Sunteți pe pagina 1din 51

BRIDGE INCEPATORI

Prima incercare laura@bridge-club.ro>

Vreti sa invatati sa jucati bridge?

Inainte sa cititi asta sau orice altceva, sunt necesare doua lucruri:

1.Sa fiti capabili faceti un lucru care cere efort mult si multa munca, numai pentru
placerea de a-l face si pentru nimic altceva

2. Sa puteti sa radeti si atunci cand pierdeti si stiti ca ati gresit sa va distrati pentru ca va
place ce faceti, indiferent de rezultatul jocului. Cand dispare distractia, totul devine pierdere de
timp

Greu e pana incepi Apoi devine din ce in ce mai greu

Dar satisfactiile-s multe pentru ca este unul din putinele lucruri de pe lumea asta care
combina in mod armonios mintea si sufletul. Prin bridge va veti imbunatati memoria, modul de a
gandi, capacitatea de a rezolva o problema sau de a planifica actiunile, iar pe de alta parte, jucand
mai mult, felul in care jucati va ajunge sa va reprezinte pe voi ca persoana: orgoliul, ambitia,
bunatatea, puterea de a te bucura pentru cineva si de a admira pe cineva, bunul simt si lista ar
putea continua, dar am sa va las pe voi sa le descoperiti pe celelalte.

Este cumplit de greu sa faci ceva bine sau cu placere daca esti singur; iar prin bridge ai
sansa sa primesti unul dintre cele mai frumoase cadouri pe care viata ti le poate darui: un
partener! Si lupta devine mai usoara, pentru ca se poarta in doi.

Pentru unii asta inseamna ca ai pe cine sa dai vina in momentul in care ceva merge prost.
Pentru altii, inseamna cu totul altceva: spirit de echipa, incredere (in tine si in cel din fata ta),
intelegere, inseamna sa inveti sa comunici, sa ajungi sa cunosti pe cineva aprope la fel de bine
ca pe tine insuti, sa stii cum se intristeaza, cum se bucura si mai ales cum rade
De ce sa va apucati sa invatati un joc nou? Pentru ca niciodata nu poti sa stii cate
satisfactii iti poate oferi un lucru nou pana nu-l incerci. Dar suntem atat de ocupati si de grabiti
incat n-avem timp nici macar pentru a suna un prieten intr-o seara numai ca sa-l intrebam ce mai
facecand sa mai facem si asta? Stiu eu? Poate ca in toata alergatura asta cotidiana va veni o zi
cand vi se va face dor sa vedeti muntii. Si la sfarsitul unei zile in care ati retrait fericirea aceea
deplina pe care numai crestele muntilor si brazii ti-o pot da, in fata unui bine meritat vin fiert
(sau a unei la fel bine meritate beri) si a unor prieteni, va amintiti ca aveti cartile de joc la voi. Si
asa incepecu patru prieteni care stau la aceeasi masa (sau daca nu aveti norocul sa aveti trei
prieteni, macar cu patru tovarasi de drum)

Tu si cel din fata ta sunteti parteneri, formati o pereche (numita axa) si asta inseamna ca
aveti acelasi scop, sa castigati puncte impreuna, sa va bucurati impreuna. Retineti! Este un joc de
echipa, asadar greselile si lucrurile bune sunt toate ale echipei si nu greselile ale partenerului si
reusitele ale talesi nici inversPartenerul trebuie sa ti-l alegi cu grija, dar odata ce l-ai ales,
trebuie sa-l accepti asa cum este si cum suntem cu totii: cu multe defecte, cu multe greseli si cu
multe lucruri bune de oferit (numai sa stii sa le primesti). Si nu uita: partenerul tine
intotdeauna cu tine, chiar daca uneori esti inclinat sa crezi altfel

La fel, ceilalti doi de la masa sunt si ei parteneri si sunt adversarii vostri (de joc, desigur,
dupa multe asemenea seri s-ar putea sa va devina chiar foarte dragi).

Si? Cum incepem? Impartim cartile de joc, in sensul acelor de ceasornic, cate una la
fiecare, pana se termina pachetul. Teoretic asta inseamna 13 carti de fiecare.

haideti sa ne uitam impreuna la pachetul de carti din fata voastra: este format din 52 de
carti, fiecare avand unul dintre cele patru simboluri (numite culori): - trefla (c club in
engleza veti intalni mai des notatiile din limba engleza, probabil, - caro (d diamond), -
cupa (h heart) si - pica (s spade). Sunt cate 13 carti pe fiecare culoare, numerotate astfel (in
ordinea crescatoare a valorii lor): 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, J(valet), Q(dama), K(popa) si A (as).

Cartile pe care le aveti in mana le veti ordona in functie de culori (cartile de o anumita
culoare la un loc) si este recomandabil a le aranja astfel incat culorile rosu si negru sa alterneze,
pentru a evita accidente (cum ar fi sa confundati o dama de cupa cu una de caro in timpul unui
joc).

Jocul se desfasoara in doua etape: licitatia si jocul de levata. n cadrul licitatiei se


stabileste numarul de levate pe care trebuie sa le castige fiecare axa pentru a obtine puncte in
finalul jocului. Apoi urmeaza jocul propriu zis, in care se incearca sa se castige numarul de
levate stabilite prin licitatie. Sa vedem mai intai cum castigati levate, pentru a intelege ce
trebuie sa licitati:
Prima carte care se pune pe masa se numeste atac. Cel care face atacul poate incepe cu
orice carte. Ceilalti, in sensul acelor de ceasornic, pun si ei cate o carte, obligatoriu de aceeasi
culoare cu atacul, desigur, daca exista (adica daca spre exemplu, atacul este 10 de cupa, ceilalti
sunt obligati sa puna tot cupa, daca au; daca unul din ei nu are cupa in mana sa, poate pune orice
carte. Cel care pune cea mai mare carte de aceeasi culoare cu atacul, acela castiga mana (levata)
respectiva. Spre exemplu:

Nord

Vest Est

10 6

Sud

Necunoscand numele jucatorilor, am notat pozitiile lor cu nord, sud, est, vest,
reprezentand punctele cardinale in care se afla fiecare. Vestul a atacat 10 de cupa, iar levata o va
castiga sudul, deoarece dama este de cupa si este cea mai mare ca valoare dintre cele patru carti
puse. Dar in situatia urmatoare? Cine va castiga levata?

Nord

Vest Est

10 6

Sud

Tot sudul? Nu. Este adevarat ca dama este mai mare decat 10, 6 si 3, dar sudul nu a avut
cupa, asadar levata o castiga vestul, deoarece zecele este cea mai mare dintre cele trei carti puse
in aceeasi culoare cu atacul.
Cel care castiga levata, acela continua cu urmatoarea carte. In primul exemplu, sudul va
da cea de-a doua carte, iar in al doilea, vestul. Si se continua acest mod, pana ce toate cele 13
levate au fost jucate; am terminat astfel un joc (o dona).

Exista doua feluri de joc: cu atu sau fara atu. Daca in urma licitatiei s-a stabilit ca una
dintre culori este atu, aceasta inseamna ca orice carte din culoarea atuului are valoare mai mare
decat a cartilor din celelalte culori. Spre exemplu sa presupunem ca trefla este atu in situatia de
mai jos:

Nord

Vest Est

5 A

Sud

Nord ataca cu 4 de pica si cartea cea mai mare de pica este asul; insa sudul nu mai are
nici o pica in mana si atunci poate sa puna orice carte; alege sa puna atu; cum atuul are valoare
mai mare decat orice carte de alta culoare, sudul castiga aceasta mana. Atentie! Daca aveti carti
in culoarea atacului, sunteti obligati sa puneti una din ele, iar daca nu, puteti pune orice carte (nu
neaparat atu!).

De asemeni, in exemplul de mai jos atuul este tot trefla, nordul ataca cu 4 de pica, sudul
nu mai are pica si pune atu: 2 de trefla; insa de data aceasta nici vestul nu mai are pica si pune si
el un atu. Cum 5 de atu este mai mare decat 2 de atu, vestul va castiga aceasta levata.

Nord

Vest Est

5 A

Sud

2
Daca in urma licitatiei s-a stabilit ca jocul este fara atu (FA sau veti mai intalni notatia
NT (No Trump din limba engleza)) aceasta inseamna ca nici o culoare nu este atu, asadar castiga
levata numai cel care pune cartea mai mare din culoarea atacului.

Si aici apare partea frumoasa a jocului: nu conteaza cate levate ati castigat voi sau cate
levate a castigat partenerul vostru; conteaza cate levate ati castigat impreuna si numai asta se
va socoti la punctaj, la finalul fiecarui joc. Daca nordul a castigat 5 levate, estul 3, sudul 4 si
vestul una, atunci spunem ca axa nord-sud a castigat 9 levate, iar axa est-vest 4.

Sa vedem acum ce inseamna sa licitati:

Ati vazut ce inseamna sa castigati levate. Acum se pune problema urmatoare: cate levate
trebuie sa castigati in cadrul unui joc? Fiecare jucator, dupa ce a aranjat cele 13 carti primite, se
gandeste in primul rand ce culoare i-ar conveni sa fie atu (sau daca prefera FA - fara atu) si in al
doilea rand cate levate crede ca ar putea sa obtina impreuna cu partenerul sau daca atuul ar fi
cel dorit. Orice licitatie este castigata de cel care promite mai mult. Primul care liciteaza este cel
care a impartit cartile (sa aiba si el un avantaj pentru efortul depus, nu?). Pentru a licita, trebuie
sa fie convins ca el impreuna cu partenerul lui pot castiga cel putin 7 levate (acesta este primul
nivel de licitatie). Daca acest numar i se pare greu de atins, spune PAS (adica eu nu am nimic
de zis, sa vorbeasca urmatorul). Liciatia, la fel ca si jocul, se desfasoara in sensul acelor de
ceasornic, asadar urmatorul este totdeauna cel din stanga. Daca toti cei patru jucatori spun pas, se
strang cartile si se mai impart o data. Daca cel putin unul crede ca axa in care se afla poate
strange cel putin 7 maini, atunci spune o culoare si numarul de levate pe care crede ca le poate
obtine; spre exemplu: 1 inseamna: eu impreuna cu partenerul meu vom castiga cel putin 6+1
(deci 7) levate, daca atuul este caro. 2FA inseamna: axa noastra poate castiga 6+2 (adica 8)
levate, daca jucam fara atu. 3 pici inseamna: vom obtine 6+3 (9) maini daca pica va fi atu; si
asa mai departe, numarul maxim posibil fiind 7 (6+7=13 levate).

Pentru ca licitatia trebuie sa fie crescatoare, s-a stabilit o ordine a culorilor:


trefla<caro<cupa<pica<fara atu. Datorita acestei ordonari, trefla si caroul mai sunt numite culori
minore, iar cupa si pica culori majore. Asadar, ordinea licitatiilor posibile este urmatoarea: 1
<1 <1 <1 <1FA<2 <2 <2 <2 <2FA<3 <<7FA.

Cand urmeaza randul vostru, nu puteti licita decat pas sau ceva superior ultimului anunt
facut la masa. Spre exemplu, daca cel dinaintea voastra a spus 1 , nu mai puteti spune nici 1 ,
nici 1 - numai 1 , 1FA, 2 ,

Daca partenerul a avut cuvantul inaintea voastra, trebuie ca in ceea ce spuneti sa tineti
cont si de parerea lui (de ce culoare prefera sau de faptul ca daca a spus pas, aceasta poate sa
insemne ca are numai carti mici). Dar nu uitati ca daca licitati mai mult decat puteti realiza, veti
pierde puncte la finalul jocului.
n momentul in care dupa un anunt facut, urmatoarele trei persoane spun pas, (adica mai
mult de atat eu nu cred ca putem face), licitatia este incheiata.

Haideti sa urmarim un exemplu, in care nordul este cel care a impartit cartile, deci
vorbeste primul:

Nord Est Sud Vest


I 1 II pas III 1 IV 2

V 2FA VI 3 VII 3 VIII pas

IX pas X pas

Ultimul anunt facut a fost 3 , adica axa Nord-Sud trebuie sa castige cel putin 6+3=9
levate, atuul fiind cupa. Acest anunt poarta numele de contract, iar persoana care a spus prima
data culoarea (cupa) se numeste declarant. Dupa ce licitatia s-a incheiat si contractul a fost
determinat, jucatorul din stanga celui care a anuntat culoarea contractulul face atacul (in cazul
nostru, nordul a anuntat prima data cupa, asadar estul ataca). Dupa ce cartea de atac a fost pusa
pe masa, partenerul declarantului (in exemplul nostru sudul) isi etaleaza cartile, adica le pune pe
masa cu fata in sus. Rolul lui in aceasta dona s-a incheiat (de aceea este denumit mort in
pozitia respectiva). Declarantul va juca si cu cartile din mana sa si cu cartile mortului (pe care le
vad si adversarii).

Dupa ce analizeaza cartile mortului, declarantul isi face un plan de actiune si apoi joaca
incercand sa respecte contractul, iar adversarii sai joaca incercand sa obtina cat mai multe levate,
pentru a impiedica declarantul sa castige levatele promise. Dupa ce toate cele 13 levate s-au jucat
(dupa regulile prezentate mai devreme), se stabileste scorul: daca a fost realizat contractul,
perechea care a reusit acest lucru castiga un numar de puncte, iar daca nu, va castiga puncte axa
opusa.

Si cate jocuri jucati? Pana cand? Pana cand observati ca nu mai radeti; sau ca incepe sa
va supere faptul ca adversarii au mai multe puncte; sau ca v-a deranjat o greseala a partenerului,
sau ca cei din axa opusa incep sa se incrunte ca ati realizat contractul, in loc sa va
feliciteAtunci veti sti ca trebuie sa va opriti si sa spuneti NOAPTE BUNA, pentru ca maine va
asteapta o noua ascensiune, pe drumul pe care fiecare din voi si l-a ales.
Pentru cei care inca mai au rabdare, va propun cateva exercitii:

1. In licitatia urmatoare, aveti pozitia nord:

Est Sud Vest Nord


pas 1 2 ?

Aveti voie sa licitati 2 ? Dar 1FA? Dar 3 ? Dar pas? De ce?

2. Este ceva incorect in licitatiile urmatoare?

a.

Est Sud Vest Nord


1 2 1 pas

b.

Est Sud Vest Nord


1FA 2 2 pas

3. In licitatia de mai jos:

Est Sud Vest Nord


pas 1 1FA 2
2 pas pas Pas

Care este contractul final? Cine este declarantul si cate levate trebuie sa castige? Care este atuul?
Cine face primul atac? Cine este mortul? Cate levate trebuie sa castige axa opusa declarantului,
pentru a-l impiedica sa realizeze contractul?
4. In situatiile urmatoare, precizati cine castiga levata (si o va deschide pe urmatoarea) si
de ce:

a.Contract:2 b.Contract:3

Nord Nord
7 (atac) 4
Vest Est Vest Est
A 9 2 8
Sud Sud
K 7(atac)

c.Contract:1FA d.Contract:4

Nord Nord
K J
Vest Est Vest Est
4(atac) Q 9 8(atac)
Sud Sud
10 7
Al doilea pas
Learn from yesterday, live for today, hope for tomorrow. The important thing is not to stop
questioning (Albert Einstein)

Bine v-am regasit! Ati jucat bridge? Daca v-am convins nu numai sa jucati, dar sa va duceti si la
munte pentru asta, inseamna ca mi-am atins scopul cu ce am scris data trecuta si ca pot sa
continui. Am vazut cum se desfasoara un joc, in ce constau licitatia si jocul de levate. O se
vedem in continuare cateva elemente noi din cadrul licitatiei si cum puteti calcula scorul la
sfarsitul unui joc.

Contra si recontra

In cadrul unei licitatii, mai exista doua anunturi posibile despre care nu am vorbit pana acum.
Daca ultimul anunt diferit de pas a fost facut de catre un adversar, atunci cand vine randul vostru,
puteti face anuntul contra, ceea ce inseamna ca sunteti de parere ca sunt sanse mari ca adversarii
sa nu realizeze contractul ; spre exemplu:

Sud Vest Nord Est


1 2 contra

Atunci, daca anuntul contra (notat si x sau double in limba engleza) este urmat de trei de
pas, contractul final va fi 2 carouri contrate: aceasta inseamna ca daca axa est-vest nu reuseste sa
realizeze contractul, va fi penalizata mai mult, iar daca reuseste, va primi un numar mai mare de
puncte. Daca dupa contra mai urmeaza alt anunt, spre exemplu 2 , atunci actiunea anuntului
contra este anulata.

Sa urmarim inca un exemplu:

Sud Vest Nord Est


pas 1 pas 1
pas 2 pas pas
contra 2 pas pas
pas

Sudul nu poate contra 1 , pentru ca estul a licitat o pica peste 1 , iar contra se aplica numai
ultimului anunt facut (adica numai pentru 2 ). Sudul ar fi putut sa contreze, spre exemplu, si
anuntul de 1 (pas-1 -pas- -contra). Daca dupa contra la doua cupe ar fi urmat trei de pas,
contractul final ar fi fost 2 cupe contrate (2 X). Dar cum dupa contra au urmat 2 si apoi trei
de pas, contra este anulata si contractul final este 2 . Dar oare est putea spune contra dupa 2
? Nu, deoarece anuntul de 2 a fost facut de partenerul sau si nu poti contra decat anunturile
adversarilor.

Daca un anunt a fost contrat, iar dupa contra nu s-a mai spus decat pas, un jucator din axa care a
facut acel anunt, daca este sigur ca va realiza contractul, poate spune recontra. Aceasta mareste si
mai mult punctajul obtinut in urma realizarii contractului, sau punctajul acordat axei opuse in
cazul in care contractul esueaza. Spre exemplu:

Sud Vest Nord Est


1 1 1 contra
pas pas recontra pas
pas pas

Singurii care pot spune recontra (XX - sau redouble in limba engleza) in aceasta secventa sunt
sudul si nordul; vestul nu, deoarece este partenerul celui care a spus contra. Contractul final aici
va fi 1 recontrata (1 XX). De asemeni, daca cineva ar mai fi facut alt anunt diferit de pas
dupa recontra, cum ar fi, sa zicem, 2 , si acesta ar fi fost urmat de trei de pas, contra si recontra
ar fi fost anulate si contractul final ar fi fost 2 .

Mansa si slam

Sa vedem mai intai ce punctaj veti obtine daca realizati un contract, in functie de culoarea pe
care jucati:

-Daca jucati un contract fara atu (1FA, 2FA, , 7FA), atunci pentru contractul realizat la nivelul
1 primiti 40 de puncte, iar pentru fiecare levata (trick) realizata (realizat) in plus (sau fiecare
crestere de nivel) primiti cate 30 de puncte.

Cu alte cuvinte, daca ati licitat 1FA si ati relizat 7 levate primiti 40 de p, daca ati licitat 2FA si ati
relizat 8 levate (sau ati licitat 1FA si ati facut 8 levate , adica una in plus), veti primi 40+30=70
de p, pentru 3FA licitate (sau 1FA+2 sau 2FA+1) primiti 40+30+30=100p, si asa mai departe,
pentru 7FA licitate si realizate, punctajul obtinut ar fi 40+30x6=220p.

-Daca jucati un contract pe o culoare majora (cupa sau pica) primiti 30 de puncte pentru fiecare
levata licitata, la fel si pentru levatele in plus: daca ati licitat 1 (1 ) si ati realizat contractul,
primiti 30 de p. Pentru 2 (2 ) licitate (sau 1 (1 )+1 adica ati licitat 1 (1 ) si ati
facut 8 levate, cu una in plus) obtineti 30+30= 60 de p, pentru 3 (3 ), obtineti
30+30+30=90p, etc

-Daca jucati un contract intr-o culoare minora (trefla sau caro) primiti cate 20 de puncte pentru
fiecare levata licitata, la fel si pentru levatele in plus: 1 (1 )=20p, 2 (2 ) (sau 1 +1 sau 1
+1) inseamna 20+20=40 p si asa mai departe.

In momentul in care numarul de puncte acumulate pentru realizarea unui contract licitat este cel
putin 100, spunem ca am realizat o mansa (game in engleza) si vom primi puncte suplimentare
pentru acest lucru. Un contract realizat de 3nt reprezinta mansa, deoarece obtinem
40+30+30=100 de p la realizarea lui; la fel pentru 4 (4 )=30x4=120p si pentru 5 (5
)=20x5=100p. Cu atat mai mult veti primi premiul acordat unei manse daca ati licitat si realizat
mai mult, spre exemplu: 5 =30x5=150p; 4FA=40+30x3=130p. Insa daca ati licitat numai 2 ,
spre exemplu, si ati realizat 11 levate, adica 2 +3, punctajul este 20x5=100, dar nu se
considera mansa deoarece nu ati licitat decat 2 (al caror punctaj este de 40 de p), asadar nu veti
primi premiul de mansa.

Daca ati licitat (si reusit) un contract la nivelul 6 (6 , 6 , 6 , 6 sau 6FA), spunem ca ati
realizat un slem mic. Daca ati licitat si reusit un contract la nivelul 7 (7 , 7 , 7 , 7 sau
7FA), atunci ati realizat un slem mare. Pentru slem primiti, in afara premiului de mansa, un
punctaj suplimentar numit premiu de slem.

Scorul

In calcularea punctajului mai apare o notiune, aceea de vulnerabilitate. Daca o axa este
vulnerabila (se mai foloseste si exprimareain zona), aceasta inseamna ca va castiga un numar
mai mare de puncte in caz ca va castiga licitatia si va realiza contractul si ca va pierde un numar
mai mare de puncte daca va castiga licitatia si nu va reusi sa realizeze contractul promis. In
general se obisnuieste sa se joace un numar de jocuri care sa fie multiplu de patru, astfel incat sa
existe pe rand situatiile: nici una din axe nu este vulnerabila, axa Nord-Sud este vulnerabila si
axa Est-Vest nu, axa Est-Vest este vulnerabila si axa Nord-Sud nu, ambele axe sunt vulnerabile.

Sa vedem acum cum se calculeaza scorul in functie de contractul jucat si de vulnerabilitatea


axelor:

Daca atuul este: Necontrat Contrat Recontrat


(pentru fiecare trick licitat si realizat)
Trefla sau caro 20 40 80
Cupa sau pica 30 60 120
Primul trick 40 80 160
Fara Atu
Urmatoarele 30 60 120

Premiul de slem Nevulnerabil Vulnerabil


Slem mic 500 750
Slem mare 1000 1500

Nevulnerabil Vulnerabil
Premiul de mansa 300 500

Scorul acordat unui contract mai jos decat mansa (2 , 3 , etc) se numeste scor partial. Pentru
realizarea oricarui scor partial se acorda 50 de puncte.
Pentru realizarea oricarui contract contrat se acorda inca 50 de p.

Pentru realizarea oricarui contract recontrat se acorda inca 100 de p.

Pentru fiecare levata obtinuta


in plus fata de contractul Nevulnerabil Vulnerabil
licitat (overtrick)
Necontrata Valoarea trick-ului Valoarea trick-ului
Contrata 100 200
Recontrata 200 400

Pana acum am vazut ce se intampla in momentul in care licitam un contract si il realizam. Sa


vedem acum ce se intampla daca licitam un contract si nu reusim sa-l realizam. Axa opusa celei
care a ratat contractul va primi urmatorul punctaj (in functie de vulnerabilitatea axei care a licitat
contractul):

Necontrat Contrat Recontrat


Nevul. Vul. Nevul. Vul. Nevul. Vul.
Pentru o cadere 50 100 100 200 200 400
Pentru fiecare cadere
50 100 200 300 400 600
suplimentara
Bonus pentru cea de-a
0 0 100 0 200 0
patra cadere

Vom vedea ca exista mai multe sisteme de punctaj, dar la toate se pastreaza valorile precizate
mai sus. Astfel, puteti acum sa va calculati singuri punctajul cand jucati cu prietenii.

Sa urmarim cateva exemple, pentru a vedea mai clar cum se aplica datele de mai sus:

-Pentru 1FA (nevul.), axa care a realizat contractul primeste: 40 de p pentru 1FA si 50 de p
pentru ca a realizat un scor partial, adica 90p.

-Pentru 4 X-2 (nevul.), axa opusa obtine: prima cadere 100 de p, a doua cadere 200 de p,
asadar 100+200=300p

-Pentru 1 X+2 (vul.), axa care a realizat contractul primeste 60 de p pentru o cupa contrata,
cate 200 de p pentru fiecare overtrick, 50 de p pentru ca a realizat un scor partial si 50 de p
pentru ca a realizat un contract contrat; asadar: 60+400+50+50=560p.

-pentru 2 +2 (vul): 2x30(pentru 2 pici)+2x30(pt overtrick-uri)+50 (pt scor partial) = 170p

-Pentru 5 x-3 (nevul.): 100+200+200=500p


-Pentru 1 XX (nevul.): 30x2x2=120, si pentru ca depaseste 100, este mansa si se adauga
asadar si premiul de mansa de 300 de p; 120+300=420p

-Pentru 6FA (vul.): 40+3x50=190p pentru 6FA, premiul de mansa 500 de p, premiul de slem 750
p; 190+500+750=1440p.

La fel ca si data trecuta, am sa va propun cateva exercitii:

1. Ce punctaj va obtine axa care va realiza urmatoarele contracte:

a. 3 +2 vulnerabil

b. 4 vulnerabil

c. 6 nevulnerabil

d. 5 X+1 nevulnerabil

e. 3FA+3 vulnerabil

f. 1 XX nevulnerabil

2. Ce punctaj va obtine axa opusa axei care a ratat contractul si a facut:

a. 4 -1 nevulnerabil

b. 1FA-2 nevulnerabil

c. 4 X-2 nevulnerabil

d. 3FA-1 vulnerabil

e. 4 XX-2 vulnerabil
Cat mai multe levate
"Anyone who has never made a mistake has never tried anything new." (Albert Einstein)

Bine v-am regasit.

Nici n-am inceput bine sa invatam bridge si va vorbesc de greseli...Suna a descurajare, dar nu
asta incerc sa fac. O sa vedem astazi ca in cadrul unui joc conteaza mult ordinea in care dati
cartile si ca la fiecare levata trebuie sa fiti atenti, pentru ca o carte jucata gresit poate sa va
afecteze rezultatul donei. Nu va fi usor la inceput sa va faceti un plan de joc, sa va ganditi cum si
in ce ordine sa jucati pentru a realiza contractul. Veti gresi multe jocuri si de aceea este foarte
important ca dupa fiecare dona jucata sa puteti sa va ganditi (daca puteti discuta asta si cu cei de
la masa, cu atat mai bine) cum ar fi trebuit sa jucati si ce trebuie sa retineti pentru a nu mai face
aceeasi greseala a doua oara. Sunt doua lucruri foarte periculoase aici, care va pot opri sa invatati
sa jucati mai bine: orgoliul (care va impiedica de multe ori sa recunoasteti o greseala si va face sa
incercati sa dati vina pe orice altceva din cadrul jocului, numai pe voi nu) si teama ca partenerul
s-a suparat (enervat, infuriat....) pentru ca ati facut acea greseala. Am intalnit printre jucatorii de
bridge de pe Internet, multi care folosesc cuvantul sorry de fiecare data cand gresesc sau
esueaza un contract. Este un lucru absurd sa ceri scuze partenerului tau atata timp cat voi trebuie
sa formati o echipa, un tot unitar, care se bucura si se intristeaza in acelasi timp, pentru aceleasi
lucruri. Daca v-a ales ca partener, inseamna ca joaca cu placere (sau asa ar trebui) si ca atata timp
cat discutati despre lucrurile bune si rele facute la masa de joc si stie cum ganditi, nu trebuie sa
ramana dupa o dona decat placerea de a juca in continuare cu voi si dorinta ca urmatorul joc sa
fie mai bun...Sa nu spuneti niciodata scuza-ma, imi pare rau - el stie asta si nu-i foloseste la
nimic. Invatati in schimb sa spuneti am gresit pentru ca... si incercati sa comunicati cat mai
deschis cu partenerul dupa fiecare joc...

Haideti sa ne oprim astazi asupra jocului de levata si deocamdata sa lasam atuul deoparte (adica
sa presupunem in exemplele urmatoare ca jucam un joc fara atu sau ca atuurile au iesit deja din
joc ). Am vazut ca o levata este castigata de cel care pune cartea cea mai mare pe culoarea primei
carti din levata respectiva. Asta inseamna oare ca nu pot sa castig o levata decat daca am asul in
mana? Sau ca nu pot sa castig mai multe decat daca am numai carti mari de genul: as, popa,
dama, valet in aceeasi mana? Nu, fiecare carte are importanta ei si poate sa obtina o levata
castigatoare:

Cum puteti castiga levate cu carti mici pe o culoare lunga:

Sa presupunem ca jucati un contract fara atu, sunteti declarant si in mana aveti, printre celelalte
carti, urmatoarea secventa pe cupa: A K Q 2 , iar dupa atac, observati ca partenerul vostru, care
isi etaleaza cartile, are pe cupa: 7 6 5. Cate levate credeti ca veti obtine cu ajutorul cartilor pe
cupa? 3 veti obtine oricum, pentru ca punand, pe rand, asul, popa si dama de cupa, veti castiga
cele trei levate, deoarece nu exista carti cu valoare mai mare decat acestea pe cupa. Dar oare nu
se pot obtine patru?

Stim ca in pachetul de carti de joc sunt 13 carti de cupa, dintre care axa voastra are 7 carti (4 intr-
o mana si 3 in cealalta). Raman 6 carti pe cupa in mainile oponentilor. Cate are fiecare? Asta nu
puteti sti in acest moment. Se poate ca fiecare din adversari sa aiba cate 3 cupe, sau unul sa aiba
2 si celalalt 4 sau pot sta 1-5 sau 0-6.

In primul caz, daca fiecare are cate trei cupe, ce se va intampla dupa primele trei levate? Puneti
asul de cupa si de la mort puneti 5, adversarii sunt obligati sa puna cate o cupa. Apoi puneti popa
de cupa din mana voastra , de la mort puneti 6, iar adversarii pun cate o cupa. Puneti dama de
cupa, din partea cealalta veti pune 7, iar adversarii pun cea de-a treia cupa din mana lor. Cate
cupe au iesit din joc? 3x4=12, asadar ati castigat deja 3 levate si in joc mai este numai o carte de
cupa, si anume 2-ul din mana voastra. Cand veti pune 2 de cupa, ceilalti, neavand cupa, vor pune
alte culori, asadar veti castiga si aceasta levata.

Daca insa cupele nu stau 3-3 (cate 3 la fiecare adversar), atunci inseamna ca unul din adversari
are cel putin patru carti. Atunci, dupa ce veti da cele trei maini de cupa, pe care le veti lua cu as,
popa, respectiv dama, va ramane 2-ul de cupa si unui adversar ii ramane cel putin o cupa, care
sigur este mai mare decat 2-ul vostru. In acest caz nu veti obtine decat 3 maini.

O combinatie de acest gen valoreaza asadar 3 sau 4 levate, in functie de cum sunt distribuite
cartile adversarilor. De retinut este ca nu numai cartile mari pot castiga levate, ci si cartile mici,
odata ce celelalte carti mai mari au fost scoase din joc.

In exemplul de mai sus am gasit o situatie in care pot castiga o levata cu 2 de cupa. Dar daca axa
voastra are mai putine carti? Spre exemplu, aveti in mana: A K Q 2 de cupa, iar partenerul are
numai 7 6 de cupa. Cate levate castigati de aceasta data? Mai poate fi castigator 2-ul de cupa?
Acum axa voastra are in total 6 cupe, de unde deducem ca adversarii au 7 cupe. Aceasta
inseamna ca, indiferent cum sunt asezate cartile, unul dintre ei are cel putin 4 cupe. Asadar, dupa
ce veti castiga primele trei maini cu A, K, Q, va ramane 2 de cupa, care nu este major (adica nu
este cel mai mare din cartile ramase pe culoarea respectiva), deci punand 2 de cupa levata va fi
castigata de axa opusa.

Dar in urmatoarea situatie? Aveti pe trefla: A K 9 7 2, iar partenerul are, tot pe trefla: 8 5 4 3.
Cate levate puteti castiga? Observati ca axa voastra are 9 trefle, deci axa opusa are 4, care pot fi
distribuite adversarilor astfel: 2-2, 3-1 sau 4-0.

Daca fiecare adversar are cate doua trefle, atunci: punand asul de trefla din mana si o carte din
mana mortului, adversarii pun si ei cate o trefla. Dupa ce ati pus si popa, cate trefle le raman
adversarilor? Nici una, iar voi mai aveti in mana inca 3 trefle, care va vor aduce inca 3 levate
castigatoare.

Dar daca treflele sunt impartite altfel? Atunci unul dintre adversari are cel putin trei trefle, spre
exemplu:

Nord
8543
Vest Est
Q J 10 9
Sud
AK762

Ce se intampla dupa ce dati primele doua maini (as si popa)? Vestul ramane fara nici o trefla, iar
Estul, dupa ce la as si popa a pus 9, respectiv 10, va lua mana cu J. Asta inseamna ca 5 levate nu
mai luati oricum. Dar macar dupa ce Vestul ia cu J, celelalte trefle ale dumneavoastra devin
majore si va mai asigura inca doua maini daca veti reusi sa mai castigati o levata pe alta culoare
pentru a putea sa jucati iar trefla (deoarece vestul luind cu j, va da in continuare alta culoare
decat trefla). In acest caz, numarul maxim de levate pe care le puteti obtine pe trefla este 4.

Dar daca treflele stau 4-0? Sa presupunem ca avem situatia urmatoare:

Nord
8543
Vest Est
Q J 10 9
Sud
AK762

Ce se intampla atunci cand jucati A si K de trefla? Vestul va da 9, respectiv 10 de trefla, iar cand
veti juca urmatoarea carte de trefla, vestul va castiga atat dama, cat si valetul de trefla. Vestea
buna este ca daca reusiti sa mai luati o levata pe alta culoare cu cartile din mana astfel incat sa
puteti da in continuare o carte din mana, veti castiga o levata cu cea de-a 5-a trefla. In acest caz,
numarul maxim de levate pe care il puteti obtine este 3.

Sa retinem deci ca uneori, faptul ca pierdem una sau mai multe levate pe o culoare ne poate
asigura castigarea levatelor ramase pe culoarea respectiva, la un moment dat in acel joc.

Cum majorati o suita cand va lipseste o carte mare:

Sa presupunem ca aveti urmatoarea secventa de carti pe caro: K Q J, iar partenerul are 4 3 2 pe


caro. Cate levate puteti castiga? Cartile din mana voastra nu sunt majore, deoarece va lipseste
asul de caro. Indiferent ce carte ati pune (sa presupunem ca puneti popa, spre exemplu),
adversarul poate sa ia levata cu asul. Si atunci, daca reusiti sa luati mana ca sa dati iar pica sau
daca un adversar joaca iar pica, mai castigati doua levate cu dama si valetul de caro. Daca
adversarul nu pune asul si luati levata cu popa, se intampla acelasi lucru, deoarece jucand in
continuare pica, la un moment dat adversarul va pune asul de pica si tot veti pierde o levata.
Asadar, pentru a realiza doua levate cu cartile K, Q, J, obligatoriu pierdeti o levata necesara
pentru a scoate din joc asul de caro. La fel, daca va lipseste asul din combinatia K, Q, J, 10, nu
puteti realiza decat 3 levate, iar din combinatia K, Q, J, 10, 9 numai 4 levate si asa mai departe
dintr-o suita de n carti consecutive incepand cu popa, pot obtine numai n-1 levate.

In urmatorul exemplu sunteti nord, sudul este mort si va lipsesc asul si popa de pica:

Nord
Q J 10
Vest Est
K452 A983
Sud
76

In aceasta situatie jucand o pica, adversarul va castiga levata si veti pierde obligatoriu 2 levate
(asul si popa) si data urmatoare cand se va juca pica, veti castiga levata cu dama asadar,
combinatia data de carti va asigura o levata castigatoare.

Sa jucam impreuna

Pana acum am discutat secvente de carti pe cate o singura culoare. Intr-un joc insa, lucrurile nu
sunt la fel de simple, deoarece chiar daca reusiti sa va majorati o culoare, trebuie sa calculati in
functie de cartile ramase pe celelalte culori daca si cand puteti castiga urmatoarea levata.

Sa presupunem ca sunteti sudul, sunteti declarant si cu cartile de mai jos trebuie sa incercati sa
realizati cat mai multe levate (pe un contract de fara atu). Puteti incerca sa asezati aceasta mana
cu pachetul vostru de carti de joc, pentru a urmari mai usor explicatia:

Nord
765
5432
543
432

Sud
432
AK876
AK2
KQ

Atacul este valet de pica din mana vestului. Pentru ca sunteti declarant, voi jucati atat cu mana
voastra, cat si cu mana nordului, care imediat ce atacul a fost facut, isi etaleaza cartile. Observati
ca oricare dintre cele trei pici ale nordului este mai mica decat valetul de pica, asadar nu are
importanta pe care dintre ele o vom pune, mai ales ca sunt carti cu valori consecutive. Alegem
din mana mortului 5 de pica, estul pune 8 de pica, iar voi din mana 2 de pica. Vestul castiga
levata si deci tot el continua cu dama de pica la care puneti 6 de pica, estul da 9 de pica si voi
din mana 3 de pica. Vestul castiga si cea de-a doua levata si o deschide pe a treia cu popa de pica
si o castiga de asemeni, impreuna cu 7si 4 de pica de la voi si 10 de pica din mana estului. A
ramas o singura pica in joc, asul, cu care vestul continua. In acest moment nu mai aveti nici in
mana nici in mana mortului nici o pica, asa ca va trebui sa dati cate o carte de alta culoare. Sa
presupunem ca dam 3 de caro de la mort, estul pune 5 de trefla si acum este randul vostru sa dati
o carte. Dar care? Sa dam o trefla parca nu ne induram (poate obtinem totusi o levata de acolo).
O cupa atunci? Am vazut mai devreme ca daca avem multe carti pe o culoare, este posibil sa
castigam levate si cu cartile mai mici de pe culoarea respectiva, dupa ce cupele mai mari ies din
joc. Nu ne ramane decat un caro, desigur 2-ul, deoarece asul si popa ne vor furniza levate. Vestul
a castigat si cea de-a patra levata si continua cu dama de caro. Punem patru de caro de la mort,
estul pune 6 de caro, iar noi vom pune popa, incantati ca am castigat in sfarsit, o levata. Cu ce
continuam? Aveti in mana in acest moment 5 cupe, 2 trefle si asul de caro. Sa incercam sa
castigam cat mai multe levate pe cupa (ca prea avem multe cupe, nu poate sa nu ne ajute lucrul
asta...). Dam asul de cupa si sa presupunem ca ambii adversari dau cate o cupa: valetul, respectiv
9; iar noi din mana mortului vom pune 2 de cupa. Observam ca in acest moment, adversarii mai
au impreuna doua cupe. Dam si popa de cupa; daca fiecare din adversari pune cate o cupa,
aceasta va insemna ca nu mai exista nici o cupa la adversari, asadar 8,7,6 de cupa ramase in
mana voastra devin levate castigatoare. Daca cupele stau 2-0 in acest moment, nu vom mai putea
castiga decat cel mult 2 dintre cupele ramase (deoarece vom pierde levata in care adversarul
pune Q de cupa). Haideti sa consideram primul caz si sa presupunem ca la popa de cupa ies
ambele cupe ale adversarilor (adica sunt distribuite 1-1 in acest moment). Apoi jucam cele trei
cupe (8, 7 si 6), care vor fi castigatoare. Si raman in final cu:

Nord
5
43
Vest Est
J 10 98
A 8
Sud
A
KQ

Mai avem 3 levate de jucat si este randul nostru sa dam o carte din mana. Asul de caro il
castigam oricum, dar cu celelalte doua ce facem, daca ne lipseste asul de trefla? Va trebui sa
renuntam la una dintre ele pentru a scoate asul de trefla din joc. Jucam popa de trefla, vestul pune
asul si castiga levata si continua cu un caro. In acest moment, Asul de caro si dama de trefla din
mana voastra sunt majore si aduc doua levate castigatoare.

Dar daca dintre aceste trei ultime carti, am fi jucat mai intai asul de caro? Era acelasi lucru?
Puneam apoi K de trefla, vestul ia cu asul si da valetul de caro, pe care il castiga, deoarece in joc
nu mai sunt carti de caro mai mari decat valetul. Ati facut astfel cu o levata mai putin daca ati
pus asul de caro mai intai.

Haideti sa urmarim un ultim exemplu. De asemeni sunteti in pozitia sudului si incercati sa


obtineti cat mai multe levate.

Nord
KQJ6543
43
54
54

Sud
A2
AK2
AK32
AK32

Incercam sa castigam toate cele 13 levate si observam ca din cartile majore existente avem 9
maini sigure (A, K,Q, J de pica, A , K de cupa, A, K de caro si A, K de trefla). De unde sa gasim
inca 3 levate? Observam ca pe cea mai lunga culoare, pica, avem 9 carti, asadar adversarii nu au
decat 4. Si atunci jucand pe rand cele patru carti majore de pica (as, popa, dama, valet), vor iesi
din joc si cele 4 carti ale adversarilor si restul de pici din mainile voastre vor ramane majore,
ceea ce inseamna ca vom castiga 13 levate. Singura problema este in ce ordine jucam picile. Ce
se intampla daca dam 2 de pica mai intai si luam de la mort cu popa de pica? Atunci indiferent ce
carte dam apoi de la mort, levata o putem castiga in mana cu asul. Odata castigati asul si popa de
pica, noi trebuie sa dam o carte din mana (de la sud), unde nu mai avem nici o pica. Si atunci
cum putem sa mai ajungem sa facem cele 4 pici de la mort? Nu putem, pentru ca acolo nu mai
avem nici o carte majora cu care sa ajung sa castig levata daca dau o carte de la sud. Unde am
gresit?

Intr-o asemenea situatie este bine sa jucam mai intai asul de pica din mana, cu care castigam
levata si continuam cu cealalta pica, pe care o castigam in mana mortului. Acum suntem liberi sa
dam toate picile ramase pe care vom arunca de la sud toate cartile cu care nu putem castiga
levate (numite perdante): 2 de cupa, 2,3 de caro si 2,3 de trefla. Cu cartile ramase avem 13
levate castigatoare.

De retinut: Daca aveti, ca in situatia de mai sus, numar diferit de carti in cele doua maini (a
voastra si a mortului), jucati mai intai cartile mari din suita mai scurta.Spre exemplu, cu A K 2
intr-o mana si Q J 10 9 8 de aceeasi culoare in cealalta mana, luati mai intai levatele cu asul si
popa si apoi veniti in mana mai lunga cu ajutorul doiului.

Exercitii:

1. In urmatoarele situatii, precizati cate levate se pot castiga cu urmatoarele combinatii de carti
(se dau cartile din mana declarantului si din mana mortului pe o culoare):

a. A K Q b. A K Q c. A Q 4 3 d. K Q 3 2
J 10 9 8 5432 K2 A87654
e. 5 4 3 2 f. Q 10 5 4 g. J 10 9 8 7 6
10 9 8 7 6 KJ32 Q5

2. Cu care dintre mainile urmatoare pot castiga mai multe levate si de ce?

K Q J 10 A987
KQJ SAU A98
KQJ A98
KQJ A98

La revedere si sa aveti o saptamana frumoasa...


Arta Conversatiei
Licitatia la jocul de bridge este o conversatie intre cei doi parteneri, conversatie in care cei
doi jucatori incearca sa afle: daca cu cartile pe care le au este bine sa joace ei contractul, sau sa
lase adversarii sa joace; daca hotarati sa jucati voi si nu adversarii, care sa fie nivelul contractului
si pe ce culoare sa se joace acesta?
Mai intai incercati sa aflati pe care dintre cele patru culori aveti cele mai multe carti (impreuna
cu partenerul). Daca pe axa voastra aveti cel putin sapte carti pe o culoare, atunci spunem ca
aveti fit de sapte carti pe culoarea respectiva. In general este destul de dificil sa realizezi un
contract in care nu ai decat 7 atuuri, iar adversarii au 6; din acest motiv, pentru a juca o anumita
culoare ca atu, este bine sa aveti cel putin opt carti pe axa acea culoare. Daca in cadrul licitatiei,
gasiti un fit de 8 sau mai multe carti pe o culoare, e indicat sa jucati cu acea culoare ca atu. Daca
cel mai lung fit nu depaseste 7 carti, atunci in general este preferabil sa jucati un contract de fara
atu.
Observatie: Daca este posibil, incercati sa evitati contratul de 5 sau 5 , in favoarea celui de
3FA, deoarece este mai usor sa joci 3FA decat un contract la nivelul 5, iar premiul de mansa este
acelasi (vom vedea imediat ca pentru a realiza un contract de 5 sau 5 este nevoie de o mana
mai puternica decat pentru 3FA, 4 sau 4 ).
E un lucru destul de greu sa afli care este cel mai bun contract, mai ales ca acest lucru depinde si
de felul in care sunt asezate cartile adversarilor. Nu va poate da nimeni o reteta exacta de genul:
doua linguri de ulei si o legatura de marar va ajung pentru patru cupe, insa exista cateva elemente
care va vor fi de mare ajutor si de care trebuie sa tineti cont in licitatie:
-cu un as castigati intoatdeauna o levata (in afara, desigur, de cazul in care adversarul pune atu
spunem atunci ca taie cu atu)
-cu un popa puteti de cele mai multe ori sa castigati o levata (mai ales daca pe axa voastra se afla
si asul sau dama sau daca acest popa este pe o culoare mai lunga si asul se afla in mana dinaintea
sa)
-damele si valetii (uneori si zece) va pot ajuta sa castigati levate, mai ales in combinatie cu alte
carti, pe o culoare mai lunga. Din acest motiv, orice carte dintre: as, popa, dama, valet, zece se
numeste onor. In general, cu cat o carte este mai mare, cu atat sunt mai multe sanse sa castigati
cu ea o levata.
-culorile lungi va aduc levate prin majorarea cartilor din suita respectiva
-culorile scurte va aduc levate daca jucati contract cu atu (pentru ca cu cat vi se termina mai
repede cartile dintr-o culoare, cu atat mai repede puteti taia cu atu cartile adversarilor pe acea
culoare).
Daca intr-o mana:

Aveti numai 2 carti pe o culoare, acel grup de 2 carti se numeste doubleton.


Aveti o singura carte intr-o culoare, acea carte se numestee singleton
Va lipseste una dintre culori, spunem ca aveti sicana (chicane in limba franceza, void in
engleza) pe acea culoare
Ideal ar fi sa existe o formula care sa va spuna exact cat de puternica este mana voastra si pana
cand este bine sa licitati. O formula exista, dar nici pe departe exacta - o sa vedem imediat de ce.
Formula ar fi urmatoarea: ca sa evaluati cartile pe care le aveti in mana, numarati:

Puncte de onor (HCP high card point)

-cate 4 puncte pentru fiecare as


-cate 3 puncte pentru fiecare popa
-cate 2 puncte pentru fiecare dama
-cate 1 punct pentru fiecare valet

Puncte de distributie

-cate 1p pentru fiecare doubleton


-cate 2p pentru fiecare singleton
-cate 3p pentru fiecare sicana
-daca aveti o culoare lunga (cel putin 6-7 carti) mai adaugati un punct

Spre exemplu, sa vedem cate puncte de onor are urmatoarea mana:


A K 10 9 6 5
KQJ3
KQ
8
Aveti un as: 4p, 3 popi (3x3=9p), doua dame (2x2=4p) si un valet (1p), asadar 18 puncte de onor.
Acum sa vedem cate puncte de onor are partenerul vostru, daca are aceste carti:
QJ8
7654
9852
A7
Un as + 1dama + 1valet = 4+2+1=7 puncte de onor.

Asadar axa voastra are 18+7=25 de puncte de onor in acest moment. Daca reusiti sa aflati in
timpul licitatiei cam cate puncte are axa voastra, va e mai usor sa hotarati pana la ce nivel puteti
sa licitati. Spre exemplu, in general se considera ca 25 de puncte sunt de ajuns pentru a realiza
mansa pe majore (4 cupe sau 4 pici). Intr-adevar, in acest exemplu, daca jucam 4 pici, observam
ca avem 6 levate sigure pe pica (adversarii nu au decat 4 atuuri si voi aveti A, K, Q si J pe axa), 2
levate sigure pe cupa (am vazut data trecuta ca popa, dama sau valetul pot fi folosite pentru a
scoate asul adersarilor din joc si atunci celelalte doua onoruri raman majore), o levata sigura pe
caro (din acelasi motiv) si o levata sigura pe trefla. Asadar 10 levate. Doar n-ai cum sa pierzi
vreuna, nu? Si acum o mica surpriza: in calculul de mai sus nu am luat in considerare nici un
moment cartile adversarilor si faptul ca atacul nu il faceti voi, ci unul dintre acestia. Da, in cele
mai multe dintre cazuri o sa realizati 4 pici cu cartile de mai sus.
Dar daca adversarii au:

A K 10 9 6 5
KQJ3
KQ
8
7 432
8 A 10 9 2
A J 10 7 6 4 3
K J 10 6 4 Q9532
QJ8
7654
9852
A7

Probabil ca primul care a licitat pica a fost nordul, avand mai multe pici, asadar atacul il va face
urmatorul, si anume estul, cu as de cupa, sa spunem. Voi puneti cate o cupa, vestul pune si el 8
de cupa, ca altceva nu are si estul continua cu 2 de cupa. Voi puneti cate o cupa, vestul nu mai
are cupa si este liber sa puna atu, cu care castiga levata. Vestul pune acum as de caro, la care voi
puneti cate un caro si estul pune 3 de caro, ramanand fara atuuri. Vestul pune 4 de caro, voi iar
cate un caro si estul pune atu si in acest moment axa este-vest a castigat 4 levate. Voua nu va
raman decat 9, asadar orice s-ar juca din acest punct, contractul esueaza. Sigur, este putin
probabil ca adversarii sa aiba o astfel de distributie a cartilor, dar nu este imposibil; de aceea am
spus ca reteta nu este exacta: pentru ca depinde si de felul in care sunt impartite cartile si, de ce
nu, si de noroc.
De aceea se considera, in afara de punctele de onor, si punctele de distributie despre care am
spus mai sus tocmai am vazut cat de folositor este sa ai un singleton, spre exemplu.
Si atunci, cand evaluam cartile din mana nordului vom adauga la cele 18 puncte de onor 2 puncte
pentru ca avem singleton pe trefla, 1 punct pentru ca avem doubleton pe caro si un punct pentru
ca avem culoare lunga pe pica. Numarul total de puncte va fi: numarul de puncte de onor +
numarul de puncte de distributie: 18+4=22p; cu urmatoarea observatie: nu numarati de doua ori
aceleasi carti: adica daca aveti un singleton dama de cupa, nu considerati 2 puncte pentru dama si
2 puncte pentru singleton faptul ca este onor sau ca este singleton poate sa va ajute la o singura
levata. Si retineti ca faptul ca aveti culoare scurta va este util atunci cand aveti fit si jucati cu atu.
Daca nu aveti fit si va ganditi la un contract fara atu, numarati numai punctele de onor).

Bun, si? La ce ne foloseste ca am numarat punctele? Ne foloseste daca reusim sa transmitem prin
licitatie partenerului cate puncte avem, si el noua, astfel incat sa ne facem o idee cat mai exacta
despre cate puncte avem pe axa (si eventual si din licitatiile adversarilor, sa aflam si cam care
este ditributia mai probabila a cartilor). Folosind elemente de probabilitati, s-a stabilit ca:
-pentru a realiza un contract de 3FA in general este nevoie de cel putin 25 de puncte de onor si
de cele mai multe ori 25 de puncte de onor va ajung pentru 3FA
-pentru a realiza 4 sau 4 va trebuie in jur de 25 de puncte (de onor + distributie)
-pentru 5 sau 5 sunt necesare in jur de 29 de puncte (onor + distributie)
-33 de puncte sunt in general de ajuns pentru un slem mic
-37 de puncte sunt in general de ajuns pentru un slem mare
Cel putin, in general, in jur de o sa ziceti ca nu v-am spus nimic concret, ca n-aveti cum
sa folositi ceva ce nu intra intr-un tipar clar. Asta era una dintre problemele pe care le aveam
atunci cand mi s-au explicat prima data regulile jocului de bridge. Aveam prostul obicei de a
pune intrebari in timpul licitatiei (de genul si mie cate puncte imi trebuie ca sa zic asta?) si
intotdeauna (dar intotdeauna!) mi se raspundea atatea puncte, dar nu-i batut in cuie. Enervant
raspuns, asa-i? Mi-a luat mult sa inteleg ca intr-adevar la bridge nu este nimic batut in cuie, ca
aceasta este de fapt frumusetea jocului (altfel ati avea de invatat niste formule matematice si
atat), ca toate rezultatele sunt obtinute tinandu-se cont de distributia cea mai probabila a cartilor
la un moment dat. Si ca sa va fie mai clar, am sa va dau doua exemple:

Sa presupunem ca avem urmatoarea impartire a cartilor:

Nord
Q J 10 7 6
10 8 5
KQJ
AK
Vest Est
954 32
9 A76432
A65432 7
10 9 2 8543
Sud
AK8
KQJ
10 9 8
QJ76

Axa nord-sud a ales contractul de 4 . Cate puncte sunt pe aceasta axa? 16 p la nord, 16 p la
sud, asadar 32 de puncte de onor teoretic mai mult decat suficient pentru 4 (pentru care am
zis ca in mod normal aveti nevoie de 25 de p). Si totusi, la fel ca in primul exemplu, acest
contract esueaza daca estul ataca as de cupa, apoi da cupa pe care vestul o taie cu atu, vestul
continua cu as de caro si apoi da iar caro, pe care estul il taie cu atu. Avem deci un exemplu in
care 32 de puncte nu ajung pentru mansa.
Sa mai consideram si urmatorul joc:

Nord
A96543
10 9 8 7 5 4 2
-
-
Vest Est
K Q
AQ KJ63
A7532 KQJ
Q 10 9 8 2 AKJ63
Sud
J 10 8 7 2
-
10 9 8 6 4
754

Observati ca axa nord-sud nu are decat 5 puncte de onor, si totusi cu aceasta distributie se pot
face 7 !!! Cum? Pai, indiferent pe ce culoare este atacul, in una dintre maini va lipseste acea
culoare, deci puteti taia cu atu. Cele doua pici stand astfel, cu o mana de atu (pe care o castigati
cu asul) ati scos atuurile si apoi jucati o cupa si o taiati, jucati o culoare de jos (trefla sau caro) si
o taiati, si asa mai departe observati ca dupa 4 maini de cupa taiate, adversarii raman fara cupa,
asadar cupele voastre ramase sunt majore si cu ele castigati restul de levate.
Sigur, o sa spuneti, ce sanse sunt sa fie distributia asa ca in cele doua exemple de mai sus? Foarte
mici, desigur, ca sa nu mai mentionam ca in al doilea exemplu este foarte greu sa transmiti
partenerului ca ai o asemenea distrbutie si majoritatea jucatorilor cu aceste carti nu vor ajunge la
un contract de 7 ; dar ceea ce am vrut sa remarcati este ca nu conteaza numai puterea mainii, ci
si felul in care sunt asezate cartile la cei 4 jucatori. De aceea nu este nimic batut in cuie

Am vazut ca pentru a putea hotari ce contract sa jucati, trebuie sa aflati cat mai exact cate carti
aveti pe culoarea pe care doriti sa jucati si cate puncte. Dar cum faceti asta? Ca doar nu puteti sa
spuneti Eu am 20 de p si 5 cupe, tu ce ai?, ca asta nu intra in anunturile posibile din licitatie.
Dar puteti conveni cu partenerul un mod de a licita care sa il ajute sa afle acest lucru; spre
exemplu Daca deschid licitatia anuntand 1 , inseamna ca am cel putin 12-13 p si cel putin 5
cupe. Astfel partenerul, numarand punctele din mana lui si cupele din mana lui, poate sa-si faca
o idee de numarul de puncte sau de eventualul fit.
Reguli de genul acesta: 1 inseamna 13-21 de puncte si cel putin 5 cupe au fost facute pentru
a usura comunicarea intre cei doi parteneri. Orice regula de acest gen, impreuna cu raspunsurile
pe care le da partenerul la un asemenea anunt, se numeste conventie. O multime de conventii
care sa acopere anunturile posibile dintr-un joc se numeste sistem de licitatie. Inainte de a va da
alte exemple de reguli de felul acesta, trebuie sa stiti ca exista mai multe sisteme si foarte multe
conventii. Atunci cand va alegeti o conventie sau alta, cel mai important este ca ceea ce licitati sa
fie discutat cu partenerul inainte, pt ca el sa va poata intelege.
Urmatoarele cateva exemple de anunturi cu care puteti deschide licitatia sunt din sistemul
stadard american, in care

1 si 1 promit cel putin cinci carti pe majora respectiva


1 , 1 , 1 si 1 promit cel putin 13 puncte
Cu doua suite de cinci carti, se spune mai intai suita mai mare ca valoare (spre exemplu,
cu 5 cupe si 5 pici , veti spune 1 )
Deschideti cu suita care are cea mai mare lungime
Daca nu aveti o culoare majora cu cinci carti, deschideti cu culoarea minora cea mai
lunga (cu 4 carouri si 3 trefle deschideti 1 ); daca trefla si caroul sunt 4-4, deschideti 1
; daca trefla si caroul sunt 3-3, deschideti
Deschideti 1FA daca aveti 15-17 puncte de onor si o mana balansata (adica cu onoruri
pe toate culorile, fara sicane, fara singleton-uri si cu cel mult un doubleton). Acest anunt
din partea partenerului va ajuta sa hotarati, in functie de cate puncte aveti in mana, la ce
nivel trebuie sa va opriti - spre exemplu, daca aveti 10 puncte de onor in mana si
partenerul deschide licitatia cu 1FA, atunci stiti clar ca aveti intre 25 si 27 de puncte pe
axa. Aceste puncte teoretic va ajung pentru mansa (deci veti putea licita 3FA - sau 4
sau 4 daca descoperiti ca aveti fit pe una din aceste culori, dar veti sti ca nu aveti
destule puncte sa jucati slem, deci nu are rost sa spuneti 6 ceva).

Haideti sa vedem cateva exemple:


a) Cu urmatoarele carti: 6 K J 8 3 2 A Q 6 4 A 10 7 vom deschide cu 1
b) Cu 6 A J 5 2 K Q 9 4 K J 7 6 vom deschide 1
c) Cu 6 4 3 A J 5 2 K Q 9 K J 7 vom deschide 1
d) Cu A 8 K 10 5 K Q 9 4 K J 7 6 vom deschide 1FA
Urmeaza desigur intrebarea daca si aceste reguli sunt batute in cuie. Nu, nu sunt niste reguli ale
jocului de bridge, adica nu asa cum sunteti obligati in timpul jocului sa dati la culoare, spre
exemplu. Sunt numai niste reguli pe care le stabiliti impreuna cu cel cu care jucati, pentru a va
putea intelege mai usor. Nu va interzice nimeni sa deschideti 1 cu 0 puncte in mana. Puteti
face acest lucru daca doriti, spre exemplu, sa-i faceti pe adversari sa creada ca aveti mai multe
puncte, singura problema este ca si partenerul vostru va intelege gresit.
Este vorba de comunicare. In orice relatie apropiata intre doi oameni este nevoie sa fii sincer, sa
spui lucrurile cat mai deschis si mai clar. Partenerul vostru de bridge are nevoie sa stie cat mai
exact posibil cat de puternica este mana si cate carti aveti pe fiecare culoare. Un sistem de
licitatie este un limbaj, un mod de comunicare. Daca sunteti sinceri si va descrieti mana cat mai
clar, sunt sanse mari sa gasiti contractul corect. Daca dintr-un motiv sau altul faceti o licitatie
care inseamna altceva decat ce ati stabilit impreuna, dispare comunicarea. A minti intr-o
licitatie nu este interzis in regulile jocului de bridge, numai ca riscati sa va pacaliti nu numai
adversarii, ci si partenerul si sa ajungeti in cu totul alt contract final decat va asteptati.
Am citit la un moment dat undeva ca tot ce este frumos, e simplu. Jocul de bridge este un joc
complex si are frumusetea lui, asa cum fiecare licitatie, prin modul in care comunicati cu cei de
la masa si mai ales cu partenerul de joc, este un lucru frumos. N-o complicati mai mult decat este
nevoie
Asa cum v-am obisnuit, am sa va propun o aplicatie:

La fiecare din mainile de mai jos, precizati:


1 Cate puncte de onor aveti
2 Cate puncte aveti in total (puncte de onor si de distributie)
3 Ce ati licita daca e randul vostru sa deschideti licitatia?

a) J 10 8 6 4 b) Q 10 7 c) QJ6
A K Q 10 AQ65 K3
8 K5 KJ76
K32 AJ32 AKJ4

d) A Q 10 e) KJ863 f) K7632
QJ63 2 43
Q97 A Q J 10 9 J763
K75 64 KJ

Va urez sa jucati cu placere si sa aveti o zi minunata...


Frati cu pas-ul: IMpasul si EXpasul
Our lives improve only when we take chances - and the first and most difficult risk we can take
is to be honest with ourselves. (Walter Anderson)

Impas si expas

Impasul

Stim deja ca o suita de forma A K pe o culoare va asigura doua levate castigatoare, indiferent
cum le-ati juca, iar o suita de forma K Q , o levata. Dar secventa A Q (cand ne lipseste popa)?
Nu poate fi la fel de buna ca prima combinatie, in schimb este clar mai buna decat cea de-a doua
(avem asul in loc de popa). Spunem ca aceasta secventa valoreaza cam o levata si jumatate. Spre
exemplu, intr-o dona au ramas urmatoarele carti si este randul nordului sa puna o carte:

Nord
23
Vest Est
58 KJ
Sud
AQ

El pune 2 si acum estul trebuie sa hotarasca daca sa puna K sau J. Sa presupunem ca se hotaraste
sa puna popa. Sudul va lua levata cu asul si va juca in continuare dama, castigand astfel 2 levate.
Daca in loc de popa, est decide sa joace valetul, observati ce se intampla daca sudul pune dama.
Va castiga levata si apoi va pune asul, deci si in acest caz combinatia A Q i-a adus 2 levate
castigatoare (observati insa ca daca sudul nu pune dama peste valet, ci asul, nu mai castiga decat
o levata).

In aceasta pozitie, avantajul axei nord-sud a fost acela ca nordul se afla la mutare. Daca sudul ar
fi fost cel care ar fi trebuit sa puna primul cartea, combinatia n-ar mai fi adus decat o levata,
astfel: daca sud pune mai intai asul, est va pune valetul si va castiga a doua levata cu popa, iar
daca sud pune mai intai dama, o va pierde, estul luand cu popa.

Cu alte cuvinte, combinatia A Q in exemplul de mai sus aduce 2 levate, din doua motive: pentru
ca prima carte nu o da sudul, ci nordul si pentru ca popa se afla in mana inaintea sudului.

Sa vedem acum ce se intampla daca schimbam cartile estului cu ale vestului:

Nord
23
Vest Est
KJ 85
Sud
AQ
La fel ca mai sus, nordul pune 2 de pica, estul pune 5 si urmeaza sudul. Daca acesta pune asul,
vestul va pune valetul, iar levata urmatoare o va castiga cu popa. Daca in scimb, sudul pune
dama, vestul ia cu popa si levata urmatoare o castiga sudul cu asul. Deci indiferent ce carte joaca
sudul, tot pierde o levata.

In concluzie: o astfel de secventa ofera 2 levate castigatoare in jumatate din cazuri (in cele in
care popa se afla in mana dinainte) si ofera una singura in cealalta jumatate din cazuri (cand popa
se afla in mana de dupa).

Acest procedeu (prin care se joaca mic dintr-o mana a axei catre mana cu as, dama si se pune
asul in caz ca apare popa si dama in caz ca nu, in speranta ca popa se afla inaintea asului) se
numeste impas.

Expasul

Sa consideram acum alta aranjare a cartilor si sa presupunem ca este tot randul nordului.

Nord
23
Vest Est
J9 AQ
Sud
K5

Sa vedem daca cu aceste carti axa nord-sud are vreo sansa sa realizeze macar o levata: nord pune
2 de cupa, estul poate sa puna asul sau dama. Daca pune asul, sud pune 5 si va castiga levata
urmatoara cu popa. Daca pune dama, sud ia levata cu popa si o cedeaza pe urmatoarea, pe care
estul o va castiga cu asul. La fel ca mai sus, e important ca prima carte nu fie data din mana
sudului (priviti ce s-ar intampla in acest caz: daca sudul pune popa, estul ia cu asul si a doua
levata o castiga tot ei, cu dama, iar daca sudul pune 5, est ia cu dama si apoi castiga si a doua
levata cu asul).

Asadar, aceasta situatie asigura sudului o levata, pentru ca: nordul pune primul cartea, nu sudul si
pentru ca asul se afla inaintea popii.

Sa schimbam acum cartile estului cu ale vestului:

Nord
23
Vest Est
AQ J9
Sud
K5

si sa lasam ca si pana acum nordul sa puna doiul de cupa. Est pune 9 si ajungem la sud, care are
o mare problema in acest moment: indiferent ce pune, tot nu este bine: daca pune 5, vestul ia
levata cu popa si o castiga si pe urmatoarea cu asul, iar daca pune popa, vestul ia cu asul si
castiga din nou ambele levate.

Cu alte cuvinte, sansa ca sudul castige o levata este de 50% si anume numai in jumatate din
cazuri, acelea in care popa se afla dupa as.

Acest procedeu (prin care se joaca mic dintr-o mana a axei catre mana cu popa si se pune mic in
caz ca apare asul si popa in caz ca nu, in speranta ca popa se afla dupa as) se numeste expas.

In ambele exemple de mai sus, am folosit notiunile de impas si expas legate numai de as si de
popa. Dar aceste tehnici de joc le puteti aplica oricarei carti care va lipseste,atunci cand carti
imediat superioare sau inferioare se afla la adversari. Spre exemplu daca intr-o mana avem popa
si valet, dar ne lipseste dama, putem pune mic spre mana cu K si J, si daca Q nu apare, punem
valetul in speranta ca aceasta se afla la adversarul dinainte - facem astfel impas la dama.

Daca impasul (sau expasul) reuseste, el poate fi repetat. Spre exemplu, aveti:

Nord
234

Sud
AQJ

Ati jucat mic de caro catre sud si ati castigat cu dama. Asta teoretic inseamna ca popa de caro se
afla la est (daca s-ar fi aflat la vest, acesta nu ar fi avut de ce sa nu puna popa si sa ia levata). Se
poate intampla ca vestul sa aiba popa si sa hotarasca sa o pastreze dintr-un motiv sau altul, dar
acestea sunt situatii rare. Si atunci, daca ati stabilit ca popa e la est, ne ducem din nou in mana
nordului (castigand acolo o levata pe alta culoare) si jucam din nou mic spre sud, punand valetul
in caz ca nu apare popa. Castigam astfel 3 levate cu aceasta secventa de carti.

Acelasi lucru il puteti face si la expas:

Nord
234

Sud
KQ5

Ati jucat mic spre sud si ati castigat cu popa. Din nou puteti presupune ca asul se afla la est, altfel
teoretic vestul nu v-ar fi lasat sa luati levata. Va duceti inapoi in mana nordului si dati din nou
mic spre sud, punand dama in caz ca nu apare asul. Castigati astfel doua levate cu aceasta
secventa.
Sa vedem acum o situatie in care nu este bine sa incercati impasul.

In primul exemplu am incercat sa facem un impas avand asul si dama in aceeasi mana. Dar daca
asul si dama sunt in maini diferite ale axei? Este vreo diferenta intre mainile urmatoare?

Nord Nord
35 Q3
si
Sud Sud
AQ A5

Am vazut ca prima situatie aduce doua levate daca reuseste impasul. In cea de-a doua situatie
insa, daca incercati impasul punand dama, daca popa este la vest oricum veti pierde o levata, iar
daca popa este la est, va pune popa vazand ca nu aveti alt onor pe caro in afara de dama, pentru a
majora valetul daca acesta se afla la ei. Voi puneti popa, ati castigat levata, dar cea de-a doua
levata o va castiga axa est-vest cu valetul de caro. Daca in schimb jucati 3 de caro spre as,
adversarii vor pune mic si castigati cu asul, dar levata urmatoare o iau ei cu popa. Cu alte
cuvinte, cu aceasta secventa de carti, nu are nici un rost sa incercati impasul, pentru ca si daca
va iese popa, tot o singura levata o sa obtineti. Singura sansa (e drept, foarte mica) de a obtine
doua levate, ar fi sa jucati Asul de caro, in speranta ca unul dintre adversari are popa in singleton
si o veti scoate din joc printr-o singura levata, majorandu-va astfel dama.

Daca in schimb ati fi avut si valetul:

Nord
QJ

Sud
A5

atunci merita incercat impasul: jucand dama spre sud, daca estul pune popa, luati cu asul si in
acest moment valetul este major si va mai asigura o levata. Daca estul nu pune popa, incercati
impasul, punand 5.

Cu alte cuvinte, o secventa de genul:

Nord Nord
QJ 23
este echivalenta din acest
Sud punct de vedere cu: Sud
A5 AQ

Un expas la dama
Au ramas intr-un joc urmatoarele carti:

Nord
Q43
Vest Est
K J 10 987
Sud
A2

Axa nord sud are nevoie de inca doua levate. Poate reusi acest lucru? Am vazut deja ca nu are
nici un rost sa inceapa de la nord cu dama de trefla, deoarece chiar daca impasul reuseste, vor
ramane celelalte carti (J, 10) majore la adversari. Si atunci ce putem face? Dam mai intai asul (in
speranta ca popa este singleton, ceea ce este putin probabil) si ies din joc, 10, 3, respectiv 7. Apoi
jucam 2 de trefla spre dama, in speranta ca popa se afla la vest. Daca vestul pune popa, punem 4
de la nord si levata urmatoare o castigam cu dama, iar daca nu apare popa de la vest, punem
dama. Vom castiga astfel doua levata daca popa se afla la vest (daca se afla la est, nu putem
castiga oricum decat o levata).

Impasul la dama. Regula 8 ever, 9 never.

Un exemplu de impas la dama ar fi urmatorul:

Nord
234

Sud
AKJ

Jucati 2 de cupa, daca apare dama, puneti asul si ati realizat 3 levate; daca nu apare dama, puneti
valetul, in speranta celei de-a treia levate. Observati insa ca nu este nevoie sa faceti impasul din
prima levata. Puteti da o mana de cupa pe care sa o luati cu asul indiferent daca apare dama sau
nu. Va puteti duce apoi inapoi la nord, de unde faceti impasul. Este vreo diferenta? Impasul, daca
reuseste, are acelasi efect si daca il incercati de la inceput si daca nu. Avantajul de a lua prima
levata cu asul este ca va feriti de o situatie de genul:

Nord
234
Vest Est
Q 10 9 8 7 6 5
Sud
AKJ

In care dama se afla la vest, dar este singleton. N-ar fi pacat sa puneti valetul la prima levata si sa
castige ei cu dama, cand punand mai intai asul, va iese dama din joc si aveti 3 levate sigure?
Dar daca mutam10 de cupa la vest?

Nord
234
Vest Est
Q 10 98765
Sud
AKJ

Cum ar trebui jucat? Dupa prima mana pe care o luam cu asul, sudul mai are in mana popa si
valetul, iar vestul numai dama. Avem doua posibilitati: sa incercam impasul sau sa jucam mic
spre popa si sa luam levata cu popa. In aceasta situatie a doua varianta este cea castigatoare,
pentru ca impasul nu va reausi, iar dama fiind in doubleton, va iesi la a doua mana de cupa.
Numai ca intr-o dona voi nu vedeti cartile adversarilor, asa cum le vedem noi acum, iar sansa ca
dama sa stea la vest si in 2, atunci cand ne lipsesc 7 carti pe cupa, este destul de mica, asa ca
jocul corect aici este sa incercati impasul, chiar daca in situatia data planul nu va functiona. Cand
aveti numai 6 carti pe culoare si va lipseste dama, veti reusi in mai multe done sa castigati trei
levate daca incercati impasul a doua oara decat daca jucati asul si popa.

Dar daca aveti 8 carti pe culoare? Dar 9?

Nord Nord
5432 5432

Sud Sud
A K J 10 A K J 10 9

O vestita regula din bridge spune 8 ever, 9 never, adica la 8 carti da, faceti impas, la 9 carti
nu:

Daca aveti pe axa 8 carti pe o culoare si va lipseste dama, jocul corect este sa incercati
impasul, dupa ce dati o mana pe care o luati (cu asul sau cu popa).
Daca aveti 9 carti si va lipseste dama, atunci jocul corect este sa nu faceti impasul, pentru
ca aveti mai multe sanse sa iasa dama daca jucati asul si popa.

Cred ca ati remarcat ca am scris regula intre ghilimele. De ce? Va mai amintiti, sper, ca nimic
nu e batut in cuie la bridgeVor fi situatii in care din licitatie sau din jocul adversarilor veti avea
o informatie in plus despre pozitia damei, sau in care este riscant sa incercati impasul pentru a nu
da mana adversarilor la un anumit moment in joc, cand acest lucru v-ar fi defavorabil si atunci nu
veti mai aplica aceasta regula. Ea va va aduce in schimb castig pe termen lung veti observa ca
in majoritatea donelor acesta este jocul corect.
Alte combinatii in care lipseste dama

Exercitiul 1:

Aveti urmatoarele carti pe axa:

J46

AK2

Sunteti declarant si aveti pe celalalte culori cartile in asa fel incat va puteti duce in oricare
dintre maini. Cum jucati trefla? Faceti impas pentru dama? Cate levate puteti obtine? Dar daca
aveti:

J 10 6

AK2

Cum jucati acum? Este vreo diferenta?

Sa vedem acum o combinatie de carti in care popa si asul se afla in maini diferite:

Nord
K42

Sud
AJ3

Cum jucam? Facem impasul, dar in ce directie? Daca ati fost atenti mai sus, atunci stiti ca nu
putem face impasul decat inspre mana cu A J 3. Luam prima levata cu popa, apoi jucam mic de
trefla spre sud si daca nu apare dama, punem valetul si daca dama este la est, castigam trei
levate. Daca am incerca sa facem impasul in cealalta directie adica sa jucam valetul spre popa,
chiar daca impasul e reusit si adversarul pune dama, vom fi obligati sa luam cu popa, vom mai
castiga o mana cu asul, iar a treia levata o pierdem sigur, deoarece zecele a devenit major si se
afla la ei.

Iata un exemplu in care puteti incerca impasul in orice directie:

Nord
K 10 2

Sud
AJ3

Daca din licitatie sau din jocul de pana acum, aveti vreo indicatie ca dama s-ar afla la vest, atunci
jucati mai intai asul, apoi jucati catre mana cu popa valet si faceti impasul.
Daca voi credeti ca dama se afla la est, atunci jucati mai intai popa, si apoi dati spre mana cu as
valet si incercati de asemeni impasul. Asadar, ca sa puteti face impas in orice directie, trebuie ca
asul si popa sa se afle in maini diferite ale axei, la fel J si 10.

Exercitiul 2:

In fiecare din cele doua cazuri de mai jos, sunteti declarant si jucati un contract fara atu. Cum
jucati pentru a obtine cat mai multe levate?

a.

Nord
A65
Q74
7532
432
Vest Est
Atac: J
Sud
KQ4
A3
A K Q J 10
AK6

b.

Nord
AK
7543
AK3
6532
Vest Est
Atac: Q
Sud
42
A K J 10
86
A K J 10 9

Inca nu stiu cand o sa apara pe site acest articol, probabil ca in perioada sarbatorilor, asa ca o sa
profit de el sa va urez un an mai bun, multa iubire in suflet si oameni langa voi care s-o merite
Jocul cu Atu
Bine v-am regasit!

Cum ati inceput anul? Cu prieteni si pace in suflet, sper...

Eu l-am inceput cu doua ganduri: unul despre oameni si unul despre bridge de fapt doua despre
orgoliu:

Primul lucru pe care as vrea sa vi-l amintesc este ca pare atat de greu si totusi totul devine atat de
simplu daca te obisnuiesti sa spui ce gandesti si ce simti celor din jur, mai ales celor dragi... Nu
asteptati mereu sa vina ceilalti la voi sa va traga de maneca, pentru ca s-ar putea ca si ei sa
astepte acelasi lucru. Si timpul trece asa de repede pe langa noi atunci cand il lasam sa
treaca...Comunicand, ajungi mai usor sa-i accepti pe cei din jur asa cum sunt si sa nu mai incerci
sa-i schimbi...si-o sa vedeti ca daca cineva nu te iubeste asa cum vrei tu, asta nu inseamna ca nu
te iubeste din toata inima...

Si am mai invatat ca nu toti oamenii sunt asa cum ti-ai dori sa fie, ca multi au rautate si cuvinte
dure cand nu te astepti. Si dupa ce in primul articol v-am povestit despre placerea de a juca
bridge si despre satisfactiile pe care vi le poate aduce, am aflat si ce inseamna sa fii jignit la masa
de joc. Doare si te face sa crezi ca tot ce ai invatat pana atunci e inutil. Dar mai stiti ce va
spuneam? E greu pana incepi...apoi devine din ce in ce mai greu. Alegerea e a ta: te poti lasa
doborat si calcat in picioare sau poti sa razi si sa mergi mai departe. Iar daca reusesti sa faci asta,
la un moment dat vei simti soarele dupa furtuna si vei sti ca tot ce nu te omoara te intareste si
ca trebuie sa lupti in continuare; sa nu uiti de lucrurile de care-ti pasa si sa nu renunti la
principiile tale numai pentru ca nu toate lucrurile din jurul tau sunt asa cum le credeai; doar ca e
mai greu sa continui. Dar in viata, cele mai multe lucruri bune se intampla oamenilor care insista
si nu se dau batuti atunci cand isi doresc ceva. Oare merita intotdeauna insa? Sper sa aveti si voi
atatea lucruri frumoase datorita bridge-ului incat sa spuneti ca merita...

Jocul cu atu

Am vazut in cele doua exemple din Arta conversatiei cat de important este sa ai multe atuuri,
cum poti cu ajutorul lor sa realizezi un contract avand putine puncte de onor, sau cum ii puteti
impiedica pe adversari sa faca un contract, chiar daca au multe puncte. Atuul devine util atunci
cand in una din cele doua maini ale axei nu mai sunt carti din culoarea atacului si avem voie sa
taiem. Astfel 2 de atu se dovedeste de multe ori mai folositor decat un as din alta culoare, daca
avem o distributie potrivita a cartilor. Reamintesc numai ca daca nu mai aveti sa puneti la
culoare, nu sunteti obligati sa puneti atu.

Este clar ca atunci cand jucam un contract cu atu, este bine sa avem cat mai multe atuuri pe axa
si ca, indiferent cate am avea, atuurile adversarilor reprezinta o amenintare, pentru ca atunci cand
reusiti sa va majorati o culoare, s-ar putea ca adversarii sa nu mai aiba carti din acea culoare, sa
taie cu atu si sa castige o levata pe care o credeati sigura. Si atunci de multe ori este bine sa jucati
atu cat mai devreme, pentru a scoate din joc atuurile adversarilor. O sa spuneti: da, dar ca sa
scot din joc 2 atuuri de-ale lor, trebuie sa renunt la doua ale noastre, iar avantajul jocului cu atu
era ca pot sa mai tai si eu niste levate..., lucru adevarat, numai ca se presupune ca pe culoarea
atuului aveti mai multe carti decat ei (am zis data trecuta ca e bine sa aveti fit de cel putin 8 carti
ca sa alegeti culoarea ca atu) si atunci o sa mai aveti atuuri pe care sa le folositi pentru taiat si
dupa ce adversarii n-or sa mai aiba. In alte cazuri, cand nu aveti culori pe care sa le puteti majora
la inceput si sunt multe carti mici pe care doriti sa le taiati, nu este o idee buna sa scoateti
atuurile din joc. Si o sa vedem in continuare exemple pentru ambele cazuri.

Uneori e bine sa scoatem atuurile adversarilor din joc

Sa vedem un exemplu de situatie in care e bine sa scoatem imediat atuurile:

Sa presupunem ca la masa de joc au fost impartite cartile astfel:

Nord
8643
Q6
10 8 5 4
A97
Vest Est
A752 9
J83 10 4
3 QJ9762
KQ543 J 10 8 6
Sud
K Q J 10
AK9752
AK
2

Se joaca un contract pe cupa (spre exemplu 4 , deci cupa este atu) si atacul este 3 de caro de la
vest. Sudul joaca contractul, pune 4 de caro de la mort, estul pune valet de caro si sudul ia levata
cu asul. Ce ar trebui jucat in continuare? Am vazut ca atunci cand avem mai multe carti pe o
culoare, e bine sa incercam sa majoram cartile din culoarea respectiva. Am putea incerca acest
lucru cu pica (ne gandim ca daca dam popa si adversarii iau cu asul, celelalte carti pe pica vor fi
castigatoare). Da, dar am uitat ca atuul este cupa! Sa presupunem ca jucam acum pica, sa vedem
ce se intampla: vestul va lua mana cu asul (la care estul va pune 9, singura sa pica). Vest
continua cu pica, pe care estul este liber sa o taie cu atu. Cum atacul initial a fost de caro, putem
presupune ca estul va continua cu caro; vest nu mai are caro si poate taia cu atu. El stie ca
partenerul sau nu mai are pica (doar a taiat putin mai devreme o mana de pica) deci va continua
tot pica, pe care partenerul sau o va taia cu atu. In acest moment adversarii au castigat deja 4
levate, deci nu mai putem realiza contractul de 4 cupe.

Ati vazut ce amenintare pot reprezenta atuurile adversarilor? Care este solutia? Sa scoatem
atuurile din joc inainte sa apuce ei sa taie. Asadar, dupa ce ati luat prima levata cu asul de caro,
in loc sa jucati pica, jucati cupa. Ce cupa? Pai am convenit ca jucam mai intai cartea mare din
mana care are cupa mai scurta, pentru a putea juca trei maini de cupa fara a ramane blocati la
mort. Asadar jucam 2 de cupa, pe care il luam cu dama de la mort; in continuare jucam 6 de
cupa, pe care il luam cu asul de cupa de la sud. Dupa aceste doua maini de atu observam ca la
adversari mai exista inca un atu (au iesit din joc 8 carti de cupa si la noi, in mana sudului, mai
sunt inca 4, asadar, din cele 13 cupe, ramane una la ei). Mai dam atunci inca un atu (popa de
cupa), la care vestul pune valetul de cupa, noi dam de la mort 4 de caro, iar estul, nemaiavand
atu, pune, sa presupunem, 2 de caro. In acest moment putem rasufla usurati pentru ca adversarii
nu mai au atuuri si atunci putem face ceea ca doream la inceputul jocului: majoram pica. Punem
popa de pica. Daca vestul nu pune asul, atunci castigam levata si jucam pica in continuare pana
cand vestul va pune asul de pica. Daca vestul pune asul, atunci castiga el levata si indiferent de
ce culoare este cartea pe care o pune in continuare, noi vom castiga levata (cupa nu mai are, daca
pune pica avem Q, J sau 10 de pica, daca pune caro avem A si K de caro, iar daca pune trefla,
avem asul de trefla). Din acest moment, cate levate castigam? Am luat deja 3 cupe si mai
castigam 3 levate pe pica, mai avem A, K de caro, A de trefla si cele 3 cupe ramase, indiferent in
ce ordine le jucam. Castigam astfel 12 levate.

Cateva observatii legate de jocul de mai sus:

Cand jucati un contract cu atu si atuurile adversarilor reprezinta o amenintare, incercati sa


scoateti atuurile adversarilor din joc (daca aveti destule atuuri incat acest lucru sa fie
posibil, fara a risca sa ramaneti voi fara nici un atu).
Ati remarcat ca vestul a atacat 3 de caro, care era singleton si cum estul a retinut culoarea
in care a atacat partenerul sau, de indata ce a castigat prima levata, a dat caro si astfel i-a
dat posibilitatea sa taie cu atu. Retineti ca atunci cand adversarii joaca un contract cu atu,
e o idee buna sa atacati dintr-o suita care este singleton (nu atu, desigur). A ataca dintr-o
suita lunga este recomandat la un joc de fara atu, nu la unul cu atu.
In acest caz, observati ca asul de pica ar fi fost un atac chiar mai bun decat treiul de caro,
pentru ca , dupa ce ar fi castigat levata, ar fi putut da tot pica, pe care estul sa o taie,
deoarece nu a avut initial decat o singura pica. Si atunci adversarii ar castiga 2 levate,
spre deosebire de situatia de mai sus, cand pot castiga o singura levata, daca declarantul
joaca asa cum este corect. Numai ca vestul nu avea de unde sa stie ca partenerul sau are
singleton pe pica si acest atac ar fi putut sa aiba numai rezultatul de a majora picile
declarantului. In general, evitati sa atacati asul dintr-o culoare fara alte carti mari.

Pentru ca atuul in aceasta dona este distribuit in asa fel incat axa nord-sud are asul, popa si dama
si nu exista mai mult de trei atuuri la un adversar, declarantul va castiga toate levatele pe cupa.
Dar daca unul dintre adversari are 4 atuuri? (spre exemplu in situatia de mai jos)

Nord
Q6
Vest Est
8 J 10 4 3
Sud
AK9752
Incercand sa scoata atuurile din joc, declarantul joaca pe rand, dama, popa si asul de atu, pe care
vestul va pune 3, 4, respectiv 10 de atu. Dupa 3 maini de cupa, sudul va mai avea 7, 5 si 2, iar
estul va mai avea valetul. In acest moment nu are nici un rost sa mai dea inca o mana de cupa
pentru a scoate valetul din joc, deoarece valetul este major acum si estul va castiga oricum o
levata cu ajutorul lui, fara sa fie nevoie ca noi sa cheltuim un atu pentru asta.

Sa ne folosim de puterea atuurilor sau cateva motive pentru care uneori nu e bine sa
scoatem imediat atuurile:

pentru tai incrucisat:

Sunteti sudul si jucati un contract cu trefla ca atu:

Nord
7
A4
97543
QJ972
Vest Est
AJ K Q 10 9 3
Q653 J 10 9 8 2
A K Q J 10 86
43 5
Sud
86542
K7
2
A K10 8 6

Atacul este 3 de cupa de la vest pe care sa presupunem ca il luati cu asul si de la sud dati 7 de
cupa. Sa incercam sa jucam ca mai sus, sa scoatem cat mai repede atuurile: observati ca pentru a
face acest lucru avem nevoie sa jucam 2 maini de atu. Jucam asadar 2 de trefla, luam cu asul si
jucam si popa de trefla, pe care estul arunca 8 de cupa. In continuare, ne gandim ca pe 2 (2 de
caro) oricum vom pierde, asa ca nu strica sa il jucam (pe urma nu vom mai avea carouri si vom
putea taia). Levata o castiga Vest cu A, punem 3 de la mort si est pune 6. Vest continua cu
A (la care se pun 7, 3, respectiv 2) si apoi cu popa de caro: se pun 4, 8, iar de la sud
taiem cu 6 de atu. Jucam 4, pe care il taiem cu 9 de la mort. De aici jucam 5, taiat cu 8 din
mana, 5 taiat cu J (la care vest, nemaiavand pica, arunca 5), 7 taiat cu 10, 6 taiat cu
Q, 4 pe care il luam cu K de la sud. Jucam ultima carte, 8, pe care Est o castiga cu K.
Am pierdut 3 levate: doua pici si un caro, asadar am realizat 10 levate (adica un contract de 4
).

Am fi putut juca altfel? Sa vedem: atacul de 3 il luam cu as si jucam 7, pe care vest il ia cu


asul. Joaca A ( 3, 6, 2). Continua K, pe care il taiem cu 6 de la sud. Jucam K pe
care il castigam si apoi incepem sa taiem ca mai sus, fara sa mai scoatem atuuri: 4 taiat cu 2,
5taiat cu 8 si asa mai departe, pentru fiecare din cartile ramase avem cate un atu cu care sa le
taiem, atu mai mare decat cele ale adversarilor (adica nu exista pericolul sa taie dupa noi cu atu
mai mare). Pierdem astfel numai o pica si un caro. Am realizat deci cu o levata in plus jucand
asa, adica un contract de 5 .

De retinut aici, daca jucati in aparare si observati ca declarantul are pe axa atuuri multe si culori
scurte, jucati atu cat mai repede, pentru a-i reduce din numarul de atuuri si a-l impiedica sa taie
de prea multe ori.

pentru a taia carti perdante

Aceasta se refera la o situatie de genul urmator:

Nord
A6432
87
42
7543
Sud
97
A K Q J 10 9
AK5
86

Jucati un contract de 4 cupe si atacul este as de trefla. Atunci cand jucati un contract cu atu,e
bine sa va uitati de la inceput cate carti pierdeti oricum (vom numi aceste carti perdante) si sa va
ganditi daca puteti sa reduceti din numarul de perdante. Pe pica avem o perdanta, pe cupa nici
una, pe caro o perdanta ( 5) si pe trefla doua. Asta inseamna deja 4 levate pierdute si pentru a
face 4 nu avem voie sa pierdem decat 3. Sa incercam sa transformam una din perdante in
levata castigatoare, si anume 5de caro.

Vest castiga prima levata cu A si continua cu K, apoi cu 5, pe care il castigam cu as de


pica. Daca scoatem imediat atuurile, ei au 5 atuuri, deci avem nevoie de cel putin 3 levate de
cupa, dupa care la mort nu vom mai avea nici un atu. Castigam astfel sase cupe, apoi as si popa
de caro (9 levate) si ne raman 5 de caro si 9 de pica. Pe oricare din cale 2 carti am juca-o, vom
pierde ultimele 2 levate si nu realizam contractul propus.

Alta varianta ar fi: dupa ce am castigat a treia levata cu as de pica, in loc sa scoatem atuurile,
jucam 2 si castigam levata in mana (la sud) cu asul. Jucam apoi K si in continuare 5.
Nemaiavand caro la mort, taiem cu 7 de cupa. Acum putem sa scoatem atuurile si castigam inca
6 levate pe atu, iar ultima carte, 9 de pica, o vom pierde. Am castigat astfel 10 levate si
contractul a reusit. De ce? Pentru ca am avut la mort un atu cu care sa taiem caroul perdant,
datorita faptului ca nu am scos imediat atuurile.

Pentru a avea o venire in plus in cealalta mana - daca vrem sa scapam de perdante pe
alte carti majore sau sa facem un impas.
In dona urmatoare se joaca un contract de 4 pici.

Nord
87
6543
K 10 9 8 4 3
4
Sud
A K Q J 10 9
AQ2
A
A32

Sa vedem ce se intampla daca scoatem atuurile:

Atacul este 2 de la vest , pe care il luam cu as de caro de la sud. Scoatem atuurile (asadar avem
6 levate de pica asigurate). In acest moment mai castigam doua levate: asul de trefla si asul de
cupa. Ne raman la sud 3, 2, Q, 2. Observati ca popa de caro de la nord este major, dar
nu mai avem cum sa ajungem la el. Orice carte am da dintre trefla si cupa, adversarii au carti mai
mari pe acea culoare (spre exemplu, daca jucam 2, adversarii pot lua cu J sau alta cupa si le
ramane K mai mare decat dama). Am luat numai 9 levate si am ratat contractul de 4 .

Am discutat mai devreme ca la un joc de atu trebuie sa ne uitam mai intai cate perdante avem si
sa vedem daca nu le putem transforma in levate castigatoare. Acestea sunt: Q, 2, 3, 2.
Observam mai intai secventa A Q pe cupa. Asa cum am jucat, ea ofera numai o levata. Poate
oferi ea doua? Amintiti-va lectia trecuta despre impas! Putem incerca impas la cupa si daca
acesta reuseste, atunci castigam si dama de cupa. Da, dar pentru asta stim ca levata trebuie sa
inceapa de la nord. Dar cum putem ajunge acolo (cand cartile de la sud sunt mai mari decat cele
de la nord)? Simplu: fara sa scoatem atuurile. Dupa ce am castigat prima levata cu as de caro,
jucam A si apoi 2, pe care il taiem cu 7 de la mort. Daca tot am ajuns aici, ar trebui sa
jucam si popa de caro, ca sa nu ne mai aflam in situatia precedenta, cand devenise inutil. Ce
aruncam de la sud pe popa de caro? Scopul e sa reducem daca este posibil numarul de perdante,
asa ca aruncam 2. Facem apoi impasul la cupa. Daca acesta reuseste, am castigat cu dama,
dam 2 pe care il taiem cu 8. Jucam apoi 3 pe care il taiem din mana si apoi scoatem
atuurile si jucam si asul de cupa, pe care il castigam. Am realizat astfel 13 levate. Iar daca
impasul nu iese, adica daca vest ia cu popa de cupa, el se poate gandi sa dea atu (pentru ca a
vazut ca am taiat o trefla si vrea sa ne impiedice sa mai taiem inca una). In acest caz, vom realiza
numai 11 levate (mai pierdem acea trefla pe care nu avem cu ce sa o mai taiem). Indiferent daca
iese sau nu impasul, contractul este realizat (pentru ca nu am scos imediat atuurile).

Puteam totusi evita pierderea unei levate pe trefla daca nu iese impasul la cupa? Da, daca am fi
taiat a doua trefla inainte sa facem impasul (dupa ce am aruncat 2 pe K, venim in mana la
sud - taind un caro, taiem apoi cea de-a doua trefla perdanta cu 8 si apoi facem impasul).
Sa recapitulam: Cand jucati un contract cu atu, dupa ce s-a facut atacul, va numarati perdantele
si va puneti problema sa scoateti atuurile adversarilor din joc. Daca puteti reduce numarul de
perdante prin unul din procedeele de mai sus, amanati scoaterea atuurilor.

Exercitii:

1. Se da urmatoarea dona:

Nord
-
AKJ2
Q632
A 10 7 6 3
Vest Est
A864 KQ753
864 Q 10 5
10 8 7 5 AK9
82 94
Sud
J 10 9 2
973
J4
KQJ5

Sunteti nord, sunteti declarant si jucati un contract de 5 .

Atacul este A de la est , continuat cu K si apoi cu 3, la care vest pune A. Cum jucati in
acest moment pentru a realiza contractul?

1. Tot un contract de 5 trefle, sudul este declarant.

Nord
10 8 7
Q864
10
KJ843
Vest Est
J654 KQ92
A953 10 7 2
AQ82 KJ75
7 10 5
Sud
A3
KJ
9643
AQ962
Atacul este A de la vest, continuat cu 3. Cum jucati pentru a face 11 levate?
Are vestul ce sa puna in loc de 3, pentru a va impiedica sa faceti contractul indiferent
ce ati juca dupa aceea?

Arta Conversatiei - Raspunsuri pentru deschideri la nivelul 1


Arta conversatiei: Raspunsuri pentru deschideri la nivelul 1

Sa reamintim cum deschideti licitatia:

Am invatat deja care sunt deschiderile la nivelul 1 si cum le folositi. Stiti ca daca aveti 13-21 de
puncte si majora in cel putin 5 carti, deschideti 1 in acea majora (1 sau 1 ). Cu 13-21 de
puncte si fara majora in 5 carti, deschideti cu cea mai lunga dintre minore (1 sau 1 ), cu
observatia ca daca aveti minorele 3-3, deschideti 1 si cu minorele 4-4 deschideti 1 . Daca
aveti 15-17 po si mana regulata (fara singleton-uri, cu cel mult un doubleton) si fara majora in 5,
deschideti 1FA.
Acum sa vedem ce puteti face daca partenerul vostru deschide licitatia cu 1 , 1 , 1 , 1
sau 1FA si adversarii paseaza ce raspundeti in functie de cartile pe care le aveti in mana?
Am sa dau cateva exemple de raspunsuri pentru deschiderile la nivelul 1 din sistemul american
standard (SAYC Basic). Am mai mentionat ca exista multe sisteme si conventii de licitatie si in
momentul in care veti dobandi experienta in jocul de bridge, in functie de partenerul cu care
jucati sau de stilul vostru de joc, va veti putea alege alte conventii si face propriul sistem de
licitatie.

Forcing sau nonforcing?

Indiferent ce licitatii vet stabili cu partenerul vostru, trebuie sa va fie clar mereu care din
licitatiile pe care le faceti il forteaza pe partener sa liciteze in continuare si ce licitatii pot fi
pasate. Spre exemplu, sa presupunem ca partenerul deschide 1 si voi aveti: A K x x x A
Q x x A K x x. Cu 13 puncte la partener, aveti probabil destule puncte pentru a juca slem, dar
nu este recomandat sa-l licitati direct, ci sa licitati de mai multe ori pana aflati ce carti are
partenerul si daca aveti fit pe vreo culoare (pentru ca este mai usor sa jucati slem pe o culoare
decat 6FA). Daca licitati 6 FA direct, exista riscul ca pe axa voastra sa lipseasca A si K de cupa
si sa picati contractul. Pe de alta parte, daca cu mana respectiva raspundeti 1 si partenerul care
are 13 puncte si n-are alta culoare in 4 de licitat, spune pas? Veti juca 1 cu 33 de puncte pe axa
si veti obtine un punctaj mult mai mic decat daca ati fi jucat slem sau macar mansa.
Asadar, daca am puncte si vreau sa aflu mai multe despre cartea partenerului, am nevoie de niste
raspunsuri si licitatii care sa ma asigure ca partenerul nu paseaza si ca apuc sa mai vorbesc
macar o data.

Numim licitatii forcing acele licitatii care, prin conventie, nu pot fi pasate. Veti intalni notatiile:
F1 (forcing pentru un tur), FM - forcing pana in mansa (in engleza GF game forcing). Numim
nonforcing acele licitatii la care partenerul are voie sa spuna pas (notate NF).
Raspunsuri la deschiderea 1 intr-o majora (1 sau 1 )

Raspunsuri la deschiderea 1

1 - 1 : Arata cel putin 6 puncte si cel putin 4 pici, Nu inseamna ca n-are 3 cupe (F1). Este
licitatie forcing pentru ca nu spun decat ca am peste 6 puncte si 4 pici. Pot avea 13 po si atunci
putem avea mansa sau pot avea 6 puncte si atunci 1 sa 1FA sa fie contractul corect. Nu poti
afla cate puncte am decat licitand in continuare.
1 - 1FA: Inseamna 6-10 po si mana regulata. Nu are 4 pici (ar fi spus 1 ) si nici 3 cupe (NF)
1 - 2 : 6-10 puncte si cel putin 3 cupe (NF)
Atunci cand axa are un fit (cum este cazul aici fit de 8 carti: cel care a deschis are 5 cupe, iar
cel care a zis 2 are cel putin 3), spunem ca cele 3 carti de cupa reprezinta sustinere de cupa,
iar licitatia de 2 arata sustinerea pe cupa.

Observatie: Am spus mai sus ca licitatia 1 - 1 nu neaga 3 carti de cupa. Daca am 3 cupe in
mana si partenerul deschide 1 , ce motive am sa spun 1 si nu 2 (daca oricum vad ca avem
fit)? Gasiti un exemplu?
Indicatie: Ganditi-va la diferenta dintre licitatiile forcing si cele nonforcing si la o mana in care
as dori sa investighez o posibila mansa pe cupa.

1 -2 /2 : Promite cel putin 4 carti pe minora respectiva si cel putin 11 puncte (F1)
1 -2 /3 /3 : cel putin 17 puncte (FM)

1 - 2FA: Aceasta licitatie poarta numele de Jacoby 2FA. Arata cel putin 13 p, sustinere buna
(in general de 4 carti) in suita partenerului aici cupa si este FM. Se foloseste dupa deschidere
de 1 sau 1 si cere celui care a deschis sa ii arate o culoare scurta (singleton sau sicana).
Partenerul raspunde astfel:
1 - 2FA 3 : Arata mana maximala, cel putin 18 puncte si mana puternica, dar neaga suita
scurta
1 - 2FA 3 /3 /3 : singleton sau sicana in suita respectiva
1 - 2FA 3FA: mana medie (15-17 po), neaga suita scurta
1 - 2FA 4 /4 /4 : alta suita tare in 5 carti
1 - 2FA 4 : mana minimala, 12-14 p, vrea sa joace mansa si atat
Cel care raspunde, la oricare din acestea, spune pas sau investigheaza posibilitatea unui slem.

1 - 3 : arata 10-12 p si cel putin 3 cupe (invitational)


1 - 3FA: inseamna 15-17 po, mana regulata si cel putin doua cupe (NF)
1 - 4 : cel putin 5 cupe si un singleton sau sicana, mai putin de 10 p (NF)
Raspunsurile la deschiderea 1 sunt asemanatoare cu cele demai sus:

1 - 1FA: 6-10 po si mana regulata (NF)


1 - 2 /2 : peste 11p si minora respectiva cu 4 carti (F1)
1 - 2 : peste 11 p si cel putin 5 cupe (F1)
1 - 2 : 6-10 p si cel putin 3 pici (NF)
1 - 2FA: Jacoby 2FA
1 - 3 /3 /3 : peste 17 p, FM
1 - 3 : 10-12 p si cel putin 3 pici (NF)
1 - 3FA: 15-17p, mana regulata, cel putin 2 pici (NF)
1 - 4 : cel putin 5 pici, un singleton sau sicana si mai putin de 10 p (NF)

Observatii: Ca regula generala, pentru a va fi mai usor de retinut:


- raspunsul de 1FA sau licitatiile de repetare a culorii (ex.: 1 - 2 ) sunt NF
- licitatia de 2FA cu salt (primul nivel la care pot sa spun FA dupa 1 sau 1 este 1FA; daca
spun 2FA, am sarit peste un nivel, am licitat cu salt ) sau culoare noua sunt licitatii forcing.

Raspunsuri la deschiderea 1 intr-o minora (1 sau 1 )

Raspunsurile la deschiderile 1 si 1 sunt asemanatoare cu cele de la deschiderea de 1 intr-o


majora; aici insa, pentru a arata sustinere pe trefla (1 - 2 ) trebuie sa aveti cel putin 5 trefle
(pentru ca am vazut ca trefla celui care deschide 1 poate fi si in 3 carti) si pentru a da sustinere
pe caro (1 - 2 ) trebuie sa aveti cel putin 4 carale.
1 - 1 : arata cel putin 6 puncte, cel putin 4 carale, nu neaga 4 cupe, 4 pici sau fit pe trefla
(F1)
1 - 1 : cel putin 6 puncte, cel putin 4 cupe, nu inseamna ca n-are 4 carale sau 4 pici sau fit pe
trefla (F1)
1 - 1 :cel putin 6 puncte, cel putin 4 pici, nu inseamna ca n-are 4 cupe/carale sau fit pe trefla
(cu majorele 5-4 sau 5-5, raspundeti 1 ) (F1)
1 - 1FA: 6-10 po, nu are nici 4 cupe, nici 4 pici, nici 4 carale, nici 5 trefle (NF)
Restul licitatiilor sunt la fel ca la deschiderea 1 intr-o majora.

Ce reliciteaza declarantul:

- (Cu 13-16 p) FA la cel mai mic nivel posibil (NF)


Ex.: 1 - 1 - 1FA sau 1 - 2 - 2FA
- (13-16 p) Reliciteaza suita sa la cel mai mic nivel posibil (NF)
Ex.: 1 - 1 - 2
- (13-16 p) Ridica in culoarea partenerului la cel mai mic nivel posibil (NF). Arata cel putin 3
atuuri.
Ex.: 1 - 1 - 2
- (13-18 p) Continua in linie
Ex.: 1 - 1 - 1
- (13-18 p) Liciteaza o noua culoare
Ex.: 1 - 2 - 2
- (17-18 p) Sare in culoarea proprie (invitational, NF)
Ex.: 1 1 - 3
- (13-18 p) Liciteaza o culoare in 4 de rang mai mare
Daca culoarea este licitata la nivelul 2 peste nivelul 1, inseamna 17-18 puncte, prima suita mai
lunga decat a doua. (invitational, NF) Ex.: 1 - 1 - 2
Daca este licitata la nivelul 2 peste raspuns de nivel 2, inseamna cel putin 17 p (forcing pana in
mansa).
- (13-18 p) Liciteaza la nivelul 2 o culoare de rang mai mic
Ex.: 1 - 1 - 2
- (17-18 p) Sare in culoarea partenerului (invitational, cel putin 3 atuuri, NF)
Ex.: 1 - 1 - 3
- (peste 15 p) Liciteaza o culoare noua la nivelul 3, fara sa sara (FM)
Ex.: 1 - 2 - 3
- (19-22 p) Sare in FA (forcing)
Ex 1 - 1 - 2FA
- (19-22 p) Face salt dublu in culoarea partenerului (mana tare, invitationala)
Ex.: 1 - 1 - 4
- (19-22 p ) Face salt dublu in suita proprie (mana tare, invitaionala)
Ex.: 1 - 1 - 4
- (19-22 p) Sare in alta culoare (forcing)
Ex.: 1 - 1 - 2

A patra culoare forcing (4 SF 4-th Suit Forcing)

Se aplica de asemeni atunci cand ambii adversari spun numai pas. Cand celui care a raspuns I s-a
mai licitat ceva si o a 4-a culoare nu a fost spusa, licitarea celei de-a patra culori e FM (ex.: 1 -
1 - 1 - 2 ). A 4-a culoare arata o mana buna cu cel putin 11p si nimic relicitabil.
Deschidentul trebuie sa raspunda natural. Cu secventa exemplu de mai sus, el poate raspunde:
2 : adica reliciteaza propria culoare cu mana slaba (NF); nu promite lungime in plus
2 : prefera prima culoare a partenerului cu mana minimala si cel putin 3 carti de cupa (NF) sau
face salt (3 in loc de 2 ) cu cel putin 15 p (FM)
2 : isi reliciteaza a doua culoare aratant 6-5 si o mana buna (forcing)
2FA: arata stop in a 4-a culoare si extra valori (saltul arata mai mult de 19 po).
3 : ridica in a 4-a culoare si arata mana puternica
3 : reliciteaza prima culoare si arata lungime mare si putere (saltul arata extra valori)

4SF nu se aplica in urmatoarele situatii:


1.Intr-o secventa in linie (spre ex. 1 - 1 -1 - 1 ) 1 aici este forcing si poate arata
cel putin 4 pici si cel putin 6p sau poate arata cel putin 10p si fara pici)
2.Cand licitatia respondentului este salt in a 4-a culoare (ex.: 1 - 1 - 2 - 3 ); arata valori
invitationale si cel putin 5-5 in culorile licitate astfel incat licitatia sa fie naturala si FM

Raspunsuri la deschiderea 1FA

Conventia Stayman
Este raspunsul 2 dupa deschiderea de 1FA. Arata cel putin 8 po si cel putin o majora in 4 sau
mana neregulata, cu minora in 5. Se evita Stayman cu o distributie 4333 sau 3433; in acest caz se
ridica la 2FA sau 3FA. Cel care a deschis raspunde 2 daca nu are majora in 4 sau 2 sau 2
(daca are majora respectiva). Daca se continua cu 3 intr-o minora, aceasta arata intentie de
mansa/slem si cel putin 5 carti pe minora respectiva.
Daca cel care raspunde are majorele 5-4 sau 4-5, poate relicita majora mai lunga atunci cand
raspunsul a fost majora mai scurta sau ca nu are majora in 4 (ca sa arate ca are respectiva in 5);
spre exemplu: 1FA 2 - 2 - 3 (arata 5 cupe si 4 pici) sau 1FA 2 - 2 - 2 (arata 5
cupe si 4 pici)

Observatii:
- Daca cel care deschide are majorele 4-4, spune mai intai 2 ; daca culoarea partenerului e
pica, acesta va licita 2FA si cel care a deschis poate licita pica sa in 4 daca el considera ca un
contract pe pica este preferabil. Spre exemplu: 1FA 2 - 2 - 2FA 3 /4 - pas (cel care
deschide are mana de FA, cu majorele 4-4)
- Stayman poate fi folosit daca cel care raspunde are mai putin de 8 puncte si are de gand sa
spuna pas la orice raspuns, cum ar fi o mana 4441 (cu trefla singleton).
- Licitatia 1FA 2 este o licitatie artificiala, pentru ca anuntul de 2 nu are legatura cu
culoarea licitata nu promite nici un numar de carti de trefla. O licitatie conventionala inseamna
o licitatie discutata cu partenerul sau ca fiind artificiala sau ca fiind naturala dar aratand in mod
special puterea mainii pe langa culoare. Spre exemplu, licitatia 1 - 2 nu este artificiala
pentru ca anuntul de 2 are legatura cu trefla, promite 4 carti de trefla, dar este conventionala
pentru ca am stabilit, impreuna, mai sus, ca pentru a licita 2 nu ajung 4 trefle, ci sunt necesare
si 11 puncte. In general, licitatiile conventionale trebuie alertate (exista la mesele de joc un
cartonas pe care scrie Alert) si explicate adversarilor.

Transfer Jacoby la majore

Arata o majora in 5. 2 e transfer la 2 . 2 e transfer la 2 .


Cel care deschide trebuie sa accepte transferul sau poate sari in 3 cu 17po si 4 carti pe majora
partenerului.

Exemple:
1FA - 2 (cu oricate puncte) - 2 - pas (ii convine sa joace 2 )
1FA - 2 (cu oricate puncte) - 3 (17po, 4 cupe) pas/3FA/4 (stop)
1FA - 2 - 2 - 2FA(arata 5 cupe) / 3 (arata 6 cupe) pas/3FA/4 /pas
1FA - 2 - 2 - 2 (arata majorele 5-5, invitational, nonforcing)
1FA - 2 - 2 - 3 (arata 5-5 pentru ca la 5-4 sau 4-5 se foloseste Stayman, nu transfer - si
este forcing de mansa)
1FA - 2 - 2 - 3 /3 (natural, FM, posibil slem)
1FA - 2 - 2 - 3FA: ofera posibilitatea alegerii intre 3FA sau 4 .

Observatie: O sa intrebati ce rost are sa retineti cele doua conventii (Stayman si transfer), cand
puteti licita natural?
Un avantaj ar fi acela ca folosind aceste conventii, declarant este in majoritatea cazurilor cel care
a deschis cu 1FA, asadar cel care are puncte mai multe. In general este bine sa nu se joace cu
punctele pe masa, adica este mai bine ca mortul sa fie acela dintre parteneri care are mai putine
puncte. De ce? Pentru ca atunci cand adversarii nu iti vad punctele, le este mai usor sa greseasca.
Spre exemplu, daca aveti in mana A Q pe o culoare si nu stiti daca reuseste impasul sau nu, daca
sunteti declarant, de multe ori vi se va intampla ca din stanga voastra sa se joace culoarea
respectiva si astfel sa va castigati si asul si dama. In schimb daca A Q sunt carti in mana
mortului, n-o sa va joace nimeni niciodata culoarea respectiva din stanga mortului.

Al doilea avantaj ar fi ca atunci cand jucati Stayman si transfer la majore, daca gasiti un fit, cel
putin unul dintre partenerii de pe axa stie in mod exact cate atuuri are axa voastra. Prin Stayman
promiteti o majora in 4 carti si despre cel care deschide 1FA se stie ca nu are majora in 5. Deci
daca deschidentul raspunde la Stayman majora dorita de voi, atunci stiti ca aveti 8 atuuri pe axa.
La transfer la majora promiteti 5 carti pe majora si in acel moment deschidentul stie exact cate
atuuri aveti. Daca dupa efectuarea transferului continuati licitatia, aratand mai multe puncte,
atunci deschidentul stie daca sa dea sau nu sustinere pe majora respectiva. Daca ati fi licitat
natural, 1FA - 2 insemnand cel putin 4 carti de cupa, cel care a deschis, daca are 3 cupe, nu
stie daca sa arate sustinere, nestiind daca aveti 4 sau mai multe cupe.

Un al treilea aspect este faptul ca prin transfer va puteti opri la nivelul 2 daca nu aveti
puncte.Daca aveti o mana cu 5 cupe si putine puncte astfel incat vreti sa jucati 2 si atat, la 1FA
al partenerului spuneti 2 (transfer la cupa), partenerul liciteaza 2 si voi spuneti pas. Daca ati
fi licitat natural, la 1FA ati fi spus 2 si partenerul n-ar fi avut voie sa paseze, fiind culoare noua
si deci forcing (voi ati putea avea 9 puncte in mana si ati putea rata mansa daca deschidentul
spune pas la 2 ).

O sa spuneti: pai daca am putine puncte, pot sa spun pas la 1FA. Da, dar sunt done la care este
mai usor sa joci cu atu decat FA. Spre exemplu, sa presupunem ca sunteti Nord si cartile sunt
distribuite astfel:

xx
Axxxx
xxx
xxx
K Q 10 x AJxx
Jxx 10 9 x
Q J 10 9 xx
Qx A J 10 9
xxx
KQ
AKxx
Kxxx

Am notat cu x carti care nu sunt mai mari decat 9 si care nu afecteaza numarul de levate din
dona.
Partenerul vostru, Sud, deschide 1FA. Atacul este, probabil, pica sau caro si singurele levate pe
care le puteti castiga sunt 2 cupe (observati ca dupa majorarea cupelor nu mai aveti nici o
posibilitate sa ajungeti la ele), doua carale si popa de trefla. Asadar, ratati contractul cu 2 levate.

Daca in schimb la 1FA spuneti 2 , partenerul 2 si voi pas, Sud joaca 2 : indiferent de atac,
cedeaza 2 pici, 2 caralei si o trefla (sau 2 pici, 1 caro si 2 trefle, depinde cum joaca adversarii) si
deci contractul de 2 e realizabil.

Aceasta nu este intotdeauna valabil (sa fie mai usor sa joci 2 decat 1 FA), dar in acest caz este
usor de observat ca in cazul unui contract pe FA, nu va ajutati partenerul decat cu o levata (data
de A de cupa). In schimb, daca jucati un contract pe cupa, va ajutati partenerul cu 3 sau 4 levate
pe cupa.
Jucand Stayman sau transfer, cel care raspunde la 1FA este cel care conduce licitatia, adica cel
care hotaraste cand si in ce va opriti, pentru ca stie mai bine cate puncte aveti pe axa.

Transfer Jacoby la minore

Se foloseste daca cel care raspunde la 1FA are o minora lunga, mai putin de 8 puncte si nu-i
convine sa joace fara atu. Dupa o deschidere 1FA, raspuns 2 e transfer la 3 , care poate fi
pasat de catre cel care a zis 2 daca are trefle, sau poate relicita 3 , daca suita lui este caroul.
In acest caz (daca se spune 3 ), cel care a deschis trebuie sa paseze. Transferul la minore se
face cu intentia de a juca la nivelul 3, pentru ca exista o culoare lunga si puncte putine. Daca cel
care a raspuns ar fi avut multe puncte, ar fi facut o licitatie forcing (ex. Stayman si pe urma sa-si
spuna culoarea).

Alte raspunsuri la 1FA

1FA 2FA: Arata 8-9 po, in general fara majora in 4, mana regulata (invitational)
1FA 3 /3 : 6-8 p, minora respectiva in 6 cel putin (NF)
1FA - 3 /3 : 6 cupe, respectiv pici, FM, interes de slem
1FA - 4 /4 /5 /5 : Suita de 6 carti, nu-i convine sa joace FA, nu vrea slem (NF)
1FA 4 : Conventia Gerber intrebare de asi vom reveni mai tarziu asupra acestei conventii
1FA 4FA cantitativ, nu este intrebare de asi (vom reveni si asupra intrebarii de asi 4FA); la
4FA cu mana minimala (15-16 po), cel care a deschis spune pas, iar cu mana maximala (17po)
spune 6FA.

Cateva exemple concrete


In exemplele urmatoare presupunem ca ambii adversari spun numai pas.

1.Partenerul deschide cu 1 . Ce raspundeti cu:

a. 9 7 A 3 2 Q 10 6 2 J 6 5 3
2 . Am 6-9 puncte (7 puncte de onor, 8 puncte de distributie) si sustinere de 3 carti pe cupa.

b. Q 7 5 9 8 K J 6 5 Q 8 6 4
1FA. Am 8 po, deci nu pot vorbi la nivelul 2, nu am sustinere pe cupa si nici 4 pici.

c. K 10 2 K J 6 2 4 3 A Q 9 5
2FA (este Jacoby 2FA, arata sustinere buna pe cupa si peste 13 puncte de onor)

d. 8 6 5 3 7 4 9 6 5 8 7 6 4
Pas. Nu aveti nici un motiv sa licitati.

2.Partenerul deschide cu 1 . Ce raspundeti cu:

a. A J 8 A 9 7 A 7 5 3 2 3 2
1 . Am peste 6 puncte, peste 4 carale, este forcing 1 tur, am timp sa-i spun partenerului ca am
multe puncte pentru ca stiu ca el nu va pasa.

b. K 2 A Q 6 2 K 9 8 6 10 9 3
1 . Promit 4 carouri si peste 6 puncte si este forcing un tur. Este adevarat ca am si 4 cupe, dar
daca partenerul are si el 4 cupe, va spune 1 dupa 1 , nu exista pericolul sa nu aflu de fitul de
cupa.

c. 87 K83 A72 Q9876


2 . Reamintesc ca pentru a da fit pe trefla sunt necesare 5 carti de trefla.

d. Q 9 8 7 4 2 K 8 6 8 6 5 4
Pas. Cu mai putin de 6 puncte nu aveti nici un motiv sa licitati. Unul dintre cele mai grele lucruri
de invatat la bridge este sa spui pas, mai ales atunci cand vor interveni si adversarii in licitatie,
dar obisnuiti-va sa nu licitati decat daca vedeti un avantaj in a ridica licitatia in dona respectiva.

3.Partenerul deschide cu 1FA. Ce raspundeti cu:

a. Q 8 3 J 9 8 6 A 9 4 K J 7
2 . (Stayman). Cu 11 puncte de onor la mine si 15-17 la partener, avem 26-28 de puncte pe
axa, de ajuns pentru mansa pe FA sau pe cupa. Daca partenerul are 4 cupe, voi licita in
continuare 4 , iar daca nu, voi licita 3FA.

b. K 3 Q J 7 4 3 K 9 6 2 7 6
2 (transfer la cupa). Pentru ca am 9 puncte de onor (deci daca partenerul are fit pe cupa sau
daca are 16-17 po, putem face mansa pe cupa sau pe FA, dupa ce aceste raspunde 2 , voi spune
2FA (la care el, daca ii convine cupa, va spune 3 sau 4 , iar daca nu, in functie de cate
puncte are, spune pas sau 3FA)

c. 6 K 10 9 6 5 2 A J 4 A 3 2
3 - 6 cupe, forcing de mansa si arata interes de slem (fit pe cupa stiu ca avem pentru ca
partenerul daca a deschis 1FA, nu poate avea singleton sau sicana pe cupa)

d. K 9 7 Q 10 4 8 7 6 A 9 5 4
2FA. Am 9 po, nu am majora in 4, mana invitanta - il invit pe partener sa jucam 3fa daca a
deschis maximal; daca nu, sa spuna pas

Exercitii

Voi incheia, asa cum v-am obisnuit deja, cu cateva exercitii.


1.Partenerul deschide 1 . Ce raspundeti cu fiecare din mainile urmatoare:

a. K 10 4 K763 832 Q 10 9

b. AQ A73 AQ94 J 10 9 7

c. J 10 9 10 8 7 5 4 10 6 3 64

d. Q 10 8 7 3 AK86 AJ72

e. 86 KQ3 QJ543 754

2.Partenerul deschide 1FA. Ce raspundeti cu:

a. 10 8 7 5 4 Q6 10 6 5 10 9 4

b. 765 764 975 K542

c. 86 A 10 4 3 K5 AJ765

d. J75 Q8 A Q 10 7 Q 10 4 2

e. A K 10 4 KJ642 64 93
3.Priviti licitatiile urmatoare cu atentie si apoi spuneti tot ce ati aflat din licitatie despre cartile
celor doi parteneri. Dati un exemplu de maini care sa se potriveasca licitatiei respective.
a.

Nord Sud
1 1
1 2
pas

b.

Nord Sud
1 1
2 4
pas

c.

Est Vest
pas 1
2 3
4 pas

d.

1FA 2
2 2FA
3FA

e.

1FA 2
2 3
4 pas

Am sa inchei urandu-va o saptamana cat mai buna, cu cat mai multe clipe in care sa puteti sa
observati si sa apreciati toate lucrurile marunte din jurul nostru care va sunt oferite. Sa fiti fericiti
si sa profitati de toate clipele petrecute impreuna cu cei dragi, sa va simtiti binecuvantati pentru
ca-i aveti langa voi, norocosi atunci cand vedeti soare si cer senin, pentru ca altora natura le da
numai dezastre, atunci cand auziti un am sunat numai sa vad daca esti bine fara sa va fi
asteptat, sau chiar si numai pentru ca aveti timpul si sanatatea fizica si mintala care va permit sa
jucati bridge in fiecare zi sau in fiecare saptamana. Bucurati-va de ele!