Manual Partea 1-Proceduri SMM

Manual de proceduri de mediu şi de
Implementare a unui
Sistem de Management de Mediu
în sectorul minier
PARTEA 1 – Sistem de Management de

Mediu în sectorul minier
implementare a unui SMM în sectorul minier
Partea 1
Pagina 1
CUPRINS
1. Sistemul de Management de Mediu …………………………………………..….. 2

1.1. Principii, obiective, paşi cheie în sectorul minier ……………………… 2
1.2. Beneficiile implementării unui SMM în sectorul minier ……………….. 3
1.3. Integrare în planificarea strategică ……………………………………... 4
2. Implementarea unui SMM în sectorul minier ……………………………………. 5
2.1. Paşi generici ………………………………………………………………….. 5

Angajamentul Companiei …………………………………………...……8
Politica de Mediu ………………………………………………………… 11
Elemente de Planificare ………………………………………………… 14

- Aspecte de Mediu …………………………………………………… 14
- Cerinţe legale şi alte cerinţe ………………………………..………. 23
- Consultarea comunităţii …………………………………………….. 26
- Obiective şi Ţinte …………………………………...……...….……. 27
- Program(e) de Management de Mediu …………………………… 32
Implementare şi funcţionare ………………………………………….. 36

- Structură şi responsabilităţi ……………………………………… 36
- Instruire, conştientizare şi competenţă ………………………….. 39
- Comunicare ………………………………………………………….. 45
- Documentaţia SMM …………………………………………………. 48
- Controlul documentelor ……………………………………………. 51
- Control operaţional ………………………………………………… 53
- Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns .. 56
Verificare şi Acţiuni corective ………………………………………… 61

- Monitorizare şi măsurare ………………………………………….. 61
- Neconformitate, acţiuni corective şi preventive …………………. 66
- Controlul înregistrărilor …………………………………………….. 69
- Audit intern …………………………………………………………… 72
Analiza efectuată de management ………………………………….. 77
2.2. Proceduri Operaţionale ……………………………………………………. 81
Anexa 1 – Răspunsurile la chestionarele trimise companiilor miniere
Anexa 2 – Exemplu de Registru legislativ

Partea 1
Pagina 2
1. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU
1.1 Principii, obiective, paşi cheie în sectorul minier
Toate exploatările miniere, atât cele la scară mare cât şi mai mică, sunt asociate cu un
impact asupra mediului şi asupra sănătăţii oamenilor, pe parcursul întregului ciclu de viaţă,
de la etapa de explorare la cea de închidere şi de post-închidere. Ca urmare a creşterii
conştientizării şi a presiunii publice cu privire la impactul de mediu cauzat, companiile miniere
au început să ia tot mai mult în considerare problemele de mediu.
Progresele recente înregistrate în managementul de mediu, inclusiv dezvoltarea unor noi

instrumente de management, planificare şi operare, au demonstrat că este posibil să fie aduse
îmbunătăţiri considerabile performanţelor de mediu ale companiilor industriale, inclusiv ale celor
miniere, şi că impactul acestora asupra mediului poate fi semnificativ redus.
În prezent, se acceptă în general că prin planificare eficientă, tehnologie modernă şi

management atent, mare parte din degradarea mediului înconjurător, asociată în trecut cu
activitatea minieră, poate fi evitată şi mineritul poate fi continuat cu un cost de mediu
acceptabil.
În acest fel, managementul de mediu este o abordare sistematică şi holisitcă a aspectelor de

mediu ale unei activităţi, care aduce companiei avantaje sporite, atât în ceea ce priveşte
operarea, cât şi imaginea sa publică. Companiile miniere precum şi alte companii industriale
evaluează din ce în ce mai mult beneficiile adoptării unui sistem de management de mediu,
precum şi riscurile asociate cu netratarea corespunzătoare a aspectelor de mediu. Aceste
riscuri pot include producerea de accidente, incapacitatea de a obţine credite bancare şi alte
fonduri de investiţii, pierderea de teren pe pieţele de profil etc. Conceptul de Sistem de
Management de Mediu (SMM) este acum bine stabilit în Europa şi primeşte din ce în ce mai
multă atenţie în alte părţi ale lumii.
Un Sistem de Management de Mediu este un instrument folosit pe scară tot mai largă care
permite companiilor să-şi implementeze propria politică de mediu şi să-şi atingă obiectivele
într-o abordare structurată, menită să conducă la îmbunătăţirea continuă a performanţei de
mediu.
Pe plan internaţional există în principiu două scheme de certificare a unui SMM : ISO 14001
şi EMAS – EU Eco-Management and Audit Scheme (Schema UE de Eco- Management şi
Audit), care sunt folosite de tot mai multe companii ca recunoaştere a faptului că sistemul de
management de mediu pe care l-au implementat întruneşte cerinţele general acceptate ale
acestor scheme de certificare.
Deşi Sistemul de Management de Mediu este un instrument folositor pentru orice companie,
permiţându-i acesteia să abordeze aspectele de mediu cu care se confruntă într-un mod
Partea 1
Pagina 3
sistematic, implementarea unui SMM se dovedeşte deosebit de importantă şi folositoare

pentru companiile din sectorul minier, dată fiind importanţa provocărilor de mediu cu care
acestea se confruntă. Un număr mare de exploatări miniere din întreaga lume au deja
implementat un SMM, multe dintre acestea fiind certificate ISO, ceea ce presupune şi
existenţa unor proceduri specifice pentru monitorizarea, evaluarea şi măsurarea performanţei
de mediu.
Trebuie menţionat că schemele de SMM nu este un standard privind responsabilităţile de

certificrae internaţională existente, ISO mediu sau sociale ale unei companii. Este un instrument
14001 şi EMAS, au rolul de a ghida de management.. SMM nu oferă îndrumare cu privire la
politicile sau obiectivele de mediu care trebuie stabilite.
companiile pe drumul către atingerea SMM este un instrument care ajută o companie să-şi
scopurilor şi obiectivelor propuse, şi stabilească, atingă şi să îmbunătăţească continuu
sunt proiectate astfel încât să ofere obiectivele de mediu pe care şi le-a stabilit, dar nu oferă
suficientă flexibilitate la implementare nici un indiciu cu privire la care ar trebui să fie aceste
obiective.
pentru companii de orice mărime.
1.2 Beneficiile implementării unui SMM în sectorul minier
Există trei beneficii de bază ale implementării unui SMM în sectorul minier (adaptare după
Schiffman şi al., 1997 [1]) :
În primul rând, într-un SMM, angajaţii minei pot examina mai bine toate procesele şi
activităţile industriale cu privire la impactul potenţial al acestor activităţi asupra mediului, să
identifice cerinţele legale aplicabile şi să evalueze alternativele şi costurile asociate. Altfel
spus, atunci când o companie introduce un SMM, se stabileşte politica de mediu a companiei
care reflectă angajamentul managementului la cel mai înalt nivel privind conformarea cu
legislaţia de mediu în vigoare şi îmbunătăţirea de mediu continuă. Acest angajament solicită
conducerii companiei să identifice toate cerinţele legislative aplicabile şi să asigure
actualizarea permanentă a acestora –
solicitare care forţează conducerea De exemplu, dacă un obiectiv minier face obiectul unei
companiei să aibă cunoştinţă în limite pentru substanţele chimice la evacuarea apelor,
SMM ar ajuta în primul rând la identificarea cerinţelor
permanenţă de legislaţia aplicabilă
legale şi conducerea ar putea apoi să-şi elaboreze
activităţilor sale. Odată ce conducerea obiectivele, ţintele şi planurile de acţiune pentru a
minei a recunoscut cerinţele legislative, asigura conformarea. Pe scurt, SMM oferă personalului
SMM poate fi folosit ca un ghid pentru o mai bună înţelegere a impacturilor de mediu,
elaborarea ţintelor şi obiectivelor de cunoaştere în detaliu a legislaţiei pertinente, şi un plan
de acţiune proactiv pentru a asigura atingerea ţintelor
mediu, pentru a asigura îndeplinirea
necesare.
continuă a acestor cerinţe legale.
Al doilea beneficiu major constă în faptul că un SMM în sectorul minier are sens
practic pentru afacere, şi în ciuda faptului că poate fi costisitor la început, de obicei se
amortizează pe termen lung prin reducerea costurilor de operare şi îmbunătăţirea eficienţei
Partea 1
Pagina 4
companiei. Pe scurt, prin integrarea tuturor instrumentelor de management într-un SMM, o

mină se va găsi într-o poziţie mai bună pentru a anticipa problemele privind deşeurile, a evita
costurile de refacere a terenului şi a amenzilor de la autorităţile de mediu, a reduce
evacuările de efluenţi toxici, a evita scurgerile, pierderile prin scurgere din iazurile de
decantare şi a reduce consumul de materii prime.
Al treilea beneficiu major constă în faptul că implementarea unui SMM în sectorul

minier permite unei companii să planifice măsuri de reducere a impactului de mediu şi să
treacă de la un mod de abordare reactiv faţă de mediu, prin care răspunde continuu la
amenzile aplicate de autorităţile de mediu, la un mod proactiv. Pentru companiile miniere, o
asemenea trecere, care adesea necesită un angajament puternic din partea companiei faţă
de rezolvarea problemelor de mediu, poate avea un rol decisiv în îmbunătăţirea relaţiilor cu
autorităţile, comunitatea locală şi alţi factori externi interesaţi. Mai simplu, dacă o companie
minieră demonstrează că este conştientă de cerinţele legislaţiei de mediu şi că are stabilite
obiective, ţinte şi planuri de acţiune pentru a asigura conformarea de mediu, există şanse
mai puţine de a fi percepută ca o companie poluatoare. Poate şi mai important este faptul că
astfel pot fi îmbunătăţite relaţiile cu comunitatea locală, o provocare majoră pentru orice mină
activă.
1.3 Integrarea în planificarea strategică
Un SMM ar trebui să fie integrat în activităţile de planificare strategică. Deschiderea unei

mine sau o extindere majoră necesită un plan în care să fie detaliate aspecte precum zona
care va fi exploatată, locaţiile de depozitare a sterilului din stratul de acoperire, echipamentul
şi strategia de remediere. Consideraţiile de mediu, precum cele cuprinse în SMM, ar trebui
de asemenea incluse în acest plan. Cea mai bună cale de a asigura acest lucru este de a
include în grupul de planificare şi persoanele responsabile în companie cu managementul de
mediu şi cu asigurarea legăturii cu comunitatea locală.
Aceste persoane vor revizui propunerea din perspectiva protecţiei mediului şi a comunităţii
locale, identificând probleme potenţiale care ar trebui soluţionate din etapa de planificare.
Integrarea consideraţiilor de mediu în planificarea strategică este vitală deoarece orice

omisiune / neglijenţă poate conduce la un impact de mediu extins şi implicit la o reacţie
adversă din partea comunităţii locale, ce poate fi foarte costisitor de remediat după ce s-a
produs.
Se ştie că managementul unei companii miniere face ca lucrurile să se petreacă conform

programului zilnic. Deoarece gama activităţilor care sunt efectuate într-o mină este largă şi
complexă, planurile, procedurile şi toate activităţile asociate trebuie introduse ca parte a
sistemului de management general. Un sistem de management strategic, un sistem de
management pentru siguranţă şi protecţie sau un sistem de management de mediu sunt
toate părţi ale unui sistem de management integrat.
m
4A
N
u
n
ă
1 A
r
i
i
8
6 S
R
2
0
2AP
0s
G
Z
P
M
A
p
u
e
o
slg zo
ă
b
m
psla
p o
n
b
sin
e
etu m
e
e
cstu
iu
d
ia
o
zrto
rid
c
to t
a
e
n
t irrntida
dă
ţa
e
Partea 1
Pagina 5
2. IMPLEMENTAREA UNUI SMM ÎN SECTORUL MINIER
Acest Manual îşi propune să prezinte modul în care poate fi integrat un sistem de
management de mediu (SMM) în activităţile miniere şi activităţile asociate, modul în care
poate contribui la Cele mai Bune Practici din domeniu, şi oferă linii directoare pentru a facilita
implementarea. Un SMM, ca parte a sistemului general de management care include
proceduri, responsabilităţi de mediu şi procese, poate ajuta o companie minieră să se
conformeze cu cerinţele legale de mediu, să prevină riscurile potenţiale, să identifice
beneficiile tehnice şi economice, şi să asigure că politica de mediu este adoptată şi urmată.
Manualul este menit doar ca un ghid şi nu poate acoperi fiecare aspect specific asociat cu
fiecare obiectiv minier în parte, care trebuie tratat în timpul implementării unui SMM. Un
sistem viabil este acela care este proiectat şi dezvoltat pentru fiecare amplasament, luând în
considerare particularităţile acestuia.
Elaborarea acestui Manual a avut ca punct de plecare răspunsurile primite de la

reprezentanţii companiilor miniere la chestionarele preliminare. În acest fel, echipa noastră a
luat în considerare încă de la început o serie de aspecte relevante care permit elaborarea
unui Manual cuprinzător, potrivit nevoilor sectorului minier din România.
Această parte a Manualului ar trebui citită împreună cu standardul ISO 14001:2004, Cele
mai Bune Practici prezentate în Partea a 2-a a Manualului, alte referinţe în domeniu, pentru a
asigura implementarea adecvată şi corespunzătoare a unui SMM, precum şi elaborarea unor
practici de lucru potrivite.
2.1 Paşi generici
Implementarea unui SMM nu este un pas uşor. Necesită multă pregătire şi efort pentru
motivarea şi implicarea conducerii şi a angajaţilor companiei. Un SMM ar trebui construit pe
modelul “Plan, Do Check, Act – Planifică, Execută, Verifică,
Acţionează” introdus de Shewart şi Deming şi care asigură
analiza, măsurarea şi îmbunătăţirea continuă, ciclică, a Execută
Planifică
performanţei de mediu. O companie poate intra în acest ciclu în
orice punct, fie planificând îmbunătăţirea, verificând un proces
existent, acţionând pentru a implementa performanţa sau pur şi Acţionează Verifică
simplu făcând lucrurile diferit. Elementul esenţial constă în
îmbunătăţirea “fără sfârşit” a performanţei de mediu de-a lungul
timpului.
Componentele unui Sistem de Management de Mediu complet proiectat pentru industria

minieră ar trebui să includă următoarele elemente [2]:
Partea 1
Pagina 6
Ø Angajamentul companiei la cel mai înalt nivel

Ø Politica de mediu a companiei
Ø Evaluarea impactului asupra mediului (nu este întotdeauna o cerinţă standard pentru
SMM, dar de obicei inclusă într-un SMM pentru sectorul minier)
Ø Consultarea şi implicarea comunităţii
Ø Indicatorii de performanţă ai companiei
Ø Programul de management de mediu
Ø Documentaţia şi înregistrările de sistem
Ø Proceduri operaţionale şi pentru situaţii de urgenţă
Ø Structura responsabilităţilor şi modul de raportare
Ø Instruire, conştientizare şi competenţă
Ø Impactul asupra mediului, conformarea cu cerinţele legale şi auditurile de analiză a
performanţei de mediu
Ø Monitorizarea şi măsurarea emisiilor şi a performanţei de mediu.
Pentru a fi pe deplin eficace, un SMM trebuie integrat în activităţile zilnice ale unei exploatări
miniere. Un SMM necesită revizuire periodică din interior şi exterior pentru a îmbunătăţi şi
optimiza funcţionarea sa. Auditurile de sistem de management şi analiza efectuată de
managementul companiei sunt părţi intrinsece, dar separate ale sistemului. Auditurile
evaluează atât sistemele de management de mediu cât şi îndeplinirea obiectivelor de mediu.
Auditul intern şi analiza efectuată de management verifică continuitatea relevanţei politicii de

mediu, actualizează evaluarea aspectelor de mediu şi verifică eficacitatea auditurilor şi a
acţiunilor de urmărire din precedentele analize.
Componentele reprezentative ale Sistemului de Management de Mediu sunt prezentate în

Figura 2 şi detaliate în cele ce urmează.
Partea 1
Pagina 7
Angajamentul
conducerii
pentru SMM
I. Politica de mediu
1. Politica de Mediu a
companiei
II. Planificare
2. Aspecte de Mediu
3. Cerinţe legale/alte cerinţe
4. Obiective / Ţinte
5. Programe de
Management de Mediu
III. Implementare
6. Structură & Responsabilit.
Execută 7. Instruire, conştientizare &
V. Analiza efectuată de Planifică
management Competenţă
17. Analiza managementului 8. Comunicare
Acţionează Verifică 9. Documentaţia SMM
10. Controlul Documentelor
11. Control Operaţional
12. Pregătire pentru situaţii
de urgenţă / Cap.de răspuns
IV. Verificare şi Acţiune

Corectivă
13. Monitorizare
14. Neconformitate şi acţiune
Corectivă & Preventivă
15. Înregistrări
16. Auditul SMM
Figura 2. Modelul Sistemului de Management de Mediu

Partea 1
Pagina 8
Angajamentul Companiei
Aceasta este ce mai importantă componentă a unui SMM. Pentru a proiecta şi implementa
cu succes un SMM la o companie minieră va trebui implicat întreg personalul. Această
implicare este importantă de la directorul general până la angajaţii cu responsabilităţi
ierarhice.
Acest angajament adesea se referă la o

schimbare în cultura companiei cu privire la Cea mai importantă componentă a unui SMM
este invizibilă şi nu apare pe nici o listă de
mediul înconjurător. Această schimbare este
control sau audit.. Se numeşte angajament..
probabil cea mai grea sarcină de înfruntat pentru
implementarea cu succes a unui SMM. În lipsa
unui astfel de angajament, beneficiile potenţiale ale unui SMM pentru companie nu vor putea
fi obţinute.
Un SMM necesită angajament pentru a aloca sume de bani pentru instruire, materiale,
servicii şi proceduri de raportare şi răspuns. Angajamentul trebuie să vină din partea tuturor
angajaţilor, care trebuie să cunoască ce se urmăreşte prin implementarea unui SMM şi să
înţeleagă motivele. Dacă angajaţii sunt implicaţi de la început, vor fi identificate mai multe
aspecte de mediu şi sistemul de mediu va fi ajustat pentru compania respectivă. Multe
îmbunătăţiri ale performanţei de mediu pot fi realizate prin soluţii fără nici un cost sau cu
costuri scăzute bazate doar pe creşterea conştientizării în rândul personalului şi pe
angajamentul obţinut.
Sugestii:
· Este foarte important ca managementul companiei nu doar să ia angajamente, dar să şi fie văzut
că îşi respectă angajamentele luate.
Partea 1
Pagina 9
Politica de Mediu
Alegerea unui Coordonator SMM

Realizarea analizei elementelor lipsă ale SMM
Planificarea unui buget şi obţinerea resurselor corespunzătoare
Selectarea unei echipe de lucru SMM
Elaborarea unei politici de mediu
Alegerea unui Coordonator al SMM este crucială pentru succesul SMM. Această persoană
va fi responsabilă cu elaborarea şi implementarea politicii de mediu şi a SMM. Trebuie avută
multă grijă pentru a asigura că persoana aleasă este calificată pentru a face faţă
responsabilităţilor asociate implementării SMM. Astfel, Coordonatorul SMM ar trebui să aibă
autoritatea necesară, o bună cunoaştere a activităţilor companiei şi aptitudini de gestionare a
unui proiect. Totuşi, responsabilitatea finală revine managementului la cel mai înalt nivel al
companiei.
Este posibil ca într-o companie să existe deja un sistem de management de mediu sau
elemente ale unui sistem. În acest caz, este necesar să se determine cât de mult se
conformează sistemul existent cerinţelor standardului ISO 14001. O analiză a elementelor
lipsă va identifica nu numai elementele lipsă din sistemul/elementele existente comparativ cu
cerinţele unui SMM, dar ar trebui să determine şi mărimea diferenţelor identificate. Aceste
rezultate vor duce la recomandări şi la identificarea resurselor necesare pentru completarea
elementelor lipsă.
După efectuarea analizei elementelor lipsă ale SMM, Coordonatorul SMM va elabora un
buget care să acopere resursele financiare necesare pentru finalizarea sistemului de
management de mediu. Pentru unele companii, aceasta poate însemna stabilirea unui buget
pentru întreg procesul de implementare, în timp ce altele ar putea avea nevoie doar de un
buget pentru actualizarea unor elemente anume ale sistemului de management existent.
Managementul la cel mai înalt nivel şi Coordonatorul SMM vor selecta o echipă de lucru
SMM care să ajute la elaborarea şi implementarea sistemului. Mărimea echipei de lucru ar
trebui să ţină cont de mărimea şi complexitatea companiei care implementează sistemul de
management. Această echipă ar trebui să fie formată din persoane-cheie din diferite
departamente, precum şi din zonele de lucru funcţionale ale companiei, persoane care sunt
familiarizate cu procesele tehnologice şi cu cerinţele de mediu asociate. Diversitatea
membrilor echipei va aduce laolaltă un fond comun de experienţă şi idei din care se poate
elabora şi implementa SMM. Echipa de lucru SMM este principala resursă pentru a transmite
mesajul către oamenii din teren [3].
Sugestii:
· După ce Coordonatorului SMM şi a membrii echipei de lucru SMM au fost selectaţi, completaţi
FIŞA 1 - Membrii echipei SMM care sunt implicaţi în elaborarea SMM. Mai încolo în acest
Manual, vi se va solicita să nominalizaţi responsabilităţile pentru menţinerea SMM.
Partea 1
Pagina 10
FIŞA 1 – Lista membrilor echipei de lucru SMM
Coordonator SMM: __Ioan Tabacu_______
Responsabilităţi: Implementează, gestionează şi menţine SMM, reportează conducerii cu privire

la performanţele SMM, face orice modificări necesare în SMM.
Membrii echipei de lucru SMM:
(1) ___George Lavrente ____________________ Titlu: ____Inginer şef producţie_______
Responsabilităţi: Furnizează necesarul de resurse pentru SMM, urmăreşte şi revizuieşte

performanţa SMM, gestionează instruirea necesară cu privire la SMM.
(2) __Stela Nastase __________________ Titlu: _______Şef sector depozitare__________
Responsabilităţi: Ajută reprezentatul SMM cu implementarea şi menţinerea SMM, în special în

sectoarele de depozitare a combustibilului şi anvelopelor pentru activităţi.
(3) _________________________________ Titlu: _____________________________
Responsabilităţi:
4) _________________________________ Titlu: _____________________________
Responsabilităţi:
5) _________________________________ Titlu: _____________________________
Responsabilităţi:
6) _________________________________ Titlu: _____________________________
Responsabilităţi:
Partea 1
Pagina 11
Politica de mediu este o parte esenţială a sistemului de management de mediu al unei

companii. Politica de mediu este o declaraţie publică concisă cu privire la intenţiile companiei
în ceea ce priveşte mediul. Politica trebuie să stabilească direcţia generală a companiei în
ceea ce priveşte angajamentul său pentru protejarea mediului. Aceasta include orice lucru
care are un impact asupra mediului înconjurător, precum zgomotul, calitatea apei de
suprafaţă, solul, aerul, calitatea condiţiilor de muncă, emisiile, deşeurile, depozitarea
produselor, influenţa asupra comunităţii, etc. Ca urmare politica de mediu va trebui să fie
relevantă pentru mărimea şi natura companiei şi a impacturile pe care activităţile sale le are
asupra mediului.
Declaraţia de politică nu reprezintă doar o bucată de hârtie, ci o referinţă valoroasă pentru

companie, angajaţii acesteia şi comunitate, şi poate fi un instrument puternic în relaţia cu
comunitatea locală. Toţi angajaţii companiei ar trebui să înţeleagă politica de mediu şi ceea
ce se aşteaptă de la ei pentru a atinge obiectivele şi ţintele de mediu stabilite de companie.
O companie minieră ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte în stabilrea politicii de

mediu [2]:
- Ce vrea să obţină compania
- Ţintele şi obiectivele de mediu pe termen lung şi scurt
- Consultarea comunităţii locale
- Monitorizarea de mediu
- Resursele pe care compania este dispusă să le dedice performanţei sale de mediu
- Angajamentul cu privire la remedierea amplasamentului.
Politica ar trebui să nu fie doar o declaraţie generală, precum “noi vom îmbunătăţi mediul”,
nici un angajament de performanţă, de ex: “vom reduce anul acesta emisiile de CH4 cu 30%”
ci ar trebui să fie o declaraţie mai largă a direcţiilor urmărite de companie pentru
îmbunătăţirea mediului şi astfel să permită tuturor departamentelor funcţionale să-şi
elaboreze propriile obiective şi ţinte de mediu.
Politica ar trebui să conţină referinţe cu privire la câteva aspecte, care sunt prezentate
generic mai jos :
Activităţile companiei se vor desfăşura într-un mod care vor reduce riscul pentru
sănătatea şi siguranţa publică. Mai mult, compania consideră că resursele naturale
pot fi explorate şi exploatate într-un mod consistent cu gestionarea corespunzătoare
a mediului înconjurător.
Ca urmarea, recunoaşterea faptului că toate activităţile asociate cu exploatarea
resurselor naturale produc un impact asupra mediului, activităţile vor fi proiectate şi
gestionate pentru a reduce rezonabil riscul şi impacturile negative asupra mediului.
Compania va încerca să asigure că activităţile sale sunt desfăşurate în conformitate
cu cerinţele legale şi de reglementare în vigoare.
Partea 1
Pagina 12
Principii:
Utilizarea resurselor naturale este fundamentală pentru supravieţuirea şi
prosperitatea oricărui organism sau societăţi, inclusiv omul şi activităţile sale.
Îndepărtarea resurselor naturale din mediul acestora şi utilizarea într-un altul va avea
un impact asupra ambelor medii într-o anumită măsură
Angajaţii precum şi companiile, ar trebui să aibă respect şi grijă faţă de mediu
Ştiinţa ar trebui să formeze baza evaluării şi reducerii impactului asupra mediului
Implementare:
Conformarea cu legile şi reglementările de mediu şi reducerea impactului de mediu

este responsabilitatea companiei. Pentru a implementa Politica companiei în
domeniul mediului, fiecare entitate organizatorică va furniza instruire de
conştientizare pentru angajaţi, va menţine personalul adecvat pentru a răspunde
cerinţelor de mediu şi va evalua periodic eficienţa programului lor de mediu.
Sugestii:
· Angajamentele de mediu asumate deja de compania dvs., precum angajamentul pentru

conformarea cu cerinţele legale şi evitarea incidentelor de mediu semnificative, sintetizate sau nu
sub forma unei declaraţii de politică de mediu, ar trebui documentate oficial ca punct de pornire
pentru implementarea SMM.
· Politica dvs. ar trebui că conţină trei angajamente: îmbunătăţire continuă, prevenirea poluării şi
conformarea cu cerinţele legale şi reglementările în vigoare
· Politica de mediu ar trebui să fie simplă şi uşor de înţeles. Ar trebuie elaborată luând în
considerare câteva aspecte principale precum: ţintele preconizate a fi atinse; cele mai
corespunzătoare tehnici pentru a asigura comunicarea cu restul organizaţiei; modalitatea de a
asigura atingerea ţintelor
· Examinarea politicilor de mediu elaborate de alte companii, ar putea să vă furnizeze idei privind
conţinutul, formatul, stilul, formularea etc. Politicile elaborate de companiile din sectorul dvs.
industrial vor fi de un interes special (vezi FIŞA 2 – Exemplu de declaraţie de politică de mediu).
.
Partea 1
Pagina 13
FIŞA 2 – Exemplu de Declaraţie de Politică în domeniul mediului
Activităţile Companiei noastre se vor desfăşura într-un mod prin care riscurile pentru sănătatea şi
siguranţa populaţiei sunt reduse. Mai mult, Compania moastră consideră că resursele naturale pot
fi exploatate şi utilizate în concordanţă cu gestionarea corespunzătoare a mediului.
Ca urmare, recunoaşterea faptului că toate activităţile asociate cu exploatarea resurselor noastre

naturale produc un impact asupra mediului, activităţilr noastre vor fi proiectate şi gestionate pentru
a reduce rezonabil riscul şi impactul negativ asupra mediului. Compania noastră va încerca să se
asigure în permanenţă că activităţile sale sunt desfăşurate în conformitate cu cerinţele legale de
mediu în vigoare.
Principii:
- Utilizarea raţională a resurselor naturale ale solului este fundamentală pentru
supravieţuirea şi prosperitatea oricărui organism sau societăţi, inclusiv omul şi activităţile
sale.
- Îndepărtarea resurselor naturale din mediul acestora şi utilizarea într-un altul va avea un
impact asupra ambelor medii într-o anumită măsură şi vom depune toate eforturile pentru
minimizarea acestui impact.
Implementare:
Compania noastră va implementa, menţine şi aplica un Sistem de Management de Mediu conform
ISO 14001:2004.
Conformarea cu legile şi reglementările de mediu în vigoare şi reducerea impacturilor de mediu

este responsabilitatea companiei noastre. Pentru a implementa Politica companiei în domeniul
mediului , fiecare entitate organizatorică va furniza instruire de conştientizare pentru angajaţi, va
menţine personalul adecvat pentru a răspunde cerinţelor de mediu şi va evalua periodic eficienţa
programului lor de mediu.
Pentru a reduce riscul pentru mediu, dată fiind nevoia de a folosi substanţe chimice şi produse
petroliere în activităţile noastre miniere, va fi elaborat un plan de răspuns pentru situaţii de urgenţă
şi implementat în fiecare zonă unde acestea sunt utilizate.
Toate departamentele operaţionale vor folosi practicile de management care reduc impactul de
mediu al activităţilor lor.
Compania va reduce riscurile pentru siguranţa publică în perimetrele sale active şi inactive.
Director,
Semnătura
Data,
Sursa : = EUROMINES – The ultimate SME implementation guide for ISO 9001:2000 and ISO 14001:2004
management systems, Section 3, Version 2005 [3]
Partea 1
Pagina 14
Elemente de Planificare
Aspecte de Mediu Execută

Cerinţe legale şi alte cerinţe Planifică
Consultarea comunităţii
Obiective şi Ţinte Acţionează
Verifică
Program(e) de Management de Mediu
1. Aspecte de Mediu
Aspectele de mediu sunt acele elemente ale activităţii unei companii, produse sau servicii,
care pot avea efecte potenţial benefice sau dăunătoare asupra mediului. Acestea pot include
evacuările şi emisiile, utilizarea materiilor prime şi a energiei, reciclarea deşeurilor, etc.
Impactul asupra mediului reprezintă modificarea care rezultă prin apariţia unui anumit
aspect de mediu. Se vor lua în considerare toate efectele ecologice, efectele asupra sănătăţii
oamenilor, efectele catastrofice, epuizarea resurselor, precum şi probabilitatea de apariţie şi
costurile asociate acestei modificări. Identificarea impactului potenţial pe care îl va avea o
companie minieră prin activităţile ei asupra mediului, pe parcursul duratei sale de viaţă, este
un element esenţial pentru elaborarea strategiilor de control a acestui impact.
SMM va ajuta prin procesul de auditare la identificarea, controlul şi reducerea impacturilor

semnificative asupra mediului existente şi potenţiale care ar trebui luate în considerare atunci
când sunt stabilite obiectivele de mediu şi sunt definite controalele operaţionale.
Identificarea aspectelor de mediu semnificative reprezintă unul dintre elementele cheie ale
unui SMM – şi poate fi unul dintre cele mai solicitante. Metodele care pot fi folosite pentru
identificarea şi evaluarea importanţei aspectelor şi impactelor de mediu sunt variate.
Companiile ar trebui să aleagă metoda sau metodele care se potriveşte / potrivesc cel mai
bine cu problemele şi specificul activităţilor desfăşurate. În FIŞA nr. 4 este prezentată ca
exemplu o metodă de prioritizare a aspectelor de mediu, bazată pe metodologia clasică de
evaluare a riscului.
Schema acestei metodologii de Evaluare a Riscului este prezentată în Figura 3.

Partea 1
Pagina 15
Identificarea
aspectelor de mediu
şi a impacturilor
asociate
Evaluarea Riscului
NU DA
Risc
acceptabil ?
Implementare
Monitorizare Nici o modificare
Program de acţiune
DA NU Implentează &
Acceptabil ? Efectuează Control
Figura 3. Schema metodologiei de Evaluare a Riscului
Procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative ar trebui să ia în considerare

următoarele:
· Emisiile atmosferice
· Evacuările de ape uzate în ape de suprafaţă
· Managementul deşeurilor
· Managementul energetic
· Poluarea / contaminarea solului
· Restaurarea solului şi remedierea zonelor afectate de activitatea minieră
· Subsidenţe / teren scufundat
· Stabilitatea barajelor iazurilor de decantare
Partea 1
Pagina 16
· Materiile prime
· Resursele naturale folosite
· Alte aspecte de mediu şi comunitare locale
Foarte important este ca să se implementeze o procedură pentru identificarea continuă a

aspectelor de mediu şi evaluarea continuă a impacturilor pe care la au activităţile, produsele
şi serviciile unei companii. Procedura trebuie să ia în considerare atât activităţile, produsele
şi serviciile existente cât şi cele care urmează să fie aplicate, şi trebuie acordată o grijă
deosebită operaţiunilor normale dar şi anormale, condiţiilor de scoatere din funcţiune şi
punere în funcţiune, precum şi situaţiilor de urgenţă. De asemenea este necesară alegerea
unei metodologii pentru determinarea acelor aspecte care au un impact semnificativ asupra
mediului.
În FIŞA nr. 3 este prezentat un exemplu de Procedură pentru identificarea aspectelor şi

impactelor de mediu şi în FIŞA nr. 4 este prezentat un exemplu de Procedură pentru
clasificarea tuturor aspectelor şi impactelor de mediu identificate, pe baza metodologiei de
Evaluarea a Riscului de Mediu.
Sugestii:
· Realizarea unei analize iniţiale de mediu va sta la baza identificării aspectelor, dar trebuie
adoptată o metodologie care permite o re-evaluare periodică a activităţilor, produselor şi
serviciilor companiei dumneavoastră.
· Aspectele de mediu ale unei activităţi sunt strâns legate de procesele de producţie aferente, astfel
încât o descriere şi o schemă a acestor procese, inclusiv bilanţul materialelor, pot oferi un sprijin
folositor pentru înţelegerea aspectelor de mediu asociate
· Domeniul de aplicare a legislaţiei relevante în vigoare este un bun punct de plecare pentru
identificarea aspectelor şi impactului de mediu asociat, dar ar trebui de asemenea să aveţi în
vedere şi activităţile care nu sunt sub controlul cerinţelor legale şi reglementărilor aplicabile
· Definirea corespunzătoare a aspectelor de mediu încă din stadiile incipiente de implementare a

unui SMM este un aspect important, deoarece acestea vor influenţa în continuare în cascadă alte
elemente ale sistemului (stabilirea obiectivelor şi ţintelor, controlul operaţional, monitorizarea)
· Nu există nici o cerinţă specifică pentru a alcătui un Registru cu toate aspectele şi impacturile de
mediu, dar este considerat ca fiind esenţial pentru a demonstra terţilor că evaluarea a fost făcută
riguros. Este esenţial ca impacturile de mediu pe care le-a identificat compania dumeavoastră să
poată fi evaluate prin prisma îmbunătăţirilor realizate.
Partea 1
Pagina 17
FIŞA nr. 3
Procedura SMM nr. Revizie:

Copie necontrolată dacă este printată Data revizuirii:
Pagina X din Y Aprobat de:
Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu
Scop: Această procedură acoperă metodele de identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu.

Identificarea sistematică a aspectelor de mediu (cauza) şi impacturilor (efectul) va permite
companiei să abordeze şi să controleze acele aspecte care au cele mai semnficative impacturi
asupra mediului.
Domeniu de aplicare: Această procedură se aplică activităţilor, serviciilor şi produselor pe care

compania le poate controla şi asupra cărora este de aşteptat să aibă o influenţă şi, prin evaluarea
riscului de mediu, să determine acele aspecte care au un impact semnificativ asupra mediului.
Responsabilităţi: Coordonatorul SMM este responsabil de supravegherea aplicării acestei

proceduri şi implicarea celorlalţi angajaţi, în mod corespunzător.
Responsabilul de mediu – planifică identificarea sistematică a aspectelor şi impacturilor de mediu,
împreună cu şefii de departamente şi conducerea. Colaţionează sistematic toate aspectele şi
impacturile de mediu identificate pentru a permite actualizarea cu uşurinţă a informaţiilor. Asigură
revizuirea anuală a acestor informaţii sau atunci când au loc schimbări semnificative ale
proceselor, etc.
Şefii de departamente ajută la identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu pentru
departamentele respective.
Definiţii:
Aspect de mediu - element al activităţilor, produselor şi serviciilor unei companii care poate
interacţiona cu mediul.
Impact asupra mediului – orice modificare a mediului, fie dăunătoare sau benefică, care rezultă
total sau parţial din activităţile, produsele şi serviciile companiei.
Procedură:
Toate unităţile miniere trebuie să identifice şi să documenteze oficial toate aspectele de mediu
(cauzele) şi impacturile (efectele) legate de activitatea desfăşurată. Aceste informaţii pot fi
furnizate din surse precum cunoştinţele existente despre amplasament, auditurile de mediu
anterioare, Programele de Management de Mediu, Evaluările Impactului de Mediu etc.
Unităţile miniere ar trebui să ia în considerare folosirea seminariilor-dezbatere sau a sesiunilor de

“brain-storming” împreună cu echipa de management sau şefii de departamente ca modalităţi de
identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu din toate departamentele unităţii.
Compania poate lua în considerare colaţionarea tuturor aspectelor şi impacturilor pe baza

proceselor şi activităţilor pentru fiecare problemă de mediu identificată. Acest lucru va îmbunătăţi
procesul de identificarea a acestor aspecte de către personalul responsabil cu managementul şi
controlul lor.
Toate aspectele şi impacturile de mediu - majore şi minore - vor fi în primul rând identificate şi
documentate. Atunci când sunt identificate aspectele, ar trebui făcut tot posibilul pentru a
determina care este modificarea concretă a mediului, fie ea pozitivă sau negativă, pe care acel
aspect l-ar putea cauza. Acest lucru va facilita evaluarea riscului pentru toate aspectele şi
impacturile de mediu existente şi posibile.
Partea 1
Pagina 18
FIŞA 3 (continuare)

Identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu
Aspectele şi impacturile trebuie să le includă pe toate cele legate de activităţile, produsele şi

serviciile companiei pe care aceasta le poate controla şi influenţa. Acolo unde este cazul, este
necesară includerea contractorilor, a activităţilor şi serviciilor contractorilor, relevante pentru
activitatea companiei.
Aspectele vor fi identificate pentru toate condiţiile: normale, anormale (închidere şi punere în
funcţiune) şi cele previzibile.
Compania trebuie să revizuiască toate aspectele şi impacturile de mediu anual, în condiţiile unor
schimbări în procesele de pe amplasament, legislaţie, condiţii de licenţiere şi schimbări ale
personalului relevant.
Toate aspectele şi impacturile identificate trebuie clasificate oficial după gradul de risc, conform
metodologiei de Evaluare a riscului de mediu.
Informaţiile legate de aspectele şi impacturile de mediu trebuie actualizate anual.
Orice modificare majoră a proceselor tehnologice, sau alte schimbări importante suferite de
companie, va conduce la actualizarea listei aspectelor şi impacturilor de mediu. Actualizarea se va
face utilizând aceeaşi metodologie de evaluare a riscului de mediu pentru aspectele şi impacturile
nou identificate.
Referinţe:
Sumarul legislaţiei româneşti şi alte cerinţe de reglementare
Legături :
Declaraţia de Politică în domeniul mediului
Lista aspectelor de mediu
Metodologia de evaluare a riscului de mediu
Lista cerinţelor legale şi alte cerinţe
Partea 1
Pagina 19
FIŞA nr. 4

Evaluarea riscului de mediu
Scop: Scopul acestei proceduri este de a furniza companiei un proces de evaluare a riscului
pentru a permite clasificarea eficace a tuturor aspectelor şi impacturilor de mediu identificate.
Domeniu de aplicare: Această procedură stabileşte felul în care organizaţia va face evaluările
riscurilor de mediu la nivel operaţional. Această procedură va asigura că toate aspectele,
impacturile şi riscurile de mediu ale companiei sunt evaluate într-un mod oficial şi sistematic pe
toate amplasamentele operaţionale.
Responsabilităţi: Coordonatorul SMM – ajută Responsabilul cu mediu să facă analiza riscului.

Responsabilul de mediu – Face analiza riscului cu directorii de departamente relevante.
Directorii de departament ajută la identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu pentru
departamentele respective.
Directorul tehnic – ajută la determinarea importanţei aspectelor de mediu şi impacturilor de mediu
pe baza nivelului de resurse umane şi financiare ale companiei.
Definiţii:
Nici una
Procedură:
Evaluarea riscurilor de mediu
Toate unităţile trebuie să evalueze oficial riscul de mediu al tuturor aspectelor şi impacturilor lor de
mediu.
Toate unităţile trebuie să folosească această procedură pentru procesul lor de evaluarea a
riscului. Acest proces se bazează pe trei măsuri de risc de mediu şi includ:
· Probabilitatea ca aspectul / impactul de mediu să aibă loc
· Severitatea impactului de mediu, rezultat din aspectele de mediu
· Reacţia negativă / sensibilitatea / percepţia publicului la apariţia aspectului de mediu
Unităţile trebuie să asigure că procesul de evaluare a riscului este efectuat într-un mod
consecvent de către personal cu cunoştinţe temeinice ale activităţilor şi proceselor tehnologice
analizate. Este critic ca procesul de evaluarea a riscului adoptat de companie să fie reproductibil
pe parcursul unei perioade lungi de timp.
Rezultatele evaluării riscului vor fi documentate clar şi într-un mod care permite stocarea
informaţiei într-un format uşor de actualizat.
Determinarea probabilităţii ca un aspect sau impact să aibă loc

Toate aspectele şi impacturile de mediu care au fost determinate folosind Procedura de
identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu vor fi evaluate pentru a determina
probabilitatea ca respectivul aspect sau impact să aibă loc.
Evaluarea probabilităţii trebuie efectuată în conformitate cu criteriile specificate în Tabelul 1 al

acestei proceduri.
Valoarea 20 înseamnă că acest criteriu de probabilitate este foarte ridicat pentru acest aspect.
Valoarea 1 înseamnă că acel criteriu este scăzut .
Partea 1
Pagina 20
FIŞA nr. 4 (continuare)

Tabelul nr. 1 Probabilitatea ca un aspect / impact să se întâmple

Clasificare Frecvenţă Explicaţie Scor
Foarte ridicat Continuu şi /sau incert Impactul are loc continuu 20
Ridicat O dată pe zi sau de mai Impactul are loc cel puţin o dată pe zi 10
multe ori
Mediu O dată pe săptămână / Impactul are loc cel puţin o dată la 30 de zile 5
lună
Scăzut O dată pe an Impactul are loc o dată pe an 2
Foarte scăzut Odată în 20 de ani sau Impactul are loc foarte rar dar a avut loc sau ar 1
mai mult putea să aibă loc în condiţii şi circumstanţe greşite
Determinarea severităţii, intensităţii şi duratei unui aspect sau impact

identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu vor fi evaluate pentru a determina
severitatea, intensitatea şi durata aspecului sau impactului care are loc.
Evaluarea severităţii, intensităţii şi duratei trebuie efectuate în conformitate cu criteriile specificate
în tabelul 2 din această procedură.
Valoarea 20 înseamnă că acest criteriu de severitate, intensitate şi durată este foarte ridicat
pentru acest aspect. Valoarea 1 înseamnă că acel criteriu este scăzut.
Tabelul nr. 2 Severitatea, intensitatea şi durata impactului

Clasificare Explicaţie Exemplu Scor
Foarte ridicate Impact major Avarie a barajului iazului de
La scară regională decantare, rezultând
Necesită refacere pe arii extinse (resurse externe) revărsarea şlamului de 20
Recuperare de lungă durată procesare în cursurile de apă
Distrugerea speciilor locale locale.
Ridicat Impact asupra mediului moderat Incendiu major la haldă care

Dincolo de limitele perimetrului minier concesionat se extinde dincolo de limitele
Eforturi considerabile pentur curăţare, cu resurse haldei şi arde 20 ha de arbuşti 10
interne şi externe şi tufişuri native
Distrugerea habitatelor locale
Mediu Impact moderat Linie de cuplare avariată

Limitat la graniţele perimetrului concesiunii rezultând revărsarea şi
Necesită resurse de personal (sau contractori) băltirea şlamului de procesare 5
necesare pentru refacerea zonei în afara iazului de decantare
Impact după care mediul se recuperează pe cale dar în perimetrul minier
naturală concesionat
Scăzut Impact scăzut Conductă de petrol ruptă de

Limitat la o anumită zonă din perimetrul minier un excavator rezultând 2
Necesită curăţarea rapidă de către echipa scurgerea a 20 litri de petrol
companiei sau contractori într-o rigolă de pe margine
Impact foarte scăzut Eroare accidentală de

Foarte scăzut Limitat la o zonă foarte mică manipulare a schipului cu 1
Curăţare rapidă de către o singură persoană deşeuri în timpul colectării ,
rezultând vărsarea conţinutului
pe sol
Determinarea reacţiei negative a publicului la apariţia unui aspect sau impact de mediu
identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu vor fi evaluate pentru a determina nivelul
reacţiei negative potenţiale sau existente din partea publicului şi care poate fi asociată cu un
anumit aspect sau impact de mediu care are loc.
Partea 1
Pagina 21

Evaluarea reacţiei negative a publicului pentru fiecare aspect sau impact de mediu va trebui
efectuată în conformitate cu criteriile prezentate în Tabelul nr. 3 din această procedură.
Valoarea 20 înseamnă că acest criteriu de determinare a reacţiei negative a publicului este foarte
ridicat pentru acest aspect. Valoarea 1 înseamnă că acel criteriu este scăzut.
Tabelul nr. 3 Reacţia negativă a publicului la aspectul / impactul respectiv

Clasificare Explicaţie Scor
Foarte ridicat Reacţie extrem de negativă din partea marii majorităţi a comunităţii rezultând o 20
expunere largă în mass media, atât în judeţul în care a avut loc, cât şi în alte judeţe
Ridicat Reacţie negativă şi reclamaţii frecvente din partea rezidenţilor locali şi/sau acoperire
mass media în ziarele locale 10
Mediu
Reacţie negativă şi reclamanţii din partea rezidenţilor din vecinătatea exploatării 5
Scăzut Reclamaţii ocazionale, dar repetitive din partea unui număr de proprietari de terenuri 2
sau rezidenţi locali
Foarte scăzut Reclamaţii sporadice 1
Calcularea riscului de mediu

Pentru toate aspectele şi impacturile de mediu care au fost evaluate folosind cele trei criterii de
probabilitate, severitate şi reacţie negativă din partea publicului, trebuie calculat riscul final
folosind următoarea ecuaţie:
Clasa de risc = Probabilitate x (Severitate + Reacţie)
Un rezumat al scorurilor disponibile pentru toate cele trei criterii sunt prezentate în Tabelul 4.
Tabelul nr. 4 Rezumatul clasificării scorurilor
Clasificare Probabilitate Severitate Reacţie Scor
Foarte ridicat 20 20 20
Ridicat 10 10 10
Mediu 5 5 5
Scăzut 2 2 2
Foarte scăzut 1 1 1
Clasificarea finală a riscului de mediu

Toate aspectele şi impacturile de mediu care au fost evaluate folosind cele trei criterii de
probabilitate, severitate şi reacţie negativă din partea publicului, trebuie clasificate după clasa de
risc / ierarhizate numeric pentru fiecare aspect şi impact de mediu. Ierarhizarea numerică trebuie
să fie între 1 şi 800.
Clasificarea finală pentru fiecare aspect şi impact de mediu identificat se va face în conformitate
cu criteriile specificate în tabelul nr. 5 al acestei proceduri.
Tabelul nr. 5 Nivelul final de risc
Scor Clasificarea finală a

riscului
>=600 Extrem
>=400 Foarte ridicat
>=100 Ridicat
>=40 Mediu
>15 Scăzut
<=15 Foarte scăzut
Partea 1
Pagina 22

Determinarea importanţei
Odată ce procesul de Evaluarea a riscului de mediu este finalizat, compania trebuie să determine
acele aspecte şi impacturi de mediu care sunt considerate semnificative. Nivelul de importanţă la
o exploatare anume trebuie determinat de unitatea respectivă şi aprobat de Directorul Tehnic.
Nivelul de importanţă va avea la bază orice neconformitate faţă de cerinţele legale, resursele
umane şi financiare disponibile, gradul de risc de mediu şi comercial şi aşteptările părţilor
interesate.
Pentru toate aspectele şi impacturile de mediu considerate ca fiind semnificative va fi schiţat un

Plan de Îmbunătăţire a Mediului.
Referinţe:
Nici una
Legături:
Programul de Management de Mediu
Procedura de identificare a aspectelor şi impacturilor de mediu
Partea 1
Pagina 23
2. Cerinţe legale şi alte cerinţe
Un prim pas pentru a asigura conformarea unei companii cu cerinţele legale constă în
identificarea întregului set de legi, reglementări şi standarde aplicabile. Conformarea cu
cerinţele legale este unul dintre elementele principale ale politicii de mediu (împreună cu
îmbunătăţirea şi prevenirea), şi este esenţială pentru evitarea costurilor viitoare legate de
neconformare (inclusiv amenzile, deteriorarea imaginii publice, etc.).
Identificarea şi înţelegerea cerinţelor legale aplicabile, precum şi luarea în consideraţie a
acestor cerinţe în activităţile zilnice ale companiei, ar trebui să fie o parte integrantă a unui
SMM eficace.
Procesul prin care cerinţele legale şi alte cerinţe sun identificate şi accesate este dezvoltat în
etapa de planificare a SMM, apoi implementat, analizat periodic, revizuit şi implementat din
nou, după caz.
Termenul de “cerinţe legale” include toate cerinţele legislative şi de reglementare legate de

mediu sau care sunt aplicabile unei companii miniere. Această definiţie include de asemenea
cerinţele administrative, precum avizele şi autorizaţiile, registrele, rapoartele şi planurile de
mediu.
De asemenea, „cerinţe legale” trebuie să acopere nu numai cerinţele naţionale, ci şi

convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este semnatară, iar în perspectiva
aderării la Uniunea Europeană, toate directivele şi reglementările Aquis-ului Comunitar.
“Alte cerinţe” cuprinde cerinţele pe care o companie minieră se angajează voluntar să le

îndeplinească şi pot include coduri de practică din industria minieră, cerinţe interne ale
companiei (ex: cerinţele standardului ISO 9000, specificaţiile furnizorilor şi clienţilor, etc.) sau
cerinţe similare la care compania ar putea subscrie.
Cerinţele legale aplicabile unei companii pot fi în mare parte stabilite prin trecerea în revistă a
tuturor impacturilor şi aspectelor de mediu identificate. Scopul acestei treceri în revistă este
de a asigura că se vor lua în considerare nu numai cerinţele legale, dar şi practicile auto-
impuse de către companie şi cele ne-reglementate. Multe încălcări ale cerinţelor legale şi
contractuale sunt rezultatul direct al necunoaşterii acestora.
SMM ar trebui să stabilească şi să menţină o procedură de identificare a cerinţelor legale

aplicabile pentru companie. Procedura pentru cerinţele legale şi alte cerinţe ar trebui să
răspundă la următoarele întrebări:
- Cum accesează şi identifică compania cerinţele legale şi alte cerinţe? (descrierea
procesului existent, cine anume trebuie să fi implicat în acest proces şi ce surse de
informaţii sunt folosite)
- Cum urmăreşte compania apariţia cerinţelor legale şi altor cerinţe?
Partea 1
Pagina 24
- Cum urmăreşte compania modificările cerinţelor legale şi altor cerinţe? Cine este
responsabil cu analizarea noilor cerinţe legale sau a celor modificate şi cât de des
este acest lucru făcut?
- Cum comunică compania informaţiile relevante privind cerinţele legale şi alte cerinţe
angajaţilor săi?
Un exemplu de procedură pentru cerinţele legale şi alte cerinţe este prezentat în FIŞA nr. 5.
Nu există nici o cerinţă specifică pentru companie privind păstrarea unui Registru oficial cu
legi de mediu aplicabile. Cu toate acestea, în lipsa unui astfel de registru, este foarte greu de
demonstrat că angajaţii companiei au cunoştinţă de cerinţele legislaţiei aplicabile şi că
acestea au fost implementate. Un exemplu de Registru cu cerinţele legale şi alte cerinţe cu
care trebuie să se conformeze o companie minieră, este prezentat în Anexa 2 a acestui
Manual.
Sugestii:
· Procesul de actualizare legislativă ar trebui să asigure şi anticiparea viitoarelor cerinţe legale,

pentru a evita costurile viitoare de conformare
· Este important să se asigure că toate cerinţele legale aplicabile nu numai că sunt identificate şi
impactul lor asupra companiei este înţeles corespunzător, dar şi că personalul competent din
companie, precum şi sub-contractorii, dacă este cazul, sunt conştienţi de acestea şi în special de
cele aplicabile anumitor operaţii în care personalul este implicat
· Procesul de comunicare şi informare a personalului cu privire la informaţia legată de cerinţele

legislative ar trebui să fie unul continuu, asigurând că această informaţie este mereu la zi
· Identificaţi din Registrul de cerinţe legale şi alte cerinţe şi întocmiţi o listă (un formular) cu
reglementările legislative care ţin de activităţile, produsele sau serviciile companiei dvs. şi cu
aspectele de mediu corespunzătoare acestora; un exemplu de astfel de listă ar putea fi :
Act normativ / Aspect de Loc de Sancţiuni Mod de respectare Monitorizări Stadiul
Articol mediu munca necesare conformării
unde se
aplica
L 265/2006 Emisii de Uzina de 75.000- Introducerea unui Măsurători
OUG 195/2005, praf preparare 80.000 RON sistem de filtrare lunare pulberi
art.98, para (3), amenda performant
pt.13
Ordin 462/1993
…………………
Partea 1
Pagina 25
FIŞA nr. 5

Cerinţe legale şi alte cerinţe
Scop: Pentru a asigura modul în care Compania identifică, are acces la şi evaluează cerinţele
legale şi cerinţele interne care se aplică aspectelor de mediu ale activităţilor, produselor şi
serviciilor sale.
Domeniul de aplicare: Această procedură va ajuta la asigurarea că toate cerinţele legale de
mediu aplicabile activităţilor companiei sunt cunoscute şi comunicate managementului cu
răspundere ierarhică, angajaţilor şi contractorilor.
Responsabilităţi:
Directorul General va furniza resursele adecvate Departamentului Juridic pentru a permite
identificarea, comunicarea, implementarea şi menţinerea cerinţelor legale şi a altor cerinţe
aplicabile companiei şi pentru a sigura că neconformităţile sunt rezolvate şi toate obligaţiile
externe de mediu sunt identificate şi îndeplinite.
Departamentul Juridic răspunde de identificarea cerinţelor legale si ale reglementărilor aplicabile
in cadrul companiei. Pune la dispoziţia solicitanţilor un exemplar din documentele legale si de
reglementare.
Responsabilul cu mediul va asigura că există mijloacele de comunicare a detaliilor legate de
cerinţele legale şi alte cerinţe managementului organizaţiei, angajaţilor şi tuturor persoanelor
relevante ex: contractorii, sau celor ale căror acţiuni pot afecta conformarea companiei cu
cerinţele de mediu.
Definitii: Nici una
Procedura:
Registrul cu cerinţe legale va fi revizuit şi actualizat anual de către Coordonatorul SMM.
Responsabilul cu mediul va asigura că are loc revizuirea lunară a cerinţelor legale şi a altor
cerinţe aplicabile organizaţiei. În timpul unor astfel de revizuiri, se vor lua în considerare orice legi
existente şi propuse şi cele mai bune practici.
În baza informaţiilor obţinute, Responsabilul de mediu întocmeşte Lista cerinţelor legale şi alte
cerinţe aplicabile, referitoare la aspectele de mediu ale activităţilor, produselor şi serviciilor
companiei.
Un exemplar din Lista cerinţelor legale şi alte cerinţe este transmis în mod controlat de către
Respondsabilul de mediu la toţi şefii de departamente.
Cerinţele legale şi alte cerinţeconstituie criteriul de bază pentru identificarea aspectelor de medie,
îndeosebi a celor care produc un impact de mediu semnificativ.
Responsabilul de mediu va furniza actualizarea situaţiei de mediu către managementul

organizaţiei şi va include detalii cu privire la:
· Toate cerinţele legale şi alte cerinţe aplicabile noi sau în curs de apariţie
· O interpretare a răspunsului / acţiunii necesar din partea companiei
· Detalii ale cerinţelor legale aplicabile şi măsurile necesare pentru a le îndeplini
Toate unităţile trebuie să identifice celelalte cerinţe cu putere de lege şi voluntare care sunt
aplicabile pentru unitatea respectivă. Aceste angajamente trebuie ţinute colectiv şi sistematic şi
într-un mod care permite accesul cu uşurinţă şi monitorizarea eficace a tuturor angajamentelor.
Managementul companiei împreună cu implicarea departamentelor posibil a fi afectate, vor evalua
impactul oricărei schimbări legislative şi vor asigura revizuirea şi actualizarea corespunzătoare a
SMM.
Referinţe: Nici una
Legături:
Lista cerinţelor legale şi a altor cerinţe
Partea 1
Pagina 26
3. Consultarea comunităţii
Consultarea comunităţii ar trebui să aibă loc înainte, în timpul şi după încetarea activităţii
unei mine, pentru a asigura că preocupările şi grijile comunităţii sunt tratate corespunzător.
Contactul continuu dintre comunitate şi compania minieră este esenţial dacă un nivel de
încredere este de asemenea construit între cele două părţi. O consultare de succes poate
duce la scăderea numărului de critici din partea publicului şi a publicităţii negative, aprobarea
mai uşoară a cererilor pentru autorizaţia / acordul de mediu şi certificatul de urbanism,
controale mai puţin prescriptive şi o încredere mai
mare în programul de mediu al companiei.
Consultarea comunităţii este vitală înainte, în
timpul şi după încetarea desfăşurării activităţii
Orice program de consultare ar trebui să aibă [2]:
unei mine şi nu doar în etapele de înfiinţare,
extindere sau conflict.
- Un responsabil cu relaţiile publice care
poate stabili relaţii pe termen lung cu comunitatea şi care are autoritate considerabilă
în companie;
- Informări periodice privind activităţile organizaţiei; deşeuri; efectele emisiilor asupra

sănătăţii oamenilor şi asupra mediului; politica, sistemele, programele, ţintele şi
obiectivele de mediu şi performanţa de mediu obţinută de compania minieră;
- Accesul repezentanţilor comunităţii pe amplasament – organizarea “zilelor deschise”;
- Răspunsuri prompte la toate reclamaţiile şi întrebările comunităţii, prin furnizarea

informaţiilor disponibile şi a detaliilor cu privire la modul în care problemele
comunităţii sunt sau vor fi tratate, sau de ce aspectul menţionat nu ar trebui să
reprezinte motiv de îngrijorare.
Sugestii:
· O gamă largă de mijloace de informare sunt disponibile pentru un program de consultare:

persoane de contact din partea comunităţii, scrisori informative din partea companiei, ziarele şi
posturile de radio locale sau un grup de consultare. Metoda ar trebui determinată în funcţie de
gradul de îngrijorare al comunităţii locale.
· Rolul responsabilului cu relaţia cu comunitatea este vital. Toate companiile miniere ar trebui să
atribuie acest rol unei persoane care are autoritatea să acţioneze şi să vorbească, care va păstra
acest rol o perioadă cât mai lungă cu putinţă şi care, de preferat, locuieşte în zonă. Această
persoană ar trebui să înţeleagă foarte bine activităţile miniere, să fie foarte familiarizat cu emisiile
de pe amplasament şi efectul acestora, şi, ideal, să aibă experinţă anterioară în lucrul cu grupurile
de interes.
Partea 1
Pagina 27
4. Obiective şi Ţinte
Evaluarea Impactului asupra Mediului, consultarea comunităţii, recomandările auditului de

mediu şi cerinţele legale vor avea ca rezultat o
serie de acţiuni pe care compania va trebui să le Ţintind spre cela mai bune practici va
întreprindă. Aceasta ar trebui să elaboreze o însemna stabilirea progresivă a unor ţinte mai
serie de ţinte şi obiective pe termen lung pentru a stricte pentru a îmbunătăţi performanţa de
mediu, sau anticiparea schimbărilor
răspunde acestor cerinţe. Ţintele pot fi văzute ca potenţiale ale cerinţelor legale şi de
paşi pentru atingerea obiectivelor. reglementare.
O companie minieră ar trebui să întocmească o listă cu obiectivele pe termen lung sau

continue care sunt consecvente cu politica sa de mediu şi dedicate prevenirii poluării.
Acestea ar trebui să includă [2]:
- Nivelurile de performanţă sau cerinţele de control specificate în studiul de evaluare a
impactului asupra mediului
- Conformarea cu limitele de emisie stipulate prin legislaţia în vigoare
- Reducerea impacturilor asupra mediului
- Conformarea cu nivelurile interne stabilite pentru generarea deşeurilor
- Reciclarea deşeurilor
- Accesul uşor al publicului la toate informaţiile relevante ale companiei
- Satisfacţia publicului cu privire la răspunsul companiei la preocupările şi întrebările
publicului
Aceste obiective vor avea ca rezultat ţinte de Nu există obiective de mediu “standard” care
acţiune specifice, cu responsabilităţi desemnate şi să se potrivească tuturor companiilor miniere.
date de finalizare stabilite. Ţintele de mediu sunt o Obiectivele şi ţintele dvs. ar trebui să reflecte
secvenţă de paşi măsurabili prin care sunt atinse ceea ce face compania dvs. şi ceea ce vrea
să realizeze.
obiectivele de mediu. Ţintele pot să includă:
- Îndeplinirea recomandărilor făcute într-un raport de audit complet al amplasamentului
sau dintr-o listă de control lunară
- Elaborarea şi implementarea diferitelor componente ale SMM
- Ţinte interne, specifice – de exemplu reducerea cantităţii de deşeuri
- Ţinte pentru economii interne, precum reducerea consumului de apă.
Ţintele stabilte de o companie ar trebui să îndeplinească urătoarele caracteristici:
- să fie solicitante, dar realizabile;
- să poată fi înţelese şi măsurabile;
- să se adreseze unui domeniu clar şi relevant;
- să fie acceptabile pentru departamentele care trebuie să le implemeteze.
Pe scurt, Ţintele de mediu ar trebui să fie:
SMART – Specific (Specifice), Measurable (Măsurabile), Achievable (Realizabile), Realistic

(Realiste), Trackable (să poată fi Urmărite).
Partea 1
Pagina 28
La stabilirea Obiectivelor şi Ţintelor ar trebui luate în considerare următoarele elemente:
POLITICA de mediu
Aspectele de mediu
Cerinţe legale / alte cerinţe

Obiectivele & Programul de
Punctele de vedere ale părţilor Ţintele mediu
interesate
Opţiunile tehnologice
Cerinţele financiare,
operaţionale şi alte cerinţe
comerciale
Odată stabilite obiectivele şi ţintele, o companie minieră ar trebui să ia în considerare

stabilirea unor indicatori de performanţă (KPIs – key performance indicators) de mediu,
măsurabili. Ca exemplu, următoarele ar putea fi luate în considerare:
Nr Obiective Ţinte KPIs Responsabil

1. Gospodărirea şi · Asigurarea calităţii apei · Rezultatele probelor de apă Responsabilul de
evacuarea mai evacuate conform cerinţelor şi monitorizării debitului mediu, Directorul
eficientă a apei (iazuri legislative în vigoare · Menţinerea unei zone tampon minei, Şeful de
de decantare şi iazuri de 20 m şantier la
de colectare a apei) · Maximizarea evacuărilor · Înălţimea de gardă a barajului construcţia
directe din iazurile de de minim 2.2 m terasamentelor
decantare a aluviunilor · Managementul datelor
· Conformarea cu toate
cerinţele de evacuare
prevăzute în autorizaţia de
gospodărire a apelor
2. Încercarea de · Implementarea măsurilor · Rezultatele monitorizării Responsabilii cu

îmbunătăţire continuă de reducere a zgomotului zgomotului mediu de la
prin reducerea pe amplasament · Citirea indicatorilor de zgomot unităţile
zgomotului 3 nopţi pe lună respective,
· Tendinţa descrescătoare a Inginerul de mediu
nivelului zgomotului în
locaţiile de control
3. Reabilitarea zonelor · Reabilitarea a încă unei · 4 ha de teren reabilitate până Responsabilul de
afectate de activitate suprafeţe de 4 ha afectate la sfârşitul trimestrului 4 din mediu
minieră cât de curând de activitatea minieră în 2006
posibil din punct de anul 2006 · Construcţia a 20% din terasa
vedere practic · Finalizarea construcţiei a circulară finalizată până la
20% din terasa circulară a sfârşitul trimestrului 4 din
minei 2006
4. Asigurarea progresului · Elaborarea planurilor de · Elaborarea unui plan anual Directorul general,
închiderii obiecivului închidere. de închidere şi reabilitare Responsabilul de
minier nr.# mediu
5. Reducerea · Urmărirea tendinţelor şi · Energia consumată Responsabilii de
consumului energetic îmbunătăţirea înregistrărilor mediu
şi a emisiilor asociate cu privire la consumul
de gaze cu efect de energetic până la sfârşitul
seră trimestrului 4 din 2006
· Investigare posibilităţii de a
încheia unui acord voluntar
de reducere a emisiilor de
CH4
Partea 1
Pagina 29
Nr Obiective Ţinte KPIs Responsabil

de reducere a emisiilor de
CH4
6. Îmbunătăţirea · Îmbunătăţirea performanţei Întreg personalul
performanţei de mediu de mediu de la 79% la cel
puţin 82% până la sfârşitul
trimestrului 4 din 2006
…. ……………………..
Sugestii:
· Obiectivele şi Ţintele sunt mijloacele prin care angajamentele asumate în Politica de Mediu sunt
de fapt transpuse în acţiuni. Ar trebui să meargeţi dincolo de conformarea cu cerinţele legale şi ale
reglementărilor legislative deoarece scopul fundamental este acela de a obţine îmbunătăţirea
continuă a performanţei d-voastră de mediu
· Selectaţi personalul cel mai corespunzător din companie pentru stabilirea obiectivelor şi ţintelor;
aceştia vor deveni astfel motivaţi şi vor monitoriza în continuare şi vor fi implicaţi activ în atingerea
ţintelor
· Obiectivele SMM pot fi stabilite fie pentru a menţine, fie pentru a îmbunătăţi performanţa de mediu
a companiei în legătură cu un anumit aspect de mediu identificat
· Obiectivele stabilite ar trebui să fie suficient de flexibile, prin stabilirea doar a rezultatului final dorit,
şi nu neapărat şi calea pas cu pas pentru obţinerea acestuia, care ar trebui să fie la latitudinea
personalului implicat activ în obţinerea acestor rezultate
· Comunicaţi periodic tuturor angajaţilor progresul obţinut în atingerea obiectivelor şi ţintelor SMM,
pentru a vă asigura că aceştia cunosc situaţia la zi şi sunt motivaţi astfel pentru a merge mai
departe
· Numărul de obiective şi ţinte stabilite de o companie ar trebui să fie mai mic la început, pentru a
evita o sarcină prea mare de a le atinge, şi apoi numărul poate creşte în timp, construind pe
succesul obţinut anterior
· Obiectivele şi ţintele ar trebui să fie realiste, şi progresul făcut pentru atingerea acestora ar trebui
să fie uşor de măsurat
· Ţintele trebuie să poată fi înţelese şi măsurabile, altfel va fi greu de evaluat progresul, deoarece
ţintele sunt alocate unui personal specific şi pot fi de natură tehnică: nu trebuie să fie înţelese de
întreaga companie
· În multe cazuri, ţintele vor fi o serie de acţiuni mai degrabă de natură tehnică, decât de mediu.
Aceste acţiuni pot fi gestionate de structurile existente deoarece nu sunt diferite de alte ţinte de
management ale companiei miniere.
Un exemplu de procedură complet documentată pentru a explica felul în care sunt stabilite
obiectivele şi ţintele, este prezentat în FIŞA nr. 6.
Partea 1
Pagina 30
FIŞA nr. 6

Obiective şi ţinte
Scop: Scopul acestei proceduri este de a asigura că o companie stabileşte şi menţine obiective şi
ţinte de mediu documentate.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor activităţilor, produselor şi serviciilor

companiei care sunt controlate de legislaţia în vigoare şi au potenţialul de a produce un impact
asupra mediului.
Responsabilităţi
Managementul la cel mai înalt nivel al companiei răspunde de elaborarea obiectivelor şi ţintelor
relevante pentru impacturile de mediu ale companiei în fiecare an. Pentru a iniţia procesul,
Directorul general organizează o întâlnire cu tot personalul pentru a discuta elaborarea
obiectivelor de mediu.
Fiecare director de departament răspunde de furnizarea contribuţiei sale cu privire la
departamentul de care răspunde (informaţii financiare, tehnice, etc.)
Responsabilul de mediu răspunde de furnizarea de informaţii cu privire la cerinţele legale şi de
reglementare aplicabile, la impacturile de mediu semnificative de pe amplasament şi la punctele
de vedere ale părţilor interesate.
Definiţii:
Obiectiv de mediu – un ţel general de mediu în concordanţă cu politica de mediu şi care ia în
considerare impacturile semnificative de mediu şi cerinţele legale şi de reglementare aplicabile.
Obiectivele sunt cuantificate acolo unde este posibil.
Ţintă de mediu – cerinţă detaliată de performanţă (cuantificată acolo unde este posibil) bazată pe
un obiectiv de mediu. O ţintă trebuie atinsă pentru a atinge obiectivul pe care se bazează.
Procedură:
Obiectivele şi ţintele de mediu sunt ţeluri importante care abordează priorităţile de mediu ale
companiei. Obiectivele şi ţintele de mediu stabilite de companie ar trebui să:
· Ducă la îmbunătăţirea performanţei de mediu a companiei
· Aibă ca rezultat menţinerea conformării cu cerinţele legale
· Abordeze aspectele cu ce mai mare prioritate, precum şi impacturile de mediu
· Se alinieze cu resursele financiare şi umane şi obiectivele de afaceri ale companiei
La stabilirea obiectivelor şi ţintelor compania minieră trebuie să se asigure că acestea sunt:

Specifice – Departamentele funcţionale ale companiei trebuie să stabilească obiective de mediu la
niveluri corespunzătoare care nu sunt considerate prea largi şi nici prea detaliate.
Măsurabile – departamentele funcţionale trebuie să poată evalua progresul în comparaţie cu
obiectivele şi ţintele de mediu.
Realizabile – trebuie stabilite în funcţie de timpul şi resursele financiare şi umane disponibile ale
companiei.
Relevante – trebuie să se încadreze în capacitatea de realizare a companiei
Să poată fi urmărite.
Este critic ca obiectivele şi ţintele să fie consecvente, să se alinieze cu şi să fie un mijloc de

implementare a Politicii de Mediu a Companiei.
În mod ideal, numărul de obiective şi ţinte stabilite compania noastră nu ar trebui să depăşească
10-12 şi acestea ar trebui să acopere toate aspectele principale care trebuie abordate de
companie.
Partea 1
Pagina 31

Obiective şi ţinte
Odată ce obiectivele şi ţintele de mediu au fost stabilite, compania va trebui să identifice Indicatori
Cheie ai Performanţei (Key Perormance Indicators – KPIs) de Mediu corespunzători care permit
atingerea tuturor obiectivelor şi ţintelor individuale măsurabile, precum:
· Cantitatea de materii prime sau a energie consumate
· Cantitatea de emisii precum cele de CO2
· Cantitatea de deşeuri care rezultă per cantitatea de produs finit
· Eficienţa materialelor şi energiei consumate
· Numărul de incidente de mediu (ex: evacuări neplanificate)
· Numărul de reclamaţii de mediu
· Procentul de deşeuri reciclate
· Procentul de materiale reciclate folosite la ambalare
· Numărul de kilometri parcurşi de autovehiculele de serviciu per unitatea de producţie
· Cantitatea de poluanţi specifici emisă, ex: NOx, SO2, CO, VOCs, CO2
· Investiţii pentru protecţia mediul
· Suprafaţa de teren rezervată pentru habitatele pentru flora şi fauna sălbatică.
Compania trebuie să ia în considerare folosirea KPIs corespunzători existenţi care sunt folosiţi
eficace pentru raportarea cu privire la îmbunătăţirile de mediu. Aceşti KPIs ar trebui să aibă un
obiectiv şi o ţintă de mediu asociate cu fiecare în parte, pentru a oferi îndrumare cu privire la ceea
ce trebuie realizat.
Măsurarea faţă de toţi KPIs se va face lunar şi datele vor fi furnizate managementului
amplasamentului în rapoartele lunare.
Referinţe:
Indicatorii Cheie ai Performanţei de Mediu de pe amplasament
Legături:
Politica de Mediu
Lista cu aspectele şi impacturile de mediu semnificative
Cerinţele legale şi alte cerinţe
Partea 1
Pagina 32
5. Program(e) de Management de Mediu
Programul de management de mediu (PMM) stabileşte modul şi termenele la care

obiectivele şi ţintele stipulate vor fi atinse.
Un program eficient de management de mediu ar trebuie proiectat astfel încât să asigure

atingerea obiectivelor şi ţintelor, şi ca urmare ar trebui să includă cel puţin următoarele
elemente:
Programul de mediu nu trebuie să fie foarte
- alocarea responsabilităţilor în rândul detaliat, dar ar trebui să cuprindă suficientă
angajaţilor; informaţie ca angajaţii companiei să
înţeleagă îndatoririle şi responsabilităţile pe
- alocarea resurselor şi mijloacelor pentru care le au.
atingerea acestor obiective şi ţinte;
- programul general şi termenele limită pentru atingerea scopurilor propuse.
Programul de management de mediu ar trebui proiectat în mod dinamic pentru a putea fi

modificat uşor şi atunci când este necesar, de exemplu atunci când:
- sunt stabilite obiective şi ţinte noi, sau sunt modificate cele existente;
- obiectivele şi ţintele iniţiale au fost deja atinse în mare măsură;
- au loc modificări ale cerinţelor legale aplicabile;
- au loc modificări ale operaţiilor, proceselor de producţie, produselor, condiţiilor de pe

amplasament, etc. ale companiei.
Actualizările pot include noi ţinte sau responsabilităţi, modificări şi completări ale cerinţelor
legale şi de reglementare. Chiar şi în cele mai bune circumstanţe, condiţiile se vor schimba şi
exploatarea minieră va fi deviată de la planurile iniţiale. În aceste situaţii, managementul
minei trebuie să facă planuri strategice pentru a face faţă situaţiilor transformatoare.
SMM trebuie să se ocupe de schimbările în planificarea pe termen lung a companiei.

Managementul trebuie să revadă periodic fiecare stadiu al minei, de la deschidere la
închidere, şi să modifice SMM în mod corespunzător.
Programul de Management de Mediu ar trebui proiectat astfel încât să fie o parte integrantă
a altor planuri şi strategii de management la nivelul companiei, inclusiv cele financiare, şi nu
un program izolat în managementul companiei. De exemplu, orice schimbare a procesului de
producţie (ex: materialele folosite, produse noi) ar trebui luată în considerare prin prisma
sistemului de management de mediu (adică impacturile asupra mediului pe care le pot
genera).
Programul ar trebui să fie cât mai uşor cu putinţă de folosit pentru utilizatori. Pentru o
companie mai mare aceasta s-ar putea să necesite o subdivizare cu o prezentare generală.
Partea 1
Pagina 33
Compania ar trebui să stabilească şi să menţină o procedură pentru stabilirea şi revizuirea

programelor de management de mediu şi a planurilor de acţiune asociate. Această
procedură va fi revizuită periodic şi reimplementată dacă este necesar. În FIŞA 7 –
Procedura pentru Programele de management de mediu este prezentată o procedură care
descrie modul în care o companie minieră va stabili şi revizui programele sale de
management de mediu şi planurile de acţiune asociate.
Sugestii:
· Programul de management de mediu care va fi introdus nu ar trebui să fie un sistem cu totul nou,
separat de instrumentele de management existente (managementul calităţii, procedurile pentru
sănătate şi siguranţă sau pentru conformarea cu cerinţele legale), ci ar trebui să fie o parte
integrantă a acestora şi să se construiască pe succesul obţinut cu aceste instrumente
· Programul de management de mediu ar trebui adus la cunoştinţa angajaţilor pentru a se

familiariza cu acesta încă din fazele timpurii de implementare, şi ar trebui căutată implicarea
personalului nu numai în implementarea acţiunilor propuse, dar de asemenea în proiectarea
acestuia, pe baza cunoştinţelor practice ale personalului cu privire la procesele operaţionale din
companie
· Odată ce programul a fost proiectat, sarcinile şi responsabilităţile ar trebui communicate clar

personalului relevant
· Programul ar trebui să fie clar şi simplu, şi ar trebui să fie revizuit periodic pentru a permite
îmbunătăţirea continuă
· Completaţi un formular complet pentru fiecare obiectiv şi ţintă de mediu. Un exemplu de astfel de
formular este prezenta în FIŞA nr. 8.
Partea 1
Pagina 34
FIŞA nr. 7

Programul(ele) de management de mediu – PMM
Scop: Această procedură stipulează cerinţele pentru elaborarea de către companie a unor
Programe de management de mediu corespunzătoare, pentru a asigura îmbunătăţirea continuă a
performanţei de mediu.
Domeniu de aplicare: Această procedură se aplică tuturor activităţilor companiilor miniere care
trebuie să elaboreze, implementeze, menţină şi să actualizeze programele pentru îmbunătăţirea
mediului pentru a implementa Politica companiei, a atinge obiectivele şi ţintele de mediu şi a
îmbunătăţi performanţa de mediu.
Responsabilităţi:
Responsabilul de mediu – elaborează, implementează şi menţine PMM
Directorii de departamente– ajută la elaborarea PMM şi alocă resursele necesare pentru
realizarea programelor relevante
Directorul General – aprobă PMM pentru fiecare amplasament în conformitate cu resursele
umane şi financiare.
Definiţii:
Programul de management de mediu – program individual pentru atingerea unui obiectiv sau a
unei ţinte de mediu. Trebuie să specifice sarcinile pentru finalizarea personalului, personalul
responsabil, resursele necesare, şi termenele de finalizare a sarcinilor individuale şi a
programului.
Procedură
Toate unităţile miniere trebuie să elaboreze programe de management de mediu pentru a
implementa şi întruni următoarele cerinţe:
· Cerinţele relevante ale Politicii de mediu
· Obiectivele şi ţintele de mediu ale corporaţiei / organizaţiei şi ale amplasamentului
· Remedierea oricăror neconformităţi ale activităţilor desfăşurate
· Abordarea aspectelor şi impacturilor de mediu semnificative
Fiecare departament trebuie să folosească acelaşi modelul pentru PMM. Toate PMM trebuie să
specifice următoarele:
· Persoana responsabilă cu activităţile incluse în PMM.
· Semnătura managerului care a aprobat PMM
· Sarcinile care trebuie finalizate pentru a îndeplini cerinţele PMM
· Resursele umane, financiare şi alte resurse necesare pentru finalizarea sarcinilor
individuale
· Personalul necesar pentru realizarea şi finalizarea sarcinilor individuale
· Termenele până la care sarcinile individuale trebuie finalizate
Compania trebuie să se asigure că are competenţa şi resursele de a implementa eficient toate
PMM documentate. Planurile de îmbunătăţire trebuie de asemenea discutate cu şi susţinute cu
managerii departamentelor respective. Toate PMM trebuie aprobate de management (prin
semnare).
Compania trebuie de asemenea să se asigure că termenele pot fi îndeplinite şi au fost discutate
cu personalul responsabil pentru sarcinile specificate în PMM.
Pe măsură ce programele individuale sunt finalizate, vor trebui conturate programe suplimentare
pentru a asigura progresul PMM general al companiei şi îmbunătăţirea performanţei de mediu.
Referinţe:
Modelul de program de management de mediu
Legături:
· Politica de mediu
· Obiectivele şi ţintele de mediu pentru amplasament
· Auditul de mediu
· Neconformităţi şi incidente
Partea 1
Pagina 35
FIŞA nr. 8
PROGRAMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU – Model
Departament : Manager :
Locaţie : Perioadă (de/la) :
Impacturi Obiective şi ţinte Acţiunea necesară pentru a atinge Responsabilitate Termenul de Comentarii
semnificative obiectivele şi ţintele pentru acţiune finalizare
asupra mediului
Partea 1
Pagina 36
Implementare şi funcţionare
Structură şi responsabilităţi Execută

Instruire, conştientizare şi competenţă Planifică
Comunicare
Documentaţie Acţionează
Verifică
Controlul documentelor
Control operaţional
Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns
1. Structură şi responsabilităţi
Pentru a asigura eficacitatea Sistemului de Management de Mediu, atribuţiile şi

responsabilităţile trebuie să fie clar definite şi comunicate. Companiile miniere trebuie să
stabilească o structură care să aibă eficacitate şi să asigure că angajaţii îşi cunosc
responsabilităţile şi raportează progresul înregistrat faţă de ţintele şi obiectivele SMM.
Managementul la cel mai înalt nivel are un rol cheie prin asigurarea resurselor necesare
pentru implementarea SMM. Astfel, managementul la cel mai înalt nivel al companiei ar
trebui să numească un Coordonator al
sistemului de management de mediu Caracteristicile unui bun Coordonator SMM
(Coordonator SMM) cu responsabilităţi în: (1) · Bine informat
asigurarea implementării şi menţinerii SMM; (2) · Convingător
· Independent
raportarea performanţei SMM către conducere; şi
(3) colaborarea cu alţi angajaţi pentru modificarea
SMM după necesităţi. Coordonatorul SMM are responsabilităţi generale pentru
implementarea cu succes şi obţinerea performanţei SMM.
Numirea Coordonatorului SMM şi a echipei de lucru SMM ar trebui să fie confirmată în scris
de Directorul General.
Este necesar ca responsabilităţile să fie stabilite în mod oficial pentru a asigura îndeplinirea
procedurilor cheie [2]:
1. Identificarea proceselor şi procedurilor care pot afecta mediul, care sunt legate de
monitorizarea mediului sau generează emisii în mediu. Această etapă poate fi
încorporată în elaborarea procedurilor pentru amplasament.
2. Identificarea poziţiilor de conducere şi operaţionale cu responsabilităţi pentru

activităţile care pot afecta mediul. Aceste zone pot consta în echipamente de control
al poluării şi întreţinerea acestora, haldarea materialului din stratul de copertă, analiza
datelor de monitorizare, sau responsabilităţi legate de managementul de mediu
general pentru amplasament. Ar trebui să fie implicat şi directorul de amplasament,
care are responsabilitatea finală
Partea 1
Pagina 37
3. Detalierea responsabilităţilor pentru fiecare din poziţiile identificate. Fiecare poziţie ar

trebui să aibă asociată o declaraţie scurtă, dar clară privind responsabilităţile
aferente.
4. Atribuirea oficială a responsabilităţilor către

Implementarea unui SMM nu este o
persoanele relevante, pe baza locului de activitate pentru a singură persoană. O
muncă, tipul de activitate şi abilităţile echipă poate asigura cunoştinţe şi sprijin,
necesare. Fiecare persoană ar trebui să şi în acelaşi timp asigură implicarea şi
deţină o copie a declaraţiei de angajarea. .
responsabilitate aferente, care ar trebui să
fie inclusă şi în fişa postului.
5. Toţi angajaţii de pe amplasament ar trebui să fie responsabili pentru performanţa de

mediu la locurile lor de muncă, şi să îşi înţeleagă responsabilităţile.
Paşii 1 şi 2 ar trebui să identifice şi să prezinte în mod oficial orice atribuţii de mediu care ar
trebui realizate dar care nu sunt încă, sau care sunt desfăşurate doar în mod neoficial.
Sugestii:
· Structura organizaţională a unei companii ar trebui să rămână flexibilă, pentru a permite

introducerea de modificări pe parcurs, în funcţie de necesităţi
· Trebuie avut în vedere faptul că Coordonatorul SMM şi/sau Responsabilul de mediu au rolul de a
implementa şi de a gestiona sistemul; totuşi responsabilitatea finală pentru SMM rămâne a
managementului la cel mai înalt nivel al companiei
· Alţi angajaţi care sunt interesaţi şi motivaţi pot fi foarte dinamici şi eficienţi în stimularea
implementării SMM, chiar dacă se află la un nivel comparativ inferior în cadrul companiei. Trebuie
utilizat la maxim orice entuziasm pentru mediu observat în rândul angajaţilor
· Angajaţii ar trebui să fie conştientizaţi de atribuţiile şi responsabilităţile lor şi ale colegilor lor în
cadrul SMM, posibil prin intermediul unei matrice de responsabilităţi. Vezi FIŞA nr. 9 pentru un
exemplu de astfel de matrice
· Documentele necesare sunt:
- Structura organizaţională a SMM

- Schema structurii organizaţionale a companiei
- Dovezi privind comunicarea către toţi angajaţii a structurii organizaţionale şi a SMM
- Definiţia responsabilităţilor aferente poziţiilor din cadrul SMM.

Manual de peroceduri de mediu şi de
Partea 1
Pagina 38
FIŞA nr. 9
Matricea responsabilităţilor
Directorul administrativ Directorul pentru întreţinere Directorul instalaţiei de preparare Directorul exploatării miniere
· · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile · Conformarea cu Autorizaţiile /
de utilizare a resurselor de utilizare a resurselor de utilizare a resurselor Condiţiile de utilizare a resurselor/
· Zonele de depozitare – Gestionarea · Gestionarea deşeurilor industriale · Gestionarea reziduurilor de la Planurile de Management
substanţelor chimice · Întreţinerea pompelor procesare · Gestionarea contractorilor
· Transportul substanţelor chimice · Programe de îmbunătăţire de mediu · Utilizarea apei (brute şi de proces) · Depozitarea materialelor explozive
· Managementul deşeurilor · Proiecte de management al energiei · Depozitarea substanţelor chimice · Depozitarea produselor petroliere
· Programe de îmbunătăţire de mediu · Legi / Reglementări · Programe de îmbunătăţire de mediu · Controlul pulberilor şi zgomotului la
· Legi / Reglementări · Implementarea politicilor şi procedurilor · Legi / Reglementări mină
· Implementarea politicilor şi procedurilor · Implementarea politicilor şi procedurilor · Scurgeri de la mină
· Programe de management de
mediu
· Legi / Reglementări
· Implementarea politicilor şi
procedurilor
Directorul pentru siguranţa muncii Directorul de mediu Geologul şef / Directorul de explorare Responsabilul cu amenajările pentru
depozitarea deşeurilor
· · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile Explorare: · Conformarea cu Autorizaţiile /
de utilizare a resurselor de utilizare a resurselor · Conformarea cu Autorizaţiile / Condiţiile Condiţiile de utilizare a resurselor
· Inventarul substanţelor chimice · Legătura cu autorităţile relevante de utilizare a resurselor · Construcţia haldelor de steril şi a
periculoase şi depozitarea şi controlul · Creşterea gradului de conştientizare · Refacerea amplasamentelor unde au iazurilor de decantare
acestora privind problemele de mediu şi culturale fost realizate foraje de explorare · Depozitarea sterilului
· Alertarea privind substanţele chimice pe amplasament · Legi / Reglementări · Controlul emisiilor de praf şi al
· Programe de îmbunătăţire de mediu · Gestionarea apei pe amplasament · Programe de îmbunătăţire de mediu zgomotului
· Legi / Reglementări · Consultare · Implementarea politicilor şi · Construcţia unui sistem de drenaje
· Implementarea politicilor şi procedurilor · Relaţii cu comunitatea/ publicul procedurilor. · Programe de management de
· Probleme legate de sănătate · Monitorizare Geologie: mediu
· Refacerea mediului · Identificarea / realizarea hărţilor cu · Legi / Reglementări
· Programe de reciclare amplasamentele · Implementarea politicilor şi
· Programe de îmbunătăţire de mediu procedurilor.
· Legi / Reglementări
· Implementarea politicilor şi procedurilor
Partea 1
Pagina 39
2. Instruire, conştientizare şi competenţă
Angajaţii unei companii miniere ar trebui să urmeze un curs de conştientizare privind

problemele de mediu şi orice alte cursuri specifice de mediu de care ar putea să aibă nevoie
pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin. Instruirea reprezintă un domeniu cheie în cadrul
unui SMM.
Principalul motiv pentru care instruirea angajaţilor Toţi angajaţii trebuie să fie implicaţi în
în legătură cu managementul de mediu şi cu SMM implementarea şi menţinerea unui SMM.
reprezintă o componentă esenţială a sistemului
este acela că orice angajat poate influenţa performanţa de mediu a companiei, fie pozitiv, fie
negativ.
Conducerea trebuie să asigure că toţi angajaţii (care lucrează cu normă întreagă, cu timp
parţial sau temporar) din cadrul organizaţiei sunt conştienţi de politica de mediu, de
programul de management de mediu şi de impactul real sau potenţial asupra mediului al
activităţilor pe care le desfăşoară ei.
Toţi angajaţii care au o contribuţie semnificativă la performanţa de mediu trebuie să fie

instruiţi în mod corespunzător pentru gestionarea aspectelor de mediu din activităţile pe care
le desfăşoară. Compania trebuie să asigure ca aceşti angajaţi să aibă competenţele
necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor lor, prin studii, instruire şi/sau experienţă. Instruirea
ar trebui să fie suficient de temeinică pentru a le permite angajaţilor să integreze aspectele
de mediu relevante în informaţiile de lucru de zi cu zi.
Angajaţii care trebuie instruiţi se află la toate nivelurile din cadrul companiei. Sunt necesare
cursuri de instruire diferite pentru diferite grupuri. În acest sens, se poate distinge [2]:
Instruire generală
Companiile ar trebui să asigure instruirea generală pentru conştientizarea problemelor de

mediu şi instruire specifică bazată pe aptitudini.
Instruirea pentru conştientizarea de mediu poate fi utilă chiar şi la nivelul conducerii, pentru
schimbarea culturii companiei care, în timp, va îmbunătăţi percepţia publicului asupra
credibilităţii de mediu a companiei.
În mod ideal instruirea generală pentru conştientizarea de mediu ar trebui să fie realizată de
persoane care lucrează în domeniul mediului, dar care au şi bune cunoştinţe practice din
industria resurselor minerale, sau, invers, de persoane care lucrează în această industrie şi
care au bune cunoştinţe practice despre problemele şi legislaţia de mediu. Un curs general
de conştientizare de mediu pentru sectorul minier ar trebui să acopere următoarele:
- Problemele de mediu curente;
- Schimbarea atitudinilor comunităţii, a aşteptărilor şi implicării acesteia;
Partea 1
Pagina 40
- Politica de mediu a companiei, ţintele şi obiectivele;

- Efectul poluanţilor obişnuiţi asupra mediului;
- Generarea emisiilor de pulberi, gestionarea apei şi contaminarea solului;
- Legislaţia de mediu relevantă şi responsabilităţile de mediu conform legislaţiei;
- Rolul şi atribuţiile autorităţilor relevante;
- Analiza bunelor practici de mediu în domenii cum ar fi depozitarea, manipularea şi
reciclarea;
- Necesitatea unor proceduri oficiale cum ar fi proceduri de funcţionare şi proceduri de
răspuns la situaţii de urgenţă;
- Managementul aspectelor de ecologie şi conservare, refacerea mediului pe
amplasament.
Instruire specifică
Instruirea de mediu specifică ar trebui să fie asigurată în funcţie de nevoile identificate. De

exemplu:
- Instruire privind răspunsul în caz de scurgeri accidentale;
- Utilizarea şi întreţinerea echipamentelor de control al poluării;
- Proceduri pentru depozitarea şi manipularea corespunzătoare a substanţelor
periculoase;
- Alte proceduri specifice pentru amplasament.
Pentru acest tip de instruire este nevoie de experţi, şi aceste cursuri sunt în mod normal
oferite celor care vor utiliza informaţiile în activităţile lor de zi cu zi.
Cursuri de actualizare
În cadrul programului de instruire a angajaţilor noi ar trebui să fie inclus şi un scurt curs de
conştientizare de mediu, împreună cu instruirea specifică pentru funcţiile respective. Periodic
ar trebui organizate şi cursuri de actualizare.
Compania trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină o procedură (sau

proceduri) pentru conştientizarea personalului în legătură cu:
- Importanţa conformităţii cu politica de mediu etc.;
- Impacturile semnificative ale activităţilor pe care le desfăşoară;
- Efectele benefice pentru mediu aduse de îmbunătăţirea performanţei angajaţilor;
- Atribuţiile şi responsabilităţile;
- Consecinţele abaterilor de la procedurile specificate.
În FIŞA nr. 10 este prezentat un exemplu de procedură pentru instruirea şi conştientizarea

de mediu.
Partea 1
Pagina 41
Sugestii:
· Instruirea existentă specifică pentru fiecare activitate acoperă deja probabil multe aspecte ale
SMM, şi nu e nevoie ca acestea să fie duplicate. Instruirea suplimentară specifică pentru fiecare
activitate şi instruirea generală de conştientizare privind SMM pot fi de obicei desfăşurate prin
intermediului sistemului de instruire existent. Acesta este în mod normal gestionat prin
intermediului sistemului de calitate, şi include de obicei o analiză a nevoilor de instruire şi a
înregistrărilor privind instruirea, care pot fi modificate pentru a include şi instruirea specifică pentru
SMM
· Înainte de organizarea sesiunilor de instruire pentru toţi angajaţii, este important să se asigure mai
întâi instruirea corespunzătoare pentru responsabilul de mediu şi pentru cei care vor ţine
cursurile, posibil prin intermediul unor cursuri externe certificate.
Partea 1
Pagina 42
FIŞA nr. 10
Procedura SMM nr. Revizuire:
Pag. X din X Aprobat de:
Instruire, conştientizare şi competenţă
Scop: Scopul acestei proceduri este de a prezenta amplasamentelor operaţionale ale companiei
cerinţele organizaţiei privind instruirea de mediu, pentru a asigura ca toţi angajaţii să fie conştienţi
de obligaţiile şi responsabilităţile lor individuale legate de mediu, şi că sunt capabili, dacă este
nevoie, să acţioneze rapid şi eficient pentru reducerea impactului de mediu în situaţii de urgenţă.
Domeniul de aplicare: Instruirea tuturor angajaţilor şi contractorilor.
Responsabilităţi:
Responsabilul de mediu – Monitorizarea continuă a performanţei de mediu pe amplasament
pentru a determina zonele unde această performanţă ar putea fi îmbunătăţită prin instruirea de
mediu. Elaborarea unor programe de instruire de mediu interne în conformitate cu impacturile de
mediu semnificative ale activităţilor şi cu SMM. Prezintă programele de instruire de mediu. Asigură
păstrarea înregistrărilor privind instruirea. Evaluează eficacitatea instruirii de mediu.
Directorii de departamente – Evaluează eficacitatea instruirii de mediu.
Directorul general – Asigură alocarea de timp suficient pentru angajaţi pentru a participa la
sesiunile de instruire de mediu.
Definiţii:
Nu există.
Procedură:
Identificarea nevoilor de instruire
Toate activităţile miniere trebuie să elaboreze o matrice care să identifice nevoile de instruire de
mediu pentru angajaţii şi contractorii de pe amplasament. Acest lucru se realizează în principal
prin identificarea capabilităţilor curente ale angajaţilor de a-şi îndeplini cu eficacitate atribuţiile şi
responsabilităţile.
Ca o cerinţă minimă, toţi angajaţii şi contractanţii trebuie să participe la cursuri de instruire în
domeniul protecţiei mediului la angajare, şi orice alte programe generale de conştientizare
derulate în cadrul companiei.
Această matrice a nevoilor de instruire presupune în primul rând identificarea activităţilor majore
desfăşurate de „grupurile de angajaţi” (care efectuează aceleaşi sarcini), şi în al doilea rând să
determine impacturile de mediu semnificative asociate cu sarcinile de lucru ale acestor angajaţi.
Aceste informaţii vor fi trecute în matricea de instruire.
Alte metode de identificare a necesarului de instruire includ:
· Observarea practicilor de lucru de pe amplasament;
· Analizarea incidentelor de mediu anterioare, non-conformităţilor şi abaterilor; şi
· Feed-back direct de la angajaţi şi contractori.
Instruire privind Sistemul de Management de Mediu
Pentru a asigura conştientizarea, utilizarea şi acceptarea generalizată a SMM şi a standardelor
asociate, va trebui ca toţi angajaţii şi contractorii care vor utiliza sistemul să participe la un scurt
program de instruire.
Instruirea de mediu
Odată ce matricea privind instruirea este completată, sesiunile de instruire de mediu vor trebui
prioritizate şi elaborate în funcţie de cele mai semnificative impacturi de mediu (adică problemele
care au cele mai semnificative impacturi de mediu vor trebui abordate mai întâi).
Partea 1
Pagina 43
Formularul nr. 10 (continuat)

Instruire, conştientizare şi competenţă
Compania trebuie să asigure instruirea de mediu doar pentru acei contractanţi şi furnizori care se
află sub controlul său direct.
În plus faţă de instruirea de mediu internă, compania poate lua în considerare opţiunea de a
trimite angajaţii la cursuri externe specifice legate direct de activităţile lor de lucru.
Angajaţii din departamentul de mediu trebuie să participe la cursuri relevante care să le permită
să fie la curent cu practicile curente din industria extractivă, şi să permită transferul informaţiilor şi
tehnologiilor între organizaţii.
Evaluarea eficacităţii instruirii de mediu
Este esenţial să fie analizată eficacitatea programelor de instruire. Toate departamentele trebuie
să evalueze competenţa angajaţilor şi contractorilor pentru desfăşurarea activităţilor lor în
conformitate cu informaţiile prevăzute în programele de instruire. Acest lucru se poate realiza prin:
· Utilizarea de chestionare şi teste după încheierea cursurilor de instruire;

· Observarea practicilor de lucru;
· Includerea cerinţelor de mediu în analizele de performanţă.
Înregistrările privind instruirea de mediu

Este foarte important să fie păstrate înregistrările privind instruirea pentru toţi angajaţii care
participă la cursuri de instruire de mediu interne sau externe, în scopul auditării. Aceste
înregistrări ar trebui să fie integrate cu sistemele existente de înregistrare a cursurilor de instruire
din cadrul companiei.
În cadrul auditurilor compania trebuie de asemenea să arate că s-au păstrat înregistrări privind
participarea contractorilor la cursurile de instruire de mediu.
Referinţe:
Matricea de instruire.
Legături:
Lista de participare la cursuri.
Partea 1
Pagina 44
Matrice privind programul de instruire în perioada 2006 / 2007

Tipul de instruire Audienţa Scop Programul propus Data finalizării
Introducere în problematica de mediu Toţi angajaţii noi, inclusiv Conştientizarea angajaţilor noi şi a contractorilor în legărură cu Înainte de începerea Conform
contractorii responsabilităţile lor de mediu conform politicilor de mediu la lucrului la mină. programului.
nivel de companie şi amplasament, şi autorizaţiillor de
funcţionare privind utilizarea resurselor.
Curs de actualizare privind problemele de Angajaţii existenţi, inclusiv Actualizarea informaţiilor şi informarea în legătură cu orice Cursurile de Conform
mediu contractorii dezvoltări noi apărute. actualizare programului.
programate la
intervale de 18 luni.
Creşterea conştientizării privind Directorul General, directorii de Obţinerea angajamentului pentru Sistemul de Management de Trim. III 2006 Şedinţa directorilor
importanţa Managementului de Mediu. departamente. Mediu al companiei. de departamente
15 Sept 2006
Seminar: Evaluarea riscurilor şi Directorul General, directorii de Instruirea privind identificarea riscurilor şi elaborarea măsurilor Trim. III 2006 25 şi 26 septembrie
EElaborarea planurilor de acţiune departamente, angajaţii din de control al riscurilor şi a planurilor de acţiune. 2006
departamentul de mediu.
Conştientizare generală privind
pproblemele de mediu:
IIntroducere în SMM / Incidente, Toţi angajaţii Informarea şi conştientizarea angajaţilor privind Sistemul de Trim. III 2006 Şedinţe de
Neconformităţi Management al Mediului din cadrul minei şi procedurile aferente. departament – vezi
pogramul de
instruire
Neconformităţi / Îmbunătăţirea continuă Toţi angajaţii Informarea angajaţilor privind definiţiile şi asigurarea de instruire Trim. IV 2006 4 şi 5 octombrie
asupra importanţei identificării şi corectării neconformităţilor. 2006
Răspunsul la situaţii de urgenţă Lucrătorii din schimburi, cei care Asigurarea unei instruiri suficiente a angajaţilor astfel încât să Trim. IV 2006 Seminarii cu
prelevează probe geologice, poată reacţiona eficient în cazul unei situaţii de urgenţă pentru supervizorii
angajaţii din departamentul de mediu. 31 ian./ 1 feb. 07
mediu, contractori.
Refacerea mediului Toţi angajaţii Creşterea conştientizării privind necesitatea şi importanţa Trim. II 2007
refacerii mediului pentru succesul proiectului minier.
Relaţiile cu comunitatea Toţi angajaţii Stabilirea şi menţinerea unei relaţii cu comunitatea Trim. II 2007
Energie Toţi angajaţii Promovarea utilizării eficiente şi conservării resurselor energ. Trim. III 2007
IInstruire privind conformarea:

Zgomot / Emisii de pulberi Contractori – Directorul minei şi Conştientizarea managerilor privind problemele legate de Trim. III 2007 Zgomot - 8/4/07
directorii de departamente zgomot şi pulberi, şi încurajarea adoptării unor practici de lucru Pulberi -19/12/06
care să minimizeze aceste emisii. şi 20/12/07
PPrelevarea de probe biologice şi pentru Departamentul de mediu, Demonstrarea către angajaţi a efectelor potenţiale ale Trim. II 2007
ccalitatea apei operatorii staţiei de epurare deversărilor asupra sistemelor acvatice.
Capabilităţi:
Instructor auditor de mediu Angajaţii dep.de mediu Instruire privind Auditul de Mediu Trim. IV 2007 16 – 20 Oct 06
Partea 1
Pagina 45
3. Comunicare
Comunicarea şi raportarea în cadrul companiei sunt componente esenţiale ale oricărui

sistem de management eficient. O slabă comunicare se va dovedi păgubitoare pentru orice
sistem de management. Un management de mediu eficient va necesita o comunicare
eficientă, atât internă cât şi externă.
Raportarea cuprinde în special rezultatele monitorizării, rapoartele privind neconformităţile,

rapoartele privind accidentele, rezultatele auditurilor de mediu, concluziile inspecţiilor interne
de mediu şi progresul realizat în implementarea rezultatelor auditului. Complexitatea
sistemului de raportare va depinde de fiecare organizaţie şi de activităţile desfăşurate. În
companiile miniere mari sistemul de comunicare trebuie să fie amplu, deoarece conducerea
se află de multe ori departe de activităţile de exploatare propriu-zise, atât din punct de
vedere geografic cât şi operaţional. În companiile mai mici raportarea poate consta din
informări sumare prezentate periodic la şedinţele conducerii.
Responsabilităţile şi sistemele de raportare îi ajută pe angajaţi prin definirea clară a

responsabilităţilor acestora şi furnizarea de informaţii. Acestea nu ar trebui să obstrucţioneze
activităţile de producţie prin generarea unei birocraţii inutile. Menţinerea sistemelor focalizate
ar trebui să fie o prioritate la momentul elaborării acestora, iar eficienţa lor ar trebui să fie
analizată periodic.
Pentru asigurarea unei comunicări interne eficiente în cadrul unei companii, ar trebui
stabilite fluxuri de informaţii atât de sus în jos cât şi invers, precum şi între diferite structuri la
acelaşi nivel. Este important ca astfel de fluxuri de informaţii să ajungă la toţi angajaţii, de la
toate nivelurile organizaţionale, permiţând astfel fiecăruia să contribuie cu idei pe baza
cunoştinţelor lor practice asupra proceselor şi activităţilor pe care le desfăşoară.
Comunicarea externă este de asemenea o componentă esenţială a unui SMM

corespunzător; aflarea şi luarea în considerare a opiniilor părţilor externe (autorităţile,
comunităţile locale, clienţii etc.) ajută la construirea unei imagini publice mai bune a
organizaţiei, şi la abordarea oricăror probleme potenţiale cu părţile externe interesate, încă
dintr-o fază timpurie.
Astfel un SMM eficient ar trebui să includă proceduri pentru (vezi exemplu în FIŞA nr. 11) :
- Comunicarea internă (între diferite niveluri şi funcţii din cadrul companiei), şi
- Solicitarea, primirea, documentarea şi răspunsul la comunicările externe.
Sugestii:
· Informaţi-i pe angajaţi în legătură cu sarcinile şi responsabilităţile lor, şi în acelaşi timp şi despre
motivele pentru care aceste sarcini sunt necesare
· Fluxurile de informaţii către angajaţi ar trebui să fie simple, concise şi precise
· Introduceţi proceduri de răspuns la solicitări într-un mod simplu şi operativ, precum şi proceduri de
înregistrare şi stocare în arhive a documentelor aferente acestor comunicări
Partea 1
Pagina 46
FIŞA nr. 11

Procedură pentru comunicarea internă şi externă
Scop: În concordanţă cu aspectele de mediu şi cu sistemul de management de mediu, această

procedură prezintă în detaliu sistemul adoptat de companie pentru comunicarea internă şi externă
cu toate persoanele relevante, şi pentru menţinerea unor sisteme de primire, documentare şi
răspuns la comunicările relevante din partea părţilor interne, externe sau a altor părţi interesate.
Domeniul de aplicare: Această procedură trebuie adoptată de toţi angajaţii, în legătură cu

activităţile, produsele şi serviciile companiei.
Responsabilităţi: Coordonatorul SMM este responsabil pentru asigurarea comunicării acestei

proceduri către toţi angajaţii. Coordonatorul SMM este responsabil pentru menţinerea acestei
proceduri.
Definiţii:
Părţi interesate – Persoane sau grupuri care au un interes în legătură cu impacturile de mediu ale
produselor, activităţilor sau serviciilor companiei. Aceştia includ autorităţile, locuitorii din zonă,
angajaţii, acţionarii, asiguratorii, clienţii, grupurile de mediu şi publicul larg (adaptat după ISO
14001).
Procedură: În cele ce urmează este descrisă procedura pentru toate comunicaţiile, atât interne
cât şi externe, pe probleme de mediu, siguranţă şi sănătate.
Aspectele care pot fi comunicate sunt: rezultatele auditurilor, informaţii privind eventualele emisii
]n mediu, generarea de deşeuri, informaţii privind accidentele, contaminarea solului, evaluarea
riscurilor, informaţii despre controale etc.
Comunicarea internă
Informaţiile privind generarea de deşeuri vor fi prezentate trimestrial.
Evoluţia programului de mediu şi alte date actualizate privind mediul vor fi prezentate periodic la
panoul cu buletinul de Ştiri de Mediu.
Informaţiile privind accidentele sunt actualizate lunar. Alte actualizări privind siguranţa şi
sănătatea muncii vor fi prezentate periodic la panoul cu buletinul de ştiri de protecţia muncii.
Informaţiile de mediu, de sănătatea şi siguranţa muncii vor fi comunicate utilizând diferite mijloace,
incluzând, dar fără a se limita la:
· Anunţuri la panoul de informare;

· Şedinţe de informare;
· Reţele locale pe calculator;
· Manuale pentru angajaţi;
· Afişe / bannere;
· Distribuţie prin e-mail.
Partea 1
Pagina 47
FIŞA nr.11 (continuare)

Procedură pentru comunicarea internă şi externă
Comunicarea externă
Comunicarea proactivă este încurajată pentru a furniza comunităţii informaţii privind oricare sau
toate din următoarele impacturile de mediu potenţiale sau efective:
· deversări de ape din mină sau ape pluviale în receptori locali;

· pomparea apelor de mină şi influenţele asupra regimului apelor subterane din zonă;
· generarea de pulberi de la activităţile de exploatare şi procesare;
· generarea de zgomot de la activităţile de exploatare şi procesare;
· transportul rutier;
· orice impacturi potenţiale asupra unor situri arheologice sau de patrimoniu;
· impacturi asupra vegetaţiei şi faunei care rezultă din exploatare;
· impactul vizual al haldelor de steril şi iazurilor de decantare.
Primirea şi procesarea
· Primirea tuturor comunicaţiilor de la părţile externe interesate.
· Analiza şi înregistrarea tuturor comunicărilor relevante.
· Răspunsul la comunicările care intră în acest domeniu de
responsabilitate.
· Transmiterea mai departe a comunicărilor către alte departamente
responsabile, inclusiv, dar nu numai, la departamentul central de mediu
şi protecţia muncii.
Comunicări privind aspectele semnificative de mediu şi protecţia muncii

Toate comunicările externe privind aspectele semnificative de mediu, siguranţa şi protecţia
muncii, for fi documentate prin minute.
Referinţe:
Nu există.
Legături:
- Managementul de mediu privind performanţa contractorilor;
- Planurile de management de mediu;
- Politica de mediu;
- Obiectivele, ţintele şi indicatorii cheie de performanţă.
Partea 1
Pagina 48
4. Documentaţia Sistemului de Management de Mediu
Toate strategiile, politicile, responsabilităţile şi procedurile ar trebui să fie clar documentate.

Compania ar trebui de asemenea să documenteze şi să reţină detaliile privind diferitele
programe şi iniţiative desfăşurate în cadrul programului SMM.
Documentaţia reprezintă o referinţă utilă atât

pentru conducere cât şi pentru angajaţi, şi este Documentaţia SMM este de obicei compilată
preferabil să fie elaborată într-o formă care să şi păstrată sub forma unui Manual de Mediu,
care reprezintă o formă convenabilă de
poată fi prezentată şi părţilor externe, cum ar fi colaţionare şi înregistrare a diferitelor
autorităţile, cetăţenii interesaţi, sau chiar componente ale unui SMM.
acţionarii companiei, ca o dovadă a
angajamentului companiei pentru managementul de mediu.
Documentaţia de SMM poate deveni confuză dacă nu este bine structurată. Sistemul de
documentaţie recomandat este unul ierarhic, cu mai multe niveluri. Piramida din Figura 4
ilustrează abordarea recomandată. Forma de piramidă sugerează cel mai bine volumul de
informaţii, gradul de specificitate şi numărul de pagini incluse în fiecare secţiune, care devin
din ce în ce mai mari pe măsură ce se înaintează de la vârful la baza piramidei.
Politica
Manual SMM
Proceduri
Instrucţiuni de lucru
Înregistrări de mediu şi de SMM
Figura 4. Model de documentaţie SMM ierarhizată
Documentaţia SMM constă în mod normal din cinci niveluri de documentaţie:
Nivelul 1 – Politica de mediu. Politica de mediu reprezintă o declaraţie a intenţiilor şi

principiilor organizaţiei în legătură cu performanţa sa de mediu.
Nivelul 2 – Manualul SMM. Acesta reprezintă un ”itinerar” sau o descriere care prezintă pe
scurt modul în care componentele unui SMM îmbinate pot constitui un instrument foarte util.
Un Manual de SMM (a) descrie elementele esenţiale ale sistemului (şi modul în care sunt
legate unul de altul), şi (b) oferă îndrumări privind documentaţia asociată.
Partea 1
Pagina 49
Manualul ar trebui să conţină:
- Politica de mediu;
- Listele de control de la inspecţiile de mediu lunare;
- Responsabilităţile de mediu şi fişele de sarcini pentru amplasament, sau referinţe la
documentele ce conţin fişele de sarcini;
- Structura de raportare pentru fiecare raport sau sistem de informaţie;
- Ţintele şi obiectivele pentru amplasament;
- Fişe sintetice sub formă tabelară pentru ţinte, obiective şi reglementări;
- Procesul de elaborare şi structura planului de management de mediu;
- Programul de monitorizare a emisiilor;
- Procedurile de sistem, operaţionale şi de urgenţă;
- O listă a tuturor registrelor de pe amplasament şi a responsabilităţilor de păstrare a
fiecăruia, cum ar fi registrul de instruire a angajaţilor, registrul de evidenţa a
substanţelor chimice, registrul de sesizări din partea comunităţii şi răspunsuri la
acestea etc.
Nivelul 3 – Proceduri. Acesta este clasificat
în: (a) proceduri la nivel de amplasament sau Încercaţi să păstraţi descrierea la nu mai mult de o
proceduri de sistem, şi (b) proceduri pagină pentru fiecare element SMM. Astfel acestea
sunt mai uşor de citit şi de înţeles – şi mai uşor de
operaţionale şi de urgenţă, proceduri
urmat.
specifice pentru procesele şi activităţile
miniere. Aceste proceduri definesc autoritatea, responsabilităţile şi răspunderea pentru
implementarea şi urmărirea SMM.
Nivelul 4 – Instrucţiunile de lucru pentru SMM. Aceste instrucţiuni sunt instrucţiuni de lucru
detaliate, specifice, care descriu metodele de atingere a obiectivelor de mediu, şi în final, de
conformare cu politica de mediu. Aceste instrucţiuni sunt specifice pentru fiecare activităţi şi
procese individuale, şi se adresează nivelului lucrătorilor.
Nivelul 5 – Înregistrări. Înregistrările trebuie menţinute pentru a monitoriza performanţa SMM

şi pentru a demonstra organismului de certificare că SMM funcţionează. Mai multe elemente
ale sistemului de management de mediu necesită păstrarea înregistrărilor afrente.
Sugestii:
· Documentaţie SMM poate fi păstrată fie pe hârtie, fie electronic. Avantajele formatului electronic
constau în uşurinţa de actualizare, controlul accesului, şi asigurarea utilizării celor mai noi versiuni
ale documentelor de către toţi utilizatorii
· Documentaţia pentru Sistemul de Management de Mediu ar trebui să fie astfel elaborată încât să
fie simplă şi uşor de utilizat. Manualul SMM ar trebui să fie menţinut concis şi schematic şi nu să
includă toate documentele de sistem, fiind făcute referiri la alte documente pentru detalii. Un
exemplu privind conţinutul unui manual SMM este prezentat în FIŞA nr. 12.
· Ar trebui introduse proceduri pentru actualizarea şi îmbunătăţirea sistemului de câte ori este
necesar. Din acest motiv manualul SMM ar trebui să fie menţinut concis, pentru a evita
actualizarea sa pentru orice astfel de modificări aduse sistemului.
Partea 1
Pagina 50
FIŞA nr.12
Schiţă de model de Manual SMM şi de alte documente SMM
Manualul SMM de bază
• Index / Istoricul revizuirilor / Lista de distribuţie

• Politica de mediu
• Descrierea modului în care sistemul abordează fiecare din elementele SMM (şi legăturile
dintre aceste elemente)
- Cum identificăm aspectele de mediu semnificative
- Cum avem acces la, şi cum analizăm cerinţele legale şi de altă natură
- Cum stabilim şi menţinem obiectivele şi ţintele
- Cum suportă structura organizaţională Sistemul de Management de Mediu (scheme cu
structura organizaţională, responsabilităţile-cheie)
- Cum îi instruim pe angajaţi şi asigurăm competenţa
- Cum comunicăm (intern şi extern)
- Cum controlăm documentele SMM
- Cum identificăm procesele cheie şi elaborăm mecanisme de control pentru acestea
- Cum ne pregătim pentru şi cum răspundem la situaţii de urgenţă
- Cum monitorizăm caracteristicile cheie ale operaţiilor şi activităţilor
- Cum identificăm, investigăm şi corectăm neconformităţile
- etc.
Descrierea Programului de Management de Mediu

• Obiective şi ţinte anuale
• Planuri de acţiune (pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor)
• Urmărirea şi măsurarea progresului realizat
Procedurile SMM
• Index / Istoricul revizuirilor / Lista de distribuţie
• Proceduri la nivel de organizaţie (pentru unele elemente ale SMM poate exista mia mult de o
procedură)
- Identificarea aspectelor de mediu
- Accesul la cerinţele legale şi de altă natură
- Instruire, conştientizare şi competenţă
- Comunicare internă şi externă
- Controlul documentelor
- Pregătirea şi răspunsul la situaţii de urgenţă
- Monitorizarea şi măsurarea progresului
- Acţiuni corective şi preventive
- Managementul înregistrărilor
- Auditarea SMM
- Analiza efectuată de management
• Proceduri / Instrucţiuni de lucru pentru operaţii sau activităţi specifice (Proceduri
Operaţionale şi de Urgenţă) (Acestea sunt doar exemple)
- Gestionarea deşeurilor
- Epurarea apelor uzate
- Închiderea şi reabilitarea
- etc.
Alte documente de SMM

- Planuri de răspuns la situaţii de urgenţă
- Registru cu sesizările din partea comunităţii şi răspunsurile la acestea etc.
Partea 1
Pagina 51
5. Controlul documentelor
Un SMM utilizează diferite documente (proceduri, instrucţiuni de lucru, formulare, schiţe şi

altele). Fără un mecanism de gestionare a acestor documente de SMM, organizaţia nu poate
fi sigură că angajaţii utilizează instrumentele corecte. Pentru a asigura utilizarea
documentelor corespunzătoare de către toţi, organizaţia ar trebui să introducă o procedură
care să descrie modul în care aceste documente sunt controlate.
Implementarea acestei proceduri ar trebui să asigure:

· Ca documentaţia aferentă Sistemului de Management de Mediu să fie accesibilă
pentru angajaţi;
· Ca documentaţia să fie revizuită periodic pentru a asigura corespondenţa sa
permanentă cu situaţia reală;
· Dacă au fost aduse modificări documentaţiei, versiunile actualizate ar trebui să fie
disponibile şi accesibile pentru angajaţi, împreună cu documentaţia originală;
· Documentele care nu mai sunt valabile ar trebui să fie îndepărtate din sistem, pentru
a evita utilizarea lor din greşeală de către angajaţi.
Procedura ar trebui să desemneze responsabilitatea şi autoritatea pentru elaborarea
documentelor, modificarea şi menţinerea lor la zi. Cu alte cuvinte, procedura trebuie să
specifice clar cine poate efectiv să genereze şi să modifice documentele, precum şi
procesele respective.
În FIŞA nr.13, Procedura de Control al Documentelor este prezentată ca exemplu de

procedură pentru stabilirea şi menţinerea controlului documentelor pentru documentaţia
SMM.
Sugestii:
· Care documente SMM ar trebui controlate? Trebuie luate în considerare următoarele: Politica de
mediu; Obiectivele şi ţintele; Atribuţiile, responsabilităţile şi autorităţile; documentul care descrie
SMM („Manualul”); Procedurile la nivel de sistem; Procedurile operaţinale / instrucţiunile de lucru;
Planurile asociate (cum ar fi planurile de răspuns la situaţii de urgenţă)
· Ar trebui determinat numărul efectiv de copii ale documentelor SMM necesar şi locaţia lor
optimă pentru a asigura accesul cel mai uşor pentru angajaţi
· O opţiune pentru documentaţia SMM poate consta în elaborarea ei în format electronic, în cazul în
care compania dispune de o reţea de calculatoare accesibilă pentru toţi angajaţii. Această
variantă permite gestionarea şi actualizarea mai uşoară a documentelor, şi în acelaşi timp este
mai „prietenoasă pentru mediu”.
· Manualul de SMM ar trebui să includă o listă a tuturor documentelor elaborate în cadrul SMM
(un index de control al documentelor), inclusiv versiunile lor ulterioare şi actualizările. În cazul în
care au fost distribuite către angajaţi mai multe exemplare din acelaşi document (în format pe
hârtie), se va elabora o listă de distribuţie cu toţi angajaţii care au primit documentul respectiv.
· Modificările şi actualizările documentelor SMM ar trebui scose în evidenţă (de exemplu prin
utilizarea literelor îngroşate sau a culorilor), pentru a permite o citire mai uşoară a actualizărilor.
Partea 1
Pagina 52
FIŞA nr. 13

Procedură pentru Controlul Documentelor SMM

Scop: Această procedură introduce un proces de revizuire, distribuţie şi implementare a
documentelor care descriu şi controlează SMM din cadrul Companiei.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică următoarelor documente (şi modificărilor
acestora) care trebuie controlate: Manualul de mediu; Procedurile de sistem; Procedurile operaţionale
şi instrucţiunile de lucru; Formularele, listele de control, schiţele utilizate în scopuri legate de SMM.
Responsabilităţi:
Coordonatorul SMM păstrează listele de distribuţie a documentelor şi este responsabil cu
îndepărtarea documentelor controlate vechi din toate punctele de emitere şi utilizare, şi cu luarea
măsurilor care să asigure că modificările aduse documentelor controlate sunt înţelese, distribuite şi
comunicate către persoanele implicate din cadrul companiei.
Definiţii:
Nu există.
Procedură:
Manualul SMM:
1. Două copii ale Manualului SMM se află în biroul Coordonatorului SMM. Doar o copie controlată
poate părăsi biroul său. Distribuţia Manualului SMM este responsabilitatea Coordonatorului SMM.
2. Copiile controlate trebuie să poarte ştampila "Exemplar controlat" cu data distribuţiei.
3. Angajaţii care deţin o copie controlată a Manualului SMM răspund pentru păstrarea sa în
siguranţă.
4. Coordonatorul SMM poate distribui şi copii necontrolate. Toate copiile necontrolate trebuie să
poarte ştampila "Exemplar necontrolat - doar pentru referinţă".
Proceduri SMM:
1. Procedurile SMM sunt controlate conform Procedurii # şi sunt responsabilitatea Coordonatorului
SMM (sau persoanei numite în acest scop).
2. Distribuţia Procedurilor SMM este specificată în Lista de Distribuţie.
3. Coordonatorul SMM este responsabil pentru distribuţia procedurilor noi şi revizuite. O copie a
Listei de Distribuţie este semnată şi datată. Această copie este păstrată cel puţin un an.
4. Copiile controlate vor purta ştampila "Exemplar controlat", cu data distribuţiei.
5. Angajaţii care deţin copii controlate are Procedurilor SMM sunt responsabili pentru semnarea
Listei de Distribuţie şi pentru păstrarea în siguranţă a exemplarelor controlate.
6. Controlul formularelor, listelor de verificare şi schiţelor utilizate în scopul SMM urmează acelaşi
proces ca şi cel descris în paşii 1-5 de mai sus.
Proceduri operaţionale şi instrucţiuni de lucru
1. Procedurile operaţionale şi instrucţiunile de lucru sunt controlate conform Procedurii #, şi
responsabilitatea pentru acestea revine Coordonatorului SMM (sau persoanei numite în acest
scop).
2. Distribuţia procedurilor operaţionale şi a instrucţiunilor de lucru este specificată în Lista de
Distribuţie. Copiile controlate poartă ştampila "Exemplar controlat" cu data de distribuţie.
3. Coordonatorul SMM este responsabil cu distribuţia procedurilor şi instrucţiunilor de lucru noi şi
revizuite. O copie a Listei de Distribuţie este semnată şi datată de către Coordonatorul SMM, şi
iniţializată de fiecare primitor. Această copie este păstrată cel puţin un an.
4. Managerii de departamente sau operaţii sunt responsabili pentru coordonarea şi punerea în
aplicare a procesului de implementare a procedurilor şi instrucţiunilor de lucru în zonele lor de
responsabilitate, precum şi pentru documentarea eventualelor sesiuni de instruire care rezultă.
Înregistrările aferente acestor sesiuni de instruire vor fi păstrate în cadrul înregistrărilor privind
instruirea angajaţilor.
Referinţe:
- Lista documentelor controlate
- Model de procedură standard
Legături:
- Documentele scoase din uz
- Comunicarea privind documentele noi / revizuite.
Partea 1
Pagina 53
6. Controlul operaţional
Pentru a asigura respectarea de către Companie a angajamentelor din cadrul politicii de

mediu, unele operaţii şi activităţi trebuie să fie controlate. În cazul în care operaţiile sau
activităţile sunt complexe şi/sau impacturile potenţiale de mediu sunt semnificative, măsurile
de control ar trebui să includă proceduri documentate. Procedurile pot sprijini compania în
gestionarea aspectelor sale de mediu semnificative, asigurarea conformării legislative şi
atingerea obiectivelor de mediu. De asemenea procedurile pot avea un rol esenţial în
instruirea angajaţilor.
Controlul operaţional poate fi control defalcat în două planuri, controlul tehnic şi controlul de
management.
Control operaţional
Stabilirea cerinţelor
Monitorizare Verificare Acţiuni corective
Proces
Flux de intrare Flux de ieşire
Figura 5. Model de control operaţional

(Sursă: “The ultimate implementation guide for QMS & EMS”, Euromines, 2005 [4])
Exemple de activităţi şi operaţii miniere care pot necesita control operaţional:
- gestionarea / eliminarea deşeurilor

- utilizarea explozivilor
- utilizarea cianurilor la minele de aur
- depozitarea şi manipularea materiilor prime şi substanţelor chimice
- întreţinerea şi reparaţiile echipamentelor
Partea 1
Pagina 54
- epurarea apelor uzate

- managementul contractorilor.
Procedura (procedurile) de control operaţional trebuie să fie elaborate pentru acele activităţi
care pot contribui la aspectele semnificative efective sau potenţiale. Aceste proceduri trebuie:
1. Să acopere situaţiile în care absenţa lor ar putea duce la devieri de la politica de

mediu, de la obiective şi ţinte;
2. Să stipuleze criterii de operare.
3. Să identifice aspectele de mediu semnificative legate de bunurile şi serviciile utilizate
de companie, şi să comunice procedurile şi cerinţele relevante furnizorilor şi
contractorilor.
Procedurile ar trebui să acopere funcţionarea normală, funcţionarea în condiţii deosebite şi
situaţiile de urgenţă.
Clauzele de mediu cuprinse în procedurile operaţionale de mediu existente vor necesita

suficientă informaţie pentru a permite personalului care efectuează aceste sarcini să le
identifice pe acelea care au un impact real sau potenţial asupra mediului. Sunt necesare
suficiente detalii pentru a permite personalului să îndeplinească aceste sarcini într-un mod
care nu are nici un impact sau are impact minim asupra mediului.
Exemple de Proceduri Operaţionale de Mediu (POM) sunt prezentate în secţiunea 2.2 a

acestui manual. În FIŞA nr. 14 este prezentat un exemplu de procedură pentru controlul
procedurilor operaţionale.
Sugestii:
· Sugestii pentru scrierea procedurilor operaţionale de mediu (POM):
- Trebuie mai întâi înţeles procesul existent. Se va începe cu o diagramă de proces, dacă este
disponibilă. Dacă este posibil se va porni de la procedurile neoficiale existente.
- Acordaţi atenţie paşilor necesari pentru o implementare consistentă.
- Utilizaţi un format şi o abordare consistente.
- Analizaţi procedurile în variantă preliminară cu angajaţii care urmează să le implementeze. (Sau,
şi mai bine, solicitaţi angajaţilor să contribuie la elaborarea procedurilor).
- Menţineţi procedurile simple şi concise. Detaliile excesive nu oferă un control mai bun şi pot duce
la confuzia utilizatorului.
· Existenţa procedurilor operaţionale de mediu relevante trebuie comunicate tuturor angajaţilor noi
şi principalilor contractori în timpul instructajului pe amplasament
· În procesul de instruire a angajaţilor şi contractorilor cu privire la folosirea POM, este critic de
specificat modul în care aceste proceduri sunt denumite şi locul în care pot fi găsite. Acolo unde
este posibil, POM trebuie să fie disponibile acolo unde trebuie folosite
· Este esenţial să aibă loc revizuirea periodică a clauzelor de mediu din POM existente pentru a
evalua dacă procedurile sunt urmate de personal şi de contractori şi dacă încă se menţin
relevante şi eficace.
Partea 1
Pagina 55
FIŞA nr. 14

Procedură de control operaţional

Scop: Această procedură stabileşte modurile de control operaţional pentru acele activităţi care sunt
asociate aspectelor de mediu semnificative identificate. Implementarea acestei proceduri va ţine sub
control situaţiile în care absenţa unor astfel de proceduri ar putea duce la abateri de la politica de mediu,
obiectivele şi ţintele de mediu, şi va asigura un mecanism de stipulare a unor criterii de operare.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor companiilor miniere care trebuie să
elaboreze, să implementeze, să menţină şi să actualizeze documentaţia şi alte cerinţe legate de controlul
operaţional.
Responsabilităţi:
Responsabilul de Mediu de pe amplasament.
- Elaborează şi menţine Procedurile Operaţionale de Mediu (POM)
- Asigură implementarea POM şi aplicarea lor de către angajaţi şi contractori;
Directorii de departamente
- Asigură ca angajaţii să fie conştienţi de, şi să aplice POM
- Contribuie la elaborarea POM.
Directorul General
- Aprobă POM pentru amplasament
Definiţii:
Control operaţional - Proces de stabilire şi menţinere a unui control asupra operaţiilor, problemelor şi
impacturilor de mediu, prin utilizarea unor proceduri documentate şi asigurarea instruirii corespunzătoare
a angajaţilor şi contractorilor etc.
Procedură:
Toate companiile miniere trebuie să includă clauze de mediu sau cerinţe de mediu în Procedurile
Operaţionale de Mediu (POM) sau în Instrucţiunile de Lucru (IL) existente.
POM trebuie să fie documentate pentru:
- Toate activităţile care ar putea avea un impact asupra mediului dacă nu sunt desfăşurate corect (de
ex. manipularea materialelor periculoase);
- Toate activităţile care trebuie să poată fi repetate pentru a asigura de fiecare dată acelaşi nivel de
calitate (de ex. prelevarea probelor de apă);
- Toate aspectele de mediu semnificative pentru amplasamentul minier. Unde este posibil planurile
operaţionale de management ar trebui utilizate şi actualizate conform cerinţelor.
Clauzele de mediu trebuie să fie introduse de Directorii de Departamente respectivi în POM existente,
pentru a asigura desfăşurarea acelor activităţi fără nici un impact sau cu un impact de mediu redus.
Directorii de departamente trebuie să identifice şi să comunice Responsabilului de Mediu toate procedurile
operaţionale relevante, precum şi un program de actualizare a acestora.
POM trebuie să fie simple şi uşor de urmat.
POM trebuie elaborate în colaborare cu angajaţii care urmează să le utilizeze, pentru a asigura ca
procedurile să fie relevante şi să poată fi puse în practică.
Existenţa POM trebuie să fie comunicată la toate sesiunile de instruire a noilor angajaţi şi la cele de
instruire pe problematică de mediu, şi trebuie de asemenea să se menţioneze locul unde aceste proceduri
sunt păstrate.
POM la nivel de departament vor fi păstrate în locurile unde vor fi şi utilizate, o copie fiind păstrată în
cadrul Manualului SMM.
POM vor fi revizuite periodic pentru a asigura că sunt încă relevante şi că sunt puse în practică. Acest
lucru se va face prin procesul de auditare. Modificările vor fi apoi puse în practică printr-un program de
îmbunătăţiri de mediu.
Referinţe:
- Program de Îmbunătăţiri de Mediu
- Procedură de monitorizare
- Procedură de audit
Legături:
Procedurile Operaţionale de Mediu (POM).
Partea 1
Pagina 56
7. Pregătire pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns
Oricât de bine pregătită ar fi o companie minieră, există totuşi posibilitatea de apariţie a unor
accidente şi a altor situaţii de urgenţă. Astfel compania trebuie să evalueze sistematic riscul
total legat de potenţialele situaţii de urgenţă care pot surveni, şi apoi să elaboreze planuri şi
proceduri care să asigure un răspuns corespunzător al Companiei la situaţiile neaşteptate
sau accidentale. Pregătirea şi răspunsul eficiente
pot duce la scăderea accidentărilor, la prevenirea Nu vă gândiţi doar la răspuns - focalizaţi-vă
sau minimizarea impacturilor de mediu, la protecţia în primul rând asupra prevenirii
angajaţilor şi vecinilor, la reducerea pagubelor accidentelor.
materiale şi minimizarea timpului de nefuncţionare.
Într-un context de mediu, o situaţie de urgenţă este definită ca un eveniment anormal care
duce la o încălcare a cerinţelor legislative de mediu şi la pagube potenţial semnificative
asupra mediului. Din determinarea aspectelor şi impacturilor de mediu ale companiei, un
proces se poate desfăşura în două categorii de condiţii: condiţii normale şi condiţii anormale
de funcţionare. Dacă impacturile de mediu potenţiale în caz de condiţii anormale de
funcţionare sunt semnificative, atunci aceste condiţii anormale se transformă într-o situaţie
de urgenţă.
Cauze posibile ale situaţiilor de urgenţă pentru industria minieră (lista nu este
exhaustivă) [4] :
Problemele legate de scurgeri pe parcursul exploatării miniere care pot avea efecte asupra
mediului înconjurător din imediata apropiere.
Minele şi amplasamentele miniere abandonate
Contaminarea apei subterane
Generarea de deşeuri, reducerea şi identificarea fluxurilor de deşeuri
Determinarea şi monitorizarea calităţii solului şi a apei subterane
Evaluarea solurilor contaminate cu substanţe periculoase
Monitorizarea cuprinzătoare a terenurilor unde sunt eliminate deşeuri
Monitorizarea chimică, bacteriologică şi radiologică a şlamului şi apelor uzate industriale şi
municipale, deversate în apele de suprafaţă, în apa subterană sau pe sol.
Analiza şi controlul emisiilor şi imisiilor atmosferice
Determinarea poluanţilor din mediul geologic.
Controlul şi utilizarea explozivilor sau altor echipamente miniere
Analiza şi controlul contaminării radioactive generată de activităţile industriale.
Monitorizarea şi controlul zgomotului şi vibraţiilor la mine şi la exploatările miniere, şi în
zonele de lucru şi localităţile învecinate.
Monitorizarea şi controlul pericolelor legate de suprafaţa terenurilor în zonele miniere, cu
referire la golurile subterane aflate la adâncimi mici şi evaluarea eficienţei umplerii acestora.
Monitorizarea pericolelor legate de amplasamentele minelor închise.
Refacerea minelor şi a carierelor.
Partea 1
Pagina 57
Abordarea optimă constă în primul rând în evitarea situaţiilor de urgenţă prin minimizarea
şanselor apariţiei unui eveniment anormal cu consecinţe extreme. Odată minimizate riscurile
pe cât posibil, următoarea etapă constă în elaborarea unei strategii de abordare a situaţiilor
de urgenţă (un plan pentru situaţii de urgenţă) şi a acţiunilor specifice pentru fiecare
situaţie de urgenţă (procedurile şi instrucţiunile de lucru). Compania ar trebui să stabilească
şi să menţină o procedură care:
1. să identifice potenţialele accidente şi situaţii de urgenţă;

2. să răspundă la accidente şi situaţii de urgenţă;
3. să prevină şi să reducă impacturile de mediu care pot fi asociate cu aceste situaţii;
4. să analizeze să şi revizuiască, când este necesar, procedurile de pregătire şi de
răspuns la situaţii de urgenţă, în special după apariţia unui accident sau situaţie de
urgenţă.
În elaborarea procedurilor de pregătire şi răspuns la situaţii de urgenţă pentru o companie

minieră, ar trebui luate în considerare următoarele aspecte [4]:
- Substanţele lichide şi gazele (naturale) inflamabile, rezervoarele de depozitare,

gazele sub presiune şi măsurile de prevenire a scurgerilor sau deversărilor
accidentale. De asemenea, măsurile care trebuie luate în cazul survenirii unui astfel
de eveniment;
- Cel mai probabil tip şi dimensiune a situaţiilor de urgenţă sau a accidentelor;
- Metoda cea mai corespunzătoare pentru a răspunde unui accident sau unei situaţii de
urgenţă;
- Planuri de comunicare internă şi externă;
- Acţiunile necesare pentru reducerea efectelor negative asupra mediului;
- Acţiunile de reducere a impacturilor şi de răspuns care trebuie întreprinse în cazul
diferitelor tipuri de accidente;
- Necesitatea efectuării unor investigaţii post-accident pentru a permite iniţierea unor
acţiuni corective şi preventive;
- Verificarea periodică a procedurii de răspuns la situaţii de urgenţă;
- Instruirea angajaţilor privind răspunsul la situaţii de urgenţă;
- O listă a personalului cheie şi a instituţiilor care pot oferi ajutor, inclusiv date de
contact (de ex. brigada de pompieri, servicii de curăţare a scurgerilor, organizaţii de
salvare, alte organizaţii care oferă ajutor, autorităţile locale, pentru evacuări sau
avertizare);
- Căile de evacuare şi punctele sigure de adunare;
- Potenţialul de apariţie a unei situaţii de urgenţă la instalaţii aflate în apropiere, care
pot afecta amplasamentul minei;
- Posibilitatea asistenţei reciproce de la organizaţiile învecinate.
Pot fi obţinute informaţii utile din fişele de siguranţă ale materialelor, schiţele instalaţiilor,
diagramele de proces, diagramele privind reţelele de conducte şi echipamentele, codurile şi
standardele de proiectare şi specificaţiile sistemelor de siguranţă. În FIŞA nr. 15 este
prezentat un exemplu de Procedură de Pregătire şi Răspuns pentru situaţii de urgenţă.
Partea 1
Pagina 58
Sugestii:
· Instruiţi angajaţii pentru răspunsul rapid. Există trei componente esenţiale ale răspunsului rapid:
resursele necesare; un sistem eficace de monitorizare; şi exerciţii de instructaj realiste
· Utilizaţi experienţa dobândită şi acţiunile legate de alte sisteme (de ex. pentru problemele de
sănătatea şi siguranţa muncii)
· Afişaţi copii ale planului pentru situaţii de urgenţă (sau cel puţin numele de contact principale şi
numerele de telefon) în mai multe locuri de pe amplasament, şi în special în zonele unde există
pericole semnificative. Includeţi numerele de telefon ale coordonatorului pentru situaţii de urgenţă
de pe amplasament, pe cele de la brigada locală de pompieri, poliţie, spital, echipajele de salvare
şi alte organisme, după caz.
Partea 1
Pagina 59
FIŞA nr. 15

Procedură de Pregătire şi Răspuns la Situaţii de Urgenţă

Scop :
Această procedură prezintă activităţile necesare pentru:
1) Planificarea şi pregătirea pentru o potenţială urgenţă de mediu care poate reprezenta o
ameninţare imediată şi semnificativă pentru populaţie şi/sau pentru mediu.
2) Modul de răspuns la astfel de situaţii în cazul în care un astfel de eveniment este iminent sau se
produce.
De asemenea această procedură identifică programele şi îndrumarele existente pentru sprijinirea
acestor activităţi.
Domeniul de aplicare:
Această procedură acoperă toate activităţile şi procesele din cadrul companiei. Procedura se aplică
la acţiunile tuturor angajaţilor din cadrul companiei, precum şi serviciilor şi produselor livrate de
furnizori şi subcontractori, pe perioada în care aceştia lucrează pe amplasamentul minier.
Responsabilităţi:
Coordonarea acţiunilor de răspuns la situaţii de urgenţă se va face în conformitate cu Planul de
Răspuns la Situaţii de Urgenţă aplicabil.
Toţi angajaţii de pe amplasament sunt responsabili pentru identificarea potenţialelor condiţii, practici
sau activităţi care ar putea genera o situaţie de urgenţă, şi pentru comunicarea acestor observaţii
către superiorul lor sau Responsabilul de mediu. Angajaţii vor notifica imediat biroul de control de pe
amplasament în legătură cu orice condiţii de urgenţă apărute sau iminente.
Definiţii:
Incidentele de urgenţă sunt definite ca fiind acele incidente care implică un risc ridicat pentru
sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi a publicului, şi o ameninţare semnificativă pentru mediu.
Procedură
Planificarea şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă
Activităţile de planificare şi pregătire pentru situaţii de urgenţă desfăşurate de companie includ:
- Actualizarea planurilor de răspuns la situaţii de urgenţă;
- Instruirea angajaţilor;
- Analiza evenimentelor şi accidentelor survenite pe amplasament şi la alte instalaţii
similare din cadrul sau din afara companiei.
- Derularea de exerciţii de simulare;
- Efectuarea unor audituri de sănătatea şi protecţia muncii şi de mediu pentru
identificarea unor puncte unde sunt necesare acţiuni corective sau preventive, sau
îmbunătăţiri;
- Coordonarea cu autorităţile locale;
- Coordonarea cu vecinii.
Pericolele de mediu potenţiale sau activităţile care ar putea genera o situaţie de urgenţă ar trebui să
fie identificate în cadrul Analizei Conducerii, cu implicarea Responsabilului de Mediu şi a Echipei de
Siguranţă de pe amplasament.
O analiză similară ar trebui să aibă loc şi în cazul în care survine o modificare majoră la
echipamente sau procese. Orice modificări ale politicilor, procedurilor sau instrucţiunilor pentru
reducerea şanselor de apariţie a unei situaţii de urgenţă vor fi comunicate tuturor angajaţilor de pe
amplasament şi a altor părţi afectate cât se poate de repede, şi de asemenea vor fi încorporate în
programul de instruire de mediu al companiei.
Toate modificările ar trebui să fie documentate în conformitate cu Controlul Documentelor.
Planuri de Răspuns la Situaţii de Urgenţă
Procedurile curente de răspuns la situaţii de urgenţă includ:
- Planul de răspuns la situaţii de urgenţă
- Manualul de răspuns la apariţia unor scurgeri neprevăzute
- Procedura de urgenţă pentru deversări de substanţe chimice
- Sistem de evaluare a pericolelor chimice
Partea 1
Pagina 60
Procedură de Pregătire şi Răspuns la Situaţii de Urgenţă
- Program de siguranţă şi inspecţii

- Plan în caz de funcţionare defectuoasă şi pentru reducerea pagubelor
- Sistem de monitorizare continuă a emisiilor şi raportare privind situaţiile de întrerupere,
avaria sau funcţionare defectuoasă
- Manual de operare privind gestionarea scurgerilor de mercur/ Codul de operare cu cianuri
- Manual de lucru în birouri - siguranţă şi securitate
Aceste documente şi planuri vor fi menţinute în conformitate cu cerinţele legislative, şi cu cele

existente la nivel de companie, filială sau amplasament.
Toate acţiunile de răspuns la situaţii de urgenţă desfăşurate de angajaţii companiei sau de alţi
angajaţi vor trebui întreprinse în limitele nivelurilor de instruire existente, competenţelor, protecţiei
personale, politicilor şi reglementărilor aplicabile. Asistenţa externă va fi solicitată în conformitate cu
planul de răspuns la situaţii de urgenţă corespunzător.
Echipamente pentru răspunsul la situaţii de urgenţă

Echipamentele de răspuns la situaţii care ar putea fi necesare în caz de scurgeri sau alte eliminări
accidentale se află pe terenul companiei. Aceste locaţii sunt identificate în Manualele de Răspuns la
Scurgeri Accidentale. Aceste echipamente vor fi verificate periodic pentru a se asigura că sunt
depozitate, accesibile şi în stare corespunzătoare pentru planurile de răspuns curente şi pentru
nevoile potenţiale.
Notificări
Notificările în caz de urgenţă sau în caz de deversare accidentală de poluanţi în mediu vor fi
raportate conform planului aplicabil. Acesta va include persoane din cadrul companiei precum şi
persoane oficiale din cadrul autorităţilor, inclusiv cele de siguranţă publică, după caz. În plus, vor fi
urmate şi Notificările de Mediu, care vor include toată documentaţia necesară.
În cazul tuturor notificărilor, timpul este un element esenţial.
Analiza incidentelor
Toate acţiunile de răspuns la situaţii de urgenţă vor fi analizate, iar rezultatele vor fi transmise
echipei de management de pe amplasament, şi Responsabilului de Mediu. Această analiză va
trebui să includă cel puţin următoarele elemente:
- Descrierea incidentului, inclusiv evenimentele care au dus la apariţia situaţiei de urgenţă;
- Acţiunile de răspuns întreprinse pe amplasament;
- Cauza principală;
- Posibile disfuncţionalităţi de sistem sau procedurale;
- Acţiuni corective şi preventive;
- Modificări necesare ale politicilor, procedurilor sau instrucţiunilor;
- Instruire sau comunicare în urma evenimentului.
Orice planificare ulterioară a unor acţiuni corective şi preventive va trebui să urmeze procedurile şi
cerinţele de documentaţie identificate în Manualul SMM, Non-conformităţi şi Acţiuni Corective şi
Preventive.
Documentaţie
Toate acţiunile de răspuns la situaţii de urgenţă vor fi documentate în conformitate cu planul pentru
situaţii de urgenţă cu cerinţele privind notificările de mediu prevăzute în Procedura aplicabilă.
Înregistrările privind aceste evenimente vor fi în conformitate cu Manualul de Management al
Înregistrărilor Companiei.
Responsabilul de Mediu va menţine o listă curentă cu toate planurile de urgenţă şi va lua măsurile
necesare pentru a asigura că aceste planuri sunt la zi şi disponibile.
Referinţe:
Lista Documentelor de SMM
Planul de Răspuns la Situaţii de Urgenţă
Manual de răspuns în caz de scurgeri accidentale
Procedură de urgenţă în caz de deversări de substanţe chimice
Legături:
Înregistrările evenimentelor.
Partea 1
Pagina 61
Verificare şi Acţiuni Corective

Execută
Monitorizare şi măsurare Planifică
Evaluarea conformării
Neconformităţi, Acţiuni corective şi Acţiuni Corective
Controlul Înregistrărilor Acţionează
Verifică
Auditul intern
1. Monitorizare şi măsurare. Evaluarea conformării
Odată ce au fost identificate impacturile semnificative ale Companiei şi au fost iniţiate

proiecte, în cadrul Programelor de Management, pentru îmbunătăţirea performanţei de
mediu, trebuie puse în aplicare procedurile de Control Operaţional pentru menţinerea
controlului. Următoarea sarcină constă în monitorizarea în mod regulat a acestei performanţe
şi colectarea dovezilor (date, înregistrări etc.) care să ateste că impactul este sub control.
Indicatorii de performanţă de mediu selectaţi de Companie pentru respectarea cerinţelor

politicii ar trebui să fie obiectivi, verificabili şi reproductibili:
- Obiectivi înseamnă că indicatorii de performanţă trebuie monitorizaţi sau măsuraţi la

intervale de timp definite;
Caracteristicile unui Program de
Măsurare eficace:
- Pentru a fi verificabile, datele trebuie să fie
- simplu
documentate şi păstrate într-un mod simplu şi - flexibil
accesibil. - consistent
- continuu
- Pentru a fi reproductibilă metoda trebuie să fie - rezultatele să fie comunicate
prezentată în scris şi să fie controlată sistematic - să genereze date credibile.
pentru a asigura introducerea procedurilor corecte.
De multe ori termenii monitorizare şi măsurare generează confuzii. Conform unei definiţii
stricte, monitorizarea reprezintă controlul periodic al stării unui proces sau unei situaţii.
Măsurarea produce date cantitative precise şi cu acurateţe privind componentele fizice sau
chimice ale unui proces. Totuşi, în majoritatea cazurilor, se acceptă utilizarea termenului de
monitorizare care include şi măsurarea.
La efectuarea monitorizării şi măsurării următoarele aspecte sunt esenţiale:

- Selectarea parametrilor cheie şi documentarea măsurătorilor care urmează a fi
efectuate, cu specificarea limitelor de control aplicabile;
- Identificarea tehnicilor corespunzătoare de măsurare, a datelor, locaţiilor şi
persoanelor care efectuează măsurătorile;
- Menţinerea unor proceduri de control al calităţii şi asigurarea unor acţiuni corective
pentru răspunsul rapid şi corespunzător la evoluţiile negative ale proceselor;
Partea 1
Pagina 62
- Asigurarea şi documentarea procedurilor de calibrare şi întreţinere curentă, de

securitate şi protecţie a echipamentelor de măsurare.
Monitorizarea, măsurarea şi evaluarea impacturilor semnificative şi a performanţei de mediu

a obiectivelor şi ţintelor companiei reprezintă primii paşi în măsurarea eficacităţii unui SMM.
Compania trebuie:
- să elaboreze proceduri pentru monitorizarea şi măsurarea în mod regulat a

caracteristicilor cheie ale operaţiilor şi activităţilor care pot avea un impact
semnificativ asupra mediului, inclusiv: înregistrarea de informaţii pentru urmărirea
performanţei, controale operaţionale relevante şi conformarea cu obiectivele şi ţintele
sale de mediu;
- calibrarea echipamentelor de monitorizare şi păstrarea înregistrărilor aferente acestui

proces;
- elaborarea unei proceduri de evaluare periodică a conformării cu cu legislaţia şi

reglementările de mediu relevante. Această cerinţă poate fi completată cu audituri
interne şi/sau externe, sau cu alte metode de monitorizare. Frecvenţa monitorizării ar
trebui să depindă de gradul de risc de mediu, de condiţiile din autorizaţii etc
Odată stabilite procedurile de control şi îmbunătăţire a performanţei activităţilor desfăşurate,

este esenţial să se verifice dacă acestea duc la rezultatul dorit.
Programele de monitorizare sunt necesare pentru monitorizarea impacturilor de mediu
semnificative ale operaţiilor. Unele din principalele puncte care trebuie luate în considerare
sunt:
§ Calitatea aerului - emisii din surse punctiforme şi fugitive;

§ Calitatea apei subterane şi de suprafaţă;
§ Monitorizarea în cadrul refacerii mediului;
§ Monitorizarea florei şi faunei;
§ Deşeurile generate şi eliminarea lor controlată;
§ Consumul de apă şi de energie.
În FIŞA nr. 16 este prezentat un exemplu de Procedură de Monitorizare şi Măsurare.

Partea 1
Pagina 63
Sugestii:
· Asiguraţi clarificarea diferenţei dintre Evaluările Performanţei de Mediu (EPE) şi audituri.
Auditurile sunt periodice, independente, presupun culegerea de date şi verifică conformitatea.
EPE sunt continue, frecvente, cad în responsabilitatea companiei şi evaluează performanţa
proceselor
· Măsurătorile trebuie să fie simple şi uşor de înţeles. De aceea metodele de reprezentare grafică
au atâta succes - o imagine spune cât o mie de cuvinte
· Urmăriţi în mod riguros evoluţiile şi indicaţi în mod onest progresul realizat. Fiţi pregătiţi să
acceptaţi rezultatele negative, dacă acestea sunt o reflectare corectă a realităţii. Nu modificaţi
măsurătorile; modificaţi procesul, sistemele, produsul. Acesta este scopul măsurărilor - să arate
când şi unde trebuie aduse îmbunătăţiri. Monitorizarea este mai importantă decât se consideră
de obicei. Ajută la evaluarea performanţei, oferă un feed-back şi reprezintă baza unui mecanism
de control, şi de asemenea îndeplineşte două alte funcţii importante:
- oferă un semnal pentru angajaţi că firma ia în serios performanţa de mediu;
- face parte dintr-o privire mai de ansamblu asupra problematicii de mediu care este în curs de
dezvoltare, care se poate transforma într-o avertizare timpurie pentru companie prin selectarea
indicatorilor corespunzători de performanţă de mediu pentru a fi monitorizaţi.
.
Partea 1
Pagina 64
FIŞA nr. 16

Monitorizare şi măsurare
Scop: Asigurarea unei proceduri standard pentru monitorizarea şi măsurarea în mod regulat a
caracteristicilor cheie ale operaţiilor şi activităţilor companiei care pot avea un impact de mediu
semnificativ.
Domeniu de aplicare: Această procedură detaliază acţiunile de monitorizare şi măsurare introduse
şi responsabilităţile pentru asigurarea implementării.
Definiţii:
Nu există.
Responsabilităţi:
Responsabilul de mediu va monitoriza periodic operaţiile şi activităţile care pot avea impacturi
semnificative asupra mediului.
Responsabilul de Mediu va revizui şi va evalua politica de mediu, obiectivele şi ţintele, în funcţie de
performanţa indicată de rezultatele monitorizării.
Responsabilul de Mediu va solicita departamentelor corespunzătoare să întreprindă acţiuni
corective în cazul în care rezultatele monitorizării indică prezenţa unor neconformităţi.
Directorii de departamente vor asigura implementarea măsurilor necesare pentru monitorizare şi
măsurare în zonele lor de responsabilitate, cu frecvenţa cerută, şi în conformitate cu autorizaţiile
sau cu alte cerinţe legale, şi că rezultatele sunt publicate.
Procedură
Toate instalaţiile minere trebuie să elaboreze, să implementeze, să menţină şi să revizuiască
programe de monitorizare a mediului pentru:
· Respectarea cerinţelor din autorizaţii şi a altor cerinţe legale;

· Respectarea angajamentelor de mediu voluntare sau de altă natură;
· Monitorizarea impactului de mediu al proceselor şi activităţilor desfăşurate pe amplasament,
· Implementarea unor acţiuni corective pentru toate impacturile de mediu identificate.
· Măsurarea îmbunătăţirii performanţei de mediu şi a progresului realizat faţă de obiectivele şi
ţintele de mediu, aşa cum sunt acestea prevăzute în Sistemul de Management de Mediu.
Programele de monitorizare sunt necesare pentru monitorizarea impacturilor de mediu semnificative

ale companiei. Principalele domenii care trebuie luate în considerare, dacă sunt relevante, includ,
dar nu sunt limitate la:
· Apa de suprafaţă, apa subterană, apele de proces şi apele pluviale;
· Calitatea aerului de la coş şi de la sursele de emisii fugitive;
· Monitorizarea refacerii mediului şi zonele unde apar perturbaţii;
· Monitorizarea florei şi faunei;
· Consumul de energie şi de apă;
· Volumele de deşeuri solide şi de materiale reciclabile.
Frecvenţa monitorizării va trebui să depindă de nivelul riscului de mediu, de condiţiile din autorizaţie
şi de frecvenţa cu care se desfăşoară activitatea sau procesul respectiv.
Toate întreprinderile miniere trebuie să elaboreze un Program documentat de Monitorizare de
mediu care să permită implementarea şi derularea cu eficacitate a acţiunilor de monitorizare, în
conformitate cu un program prestabilit.
Programele de monitorizare trebuie să includă toate cerinţele de monitorizare prevăzute în

autorizaţie precum şi alte cerinţe legislative, angajamente voluntare, cerinţe la nivel de companie,
cerinţe specifice legate de proiect şi alte cerinţe impuse de sistemul de management de mediu, sau
cerinţe de performanţă.
Partea 1
Pagina 65

Monitorizare şi măsurare
Gradul de acurateţe necesar pentru programele de monitorizare de mediu trebuie să fie determinat
de gradul de risc de mediu, de variaţiile sezoniere, de tehnologia, personalul şi resursele
disponibile, de locaţia amplasamentului, de condiţiile din autorizaţie etc.
Programele de monitorizare implementate pentru respectarea condiţiilor din autorizaţii trebuie să fie
derulate cu un grad de acurateţe care să permită identificarea cu încredere a situaţiilor de
conformare şi de neconformare.
Calibrarea echipamentelor de monitorizare

În cazurile în care sunt utilizate echipamente sau instrumente de măsurare, acestea trebuie
întreţinute, reparate şi calibrate periodic, conform instrucţiunilor furnizorului. Aceste informaţii vor fi
incluse în programul de monitorizare, pentru a asigura planificarea şi înregistrarea lor
corespunzătoare.
Stocarea datelor de monitorizare

Toate datele de monitorizare de mediu colectate trebuie stocate astfel încât să permită localizarea
şi recuperarea cu uşurinţă a informaţiilor.
Toate întreprinderile miniere vor trebui să stocheze cât mai mult posibil datele de mediu în format
electronic. Toate datele păstrate în format electronic vor trebui să aibă şi un duplicat de rezervă,
păstrat într-un loc diferit.
Companiile unde se colectează volume semnificative de date vor trebui să ia în considerare
posibilitatea utilizării unor baze de date relaţionale pentru stocarea datelor, sau, în cazul datelor
spaţiale, posibilitatea utilizării GIS (Sisteme Informaţionale Geografice).
Toate datele de monitorizare trebuie înregistrate într-un interval de timp rezonabil de la primirea
rezultatelor / datelor din toate sursele interne sau externe.
Analiza datelor pentru stabilirea tendinţelor

Toate datele de monitorizare vor fi analizate periodic pentru a stabili tendinţele de evoluţie, care pot
indica îmbunătăţirea sau deteriorarea impactului de mediu evaluat.
În cazul în care se observă o deteriorare a mediului, trebuie luate acţiunile corective necesare
pentru îndreptarea situaţiei.
Dacă datele de monitorizare indică depăşirea limitelor prevăzute în autorizaţie sau în alte acte
legislative, atunci este necesară raportarea datelor obţinute.
Raportarea datelor de monitorizare
Rapoartele sintetice privind programele de monitorizare de mediu trebuie raportate anual la nivel de
companie. Informaţiile relevante vor fi incluse în Raportul Public Anual de Mediu.
Referinţe:
Standardele române de monitorizare
Legături:
- Programul de monitorizare de mediu pentru amplasament
- Datele de monitorizare
- Raportarea neconformităţilor de mediu
- Evaluarea şi monitorizarea amplasamentelor contaminate
- Monitorizarea şi prelevarea probelor de aer, apă, deşeuri.
Partea 1
Pagina 66
2. Neconformităţi, acţiuni corective şi acţiuni preventive
Expresia neconformitate se referă la orice aspecte care nu repsectă sau nu sunt conforme cu
cerinţele stabilite în SMM sau în standardul ISO 14001. Altfel spus, neconformitate
înseamnă:
- sistemul nu respectă criteriile SMM (cum ar fi cele prevăzute în standardul ISO

14001); sau
- implementarea nu este consistentă cu programele SMM.
Neconformităţile de mediu ar putea fi indicate de următoarele surse:

§ Încălcarea condiţiilor din autorizaţiile de funcţionare;
§ Nerespectarea cerinţelor de mediu din procedurile operaţionale;
§ Constatările auditurilor interne şi externe;
§ Anomalii semnificative şi repetate în datele de monitorizare de mediu
Sursele care pot identifica neconformităţile pot include şi procedurile de măsurare sau
verificare, auditurile, accidentele, analiza elementelor cheie sau a altor activităţi, sugestiile
din partea angajaţilor, sau modificările survenite în operaţiile sau activităţile companiei.
Controlul eficace asupra activităţilor organizaţiei

Focalizaţi-vă asupra corectării şi prevenirii
depinde de asigurarea identificării rapide a
problemelor. Prevenirea este în general mai
oricăror neconformităţi de SMM sau alte ieftină decât remedierea problemelor după ce
deficienţe de sistem (cum ar fi neconformităţile apar (sau după ce apar din nou).
legislative), a acţiunilor de remediere necesare
şi a acţiunilor de prevenire a repetării acelor situaţii. Aspectele de neconformitate trebuie
analizate în mod sistematic şi structurate pentru a determina cauza problemei şi a demonstra
existenţa unei legături între acţiunile corective propuse şi problema respectivă - analiza
cauzei primordiale. Scopul major al unei astfel de analize este detectarea modelelor de
evoluţie sau tendinţelor, ceea ce va permite anticiparea şi prevenirea problemelor viitoare,
un lucru esenţial pentru menţinerea încrederii în sistemul de management.
Compania ar trebui să elaboreze proceduri care să asigure mecanismul de abordare a

neconformităţilor şi luarea măsurilor necesare pentru prevenirea repetării acestor situaţii. Ar
trebui acoperite următoarele puncte:
- Determinarea cauzei
- Elaborarea unui plan de acţiune care:
o să asigure revenirea la starea de conformare cât de repede posibil;
o să prevină repetarea situaţiei de neconformitate;
o să evalueze şi să reducă efectele negative asupra mediului.
- Asigurarea eficacităţii acţiunilor de prevenire.
- Determinarea eficacităţii măsurilor luate.
- Înregistrarea modificărilor în proceduri care rezultă din acţiunile întreprinse.
Partea 1
Pagina 67
Se poate utiliza chiar o singură procedură pentru o serie de situaţii de neconformitate,

indiferent de modul cum pot varia planurile de acţiune. Incidentele şi accidentele majore ar
trebui să fie acoperite de planuri şi proceduri pre-determinate care necesită acţiuni imediate,
dat fiind riscul mai mare de producere a impacturilor negative de mediu.
În FIŞA nr. 17 - Procedură pentru neconformitate şi acţiuni corective şi preventive, este

prezentat un exemplu de procedură (sau proceduri) de abordare şi corectare a
neconformităţilor şi de prevenire a repetării acestora în viitor.
Partea 1
Pagina 68
FIŞA nr. 17

Neconformităţi şi Acţiuni Corective şi Preventive
Scop: Asigurarea unor proceduri documentate pentru definirea responsabilităţilor şi autorităţii

pentru abordarea şi investigarea neconformităţilor cu cerinţele SMM, pentru luarea de acţiuni de
reducere a impactului generat şi pentru iniţierea şi finalizarea acţiunilor corective şi preventive.
Domeniul de aplicare: Această procedură prezintă în detaliu măsurile introduse pentru
monitorizare şi măsurare, şi responsabilităţile pentru asigurarea implementării acestora.
Definiţii:
Incident – Un eveniment brusc sau neaşteptat care are ca rezultat un impact de mediu negativ
şi/sau o încălcare izolată a cerinţelor legislative de mediu.
Neconformitate - Un eveniment repetat care are ca rezultat un impact de mediu negativ şi/sau o
încălcare repetată a cerinţelor legislative de mediu. Această situaţie este încă prezentă la sfârşitul
lunii.
Neconformare - Nerespectarea următoarelor (lista nefiind exhaustivă):
- Datele ţintă pentru programele de îmbunătăţire de mediu, pentru auditare şi pentru obiective şi
ţinte;
- Cerinţele de mediu ale unei Proceduri Operaţionale Standard;
- Cerinţele pentru un Plan de Management de Mediu, orice alte cerinţe ale SMM.
Responsabilităţi:
Responsabilul de Mediu - determină acţiunile corective şi preventive care trebuie luate,
completează Formularul privind Neconformarea
Angajaţii –raportează Incidentele/Neconformităţile/Neconformarea
Procedură:
Fiecare angajat este responsabil să îl informeze imediat pe superiorul său direct din linia ierarhică
în cazul apariţiei unui incident operaţional, unei situaţii de neconformitate sau neconformare, şi să
completeze Formularul de Raportare privind Incidentele/Neconformităţile/Neconformarea de mediu.
În cazul unui incidente grav va fi aplicat Planul de Răspuns la Situaţii de Urgenţă de Mediu.
Toate incidentele, neconformităţile şi neconformările trebuie raportate Responsabilului de Mediu,
care la rândul său îl va informa pe Directorul General.
Neconformităţile pot fi identificate prin programele de monitorizare derulate pe amplasament, sau
prin intermediul auditurilor interne/externe. Ca o cerinţă minimă fiecare instalaţie trebuie să asigure:
- Toate autorizaţiile şi alte acte relevante care cuprind condiţii de mediu (de ex. contractul de
concesiune, autorizaţiile de funcţionare, planurile de exploatare şi alte angajamente externe)
sunt sintetizate într-o locaţia centralizată, sunt păstrate la zi şi sunt accesibile conform
necesităţilor;
- Desfăşurarea unor audituri de conformare.
Acţiuni corective şi preventive: Măsurile necesare de reducere a impacturilor, acţiunile corective şi

preventive, responsabilităţile pentru aceste acţiuni şi termenele de realizare vor stabilite de comun
acord prin consultare între Responsabilul de Mediu şi angajaţii respectivi.
Compania va elabora o bază de date care să permită înregistrarea şi urmărirea îmbunătăţirilor de
mediu.
Referinţe:
Planul de răspuns la Situaţii de Urgenţă de Mediu
Legături:
Formularul de neconformare
Formularul de Raportare a Acţiunilor Corective
Partea 1
Pagina 69
3. Controlul înregistrărilor
Înregistrările sunt necesare pentru a demonstra funcţionarea efectivă a sistemului de

management, conformarea cu legislaţia şi politica, şi progresul realizat în vederea atingerii
obiectivelor şi ţintelor de mediu.
O înregistrare de mediu reprezintă o "dovadă". Înregistrările de mediu nu trebuie neapărat

incluse într-un sistem de control al documentelor. Odată ce sunt generate, ele nu pot fi
modificate sau actualizate. Aceste înregistrări oferă informaţii privind starea sistemului la un
moment dat.
Principalele zone unde sunt necesare sisteme de înregistrare sunt [4]:
Înregistrările reclamaţiilor de la clienţi şi alte părţi interesate, şi acţiunile întreprinse

(corective/preventive).
Înregistrări ale testelor de pregătire pentru situaţii de urgenţă, ale exerciţiilor de simulare şi
ale sesiunilor de instruire.
Rezultatele auditurilor interne, externe şi derulate de terţe părţi.
Rezultatele analizelor periodice efectuate de management.
Înregistrări privind monitorizarea proceselor.
Documentaţia privind determinarea aspectelor de mediu.
Înregistrări privind instruirea la toate nivelurile.
Înregistrări privind inspecţiile, operaţiile de întreţinere şi calibrare (aşa cum sunt acestea
definite şi în ISO 9001).
Înregistrări cu privire la incidente şi la acţiunile întreprinse (corective, preventive).
Înregistrări privind cerinţele legale aplicabile şi modificările acestora.
Decizii referitoare la comunicările externe.
Înregistrări pertinente privind contractanţii şi furnizorii.
Înregistrări privind aspectele de mediu semnificative.
Înregistrări privind întâlnirile pe probleme de mediu, minute ale şedinţelor etc.
Informaţii privind performanţa de mediu.
Înregistrări privind conformarea cu cerinţele legislative.
Comunicări cu părţile interesate, cu comunităţile locale.
Pentru unele companii păstrarea acestor

Focalizaţi-vă asupra înregistrărilor care aduc o
înregistrări poate fi considerată ca birocratică.
valoare adăugată. Înregistrările pe care le
Totuşi, pentru ca un sistem de management să păstraţi trebuie să fie exacte şi complete.
funcţioneze consistent şi eficient, înregistrările
trebuie păstrate.
Partea 1
Pagina 70
Pentru a asigura funcţionalitatea şi eficienţa unui sistem de înregistrări, aceste înregistrări

trebuie:
- să fie lizibile, identificabile şi uşor de urmărit pentru o anumită activitate, produs sau
serviciu;
- să fie stocate şi păstrate astfel încât să fie uşor de găsit şi să fie protejate împotriva
deteriorării sau pierderii;
- Să aibă perioade de păstrare stabilite şi înregistrate.
Înregistrările pot fi păstrate fie pe calculator, în format electronic, fie în copii pe hârtie, sau
într-o combinaţie a acestora, conform hotărârii luate în cadrul companiei. Totuşi ele trebuie
să fie disponibile pentru a fi verificate de părţile interesate externe (de ex. clienţi, organisme
de certificare sau publicul) şi de auditorii interni în cadrul procedurii de audit.
Compania va stabili, va implementa şi va menţine o procedură de identificare, stocare,

protecţie, recuperare, păstrare şi eliminare a înregistrărilor. În FIŞA nr. 18 este prezentat un
exemplu de astfel de procedură.
Sugestii:
· Utilizaţi un formular special pentru evidenţierea înregistrărilor privind incidentele şi
neconformităţile. Utilizaţi hârtie colorată pentru a scoate în evidenţă importanţa acestor informaţii
· Gândiţi-vă la care înregistrări ar putea necesita măsuri suplimentare de siguranţă. Este necesar
să se restricţioneze accesul la anumite înregistrări? Ar trebui păstrată o copie de rezervă a
înregistrărilor foarte importante la altă locaţie?
Partea 1
Pagina 71
FIŞA nr. 18

Înregistrările SMM
Scop: Controlul înregistrărilor pentru a demonstra conformarea cu cerinţele SMM. Toate informaţiile
de mediu relevante vor fi înregistrate pentru a asigura implementarea şi funcţionarea cu succes a
SMM.
Domeniu de aplicare: Această procedură va ajuta la asigurarea elaborării, păstrării şi menţinerii
înregistrărilor de mediu într-un mod care să asigure managementul de mediu eficient al companiei.
Responsabilităţi: Responsabilul de Mediu răspunde de identificarea, păstrarea şi eliminarea tuturor
înregistrărilor de mediu care sunt generate în cadrul companiei, şi pentru a asigura ca înregistrările
SMM să fie eficiente. În plus responsabilitatea pentru menţinerea fiecărei înregistrări de mediu
trebuie atribuită membrilor echipei de mediu.
Definiţii:
Înregistrare de mediu = Înregistrările de mediu reprezintă înregistrări tip "dovadă", care nu pot fi
modificate sau actualizate, şi care nu trebuie neapărat să facă obiectul unui sistem de control al
documentelor.
Procedură:
Înregistrările reprezintă dovezi privind funcţionarea continuă a SMM, şi ar trebui să acopere cel
puţin:
§ Cerinţele legislative şi de reglementare;
§ Autorizaţiile;
§ Aspectele de mediu şi impacturile asociate acestora;
§ Instruirea de mediu;
§ Calibrarea şi întreţinerea echipamentelor de monitorizare;
§ Datele de monitorizare;
§ Neconformităţile de mediu, incidentele, reclamaţiile şi acţiunile de urmărire;
§ Informaţii privind furnizorii şi contractorii;
§ Auditurile de mediu;
§ Rapoartele analizelor efectuate de conducere.
În plus faţă de cele de mai sus, compania trebuie să identifice toate celelalte informaţii de care este
nevoie pentru a asigura un management eficient.
Înregistrările de mediu trebuie să fie identificabile astfel încât să poată fi uşor de urmărit sau de
asociat cu o anumită activitate. Dacă înregistrările de mediu vor fi păstrate în cadrul sistemului
general de management al înregistrărilor din cadrul companiei, atunci acestea vor trebui să fie uşor
de identificat ca şi înregistrări de mediu.
Stocarea şi Păstrarea Înregistrărilor de Mediu
Înregistrările de mediu trebuie păstrate atât în format electronic cât şi pe suport de hârtie.
Înregistrările pe suport de hârtie trebuie să fie indexate şi îndosariate corespunzător pentru a
asigura localizarea şi recuperarea uşoară a lor.
Toate înregistrările pe suport de hârtie trebuie să fie protejate de deteriorări şi pierderi de-a lungul
timpului.
Înregistrările în format electronic trebuie să fie asigurate prin copii de rezervă pentru a evita
pierderea datelor. Aceste copii trebuie să fie uşor de găsit în cazul pierderii datelor originale.
Compania trebuie să definească o perioadă de stocare corespunzătoare pentru aceste înregistrări,
după care să poată fi şterse sau arhivate.
Referinţe:
Nu există.
Legături:
Indexul Înregistrărilor de Mediu.
Partea 1
Pagina 72
4. Audit intern
Pentru a asigura atingerea ţintelor generale ale SMM, prevăzute în Politica de Mediu,
Compania trebuie să stabilească proceduri pentru un proces de evaluare şi să numească
persoane responsabile pentru efectuarea periodică a acestor evaluări. Astfel auditurile ar
trebui să fie o parte integrantă a controlului de management şi a bunelor practici de mediu.
Atât EMAS cât şi ISO 14001 solicită companiilor să deruleze un audit al sistemului de
management de mediu. Aceasta înseamnă că o companie minieră care a implementat un
SMM trebuie să verifice dacă sistemul său de management îndeplineşte cerinţele acestor
documente.
Principalele criterii de auditare pentru un SMM includ:
- implementarea şi întreţinerea SMM, pe

Evaluarea periodică a aspectelor şi obiectivelor
baza unor înregistrări documentate de mediu este un pas esenţial în vederea
(incluzând politica de mediu, dezvoltării unui SMM care să atingă obiectivul
reglementările de mediu, aspectele / de îmbunătăţire continuă a performanţei de
impacturile semnificative, obiectivele şi mediu.
ţintele, programul de management, procedurile, înregistrările şi planurile pentru
situaţii de urgenţă).
- evaluarea capacităţii structurii interne de management de a menţine un SMM eficient.
Auditurile de SMM pot fi împărţite în trei categorii distincte:
- Audituri de primă parte - sunt derulate intern de angajaţii de pe amplasament în

scopul raportării privind eficacitatea şi conformarea SMM;
- Audituril de secundă parte sunt derulate intern de un client / furnizor;
- Audituri de terţă parte sunt efectuate de un evaluator independent (de ex. un

organism de certificare) care evaluează sistemul în comparaţie cu standardul, de ex.
cu ISO 14001.
În general, evaluările de efectuează cu ajutorul interviurilor, verificării documentelor,

observării activităţilor, şi analizei rezultatelor măsurătorilor. În Figura 6 sunt prezentate
activităţile de audit de mediu pentru o exploatare minieră.
Frecvenţa auditurilor ar trebui să fie determinată de natura activităţilor desfăşurate pe

amplasament, de riscurile de mediu potenţiale, de aspectele de mediu şi impacturile
potenţiale ale acestora. De asemenea la stabilirea frecvenţei ar trebui luată în considerare
maturitatea unui SMM şi rezultatele auditurilor anterioare. Este important ca auditul de mediu
să aibă loc periodic, nu doar ca un exerciţiu izolat. Intervalele de audit variază de obicei de la
6 luni la 3 ani. Măsurarea progresului realizat în implementarea SMM în timp este importantă
pentru stabilirea îmbunătăţirii continue a performanţei de mediu.
Partea 1
Pagina 73
Planificarea auditului
§ Numirea echipei de audit şi a
auditorului principal.
§ Alocarea resurselor
§ Colectarea datelor de fond
Pregătirea chestionarului
§ pre-audit
Desfăşurarea auditului
§ Desfăşurarea auditului (vizite pe

amplasament, interviuri, analiza
documentaţiei)
§ Evaluarea constatărilor
§ auditului
Identificarea neconformităţilor
Activităţi post-audit
§ Elaborarea raportului de audit

§ Propunerea de acţiuni pentru
abordarea fiecărei constatări
§ Alocarea responsabilităţilor
responsibility
pentru forcorective
acţiunile
§ Acţiuni de urmărire
..
Figura 6 - Activităţile de audit de mediu pentru o companie minieră
Scopul evaluării constă în furnizarea de informaţii pentru analiza efectuată de management

şi pentru iniţierea acţiunilor corective unde este necesar. Identificarea şi raportarea
sistematică a deficienţelor SMM către managementul companiei oferă posibilitatea de a
menţine atenţia managementului asupra problematicii de mediu, de a îmbunătăţi SMM şi a
asigura eficienţa sa din punctul de vedere al costurilor.
Procedura de evaluare ar trebui să descrie:

- activităţile şi zonele care să fie cuprinse în evaluare;
- frecvenţa evaluărilor;
- responsabilităţile asociate cu organizarea şi derularea evaluărilor;
- comunicarea constatărilor auditului;
- competenţa evaluatorilor; şi
· modul în care vor fi derulate evaluările.
Evaluările pot fi efectuate de angajaţi din cadrul organizaţiei sau de persoane externe
selectate de organizaţie. În oricare din aceste cazuri persoanele care desfăşoară evaluarea
ar trebui să poată face acest lucru în mod imparţial şi obiectiv. Un auditor bun ar trebui să
fie şi independent (de activitatea pe care o auditează), să aibă tact şi să fie atent la detalii.
Este bine să se urmeze recomandările din standardul ISO 14012 privind selectarea şi
calificarea auditorilor. Acestea le solicită auditorilor să aibă competenţa necesară, ceea ce
presupune atât educaţie cât şi experienţă corespunzătoare.
Partea 1
Pagina 74
Principalele aspecte care trebuie abordate în cadrul unui audit de SMM ar trebui să se
focalizeze asupra identificării sistemelor şi metodelor de control existente pentru prevenirea
impacturilor de mediu de la mină.
Auditul ar trebui de asemenea să determine punctele tari şi slabe ale sistemului şi să

identifice părţile unde pot fi aduse îmbunătăţiri.
Odată ce auditul este finalizat, rezultatele auditului de SMM trebui raportate

managementului. De fapt după fiecare audit ar trebui înaintat managementului un raport scris
oficial al auditului de SMM.
Raportul de audit va include toate informaţiile relevante referitoare la sfera de cuprindere şi la

criteriile de audit stabilite. În special ar trebui să includă:
§ un rezumat al procesului de audit;
§ referinţe privind sursa de informaţie pe care se bazează rezultatele auditului;
§ un raport privind rezultatele auditului (care să includă şi un plan de acţiune stabilit).
Raportul de audit ar trebui să fie apoi distribuit tuturor angajaţilor relevanţi, inclusiv
managementul la cel mai înalt nivel şi directorii departamentelor care pot utiliza rezultatele
auditului SMM pentru identificarea tendinţelor sau evoluţiilor legate de deficienţele SMM şi
pentru iniţierea unor acţiuni corective documentate.
Dincolo de cerinţele SMM, scopul unui audit de mediu pentru o companie minieră este şi de
a identifica potenţialele răspunderi şi riscuri şi de a răspunde proactiv la cerinţele legislative
tot mai stricte de protecţia mediului.
FIŞA nr.19 cuprinde un exemplu de procedură pentru desfăşurarea auditurilor periodice de

SMM şi pentru documentarea rezultatelor auditului.
Sugestii:
· Ar trebui să nu aşteptaţi ca sistemul să fie complet documentat pentru a organiza primul audit.
De fapt echipa de audit poate desfăşura aceste evaluări pe măsură ce sistemul este implementat.
Informaţiile şi rezultatele auditului trebuie să fie prezentate conducerii pentru analiză şi, dacă este
cazul, pentru a determina acţiunile corective necesare. Rezultatele documentate ale auditurilor
permit monitorizarea progresului realizat cu acţiunile corective
· Dacă este posibil instruiţi cel puţin doi angajaţi ca auditori interni de SMM. Dacă organizaţia este
înregistrată conform ISO 9001, gândiţi-vă la posibilitatea de a utiliza auditorii interni de calitate ca
şi auditori de mediu. Chiar dacă s-ar putea să fie nevoie de unele sesiuni suplimentare de instruire
pentru auditul de SMM, multe din abilităţile necesare sunt aceleaşi.
Partea 1
Pagina 75
FIŞA nr. 19

Auditurile de SMM
Scop: Auditurile sunt realizate pentru a asigura identificarea şi evaluarea deficienţelor sistemului de
management de mediu din cadrul companiei miniere, precum şi riscurile de mediu asociate cu
funcţionarea companiei.
Domeniul de aplicare: Această procedură prezintă modul în care Compania Minieră va organiza
auditul şi va respecta obligaţiile legate de auditarea de mediu, pentru evaluarea performanţei de
mediu a companiei.
Definiţii:
Nu există.
Tipuri de Audituri şi Responsabilităţi:

Au fost identificate trei tipuri de audit; programele aferente acestora sunt incluse într-un Plan de
Audit, elaborat de Responsabilul de Mediu local. Tipurile de audit sunt:
Auditul structurii, conţinutului şi documentaţiei sistemului de management
Aceste audituri compară sistemul cu cerinţele prevăzute în standardul ISO 14001. Ele vor fi
realizate de Responsabilul de Mediu, ajutat de persoane cu calificările corespunzătoare, şi vor fi
desfăşurate la intervale de 3 ani. Constatările auditului vor fi documentate şi vor fi întreprinse acţiuni
corective pentru toate neconformările identificate.
Auditul controlului operaţional asupra aspectelor semnificative
Acest audit se va desfăşura conform unui protocol de audit elaborat intern de către companie, şi va
fi realizat de Responsabilul de Mediu local sau de un alt angajat numit, care nu are responsabilităţi
directe legate de acel aspect. La finalizarea acestor audituri va fi elaborat un raport care va cuprinde
şi recomandări de îmbunătăţire. Instalaţiile unde există probleme care se consideră că prezintă un
risc ridicat de mediu sau legal ar trebui să aibă în vedere desfăşurarea unor audituri detaliate
interne sau externe asupra acestor aspecte. Aceste audituri ar trebui să aibă ca scop identificarea
tuturor riscurilor asociate, să ofere recomandări pentru reducerea riscurilor şi să elaboreze planuri
de acţiune. În funcţie de riscul potenţial, compania poate avea în vedere efectuarea unor audituri
specializate privind produsele petroliere şi chimice, deşeurile, energia, integritatea iazurilor de
decantare etc.
cu riscuri
Auditul privind conformarea de mediu
Aceste audituri vor fi utilizate pentru evaluarea conformării instalaţiei cu condiţiile din autorizaţii, cu
reglementările de mediu, cu planurile de management de mediu. Ele vor fi derulate de angajaţi sau
de auditori externi cu calificări corespunzătoare.
Procedură:
Compania minieră va derula audituri de mediu detaliate în conformitate cu auditul de protocol intern.
Echipele de audit de mediu vor fi conduse preferabil de un auditor principal extern, şi vor include
angajaţi competenţi din cadrul companiei care să lucreze împreună cu auditorului principal.
Următoarele documente sunt disponibile pentru a fi utilizate:
§ Modele de liste de control;
§ Model de Raport de audit intern de SMM;
§ Model de raport privind acţiunile corective.
Partea 1
Pagina 76

Auditurile de SMM
Rezultatele auditului sunt prezentate într-un raport de audit, iar problemele sunt evidenţiate fie ca
observaţii, fie ca neconformităţi.
Responsabilul de mediu local şi superiorul său ierarhic direct vor stabili acţiunile corective
corespunzătoare.
1. Rezultatele auditului sunt utilizate pentru a determina eficacitatea unui SMM în cadrul Analizei
efectuată de management.
2. În cazul în care sunt identificate neconformităţi, auditurile vor fi repetate trimestrial până la
corectarea neconformităţii, şi până când aceasta nu se mai repetă.
Directorii de departamente vor solicita angajaţilor din departamentele pe care le conduc să

întreprindă acţiuni corective în caz de apariţie a neconformităţilor, şi vor informa Departamentul de
mediu în legătură cu acestea.
Directorii de departamente vor raporta rezultatele monitorizării către Directorul Executiv şi vor
solicita departamentelor respective să întreprindă acţiuni corective pentru neconformităţi, acţiuni
care vor fi verificate şi gestionate, în următorul program de monitorizare.
Directorul Executiv va analiza anual registrul cu probleme de mediu pentru a se asigura că acesta
continuă să satisfacă cerinţele comerciale şi legale aplicabile companiei.
Înregistrările privind monitorizarea şi măsurarea vor fi menţinute în conformitate cu procedurile

relevante.
Referinţe:
- Standardele de auditare de mediu
- Formular intern de audit
- Liste de control pentru auditul operaţional
- Programul auditului operaţional intern
- Programul auditului de SMM intern
Legături:
· Formulare de audit completate
· Programe de management de mediu
Partea 1
Pagina 77
Execută
Planifică
Analiza efectuată de management
Acţionează
Verifică
Managementul la cel mai înalt nivel al companiei miniere trebuie să analizeze şi să evalueze
sistemul de management de mediu la intervale de timp definite, şi pentru a se asigura că
sistemul este în permanenţă corespunzător şi eficace, şi pentru a asigura îmbunătăţirea
continuă a acestuia. Sfera de cuprindere a acestor evaluări ar trebui să fie cuprinzătoare,
deşi nu este neapărat necesar ca toate elementele unui SMM să fie evaluate deodată,
procesul de analiză putând să se deruleze pe o anumită perioadă de timp.
Analiza efectuată de management este o O analiză de mediu periodică va permite

oportunitate de a evalua performanţa generală a managementului companiei să determine ce
SMM: de a determina dacă SMM funcţionează cu ajustări majore trebuie aduse SMM.
eficacitate şi dacă răspunde în continuare
scopului pentru care a fost elaborat. Această analiză va ajuta echipa de conducere să
determine dacă structura ar trebui modificată sau extinsă pentru a acoperi şi alte activităţi
operaţionale.
Constatările auditului de SMM vor oferi informaţii pentru a stabili dacă au fost atinse sau nu
principalele scopuri ale politicii de mediu şi obiectivele şi ţintele, şi dacă impacturile / efectele
semnificative asupra mediului sunt abordate.
Cel mai important, analiza efectuată de management oferă posibilitatea de a folosi

constatările auditului ca bază pentru deciziile privind acţiunile următoare menite să asigure
îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu.
Procesul de analiză trebuie să asigure colectarea informaţiilor necesare în timp util pentru a
permite managementului să efectueze această analiză în mod eficient. Punctele importante
care ar trebui discutate la întâlnirile pentru aceste analize includ:
- minutele de la analizele anterioare efectuate de management;
- rezultatele rapoartelor de audit de mediu şi acţiunile corective care nu au fost încă
îndeplinite;
- problemele recente de producţie sau operaţionale care ar putea avea un impact de
mediu;
- modificări ale politicii de mediu, obiectivelor şi ţintelor;
- măsura în care au fost atinse obiectivele generale de mediu şi ţintele valorice;
- cerinţele privind recrutarea de forţă de muncă şi de instruire
- evaluarea SMM dacă este adecvat şi eficient şi posibilele modificări bazate pe:
Partea 1
Pagina 78
• acte legislative sau reglementări noi sau propuse;

• schimbări în aşteptările şi cerinţele părţilor interesate relevante;
• modificări ale activităţilor, produselor şi serviciilor furnizate de organizaţie;
• modificarea tehnologiilor care reprezintă cele mai bune practici;
• schimbarea preferinţelor de piaţă ale cumpărătorilor;
• experienţa dobândită din incidentele de mediu;
• raportare şi comunicare.
Toate analizele efectuate de management trebuie să fie documentate. Observaţiile,

concluziile şi recomandările de acţiuni viitoare trebuie de asemenea înregistrate. În cazul în
care trebuie luate acţiuni corective, managementul la nivel înalt ar trebui să urmărească
aceste acţiuni pentru a asigura că sunt efectiv implementate. În acest sens echipa de lucru
SMM va iniţia acţiuni corective în conformitate cu Procedura pentru Neconformităţi, Acţiuni
Corective şi Preventive, pentru punctele unde sunt identificate, pe parcursul analizei,
îmbunătăţiri care trebuie aduse SMM.
Sugestii:
· De cele mai multe ori analiza efectuată de management se desfăşoară sub forma unei şedinţe de
management în cadrul căreia sunt prezentate rapoartele privind progresul SMM
· Înaintea şedinţei de management pregătiţi o agendă de discuţii care să circule cu cel puţin zece
zile lucrătoare înainte de şedinţă. Un model de Agendă este prezentat în Figura 7
· La şedinţele de analiză efectuată de conducere ar trebui să participe acele persoane cu putere de
decizie sau cu responsabilităţi specializate pentru SMM, de ex. Directorul General, Directorii de
departamente (producţie, finanţe, personal etc.).
· Frecvenţa acestor analize depinde de decizia echipei de management. Ca recomandare,
analizele de mediu ar trebui să fie realizate cel puţin anual; totuşi astfel de analize pot fi solicitate
oricând dacă apar modificări majore care ar putea afecta atingerea obiectivelor şi ţintelor
· Trebuie asigurat ca rezultatele auditului şi planurile să fie aprobate înainte de şedinţă pentru a
evita orice dispute
· Problemele care ar trebui luate în considerare de management includ şi:
- Procedurile de SMM sunt clare şi adecvate? Cum ne situăm în comparaţie cu alte mine sau
amplasamente miniere? Ar trebui să eliminăm unele din aceste proceduri?
- Ce altceva putem face pentru îmbunătăţirea performanţei?
· Stabiliţi un plan de îmbunătăţire continuă şi verificaţi progresul realizat. Documentaţi
observaţiile, concluziile şi recomandările pentru acţiunile necesare. Stabiliţi acţiunile care trebuie
urmărite, şi programaţi următoarea analiză
· Scrieţi o procedură pentru derularea şi raportarea analizei de management. FIŞA nr. 20 conţine
un astfel de exemplu de Procedură pentru pregătirea, derularea şi documentarea analizelor
efectuate de conducerea la cel mai înalt nivel.
Partea 1
Pagina 79
ŞEDINŢĂ PENTRU ANALIZA DE MEDIU EFECTUATĂ DE MANAGEMENT
Şedinţa va avea loc Luni, 23 Februarie, la ora 16.00
AGENDA ŞEDINŢEI
1. Acţiuni rezultate din şedinţele anterioare

2. Rezultatele auditurilor
3. Analiza reclamaţiilor / problemelor ridicate de părţile interesate relevante
4. Accidente, incidente şi situaţii de urgenţă
5. Necesarul de instruire şi cursurile oferite
6. Eficacitatea Sistemului de Management de Mediu
a. Politica de mediu - potenţiale modificări sau revizuiri

b. Obiectivele şi ţintele de mediu
c. Rezultatele monitorizării performanţei de mediu / îmbunătăţiri ale performanţei de mediu
d. Procedurile rămân adecvate pentru nivelul de control operaţional dorit
e. Manualul de mediu
7. Orice alte aspecte legate de managementul de mediu
a. Modificări legislative iminente sau aflate în faza de proiect

b. Comunicarea privind aspectele de mediu semnificative
c. Dezvoltarea companiei
d. Aspecte de buget.
Distribuţie : ….
Figura 7. Exemplu de Agendă a unei şedinţe pentru analiza efectuată de

management
Partea 1
Pagina 80
FIŞA nr. 20

Procedură pentru Analiza efectuată de Management
Scop: Asigurarea unei proceduri de sistem pentru conducerea la cel mai înalt nivel pentru a
analiza sistemul de management de mediu şi a asigura ca sistemul să fie în permanenţă
corespunzător, adecvat şi eficace.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor şedinţelor de analiză efectuată de

conducere desfăşurate în cadrul companiei.
Responsabilitate:
Conducerea la cel mai înalt nivel va efectua o analiză detaliată a SMM şi va aproba eventualele
modificări care ar trebui aduse politicilor şi obiectivelor. Managementul la cel mai înalt nivel
asigură implementarea deciziilor deliberate în cadrul Comitetului de Analiză de Mediu a
Managementului, şi confirmă rezultatele.
Directorii vor fi membrii comitetului şi vor discuta agenda rezultată din discuţiile comitetului de
analiză de mediu a managementului.
Coordonatorul SMM va pregăti datele relevante referitoare la SMM pentru analiza de
management a întregului amplasament, şi le va prezenta comitetului.
Directorii de departamente vor evalua măsura în care au fost atinse ţintele şi programul de
management de mediu, vor întreprinde acţiuni corective pentru a le supune deciziei comitetului,
pe care apoi le vor urmări.
Definiţii:
Nu există.
Procedură:
Coordonatorul SMM va pregăti date detaliate privind SMM pentru analiza de mediu şi le va
prezenta comitetului.
Coordonatorul SMM asigură colectarea datelor necesare şi a altor informaţii înainte de şedinţă.
Managementul la cel mai înalt nivel va întruni Comitetul pentru analiză de mediu efectuată de
management.
Şedinţa de Analiză a Managementului va dezbate cel puţin elementele incluse în Agenda şedinţei.
Preşedintele şi membrii comitetului vor examina SMM pe baza datelor prezentate şi vor lua decizii
şi vor iniţia acţiunile corective necesare pentru îmbunătăţirea continuă.
Departamentele relevante for stabili şi vor implementa planuri de acţiuni corective pe care apoi le
vor şi urmări.
Coordonatorul SMM este responsabil pentru documentarea minutelor şedinţelor de Analiză a
Managementului. Minutele documentate vor include:
• o listă a participanţilor;
• o prezentare sumară a principalelor probleme discutate;
• toate acţiunile care au rezultat în urma şedinţei;
Toate înregistrările referitoare la analiza de management vor fi păstrate în conformitate cu
procedurile relevante.
Referinţe:
Nu există.
Legături:
2.2 Principles, objectives, key steps in mining sector
Minuta şedinţei de analiză de mediu.
Partea 1
Pagina 81
2.2. Proceduri operaţionale
Procedurile operaţionale includ toate activităţile derulate de companie pe parcursul

dezvoltării şi derulării unui proiect legat de resurse minerale, de la explorare până la
monitorizarea emisiilor post-închidere. O companie minieră poate elabora în formă
preliminară o serie de Proceduri Operaţionale pentru a implementa şi menţine controlul
eficace asupra aspectelor de mediu semnificative care rezultă din procesele şi activităţile
sale. De exemplu, procedurile operaţionale ar trebuie să ia în considerare :
- Procesele de producţie
- Manipularea şi depozitarea produselor petroliere şi a substanţelor chimice
- Procese legate de evacuarea reziduurilor
- Procese care nu ţin de rutină
- Incidente şi pericole potenţiale de mediu
- Contractarea materiilor prime, bunurilor principale şi servicii
- Activităţile contractate
- Conservarea energiei
- Gestionarea deşeurilor
- Manipularea materialelor
Este foarte important ca toate procedurile operaţionale care au legătură cu mediul

înconjurător să fie simple şi uşor de urmat. Este recomandabilă utilizarea aceluiaşi format de
scriere, pentru a permite identificarea uşoară a acestor proceduri.
În acelaşi timp, compania ar trebui să identifice procedurile operaţionale care trebuie schiţate
în etapa de planificare a noilor procese asociate cu exploatarea sau de modificare a celor
existente.
Instruirea angajaţilor şi contractorilor cu privire la Procedurile Operaţionale
Pentru a maximiza utilizarea şi implementarea procedurilor operaţionale de mediu, acestea

trebuie elaborate în colaborare cu personalul care trebuie să le implementeze şi să le
folosească. Aceasta va ajuta la determinarea tipului de proceduri care sunt cele mai
probabile să funcţioneze în practică.
Existenţa procedurilor operaţionale de mediu relevante trebuie comunicate tuturor angajaţilor

noi şi principalilor contractori în timpul instructajului pe amplasament. În procesul de instruire
a angajaţilor şi contractorilor cu privire la folosirea procedurilor operaţionale, este critic să fie
specificat modul în care aceste proceduri sunt denumite şi locul în care pot fi găsite.
Partea 1
Pagina 82
Revizuirea Procedurilor Operaţionale
Revizuirea periodică a clauzelor de mediu din procedurile operaţionale existente este

esenţială pentru a evalua dacă procedurile sunt urmate de angajaţi şi contractori şi dacă încă
sunt relevante şi eficiente.
În cazul în care au loc schimbări majore în procesele operaţionale, procedurile legate de

aceste procese sau activităţi trebuie revizuite. Modificările procedurilor pot fi identificate cel
mai bine în timpul auditurilor şi prezentate ca neconformităţi pentru a implementa acţiunile
corective.
Stipularea criteriilor de operare
Acolo unde este cazul, operaţiunile relevante trebuie să stipuleze criterii de operare în
procedurile operaţionale pentru a asigura că limitele şi/sau condiţiile de efectuare a
activităţilor sunt specificate. Cu alte cuvinte, procedurile operaţionale scrise ar trebui să
includă criterii de performanţă care includ rezultate măsurabile.
Exemple de proceduri operaţionale
În Fişele 21-28 sunt prezentate exemple ale următoarelor proceduri operaţionale aplicabile
unei companii miniere:
ü Procedura care descrie cerinţele pentru a gestiona şi reduce efectele scurgerilor

acide din roci (Acid Rock Drainage – ARD)
ü Procedura care descrie cerinţele atunci când sunt comandate şi efectuate analize
iniţiale de mediu şi studii asociate
ü Procedura care descrie cerinţele pentru controlul eficient al emisiilor de praf în
perimetrul minier şi în jurul acestuia
ü Procedura care descrie cerinţele pentru managementul produselor petroliere
ü Procedura care descrie cerinţele pentru toate exploatările miniere cu privire la
managementul apei pluviale, pentru a asigura protecţia apelor receptoare din aval
ü Procedura care descrie cerinţa ca toate unităţile să reducă riscurile operaţionale, de
mediu şi de închidere asociate cu amenajările pentru depozitarea reziduurilor de
procesare (Tailings Storage Facilities – TSF) şi să demonstreze seriozitatea cuvenită
în identificarea aspectelor şi impacturilor asociate cu TSF.
ü Procedura care descrie cerinţele pentru managementul deşeurilor solide, lichide şi
gazoase (inclusiv deşeurile periculoase) pentru a asigura că toate deşeurile sunt
gestionate într-un mod responsabil şi riscurile de mediu sunt reduse
ü Procedura care descrie cerinţele pentru proiectarea şi implementarea unor programe
eficiente de monitorizare a calităţii apei şi de prelevare a probelor
Partea 1
Pagina 83
Fişa nr. 21

Procedura pentru scurgerile acide din roci
Scop: Această procedură descrie cerinţele pentru a gestiona şi reduce efectele scurgerilor acide
din roci (Acid Rock Drainage – ARD) în perimetrul de exploatare minieră şi în mediul înconjurător.
Toate unităţile trebuie să ia în considerare conţinutul acestei proceduri, să ajute la creşterea
gradului de conştientizare asupra acestui aspect, şi, acolo unde este posibil, să asigure
gestionarea acestui aspect într-un mod responsabil.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor miniere care trebuie să
implementeze acţiuni de gestionare a impacturilor produse de scurgerile acide din perimetrul
respectiv de exploatare. Această procedură cuprinde toate aspectele cheie asociate cu
impacturile potenţiale şi existente produse de oxidarea sulfurilor rezultată din activităţile miniere.
Responsabilităţi: Responsabilul cu mediul răspunde de identificarea şi gestionarea scurgerilor
acide de pe amplasament, păstrarea legăturii cu Departamentele de Explorare şi Exploatare
pentru a asigura că toate scurgerile acide sunt identificate şi gestionate, iar impacturile de mediu
sunt controlate.
Inginerul şef geolog răspunde de realizarea de modele-bloc şi prelevarea de probe pentru a defini
volumul materialului care prezintă scurgeri acide.
Inginerul şef planificare răspunde de păstrarea legăturii cu Responsabilul de mediu pentru a
elabora şi implementa strategii pentru managementul eficace al materialului ARD pe
amplasament; implementează strategiile pentru a asigura că nu vor rezulta răspunderi de mediu
sau financiare pe termen lung din managementul rocilor sterile.
Inginerul şef producţie răspunde de menţinerea legăturii cu şeful departamentului de planificare
pentru a asigura că reziduurile sunt manipulate şi separate în conformitate cu strategiile
documentate.
Directorul General răspunde de asigurarea elaborării şi implementării strategiilor de prevenire a
scurgerilor acide.
Definiţii:
Scurgeri acide din roci – reacţie provocată de oxidarea minereurilor sulfurice urmată de
expunerea acestora la oxigenul din aer. Apa care percolează prin aceste roci devine foarte acidă
şi poate antrena metale.
Teste statice – teste efectuate pe mostre de minereuri / steril pentru a determina potenţialul
acestora pentru generarea sau neutralizarea scurgerilor acide. De obicei include următoarele
teste: capacitatea de neutralizare acidică, potenţialul net de generare acidic, şi generarea netă
acidă.
Teste cinetice – teste de scurgere efectuate în laborator pentru a simula expunerea la condiţiile
climatice şi oxidarea rocilor de-a lungul timpului ca urmare a expunerii la umezeală şi aer.
Procedura:
1 Scurgerile acide din roci
Dacă se suspectează sau a fost confirmat producerea fenomenului de scurgeri acide, atunci
unitatea respectivă trebuie să elaboreze şi să implementeze propriul Plan de management a
scurgerilor acide din roci – Plan ARD, în conformitate cu cerinţele acestei proceduri.
Planul ARD trebuie să contureze toate măsurile corective şi preventive menite să reducă
incidenţa scurgerilor acide pe amplasament. În funcţie de stadiul exploatării (fezabilitate,
exploatare sau închidere) planul va include unele din sau toate etapele următoare:
§ Identificarea (adică efectuarea testelor statice şi cinetice);
§ Planificarea (modelare, manipularea materialelor);
§ Proceduri operaţionale (modelarea haldelor de steril -strategii de acoperire, depozitarea
reziduurilor de procesare, monitorizare, epurare, etc.);
§ Închiderea (lucrările finale de modelare a terenului, tratare, monitorizare).
Partea 1
Pagina 84
Fişa nr. 21 (continuare)

Procedura:
2 Prognoza şi identificarea scurgerilor acide
Toate unităţile trebuie să ia în considerare metodele de prognoză disponibile pentru
identificarea potenţialului de scurgeri acide a rocilor sterile, reziduurilor de procesare, pereţilor
şi podelelor galerilor miniere.
Responsabilul de mediu trebuie să se asigure că geologii minei sunt conştienţi de aspectele

legate de scurgerile acide.
Geologii trebuie să caracterizeze tipurile de roci în ceea ce priveşte capacitatea de generare

şi neutralizare a scurgerilor acide şi să preleveze probe în timpul programelor de forare.
Carotele de prelevare şi forare trebuie să fie reprezentative pentru a determina conţinutul de
sulfuri şi carbonaţi şi trebuie să se bazeze pe procesele statistice acceptate. Vor trebui
prelevate probe din toate profilele reprezentative pentru unităţile geologice.
Se vor efectua testele statice geochimice pentru a evalua potenţialul de oxidare a sulfurilor din
probele geologice şi probele de roci sterile. Testele includ testul pentru potenţialul de
producere acid, generarea netă acidă, pH, conductivitate şi analiza metalelor asociate.
Acolo unde se poate, unităţile vor folosi teste cinetice (pe termen lung) pentru a înţelege
caracteristicile geochimice ale materialelor reziduale cu privire la potenţialul de generare a
scurgerilor acide.
3 Planificare, managementul materialelor şi al galeriilor miniere

Haldele de steril şi amenajările de depozitare a reziduurilor de procesare (Tailings Storage
Facilities – TSF) cu potenţial de scurgeri acide trebuie să fie gestionate pentru a reduce
infiltrarea apei sau difuzia oxigenului. Strategiile de management care trebuie luate în
considerare şi implementare trebuie să includă:
§ Clasificarea tuturor materialelor reziduale pentru a le determina potenţialul de generare
acid;
§ Elaborarea de tehnici selective de manipulare pentru materialele cu riscuri diferite (rocile
sterile);
§ Izolarea sterilului cu conţinut ridicat de sulfuri spre centrul haldei;
§ Proiectarea şi managementul TSF petru a reduce scurgerile acide în timpul fazelor de
operare şi închidere;
§ Luarea în considerare a folosirii solului şi apei pentru acoperirea structurilor în
managementul scurgerilor acide din roci;
§ Monitorizarea scurgerilor din toate haldele de steril şi TSF care conţin material ARD;
§ Monitorizarea apelor subterane din apropierea haldelor de steril şi TSF care conţin
material ARD;
Este critic ca unităţile cu probleme potenţiale sau existente legate de ARD să implementeze
tehnici selective de manipulare şi depozitare a deşeurilor miniere. Trebuie efectuată
modelarea blocurilor pentru a cuantifica volumul de material ARD şi a ajuta la elaborarea unui
program de depozitare. În plus, trebuie identificate şi materialele “consumatoare” de acid.
Trebuie explorate toate opţiunile pentru izolarea deşeurilor reactive sau cu un grad mai mare
de risc pentru depozitare selectivă. Procesul de separare a cestui material terebui să fie bine
definit şi documentat şi integrat în programul de planificare a minei. Odată implementat,
unităţile trebuie să educe şi să instruiască personalul cu privire la manipularea şi gestionarea
corespunzătoare a acestui material.
Partea 1
Pagina 85

Procedura:
De asemenea este necesară o evaluarea a potenţialului reziduurilor de procesare de a
produce scurgeri acide, deoarece acest lucru va avea un impact asupra metodei de
depozitare (suprafaţă, impermeabilizare), scoaterii din funcţiune şi managementul
scurgerilor şi pierderilor prin scurgere de la TSF.
Evaluarea ARD a pereţilor şi podelelor galeriilor miniere este necesară pentru a evalua
impactul asupra calităţii apei în timpul şi după operaţiunile de minerit. Peretele superior
care este expus, după refacerea echilibrului hidrostatic, poate genera ARD dacă conţine
materiale cu potenţial de producere a scurgerilor acide. Modelarea chimismului apei din
galerii ar trebui să fie inclusă în planificarea închiderii şi ar trebui luate în considerare şi
documentate opţiuni pentru managementul pe termen lung.
4 Sisteme de epurare
În cazul în care nu există nici o opţiune de prevenire a ARD în timpul duratei de viaţă a
obiectivului minier, unităţile trebuie să colecteze şi să refolosească scurgerile acide sau să le
colecteze şi să epureze scurgerile acide care pot fi apoi evacuate în mediu.
Epurarea de obicei implică colectarea scurgerilor şi apoi neutralizarea cu reactivi alcalini

precum varul, var stins sau nestins. Odată efectuată neutralizarea, este necesară decantarea
scurgerilor pentru a recupera metalele care precipită (hidroxizi). Nămolul precipitat trebuie
depozitat sau tratat într-un mod responsabil pentru a nu mai avea nici un impact asupra
mediului.
Sistemele de epurare sunt în general o măsură intermediară şi de obicei nu o opţiune la

sfârşitul duratei de viaţă a unei mine. Trebuie identificate şi implementate măsuri pentru a
asigura rectificarea problemei la sursă, prin inhibarea oxigenului şi apei către materialul
reactiv.
În plus, apa rezultată din epuismente sau din carieră poate necesita epurare, înainte de
evacuare.
Cerinţele procedurii
Cerinţe minime
Toate sursele de scurgeri acide au fost evaluate şi a fost conturată o strategie care schiţează
măsurile corective şi preventive. Au fost implementate procedurile operaţionale pentru a reduce
impactul scurgerilor acide din roci în afara amplasamentului. Apele de suprafaţă şi subterane sunt
monitorizate cu privire la impactul scurgerilor acide din roci de pe amplasament.
Performanţă de mediu foarte bună
Ca mai sus şi procedurile operaţionale au fost implementate pentru a reduce scurgerile acide
actuale şi potenţiale din roci pe întreg amplasamentul. Procedurile au fost documentate şi incluse
într-un Plan de Management al ARD. Monitorizarea impacturilor se face pe amplasament şi în
afara acestuia.
Performanţe de mediu excelente
Ca mai sus. Se fac planificări pe termen lung pentru a asigura reducerea generării de scurgeri
acide din haldele modelate şi amenajările pentru depozitarea reziduurilor de procesare finale.
Acolo unde este necesar, vor fi efectuate cercetări şi teste suplimentare pentru a asigura că
metodele curente de scoatere din funcţiune sunt corespunzătoare pentru condiţiile
amplasamentului.
Referinţe:
Nici una
Legături:
Nici una.
Partea 1
Pagina 86
Fişa nr. 22

Procedura pentru analiza stării iniţiale a terenului
Scop: această procedură descrie cerinţele atunci când sunt comandate şi efectuate analize
iniţiale de mediu şi studii asociate. Această procedură va ajuta unităţile să efectueze aceste lucrări
la standardele corespunzătoare şi va permite generarea de date efective pentru evaluarea
impacturilor asupra mediului.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor care trebuie să efectueze
analize privind starea iniţială a terenului la concesionarea unor perimetre de exploatare sau la
extinderea perimetrelor concesionate.
Responsabilităţi: Responsabilul cu mediul răspunde de acordarea de asistenţă pentru definirea
domeniului de aplicare, iniţierea şi implementarea analizei privind starea iniţială a terenului, şi
asigură că analiza este efectuată eficient.
Inginerul şef de planificare răspunde de luarea în considerare a tuturor cerinţelor pentru
efectuarea analizei înainte de a începe lucrările de construcţie a minei sau de extindere a
instalaţiilor.
Directorul General răspunde de a asigura menţinerea unui nivel înalt de protecţie a mediului, pe
baza rezultatelor obţinute prin analiza stării iniţiale a ternului.
Definiţii:
Nici una.
Procedura:
1 Domeniul de aplicare
Toate unităţile trebuie să definească cu atenţie domeniul de aplicare al analizelor privind
starea iniţială a ternului, pentru a asigura că toate cerinţele interne şi ale factorilor externi
interesaţi vor fi întrunite prin finalizarea analizelor.
În majoritatea cazurilor, analizele vor include următoarele:

§ Configuraţia terenului, tipurile de sol, apele subterane şi caracteristicile drenajelor;
§ Flora;
§ Fauna;
§ Existenţa zonelor accidentate şi gradul de degradare.
Scara şi gradul de detaliu a analizelor de mediu privind starea iniţială a ternului vor depinde
de un număr de factori între care:
§ Sensibilitatea mediului înconjurător din zona aflată în discuţie;
§ Cantitatea de informaţii de mediu care există pentru regiunea respectivă;
§ Orice cerinţe externe care trebuie întrunite;
§ Constrângeri financiare;
§ Disponibilitatea expertizei şi cunoştinţelor locale.
1.1 Configuraţia terenului

Studiile iniţiale privind configuraţia terenului pentru o zonă minieră explorată sau pentru
extinderea uneia aflată în exploatare ar trebui să abordeze cel puţin următoarele:
§ Tipurile de sol;
§ Caracteristicile configuraţiei terenului;
§ Drenajul natural;
§ Condiţiile prezente, inclusiv impactul oricărei degradări anterioare;
Partea 1
Pagina 87

Procedura:
§ Caracteristici care ar conduce la impacturi negative în condiţiile unei degradări viitoare;
§ Evidenţierea caracteristicilor care pot necesita monitorizare dacă sunt degradate sau
afectate de activităţile planificate.
Pentru a defini eficient domeniul de aplicare a cestor date şi a oferi informaţii iniţiale eficace
pentru zona avută în vedere, următoarele informaţii trebuie colectate ca parte componentă a
analizei iniţiale a configuraţiei terenului:
§ Informaţii privind proprietatea terenului, care oferă detalii clare cu privire la graniţele
terenului, localizarea drumurilor şi a altor drumuri de servitute;
§ Localizarea şi întinderea suprafeţelor degradate semnificativ, ca urmare a eroziunii severe
a solului, salinizare şi invazia buruienilor;
§ Zonele neafectate de activităţile miniere cu vegetaţie nativă şi habitatele şi coridoarele cu
floră şi faună sălbatică;
§ Topografia, sub forma unui plan cu curbe de nivel care arată clar sistemul de drenaj şi
detaliile complete ale tuturor cursurilor de apă. Elemente precum stâncile, mlaştinile şi
captările şi graniţele lor ar trebui marcate clar;
§ Ar trebui elaborate hărţi cu potenţialul terenului dacă terenul va fi redat în circuitul agricol;
§ Solurile ar trebui analizate prin examinarea profilului expus şi prelevarea de carote de la
adâncimi suficiente pentru a penetra subsolul sau roca-mamă. Obiective cheie trebuie să
stabilească clar graniţele dintre diferitele tipuri de sol şi orizonturi şi să adune date cu
privire la adâncimea materialului corespunzător pentru decopertare şi utilizarea ulterioară
la remedierea/refacerea terenului
§ Orice corelaţii dintre graniţele tipului de sol şi distribuţia vegetaţiei.
3.2 Flora şi fauna

Investigaţiile iniţiale despre floră şi faună ar trebui să:
§ Stabilească compoziţia pe specii;
§ Stabilească mărimea şi densitate populaţiilor fiecărei specii;
§ Contribuie la stabilirea unei imagini de ansamblu a ecosistemului;
§ Evalueze semnificaţia acestor populaţii;
§ Identifice acele populaţii, comunităţi şi habitate cel mai expuse la riscul degradărilor;
§ Sugereze metode de reducere a degradărilor, sau să reducă efectul degradărilor în
aceste zone.
În mod ideal, studiile despre floră şi faună ar trebuie să asigure că toate criteriile următoare
sunt incluse în raportul final privind analiza iniţială:
§ Stabilirea diversităţii speciilor – prin listarea fiecărei specie găsită şi a oricărei alteia care
poate fi întâlnită în altă zonă deoarece are habitatul în regiunea respectivă;
§ Stabilirea mărimii şi densităţii populaţiilor speciilor – prin evaluarea frecvenţei cu care
acea specie este întâlnită;
§ Contribuţia la stabilirea unei imagini de ansamblu asupra ecosistemului – prin
identificarea comunităţilor şi descrierea habitatelor şi a speciilor de floră şi faună din
comunităţi;
§ Evaluarea importanţei acestor populaţii pentru zona şi speciile respective, inclusiv
dominanţa şi importanţa speciilor în ecosistem;
§ Evaluarea credibilităţii sau viabilităţii fiecărei unităţi ecologice sau comunităţi;
§ Identificarea acelor populaţii, comunităţi, caracteristici geografice şi habitate care sunt
cele mai expuse la riscul degradării, sau reducerea efectului degradării în aceste zone
Partea 1
Pagina 88

Procedura:
Includerea tuturor elementelor de mai sus va facilita orice program de monitorizare pe

termen lung necesare pentru zona respectivă.
Cerinţele minime
Se cunosc toate speciile de floră şi faună pe cale de dispariţie, prioritare sau protejate de pe
amplasament şi a fost elaborată o strategie de protecţie a acestora.
Ca mai sus, şi a fost elaborată şi implementată eficient o “procedură operaţională” pentru protecţia
acestor specii.
Ca mai sus, şi unitatea auditează şi revizuieşte continuu strategiile de management şi practicile
de lucru care au fost implementate pentru protecţia acestor specii şi nivelul ridicate de
conştientizare cu privire la aceste aspecte în rândul forţei de muncă (inclusiv contractorii).
Referinţe:
Nici una.
Legături:
Nici una
Partea 1
Pagina 89
Fişa nr. 23

Procedura pentru managementul emisiilor de praf
Scopul: Această procedură descrie cerinţele pentru controlul eficient al emisiilor de praf în
perimetrul minier şi în jurul acestuia.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor exploatărilor miniere care generează
emisii fugitive de praf din explozii, manipularea, procesarea sau transportul solului sau rocii, sau
din orice zone afectate de activităţile miniere sau neplantate cu vegetaţie din perimetrul minier sau
din perimetrul zonei concesionate.
Responsabilităţi: Responsabilul cu mediul răspunde de monitorizarea emisiilor de praf în mediul
ambiental pe întregul amplasament, pentru a asigura că impacturile sunt controlate. Asigură ca
cerinţele şi strategiile pentru managementul emisiilor de praf să fie incorporate în activitatea de
planificare a minei.
Inginerul şef de planificare răspunde de incorporarea strategiilor de management privind emisiile
de praf în planurile pe termen lung şi scurt ale minei.
Inginerul şef de producţie răspunde de implementarea eficienta a măsurilor operaţionale pentru
controlul emisiilor de praf.
Directorul General răspunde de furnizarea personalului şi resurselor financiare pentru a asigura
reducerea emisiilor de praf.
Definiţii:
Nici una.
Procedura:
1 Identificarea surselor de praf şi a impacturilor asociate
Toate exploatările miniere trebuie să identifice toate sursele de emisii fugitive de praf
generate în timpul tuturor etapelor obiectivului minier, inclusiv explorarea, construcţia,
operarea, conservare şi închidere. Sursele de praf pot include:
§ Defrişarea terenului ca urmare a explorării, deschiderii unei mine sau extinderii;
§ Îndepărtarea şi depozitarea stratului superior de sol;
§ Exploziile şi forajul;
§ Transportul solului, rocii sau a minereului;
§ Haldele de steril;
§ Procesarea minereului (procesele de concasare şi sortare);
§ Amenajările pentru depozitarea reziduurilor de procesare;
§ Drumurile de transport şi drumurile de acces
Aspectele de mediu şi impacturile care trebuie revăzute şi luate în considerare includ:

§ Condiţiile de licenţiere şi concesiune, avizele, cerinţele legale şi alte cerinţe
nereglementate (legate de industrie);
§ Impacturile deranjante sau neplăcute pentru proprietarii de terenuri sau rezidenţii locali;
§ Impactul asupra florei şi faunei din vecinătatea minei;
§ Impactul asupra sănătăţii personalului minei şi a contractorilor;
§ Impactul particulelor de praf care conţin metale grele.
2 Evaluarea riscului
Riscurile asociate cu toate aspectele şi impacturile identificate anterior trebuie evaluate
folosind procedura de evaluare a riscului. Evaluarea riscului va include:
§ Calcularea nivelului de risc;
§ Stabilirea priorităţilor pentru controlul riscului;
§ Determinarea nivelului de control necesar pentru risc;
§ Elaborarea unui plan de acţiune care descrie managementul propus al riscului.
Odată ce riscul a fost evaluat şi măsurile de control sunt implementate, unitatea trebuie să
evalueze riscul rezidual.
Partea 1
Pagina 90

Procedura pentru managementul emisiilor de praf
Procedura:
3. Planurile de acţiune
Unitatea trebuie să elaboreze şi să implementeze un Plan de Acţiune de Mediu pentru
riscurile cu prioritate ridicată. Planul de acţiune va include:
§ O descriere a riscului;
§ Nivelul de risc;
§ Prioritatea pentru controlul riscului;
§ Metoda propusă de control al riscului;
§ Termenul limită pentru finalizarea măsurilor de control.
4. Monitorizarea emisiilor de praf

Toate unităţile trebuie să proiecteze şi să implementeze programe de monitorizare
corespunzătoare pentru a evalua impactul asupra mediului produs de praful generat la
exploatarea respectivă şi eficacitatea măsurilor de control.
O gamă largă de tehnici de monitorizare a emisiilor de praf sunt disponibile pentru

monitorizarea nivelelor de praf din mediul ambiental, inclusiv:
§ Aparate de măsurat a depunerilor de praf;
§ Recipiente pentru prelevarea probelor de aer de mare volum;
§ Monitorizarea continuă a particulelor;
§ În anumite circumstanţe, aplicarea unor modele de dispersie.
Cerinţele minime
Există un plan sau strategie de management a emisiilor de praf care este eficientă pentru
controlul problemelor „majore” cauzate de emisiile fugitive de praf pe amplasament şi în afara
acestuia.
Performanţe de mediu foarte bune
Ca mai sus, şi oportunităţile pentru îmbunătăţirea controlului surselor fugitive de praf sunt revizuite
pe amplasament.
Ca mai sus, şi controlul surselor fugitive de praf, majore şi minore, este îmbunătăţit continuu cu
măsuri eficiente de control pe termen lung (ex: replantarea cu vegetaţie a tuturor zonelor majore
expuse, plantarea copacilor în jurul zonei de procesare).
Referinţe:
Nici una.
Legături:
- Politica de mediu
- Procedura pentru identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu
- Procedura pentru evaluarea riscului de mediu
- Procedura pentru monitorizare şi măsurare.
Partea 1
Pagina 91
Fişa nr. 24

Procedura pentru managementul produselor petroliere
Scop: Această procedură descrie cerinţele pentru managementul produselor petroliere pe

amplasament.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor şi sub-contractorilor acestora.
Responsabilităţi: Responsabilul de mediu răspunde de inspecţii şi monitorizări periodice a tuturor
zonelor de lucru unde sunt utilizate şi depozitate produse petroliere. Elaborează programe de
instruire pentru a îmbunătăţi conştientizarea personalului şi a contractorilor cu privire la utilizarea şi
depozitarea produselor petroliere. Elaborează planul de management al produselor petroliere sau
proceduri operaţionale, după cum este necesar. Asigură că procesele de inspecţie şi audit intern au
loc şi rezultatele sunt prezentate managementului. Elaborează şi menţine un bilanţ al produselor
petroliere utilizate pe amplasament.
Şeful departamentului de întreţinere răspunde de creşterea gradului de conştientizare în rândul
personalului şi al contractorilor cu privire la managementul şi folosirea eficientă a produselor
petroliere. Identifică deficienţele şi implementează acţiunile corective.
Directorul General răspunde de susţinerea şi respectarea programelor pentru îmbunătăţirea
managementului produselor petroliere pe amplasament şi implementarea acţiunilor corective, după
cum este necesar.
Definiţii:
Nici una.
Procedura:
1 Structuri de depozitare a volumelor mari
Toate structurile de depozitare a volumelor mari de produse petroliere (inclusiv deşeurile) vor
întruni standardele aplicabile ca cerinţă minimă. Acolo unde condiţiile de autorizare sunt mai
stricte, acestea trebuie folosite ca cerinţă minimă.
Sunt preferate depozitele supraterane pentru combustibili şi uleiuri uzate, pentru a reduce riscul
scurgerilor care nu pot fi detectate. Toate structurile noi trebuie să fie construite suprateran.
Acolo unde este necesară instalarea conductelor subterane acestea trebuie încapsulate în
structuri cu pereţi dubli, prevăzute cu sisteme pentru detectarea scurgerilor. Conductele
subterane existente trebuie testate anual pentru rezistenţa la presiune.
Toate rezervoarele (supra şi subterane) cu o vechime mai mare de 5 ani trebuie testate pentru
rezistenţa la presiune la un interval de 2 ani.
2 Depozitarea produselor petroliere în containere

Toate produsele petroliere depozitate în containere trebuie să fie prevăzute cu o structură
secundară de reţinere a scurgerilor. Această structură trebuie să fie eficace privind
impermeabilizarea şi compatibilă cu materialul depozitat.
Ca exemple de structuri secundare se pot menţiona plasarea tuturor butoaielor într-o încăpere
închisă şi izolată, amplasarea butoaielor pe structuri portabile (ex: paleţi) şi folosirea structurilor
special amenajate pentru depozitarea bunurilor inflamabile.
Toate containerele care sunt folosite în afara zonei de depozitare trebuie amplasate pe structuri
portabile.
3 Instalaţiile de epurare a efluenţilor (hidrocarburi)

Toate unităţile şi atelierele contractorilor care deservesc vehicule, echipamente grele, etc.
trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de drenare şi epurare corespunzătoare pentru reţinerea
Partea 1
Pagina 92

Procedura:
şi tratamentul eficace al amestecurilor de ulei şi apă, apei de spălare, contaminată cu
hidrocarburi şi al scurgerilor de la atelierele d reparaţii şi întreţinere.
Unităţile trebuie să folosească substanţe degresante care nu sunt pe bază de solvenţi pentru
toate operaţiile de curăţare, acolo unde se poate.
Instalaţiile de epurare pentru îndepărtarea hidrocarburilor din apa / efluentul contaminat

constau în separatoare de produse petroliere tricompartimentate, cu discuri separatoare.
Toate instalaţiile de epurare a efluentului trebuie incluse în programele de întreţinere pentru

întreţinerea instalaţiilor conform standardelor de proiectare şi ale furnizorului.
4 Managementul produselor petroliere

Compania va întocmi un bilanţ al produselor petroliere utilizate pe amplasament, inclusiv cele
folosite de contractori. Bilanţurile vor înregistra următoarele la sfârşitul lunii:
§ Cantităţi achiziţionate;
§ Cantităţi aflate în stoc;
§ Cantităţi utilizate;
§ Cantităţi de uleiuri uzate depozitate pe amplasament;
§ Cantitîţi de uleiuri/produse petroliere uzate eliminate de pe amplasament;
§ Pierderile prin scurgeri;
§ Referinţe cu privire la incidentele legate de pierderile prin scurgeri.
Unităţile trebuie să stabilească un set de ţinte de recuperare a produselor petroliere uzate,

cum ar fi uleiurile şi vaselinele uzate. Compania trebuie să urmărească îmbunătăţirea
continuă a managementului produselor petroliere prin creşterea gradului de valorificare a
produselor petroliere uzate şi minimizarea potenţialului impact asupra mediului.
Compania va elabora şi implementa (ca parte componentă a procesului general de

monitorizare şi inspecţie) programe de monitorizare privind managementul produselor
petroliere. Toate zonele de depozitare şi/sau folosire a roduselor petroliere, inclusiv cele ale
contractorilor, trebuie inspectate periodic pentru a asigura că gestiunea internă a produselor
petroliere se face la standarde înalte.
Instalaţiile de epurare a efluenţilor cu produse petrolierei se vor inspecta periodic. Este

necesară de asemenea verificarea efluentului pentru a asigura că sistemele de epurare sunt
eficiente şi funcţionează la parametri normali, în special dacă efluentul este evacuat după
epurare în mediu.
Toate unităţile trebuie să se asigure că firmele subcontractate pentru valorificarea produselor

petroliere uzate sunt certificate şi că eliminarea/valorificarea se face în condiţii
corespunzătoare.
Filtrele de ulei şi alte materiale contaminate cu produse petroliere se vor separa de celelalte
deşeuri şi se vor elimina conform tehnicilor aprobate (ex: contractori autorizaţi sau incinerare).
Partea 1
Pagina 93

Procedura
Toate scurgerile de produse petroliere, fie că au loc pe amplasament, fie în timpul

transportului la sau de la exploatarea minieră, trebuie raportate folosind instrucţiunile şi
formularele de raportare corespunzătoare.
5. Monitorizarea apei subterane

În jurul rezervoarelor subterane, a celor amplasate direct pe sol sau cu fundaţiile structurilor
de reţinere aflate în contact cu solul, se vor instala foraje de monitorizare.
Cerinţele procedurii:
Cerinţele minime
Produsele petroliere sunt depozitate, transportate, manipulate, utilizate şi eliminate în moduri care
reduc scurgerile. Toate produsele petroliere sunt izolate sau sunt prevăzute cu structuri
secundare de păstrare conform cerinţelor legale.
Produsele petroliere sunt gestionate eficient pe amplasament, pierderile prin scurgeri nu sunt
frecvente şi există proceduri documentate legate de depozitarea, transportul, manipularea,
folosirea şi depozitarea finală a acestora.
Ca mai sus, şi practicile de management şi structurile de depozitare/utilizare a produselor
petroliere sunt auditate periodic, urmărindu-se îmbunătăţirea continuă. Sunt folosite pe larg
proceduri relevante pentru managementul produselor petroliere.
Referinţe:
Nici una
Legături:
Nici una.
Partea 1
Pagina 94
Fişa nr. 25

Procedura pentru managementul apelor din precipitaţii
Scop: Această procedură descrie cerinţele pentru toate exploatările miniere cu privire la
managementul apelor din precipitaţii, pentru a asigura protecţia apelor receptoare din aval.
Managementul eficace al apelor pluviale va permite tuturor unităţilor să limiteze volumul de ape
pluviale poluate care necesită epurare pe amplasament.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor.
Responsabilităţi: Responsabilul de mediu răspunde de identificarea oportunităţilor de
îmbunătăţire a managementului apelor din precipitaţii; monitorizează calitatea apelor pluviale pe
amplasament şi în jurul acestuia, elaborează şi implementează un Plan de Management privind
apele din precipitaţii, în colaborare cu personalul de planificare relevant.
Inginerul şef de planificare răspunde de elaborarea şi implementarea Planului de Management al
apelor din precipitaţii, în colaborare cu responsabilul de mediu.
Inginerul şef de producţie răspunde de asigurarea implementării eficace a Planului de
Management.
Definiţii:
Nici una.
Procedura:
1 Managementul apelor din precipitaţii
Toate unităţile trebuie să elaboreze şi să implementeze o strategie pentru a asigura
gestionarea eficace a apei pluviale pe amplasament. Această strategie ar trebui să fie o
componentă cheie a Planului de Gospodărire a Apei pentru întreaga exploatare.
Strategia trebuie să identifice metode pentru:

§ Devierea apelor pluviale din zonele afectate de activităţile miniere;
§ Reducerea eroziunii cauzată de scurgerile necontrolate de ape de suprafaţă;
§ Epurarea apei contaminată cu sedimente din zonele afectate de activităţile miniere şi
zonele aflate în proces de remediere;
§ Gestionarea apei poluate provenite de la haldele de steril;
§ Reducerea cantităţii de apă care intră în carieră pentru a reduce potenţialele probleme
cauzate de scurgerile acide din mine;
§ Epurarea apei poluate generate în zonele de activitate, drumurilor de transport şi alte
zone afectate permanent de activitatea minieră.
1.1 Apa pluvială necontaminată

Apa pluvială necontaminată din zonele care nu au fost afectate de activităţile miniere ar
trebuie deviată să ocolească zonele active, haldele de steril sau alte zone în care stratul de
sol de la suprafaţă a fost afectat de activităţile miniere. Mijloace posibile: construire de drenuri
de deviere, canale înguste îndiguite, bazine de retenţie etc.
Unităţile pot lua în considerare şi posibilitatea utilizării acestor categorii de apă în scopuri
benefice pentru companie.
Se vor lua măsuri de siguranţă pentru ca devierea apei cu ocolirea perimetrului de exploatare
nu va avea ca rezultat o activitate de eroziune care depăşeşte nivelul existent.
Partea 1
Pagina 95

Procedura pentru managementul apelor din precipitaţii
1.2 Reducerea inundaţiilor în cariere / exploatările la zi
Implementarea lucrărilor eficace de reducere a inundaţiilor la toate unităţile miniere este

critică pentru a maximiza siguranţa operaţiilor şi a menţine eficienţa economică a exploatării.
În context de mediu, construcţia drenurilor de interceptare în perimetrul minier este critică

pentru a limita volumul de apă care poate pătrunde pe amplasament şi poate fi expus rocilor
cu potenţial acid. Orice ape acide care pot fi generate vor fi gestionate în conformitate cu
prevederile Procedurii pentru drenajul scurgerilor acide din roci.
Compania trebuie să se asigure că drenurile de interceptare sunt construite în etapele de

planificare a minei pentru a asigura reducerea problemelor potenţiale.
1.3 Ape pluviale contaminate cu sedimente
Transportul necontrolat al sedimentelor de către apele pluviale poate avea ca rezultat

provocarea unor impacturi asupra mediului precum eroziunea, deteriorarea vegetaţiei,
pierderea habitatelor acvatice, precum şi impacturi directe asupra florei şi faunei acvatice a
apelor receptoare.
Compania va implementa strategii de reducere a defrişărilor şi decopertării stratului superior

de sol şi a stratului de acoperire. De asemenea trebuie luat în considerare momentul defrişării
şi expunerii solului la factorii climatici pentru a reduce eroziunea provocată de vânt şi apă.
Reabilitarea rapidă a zonelor afectate de activitatea minieră va ajuta la stabilizarea solului şi

prevenirea eroziunii. Vor trebui construite diguri de reţinere a sedimentelor în aval de zonele
care sunt remediate pentru a asigura îndepărtarea sedimentelor înainte de evacuarea de pe
amplasament a apelor pluviale în apele de suprafaţă.
Pentru a reduce încărcătura cu sedimente a apelor care spală suprafaţa amplasamentului, vor
fi investigate măsuri de creştere a cantităţii de apă infiltrată (ex: excavarea în stratul de sterilul
pe curbele de nivel).
Apa contaminată cu sedimente poate fi epurată prin folosirea tehnicilor de filtrare precum
garduri sintetice sau din baloturi de fân, diguri din roci filtrante sau porţiuni plantate cu o
vegetaţie abundentă.
1.4 Refolosirea apei pluviale contaminate
Apa pluvială contaminată provenind din zonele afectate de minerit ar trebui colectată şi
folosită acolo unde se poate, inclusiv apa din bazinele de retenţie de pe amplasament sau din
bazinele de decantare a sedimentelor în suspensie. Folosirea acestei ape poate reduce
consumul apei din alte rezerve.
Partea 1
Pagina 96

Procedura pentru managementul apei pluviale
Cerinţe minime
Există o strategie pentru gospodărirea apei pe amplasament care este eficace pentru protejarea
calităţii apelor de suprafaţă şi subterane locale. Calitatea apelor evacuate întruneşte cerinţele
legale.

Ca mai sus, şi toate evacuările, apele pluviale şi efluenţii sunt gestionaţi într-un mod care reduce
transportul poluanţilor de pe amplasament. Compania revizuieşte oportunităţile pentru procese de
producţie nepoluante şi reciclarea apei.
Performanţă de mediu excelentă

Ca mai sus, şi practicile de gospodărire a apei de pe amplasament duc la îmbunătăţirea calităţii
apei în cursurile de apă din împrejurimi şi a apelor subterane locale. Compania a maximizat toate
oportunităţile de reciclare şi refolosire a apei.
Referinţe
Nici una
Legături
Procedura pentru drenajul scurgerilor acide din roci
Partea 1
Pagina 97
Fişa nr. 26

Pagina X din Y Aprobat de
Procedura pentru managementul amenajărilor de depozitare a reziduurilor de la procesare

(Tailings Storage Facilities – TSF)
Scopul: Această procedură descrie cerinţa ca toate unităţile să reducă riscurile operaţionale, de
mediu şi de închidere asociate cu TSF şi să demonstreze seriozitatea cuvenită în identificarea
aspectelor şi impacturilor asociate cu TSF. Compania va trebui să elaboreze şi să implementeze
un manual de management care să trateze toate aspectele şi impacturile asociate cu TSF.
Domeniul de aplicare: Toate companiile trebuie să demonstreze gestionarea responsabilă a TSF
şi controlul efectiv al impacturilor existente şi potenţiale rezultate din folosirea acestor amenajări.
Această procedură acoperă etapele de planificare, proiectare, operare, închidere şi reabilitare a
TSF.
Responsabilităţi: Responsabilul cu mediu răspunde de monitorizarea şi raportarea impacturilor
de mediu rezultate de la iazul de decantare, revizuirea manualului de operare pentru reziduurile
de procesare pentru a asigura că măsurile de control sunt incorporate în vederea reducerii
impacturilor de mediu.
Inginerul şef proiectare răspunde de luarea în considerare în etapa de planificare a aspectelor de
mediu şi incorporarea lor în manualul de operare pentru reziduurile de procesare.
Inginerul şef procesare răspunde de elaborarea strategiei de management a TSF şi a manualului
(manualelor) de operare. Implementarea tuturor cerinţelor identificate în strategia de management
şi manual(e).
Directorul Companiei răspunde de asigurarea că cerinţele manualului de operare sunt
implementate.
Definiţii:
Caracterizare – determinarea caracteristicilor fizice şi chimice ale materialului pentru a înţelege
felul în care trebuie gestionat materialul şi relaţia acestuia cu mediul său.
Închidere – procesul care are loc atunci când TSF şi/sau mina au ajuns la stadiul din ciclul de
viaţă când utilizarea este încheiată definitiv. În general include aspecte mai largi decât încetarea
activităţii precum consultarea comunităţii şi desfacerea contractelor de muncă, şi este descrisă
într-un Plan de Închidere.
Încetarea activităţii – procesul care începe aproape de sau la încetarea producţiei miniere şi se
termină cu îndepărtarea infrastructurii şi a serviciilor nedorite.
Lixiviere – reacţiile chimice care au loc în timpul percolării lichidelor prin reziduurile de procesare
sau alte materiale.
Procedura:
Compania va identifica oficial impacturile şi aspectele de mediu asociate cu proiectarea,
construcţia şi operarea TSF, conform procedurii de identificare a aspectelor şi impacturilor de
mediu. Evaluarea riscului de mediu se va face conform procedurii de evaluare a riscurilor de
mediu.
La evaluarea riscului de mediu se vor avea în vedere:

§ Caracterizarea reziduurilor de procesare;
§ Proiectarea amenajărilor de depozitare a reziduurilor de procesare (ex: stabilitatea
structurală, capacitatea, modul de gospodărire a apei, etc);
§ Controlul lixivierii, scurgerilor, revărsărilor şi evacuărilor accidentale;
§ Eroziunea reziduurilor uscate şi a taluzurilor amenajărilor de depozitare;
§ Generarea prafului de pe suprafaţa reziduurilor depozitate;
§ Impactul vizual al TSF;
§ Impactul asupra florei şi faunei din zonă;
§ Închiderea şi reabilitarea TSF.
Partea 1
Pagina 98


Procedura:
2 Manualul de management al TSF

Compania trebuie să elaboreze un manual de management pentru amenajările de depozitare
a reziddurilor de la procesare, pe care le deţine. Manualul trebuie să trateze toate aspectele
de proiectare, operare, de mediu şi situaţii de urgenţă asociate cu TSF. Manualul ar trebui să
includă, dar să nu se limiteze la:
2.1 Consideraţii tehnice

§ Descrierea TSF, tehnicile de proiectare şi construcţie şi premisele pentru proiectare;
§ Caracterizarea reziduurilor de procesare (din punct de vedere fizic şi geochimic);
§ Stabilitate;
§ Durate de depozitare în TSF;
§ Locaţia iazurilor şi a bazinelor de decantare;
§ Amplasarea oricărui sistem de necesar de izolare interioară;
§ Configuraţia probabilă a terenului creată prin procesul de depozitare, în diferite stadii
de operare, până la şi inclusiv configuraţia finală;
§ Configuraţia terenului propusă la închidere;
§ Gestionarea evenimentelor cu precipitaţii abundente;
§ Securitate (ex: accesul faunei, siguranţă)
2.2 Consideraţii operaţionale

Această secţiune specifică modul în care TSF va fi operată şi gestionată în mod eficient.
Această parte a manualului va fi folosită de personalul care operează şi gestionează TSF
şi va trebui să includă fişe de inspecţie conform cerinţelor de licenţiere şi concesionare.
În mod specific, manualul de operare va trebui să trateze:
§ Metodologia de depozitare, inclusiv locaţia punctelor de evacuare şi secvenţa de
rotaţie a evacuărilor;
§ Depozitarea şi umplerea eficientă a TSF;
§ Transferul şi recuperarea apei tehnologice;
§ Managementul conductelor inclusiv acţiuni corective pentru spărturi, scurgeri,
blocaje, etc.;
§ Managementul faunei;
§ Raportarea incidentelor privind scurgerile, pierderile prin scurgeri, infiltrările şi
evacuările accidentale;
§ Managementul scurgerilor;
§ Monitorizarea (de mediu şi geotehnică) a TSF;
§ Întreţinere generală;
§ Protocoale zilnice de inspecţie şi fişe de inspecţie;
§ Cerinţe privind raportarea şi auditarea anuală.
2.3 Consideraţii de mediu

Secţiunea privind mediul consolidează informaţiile din alte secţiuni. Descrie aspectele şi
impacturile asociate cu TSF şi managementul acestora şi oferă informaţii suplimentare
acolo unde sunt necesare. Ar trebui să includă dar sa nu se limiteze la:
§ Scurgeri şi impactul acestora asupra apei subterane;
§ Impactul asupra apelor de suprafaţă;
§ Generarea prafului;
Partea 1
Pagina 99


Procedura:
§ Caracterizarea reziduurilor de procesare (acest se bazează pe secţiunea tehnică,
deoarece natura reziduurilor de procesare se poate schimba în timp şi poate afecta
managementul TSF);
§ Managementul faunei;
§ Metodologia şi programul de reabilitare;
§ Programele de monitorizare;
§ Raportare anuală, programul auditurilor şi protocoalele corespunzătoare;
§ Metodologia de închidere, în detaliu, corespunzător etapei TSF.
2.4 Planuri pentru situaţii de urgenţă

Planurile pentru situaţiile de urgenţă ar trebui elaborate pentru fiecare dintre impacturile şi
aspectele asociate TSF identificate ca având un grad ridicat de risc. Vezi procedurile
pentru Identificarea aspectelor şi impacturilor şi evaluarea riscului de mediu.
Cerinţe minime
Există o procedură sau un plan eficiente de management a TSF, care include toate aspectele şi
riscurile de mediu esenţiale. Impacturile de mediu sunt restrânse la incidente potenţiale.

Ca mai sus, şi aspectele de mediu legate de managementul reziduurilor de procesare sunt
integrate în planificarea, proiectarea, construcţia, operarea şi scoaterea din funcţiune a TSF.

Ca mai sus, şi strategia de management a reziduurilor de procesare se potriveşte cu planul pentru
întreg ciclu de viaţă al minei care este revizuit continuu şi toate aspectele şi riscurile de mediu
esenţiale sunt controlate eficient.
Referinţe:
Nici una
Legături:
- Procedura pentru managementul apelor din precipitaţii
- Procedura pentru scurgerile acide de mină
- Procedura pentru monitorizarea calităţii apei
- Procedura pentru managementul emisiilor de praf.
Partea 1
Pagina 100
Fişa nr. 27

Procedura pentru managementul deşeurilor
Scop: Această procedură descrie cerinţele pentru managementul deşeurilor solide, lichide
(inclusiv deşeurile periculoase) pentru a asigura că toate deşeurile sunt gestionate într-un mod
responsabil şi riscurile de mediu sunt reduse.
Domeniu de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor şi acoperă deşeurile care nu
rezultă din procesul tehnologic. Acestea include deşeurile menajere, industriale şi periculoase.
Cerinţele specifice pentru gestionarea altor deşeuri sunt prevăzute în procedurile respective.
Responsabilităţi: Responsabilul de mediul răspunde de identificarea şi evaluarea riscului tuturor
fluxurilor de deşeuri (inclusiv deşeurile periculoase); elaborează strategiile pentru reducerea
cantităţii de deşeuri; monitorizează practicile de depozitare a deşeurilor, elaborează şi
implementează Planul de management a deşeurilor; răspunde de implementarea sistemelor de
monitorizare, control şi documentare a condiţiilor de protecţie a mediului în cazul depozitării în
afara perimetrului unităţii.
Directorul general răspunde de comunicarea cerinţelor privind managementul deşeurilor
personalului de conducere pentru implementarea pe întregul amplasament.
Definiţii:
Nici una.
Procedura:
1 Identificarea fluxurilor de deşeuri
Toate departamentele vor face un audit şi/sau vor elabora un inventar al tuturor fluxurilor de
deşeuri solide, lichide şi al tuturor fluxurilor minore sau majore de deşeuri periculoase
generate de activităţile desfăşurate pe amplasament, precum şi de sub-contractori.
Pentru fluxurile specifice de deşeuri, compania va realiza un bilanţ al materialelor pentru a

compara materialele primite pe amplasament cu cele care părăsesc amplasamentul sau sunt
depozitate (ex: bateriile pe bază de plumb şi acid).
Compania va identifica şi evalua riscurile şi impacturile de mediu existente şi potenţiale
asociate cu transportul, depozitarea, folosirea sau eliminarea deşeurilor, utilizând procedurile
de sistem existente.
3 Managementul deşeurilor
Compania va trebui să implementeze strategiile de gestionare a deşeurilor solide pentru a
obţine eficienţă în:
§ Evitarea generării deşeurilor;
§ Separarea deşeurilor solide la sursă;
§ Reducerea cantităţii totale de deşeuri generate;
§ Maximizarea programelor de reciclare pentru a promova folosirea eficientă a resurselor;
§ Tratarea deşeurilor, dacă este aplicabilă;
§ Eliminarea deşeurilor într-un mod responsabil, dacă este necesar.
3.1 Evitarea generării deşeurilor

Compania va implementa programe de evitare a producerii deşeurilor încă de la începutul
activităţii. Toate departamentele trebuie să identifice oportunităţi pentru:
§ Îmbunătăţirea aspectelor de bunăpractică pe amplasament;
§ Substituirea materialelor cu unele mai puţin periculoase;
§ Posibile modificări ale procesului pentru a reduce deşeurile şi volumul acestora
Partea 1
Pagina 101

Procedura:
3.2 Separarea deşeurilor

Compania va identifica oportunităţi de separare a deşeurilor. Ca o cerinţă minimă, trebuie
luate în considerare introducerea unor containere colorate şi etichetate vizibil, folosite pentru
separarea eficientă a deşeurilor la sursă (punctul de depozitare). Acolo unde se poate aplica,
ar trebuie folosite containere separate pentru:
§ Deşeuri metalice (pentru reciclare directă);
§ Materiale contaminate cu hidrocarburi precum filtrele de ulei, materiale textile contaminate
cu ulei, containere de depozitare, etc.;
§ Deşeuri industriale (pentru toate celelalte deşeuri care nu pot fi refolosite sau reciclate
precum PVC etc. ).
Trebuie luate în considerare programe suplimentare de reciclare pentru hârtie şi carton, benzi
transportoare şi canistre de mari dimensiuni (pot fi cumpărate de firmele de reciclare pentru
refolosire). De asemenea există oportunităţi pentru refolosirea paleţilor şi a altor cutii de
ambalaje folosite la transportul echipamentelor pe amplasament.
3.3 Reducerea cantităţii de deşeuri

Toate departamentele trebuie să identifice oportunităţile şi practicile de reducere a deşeurilor.
Vor fi implementate programe şi procese prin care sunt reduse ambalajele folosite pentru
produsele livrate unităţii. Ariile care ar putea fi luate în considerare pentru programul iniţial de
reducere a cantităţii de deşeuri include:
§ Înlocuirea recipienţilor de mari dimensiuni cu containere refolosibile;
§ Limitarea ambalajelor care includ carton, plastic, lemn etc.
3.4 Tratarea deşeurilor

Tratarea deşeurilor ar trebui luată în considerare de companie numai după ce toate celelalte
opţiuni pentru reducerea cantităţii de deşeuri, reciclare şi refolosire au fost evaluate din
punctul de vedere al fezabilităţii în evitarea sau gestionarea fluxurilor de deşeuri.
Oportunităţile de tratare a deşeurilor solide sunt în general limitate. Cu toate acestea tratarea
deşeurilor este de preferat faţă de depozitarea finală (fără tratare).
3.5 Depozitarea finală / eliminarea deşeurilor

Dacă deşeurile nu pot fi reciclate sau tratate eficient, atunci trebuie eliminate într-un mod
responsabil. Toate departamentele trebuie să identifice cele mai responsabile metode de
depozitare finală / eliminare a deşeurilor, fie pe amplasament, fie în afara acestuia.
3.5.1 Pe amplasament
Cerinţele pentru managementul şi depozitarea finală a deşeurilor la o groapă de gunoi
situată pe amplasament trebuie stipulate într-o procedură specifică.
3.5.2 În afara amplasamentului
Compania trebuie să se conformeze legilor în vigoare pentru urmărirea şi eliminarea
deşeurilor periculoase.
În cazul în care depozitarea finală / eliminarea deşeurilor (inclusiv deşeurile periculoase)

este făcută de o terţă parte, atunci trebuie elaborate sisteme de control, monitorizare şi
documentare a gestionării acelor deşeuri. Depozitarea finală / eliminarea deşeurilor de
către părţile terţe trebuie să întrunească cerinţele reglementărilor în vigoare.
Partea 1
Pagina 102

Procedura:
Sistemele de urmărire şi înregistrare a depozitării finale / eliminării deşeurilor vor trebui

integrate în sistemul general de management al companiei.
4 Planul de management al deşeurilor

Compania va elabora şi implementa un plan de management al deşeurilor care include
următoarele:
§ Descrierea tuturor fluxurilor de deşeuri;
§ Un inventar al fluxurilor de deşeuri;
§ Impactul potenţial şi existent asupra mediului generat de fluxurile de deşeuri;
§ Evaluarea riscului impactului fluxurilor de deşeuri;
§ Procesele curente folosite pentru gestionarea, reciclarea şi/sau depozitarea finală /
eliminarea deşeurilor;
§ Programe de îmbunătăţire a mediului corespunzătoare care să prevadă îmbunătăţiri ale
managementului, resursele necesare, termenele de finalizare ale respectivelor
îmbunătăţiri;
§ Alocarea clară a responsabilităţilor pentru gestionarea fluxurilor de deşeuri şi îmbunătăţiri;
§ Exemple de formulare pentru înregistrarea detaliilor inspecţiilor şi a oricăror acţiuni
corective sau preventive necesare;
§ Planuri şi proceduri pentru răspuns în situaţii de urgenţă în legătură cu deşeurile
periculoase.
5 Audit
Compania va iniţia inspecţii simple pe amplasament pentru a evalua succesul practicilor de
reducere a cantităţii de deşeuri generate.
Containerele pentru deşeuri, gropile de gunoi, zonele de depozitare, etc. de pe

amplasament vor fi inspectate trimestrial pentru a asigura să deşeurile sunt separate şi
depozitate / eliminate corect. Aceste inspecţii vor fi documentate prin folosirea unei liste de
control şi rezultatele vor fi raportate conducerii.
Cerinţele minime
Toate fluxurile de deşeuri au fost identificate, documentate şi evaluate pentru potenţiala reciclare
şi/sau îmbunătăţirea managementului fluxului de deşeuri. Au fost documentate şi implementate
programe de reciclare eficiente din punctul de vedere al costurilor.
Ca mai sus, şi a fost făcută şi documentată evaluarea riscului privind practicile existente de
management a deşeurilor. Au loc audituri periodice ale fluxurilor de deşeuri pentru identificarea şi
implementarea altor îmbunătăţiri.
Ca mai sus, şi politicile şi practicile de gestionare a deşeurilor au fost pe deplin integrate în
activităţile furnizorilor, contractorilor şi consumatorilor.
Referinţe:
Nici una.
Legături:
Procedurile pentru identificarea aspectelor şi impacturilor de mediu, evaluarea riscului,
programele de îmbunătăţire a mediului, răspuns în situaţii de urgenţă, auditare şi evaluare,
neconformitate.
Partea 1
Pagina 103
Fişa nr. 28

Procedura pentru monitorizarea calităţii apei şi prelevare de probe
Scop: Această procedură descrie cerinţele pentru proiectarea şi implementarea unui program
eficient de monitorizare a calităţii apei şi prelevare a probelor.
Domeniul de aplicare: Această procedură se aplică tuturor unităţilor miniere care trebuie să
monitorizeze impacturile asupra mediului pe care le au activităţile lor pentru a îndeplini cerinţele
de licenţiere, statutorii sau de altă natură, în ceea ce priveşte apa de suprafaţă şi subterană.
Responsabilităţi: Responsabilul cu mediu răspunde de implementarea programului de prelevare
a probelor conform standardelor şi programului companiei, de proiectarea şi elaborarea
programului de monitorizare a apei pe amplasament şi de auditarea internă a programului pentru
a asigura că monitorizarea se face în conformitate cu procedura.
Directorul general răspunde de asigurarea că toate evacuările de apă respectă cerinţele de
licenţiere şi statutorii.
Definiţii:
Evacuare din sursă punctiformă – apă evacuată printr-o sursă punctiformă precum o conductă,
revărsarea unui bazin de retenţie etc.
Evacuare din sursă difuză – apa evacuată în receptor din precipitaţii şi scurgeri de ape de
suprafaţă.
Procedura:
Programele de monitorizare a calităţii apei
Compania va elabora un Program documentat de monitorizare a calităţii apei, precum şi

proceduri de monitorizare asociate.
Programul de monitorizare va trebui să:

§ Confirme conformarea cu cerinţele legislative în vigoare;
§ Îndeplinească cerinţele politicii de mediu a Companiei;
§ Îndeplinească condiţiile de mediu conform licenţei de operare;
§ Îndeplinească angajamentele asumate conform documentelor aprobate;
§ Identifice cerinţele pentru măsurile de control, pentru a reduce impacturile asupra
mediului şi asupra mediilor receptoare.
1. Implementarea programelor
Programele de monitorizare trebuie implementate pentru toate evacuările esenţiale din
surse punctiforme şi difuze care au loc. Trebuie stabilite obiective clare pentru a justifica
timpul şi cheltuielile asociate programului.
Paşii cheie în planificarea programelor de monitorizare a calităţii apei ar trebui să

cuprindă următoarele:
§ Identificarea receptorilor potenţiali şi existenţi şi utilizările lor benefice;
§ Locaţia şi verificarea datelor existente, rapoarte şi audituri de mediu;
§ Identificarea tuturor cerinţelor statutorii care trebuie îndeplinite de către companie;
§ Selectarea unui laborator certificat care poate oferi indicaţii cu privire la metodologia
de prelevare a probelor, recipiente, conservare şi depozitare;
§ Utilizarea unui plan al amplasamentului, identificarea proprietăţilor fizice şi chimice ale
tuturor surselor de poluare punctiforme şi ne-punctiforme, potenţiale şi existente,
reţelele şi distribuţia captărilor;
Partea 1
Pagina 104

Procedura pentru monitorizarea calităţii apei şi prelevare probe
Procedura:
§ Proiectarea şi implementarea unui program de monitorizare “de filtrare” pentru a

identifica toate sursele şi tipurile de poluanţi din fiecare locaţie. Aceasta include
controlul adecvat al selectării şi prelevării de probe şi perimetre de fond;
§ Identificarea tuturor amplasamentelor monitorizate care necesită echipamente de
măsurare a debitelor (pentru a estima încărcătura cu poluanţi a apei evacuate).
Asigurarea existenţei uni program corespunzător pentru măsurătorile fizice ale
debitelor pentru calibrarea şi validarea tuturor datelor înregistrate;
§ Proiectare şi implementarea unui program de asigurare a calibrării, controlului calităţii
şi asigurarea calităţii, şi asigurarea că limitele de detecţie ale laboratorului de analiză
sunt corespunzătoare;
§ Implementarea unui program de monitorizare pe tot amplasamentul şi revizuirea
datelor de îndată ce acestea sunt disponibile. Parametrii găsiţi sub limita de detecţie
vor fi analizaţi mai rar;
§ Revizuirea tuturor rezultatelor în comparaţie cu cerinţele legislative şi de licenţiere;
§ Elaborarea unui sistem computerizat de baze de date astfel încât rezultatele să poată
fi gestionate şi folosite cu uşurinţă;
§ Stabilirea resurselor (personal, financiare, etc.) care sunt disponibile pentru programul
de monitorizare.
Toate programele de monitorizare trebuie să aibă la bază un program stabilit de prelevare

care ar trebui comunicat cu 12 luni înainte.
2. Procedurile de monitorizare
Procedurile de monitorizare trebuie elaborate în asociere cu programul de monitorizare.
Procedurile de prelevare trebuie elaborate pentru toate programele de monitorizare a
apelor de suprafaţă, subterane, de procesare şi de la iazurile de decantare.
Toate procedurile de prelevare a probelor şi monitorizare trebuie să includă:

§ Cerinţele pentru recipientelor de prelevare;
§ Cerinţele de conservare a probelor;
§ Cerinţele de transportare a probelor în timpul prelevării;
§ Timpii maximi de păstrare înainte de analiza în laborator;
§ Măsurătorile in-situ sau analiza pe amplasament;
§ Metode de prelevare;
§ Sursele potenţiale de poluare care trebuie luate în considerare;
§ Proceduri pentru spălarea echipamentului de prelevare şi a recipientelor;
§ Stabilirea unei practici pentru prelevarea de probe mai întâi de pe amplasamentele
mai puţin poluate;
§ Proceduri de calibrare pentru echipamentul de teren înainte de prelevarea probelor şi
proceduri de verificare a calibrării după prelevare pentru validarea rezultatelor din
teren;
§ Cerinţele de transportare de la punctul de prelevare până la laborator;
§ Cerinţele pentru controlul calităţii.
Partea 1
Pagina 105

Procedura pentru monitorizarea calităţii apei şi prelevare probe
Procedura:
3. Metodologia de prelevare
Procedurile de prelevare trebuie aplicate în conformitate cu standardele naţionale şi
internaţionale. Documentele legate de pregătirea recipientelor de prelevare ar trebui să
însoţească fiecare şarjă de recipiente de prelevare.
Recipientele de prelevare trebuie să corespundă cu parametrul măsurat şi etichetate clar

cu privire la conservanţii care au fost adăugaţi. Tipul recipientului şi tehnicile de
conservare trebuie să fie conforme cu standardele în vigoare.
4. Transportul probelor
Deciziile privind condiţiile de transport ale probelor şi timpii de reţinere trebuie elaboraţi
ţinând cont de:
§ Faptul că unii parametri sunt mai bine măsuraţi în teren (ex: pH-ul)
§ Tehnicile de conservare şi timpii de reţinere specificaţi
§ Timpul de transport până la laborator sau metoda de transport
§ Cerinţe specifice din partea laboratorului care efectuează analizele
Toate probele trebuie expediate cu un formular de expediere care menţionează timpii de

prelevare, parametrii care trebuie testaţi, amplasamentele de prelevare, etc.
5. Analiza probelor
Toate analizele vor fi efectuate la un laborator acreditat. În plus, fiecare analiză efectuată
de laborator pentru orice program de monitorizare ar trebui certificată de un laborator
independent.
Cerinţe minime
Toate aspectele de mediu semnificative sunt monitorizate eficient.

Ca mai sus, şi programele de monitorizare sunt revizuite şi actualizate periodic
Performanţă de mediu excelentă

Îmbunătăţirea continuă a tuturor programelor de monitorizare şi managementul eficient al
impacturilor semnificative.
Referinţe:
Nici una
Legături:
None
Partea 1
REFERINŢE ŞI ALTE DOCUMENTE PENTRU CONSULTARE
1. Environmental management system implementation in the mining industry: a key to achieving

cleaner production, Gavin Hilson, Vishal Nayee - 2000
2. Environmental Management Systems - Environment Australia, Best Practice Environmental

Management in Mining series, 1999.
3. Environmental Management System – Guidance Manual – Implementing ISO 14001, US Army
4. EUROMINES – The ultimate SME implementation guide for ISO 9001:2000 and ISO 14001:2004
management systems, Section 3, Version 2005
5. Environmental management tools for SMEs: a handbook – EEA 1998
6. Environmental Management System, The Coal Authority UK, 2006
6. Integrated Environmental Management Systems - Implementation Guide, US EPA, 2000
7. ISO 14001 Guidance Manual, Dr. Raymond Martin, National Center for Environmental Decision-
Making Research, 1998
8. Mine Rehabilitation for Environment and Health Protection – A Training Manual, UNEP, 1998
9. Case Studies on Tailings Management – Environmental Management Systems, International

Council on Metals and the Environment, 1998
10. Environmental Management Systems Guide, UK 1998
11. Cleaner production techniques based on ISO 14 001 findings – case studies : Peruvian Mining
Companies – Samuel Mongrut 2005
12. Environmental Management System Implementation in the mining industry : a key to achieving
cleaner production – International Journal of Mineral processing, 2001
13. ISO 4001 – Guidance for use, 2004
14. Environmental Management Tools for SMEs: A Handbook Edited for the EEA by Richard Starkey,
The Centre for Corporate Environmental Management (CCEM), 1998
15. A Guide to Developing an Environmental Management System for a Small Business, PDF version,
Texas Commission on Environmental Quality (TCEQ), 2003.
16. Environmental guidelines for mining operations – UNEP/ UNDESA
17. Environmental Management of mine sites – Training Manual – UNEP 1994
18. Mining Sector Environmental Management – Management procedures guide - Harworth Mining
Consultancy Limited In association with URS Corporation and Agraro Consult SRL, Mine Closure &
Social Mitigation loan, Romania, September 2002
19. Mining Environmental management Manual – Management Procedures guide & Codes of practice
- Harworth Mining Consultancy Limited In association with URS Corporation and Agraro Consult SRL,
Mine Closure & Social Mitigation loan, Romania, September 2002
Partea 1
20. UNEP and Central Mining Research Institute (1997). Training Manual on Environmental
Management of Mine Sites. Oxford & IBH Publishing, New Delhi
21. Environmental Assessment of Mining Projects - DRAFT (PDF) - Environmental Assessment

Sourcebook UPDATE, Environment Department, World Bank, February 1997.
22. Environmental Auditing - Environment Australia, Best Practice Environmental Management in

Mining series, 1996.
23. Environmental Impact Assessment - Environment Protection Agency, Best Practice Environmental
Management in Mining series, 1995.
24. Environmental Management Systems - Environment Protection Agency, Best Practice

Environmental Management in Mining series, 1995.
25. Environmental Monitoring and Performance - Environment Protection Agency, Best Practice
26. Industry and Environment – Environmental Management Tools - United Nations Environment
Programme (UNEP), Vol. 8, No 2-3, 1995. Hardcopy only - Order Form (PDF).
27. Technical Workbook on Environmental Management Tools for Decision Analysis - United Nations
Environment Programme (UNEP), IETC Technical Publication Series 14, 2000. The Workbook can be
viewed on the IETC website at:
[http://www.unep.or.jp/ietc/Publications/TechPublications/TechPub-14/index.asp]
28. Planning a Workforce Environmental Awareness Training Program - Environment Protection

Agency, Best Practice Environmental Management in Mining series, 1995.
29. Cleaner Production: A Training Resource Package - UNEP, 1996. Hardcopy only - Order Form
(PDF).
30. Cleaner Production - Environment Australia, Best Practice Environmental Management in Mining
series, 2000.
31. Energy Efficiency and Greenhouse Gas Reduction - Environment Australia, Best Practice
32. Industry Environmental Compliance: Training Manual - UNEP, 1996.
33. Mine Planning for Environmental Performance - Environment Protection Agency, Best Practice
34. Management of Industrial Accidents Prevention and Preparedness - UNEP, 1996.
35. An Asset for Competitiveness: Sound Environmental Management in Mining Countries (PDF) -
Monika Weber-Fahr, Craig Andrews, Leo Maraboli, and John Strongman. World Bank and
International Finance Corporation, 2002.
36. Case Studies Illustrating Environmental Practices in Mining and Metallurgical Processes -
UNEP/International Council on Metals and the Environment (ICME), 1996. Hardcopies are available
from UNEP - Order Form (PDF) - while a CD-Rom may be obtained from the International Council on
Mining and Metals (ICMM) [http://www.icmm.com/html/pubs_pubs.php].
37. Environmental Aspects of Selected Nonferrous Metals (Cu, Ni, Pb, Zn, Au) Ore Mining -
UNEP/ILO, TR 5, 1992. Hardcopy only - Order Form (PDF).
Partea 1
38. Environmental Impact Assessment: Issues, Trends and Practice - UNEP, 2001.
39. Environmental Impact Assessment Training Resource Manual - Ed. by Barry Sadler and Mary
McCabe. The Institute of Environmental Management and Assessment: Centre for Environmental
Assessment and Management, and Environment Australia. UNEP-DTIE Economic and Trade Branch,
2nd Edition, 2002. Available as Hardcopy document - Order Form (PDF) -
Partea 1
ANEXA 1
RĂSPUNSURILE LA CHESTIONARELE
TRIMISE COMPANIILOR MINIERE
Partea 1
Q2- Aspectele de mediu

Q1- Obiectivele Q3- Aspectele principale Q4- Alte aspecte care
prioritare pentru care aţi dori
Nr. Compania Profil relevante pentru asupra cărora să se să fie incluse în Comentarii
sa aflaţi cele mai bune
companie concentreze Manualul Manual
practici
1 SC Băiţa SA Minereuri § Identificarea celor § Gestiunea deşeurilor. Prezentarea detaliată, cu Compania nu are încă
neferoase mai bune practici în § Modul de remediere referire la legislaţia actuală, a implementat un sistem de
polimetalic domeniu; tehnică, chimică şi biologică etapelor pe care trebuie să le management de mediu.
e Cu, Pb, § Realizarea a zonelor afectate de parcurgă o societate pentru a
Zn, Mo, procedurilor de mediu activitatea minieră. asigura promovarea unui
piatră pentru toate fazele management de mediu la
calcaroasă unei exploatări minier, standarde europene.
, gips şi până la activităţi post-
cretă. închidere.
2 CNMPN Metale de Prioritizare: § Gestiunea deşeurilor - în § Responsabilităţile în § Compania nu are
Remin SA bază şi § Realizarea special depozitarea sterilelor condiţiile unei legislaţii de încă implementat
Baia Mare metale procedurilor de mediu de flotaţie în iazuri de mediu tot mai severe şi EMAS.
preţioase. pentru toate fazele decantare; de asemenea posibilităţi financiare § În cadrul Companiei
unei exploatări posibilitatea respectării limitate, nivelul deciziei există totuşi un SMM
miniere. tuturor cerinţelor de mediu şi directe în problematica de eficient, activitatea de
§ Identificarea celor siguranţa barajelor de mediu, posibilitatea protecţia mediului fiind
mai bune practici în deşeuri industriale pentru respectării cerinţelor de în coordonarea directă
domeniu. toate iazurile, inclusiv cele mediu în condiţiile în care a Dir. General, prin
§ Elaborarea de scoase din funcţiune. nici BAT-urile nu asigură intermediul Serviciului
recomandări privind § Epurarea apelor uzate - în parametrii impuşi (ex. iazuri, de Protecţia Mediului.
componentele SMM. special a apelor de mină, calitatea apelor uzate/ În cadrul unităţilor
pentru protecţia calităţii norme etc.) noastre miniere sunt
apelor de suprafaţă şi organizate de
subterane; există asemenea
constrângeri deosebite compartimente de
pentru substanţele dizolvate protecţia mediului,
în soluţie (rez. fix, sulfaţi. toate aceste structuri
carbonaţi etc. ), tehnologiile conlucrând la:
şi instalaţiile necesare fiind monitorizarea calităţii
prohibitive. factorilor de mediu,
§ Refacerea siturilor respectarea legislaţiei
degradate de activitatea din domeniu,
minieră şi redarea funcţionarea
terenurilor (proprietarilor) la corespunzătoare a
calitatea iniţială sau impusă. staţiilor şi instalaţiilor
de epurare etc.
Partea 1

practici
de epurare etc.
3 Societatea sare; Proceduri de mediu § Gestiunea deşeurilor: § Gestionarea optimă a Compania a implementat
Naţională a calcar, pentru toate fazele - În urma activităţii miniere deşeurilor rezultate în urma şi a certificat SMM
Sării SA - grafit, procesului de exploatare rezultă volume mereu desfăşurării activităţii conform ISO14001:2005,
SALROM pegmatite a sării, de la explorare crescânde de roci sterile miniere (inclusiv posibilităţile certificat de SRAC
cu mică şi până la activităţile post- depozitate în cadrul de stocare a deşeurilor în
feldspat închidere. haldelor de steril, care masivele de sare); Subsidenţă:
produc în timp multiple § Soluţii de asigurare a Încă de la apariţia
efecte negative asupra stabilităţii zăcămintelor de problemelor de
mediului, de ex.: sare şi a zonelor învecinate; subsidenţă au fost luate
modificări de relief cu § Ecologizarea perimetrelor măsuri în consecinţă,
degradări ale peisajului; miniere post-închidere; realizându-se lucrări de
ocuparea unor mari § Managementul apelor impermeabilizare a
suprafeţe de teren pentru subterane şi de suprafaţă; suprafeţei, sisteme de
depozitare; degradarea § Identificarea celor mai drenare şi captare a
terenului prin deplasări ale bune practici disponibile apelor de pe versanţi,
suprafeţei şi alunecarea pentru reducerea nivelului rambleieri parţiale etc.
haldelor de steril cu poluării factorilor de mediu. Probleme de mediu au
provocarea unor grave apărut şi în zona haldei
accidente etc. de steril rezultate din
- Managementul deşeurilor exploatarea zăcământului
de plăci de azbociment de calcar în zona Bistriţa,
rezultate din dezafectarea jud. Vâlcea, care ocupă o
unor clădiri sau din suprafaţă de 30 ha.
înlocuirea acoperişurilor. Înclinarea mare a
Înlocuirea plăcilor de terenului de haldare,
azbociment reprezintă un litologia, prezenţa apelor
obiectiv de mediu care de suprafaţă, deficienţele
figurează în programele în modul de realizare a
de conformare ale construcţiei miniere,
sucursalelor SNS-SA, cu precum şi sarcina mare
termen de îndeplinire ian. transmisă terenului au
2007. În prezent nu determinat o pierdere a
există agenţi specializaţi stabilităţii ansamblului
care să colecteze şi să haldă-teren de fundare.
valorifice acest tip de Ca urmare s-a produs
deşeuri. dislocarea unor
importante volume de
teren natural, ducând la
apariţia alunecărilor de
teren. Pentru stabilizarea
haldelor de steril s-au
prevăzut o serie de
Partea 1

practici
valorifice acest tip de Ca urmare s-a produs
deşeuri. dislocarea unor
§ Subsidenţa importante volume de
- O serie de probleme teren natural, ducând la
legate de stabilitatea apariţia alunecărilor de
masivelor de sare şi a teren. Pentru stabilizarea
zonelor înconjurătoare, haldelor de steril s-au
prin crearea unor sisteme prevăzut o serie de
complexe de goluri de măsuri, precum:
dizolvare (cele mai multe - pregătirea terenului
de mari dimensiuni) a pentru un nou
căror convergenţă se amplasament al
manifestă extrem de haldei de steril;
dinamic. Această situaţie - evacuarea apei de
este agravată în unele pe suprafaţa haldei;
cazuri şi de circulaţia - redistribuirea
apelor pe spinarea sării, volumului haldei
care au un impact actuale;
puternic negativ asupra - monitorizarea
stabilităţii generale a permanentă.
suprafeţei. Probleme de
stabilitate a perimetrelor Poluarea aerului:
miniere s-au înregistrat la Pentru a preveni
sucursalele: Salina Ocna depăşirile CMA au fost
Mureş, Tg. Ocna, Ocnele realizate sistem de
Mari, Salina Praid, reţinere a pulberilor de
precum şi în zona Bistriţa, praf la valţurile de
jud. Vâlcea. măcinare a sării, urmând
§ Poluarea aerului a se pune în funcţiune o
- În cadrul proceselor de instalaţie de desprăfuire
prelucrare, concasare şi sanitară.
încărcare a sării în
vagoane apar unele
depăşiri ale CMA ale
pulberilor în suspensie.
Partea 1

practici
4 Compania Uraniu § Realizarea INCDPMRR este în curs
Naţională a procedurilor de mediu de elaborare a unui
Uraniului pentru toate fazele "Manual de închidere a
SA unei exploatări minelor radioactive";
miniere; astfel se solicită
§ Elaborarea de contactarea institutului
recomandări privind mai sus menţionat pentru
componentele SMM. a nu exista discrepanţe
între obiectivele ce
urmează a fi prezentate
în cele două manuale.
Compania a solicitat să i
se comunice dacă
obiectivele care vor fi
dezbătute în acest
Manual vor deveni
obligatorii în
desfăşurarea activităţii
viitoare a CNU-SA.
5 SC § Realizarea § Gestiunea deşeurilor
Minbucovina procedurilor de mediu (iazuri de decantare a
SA pentru toate fazele sterilelor de flotaţie şi halde
unei exploatări de steril).
miniere; § Epurarea apelor uzate
§ Elaborarea de atât pe perioada de
recomandări privind activitate cât şi după
componentele SMM; încetarea acesteia.
identificarea aspectelor
de mediu relevante,
identificarea cerinţelor
de monitorizare,
metode pentru
îmbunătăţirea SMM.
Partea 1

practici
6 Compania Cupru, aur, § Identificarea celor § Modalităţile de tratare a § corelarea legislaţiei de Implementarea unui
Naţională a fier mai bune practici în apelor de mină şi a celor mediu cu legislaţia privind SMM specific industriei
Cuprului, domeniu evacuate din iazurile de procedurile de închidere a miniere, care să ţină
Aurului şi § Realizarea decantare prin staţii pasive minelor; cont de realităţile
Fierului procedurilor de mediu sau active; § definirea exactă a concrete cu care se
"MINVEST" pentru toate fazele § gestiunea deşeurilor. operatorului minier ca agent confruntă în prezent
SA Deva unei exploatări miniere economic care efectuează industria minieră
Monitorizarea Post (restructurare până la
închidere a obiectivelor închidere definitivă).
miniere, acesta având
specialişti care au participat
la execuţie, exploatare,
întreţinere, inclusiv la
lucrările de închidere şi
ecologizare, si
documentaţiile aferente
fiecărei faze;
§ identificarea surselor din
care se finanţează
Monitorizarea Post-
închidere a obiectivelor
miniere, care presupune
personal de coordonare şi
pază, efectuarea analizelor
de laborator a factorilor de
mediu (apă, aer, sol) şi
personal care efectuează
lucrări de întreţinere
curentă.
7 Compania Cărbune § Recomandări privind Toate aspectele de mediu sunt Dezvoltarea subiectului privind § exemplu de planuri Manualul să fie elaborat
Naţională a componentele SMM; prioritare în activitatea noastră cele mai bune practici pentru de prevenire a pe problemele specifice
Huilei SA § identificarea de extracţie şi preparare a haldele de steril, atât în faza accidentelor majore CNH în vederea
aspectelor de mediu cărbunelui. de explorare cât şi în faza de şi un sistem de implementării unui SMM,
relevante; închidere. În Valea Jiului siguranţă pentru având în vedere că la
§ identificarea majoritatea haldelor de steril implementarea nivel naţional este în curs
cerinţelor de sunt amplasate în la altitudini acestuia; de elaborare, prin ANRM,
monitorizare; înalte şi au probleme în un manual cu conţinut
special cu acumulările de ape. general.
De aceea considerăm necesar
ca Manualul să facă referiri
exprese la acest gen de
depozitare.
Partea 1

practici
cerinţelor de sunt amplasate în la altitudini acestuia; de elaborare, prin ANRM,
monitorizare; înalte şi au probleme în § plan de urgenţă un manual cu conţinut
§ metode pentru special cu acumulările de ape. intern; general.
îmbunătăţirea SMM. De aceea considerăm necesar § proceduri de
ca Manualul să facă referiri monitoring şi control;
exprese la acest gen de § măsuri de
depozitare. prevenire şi reducere
a gradului de poluare
(halde şi iazuri);
§ cele mai bune
practici privind
reabilitarea haldelor
şi iazurilor specifice
Văii Jiului.
8 Societatea Lignit § Identificarea celor § Managementul deşeurilor § Problematica potenţială Managementul
Naţională a mai bune practici în solide (steril, cauciuc, acoperită în evaluarea substanţelor
Lignitului domeniu; feroase şi neferoase, factorilor de risc de mediu. periculoase.
Oltenia SA § Realizarea acumulatori, uleiuri etc.). § Utilizarea monitorizării ca
procedurilor de mediu § Subsidenţa (Monitorizarea instrument al gestionării
pentru toate fazele fenomenului de riscului.
unei exploatări subsidenţă cauzat de § Resurse necesare pentru
miniere; asecarea şi detensionarea programele de monitorizare.
§ Recomandări privind pânzelor acvifere şi a
componentele SMM; orizontului artezian,
identificarea aspectelor specifice activităţii de
de mediu relevante; carieră - modul de
identificarea cerinţelor refacere a orizonturilor
de monitorizare: acvifere; Monitorizarea
metode pentru fenomenului de
îmbunătăţirea scufundare de diverse
sistemelor de amplitudini cu impact
management de asupra construcţiilor dar şi
mediu. al ruperii echilibrului de
forţe al masivelor care în
coroborare cu factorii
climatici constituie cauze
ale producerii alunecărilor
de teren.
Partea 1

practici
climatici constituie cauze
ale producerii alunecărilor
de teren.
§ Emisii atmosferice şi
zgomot: emisii de noxe
din surse mobile şi fixe;
praf (pulberi) rezultat în
urma procesului de
excavare, transport şi
haldare a masei miniere;
aer viciat evacuat din
subteran; evaluarea
zgomotului la sursă, în
câmp apropiat şi în câmp
îndepărtat);
§ Managementul apei:
menajere, tehnologice;
refacerea zăcămintelor de
apă.
§ Reabilitarea zonelor
miniere: reintroducerea în
circuitul productiv a
suprafeţelor afectate de
lucrările miniere.
§ Reacţia în caz de urgenţă.
9 SC § Identificarea celor Managementul deşeurilor. § Măsuri pentru diminuarea, Compania nu a
MOLDOMIN mai bune practici în prevenirea şi eliminarea implementat un SMM.
SA domeniu; poluării mediului;
§ Recomandări privind § cerinţele şi prevederile
componentele SMM; legale din domeniu;
identificarea aspectelor § toate practicile şi
de mediu relevante; procedurile existente în
identificarea cerinţelor materie de management de
de monitorizare; mediu.
metode pentru
Partea 1

practici
10 SC Cupru § Toate 3 obiectivele § stabilizarea haldelor de § asigurarea calităţii § Dimensionarea Compania nu deţine încă
CUPRUMIN prezintă interes, steril; corespunzătoare a apelor personalului necesar un Sistem de
SA Abrud excepţie făcând partea § stabilizarea iazurilor de evacuate din obiectivul pentru monitorizare Management de Mediu.
de explorare, în cazul decantare; minier; şi întreţinere în
în care unitatea nu îşi § asigurarea calităţii § aplicarea de tehnologii siguranţă a iazurilor
va extinde capacitatea. corespunzătoare a apelor neconvenţionale; şi haldelor în cazul
La Identificarea celor evacuate din iazurile de § în cazul încetării activităţii post-închidere;
mai bune practici în decantare, din carieră şi din fenomenul de leşiere § identificarea
domeniu trebuie să se întreg obiectivul minier; bacteriană se va extinde şi resurselor financiare
ţină cont şi de § monitorizarea permanentă în materialul depozitat în pentru instalaţiile de
particularităţile fiecărei a apelor, aerului şi solului; iazul de decantare, fapt epurare şi pentru
rezerve în parte. De § gestionarea pentru care suntem asigurarea
exemplu la Roşia corespunzătoare a interesaţi ca manualul să retribuţiilor pentru
Poieni este strict terenurilor ocupate; cuprindă şi cele mai bune personalul de
necesară aplicarea de § monitorizarea şi practici pentru stoparea deservire a acestor
tehnologii gestionarea cantităţilor de acestui fenomen sau activităţi.
neconvenţionale deşeuri. eliminarea efectelor cauzate
pentru ţinerea sub de leşierea bacteriană.
control a poluării din
zona Valea Şesei,
indiferent dacă
obiectivul minier va
funcţiona sau nu.
11 SC Minieră § realizarea § Gestiunea deşeurilor. Elaborarea unui set de
Banat SA procedurilor de mediu informaţii cât mai complete
Anina pentru activităţi de privind căile şi modalităţile de
închidere şi post- accesare a fondurilor
închidere a minelor şi comunitare şi a altor fonduri
carierelor; destinate prevenirii poluării,
§ elaborarea de modernizării tehnologiilor şi
recomandări privind reconstrucţiei ecologice a
componentele SMM, zonelor care au suportat
metode de poluare în urma activităţilor
îmbunătăţire a SMM. industriale curente sau
prezintă fenomenul de poluare
istorică.
Partea 1

practici
îmbunătăţire a SMM. industriale curente sau
prezintă fenomenul de poluare
istorică.
12 Societatea Cărbune § identificarea celor § Degradarea solului în SNC Ploieşti şi filialele
Naţională a mai bune practici în perimetrul de exploatare acesteia nu au
Cărbunelui domeniu; prin lucrări miniere la zi; implementat un sistem de
SA Ploieşti § realizarea § alunecarea suprafeţelor management de mediu.
procedurilor de mediu afectate în urma exploatării
pentru toate fazele cărbunelui, respectiv
unei exploatări eventualul aspect de
miniere, de la subsidenţă;
explorare până la § poluarea apelor - se
activitatea post- impune ca obiectiv
închidere; monitorizarea instalaţiilor de
§ elaborarea de epurare a apelor uzate;
recomandări privind instalaţii de preepurare
componentele SMM; pentru reţinerea produselor
identificarea aspectelor petroliere, care accidental
de mediu relevante; pot fi antrenate de apele
identificarea cerinţelor pluviale; dirijarea
de monitorizare; corespunzătoare a apelor
metode pt. pluviale;
îmbunătăţirea SMM. § emisii de poluanţi în
atmosferă produse de
sursele fixe si mobile,
precum şi pulberile rezultate
în staţiile de sortare la
sectoarele miniere;
§ gestionarea deşeurilor;
§ zgomotul.
Partea 1
ANEXA 2
EXEMPLU DE REGISTRU LEGISLATIV

Partea 1
CERINŢE LEGALE ŞI ALTE CERINŢE

Domeniul de
management de Cerinţe legale şi alte cerinţe Prevederi cheie
mediu
Autorizare
Legea protecţiei mediului nr. 265/2006 care Defineşte principalele aspecte ale cadrului de mediu din
aprobă OUG nr. 195/2005 România. Conform cerinţelor OUG 195/2005, obţinerea
Autorizaţiei de Mediu este obligatorie atât pentru unităţile
industriale noi, cât şi pentru cele deja existente. Autorizaţia de
mediu este valabilă 5 ani şi poate fi emisă numai după ce au fost
obţinute alte autorizaţii însoţitoare (inclusiv cele pentru apă,
deşeuri, sănătate şi siguranţă, protecţia împotriva incendiilor,
etc.).
Ordinul nr. 876/2004 pentru aprobarea Prin acest ordin este stabilită o abordare etapizată pentru
procedurii de autorizare a activităţilor cu auditarea unităţilor industriale ce au un impact semnificativ
impact semnificativ asupra mediului asupra mediului înconjurător, în cadrul procesului de autorizare.
HG nr. 1213/2006 stabileşte procedura cadru
Lista activităţilor pentru care EIM este obligatoriu include
pentru evaluarea impactului asupra mediului
despăduririle, activităţile miniere la suprafaţă, diguri, canale lungi,
(EIM), şi reglementările subsecvente:
depozitarea deşeurilor. EIM identifică, descrie şi evaluează
- Ordinul nr. 860/2002 (modificat de Ordinul
impactul direct şi indirect al activităţii asupra oamenilor, floră,
nr. 210/2004) pentru aprobarea procedurii
faună, proprietăţi, patrimoniu cultural şi interacţiunile dintre toţi
EIM şi de emitere a acordului de mediu
aceşti factori.
- Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului
asupra mediului
- Ordinul 864/2002 pentru aprobarea
procedurii de EIM şi de participare a
publicului la luarea deciziei în cazul
proiectelor cu impact transfrontieră
Partea 1
Domeniul de
mediu
Ordinul nr. 1184/2000 privind aprobarea Stabileşte cerinţe specifice care să fie urmate în cazul în care o
reglementărilor tehnice “Ghid metodologic nouă activitate (de ex: un proiect de exploatare minieră) va
privind elaborarea analizelor de evaluare a modifica semnificativ planurile locale şi regionale de urbanism. În
impactului asupra mediului ca parte integrantă astfel de situaţii, titularul activităţii/proiectului va trebui să facă
a planurilor de amenajare a teritoriului şi evaluarea impactului asupra mediului în special datorită faptului
planurilor de urbanism că aduce schimbări la planul de urbanism şi va trebui să solicite
autorizaţia de mediu conform procedurilor generale de solicitare a
autorizaţiei de mediu. În acest caz, EIM va respecta ghidurile
metodologice aprobate prin această reglementare.
Legea 84/2006, care aprobă şi completează Scopul reglementării este de a aborda într-o manieră integrată
OUG nr. 152/2005, transpune Directiva IPPC măsurile necesare pentru prevenirea, reducerea şi controlul
în legislaţia românească poluării, precum şi măsurile pentru emiterea acordului integrat de
mediu pentru activităţile industriale cu impact semnificativ de
mediu.
Proprietarul unei instalaţii sau al unei activităţi incluse în Anexa 1
a OUG nr. 152/2005 trebuie să solicite o autorizaţie integrată de
mediu. Activităţile cuprinse în Anexa 1 cuprind şi Gestiunea
deşeurilor (capitolul 5), în special instalaţiile pentru eliminarea
sau valorificarea deşeurilor periculoase cu o capacitate de peste
10 t/zi, iar pentru cele nepericuloase cu o capacitate de peste
50t/zi.
Ordinul nr. 818/2003, modificat de Ordinul nr. Autoritatea competentă pentru aplicarea acestei proceduri este
1158/2005 stabileşte Procedura de emitere a agenţia regională pentru protecţia mediului pe raza căruia este
autorizaţiei integrate de mediu localizată activitatea industrială respectivă.
Legea nr. 50/1991, modificată de Legea nr. Autorizaţia de constrcuţie stă la baza autorizării lucrărilor de
453/2001 şi republicată în 2004, privind construcţii. Scopul autorizaţiei este de a asigura aplicarea
autorizarea executării lucrărilor de construcţii cerinţelor legale privind locaţia, proiectarea, execuţia şi
şi măsurile pentru construcţia caselor exploatarea construcţiilor, inclusiv pentru activităţile minere.
Autorizarea intră în atribuţiile Consiliilor Locale sau Judeţene, cu
aprobarea organismelor de stat de specialitate, la cererea
titularului activităţii.
Partea 1
Domeniul de
mediu
autorizarea executării lucrărilor de construcţii cerinţelor legale privind locaţia, proiectarea, execuţia şi
şi măsurile pentru construcţia caselor exploatarea construcţiilor, inclusiv pentru activităţile minere.
Autorizarea intră în atribuţiile Consiliilor Locale sau Judeţene, cu
aprobarea organismelor de stat de specialitate, la cererea
titularului activităţii.
Autorizaţia de construcţie este emisă în baza Planului de
amenajare a teritoriului şi planului urbanistic, care sunt elaborate
de autorităţile administraţiei publice locale, în baza HG nr.
525/1996, republicată în 2002 privind regulamentul de amenajare
orăşenească, şi se supun evaluării de mediu şi procedurilor de
emitere a autorizaţiei de mediu. Autorizaţia de construcţie este
emisă numai după obţinerea autorizaţiei de mediu.
Legea minelor nr. 85/2003 Conform legii, toate activităţile minere – existente sau viitoare –
se desfăşoară în baza unei licenţe de operare emise de către
autoritatea competentă: Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale (ANRM).
Consultarea publică Lege a protecţiei mediului nr. 265/2006 care Stipulează că publicul trebuie consultat în timpul procesului de
aprobă OUG nr. 195/2005 luare a deciziilor privind aspectele de mediu, fie ca parte a
procedurii de autorizare fie la cererea oricărei persoane pentru
accesul la informaţia de mediu cu caracter public.
Legea nr. 86/2000 privind implementarea Stabileşte proceduri specifice pentru a fi aplicate în această
Convenţiei Aarhus privinţă.
HG nr. 878/2005 privind accesul public la
informaţia de mediu
Partea 1
Domeniul de
mediu
Protecţia atmosferei OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului Include prevederi generale pentru protecţia atmosferei.
Conform legii 655/2001, companiile sunt obligate să monitorizeze
Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG
emisiile atmosferice din propriile surse şi să raporteze autorităţilor
243/2000 privind protecţia atmosferei
competente rezultatele monitorizării, să păstreze o evidenţă
strictă a emisiilor atmosferice proprii şi să elaboreze planuri şi
strategii pentru situaţii de urgenţă şi prevenirea accidentelor.
Activităţile care generează în mod normal emisii care depăşesc
concentraţiile maxim admise pot primi autorizaţie de mediu numai
după stabilirea unui program pentru conformare care să cuprindă
măsuri de reducere a poluării aerului.
Emisiile atmosferice fac obiectul unei taxe de mediu, contribuţia
fiind plătită la Fondul pentru Mediu.
Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Stabileşte valorile limită pentru emisiile atmosferice, inclusiv
Condiţiilor tehnice privind protecţiapentru pulberile în suspensie - principala sursă de poluare a
atmosferică şi Normelor metodologice privind aerului pentru activităţile extractive şi prelucrare miniere.
determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici
produşi de surse staţionare
Ordinul nr. 592/2002 aprobă Normativul
privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de
prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a
SO2, NO2, NOx, pulberilor în suspensie (PM10
şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului
de carbon şi ozonului în aerul înconjurător
Ordinul nr. 745/2002 stabileşte aglomerările şi Definesc criteriile de clasificare a zonelor utilizate în evaluarea şi
clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru gestionarea calităţii aerului, ca parte din Sistemul Naţional
evaluarea calităţii aerului în România Integrat pentru Evaluarea şi Gestionarea Integrată a Calităţii
Aerului
Partea 1
Domeniul de
mediu
586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea
Sistemului naţional de evaluare şi punere în
aplicare a planurilor şi programelor de
gestionare integrată a calităţii aerului
HG nr. 543/2004 privind planurile şi Reglementează gestionarea şi monitorizarea protecţiei
programele de gestionare a calităţii aerului atmosferei
HG nr. 738/2004 pentru aprobarea Planului

naţional de acţiune în domeniul protecţiei
atmosferei
HG nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei

Naţionale privind protecţia atmosferei
Zgomot STAS 10009-88: Acustica urbană – Nivelurile Standardul se referă la limitele admise de zgomot în zonele
admise de zgomot. urbane, diferenţiate în anumite categorii de zone după tipul de
folosire.
HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi
gestionarea zgomotului ambiental
Gospodărirea apei Legea apelor nr. 107/1996, modificată şi Stipulează drepturile de folosire a resurselor de apă se stabilesc
completată de Legea nr. 310/2004 şi Legea prin autorizaţiile de gospodărire a apelor. Acestea include şi
nr. 112/2006 dreptul de evacuare a apelor uzate în apele de suprafaţă, a
apelor de mină sau de zăcământ sau alte evacuări.
Legea apelor stabileşte dreptul de proprietate a corpurilor de apă,
majoritatea fiind în domeniul public.
Autorizaţia de gospodărire a apelor sunt emise de către Direcţiile
de Ape a Administraţiei Naţionale “Apele Române” (ANAR).
Acestea se emit pe o perioadă de cel mult 5 ani de zile. Limitele
privind poluarea sunt stabilite în licenţa de operare şi autorizaţia
de gospodărire a apelor. Aceste limite se referă la standardele de
calitate a apei şi nu la limitele de evacuare: se definesc pentru
fiecare poluant prin stabilirea unei concentraţii maxime admise în
receptor, în funcţie de clasa de calitate a acestuia. Auto-
monitorizarea – efectuată neuniform de către agenţii poluatori
Partea 1
Domeniul de
mediu
Acestea se emit pe o perioadă de cel mult 5 ani de zile. Limitele
privind poluarea sunt stabilite în licenţa de operare şi autorizaţia
de gospodărire a apelor. Aceste limite se referă la standardele de
calitate a apei şi nu la limitele de evacuare: se definesc pentru
fiecare poluant prin stabilirea unei concentraţii maxime admise în
receptor, în funcţie de clasa de calitate a acestuia. Auto-
monitorizarea – efectuată neuniform de către agenţii poluatori
sau sub-contractată laboratoarelor Direcţiilor de Ape ale ANAR –
nu este folosită pentru determinarea conformării cu limitele
incluse în licenţă sau autorizaţie. Procedura de emitere a avizului
şi, respectiv a autorizaţiei de gospodărire a apelor este similară
cu cea de emitere a autorizaţiei de mediu.
HG nr. 352/2005, completează şi modifică HG Se aplică evacuării apelor uzate industriale şi menajere prin
nr. 188/2002 aprobă norme privind condiţiile stabilirea criteriilor de calitate a efluenţilor evacuaţi atât în
de descărcare a apelor uzate industriale şi receptorii naturali cât şi artificiali. Normativele privind condiţiile de
menajere în mediul acvatic evacuare a apelor uzate sunt stabilite în NTPA 001/2005,
respectiv NTPA 002/2005 (stipulează valorile concentraţiilor
maxim admise pentru încărcarea cu poluanţi a apelor uzate
evacuate; operatorul care prestează servicii de colectare şi
epurarare a apelor uzate poate impune condiţii mai stricte decât
NTPA).
Normativele NTPA prevăd de asemenea pre-tratarea apelor
uzate anterior evacuării acestora şi raportare lunară către Agenţia
Locală de Protecţia Mediului privind calitatea şi cantitatea apelor
uzate descărcate.
Legea nr. 404/2003 privind aprobarea OUG Prevede penalităţile pentru depăşirea limitelor maxim admise
nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei pentru substanţele poluante din efluenţii descărcaţi.
Naţionale “Apele Române”
Partea 1
Domeniul de
mediu
nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei pentru substanţele poluante din efluenţii descărcaţi.
Naţionale “Apele Române”
HG nr. 351/2005 privind aprobarea Stabileşte cadrul legal pentru prevenirea poluării mediului acvatic
Programului de eliminare treptata a cu substanţe aparţinând familiilor şi grupelor de substanţe
evacuărilor, emisiilor si pierderilor de periculoase şi prioritar periculoase din Listele I şi II. Din acest
substanţe prioritar periculoase punct de vedere, orice descărcare de ape uzate care ar putea
conţine una sau mai multe astfel de substanţe trebuie supusă
autorizării. Autorizaţia trebuie emisă până la 31.12.2006 şi trebuie
să solicite conformarea cu limitele admisibile până la 1.01.2007.
Ordinul MMGA nr. 245/26.03.2005 pentru Stabileşte metodologia pentru substanţele periculoase şi prioritar
aprobarea Metodologiei de evaluare a riscului periculoase
substanţelor periculoase din Listele I si II si a
substanţelor prioritare/prioritar periculoase in
mediul acvatic prin modelare matematica si a
Metodologiei de evaluare a impactului
substanţelor periculoase din listele I si II si a
substanţelor prioritare/prioritar periculoase
asupra mediului acvatic prin teste
ecotoxicologice - alge verzi, Dafnia, peşti
Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei Reglementează sistemele publice de alimentare cu apă stabilind
potabile, care completează şi modifică Legea criteriile de calitate şi cerinţele de monitorizare care trebuie
nr. 458/2002 respectate de către operatorii şi/sau proprietarii acestor sisteme.
Criteriile de calitate sunt cuprinse în anexele legii, monitorizarea
fiind obligatorie atât în punctul de prelevare, cât şi în cel de
tratare, şi, periodic, şi la anumiţi clienţi. Operatorii sistemelor de
alimentare cu apă potabilă trebuie să-şi informeze periodic clienţii
cu privire la calitatea apei potabile
Partea 1
Domeniul de
mediu
cu privire la calitatea apei potabile
Gestiunea deşeurilor Legea nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor, Legea se referă la gestionarea şi transportul deşeurilor
solide care transpune Directiva UE privind deşeurile, periculoase şi la obligaţiile aferente tuturor celor implicaţi în
completată şi modificată de OUG nr. 61/2006 generarea şi gestionarea deşeurilor. Legea nr. 426/2001 nu se
aplică deşeurilor rezultate din activitatea minieră (exploatare în
subteran şi de suprafaţă)
Legea nr. 465/2001 Acoperă deşeuri industriale reciclabile, inclusiv produse metalice
şi nemetalice, sticlă, plastic, hârtie şi materiale textile
OUG nr. 16/2001 Prevede gestionarea deşeurilor industriale reciclabile
HG nr. 621/2005) Ambalaje şi deşeuri de ambalaje
HG nr. 662/2001 şi HG nr. 1159/2003 Uleiuri uzate
HG nr. 291/2005 consolidată Bifenili policloruraţi
HG nr. 124/2003 şi HG nr. 734/2006 Azbest
HG nr. 1057/2001 Baterii şi acumulatori uzaţi
HG nr. 448/2005 Deşeurile de echipamente electrice şi electronice
HG nr. 170/2004 Anvelope uzate
HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii Hotărârea adoptă lista europeană cuprinzând deşeurile. Agenţii
deşeurilor şi pentru aprobarea listei care generează deşeuri (de altă natură decât menajere) trebuie
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile să ţină o evidenţă a acestora conform formularelor incluse în
periculoase Anexa II a HG. Formularele din Anexa I includ diferite secţiuni
privind deşeurile, depozitarea, reciclarea, eliminarea şi
amplasamentele de depozitare finală.
Ordinul Ministerial nr. 95/2005 se referă la
Ambele reglementări includ deşeurile rezultate din activităţile
stabilirea criteriilor de acceptare şi
miniere dar numai ca şi clasificare şi caracterizare generală
procedurilor preliminare de acceptare a
(“periculoase”, “nepericuloase” şi “inerte”).
deşeurilor la depozitare şi lista naţională de
deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri
Partea 1
Domeniul de
mediu
deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri
Ordin comun al MMGA/MTCT/MEC nr. Ordinul prevede Procedura de reglementare şi control al
2/211/118/2004 transportului deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul
României
HG nr. 349/2005 privind depozitarea Stabileşte cadrul legal privind activitatea de depozitare a
deşeurilor deşeurilor, precum şi activităţile de monitorizare închidere şi post-
închidere a depozitelor existente, luând în considerare protecţia
mediului şi a sănătăţii oamenilor. Articolul 2 stipulează că această
hotărâre nu se aplică deşeurilor inerte rezultate din activităţile de
prospectare şi extracţie, de preparaţie şi depozitare a resurselor
minerale şi din activităţile de exploatare minieră de suprafaţă.
Ordinul nr. 757/2004 aprobă Normativul Aprobă Normativul tehnic pentru depozitarea deşeurilor – inclusiv
tehnic pentru depozitarea deşeurilor fazele de construcţie, operare, monitorizare şi închidere a
depozitului
HG nr. 1470/2004 aprobă Strategia Naţională Acesta oferă o evaluare a situaţiei existente în domeniu în
şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor România, identifică obiectivele şi ţintele pe termen lung şi
principalele măsuri de management şi investiţie şi programe care
sunt necesare pentru a atinge aceste obiective. De asemenea
stabileşte numărul indicativ şi locaţia depozitelor regionale de
deşeuri menajere şi ale staţiilor de transfer, precum şi localităţile
deservite de fiecare depozit. Alte depozite vor trebui să fie
aprobate de către Consiliile Judeţene şi MMGA.
Iazurile de decantare Legea nr. 50/1991 privind calitatea în Legea stipulează criterii de performanţă şi calitate în construcţii,
construcţii inclusiv pentru iazurile de decantare.
Ordinul nr. 103/705/1292/2002 aprobă Normele trebuie luate în considerare de către toate
Normele pentru proiectarea, execuţia şi departamentele de proiectare din domeniu
exploatarea iazurilor de decantare din
industria minieră
Partea 1
Domeniul de
mediu
exploatarea iazurilor de decantare din
industria minieră
Legea nr. 466/2001 aprobă OUG nr. Reglementează siguranţa barajelor în timpul exploatării şi după
244/2000 privind siguranţa barajelor închidere. Construcţia/extensia şi exploatarea acestora se face în
baza autorizaţiei/licenţei de operare emisă de MMGA. Autorităţile
competente sunt MMGA şi MTCT. Legea defineşte 4 categorii de
baraje, după categoria de importanţă, de la A (excepţională) la D
(cea mai scăzută); dacă indicele de risc este mai mare decât 1,
acesta este considerat inacceptabil şi barajul nu poate fi
exploatat.
Ordinul nr. 114/2002 pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea şi
certificarea corpului de experţi pentru
evaluarea stării de siguranţă în exploatare a
barajelor încadrate în categoriile de
importanţă A şi B – NTLH-014 şi a procedurii
de avizare a specialiştilor pentru evaluarea
stării de siguranţă în exploatare a barajelor
încadrateîn categoriile de importanţă C şi D -
NTLH-015
Ordinul nr. 115//288/2002 pentru aprobarea
metodologiei privind stabilirea categoriilor de
importanţă a barajelor - NTHL-021
Ordinul nr. 116//289/2002 pentru aprobarea
Metodologiei privind evaluarea stării de
siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor
de acumulare NTLH-022 şi a Metodologiei
privind evaluarea stării de siguranţă în
exploatare a barajelor şi digurilor care
realizează depozite de deşeuri industriale -
NTLH-023
Partea 1
Domeniul de
mediu
privind evaluarea stării de siguranţă în
exploatare a barajelor şi digurilor care
realizează depozite de deşeuri industriale -
NTLH-023
Regulamentului privind certificarea
personalului de conducere şi coordonare a
activităţii de urmărire a comportării în timp a
barajelor - NTLH-031
Procedurii de emitere a acordului şi
autorizaţiei de funcţionare în siguranţă a
barajelor - NTHL-032
Procedurii de trecere în conservare, post-
utilizare sau abandonare a barajelor - NTHL-
033
Procedurii şi competenţelor de efectuare a
controlului privind siguranţa în exploatare a
barajelor - NTHL-034
conţinutului Fişei de evidenţă a barajelor -
NTLH-035
Procedurii de declarare publică a
caracteristicilor generale a categoriei de
importanţă şi gradului de risc asociat barajelor
- NTHL-036
Partea 1
Domeniul de
mediu
importanţă şi gradului de risc asociat barajelor
- NTHL-036
Reabilitarea zonelor Legea minelor nr. 85/2003 Pentru activităţile miniere existente sau pentru cele viitoare, legea
miniere prevede evaluarea impactului asupra mediului, şi un plan de
refacere a mediului însoţit de un proiect tehnic (ca parte a
planului de inchidere). Pentru activităţile ecxistente, sunt
obligatorii audituri de mediu şi un plan de de refacere a mediului,
cu proiect tehnic.
De asemenea, este necesară evaluarea impactului social şi un
plan de diminuare a efectelor sociale negative.
În cazul încetării activităţii miniere, trebuie elaborat un plan de
închidere a minei care include, între altele, un program reabilitare
şi conservare, un program de monitorizare post-închidere, şi
autorizaţia de gospodărire a apelor şi autorizaţia de mediu pentru
închiderea minei.
Legea stipulează obligaţia ca titularii de proiect să plătească
garanţii financiare pentru lucrările de reabilitare a mediului.
Implementarea programului de monitorizare post-închidere intră
în obligaţiile titularului licenţei de operare.
OM nr. 273/2001 aprobă Manualul pentru Planul de închidere a minelor/carierelor include un plan de
închiderea minelor şi întreţinere reabilitare a mediului şi un plan de diminuarea a efectelor sociale
negative.
Încetarea activităţii miniere se face cu aprobarea ANRM şi
Ministerului Economiei şi Comerţului.
Partea 1
Domeniul de
mediu
Managementul Legea nr. 360/2003 privind regimul Stipulează luarea unor măsuri speciale, inclusiv solicitarea unei
riscului şi al substanţelor chimice periculoase şi Legea nr. autorizaţii , asigurarea unor condiţii de depozitare în siguranţă,
pericolelor 478/2003 privind regimul materialelor adoptarea şi folosirea unor practici şi proceduri standardizate de
explozibile manipulare şi folosirea de muncitori cu atestate în domeniu
HG nr. 95/2003 privind controlul activităţilor Are ca scop prevenirea accidentelor majore de acest fel şi
care prezintă pericole de accidente majore în limitarea consecinţelor acestora pentru populaţie şi mediul
care sunt implicate substanţe periculoase înconjurător. Directiva se aplică amplasamentelor unde anumite
(SEVESO) substanţe periculoase sunt prezente în cantităţi suficient de mari
pentru a exista riscul producerii unui accident major. Pe lângă
faptul că solicită operatorilor unor astfel de amplasamente să ia
măsuri preventive, reglementarea impune autorităţilor o serie de
cerinţe procedurale privind planificarea, politica de integrare,
inspecţia, raportarea şi accesul publicului la informaţie
Legea nr. 319/2006 privind protecţia muncii Legea stipulează obligaţiile conducerii companiei în ceea ce
priveşte măsurile de protecţia muncii: de a desemna angajaţilor
atribuţii şi răspunderi privind protecţia muncii; de a adopta un
regulament intern de protecţia muncii; de a asigura instruirea
personalului; de a evalua riscurile profesionale şi de a ţine
evidenţa locurilor de muncă cu risc profesional; de asigura
permanenta funcţionare a echipamentului de protecţie, măsurare
şi control. Echipamentul de protecţie personală trebuie furnizat
gratuit personalului angajat. Conducerea companiei trebuie să
obţină autorizaţia de protecţia muncii de la Inspectoratele
Teritoriale de Protecţia Muncii şi autorizaţia sanitară de
funcţionare de la Direcţiile de Sănătate Publică. Cu privire la
activitatea minieră, legea prevede folosirea metodelor de
exploatare adecvate, funcţionarea corespunzătoare a sistemelor
de ventilare, conform clasificării minelor după emisiile de gaz.
Partea 1
Domeniul de
mediu
exploatare adecvate, funcţionarea corespunzătoare a sistemelor
de ventilare, conform clasificării minelor după emisiile de gaz.
Ordinul nr. 508/2002 privind aprobarea Sectorul minier este acoperit de:
Normelor general de protecţia muncii - Norme specifice pentru protecţia muncii pentru activităţile
miniere desfăşurate în subteran, corelate cu prescripţii
tehnice
- Norme pentru protecţia muncii în industria minieră
- Norme de siguranţă pentru industria minieră a uraniului şi
torului
- Norme specifice pentru protecţia muncii în utilizarea,
transportul şi eliminarea explozivilor.
Legea nr. 307/2006 privind apărarea
împotriva incendiilor
Poluarea solului şi a Ordinul 756/1997 privind aprobarea Introduce pragurile de alarmă şi intervenţie privind poluarea
apei subterane Regulamentului pentru evaluarea poluării de solului pentru diferite tipuri de terenuri: sensibile sau mai puţin
mediu sensibile. Valorile se referă la metale (Sb, Ag, As, Be, Bi, B, Cd,
Co, Cr, Cu, Hg, Mo, Ni, Pb, Se, Sn, Ti, V, Zn), cianuri,
hidrocarburi aromatice, hidrocarburi poliaromatice, compuşi
organo-cloruraţi şi pesticide
Biodiversitate Legea protecţiei mediului nr. 265/2006 care Ca priorităţi, legea prevede protecţia florei şi faunei sălbatice şi a
aprobă OUG nr. 195/2005 habitatelor, şi impune răspunderea financiară legată de
remedierea mediului afectate de un proiecte, asupra titularului
respectivului proiect
Legea nr. 462/2001 aprobă OUG nr. Reglementează regimul ariilor naturale protejate, conservarea
236/2000 privind regimul ariilor naturale habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
protejate
Partea 1
Domeniul de
mediu
Legea nr. 5/2000 privind amenajarea Legea stabileşte zonele naturale protejate şi identifică valorile
teritoriului – Secţiunea a III-a, zone protejate aparţinând patrimoniului cultural natural care necesită protecţie.
HG nr. 2151/2004 priveşte instituirea
regimului de arie naturală protejată pentru noi
zone
Legea nr. 347/2004 – legea muntelui Stipulează folosirea durabilă a resurselor muntelui şi conservarea
peisagistică şi a biodiversităţii.
Legea minelor nr. 85/2003 Stipulează faptul că activităţile miniere nu se pot desfăşura în
ariile naturale desemnate protejate. În etapa de stabilire a locaţiei
proiectului, trebuie luate în considerare zonele de protecţie
specială.
Radioactivitatea Ordinul nr. 171/2004 al Comisiei Naţionale Ordinul este legat de prospecţiunile geologice şi explorări pentru
pentru Controlul Activităţilor Nucleare minereuri radioactive, extracţia unor astfel de minereuri, tratarea
(CNCAN) aprobă Normele de securitate deşeurilor miniere, proiectarea minei şi a instalaţiilor de tratare a
radiologică – proceduri de autorizare a deşeurilor, etc. Ordinul cuprinde referiri la fazele şi cerinţele
activităţilor de minerit şi preparare a pentru obţinerea autorizaţiei, inclusiv tipurile de autorizaţii pentru
minereurilor de uraniu şi toriu, de prelucrare a aceste tipuri de instalaţii şi paşii procedurii de obţinere a
materiilor prime nucleare şi de producere a autorizaţiilor
combustibilului nuclear
Ordinul CNCAN nr. 184/2006 aprobă Normele Abrogă Ordinul nr. 207/2003 şi Ordinul nr. 281/2004.
de securitate radiologică pentru dezafectarea Dezafectarea este supusă autorizării şi evaluării privind siguranţa
instalaţiilor de minerit şi/sau preparare a radiologică şi presupune elaborarea unui proiect tehnic. Ordinul
minereurilor de uraniu şi/sau toriu se referă la clădiri, materiale, instalaţii, halde de steril şi terenuri
contaminate radioactiv în urma activităţilor de minerit sau de
preparare a minereului.
Ordinul nr. 127/2002 (consolidat) aprobă Aceste norme vin în completarea Normelor fundamentale de
Normele de securitate radiologică pentru securitate radiologică aprobate prin Ordinul CNCAN nr. 14/2000.
radio-protecţie în desfăşurarea activităţilor de Normele se aplică activităţilor de minerit şi preparare, inclusiv
minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi proiectarea instalaţiilor miniere şi proiectelor de închidere a
toriu minelor şi scoatere din funcţiune
Partea 1
Domeniul de
mediu
radio-protecţie în desfăşurarea activităţilor de Normele se aplică activităţilor de minerit şi preparare, inclusiv
minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi proiectarea instalaţiilor miniere şi proiectelor de închidere a
toriu minelor şi scoatere din funcţiune
Ordinul CNCAN nr. 221/2005 pentru Ordinul nu se aplică depozitelor de deşeuri radioactive sau
aprobarea Normelor privind limitarea de minelor radioactive după închidere. Titularii activităţilor trebuie să
efluenţi radioactivi în mediu observe limitele de emisie anuale derivate, aprobate de CNCAN
pentru fiecare amplasament/instalaţie, conform documentaţie ce
urmează a fi depusă. Ordinul stipulează de asemenea
necesitatea monitorizării, înregistrării şi managementului calităţii
privind eliberările radioactive, ce revin titularului activităţii .
Anexele includ concentraţiile maxim admise pentru anumiţi
radionuclizi.
Ordinul nr. 156/2005 aprobă Normele pentru
clasificarea deşeurilor radioactive
Ordinul 56/2000 aprobă Normele
fundamentale pentru gospodărirea în
siguranţă a deşeurilor radioactive, de la
generarea acestora până la depozitarea
finală.
Legea nr. 320/2003 privind gestionarea Legea stipulează cerinţele specifice pentru gestionarea deşeurilor
combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor nucleare şi radioactive, pentru depozitarea finală fiind necesară
radioactive, inclusiv depozitarea finală. aprobarea CNCAN.
Ordinul CNCAN nr. 192/2002 pentru Conform Ordinului, toate activităţile de gestionare a deşeurilor
aprobarea Normelor de securitate radiologică radioactive fac obiectul unei proceduri speciale de autorizare.
privind gospodărirea deşeurilor radioactive
provenite de la mineritul şi prepararea
minereurilor de uraniu şi toriu
Partea 1
Domeniul de
mediu
Ordinul nr. 357/2005 reglementează condiţiile Ordinul stabileşte cerinţe specifice de autorizare, dar cuprinde şi
şi normele pentru transportul deşeurilor norme de siguranţă.
radioactive implicând teritoriul României
Alte reglementări de Ordinul nr. 50/2004 privind stabilirea Obiectivele include implementarea EMAS de către organizaţiile
mediu procedurii de organizare şi coordonare a care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului, pentru
schemelor de management de mediu şi audit evaluarea şi îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale
(EMAS) în vederea participării voluntare a organizaţiei şi furnizarea de informaţii de mediu relevante
organizaţiilor la aceste scheme, amendat de publicului şi altor factori interesaţi. Ordinul stipulează că
Ordinul nr. 444/2006 “amplasamentul” este ce mai mică unitate din structura unei
organizaţii care poată fi certificată sub EMAS; de asemenea
stipulează condiţiile şi documentele necesare pentru certificare.
Anexele include cerinţele EMAS şi pentru auditul de mediu intern
şi pentru raportul de mediu. Certificarea sub EMAS nu trebuie să
afecteze obligaţiile pe care le are organizaţia conform
reglementărilor de mediu în vigoare.
Ordinul 790/2006 pentru aprobarea
regulamentului de organizare şi funcţionare a
Comitetului consultativ EMAS şi a Biroului
EMAS

Manual Partea 1-Proceduri SMM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Partea 1-Proceduri SMM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de proceduri de mediu şi de

PARTEA 1 – Sistem de Management de

1. Sistemul de Management de Mediu …………………………………………..….. 2

2.1. Paşi generici ………………………………………………………………….. 5

Politica de Mediu ………………………………………………………… 11

Elemente de Planificare ………………………………………………… 14

Implementare şi funcţionare ………………………………………….. 36

Verificare şi Acţiuni corective ………………………………………… 61

Analiza efectuată de management ………………………………….. 77

2.2. Proceduri Operaţionale ……………………………………………………. 81

Anexa 1 – Răspunsurile la chestionarele trimise companiilor miniere

Anexa 2 – Exemplu de Registru legislativ

1. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU

1.1 Principii, obiective, paşi cheie în sectorul minier

Progresele recente înregistrate în managementul de mediu, inclusiv dezvoltarea unor noi

În prezent, se acceptă în general că prin planificare eficientă, tehnologie modernă şi

În acest fel, managementul de mediu este o abordare sistematică şi holisitcă a aspectelor de

sistematic, implementarea unui SMM se dovedeşte deosebit de importantă şi folositoare

Trebuie menţionat că schemele de SMM nu este un standard privind responsabilităţile de

1.2 Beneficiile implementării unui SMM în sectorul minier

companiei. Pe scurt, prin integrarea tuturor instrumentelor de management într-un SMM, o

Al treilea beneficiu major constă în faptul că implementarea unui SMM în sectorul

1.3 Integrarea în planificarea strategică

Un SMM ar trebui să fie integrat în activităţile de planificare strategică. Deschiderea unei

Integrarea consideraţiilor de mediu în planificarea strategică este vitală deoarece orice

Se ştie că managementul unei companii miniere face ca lucrurile să se petreacă conform

2. IMPLEMENTAREA UNUI SMM ÎN SECTORUL MINIER

Elaborarea acestui Manual a avut ca punct de plecare răspunsurile primite de la

2.1 Paşi generici

Componentele unui Sistem de Management de Mediu complet proiectat pentru industria

Ø Angajamentul companiei la cel mai înalt nivel

Auditul intern şi analiza efectuată de management verifică continuitatea relevanţei politicii de

Componentele reprezentative ale Sistemului de Management de Mediu sunt prezentate în

IV. Verificare şi Acţiune

Figura 2. Modelul Sistemului de Management de Mediu

Acest angajament adesea se referă la o

Alegerea unui Coordonator SMM

FIŞA 1 – Lista membrilor echipei de lucru SMM

Coordonator SMM: __Ioan Tabacu_______

Responsabilităţi: Implementează, gestionează şi menţine SMM, reportează conducerii cu privire

Membrii echipei de lucru SMM:

(1) ___George Lavrente ____________________ Titlu: ____Inginer şef producţie_______

Responsabilităţi: Furnizează necesarul de resurse pentru SMM, urmăreşte şi revizuieşte

(2) __Stela Nastase __________________ Titlu: _______Şef sector depozitare__________

Responsabilităţi: Ajută reprezentatul SMM cu implementarea şi menţinerea SMM, în special în

(3) _________________________________ Titlu: _____________________________

4) _________________________________ Titlu: _____________________________

5) _________________________________ Titlu: _____________________________

6) _________________________________ Titlu: _____________________________

Politica de mediu este o parte esenţială a sistemului de management de mediu al unei

Declaraţia de politică nu reprezintă doar o bucată de hârtie, ci o referinţă valoroasă pentru

O companie minieră ar trebui să ia în considerare următoarele aspecte în stabilrea politicii de

Conformarea cu legile şi reglementările de mediu şi reducerea impactului de mediu

· Angajamentele de mediu asumate deja de compania dvs., precum angajamentul pentru

FIŞA 2 – Exemplu de Declaraţie de Politică în domeniul mediului

Ca urmare, recunoaşterea faptului că toate activităţile asociate cu exploatarea resurselor noastre

Conformarea cu legile şi reglementările de mediu în vigoare şi reducerea impacturilor de mediu

Aspecte de Mediu Execută

SMM va ajuta prin procesul de auditare la identificarea, controlul şi reducerea impacturilor

Schema acestei metodologii de Evaluare a Riscului este prezentată în Figura 3.

Figura 3. Schema metodologiei de Evaluare a Riscului

Procesul de identificare a aspectelor de mediu semnificative ar trebui să ia în considerare

Foarte important este ca să se implementeze o procedură pentru identificarea continuă a

În FIŞA nr. 3 este prezentat un exemplu de Procedură pentru identificarea aspectelor şi

Coordonator SMM: Ioan Tabacu_____

(1) _George Lavrente ____________ Titlu: Inginer şef producţie_

(2) Stela Nastase ____________ Titlu: _Şef sector depozitare________

(3) _____ Titlu: _

4) _____ Titlu: _

5) _____ Titlu: _

6) _____ Titlu: _