Capitolul I: Pregatirea organizatiei pentru implementarea unui sistem de management de mediu (SMM)

1.1.Descrierea organizatiei Adresa: Str. Podul Inalt, nr. 2 , mun. Vaslui, jud. Vaslui Coordonatele geografice ale amplasamentului sunt: Latitudine: 4603745 Nord Longitudine: 2704343 Est Activitatea de fabricare biodiesel se desfasoara intr-o hala monobloc modernizata si compartimentata , conform fluxului tehnologic pentru care a fost considerata cu profil chimic. Instalatia de fabricare biodiesel are urmatoarele vecinatati: Nord : SC ULEROM SA Vaslui Sud : Str. Agroindustriala Gara, cale de acces rutiera si pietonala Est : SC ULEROM SA Vaslui Vest : Str. Podul Inalt, cale de acces rutiera ULEROM SA VASLUI este o societate cu capital integral privat care face parte incepand din anul 2003 din grupul de firme RACOVA si care provine din fosta intreprindere de industrializare a uleiului Vaslui, unitate infiintata in anul 1976. Obiectul principal de activitate al societatii este fabricarea uleiurilor vegetale brute si rafinate din floarea soarelui , rapita si soia , precum si a biodieselului , fiind in acest moment singura societate de acest profil din MOLDOVA si a patra ca marime din tara , cu o productie de peste 10% din productia nationala de ulei brut.Materia prima este asigurata in proportie de 40 % din productia proprie a GRUPULUI DE FIRME , iar diferenta din achizitii de la populatie si de la terti , atat din tara cat si din import.
Conducerea firmei:

y y y y y y

Presedinte Adrian Porumboiu Director General Ing. Cornelia Moraru Director Executiv Tehnic si Productie Ec. Constantin Nicuta Director Exectuiv Financiar Contabil Ing. Lavinia Dimitriu Director Calitate Dr. Ing. Eugen Diaconu Director Dezvoltare Afaceri Ec. Vasile Chebac Director Comercial si Logistica

-1-

y y y

Ing. Florin Osadet Director Inginerie si Investitii Ec. Gica Rusu Director Resurse Umane Ing.Otilia Costea-Director Responsabil Protectia Mediului

Din procesul de productie rezulta urmatoarele produse:

y

y y y y y

ulei rafinat din floareasoarelui, rapita si soia destinat consumului intern cat si exportului, imbuteliat in PET-uri de 1 litru sau vrac, comercializat sub brand-urile: ULEROM, DORISOL si CANOLA. biodiesel, este un carburant utilizat in amestec cu motorina sau ca atare in transporturi; acizi grasi folositi in industria cosmetica si a detergentilor; ulei tehnic de soia si rapita folosit in industria chimica; sroturi de floarea-soarelui, rapita si soia utilizate ca furaje; glicerol utilizat ca materie prima pentru obtinerea glicerinei; ULEROM SA a cunoscut o dezvoltare si modernizare deosebita dupa preluarea de catre grupul de firme RACOVA, astfel:

-2-

In anul 2007 se inaugureaza sectia de biodiesel care este a doua instalatie ca marime din tara, instalatie complet automatizata, procesul tehnologic fiind condus si supravegheat cu ajutorul calculatorului. Tehnologia utilizata este nepoluanta si foloseste pentru purificarea biodieselului, rasini ionice, obtinandu-se un biodiesel conform cerintelor de calitate ale standardelor Uniunii Europene EN 14 214. In anul 2008 s-au inaugurat urmatoarele sectii si instalatii :
y y y y

Sectia de precuratire, uscare, depozitare si postcuratire seminte oleaginoase; Sectia de decojitorie preparare- prese- purificare ulei; Sectia de extractie; Instalatie fizico-chimica si biologica pentru epurarea (tratarea ) apelor uzate. Construirea sectiilor de biodiesel, precuratire, uscare, depozitare, postcuratire, decojitorie, preparare, prese, extractie precum si a instalatiei de epurare a apelor uzate a facut ca ULEROM SA sa fie cea mai moderna si complexa fabrica de prelucrare a semintelor oleaginoase din Romania. Activitati auxiliare: Titularul desfa oar urm toarele activit i auxiliare: y y y y y ntre inere utilaje i instala ii tehnologice; repara ii curente utilaje tehnologice; analize de laborator pentru controlul produselor finite; desc rcare, manipulare i depozitare materii prime, produs finit i materiale, inclusiv periculoase; comercializare produse finite.

Organizarea activitatii Titularul va desfasura activitatea in conditii de siguranta pentru personalul muncitor, pentru comunitatea locala si pentru mediul inconjurator. Monitorizarea activitatii din punct de vedere al protectiei mediului se va face conform cerintelor autorizatiei integrate de mediu.

1.2.Principalii factori poluatori ai firmei In cadrul instalala iei de producere a combustibilului biodiesel, n procesul tehnologic se utilizeaz urm toarele substan e i preparate chimice periculoase, clasificate ca atare conform OUG 200/2000, privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substan elor i preparatelor chimice periculoase, modificat i aprobat de Legea 451/2001: Lista substantelor toxice si periculoase existente pe amplasament

-3-

Nr. crt. 1.

Materii prime auxiliare n-hexan

Periculozitate/ Cantitatea anuala (t) 90 Fraze de risc etichetare R11 R62, 65, 48, 38, 67, 51/53 R11; F-inflamabil; T-toxic C-coroziv 232,5 R 35; R22 Daunator la inghitire R10; R23/24/25; Toxic Amestec exploziv cu aerul 332 R34;R39/23/24/25

2.

metanol

3 500

R23/24/25; R39/23/24/25

3.

hidroxid potasiu

de

4.

Metilat de potasiu

Prin profilul de activitate obiectivul analizat utilizeaza substante chimice achizitionate in vederea utilizarii in procesul tehnologic. Aceste produse vor fi achizitionate de la furnizori autorizati, in ambalaje originale etichetate corespunzator si pentru care este tinuta o stricta evidenta. Gestionarea acestor produse in incinta obiectivului se face de catre personalul instruit cu respectarea reglementarilor in vigoare privind depozitarea si manipularea acestora. In cazul alcoolului metilic in conditiile nerespectarii procesului tehnologic privind depozitarea, manipularea precum si utilizarea in proces pot constitui o posibila sursa de poluarea a factorilor de mediu ca urmare a gradului de inflamabilitate si toxicitate a acestuia. Pentru diminuarea riscului aparitiei unor explozii sau incendii se vor respecta dotarile din proiectele de executie, conditiile din avizul si autorizatia de functionare eliberate de ISU VASLUI, procesul tehnologic si conditiile de exploatare a instalatiei. Hidroxidul de potasiu este aprovizionat in ambalaje originale de cite 25 kg, fiind pastrat in spatii inchise, in magazie sub gestiune. Odata cu documentatia pentru obtinerea acordului de mediu, a fost intocmita si notificarea conform HG 804/2004 privind cantitatile si categoriile de substante periculoase din cadrul obiectivului cit si de pe amplasament ce ar putea conduce la un impact asupra factorilor de mediu prin provocarea de accidente majore. Conform notificarii titularului atat limita inferioara cat si cea superioara a cantitatilor relevante specifice sunt subunitare, unitatea nu intra sub incidenta HG 804/2007 .

-4-

Societatea S.C. ULEROM S.A. va avea autorizatie pentru obtinerea si utilizarea de produse si substante toxice conform dispozitiilor legale in vigoare, pentru alcool metilic si personal instruit pentru manipularea si utilizarea produselor toxice. Operatorul va respecta legislatia in vigoare referitoare la substantele si preparatele chimice periculoase (L 263/05.10.2005; L 451/18.07.2001; HG 490/2002). Procesul tehnologic poate fi generator de mirosuri ca urmare a utilizarii uleiurilor vegetale si a substantelor chimice, metanol. Avand in vedere ca procesul se desfasoara in instalatii, in incinte inchise, emisiile de substante ce genereaza mirosuri sunt limitate acestea fiind perceptibile in incinta halei tehnologice. 1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii unui SMM y Controlul si reducerea costurilor de mediu: prin rationalizarea si economisirea materiilor prime, a apei si a energiei si prin reciclare se pot reduce costurile si se pot identificare alte posibilitati de economisire. Reducerea volumului si gradului de toxicitate a deseurilor, apelor reziduale si a emisiilor de gaze nu numai ca ajuta costul, dar mai reduce numarul amenzilor si costurile associate (curatire si neutralizarea deseurilor) Conformarea la cerintele legislative: compania incearca sa ofere produse de cea mai buna calitate in conformitate cu cerintele specificate in standarde, cerinte specificate / nespecificate ale clientilor, cerinte legale si de reglementare aplicabile fara afectarea securitatii si sanatatii angajatilor, mediului inconjurator si a proprietatilor din jurul companiei Minimizarea riscurilor financiare: prin mbunatatirea performantei financiare a companiei si prin reducerea costurilor asociate cu noncalitatea (costurile reparatiilor, reprocesarilor, reclamatii/retrageri) firma incearca sa minimizeze riscul financiar.Continuitatea si consolidarea afacerii prin crearea si furnizarea de produse competitive, de calitate, sigure si eficace care sa satisfaca continuu cerintele clientilor. Imbunatatirea imaginii si a pozitiei pe piata interna si internationala: Cresterea eficientei personalului prin motivare si implicare: un SMM bazat pe participarea angajatilor are un efect stimulativ si pozitiv asupra muncitorilor, care se identifica mult mai usor cu un angajator care este bine cunoscut pentru metodele sale eco-constiente. De asemenea, insusirea unei atitudini responsabile fata de produsele si procesele de productie periculoase / noceive permite imbunatatirea conditiilor de munca in intreprindere si a mediului inconjurator. Facilitarea procesului de imbunatatire continua: imbunatatirea continua a eficcacitatii sistemului de management are in vedere satisfacerea cerintelor clientilor, prvenirii poluarii, a ranirilor si a imbolnavirilor profesionale si reducerii nivelului riscurilor privind sanatatea si securitatea in munca.

y y

-5-

1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM Conducerea aproba introducerea unui SMM deoarece, acesta diminueaza, previne si elimina poluarea mediului, previne riscurile de emitere a substantelor poluante si de risipire a energiei in caz de accident. De asemenea, are rolul si de a imbunatati imaginea firmei atat pe piata nationala cat sip e cea international. 1.5.Importanta pentru organizatie a introducerii SMM Pe langa respectarea reglementarilor privind protectia mediului, introducerea unui SMM are si anumite avantaje pentru organizatie, cum ar fi:     cresterea numarului de colaboratori; economisirea energiei si a resurselor; prevenirea accidentelor de mediu si de munca; evaluare mai avantajoasa din partea bancilor si a societatilor de asigurare (in cazul unui accident de mediu, o intreprindere care poate sa dovedeasca ca a avut o politica de prevenire a accidentelor de acest fel, va fi mai avantajos)

1.6.Obiectivele SMM Obiectivele unui SMM pot include angajamente precum:  reducerea deseurilor si utilizarii resurselor  reducerea sau eliminarea emisiilor poluante  reproiectarea produselor in vederea minimalizarii impactului asupra mediului in procesul de productie,in perioada de exploatare si la eliminare  promovarea mediului si sensibilizarea angajatilor si a comunitatii din jur. 1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei Resurse:apa,energie Apa Alimentarea cu apa
Sursa de alimentare cu apa Apa potabila-Reteaua distributie oraseneasca Apa industrialaReteaua oraseneasca de distributie D=214 mc/zi utilizat ca apa de Volum de apa captat (m3/an) 190800 mc/an Utilizari pe faze ale procesului Scop tehnologic si igienico-sanitar

77721 mc/an

-preparare agent termic racier - apa de adaos

- apa de

Sursa proprie subterana- put

-6-

hidrologic

industriala

Utilizata in cazuri de sistare a furnizarii apei

Apa pentru stingerea incendiilor: Volumul rezervei intangibile pentru stingerea incendiilor se asigura din rezervorul cu capacitatea de 750 mc ce apartine SC ULEROM SA Vaslui Compararea consumurilor de apa cu limitele recomandate prin BAT:

Sursa valorii limita BAT

Valoarea limita Apa este utilizata: -in scopuri tehnologice, la spalare uleiuri dupa faza de desmucilaginare-neutralizare -la prepararea agentului termic -abur, apa calda, -apa de racire -in scopuri igienico-sanitare In procesul de obtinere biodiesel nu se utilizeaza apa Valori recomandate prin BAT: - apa potabila - 1,27 mc/t - apa de racire - 1,5 mc/t

Performanta companiei Consumurile specifice de apa seminte prelucrate sunt: -fls-2,5mc/t, 90000mc/an -rapita-2mc/t, 72000mc/an -soia-2mc/t, 28800mc/an pe tona de

- apa potabila - 1,193 mc/t - apa de racire - 0,89 mc/t

Pentru instalatia de biodiesel nu sunt prezentate valori in BAT. Performanta companiei corespunde valorilor transmise de furnizorii de echipamente, valori ce corespund normelor UE. Evacuarea apelor uzate Modul de evacuare a apelor uzate Ca urmare a volumului de activitate desfasurat in cadrul platformei rezulta urmatoarele tipuri si debite de ape uzate : - apa uzata tehnologica cu continut de grasimi ce necesita procesul de preepurare este de 473mc/zi si provin de la urmatoarele sectii :

-7-

-sectia de desmucilaginare- neutralizare- 36mc/zi -sectia extractie-300mc/zi -scindare acizi grasi-5mc/zi -rafinare I-45,6mc/zi -rafinare II,(coloane barometrice)- 86,4mc/zi Dupa preepurare aceste ape sunt deversate in reteaua de canalizare stradala cu dirijare in statia de epurare municipala. - apa industriala slab impurificata - conventional curata - 242,88 mc/zi ce provine de la : - centrala termica-202,4 mc/zi - prese - 40,48 mc/zi Aceste ape sunt deversate in reteaua de canalizare stradala cu dirijare in statia de epurare municipala. - apa uzata menajera provenita de la igienizarea incintelor si grupurile sanitare este de 31,22 mc/zi Aceste ape sunt deversate in reteaua de canalizare stradala cu dirijare in statia de epurare municipala Ape meteorice cu un debit de 531,3l/s. Apa pluviala fara continut de SET este dirijata la reteaua de canalizare stradala pentru ape pluviale Apa pluviala cu continut de SET este dirijata Statia de preepurare locala Utilizarea eficienta a energiei Alimentarea cu energie electrica- se realizeaza printr-un racord electric din postul de alimentare existent din incinta S.C. ULEROM S.A. Vaslui racordat la reteaua de distributie din zona. Instalatiile electrice prevazute pentru vor asigurara alimentarea cu energie electrica a utilajelor si instalatia de iluminat.

Consumul de energie Consumul anual de energie al activitatilor este prezentat in tabelul urmator, in functie de sursa de energie.
Activitate Consum de energie Consum specific de energie

-8-

6kWh/t pentru ulei vegetal Instalatia de producere uleiuri vegetale 15600 MWh/an Instalatie de obtinere carburant biodiesel si preparare catalizator (BAT 7,7kWh/t ulei vegetal) 45,7 KWH//t biodiesel

Consumul specific de energie pentru activit ile din autoriza ia integrat de mediu
Activitati Consum specific de energie (CSE) Descrierea fundamentelor CSE Compararea cu limitele furnizate in Indrumatorul specific sectorului 7,7 kWh/t ulei vegetal

Instalatia de producere uleiuri vegetale

6 kWh/t pentru ulei vegetal

Consumul energetic este corelat cu capacitatea realizata 30960 t/an uleiuri vegetale Consumul energetic este corelat cu capacitatea realizata 25000 t/an biodiesel

Instalatie de obtinere carburant biodiesel si preparare catalizator

45,7 kWh/t biodiesel

Tehnici BAT de crestere a eficientei energetice aplicate de titular Utilizarea de senzori si intrerupatoare temporizate simple pentru a preveni evacuarile inutile de lichide si gaze incalzite. Controlul service-ul energetic al cladirilor (iluminare artificiala, incalzire spatii, venilatie) izolatie buna (cladiri, conducte). reducerea distantelor de pompare. Valve automate

- valve de returnare a condensului Alte recomandari BATde cresterea eficientei energetice: - Optimizarea fazelor motoarelor cu comanda electronica - Cresterea gradului de automatizare a procesului - Procesare continua in loc de procese discontinue mai mare de 300 tone produse finite/zi de exploatare

-9-

1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze SMM Instalatii de obtinere a uleiului vegetal

Numele procesului Receptia calitativa si cantitativa a materiilor prime si auxiliare Precuratire- uscare seminte de fls, rapita si soia

Descriere Verificarea cantitativa si calitativa

Capacitate maxima -pentru materiile prime si auxiliare 25 t/h V=300mc 25t/h-fls 50t/h soia 25t/h-rapita V=3000mc/buc Vtotal=12000mc 300t/zi-fls 180t/zi- soia 300t/zi-rapita 300t/zi-fls 180t/zi- soia 300t/zi-rapita 300t/zi-fls 180t/zi- soia 300t/zi-rapita 300t/zi-fls 180t/zi- soia 300t/zi-rapita 100t/zi 100t/zi Este dirijat fie la desmucilaginare, neutralizare fie in depozitul de ulei brut Extractia este o operatie de transfer prin solubilizarea uleiului in n-hexan. Substanta dizolvatamiscela =amestec de solvent si ulei Vaporii de n-hexan separati sunt trecuti la faza de condensare. Faza lichida este dirijata in depozit, faza sub forma de vapori este trecuta la deflegmare cu trimitere la distilare. Separarea se realizeaza prin -reducerea umiditatii la 9% ptr fls, rapita si soia, -reducerea straine la 2% corpurilor

-precuratire seminte de materiale vegetale si corpuri straine -depozitare temporara in buncarul de uscare -uscare seminte in uscator

Depozitare, Postcuratire decojire si

-depozitare seminte precuratite si uscate si boabe soia in 4 celule -curatirea de corpuri straine pana la 0,5% -tratament termic la 40C pentru marirea plasticitatii celulelor ce contin ulei, sau aplatizare la soia -macinare pe valturi in vederea maruntirii materiei prime

-dirijarea cojilor de fls in depozitul aferent centralei termice

Prajire macinare seminte

Prajire-presare pentru floarea soarelui si rapita; pentru boabe soia numai o faza de prajire si aplatizare Decantarea si filtrarea uleiului brut de presa pentru fls si rapita Extractie

-tratament termic la 110C pentru marirea plasticitatii celulelor ce contin ulei, sau aplatizare la soia -presarea in prese pentru obtinerea uleiului brut de presa si broken -filtrarea uleiului de presa in filtru

-extractie cu n-hexan a brokenului de fls, rapita si paiete de soia

180t/zi

Distilare miscela cu vapori de hexan

-distilare in coloana pentru separarea uleiului brut de vaporii de n-hexan

100t/zi ulei uscat

Desmucilaginare,

-tratarea cu solutie de acid fosforic si

100t/zi

- 10 -

neutralizare

hidroxid de sodiu pentru separarea mucilagiilor si soapstockului de uleiul brut

Spalare, ulei brut

uscare

-eliminarea soapstockului se realizeaza cu apa calda, separarea fazei apoase realizandu-se prin centrifugare -uscarea se raelizaeza prin evaporare sub vid ramand un procent de 0,5%apa

100t/zi

Desolventizare, toastare, uscare, racire srot rezultat de la faza de extractie, depozitare srot Scindare soapstock si mucilagii

-prin toastare are loc incalzirea cu abur a materialului pana la 110-115C , pentru evaporarea solventului; srotul fiind dirijat catre depozit

-reactia de scindare se realizeaza cu acid sulfuric rezultand acizi grasi si ape acide

Rafinare ulei uscat de fls, soia si rapita -albire -filtrare -winterizare -filtrare

-albire ulei uscat prin tratare cu pamant decolorant -filtrare pe filtru cu rame si placi -winterizare prin tratare cu kisselgur (numai pentru floarea soarelui) pentru indepartarea cerurilor si stearinelor -filtrare pe cartoane filtrante numai ptr uleiul winterizat din floarea soarelui -dezodorizarea se realizeaza prin tratarea cu acid citric pentru indepartarea mirosului si gustului neplacut intr-o instalatie sub vid la T=232-245C -polisare-racire consta in procesul de distilare moleculara sub vid pentru separarea acizilor grasi si rectificare -depozitare pentru livrare in vrac de ulei rafinat sau imbuteliere -instalatie de imbuteliere in sticle PET de 1l

Ulei rafinat : -fls-44t/zi -rapita-39,8t/zi -soia-39,8t/zi

centrifugare si filtrare, aciditatea se reduce de la 23% la 0,17%, eliminanduse acizii grasi . Apele neutralizate sunt dirijate catre statia de preepurare Uleiul uscat este dirijat in parcul de rezervoare de unde poate fi livrat vrac, trecut la rafinare sau la preparare biodiesel. Apele separate prin neutralizare sunt dirijate catre statia de preepurare. Mucilagiile si soapstockul sunt trecute la faza de scindare. Vaporii de solventi recuperati prin instalatia de desolventizare sunt trecuti la operatia de condensare cu reintroducerea solventului in procesul tehnologic. Acizii grasi sunt depozitati in rezervoare de polstif, iar apele acide sunt dirijate catre statia de preepurare ape uzate Din proces rezulta pamant decolorant cu 30% ulei, panze de filtru cu continut de slam si kisselgur cu 58% ulei de floarea soarelui.

-dezodorizare

-polisare-racire -depozitare Imbuteliere ulei rafinat din fls, soia si rapita

13000l/zi

Ambalare in depozitare

baxuri

si

- 11 -

Instalatii de obtinere a carburantului neconventional biodiesel

Numele procesului Receptia materiilor prime si auxiliare Procesul de transesterificare a uleiului vegetal in prezenta catalizatorului si a metanolului Descriere Verificarea cantitativa si calitativa Capacitate maxima -pentru materiile prime si auxiliare -25000 t/an carburant biodiesel

-prepararea metilatului de potasiu; -transesterificare I; -separare prin decantare statica; -transesterificare II; - separarea prin decantare statica II; - purificarea finala a biodieselului; - purificarea prin uscare a biodieselului; - purificarea finala a biodieselului;

Depozitare produs finit si subprodus

- depozitare biodiesel in parcul de rezervoare; -depozitare glicerina impurificata in parcul de rezervoare;

-25000t/an biodiesel

carburant

-5172t/an glicerina

Capitolul II: Politica de mediu a organizatiei

2.1.Evaluarea politicii de mediu Baza legala a politicii de mediu 11/06/2007 In calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, Romania trebuie sa includa intre prioritatile sale alinierea la standardele Uniunii Europene de protectie a mediului. Acest proces reprezinta una dintre cele mai mari provocari si implica mari eforturi si dupa aderare in doua directii prioritare:
y y

armonizarea legislatiei romanesti cu acquis-ul Uniunii Europene in acest sector reforma institutionala care necesita dezvoltarea unui mecanism institutional capabil sa aplice si sa monitorizeze punerea in aplicare a legislatiei adoptate Capitolul "Protectia mediului inconjurator" a fost deschis pentru negocieri pe 21 mai 2002, iar negocierile s-au incheiat in 2004. Romania a acceptat acquis-ul in vigoare de la data de 31 decembrie 2000, dar a solicitat 11 masuri de tranzitie legate de principalele Directive din urmatoarele domenii:

- 12 -

y y y y

calitatea aerului gestionarea deseurilor calitatea apei controlul poluarii industriale si managementul riscurilor

Initial, Romania a inregistrat mici progrese in directia armonizarii legislative in domeniul protectiei mediului. Primul progres important a fost inregistrat in decembrie 1995, prin adoptarea Legii cadru pentru protectia mediului, care a introdus principii importante in ceea ce priveste legislatia si politica de protectie a mediului, ca de exemplu principiul "poluatorul plateste". In urmatorii ani, s-au inregistrat progrese importante in domeniul legislativ prin: adoptarea legislatiei referitoare la evaluarea impactului asupra mediului inconjurator al anumitor programe cu efecte transfrontaliere, a legislatiei privind deseurile periculoase, gropile de gunoi pentru deseuri, deseurile rezultate din ambalaje, transportul deseurilor, apa potabila, apa menajera, poluarea cauzata de substantele periculoase, identificarea spatiilor si a domeniilor care necesita protectie speciala, controlul poluarii industriale, masuri pentru siguranta campurilor nucleare etc. Legislatia romaneasca in domeniul mediului poate fi regasita pe site-ul Ministerului Mediului si dezvoltarii durabile 2.2.Aprecierea continutului politicii de mediu Politica de mediu in Romania 11/06/2007, sursa: Analiza SWOT POS Mediu - referinta anul 2004 Ca multe alte tari din Europa Centrala si de Est, Romania a mostenit din perioada comunista grave probleme de mediu, cauzate de politica industriala bazata pe o productivitate ridicata, care nu a tinut cont de impactul asupra mediului si sanatatii oamenilor. Cele mai grave probleme se intalnesc in urmatoarele sectoare: calitatea apei, gestionarea deseurilor si poluarea aerului si a solului. Resursele naturale reprezinta o componenta esentiala a bogatiei Romaniei. Pentru imbunatatirea conditiilor de viata in Romania este necesar ca aceste resurse naturale sa fie exploatate intr-o maniera durabila. Misiunea dezvoltarii durabile este de a gasi caile de crestere economica si dezvoltare, concomitent cu utilizarea rationala a resurselor naturale comune, astfel incat resursele regenerabile sa poata fi mentinute, iar cele neregenerabile sa fie folosite intr-un ritm care sa tina seama de nevoile generatiilor viitoare. Valorile naturale ale Romaniei vor avea o contributie importanta pentru Uniunea Europeana, care se va inzestra cu o importanta suprafata a doua eco-regiuni semnificative in ansamblu, si anume Dunarea cu Delta Dunarii si Muntii Carpati. In plus, Romania va aduce in UE habitate si specii apartinand a 5 regiuni biogeografice. Principalelor aspecte de mediu din Romania pot fi sintetizate astfel:

- 13 -

y y y y y y

y y y

y y

97,8 % din reteaua hidrografica a Romaniei este cuprinsa in bazinul fluviului Dunarea Aproximativ 38% din lungimea Dunarii se afla pe teritoriul Romaniei Cu o medie de numai 2660 m3 de apa / loc / an, fata de media de 4000 m3 de apa / loc / an in Europa, Romania se situeaza in categoria tarilor relativ sarace in resurse de apa 79% din apele uzate ajung neepurate sau insuficient epurate in receptorii naturali Numai 52% din populatia Romaniei beneficiaza atat de servicii de alimentare cu apa, cat si de canalizare 363 milioane tone de deseuri au fost generate in 2004 - aproximativ 326 milioane tone provin din industria extractiva, aproximativ 29 milioane tone reprezinta alte deseuri de productie si circa 8 milioane tone reprezinta deseuri municipale Materialele reciclabile reprezinta aproximativ 40% din deseurile urbane, din care 20% pot fi recuperate; in prezent doar 2% din materialele reciclabile sunt recuperate Aproximativ 16 milioane tone de deseuri au fost generate in 2004 de industria energetica 252 de depozite de deseuri municipale au functionat in 2004, din care 234 nu se conformeaza standardelor de mediu; exista aproximativ 2686 locuri de depozitare in zonele rurale (dumping sites) Ecosistemele naturale si semi-naturale reprezinta 47% din teritoriul tarii Suprafata zonelor naturale protejate acopera in prezent aproximativ 8% din teritoriul tarii.

2.3.Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu Romania a eleborat in cadrul Obiectivului "Convergenta" pentru perioada de programare 2007 - 2013 sapte programe operationale. Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) a fost elaborat in conformitate cu cea de-a treia prioritate a Pational de Dezvoltare 2007-2013 - "Protectia si imbunatatirea calitatii mediului", precum si cu Prioritatea 1 a Cadrului National Strategic de Referinta - "Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene". Principalele prioritati ale poliicii de mediu in anul 2007 sunt:
y y

y y

y y

Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si regionale Evaluarea starii actuale a factorilor ecologici si fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si neregenerabile Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale: (in domeniul calitatii aerului, managementului deseurilor, managementului resurselor de apa, controlul poluarii industriale si managementul riscului, substante chimice periculoase si organisme modificate genetic (OMG), schimbari climatice Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionrea economica si ecologica a Deltei Dunarii Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile similare din alte tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a intelegerilor internationale Protejarea cetatenilor impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase

- 14 -

Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul de elaborare si aplicare a politicilor publice in domeniu

Avand in vedere legatura stransa dintre mediu si toate celelalte sectoare economice si sociale, POS Mediu a fost elaborat in stransa corelare cu celelalte programe operationale si s-a avut in vedere evitarea suprapunerilor, realizarea complementaritatii intre programe si conformitatea cu obiectivele Strategiei de la Lisabona. 2.4.Planificarea si identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului Emisii in aer
Nr Crt 1 ORD 462/93 Sursa de poluare Centrala termica -combustibil gaz metan Daer=3800Nmc/h/cazan Poluanti emisi CO NOx SO2 -pulberi suspensie 2 Cazan-coji fls capacitate alimentare maxima Daer=15794 Nmc/h CO SO2 NOx Pulberi suspensie 3 Generator rafinare Daer=850 Nmc/h abur sectia -CO -NOx -SO2 -pulberi suspensie Pulberi suspensii in in in Debit masic g/h mg/mc 7,6 142,5 19,0 2,96 100 350 35 5

3948,5 31588 6317,6 1579,4

250 2000 400 100

85 297,5 29,75 4,25

100 350 35 5

Instalatia de precuratire Daer=17700 Nmc/h

in

177

10 (valoare furnizor) garantata de

Instalatia de postcuratire Daer=30000 Nmc/h

Pulberi suspensii

in

300

10 (valoare furnizor) garantata de

- 15 -

- valorile limita pentru emisiile totale de compusi organici volatili conform HG nr. 699 /2003 modificata si completata prin HG nr. 1902 /2004 ;

Emisii in apa Ape uzate Indicatorii fizico-chimici generali ai apelor uzate evacuate n reteaua de canalizare interna a SC ULEROM SA vor respecta limitele stabilite prin Autoriza ia de Gospod rire a Apelor nr. 46/2007, conform HG 188/2002, pentru aprobarea unor norme desc rcare n mediul acvatic a apelor uzate, modificat i completat cu HG 352/2005, NTPA 002/2002:
indicator pH materii n suspensie(MTS) CBO5 CCOCr Reziduu filtrat la 1050 C Fosfor total Azot amoniacal Cloruri Sulfuri si hidrogen sulfurat Substan e extractibile cu solven i organici Detergen i sintetici Valori admise 6,5- 8,5 350 mg/l 300 mg/l 500 mg/l 2000 mg/l 5,0 mg/l 30 mg/l 500 mg/l 1,0 mg/l 30 mg/l 25 mg/l

Valorile au fost stabilite tinind cont de: NTPA-011/2002, NTPA 002- HG 188/2002modificata si completata prin HG 352/2005.Titularul va respecta toate obligatiile prevazute in autorizatia de gospodarire a apelor in vigoare. Apa subterane
Parametru/factor de mediu Ape din pinza freatica din putul forat F1 Studiu/metoda de monitorizare Analize periodice -pH, SET, CCOCr, NH4+ Concluzii (daca au fost formulate) Conform Legii 458/2002- L 311/2004

- 16 -

Poluarea solului Puncte de monitorizare Conform Ord. MAPM 756 /1997 ;

Element/poluant Valori normale mg/Kg substanta usc. Praguri de alerta mg/kg subst. usc. folosinta sensibila a Cadmiu Cupru Crom : Crom total Crom hexavalent Mangan Nichel Zinc Produse petroliere 1 20 30 1 terenului 3 100 100 4 folosinta mai putin sensibila a terenului 5 250 300 10 2 000 200 700 1000 Praguri de interventie mg/kg subst. usc. folosinta sensibila a terenului 5 200 300 10 2 500 150 600 500 folosinta mai putin sensibila a terenului 10 500 600 20 4 000 500 1 500 2000

900 20 100 100

1 500 75 300 200

Producerea zgomotului Surse si niveluri de zgomot Amplasamentul este situat in intravilanul municipiului Vaslui, zona industriala, la o distanta mai mare de 200 m de zonele locuite. Sursele de zgomot si vibratii datorate functionarii obiectivului sunt: y y y y activitatile desfasurate in aer liber trafic auto ; activitatile de productie desfasurate in incinta: sisteme (motoare) de actionare a pompelor de vehiculare (transport); motoarele de actionare a ventilatoarelor.

Conditii de emisie- zgomot: Conditia 1: Instalatiile trebuie sa functioneze in asa fel incat la limita zonei functionale a amplasamentului sa fie respectate urmatoarele valori limita:

- 17 -

Pentru nivelul de zgomot : 65 dB, in timpul zilei si 55 dB in timpul noptii , conform STAS 10009/88 Conditia 2- zgomot Activitatile generatoare de zgomot se vor organiza in timpul orelor de zi: 6002200. Se vor respecta cu strictete regulile de disciplina in munca, mai ales pe timp de noapte. Alte conditii: - Drumurile si aleile din incinta vor fi intretinute corespunzator. - Instalatiile care produc zgomot si/sau vibratii vor fi echipate si exploatate astfel incat functionarea lor sa nu poate cauza zgomote transmise pe calea aerului sau prin medii solide susceptibile sa afecteze sanatatea sau siguranta populatiei. - Este interzisa folosirea oricarui tip de aparat de comunicare pe cale acustica (sirene, alarme, difuzoare, etc.) care sa jeneze zonele invecinate, cu exceptia cazurilor exceptionale de folosire a lor pentru prevenirea si/sau semnalarea incidentelor grave sau accidentelor. Emisii de mirosuri Procesul tehnologic poate fi generator de mirosuri ca urmare a utilizarii uleiurilor vegetale si a substantelor chimice, metanol. Avand in vedere ca procesul se desfasoara in instalatii, in incinte inchise, emisiile de substante ce genereaza mirosuri sunt limitate acestea fiind perceptibile in incinta halei tehnologice Gestiunea deseurilor Producerea de eurilor si modul de gestionare Deseurile valorificabile si nevalorificabile vor fi depozitate in spatii amenajate pe platforme betonate sub gestiune pana la evacuarea acestora de pe incinta cu respectarea legislatiei in vigoare conform HG856/2002. 2.5.Analiza uneia dintre activitatile firmei Instalatia de producere uleiuri brute si rafinate Fluxurile tehnologice de obtinere a uleiurilor vegetale difera functie de natura materiei prime utilizate, precum si de calitatea produsului finit, functie de destinatia acestuia, respectiv ulei rafinat pentru consum alimentar sau ulei uscat pentru instalatia de producere biodiesel. Flux tehnologic de prelucrare a semintelor de floarea soarelui a) Receptia cantitativa si calitativa a semintelor de floarea soarelui

- 18 -

Materia prima este transportata cu mijloace auto sau CF, fiind receptionata calitativ prin analiza umiditatii a continutului de ulei si printr-un control organoleptic privind starea fizica a semintelor.Dupa efectuarea receptiei acestea sunt trecute la operatiile urmatoare. b)Instalatii de precuratire, uscare, depozitare, post-curatire materie prima ce au fost modernizate, constau in pastrarea echipamentelor aferente descarcarii materiilor prime si dotarii cu instalatii noi in ceea ce privesc operatiile de precuratire, uscare si post-curatire. Constructia in care sunt amplasate instalatiile este realizata din elemente din beton armat si pereti de caramida. Transportul semintelor catre precuratitor se realizeaza prin intermediul unui redler prevazut cu lant si un debit de ridicare de 108mc/h, a unui elevator tip ED10, prevazut cu 8 cupe, cu o capacitate de 115mc/h si inaltime de ridicare de 18m si a unui redler cu depozitarea acestora. Prin intermediul transportoarelor montate pe pasarela , materia prima ce consta din seminte de fls, este precuratita in vederea reducerii procentului de corpuri straine pana la 2 % impuritati, uscata pana la cca 9% umiditate si apoi depozitata in silozuri metalice prevazute cu aerare pentru a se evita cresterea temperaturii , umiditatii si autoaprinderii. Instalatia de precuratire cu toate anexele aferente functionarii, modernizata are o capacitate de 20t/h- seminte floarea soarelui. Instalatia este amplasata in constructia fostei sectii de degerminare dezafectata, ce a suferit amenajari si consolidari pentru montarea instalatiei de precuratire, operatii prin care se reduc corpurile straine la maxim 2%. Instalatia de precuratire tip Delta 145 are o capacitate de prelucrare de 20t/h seminte de floarea soarelui, fiind dotata cu icane si cu un sistem de site cu o inclinatie a acestora de 512. Precuratitorul este prevazut cu un filtru tip furtun ce colecteaza pulberile generate prevazut cu un ventilator cu un debit de 17700Nmc/h si o suprafta filtranta de 54,9mp. Consumul de aer necesar pentru curatirea filtrului este de 287Nmc emisiile atmosferice situandu-se la o concentratie de 10mg/Nmc. Deseurile rezultate-gozurile rezultate din precur ire si post-curatire sunt preluate prin intermediul unui transportor si depozitate intr-un buncar exterior si valorificate in sectorul zootehnic ca hrana. Dup precur ire prin intermediul unui sistem de redlere si transportor cu melc-2buc, cu Q=50t/h, redler-1buc cu Q=111mc/h i 2 elevatoare cu Q=132mc i respectiv 119mc/h , prev zut cu cte 8 cupe/ml, semin ele sunt dirijate i depozitate ntr-un siloz metalic tip bunc r cu o capacitate de stocare de 300mc, DnxHt=6,35x13,65m, prev zut cu scar i pode de acces. Instalatia de uscare seminte de floarea soarelui este utilizata in conditiile in care umiditatea semintelor este mai mare de 9% si consta in dotarea cu toate echipamentele necesare functionarii uscatorului nou tip coloana AG24, ce este amplasat in imediata vecinatate a

- 19 -

instalatiei de precuratire, a silozurilor si a pasarelei existente dotata cu transportoare pentru vehicularea materiei prime. Capacitatea noului uscator asigura prelucrarea a 25t/h- seminte floarea soarelui, volumul acestuia fiind de 83,9mc. Uscatorul este prevazut cu un arz tor ce functioneaz cu motorin putnd reduce umiditatea semintelor de floarea soarelui de la 14% la 9%. Din bunc rul de uscare prin intermediul a 4 redlere cu Q=108mc/h i a unui elevator cu Q=125mc/h, semin ele de floarea soarelui uscate pn la 9% umiditate sunt dirijate n cele 4 silozuri cu capacitatea maxima de incarcare de 400t/h, respectiv 3000mc/buc. La partea superioar , silozurile sunt prev zute cu un pode cu scar de acces, fiecarea siloz fiind prevazut cu un snec de preluare prevazut cu ivere de inchidere. In timpul depozit rii, semin ele sunt aerate prin intermediul a 2 ventilatoare mobile, cu un debit de aer de 9000mc/h, fiind prevazut cu un centru de m surare a temperaturii. Instalatia de post-curatire tip delta 146, cu un debit de 10t/h seminte de floarea soarelui, reduce corpurile str ine de la 1% la 0,5%. Semin ele sunt preluate din celulele silozurilor prin intermediul a 6 redlere cu un debit cuprins intre 108-96mc/h si 3 elevatoare cu un debit de 125mc/h i Q=113mc/h i dirijate c tre instalatia de post-cur tire. Instalatia de post-curatire este amplasata pe o structura metalica cu inchideri usoare, in imediata vecinatate a silozurilor, fiind dotata cu un tarar, cu cutii cu site-3buc,separator de pietre cu Q=3t/h si instalatie de desprafuire. Instala ia de despr fuire const intr-un filtru tip furtun ce vehiculeaz un volum de aer de 30000Nmc/h, cu o suprafa filtrant de 104,36mp i o emisie de pulberi de 10mg/Nmc. Capacitatea instalatiei de post-curatire este corelata cu capacitatea de prelucrare a sectiei de descojire- prese-preparare- purificare ulei si anume pentru 300t/zi seminte floarea soarelui. Dup pst-cur ire prin intermediul unui sistem de redler cu Q=108mc/h, 2 transportoar cu melc cu Q=50t/h, acestea sunt transportate la faza de descojire. Pentru fazele de precur ire-uscare- post-cur ire, ca utilaje suplimenatre au fost prev zute nc 2 redlere cu un debit de 108mc/h. Instala ia este automatizat centralizat, fiind prev zut cu un super vizor pentru functionarea automatizata a acesteia. c) Instalatia de decojire, preparare-presare-purificare ulei este realizata intr-o constructie noua cu Sc=257mp, dotata cu echipamente noi pentru decojire si preparare ulei, urmand ca faza de presare s se realizeze pe 4 prese din care 2 noi i 2 reamplasate, cu utilizare permanenta a 3 prese si una rezerv . Capacitatea de presare este de 100t/buc.

- 20 -

Constructia este o structura metalica- cadre de profil laminat pe fundatii din beton armat, platforme din gratare metalice. Semintele preluate prin intermediul unui elevator din faza de post-cur ire sunt dirijate catre bunc rul tampon n vederea cnt ririi prevazut cu ibar electromagnetic si deviator electromagnetic. Dupa cantarirea automata pe cantar, acestea trec printr-un separator magnetic ce retin eventualele piese magnetice, semintele fiind dirijate prin intermediul unei conducte de transport montate pe pasarela tehnologica cu dirijare catre tobele de decojire in numar de 6buc. Decojirea semintelor de floarea soarelui consta in spargerea si separarea cojilor din amestecul rezultat, miezul de fls fiind trecut apoi la procesul de preparare in vederea extractiei cu solventi, iar cojile separate prin intermediul a 2 separatoare sunt transportate pneumatic la centrala termica. Macinarea se realizeaza pe valturi de macinare- 6buc, in vederea maruntirii materiei prime, a spargerilor membranelor celulelor ce contin ulei, rezultand o masa de macinatura ce urmeaza a fi prelucrata ulterior. Miezul de floarea soarelui, decojit, este transportat la faza de prajire. Prajirea semintelor de floarea soarelui, este un proces de tratament hidrotermic in vederea maririi plasticitatii celulelor ce contin ulei inaintea operatiei de presare, coagularea albuminelor din membranele celulelor pentru usurarea expulzarii uleiului din celule. Prajirea semintelor de fls se realizeaza in 2 instalatii de prajire compartimentate, in prima faza prajirea avand loc pana la T=40C, iar in a doua faza de la 40 la 110C functie de tipul de seminte. Presarea macinaturii tratate termic se realizeaza in prese pentru obtinerea uleiului brut si brokenului cu un procent de 15-18% ulei remanent. Presarea are o capacitate de prelucrare de 100t/zi, realizadu-se pe 3 prese. Uleiul brut trece in treptele de purificare fizica- decantare- filtrare dupa care este trecut la faza de desmucilaginare- neutralizare. O parte din uleiul brut filtrat este pompat si transferat in depozitul de ulei brut constituit din 10 rezervoare, amplasate in cuva betonata cu rebord, fara legatura cu reteaua de canalizare, astfel : -4buc cu V=200mc/buc -2 rezervoare cu V=1000mc/buc -2rezervoare cu V=400mc/buc -2 rezervoare cu V=47mc/buc.

- 21 -

Turtele ( brokenul) de fls sunt transportate in buncarul tampon aferent sectiei extractie in vederea extragerii uleiului cu solvent organic (hexan). Zatul rezultat in urma decantarii si filtrarii uleiurilor brute este reintrodus in circuit inchis in prajitorul de miez. d) Sectia extractie distilare Sectia de extractie cu Sc=687,97mp, este realizata pe structura cladirii vechi, utilajele si echipamentele noi achizitionate sunt tip Desmet Ballestra cu o capacitate de extractie de 180t/zi pentru broken de fls, fiind corelata cu capacitatea extractorului. Sectia de extractie este o constructie noua tip P+2, in care au fost urmatoarele instalatii nou achizitionate: -instalatie filtrare miscela -instalatie distilare miscela -instalatie de desolventizare, toastare , uscare srot, racire (DTDC) -instalatia de condesare vapori de solvent -instalatia de deflegmare -extractorul cu anexe si accesorii constand din aparatura de masura si control, tablou de comanda. Instalatia de extractie prin modernizare a inlocuit solventul- benzina de extractie, cu nhexanul. Brokenul de fls, este introdus in extractorul rotativ cu sita fixa, tip Carusel ce functioneaza pe principiul percolarii repetate, n-hexanul si miscela fiind pulverizate in contracurent pe stratul de macinatura. Operatia de extractie este o operatie de transfer de substanta care se realizeaza prin solubilizarea uleiului in n-hexan. Substanta dizolvata-uleiul trece in solutie (miscela=amestec de solvent si ulei), miscela rezultata fiind supusa procesului de filtrare si apoi unui proces de distilare in vederea separarii solventului n-hexan de ulei sub vacuum, rezultand ulei brut de extractie. Solventul utilizat in diferite faze de obtinere a uleiului brut din miscela este recuperat in urma operatiei de condensare, prin trecerea lor printr-un racitor, vaporii ramasi necondensati sunt recuperati prin operatia de deflegmare, solventul recuperat fiind reintrodus in circuitul tehnologic sau dirijat catre depozitul de n-hexan. Partea lichida de n-hexan este dirijata cate depozitul de n-hexan, iar vaporii necondensati sunt reintorsi la treapta I de distilare cu vaporii proveniti de la toaster- spalator de gaze. montate

- 22 -

Dupa operatia de extractie a uleiului, srotul cu un continut de solvent este supus procesului de desolventizare-toastare-uscare-racire pe linia de toastere- instalatia DTDC cu dirijarea vaporilor de n-hexan la distilare. In instalatia de toastere are loc incalzirea cu abur a materialului pana la 110-115C pentru evaporarea solventului, srotul fiind trecut in toastere, uscare si racire. Solventul n-hexanul, este trecut in spalatorul de gaze si apoi in prima treapta de distilare. Srotul rezultat in urma procesului de desolventizare este transportat la silozul de srot existent, vaporii de solvent recuperati fiind trecuti la operatia de condensare cu reintroducerea solventului in procesul tehnologic. e) Instalatia de desmucilaginare-neutralizare-uscare uleiuri brute Instalatia este prevazuta cu instalatii si echipamente noi tip Alpha Laval. Uleiul brut de extractie impreuna cu uleiul brut de presa filtrat trece la operatia de desmucilaginareneutralizare unde acesta este tratat cu acid fosforic pentru indepartarea substantelor mucilaginoase. Uleiul brut de extractie rezultat este trecut apoi in instalatia de desmucilaginare (delecitinizare-neutralizare), cu o capacitate de 100t/zi ulei brut de extractie, instalatie noua, in care are loc tratarea acestuia cu acid fosforic si hidroxid de sodiu in vederea reglarii pHului, rezultand ulei neutralizat. Neutralizarea se realizeaza cu o solutie de NaOH pentru reducerea aciditatii de la 2-3% acid oleic la 0,15% prin eliminarea acizilor grasi sub forma de soapstok. Uleiul amestecat cu acid si solutie de NaOH este dirijat intr-un coagulator cu malaxor pentru omogenizarea amestecului ulei-acid-lesie. Amestecul este incalzit intr-un schimbator de caldura cu abur fiind apoi separat intr-un separator centrifugal. Eliminarea urmelor de soapstok se realizeaza prin tratare cu apa calda prin spalare, in proportie de 15% fata de ulei separarea fazei apoase realizandu-se prin centrifugare cu ajutorul a 2 centrifuge. Apele uzate alcaline tehnologice ajung intr-un decantor unde se separa eventualele urme de ulei, in urma centrifugarii apele uzate fiind dirijate catre statia de preepurare nou realizata. Uscarea uleiurilor neutralizate, dupa spalare,ce contin cca 0,5% apa, se realizeaza printr-un proces de evaporare sub vid, vaporii de apa fiind condensati intr-un racitor, si de aici ajungand in coloana barometrica aferenta coloanei de vid. Uleiul uscat este dirijat catre parcul de rezervoare pentru ulei uscat cu V=1000mc, acesta fiind utilizat fie la producerea biodiesel-ului, fie este trecut la celelalte faze de rafinare in vederea obtinerii uleiului comestibil sau livrat ca ulei uscat catre diversi beneficiari. Mucilagiile si soapstok-ul sunt trecute la faza de scindare. f) Sectia de scindare

- 23 -

Operatiile de scindare a soapstock-ului si mucilagiilor se realizeaza intr-o cladire noua, dotata cu instalatii noi, aceasta constand in tratarea cu H2SO4 a acestora, rezultand acizi grasi si ape acide ce sunt dirijate catre statia de preepurare nou realizata unde se unesc cu apele alcaline in bazinul de omogenizare din cadrul statiei de preepurare. Acizii grasi rezultati din procesul de scindare sunt depozitati in depozitul de acizi grasi, compus din 2 rezervoare cu V=40mc/buc, amplasate in cuva betonata cu rebord de unde sunt apoi livrati catre diversi beneficiari. g)Sectia rafinarie Pentru indepartarea pigmentilor, a gustului si mirosului neplacut din ulei, acesta este trecut la sectia de rafinare, a caror instalatii ce au functionat anterior, au fost mentinute si in prezent. Rafinarea consta in urmatoarele faze de prelucrare: -albirea este procesul prin care uleiul uscat de floarae soarelui este tratat cu pamant decolorant in vederea adsorbtiei pigmentilor pe adsorbanti (kisselgur) si se realizeaza prin introducerea sub agitare a agentilor de decolorare-pamanturi activate in uleiul neutralizat si uscat sub vid, dupa care este supus filtrarii pe un filtru cu rame si placi. Pamantul decolorant epuizat cu un continut de 30% ulei este colectat de la filtre si depozitat pe platforma betonata in containere metalice. -winterizarea ce se aplica uleiului de floarea soarelui albit, indeparteaza cerurile si stearinele printr-un proces de cristalizare la temperaturi de 5-7C prin introducerea in ulei a germenilor de cristalizare kisselgur ceea ce permite o cristalizare mai rapida. Dupa formarea cristalelor, uleiul este trecut la faza de filtrare pe 2 filtre prevazute cu cartoane filtrante. Agentul frigorific necesar racirii la 5-7C este produs de un agregat frigorific pe baza de alcool etilic tehnic ce functioneaza in circuit inchis. Operatia de cristalizare se realizeaza in 2 aparate de cristalizare si maturare, iar filtrarea se realizeaza prin filtre orizontale tip Seitz, echipate cu cartoane filtrante urmate de filtre de control echipate cu rame si placi. Kieselgur-ul uzat rezultat in urma filtrarii cu un continut de 58% ulei este colectat si transportat impreuna cu pamantul decolorant in containere metalice pana la evacuare din incinta. Uleiul winterizat este pompat la faza de dezodorizare sau in parcul de ulei semirafinat compus din 3 rezervoare din polstif cu V=40mc/buc, amplasat pe platforma betonata prevazuta cu rebord. -dezodorizarea este amplasata intr-o cladire cu Sc=81,41mp, si consta in indepartarea substantelor ce imprima miros si gust neplacut uleiului, prin adaugarea de acid citric. Aceasta se executa intr-un dezodorizator cu functionare continua cu urmatorii parametrii de functionare: -temperatura de 220-240C -vid 2-3 mm col Hg

- 24 -

-antrenare cu vapori de apa Procesul care are loc prin dezodorizare consta intr-o distilare moleculara sub vid si are ca rezultat separarea componentilor cu temperatura de fierbere ridicata- acizi grasi urmata de o rectificare. Uleiul dezodorizat se poliseaza, se raceste si se trimite la depozitare in depozitul exterior de ulei rafinat compus din 6 rezervoare din polstif cu V=40mc/buc. Depozitul este amenajat corespunzator cu rebord, betonat fara legatura cu reteaua de canalizare, aflandu-se in incinta acestuia si cele 3 rezervoare de polstif pentru depozitarea uleiului semirafinat. Din depozitul de ulei rafinat, acesta poate fi livrat catre diversi beneficiari in vrac sau este dirijat catre linia de imbuteliere. h)Sectia imbuteliere este o cladire existenta in care este amplasata o linie de imbuteliere cu o capacitate de 13000 sticle PET 1l/zi- sectia 1 ce livreaza pe piata ulei rafinat imbuteliat. Linia de imbuteliere este prevazuta cu utilaje specifice si anume: -instalatie de suflat preforme pentru obtinerea buteliilor -o instalatie de imbuteliere ulei in butelii PET constand din utilaje de umplere-capsare, etichetare, baxare si infoliere Baxurile cu ulei sunt depozitate pe paleti in depozitul special amenajat, de unde se livreaza beneficiarilor. 2.6.Procese desfasurate in conditii normale de functionare Toate procesele se desfasoara in conditii normale de lucru conform legislatiei romanesti si europene in vigoare.Prezentam in continuare tipurile de instalatii pentru reducerea poluarii asupra componentelor de mediu. Aer Instalatii de ventilatie Instalatiile de ventilatie prevazute in spatiile de productie si depozitare metanol au rolul de mentinere a concentratiilor de noxe sub limita CMA, prin improspatarea aerului si evacuarea aerului viciat, atat in conditii normale de lucru cat si in caz de avarii. Prin procesul tehnologic, rezervoarele de stocare ulei brut si produse finite carburant biodiesel si glicerina, amplasate in parcul de rezervoare vor fi prevazute cu sisteme de aerisire ridicate la inaltime ceea ce va conduce la emisii reduse ca urmare a presiunii de vapori din vase. Instalatiile ce depoziteaza si vehiculeaza metanolul sunt prevazute cu conducte de retur a vaporilor condensati cu reintoarcere in rezervor. Alimentarea cu metanol se realizeaza din cisterne auto prevazute cu recuperator de vapori in vederea diminuarii emisiilor de COV in atmosfera.

- 25 -

Pentru a se evita emisiile de vapori in aer la umplerea rezervoarelor de metanol se va folosi un sistem inchis racordat la cisterna pentru reintoarcerea eventualelor urme de metanol in stare gazoasa existente in vas in captatoare de vapori din dotarea cisternei. In procesul de uscare a carburantului biodiesel cit si la prepararea catalizatorului, vaporii de metanol rezultati si separati in uscator sunt condensati prin trecerea acestora in contracurent cu un agent de racire si reintorsi in rezervor. Datorita modului de desfasurare a proceselor tehnologice nu vor rezulta mirosuri care sa afecteze habitatul din zona. Prin modul de desfasurare a procesului tehnologic, respectiv vehicularea materiilor prime prin conducte in vase de reactie inchise la presiune, emisiile fugitive provenite din proces sunt nedecelabile Avand in vedere gradul de volatilitate al alcoolului metilic, instalatiile in care este utilizat acesta sunt prevazute cu sisteme de inchidere hidraulica si supape de respiratie prevazute cu opritori de flacari Prin tehnologia aplicata in procesul de fabricare a biodieselului se utilizeaza ca reactant metanolul in prezenta catalizatorului metilat de potasiu- substanta cu grad de volatilitate ridicat care in cazul unei utilizari si manipulari corespunzatoare cu respectarea regimului special al acestor substante nu constitue un risc pentru factorii de mediu. In cazul depozitarii si manipularii metanolului si metilatului de potasiu, emisiile de COV sunt nedecelabile fiind considerate emisii fugitive. Prin sistemul de ventilatie naturala si exhaustare a halelor tehnologice precum si prin dotarile cu care sunt echipate rezervoarele de stocare metanol si metilat de potasiu, concentratia de COV este diminuata in atmosfera. In cazul rezervorului de metanol, eventualele emisii de COV ca urmare a conductei de retur se intorc in rezervor.

Apa Caminul final cu descarcare in reteaua de canalizare stradala si dirijare catre Statia de epurare municipal preia apele uzate menajere si apele uzate provenite de la procesul industrial si inainte de deversare spre canalizarea municipal are loc o preepurare fizico-chimica. Sol Pentru protejarea solului si subsolului sunt prevazute: - Pardoseli betonate in spatiile de productie; - Cuve de retentie pentru rezervoarele de depozitare ;

- 26 -

- Utilaje performante si etanse, prevazute cu automatizari locale; - Conducte din materiale rezistente la coroziune, socuri mecanice; - Pompe de alimentare prevazute cu etansari specifice pentru fiecare produs vehiculat. O sursa de poluare a solului o constituie zona depozitului de carburant biodiesel si glicerina prin activitatile de manipulare si depozitare a acestora. Operatorul va inspecta periodic cuvele de retentie ( in mod normal vizual) , iar o data pe an va efectua teste cu apa pentru verificarea etanseitatii acestora. Ca urmare a faptului ca zona de desfasurare a activitatii din suprafata incintei este prevazuta cu constructii si platforme betonate, posibilitatea aparitiei unor surse de poluare este diminuata. Depozitarea substan elor chimice periculoase se realizeaz n recipien i/ rezervoare din materiale adecvate, rezistente la coroziunea specific , f r scurgeri. Transferul substan elor periculoase lichide de la recipien ii de depozitare la instala ii trebuie s se realizeze prin re ele de conducte adecvate din punct de vedere al rezisten ei la coroziunea specific , etan eit ii i a siguran ei n exploatare. Depozitarea de eurilor se realizeaz special amenajate. Alte dotari Unitatea dispune de: a) spatii de depozitare inchise destinate stocarii materialelor auxiliare; b) procesele tehnologice se realizeaza in spatii inchise hala de productie; c) platforma exterioara betonata. in containere metalice, pe suprafe e betonate

Capiltolul III: Identificarea impacturilor asupra mediului

Faza de proces Faza precuratire seminte Faza postcuratire seminte Punctul de emisie Evacuare prin ridicate la inaltime Evacuare prin ridicate la inaltime tubulaturi Poluant -pulberi Echipament de depoluare identificat -filtre cu suprafata filtranta S=54,9mp, si Daer=17700Nmc/h -filtre cu suprafata filtranta S=104,36mp, si Daer=30000Nmc/h

tubulaturi

-pulberi

- 27 -

Faza deflegmare hexan

de n-

Evacuare prin ridicate la inaltime

tubulaturi

-COV

-suflanta cu Daer=990Nmc/h

Centrala termica

Evacuare prin cosuri de dispersie ridicate la inaltime Evacuare prin cos de dispersie ridicat la inaltime

Gaze arse

-cosuri de dispersie-4buc H=24m

Generator abur

Gaze arse

-cos de dispersie-1buc H=24m

Depozitare hexan

n-

Evacuare prin aerisiri in timpul depozitarii si manipulare

-COV

-evacuare prin 3 conducte de aerisire ridicate la inaltime dotate cu opritori de flacari si conducta de retur -evacuare prin conducta de aerisire ridicata la inaltime dotata cu opritor de flacari si conducta de retur -evacuare prin ventilatie naturala si exhaustare prin tubulatura -supape de siguranta -conducte de retur

Depozitare metanol

Evacuare prin aerisiri in timpul depozitarii si manipulare

-COV -COV

Hala de fabricatie biodiesel

Vehicularea fluidelor prin pompare in conducte tehnologice si vase de reactie

Hala fabricatie catalizator

Vehicularea fluidelor prin pompare in conducte tehnologice si vase de reactie

-COV

-evacuare prin ventilatie naturala si exhaustare prin tubulatura -supape de siguranta -conducte de retur

Apa
Sursa de apa uzata Ape alcaline de la activitate de spalare uleiuri brute Metode de epurare Statie de preepurare cu mecanica, chimica si biologica treapta Punctul de evacuare Caminul final cu descarcare in reteaua de canalizare stradala si dirijare catre Statia de epurare municipala Caminul final cu descarcare in reteaua de canalizare stradala si dirijare catre Statia de epurare municipala Reteaua de canalizare interna cu dirijare

Scindare mucilagii soapstock- ape acide

si

Statie de preepurare cu mecanica, chimica si biologica

treapta

Ape meteorice impurificate

Separator

de

produse

extractibile

- 28 -

din zona depozitului de materii prime si finite

existent in zona rampei CF

spre statia de preepurare locala si descarcare in caminul final cu descarcare in reteaua de canalizare stradala si dirijare catre Statia de epurare municipala treapta Caminul colector final cu descarcare in reteaua de canalizare stradala si dirijare catre Statia de epurare municipala Colectorul stradal cu dirijare catre statia de epurare a municipiului

Ape uzate tehnologice de la sectia de rafinare -extractie

Statie de preepurare cu mecanica, chimica si biologica

Ape menajere de igienizarea incintelor

la

Caminul colector final cu descarcare in reteaua de canalizare stradala si dirijare catre Statia de epurare municipala

Apele meteorice sunt evacuate prin retele de canalizare interne din zona depozitului betonat suprateran si a zonei betonate circulabile cu trecere prin separatorul de produse extractibile existent dupa care aceste ape sunt dirijate spre statia de epurare locala. Apele meteorice de pe zonele construite fara continut de substante extractibile sunt evacuate in reteaua de canalizare stradala. Reteaua de canalizare ape menajere si pluviale este in sistem divizor. Sol Pentru protejarea solului si subsolului sunt prevazute: - Pardoseli betonate in spatiile de productie; - Cuve de retentie pentru rezervoarele de depozitare ; - Utilaje performante si etanse, prevazute cu automatizari locale; - Conducte din materiale rezistente la coroziune, socuri mecanice; - Pompe de alimentare prevazute cu etansari specifice pentru fiecare produs vehiculat. O sursa de poluare a solului o constituie zona depozitului de carburant biodiesel si glicerina prin activitatile de manipulare si depozitare a acestora. Operatorul va inspecta periodic cuvele de retentie ( in mod normal vizual) , iar o data pe an va efectua teste cu apa pentru verificarea etanseitatii acestora. Ca urmare a faptului ca zona de desfasurare a activitatii din suprafata incintei este prevazuta cu constructii si platforme betonate, posibilitatea aparitiei unor surse de poluare este diminuata. Depozitarea substan elor chimice periculoase se realizeaz n recipien i/ rezervoare din materiale adecvate, rezistente la coroziunea specific , f r scurgeri.

- 29 -

Transferul substan elor periculoase lichide de la recipien ii de depozitare la instala ii trebuie s se realizeze prin re ele de conducte adecvate din punct de vedere al rezisten ei la coroziunea specific , etan eit ii i a siguran ei n exploatare. Depozitarea de eurilor se realizeaz special amenajate. in containere metalice, pe suprafe e betonate

Capitolul IV: Evaluarea importantei impactului

4.1. Prevederi legale si reglementari

Titularul activitatii are obligatia evitarii producerii deseurilor, insa in cazul in care aceasta nu poate fi evitata, valorificarea lor, iar in caz de imposibilitate tehnica si economica, neutralizarea si eliminarea acestora, evitandu-se impactul asupra mediului. Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri. Eliminarea sau recuperarea deseurilor trebuie sa se desfasoare asa cum s-a precizat in Capitolul 11 al prezentei autorizatii si in conformitate cu legislatia nationala in domeniu. Nu trebuie eliminate sau recuperate alte deseuri nici pe amplasament, nici in afara amplasamentului, fara a informa in prealabil autoritatea competenta pentru protectia mediului si fara acordul scris al acestuia. Prezenta autorizatie se va aplica activitatilor de management al deseurilor de la punctul de colectare pana la punctul de eliminare sau recuperare. Deseurile trimise in afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate doar de o societate autorizata pentru astfel de activitati cu deseuri; deseurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activitatii la amplasamentul de recuperare/eliminare fara a afecta in sens negativ mediul si in conformitate cu legislatia si protocoalele nationale.Transportul deseurilor conform Ordinului Comun Nr. 2/211/118/2004. Titularul de activitate este obligat sa colecteze uleiurile minerale pe categorii, in recipiente metalice prevazute cu inchideri de siguranta si predate persoanelor juridice autorizate sa desfasoare activitati de valorificare sau eliminare. Uleiurile minerale uzate, la predare vor fi insotite de declaratia pe propria raspundere si se va pastra o proba prelevata din fiecare transport. Depozitarea temporara a lor se va face pe platforme betonate, in spatii protejate de precipitatii (cu copertina, acoperis, etc.) cu respectarea legislatiei. Titularul activitatii este obligat sa colecteze deseurile provenite de la laboratorul chimic si sa le predea impreuna cu reactivii chimici uzati persoanelor juridice autorizate in coincinerarea acestora.

- 30 -

Titularul activitatii este obligat sa colecteze namolurile de la statia de limpezire apa bruta, in vederea livrarii lor la unitati autorizate pentru valorificarea/eliminarea lor cu respectarea legislatiei in vigoare. h) Titularul activitatii este obligat sa elimine azbocimentul de pe amplasament in conformitate cu cerintele legale. i) Titularul autorizatiei trebuie sa se asigure ca deseurile transferate catre o alta persoana sunt ambalate si etichetate in conformitate cu standardele nationale, europene si cu oricare alte standarde in vigoare privind etichetarea. j) Un registru complet pe probleme legate de operatiunile si practicile de management al deseurilor de pe acest amplasament, care trebuie pus in orice moment la dispozitia persoanelor autorizate ale Agentiei pentru inspectie, trebuie pastrat de catre titularul autorizatiei. k) O copie a acestui registru privind Managementul Deseurilor trebuie depusa la Agentie ca parte a Raportului Anual de Mediu pentru amplasament . l) Gestionarea tuturor categoriilor de deseuri se va realiza cu respectarea stricta a prevederilor OUG nr. 78/2000, aprobata cu modificari de Legea nr. 426/2001, modificata si completata de OUG nr. 61/2006 si recomandarile celor mai bune tehnici disponibile. m) Deseurile vor fi depozitate astfel incat sa se previna orice contaminare a solului si a apei. n) Stocarea tuturor produselor sau deseurilor solide sau lichide susceptibile sa provoace poluarea mediului se va face pe soluri impermeabile mentinute in buna stare si care garanteaza imposibilitatea infiltrarii poluantilor in sol. o) Zonele de depozitare vor fi marcate si semnalizate, cu precizarea capacitatii si a perioadei de depozitare a deseurilor. p) Operatorul va lua toate masurile necesare in conceperea si exploatarea instalatiilor, intervenind in procese, pentru a evita sau limita producerea deseurilor, pentru a asigura buna lor gestionare si pentru a le elimina in conditii care sa nu aduca nici un prejidiciu mediului. q) Eliminarea deseurilor trebuie sa se realizeze in conformitate cu Planul National de Eliminare a Deseurilor si cu Planul Regional de Eliminare a Deseurilor. r) Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze in registru de cadastru toate suprafetele care au fost ocupate de depozitele de deseuri si sa le marcheze vizibil pe documentele cadastrale. s) Se vor lua toate masurile pentru ca :

- 31 -

magaziile sa fie in permanenta curate fara a genera miros; ambalajele sa fie identificate numai prin indicatiile referitoare la deseuri; deseurile conditionate, in ambalaje, sa fie stocate numai in zonele stabilite; raspandirea sa fie redusa. t) Este interzisa incinerarea deseurilor in aer liber indiferent de natura lor, cu exceptia deseurilor necontaminate utilizate ca si combustibil in timpul exercitiilor de stingerea incendiilor. u) Deseurile de ambalaje industriale vor fi eliminate cu respectarea legislatiei in vigoare. 4.2. Stabilirea obiectivelor generale si specifice de mediu Modul de gestionare a deseurilor Deseurile valorificabile si nevalorificabile vor fi depozitate in spatii amenajate pe platforme betonate sub gestiune pana la evacuarea acestora de pe incinta cu respectarea legislatiei in vigoare conform HG856/2002. Modul de gestionare a deseurilor

- 32 -

Referinta deseului

Sursele de deseuri (punctele din cadrul procesului)

Codurile deseurilor conform EWC (Codul European al Deseurilor)

Periculoase, nepericuloase, inerte

Cantitati

modalitatile manipulare deseurilor/ deseurile colectate separat/traseul eliminare

de a

sunt de

Faza seminte fls

decojire

02 03 04

5500t/an

Dirijare catre magazia aferenta centralei termice Sunt colectate separat, in magazie, eliminate prin societati abilitate Colectare separata in containere cu valorificare prin terti Colectare selectiva pe platforma betonata, valorificare prin societati abilitate Colectare in recipienti metalici cu evacuare prin societati abilitate Colectare selectiva in recipienti metalici sub gestiune pana la eliminare prin societati abilitate Colectare selectiva in recipienti metalici sub gestiune pana la eliminare prin societati abilitate Colectare in recipienti metalici cu evacuare de pe incinta prin societati abilitate Colectare selectiva in recipienti metalici sub

Imbuteliere ambalare

15 01 05

0,5t/an

Faza de precuratire, postcuratire seminte si boabe Sector intretinere si reparatie

02 03 04

1000t/an

15 01 04

Inert

30t/an

Arderea cojilor de fls (cenusa)

10 01 03

85t/an

Curatirea separatoarelor de pe reteaua de canalizare si statie de preepurare Pamant decolorant cu urme de ulei

P 02 03 01sau 020303 02 03 01 020303 P

50t/an

67t/an

Kisselgur

02 03 01 020303

65t/an

Cartoane filtrante

15 02 03

10t/an

33

gestiune pana la eliminare prin societati abilitate 10 Namol deshidratat 02 03 05 N 90t/an Colectare selectiva in recipienti metalici sub gestiune pana la eliminare prin societati abilitate Deseurile sunt colectate separat si depozitate in spatii amenajate pe platforme betonate. Deseurile sunt colectate sub gestiune si depozitate in spatii amenajate cu evacuare prin societati abilitate. In containere platforma betonata pe

11

Masa epuizata

cationica

07.05.14

Inert

25t/an

12

Slam cu urme de grasimi de la curatirea rezervoarelor si urme de glicerina Activitate administrativa- deseu menajer

P 13.08.99

1t/an

13

20.01.01 20.01.02 20.01.08 20.03.01

24t/an

Recuperarea sau eliminarea deseurilor

Evaluare pentru identificarea celor mai bune optiuni practice pentru eliminarea deseurilor din punct de vedere al protectiei mediului Sursa deseurilor Metale asociate/prezen ta PCB sau azbest Deseu Optiuni posibile pentru tratarea lor Optiunile utilizate sau propuse in instalatie Reciclare/ Recuperare/elimi nare Precuratire, postcuratire , decojire --Coji fls, resturi vegetale, corpuri Ardere centrala Hrana in Eliminare Ardere in centrala termica Hrana in sectorul Ritmic optiunea Frecven ta

in

34

straine

sectoprul zootehnic Valorificare prin terti Valorificare prin terti Reciclare

zootehnic

Imbuteliere, ambalare Sector intretinere , reparatii Ardere coji fls Curatirea separatoarel or si staiei de preepurare Winterizare , albire ulei fls Intretinere sisteme filtrare Treapta biologica a statiei de preepurare Proces purificare biodiesel

---

Polietilena, polimeri Deseuri metalice

Eliminare prin societati abilitate Eliminare prin societati abilitate

Ritmic

Metale feroase si neferoase

reciclare

Ritmic

---

Cenusa,

---

Eliminare

Eliminare prin societati abilitate Eliminare prin societati abilitate

Ritmic

---

Grasimi cu urme de nhexan

---

Eliminare

Ritmic

---

Pamanturi uzate

---

Eliminare

Eliminare prin societati abilitate

Ritmic

---

Cartoane filtrante

---

Eliminare

Eliminare prin societati abilitate

Ritmic

---

Namol deshidratat

---

Eliminare

Eliminare prin societati abilitate

Ritmic

----

Masa cationica epuizata (polimeri organici)

Eliminare terti

prin

Eliminare

Eliminare prin societati abilitate

Periodic conform program ului

Activitati de intretinere

----

Slam cu urme de continut de ulei Deseu menajer

Eliminare terti

prin

Eliminare

Eliminare prin societati abilitate

Ritmic

Activitati administrati ve

---

Eliminare terti

prin

Eliminare

Eliminare platforma organizata

la

Periodic conform program ului

35

Deseuri de ambalaje

Material

Deseuri de ambalaj e generat e

Valorificate sau incinerate in instalatii de incinerare cu recuperare de energie Reciclar e material Alte forme de reciclar e Total reciclar e Valorifica re energetica Alte forme de valorifica re Incinerat e in instalatii de incinerar e cu recupera re de energie Total valorifica te sau incinerate in instalatii de incinerar e cu recuperar e de energie H ---------

A Sticla Plastic Hartie , carton Meta l alumini u otel Total Lemn Altele Total ------------0,5t -------

B --0,5t -----

C ---------

D --0,5t -----

E ---------

F ---------

G ---------

----

---

---

---

---

---

---

---

-------

-------

-------

-------

-------

-------

-------

36

Deseuri nepericuloase
Deseuri produse Cenusa de vatra Grasimi, mucilagii, soapstock Cod deseu conf. Ordin 10 01 15 Ardere combustibil si coji seminte in centrala termica Procese tehnologice separare grasimi din apa uzata 417 t/an Container metalic Procesul din care provine Cantitate t/an Mod de depozitare temporara

20 01 25

4 353 t/an

Spatiu impermeabilizat corespunzator constituit din 2 platforme betonate cu capacitatea de 2000 mc fiecare o platforma Vrac pe betonata neacoperita Buncar metalic Container mobil

Corpi straini Coji seminte Pamant decolorant uzat, kiesselgur uzat

02 01 03 02 01 03 15 02 03

Sortare materie prima (seminte) Decorticare seminte Rafinare ulei (albire, winterizare)

1 240 t/an 11 429 t/an 380 t/an

Namol statie preepurare Hartie si cartoane de la diverse ambalaje Deseuri PET + polietilena Anvelope uzate Fier vechi Deseu menajer

02 03 05 15 01 01

Preepurare ape uzate Dezambalare

10 t/an 2 t/an

Bazin de namol Magazia unitatii

15 01 02 15 01 02 16 01 03 17 04 05 20 03 01

Sectie imbuteliere Transport cu autovehicule Revizie utilaje Grupuri sociale (birouri, vestiare, etc)

5 t/an 0,5 t/an 26 t/an 2 218 t/an

Magazia unitatii Magazia unitatii Platforma betonata Europubele amplasate pe o platforma betonata

Deseuri periculoase

Deseuri produse

Cod deseu conf. Ordin

Procesul din care provine

Cantitate

Mod de depozitare temporara

37

Ulei mineral uzat Baterii si acumulatori Reactivi uzati

13 02 08*

Functionare si intretinere instalatii tehnologice Transport cu autovehicule

Colectat separat in butoaie metalice de 200 litri. Depozitati temporar in magazia unitatii Sunt pastrati in flacoanele initiale, in magazia de reactivi.

16 06 01*

16 05 06* 16 05 07*

Activitate laborator

Deseuri refolosite
din care Cantitate Mod de valorificare

Denumire deseu Coji seminte

Cod deseu conform Ordin 02 01 03

Procesul provine

Decorticare seminte

t/an

Combustibil utilizat la centrala termica 2

Deseuri comercializate
Denumire deseu Cantitate Destinatie

Cod deseu conform Ordin

Procesul din care provine Dezambalare

Hartie si cartoane de la 15 01 01 diverse ambalaje Deseuri PET + polietilena Anvelope uzate 15 01 02 15 01 02 16 01 03

t/an

SC VIVANI SA SLOBOZIA SC VIVANI SA SLOBOZIA Unitati specializate in furnizarea si valorificarea lor SC REMAT SA IALOMITA PETROM S.A. Sucursala PECO Slobozia

Sectie imbuteliere Transport cu autovehicule Revizie utilaje Functionare si intretinere instalatii tehnologice

t/an t/an

Fier vechi Ulei mineral uzat

17 04 05 13 02 08*

t/an l/an

38

Baterii si acumulatori uzati

16 06 01*

Transport cu autovehicule

t/an

Unitati specializate in furnizarea si valorificarea lor conform HG 1057/2001 Unitati autorizate in valorificarea lor. Eliminare prin incinerare in cadrul instalatiilor de ardere autorizate. Eliminare prin incinerare in cadrul instalatiilor de ardere autorizate.

Corpi straini Pamant decolorant uzat, kiesselgur uzat Grasimi, mucilagii, soapstock

02 01 03 15 02 03

Sortare materie prima (seminte) Rafinare ulei (albire,

t/an t/an

20 01 25

winterizare) Procese tehnologice separare grasimi din apa uzata

t/an

Deseuri ramase in stoc

Deseuri produse Reactivi uzati Cod deseu conf. Ordin 16 05 06* 16 05 07* Activitate laborator kg in stoc Sunt pastrati in flacoanele initiale, in magazia de Procesul din care provine Cantitate t/an Mod de depozitare

Depozitare definitiva a deseurilor

Denumire deseu Cod deseu conform Ordin Cenusa de vatra 10 01 15 Ardere combustibil si coji seminte in centrala termica Corpi straini 02 01 03 Sortare materie prima (seminte) t/an t/an Depozit autorizat pentru deseuri nepericuloase (SC VIVANI SA SLOBOZIA) Depozit autorizat pentru deseuri nepericuloase (SC VIVANI SA SLOBOZIA) Depozit impermeabilizat in incinta unitatii. Procesul din care provine Cantitate Mod de depozitare finala

Namol statie preepurare

02 03 05

Preepurare ape uzate

t/an

39

Deseu menajer

20 03 01

Grupuri sociale (birouri, vestiare, etc.)

t/an

Statia de transfer Tandarei.

4.3. Programe de management de mediu Monitorizarea Conform cerintelor directivei IPPC, conform prevederilor documentului Bref principii generale de monitoring, monitorizarea este o cerinta inerenta si legal promulgata. In acest sens titularul are urmatoarele obligatii: - sa realizeze automonitorizarea emisiilor de poluanti in mediu prin laboratoare proprii sau contractante acreditate - la cererea autoritatii competente de mediu datele de automonitorizare vor fi validate prin expertize, utilizand laboratore terte acreditate. - sa efectueze masuratori conform planului de masuratori si sa raporteze rezultatele monitorizarii catre ARPM Bacau si APM Vaslui ; - sa asigure cai de acces permanent si in siguranta la punctele de prelevare si monitorizare. Activitatea de supraveghere si monitorizare a emisiilor si a mediului va fi efectuata de responsabilul de mediu numit cu decizie de conducerea unitatii. Aer Deoarece nu sunt emisii dirijate care sa provina din instalatie, nu este necesara monitorizarea emisiilor in aer. AER emisii Punctele in care se va efectua monitorizarea E1 - cos evacuare CT 1 cazan tip ABA, Hcos = 17 m, Dcos = 0,6 m, Hpunct de monitorizare = 8 m E2 - cos evacuare CT 1 cazan tip ABA, Hcos = 17 m, Dcos = 0,6 m, Hpunct de monitorizare = 8 m E3 - cos evacuare CT 1 cazan tip ABA, Hcos = 17 m, Dcos = 0,6 m, Hpunct de monitorizare = 8 m

40

E4 - cos evacuare CT 1 cazan tip LOOS, Hcos = 20,7m, Dcos = 0,4 m, Hpunct de monitorizare = 8m E5 - cos evacuare CT 2 cazane KARL BAY, Hcos =30 m, Dcos = 0,9 m, Hpunct de monitorizare =2m E6 - cos evacuare cazan ABA la dezodorizare, Hcos=23m, Dcos=0,2m, Hpunct de monitorizare =2m E7 - ventilatoarele de la uscare srot instalatia HLS, Hpunct de monitorizare = 11 m E8 - ventilatoarele de la racire srot instalatia HLS, Hpunct de monitorizare = 15 m E9 - ventilatoarele de la deflegmare instalatia HLS, Hpunct de monitorizare = 11 m E10 - ventilatoarele de la uscare-racire srot instalatia DeSmet, Hpunct de monitorizare = 4 m E11 - ventilatoarele de la uscare deflegmare istalatia DeSmet, Hpunct de monitorizare = 11 m

Nr. crt. 1

Punctul de monitorizare Centrala termica -combustibil gaz metan Daer=3800Nmc/h/cazan Cazan-coji fls capacitate alimentare maxima Daer=15794 Nmc/h Generator abur rafinare Daer=850 Nmc/h sectia

Indicatori CO NOx SO2 pulberi in suspensie CO SO2 NOx Pulberi in suspensie CO NOx SO2 pulberi in suspensie Pulberi in suspensii Pulberi in suspensii

Frecventa trimestrial

Metoda de analiza Se vor utiliza pentru analiza metode recunoscute de Organizatia Nationala si Internationala de Standardizare, Norme Europene sau alte metode echivalente

trimestrial

trimestrial

4 5

Instalatia de precuratire Daer=17700 Nmc/h Instalatia de postcuratire Daer=30000 Nmc/h

trimestrial trimestrial

- emisiile totale de compusi organici volatili - conform Anexei 4 Ord. M.M.G.A. nr. 859/2005 ; Apa Ape uzate menajere

41

Apele uzate de tip menajer de la sectiile prelucrare, precum si de la sectia biodiesel sunt colectate de o retea care se racordeaza la reteaua de ape uzate tehnologice intr-un camin de vizitare (in care are loc si recoltarea probelor de ape uzate). Frecventa de determinare a indicatorilor de calitate de catre beneficiar este trimestriala conform Autoriza iei de gospod rire a apelor nr. 46 din februarie 2007 revizuita la 05.09.2008 Indicatorii fizico-chimici admisi pentru apele uzate evacuate in reteaua de canalizare a municipiului Vaslui
Parametru pH materii n suspensii CBO5 CCOCr Reziduu filtrat la 1050 C Fosfor total Azot amoniacal Cloruri Sulfuri si hidrogen sulfurat Substan e extractibile cu solven i organici Detergen i sintetici trimestrial Frecven a de monitorizare

Monitorizarea calitatii apei subterane Punct de monitorizare:Putul forat F1

Indicatori pH SET CCOCr NH4

frecventa anual

Metoda de analiza Se vor utiliza pentru analiza metode recunoscute de Organizatia Nationala si Internationala de Standardizare, Norme Europene sau alte metode echivalente

42

Se va realiza anual prelevarea si analizarea calitatii apei pentru potabilizare urmarindu-se incadrarea indicatorilor fizico-chimici in limitele prevazute de Legea Nr. 458/2002, modificata si completata de Legea Nr. 311/2004, privind calitatea apei potabile Valorile inegistrate in documentatia care sta la baza solicitarii autorizatiei integrate de mediu constituie valori de referinta in aprecierea calitatii apei subterane de pe amplasament, pentru evaluarile anuale.

SOL a) Puncte de monitorizare b) In cazul in care, in 2 ani consecutivi nu se observa depasiri la metale, avand in vedere ca in centrala termica nu se mai ard uleiuri minerale uzate, va ramane ca indicator pentru monitorizarea solului doar produse petroliere.

Zgomotul Monitorizarea Zgomotului se va realiza conform tabelului.

Nr. crt. 1

Locul de masurare limita amplasamentului spre zona locuita

frecventa anual

Metoda de referinta ISO 9613-2 SR ISO 8297/1999 SR EN ISO 3744/1998

*M suratorile se vor face n regim de func ionare normal a instala iilor. DESEURI Evidenta gestiunii deseurilor se va face conform prevederilor HG 856/2002. Titularul prezentei autoriza ii are obliga ia ntocmirii unui registru complet cu aspecte i probleme legate de opera iunile i practicile de management ale de eurilor de pe amplasament, registru care trebuie pus la dispozi ia persoanelor autorizate ale autorit ii competente pentru protec ia mediului i ale autorit ii cu atribu ii de control. Acest registru trebuie s con in minimum detalii cu privire la: - cantit ile i codurile de eurilor; - numele transportatorului deseurilor si detaliile de atestare si de autorizare ale acestuia;
43

- confirmarea scrisa privind acceptarea si eliminarea/recuperarea oricaror transporturi de deseuri periculoase in afara amplasamentului; - detalii privind expeditiile respinse; - detalii privind amestecarea deseurilor. Aceste date trebuie raportate ARPM Bacau i APM Vaslui ca parte a Raportului anual de mediu. Mirosuri Nu sunt necesare masuri de monitorizare. 4.4. Proceduri RAPORTUL ANUAL DE MEDIU - este un document sintetic, ce trebuie sa cuprinda toate informatiile privind desfasurarea activitatii in conditii normale si anormale de functionare, impactul asupra mediului si modul de respectare a prevederilor autorizatiei integrate de mediu.

Raportul va cuprinde cel putin urmatoarele informatii: y y y y y y y y y y y datele de identificare a titularului activitatii, date privind desfasurarea activitatii, utilizarea materiilor prime, materialelor auxiliare consumuri specifice, utilizarea eficienta a energiei, modul de gestionare a deseurilor, realizarea masurilor din planul de revizii si intretinere a instalatiilor, impactul activitatii asupra mediului, automonitorizare, evolutia calitatii factorilor de mediu fata de momentul de referinta; costuri de mediu, reclamatii, sesizari, mod de rezolvare a problemelor sesizate; masuri dispuse de autoritatile de control pe linie de mediu si modul de rezolvare, modul de respectare a obligatiilor impuse prim autorizatia integrata de mediu

Tipul si frecventa raportarilor, asa cum sunt prevazute in acest capitol, pot fi modificate cu acordul scris al ARPM Bacau, dupa controlul conformarii si evaluarea rezultatelor. Evidente - Titularul autorizatiei trebuie sa inregistreze: y datele privind desfasurarea activitatii: ore de functionare, opriri planificate si accidentale, revizii si reparatii, verificari, inspectii si controale;
44

y y y

y y

date privind intrarile si iesirile: materii prime, materiale auxiliare, utilitati, produse finite, deseuri; toate procedurile scrise, detinute de operator; prelevarile, analizele, masuratorile efectuate conform capitolului Monitorizare; se vor atasa evidentelor toate buletinele de analiza eliberate de laboratoarele care au efectuat analizele; incidentele care afecteaza exploatarea normala a instalatiilor si activitatii, ce pot crea risc pentru mediu; reclamatiile de mediu, conform precizarilor din autorizatie.

- Registrele de evidente vor fi certificate de catre managerul desemnat de operator. - Registrele si celelalte evidente vor fi disponibile pe amplasament in orice moment pentru inspectie si vor fi pastrate pe amplasament pentru o perioada de minim 5 ani. - Se va mentine la punctul de lucru un dosar de informare publica, care sa fie disponibil publicului interesat, la cerere. Dosarul va cuprinde cel putin : y y y y y y y y solicitarea de autorizare autorizatia integrata de mediu rezultatele automonitorizarii raportarea anuala privind aspectele de mediu. Titularul activitatii va mentine la punctul de lucru un exemplar al: raportarilor transmise autoritatilor de mediu proceselor verbale de control pe linie de mediu corespondentei cu autoritatile de mediu.

4.4.1. Scop Operatorul, prin persoana desemnat cu atribu ii n domeniul protec iei mediului, va asista persoanele mputernicite cu activit i de inspec ie punndu-le la dispozi ie eviden a m sur torilor proprii i toate celelalte documente i le va facilita controlul activit ii precum i prelevarea de probe. Va asigura, de asemenea, accesul persoanelor mputernicite la instala iile tehnologice, la echipamentele i instala iile de depoluare precum i n spa iile sau n zonele poten ial generatoare de impact asupra mediului. Titularul activit ii are obliga ia de a realiza m surile impuse anterior de persoanele mputernicite cu inspec ia. Conform prevederilor OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, este obligatorie solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu in cazul cind titularul activitatii urmeaza sa deruleze sau sa fie supus unei proceduri de: vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si in caz de dizolvare urmata de lichidare, faliment, incetarea activitatii conform legii.
45

4.4.2. Domeniu Procedura se aplica tuturor prevederilor legale si altor reglementari adoptate,care se aplica aspectelor de mediu ale activitatilor,produselor si serviciilor. Activitatea principal a societatii este fabricarea uleiurilor vegetale brute si rafinate din floarea soarelui , rapita si soia , precum si a biodieselului , fiind in acest moment singura societate de acest profil din MOLDOVA si a patra ca marime din tara , cu o productie de peste 10% din productia nationala de ulei brut.Materia prima este asigurata in proportie de 40 % din productia proprie, iar diferenta din achizitii de la populatie si de la terti , atat din tara cat si din import 4.4.3 Definitii si abrevieri ARPM Bacau APM BAT CBO5 CCO COV dB(A) n timpul nop ii n timpul zilei Anual Lunar Trimestrial Zilnic VLE Agen ia Regional pentruProtec ia Mediului Bacau Agen ia pentru Protec ia Mediului Vaslui Cea Mai Bun Tehnic Disponibil Consum Biologic de Oxigen la 5 zile Consum Chimic de Oxigen Compusi Organici Volatili Decibeli (pondera i) ntre orele 22.00 i 08.00 ntre orele 08.00 i 22.00 Toat perioada sau p r i ale unei perioade de 12 luni consecutive Cel pu in de 12 ori pe an la intervale de aproximativ o lun Toat perioada sau p r i ale unei perioade de 3 luni consecutive, ncepnd cu prima zi a lunii ianuarie, aprilie, iulie sau octombrie n timpul tuturor zilelor de exploatare a instala iei, iar n cazul emisiilor, cnd realmente apar emisii; cu maxim o m sur toare pe zi Valori limita de emisii

Opera iunea de eliminare nseamn orice opera iune de eliminare a de eurilor inclus n Legea a de eurilor nr. 426/2001

46

Opera iunea de nseamn orice opera iune de recuperare inclus recuperare a de eurilor 426/2001 EN ISO SR Ppm Norme Europene Organizatia de Standardizare Internationala Standard Romanesc P r i per milion

n Legea nr.

Program de modernizare Programul activitatilor identificate de catre operator in cadrul -PM Sistemului propriu de Management de mediu RAM REP Titularul autoriza iei SMA Raportul Anual de Mediu Registrul Emisiilor de Poluan i S.C. ULEROM S.A. Vaslui Sistem de Management al Autoriza iei

4.4.4 Documentatia de referinta Conform prevederilor OUG nr.195/2005 aprobata prin Legea 265/2006 privind protectia mediului, este obligatorie solicitarea de stabilire a obligatiilor de mediu in cazul in care titularul activitatii urmeaza sa deruleze sau sa fie supus unei proceduri de: vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si in caz de dizolvare, urmata de lichidare, faliment, incetarea activitatii, conform legii. Nerespectarea prevederilor AUTORIZATIEI INTEGRATE DE MEDIU, conduce la suspendarea acesteia si la incetarea activitatii, in conditiile prevazute la art.17 a OUG 195/2005 , aprobat prin L 265/2006 privind protectia mediului, precum si la sanctionarea celor vinovati. Verificarea conformarii cu prevederile prezentului act se face de catre Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean Vaslui , Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau si Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui . 4.4.5 Descrierea procedurii
Nr. Crt. Tip raport Frecventa raportarii Autoritatea de mediu catre la care se face raportarea Data depunerii raportului

47

1.

Raport privind deseurilor

gestiunea

- anual

APM Vaslui ARPM Bacau

Ca parte a Raportului anual de mediu Conform solicitarii APM Ca parte a Raportului anual de mediu

2.

Inventarul emisiilor Registrul EPER

pentru

- anual

3.

Raportul anual de mediu RAM Alte raportari periodice

- anual

Pana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul Conform solicitarilor

4.

4.4.6 Responsabilitati Responsabilul de mediu are responsabilitati in ceea ce priveste abordarea problemelor de respectare a: y y y y y y y Principiilor aquis-ului comunitar privind protectia mediului; Legislatiei din Romania in domeniul protectiei mediului, dupa armonizarea cu Directivelor Uniunii Europene; Identificare a problemelor de mediu pe amplasament; Autorizatiilor si altor acte de reglementare; Managementului deseurilor pe amplasament; Managementului situatiilor de urgenta pe amplasament; Principiilor de baza ale Sistemului de Management de Mediu.

4.4.7 Difuzare Raportari la unitatea teritoriala pentru protectia mediului si periodicitatea acestora Raportari Raportari periodice catre autoritatile de mediu
Nr. Crt. 1. Raport privind deseurilor Inventarul gestiunea Tip raport Frecventa raportarii Autoritatea de mediu catre la care se face raportarea APM Vaslui ARPM Bacau pentru - anual Data depunerii raportului

- anual

Ca parte a Raportului anual de mediu Conform solicitarii APM

2.

emisiilor

48

Registrul EPER

Ca parte a Raportului anual de mediu - anual Pana la 1 martie a fiecarui an, pentru anul Conform solicitarilor

3.

Raportul anual de mediu RAM Alte raportari periodice

4.

Instiintari
Nr. Tipul raport Crt. 1. Notificare privind opririle si pornirile planificate ale instalatiilor Notificare in caz de poluari accidentale Cu 48 de ore inainte de oprirea/pornirea instalatiei Telefonic-in cel mai scurt timp de la producere Scris-maxim 24 de ore, detaliat cuprinzand cauze , efecte si masuri luate 3. Reclamatii, sesizari Ori de cate ori apar Data depunerii Autoritatea de mediu la care se depune documentul APM Vaslui Observatii

2.

APM Vaslui

ARPM Bacau Garda nationala de mediu CJ Vaslui APM Vaslui ARPM Bacau Garda nationala de mediu CJ Vaslui

Se includ si in Raportul anual de mediu Se includ si in Raportul anual de mediu

4.

Alte date, informatii solicitate

Conform solicitatii autoritatii de mediu Ori de cate ori apar

Dupa caz

5.

Notificarea schimbarii datelor de identificare a titularului activitatii Notificarea schimbarii datelor care au stat la baza emiterii autorizatiei integrate de mediu, inclusiv a autorizatiilor detinute

APM Vaslui ARPM Bacau

6.

Ori de cate ori apar

APM Vaslui ARPM Bacau

49

Modele de raportare Monitorizarea emisiilor in apa

Data efectuarii analizei

Punctul prelevare

de

Parametru analizat

Valoare limita admisa /act de reglementare

Valoare realizata

Frecventa depasirii VLE

Monitorizarea gestiunii deseurilor: se va face conform indicatiilor legislatiei specifice.

Monitorizarii zgomotului

Data efectuarii masuratorii

Locul efectuarii masuratorii

Vecinatati

Valoare admisa

limita

Valoare inregistrata

Nota: - se vor mentiona metodele a de prelevare si analiza folosite, eroarea metodei .

50

Cantitatea predata catre transportator

Data evacuarii deseului din instalatie

Instalatia producatoare

Data predarii deseului

Modul de refolosire

Cantitatea produsa

Modul de stocare

Codul deseului

Tipul deseului

Compozitia

Cuprins
Capitolul I: Pregatirea organizatiei pentru implementarea unui sistem de management de mediu (SMM)- 1 1.1.Descrierea organizatiei ............................................................................................................... - 1 1.2.Principalii factori poluatori ai firmei ........................................................................................... - 3 1.3.Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii unui SMM .................................... - 5 1.4.Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM ....................................... - 6 1.5.Importanta pentru organizatie a introd ucerii SMM ...................................................................................................................................... - 6 1.6.Obiectivele SMM........................................................................................................................ - 6 1.7.Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei ............................................................... - 6 1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze SMM.......................................... - 10 Capitolul II: Politica de mediu a organizatiei ...................................................................................... - 12 2.1.Evaluarea politicii de mediu ..................................................................................................... - 12 Baza legala a politicii de mediu................................................................................................... - 12 2.2.Aprecierea continutului politicii de mediu ................................................................................ - 13 Politica de mediu in Romania ..................................................................................................... - 13 2.3.Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu ................................................ - 14 2.4.Planificarea si identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului ........................................................................................................................................ - 15 2.5.Analiza uneia dintre activitatile firmei ...................................................................................... - 18 Capiltolul III: Identificarea impacturilor asupra mediului ................................................................... - 27 Capitolul IV: Evaluarea importantei impactului ................................................................................. - 30 4.1. Prevederi legale si reglementari .............................................................................................. - 30 4.2. Stabilirea obiectivelor generale si specifice de mediu .............................................................. - 32 4.3. Programe de management de mediu .......................................................................................... 40 4.4. Proceduri .................................................................................................................................... 44 4.4.1. Scop ..................................................................................................................................... 45 4.4.2. Domeniu .............................................................................................................................. 46 4.4.3 Definitii si abrevieri ............................................................................................................... 46 4.4.4 Documentatia de referinta .................................................................................................... 47 4.4.5 Descrierea procedurii ............................................................................................................ 47

51

4.4.6 Responsabilitati ..................................................................................................................... 48 4.4.7 Difuzare................................................................................................................................. 48

52