PROIECT INGINERIA SI

MANAGEMENTUL MEDIULUI

1
 Cuprins:

CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI

SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)
1.1.Descrierea organizatiei
1.2.Principalii factori poluatori ai firmei
1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM
1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM
1.5.Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM
1.6.Obiectivele SMM
1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei
1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze SMM
1.9.Stabilirea nivelului de aplicare a SMM
1.10.Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea
SMM
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI
2.1.1.Politica de mediu a organizatiei
2.1.2..Evaluarea politicii de mediu a organizatiei
2.1.2.1.Aprecierea continutului politicii de mediu
2.1.2.2.Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu
2.2. PLANIFICAREA
2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM)
2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate,
asupra mediului
2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile
 2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu
existente
2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte
2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu
2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale
organizatiei
2.2.2.1.1.Elaborarea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu
2.2.2.1.2.Ierarhizarea obiectivelor generale de mediu
2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei
2.2.2.3.Implementarea si functionarea sistemului de management de mediu
2.2.2.3.1.Documentatia sistemului de management de mediu
2.2.2.3.1.1.Manualul de mediu al organizatiei
2.2.2.3.1.2.Procedurile sistemului de management de mediu
2.2.2.3.1.2.1. Proceduri de sistem
2.2.2.3.1.2.2. Proceduri operationale

CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A

ORGANIZATIEI
Capitolul 1.Pregatirea Organizatiei Pentru Implementarea Unui Sistem De Management
De Mediu
1.1 Descrierea Organizatiei ( profil de activitate, cifra de afaceri, organizarea activitatii,
structura organizationala, conducerea firmei)

Kronospan este o companie din industria prelucrării lemnului din Elveția. Kronospan a intrat pe
piața din Romania în anul 1999 când a deschis o firmă de import. În 2004 a achiziționat de
la Gruppo Frati fabrica de la Sebes care produce PAL (plăci aglomerate din lemn) și MDF
(medium-density fibreboard) pentru industria mobilei, într-o tranzacție de 250 milioane euro.
Capacitatea de producție anuală este de 840.000 de metri cubi de PAL și de 384.000 de metri
cubi de MDF.

In cursul anului 2007, Kronospan a ridicat pe platforma industrială de la Sebeș o instalație de

producere a formaldehidelor, fără acord de mediu și fără autorizație de construire Kronospan a
importat această instalație în 2006 din Franța, de la fabrica Total-Atofina din localitatea Villiers
Saint Paul după ce, în urma accidentelor repetate la fabrica respectivă, autoritățile franceze au
decis închiderea sa.

Cifra de afaceri în 2008: 194 milioane euro.

Organizare si personal
Personalul responsabil cu implementarea politicilor privind sanatatea si securitatea in munca si
protectia mediului este reprezentat de managementul de varf al organizatiei. Prin Organigrama
societatii sunt stabilite compartimentele, responsabilii si modul de subordonare in structurile
functionale ale societatii. Numarul total de angajati la momentul intocmirii raportului de
securitate este de 10, celelalte servicii sunt externalizate unor firme specializate.

Principalele domenii si functii implicate in sistemul de management al securitatii sunt

urmatoarele:
- Conducerea executiva: Director General si Consiliul Director - Productie: - Director Productie -
Sefi Departamente Productie - Mentenanta – Intretinere: - Responsabil Mentenenta - Siguranta –
Control – Prevenire: - Sef Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta - Responsabil Mediu -
Responsabil Sanatate si Securitate in Munca si Situatii de Urgenta - Responsabil RSVTI R.

Compartimentele si persoanele responsabile din amplasament in domeniul securitatii si mediului

sunt prezentate in figura urmatoare:

1.2 Principalii factori poluatori ai firmei

Surse de poluanti pentru aer:
Producerea formaldehidei din metanol – poluanti: formaldehida, metanol, dimetileter,
 monoxid de carbon, oxizi de azot. Instalatii de reducerea poluarii: oxidator catalitic.
Producerea rasinilor pulbere prin atomizarea rasinilor lichide – poluanti: formaldehida,
pulberi, alti COV. Instalatii de reducerea poluarii: filtru cu saci textili. Operatii de pregatire a
aschiilor de lemn pentru sectiile PAL si MDF (depozitare, tocare, decojire, insilozare) –
poluanti: pulberi,. Instalatii de reducerea poluarii: cicloane si filtre. Operatii de uscare aschii
(PAL) si fibre incleiate (MDF) - poluanti: pulberi, formaldehida, NOx, CO, SO2, alti
compusi organici rezultati atat din arderea combustibilului lemnos (biomasa)/gazos cat si
datorita uscarii lemnului si COV produsi: aldehide, cetone, fenoli; Instalatii de reducerea
poluarii: baterii de cicloane Operatii de presare aschii incleiate (PAL) si fibre incleiate
(MDF) - poluanti: pulberi, formaldehida, alti compusi organici rezultati presarii lemnului la
cald: aldehide, cetone, fenoli. Instalatii de reducerea poluarii: scrubere umede Operatii de
slefuire si finisare placi : poluanti: pulberi, formaldehida; Instalatii de reducerea poluarii:
filtre si cicloane Operatii de innobilare placi cu hartie decorativa Arderea combustibilului
gazos in centralele termice si in instalatiile pentru incalzit ulei diatermic – poluanti: CO,
NOx.

Grupul Kronospan a fost înconjurat de controverse chiar din momentul în care a început să
producă în România. A început mai multe lucrări fără să aibă autorizaţii, a fost acuzat de
monopol şi a primit amenzi de peste un milion de dolari de la Consiliului Concurenţei. Comisia
Europeană a avertizat România cu privire la ilegalităţile din jurul Kronospan, care a încălcat
constant normele de protecţie a mediului.

Cel mai grav, însă, este faptul că locuitorii din Sebeş şi Braşov respiră de ani de zile aer toxic.
Asta din cauză că fabricile de PAL ale Kronospan folosesc formaldehidă, un gaz toxic şi
cancerigen pentru oameni.

Formaldehida se numeste si formol. Formaldehida este un produs toxic, clasificat ca atare de

catre Organizatia Mondiala a Sanatatii ca fiind o substanta cancerigena. In concentratie mare,
aceasta substanta ataca sistemul respirator, sistemul nervos, sistemul imunitar si ficatul, putandu-
se ajunge la cancer. Tumorile provocate de formaldehida apar, de obicei, in fosele nazale,
cavitatea bucala, caile respiratorii, piele si tubul digestiv. Formaldehida se degaja inclusiv din
mobila lacuita obtinuta din PAL si MDF, folosită pentru producerea răşinilor, în industria
mobilei. Cei obtinuti in urma combinarii formaldehidei cu uree sunt considerati a fi cei mai
periculosi. Lucrul cu această substanţă poate cauza afecţuni ale pielii, ochilor, precum şi
probleme respiratorii.

1.3. Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM

Motivele pentru care a fost implementat sistemul de management de mediu sunt:

-Impactul asupra mediului

-Sanatatea si securitatea angajatilor

-Reducerea gradului de toxicitate

-Prevenirea accidentelor

-Cresteri in ceea ce priveste competitivitatea pe piata

1.4. Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM

-Calitatea

-Impactul asupra mediului

-Sanatatea si securitatea angajatilor

1.5. ”Importanta” pentru organizatie a introducerii unui SMM

Organizaţia trebuie să stabilească şi să întreţină proceduri de identificare ale aspectelor de

mediu ale acţiunilor sale, produselor sau serviciilor, pe care le poate controla şi cele asupra
cărora poate avea influenta, pentru a le determina pe acelea care au sau care pot avea un impact
semnificativ asupra mediului. Organizaţia trebuie să ia în consideraţie la stabilirea obiectivelor
sale ecologice, toate aspectele referitoare la aceste impacte semnificative. O organizaţie fără
SMM existent trebuie ca iniţial să-şi stabilească poziţia curentă cu privire la mediu prin
intermediul unei revederi. Ţelul trebuie să fi e luarea în consideraţie a tuturor aspectelor de
mediu ale organizaţiei ca bază pentru stabilirea unui SMM.

1.6 Obiectivele SMM

Principii de acţiune şi obiective globale ale societatii S.C. KRONOSPAN SEBES S.A. de
prevenire a accidentelor majore constituie un angajament de asigurare continua a sigurantei in
operarea instalatiilor si a echipamentelor, de reducere a riscurilor de incidente si accidente
generate de depozitarea, manipularea si procesarea substantelor periculoase. Politica de prevenire
a accidentelor majore este disponibila tuturor angajatilor, subcontractorilor si vizitatorilor si este
prelucrata angajatilor in procesul de instruire. Aplicarea acestei politici este responsabilitatea
tuturor angajatilor societatii sub coordonarea responsabililor in domeniul protectiei mediului,
protectiei muncii si situatiilor de urgenta.

1.7 Identificarea suportului necesar la nivelul organizatie

Conducerea promovează o politică de mediu axată pe protejarea mediului şi implicit a

omului. Societatea se va conforma legislaţiei actuale de mediu şi oricărei schimbări survenite în
legislaţia română sau europeană referitoare la activităţile ei.
În acest sens vor fi efectuate periodic revizuiri şi audituri pentru conformitate. Vom lucra astfel
încât riscurile asociate cu producerea energiei electrice şi termice, transportul şi distribuţia
energiei termice, efectuarea de reparaţii şi servicii să fie minime.

Riscul este în general anticipat, analizat, discutat cu cei afectaţi şi monitorizat astfel încât să
asigurăm un bun control. Nu vom efectua nici o operaţie sau activitate fără a lua măsurile de
precauţie necesare.

Se va acorda o atenţie deosebită:

-gestionării deşeurilor, în special celor periculoase, procedându-se la refolosirea şi reciclarea
materialelor atunci când este posibil ;

-reducerii emisiilor în aer, apă şi sol.

Va fi promovată, acolo unde este posibil, evitarea sau diminuarea şi controlarea oricărui
impact cu efecte nefavorabile asupra mediului pentru obiectivele noi sau reabilitate -
retehnologizate, prin proiectarea lor în concordanţă cu cele mai bune tehnici disponibile,
conform cerinţelor Uniunii Europene.

Va fi promovată în continuare utilizarea de instalaţii şi echipamente performante urmând ca

înlocuirea treptată a celor actuale să fie efectuată în conformitate cu programele de măsuri din
autorizaţiile integrate de mediu.

Se vor lua măsuri de intervenţie operativă pentru prevenirea sau/şi limitarea efectelor asupra
mediului în caz de incident, avarie sau dezastre.

Managementul de vârf şi executiv se va implica direct în procesul implementării sistemului

de management de mediu şi în acţiunile de monitorizare a activităţilor cu impact asupra
mediului.

Obiectivele de mediu vor fi revăzute si completate anual. Progresele înregistrate în raport cu

obiectivele propuse vor fi urmărite şi raportate.Vor fi efectuate audituri privind procedurile şi
practicile utilizate şi se va răspunde la deficienţele constatate printr-un program planificat al
acţiunilor de remediere.

1.8. Stabilirea sectoarelor de activitate unde să se implementeze SMM

- Municipiul Sebes, str. Mihail Kogalniceanu nr. 59 515800, jud. Alba

1.9. Stabilirea nivelului de aplicare a SMM/ sector de activitate

- la nivel de tehnologie.
1.10.Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la
implementarea SMM
Criterii/ Activitati Da Nu Nu stiu Comentarii
1.Exista planuri de instruire de mediu a personalului
organizatiei?
2. Personalul care executa sarcini cu are competenta
necesara,
prin: educatie, instruire si/sau experienta?
3. Exista planuri de instruire de mediu a personalului
organizatiei?
4.Sunteti la curent cu legislatia de mediu privind protectia
mediului pe care ar trebui trebuie să o respecte organizatia
dumneavoastră?
5.Doriti sa implementati un sistem de mediu ?
6. Organizatia dumneavoastră detine toate autorizatiile de
mediu necesare functionării?
7.Sunt stabilite, implementate si mentinute obiective si tinte
de mediu documentate la toate functiile si nivelurile relevante
ale organizatiei?
8. Conducerea are un reprezentant al Managementului de
Mediu si pentru Sistemul de Manegement. Integrat Calitate –
Mediu?
9. Exista responsabili de mediu pe zone de activitati?
10. Documentatia este usor identificabila?
11.Este benefic introducerea unui sistem de mediu?Explicati.
12. Obiectivele si tintele sunt in concordanta cu politica de
mediu?
13. Organizatia a stabilit o procedura cadru de control
operational?
14. Organizatia a planificat, stabilit, implementat si mentinut
unul sau
mai multe programe pt. realizarea periodica a auditurilor
Sistemului de Management de Mediu?

15. Sunteti interesati în obtinerea de informatii mai bune

privind aspectele de mai sus?

2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI

2.1.1.Politica de mediu a organizatiei

10
 Politica KRONOSPAN SEBES SA constă în menținerea și îmbunătățirea continua a eficacității
sistemului de management integrat de mediu-sănatate și Securitate ocupațională în scopul
adaptării permanente la cerințele pieței, pentru a fi capabili să oferim o gamă largă de produse
chimice, plăci de fibre etc, destinate utilizării în mediu uscat care satisfac cerințele specificate ,
așteptările clienților actuali și potențiali și a altor părți interesate,susținand protectia mediului,
prevenind poluarea.

Pentru a realiza acest țel, conducerea își exprimă official intențiile și orientările pentru:

- Prevenirea poluării și ținerea sub control a deșeurilor,

- Conștientizarea angajaților privind responsabilitățile față de mediul înconjurător,

- Ținerea sub control a deșeurilor,

- Programarea, monotorizarea și analiza obiectivelor și indicatorilor de mediu,

- Desfașurarea în bune condiții, protejand mediul, a activităților din cadrul organizație,

- Îmbunătățirea performanțelor de mediu, protejarea mediului și satisfacerea tuturor părților

interesate de mediu în condițiile respectării cerințelor legale și reglementărilor în vigoare.

Ca o companie care depinde de resursele naturale, S.C. Kronospan Romania S.R.L. consideră
ca o responsabilitate principală conservarea şi protecţia mediului înconjurător.

Obiectivul permanent al S.C. Kronospan Romania S.R.L. îl reprezintă protecţia mediului şi a

sănătăţii populaţiei, adoptînd în acest scop cele mai eficiente metode.

2.1.2..Evaluarea politicii de mediu a organizatiei

2.1.2.1.Aprecierea continutului politicii de mediu .

11
Contractele de achiziții conțin clauze clare privind protecția mediului sau responsabilitatea
părților de manipulare, deșeurilor rezultate din activitățile, desfășurate de prestatorii de servicii
pe teritoriul unităților noastre. Clauzele de protecția muncii, folosirea echipamentelor de
protecție de către salariați și măsurile de situații de urgență reprezintă o parte importantă de
contracte.

DA NU
 a) Să corespundă naturii, volumului și impactului activităților,
produselor și serviciilor.
 b) Să cuprindă un angajament pentru o îmbunătățire continuă și
pentru prevenirea poluarii.
 c) Să furnizeze un cadru de formulare și analiza obiectivelor și
țintelor de mediu.
 d) Să fie documentată, implementată și menținută și să fie
comunicată tuturor angajaților.
 e) Să fie accesibilă publicului.

2.1.2.2.Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu

Implementarea politicii de mediu a firmei SC. KRONOSPAN SA. se realizează cu

ajutorul reponsabilului de mediu si implicit cel al conducerii..

Organizația se angajează să implementeze, să controleze și să îmbunatațească continuu

măsurile ce privesc protectia mediului. Comunicarea si intelegerea fiecarui aspect de mediu se va
realiza in cel mai efficient mod posibil. Firma va dispune angajatiilor sedinte de informare
asupra politiciii de mediu , se va afisa politica de mediu in locuri vizibile de catre toti angajatii
cat si sedinte de instruire si cunoastere aprofundata a aspectelor de mediu ce survin in
organizatie. Conducerea va asigura tot ceea ce este nevoie pentru implementarea sistemului de
management de mediu. Aceasta va dispune de resursele necesare ameliorarii poluarii in firma..

Existenta procedurilor formalizeaza implementarea politicii de mediu si a obiectivelor

propuse. Aceasta formalizare obliga fiecare membru al

firmei la respectarea si punerea in practica a tuturor masurilor legate de protectia mediului si de

prevenirea poluarii.

Politica de mediu exprimă realitatea din firmă, implementarea ei imediată este posibilă în
mari proporții.

2.2. PLANIFICAREA

2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM)

2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra

mediului

Metoda adaptată în vederea aprecierii impacturilor de mediu asociate aspectului de mediu

identificate are la bază metoda AMDEC. Această metodă conduce la ierarhizarea aspectelor de
mediu prin identificarea impacturilor semnificative ce au la bază urmatoarele criterii:

 Persistența în mediu natural,

 Gravitatea impactului,
 Sensibilitatea mediului înconjurător,
 Frecvența de producere.

Activitățile desfăsurate de către organizația S.C Kronospan Romania S.R.L având

amplasamentul in Județul Alba-Iulia, orașul Sebeș metoda impacturilor asociate
aspectelor de mediu prezintă următoarele criterii:
 Gravitatea/ Importanța impactului (G),
 Frecvența impactului ( F),
  Magnitudinea impactului ( M),
 Reglementări care se stabilească nivelul maxim admis de poluant in receptorul
natural (R),
 Opinia publica/ transparenta (T).

Grilă de cotare a impacturilor de mediu

Criteriu Coeficient 10 puncte 5 puncte 1 punct

pondere

F 3 Zilnică Medie Ocazională

G 5 Risc pentru om şi Risc pentru mediu Nu există risc pentru

mediu mediu

M 4 Semnificativă Medie Minora

R 4 Neconformitate Conformitate (valori Conformitate (valori

(depăşiri de cuprinse între prag de ale poluantilor sub
CMA) alertă şi prag de pragurile de alerta)
intervenţie)

O 2 Plîngeri şi critici Plîngeri şi critici Nu există plîngeri sau

sistematice sporadice critici

Nr. Activitate Aspect de mediu Impact de mediu

Crt.
1 Debitare materiale Consum energetic,  Poluare sol, aer
Emisii aer( pulberi)  zgomot,

Generare deseuri metalice

2 Pregatire pentru CNC Emisii aer ,  poluare sol,

 Consum energetic.  zgomot
3 Executie piese CNC Emisii aer (pulberi),  Poluare aer,
Consum energetic  zgomot

4 Control Emisii aer (pulberi),

Consum energetic  Zgomot
5 Ajustura Emisii aer (pulberi),  poluare aer,
Consum energetic,  zgomot
6 Tratamente chimice Consum energetic,  zgomot ,
Temperaturi ridicate, emisii  poluare aer,
gaze (evacuarea gazelor
prin coșurile de fum),  sol,
Generarare cenușă și zgură
7 Vopsire Consum energetic,  Zgomot,
Emisii aer (pulberi),  poluare sol
8 Control final Consum energetic,  Zgomot,
Temperaturi ridicare ,  poluare termică a
consum apă, apelor de suprafață
evacuare ape uzate
9 Ambalare Consum energetic,  Zgomot,
Consum apă,
Evacuare ape uzate  poluare termică
10 Expeditie Transport produse  Zgomot

Tabel 1: Gravitatea impactului general de activitățile procesului de producție la

funcționarea normală:

Activitate Aspect Impact F G M R O Scor Medie.

 mediu mediu de Scor
mediu activ
Debitare Transport Zgomo 3 5 4 4 2 18
materiale materiale( t
placi de
pal)

Consum 3 5 4 4 2 18 64
energetic, Poluare
Emisii aer
aer( pulb
eri)

Generare 15 5 4 4 2 30
deseuri Poluare
metalice apa

Pregatire Aschierea Zgomo 3 5 4 4 2 18

pentru placilor t
CNC
Consum 15 5 4 4 2 30
energetic Poluare
apa 96
Generarea 15 5 4 4 2 30
deseurilor Poluare
metalice sol.

Emisii 3 5 4 4 2 18
aer( Poluare
pulberi) aer
Executie Consum Zgomo 3 5 4 4 2 18
piese CNC energetic t

Generare 15 5 4 4 2 30

deseuri Poluare 99

metalice sol

Emisii aer 15 5 4 4 2 30

( pulbere) Poluare
apa
Generare 15 25 4 4 2 21

emulsii Poluare
epuizate aer
Control Consum 0 0 0 0 0 0
energetic 0
Inspectie
generala 0 0 0 0 0 0
Ajustura Consum Zgomo 15 5 4 4 2 30
energetic t

Generare 15 5 4 4 2 30
deseuri Poluare
metalice sol
132
Generare 5 5 2 4 2 18
ape uzate Poluare
apa
Emisii aer 3 25 20 4 2 54
Poluare
aer

Tratament Generare Poluare 3 25 4 4 2 38

e chimice ape uzate apa

Consum 4 9 2 7 6 28

energetic
84

Emisii aer Poluare 3 5 4 4 2 18

aer
Genereaza
rasini 0 0 0 0 0 0 0

lichide si
rasini
pulbere
Vopsire Consum Zgomo 3 25 20 4 2 54
aer t
comprima
t
3 3 4 4 2 16
Generare Poluare
ape uzate apa
126
Generare 3 25 4 4 2 38
nămoluri Poluare
apoase cu sol
conţinut
de 3 5 4 4 2 18
vopsele, Poluare
lacuri şi aer
solvenţi
organici;
Control Emisii aer 0 0 0 0 0 0
final Consum
 energetic 0

Inspectie 0 0 0 0 0 0

generala

Ambalare Generare Zgomo 5 3 4 4 2 18

deseuri t
din metale
si lemn 68

Consum
energetic Poluare 15 25 4 4 2 50
sol

Expeditie Transport 3 5 4 4 2 18
produse Zgomo 33
t 3 5 2 4 1 15

Poluare
aer

Tabel 2. Gravitatea impactului generat de activităţile procesului de producţie la

funcţionare anormală
Activitate Aspect de Impact de F G M R O Scor Medie
mediu mediu de scor
mediu activ.
Debitare Transport Zgomot 3 25 20 4 2 54
materiale materiale( p
laci de pal)

Consum 90
energetic, Poluare aer 5 3 4 4 2 18
Emisii aer(
pulberi)

Generare
deseuri Poluare apa 3 5 4 4 2 18
metalice

Pregatire pentru Consum Zgomot 15 5 4 4 2 30

CNC energetic

Generare Poluare apa 3 5 4 4 2 18 80

deseuri
metalice Poluare sol. 5 3 2 4 2 16

Emisii aer (
pulbere) Poluare
aer 5 2 1 3 5 16
Generare
emulsii

20
 epuizate
Executie piese Consum Zgomot 3 5 4 4 2 18
CNC energetic
3 5 4 4 2 18
Generare Poluare sol
deseuri
metalice 74
Poluare apa 15 25 4 4 2 20
Emisii aer (
pulbere)

Generare Poluare aer 5 5 2 4 2 18

emulsii
epuizate
Control Consum 0 0 0 0 0 0
energetic
Inspectie 0
generala 0 0 0 0 0 0

Ajustura Consum Zgomot 15 25 4 4 2 50

energetic

Generare Poluare sol 15 5 4 4 2 30

deseuri
metalice
Poluare apa 4 3 2 6 7 22
Generare ape
uzate Poluare aer 3 7 7 3 2 22

Emisii aer

21
Tratamente Generare ape 15 5 4 4 2 30
chimice uzate Poluare apa
38

Consum 3 25 20 4 2 54
energetic

Emisii aer Poluare aer

15 5 4 4 2 30
Genereaza
rasini lichide 0
si rasini
pulbere

Vopsire Consum aer 3 25 20 4 2 54

comprimat Zgomot

Generare ape
uzate
Poluare apa 15 25 20 4 2 66
Generare
nămoluri 170
apoase cu Poluare sol 5 5 4 4 2 20
conţinut de
vopsele, lacuri
şi
solvenţi
organici;
Emisii aer Poluare aer
 15 5 4 4 2 30

Control final Consum 0 0 0 0 0

energetic 0

Inspectie
generala 0 0 0 0 0 0

Ambalare Generare 15 5 4 4 2 30
deseuri din Zgomot 38
metale si lemn

Consum
energetic 15 5 20 4 2 46
Poluare sol

Expediție Transport Zgomot 3 5 4 4 2 18

produse 33
Poluare aer 5 2 2 4 2 15

2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile

 Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată.

 Legea Apelor nr. 107/1996.
  Legea 73/11.05.2000 privind Fondul pentru Mediu.
 Legea 160/3.10.2000 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2000 pentru
aderarea României la Convenţia Internaţională privind cooperarea în caz de poluare
cu hidrocarburi .
 Legea nr. 9/2001 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2000 pentru
acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care
epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Copenhaga, la 25 noiembrie 1992.

O RDINE:
 Ordinul MAPPM nr. 462/93 – Condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei.
 Ordinul MAPPM nr. 125/1996 – Procedura de reglementare a activităţilor economice
şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător.
 Ordinul MAPPM nr. 278/1996 – Regulament de atestare pentru elaborare studiilor de
impact asupra mediului şi a bilanţurilor de mediu.
 Ordinul MAPPM nr. 1325/22.09.2000 privind participarea publicului la pregătirea
politicilor şi legislaţiei de mediu.
Ordinul Ministrului nr. 1618/2000 pentru aprobarea sectiunilor reprezentative din cadrul
Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor

O RDONANŢE:
 Ordonanţa de urgenţă privind etichetarea substanţelor periculoase, nr. 200/9.11.2000.
 Ordonanţa de urgenţă privind protecţia atmosferei, nr. 243/2000.
 Ordonanţa de urgenţă privind regimul deşeurilor, nr. 78/16.06.2000.
 Ordonanţa de urgenţă privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, nr.
16/2001.
H OTĂRÂRI DE GUVERN:
 H.G. pentru aprobarea Acordului dintre MAPPM şi Ministerul Mediului şi Energiei din
Danemarca.
 H.G. nr. 170/18.01.2001 privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale a
Vămilor.
  H.G. 1408/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor periculoase;
 HG 937/2010 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a
preparatelor periculoase
 Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18
decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea șii restricționarea
substanțelor chimice
S TANDARDE :
 STAS 1342/1991 – Calitatea apei potabile.
 STAS 12574/1987 – privind condiţiile de calitate a aerului în zonele protejate.
 STAS 10009/1988 – Acustica urbană - limite admisibile ale nivelului de zgomot.
 STAS 6156/1986 - Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social -
culturale – limite admisibile şi parametri de izolare acustică.
 Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale
localităţilor şi direct în staţiile de epurare (NTPA 002/2002), aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.188/2002.
 Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale
şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali (NTPA 001/2002), aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.188/2002.
 Condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei şi Normele metodologice privind
determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare, aprobate prin
Ordinul ministrul apelor şi protecţiei mediului nr.462/1993.
ISO 14001 – Sistem de management de mediu.

2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de

mediu existente

- SC Kronospan Sebes SA este certificata conform ISO 14001/2004 SRAC nr. 477/21.11.2005 si
IQNet nr. RO-0477/21.11.2005 avand proceduri specifice pentru prevenirea si managementul
situatiilor de urgenta si pentru siguranta instalatiei si sistemul de management al sanatatii si
securitatii ocupationale.

Raspunsul de urgenta este sustinut prin implementarea la nivelul centralei a sistemului de

management integrat mediu-calitate, sanatate si securitate ocupationala si care contine proceduri
specifice precum:

- „Lista planurilor de interventie in caz de accident”, formular cod F–PS–MSSO–02–02/ var. 2/

12.09.2005, se află la Serviciul de Protectie a Mediului, Sanatate si Securitatea Muncii
(SPMSSM).
- „Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale”,
formular cod F–PS–MSSO–02–06/ var. 2/ 12.09.2005, prin care se urmareste in mod continuu
functionarea instalatiilor tehnologice, precum si comportarea constructiilor; aceasta inregistrare
se afla la SPMSSM.
- „Lista aspectelor de mediu”, formular cod F–PS–M–01–01/ var. 1/ 12.09.2005, pentru fiecare
proces, a fost realizată în baza procedurii de sistem „Aspecte de mediu” cod PS–M–01, iar
evaluarea impactului a fost realizată în baza procedurii operaţionale „Metodologia de stabilire a
impactului asupra mediului„ cod PO–M–01.
- „Programul de masuri privind prevenirea situatiilor de urgenta si a accidentelor potentiale”,
formular F–PS–MSSO–02–06/ var. 2/ 12.09.2005.

2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte

Puncte tari :
- Pentru protecția solului unitatea este dotată cu următoarele:
Canalizări bine etanșate și platforme speciale pentru transportul substanțelor
- Emisiile în apă se monitorizează la două luni

Puncte slabe:

-Emisii nedirijate ce apar in conditii de functionare anormala

-Emisii de pulberi datorate stocarii materialelor lemnoase pe amplasament;

-Emisii de pulberi și formaldehidă

-Emisii de SO2, Emisii de NOX, Emisii de CO2

2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu

2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei

POLITICĂ OBIECTIVE ȚINTE

Prevenirea poluării și ținerea
sub control a deșeurilor
Conștientizarea angajaților
privind responsabilitățile față
de mediul înconjurător
 sa puna in evidenta  sa stabileasca eventuale
starea masuri de remediere
amplasamentului din necesare in scopul
punct de vedere al imbunatatirii
protectiei factorilor parametrilor de calitate
de mediu, stabilind in a factorilor de mediu;
acest fel un punct de
referinta fata de care
se va stabili evolutia
in timp a calitatii
factorilor de mediu
prin determinarile
ulterioare efectuate
pe amplasament;
 sa puna in evidenta
starea
amplasamentului din
punct de vedere al
protectiei factorilor
de mediu, stabilind in
acest fel un punct de
referinta fata de care
se va stabili evolutia
 in timp a calitatii
factorilor de mediu
prin determinarile
ulterioare efectuate
pe amplasament;
Programarea, monotorizarea  evaluarea surselor si  identificarea, analiza si
și analiza obiectivelor și masurile luate pentru
indicatorilor de mediu, protectia factorilor de
mediu (apa, aer, sol,
subsol,
biodiversitate);
modul de gestionare
a deseurilor generate.
prezentarea de
informatii care reflecta
starea solului,
subsolului si apelor
subterane la data
elaborarii raportului,
luand in considerare
posibilitatea
contaminarii solului si a
apelor subterane cu
acele substante
periculoase care
urmeaza sa fie utilizate,
produse ori emise de
instalatia in cauza

2.2.2.1.1. Elaborarea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu

- Prevenirea poluării și ținerea sub control a deșeurilor

- Conștientizarea angajaților privind responsabilitățile față de mediul înconjurător,

- Ținerea sub control a deșeurilor,

- Programarea, monotorizarea și analiza obiectivelor și indicatorilor de mediu,

- Desfașurarea în bune condiții, protejand mediul, a activităților din cadrul organizație,

- Îmbunătățirea performanțelor de mediu, protejarea mediului și satisfacerea tuturor părților

interesate de mediu în condițiile respectării cerințelor legale și reglementărilor în vigoare.

2.2.2.1.2.Ierarhizarea obiectivelor generale de mediu

Ierarhizarea obiectivelor generale de mediu se va face utilizând Metoda Electre. Pentru

operaţionalizarea acestei metode, variantele vor fi considerate obiectivele generale de mediu
dezvoltate la nivelul SMM.
Obiective de mediu pentru prevenirea poluării:

1. Reducerea sau eliminarea descărcărilor poluante în mediu.

2.- Tinerea sub control a deșeurilor,

3.- Programarea, monotorizarea și analiza obiectivelor și indicatorilor de mediu

4.-Reducerea evacuărilor poluante în mediul înconjurator

În privinţa criteriilor de analiză a variantelor propunem următoarele:

C1-costul prognozat in vederea atingerii obiectivului de mediu propus (lei)

C2-nivelul evaluat ca fiind posibil al beneficiilor rezultate in urma implementarii si atingerii

obiectivului de mediu propus (%)

C3-posibilitatea utilizarii resurselor umane in vederea obiectivului de mediu (calificativ).

C4-nivelul posibil de diminuare al penalitatilor de mediu primite ca efect al atingerii obiectivului

de mediu (%)

C5-eventualele cresteri estimate ale volumului de productie (m3/h).

Consecințele variantelor în funcție de criterii:

Nr. C1 (lei) C2 (%) C3 C4 (%) C5(tone)

(calificativ)
V1 11400 60 B 80 3
V2 6200 68 Fb 90 2
V3 12500 90 B 95 4
V4 7250 80 Sl 85 1,5

Etapele de lucru:

1.) Determinarea coeficienților de importanță Kj pentru fiecare criteriu în parte

În vederea evaluării consecințelor variantelor în funcție de criterii se face apel la patru specialiști
(S1, S2, S3, S4 ) care vor opera o evaluare calitativa prin acordarea de note cuprinse intre 1 si 10.

Notele sunt centralizate în următorul tabel:

Nr. C1 C2 C3 C4 C5
S1 8 9 9 8 8
S2 7 10 7 9 10
S3 9 9 10 10 9
S4 9 10 8 9 8
∑ni,j 33 38 34 36 35 17
6

K1=33/176=0.19

30
 K2=38/176=0.21
K3=34/176=0.19
K4=36/176=0.21
K5=35/175=0.20

2) Determinarea matricii notelor de apreciere a*ij

În determinarea matricii metodelor de apreciere se vor utiliza următoarele dimensiunii:

 Uij reprezintă utilitatea variantei i în funcție de criteriul j
 reprezină consecința variantei i in funcție de j
 reprezinta consecința favorabilă a criteriului j
 reprezinta consecinta nefavorabila a criteriului j

Uij =

C1 C2 C3 C4 C5
V1 0,82 0 0,5 0 0,6
V2 0 0,26 1 0,66 0,2
V3 1 1 0,5 1 1
V4 0,16 0,66 0 0,33 0
Kj 0.19 0.21 0,19 0.21 0,20

Cazul 1 pentru C1: (aj)u=1=12500

(aj)u=o=6200

U1,1= ; U1,2=

U1,3= ; U1,4=

31
Cazul 2 pentru C2: (aj)u=0 =60

(aj)u=1 = 90

U2,1= ; U2,2=

U2,3= ; U2,4=

Cazul 3 pentru C3: (aj)u=0=Sl, B=0,5

(aj)u=1=Fb
U3,1= ; U3,2= U3,3= U3,=

Cazul 4 pentru C4: (aj)u=1=95

(aj)u=o=80

U4,1= 0; U4,2= 0,66; U4,3= 1; U4,4= 0,33

Cazul 5 pentru C5

(aj)u=1=4 (aj)u=o=1,5

U5,1=3-1,4/4-1,5=0,6 U5,2=2-1,5/4-1,5=0,2

U5,3=4-1,5/4-1,5=1 U5,4=1,5-1,5/4-1,5=0

3.)Calculul indicatorilor de concorndanță

1
 K
CVgVh

j
, pentru agj ≥ahj
=
Kj

V1 V2 V3 V4
V1 0,39 0,19 0,58
V2 0,61 0,19 0,61
 V3 1 0,81 1
V4 0,42 0,40 0

= 0,39; = 0,19

= 0,58; = 0,61

= 0,19; = 0,61

= 1; = 0.81

=1; =0,42

=0,40; =0

4) Calculul indicatorilor de discordanță

În operarea acestui calcul se va avea în vedere în afara notelor de apreciere și distanța

maximă dintre acestea.
0, pentru a gj  a hj

D 
Vg 
,Vh
1 max a  a ,a  a hj
 gj hj gj

d

V1 V2 V3 V4
V1 0,66 1 0,66
V2 0,82 1 0,16
V3 0 0,5 0,1
V4 0,5 1 1
DV1,V2=0,66 DV1,V3=1
DV1,V4=0,66 DV2,V1=0,82

DV2,V3=1 DV2,V4=0,16

DV3,V1=0 DV3,V2=0,5

DV3,V4=0,1 DV4,V1=0,5

DV4,V2=1 DV4,V3=1

5) Alegerea variantei optime folosind metoda diferentei

V1 V2 V3 V4
V1 -0,27 -0,81 -0,08 -1,16
V2 -0,21 -0,81 0,45 -0,57
V3 1 0,31 0,9 2,21
V4 -0,08 -0,6 -1 -1,68

DV1,V2 0,39-0,66= -0,27 DV1,V3 0,19-1= -0,81

DV1,V4 0,58-0,66= -0,08 DV2,V1 0,61-0,82= -0,21

DV2,V3 0,19-1= -0,81 DV2,V4 0,61-0,16= 0,45

DV3,V1 1-0= 1 DV3,V2 0,81-0,5=0,31

DV3,V4 1-0,1= 0,9 DV4,V1 0,42-05= -0,08

DV4,V2 0,40-1= -0,6 DV4,V3 0-1= -1

Varianta optima este V2, ce corespunde obiectivului: Reducerea evacuarilor poluante in mediul
inconjurator.

2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei

Factorii de mediu vor fi monitorizati permanent, in conformitate cu prevederile AIM

pentru prevenirea oricarei depasiri a limitelor de noxe admise de legislatia in vigoare. Apele
menajere si pluviale vor fi analizate periodic, conform autorizatiei in vigoare, in vederea
incadrarii indicatorilor in valorile admise prin Autorizatia de Gospodarire a Apelor. Emisiile de
noxe in atmosfera vor fi monitorizate cu aparatura corespunzatoare. Va fi tinuta evidenta stricta
si conform legii, a gestiunii deseurilor si substantelor periculoase. Conform Autorizatiei Integrate
de Mediu nr.SB 67/2007 revizuita la 01.03.2010,actualizata la data de 08.01.2016 valorile limita
de emisie pentru poluanţii specifici activităţii desfăşurate sunt stabilite ţinând cont de cele mai
bune tehnici aplicabile în domeniu, precum şi de nivelul calităţii aerului înconjurător la nivel
local. Avand in vedere rezultatele monitorizarilor efectuate de la emiterea AIM nr. SB 67/2007,
revizuita la 01.03.2010 si pana in prezent si tanad cont de faptul ca instalatiile au functionare
neperturbabila si sigura (nu sunt de asteptat variatii ale concentratiilor de noxe la emisie) se
considera potrivita reducerea frecventei de monitorizare. Tinand cont de cele prezentate anterior
se propune la emiterea AIM, urmatoarea schema de monitorizare:

Monitorizare Sectia Chimica:

Nr.crt Punct de Parametru Valori Frecvenţa
monitorizare limita la monitorizării
emisie
(mg/Nmc

MONITORIZARE EMISII AER

1 A1/Instalatia COT 50 TRIMESTRIA

de producere L
FORMALDEHID 5
formaldehida
A CONTINUU
50
DME ANUAL
15
METANOL ANUAL

2 A2/Instalatia FORMALDEHIDA 20 SEMESTRIAL

de producere
PULBERI 20
rasini pulbere

3 A3/Exhaustar FORMALDEHID 20 SEMESTRIAL

e generala A
20
hala rasini
PULBERI
pulbere

4 A4/Centrala CO 100 ANUAL

termica
PULBERI 5

SO2 35

NOX 350
 Monitorizare Sectia PAL:

Nr.crt Punct de Parametru Valori limita Frecvența

monitorizare la emisie monitorizării
(mg/Nmc)

MONOTORIZARE EMISII AER

1 P22/Desprafuire PULBERI 50 SEMESTRIAL

grup 1 mori

2 P23/ PULBERI 50 SEMESTRIAL

Desprafuire
grup 1 mor

3 P18/Uscare FORMALDEHID 20 Este utilizat in

aschii in uscator A conditii de avarie
50
TEXPAN sau revizie a
PULBERI
500 uscatorului
NOX Krono-plus
500
SOX
-
CO2
150
COV

4 P17/Uscare COV 150 TRIMESTRIA

aschii in uscator L
FORMALDEHID 20
Krono-plus +
A LUNAR
arzator biomasa 50
PULBERI CONTINUU
 250
CO TRIMESTRIA
500 L
NOX
500 TRIMESTRIA
SOX
- L
CO2
TRIMESTRIA
L

ANUAL

5 P24/Desprafuire PULBERI 50 SEMESTRIAL

mori (zona
seco)

6 P19/Exhaustare COV 50 TRIMESTRIAL

noxe presa din
PULBERI 150
zona de
evacuare FORMALDEHID 20
A

7 P35/Exhaustare PULBERI 50 SIMESTRIAL

formatizat placi
si circulare
diagonale

Monitorizare Sectia MDF:

Nr.crt Punct de Parametru Valori limita Frecvența
monitorizare la emisie monitorizării
(mg/Nmc)

MONOTORIZAREA EMISII AER

1 P8/ Pregatire PULBERI 50 SEMESTRIAL

aschii – tocare
fibre

2 P5.1-P5.4/ COV 150

Uscare fibre
PULBERI 20

FORMALDEHID 50
A
500
NOX
500
SOX
-
CO2

3 P16/Formatizare PULBERI 50 SEMESTRIAL

placi

4 P14, PULBERI 50 SEMESTRIAL

P15/Slefuire si
calibrare placi

5 P6/Evacuare COV 150 TRIMESTRIA

noxe alimentare L
PULBERI 50
si evacuare
presa placi MDF FORMALDEHID
A
6 P7/Incalzire ulei PULBERI 5 ANUAL
diatermic prin
CO 100
combustia
gazului metan NOX 350
9,6 MW
SO2 35

CO2 -

7 P37/Centrala PULBERI 5 Este utilizata in

termica gaz conditii de avarie
CO 100
metan,
capacitate 11,6 NOX 350
MW
SO2 35

CO2 -

2.2.2.3. Implementarea şi funcţionarea sistemului de management de mediu

2.2.2.3.1. Documentaţia sistemului de management de mediu
2.2.2.3.1.1. Manualul de mediu al organizaţiei

Cuprinsul manualului de mediu:

Cuprins; Organizaţia; Obiectul manualului

40
Modificarea/difuzarea manualului;Definiţii; Politica de mediu; Politica grupului
Angajamentul de îmbunătăţire continuă ; Politica de mediu a organizaţiei S.C. KRONOSPAN
SEBES S.A.
Angajamentul conducerii; Planificarea; Alegerea şi supravegherea factorilor de impact
Cerinţe legale şi alte cerinţe ; Obiective şi ţinte ;Programe de management de mediu
Implementarea şi funcţionare ; Structuri şi responsabilităţi ; Formare, sensibilizare şi competenţă
Comunicare ;Documentarea sistemului de mediu ; Controlul documentaţiei ;Controlul
operaţional ; Prevenirea situaţiilor de urgenţă şi capacitatea de raspuns
Control şi acţiuni corective Supraveghere şi masurare;Neconformităţi, acţiuni corective şi acţiuni
de prevenire
Înregistrări ;Auditul sistemului ;Controlul efectuat de conducere
ANEXE
Difuzarea şi revizuirea manualului ;Proceduri ale sistemuului de management de mediu

2.2.2.3.1.2. Procedurile sistemului de management de mediu

2.2.2.3.1.2.1. Proceduri de sistem

Procedura 0I: Intocmirea si actualizarea registrului de riscuri pentru activitatea din cadrul
directiei de productie

Scopul : Stabilirea unui set unitar de reguli pentru intocmirea si actualizarea Registrului de
riscuri; Stabilirea responsabilitatilor privind intocmirea si actualizarea Registrului de riscuri.

Domeniu: Procedura se aplica de catre intregul personal de conducere, precum si de catre

persoana desemnata cu intocmirea acestui registru privind activitatea de productie mecanica.

Definifii si abrevieri:

41
 Organizatie - Persoanele care lucreaza impreuna pentru atingerea unor obiective
prestabilite .O organizatie poate fi o autoritatea publica , deasemenea sunt considerate si
componentele structurale ( servicii, birouri etc.)

Obiective - Scopurile pe care si le stabileste o organizatie . Obiectivele reprezinta

rezultatele ce trebuie obtinute la nivelul organizatiei si la nivelul fiecarei componente
structurale din cadrul acesteia .

Risc - O problema (situatie , eveniment etc.) care nu a aparut inca, dar care poate apare
in viitor, caz in care obtinerea rezultatelor prealabil fixate este amenintata sau potenta .In
prima situatie riscul reprezinta o amenintare , iar in cea de-a doua , riscul reprezinta o
opotunitate.Riscul reprezinta incertitudinea in obtinerea rezultatelor dorite si trebuie privit ca o
combinatie intre probabilitate si impact.

Probabilitatea de materializare a riscului - Reprezinta o masura a posibilitatii de

aparitie a riscului , determinata apreciativ sau prin cuantificare , atunci cand natura riscului
si informatiile disponibile permit o astfel de evaluare.

Impactul - Reprezinta consecinta asupra rezultatelor (obiectivelor), daca riscul s-ar

materializa.Daca riscul este o amenintare , consecinta asupra rezultatelor este negativa, iar
daca riscul este o oportunitate , consecinta este pozitiva.

Expunere la risc - Consecintele , ca o combinatie de probabilitate si impact , pe care le

poate resimti o organizatie in raport cu obiectivele prestabilite , in cazul in care riscul se
materializeaza .

Materializarea riscului - Translatarea riscului din domeniul incertitudinii (posibilului)

in cel al certitudinii (al faptului implinit). Riscul materializat se transforma dintr-o problema
posibila intr-o problema dificila , daca riscul reprezinta o amenintare , sau intr- o situatie
favorabila , daca riscul reprezinta o oportunitate.

Atenuarea riscului - Masurile intreprinse pentru diminuarea probabilitatii (posibilitatii)

de aparitie a riscului sau/si de diminuare a consecintelor (impactului) asupra rezultatelor
(obiectivelor) daca riscul s-ar materializa. Mai concis , atenuarea riscului reprezinta
diminuarea expunerii la risc , daca acesta este o amenintare.
 Evaluarea riscului - Evaluarea consecintelor materializarii riscului , in combinatie cu
evaluarea probabilitatii de materializare a rsicului. Mai concis , evaluarea riscului reprezinta
evaluarea expunerii la risc.

Risc inerent - Expunerea la un anumit risc , inainte sa fie luata vreo masura de atenuare
a lui.

Risc rezidual - Expunerea cauzata de un anumit risc dupa ce au fost luate masuri de
atenuare a lui. Masurile de atenuare a riscurilor apartin controlului intern.Din aceasta cauza
riscul rezidual este o masura a eficacitatii controlului intern .

Gestionarea riscurilor sau managementul riscurilor- Toate procesele privind

identificarea , evaluarea si aprecierea riscurilor , stabilirea responsabilitatilor , luarea de
masuri de atenuare sau anticipare a acestora , revizuirea periodica si monitorizarea
progresului.

Controlul intern - Orice actiune / masura provenita din organizatie , luata in scopul
gestionarii riscurilor.Aceste masuri pot fi luate fie pentru a diminua impactul in cazul
materializarii riscurilor , fie pentru a reduce probabilitatea de materializare a riscurilor.

Documentafie de referinfa:

1. Regulamentul de Organizare si functionare al S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.

2. Fisa postului aferenta fiecarui post implicat in furnizarea de date pentru
intocmirea si actualizarea Registrului de riscuri, precum si in intocmirea si
actualizarea acestui instrument de lucru utilizat in gestionarea riscurilor .
3. Standardul 11 - Managementul riscului - din Codul controlului intern,
cuprinzand standardele de management/control intern la entitatile publice si
pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr.946/2005.
4. ISO 14001

Descrierea procedurii

1. Directorul Vasilache Cehoslovacu numeste prin Decizie persoana care va

intocmi si actualiza Registrul de riscuri, precum si responsabilii de risc care vor fi
sefii nivelelor ierahice din cadrul S.C. KRONOSPAN SEBES S.A., persoanele
nominalizate luand la cunostinta sub semnatura.
2. Seful fiecarui nivel ierahic identifica in functie de specificul si
particularitatile acestuia, impreuna cu personalul din subordine, obiectivele
corespunzatoare activitatilor.
3. Seful fiecarui nivel ierahic analizeaza obiectivele cuprinse in regulamentul
de Organizare si functionare al. S.C. KRONOSPAN SEBES S.A.stabilite pentru
domeniul de activitate de care raspunde .
4. Seful fiecarui nivel ierahic identifica, impreuna cu personalul din
subordine, riscurile inerente care pot afecta desfasurarea activitatilor din domeniul
de activitate de care raspunde si implicit realizarea obiectivelor specifice ale
acestuia, avand in vedere faptul ca fiecare activitate este supusa unor evenimente,
actiuni sau amenintari din interiorul ori exteriorul nivelului ierahic respectiv, iar
fiecare obiectiv specific este adus la indeplinire prin desfasurarea uneia sau mai
multor activitati .
5. Directorul unitatii convoaca o sedinta de analiza, la care participa
intregul personal de conducere din cadrul avand ca scop discutarea continutului
tabelelor cuprinzand obiectivele specifice si riscurile asociate acestora, in vederea
identificarii tuturor obiectivelor pe care urmeaza sa le realizeze si a riscurilor ce
por afecta indeplinirea acestor obiective , la sfarsitul acestei sedinte de analiza
fiind intocmit intr-un singur exemplar un proces -verbal de catre persoana desemnata
sa redacteze .
6. In cazul cand se hotaraste completarea sau modificarea Tabelelor, sefii
nivelelor ierahice efectueaza completarile si modificarile, si supun apoi noile Tabele
spre aprobare directorului unitatii.
7. Seful fiecarui nivel ierahic aduce la cunostinta personalului din
subordine Tabelul cuprinzand obiectivele specifice si riscurile asociate acestora,
aprobat, pentru a fi in masura sa faca propuneri de fundamentare care vor fi
incluse in Planul de actiune pentru minimizarea riscurilor inerente
8. Seful fiecarui nivel ierahic, in urma unor consultari cu personalul din
 subordine, intocmeste un Plan de actiune pentru minimizarea riscurilor inerente.
9. Directorul unitatii convoaca o sedinta de analiza , la care participa
intregul personal de conducere din cadrul S.C. KRONOSPAN SEBES S.A avand ca
scop discutarea Planurilor de actiune pentru a vedea daca prin punerea acestora in
aplicare riscurile inerente vor fi reduse la un nivel care sa asigure realizarea in
mod cert a obiectivelor stabilite , la sfarsitul acestei sedinte de analiza fiind
intocmit un proces-verbal de catre persoana desemnata sa redacteze .

10. In cazul in care se hotaraste completarea sau modificarea Planurilor de

actiune, sefii nivelelor ierahice efectueaza completarile si modificarile
corespunzatoare, si supun apoi noile Planuri de actiune spre aprobare directorului
unitatii.
11. Seful fiecarui nivel ierahic aduce la cunostinta personalului din
subordine Planul de actiuni aprobat, in vederea implementarii actiunilor de
minimizare a riscurilor inerente indentificate si acceptate.
12. Directorul unitatii analizeaza pe baza Registrului de riscuri prezentat de
persoana desemnata sa intocmeasca si sa actualizeze registru de riscuri , impreuna
cu intregul personal de conducere din cadrul S.C. KRONOSPAN SEBES S.A la
implinirea termenului de 6 luni de la ultima revizuire, Situatiile privind stadiul
implemantarii actiunilor de minimizare si evaluarea riscurilor reziduale din cadrul
nivelelor ierahice ale S.C. KRONOSPAN SEBES S.A. pentru a evalua efectul
actiunilor de minimizare si implicit rezultatul gestionarii riscurilor, care este
reliefat de variatia valorii nivelului de risc rezidual fata de valoarea nivelului de risc
inerent, si a stabili masurile corespunzatoare in vederea aducerii riscurilor inerente
la un nivel care poate fi tolerat . La sfarsitul sedintei de analiza, se intocmeste intr-
un singur exemplar, un proces-verbal de catre persoana desemnata sa redacteze
procesele verbale .
Registrul de riscuri este intocmit centralizat pentru intreaga organizatie de persoana
desemnata sa intocmeasca si sa actualizeze Registrul de riscuri , iar la terminarea sedintei de
analiza are ca tema gestionarea riscurilor , procesul- verbal al sedintei respective.

Responsabilitați
1. Directorul unitatii, avizeaza tabelul cuprinzand obiectivele si riscurile asociate
 acestora, si Situatia privind stadiul implementarii actiunilor de minimizare si
evaluarea riscurilor reziduale, intocmite de seful fiecarui nivel ierahic .
2. Directorul unitatii verifica semestrial revizuirea riscurilor inerente si
actualizarea Registrului de riscuri .
3. Directorul unitatii aproba Planurile de actiune pentru minimizarea riscurilor inerente .
4. Sefii nivelurilor ierahice din cadrul S.C. KRONOSPAN SEBES S.A analizeaza
obiectivele specifice pe care le au de indeplinit , in vederea identificarii riscurilor
inerente corespunzatoare acestor obiective si stabilirii nivelului imapactului, al
probabilitatii si al riscului inerent.
5. Sefii nivelelor ierahice verifica Planurile de actiune pentru minimizarea
riscurilor inerente in faza de propunere, iar dupa aprobarea acestora
monitorizeaza modul de punere in practica de catre personalul din subordine.

6. Sefii nivelelor ierahice impactul si probabilitatea dupa punerea in practica a

Planurilor de actiune pentru minimizarea riscurilor inerente , in vederea
determinarii nivelului acestora si calcularii de risc rezidual.
7. Persoana desemnata prin Decizie, intocmeste corect Registrul precum si
verifica concordanta dintre coloanele registrului .
8. Sefii nivelelor ierahice respecta termenul de revizuire semestriala a
riscurilor inerente si aceptate in cadrul S.C. KRONOSPAN SEBES S.A
9. Persoana desemnata prin Decizie verifica existenta tuturor documentelor ce
stau la baza inscrierilor din Registrul de riscuri.
10. Persoanele care utilizeaza acesta procedura aplica forma initiala , precum si
varianta/variantele revizuita/revizuite de la data intrarii in vigoare a
acesteia/acestora Schema logica
CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A
ORGANIZAȚIEI
Profilul de activitate a organizației alese

S.C. KRONOSPAN SEBES S.A. are ca profil de activitate :

Activitatea sau activitatile conform Anexei 1 din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale:

1. Industrii energetice

1.1. Arderea combustibililor in instalatii cu o putere termica nominala totala egala sau mai mare
de 50 MW
4. Industria chimica

4.1. Producerea compusilor chimici organici, cum sunt: b) hidrocarburile cu continut de oxigen,
cum sunt alcoolii, aldehidele, cetonele, acizii carboxilici, esterii si amestecurile de esteri, acetatii,
eterii, peroxizii si rasinile epoxidice

6. Alte activitati

6.1. Producerea in instalatii industriale de:

c) unul sau mai multe din urmatoarele tipuri de panouri pe baza de lemn: panouri din aschii de
lemn numite "OSB" (oriented strand board), placi aglomerate sau panouri fibrolemnoase, cu o
capacitate de productie mai mare de 600 mc pe zi

Analiza nivelului ipotetic de constientizare a personalului organizatiei

Nivelul de conștientizare a personalului organizației este mediu, deși implementarea sistemului
de management de mediu este abia la început, însă personalul societății cunoaștea faptul că
procesele de producție produc pierderi mediului, sunt conștienți de factorii poluatori, care le pot
afecta sănătatea.
Analiza politicii de mediu a organizației(vezi cap. 4.2 ISO 14001)
Politica de mediu a fost elaborată corespunzător, deoarece în conținutul acesteia se
regăsesc angajamentul de îmbunătățire continuă și de prevenire a poluării, angajamentul privind
respectarea reglementărilor și a altor cerințe obligatorii,și sunt stabilite obiectivele și țintele de
lmediu.
Politica de mediu este adecvată activităților, produselor și serviciilor organizației și reflectă
corect valorile si principiile acesteia.
Este o politică de mediu realistă care stabileşte direcţii clare de urmat.
Concluzii cu privire la analiza inițială de mediu
 Metoda folosită, considerați a fi eficienta?
Analiza inițială de mediu s-a realizat cu ajutorul metodei AIM. Metoda AIM(Autorizaţie
integrată de mediu) este un instrument folosit la construirea unui SMM conform ISO 14001, el
ajută la stabilirea aspectelor semnificative de mediu. Această metodă este eficientă deoarece
prezintă situația de mediu a organizației și cu ajutorul ei s-au format și programele de mediu.
Analiza celor mai importante aspecte de mediu remarcate prin comparatia functiei normale cu
functia anormală Consider că cele mai importante aspecte de mediu sunt cele care au media
scorului de activitate mai mare de decat 35.
Politica de mediu a firmei respecta reglementările de mediu referitoare la aspectele de mediu, a
standardelor naţionale şi internaţionale de mediu
Metoda adoptată de catre firma pentru cuantificarea impacturilor de mediu asociate
aspectelor de mediu identificate are la baza metoda denumită AMDEC.
Firma a folosit aceasta metoda pentru a putea examina in mod sistematic defectarile
potentiale,pentru a putea evalua gravitatea consecintelor lor, pentru a putea fi asigurata
detectarea, pentru a putea fi declansate actiunile corective in functie de gradul lor de criticitate.

Concluzii:
Instruirea angajaților trebuie făcută încât toți angajații să cunoască cerințele reglementărilor.
Evaluarea politicii de mediu în cadrul organizației SC KRONOSPAN SEBES SA având
amplasamentul în Județtul Alba Iulia, va fi reînoită în fiecare an.

Este foarte important ca în cadrul unei organizații generatoare de deșeuri să se asigure

siguranța sănătății oamenilor prin echiparea acestora cu echipamente specializate cum ar fi: măști
pentru protecția feței si indepartarea riscului de inhalare a prafului, precum și a substanțelor
chimice. Exista foarte mulți factori care ne pot dăuna atât nouă, oamenilor cât și animalelor,
apelor, aerului, solului, dar totodata există și soluții de minimizare sau chiar eliminare a
poluării.
Un SMM este acea componenta a sistemului general de management al organizatiei
alcatuita din structura organizationala, planificarea, responsabilitatile, procesele, practicile,
procedurile si resursele care ajuta la construirea, implementarea, realizarea, revizuirea si
mentinerea politicii de mediu a organizatiei. Ca scop specific, standardul îsi propune sa ofere
organizatiei toate elementele necesare construirii efective a unui SMM, care sa poata fi integrat
în managementul global al organizatiei si care sa permita atingerea obiectivelor referitoare la
mediu si a celor economice stabilite. Pentru implementarea efectiva a sistemului de management
de mediu se recomanda ca organizatia sa-si dezvolte resursele si mecanismele de sustinere
necesare îndeplinirii politicii de mediu, a obiectivelor si tintelor sale în acest domeniu.
 In urma realizarii unui asemenea proiect se poate constientiza cat de importanta este
implementarea unui sistem de management de mediu pentru o firmă dar și ceea ce conține.
Bibliografie

1.Note de curs si seminar-Ingineria si managementul mediului

2. Autorizatia integrata de mediu

50