere a atuurilor adverse, a m a d - o pin5 c h d campania de taiuri cu mom1 s-a hcheiat. Obpnerea de levate prin intermediul taiurilor este principals caracteristic5 a jocurilor de culoare. Decizia de a scoate atuurile sau nu, nu este htotdeauna ugor de luat. Mulfi juc5tori trag atuul la prima ocazie, conform anecdotei despre un juciitor care, htrebat de un expert de ce se grgbegte sir extrag5 atuurile, a replicat: ,,dacd se declangeazd un incendiu ~i o iau la goand, mbcar sd ~ t i u ca' am scos atuurile" Atuurile se scot atunci c h d nu sunt taiuri de ficut la mort, c h d existii un pericol de tai din partea adversarilor sau c h d exist5 o culoare colateralg liber5 sau ugor promovabil5 gi ar putea exista riscul ca ea s5 fie tiiiati5.

272

Bridge de la A IaZ

Extragerea atuurilor poate fi diferenhat5, h sensul c5 uneori atuul major a1 adversarilor poate fi l5sat SB treneze, alteori este scos. Uneori se face o eliminare parfiali, iar in alte cazuri adversarii sunt l5sa$ si-gi fa& atuurile separat. Sunt patru modalit5h de a executa taiuri cu atuul 1. taiuri la mort 2. taiuri Gcute de declarant 3. taiuri hcruce 4. taiuri inversgnd rolul de extragere a atuurilor adverse (mort inversat)

imbrad diverse forme, legate de interesele imediatc ale declarantului 1. extragere imediat5 complet5 2. aminarea extragcrii 3. diverse tipuri de extragere incompleti 4. l5sarea atuurilor s5 treneze la adversari 5. cedarea de atuuri pentru fluidizareajocului toate cazurile in care declarantul concepe manewarea atuului, el trebuie si fie constient de existenp pericolului pierderii controlului r n w (la atu) qi trebuie sg aibi griji s5-1 poat5 men@e.
Extragere imediata'

Regula de aur zice aga po$ s5 esiragi toate atuurile adverse d a d ai al5turi numid de levate necesare, halte culori, pentru realizarea contractului declarat. & cam1 extragerii imediate, declarantul trebuie s5 se ghdeasc5 doar in ce mini va dori s5 se afle atunci &d va scoate ultimul atu advers.
Ext:-agereincompletd

C h d un singur atu major este r&as h m h a flancului, in mod normal, el este l5sat s5-1 fac5 atunci ~ 2 n d va dori, iar declarantul igi continu5 jocul in culorile secundare majore, condi$a fiind doar de a avea veniri suficiente dupg ce adversarul se va decide s i taie. DacB declarantul, pe parcursul extragerii, a constatat\& mai sunt dou5 atuuri la adversari contra a dou5 in m h a proprie, exist5 riscul, dac5 ele se gisesc h aceeagi niin5, sB piard5 controlul. & asemenea pozitii, daci nu este periclitat cont'ractul, adversarii sunt 15sah sB-8i fac5 atuurile separat, indiferent dac5 ele sunt 1 - 1 sau 2 - 0.
Executarea taiurilor

Unul dintre cele mai importante concepte: ce trebuie bine insu8ite ~i respectate, privegte pri~lcipiul ,,m%inilungi-miiini scurte" la atu. El cere, hgeneral, ca taiurile de perdante d fie f-cute cu m2na s c u d atuurile adverse s5 fie extrase cu milm lung5 declarantul s5 evite, tiiind din m h a lung%,scurtarea la am

Jocul de levatti a1 declarantului

273

Care este de fapt sensul de m M lung5 gi scurti? 0 matrice tip va exemplifica prhcipiul
A 10987 vAD43 + 6543

a4

rARDV5 r7 +V987 *A52

Juchd un contract de 4 r , dupg ce a pierdut primele trei lea i de vate de caro, daci declarantul va face chiar $i un singur t cup&in m h lung&, el va pierde controlul dac5 atuurile adverse nu stau prietenegte. T5ind cup%,el nu * m u l f e . $ levatee le de atu cuvenite oricum m&i lungi, tot cinci riimh. f n schimb, &d trefle la mort, &a scurtii va reaiiza dou5 levate in plus.

C h d nu e posibil5 incadrarea in , , d B lung5-mh5 scurti", avem de-a face cu cazul fiecvent a1 m2inilor jucate in fitul 4 - 4, atiit de mediatizat. Dac5 este vorba de o man$&pe majore ~i exist5 $i o culoare secundarg liberg, extragerea atuurilor se poate face fir5 risc. Dar cum se va proceda, c h d &a este cu probleme gi fitul este 4 - 4 ? Trebuie luat5 decizia, gi stabilit cu care m h &se va tiiia, trathd-o ca pe o rnb5 scurtii, $i ce d n 5 va fi cea lung8 gi va semi pentru extragere. De exemplu r ~ 2 v2 +RD10754 4DV109 486 v 87654 + A3 a8762

V E
S

nRD109 v R D 103 +V982


6

Contract 5 . Atac v 8. Declarantul ia Dama Estului cu Asul $i joaci singletonul de car0 din mh5. Vest ci~tig5 $i continug cupa. Acum este momentul ca declarantul s5 decid5 care m h 5 va fi cea lungs. Si este clar ci nu este bine ca mortul sk taie, deoarece caroul mesei este culoarea secundar5, ce ar putea fi majorati, pe care se bazeazi htreg jocul. Aga c i nu va t&a, ci va defosa o pic5, iisind Estul sii c&tige cu Riga. Returul de Rig5 de pic5 va fi clgtigat cu Asul, gi va urma un atu mic spre Damti. Apoi un t a i de car0 ficut cu Asul de trefl5, Riga de treflg $i cu trefla mica se ajunge la mort, extriighd atuurile adverse gi e td cu restul de levate pe seama caralelor majore.
" Prin intermediul tehnicilor ce vor fi prezentate, cititorii se vor familiariza cu diversele rnanevre ,,in jurul atuului"

rA7543 vAV9 +6 aAR53

TEHNICI DE M A N E M A A T W LUl

Taiuri la mort
Uneori taiurile la mort nu sunt vizibile de la prima ocheadii, gi se cere o examinare mai expertii: rDV4 v432 +AD5 +A432 r 3 VRVlO8 N +V762 V E S +RDV10 rAR10965 vA765 +43 5 Contract 4 4 . Atac Rig5 de trefl5. Nou5 levate sigure exist5, iar a zecea poate fi ob@utii fie din reugita impasului de caro, fie prin taiul unei cupe la mort. Juciind dup5 probabiliti~, este evident cii un tai de cup5 este cert 100 %, iar impasul doar 50 %. &a c5, luind atacul cu Asul, se va continua cu As de cup5 gi cup3 mid. Ciigtigind, adversarul va juca atu, ca sii ^knpiedicetaiurile. Dar declarantul nu are nevoie decst de unul singur. Va c w g a gi va mai juca o cup5. Indiferent de returul adversarilor, ei nu-1 vor putea ^mpiedica sfi o b w un tai de cup5 gi totodati a zecea levati. Iar htrtr-o zi norocoas5, dac5 Riga de car0 va fi la Vest, va face chiar gi unsprezece levate.

Transferul taiului asupra unei alte culon'


0 hdemhticfi manevrii, Gcuti prin intermediul unui joc de perdanti pe perdanta, poate transfera, de frica unui supratai, asupra unei alte culori solutia de tai la mort.

Contract : 4

A.

Atac v 8

S5 n-rh levatele posibile. Patru pe culorile rogii gi hcii patru pe culoarea de atu. Plus dou5 taiuri de car0 ar face zece levate. Timingul este aga atac luat la mort cu hga, As gi k g a de car0 gi un tai de car0 pe mask Revenire in miin5 la Asul gi inc5 o datii tai de caro. Vest pune Dama, deci Est nu rnai are, gi sunt dou5 posibili@i. Se poate t5ia cu Valetul, dar dacA el este supratAiat se va mai pierde un atu, pe 1hgZtrefla gi cupa perdantii. Un elegant joc de perdantii pe perdant2 nu risc5 poziha ~i transfer5 posibilitatea de tai asupra altei culori. Pur gi simplu, in loc de tai, se defoseaza perdanta de cup5 de la mort. Vest cbgtiga levata gi ^ucearcii s5 se salveze juchd atu, dar nu poate face nimic. Se pune mic de pe mas5, Se cigtiga cu Riga gi se taie cupa la mort cu Valetul de atu. h final se nlai picrdc un atu gi o treflii.

Mentinerea controlului la atu prin refuzul taiului


Prin pierderea controlului la atu se intelege pozifia In care s a ajuns atunci c h d adversarul a rcugit s5 scurteze atit de mult declarantul la atu hcbt acesta nu mai poate controla jocul $i va pierde contractul. Fie d adversarul a ajuns s5 aib5 rnai multe atuuri decbt dcclarantul, fie d este egal cu acesta dar are un tempo avans gi il va obllga s5 se scurteze inc5 o datfi. Evitarea pierderii controlului se realizeaza de obicei prin refuzul de a aia. S5 exemplifich 1. r V 7 2 v432 +AR 165432 Contract 4 A, Vest atac5 As, Riga, Dam5 dc cup& Sud nu trebuie s5 taie, gi s5 rhiin8 cu doar trei atuuri. Vest nu va mai putea continua cu a patra cupa, deoarece acum se va putea t2ia cupa gi la mort. Pe Dama de cupa Sud va defosa un caro. Apoi, daca va giisi caralele 3 - 3, jocul ar putea f i realizat. Dac5 contraatacul este caro, se trage gi Riga, se vine in min5 pe trefla gi se taie un caro cu Valetul. $i alte variante existii pe retur de atu sau de treflii, adta timp c h atuurile nu sunt 5 - 1.

r A R D 10

v65 +765432 *A Manevra flancului de a provoca pierderea controlului de atu de c5tre declarant, este aplicat2 deseori prin obligarea acestuia la taiuri repetate, gi evitarea pericolului se face refuzhd taiul, printr-un joc de perdant2 pe perdantfi, la care declarantul va apela de cbte ori este posibil. Similar cu exemplul precedent, avbd 2. rD109 v654 +AR76 &A108 rARV8 v32 +V32 1RDV5

Juchd 4 r cu atac de As, Riga, Dam5 de cup5, Sud nu va tfiia ci va defosa perdanta de caro. Cu numai patru atuuri in l&n& el nu-gi poate permite pierderea controlului. La levata a patra va cQtiga gi va rezolva jocul ori de cbte ori atuul este ^mp%rirfit 4-2 sau 3 - 3.

276

Bridge de la A la Z

in scopul men@erii controlului se poate rekza taiul chiar de mai multe ori
3. rR103 v432 +RV32 4543

ADv6 vAR65 +AD76 42 Este posibil uneori sii se recurgii char la defosarea unei dgtigiitoare, pentru a ^hpiedica scurtarea
4. rV103 v AR3 + R D 10 5 4432 rARD4

Sud joa& 4 a cu atac de treflii mare gi continuare. Nu se poate menwe controlul dectit defosbd o cup5 ~ i la , a1 treilea tur de treflii defosbd hcii o cupii. Se opre~te astfel orice retur ~i contGictUl nu e* ?n pericol dacii atuurile nu stau mai riiu de 4 - 2.

Sud joacii 4 r gi se atac5 trei tururi succesive de treflii. Dad taie, declarantul va fi la discrefia atuului, care este mai probabil 4 - 2 deciit 3 - 3, aqa cii va refuta sii taie, control^ turul u d tor cu tai la mort. Va defosa un car0 c&tigi%tor.

Extragerea atuurilorfdcbnd unjoc de siguranfd


Uneori, calea natural5 de extragere a atuurilor prin impas (cbd lipsegte un onor ce are putea fi impasat) trebuie ignoratti, deoarece exist5 pericole de tai, iar men@erea contractului permite executarea unui joc de siguranp.
rADV10 vV106 + ARDV a32 r32 vAD987 +32 +RDVlO N
S

n R4 v32 ,1054 a987654

~ 9 8 7 6 5 vR54 +9876 +A Vest atacii Riga de trefli contra man~ei de 4 A , gi tot ce se poate pierde ar fi un atu Si doug cupe. Dar iat5 ce s-ar putea ?nt&npla. Cigigiind cu Asul, Sud ar putea face irn-

Jocul de levatti a1 declarantului

277

pasul de a h . Est ia cu Riga, revine cup5 pi partenerul, dup5 As-Damii, ii oferii taiul. 0 cidere. Jocul declarantului a fost gregit. Atuurile ar fi trebuit extrase juchd Asul gi apoi Dama, contractul putknd fi fnfr&nt doar dad Riga de pic5 ar fi fost htrei.

Edragere incompletii cu &area atuului major advers sii treneze


C k d declarantul nu are alte probleme, el poate l&a un atu major la adversari, pi nu va termina extragerea. ~ A 9 7 vADV5 + V2 +D432 Contractul este de 4 r pi Vest atac5 Valetul de trefla. Declarantul taie a doua trefl5 pi scoate Asul de car0 de la adversar. Acesta insistii cu hcii o trefl%,tiiat5. Sud continu5 cu dou5 tururi de atu h top cu Asul pi Riga pi, c h d ambii adversari riispund, trece la cupele pi caralele majore, p&t c k d flancul se decide s% taie cu cartea major5 restant5. (iocul cere ca atuul s5 fie 3 - 2)

R 10 8 6 5 o R5
4

-0-

+7

Foqarea adversarului sti-$i realizeze atuul major


Astfel de cazuri se ktilnesc atunci c b d declarantul, a v k d toate c%rgilemajore necesare contractului, prefer%s%oblige adversarul sii-pi facB atuul major, pentru a nu-i provoca ulterior probleme de circula~e sau ^mpiedicadefilarea culorilor. rA97 v987 + ADV98 &32 Contract 6 r . Declarantul d ~ t i g atacul 5 de Damii de cup5 gi trage doug tunui de atu, la care toatii lumea rgspunde. Va oferi k acest moment adversarilor levata cuveniti de atu, fiindcii are levatele necesare contractului, pi fiindcii nu poate liisa flancul s%-i intrerupii defilarea caralelor, sursa de levate pentru defosarea perdantelor. Irnpasul de treflg nu este necesar.

R 10 8 6 5
vAR3 +R103 +AD

Jucarea culorii secundare haintea extragerii atuurilor


C k d la mort existii o culoare secundarii liberii sau uSor de eliberat, operafiunea de majorare a acesteia trebuie s5 premeargii extragerea atuurilor, mai ales atunci c h d atuul de la mort servepte ca stop pentru culorile adversarilor. Precaufiunile, dar mai ales o b d cunoa~tere a tehnicii de tai cu m h a scun2, vor permite giisirea unor solutii newteptate.

knpotriva cor?tractuluide 4 r Vest atacii cup5 qi declarantul taie a1 doilea tur. Constahd cii sunt douii tempo-uri de pierdut la caro, hainte de majorare, pentm a nu risca nimic este corect sii se debuteze cu As de car0 qi car0 rnic. Dacii cel care c w g i i insisti la cup& se va mai t5ia o dat5 qi se va mai ceda un caro. Acum nimic nu mai poate ^%npiedica contractul, atuurile de la mort pkesc returul h cupele adversamlui.

Amdnarea taiului g i a c@tigririi levatei


0 tehnicii, nu hdeajuns de bine stilphtii, recornand5 sii nu se epuizeze un stoper haintea extragerii atuului, dacii acest lucm este posibil. Menpnhd stoperul, el va putea opri ulterior culoarea, dupii extragerea atuurilor, qi va permite realizarea contractului.
Suntefi i n miisurg, dupii ce afi ratat licitarea contractului E i realizafi 5 si sii facefi fa@unui atac de Rigi facil de 3 FA, s de cup5 ? Prima levat5 se lasii flancului, care continuii cu Dama.Se va a i a la mort cu un atu mic. Se extrag apoi atuurile cu Rig2 ti Dami qi, chiar dacg Valetul este h patru la adversar, jocul e imperdabil. Se va veni hrninii cu pic& se va trage Asul de atu qi se va ceda Valetul de treflEi. Dupii ce se va cbtiga returul, pe a patra pic5 a mortului se va putea defosa cupa perdant5.

Tai la mort gi extragere incompletri de atuuri


Sunt destul de fiecvente cazurile h care o elirninare parfialii a atuurilor poate permite totuqi obperea unui tai la mort, atunci c h d atuul restant se giisege la adversarul care are lungime h culoarea ce se doreqte a fi *at5 la mort.

Jocul de levatd a1 declarantului

279

Tehnica, cunoscuti sub numele de manevra lui Guillemard, nu are para& dac5 se inthpl5i sri g2sifi c&@e ,,aSa cum v-ar place" Pus5 ?n valoare de expertul fiancez dr.Hen1-yGuillemard, s-a ignorat faptul c5i ea era cunoscut4 de pe vremea whist-ului gi a fost rebotezat&. Exemplul prezentat propune un contract 4 V, cu atac de As, Rig%,Dam5 de treflri, urmat de + 10. Declarantul ia cu Asul qi trage doar douri tururi de atu, dup5 care joac5 trei tururi de pic5, Rig& As qi D d . C h d Vest se dovedegte incapabil sk taie, declarantul va tiia a patra pic5 la mort cu decarul. Reintrii h m h 5 cu tai de caro, scoate ultimul atu gi tableazZ.

Oferirea unei levate irnediate de atu adversarilor


C h d o mhii pare u p r & h e c e doarea secundari oferii levate i n exces, declarantul trebuie sk aibi ?nvedere distribu$.de vriijrxqe, care ar putea & peste cap contractul. f n exempld ce weazii este evident d numai un partaj de atu 4-1 ar fi supirBtor:

Sud joaci3 6 r cu atac de Rig5 de cupii, pe care declarantul il taie. Continuarea corecti este pick de la mort, 15sati sk curgii. Nici un retur nu mai bate contractul. Se poate vedea c5 dac5 declarantul ar fi hcercat s Z i scoati atuurile trilghd onorii, Vest, rimas cu un atu mare, va htrerupe defilarea caralelor qi declarantul nu va putea sc5pa de cupele mici. Tipic exemplu de joc de siguranH.

Tai in cruce
Piin5 acum, a fost demonstrati eficienp taiurilor cu m.ina s c u d , ca sursk de levate, ti dorninanp extragerii atuurilor la jocurile de culoare. Excepfii de la aceste manevre sunt jocurile de atu cunoscute sub numele de mort inversat $i de tai ?ncruce. La mort inversat, mina declarantului taie iar atuurile mortului servesc la scoaterea atuurilor adverse. La jocurile de tai h cruce atuurile mortului gi ale declarantului sunt folosite indela mort, fiira a extrage pendent, ?nscopul efectuiirii de taiuri repetate, c h d h mhii ~ 2 n d

atuurile adverse. Aceastii tehnicii, in care sunt implicate trei culori (cea de atu, una din culorile scurte ale mortului ~i una la fel de la declarant), lasii loc numai celei de a patra culori. Pentru ca I ncursul procesului de tai in cruce adversarii sii nu poat5 supratiiia, sau sii defoseze din culoarea a patra ajunghd ca in final sii taie rnajore ale acesteia, debutul manevrei cere jucarea c w l o r rnari din culoarea aliiturati, dupii care se continuil cu taiul in cruce. Acesta este principiul fundamental al acestui tip de tai. Apkarea ^unpotrivaacestei tehnici, dacii este recunoscutii din start, const5 in a ataca ~i a juca atu la fiecare oportunitate. PierAnd astfel atuuri din ambele miini, forp de tai a dec!arantului se va reduce. Dacii I n interesul deschiderii unei acfiuni de tai declarantul este obligat sii cedeze mha, flancul va reveni, aproape Eirii exceptie, atu, spre a reduce capacitatea de tai a celor douii mihi. h general, jocurile de tai in cruce sunt intuite de adversari, fie cIi axa declarantului a licitat douii culori gi s-au hjeles pe a treia, fie cii din partajul ciiqilor este usor de dedus ceea ce se pregiitegte. Sii urrn5x-h funcfionarea acestei tehnici

ewe

rRV93 vR83 5 +A9852 47654 vD9 + R9 +RD1076


4

a ~ 4 rAD108 vA42 +AV432 a3 Contract 6 4 . Atac Riga de treflii. Declarantul ia cu Asul, trage Asul, Riga de cupi jji Asul de caro, dupii care executii un tai in cruce caro-treflii (prima oar5 cu un atu mic). In final va realiza opt taiuri, cei doi A$ minori gi As, Rig&de cupii. h unele cazuri, pentru a nu fi supratiiat in final de joc, se vor lua unele precautiuni :

N V E S

2 vV10765 +Dl0876

Jocul de levatti a1 deciarantuiui

28 1

in truce: declarantul trebuie s5 debuteze cu culoarea pe care o are 4 - 1, caroul. Va juca

Contract 4 4. Atac h g a de trefl5. Cii~tigbd cu Asul ~i intenlionbd s5 hceap5 taiul

caro la As gi tai de caro. Apoi tai de trefl5 ~i h c 5 un car0 tfiiat. Trefl5 t5iat5 h m b 5 gi ultirnul tai de caro cu pic5 mica. A v h d gapte levate, va trage Asul dc cup5, a opta, gi apoi o trefl5, pe care, dac5 Est n-ar mai rgspunde, ar putea-o t5ia cu Valetul. Dar cum Est mai are, va t&a cu h g a , a noua levatfi. Cea de a zecea o reprezintfi Asul de atu.

Mort inversat
Cii~tigarea unei levate suplimentare cu ajutorul atuului este h general, aSa cum s-a demonstrat, apanajul m ~ l o scurte, r care mai pot aduce o levat.2 la totalul celor oferite de m b a lungs. Dar mult mai spectaculos apare procedeul de inversare a extragerii atuurilor, transferbd-o m m i scurte ~i %c&d levatele ^ut plus cu m h a lungi. La un joc de mort inversat declarantul taie h m h 5 perdantele de la mort gi extrage atuurile cu c5rfile acestuia. Pentru reu~ita manevrei se cere ca atuurile mortului s&fie suficient de m a r i pentnl cxtragere gi s5 existe legsturi mh5-mort pentru finalizare. & acest fel, a v b d de pil& cinci atuuri in miin5 ~i trei la mort, data se pot face trei taiuri in m b i Si apoi se poate face extragerea cu cele trei de la mort, cele cinci levate au devenit Sase, cu con&tia ca atuurile adverse s2 fie distribuite normal. Matricea tip arat5 astfel nDVlO vD93 + RD5 +A432

nAR632 vA65 +AV72 1 5 Iat5 $i o don5 complet5, in care atuurile stau 4 este cea valabils nD1098 vV53 +A654 A 10 n7 v 108764 N +DV1098 V E S *32 nARV3 vARD2 +3 aDV98

Contractul este de 6 n , cu atac f i g 2 de trcfl2. Declarantul ia cu Asul ~i h e o trefl5 cu un atu mic. Joac5 un atu mic spre mas5 gi rnai taie o trefl5, de data aceasta cu k g a . Caro la k g 2 gi h c 5 un tai, cu Asul. Acces pe mas5 cu atu, extragerea ultimului atu advers, gi caralele majore.

1 $i totu~i solufia mortului inversat

46542 v9 +R72 +R7654

Sud joaci 7

cu atac de D m de caro.

M h a este ideal5 pentm un joc cu mort inversat. Se ia atacul cu Asul gi se taie mare un caro. Venire pe mas5 la Valetul de cupii ti hcii un tai cu un atu mare. Apoi treflii la As gi a 1 treilea tai de car0 cu un onor. Cu pic8 micii se ajunge la mort gi se extrag atuurile defosbd din mi112 treflele. Irnpasul de treflii nu reugea, dar nu a fost nevoie de el, iar atuurile erau 4 - 1.

Mentinerea controlului prin extragere incompletii


S-a accentuat de mai multe ori cii declarantul trebuie sii dea dovadii de pesimism in contractele ce par ugoare, gi sii nu se griibeascii neglijbd eventualele partaje excentrice. Iati un exemplu de men@ere a controlului prin extragere incompletiX a atuurilor, h care declarantul, neglijent, regrethd probabil c H nu joacii glem (cu impas reugit la Dam&),va da peste cap chiar gi maqa de cup%. Tehnica corectii cerea sii lase flancul sbgi facii atuurile separat, ~i nu sii rige pierderea controlului.

Contra maqei de 4 V , Vest atacii Riga de picii. Aparent sunt douii perdante, Dama de atu gi Asul de caro. Sii vedem mai ht6i cum poate fi batjocorit acest contract. Declarantul taie gi joacii As, Rigii, Valet de atu. Vest c&gH gi forfeazii h c l o datil la tai juciind picii. Declarantul, ajuns acum la egalitate de atu cu flancul, va hcerca sB scoatti Asul de caro. Vest ia gi lichideazii ultimul atu a1 declarantului continuhd pica. Trei cHderi pline de m~ine. Dacii declarantul accept5 s l cedeze douH levate de iitu, nu poate pierde dona. Dupii prirnul tai va juca As, Rig8 de atu gi va continua cu caro. Vest va forfa din nou, dar acum ping-pongul Sudului la car0 ii va oferi flancului dous taiuri dar va m e @ ne controlul prin tempo-ul h plus definut de declarant.

Jocul de levatti a1 declarantului

283

Amcinarea extragdi atuurilor


C h d taiuri repetate por periclita controlul d i n i i , o solufie este de a lntrerupe extragerea atuurilor gi de a rehza apoi taiul, 1Hsind un atu ln m h a scurti (pentru a pibi forfarea), p h 5 c h d culoarea secundar5 este eliberatli.

Contract 4 v ,atac h g a de trefl5. Flancul continu5 gi cu a doua trefl$ declarantul taie gi testeazi atulll triigind Asul ~i Dama. Distributia 4 - 1 il ^hpiedic5s5 mai continue deoarece ar r h h e atuuri, la cheremul impasului de caro. Aga c5 abandoneaz3 extragerea gi face impasul, nereugit. Est insist4 cu trefla, fowdu-1 la tai. Dar declarantul refuz5 s5 taie gi defoseaza o pick ca o perdantli pe perdant5, deoarece tot avea o pic3 de dat. Controlul a fost astfel ob?inut, Riga de atu de la mort ^unpiedichd continuarea de trefl5. C%tigind m k , declarantul poate extrage acurn atuurile restante la Vest gi hdeplini contractul.

Amrinarea extrageriiprinti dupti efectuarea defoselor


4876 v876

+DV95 +RD9

D v 10 g 5 4 v AR3 + AR2

*7

Sud joac5 4 r gi prirneqte atacul de Valet de cup&.CBgtig5 gi constat5 cii are patru perdante, dou5 de atu, o cup5 gi o trefl5. Va juca prin wmare irnediat o trefll din &g, ?n scopul de a rnajora un onor de IL mort pentru defosa cupei perdante. Va cB$iga apoi returul de cup&,se va duce la mort pe caro gi va defosa cupa pe Dama de trefl3. De-abia dup5 aceea va extrage atuvrile.

284

Bridge de la A la Z

Amfinarea extragerii complete a atuurilor pan& dupd efectuarea impaselor


D e ~ extragerea i atuului este ^ut principiu prioritar5, acesta este un caz i n care ea nu trebuie efectuat.5, chiar dacii nu sunt probleme cu atuurile adverse. Avhd ins5 dificult5$ de circulatie, declarantul poate folosi atuurile ca legaitwil, concomitent cu extragerea lor. Contract 5 +, atac Riga de pica. Sud taie a1 doilea tur de pick Extragerea atuurilor ar fi floare la ureche, dar cum jocul nu se poate face deciit prin dublu impas la cup& atuul mortului va servi circula9ei. Se va juca As de treflii gi treflii la Rig&,m a t de un prim impas de cup& nereugit. Continuarea de pic5 este t5iat5, este apoi terminat5 extragerea atuurilor, dup5 care se revine la mort pe Asul de car0 pentru repetarea irnpasului la cupii.

Cedare de atu urmatd de extragere incompletci


Deseori, degi valoarea mihilor indrept5ie$e declararea maqei, gubrezimea atuurilor nu permite extragerea completii a lor ~i se adopt5 tactica de trenare, lkind adversarul s5-gi fac5 atuul atunci c h d va dori. Matricea tip arat5 astfel :
V 103

RD9

A6542

87

Un atu ariitihd astfel se va juca 2x1 felul urmiitor. prima dat5 mic din ambele mgini ( i n gol) ~i apoi Asul. Dup5 care nu se va mai continua gi se va h a un atu major la adversar.

Jocul de levatri a1 declarantului

285

TEHNICI DE B &

ALE JOCULUI DE LEVATA

Tempo - Coordonareajucrin'i levatelor (timing) - Asigurarea circulafiei (crearea de veniri suplimentare, combinarea folosirii venirilor, manevre de blocare g i deblocare, dubla deblocare, jocul ,,in goly>- Deducfii din numhare - Jocul de amhnare - Coup de Bath - Jocul de evitare - Defosarea perdantei Perdantri pe yerdanti - Oferind mhna adversurului - Combinand douti linii de joc - Manewarea d i n i l o r bicolore - Finaluri de joc, eliminare ~iplasure de mhnri - Lobul -Knock ai scoop
Metoda aleas5 pentru a v5 farniliariza cu diversele tehnici elementare aplicate in jocul de levatii este cea a prezenthii exemplelor tip gi a variantelor specifice k&te in practicii. fn felul acesta, recunosciind tipul de tehnicii ce se preteazti aplicfirii in rezolvarea donei, juciitorii vor putea apela la metoda de funcf onare descris5.
Bridge-ul nu se r e W la un joc unde e suficient s5 aduni, jucind o seamti de levate cifig5toare sau ugor promovabile ; el pretinde o sene de tehnici, ce servesc la crearea levatelor. Am putea imagina sutele de tehnici ce creeaz5 levate suplimentare ca fiind kchise htr-un splendid cabinet din lac japonez, cu foarte multe sertare. Recunoscind tipoproblema, tot ce e de %cut este s H se trag5 sertarul ce con@e tehnica ce o va rezolva, gi s5 se treacii la aplicarea ei. Uneori, dac5 solu$a aleas5 nu corespunde gi datele problemei, mdfichdu-se, o cer, se va recurge la o altii tehnicii, schimbind planul de joc gindit inifal ~iapeliind la un alt sertar.

Tempo (factorul timp)

fn cursa pentru cbtigarea levatelor, factorul timp este decisiv. Pentru a kfelege de
ce, imaginafi-vii un declarant care poate face zece levate la un contract de Grii atu dar,

din nenorocire, adversarii cMig5 primele cinci levate, ^minte ca declarantul s5 poatii lua miha. Pentru ce declarantul nu a %cut jocul ? FiindcSi adversarii au beneficiat de avantajul atacului, care constituie un prim tempo acordat lor. Deci factorul timp este cel ce corespunde posibilitiifii de a c%tiga sau nu o leva& Dacii un tempo este pierdut, pentru recwigarea lui e necesarii o alti unitate de timp. Pistrarea inifativei este prirnor&alB. Pus5 htr-o formulii maternatid, valorificarea unei culori pnutii de adversari, necesiti n+l unitii$ de timp (n=nunilrul de @en adverse). Cu alte cuvinte este nevoie, dac5 adversarii au dou5 stopuri, s5 o j u c h de 2+1 ori pentru a putea beneficia de ea. Formula se cere a fi folositi in elaborarea oricihi plan de joc, deoarece pierderea tempo-ului de mai multe on deciit ne putem permite duce la nekdeplinirea contractului. . Kspunsul la intrebarea simp15 ,,de cite ori putem ceda m b a adversarilor7'reprezinti cheia jocului gi la aceasta se refer5 celebrul factor de tempo. Atilt in jocui declarantu-

286

Bridge de la A la 2

lui ciit qi in cel al flancului, pentru el se duce lupta intre protagoniqti. A folosi corect factorul timp este similar cu a avea initiativa. Factorul timp este determinant deci i n urmgtoarele situahi miiini care cer o majorare de culoare d i n i cu probleme in manewarea atuului done care prezintii probleme delicate de circulafie cazurile de tai incrucigat pozi$ile ce necesiti o preggtire pentru o plasare de m W Gregelile in minutaj sunt in general cauzate de lipsa unui plan al jocului ghdit la prima levati gi de ignorarea timing-ului, adicg coordonarea ordinii in care vor fi jucate levatele, element legat strict de factorul timp. Problema promov&ii unor cgrp, la jocurile fZr5 atu, este strict dependent5 de tempo. Pot fi majorate ^hainte ca adversarul s5 ob* levatele de cidere ? Ce d o a r e trebuie atacati mai inti% ? SS presupunem m % d e : Sud joacg 3 FA. Vest ataca Valetul de cup&.Whit sg faci jocul, un juc5tor lipsit de experienp va cliidi tot jocul pe promovarea treflelor prin impas. Dar s5 num;lrh levatele ~Qtiggtoare. Doug trefle, doug pici qi trei cupe. Total qapte. bczi o treflg ar conduce la opt. Iar pentru impas, trebuie folosite cele doug veniri pe mas& oferind tempo-ul adversarilor de a-gi promova ei o culoarR8 re. Este clar cg linia aleasg nu este cea b d . Cele doug levate lipvAR6 sg pot fi uqor obpnute de la caro. Dacg se impasa trefla qi impasul lo era ratat, era prea tiirziu pentru cade, adversarii atacau pica fi . 'A lo dispuneau de doug tempo-uri avans. Este important de re$nut c5, uneori, pentru a nu pierde un tempo, av%d o combinatie Axx cu Rxxxx, dacg nu se doreqte majorarea culorii, dupg As qi Rig5 nu se rnai continuzi qi cu al treilea tur ?nculoare. La fel se proceded qi cu Axx vizavi de RVxxx, a rehza impasul poate fi important din punct de vedere a1 pierderii tempo-ului. Doug exemple de apreciere a utilizgrii corecte a tempo-ului, finhd cont cg pierderea lui creeazg adversarului posibilitatea de a-gi valorifica potenfialul, vor cladica importanp calculgrii lui. 1). ~ 5 4 3 2 vV765 +A87 a64 48 r 1076 rA102 v D432 + V94 a543

'

Jocul de levatti a1 declarantului

287

Sud joac5 4 4 dup5 ce Vest a contrat de apel deschiderea de 1 n . Atacul este Riga trefli. de Declarantul pierde tempo-ul Eicibd gre~eala de a llsa prima levati flancului care, pe refuzul Estului, wntraatacg caro qi cQqtig5un tempo. Dcclarantul ia cu Riga decarul Estului, scoate atuurile gi joac5 cup5 din m W (joc corect, w d cont de contra-ul de apel a1 Vestului), spre a-gi majora ulterior Valetul. Vest ia cu Dama ~i continu5 atacul in caro, care scoate cel de a1 doilea stop a1 declarantului. fn h l flancul va face o trefl5, un caro gi dou5 cupe. Sigur c5 un atac inifial de car0 ar f i wndus la acelagi rezultat, dar cel de trefl5 pkea mai atractiv. Dac2 Sud profiti de ocazia de a cktiga un tempo gi nu dii drumul atacului (taiul $1 poate face gi mai arziu), el poate sii, rnajoreze o cup5 pentru defosa perdantei de caro ^mainteca adversarii s5-gi poatii elibera caroul, deoarece are un timp ^hainteaadversarilor in cursa de promovare. Uneori factorul timp poate avea qi un caracter pozifional, iar declarantul este &tor s5-1 observe atunci c h d minuteaz5 jocul. 2). 476 v7654 + DV +A10987

nDV1098 vV3 +A654 132

N V E
S

n432 vD1098 e9832 +R4

nAR5 vAR2 +R107 +DV65 Contract 3 FA. Atac Dama de pic&. Deqi are douii wen, declarantul las5 prima levatii flancului gi o ia pe a doua. fn acest moment, ignorarea factorului timp gi a'necesitii@ de a scoate +erea de car0 a adversarilor ^tnainte de irnpasul de trefl5, va condamna contractul. Dac5 declarantul face mai inai impasul de treflii, Est ia gi revine a treia pic& eliberiind culoarea la partener (care are k c 5 Asul de caro). Rezolvarea unor astfel de pozifii, ?ncare este un tempo in joc, se face in felul urmiitor: rnai inti% se scoate finerea adversarilor (?? cazul de fa@ Asul de caro), care poate fi in oricare dintre m%ni, gi apoi se joacii culoarea ce poate fi pierduti spre adversarul neprimejdios ^ ( % I spew trefla, spre Est). fn fond la car0 doar o levati trebuia obfinuti.

Coordonareajuctirii levatelor (timing)


htre timing qi tempo, respectiv htre ordinea juc5rii levatelor qi factorul tirnp, sunt leg5turi de fiafi siamezi. De fapt merg ^hpreudi. Declarantul $i intocme~te planul de joc'pdnd seama de c2te on va fi obligat s5 cedeze un tempo adversarilor, pierzkd pentru un moment inifiativa. Controlarea felului in care va decurge jocul levati cu levati qi

288

Bridge de la A la Z

examinarea lui h cel mai pesimist mod, conthd pe distribufii defavorabile, este singura cale de a evita necamrile. Declarantul prea optimist, care se bazeazii exclusiv pe distribu$i normale, nu poate cwiga daci nu $i formeazi deprinderea de a minuta jocul. Citeva exernple vor ajuta la clarificarea conceptului : Sud joacti 3 FA gi primege atacul de pici. Prima levati o ia i n miin5 cu Dama, pentru ca s i pktreze o venire pe mas5 pentru valorificarea treflelor. Dacti h acest moment nu face o anal i d aprohdat5 a timingului ci joaci impulsiv trefli, el ar putea cildea, daci cupele sunt defavorabil plasate. Adversarul va lua trefla cu Asul gi va continua pici, care ar trebui c&$igatipe masti, dar tmmgul a fost greait. Pe defilarea treflelor, ce se v a defosa din mhii ? Trei carale gi apoi doui cupe, ceea ce iasii declarantul complet la cherernul adversarilor. Un timing corect ar fi cerut ca Riga de car0 sti fie jucat la levata a doua. Sud joacii 4 r ~i i se ataci o pic2 micii, Est pune Dama ti declarantul cwgii. Prima htrebare este, cine are Valet ~i 10 de pic5 ? Lungimea pare la Vest, dupii acest atac. Doug impase se propun. Cel de car0 gi cel de treflti. Dad se debutead cu cel de trefli gi nu reuge*, Est va reveni atu g i va scoate onorul mare. f n continuare, c h d impasul de car0 va eSua, Vest va trage pica major8 si lasi declarantul cu noui levate. Tirningul corect cere ca jocul sii decurgi astfel cup5 la As $i Valet de caro. Dac&impasul egueazit gi Vest revine Valetul de atu, se @tigi ~i se face impasul de trefli. Chiar pierdut fiind, Est, neavhd atu de revenit, nu poate ^mpiedica alinierea a zece levate prin tai h cruce. Necoordonarea circulafiei va da peste cap un contract, altfel usor. 3. r 108732 v32 + AR 49832 rR4 v 10876 N V E +Dl095 S iV65 r5 vA4 *V432 aARD1074 Sud joacii 5 4, dupg deschiderea Estului de 1 4 . Atacul este Rigti de pici, continuat. DeclararItultaie gi, ca once artilerist, trage un tun de atu, sti va& cum stii. Sti ay de prost cti va cEidea o datii. De ce ? Fiindci, hcerchd sii o dreagi, va juca As-Riga de

Jocul de Ievatd a1 declarantului

289

caro, va veni ?nm h 5 pe atu gi va t&a un caro. Va rnai veni o dat5 31mbii cu cup5 gi va mai t5ia gi ultimul caro Tintuit la mort, c h d Est cf stigii cupa, acesta va juca pic5 gi Vest igi va face Valetul de atu ,,en passant" T m q d corect a fost sesizat. Pentru a se feri de s~ngurul necaz, atuurile 3 - 0, declarantul trebuia d debuteze cu As-Rig5 de caro gi de-abia apoi s5joace primul tur de atu.

Asigurarea circulafiei
Frecvent declarantul are suiiciente levate pentru a-gi realiza contractul, dar, necoordonindu-se cu atenbe, poate ajunge intr-o alti pozilie decit cea potrivitii unui anumit moment. Altfel spus, va putea avea dificultifide circulafie. Asigurarea circulafiei intre f i l e declarantului gi mortului este realizati prin intermediul venirilor, adicii a cSuplor ce oferii declarantului posibilitatea de a juca din &na potriviti. Uneori ele e x i d , alteori trebuie obpute. Jocurile de comunicare htre cele douii m%ni pot fi optirnizate, h cazul h care declarantul duce lips5 de veniri sigure gi suficiente, prin intermediul unor tehnici speclfice dc joc, cum ar fi 1. impasele a&ci 2. jocurile in gol, o datii sau de mai multe on 3. deblociirile pentru fluidizare 4. taiuri cu atuuri mari pentru pgstrarea celor mici i n scopul circulafiei

0 s e d dintre aceste tehnici vor fi tratate in cadrul jocurilor h gol, a1 manevrelor de deblocare sau la capitolul impaselor.
Crearea de veniri suplimentare Diferite combinatii de ciirfi pot fi exploatate pentru a crea veniri suplimentare a. A103

D 54
b. AV985

Vest atac5 mic, de la mort se pune mic gi Est ia cu Riga. Debloc h d Dama din &5, declarantul igi va putea crea douii veniri la mort impasiind Valetul din h a Vestului. DacZi, juchd FA, circulafia cu mortul este deficitarii, declarantul poate debuta cu 10 din W,acoperit cu Valetul, gi apoi, indiferent dac5 a ciytigat sau nu, va continua cu Riga acoperit de As. Si-a creat astfel dou5 veniri pi a gi rnajorat eventual culoarea. Pe atac % I culoare, se pune mic de la mort gi se ia cu Asul. De dou5 ori mic din miin5 spre V 10 asigurii o venire c e d .

R 10
c.

t AR52 t

v 10 3

Sau printr-un impas, aparent inutil Se joacii 2 spre decar. Dac5 Vest are Valetul, s-au obput dou5 R103 veniri la mort. (Se poate remarca c& Vest distruge manevra daci AD2 intercaleazg Valetul).

290

Bridge de laA la Z

Combinatii simple defolosire a venirilor

hADV v32 4432 vAR

Cu mina la mort, declarantul vine la Asul de cups gi face un prim impas la pic5: reugit. Mai vine o dat2 in min5 cu cup2 gi repetii irnpasul. Folosind la maximum avantajul de a fi i n mhB, Sud hceard s5 dezvolte cit mai multe levate menajhd circulatia. Joac5 mic de pic5 gi &gig5 cu decarul. Continuti cu cup5 de pe mas5 gi din m h t i pune decarul, forgind Asul Vestului, dac5 vrea si-l puns. Din nou pic5 la Dams gi o altii cup5 la Valet. Ju&d astfel, declarantul face cinci levate din gase. Sud joacii 6 r . Vest atac5 Asul de trefl5 urmat de Valet, acoperit succesiv de Dam& fig5 de la Est gi tai h m h 5 . Exemplul este banal, dar este suficient ca declarantul sZi fie o clip2 neglijent pentru a ruina glemul. Dona servegte ca exemplu de timing ~i de circulatie. Pentm reugita glemului este nevoie de impas repetat de cup& ceea ce presupune dou5 veniri la mort. Una este Asul de caro, iar a doua ar putea fi la atu. Dar pentru a ajunge pe mas5 cu atu, este necesar ca declarantul d taie trefla cu un onor de pici, pist r h d prefiosul2 pentru o venire rnai tilrzie.

.AD10 ~ 4 3 2 4432 vRV1O

48643 v432 +A32 4D32

r A R D V 102
vADV +RD4 44

Crearea unei veniri suplimentare la mort

Leggtura htre cele dou5 m h i este absolut necesar5 pentru finalizarea majortixi unei culori gi a exploat5rii ulterioare a ei, sau a unor repetjri de irnpase. Insuficienp venirilor cere declarantului atenfie gi eforturi de a optimiza situaiia gi a le suplimenta. Iat5 dou5 exemple
1.

rD7 vV103 + RD42 49732

r V109654 vA76 + V95 44

N V E S *A3 vD95 +A873 4ADVlO

rR82 vR842 ,106 4R865

Jocul de levatti a1 declarantului

29 1

Vest ataci Valetul de pic5 la un contract de 3 FA jucat de Sud. Acesta hcearc5 Dama, dar Est pune &gay lisat s5 cQtige. Returul de pic5 este luat cu Asul. La numgrarea levatelor se constati c5 impasul reusit de treflg este singura solufie de a face jocul. Neglijent, declarantul a jucat car0 mic spre Rig5, continuat de irnpas de trefl5. Revenire la mort pe Dama de car0 qi repetarea impasului. C h d Vest nu mai riispunde, declarantul qi-a dat seama cii mai are nevoie de un impas, dar venire pe mas5 nu mai este. , gi a doua oar5 + 8, Se poate observa c5, dac5 la prima levati juca + 7 din a dupti care tr5gea gi Asul, mai putea ajunge qi a treia oar5 pe mas5 cu + 3 spre + 4 pentru a1 treilea impas de trefl5.

Sud joac5 6 r , ~icistigii cu Asul atacul de v 3. Lipsa de veniri hgreuneazg exploatarea treflelor, singura culoare bun5 de la mort. $i este nevoie de dou5 veniri, una pentru a o majora gi a doua pentru a o utiliza. Declarantul va juca prin urmare astfel As de trefl5, As de pic5 tji pic5 mica la decar. Impasul, aparent inutil, a adus venirea pe mask U r m e d Dam5 de trefl5 pe care, dac5 Est nu o acoperii, se defoseazii o perdanG de caro. Dac5 Est acoper5, se taie qi se revine la mort cu atu spre Dam5 pentru cele dou5 defose.

Manevre de blocare ~i de deblocare


Se vor analiza pe rhd, legat de scopul urmiirit in aplicarea tehnicii

DeblocZiri de culoare
Vor fi prezentate mai kt& citeva matrice tip de situafii h care declarantul, practic h d acest gen de manevr5, i ~poate i crea venire la mort htr-o culoare atacatii de flanc

292

Bridge de la A la Z

V 10 8

D9

Dorind o venire pe mass, declarantul pune Valetul pe atac, iar c h d Est acoperg cu Riga sau Asul, debloch& Dama din m h 8 . (dacti ar fi pus 8, Est, ca s%^mpiedice venirea la mort, n u ar fi acoperit) htr-un contract de FA, pe atac luat de Est cu Asul, deblochd Riga din m&nii se asiguri o venire la mort. C h d pe atacul Vestului cu o carte m i d Est pune un onor, deblochd din m2n5 Valetul se poate ulterior impasa la decar vi asigura doui veniri. Similar cazului precedent, pe onor pus de Est se debloched Darna.

V74 R102 A1093 V2 A108 D9

Strategia asigurgrii gi organiziirii circulafiei, h scopul ob@erii unor accese sau a defiliirii uvoare a unei culori, comporti tehnici de deblocare a unei miini, prin contribuirea la levati cu unele cgr$ nefiresc de man. lati cele mai uzuale tipuri de deblocare : A105 RD963 Dacg Sud vrea s&traga culoarea far5 epuizare de veniri, va hcepe cu Riga, gi de la Nord va debloca 10. Va continua cu mic la As gi, daci Vest nu mai riispunde, are impas asigurat hpotriva Valetului h patru la Est. Declarantul pomevte cu Valetul ~i pune de la mort Asul. Cum o levati ar fi h orice caz de pierdut dac5 distnbutia nu e 2 - 2, Sud trage ~i Riga, deblochd decarul. Are acurn posibilitatea de a circula la mort de doug ori cu c q l e mici. Pe un atac a1 adversarului h culoare, este tentant de a pune Valetul, dar trei levate tot n u curg. Ava cii este mai bine de luat cu Asul ~i ulterior impasat cu Valetul. Pe atacul unei c 5 1 $ mici, Est pune Asul. Deblocarea cu Riga fluidizeaziijocul gi asigur5 o circulatie cu m k a Nordului, dacg necesitiitile contractului cer asta.

2.

AR764
82

V1053

D9

RV4 A9
V 105

t R7

Jocul de latatti al declarantului

293

5.

DV5 A63 R109863

Si &ci, pentru a asigura circulatia, nu este indicat s& se punii, pe locul doi, un onor. Levata trebuie lasatii s&vin5 la As, iar D a - V a l e t au creat o venire pe mas&. Dac&declarantul joacii Darna pi ii d5 drumul, la fel vor face qi adversarii. Dar dac5 o acoper5 cu Riga, va putea kcerca majorarea juchd decarul qi ulterior 9, menajhd venirile la mort. Similar cu precedenta, declarantul acoperii Riga cu Asul qi, && culoarea este 4 - 3 iar 9 cade ?n turul trei, se pot face patru levate. R86 Pe atacul Vestului cu rnic, dup5 ce Est ia cu hga, dacl circulafia este redusl, Sud poate debloca Dama $i irnpasa apoi contra Valetuhi. qi accept5un tric gratuit, pierde jocul :

t D

7.

AV1084

t R

8.

A1053 V974 D2

9. Iatii un exemplu in carc, dad Sud nu debloch& 4654 vR32 + RDV3 +654 bAR32 v AV + 102 +AR732
Blocdri de culoare

Se joacii 3 FA cu atac de cups. Est pune decarul . Dacii Sud accept5 oferta si csgtigii cu Valetul, iar adversarii ilu iau deck al treilea tur de caro, declarantul nu are deciit opt levate, i n cazul ?n care trefla este 4 - 1.

0 solutie de a ^unpidca un adversar de a continua, qi implicit a dezvolta o culoare, este cea de a opri (bloca) jucarea culorii, astfel hcst adversarii sii nu mai poatii tieneficia de ea. Sunt douii matrice tip :
Sud joacii FA iar culoarea prezcntati a fost licitatii de Est. Partenerul, acestuia, avhd trei c & $ cu un onor mare, atacii 3. Est ia cu Asul p i revine 5. Vrhd sii blocheze culoarea, Sud poate interveni cu Riga, dac5 are interes s5 ciiptige un tempo.
1.

D83

+ RV7
A3

94

A 10 6 5 2

2.

Acekqi joc de FA, cu atacul de 4. Sud $e d unul din onorii mari este la Est, deoarece 10 9 7 6 atacul nu a fost din secvenp. Dac5 pune Asd; bloch& jocul. D& ar fi dat drumul, Est putea elibera culoarea pentru partenend Gu. RV842

D5

294

Bridge de la A la Z

3. fn ansamblul m b i i , blocarea culorii prin evitarea jocului de amhare, care ar fi permis menfinerea atacului advers, conform matricei prezentate, se justificii astfel : Contract: 3 FA. Atacul este + 4. Declarantul are ~ a p t e levate ti h c 5 douii par simple, scowd Asul de pic6 de' la adversari. Dar existi un risc major, dacii se dii dnunul atacului gi flancul revine culoarea. C h d vor lua m h cu Asul de picii, vor trage h c i trei carale rnajore (Vest poate avea + RV842 gi Est D5). Acest lucru nu poate fi prevenit decht blochd culoarea cu Asul. Daci Est a avut trei ciirp, nu vor fi probleme deoarece culoarea e 3-3. Iar dacii Est deblocheazi Dama sub As, declarantul va mai pne o dati cu decarul. De ce s-a aplicat acest joc de blocaj ? Fiindcii din atac a reievit cii Est are un onor, Vest nu are secvenp. Acelqi tip de joc de blocare trebuie executat gi cu combinatia : AV 9876 sau : R9864

Atacul este 4 h culoare. Punhd Asul se ^mpied i d defilarea culorii h cazul c5 Est are un onor h doi. DV Pe culoarea licitati gi atacat-2 de Vest, este aproape cert cii punhd Asul culoarea va fi blocati.

+ 1075

A32

4. Iat-2 ~iun exemplu redat integral la un joc: nRV5 vA97 + R3 +DV1087 4872 vR10862 N + 1054 V E S +R3 rA103 vV43 +AD62 +A62

rD964 vD5 +V987 *954


y

Sud joacii 3 FA $i Vest ataci V 6. Cum cele mai mari ganse sunt ca Est sii aibi un onor mare, culoarea poate fi blocati punhd Asul. Acest joc rezolvg efectiv contractul, deoarece impasul de treflii poate fi linigtit dat ^mpotrivaVestului, care nu poate defila culoarea. Dac5 Est debloca Dama, iar nu era de folos, pentru cii rbihnea Valetul hc5 gardat, gi Sud Eicea ugor jocul.

Jocul de levati a1 declarantului

295

Deblocdri pentru asigurarea circulatiei Declarantul va demonstra cum va profita de un atac favorabil (caro era cel ucigag) ~ i folosind , deblociide, va reduce num5rul de perdante de la p a n , cite una in fiecare culoare, la doar trei. r 1094 v543 + 9743 +A82 462 rA5 vDV106 N v987 +R102 V E +D865 S aV1053 6R964 rRDV873 vAR2 + AV aD7 Contractul este de 4 r gi Vest ataci Dama de cupi. Sud ia cu Riga. 0 sperm@ar fi daci Riga de trefli este la Est, dar pentru execufia expasului este nevoie de circulafie la mort. hpulsul de a juca un onor mare de pic5 trebuie rehlat, deoarece flancul, v k h d c h de scheletic este mortul, va da dnunul. Mai bine este r 7 acoperit de 9 la mort. Est ia gi respecti atacul partenerului, revenind cupi. Declarantul cktigi gi joaci 4 8 la decar, extrigind cu acest prilej atuurile adverse. Urmeazi rnic de trefli. Est ia cu Riga si, tardiv, contraataci caro. Sud cwigi, trage Dama de trefli, se duce cu r 3 la prefiosul4 ~ipe Asul de trefli defoseazi a volontt? una din perdante, car0 sau pici.
0 dubla' deblocare pentru mentinerea circulatiei

Sud joaci 3 FA. Vest ataci pic5 gi decarul Estului cigtigi. Acesta continua cu Dama S i declarantul rnai d5 dnunul o datii. Un contraatac de trefli ?nacest moment ar fi n5ruit

296

Bridge de la A la Z

contractul, dar flancul nu a v h t vreun motiv care s5-1 fac5 s5 nu continue acest a&t de pliicut atac gi a jucat tot pic5. Declarantul a luat cu Asul ~i de la mort a defosat un caro. DupH cum se poate vedea, caralele sunt blocate. Dar oricum, fWi cinci levate de caro, Sud nu poate face jocul, aga c5 singura solufie este s5 mai joace o pic%,dibd mha Vestului qi de la mort deblochd 2x5 un caro. Returul, indiferent care, este luat cu Asul qi, cum pe As-Rig5 de car0 cad c & $ l e adversarilor, cele cinci levate de car0 plus una de pi&, una de trefl5 gi douii de cup5 asigur5 acest contract..

Jocul ,,in gol"


Jocul cunoscut sub numele de ,jot ?n gol" sau ,,duck" se a s a m h i i in mdte privinp c u un joc de amhare. Acolo tehnica este folositii pentru a preveni posibilitatea menfinerii circulatiei ^me adversari, iar la jocul de eschivare numit ,,in gol" manevra este h t Z i p & m a menaja circula$a declarant-mort gi a permite declarantului s5 beneficieze de levatele bune. Uneori, afara protec$iei oferiti de acest joc de fluidizare a circulatiei, se poate apela la tehnica de cedare in go1 a unei levate $i cu scopul de a fi mai in siguranB, potrivit principiului de a asigura contractul on de &te on acest lucru este posibil. Eschivarea declarantului, printr-un joc fn care refuzii sii cwige o levat.5 pe care o poate lua, este necesar5 atunci c h d el se giisegte in crizi de veniri la m h unde existii o culoare lung5 liberii. Dac5 la FA manevra nu comport5 riscuri de tai, la jocurile de culoare este nevoie ca atuurile adverse s5 fie extrase 31prealabil. Csteva exemple tip de levat5 in go1 arat.5 c5 uneori se d5 drumul gi de douH ori pentru menfinerea circula~ei :

1.

AR7432 65

Intenjiodnd s5 realizafi cinci levate in culoare, dar Eirii alti venire, corect este de a juca o dati ?ngo1 (mic din ambele mihi). La prima levata jucaa de Sud, Vest pune Riga. Corect este si se dea drumul, deoarece Est ar putea avea Valetul h trei. Jucfind astfel, restul de levate in culoare vil apartin. Se d5 drumul de dou5 ori gi, excluzhd distribu$ia4-1, se vor asigura trei levate.
Pentru depW sigurang se poate da h u l o datii. SB remar& cii d a & intenpa este de a face toate levatele gi se joad onorii in top, Sudul va cuntribui din mihi5 cu 8 gi 7, pentru a nu bloca culoarea, neavhd alt acces la mort.

2.

AD10632 754

3.

A9763 85 4

4.

AR6542 873

5.

AD983 742

Din rafiuni de siguran*, prima oar5 se d5 drumul, apoi se impaseazg la Dam&

6.

Decizia de a da drumul fine gi de n u m h l combinat de c 5 1 $ ?n cele dou5 miini. Dacl, i n lips5 de veniri, cu:

Jocul de levati a1 declarantului

297

AR 8765

32 432 situajia se cere examinatti in raport cu celelalte culori gi cu nevoia de levate. Cfiteva cazuri speciale, referitoare la refuzul deliberat a1 unui impas : 7. A8765 Dacir Vest acoperir Darna, el trebuie lirsat sti ci~tige.

ea este obligatorie, cu : A R 8 7 6 5

8.

AD973 42

Avhd nevoie disperati de patru levate, se joac5 mic gi, indiferent ce va face Vest, se joac5 in gol, pentru ca, in turul urmirtor, sti se impaseze k g a . Acest joc cere ca Riga sti fie la Vest ~iculoarea 3 - 3 la adversari. (remarcati diferenp fa@de exemplul2)

9.

R98763 A52

f n primul tur, jucihd Asul, Vest a contribuit cu 10, urmat de Valet. Se va lua cu Riga, sperind culoarea 2 2? % I nici un caz, deoarece este nevoie de cinci levate 3-1 culoare, nu de gase ~inici de doug.
Sud joacti un 3 FA, tras de pirr cum se zice, ~iVest atacir Valetul de caro, luat cu Asul de Est, care revine culoarea. Cum doar culoarea de pic5 oferii o gansir de a face contractul, declarantul pune Darna de pic8 pe masir iar Vest acoperti @bit cu k g a . Cum se va proceda ? Evident cir trebuie dat dnunul. Decarul h trei la Est, sau Rigadecar i n trei la Vest pot cornpromite acest contract care, brusc, a devenit atractiv.

Nu doar pentru a menaja circulafia, ci gi cu scopul de a economisi din capacitatea de tai a declarantului, fir5 a pierde controlul mikii, se poate recurge la efectuarea unui joc hgol. Iatti un exemplu de majorare de culoare printr-un debut de joc i n go1 imediat : rV7 VA +A432 sAR8765 r 10984 432 vV10987 N vRD6 V E +V1098 +D7 S aDV109 643 rARD65 v5432 + R65 2

298

Bridge de la A la2

Sud joacii micul glem de pic5 gi prirnegte atacul de Valet de cupii. Ciigighd cu Asul, declarantul joacii o treflii micii de la mort, ,,h gol". C&d o levat5 imediat5, declarantul cwigii un teinpo i n actiunea ulterioarii de tai. Pe orice retur, Sud se duce pe mas5 la Valetul de atu, taie o treflii cu un atu mic, extrage picile de la adversari gi, avhd ca venire pe mas5 Asul de caro, defoseazfi pe treflele majore tot ce are de aruncat din mfinii.

Deductii din numrirare


Declarantul este dator sii-gi dezvolte abilitatea de a num5ua at2t distributia c w o r ciit $1 ck$le de onor ale adversarilor, pi3115 c h d acest exercitiu devine un automatism. Reconstituirea distribupei adverse Abilitatea expeqilor, de multe ori contestati ~i pusii pe searna hdemhiirii h a arunca un ochi in cGrtile adversarilor sau a unui noroc proverbial la ghicitul pozifiei cirp critice, este de fapt priceperea cu care ace*a reconstituie, pe mhurii ce jocul progreseazii, distributia adversarilor. fond, este vorba doar de a numgra phii la 13. Ciit de greu este de stabilit ciite cupe are Est, dacii la turul doi Vest nu a mai ri%puns ? De fapt, s@ lucru greu i n operaiiunea de reconstituire a distribu@or adverse, gi even-

tual de stabilire a poziiiei unui onor advers, $ne de formarea obignuinpx de a acorda ateniie
ntun&&G ckjdor ;^mugiGgi practicatti, a c e a s t aconferi o superioritate absolut-5jocului. Deterrninarea distribufiilor adverse pornegte din interpretarea licitatiei, care de multe ori spune tot, direct sau prin deducg? gi se continu5 cu ceea ce relevii cii@e furnizate de adversari la primele levate. Descoperirea cii un adversar nu mai poate rispunde la o culoare sau a dat indicafii privind lungimile, ajutA n d i i t o a r e a . fn absenp unor indicafii speciale privind distributia, se apelead gi se aplicii probabilit5tile matematice. Deducoile din numsiriitoare pot s e ulterior ~ la rezolvareajocului De obicei, nurnkarea clarificii opfiunea declarantului de a face sau nu un irnpas, posibilitatea de a majora o culoare, %npiirprea atuurilor, identificarea adversarului primejdios, g.a.m.d. & I principiu, numiirarea privegte :
1. cgr$ile de onor 2. distribufia 3. zestrea de levate proprii gi adverse
\

1. Din licitafie se poate deduce cii un adversar care a pasat ark mai pu* de 13 puncte, iar un adversar care paseaza deschiderea partenerului siiu mai pufin de 6. Un repondent care liciteazii 1 FA nu are probabil o culoare majorii h patru, nici susfinere pentru culoarea partenerului, punctajul este maximum 9 puncte; i n schirnb, dacii a vorbit 2 peste 1, are minimum 10 puncte. Deschidentul cu FA nu are singletoane sau gicane, iar cel ce joacii cu deschiderile de 2 slabe are exact gase c 5 1 $ h culoarea respectivii. Dacii un adversar nu atacii culoarea licitatii de partener, trebuie ggndit mai atent de ce nu a Eicut-o. Dacg o culoare h care declarantului ii lipse~te Asul gi Riga nu a fost

Jocul de levati a1 declarantului

299

atacati, este de presupus cii onorii sunt divizafi. Un atac de atu, care nu era sugerat din licitafie, poate presupune lungime htr-o culoare licitati de !inia declarantului. 2. Pentru a reconstitui distribufia, se apeleazii la ceea ce este numit un joc de descoperire, pe care il oferii adversarii, in plus peste datele fumizate de licitafie. Descoperind pe parcursul jocului distribuga a trei culori, se poate deduce automat situafia celei de a patra. Dacii unul din adversari are o lungime mai mare decf partenerul siiu, este probabil ca la el s H fie localizati o anume carte ciiutati. Aceastii relafie htre num5rul de c5r$ dep u t de adversari este importanti in ctiutarea unei c5u-p specifice. Sau dacii lipsesc ciirfi man, probabilitatea este mai mare ca ele s5 fie distribuite egal htre adversari. Numiirarea ciiqilor gi distribufieise poate face gi aplichd teoria locurilor vacante. DacH un adversar a deschis, de pildii, cu douii cupe slabe gi are deci gase cii'fi, iar axa dumneavoastrii cinci, celaalt adversar are doar dou8. Prmul are deci gapte locuri vacante iar celaalt unsprezece, gi probabilitatea este de 11 : 7 ca al Qilea c i aibH o carte specificti cHutati din celelalte trei culori. Nuzllc nu va i.mpiedica h s 5 ca, dacii vefi cHuta o Damii, s H o giisi$ la cel mai pu@ probabil, ceea ce justificii pe deplin gluma ,,unochi in cdr,tile adversarilor valoreazd cdt doud impase". S H exemplifich : rDV109 vR73 + ADV &A102 rR75 vV109864 + 973 46

V E S
rA843 VAD2 +R106 +RV5

r62 v5 ,8542 4D98743

Licitafia a fost : 1 FA - 6 FA. Vest atacii Valetul de cup5, declarantul ia pe mas5 gi d5 impasul de pick pe care il pierde. Vest continua cupii, iar Est nu rnai r5spunde. Numiirhdu-gi levatele, declarantul ajunge la un total de unsprezece levate. Cea de a dou~sprezecea vine de la ghxitul Damei de treflii. TrHghd ciirfile majore, Sud constati c5 Vest a avut trei pici, trei carale gi gase cupe, Est nemairiispunzhd h turd doi a1 culorii. Deci nu are loc decst pentru o trefli. " Se va juca h deplinii siguranp trefla la As gi impas In retur contra Estului.

300

Bridge de l aA la Z
Sau o alti donii: .

Sud joacii 3 FA cu atac de Dam2 de picii. Est acoperii cu Riga, continuii culoarea iar declarantul ia h turn1 trei, h timp ce Est defoseazii o cupii. Sud j d un car0 din mini gi pune decarul, Est ciigtigii cu Valetul $i revine Darna de cupii, liisat5 flancului - pentru a afla mai mult despre distribuge. Est insid. Se ia cu Asul gi se testeazii caroul, dacii este 3-3 dona s-a terminat. Dar Vest nu mai riispunde la Riga de car0 gi defoseazii o pi&. Declarantul trage gi Riga de cup&, la care Vest mai d e f o s d o pi&, $i m h a poate fi reconstituit5. Vest a avut inigal cinci pici, douii cupe, douii carale, @a ci are patru trefle. Declarantul va trage Riga de treflii, va reveni h mhii la As gi, cu hcredere, va impasa ^mpotrivaValetului rimas h doi.

Si hcii o donii, pentru exemplificarea numfiriirii punctelor:

Vest deschide cu 1 FA (16-18 P.O.) gi, dupii douii pas-uri, Sud devine declarant h contractul de 2 + . Flancul debuteazii cu trei tururi de picii, dupii care Est revine trefll. Vest ia cu Asul gi continuii treflii. Declamtul scoate atuurile i n trei tuxuri pi se confrunti cu posibila pierdere a doui levate de cupii. Poate giisi Valetul de cup5 la Est ?

Jocul de levatii a1 declarantului

301

Wspunsul este negativ deoarece, h acest caz, Vest nu ar fi avut 16 P.O.

Ass cii declarantul va juca aplicind o plasare de mWi. D a m de cupii. Vest nu are
de ales. D a d o chtigii gi revine cup5, levata urmitoare curge la decar, iar dac5 joac5 treflii va fi h tai-defosii. C h d nu exist5 suficiente informap pentru localizarea unor &$ adverse din ceea ce
au ariitat levatele precedents, un declarant versat va hcerca sii foloseascii probabilitiifle In favoarea sa. Iati un astfel de caz :

Sud se giisegte h contractul de 4 r , declarat =5 interventie adversii, iar Vest atacii Valetul de caro. Situatia este clarii. Dacii Asul de treflii este la Vest, totul va fi i n ordme. Se vor pierde cel mult dou5 cupe. Un kcep5tor va incruci~a degetele ~i probabil cii, dup5 ce va extrage atuurile, va juca cupii, ghdindu-se dacii sii pun5 Valetul sau Riga. Expertul va hcerA R 75 4 2 ca mai ht&i trefla gi, data Asul va fi la Est, va hcerca sii rezolv32 ve cupa plecind de la probabilitatea ca Agii lips5 sii fie eR73 fifi, dacii Asul de trefl5 a fost la unul dm adversari, h u l de &32 cup5 s5 fie la celdalt. Va juca cup5 la Rig& gi nu la Valet. Evident cii acest lucru nu va conduce automat la un rezultat favorabil, dar cel p u p va respecta principiul celei mai bune ganse. rDV83 vRV5 + A2 a R9 87

Jocul de amiinare
Este una din manevrele specifice cel mai des folosite de declarant, hdeosebi la contractele de FA, destinatii t5ierii comunicafiilorhtre adversari. Motivafia acestui procedeu este lesne de inteles. Adversarii au atacat culoarea lor lung2 Si, dacii recwigii &a, pot defila levatele de ciidere. Declarantul am&n&c k ii permit interesele dgtigarea levatei, dacit are doar o @ere, gi astfel unul dm flancuri, r h i n h d far5 c5r$ h respectiva culoare, nu va mai putea comunica cu partenerul. C2teva principii ale jocului de amiinare : Un asemenea joc se poate aplica chiar ~i cu douii p e n , ARx sau ADx, pentru siguran@,dacii contractul il permite. * Nu este indicat a-1 folosi atunci c h d ar putea exista pericolul ca adversarii s5 contraatace htr-o alt5 culoare, h care jinerea este mai precarii. * A m k e a se practicii doar ciind declarantul nu are destule levate pentru indeplinirea contractului. Exist5 qi o formul5, cunoscuti sub numele de regula lui 7, care stabile* de cite on se amiinii cQtigarea levatei la un contract de FA atunci c h d declarantul nu are deck o p e r e ?nculoare. Regula cere sii se adune c w l e proprii cu ale mortului h culoarea respectiva gi totalul sii se scadi din 7. Cifra obhutii spune de cite ori trebuie dat dnunul. De exemplu declarantul are trei, mortul dou5, totalul e cinci, Sapte minus cinci egal doi, se va da dnunul de douit on. Cu Sase c w pe linie ajunge o da% ori culoarea este 4 - 3 la adversari gi nu este potenjial primejdioasii, on este 5 - 2 gi atunci adversarul cu scurtime nu mai are de returnat.

Planul de joc trebuie dezvoltat h continuare gi dup5 ce adversarii gi-au majorat o culoare, alte optiuni nu exist5 decst evitarea cktigikii d i n i i de adversarul periculos. * Pentru a nu dezvillui sl5biciunea culorii, uneori cu Ax nu se * Cind o mbti trebuie cedat5 de dou5 ori, declarantul va ciluta ca prima oar5 ea s5 ajung5 la adversarul periculos. Ceea ce conduce la principiul c5 mai kt& trebuie scos un As a1 adversarilor gi doar apoi &ut un impas. Exemple ?ncare pot fi, sau nu, practicate jocuri de amihre : Contractul este de FA gi Vestul a atacat Riga. Dac5 declarantul ia imediat, iar ulterior Estul, ciiqtigind n&na pe o levat5 dintrs alt5 culoare, reline culoarea partenerului, acesta este h mbur51. sil realizeze patru levate. Pentru a %npiedicamenfinerea circulafiei htre cei doi juc5tori din flanc, declarantul amWi cQtigarea levatei de dou5 ori. Estului i-au fost extrase c w l e de retur i n culoarea atacat5 gi nu va rnai putea da miha partenerului. RDV107 985 2. AV872 63 D 10 4 R95 3. DV765 92 R103 4. A10854 763 D9 RV2 1.

+ A43
62

Pe atacul de 7, Est pune D m . Aici nu se poate practica un joc de amhare deoarece Est va continua cu 10 gi declarantul nu va mai face nici o levat5. Est izi atacul cu Asul gi revine 8. Declarantul nu ia imediat cu Riga ~i mai las5 un tur adversarilor. Tot contra FA, Vest atac5 5, iar Est pune Dama. Dac5 nici un contraatac nu pare periculos, declarantul, tactic, d5 dnunul. Dac5 Est continug, o finere este oricurn asiguratii, dar Estului i-a fost eliminati culoarea gi circulatia tiiiat5. Si aici se poate proceda la fel sau, dacg singuru1 despre care se Sie din licitafie c5 ar putea lua m?ina este Vest, se poate lua Valet u l cu Dama deoarece Riga r h h e gardat.

A84

5. A10854

+ RD2
D6

763

V9

Vest atac5 7 ~i Darna ar putea c%$tiga, dar cum se urmgre~teexcluderea Estului de la joc, ktrerupiind circulatia, se va juca contrar R82 principiului de manevrare a cuiorilor qi nu se va pune Dama, 15sind decarul Estului c@tigator. Acesta va continua, dar Vest, neavind reprizg, gi fTa5 leg5tur5 cu partenerul: nu va rnai putea beneficia de culoarea majoratg. 6. AV9753

-?-

104

Jocul de levati a1 declarantului

3 03

Simdar, un joc de amhare poate fi singurul valabil chiar i n situatia abandoniirii unei a doua fineri, de pildii V4 vizavi de A103, dacii rafiunile o cer. Contract 3 FA. Vest atac5 cup%.Potrivit principiului de aminare, uneori gi cu dou5 pneri, se las5 &a adversarului, care continu5. Cum se va juca mai departe? Dacii Dama de trefl5 este k trei la Vest, nu sunt probleme. D a d s-ar @ c5 Est i nu rnai are cupe, ar fi de jucat trefla imedat, cu impas. Dar dacii irnpasul nu reuge$e gi Est mai are cupii, declarantul a rirms cu opt levate. Jocul corect este rnai h a i o pic5 la R1g5. Oricare din adversari poate avea Asul dar principiul tocmai asta cere, prima levati poate fi cedati adversamlui priejdios, dar nu cea de a doua.

Sud joac5 3 FA gi, degi Est a deschis cu 1 +, Vest a atacat v 6. Mic de la mort gi Est pune Riga. h mod n o d , l d d cu Asul, culoarea rnai este stopati o dat.5, dar se $ie c 4 atiit Riga de pic5 &t gi Asul de car0 sunt la Est, iar acesta, irnediat ce va c&iga cu una din aceste va reveni cup5. Vest va l%a declarantul s5 W g e , pentru men$nerea circula$ei, gi Va kcasa ulterior restul de cupe. De aceea, degi cost5 o levati, Sud trebuie s5 lase Estul s5-gi f5ci Riga de cupti, dup5 care, ju&d ping-pong doar cu acesta, va reaiiza cele noui levate.

Coup de Bath
Este un tip mai avansat de joc de a m h e , o tehnic5 folosit5 de declarant cu combina$a AVx dup5 un atac facut cu Riga (din kg&-Dam5). Numele tehnicii se trage de la celebra stapune de cur5 de ape minerale din sudul Angliei, unde a fost executat5 prima oar&,3 1secolul trecut, la un joc de whist desG2urat hqlubul Bath Whist Club. F a p de un joc obignuit de W a r e , la care se lasii levata flancului p h 5 la epuizare, acest tip de manew5 se practica cu scopul v5dit de a tenta flancul s5 continue.

Un exemplu : Vest atacii Riga iar declarantul il lasii sii cwge. Este de fapt un banal joc de aminare, ! n capcana AV4 ciruia cad insti mulfi juciitori care, vkdnd cil au clgtigat cu Riga, sunt tent* sii continue. Prin folosirea unor metode de semnalizare, partenerul atacantului este dator s5-i transmit5 mesajul de a nu continua culoarea, pentru a nu intra i n furget-5. Oricum, fie cii adversarul grege$e continuind fie cii schirnbii atacul, oferind astfel un tempo declarantului, avantajul apliciirii tehnicii este evident. 965

RD1 087

32

Amihind dgtigarea atacului de Riga, Vest nu va mai putea continua ~i se va evita astfel spargerea culorii. Schirnbind pozifia, cu Valetul la mort gi Asul in mi.115, declarantul este dator sii cbttige atacul, avhd o a doua finere pe masii. Sau avhd 1 0 x vizavi de AVx.

RD105

+ V97
A86

432

Tehnica este foarte valoroasii deoarece, dacii adversarii continuii, ei oferii douii levate declarantului, iar dac5 trebuie sii abandoneze culoarea hcerchd altceva, ei pierd un tempo gi ii permit declarantului sii preia inifiativa, lucru foarte important. De obicei manevra este folositii la contractele de FA :

Sud joacii 3 FA ~i prime~teatacul de Rig5 de caro, pe care nu il ia (coup de .Bath), obligiind Vestul sii contraatace. Acesta joacii trefli ~i Sud lasii levata Estului care ci~tigri cu Riga qi revine caro. h acest moment declarantul are contractul asigurat, chiar dacg va pierde impasul de pick schimb, daci clgtiga atacul cu Asul, cind Est lua h a pe unul din impasele negre ratate, el revenea caro gi Vestul hcasa patru levate. Dacii cel mai adesea manevra de aminare tip este ugor de aplicat, uneori o falsti securitate poate duce la un joc imprudent, care va fi sancfionat de adversari.

Jocul de levutri a1 decluruntului

305

Contract : 3 FA. Atac : v 5. Est pune Riga. Mulpmit de ce vede la mort, la care se adaugfi gi o eventual5 p e r e in plus la cupti avhd Valet-9, declarantul, gurmand, ia levata cu Asul $i pune pe mas5 As de treflii urmat de Darn;. C b d Vest nu rtispunde, el mai sperti s5 giseasc5 Riga de picti la Vest, a$a c5 face irnpasul, care egueazii, gi adversarii mai trag gi patru levate de cup&. Dac5 d5dea drumul atacului de doui on, declarantul cu greu mai putea s5 ca&. Avind doar opt c%tigfitoare certe, era dator s5 se uite mai atent dup5 a noua.

Jocul de evitare
Prima impresie la folosirea expresiei de ,,evitare a adversarului periculos" este c5 adversarul periculos ar fi cel ce dejine ctiale care aduc caerea. Sub acest aspect el este intr-adevk periculos dar, pentru a-$i valorifica drple, el are uneori nevoie de ajutorul partenerului - in m5suri s i dea peste cap @erea insuficient gardatA a declarantului. & aceste situatii termenul de adversar periculos se refer5 la partenerul celui ce defide cidere, el trebuie p u t t n afara posibilitiitii de a lua h . ne

ewe

1.

IatA csteva cazuri : 742 AD 983 RV6

10 5

Contract de FA, Vest atac5 8, Est pune decaml $i Sud ia cu Valetul. Adversarul periculos este Estul $i trebuie evitat a i se da mihi. Evident c5 dac5 Asul este la Est, culoarea e protejatg, dar dac5 este la Vest, trebuie s5 se evite cistigarea m&i de c5tre Est (adversarul periculos).

t R6

54

3. Cum se aplicii principiul evitiirii cediirii msinii ciitre adversaml periculos : rARV v65 +985 6ADV107 49764 v RV872 + R6 a43

N V E S
rD5 vA43 + A D V 107 a965

n 10832 vD109 +432 aR82

Sud joacii 3 FA gi primegte atacul de v 7. Est pune Darna gi declarantul, cored, refbd sii clsige prirnele doua levate (pentru a elirnina culoarea din mina Estului). Cine este adversarul periculos ? Evident cii Vestul, care mai are k c 5 douii cupe majore gi nu are nevoie de ajutorul partenemlui pentm a le incasa. N ~ levatele ~ sigure,ddeclarantul are gase gi hcii trei pot veni de la culorile minore. De la care ? Clar c E i de la treflii, unde se poate irnpasa farzi grijii, fiindd dad Vest are Riga el nu poate c&iga, iar dacii Est il are, nu poate face rau. Dacg ciigtigti gi revine caro, declarantul pune Asul deoarece nu mai are nevoie gi de acest irnpas, cele noug levate au fost objinute. Trebuie rewut a p k d impasul trebuie executat spre miha d e v d nepericuloasi. 4. Un alt caz, in care protejarea unui onor insuficient gardat @ecare a d v e r s d pericu10s il poate da peste cap) dirijeaziijocul de evitare :

Tot 3 FA, atac Valet de cupii.

Jocul de levatd a1 declarantului

3 07

Declarantul are cinci levate sigure gi kc5 un vagon de la culorile minore. Ce impas trebuie executat pentru a proteja Riga de pic5 ? Cel de caro. Fiindc5 d a d egueazti, Vest nu va putea deranja. Pe c h d , dac5 se ia atacul in d, gi nu pe mask gi se va impasa la treflii, Est va clgtiga gi declarantul va c5dea de trei ori pe retur de picii. 5. Un subtil joc de &are, gi totodati un joc de evitare a adversarului periculos, este prezent gi in urm5toarea don2 :

Vest atacii mic de cup5 ^hpotriva m e i de pic5 declarati de Sud. Est pune Dama. Ce s-ar putea pierde la acest joc ? 0 cup5, un atu gi doug trefle. Adversarul periculos, ce trebuie evitat, este Vest, care, l u b d m h gi juchd trefla, va putea da peste cap Riga. Pentru a sc5pa de acest pericol, nimic mai simplu, se las5 prima levati Estului. A doua precau@e,tot pentru evitarea cediirii m h i i adversarului periculos, ar fi de impasat la atu juciind r 8 din m i & gi l h h d levata Estului. Acest joc garanteazii contractul gi cu atuul4 - 1.
f n concluzie, in astfel de cazuri

a) scopul declarantului este sii ^hpiediceadversarul periculos s5 ia m i h . b) la contractele de f Z ~ atu 5 se a m m ckjtigarea levatei, pentru a elirnina cartea de retur dm m h adversarului periculos. c) impasele se executi spre m h a nepericuloas5, incapabil5 s5 dea peste cap o pnere insuficient gardati. d) nu se risc5 impase spre miha periculoasg dacii contractul este asigurat gi e x i d levate suficiente ob$nute pe alte c&.

308

Bridge de la A la Z

Defosarea perdantei
Combinhd o tehnid de joc de siguranpi cu una de evitare ~ialta de majorare a unei culori prin tai, se poate veni de hac unui foarte comun caz : Contractul este de 4 r , atac Rig5 de caro. Cu Asul de cup5 la Est contractul pare beton, pierzhdu-se o trefl5 qi dou5 cupe. Pentru ca Est s5 nu poat5 cQtiga m h , declarantul lasii prima levatii flancului. Vest insisti cu caro. Pe As, se defoseaz5 din miinii o trefl5 perdant5. Se continuii cu doui tururi de atu, apoi As, Rig5 de trefla gi tai mare a treia treflii. Dac5 t o t u l a decurs normal +i culoarea s-a majorat, existi venire pe mas5 la Darna de atu gi se pot defosa doui cupe din d i i . Dad trefla nu s-a majorat, r W e pnsa expasului de cupii. C5nd mortul gi declarantul au acela~i n h de c5rp ktr-0 culoare, nu sunt posibile taiuri imediate. Dar dac5 poate fi modificat partajul qi defosatii una din c & $ pe o ci@g5toare, se poate initia o acfiune de tai. Matricea tip a r a astfel ~ : a752 vV3 +A54 4 65432 Sud joacii 6 r qi Vest atacii trefl5. Exist5 o perdant5 de cup5 qi una de caro. Dac5 declarantul joaci de dou5 on atu, va pierde contractul. Corect este s H se joace o singud daG atu $i apoi cup5, pentru scoaterea Asului. Pe unul din onorii de cup5 se defoseazi caroul perdant +iapoi, dupg As-Rig&,un car0 va fi tGat pe mas5.

A R D v 10
vRD5 +R32 +AR

Un exemplu aproape identic, dar care mai necesit5 o precautiune in plus


Contract 4 r ,atac Dam5 de cup% Perdante, clte una din fiecare culoare. Cum se va face jocul ? fn nici un caz debutihd cu un tur de atu, deoarece acest joc ar insemna maltratarea donei. L u h d cupa din atac, la levata a doua se va juba Riga de tre& 4 R v 10 8 5 iar pe trefla majoratii se va defosa cupa perdantii. vR65 Precautia de care s-a pomenit este Iegatii de m&nain care s-a c&+ RV3 tigat prima levatii de cup%.DacSi s-a l5sat levata s5 vin5 la Riga, 4 R2 este corect, dar dac5 s-a clgtigat cu Asul, nu. Adversarii vor a m h a cGtigarea primei levate de trefl5, o vor lua pe a doua qi vor scoate pnerea declarantului de cupii, acces imediat la mort neexisthd. rD97 vA32 + D 104 4DV53

Jocul de levatd a 1 declarantului

309

47654 v DV62 +AD87 a7 rAV vR83 4V105 aDV1098 N V E rR2 vA1097 49432 a654

bD10983 v54 4 R6 aAR32 Contract : 4 r . Atac : Dami% de treflH Sud a ajuns htr-un contract optimist care, cu atac de cup&,ar fi consernnat repede criderea, dar cu cel de treflii existi o gansii. Declarantul a h e r c a t sii pro& de ea, dar, pe undeva, a gregit. A cigtigat atacul gi a jucat imediat Riga de caro gi car0 la As, urmat de Darna de car0 pe care a defosat o cup5 perdantii. Dupii care a jucat dz ge mas5 atu, c5ut h d Valetul la Est. Dar a cwigat Vestul cu Valetul gi prompt a contraatacat cup&.Partenerul a pus Asul gi a jucat a1 patrulea caro, pe care Vest 1-a suprat5iat cu Asul, adversarii reu~ind astfel s&-gifacii atuurile separat. declarantul ? El trebuia sii joace ~i al patrulea caro gi sii defoseze gi Unde a gre~it cealaltii cup5 perdantii. Un fel de perdantzi pe perdantii, combinat cu o t5iere de comunicafie intre flancuri. Acest joc nu ar rnai fi permis adversarilor nici o manew& ei realiz h d doar dou5 levate de atu, pe l b i i cea de caro.

Perdantd pe perdantd
jocul declarantului intervine fiecvent posibilitatea de a aplica o tehnicii eficace de joc numit5 ,,perclanti pe perdantil". Ea poate ^unbriicadiverse forme, dar toate au un numitor comun : cedarea voluntaril. a unei levate adversarilor.
I.

Perdantd pe perdantd pentru a impiedica aa%ersarulsd c4tige mffna r95 vRDlO 4A7643 a432 n A R D 102 nV8764 v43 N v5 V E 4 109 4DV8 S aAD98 aV1076 43 vAV98762 4R52 +R5

31 0

Bridge de la A la Z

fmpotriva contractului de 4 v, Vest debuteazii cu &-Rig5 de pick Declarantul, peztru a nu risca cedarea celui de a1 treilea car0 Estului, care i-ar putea reveni treflg gi 1-ar putea face s5 piard5 douii levate, efectuead un joc de perdanti pe perdantil gi, in loc sii taie, defosed din miin5 un caro, care oncum era perdant. f.n continuare, dup5 ce c w g g miha ~i scoate atuurile adverse, joacSr Rigg-As de car0 gi taie al treilea tur, avind satisfhctia de a majora culoarea gi de a realiza contractul cu o levati i n plus. Venire pe mas5 cu atu gi douti defose de trefl5 pe caralele bune. Presupunind c5 nu se majora caroul, contractul mai putea fi reugit dac5 Asul de treflii era la Est.
2. Perdantd pe perdantd pentru a cd~tiga o levatd, de t i p 1 impasului prin tai

Declarantul joac5 6 A gi prime* atacul de Riga de treflii. Aparent, in afara perdantei de treflii, existi5 gi una de caro, dar care ar putea fi eliminati printr-un eventual impas reugit. Ceea ce gi la cup2 s-ar putea kffipla. Dar riscul de a rata irnpasele rogii gi de a permite adversarilor sEgi facg gi trefla, este asumat inutil, deoarece exist5 o excelenti cale de joc de perdanti pe perdanti care oferii ocazia de a sciipa de perdanta de treflii concornitent cu cl~tigarea unei levate. Jocul decurge &&el : atacul se ia cu Asul gi sunt trase do& tururi de atu. Dupii care este jucatii Dama de cup5 din miWi, acoperiti cu Asul, gi urmat5 de )Meld de cup5 pe care, daci Est nu-1 amper& se d e f o s d trefla perdantii. Vest Gi face Riga dar decarul mesei serve@ la defosare.caroului perdant, f ? a rnai fi nevoie a apela la impasul la Dan+
3. Perdantd pe perdantd pentru a obpne posibilitatea unui tai la mort

Pentru a nu ajunge k situatia de a fi suprat&at de adversar, declarantul consimte si cedeze levata, crehd, printr-un joc de perdanti5 pe perdanti5: posibilitatea de a deschide un alt tai la mort, care nu poate fi *mpiedicat. Sii exemplifich :

Jocul de levatci a1 declarantului

311

Sud joacii 3 r gi Vest atacii As-Rig2 de treflg ~i continug. Declarantul nu poate tiiia cu o carte mica pe mas5 deoarece va fi supratiiiat, aqa cii defoseazii o cupii. Ciigigii apoi orice retur, joac5 kg5-As de cup2 $i taie o cupii, dupi care scoate atuurile $i mai pierde in final un caro, men{in&G contractul. 4. Perdantii pe perdantd, evitdnd adversarul periculos Aici se apeleazii la solufia debarashii unei cii* mici fie pe o carte ciiytigiitoare, fie sub forma de perdantii pe perdant.5, pentru a da apoi posibilitatea rnajoriirii culorii prin tai.

D e ~Vest i este cel care a deschis cu 1+, Sud igi adjudecii contractul de 4 r . Dup5 atacul cu Riga de caro, patru perdante par inevitabile. 0 treflii, un caro gi douii cupe, deoarece Asul este cu certitudine In &a deschidentului, motiv pentru care declarantul este dator sii evite a da m&a adversarului periculos (Est). Riga de car0 este liisat atacantului, care continuii cu Dama. Sud, care a remarcat prima carte pus5 de Est, 2-ul, ceea ce presupune trei cgrp, lasii gi aceastii levatii flancului. Vest, lipsit de vreo alt.5 solulie, mai joacii o dat.5, oferind declarantului posibilitatea defoski unei trefle mici. Tot ce se rnai cere este ca trefla s5 fie 3 - 3.

Urmeazii douii tururi de atu, pgstrind venire la mort, apoi Riga-As de treflii gi tai, care majoreaz8 cea de a patra treflii la mort. Atu la As gi defosarea unei cupe perdante pe trefla mare, joc %cut. 5. Perdantk pe perdantk pentru a plasa mdna Este de fapt pozitia de baz5 la astfel de jocuri, deoarece adversarul c h i a i se oferil m h a este obligat fie sii r e d ?n fur~eta declarantului, fie sii joace ?n tai-defosii. 4432 v A 10 +D32 aRD965 rR1098 vRD9876 + 1098 N V E rV76 v5432 +7654 +83

+-

nAD5 VV + ARV rAV10742 Sud joacii mic glem de treflii, la care Vest atacii Riga de cup2 (din Rigii-Damii). Declarantul ia cu Asul, scoate atuurile ?n douii tururi, dezbracii caralele triighd trei tururi pe care le termini pe masii, dupii care joacg decarul de cup& din &H defZshd o pic%perdant5. Vest va fi silit sg ofere a 12-a levatii. Sii no% cii hainte de plasare, declarantul trebuie sii elimine caralele, pentru a priva Vestul de retur ugor. 6. Perdantci pe perdunti? pentru a evita de aJi scurtat ~i a pierde controlul rV54 vDV5 + A R D 109 454

r ARDIO
v 8764

+ 87

N V E

4Rl02

S
r32 vAR109 +v54 *A876

49876 v32 +632 rDV93

Contract 4 v intr-un clasic fit Moysian (4 - 3). Atac As, Rig5, Dam5 de pica

Jocul de levati a1 declarantului

3 13

Dac5 declarantul taie cea de a treia pic5, va pierde controlul atuului. Aga c5 se salv e d defoshd pe a treia pic5 o trefl5 din mink Pe once continuare c@tig5, extrage atuurile gi are suficiente levate s5 fac5 rnanga. Patru atuuri, cinci carale gi Asul de trefl5. 7. Perdantd pe perdantd pentru a preveni un tai Este de fapt manevra clasic5 cunoscuti sub numele de ,,Scissors coup", ce ^hpiedic& flancul s& poati trece m h a partenerului pentru a obpne un tai.

nR32 v RV9 + 95 +RDV109 nADV109876 v 2 + A3 486


4

N V E

454 v 76543 4 2 4A7543

v A D 108 +RDV108764 2 Sud joacii 5 + dup5 ce Vest a deschis cu 4 n. Atacul este v 2, manifest un singleton. Dac5 declarantul urmeaz5 procedeul normal gi trece la extragerea atuului, Vest ia imehat cu Asul, trece m h Estului pe trefl5 gi obfine taiul de cup5. Pentru a evita ace& nepliicuti situage, existi un remediu. La levata a doua declarantul, cisigind atacul pe mas&,joac5 de la mort Riga de pic5 pe care defoseaz5 din mini5 2-ul de trefl5. Cel mai clasic transfer de perdanti.

Oferind m2na adversarului

h jocurile de schizii sunt fiecvente cazurile in care unul din flancuri igi Impinge partenerul la sinucidere, triigbdu-gi c5'file cPgtig5toare gi strhtorindu-1 incf acesta nu mai poate pgzi alte culori. La jocurile de FA pot fi create pozitii sirnilare, pentru a obliga flancul, ciruia i se ofer5 m h , s5 revinii in avantajul declarantului. nRV5 vV83 +RD74 4432 nD98 n7642 vAD5 N v 10762 ,1093 486 S a v 9 4R10876 A103 v R94 +AV52 +AD5

Contract 3 FA, atac 47. Sud ia Valetul Estului cu Dama. Levate sigure sunt opt. Dcxi5 trefle, patru caraie gi dou5 pici. A noua ar putea veni de la localizarea corectii a Darnei de pica, sau dac5 Asul de cup5 este la Est. Dar un juc&tor bun nu este dispus sii fie pus hsitua~a de a ghici, atunci &d poate pune adversarul la lucru i n avantajul s2u. Jocul este 100 % sigur, cu condifia ca Est s5 fi avut dou2 trefle. Declarantul debut d cu trei levate de caro, se va vedea de ce nu cu toate patru. Apoi Asul de trefl5 gi, c h d Est codhmii ci mai a avut una, cedead &a Vestului cu trefl2. S2 presupunem c i acesta i ~va i trage cele trei trefle majore. Declarantul nu are diiicultiiti ?XI a defosa, o pic5 ~i a1 patrulea car0 din m h i ? iar de pe mas5 doui cupe. Finalul dc cinci c & $ va ar2ta astfel : 4RV5 Dup5 cum se poate constaw returul Vestului de pic5 ofer2 trei vV levate ?XI culoare, plus Riga de caro major, iar eel de cup5 pro+R moveaz5 Riga, indferent unde ar fi Asul. rA103 vR9

Combindnd doud linii de joc


Juc5torii lipsiti de experienp gi f & un spirit analitic dezvoltat, au tendinp de a evalua sursa de levate examinhd doar o singur5 culoare, care pare prorniptoare, f"ar5 a combina Sansele. Sud joad 3 FA, Vest atacg 43, Est pune Dama, r e e c%tigitor gi revine A 2 . R e c o n e d culoarea de pick se pot presupune cinci cirji la atacant $ipatru la Est. Cgte levate sunt ? Una la pic%,una la cup5, patru la caro $i doui la trefl2. Cea de a noua, la cup5 sau trefl5, ar putea veni de la impasele respective, cu observatia c5 data un impas este ratat, adversarii vor trage imediat c5derea. Combinhd gansele, jocul se executi astfel : mai ? n t & Asul de trefl5, o son&, poate Dama e seacii la Vest. Apoi car0 la Dam5 .yi trefl5 de pe tnas5, din mihi punind Riga. Existi Sansa, d e ~sunt i cinci ciirfi afari, si cad5 Dama i n doi. Dac5 Dama nu a aptirut, se efectueaz5 i v a s u l de cup%.Juchd astfel, gansa a crescut de la 50 % la cca 68 %. Sud joac5 3 FA cu atac de Rig2 de caro, gi continuare. Cii~tigi a treia levati. S-ar p&ea cii dac5 impasul de pic2 Me, cele noui levate exist& Dar dac5 dup5 ciigtigarea atacului se joac5 imediat pic5 gi impasul este ratat iar Est revine cup5, declarantul nu va $ti dac5 are nevoie de impas de cup5 sau nu: extrem de riscant. pentru c5 nu cunowte distributia treflelor (care, ^mpiI$te 3 - 3, ii rezolv5 contractul 6 r 5 a apela la impasul de cup%). ASa cat ^minte de a face impasul de pici, se incearcii combinarea cu cea de a doua

Jocul de levatti a1 declarantului

315

gansii, trefla 3 - 3. Se va juca Rgi-Dam5 de treflii gi, dac5 ambii adversari riispund, este OK, dacii nu, este poate necesar gi impasul de cupii. Este standard, gi 2 n flanc, a da clrumul gi a a m h a cfgtigarea unei levate, dac5 de soarta ei depinde jocul. Dar c h d declarantul are gi o a doua opliune, dupii ce gi-a asigurat levata, imediat va ataca o alt5 culoare, care este la rhdul ei o sursii poten$ali de levate. De pildSl : 4654 vADV1054 +A 1432 rR73 r82 v98 N vR76 +V10982 V E + D7654 5 r 1098 a765 nADV109 v32 + R3 1ARDV Sud joacii 6 FA gi primegte cel mai neprietenos atac, Valetul de caro, care ii ia venirea de pe masti la cupele ugor de majorat. Sunt dou5 irnpase ce aduc jocul, cel de pic5 gi cel de cupii. Corect este sii se debuteze cu impasul de cupii. Se vine i n mhii pe treflii gi se impaseazii la cupa. Est, in mod corect, este obligat sii dea dnunul. Avhd asigurate douii levate la cup& declarantul igi hdreapti acum aten$a spre pic5 unde, chiar dac5 impasul egueaz5, are circulafia asigurag pentru a colecta cele 12 levate. Jocul dupii probabilig$ gi combinarea diverselor game, f2ii a fi orbit doar de ce sare in ochi, este apanajul bunului juciitor. Sii urm5rim in acest exemplu :

Sud joaci 3 FA gi prime* atacul de r 6, acoperit de Valet gi luat de As. Pervers cu sine hsugi, declarantul continui cu impasul de caro, il pierde gi, fiindu-i scoasi finerea de pici, nu mai poate trece de opt levate. Impasul prezenta o gansi de 50 % , dar la treflg nu ar fi avut ganse ? Jocul corect ar fi presupus la levata doua car0 la As, neglijhd impasul ( ? mfond s-a mai v h t Rigi sec), gi trefli de pe masi. Dacii Est vrea si-i-gifaci imediat Asul, deja sunt suficiente levate pentm contract, via culoarea de trefli. Daci di dnunul, Sud cb@g i o levati de trefli, care ii ajunge, gi se intoarce la carale, oferind Riga flancului. Combinhd aceste linii de joc, gansa crese de la 50 la 85 %, ceea ce nu este de lepi5dat.

Manewarea miiinilor bicolore


Principiul suspne c i atunci c h d declarantul se confiunti cu o miinti bicolorii, sii nu extragg atuurile pWi c h d nu a rezolvat problema celei de a doua culori. Premiza de la care se plead este ci, i n cam1 h care culoarea secundari nu este distribuit5 echilibrat, este mai important s i se axeze jocul pe un tai h cruce, gi nu s i se joace bazat pe ,,aSa cum arfi pldcut sdfie". 0 miini exemplu :

Contractul este 4 n qi se atac5 Dama de caro. Declarantul taie a doua levat5 de car0 gi, daci se gribeqte s i tragi atuurile, va pierde gi o cupi, pe l h g i celelalte doui pe minore. Cel mai corect mod de a manevra dona va fi As, Rig5 de cup5 gi o cup5 tiiiati. Exist5 doui ganse. Prima, cupa s5 fie 3 - 3, ~i cea de a doua, ca cel ce are doar doui cupe s i nu aibi gi decarul de pici. Juchd dupi probabiliti9, declarantul gi-a dublat gansele de a face contractul. Dupi cum s-a precizat, c h d e x i d o culoare secundar5, ea trebuie majorat5 ^ k t e de jucarea atuurilor. Acelagi procedeu cere ca, pentru a r e p e controlul, s i se cedeze o levat5 flancului, 'de hdat5 ce culoarea secundaa oferi restul de tricuri necesar contractului. Un astfel de exemplu :

Jocul de levat6 al declarantului

317

Sud joacii 6 4 cu atac Dam5 de cupii. A v h d cinci levate de caro libere, declarantul testeaza atuul, juchd As gi Damii, cu speranp c5 va face 13 levate. Dar c h d Est nu mai r5spunde: va trebui d joace prudent, revenirea in miin5 1-ar putea face sii ajung5 la un numiir de atuuri mai mic deciit Vestul. Jocul se cere manevrat astfel : deblocarea As-Regelui de car0 gi preluarea Valetului de pic5 cu Riga, promoviind automat o levati de atu flancului. Dar defilarea caralelor gi apoi a treflelor nu aduc nici o levati suplimentar5flancului, in afara decarului de pica.

Finalun' dejoc, eliminare ~iplasare de mrinci


Jocul de levati are trei faze, una de inceput, o alta de mijloc ~i cea de sfiirgit, care este cea mai critic5 gi decisiv5 pentru reugita contractului. Termenul de ,,end playy', folosit de terrninologia engled, nu trebuie inieles neaptirat ca desemnhd jucarea ultimelor levate. El trebuie asociat cu o situa$ie dinamid pe care declarantul o creeazii de obicei spre sfiirgitul jocului gi in care acesta forfeaz5 un adversar s5 efectueze un joc sau retur in dezavantajul flancului, gi implicit spre fclosul declarantului. Concret, o pozitie de final de joc este situatia creati de declarant prin eliminarea din mina sa gi a mortului a unor anumite culori, dup5 care, printr-o plasare de mh5, se cedeaz5 miba adversarului oblighdu-1 sii fac5 un retur avantajos. Retur care va provoca fie un joc in tai-defosti, ce permite hdepiirtarea unei perdante dintr-o m h 5 concornitent cu taiul dm cealalti, fie va oferi o yozifie de impas care va reugi deoarece va intra i n furgeta declarantului. Finalurile de joc de care ne vom ocupa in cele ce urmeazi sunt de fapt jocuri de plasare de mh5: preccdate de o eliminare. Celelalte tipuri de ,,end play", din care fac parte jocurile de schiza gi manevrele cu atuul, sunt prezentate i i ~cadrul tehcilor de expert. Cum despre toate aceste patru tipuri de finaluri de joc se pot scrie volume, aici vor f i explicate gi prezentate doar ciiteva exemple, spre a fi asimilati t e h c a gi aplicatii cu ugurinp. Pentru a intelege avantajele folosirii unui final de joc bazat pe eliminare gi plasare de m h 5 , s5 l u h rnai inti%contact cu t e h c a e l i unor culori gi cu consecinfele pe cak Ie provoaca un joc in taidefosg.

318

Bridge de la A la2

Eliminare Principiul cere cay^&te de a plasa mi3na adversarului, sii fie eliminate din arnbele miini culorile ?n care acesta ar putea returna in deplin5 siguran*. 0 denurnire rnai plastick gi mai descriptivii a eliminlrii este cea de dezbrircare, se zice frecvent cii adversanil este dezbriicat de culorile posibile de retur. Sud joacii 5 4 (3 FA ar fi fost mai ugor) gi prirnese atacul favorabil de Rig&de caro. Declarantul dgtigii cu Asul, scoate atuurile adverse gi continuii cu As-Rig&de cup2 gi tai de cupii. Dupii care c e d e d m h a adversarilor, pe caro, cupa ti caroul fiind ?n acest moment eliminate. Sii presupunem d Vest cktigii gi joacii picii. Est poate avea RDx, dar ce folos. Declarantul pune mic de pe mas2 gi Est suporti plasarea de mhii care ofera cea de a 11-a leva%

Probabil cea mai mediatizati pozifie, de care toti jucgtorii sunt smtuifi sii se fereasc5, este cea in care, dacg ajung, vor fi silifi (prin cartea pe care o joacii) si5 pennitA declarantului sii taie dmtr-o mhii gi concomitent sii defoseze o perdanti din cealalti. 0 matrice tip : Atu este caro, declarantul mai are douii perdante, o treflii gi o cupii, iar contractul nu permite decslt pierderea unei singure levate. Solu$a este sii i se dea m b Vestului pe treflii. Acesta, c h d va returna pic& va da posibilitatea declarantului sii taie la mort gi si5 defoseze perdanta de cup5 din mhii.

fn astfel de pozi$i declarantul lasii flancul fki alternativii, plas&ile @ea sunt bazate tocmai pe ob$nerea unei situafii de tai-defosii.

*5
Sau :
2.

rAD

r R
nu conkazii

f
465 v7

R3

Impasul are o sans& de reusit5 de 50 %. fn schimb, plasarea de mhii pe cup8 va face sg n u mai fie nevoie de impas. deoarece va obliga Estul sii r e d in firgeta de pick

Jocul de levatd a1 declaranhrlui

319

Pentru reusita unor manevre de plasare de min5, este necesar ca declarantul s5 rnai aib5 atuuri disponibile, capabile s5 anihileze returul adversarulgi plasat. rAD 3. v 10 Atu este cupa ~i declarantului i se cere sii reali+6 zeze patru din cele cinci levate restante. Prima 8 476 R miscare este elirninarea treflei din ambele a , vN Vtr5gbd Riga. Apoi plasarea de mh-ii, %cut5 pe caro. E s t nu are decit dou5 alternative: s5 faci V E +R9 +32 returul fatal h fur~eta de picii, on s5 continue v 4.5 car0 in tai-defosii, oferind declarantului posibili442 tatea de a t&a h mihi ~i a h d e p h Darna de v8 pic5 perdanti de la mort. +5

Dupii dezbdcare, adicii dup5 elirninarea culorilor in care adversarul ar putea retuma &rB proble~ne, plasarea de d i i poate fi ficuti prin intermediul mai multor tehnici : - cuoper~dinodoare~care~idec~$mortulauace~in - cu un atu mic, spre unul major aflat h mina adversarilor - printr-un joc de perdanti pe perdanti - printr-un joc 51go1 - prin plasgri repetate de miin5 Sii exemplifictim : 1. Perdantii pe perdanti nV5 vAR3 Declarantul joac5 6 + primind atacul de Rig5 de pic5 (din Rigii-Damfi). Cktigii cu Asul, scoate atuurile adverse, eli+6543 mi115 culoarea de cup5 din ambele miini defoshd un car0 +RV75 pe a treia cupi, gi apoi, cu Valetul de pic5 c e d e d m h a Vestului, din mi115 defoshd h c i o perdanti de caro. Vest r A cktigii m h dar va trebui s5 rejoace ori h fireeta de caro, vD6 ori In tai-defosii la cup5 sau pic5. +AD72 +AD10932 2. Prin intermediul unei levate de atu nA965 Declarantul se gtisege htr-un contract de 4 r ~i atacul este cupii. Ia cu Asul gi taie o cup5 h &a. Joac5 Darna de pivA54 c5, invitind Vestul s5 acopere, dar acesta r~fuz5 sii soope+ A75 reze. Aga c5 pune Asul, Riga nu apare, mai taie o cup8, eliaR98 minhd culoarea, si cedeaz5 mina cu atu. Dac5 Vest este cel ce cf ~tig5, el este plasat, qi orice minor& joacii, declarannDV10874 tul a $i primit contractul. S5 presupunem cii E s t cistig5 si v 10 cu Valetul, dar el este revine caro. Se hcearcii cigtigarea + RV2 Dami qi se ia cu Asul. Se trage ti Riga qi iar se acopent de D 102 mai plaseazi &a, de data aceasta pe caro.

.-*

320

Bridge de la A la Z

Adversaml, indiferent care, va trebui s5 joace ori ?n tai-defos5 pe ro$ii, ori d permiti redarea a do115levate de treflii prin hqetele interioare, el Gind cel se desfhce culoirea. 3. Prin repetarea plas5rii cu o perdanti

Dupii deschiderea Sudului cu 1 ~i un baraj sever ficut de Vest cu 4 V , Nord s-a sim$t obiigat s5 zic5 5 +, contract 2I care declarantul are patru perdante, aparent inevitabile, excepthd cazul c5 ar putea opera douii plasiri de m i 1 1 5 spre Vest. Atacul este pic%,evident u3 singleton, luat cu Asul gi urmat de obligatoriile doui tururi de atu. Vest este cam citit la distribufie : opt cupe, dou5 trefle gi o pic5. Ceea ce mai las5 loc la doar douii carale. Declarantul trage cei doi onori de caro gi, fir2 s5 beerce impasul stupid de cup%, joac5 As de cup5 u m t de plasarea cu Dama. Vest, cu doar cupe 2I &5, este obligat s5 joace 31 tai-defos5. &a cii Sud poate s5 defoseze de la mort caroul perdant qi din &5 pica perdanti, l5sind din nou mina Vestului, cea de a doua levati a flancului. Urm5toarea cup5 o taie pe mas2 gi din m h 5 defoseazg cealalti pic5 perdantii.

h final, un exemplu in care se vor putea observa la lucru mai multe tehnici de end play ?n aceeqi don5 : rA862 vA7 +R105 +A1042 4rRVi v 1086543 N v RV9 V E +AD6 +V932 S *RDV95 +876 rD1097543 vD2 + 874 3

Jocul de levatd a1 declarantului

321

Dupii ce Est a deschis cu 1 +, Sud se giisegte h situa$a de a juca 3 r pe care Est, cu puzderia de puncte pe care le are, considersndu-se jignit, le contreazi. Vest atacii 8, Sud ia cu Asul gi taie o treflii. Atu la As gi altii treflii t5iatii. Urmeazi o plasare de mAni cu atu. Est joaci o treflii major5. Acum declarantul poate redza jocul prin trei metode : a) poate defosa un car0 perdant, l k h d m h a Estului gi obligbdu-1 sii revhi intr-una din culorile roqii. b) poate tiiia gi juca apoi As de cup% cupii, obligind Estul sii ciigtige gi s i desfacii caroul. c) poate t&a qi juca caro, punhd de la mort decarul, forjikd Estul sii ofere a aoua levat5 pe car0 sau cup&. Declarantul trebuie sii fie prudent gi sii taie de la a doua levat.5 gi apoi h c i o dat5 treflele, singura culoare ?ncare Est are retur sigur. Apoi plaseazii m h a adversarului cu atu qi, printr-o defosare de perdantii in culoarea 3 - 3 sau printr-o plasare repetatii de perdantii pe perdantii, realizeazii contractul contrat.

Lobul
Termenul a fost *mpnunutat de la tenis. Tehnica este fiecvent folosit.5 atunci c h d se htrevede pericolul de a fi Gate cirple mari, de ciitre un adversar & u i a este necesar sii-i fie mascatii calitatea culorii. Ea constii in jucarea culorii respective din miha slabii spre cea tare. Dacii adversarul de pe locul doi taie, se contribuie cu o carte rnicii, dacii dcfoseazii, se clgtigii cu un onor gi se repetii, manevra de cite ori va fi nevoie. Sii urmiirim un exemplu edificator :

Contract : 4 4. Atacul debuteazii cu As, R i a de trefli gi un al treilea tur t&at de declarant. Sud joacii apoi Rigi, Dam5 de atu, gi constatii cu destulii nepliicere cii are o perdantii inevitabilii de atu. Acest lucru ridicii acum problema celei de a patra cupe care, in cazul unui partaj defavorabil, ar deveni cea de a patra levatii a flancului. ..Pentxu a se evita pericolul, este bine sii se joace cupa spre m b lungii. Observhd ciiderea Valetului, dupii ce se csgtigii cu Asul, procedeul tehnic corect recornan& sii se

treaca la mort pe car0 gi sit se joace iar cup5, spre onorii din mh5. Est nu are cupe, d a r cum nu are interes s5 taie a v b d o levat5 potential&de atu asiguraa, defosed. Sud i ~ i realizeazil onorul $i repet3 manevra. Vine pe mas5 la car0 gi din nou cup5 spre mii.16.Est defoseadi in continuare. Declarantul hcaseaz5 levata cu Dama gi % d5 lovitura de gra$e, aindu-~i cupa perdana cu atuul de pe masir. Est va putea supratiiia dac5 va dori, dar declarantul reciigtigg m h a pe orice retur, gi cu Asul de pic&extrage apoi atuul restant de la adversar .

Knock si scoop
Sunt termeni inadaptabili in terminologia rornibeascii de bridge. Knock este o tehnic5 rar& care reugese s5 dea gata, catapultbd ?n aceeqi leva% cei doi onori maxi adveqi - care ar fi trebuit s5 fac5 levate separat. Este un fel de p5dire reugia de declarant. Exemplul tip ar fi : R ?n doi

A sec

Cu onorii astfel plasati la Vest gi Est, Sud joacir Dama gi Vest acoper5.

Sau a v b d : 432 v 10987 +V987 49876 Se joacii 4 r cu atac de trefl5, t5iatii in turd doi. Neavhd nici o venire pe mas&,singura gansii, ce se apropie de posibilitatea de a face jocul, este de a g b i Darna de atu seacii fi de a juca Riga i n cap. A debuta cu mic, chiar da& Asul este sec, nu rezolvii nimic, deoarece tot se va pierde Dama (31trei, in acest caz).

R v 10 9 8 7 6 v AR2
4

Iatti gi un exemplu care cere subtilitate :

Sud joacii 4 r gi, dupii atacul advers cu Riga de cupii, vede patru perdante. Doug la atu, o cup5 $i ux caro. htr-un meci pe echipe, unul din declaran$, care auzise de knock, a luat cu Asul ~ i , vcnind in m h 5 pe treflii, a jucat Dama de atu, poate fine. Dar Vest nu a acoperit, nu prea avea de ce, gi declarantul a ctizut o dat5. Cel de a1 doilea a jucat patru tururi de treflii, din nGn5 defosiind cupa perdant5, ciind Est a refiuat s5 taie cu Asul. Vest a obpnut o levat5 i e W cu r 2 dar, dupii ce cupa de retur a fost %at5, decapitarea intr-o singurii levat5 a onolilor maxi de picti a fost totu~i obpnut5. Scoop este manewa menitii sti scoat5 dintr-o srcgurii miscare doi onori advergi. De exemplu :

RV109832

A 76 5 4

Juchd Riga in cap, declarantul culege Dama seacii de la Vest.

I x dac5 distiibu~a era :

D7654

t
RV109832

tot Riga este mai bine sii se joace (poate Dama este seacii), decQ mic la Asul sec, deoarece oricum Dama va face leva%

3 24

Bridge de la A la 2

MANEVRE $1 TEEKNICI DE JOC DE EXPERT

Manevre la culoarea de atu :jocuri de reducere la atu (reducere simplii, dublti, trip&, grand coup, reducere combinatti cu plasare, subtaiul g i akblul tai mand-mort) - en passant - manevre diabolice (devil's coup) - smother play dispari@ede levatti prin constriingere la tai - manevra in foarfece (scissors)

Tehnici de expert : manevra lui Morton - Gambit - manevra lui P i t t - manevra vienezd - manevra scamatomlui - manevra lui Robert
Probabil cg juc5toml de nivel mediu este mulpmit de prestatia sa, ignorhd complet tehnicile de expert. h fond cazurile c h d va avea ocazia sg le foloseascg, dacii gi le-a hsuqit, nu ating pragul a 10 % din done. Dar, h afar&de faptul cii sunt captivante, ele demonstreazii cit de diverse pot f i soluwe de rezolvare a unor done, precum gi superioritatea evident5 pe care st5pWea lor o confer5 expe@lor. Prima parte a exemplelor de tehnicii care urmeazi sunt cazuri hdlnite fiecvent, gi ele au fost prezentate ?n acest capitol doar fiindcg aplicarea lor nu st5 la hdemha d d t a celor ce iau bridge-ul i n serios gi sunt dornici de progres. A doua parte include cazuri rare, care sunt prezentate mai degrabg pentru a lua cunogtinp cu fascinafia oferitii de recitalul unui maestru. Se afirmg tendenfios despre jocul u n u i expert cii este rezultatul cornbiniirii logicii cu flerul. h realitate ins&., jocul acestuia este izvorit din judecarea la rece a problemei cu care se confiunt5, asociat5 cu ceea ce este nurnit 21mod curent ,,prezen@la masti", competenp care atribuie capacit5tilor sale de a g5si solutiile corecte ace1 aer de suspiciune.

MANEKW? LA CULOAREA DE ATU

Jocurile de reducere la atu


cazurile C b d se presupune cii este nevoie de preggtirea unei astfel de manevre ? de dispropor$e intre numiirul de atuuri din m h a declarantului gi cea a mortului (scurt 21 atuuri, 1-2). Sau c h d adversarii au contrat gi sunt de presupus distributii dezechilibrate. I iar un atu potential a1 flancului nu mai poate fi prins himpas. Este important de retinut cii ,,lovitura de atu", aga cum este cunoscuti aceasti manevrii, nu poate reugi de& dacii declarantul are acelwi numL de atuuri cu adversarul, inclusiv furqeta potentialg. Debutul unei manevre de reducere de atu, pe care orice bun juciitor il cunom, fn cazul h care s-a atacat i n singletonul din mh5, const5 h efectuarea imediat5 a unui tai. Aplicarea tebnicii poate fi hteleasg mai bine u d r i n d un exemplu de pozitie fin& la ultimele doua car& conditia fiind ca declarantul sg se giiseascii la mort haintea penultirnei levate :
'

Jocul de levatd a1 decl~rantului

325

v32 fir3 importanp

+
5

rD9

Atu este pica. 8 Juchd cupa de pe masii, Est intrii, obligat, in furgeta de atu.

Iat2 gi o alti neplgcu~ pozi$e, redat2 in rnatrice, in care declarantul nu $-a luat m5surile de prevedere pentru reducerea numiirului de atuuri : Atu este cupa, declarantul este la mort ~i trebuie sii fac5 ultimele trei levate. fir2 importan@ V94 Joacii treflii mjorii, Est defoseazii cam, iar declarantul trebuie sii taie gi va fi 4 10 obligat sii piardii ultima leva& vV83 Dacii Sud igi reducea numiirul de atuuri mai devreme, se putea evita acest final nefericit de joc.
4

+DV

Pcntru reugita unor jocuri de reducere de atu, care pot deveni spectaculoase pentru chibi$, cum este cazul grand coup-ului (unde declarantul taie de repetate on cZlrfi majore pentru a ajunge la acelagi n d de atuuri cu adversarul s ~ u )se , cer hdeplinite urmiitoarele condiiii : 1. o pozitie la atu cu furgeti in miin5 (contra adversarului). 2. existenp unui atu ce ar putea fi potenfial cfgtigat de adversar. 3. respectarea tempo-ului impus de reducere, pentru a fi la mort in pozifia final&. 4. suficiente reprize la mort pentru efectuarea repetatelor reduceri prin taiuri. Cfteva exemple de reducere :
a). reducere simpla'

Sud joacii 4 r gi, dupii trei tururi de cup& Vest contraatacii caro. Declarantul ia cu Asul ~ijoacii Dama de picii, efectufrnd impasul, reugit, gi repetat gi cu Valetul. Prudent, deoarece s-ar putea ca Est sii mai aibii Riga de atuI I? doi, Sud va porni la opei'apa de reducere. As-Rig5 de treflg ~i treflii tiiatii. Apoi Riga de caro gi car0 la Da-

mii. Fiind pe masii, va continua cu caro, realizfmd cu furgeta A-10 de atu ultimele doui levate.
b). reducere dubld

Este prezentaa printr-un alt contract de 4 n, in care declarantul va fi nevoit s% efectueze douii taiuri, pentru a ajunge la acelagi numitor comun cu Estul. 4D9 v ARDV + 10876 aRV3 48 v 109876 AR5 & 10942

N V E S
rAV10543 v2 +v43 +AD8

rR762 v543 +D92 a765

Flancul hcaseazii trei levate de caro, dup%care Est contraatad cup%.Declarantul ciigigii gi face de dou%on impas la Riga de atu, cu Dama gi cu 9, dar Vest nu mai apunde. Riga de pic5 fiind initial in patru, Sud are nevoie de douii reduceri. Pentru prima el taie o cup5 c&tigiitoare, apoi reintrg la mort cu Valetul de treflii gi rnai taie o cupi. Se duce pe rnasii acoperind Dama de treflii cu Riga gi prezintil Asul de cupii. Dacii Est taie, evident cii suprataie. Dacii defosed treflii, la fel va face gi declarantul gi va continua, tot de la mort, cu o treflii spre fiqetii, pozifia final5 fiind :

$i un a1 treilea exemplu, hcare contractul este de 6 ro: 432 vRV10 +AR32 4R987 48 v5432 + D V 109 *AD103

r gi flancul atac5 Dama de ca-

N V E

rR974 v 876 + 876 a654

rADV1065 +AD9 +54 4V2 Contracti~l nu este ideal dar declarantul 1 1 poate realiza, alertat gi de cartea relevant5 fitrrJraxA de Vest la p r h d tur de atu. Atacul se ia cu Riga gi se d5 un prim impas cu decarul. Se revine pe mas5 pe cup5 la Valet gi se r e p 6 irnpasul. Partajul defavorabil cere folosirea reducerii, dar l u h d seama in organizarea timingului ca la ultimele dou5 levate declarantul sti se g5seasc5 pe mas5. Pentru aceasta este necesar sil, joace trefl5 din r n w spre Rig5. Evident c5 jocul nu se poate face deck data Asul este la Vest. Acesta ia gi revine trefl5. Continuarea se va derula astfel : k g 5 de trefl5 gi trefl5 tAiat5. Caro la As gi tai de caro. As gi Dam5 de cup5 la Rig5. Finalul de joc de la ultimele patru c w este :
1 ,

rR9 Dupg eliminarea cupelor, g5sindu-se pe masti, declarantul va juca o minor5 gi Est va intra i n hrgeta de atu.

r-

VRV +3 1 8

c). o tripld reducere


M h a a fost prezentat5 h 1924 de Milton Work, ca fiind jucatil intr-un club din B r o w , dar este suspectati de a fi fost construit5 pro causa. Ilustreaz5 un veritabil

recital de taiuri, numai de c&rp cfqtigiitoare, pentru a rezista unui adversar care avea AD98 de atu la un glem declarat. n62 v ARD +AD108 + A D 102

vV109753 +632 +8753

V E
S

RV107543 v2 + RV9 +RV Contract rnic glem de picir; atac Valet de cupii. Declarantul c w g i i gi joacii a h , p d d din m5ni decarul gi constahd cu greap cti Vest este $can& Continuii cu Riga de car0 la As, gi din nou pi* mic de la Est, gi Valet din mh5. Acum hcep reducerile. Valet de treflir la Damti, gi tai de cupir. Riga de trefl2 la As gi hcii o cupii tiiati. Valet de car0 la Dam5 gi treflir rnajori tiiati ?nmidi. Si in h e , 9 de car0 la decar, Est rhpunde gi, h final, joacii un car0 de pe mas5 spre fbrgeta de atu din mhii r e a l i h d hcir o levati%.

4 . Grand coup
Manevra este astfel denumiti deoarece se efectueazii prin tiiierea unor c & $ majore. Iati un astfel de exemplu, extrem de spectaculos, care ti justifid nurnele :

Contractul este de 7 n gi debuteazii cu atacul de treflii. Sud ia pe masti, defosind din m2nH o cupi, apoi hcaseazii Asul gi Riga de atu

Jocul de levatii a1 declarantului

329

Constatind dlstribu$a nefavorabili, va fi obligat sii recurgii la o reducere de atu i n a l la acelwi nun& de a t u ~ rcu i E s t u l .Dar i n acelqi timp, pcntru a pentru a ajunge in f avea o venire suplimentarii vital&la mort, va fi nevoit sii execute impasul de cupi, la prima vedere inutil. El reugegte. UrmeaA un tai de treflg, un grand coup. Revine pe masii la Asul de cup2 gi rnai taie o treflii major& Rigii de car0 ~i car0 la Damii, urmat de o u l W treflii t2iat5, un triplu tai de ciirp majore. Ajuns cu un car0 pentru ultirna oar5 la mort, va realiza ultimele douii levate suprathd atuurile Estului.

e). reducere la atu combinatii cu plasare de d n i i pe atu


Exemplul serve$e pentru a demonstra cii gi adversarul d m s h g a declarantului poate ajunge btr-o pozifie supusii t e h c i i de reducere la am, combinat5 de aceastii dat5 gi cu o plasare de m i & % . rR63 9876 + 1043 aAR32 nD1097 4vV92 N v 10543 V E + 76 +DV985 S aD765 aV1098 nAV8542 vARD + AR2 a4 Declarantul joacir 6 r ~iprime@ atacul de + 7. CPgtig5 gi test& atuul, mic la Rig& Est defoseazi gi perspectiva sumbrii de pierdere a doug levate nu poate fi evitatil. Minus una. Pentru a putea sii reziste la un partaj eventual de 4 - 0 la atu, declarantul ar fi trebuit s i lnceapi astfel : la levata a doua treflii la As, urmat5 de tai de trefli. Atu la Rigii, constathd dlstribufia defavorabilii, Riga de trefli, defoshld caroul, gi hcii un tai de treflii. Dupii care se trag cele patru clgtigiitoare rogii, As de car0 gi As,Rigi,Dami de cupii, la care Vest, vrea-nu vrea, trebuie s2i rkpund5i. R h a s cii AV8 de atu, declarantul va pune n 8 pe mas& gi va a$epta linigtit cu furgeta, ca Vest si-i ofere ultimele douii levate gi glemul.

f). Subtaiul combinat cu dublul tai mfini-mort


Opusii rnanevrelor prin care flancul uneori consimte voluntar s5 subtaie, pentru a evita o sufocare in culoarea de a h , gi declarantul poate recurge c2teodat5 la astfel de tehnici de subtai. ..Iati o pozifie de bazg :

330

Bridge de la A la Z

Atu pic&, declarantul trebuie sii realizeze trci din cele cinci levate in joc. Vest are m h a gi joacir cup&, iar Est 5 taie cu Asul de atu. fn acest moment 6nDV9 r A soarta Sudului este pecetluiti deoarece Vest, in mod normal, va mai putea face v2 N V V E hcir douir levate de atu. +5 lo Aga s-ar ?nthpla dacir declarantul ar 6 defosa Asul de treflir (pe returul de nR864 car0 va fi obligat sii taie gi sir joace vatu). Dar dacii pe taiul Estului Sud sub+taie cu o picti micii, situafia se schimbH +A ?n mod spectaculos. Returul de caro este tiiat gi Sud trage Asul de treflir. Dacii Vest taie cu 9, declarantul suprataie cu decarul gi mai cedeazii hfinal un singur atu. Dacir Vest taie cu un onor, declarantul defosed cupa gi, pe returul obligat al flancului ?n atu, grafie furgetei cu decarul dubleton la mort gi R-8 ?n & Z i , realizeazir ultirnele douir levate.

r 102 v RD

'

Sir unniirirn un exemplu de tai concornitent &-mort, nurnit gi dublu tai, efectuat de declarant. Este vorba de un rar final de joc descris de expertul elve$an Jean Besse, in care declarantul, a v h d de fapt posibilitatea de a t5ia dintr-o gi a defosa din cealalti, este obligat sir aleagii calea dublului tai (atkt la mort clt 9i supratai in d ) ca, fiind unica conduit5 clqhgirtoare. El se prezinti astfel :

Sud joaci 3 + pe deschiderea Vestului de 1 + gi prime* atacul de v 2. v 8 de la mort f o q e d Riga Estului. Declarantul ia cu Asul gi joaci un car0 spre k g % . Vest d B dnunul. Urmeazii Damii, Valet de cupii, gi din nou caro. Vest P g i realizead cele dou5 carale gi joacii o treflii rnicir, dar Sud pune Riga $ijoaci el o treflit pentru a ob@e urm5torul final de joc :

Jocul de levatti a1 declarantului

331

r R V 102 +9
r A D 8
4

107

r943

r765 +D9

4D8 tiiia la mort cu + 9 gi din mWi va supratiia cu Dama, va face jocul deoarece va putea prezenta r 9 gi elimina astfel problemele de circulajie ?nculoarea de pici.

CiLytigbd miha, cea mai but12 apkare pentru Vest este s i joace trefli, i ,taidefos5. Declar a n d nu poate t5ia la mort pentru c i s-ar gisi i n m h a proasti%pentru a a k a pica, )i nici i n mWi, defoshd pica de la mort, din cauza blocajului de pici. fnschirnb, &c&va

Tehnica servegte la reaharea unui tai aga-zis ,,pe &rig", cu ajutorul unui atu mai mic in rang, cu toatii prezenp la adversari a unor c&p superioare. Termenul provine de ,linal de joc. Condijia este ca declarantul la jocul de gah, iar manevra se petrece uneori i s5 se ggseascg dupB m b a cu atuul mai mare, ceea ce nu este greu de objinut de un jucgtor care a citit perfect pozifia ciqilor adverse. Iati cum arat5 matricea pur5 : v7 +2 Pica este atu. Sud joac5 de pe mas5 cup&gi +7 igi realizeazi atuul d m mhB ,,en passant", 4 9 indiferent de ce pune Estul. r 10

+
3

Sau : v2 +2 v R 10

4 5 3

+ :",

Atu pick Sud joac5 de pe mas5 cup5 gi, dacZ Est taie, defoseazg. DacB nu taie, iqi realizead r 5.

Iatii un exemplu fascinant, ce provine dintr-un concurs de echipe :

Majoritatea juc5torilor de pe N-S nu au putut evita contractul nenorocit de 3 FA, in care adversarii au tras primele gase levate de cup5. Printr-o licitafie, ce nu merit5 h s 5 a fi redat5, un singur jucgtor din Sud devine declarant htr-un dubios contract de 4 A . Vest atac% cupe i n top gi Sud se vede obligat sii o taie pe a treia cu Dama. Est, wind s5 fie congtiincios, gi-a sernnalat neputinfa defosind un car0 mic gi o trefl5 la fel de nehsemnati, degi era mai bine s5 fi aruncat doar din caro. Declarantul a tras cele dou5 pici majore, Asul gi Riga, constahd aparif a Valetului la Vest. DupH care a continuat cu patru tururi de trefl5, la care Est a fost obligat s5 rhpun&. Pe ultima Sud a defosat un car0 din mini%.Au urmat Asul gi Riga de car0 pentru a ajunge la a noua levat5 c&$tigat5. Avhd ?nacest moment h mini3 o cup5 perclanti gi nouue de pi&, a jucat caro de pe mas5. Est, r h s cu 10-7 la atu, a hv5pt pe pielea sa lecjia en passant, atunci chd a fost nevoit s5-i ofere Sudului cea de a zecea levat5. Taie mic, este supraaiat, taie mare, declarantul defoseaz5. Iat5 un alt interesant exemplu de manew5 en passant. Sud are de jucat mic glem de picti. Dona arati astfel :

Atacul este car0 mic. Mic de pe mas5 gi + 9 de la Est capturat cu Asul. UrmeazA As, Rig5 de cup5 gi cup5 tfiiaa, Est defoseazH o treflg. Pic5 la As gi Dama de tre& acoperit5 de Rig5 $i luati cu Asul. Valet de treflg $i treflii t&t5 la mort. Se continu2 cu Riga de caro, la care toati lumea rgspunde, dup5 care se joac%a patra cup%de pe mas&, tiiat5 de Est cu decarul $i supratfiiati cu Riga. Ultirna trefl5 din miin5 este t5iati cu Dama de atu la mort, gi iat5 gi pozifia final3 creat5 pentru executia unui atu en passant :
v 8 + 10 4 8

rV6

Cind declarantul cere v 8 de la mort, Est se pred5. Dac5 taie cu Valetul Sud defoseaz5, dac5 taie mic declarantul igi face r 8.

+2

Jocul de levatd a1 declarantului

333

Manevre ,,diaboliceHla atu


Disparitia unei levate ce aparpne flancului, fn culoarea de atu Cunoscuti sub numele de devil 's coup, manevra are u d t o a r e a matrice tip : 1. nD6 v9 rR9 v3 Atu este pic%gi declarantul este pe mas& de unde joa& v 3. Flancul, care define in principiu o levat5 de atu de necontestat, este anihilat. Daci Est taie mic, este supratikt gi restul aparfine Suddui. Daci & ' e cu Valetul, se ia cu Asul gi se exemt&irnpasul ^hpotrivaVestului.

rA108

4V73

2. 0 alt.5variant5 : rDV3 v8 rA1087

Atu este pica gi mha este la Sud. & mod normal, Vest este fern con& c% va face fairs dou5 levate de atu, dar se ^ q d Declarantul . importan@ joaEH +7 gi suprataie A7 pus de Vest cu rR95 Valetul de pe mask de unde continu2 cu v 8 7 pe care fl taie i n cu Riga. Indiferent dac5 Vest suprataie (obligat s5 intre apoi hrgeta declarantului) sau nu, el nu va putea cb~tiga mai mult de o levati. 3. Sau: Atu pici gi jocul pornegte de la mort. rA3 mod normal, flancul are doui levate de atu +5 de pretins, dar nu gi c b d declarantul cere rRV8 10 5 vD de la mort + 5 . Nu are nici o importan@dacii Est incearc5 rD92 s i tulbure apele tiihd, cu 10 sau cu 5, sau d e f o s d . fn primul caz este supratht, gi Vest este prins i n -eta combinati. Iar dacA Est defoseste suiicient ca Sud sg taie cu r 2.

+'

+
+

4. Final de joc vi plasare de r n M la atu :

rD109 5.

rRV7 condusi en passant : rA73 ~5 + 10


far2 importanta

Declarantul joaci 4 7 iar Vest, cbgtighd, este obligat s5 revini in firgeti.

fn cadrul tehnicilor de dispariGe a unei levate de atu poate fi inclus5 gi o manevri


Atu car0 gi declarantul mai are nevoie de trei levate, degi aparent sunt doui perdante de atu gi una de pici. Trage Riga de atu, trece la mort cu pic5 la As gi joaci cupa. Daci Est Me, Sud defosed. Daci nu o face, declarantul igi realizeaz5 un atu en passant.

t r, v

109 D 9

465 +R76

6. 0 combinafiehtre o manevrii h atu gi o plasare de m h i i :

rR4 v5 rAV9 rD102

&iI

Atu este pica gi de la mort se cere cup& impor- tiiatil cu Dama. Vest nu are riposti gi se va m u l w cu o singurii levatti.

Smother play
Este o manevrii extraordinar de spectaculoasii, care este prezentati in mai toate cktile de bridge, doar pentru a savura subtilitatea unei astfel de tehnici, degi practic po$ si a~tepfi o via@ htreagii sii ai ocazia sg o aplici la masa de joc, pozifia fiind extrem de rarg. mod miraculos, diavolesc, o levaa cert-5 a flancului dispare h fumyhtr-un final de joc ob+ut de declarant printr-o plasare de &. Iati o matrice tip, cu atu pic5 :

Declarantul mai are nevoie de doug levate gi, i n afara perdantei de treflii, pare evident cii o levatti de atu ar rnai fi de cedat (Riga fn doi la Vest, fa@ de Asul sec). Dar chd Sud c e d e d Estului miha pe treflii, pe returul acestuia, la levata urmgtoare, Riga de picti dispare ?nperdeaua de fum creati de Sud.

+9
Sii u d r i r n printr-un exemplu conduita hvduit5 h ina jocului declarantului

Jocul de levatci a1 declarantului

335

Contractul este de 6 r gi primegte atacul de Dam5 de trefli. Declarantul realizead cP are o perdanti de cup5 gi glernul depinde de reugita impasului de atu. Aga c5 ia akcul cu Riga gi face de douP ori impasul contra Regelui de pick La a1 doilea impas, constag cP Riga nu poate fi capturat, Asul de la mort rimbind sec. Sud va continua cu As de trefl5, tai de treflii, cele trei carale mari ~i As-Rig5 de cup5. Vest, pin5 h acest moment, a rhpuns. Unneazri v2, $i Est cfgtig5, pozitia final5 fiind : rA v97 e R7 N vD Pe orice retur, declarantul taie gi Riga de pic5 adv8 v E +v vers disparein h . s 4 9 r 109 v2

D i s p e a unei levate de atu, prin constrtingere la tai


Declarantul joac5 5 igi, in afar5 de o pic& douP levate de atu par a fi de pierdut. Dar existi o pozi$e de f i n a l in care, dac5 ultimul adversar are de rispuns la culoarea ceruti, partenerul va fi hghesuit. U d f i jocul :

Sud taie a doua pic5 atacati, j o d As, Rig5 de cup5 ~i cup5 tiiati, vine pe tai de pic5 in mi115 gi mai taie o cup&.Continu5 cu trei tururi de car0 t e m h h d pe mas5, pentru urm5torul final:

r 10 +A9
r~
iR4

+6

't +

D 10 8

Cind este ceruti pica de pe mas&.Est taie cu Dama gi, la penultima levati, revine i8. Declarantul citegte perfect m h a gi pune mic, limitbd astfel adversarii la o singur5 levati% de atu.

+v7

Manevra fn foarfecti (scissors coup)


Manevra, pe care inifial Culbertson o nurnise ,,lovitura f & nume", a fost ulterior rebotezati ,,Scissors coup" deoarece, precum o foarfeci, ea are scopul de a t&a, c h d poate fi executati, comunicafiahtre flancuri. De fapt este o extindere a unui joc de evitare. Daci declarantul htrevede riscul unui tai, el poate distruge comunicaple htre flancuri, Ampiedicindcirculafia de oferire a taiului, cu ajutorul unui joc de perclanti3 pe perdanti efectuat printr-o alti culoare. Un exernplu ilustrativ :

1098 v94 +AV65 aD962 rR432 rAD765 +A87 N v65 V E +7 +984 S 4 ~ ~ 1 0 8 7 av43 r V v RDV1032 +RD1032 a5 Sud joa& 4 v qi prime9te atacul standard de As de trefli. Dupi prima levati Vest contraatac8 singletonul de caro. Dac5 declarantul ignori riscul unui tai 9i se repede sti scoati atuurile, Vest ia cu Asul, ii trece mina partenerului pe pic5 qi realized taiul de caro. 0 ckiere. Pentru a preveni acest lucru Sud are la h d e m m foarfecele ce taie comunica$a. La levata a doua, dupi ce a avut griji s i cwige la mort contraatacul, el trebuie sg joace Dama de trefli @e care nu o poate c w g a decgt Vest), defosind din mh5 singletonul de pici. Legitura dintre adversari a fost astfel tiiiatii, eliminarea perdantei de pic5 pe Dama de trefl8 blocbd transmisia spre m h care poate oferi taiul. pe perclanti3 : Un alt exemplu de tiiiere a comunicatiei printrs manevri de per-

Jocul de levatii a1 declarantului

337

Sud joacii un rezonabil contract de 4 r la care ar avea de pierdut doui atuuri qi o trefli, cia: atacul Vestului cu + 2, mamfest un singleton, poate conduce la hcii o levatit pentru flanc, taiul. &adar, pentru a *mpiedicaEstul s i cwige rnha qi sii ofere astfel taiul, declarantul joacii Asul de cup&,apoi Dama, acoperit5 cu Riga, gi continua cu decarul de cupi pe care defoseazi perdanta de trefli. Vest clqtigii dar este %I imposibilitate de a trece miina partenerului, gi Sud nu va mai pierde decit cele douii levate de atu.

TEHNICI DE EXPERT

Manevra lui Morton (Morton's Fork coup)


Cardmalul Morton era cancelar a1 regelui Henry a1 VII-lea qi, insacinat fiind cu strhgerea dgnlor, era cunoscut ca unul ce storcea qi ultimele resurse ale contribuabililor. Pohtica sa se baza pe principiul c i cei ce afi~au opulen@ qi un trai bogat pot fi impuqi la biruri grele fiindcii dovedeau c i au bani. Iar cei ce duceau un trai modest nu erau scutili nici ei deoarece Morton suspea c i daci cheltuiesc p u p se cheam5 cii au bani puqi deoparte. Oricum o luau, contribuabilii erau obligafi sii suporte povara birurilor lui Morton. De la acest episod istoric se trage numele unei rnanevre tehnice ce se aplicii qi la bridge, unde o astfel de situatie, %I care flancul se giiseqte h t r s dllemii la care nu are solutie de ieqire, se petrece deseori. S i vedem printr-un exemplu cum opereazi aceasti rnanevrti, foarte fiecventii, cunoscut5 sub numele de Morton 's Fork coup qi pus5 %I valoare dupi unii autori de expertul american Milton Work.

%I Vest. Acesta atacii Riga de caro, Sud joacii 6 r , dupi o deschidere de 1 dechrantul taie, scoate atuul flancului qi prezintit 4 6.

Soarta flancului este pecetluit.5. D d pune Asul, cele douii perdante ale declarantului la cup2 vor dispilrea. Una se va defosa pe Asul de caro iar cealaltii pe Dama de treflii. Dacii pune mic, Dama de pe mas5 face levat5, iar pe Asul de car0 se va defosa Riga de treflii din mi&, singura levat5 a flancului r i h h h d una de cupii.

Gambit
Garnbitul, termen ^mprumutat de la #ah, semnificii sacrificiul deliberat al unei levate, efectuat cu scopul de a c w g a levate ulterioare, f n general este considerat ca o manevrii psihologicii, ckeia ii cad victim&adversarii. Expertul american Frank Vine a publicat o sene de articole admirabile despre implica$ile survenite ca urmare la capcana gambitului h relaNle dintre adversari gi i n deteriorarea randarnentului lor h donele urmZitoare. Un exemplu de gambit oferit adversarilor, cu scopul de a obwe acces la mort, gi reac$a diver~ilor E - V la ,,dam1 otr&vit9' htr-un tumeu de perechi :

Sud joacii 6 4 , gi prime* atacul pasiv de 8 de atu. Declarantul gi Estul acoperi pe r h d , 9, 10 gi Damii. Declarantul, hcerchd sii-gi facii o venire pe mas5 la cele dou5 carale majore pentru a-gi defosa treflele, joac2 din mini 6 de atu gi, c h d Vest,defosea.i5, pune mic de la mort. La una din mese Estul a c w g a t levata cu Valetul gi jocul s-a hcheiat. Returul de Valet de treflii a fost luat cu Asul, un atu mic la 7 gi defosarea treflelbr pe carale, plus cupele 3 - 3, oferii glemul. La cea de a doua masii Est a suspectat el ceva gi a dat drumul picii mici jucate de declarant. Acesta a jucat cupele majore gi pe a 13-a a defosat de pe mas5 o trefli. Est nu a mai rezistat gi a t5iat. Si aici glemul s-a %cut. Victorios s-a dovedit hsii un jucgtor din Est care nu a acceptat nici oferta de atu rnic fi nici taiul cupei majore, defoshd gi el o treflii. Declarantul a jucat As gi Dam2 de treflii: ci$tigat?i cu Riga. Urm?irind defosele partenerului, Vest a continuat treflii gi Est a suprat5iat mortul, consernnkdu-se o ciidere gi nereu~itagambitului hcercat de declarant.

Jocul de levati a1 declarantului

339

Manevra lui P i t t
Este un joc de deblocare cunoscut hcii de pe vremea whist-ului, caracterizat printrun impas efectuat ^mpotriva adversdui din &gay combinat cu o reducere de atu ?XI rniinii, facuti cu scopul de a permite defosarea pe ultimul atu de la mort a unei ck$ care blocheazii o culoare liberii de pe rnasii. Dona lui Pitt ar5ta astfel :

Sud joac5 4 r dupii ce, ?n cursul licitafiei, Est a licitat cupa. Vest atacii v 9, luat cu Asul de Est, care revine culoarea. Declarantul c&igii gi trage Asul de pic5, pe care deblocheazg r 8 de la mort, pentru a menpe In mhii o pozifie de impas contra picilor lungi de la Vest. Est pune Dama de pick Urrneazg As de car0 gi caro, cu speranp, confirmati, a unui partaj cu sol. Vest c@tigii gi contraatacii treflii. Pitt defoseazii de la mort gi las5 levata Estului. Acesta revine cupii, pe care declarantul o taie cu Riga gi hcepe impasele de atu contra Vestului. 47 trece, gi r 5 spre hrgeta V-9. Pe ultima pic&, care extrage atuul de la flanc, aruncii din mini caroul care blocheazii culoarea liberii a mortului gi restul de levate ii aparfin.

Manma vienezri (Coup de Vienne)


Pentru ilustrare ne vom servi chiar de dona originarg, jucati k t r s partid5 de whist ktr-o cafenea gi prezentati h 1863 i n presa vienezii. Tehnica este una de strhtorare, precedati de o deblocare spectaculoas5. Pentru executarea ei este necesar ca adversarul supus strhtoriirii, cel care de@e cartea de ameninpe, sii fie obligat sii defoseze primul, scopul loviturii vieneze fiind sii transfere ameninpea hcealalti mihi. h realitate este o manevrii de pregiitire a unei str4mtork-i care, pentru nivelul tehnic actual a1 juciitorilor, nu prezinti o dificultate insurmontabilii, dar care atunci c b d a fost ptirea senzafionalii.Iati dona : executati, cu mai bine de 130 de ani h

340

Bridge de la A la Z

Contract : 7 FA. Atac : Valet de trefl5. Declarantul c+tigl levata $i se decide sii incaseze toate treflele de la mort. Pe ultima, Est hcepe sii fie strhtorat deoarece: - ~ ~ c a r ~ , c u l ~ m o ~ d a i n e m j ~ ~ ~ ~ a dac5 defoseaz5 o cup5, ultima cup5 a declarantului devine major%. - dac5 defoseazg pic& elibereaza dou5 levate pentru adversari. S-a decis s5 defoseze o cup&, de fapt cea mai bun5 solu$e gi cea rnai mica nenorocire, deoarece nu majora dech h c 5 o levati - care nu asigura k c 5 contractul advers. Sud defoseazi o pic5 pe a patra trefl5. h acest moment, dac5 declarantul se decide sii continue cu cupele cfqtigiitoare, el nu va putea face jocul deoarece Est, care d e f o s d dup% mort, igi va putea dirija defosa ln h c $ e de cele precedente ale mortului. Declarantul trebuie, $i aga a gi procedat, si% deblocheze Asul de pic5 (aceasta este de fapt rnanevra vienezg) pentru a-gi crea h m h a proprie, care depne Valetul de pic& o ameninme ce va functions ^mpotriva Regelui. A tras deci Asul de pic&,dup5 care a defilat cupele, defoshd de la mort gi Dama de pic5, $i s a ajuns la urrngtoarea pozifie final% de patru c 5 1 $ : Pe ultima cup5 Est este inexorabil schizat pic5-car0, deoarece :

+498

i -

+ R9
rV
v3

N
S

rR

+-

v+V108

- dac5 defoseaz5 Riga de pic&,va majora Valetul Sudului care, dup5 ce il .va trage, va face impasul de caro asigurhdu-~i restul de levate. - dac5 defoseazi caro, toate caralele mortului se majoreazk dup%ce impasul la Rig5 reugege $i se joacB $i Asul.

652
S

S5-i zicem Wunderschirn! anonimului c5irfag vienez.

Jocul de levatti al declarantului

341

Manevra scamatorului
Sub acest nume este cunoscutir o manevrii de perdantir pe perdantir combinat cu o de prestiplasare de m b a , pe urma c&eia dlspar doua perdante, la fel ca intr-un nun~&r digitatie. Executarea ei il constrhge pe adversar sii revinii h tai-defosii.

Sud joac5 6 4 .yi prime~te atacul de v 2, aparent un singleton. Se pare cii exist2 dou5 perdante de cupii, dar sii nu ne griibim cu concluziile. Declarantul va manevra, dupa cbtigarea atacului cu Asul, astfel : va t5ia in m%15 cele doua trefle de la mort, combinat cu extragerea atuurilor. Va hcasa .yi cele trei carale chtigstoare, pentru a ajunge GI urmiitoarea pozigie final5 : nV87 v75

n-

*-

+ v lo aAV10

N
V E

nv RDV
+aD9

nD

Sud joacii caroul perdant dm m&15, cu care plaseazii m h a Vestului, de la mort defoshd o cupa. Vest nu mai poate reveni deck in culorile minore, in tai-defos5, pennilind declarantului sii arunce de la mort hcii o datii cup5 .yi sii taie ?nm h a .

a-

v986 +6

Manevra lui Robert


Este botezat5 dupii numele expertului maghlar Robert Darvas a c h i carte, Right thr~ugh the pack, este in topul celor mai citite .yi iubite ciirfi de bridge, .yi a fost jucatir de el la Viena contra campionului austriac Dr.Stern, care a %cut-o public5.

Stiut fiind c&Darvas era unul din cei mai mari creatori de done complicate, pare mai degrabii o compozifie deciit un caz real, dar beneficiul dubiului nu ne poate ^mpiedica s&nu o admir5un gi sii o incerch, dac5 se va ivi o asemenea ocazie. Este tot un final de joc asemhiitor manevrei in dublu tai, propice unei reduceri de atu din m&nalung&, ficut5 in scopul constr8ngerii flancului de a oferi o levat&de atu in plus.

Sud joacg 4 + contrate Si Vest a t a d Dama de cup&,gi Rig&,Valet, As cad haceeqi levatii. Urmeazii Riga de car0 la Asul Vestului gi manque in Est. Contraatac de treflii. Robert, care v h s e un Rig5 sec, gi-a dat seama cil singura speranp ar fi s&mai giiseasc&unul la fel. A pus Asul, a c h t Riga, gi a putut face irnpasul de pic&.Reugit. A incasat gi Asul, a tras cele dou&trefle rnajore ~ iaviind , acum lectura c&r@orreconstituit 5 ,a cedat m b cu pic&Estului.

h miin5 cu Riga de pic&,E s t revine cup&.Sud taie din miin5 cu + 4 g i suprataie la mort cu + 5. Taie o treflg de la mort cu + 6 $i prezinti
ultima pi&. Vest, pefitru a ^mpiedica mortul s5 taie cu + 9, ar trebui s&taie cu decarul, dar acum sa creead furteta de car0 mi%&-mort care-1 *hipiedid sii mai fac&vreo altii leva&

Jocul de levatd a1 declarantului

343

SCHIZELE Ce este o schizd? - Ce condifii se cer? - Cumfuncfioneazii o schizii? - Manevre ajutritoare - Aincipalele tipuri de schicci dpozi@onalddirectri - simplii automatd -prin tai - dubld - tnpld - la atu) -Apiirarea hpotriva schizelor Ce este o schizd ?
Schiza este o tehnicii de joc care constrhge un adversar sg defoseze o carte c w g b toare sau o gardii esenfialii a unei c w . Vreme hdelungatii schizele, numite $i jocuri de strhtorare, au fost considerate ca firnd apanajul experplor, mul$ juciitori apreciindu-le ca excesiv de dificile. h realitate ele sunt mai greu de recunoscut deck de executat, gi nu de pupne ori juciitorii hcepiitori ajuig sii realizeze o schizii fa sii-ti dea seama ce se hthplii. fn prezent strimtorarea adversarului, ca o tehnicii aduciitoare de levate, face parte in mod curent din repertoriul bridge-istic. i un adversar, citeodaConcret, schiza este acea manevrii prin care declarantul i ~pune t 5 pe ambii, h situa$a de a defosa o carte chtigiitoare, promovhd una de rang inferior deputii de el. Aceastii constrhgere la defose se petrece h timpul defiliiii unei culori libere, gi aplicarea manevrei, cel pu@ hformula cea mai simplii, nu prezintii o dificultate majorii. Avhd asimilate nofiunile teoretice privind executarea manevrei gi identificind d i nile care se preteazi unei astfel de tehnici, realizarea unei schize devine facili. Termenul de schizii a fost introdus In vocabularul de bridge de americanul Sidney Lenz. Ea face parte din categoria jocurilor de final, ce au loc i n general la ultimele treipatru cZirfr. Strimtorarea adversarilor conduce de obicei la ob@erea unei levate suplimentare, rnai rar a mai multor levate. Excepthd cazurile cind o schizii poate fi evitatii h fazele de hceput ale jocului, prin defose, atachd venirile vitale sau distrugind ameninp e a , h cea mai mare park a c h l o r juciitonil care suportii schiza este o victim5 fdrB sciipare a compresiunii la care este supus. Schiza se produce h momentele ?ncare unul, sau ambii adversari, a v h d mai mult de o culoare de protejat, sunt forjafi s i facii defose care conduc la abandonarea controliirii culorii critice. Cel mai des este vorba de exact douii cdori pe care un adversar hcearcii a le proteja. Cind un singur adversar este h aceasti situafie, avem de-a face cu o schizii simplk cind ambii sunt strhtorafi, schiza este dublii. Frecvenp jocurilor h care sunt prezente distribufii ce se preteazi unor jocuri de strhtorare este de aproximativ 10 %, dar de fapt sunt gi rnai putine cazurile in care ele sunt aplicate efectiv. Referitor la fiecvenfa relativii a diverselor tipuri de schlzii, dupi o statistic5 a lui E.Wolfe, avem udtoarele date :

- schize simple, directe, in douii culori

- schize simple automate hdouii culori

48 % 40 %

- schize duble - schize triple - restul combinafiilor


gi de aceea ne vom ocupa de ele h amfiuut.

6% 2%

4%

D i n examinarea datelor rezulti cii schizele simple acoperi aproape 90 % din cazuri,
Ce condifii se cer pentru instaurarea unei schize ?
Cele cinci elemente esenfiale, care trebuie htrunite pentru ca o schizii sii functioneze, sunt : 1. Identificarea adversarului supus ameninw strhtor&ii (uneori ambii), singurul posesor al c w l o r superioare. 2. Posesia cdrfilor de ameninfare , inferioare c&pi adversarului dar susceptibile de a deveni ciifiigiitoare d a d acesta este constribs s&defoseze. 3. Cartea schizantd, respectiv posesia unei cii* majore dintr-o culoare pe care adversarul nu o are gi care il d e t e d s i defoseze gnerea din culoarea critic5. 4. Veniri, hpleghdu-se prin aceasta posibilitatea declarantului de a face leggtura cu m h a h care s-a gkit cartea de ameninwe care a devenit majorg. 5. Timing perfect coordonat de impunerea manevrei. Aceasta presupune cedarea levatelor admise mai pufin una, dezbricarea adversarilor de posibilitatea de a mai defosa o carte nefolositoare, pentru ca acegtia sii nu mai aibir deciit c w ,,active", asigurarea circulatiei prin plasarea jocului h &a potrivitii atunci c h d se trage cartea schizant5 gi legiitura cu &p h care se giisegte ameninprea. Pentru ca o schizii s i hcjioneze s-a spus cii este necesar ca restul levatelor declarantului, mai pu@ una, sir fie cQhgiitoare. fn acest scop declarantul trebuie sii cedeze adversarilor, in stagiile premergitoare, levatele pe care le poate pierde p h i la limita permisii de contract, mai pu@ una. Acest proces de reducere al numirului de perdante, la faza care si-i permit5 declarantului declangarea schizei, se numeqte ,,rectificarea nur&iitorii", gi el elimi.nZ posibilitatea flancului de a furniza fir5 constringere vreo carte i n timpul manevrei. Este evident ciil h impunerea schizei adversarului, trebuie sg se extragg culorile laterale in care acesta ar putea defosa. Prin rectificarea numZiriitorii adversarul trebuie constrhs la a nu mai avea decdt cdrti active, fir5 c & $ nefolositoare de care s-ar putea dispensa. ., h mai toate schizeie, distrugerile sunt provocate atunci c h d declarantul joacg ultima sa carte cwigiitoare (neimplicati in schizg). fn schizele pozifionale, ameninmle sunt intotdeauna dupi victim&, gi ele sunt efective deoarece adversarul trebuie si defoseze inaintea m h i i cu ameninFrea. A~adar,ca s5 poatfi fi schizat un adversar, trebuie identificate doua culori care ar n situatia putea fi controlate de cgtre acesta iar apoi, obligindu-1 la defose, s5 fie adus i de a nu mai putea men@e garda ambelor culori. Cumfuncfhneazci o schizd ? Pentru a inielege procesul, vor fi prezentate ciiteva pozif;li tip :

Jocul de levatti a1 declarantuhi

345

Schiza' simpld directd

VAV +4

*v

Teoretic declarantul are o perdantii de cup&. Dar c h d joac5 42 major, Vest este iremediabil schizat, pentru c5 defosa lui transform5 automat o perdantii din m2na mortului i n carte cktig5toare.

h acest caz, un singur adversar esu schizat.

Schiza dubld

La jucarea Damei de treflii majore, Vest trebuie


s5 degardeze pica, pentru a pbtra controlul la cup% De la mort se va duce qadar cupa, care nu mai este necesarii drept carte de ameninme. La rhdul S ~ U Est, , ca sg pzstreze controlul de caro, va fi obligat s5 renunp ~i el la pic&,gi astfel cele dou5 pici ale mortului devin majore. Vest a fost schizat pic5-cup5, iar Est pic&-caro.

Tripld schizd sau schizd progresivd

C b d Sud joac5 A 2 (cartea schizantii), Vest, ca s5 nu rnajoreze treflele, va defosa un Rig5 rogu, iar Sud va defosa de la mort cupa perdantii. Va continua apoi cu Dama devenitii majorii (juctind culoarea defosatii de Vest) gi igi va strhtora a doua oarii adversarul, care nu mai poate rezista.

Clarificarea termenilor de ,,ameninwe" ~i ,,carte de circula$eV :

acest final de trei c w , ameninwle hpotriva Estului sunt atit Valetul de car0 din mhg, c&t$1 Valetul de cup5 de la mort. C h d Sud joacg 4 10, defoshd de la mort + 4, Est nu rezistli, on renun@ la Riga de caro, ori la garda de cupg. Valetul de car0 este carte de ameninpire, AsValet de cup%este numit o dublil ameninpire iar v 2 este cartea de circula$e.

Iatli cgteva exemple de ciirp de ameninjare : AV = Valetul este ameninpire ^hpotriva adversarului care pose& R i g g - D d . = 9 este ameninwe ^hpotriva adversarului care d e 9 e Dd-Valet-decar. AR9 A R D 3 = 3 este ameninpe pentru adversarul care are Valetdecar i n patru, iarIi patru ciirp la partener.

Manevre ajutdtoarepentru instaurarea schizei


marea majoritate a cazuriior, instaurarea schizei vine de la sine, s-ar putea spune. C&d perdantele gi rectificiind n d g t o a r e a , se trag toate levatele cfQtigBtoare Si, dacii schiza este posibilk ea se va materializa. unele situa$i ^%IS&, ameninwe nu sunt p e t e de acelagi jucgtor, gi pentru ca schiza sSi opereze, ele trebuie izolate htr-o singud mik-15. Acest lucru se poate face fie transferhd ameninpea, fie izolhd-o.

Transferul amenintHrii
rR875 vD9 +RD65 +AD9 44 vA1032 +V983 aV1087

N V E

r V 10 v 87654 + 10 aR6542

rAD9632 VRV + A742 a3 Dup5 o deschidere de 1 FA a Nordului, Sud devine declarant in contractul de mic $ern de pic5. Vest atac5 Valetul de treflg.

Jocul de levatci a1 declarantului

347

Declarantul vede cB nu vor fi probleme dacii va g k i caroul3 - 2, aSa cii ia atacul cu Asul ~i extrage atuurile adverse. Apoi joacii Dama de cup&, pe care Vest o cbtigii gi continuii cupa. Levata la care avea drept flancul a fost cedatfi, q a d Sud trece la controlul caroului, jucilnd Asul gi Riga, dar ceea ce constatii nu este plicut. 0 schizii simp15 ar putea fi impus%,dacii acela~i jucBtor (Vest, care fine caroul) ar avea gi Riga de treflii, dar din atac se pare cii acesta este la Est. &a cii declarantul $i propune s& transfere Vestului ameninpea, din atac presupunilndu-se cii define gi decarul de treflB. JoacB deci Dama de treflii. Est trebuie sB xopere, sa sii nu ofere defosB de car0 Sudului, gi este t&at h ~n-. Deciaantul $i-a creat astfel ameninpea de treflB cu 9, transferilnd gi aceastir culoare h grija aceluiqi juciitor. Urmeazii defilarea atuului gi, la ultimele trei cSirfi, situafia va fi :

+D6

+ V9
4

a9

10

r2

Ultima pic& este pus5 pe mas5 gi Vest nu mai poate giisi o defosii care sii ^hpiedice contrac-

+ 74

tul.

lzolarea amenintilrii
hcercarea de a gBsi un adversar care sii fie singuml care gardeazii culorile de ameninpire, se vor h d I n i cazuri ?ncare una din culori ar putea fi protejat5 de ambii adversari. SB vedem cum se rezolvg o astfel de situafie :

Atacul, contra 7 r, este Darna de cupii. Marele glem de picti ar fi fost imbatabil dacB declarantul ar fi avut o cup5 mai pufin gi un car0 mai mult. Contractul nu poate reugi decit PM schizii. Care sunt culorile lungi care ar putea constitui o ameninpire ? Cupa gi trefla. Execufia loviturii, dupii extragerea atuurilor, este urmiitoarea : Rigii-As de treflii gi treflii Giatit. DupB a1 treilea tur de treflii numai unul din

348

Bridge & la A la Z

adversari o are pe a patra, qi declarantul speri ca Vest s i fie acela, adicg adversarul care protejeazii ~i cupa. Cantinui cu Rig2 gi As de caio $i trage picile pi3n.i la ultima. Pozi$ia ultimelor trei cgqi este :
vR8 46

v V 10
6

48 v53

+ D lo 9

Pe ultima pick Vest nu poate rezista. Tiind o trefli, declarantul a executat ceea ce se nume$e izolarea ameninw, prin aducerea ei h aceeqi miid cu depnitorul cupelor.

Cum aratd principalele tipuri de schizd?


1. Schiia simplil pozitionali directil
Este cea care opereazii ^hpotiva unui singur juciitor ;acesta se ggse~te dupi cartea schizanti ~i haintea ambelor cgrji de ameninpire, ceea ce permite declarantului sri defoseze dependent de defosa adversarului. Matricea tip este : btr-o astfel de pozi$e, flancul este prim $ capcanfi de cartea schizantii (Asul de treflg) gi nu poate menpne garda. Declmtul nu trebuie deciit sii urrn&reascA dacii a a p h t cartea care poate sii-i bati ameninpea, h spew Asul de pic%,sau, dad nu a apgrut, va functiona ameninpea dubli de As-Valet. Iati qi un exemplu complet :

Jocul de levatd a1 declarantului

349

Sud joac& 4 4 . Vest atacg Asul de cup&(din As-Rig&), dup&care contraatacii + 4. Est ia cu Asul ~i ii dii un tai. Vest iese treflg, conform dorinpi partenerului, care a returnat mic de caro. Num&rbdlevatele perdante, totalul este deja patru, dup& necazul pricinuit de taiul de caro. Sigura vans5 r h i n e a cea a schizei, deoarece au fost cedate cele trei levate ce se cuveneau adversarilor. ? Dama de cups ar fi una,iar cea de a doua %eta Rigs-8 de Ce ciirp de amenin- ex&& treflii, cu condifiac a Vest s&aib&patru trefle, gi nu Est s&fie cel ce control& culoarea. Sunt true EirB excepfie toate atuwile, refine@expresia ,,ultima carte schizeazs adversarul", ?ncazul de fa@ ultima pic& Jucgtorii necxperirnentafi s a t refractari 2-1a se despiirp de pre9osul atu, dar uneori este esenfial. PoziGa final& este cea din diagram5 :

nvD
4

*R8

nN

vA

+-

V E

* V 10

vV 410 +D

Riga de caro este cartea scbizanti. Vest nu mai poate defosa %r&a oferi jocul.

2. Schiza simplg automats

htr-0 astfel de schkti, cAte o ameninpre se aflii &I fiecare &, ~i anume : o ameninpre &I m b care are ~i cartea schizautii, ~i o dubl&ameninpre % I cealalti mb&,unde existi ~i o carte nefolositoare, ce poate fi zvirlitti pe schizanti. Matricea tip este :

*498

*-

+5

RD VA
A

V E

n2

*-

+-

C h d Asul de treflii opereazii, de la mort se defoseazs cupa, iar Est sufer5 in tiicere qi nu are salvare. Pe mas& tl amenin@AsValet de ~ i d iar , &I miin&declarantul are Riga de cup&

Si un exemplu in care o schid automati este preferabil5 unui impas, care nu are sans5 - cartea impasabil5 fiind sigw la cel care a deschis. Dona se prezint2 astfel:

Est 14 Pas

Sud 2v 4v

Vest

Nord
3

Pas

Vest atac5 r 9 la Valetul Estului. Acesta returned atu gi Sud cktig5. hcerchd s5 taie o pic&,declarantul continu5 pica. Est ia cu Riga .yi revine iar cupi, clgigat5i cu Asul de ciitre Vest care joacg gi a treia pic5. Poate reuqi impasul de car0 ? Categoric nu, punctele restante sunt la deschident. Ar putea fi t&at un car0 qi, dacii Riga era in doi, se majored D m (cu Riga in trei, nu sunt suficiente veniri la mort). Dar cea mai fi-umoas5 solupe r i m h e o schiz5 care, iat& este posibil5, datoritir decad u i de pic5 gi a amenin@rilor de caro. Nu este nevoie decit de jucarea tuturor c&ig&toarelor la treflii, urmate de cup&. Finalul de trei c 5 1 $ va fi : +AD10 +V65
4A

r 10
v9 +2
3. Schiza prin tai

+R8

C h d se trage V 9, Est este schizat qi ultimele dou5 levate vor a p w e declarantului, fie cu As-Darn5 de caro, fie cu decarul de pic5 gi Asul de caro.

general, in jocurile de schiz5 atuurile s-au limitat la a t5ia c w l e mari ale adversarilor ~i la a izola ameninprile. Uneori ins5 atuurile pot juca un rol mult mai activ, senrind la obfinerea unei a doua cg* schizante, prin Srfixnifareaunei duble fineri a adversarului. Exemple tip :

Jocul de levatti a1 declarantului

351

Atu este caro. C&nd declarantul joac5 trefl&la As, Estul nu are salvare. On rikrhe cu Asul sec de pic& - caz in care pica mic5 a mortului este Gat&, majorihd Riga, circulalia fiind asigurati de Asul de cup5 - on defoseazii unul din onorii de cup&,promovhd Valetul (la care se va ajunge prin tai de pici, dupri ce 2n prealabil a fost tns Asul de cupa).

rA8 v-

a-

+ RD

Atu cup5. C h d declarantul joa& cup5 la decar, Est piite~teca i n exemplul precedent. Inhferent din ce culoare defoseazS restul levatelor vor aparfine Sudului. Defoseaz5 pic&,Sud taie o pic%gi se duce la pica rnajorat5 a mortului cu Asul de caro. Defoseazii caro, face bun Valetul. Declarantul trage Asul de caro $i vine in m h i cu tai de pici.

SB urm-

un astfel de caz concret :

Contract : 4 4 . Atac : Rig&de cup&. 'Est preia cu Asul ~i revine atu. Vest igi face Dama, trage ~iAsul gi apoi gi a treia pic&,pnvhdu-1 pe declarant de posibilitatea de a Gia vreo cup5 la mort.

Sunt nou5 levate, ~i cea de a zecea ar fi simp& dac5 trefla ar fi 4 - 3, dar existii pericolul ca Est s i aib5 lungime ?nculoare. De aceea declarantul temporizeazii gi mai joacii un atu, de la mort defosbd caro. S-a ajuns i n urm5toarea pozifie:

C h d pe um5toarea pi& se a m c &caroul, Est este codhmtat cu dilema : defoseazii o trefl5, f i c b d ca trefla mortului s&poat5 fi majorat5 printr-un tai, sau m c i un caro, majorbd + 8 din m h a declarantului.
4. Schiia dublH

rR72 v9876 +A52 aRV7 443 v ARDVlO +D98 a986

N V E

rV1098 v54 eV10764 a32


\

S
rAD65 V32 + R3 &AD1054

Sud joac5 5 a. Vest debuteaz5 cu trei tururi de cupg, la al treilea Est nu mai rispunde, declarantul taie ~i scoate atuurile adverse. f n acest moment jocul n-ar avea probleme dac5 picile ar fi 3 - 3, dar pare imposibil dup5 ce Est a arztat dubletoanele de cup5 . y i atu. Declarantul incearci pica, qi trage Rig5, Dam5 gi As. Dup5 cum a p r e v b t , cel care nu mai r5spunde este Vest. Pozifia final5 aratii astfel :

Jocul de levatci a1 declarantului

353

Pe ultirnul atu, ambii adversari vor fi schizafi, trebuind s&pn5 cite o culoare, nu o pot p h gi pe a treia. 10 Vest se desparte de un caro, Pe Sud arunci cupa, iar Est, care trebuie s i controleze pica, se desparte gi el de un caro. Si astfel minusculul + 2 face ultima levatii.

SB urm&rimun al doilea astfel de exemplu, h care juciitorii din flanc, obligafi s& gardeze culorile rogii, fiind supugi unei str&ntor&ri,nu vor putea controla cea de a treia culoare, pica. rR72 vR876 +A83 1064 rD93 4 10854 vV4 N vD1095 V E + RDV9654 + 102 S 7 +V32 rAV6 vA32 +7 +ARD985

Licitafia :
Vest 3+ pas

Nord pas 6+

Est Pas

Sud

Atac : Riga de caro. Examhind mortul, doar unsprezece levate certe pot fi numiirate. Cea de a dou5sprezecea ar putea veni fie de la impasul de Dam&de pic&,fie mizhd pe o distribufie 3 3 a cupelor, fie de la o schizg. 0 dub15 schizg, dac&unul dm jucgtori trebuie s5 p&caroul iar celdalt cupa, nici unul nu va putea garda pica. &a c&declarantul, pentru a rectifica num5r5toarea, a pus mic pe atac gi a luat cu Asul a doua levati, din miin5 defosind o cup& Dup&ce a scos atuurile, a testat cupa, jucind As-Rig&gi tai la al treilea tur. Dar culoarea nu era 3 - 3 gi cupa mica nu s-a majorat. ..Aga c H a mai tras o dati atu, ajungind hurmitoarea pozifie final5 :

rR7 v8 6 8

VD rAV6 i 5 declarantului, indiferent de pozifia Darnei (rilmasii in doi si, % I realitate, neirnpasabilg).
5. Schiza trip13

rD93 6V

r 1085

Cind joacii ultirna treflii, Vest, obligat sii pni caroul, s-a despgrpt de o pick Declarantul a defosat caroul inutil iar Est, la rindul lui dator s5 pgstreze cupa, a defosat $i el o pic&. Prin urmare, nici unul din adversari nu rnai controlat pica, ~i cel de a1 treilea tur de pic5 a revenit

Este denumiti gi progresivg, sau repetati, deoarece trei c5r$ de ameninwe, care hcfioneazii ^mpotrivaaceluiagi adversar, il sufocg succesiv.

h goan5 dupii senza$onal Sud, In loc s5 joace un rezonabil contract de rnic ~lem de pic& dificil gi acela, se decide, dupg controlul prin Blackwood, sii declare rnarele $em dup5 cum se va vedea, are prea multi carte. pe FA, contrat cu plgcere de Est care Vest atacii caro, declarantul pune Asul, impasul ratat ar aduce imediat cgderea, pi defiled picile. h momentul51care o va trage pe ultirna, situatia arat2 astfel :
Vest defoseazg un caro, Nord o cup&, iar pe Est incep s5-1 string5 pantofi. S5 presupunem cii defosead o.cupi. Declarantul trage Asul, Riga $i apoi v 8, pe care de la mort defosed o treflg. A doua oar5 Est este strktorat ; dacii defoseazg o treflii (Riga de caro este exclus), Sud cH$g~ ultirnele trei levate cu Rigii, As gi i 9.

lo

'

vDV10 6R

Jocul de levatri a1 declarantului

355

6. Schiza cu atu

Strhtorarea unui adversar este destul de fiecvent executatii prin interme&ul culorii de atu. Diagrama aliiturati este sernnificativii gi ilustreazii perfect tehnica.

r 1062 vA83 +D85 a A 84 3


rA84 vV5 +V10974 iR107

N
S

r95 v 10972 +A3 4DV965

rRDV73 vRD64 + R62 a2 Contract: 4 r . Atac: Valet de caro. Far8 acest atac, rnanga nu ar fi prezentat probleme. Est ia cu Asul gi revine 3-ul, atriigind atenjia partenerului cii era dubleton. Declarantul cggtigii gi joac5 din &ii Riga de pic&.Vest plonjed cu Asul gi continuii caro, oferind partenerului taiul cerut. Est revine cup5 din secven@. Declarantul nu mai poate pierde nici un joc, dar pentru aceasta este la cheremul partajului 3 -3 la cupii sau a1 atuului invers distribuit, caz in care i-ar r&nine un atu la mort pentru taiul cupei perdante. Dar nici una din aceste condijii nu este indeplinit5. Sii abandoniun ? Nu este c m l deoarece, dacii ambele culori critice, cupa gi trefla, sunt controlate de acelqi juciitor, i n spep Est, el va putea fi schizat cu atu. Cum a continuat declarantul jocul ? A luat returul in m&Gi cu Dam& a tras Dama de atu sperind alt partaj qi a continuat cu As de treflii gi treflii t5iat5 pentru a crea urmiitoarea pozijie final5 : A 10 vA8

+-

+84

48 vV + 107 aR

rN

V E
S

v972 +*DV

+a-

rV7 vR64

3 56

Bridge de la A la Z

C h d declarantul joacii atu mic la decar, brusc pe Est 1 apuc5 sughlpd. Dac5 se desparte de o cup5, culoarea-i liberg. Dac5 arunc5 o treflii, declarantul taie o dat5'trefl5majorhd 8-ul gi revine pe mas5 la Asul de cup5 gi aruncii perdanta. Dup5 cum a$i remarcat, dac5 dispozitivul se pune in funcfiune gi se potrive*, flancul nu poate face nimic iar declarantul igi trece manga la realizgri. Condioa impus5 presupune folosirea timingului corect in rezolvarea donei.

Care este apcirarea impotriva schizelor ?


Dup5 cum s-a putut constata in majoritatea cazurilor, soarta celor supugi strhtor5rii este pecetluit5 gi ei nu se pot salva. Dar exist2 gi situa$i h care, dac5 un aptir5t.m atent a sesizat intenoa declarantului de a efectua un joc de schid, el poate hcerca s5 scape de ameninpre, prin intermediul dtorva principii de apkare ce se folosesc ^unpotriva schizelor. Ele se refer5 indeosebi la : 1. Atacarea imediatd a venirilor vitale, gtiind c5 reugita schizei depinde de menNerea circulaoei htre ambele mihi. 2. Necooperdnd la instaurarea ameninwi, prin izolarea ei.

d declarantul este smgleeton, nu De pildii cu ARDlO5, la mort fiind patru c & $ , gi este indicat s5 se continue doarea gi d se dea ocazie dechntdui d taie de douii on. htotdeauna flancul trebuie s5 hcerce s5 nu lase declarantului c w care ar putea exercita presiune. De pildii, la un joc de culoare, Vest are secvenp respectivg gi a c w gat primele dou5 levate :
9762 ARDlO5 V3 84

Dac5 mai are o p r i d gi inc5 o culoare de protejat, va continua culoarea astfel kc& s H poat5 juca gi un a1 patrulea tur *mainte de a fi strhtorat.

Sau flancul se poate aranja astfel h c h ambii parteneri s5 poat5 controla culoarea. Cazul tipic ar fi :

V54
AR32

+ 6

D 10 9 8 7

Dac5 dupg prima levat5 cu Asul, Vest continui cu Riga, numai Est va define ameninprea. Dacil h schimb va juca mic, ambii juc5tori vor avea p carte mai mare deciit Valetul de la mort.

3. Defoscind.

C h d declarantul obligii la defose gi amenin* guli trebuie urmate :

par a fi h arnbele d i n i , dou5 re-

* Cihd ambii juc5tori pot garda o dub15 ameninpre, se defoseazii mai degrabii din culoarea care se afl5 in sthga, p h t r h d o gar& *unpotriva celei din dreapta.

Jocul de levatci a1 declarantului

3 57

* C h d existi%o amenintare format5 din douii c*, pe care ambii juciitori o pot pki, gi o ameninpre simp15 pe care de asemenea ambii juciitori o pot garda, juc5torul care este b dreapta dublei ameninw trebuie sii renunp la piistrarea ei, concentrhdu-pi atenga asupra pbtriirii controlului fa@ de ameninprea sirnplii.
4. Ruincind timingul pe care gi-1 propune declarantul gi neasisthdu-1 la construirea pozi$ei.

De pil& la FA nu este indicat sii se tragi buc-111, a patra letrat.5, decgt dac5 se gtie de unde va veni a cincia, deoarece aceasti carte ar putea fi un debut de schuii care va actiom ^hpotriva partenerului. 0 astfel de situafie apare deseori, gi principiul cere sii fie protejati m h a parknerului, mai curhd dedt &a proprie, fiindcii altfel nu se va face de&t ceea ce se numese ,,lovitura dentistului", extrac$a suportirid-o far5 anestezie partenerul. Iat.5 $i exemplul :

Vest atacii r 7 la un contract de 3 FA. Est ia cu Dama gi revine 9. Declarantul joacii la o gansii. Clgtigii cu Asul gi btoarce culoarea Vestului. Avhd opt levate sigure, s-ar putea ca Est, dacii Vestul trage toate ciigigiitoarele la picii, sii fie in dificultate. Si ktr-adevgr, q a se gi htfimplii. Estul poate defosa douii cupe gi o treflii, dar, c h d declarantul c&@igii gi joacii As, fig5 de trefl5, va fi schizat cupii-caro. Pe chd, dacii partenerul siiu se abpne sii facii pe dentistul gi nu trage gi ultima pic5 ci revine cup8 (conform apelului), declarantul nu va obpne a noua levati%.

Regula lui 14
fn finalul expunerii vastei problematici a schizelor, vii vom prezenta o fmrte utilii metod2 simp15 cu ajutorul ciireia se poate stabili dacii, gi chd, este posibilii obpnerea unekextralevate chtigiitoare prin intermediul unei schize. Este vorba de asa-numita Regula lui 14, formulati astfel :

Adunafi numdrul levatelor inevitabil a f i pierdute cu numdrul levatelor considerate drept c@tigdtoare sigure ~i cu numdrul cdqilor de ameninfaredegnute.de un adversar. D a d totalul este 14, o schizd este posibild Dacd e 13, nu existd pozifie de schizr2 Aceasti5 regulii poate fi aplicatil hcg de la prima levatil, sau in once moment al jocului ?ncare declarantul constatti cii ii lipsegte o levatti pentru a-gi realiza contractul. f.n c a d schizelor duble regula se poate aplica f i e c h i adversar ?n parte. Regula lui 14 nu ajutii la determinarea conditiilor necesare reugirii schizei, ~i nici nu hdicii procedeul tehnic de execu$e a schizei, ea spune doar dacii o schizii este posibilii sau nu. Justificarea regulii este logic%.Strhtorarea unui adversar (vi& poten$alii) se produce pentru cil el nu are suficiente locuri disponibile pentru a piistra toate cSufile ce ar putea bvinge contractul. Cu alte cuvinte el este hgriidit de lirnita celor 13 ch$ din I&n5. Un exemplu de funcGonare a regulii lui 14 :

Sud joacH 4 V, dupH ce a deschis cu 1 v gi Vest a intervenit prin contra de apel. Atacul a fost As, Rig& Dam&de treflii, urrnat de Valet de caro. Declarantului ii lipse~te o levatti, care ar putea veni de la irnpasul de pic5 (pup probabil sii reugeasd, @ n d searna de contra-ul Vestului) sau de la o distribu~e 3-3 a caralelor (de asemenea cu probabilitate redusii).
I Este posibilii o schizii ? Se aplicii regula lui 14. Sud are trei levate care trebuie cedate (sau au fost deja cedate) ~i gase levate c;@igiitoare care pot fi jucate imediat (cinci cupe gi Asul de car0 deja &tigat). Vest trebuie sii piistreze douii pici, adicii Riga gardat, gi trei carale, 1098. Adun h d , 3+6+2+3 = 14, rezultA cii schiza este posibilii gi ea va reuqi (contra Vestului care nu va putea garda qi caroul gi pica).

Jocul de levatd a1 declarantului

3 59

Declarantul :creeazd impresia cti vrea sd taie - simuleazd c i defoseazi din culoarea criticti - cd vrea sti obfinti o venire - ascundefaptul cd este singleton -persuadeazd adversarului sd continue - simuleazd intenfie de tai
A fura c2te o levati, induchd adversarul in eroare asupra structurii d i n i i , este o operaGune destul de fkecventi, iar a pretinde cii ai o altfel de m b i i decgt cea realii poate piiciili adversarii, determinhdu-i sii tragii concluzii gregite. Declarantul in special are cale liberii in folosirea unor asemena tactici. f.n flanc astfel de intenfii din partea unui juciitor pot piiciili uneori qi partenerul, cu rezultate nedorite, aga c5 in apiirare manevre1e de pgciilire trebuie incercate cu multi grijii. De pila, a sernnaliza ^weliitorin flanc, induce in eroare in prhul rind partenerul. Sii examiniim o serie de pozi$i de pacidire, din care unele sunt obligatorii gi once bun juciitor este dator sii le cunoascii gi sii le foloseascii atunci c h d rnatricea se potrivegte. Iati ciiteva manevre care se executi la culoarea de atu gi nu numai: 1.

V54 AR97632

D 10 8

Declarantul incearcii un joc de piicdire cu Valetul. Corect este ca Est sii nu acopere, deoarece, cu zece atuuri, declarantul inten$ona de fapt sii p d Asul sau Riga, dar nu-1 costa nimic sii-ncerce apa. Nu-1 cost5 nimic pe declarant s5 pomeascg cu Darna, gi, dacii Est este obosit, va acoperi. Si in aceast5 pozifie Est nu va fi singurul care va acoperi, ca sii-gi protejeze pu$n decarul.

2.

D953 A V107642

R8

3. D 4.

V654 A9873

R 10 2

Cine n-a auzit de impasul chinezesc, in fapt tot un joc de p5cZdire ? Cu A5 D3

t
t

nu cost&nimic sii pomesi cu Darna, prethzibd cii faci un impas. Dacii Vest are Riga, dar nu gi Valetul, poate se va decide sii nu acopere. Declarantul joacg Darna gi, cind Vest nu acopera, ia cu Asul gi revine mic spre decar. Iar Est, data are Riga, poate c a e a in trans5 gi nu-1 va pune, intrebindu-se de ce nu a Scut impas declarantul.

5.

Sau avind:

AV83 D 10

360

Bridge de la A la Z

6.

0 veche piiciilealii, care gi-a demonstrat de multe ori virtufile, este de a adormi un
flanc lipsit de vigdeng. Cu : V10853 Ple&d cu Valetul, sirnulind un impas impotriva Damei, declarantul poate pbilli un adversar i n Est s5 nu punti Asul, acesta nestiind cii ba'triinele doamne igi ,,trkgeau fntotdeauna A~ii, ck pe urmd nu-i maifi5ceaum.

t R

7.

Dupl o licita$ie nedemni de a fi pornenit5 : 1 + - 1 v 3 + - 3 FA, Sud plhge dupii glemul de treflii dar hcearc5 totugi sii facii cit mai multe rR levate, fiind ^htr-un concurs de perechi. VV Ia atacul de pic5 cu Riga, dar din mib5 are grijii sii + ADv 8765 punii Dama. Dupii care joacii As de caro gi D d +AD103 de caro, ca gi c h d nu ar fi avut nici una ?nW. Est ia cu Riga gi, cuminte, ?ncurajat gi de alegerea rAD3 atacului, revine picii, pentru douiisprezece levate, v 109876 adversarii punindu-gi la p5lEirie As-Rigii-Dam5 de +3 cupii. 4RV92

Certi r h h e constatarea cii variatele manewe de piicdire ale declarantului au ca scop fie sii ascundii o sliibiciune, fie s5 nu dezviiluie forp re&, fie sunt un bluf Gcut cu inten$a de a deruta adversarii asupra distribugei. Pentru o familiarizare cu &el de tehnici, s5 urmEirim o sene de exemple ilustrative ale temei.

Declarantul creeazd impresia adversarului cd ar vrea sd taie


h - u n decent contract de 4 v, declarantul are o c e f i perdant5 de caro, una de pici gi una cel pu* de cup& Asul, cu condi$a sii poat5 localiza Valetul : rV5 vD8 +V76543 +AR3 ~ 9 8 7 6 2 vV43 D aV987

V E S
rA4 vR109765 + A2 *Dl05

rRD103 vA2 +R1098 *642

Atac : r 9. Dupi cum se vede, manewarea atuului nu este prea ugoarii cu AV432 la adversari

Jocul de levati a1 declarantului

361

Cum stau cupele? Pentru a-qi vedea problema rezolvati, declarantul ia atacul cu Asul qi, prompt, returneazi culoarea, ca unul care ar don s i fxti un tai de pic5 la mort. n Poate cineva si-i dea un vot de blam Estului cSi a jucat As de cup& cupi, ca s5 ; piedice taiul de pic5 ?

Declarantul simuleazi c i defoseazii din culoarea critici


Este o tehnic5 excelenti de a defosa din culoarea i n care sunt c 5 1 $ perdante, qi este kgrijoriitor de mare n u m h l celor ce, in flanc, isi indreapt5 imediat atentia spre respectiva culoare, ca nu cumva declarantul sa apuce sk-qi defoseze perdantele. Umtirifi un astfel de caz : rRD5 v ADVlO +D54 +D42 4942 vR973 +V62 4R53

V E
S

47 v8542 + 10983 4AV86

rAVlO863 v 6 +AR7 4 1097 Ambi$i insuficient controlate au condus Sudul, dup5 deschiderea de 1 FA a partenerului, la un glem mizerabil. S i presupunem c5 secvenfa a fost: 1 FA - 3 r - 4 4 - 6 r . Miraculos, declarantul scap5 de atacul ucigq de trefli, un Vest cuminte i-a atacat atu. A cwigat in mbii gi qi-a irnaginat o solufie prin care ar putea face jocul dac&va irnpasa prin tai la cup5 ?tnpotriva Estului. A jucat cup5 la As gi a continuat cu Dama, l5sati s5 curg5. Instinctul ar cere sa se scape de o trefl5 in aceasti levati dar, 6 c h d o astfel de defosg, Vest automat ar reveni trefl5 qi planul s-ar duce pe rip&.Aga c5 Sud a creat o falsg imagine, defoshd din mini + 7. Pronosticul s-a adeverit. C@tigind levata cu Riga de cupi, Vest a returnat prompt caro. Surpriz5 arnari pentru flanc. Declarantul a luat cu Riga, a tras qi Asul de pic5 qi apoi pe cel de caro. S-a dus la mort cu un atu la Rig5 qi a defosat cele trei trefle perdante pe Valet-decar de cup5 qi pe Dama de caro.

Declarantul creeazii impresia cti incearcii obfinerea unei veniri pe masd


Si acest joc deceptiv este o gdugci pe care au mai hghlfit-o mulfijuciitori in flanc. Dupi o deschidere de 2 FA qi un 3 FA sec zis de Nord, declarantul primefle atacul de pfc5, cu r 5, qi iati ce vede :

Opt levate de v2rf exist&, $i &ii acest atac nefiiifesc, ~i a noua putea fi obpnutA cu o cupii. Cum nu serveste la nirnic sii a m h e ciiqtigarea, declarantul ia Dama cu Asul S i introduce o diversiune. Trage As, Rig5 de treflii, dupii care joacii Riga de cup%. Ce poate ^memnaoare wa ceva, decit ceea ce gi declarantul lasii s i se c r e d ? gi hcearc5 sir convingii flancul sii ia levaCii este cu As-Rig5 de trefli seci In ta, pentru a-$i putea crea o venire la mort pe Dama de cup& Cu o furSetA atit de frumoasii la cup& Est nu va fi singurul care va da dnunul. D a r cum o supkare nu vine niciodat5 singurii, dupii aceast5 ispravii declarantul pune + 8 pe rnasii si le arat&adversarilor cele nouii levate (o picii, o cupii, douii carale ~i cinci trefle). i corect Poate cii stratagema nu ar avea reugiti printre adversari care i ~semnalizeazii distribu$a, deoarece Est ar fi putut sesiza cii Sud mai are o trefl5.

Declarantul dd impresia cd nu este singleton fn culoarea de atac


fn general se recornand5 ca un joc de piidire sii fie ekecutat tat fim de debut, chiar de a extrage atuurile, pentru a m i 0% flandui &a sii s d z e . Acest principiu este foarte important $i este bine sii fie retinut, ~ ufiind t d extragerea atuurilor este primul prilej pentm adversari de a-gi rnanifesta interesd pentru ~ . e culoare. o Iatii Si exernplul :

Jocul de levatd al declarantului

3 63

Licitafia, dus5 in stilul old fashion :


Vest Nord Est 1r pas 2r Pas 3v pas 4r Pas 6r Atac : Valet de trefl5. Deqi Nord gi-a spus toati cartea, Sud este justificat in a declara glemul, care nu ar fi ridicat probleme dac5 Riga de cup5 ar fi la Est, ba chiar gi dac5 se pierde impasul, cu condifia ca Vest s5 nu contraatace caro. Dar ^mainte de a clarifica cupa, declarantul a pus in funcfiune o tactic5 defensiv5 de mare succes, acoperind atacul cu Darna, ca gi c h d ar mai avea o treflg. f n fond, ce declarant ar acoperi dacg are Asul sec ? Est pune Riga gi Sud ia cu Asul. Joac5 o singur5 dati atu spre mort la Riga gi executii impasul de cup&.Vest ciqtigii cu Riga gi, cu satisfacfie, hcearc5 s5 realizeze cfderea, cu decarul de treflg. Dar far5 succes.
Sud

Persuadarea flancului de a persevera in culocrea atacatd


0 situajie destul de des hdlnitii i n practicii, gi cu suficienfi sorp de izbhdii pentru a o bcerca, este crearea falsei iluzii ci este in interesul flancului s5 persevereze ?nculoarea 7.n care a debutat atacul. Binehples c5 pentru aceasta declarantul trebuie s6 i ~masi cheze intenfia cu o perdea de fum care s5 nu lase adversarilor posibilitatea de a-i citi c5rrile. Exemplul provine dintr-un tumeu american de echipe :

Sud a jucat la ambele mese 3 FA, cu acelagi atac, r 5. Primul declarant a cistigat cu Darna Valetul pus de Est si s-a dus pe mas5 la car0 pentru a face impasul contra Regelui de cup&. Cii~tigind,gi gtiind cg Sud mai are qi Asul de pic&, Vestului nu i-a fost prea greu sii numere p h g la nou5. Doug pici, patru carale gi trei cupe. Se irnpunea deci un contraatac, care numai la trefl5 putea fi atractiv. A pus deci Valetul de trefl5 pe mas5 gi declarantul a c h t o datii. '.La cealaltii mas5 Sud a fost rnai imaginativ. A cfgtigat atacul cu Asul, h loc de DamSi, dind impresia Vestului c i partenerul lui ar avea DVx. Aga c&,atunci cind acesta

a ciqtigat cu Riga de cup& a htors liniSfit pic% convins Gnd cii declarantul va cMea cel pupn o dac. Cit de mult s-a ^-elat, a constatat atunci c b d Sud a c w g a t cu Darna qi ia aliniat cele nouii levate. Acelqi tip de joc se poate executa qi cu udtoarele combinafiide c & r $ i : 1.
75

A D 10

9
lo

Atacul este 4. Nu poate fi nimic greqit ? na c w g a cu Dama, gi nu cu decarul. Atacul este 3. Se a t i g g cu Asul, qi nu cu Valetul. Atacul este 4. Se va lua cu Riga, deoarece, poate, Vest va continua cu o carte micii la Valetul presupus la partener. Oricum, $i dacii lua cu Valetul, Riga tot nu valora nirnic pe orice retur al Estului.

2.

R85
AV4

3.

t RV6

93

lo

Un alt joc de piiciilire, de acelqi tip, a fost executat de renumitul expert maghiar dinaintea celui de al doilea rbboi mondial, doctorul Paul Szigeti.

Sud joacii 3 FA, licitatia nu se rnai cunoqte, qi atacul este 16, favorabil desigur. Cu atac de pic5 cinci perdante ar fi fost irnediate. Est contribuie cu Dama iar dr.Szegeti pune Valetul ! Binelnfeles cii flancul a continuat culoarea. Sud a luat acum levata cu Asul. Caro din d i n 1 la Asul Vestului care, mistificat gi convins cii Riga de treflii este la partenerul siiu, continuii treflii. Senzatie ! k g a apare la declarant gi se aliniazi cele nouii levate : douii trefle, doui cupe qi cinci carale. ' Neavhd nevoie decit de douii levate la treflii, declarantul qi-a piiciilit adversarii 12sis;indu-leprima levatii ~idindu-le impresia c3 ar avea As-Valet sec.

Jocul de levatd a1 declarantului

365

Simularea unei intenei de tai


0 subti15 manevr5 de piicilhe poate da rezultat ?n cazurile ?n care adversarul poate fi convins c5 nu este cazul s5 taie. Iat5 un exemplu :

Contractul este de 4 v gi Riga de trefl5 este atacat. Prima levat5 este Iiisat5, cum spun principiile de tehnic5 elementar& adversarului. Vest continu5 gi Sud ia cu Asul. La prima vedere jocul pare simplu. Se trag dou5 atuuri mari gi se incearci5 defosarea celei dt: a treia trefle pe caroul mare. Dar pentru ca acest lucru sii fie posibil, este necesar ca adversarul care d e p e cupa major5 s5 aib5 cel p u p trei carale, caz in care declarantul va pierde doar o trefl5, o pic5 gi o cup5. &a cum stau ^m5 c5rrfile, bunele inten$i ale declarantului sunt sortite egecului, Est avhd doar dou5 carale. S%h c e r c h o mic5 diversiune. As de car0 gi caro mic la Rig&,urmat de Valet, ca gi cum s-ar hcerca promovarea prin tai a decarului. Inoculhdu-i-se ideea c5 Dama de caro ar fi la Vest, gi ca s5 nu taie o perdantli &d ocazia declarantului s5 defoseze h levat5, este posibil ca Est s5 dea drumul. Declarantul va c%tiga cu Dama, se va duce pe mas5 la Asul de pic5 gi va juca decarul de car0 pe care va defosa trefla perdantii.

12.
REMEMBER
Principiile gi probabilit5ge matematice ?nmanewarea culorilor Pregiitirea planului de joc Care sunt c&le de cwgare a levatelor ? Reconstituirea mihilor adverse Asigurarea circulafiei Importanpi tempo-ului Rolul timing-lui Extragerea atuului Taiurile cu &a scurta

Jocurile de siguranp Evitarea adversarului periculos C h d gi cum se execut2 impasele Jocul de aminare Jocurile de eliminare gi plasare de rnhg Conditiile pretinse pentru instaurarea unei schize Jocul de eschivare
i

PARTEA A V-a

JOCUL f~ APAIRARE

Jocul iiz apcirare

369

PRINCIPIILE JOCULUI h APARARE


F5r5 indoial5, au dreptate cei care susfin c5 apiirarea este cel rnai dificil compartiment al jocului de levati. Juc5torul din flanc este privat de avantajul declarantului care, v5zhd 26 de c5$, ale sale gi ale mortului, igi poate construi cu mare exactitate planul de campanie. Dac5 obiectivul licitafiei a fost de a se ajunge in contractul potrivit, iar rolul declarantului este mai apoi cel de a-1 hdeplini, tot astfel, cel a1 adversarilor este de a-1 ^knpiedica s5-1 realizeze gi de a-1 face s5 ca&. h c 5 de pe vremea whist-ului jocul h flanc gi-a pus la punct armele unei apk5ri cst mai eficace, inscriindu-se firesc in ceea ce numim h mod curent common sense bridge. Apgrarea este o actiune care cere in prirnul r h d cooperare htre parteneri, adesea jucgtorul din flanc este dator s t g i protejeze partenerul gi, prin ceea ce htreprinde, s8-1 ajute s5 nu gregeascg gi s5 devin5 eficient.
Principiile apdrdrii sunt standard in toate sistemele sau E n felegerile Entre parteneri. 90 % din juc5tori construiesc apiirarea cfilauzindu-se dup5 aceleagi proceduri, ugor de inleles de c5tre partener gi a ckor eficacitate a fost demonstrati. Doar juc5torii de halt nivei, ce joacfi mereu *knpreunii, folosesc in anumite segmente ale apk5rii o codificare sofisticati.

D e ~ avantajele i declarantului h atingerea obiectivului s5u sunt de necontestat, inihativa jocului ii aparfine apBrBrii, ea fiind cea care declangeazg atacul la prima levati. Cele dou8 arme care coordoneaz8 strategia flancului in ap5rare sunt atacul gi semnalizdrile. Atacul initial nu trebuie irosit cu nici un prel, deoarece poate este singurul prilej oferit flancului de a hvinge contractul. Tempo-ul acordat flancului prin inceperea jocului la prima levati r h h e deci esential. Mai apoi, in toate fazelejocului, prin semnaliz5ri - apelbd, descurajhd, contribuind la culoare sau defosbd - ambii juc5tori igi transmit, furnizhd c5rple cuvenite mesajului, informatia care se consider5 c5 va fi cea mai util5 gi va conduce la c5derea contractului.

Conduita jocului h apkare poate fi activd (agresivfi) sau pasivd. Cea activii igi propune s5 dezvolte rapid levate care, prin agteptare, nu ar putea fi obpnute. Obiectivul jocurilor pasive este de a nu oferi adversarului, prin atac, levate care costii, dar ele au dezavantajul c5 transfer5 declarantului tempo-ul gi controlul miiinii prin pierderea inifiativei. Ciind h s 5 datele sunt insuficiente, un atac pasiv, de siguran$?i, cel pu* nu va oferi adversarilor o levati suplimentarfi. Licitajia adversarilor gi nivelul contractului sunt criteriile ce pot deterrnina alegerea unui atac activ sau pasiv. Atiit atacul ciit gi intreaga apfirare ulterioarfi sunt conduse potrivit unui plan e~afodat de danc ~ a i n t e de prima levatii. Succesul unei apgrgri eficiente cere o coordonare extrem de atenti din partea ambilor juc8tori.

Mai mulii factori influenieazii alegerea atacului. Licitatiile care au avut loc, forp gi distriblifiile presupuse ale adversarilor gi ale partenerului, Gcerea lui, scorul, calibrul adversarilor. Altfel este condus jocul h apaare dacii contractul advers este pe culoare gi altfel dac5 este de Erg de atu. Jocul de culoare pretinde d~tigarea rapid5 a levatelor ce aduc ciiderea, pe c h d la &rii de atu, de obicei, jocul este o curs2 lung5 btre declarant qi flanc h promovarea culorilor lungi, care sii furnizeze levatele ce lipsesc at3t declarantului &t gi flancului. h d De fapt, phii la urn&, daci sintetizh, conduita apiir5rii trebuie condusg @ seama de cinci elemente : 1. distributia hjurul mesei a celor patru culori 2. situatia punctelor de onor 3. ciite levate sigure, sau ugor de promovat, are declarantul 4. ciite levate sigure are la dispozi$e flancul 5. la ce strategie se va apela Ele se vor completa ulterior de 1. cartea de atac (selectatii potrivit criteriilor ce au fost impuse) 2. reacfia partenerului la atac 3. ce a relevat prima levatii, privind o p w e a aleasii 4. ce plan a adoptat sau ce se presupune cii va adopta declarantul gi ce concluzii rezulG din evolutiajocului Ciiteva principii, care gi-au demonstrat valabilitatea, recomand5 aplicarea unei conduite, aga-zise de ,,bun-simf', a flancului :

sii aleagii cu mare grijii culoarea gi cartea de atac, hfunctie de planul propus. sii revinii h culoarea partenerului, atunci c h d nu se impune un contraatac. sii nu contraatace, schimbhd planul de atac, decit cu scopuri bine precizate. sii sernnaliz