Universitatea Tehnică “Gh.

Asachi”
Facultatea de Inginerie Chimică si Protecţia Mediului
,,Cristofor Simionescu”,
Iaşi
Departamentul de Ingineria Mediului

Sistemul de management integrat de mediu al firmei

Rompetrol Rafinare S.A.

Coordonator proiect: Masterand:

Asist.dr.ing. Daniela Fighir
Grupa: 2506

Iaşi, 2017-2018

Contents
ETAPA I. Descrierea organizatiei, misiunea organizatiei..................................................................3
1.2. Profilul de activitate.......................................................................................................................5
1.3. Identificarea funcțiilor manageriale în cadrul organizației........................................................7
ETAPA II. Descrierea managementului organizational...................................................................13
2.1. Structura organizationala............................................................................................................13
2.2 Sisteme de management identificate la nivelul organizatiei.......................................................14
2.3. Obiective economice ale intreprinderii in conditii concurentiale..............................................14
ETAPA III. Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de mediu asupra managementului
organizational ROMPETROL RAFINARE S.A..........................................................................................15
3.1Conditii generale cu privire la relatia interprindere-mediu ambient..............................................15
3.2. Componentele mediului ambiant al întreprinderii.....................................................................17
3.3. Factorii de influenţă ai mediului care influenţează întreprinderea..........................................22
3.4. Identificarea problemelor de mediu ale organizaţiei.................................................................27
3.5. Cercetarea impactului problemelor de mediu şi reglementărilor.............................................32
de mediu în cadrul organizaţiilor.......................................................................................................32
ETAPA IV: PROIECTAREA SISTEMULUI DE INDICATORI DE PERFORMANŢĂ DE
MEDIU SPECIFICI ORGANIZAŢIEI S.C. ROMPETROL RAFINARE S.R.L..........................36
4.1. Indicatorii de mediu din ISO 14031............................................................................................36
4.2. Identificarea factorilor poluatori în cadrul organizaţiei S.C. ROMPETROL RAFINARE
S.R.L.....................................................................................................................................................39
4.3. Performanţe de mediu propuse, obiectivele şi ţintele de mediu aleorganizaţiei S.C.
ROMPETROL RAFINARE S.R.L.....................................................................................................42
4.4. Stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei S.C. Rompetrol Rafinare S.R.L.
...............................................................................................................................................................43
4.5. Identificarea actiunilor managerial si a resurselor necesare atingerii performantelor de
mediu....................................................................................................................................................45
4.6. Criterile de selectie a indicatorilor de performanta de mediu...................................................48
4.7. Aplicarea metodologiei de selectie a indicatorilor de performanta de mediu..........................49
4.8. Sistem de indicatori de performanta specifici............................................................................55
4.9. Informatiile necesare pentru determinare indicatori de performanta.....................................62
4.10. Identificarea responsabilitatilor de mediu organizatiei S.C. Rompetrol Rafinare S.R.L......70
4.11. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitelor categorii de manageri ai organizatiei.....75
4.12. Intocmirea diagramei de relatii pentru fiecare compartiment al structurii organizationle..79

2
 ETAPA I. Descrierea organizatiei, misiunea organizatiei

S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A

Grupul Rompetrol este o companie multinationala, cu activitati in 13 tari si avand o puternica

baza operationala in regiunea Marii Negre si a Marii Mediterane. Lider in domeniul petrolier
regional, Rompetrol este una din cele mai cunoscute marci romanesti pe plan international. Cele
40 de firme care alcatuiesc Grupul Rompetrol activeaza in principal in rafinare si marketing, cu
implicare in proiecte complementare din explorare si productie, distributie, servicii industriale,
mentenenta, management al proiectelor, logistica, servicii de ecologie industriala si alte servicii
conexe, in Franta, Romania, Spania si Sud-Estul Europei.
Oamenii care formeaza Grupul Rompetrol sunt cei care inspira si sustin valorile brandului
Rompetrol. Un brand puternic, care ia nastere, creste si traieste alaturi de personalitati cu viziuni
puternice. Acesta se regaseste in tot ceea ce sunt si ceea ce ȋntreprind cei care formeaza aceasta
mare echipa.
Societatea ROMPETROL RAFINARE S.A. este amplasată la circa 20 km nord de municipiul
Constanţa, între Marea Neagră şi lacul Năvodari (Taşaul), pe un teren parţial recuperat din mare
şi din lac, în vecinătatea portului Midia şi a canalului Poarta Albă – Midia.
Rafinăria Petromidia este singura unitate de profil din România situată la Marea Neagră, având
astfel un avantaj competitiv datorită accesului imediat la rutele de transport naval şi fluvial, şi
anume:
 Amplasare strategică în zona Mării Negre, în apropierea Portului Constanţa – unul din
cele mai mari din regiune;
 Acces direct la Canalul Dunăre- Marea Neagră;
 Acces direct la Portul Midia;
 Apropiere de reţeaua de conducte de ţiţei;
 Propriul sistem de infrastructură feroviară;
 Facilităţi logistice (Midia Marine Terminal S.R.L.) care permit recepţia ţiţeiului şi
livrarea produselor lichide prin vapoare, barje, vagoane-cisternă şi cisterne auto.
 Capacitate nominală de proiect din 1975: 3,5 milioane tone materie primă
 Capacitate utilizată: 5,408 milioane tone în 2016 (urmare a proiectului de extindere a
capacităţii de rafinare)
 Capacitate viitoare începând cu anul 2017: 5,652 milioane tone pe an

3
  Infrastructură: Platforma Petromidia are o arie de 480 hectare unde funcţionează peste 20
de companii (incluzând şi subcontractorii din afara Grupului), cu diverse domenii de
activitate.
Aprovizionarea cu ţiţei şi alte materii prime se face, în principal, prin terminalul marin situat în
vecinătatea Rafinăriei Petromidia, la circa 8 km distanţă de ţărm şi prin portul Midia. Ca
variantă, aprovizionarea se poate face şi prin portul Constanţa (unul din cele mai mari din
regiune), prin intermediul conductei OIL TERMINAL S.A., pe o distanţă de aproximativ 40 km.

Misiunea organizatiei
Rompetrol tinde sa devina cea mai profitabila companie din industria petroliera din
regiune prin experienta, expertiza tehnica si ȋntindere geografica. Tintesc spre o continua
ȋmbunatatire a nivelului de satisfactie a clientilor, oferindu-le produse si servivii de ȋnalta
calitate. Oamenii sunt cele mai valoroase active ale ROMPETROL, iar integritatea constituie cel
mai important produs pe care ȋl poate oferi.

Misiunea organizatiei :

 Este de a descoperii, produce si a proceseaza petrol si gaze si distribuie carburanti si

alte produse petroliere pentru a oferi energie si mobilitate Romaniei si regiunilor
invecinate;
 Ca parte a grupului OMV, imbina know-how-ul international cu puterea locala
pentru a oferi clientilor  cele mai bune produse si servicii;

4
  De a lucra in echipa, initiativa, creativitatea, comportamentul responsabil si
capacitatea de a anticipa si reactiona in mod eficient la schimbare,  transforma intr-
un nume de referinta in toate domeniile  de activitate;
 Dezvoltarea continua si profitabila a companiei  este spre beneficiul actionarilor,
clientilor, angajatilor si a economiei romanesti in general si tocmai de aceea
constituie si motivatia tuturor activitatilor existente;
 Prin imbinarea traditiei in industria petroliera cu structura, procesele si standardele
unei companii moderne, se urmareste sa stabilesca si sa dezvolte pozitia companiei
Petrom drept compania cu cel mai mare succes in industria de titei si gaze;
 Fiind una dintre companiile cu cel mai mare succes din tara, actioneaza in mod
constient fata de responsabilitatile unei companii moderne internationale, precum si
fata de rolul  important al companiei in integrarea Romaniei intr-o Europa mai mare.

1.2. Profilul de activitate

Principala activitate:
 Fabricarea produselor obtinute din prelucrarea titeiului
 Fabricarea materialelor plastice in forme primare
 Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi, gazosi al produselor derivate
Rompetrol este cel mai cunoscut brand al KMG Internațional sub care operăm activitățile și
operațiunile de distribuție a carburanților de calitate în România, Moldova, Bulgaria, Georgia
și Franța.

Succesului brandului este datorat și extinderii internaționale, celor 4 decenii de expertiză în

explorare și producție, modernității rafinăriei Petromodia, una dintre cele mai importante de
la malul Mării Negre.

Rompetrol este o sursă inepuizabilă de energie, care pornește de la extracția și producția

țițeiului, continuându-se cu rafinarea și transformarea acestuia în produse de cea mai bună
calitate, distribuite în stațiile noastre premium, concepute modern și gândite până la cel mai
mic detaliu.

5
 Este energia profesioniștilor din spatele mărcii Rompetrol, ce își urmează valorile și ambiția
de a fi din ce în ce mai bun și a ajunge tot mai departe.

Rompetrol înseamnă calitate la cele mai înalte standarde, realizată cu tehnologie de vârf și se
regăsește în gamă de carburant de calitate, cele peste 1000 de stații de distribuție a
carburanților din 5 țări, sistemul unic de plată la pompă și cea mai mare rețea de GPL din
România.

Domenii de activitate strategica Figura nr. 1.2

Categorii de produse Factori cheie de succes Pondere in cifra de afaceri

DAS1 - Combustibili lichizi  raport calitate/pret 43%

 imagine marca
 calitate ambalaj
DAS2 – Gaze petroliere lichefiate  unicitate produs 27%
 imagine marca
 oferta gama larga
 calitate produs
DAS4 – Produse petroliere solide  unicitate produs 30%
 imagine marca
 oferta gama larga
 calitate ambalaj

Activitate : Experienta de peste 30 de ani in activitatea de foraj si workover a asigurat in

peste 15 tari un echilibru intre inalta calificare a personalului angajat si eficacitatea
echipamentelor folosite. Aceasta s-a dovedit a fi formula castigatoare pentru clientii care au ales
servicii de cea mai inalta calitate la costuri reduse. Stiinta adaptarii la culturi si medii diverse a
transformat acest departament intr-un partenerul important, in egala masura, pe piete noi sau
traditionale.
Prin investitii continue in tehnologie, studii de piata si o viziune de afaceri flexibila,
Departamentul a reusit sa castige respectul unei piete marcate de o competitie dura si de exigente
maxime ale standardelor de competenta. Standardele inalte de calitate a serviciilor sunt sustinute
de un management ale carui proceduri sunt certificate cu ISO 9001 si ISO 14001 de catre

6
Germanischer Lloyd. Departamentul a urmarit diversificarea serviciilor oferite pe pietele
traditionale si continua lor extindere pe noi piete.
Serviciile de foraj si reparatii de sonde au fost completate cu noi oportunitati adresate
clientilor.
 urmarirea parametrilor de foraj cu cabine geologice de ultima generatie;
  tubarea sondelor cu clesti hidraulici performanti;
 consultanta in HSE; (QHSE-Calitate, Sănătate, Siguranţă, Mediu)
 etansari de coloane si intretinere a capetelor de eruptie.
Perspectiva: Departamentul urmeaza un plan strategic de dezvoltare pe termen mediu si
lung, in care sunt incluse dezvoltarea activitatii de foraj si reparatii de sonde prin introducerea
unei noi instalatii; achizitionarea celei de-a doua cabine geologice de urmarire a parametrilor de
foraj si extinderea uneia dintre activitatile traditionale pe o noua piata din MENA sau CIS.

1.3. Identificarea funcțiilor manageriale în cadrul organizației

1. Funcţia de previziune presupune scrutarea viitorului şi întocmirea programului de

acţiune. A prevedea înseamnă totodată a pregăti viitorul, a acţiona, considerând că
instrumentul cel mai eficient al prevederii este programul de acţiune.
Previziunea se bazeaza pe analiza atenta a urmatoarelor elemente:
a) resursele disponibile
b) rezultatele activitatii trecute
c) situatia actuala
d) scopul activitatii
Aceasta functie constă in:
• formularea obiectivelor strategice ale organizatiei;
• stabilirea perioadei in care se propune realizarea acestora;
• analiza activitătii anterioare a organizatiei sau a altor organizatii similare pe o perioada
de timp proportională cu mărimea orizontului ales pentru realizarea obiectivelor propuse;
• determinarea si analiza ponderii influentei factorilor perturbatori;

7
 • estimarea influentei conditiilor de incertitudine si risc specifice mediului in care
urmează sa se desfăsoare activitatea organizatiei;
• identificarea resurselor necesare pentru îndeplinirea scopurilor propuse si a mijloacelor
de obtinere a acestora;
• stabilirea strategiilor la nivelul organizatiei in functie de factorii interni si externi
acesteia;
• formularea „scenariilor" de realizare a obiectivelor propuse;
• stabilirea modului in care vor fi măsurate rezultatele;
• stabilirea parametrilor care definesc starea organizatiei la un moment dat;
• stabilirea termenelor limita pentru sarcinile-obiective tinând seama de priorităti

Rompetrol Rafinare S.A isi propune strategii de dezvoltare, care vizeza extinderea activitatilor la
toate nivelurile, de la productie pana la marketing, astfel:
 Realizarea unei cifre de afaceri brute de 4.793 mii USD in conditiile livrarii unor cantitati
de produse de 4.264 mii tone.
 Cresterea vanzarilor de produse petroliere pe piata interna si pe pietele europene
(Bulgaria, Croatia, Egipt, Franta, Georgia, Grecia, Israel, Liban, Malta, Moldova,
Nigeria, Olanda, Rusia, Serbia, Togo, Tunisia, Turcia, Ucraina, Ungaria).
Departamentul urmeaza un plan strategic de dezvoltare pe termen mediu si lung, in care sunt
incluse dezvoltarea activitatii de foraj si reparatii de sonde prin introducerea unei noi instalatii;
Strategia pentru anul 2018 este un amestec de proiecte de optimizare a costurilor de producţie şi
extindere a reţelei de retail. Obiectivul principal pentru anul 2018 îl reprezintă extinderea
operaţiunilor de distribuţie în ţările din zona Mării Negre pentru a beneficia de o integrare pe
verticală cu operaţiunile rafinăriei.
Având în vedere că rezultatele comerciale globale și rezultatele financiare au fost foarte bune
pentru anul acesta, ne permitem să atacăm anul 2018 cu planuri destul de elaborate în ceea ce
privește investițiile, atât în zona sectorului de refining, cât și în zona sectorului de retail.
Pe de o parte vom continua procesele de modernizare din rafinăriile nostre din România. Vom
deschide o nouă unitate de producție în aria de petrochimie. Aici e vorba despre unitatea de "
high density polyethylene".

8
Avem proiecte de dezvoltare intensivă, avem oameni calificați pentru a iniția și pentru a dezvolta
astfel de proiecte. În același timp suntem pregătiți și pentru proiecte de dezvoltare extensivă. Aici
mă refer în primul rând la achiziții, ce pot avea loc atât în Europa Centrală și de Est, dar și în
Europa de Vest. Aceste proiecte de dezvoltare și achiziții vor consolida poziția grupului nostru în
Europa.
Strategia dinamică de dezvoltare asigură companiei o poziţie competitivă pe piaţa internă, dar şi
pe cea regională, în zona Mării Negre şi a Mării Mediterane, în Europa Centrală şi de Est.

2. Funcţia de organizare desemnează ansamblul proceselor de management din organizaţie,

prin intermediul cărora se stabileşte şi delimitează munca fizică şi intelectuală,
componentele lor ( mişcări, timp, operaţii, lucrări, sarcini etc.) gruparea acestora pe
posturi, formaţii, compartimente de muncă, precum şi atribuirea lor personalului,
corespunzător unor criterii, în vederea realizării în cat mai bune condiţii a obiectivelor
previzonate.
Realizarea acestei functii este conditionata de doua aspecte:
a) Stabilirea structurii organizatorice, adică:
• stabilirea componentelor (posturi, functii, compartimente, niveluri ierarhice etc.);
• precizarea documentelor de exprimare a acestei structuri;
• stabilirea tipului de structura.
b) Stabilirea si organizarea principalelor compartimente ale organizatiei (instruire-educare,
organizare-mobilizare, logistica, resurse umane, cercetare-dezvoltare etc.).

Organizarea constă in:

• definirea pozitiei si rolului fiecărui compartiment;

• precizarea scopurilor, sarcinilor, responsabilitătilor si autoritătilor fiecărui post de munca;

• repartizarea echitabila a sarcinilor;

• stabilirea relatiilor intre compartimente;

• stabilirea gradului optim de delegare a autoritătii si responsabilitătii;

• repartizarea resurselor pe obiective.

9
Rezultatele sunt dovada dezvoltării continue a Grupului, dar şi a succesului modelului de afaceri,
ce are ca punct de pornire un management competitiv şi are susţinerea unora dintre cei mai bine
pregătiţi specialişti din zonă.
Rompetrol Group îşi propune să devină un model şi un motor al creşterii şi dezvoltării, prin
identificarea şi valorificarea potenţialului uman al Grupului, ţinând cont în acelaşi timp de
specificul regional şi cultural al acestuia.
Oamenii care formeaza Grupul Rompetrol sunt cei care inspira si sustin valorile brandului
Rompetrol. Un brand puternic, care ia nastere, creste si traieste alaturi de personalitati cu viziuni
puternice. Acesta se regaseste in tot ceea ce sunt si ceea ce intreprind cei care formeaza aceasta
mare echipa.
3. Functia de coordonare consta in ansamblul proceselor prin care se armonizează deciziile
si acţiunile personalului organizaţiei, în cadrul subdiviziunilor organizaţionale in
cantitatea si calitatea stabilita, in scopul atingerii obiectivelor propuse.

Coordonarea este o organizare in dinamica, a carei necesitate rezulta, in principal din:

• dinamismul organizatiei si al mediului ambiant, imposibil de reflectat in totalitate in

preveziuni si in sistemul organizatoric;

• complexitatea, diversitatea si ineditul reactiilor peronajului si subsistemelor organizatiei, ce

reclama un feed-back operativ, permanent, de natura sa asigure corelarea adecvata a
deciziilor si a actiunilor si a actiunilor acestora.

Pentru asigurarea unei coordonari eficace este esentiala existenta unei co-municari adecvate
la toate nivelurile managementului, prin comunicare intelegand transmiterea de informatii si
perceperea integrala a mesajelor continute.

Grupul Rompetrol este format din oameni pasionati de munca lor, dornici de performanta si
constienti de faptul ca succesul se construieste cu indrazneala si profesionalism, depasind granite
si obstacole de orice natura.
Rompetrol depaseste standardele generale ale calitatii din dorinta de a impune repere noi ale unei
vieti mai bune si mai simple. Energia vie oferita societatii isi are sursa in investitii permanente in
cele mai noi solutii tehnologice si in integrarea activitatilor specifice in plan organizatoric.

10
Creativitatea, inteleasa ca atitudine guvernanta in afaceri, genereaza noi perspective si modele de
dezvoltare adaptate nevoilor unei societati incontinua transformare.

4. Functia de antrenare cuprinde ansamblul proceselor de munca care au drept scop

determinarea angajaților organizației să contribuie la stabilirea si realizarea obiectivelor
previzionate, pe baza luării in considerare a factorilor care îl motivează.
Antrenarea este implicarea cat mai profunda, cat mai eficace a personalului de executie si de
conducere la realizarea obiectivelor ce-i revin, deduse din obiectivele organizatiei.
Fundamentul antrenarii il reprezinta motivarea, ce rezida in corelarea satisfacerii necesitatilor
si intereselor personalului cu realizarea obiectivelor si sarciniilor atribuite.
Motivarea, in functie de modul de conditionare a satisfactiilor personalului, de rezultate
obtinute, este pozitiva sau negativa, proces care trebuie să întrunească mai multe
caracteristici: –complex- stimulentelor materiale, morale, in raport cu factorii endogeni si
exogeni organizatiei;
–diferentiat- aprecierea obiectivă a performantelor realizate, in functie de calitătile si
capacitătile fiecărei persoane si ale fiecărui colectiv de munca, pentru a se obtine maximum
de participare la stabilirea si realizarea obiectivelor organizatiei;
–participativ - practicarea unui management participativ, implicarea angajatilor în luarea
deciziilor;
–interdependent si constant - pe toată durata desfăsurării activitătilor în functie de diferitele
categorii de necesităti ale angajatilor.
Comunicarea eficientă este cheia succesului unei organizaţii moderne.
 În interiorul companiei, ea întăreşte încrederea angajaţilor în viziunea şi misiunea organizaţiei,
facilitează schimbările necesare dezvoltării şi contribuie la schimbarea comportamentului
salariaţilor, indirect ducând lasuccesul unei companii. Plecând de la aceste premise, precum şi de
la realităţile Grupului, aflat într -o continuăexpansiune, pentru îmbunătăţirea procesului de
comunicare între salariaţi, al căror număr este în creştere (peste8000 de salariaţi în România şi
peste 1000 în ţările în care compania are operaţiuni), Grupul Rompetrol a beneficiat de toate
instrumentele necesare informării şi implicării angajaţilor în viaţa organizaţiei, şi
anume: publicaţia internă a Grupului, intranetul, radioul intern şi evenimentele interne.

11
 O atenţie deosebită s-a acordat comunicării către publicul intern al companiei a tuturor lansărilor
de produse, servicii, campanii de publicitate şi evenimente speciale, susţinându-se astfel procesul
de informare transparentă şi permanentă a tuturor angajaţilor Grupului.

5. Functia de controlul-evaluarea reprezintă ansamblul proceselor prin care performantele

organizației sunt măsurate si comparate cu obiectivele stabilite inițial, in vederea
eliminării deficiențelor constatate.
Control-evaluare, in calitate de functie a managementului, implica 4 faze:
• masurarea realizarilor;
• compararea realizarilor cu obiectivele si standarde stabilite initial, evidentiind abaterile
produse; • determinarea cauzelor care au generat abaterile constante;
• efectuarea corecturilor care impun, inclusiv actionarea, pe masura posibilitatilor, asupra
cauzelor ce au generat abaterile negative.
Continutul functiei de control-evaluare este necesar sa:
- fie continuu;
- fie preventiv;
- sa fie flexibil;
- se bazaze pe analiza relatiilor cauza-efect;
- se axeze pe elementele cheie;
- fie constructiv.
Rompetrol reprezintă chintesenţa succesului corporativ românesc şi este promotorul incontestabil
al valorilor locale specifice, cizelate şi adaptate noilor realităţi economice globale. Strategia de
creştere a Grupului Rompetrol a dat semnalul maturizării capitalului românesc, compania fiind
cel mai reprezentativ exponent al globalizării mediului de afaceri românesc şi acţionând ca un
catalizator al expansiunii regionale a acestuia.

12
 ETAPA II. Descrierea managementului organizational
2.1. Structura organizationala

13
 2.2 Sisteme de management identificate la nivelul organizatiei

Rompetrol Logistics (RPL) – compania de transporturi a Grupului Rompetrol a obtinut

certificarea sistemului integrat de management al calitatii si mediului (conform
standardelor ISO 9001 si ISO 14001) de la Germanischer Lloyd, unul dintre cele mai
reputate organisme in domeniu.
Intreaga activitate de pe amplasament se desfasoara in cadrul unui sistem de management
integrat ( ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001), care include un sistem de procedure si
instructiuni pentru operarea instalatiilor in conditii de siguranta si pentru executarea in
siguranta a tuturor operatiilor si activitatilor (operare tehnologica; mentenanta planificata
a echipamentelor; instruirea personal propriu si subcontractor din punct de vedere a
riscurilor associate activitatii; planificare; instruire si simulare situatii / tipuri de urgenta;
control documente si inregistrari)

2.3. Obiective economice ale intreprinderii in conditii

concurentiale

Strategia viitoare de dezvoltare a SC Rompetrol Rafinare SA este dictata de urmatoarele

obiective majore:
 Consolidarea pozitiei de lider de piata ca furnizor de produse petroliere;
 Cresterea cantitatii de produse obtinute, conform normelor de calitate europene;
 Cresterea gradului de incadrare in normele de mediu actuale si de perspectiva;
 Continuarea procesului de extindere a retelei de depozite de distributie en-gross.
 Mentinerea volumului mediu de combustibil procesat de statiile de benzina la 4 milioane
litri/an;
 Noile locatii frecventate foarte des, noul design si calitatea imbunatatita a serviciilor
reprezinta suportul pentru acoperirea de 38% a pietei totale;
 Modernizarea zacamintelor cu potential ridicat si imbunatatirea fiabilitatii echipamentului
 Reinnoirea suprafetei de explorare, pentru a permite inlocuirea continua a resurselor
 Imbunatatirea controlului asupra proceselor, prin implementarea de noi tehnologii;

14
  Alinierea la cerintele Uniunii Europene de mediu, in ceea ce priveste emisiile de oxizi de
sulf, azot si carbon in atmosfera si depozitarea deseurilor periculoase;

ETAPA III. Cercetarea impactului problemelor si reglementarilor de

mediu asupra managementului organizational ROMPETROL RAFINARE
S.A.
3.1. Conditii generale cu privire la relatia interprindere-mediu ambient

O organizatie de succes trebuie:

 sa identifice toate aspectele de mediu ale activitatilor sale;

 sa utilizeze o metodologie logica si obiectiva pentru a ierarhiza aceste aspecte in ordinea
importantei impactului asupra mediului inconjurator;
 sa-si orienteze sistemul de management pentru a urmari imbunatatirea si minimizarea
unor astfel de impacturi semnificative asupra mediului.

Prin desfasurarea proceselor sale, prin fabricarea produselor sau furnizarea serviciilor, orice
organizatie consuma resurse naturale si utilizeaza surse neregenerabile de energie si, in acelasi
timp, realizeaza produse secundare sub forma deseurilor.

Implementarea si certificarea unui sistem de management de mediu reprezinta adoptarea unei

abordari sistematice in vederea tratarii aspectelor de mediu ale unei organizatii. Sistemul de
management de mediu constituie un "instrument” util, care permite organizatiilor de orice
marime sa utip sa controleze impactul activitatilor, produselor, serviciilor lor asupra mediului
inconjurator.

Ca agent economic, interprinderea isi orienteaza si desfasoara activitatea sub impactul conditiilor
concrete ale mediului ambient.

Mediul ambiant reprezintă un ansamblu de factorii eterogeni de natură economică, socială, politică,
ştiintifico-tehnică, juridică, geografică şi demografică ce acţionează pe plan naţional şi internaţional asupra

15
întreprinderii, influenţând relaţiile de piaţă. În figura 3.1 se prezintă o schemă a legăturilor întreprinderii cu mediul
ambiant.

Întreprinderea este partea integrantă a mediului ambiant, este o componentă economică a acestuia. În
condiţiile actuale, mediul ambiant se caracterizează printr-un dinamism accentuat, printr-o creştere spectaculoasă a
frecvenţei schimbărilor.

O analiza a componentelor mediului ambient necesita incadrarea acestora in macromediul si micromediul

intreprinderii. Mediul ambient extern in care intreprinderea ia fiinta si se dezvolta este reprezentat de ansamblul
unitatolor economice, a institutiilor financiar bancare, juridice, administrative, a organizatiilor politice, de sanatate,
invatamant, a tuturor elementelor exogene care influentiaza si sunt influentate de activitatea intreprinderii. C a
sistem dinamic socio-economic intreprinderea preia din mediul ambient extern resursele de care are nevoie, le
introduce in procese specifice pentru a rezulta produse, servicii sau lucrari care vor fi transmise aceluiasi mediu
ambient. Prin intrari intreprinderea se adapteaza la mediu iar prin iesiri influenteaza mediul.

Mediul ambiant poate fi de trei feluri:

- stabil - unde schimbările sunt rare, de mică amploare şi uşor previzibile;

-schimbător - unde schimbările sunt frecvente, de o amploare variată şi, în general, previzibile;

-turbulent - unde schimbările sunt foarte frecvente, de amploare variată, cu incidente profunde asupra
activităţii întreprinderii şi greu de anticipat.

16
 3.2. Componentele mediului ambiant al întreprinderii.

Componentele mediului ambiant sunt:

- micromediul întreprinderii;

- macromediul întreprinderii

Macromediul intreprinderii si influenta componentelor acestuia asupra activitatii

intreprinderii

In lumea contemporana activitatea economica se desfasoara intr-o mare varietate de conditi naturale, tehnice
si tehnologice, sociale, politice, juridice etc. Continutul si sensul acestor activitati pot fi intelese si apreciate prin
raportare la mediul social-politic din tara, ca si intersele general national-statale.

Mediul extern al intreprinderii, il constituie ansamblul de elemente politice, economice, sociale, tehno-
stiintifice, demografice, juridice, culturale ce se manifesta pe plan intern si international si care, prin actiunea lor
influenteaza puternic relatiile de piata si activitatea firmei precum si agentii economici cu care firma se afla in
contact nemijlocit.

Cunoasterea mediului ambiant este necesar cel putin pentru:

 satisfacerea cantitativa si calitativa a unor cerinte ce nu pot fi identificate decat din analiza evolutiei
mediului ambient;
 analiza factorilor de mediu care face posibila satisfacerea in conditii de eficienta a necesitatilor de
resurse materiale, financiara, umane;
 asigurarea conditiilor pentru eleborarea unor strategii, respective planuri la nivel microeconomic,
realiste si competitive.
Principalele sfidari ale mediului ambient pentru S.C. ROMPETROL sunt:
 intensificarea si modernizarea concurentei
 cresterea exponentiala a informatiilor primite si necesare a fi filtrate in vederea folosirii
 complexitatea mediului ambiant
 dinamica pozitiilor ocupate la un moment dat in cadrul unei anumite piete

17
  reducerea duratei de viata a produselor

Micromediul intreprinderii si influenta componentelor (factorilor) acestuia asupra activitatii

intreprinderii

Micromediul intreprinderii reperezinta ansamblul componentelor cu care intreprinderea intra in relatii

directe dictate de necesitatea atingerii obiectivelor prezente, de perspectiva.

Componentele micromediului sunt urmatoarele:

• furnizorii de marfuri
• prestatorii de servicii
• furnizorii fortei de munca clientii
• concurenta
• organisme publice

Studierea economiei de piata incepe cu analiza comportamentelor si mecanismelor microeconomice,

analiza centrata pe un agent economic tipic (consumator, producator) pe o anumita piata, a unui anumit
bun, privita independent de celelalte piete, cu care realizeaza inevitabile conexiuni in economia reala.

Analiza microeconomica pune in centrul sau comportamentul consumatorului care se manifesta ca agent
al cererii, care urmareste sa-si maximizeze utilitatea economica.

Cel de-al doilea agent economic central in analiza microeconomiei este producatorul privit in dubla lui
ipostaza: subiectul deciziei de combinare a factorilor de productie si agentul pietii in calitate de sustinator
al ofertei, calitatea deciziei de combinare este reflectata in final prin nivelul costului de productie.

1. Furnizorii de marfuri

Principala materie prima consumata in cadrul procesului de productie de S.C. RONfPETROL

LOGISTICS RAFINARIA VEGA este motorina necesara functionarii locomotivelor de manevra. Aceasta
este achizitionata la pret de producator de la Rompetrol Rafinare Petromidia . Celelalte produse necesare
intretinerii locomotivelor si vagoanelor sunt achizitionate de la diversi producatori autorizati de
Autoritatea Feroviara Romana.

2. Prestatorii de servicii

18
Societatile de prestari servicii ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectului de activitate. In
majoritatea cazurilor acestia sunt reprezentati de:

• Banca Comerciala Romana- care asigura servicii bancare necesare efectuarii incasarilor si platilor
precum si pentru platirea salariilor

• POSTA ROMANA - care asigura serviciile postale

• ROMTELECOM- care asigura serviciile telefonice

'RATP — asigura transportul angajatilor prin intermediul unor conventii din diferite parti ale orasului
pana la Rafinaria Vega

• RDS Link — asigura serviciile internet pentru conectarea sucursalei cu

sediul companiei S.C. ROMPETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA din

Bucuresti

• Platin Systems — asigura consultanta software si hardware

• Rompetrol Sa Rafinaria Vega — furnizeaza totalitatea utilitatilor necesare: energie electrica, apa,
caldura.

3. Furnizorii fortei de munca

In cazul firmei, furnizorii fortei de munca pentru personalul de conducere sunt reprezentati de Institutiile
de invatamant superior ca:

• „Facultatea de Stiinte Economice” din cadrul Universitatii ”PetrolGaze” din Ploiesti care
furnizeaza forta de munca pentru posturile de economisti, contabili, responsabili cu controlul calitatii si cel
financiar intern.

• „Academia de studii economice"- BUCURESTI

• Pentru muncitorii din cadrul firmei furnizori sunt Scolile profesionale si Liceele cu profil mecanic.

Forta de munca este un factor foarte important in activitatea S.C. RONTETROL LOGISTICS
RAFINARIA VEGA deoarece de calitatea acesteia depinde si calitatea serviciilor oferite. De aceea

19
lucratorii din cadrul S.C. RONWETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA sunt instruiti periodic in
vederea obtinerii unui nivel de calificare cat mai inalt. Angajarea se face doar pe baza de interviu
asigurandu-se astfel ca viitorii angajati corespund cu cerintele societatii.

4. Clientii

Clientii S.C. RONWETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA sunt reprezentata de totalitatea

agentilor economici ce desfasoara activitati de vanzarecumparare cu Rompetrol SA Rafinaria Vega
asigurand acestora o multitudine de servicii feroviare: transport, intretinere, consultanta tehnica etc.

S.C. ROMPETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA mai ofera servicii si altor agenti economici cum ar
fi:

• Rompetrol Rafinare Petromidia

• Arpechim Pitesti

• Trust Constructii Industriale

5. Concurenta

Concurenta este o componenta de baza a economiei de piata exprimand relatia dintre doi sau mai multi
agenti economici care isi disputa acelasi segment de piata sau aceasi categorie de consumatori.

S.C. RONTETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA este intr-o situatie de monopol fiind singurul agent
economic autorizat sa execute transporturi feroviar in cadrul Rompetrol SA Bucuresti . Aceasta situatie
este totusi una relativa contractul societatii fiind semnat pe o perioada bine determinate dupa care se va
organiza o noua licitatie pentru a se stabilii agentul economic care va avea dreptul sa execute servicii
feroviare in cadrul Rompetrol SA Bucuresti .

6. Organisme publice

Sediul firmei S.C. RONWETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA este str.

Valeni , nr. 146 judetul Prahova.

20
Multitudinea relatiilor S.C. RONTETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA cu factorii exogeni
evidentiaza integrarea sa organica in ansamblul vietii economicosociale a comunei, judetului si a ramurii
comertului interior. Relatiile exterioare ale societatii analizate sunt cu:

• Directia Fiscala a municipiului Ploiesti: impozite,pe terenuri, impozite pe cladiri, taxe auto, taxe
pentru reclama si publicitate;

• Prefectura municipiului Ploiesti

• Primaria municipiului Ploiesti

• Administratia Financiara a municipiului Ploiesti, T.V.A., Impozit pe profit, impozit pe venituri

salariale;

• Casa de Asigurari Sociale Prahova : contributia de asigurare sociala datorata de angajatori si

angajati;

• Inspectoratul Teritorial al Muncii: contributia la fondul de somaj datorat de angajator si angajat;

• Casa de Asigurare a Sanatatii Prahova: contributia la fondul de sanatate;

• Directia sanitara;

• Inspectoratul scolar;

• Tribunalul judetean Prahova; Judecatoria locala Ploiesti;

• Diferite Organisme de Control.

21
 3.3. Factorii de influenţă ai mediului care influenţează întreprinderea

Figura 3.1. Ilustrează principalele categorii de factori de mediu care au o influenţă majoră asupra
organizaţiei.

Asemenea factori este recomandabil să fie abordaţi într-o viziune sistemică, date fiind multiplele
interdependenţe ce se stabilesc între ei şi comunitatea domeniului influenţat. Fiecare din categoriile de
factori reliefate de figura respectivă, datorită naturii şi caracteristicilor proprii, influenţează organizaţia şi
managementul acesteia într-un mod specific

1) Factorii economici

Mediul economic este format din ansamblul elementelor care compun spatiul economic in care actioneaza
firma. Piata interna si externa influenteaza activitatea societatii astfel incat pe baza studiului cererii, firma

22
isi va stabili produsele ce vor fi fabricate, cantitatile, preturile, serviciile ce vor fi oferite si alte elemente
ale strategiei acesteia.

Factorii economici sunt:

o piata
o puterea de cumparare
o nivelul si ritmul dezvoltarii economice
o potentialul financiar

Datorita faptului ca S.C. RONTETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA este o societate al carei obiect
de activitate se resfrange cu preponderenta asupra pietei interne activitatea ei nu este influentata de piata
externa ci doar de piata interna. Astfel, pozitia pe care o ocupa in societate ii da posibilitatea sa cunoasca o
cerere ridicata de servicii in domeniul transporturilor feroviare asigurand contactul uneia dintre cele mai
importante rafinarii din tara cu exteriorul. Societatea este astfel intr-o situatie de monopol fiind singura in
masura sa ofere servicii de trensport feroviar in cadrul Rompetrol SA Punct de lucru Rafinaria Vega
Ploiesti . Piata este constituita de diversi agenti economici realizeaza diverse schimburi de materiale si
materii cu ROMPETROL SA Rafinaria Vega .

Puterea de cumparare nu are o importanta mare in cea ce priveste S.C. ROMPETROL LOGISTICS
RAFINARIA VEGA, clientii acesteia fiind de natura industriala iar activitatea sa avand o importanta mult
prea mare pentru a fi inlocuita sau restransa.

Nivelul dezvoltarii economice in cadrul S.C. RONTETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA are o
importanta deosebita pentru clientii acesteia avand posibilitatea de a influenta costurile acestora. Prin
ridicarea nivelului de dezvoltare a activitatii economice aceasta influenteaza direct firmele cu care
interactioneaza actionand asupra tarifelor percepute pentru diversele servicii oferite. De asemenea un
potential financiar ridicat va realiza premizele unor investitii care sa ajute la ridicarea nivelului de
dezvoltare economica si deci la realizare unei mai bune activitati economice.

2) Factorii tehnici si tehnologici - revolutia stiintifico-tălica determina importante

modificari, in structura consumului apar sisteme noi, moderne de distribuire a
produselor etc.

23
S.C. RON/IPETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA este o societate relativ noua dispunand de
mijloace tehnice si tehnologice moderne care asigura o exploatare cat mai eficiente a infrastructurii
feroviare disponibila si deci un nivel ridicat al eficientei economice.

3) Factorii de manaęgement

Managementul in cadrul S.C. ROMPETROL LOGISTICS RAFINARIA

VEGA este asigurat de catre:

 Directorul de sucursala: Nicolae Dumitru

 Contabil sef: Both Cristina
 Sef serviciu exploatare: Ciobanu Daniel

Competenta managerului influenteaza direct activitatea din cadrul unitatii asigurandu-se ca intotdeauna
vor fi luate doar deciziile care sa nu influenteze negativ firma si care sa asigure o eficienta maxima.
Totodata managerul trebuie sa asigure o buna coeziune la nivelul diferitelor compartimente actionand
pentru mentinerea unei stari de spirit propice desfasurarii unei activitati eficiente.

. Factori socio-culturali-au in vedere siuatia veniturilor, nivelul de instructie si gradul de cultura; in

general, aceste elemente caracterizeaza si mediul extern, ca atare, datorita insa schimbarilor frecvente fiind
necesara o atenta umarire si cunoastere a lor.

Mentinerea capacitatii fortei de munca prin actiuni de ocrotire a sanatatii printr-un sistem bine dotat
contribuie la buna desfasurare a activitatii intreprinderii in timp ce activitatile cultural artistice
influenteaza activitatea deoarece contribuie la refacerea fortei de munca, stimuleaza creativitatea
personalului, incurajeaza comunicarea cu toate efectele favorabile asupra activitatii desfasurate de
personalul care participa la astfel de activitati.

S.C. RONIPETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA acorda o importanta deosebita relatiei dintre
compartimentul de conducere si ceilalti angajati realizanduse astfel un mediu care sa incurajeze munca in
echipa. Masurile de protectie sociala sunt prevazute in cadrul Contractului Colectiv de Munca si ofera o
autentica protectie impotriva accidentelor si a situatiilor neplacute, independente de cele doua parti.

4) Factori ecologici - se refera la protejarea factorilor naturali in conditiile cresterii

productiei, supravegherea si preintampinarea poluarii.

24
Prin activitatea pe care o desfasoara firma nu degradeaza mediul inconjurator, ea neafectand echilibrul
ecologic natural. Totusi S.C. RON'IPETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA acorda o mare atentie
preintanpinarii oricaror accidente de natura sa polueze mediul. Avand in vedere ca firma transporta cu
preponderenta produse petroliere exista in permanenta riscul unor accidente grave si deci se intelege de ce
echipamentele si mijloacele de transport utilizate sunt verificate periodic tocmai pentru preintampinarea
unor asemenea evenimente nedorite.

In ceea ce priveste angajatii firmei, acesti nu lucreaza in conditii care le-ar putea afecta sanatatea totodata
fiind inzestrati cu toate mijloacele necesare protectiei in timpul lucrului.

5) Factori politici -in grupa factorilor politici pot fi incluse:

• ritmul de dezvoltare al unor ramuri ale economiei nationale: comert, transporturi, industrie;

• ponderea proprietatilor privata si publica

• politicile de credit

• politica fiscala

• politica de sustinere a importurilor si exporturilor

Gradul de stabilitate al climatului poiltic intern este si el important pentru ca orice schimbare politica din
care ar putea rezulta o schimbare a cadrului legislative poate influenta activitatea societatii S.C.
RONTETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA .Mediul politic poate deveni factor stimulativ sau
restrictiv al desfasurarii activitatii societatii. Mediul politic este reprezentat de ritmurile de dezvoltare a
unei ramuri, optiunile privind ponderea proprietatii private, respectiv public, politicile de creditare,
politicile de sustinere a exporturilor, cele de descurajare a importurilor.

Desi a inregistrat progrese, Romania se situeaza pe ultimele locuri in ceea ce priveste INA/1-urile.
Importanta IN'W1-urilor decurge din rolul pe care aceste societati il au in plan economic si social. In acest
sens mentionam:

• flexibilitatea deosebita in promovarea inovatiilor, modernizarilor;

• adaptarea rapida la cerintele consumatorilor;

25
• crearea unui mare numar de locuri de munca;

• cresterea bazei de impozitare si de aici, efectele pozitive asupra bugetului public;

• dezvoltare tehnologica;

• o mai buna valorificare a unor resurse naturale locale

• contributia alaturi si de alti facori, la reducerea decalajelor existente intre regiuni privind ponderea
populatiei ocupate, nivelul veniturilor obtinute, calitatea serviciilor.

Statul trebuie sa intervina in economia nationala pentru a asigura cadrul legislativ necesar desfasurarii
activitatii economice, iar prin intermediul parghiilor de care dispune sa incerce realizarea echilibrului si
cresterii economice. In cazul statului roman acest lucru nu se intampla, iar daca se realizeaza nu se obtin
rezultatele asteptate.

6) Factorii demografici -include totalitatea elementelor demografice ce actioneaza

asupra firmei direct sau indirect : explozii de crestere a populatiei, modificari in
structura de varsta, emigrari si refugiati s.a.

Mediul demografic cuprinde totalitatea elementelor demografice ce actioneaza asupra firmei si se

caracterizeaza prin indicatori ca .

• populatia judetului Prahova 864.159;

• populatia urbana 452.46;

• populatia rurala 411.213;

• populatia masculina 420.922;

• populatia feminina 443.237;

• densitatea medie ajudetului Prahova 184.05 loc/ Km patrat;

Studierea mediului demografic, a numarului populatiei, a structurii populatiei pe varsta, mai putin pe sex,
poate determina amplasarea unei firme intr-o anumita zona, studiu din care sa rezulte pentru aceasta zona
o cerere potentiala ridicata.

26
Aceste studii sunt irelevante pentru S.C. ROMPETROL LOGISTICS RAFINARIA VEGA clientii
acesteia fiind personae juridice de natura industriala.

7) Factorii juridici - constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care
este vizata direct sau indirect activitatea societatii

Cea mai importanta lege care priveste existenta si activitatea firmei este legea 31/1990, legea societatilor
comerciale care sta la baza infiintarii societatii comerciale. Aceasta lege prezinta conditiile pe care o
persoana fizica trebuie sa le indeplineasca pentru a deveni persoana juridica. Tot aceasta lege ii da
posibilitatea sa schimbe forma juridica a societatii.

Un alt factor juridic important pentru functionarea si dezvoltarea firmei este Hotararea de Guvern 87/1994
cu privire la evaziunea fiscala.

3.4. Identificarea problemelor de mediu ale organizaţiei

Rafinaria Vega este localizata in partea nordica a orasului Ploiesti si are urmatoarele vecinatati:

• Nord - terenuri agricole și locuinte apartinand de Țînțăreni și Ploiești; sate zona

rezidentiala aparținând Țînțăreni și Ploiești;

• Vest - Sos. Ploiești-Văleni de Munte, terenuri agricole, orasul Ploiesti;

• Sud - lucrătorii de la Rafinăria Vega, SC Oil Grup; Scoala de transport, cale ferată
Ploiești - MANECIU;

• Est - asezari din zona de locuit aparținând Țînțăreni și Ploiești.

1. Surse de poluare din industria petrolului

Surse de poluare a aerului

Emisiile de agenţi de poluare a aerului In rafinării provin, în principal, de la următoarele surse:

procese de combustie; instalaţii tehnologice; facle; parcuri de rezervoare; turnuri de răcire şi

27
bazine separatoare cu suprafaţă deschisă; utilaje dinamice, ştuţuri de probă, ventile, flanşe,
conducte; rampe de încărcare - descărcare; mijloace şi reţele de transport auto şi căi ferate.

Emisiile de poluanţi în atmosferă sunt de două feluri:

- dirijate (evacuate prin coşuri de dispersie sau tubulaturi metalice, guri de ventilaţie, guri de
aerisire, ţevi de eşapament etc.);

- difuze (evacuare necontrolabilă înregistrată la manipulări de substanţe şi produse cu volatilitate

diferită, încărcare - descărcare rezervoare, neetanşeităţi etc.).

In condiţiile de funcţionare a instalaţiilor, emisiile de gaze rezultă din procesele de combustie şi

procesele tehnologice.

Referitor la procesele de combustie, fiecare cuptor dintr-o instalaţie tehnologicăeste o sursă

majoră de agenţi de poluare care se găsesc în gazele rezultate prin arderea combustibililor
(dioxid de carbon, oxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili, în
principal hidrocarburi, particule solide de diverse dimensiuni). De asemenea, în rafinării mai au
loc şi alte procese de combustie dintre care se pot menţiona: regenerarea catalizatorilor de
cracare catalitică, producerea sulfului în sobe Claus, operaţiile periodice de decocsare a
serpentinelor cuptoarelor din diferite instalaţii tehnologice, regenerarea periodică a catalizatorilor
din alte procese catalitice, incinerarea nămolurilor de la epurarea apelor reziduale, arderea
gudroanelor acide.

În tabelul sunt prezentate instalaţiile tehnologice şi agenţii de poluare emişi:

28
Surse de poluare a apei

Prin complexitatea proceselor de prelucrare, printr-o activitate în flux continuu şi, mai ales, prin
capacităţile mari ale instalaţiilor, rafinăriile utilizeazăcantităţi foarte mari de apă, fapt care
conduce la un volum mare de ape uzate. În majoritatea proceselor, efluenţii rezultaţi au un grad
mare de poluare ca urmare a contaminării apei cu gaze, lichide sau solide.

Apele reziduale evacuate dintr-o rafinărie sunt rezultatul însumării apelor uzate provenite din
multitudinea de procese de prelucrare primară la care este supus petrolul brut, cât şi fracţiunile
supuse unor procese de prelucrare secundară în scopul unei valorificări superioare.

Poluarea apei folosite în rafinării depinde de calitatea ţiţeiului şi de modul de prelucrare a

acestuia în vederea obţinerii unor produse cu anumite caracteristici.

După sursele de provenienţă, apele contaminate din rafinării pot fi clasificate astfel: ape
tehnologice, ape de răcire, ape meteorice şi ape menajere.

29
Epurarea apelor uzate cuprinde următoarele două mari grupe de operaţii succesive:

- reţinerea şi/sau transformarea substanţelor nocive în produşi nenocivi;

- prelucrarea substanţelor rezultate din prima operaţie sub diverse forme (nămoluri, emulsii,
spume etc.).

În urma procesului de epurare rezultăprodusul petrolier returnat în rafinărie, nămol şi apa tratată.

Surse de poluare a solului şi a apelor subterane

Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, fiind un loc de acumulare a elementelor
poluante. În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în cadrul sectorului de explorare şi producţie
a ţiţeiului, poluarea solului poate avea drept surse conductele ce alimentează parcurile schelelor,
la care se pot produce scăpări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ, cum este cazul Schelei
Poeni, Sucursala Videle a „Petrom”. De exemplu, ca urmare a exploatărilor tradiţionale ale
Schelei de Extracţie Boldeşti - Scăieni, solul a fost poluat cu ţiţei şi apă sărată de zăcământ.

Caracteristica principală a poluării cauzate de rafinării şi combinate petrochimice constă din

aceea că sursa de poluare este activă, de cele mai multe ori, pe o perioadă scurtă de timp, însă are
o intensitate importantă, agentul poluant fiind constituit de regulă din fracţii petroliere înguste.
De asemenea, în cele mai multe dintre cazurile de scurgeri accidentale de produse petroliere,
suprafaţa de sol afectatăeste mult mai mică decât suprafaţa contaminată a primului acvifer
întâlnit de frontul de poluare.

Poluarea solului poate fi:

- directă, datorită depunerilor de reziduuri solide sau semisolide provenite din desfăşurarea
proceselor tehnologice;

- indirectă, din cauza agenţilor de poluare emişi în atmosferă, purtaţi de vânt, care se depun pe
sol şi sunt spălaţi de precipitaţii, infiltrându-se în subteran.

Surse potenţiale de poluare directă a solului şi a subsolului pot fi parcurile de rezervoare,

separatoarele vechi din staţiile de epurare, bazinele de decantare, batalurile de şlamuri şi
gudroane, rampa C.F. de încărcare şi descărcare, conductele subterane, reţele de canalizare etc.

30
Reziduurile solide, nedepozitate corespunzător, care pot polua solul, provin din [4]: impurităţi
solide antrenate în ţiţei, nămoluri de la epurarea apei uzate şi de la tratarea apei brute, reziduuri
solide provenite din operaţiile de întreţinere şi curăţire, cenuşă de la incineratorul de nămoluri,
cocs de la instalaţiile de cocsare sau de la decocsarea cuptoarelor, praf de catalizator.

2. Factorii care influenţează pierderile de hidrocarburi (ţiţei şi gaze, apă-sărată) cu impact

major asupra mediului.

Procesul de exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi este extrem de complex, de unde se poate

deduce o multitudine de factori care influenţeazăpierderile şi anume: tehnologiile utilizate,
avariile, erorile umane, factorii de mediu.

Sursele cauzatoare de pierderi

Analizând literatura de specialitate, dar si numeroasele cazuri concrete întâlnite in PETROM se

poate sistematiza următoarea schema a surselor care generează pierderi de producţie petroliere
(titei, gaze si apa sărata).

a) Sistemele de extracţie: construcţie, mentenanta, uzura, avarii

b ) Sistemele de colectare si transport: construcţie, mentenanta, uzura, avarii, neetanseitati

c) Sistemul de separare: tipul sistemelor (erupţie libera, erupţie artificiala(gaz-lift), pompaj),

tehnologie, mentenanta, uzura, defecţiuni, avarii

d) Statie de compresoare(pentru pierderile de gaze): construcţie, mentenanta, neetanseitati,

avarii.

e) Statii de injectie apa reziduala in zacaminte (pentru pierderile de apa sarata): construcţie,
mentenanata, neetanseitati, avarii

f) Sisteme de tratare si depozitare titei: construcţie, mentenanta, neetanseitati, avarii

g) Instalatii de procesare gaze (dezbenzinare – uscare gaze): tehnologie, gaze evacuate, avarii,
neetanseitatii.

h) Sistemul de vanzare distribuţie gaze: netanseitate, avarii, mentenanta

31
i) Tehnologii vechi utilizate: neetanseitati, avarii, mentenanta

Efectele poluanţilor specifici rafinării petrolului degajaţi în atmosferă se pot manifesta asupra:
omului (deteriorări serioase ale stării de sănătate), vegetaţiei Poluarea produsă de industria
petrolului şi protecţia factorilor de mediu (cloroze şi necroze, reducerea fotosintezei şi a
transpiraţiei), apei şi solului (creşterea acidităţii apei, a opacităţii acesteia, afectarea faunei şi
florei acvatice, a florei spontane şi de cultură etc.), construcţiilor (degradarea accelerată a
materialelor de construcţie, coroziunea, mătuirea, găurirea metalelor etc.) şi instalaţiilor (apar
probleme la instalaţiile electrice datorită corodării contactelor şi a cablurilor etc.).

3.5. Cercetarea impactului problemelor de mediu şi reglementărilor

de mediu în cadrul organizaţiilor

Managementul organizaţional abordează din ce in ce mai frecvent identificarea, monitorizarea şi

îmbunătăţirea problemelor de mediu, pentru a realiza un management integrat cu eficienţă
sporită. Conştientizarea impactului aspectelor de mediu asupra calităţii managementului este
diferită de la o organizaţie la alta în raport cu factori specifici.

Paşii parcurşi pentru determinarea gradului de cunoaştere şi monitorizare a aspectelor de mediu

sunt următorii:

 identificarea tipurilor şi surselor de informaţii necesare

 studiului stabilirea instrumentelor de culegere a informaţiilor
 aplicarea instrumentleor de culegere a datelor prelucrarea şi
 analizarea datelor şi informaţiilor culese concluzii
 Având în vedere că sursele de informare de tip secundar precum: Documente de
reglementare de mediu ale UE; Literatura de specialitate; Standarde de tip ISO; Standarde
România furnizează informaţii de reglementare a problemelor dintr-o organizaţie, am

32
 abordat in studiul de caz în mod special sursele primare care oferă informaţii nuanţate de
problemele interne ale organizaţiilor în raport cu protecţia mediului.

Ancheta

Pentru realizarea anchetei am utilizat un singur instrument si anume chestionarul.

Sursa de informaţii chestionarul a fost utilizată în funcţie de necesarul informaţional stabilit. Ca

urmare s-au elaborat doua chestionare structurate pe următoarele probleme:

 Chestionar privind activităţile de monitorizare şi control al mediului în firmele româneşti

 Chestionar privind evaluarea sistemului de management al organizatiei.

Chestionar privind sistemul de management de mediu al organizaţiei : S.C. ROMPETROL

RAFINARE S.R.L

1. Ati fost informat despre legislaţia privind protecţia mediului pe care ar trebuie să o respecte
organizaţia dumneavoastră?

a) Nu, nu am fost informat că există legislaţie cu privire la protecţia mediului ;

b) Am fost informat că există legislaţie cu privire la protecţia mediului, dar nu îi cunosc

prevederile c) Am fost informat cu legislaţia privind protecţia mediului care se aplică lanivelul
organizaţiei 30% dintre cei care au participat la acest chestionar au afirmat ca nu au fost
informati cu privire la faptul ca exista o legislatie privind protectia mediului, 20% nu stiu in ce
constaaceasta legislatie iar 50% au fost informati despre legislatia privind protectia mediului care
se aplica la nivelul organizatiei.

2. Ati fost informat în legătură cu probleme de poluare posibile din cadrul întreprinderii?

Da

Nu

33
Nu stiu50% dintre cei care au participat la acest chestionar au afirmat ca nu ştiu să existe
probleme în cadrul întreprinderii în ceea ce priveşte poluarea, 10% au confirmat că sunt
informaţi de existenţa problemelor de poluare, iar 40 % nu cunosc problemele de poluare.

1. Ati fost informat despre nivelul de performanta ale organizatiei?

Da

Nu

Dintre cei care au participat la acest chestionar 90% au raspuns afirmativ la aceastaintrebare iar
10% dintre acestia au raspuns negativ.

2. Cunoasteti modalitatea de control a materialelor contaminate saudeterioarate?

Da

Nu

75% dintre persoanele care au fost chestionate au sustinut ca cunosc modalitatile decontrol a
materialelor, iar 20% dintre acestia nu cunosc aceste modalitati.

6.V-au fost prezentate instalaţiile pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu?

Da

Nu

Doar 25% au raspuns ca ştiu care sunt instalaţiile pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia
poluanţilor în mediu folosite de întreprindere.

6. Ati fost informati cu privire la planul de actiune pentru prevenirea poluarii mediului?

Da

Nu

100% au raspuns ca da, au fost informati .

7. Ştiţi care sunt emisiile rezultate din procesele tehnologice?

Da

34
Nu

90% dintre cei care au participat la acest chestionar au răspuns afirmativ;cunosc caresunt
emisiile rezultate din procesele tehnologice

8.Cunoasteti modul in care sunt monitorizate activităţile care generează zgomot?

Da

Nu

Activitatea noastra nu necesita aceste monitorizari

In proportie de 60% dintre persoanele care au fost chestionat cunosc modul in caresunt
monitorizate activităţile care generează zgomot, 10% sustin ca nu necesita acestecunostinte, in
timp ce 20% nu cunosc aceste detalii.

9.Consideraţi necesară îmbunătăţirea continuă a sistemului de management de mediu ?

Nu

Da

100% au raspuns afirmativ

Concluzii: Cu ajutorul acestui chestionar am putut constata ca mai mult de jumatate dintre
persoanele chestionate cunosc problemele legate de activităţile de monitorizare şi control al
mediului în organizaţie.Unitatea nu are implementat sistemul de management de mediu (SMM)
ISO14001, care analizeaza toate operatiile, incluzand folosirea tehnologiilor cat mai curate
precum si minimizarea producerii de deseuri si are implementat si certificat sistemul.

35
ETAPA IV: PROIECTAREA SISTEMULUI DE INDICATORI DE
PERFORMANŢĂ DE MEDIU SPECIFICI ORGANIZAŢIEI S.C.
ROMPETROL RAFINARE S.R.L.

4.1. Indicatorii de mediu din ISO 14031

Indicatorii de mediu ISO 14031 împarte la nivel microeconomic în:

 indicatori de performanţă operaţionali;

 indicatori de performanţă manageriali;
 indicatori de stare a mediului.

Indicatorii operaţionali se referă la operaţiunile fizice şi la tehnologiile întreprinderii. Astfel de

indicatori pot fi: totalul energiei utilizate într-un an, producţia de deşeuri dintr-un an, emisia de
NOx pe o unitate de produs, apa utilizată pentru obţinerea unei unităţi de produs.

Activităţile unei organizaţii pot fi grupate în mod logic, pe baza intrărilor şi ieşirilor din utilităţile
fizice şi echipamentele organizaţiei. Activităţile organizaţiei includ de asemenea utilităţile fizice
şi echipamentele organizaţiei precum şi aprovizionarea de la şi livrarea la acestea. Indicatorii de
performanţă operaţionali fac referire la următoarele aspecte:

 Materiale
 Energie
 Servicii care sprijină activităţile organizaţiei
 Utilităţi fizice şi echipamente
 Furnizare şi livrare
 Produse
 Servicii furnizate de organizaţie
 Deşeuri
 Emisii

36
Indicatorii manageriali vizează deciziile manageriale referitoare la efectele activităţii
întreprinderii asupra mediului: sumele de bani necesare pentru activităţile de protecţie a
mediului, instruirea de care au nevoie angajaţii pentru a respecta performanţele de mediu etc.
Exemple de astfel de indicatori pot fi: numărul de obiective şi ţinte de mediu atinse, numărul de
angajaţi instruiţi, numărul de furnizori şi contractori chestionaţi în legătură cu practicile de
management de mediu, frecvenţa reviziilor asupra procedurilor operaţionale. O categorie
importantă a acestei clase de indicatori o constituie indicatorii financiari. Scopul indicatorilor
financiari este de a măsura efectele activităţii manageriale de mediu asupra performanţelor
financiare ale firmei.

Profitul este “regele” indicatorilor care arată performanţa unei afaceri şi este important să se
găsească legătura dintre performanţa de mediu şi cea financiară. Eco-indicatorii financiari au
două roluri:

 de control managerial, constând în monitorizarea costurilor asociate activităţilor şi

iniţiativelor de mediu;
 de a oferi informaţii relevante.

Trebuie avută grijă în definirea şi interpretarea eco-indicatorilor financiari. Multe cheltuieli

îmbunătăţesc performanţele de mediu, deşi scopul efectuării acestora nu este unul expres în acest
sens.

De exemplu, înlocuirea echipamentelor vechi cu altele noi, cu consumuri specifice mai mici,
duce la un necesar de materii prime şi o cantitate de deşeuri generate pe o unitate de produs
diminuate, dar de cele mai multe ori o astfel de acţiune nu este motivată de dorinţa îmbunătăţirii
performanţelor de mediu. Cheltuielile pentru îmbunătăţirea procesului de fabricaţie se
recuperează prin faptul că se reduc cheltuielile cu materiile prime şi cele implicate de eliminarea
deşeurilor, de cele mai multe ori, în timp foarte scurt.

Un set minimal de eco-indicatori financiari este:

 costurile eliminării deşeurilor;

 investiţiile de modernizare (filtre, dispozitive de tratare a apei etc.);

37
  taxe şi penalităţi: eco-taxe, asigurări obligatorii de răspundere faţă de mediu, penalităţi
pentru nerespectarea standardelor de mediu;
 obligaţii-datorii care decurg din activitatea trecută sau prezentă a întreprinderii; costuri
de
 curăţire (de exemplu, curăţirea a pământului contaminat prin activitatea întreprinderii);
 costurile implicate de un management orientat către respectarea standardelor de
performanţă referitoare la mediu (instruirea angajaţilor, consultanţa externă).

Indicatori de stare a mediului

Reprezintă frecvent atribuţia agenţiilor guvernamentale locale, regionale, naţionale sau

internaţionale, a organizaţiilor neguvernamentale şi instituţiilor ştiinţifice şi de cercetare, mai
degrabă decât a unei organizaţii individuale. Indicatorii de stare a mediului fac referire la
următoarele aspecte:

 Aer
 Apă
 Sol
 Flora
 Fauna
 Populaţia umană
 Estetică, patrimoniu şi cultură

Analiza tipurilor reglementate de indicatori, relevă urmatoarele:

 Sunt indicatori cu caracter general;

 Ating toate aspectele de mediu ce ar trebui sa constituie obiective ale managementului
integrat de mediu, fara a stabili o prioritate a lor in raport cu caracteristicile organizaţiei;
 Sunt dificil de cuantificat, fara o identificare prealabila a tipurilor de poluatori si a
valorilor lor admisibile, precum si cunoasterea metodelor si instrumentelor de măsurare;
 Nu cuprind indicaţii metodologice privind selecţia indicatorilor;
 Nu sunt cunoscuti in aceasta forma organizată la nivelul firmelor româneşti.

38
 4.2. Identificarea factorilor poluatori în cadrul organizaţiei S.C. ROMPETROL
RAFINARE S.R.L.

Component de Poluant Activitate Loc de prelevare Frecventa

mediu
AER Pulberi, Sox, NOx, Cuptoare instalatii Cos comun 2/luna
CO, tehnologice

Cosuri instalatii Cos dispersie, cos Lunar (in

Hidrogen sulfurat, tehnologice spalare gaze perioada de
fenol, benzene, functionare)
toluen, xileni,
etilbenzen
CCOCr, materii Apele uzate Camin evacuare Zilnic (prin
totale in suspensii, tehnologice,menajer ape spre statia de rotatie la
azot ammoniacal, e si pluviale epurare cele trei
substante schimburi),
extractibile cu mai putin
solvent organici, metalel care
acizi naftenici, se vor
acizi sulfonici, analiza
APA fenoli, cianuri, trimestrial
sulfuri, plumb,
nichel

39
 CCOCr, materii Camin evacuare saptamanl
totale in suspensii,
azot amoniacal, Apele uzate
substante menajere
extractibile cu
solvent organici,
produs petrolier,
detergent, azot,
fosfor, sulfati,
cloruri

reziduu fix, APA FREATICA Zona hala I Semestrial

substante catalizatori, zona
extractibile cu hala II catalizatori,
solvent organici, zona parc sub
acizi sulfonici, rezervoare, zona
sulfati, CCOCr, bataluri
cloruri, amoniu
SOL Arsen, bariu, In zona Semestrial
cadmiu, crom total, rezervoarelor care
cupru, mangan, nu sunt
mercur, nichel, impermeabilizabile
plumb, seleniu, , in zonele
vanadiu, zinc, incarcare/
sulfati, sulfuri, descarcare materii
benzene, toluene, si produse finiete
xileni, fenoli, total unde exista
hidrocarburi posibilitatea

40
 aromatice (HA), poluarii solului
total HAP, total
hidrocarburi din
petrol
Deseuri Lemn, deseuri
nepericuloase industriale
nepericuloase (din
demolari), fier,
plumb, cupru,
alama, bronz,
aluminiu, butoaie
metalice, hartie,
deseuri menajere
Deseuri Gudroane acide si
periculoase reziduri petroliere
din bataluri,
reziduu petrolier
(slamuri de
rezervoare), uleiuri
minerale
neclorurate de
motor de
transmisie si de
ungere

41
4.3. Performanţe de mediu propuse, obiectivele şi ţintele de mediu
aleorganizaţiei S.C. ROMPETROL RAFINARE S.R.L.

Ca unitate reprezentativa a industriei de produse clorosodice, solventi organici, cloruri

anorganice, intermediari pentru sinteze, alchilamine, produse de uz fitosanitar, gaze comprimate,
S.C. Rompetrol Rafinnare S.R.L. isi concentreaza toate eforturile pentru atingerea unei
performante de mediu evidente, controland impactul propriilor activitati, produse si servicii
asupra mediului. Cu convingerea ca putem crea afaceri prospere intr-un mediu sanatos, ne-am
stabilit urmatoarele obiective:

 evaluarea si tinerea sub control a aspectelor de mediu asociate activitatilor, produselor si

serviciilor proprii pentru prevenirea si reducerea poluarii;
 respectarea prevederilor legale si a altor cerinte aplicabile in domeniul nostru de
activitate;
 implicarea si angajamentul deplin al intregului personal si al reprezentantilor /
managementului S.C. Rompetrol Rafinare S.R.L. la realizarea programelor de mediu,
pentru imbunatatirea continua a performantei de mediu;
 comunicarea performantei de mediu catre partile interesate;
 respectarea principiului dezvoltarii durabile prin utilizarea tehnicilor prietenoase pentru
mediu, folosirea rationala a energiei si a resurselor naturale.

Pentru atingerea acestor obiective si a dezideratului de imbunatatire continua, activitatea noastra

vizeaza:

 reducerea impurificatorilor specifici din apele uzate si incadrarea in limitele legale in

vigoare;
 eliminarea utilizarii si comercializarii substantelor care epuizeaza stratul de ozon;
 implementarea unui management al deseurilor in conformitate cu cerintele legale in
vigoare;
 operarea proceselor in conditii de siguranta pentru om si mediu.

42
Invatand din trecut si gandind spre viitor, utilizand eficient toate resursele in procese orientate
spre prevenirea poluarii si in echilibru cu necesitatile socio-economice, constientizam ca
protectia mediului este o parte importanta din responsabilitatea companiei noastre. Orientarea
spre solutionarea cauzelor problemelor asigura obtinerea rezultatelor tehnico-economice in
armonie cu mediul inconjurator si comunitatea.

4.4. Stabilirea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei S.C.

Rompetrol Rafinare S.R.L.

Nr Perfoarmante de mediu Obiective specifice Tinte specifice

Crt. propuse la S.C. Rompetrol
Rafinare S.R.L.
1 Obtinerea avizului de Realizarea conditiilor de Nivelul normelor impuse
functionare-incadrare in mediu pentru asigurarea de Agentia de mediu
normele de protectia functionarii
mediului impuse
2 Managementul performant Imbunatatirea conformarea cu
al deseurilor rezultate in managementului deseurilor in prevederile legale privind
amplasamentul organizatiei organizatie colectarea separata,
depozitarea in siguranţa
si predarea spre
valorificare/eliminare a
deşeurilor periculoase
nereciclabile -creşterea
numărului de deşeuri
reciclabile -asigurarea
respectării unui regim
autorizat pentru deşeurile
nepericuloase, inclusiv
menajer
3 Perfecţionarea gestionarii Reducerea evacuărilor -imbunatatirea calităţii
apelor reziduale si a poluante in mediul apelor uzate evacuate
emisiilor de poluant in înconjurător -reducerea nivelului de

43
 atmosfera poluare atmosferica
generata de organizaţie
4 Perfecţionarea Imbunatatirea -imbunatatirea modului
managementului managementului materiilor de gestionare a
substanţelor chimice prime periculoase folosite in substanţelor chimice
utilizate unitate
5 Perfecţionarea tuturor Menţinerea conformitatii cu -menţinerea impacturilor
activitatilor pentru a se prevederile legale in vigoare in conformitate cu
desfasura in deplina cerinţele de mediu pe
conformitate cu legislaţia linie de zgomot
in vigoare, cu -prevenirea si tinerea sub
reglementările de mediu si control a aspectelor de
cu alte cerinţe de mediu mediu potenţiale aferente
aplicabile noilor proiecte
6 Perfecţionarea controalelor Tinerea sub controla -tinerea sub control a
consumurilor de utilităţi consumurilor de apa, energie consumurilor de apa -
si gaz metan tinerea sub control a
consumurilor de energie
electrica - tinerea sub
control a consumurilor de
gaz metan
7. Perfecţionarea controalelor Prevenirea producerii de -prevenirea si combaterea
riscurilor si a poluărilor accidente cu repercusiuni accidentelor care pot
accidentale asupra mediului avea repercusiuni asupra
mediului

4.5. Identificarea actiunilor managerial si a resurselor necesare atingerii

performantelor de mediu

Performante Actiuni manageriale Resurse necesare Termene

44
Obţinerea avizului de -identificare norme -resurse financiare Lunar
funcţionare – impuse de Agenţia de pentru realizarea
încadrarea in normele Mediu pentru avizul analizelor de
de protecţia mediului de funcţionare laborator, obţinerea
impuse -organizarea avizului de
activitatii de urmărire funcţionare, pentru
si determinării prin salarii si pentru
analize de laborator materialele necesare
efectuate de înregistrărilor de
laboratoare certificate mediu
a indicatorilor de
protecţia mediului
-obţinerea avizului de
funcţionare
realizarea
Certificarea conform -organizarea -resurse financiare Finalul anului 2003
ISO 14001 activităţii de pentru plata firmei de
certificare (angajare consultanta si pentru
firma de consultanta, certificare -resurse
restructurarea materiale necesare
organizaţionala) restructurării
-crearea condiţiilor organizaţionale si
tehnico-economice pentru implementarea
pentru certificare si funcţionarea ISO
14001 -resurse umane
specializate conform
necesitaţilor ISO
14001
Management -organizarea -resurse financiare Permanent
performant al colectării, recuperării pentru derularea
deşeurilor rezultate in şi reciclării deşeurilor activităţilor de
amplasamentul colectare, recuperare

45
organizaţiei şi reciclare a
deşeurilor -resurse
umane pentru
derularea activităţilor
de colectare,
recuperare şi reciclare
a deşeurilor -resurse
materiale pentru
derularea activităţilor
de colectare,
recuperare şi reciclare
a deşeurilor
Perfecţionarea -organizarea -resurse financiare Permanent
gestionarii apelor gestionării apelor pentru gestionarea
reziduale si a reziduale si a apelor reziduale si a
emisiilor de poluant emisiilor poluante în emisiilor poluante în
in atmosfera atmosferă atmosferă -resurse
umane pentru
gestionarea apelor
reziduale si a
emisiilor poluante în
atmosferă -resurse
materiale pentru
gestionarea apelor
reziduale si a
emisiilor poluante în
atmosferă
Perfecţionarea -organizarea -resurse financiare Permanent
managementului manipulării, utilizării, pentru manipularea,
substanţelor chimice protecţiei si protecţia şi
utilizate deversării deversarea
substanţelor chimice substanţelor chimice

46
 -resurse umane
pentru manipularea,
utilizarea, protecţia şi
deversarea
substanţelor chimice
-resurse materiale
pentru manipularea,
utilizarea, protecţia şi
deversarea
substanţelor chimice
Perfecţionarea tuturor -preocupare -resurse financiare, Permanent
activităţilor pentru a permanentă pentru umane şi materiale
se desfăşura in perfecţionarea tuturor pentru perfecţionarea
deplina conformitate activităţilor firmei tuturor activităţilor
cu legislaţia in firmei
vigoare, cu
reglementările de
mediu si cu alte
cerinţe de mediu
aplicabile
Perfecţionarea -organizarea resurse financiare, Permanent
controalelor activităţilor de umane şi materiale
consumurilor de control a pentru controlul
utilităţi consumurilor de utilităţilor
utilităţi
Perfecţionarea -organizarea resurse financiare, Permanent
controalelor riscurilor activităţilor de umane şi materiale
si a poluărilor control a factorilor pentru controlul
accidentale poluatori factorilor poluanţi

47
 4.6. Criterile de selectie a indicatorilor de performanta de mediu

Criteriul Indicatori de mediu obligatorii pentru avizul de functionare-CO (factori de mediu aer,
factori de mediu apa, nivel de zgomot)

Criterii generale

 CG1-aprecierea corectă a performanţei;

 CG2-aprecierea directă a performanţei;
 CG3-aprecierea facilă a performanţei;
 CG 4-aprecierea relevantă a performanţei.

Criterii specifice firmei

 CS1-relevanţă indicator pentru activitatea firmei

 CS2-disponibilitate resurse organizaţie pentru monitorizare indicator
 CS3-disponibilitate managerială in evaluarea impactului indicatorului asupra activităţii
firmei
 CS4-posibilităţile de informare rapidă asupra evoluţiei indicatorului

4.7. Aplicarea metodologiei de selectie a indicatorilor de performanta de

mediu

În tabelul 4.5 sunt prezentaţi indicatorii relevanţi (cei care au obţinut punctaj mai mare de 50)
pentru activitatea firmei, selectaţi în urma aplicării criteriilor stabilite:

Indicatori de performanta a managementului CO CG1 CG2 CG3 CG4 CSI CS2 CS3 CS4 Total
punctaj

48
implementare 0 9 9 7 9 9 6 6 10 65
a politicilor ▪ numărul de obiective şi

şi ţinte realizate;

a programelor ▪ numărul de initiative 0 6 7 6 8 7 5 7 9 55

implementate privind
prevenirea poluării ;
▪ numărul de sugestii de
îmbunătăţire a mediului 0 7 6 5 8 8 6 8 9 57
provenite de la angajaţi
Conformitate
▪ numărul de acţiuni sau
costurile referitoare la 0 7 6 7 8 8 8 8 8 60
amenzi şi penalităţi;
▪ numărul şi frecvenţa
activităţilor specifice 0 10 10 10 10 8 8 9 10 75
(de exemplu, audituri);
▪ numărul de constatări
de audit pe o perioadă; 0 9 9 9 9 10 10 10 10 76
▪ frecvenţa analizelor
procedurilor
operaţionale; 0 9 8 8 9 10 9 9 10 72

▪ procentul referitor la
pregătirea de urgenţă şi
exerciţiile de răspuns 0 8 8 6 7 7 7 9 8 60

care demonstrează
promptitudinea
planificată.
▪ gradul de conformitate
cu reglementările;
10 10 10 10 10 10 10 9 10 89

49
Performanţă ▪ costurile (operaţionale 0 10 10 10 10 10 9 10 10 79
financiară şi de capital) care sunt
asociate aspectelor de
mediu ale produsului
sau procesului;
▪ reinvestirea unei părţi a 0 9 10 9 9 8 7 8 8 68

venitului pentru
proiectele de
îmbunătăţire a
mediului; 0 9 10 8 9 9 6 5 6 62

▪ economiile realizate
prin reducerea utilizării
resurselor, prevenirea
poluării sau reciclarea
0 8 10 7 10 10 8 9 10 73
deşeurilor;
▪ fondurile de cercetare
şi dezvoltare utilizate în
proiectele cu
semnificaţie de mediu;
10 10 9 8 10 10 8 8 9 82
▪ răspunderea juridică
referitoare la mediu
care poate avea un
impact material asupra
situaţiei financiare a
organizaţiei
Indicatori de performanţă operaţionali

Materiale ▪ cantitatea de materiale 0 9 9 8 10 10 10 10 10 76

utilizate pe unitatea de

50
 produs;
▪ cantitatea de materiale
prelucrate, reciclate sau 10 10 10 8 9 10 9 9 10 85
reutilizate folosite;
▪ cantitatea de materiale
de ambalare evacuate 0 8 10 8 10 9 9 9 8 71

sau reutilizate pe
unitatea de produs;
▪ cantitatea de materiale
0 8 10 8 10 8 9 9 9 71
auxiliare reciclate sau
reutilizate;
10 9 10 8 10 8 8 8 8 69
▪ cantitatea de materii
prime reutilizate în
procesul de producţie;
▪ cantitatea de apă pe
0 9 9 10 10 10 10 9 10 77
unitatea de produs;
▪ cantitatea de materiale
periculoase utilizate în
10 6 7 6 8 9 5 5 5 61
procesul de producţie
Energie ▪ cantitatea de energie 10 10 10 10 9 10 10 10 9 88
utilizată pe an sau pe
unitatea de produs;
▪ cantitatea de energie
utilizată pe CR sau 0 9 10 9 9 8 7 6 7 65

client;
▪ cantitatea din fiecare
10 10 10 10 10 10 9 9 9 87
tip de energie utilizată;

Utilităţi fizice ▪ numărul de 0 9 8 8 8 8 8 9 9 67

şi echipament echipamente cu părţi

51
e proiectate pentru a fi
uşor dezasamblate,
reciclate şi reutilizate;
▪ numărul de ore de 10 10 10 9 10 10 9 9 9 86
funcţionare pe an
pentru un anumit
echipament;
▪ numărul de situaţii de 10 8 8 9 8 9 5 8 9 74

urgenţă (de exemplu,

explozii) sau activităţi
care nu sunt uzuale (de
exemplu , închideri ) pe
an;
10 10 10 9 8 10 9 9 9 84
▪ suprafaţa totală de teren
utilizată în scopuri de
producţie;
0 10 10 8 9 9 9 8 9 72
▪ consumul mediu de
combustibil al parcului
de autovehicule;
10 10 8 9 9 10 9 8 9 82
▪ numărul de ore de
mentenanţă preventivă
a echipamentului pe an
Furnizare ▪ consumul mediu de 0 10 9 9 10 9 9 9 0 65
şi livrare combustibil al parcului
de autovehicule;
▪ numărul de călătorii de
afaceri care s-au 0 8 9 8 7 8 10 9 10 69

efectuat pe tip de
transport
Produse ▪ numărul de produse 0 8 9 8 8 9 5 8 8 63
care pot fi reutilizate

52
 sau reciclate;
▪ numărul de produse cu 0 10 10 9 10 10 9 9 9 76
defecte;
▪ durata utilizării unui
produs; 0 8 9 6 8 9 7 7 8 62

▪ numărul de produse cu
0 5 5 6 5 7 5 8 8 49
instrucţiuni privind
utilizarea şi depozitarea
după retragerea din uz
sigure din punct de
vedere al mediului.
Deseuri ▪ cantitea de deşeuri pe 0 10 10 10 10 10 8 9 10 77
an sau pe unitatea de
produs;
▪ cantiatea totală de 0 10 10 9 10 9 9 9 10 76

deşeuri;
▪ cantitatea de deşeuri
10 10 10 10 10 9 10 9 10 88
controlată prin
autorizaţii de mediu;
▪ cantitatea de deşeuri
10 9 10 7 8 8 5 5 8 70
transformată în material
reutilizabil pe an;
Emisii ▪ cantitatea de emisii 10 10 8 8 10 7 8 7 8 76
specifice pe an;
▪ cantitatea de emisii în
aer cu potenţial de 10 10 9 8 10 8 7 7 8 76

distrugere a ozonului;
▪ cantitatea de material
10 10 9 9 10 10 8 8 9 83
specific deversată în
apă pe unitatea de
produs;

53
 ▪ zgomotul măsurat într- 10 9 9 9 9 10 10 10 10 87
un anumit
amplasament;
Indicatori de stare a mediului
Aer ▪ nivelurile medii de 10 9 10 5 8 8 4 5 2 61
zgomot măsurate în
perimetrul unitatilor
organizaţiei
Apa ▪ concentraţia unui 10 9 10 7 10 8 8 8 9 79
anumit poluant în apele
subterane sau de
suprafaţă;
▪ temperatura apei într-
un curs de apă de 10 9 10 8 10 8 8 7 9 87

suprafaţă adiacent
utilităţilor organizaţiei;
Sol ▪ concentraţia unui 10 9 10 7 10 8 7 8 9 78
poluant specific în
orizonturile de la
suprafaţa solului în
anumite zone din
apropierea organizaţiei;

4.8. Sistem de indicatori de performanta specifici

Indicator Concretizare Posibilitati de Calculare Unitate de

indicator in firma determinare masura
Implementarea politicilor si a programelor
-numărul de În raport cu Identificare din Numarare Numar
obiective şi ţinte obiectivele de mediu obiective, ţinte şi
realizate stabilite in cadrul program de

54
 firmei management de mediu
-numărul de sugestii Stimularea La nivelul fiecărui Numarare numar
de îmbunătăţire a angajaţilor din toate departament al firmei
mediului provenite sectoarele de prin intervievarea
de la angajaţi activitate ale firmei angajaţilor în problema
in elaborarea de protecţiei mediului
sugestii de
îmbunătăţire a
mediului. Număr cât
mai mare
-numărul de Număr implementări Evaluarea la nivelul numarare numar
iniţiative fiecărui departament a
implementate privind numărului iniţiativelor
prevenirea poluării de protecţia mediului
implementate
Conformitate
-gradul de Gradul de Conform procedurilor Nr.ind. conf.
conformitate cu conformitate trebuie de mediu formulate G.conf %
reglementările sa tindă spre 100% =--------.100 Nr
ind.neconf.
- numărul de Realizare audituri Număr neconformitati numărare Numar
constatări de audit pe periodice raportate
o perioada
-numărul şi frecvenţa Realizare audituri Număr acţiuni de numărare numar
activităţilor specifice periodice auditare
Performanta financiara
-răspunderea juridică Penalităţi Conform legislaţiei in Valoare penalităţi RON
referitoare la mediu vigoare
care poate avea un
impact material
asupra situaţiei
financiare a
organizaţiei
-costurile care sunt Evaluare costuri Calculare costuri RON

55
asociate aspectelor Costurile de mediu actiuni de protecţia de mediu şi
cuprinse in costul
de mediu ale mediului încadrarea lor in
produselor
produsului sau costul produselor
procesului
-fondurile de Alocarea de fonduri Calculare valoare RON
cercetare si din bugetul firmei fonduri totale şi pe
dezvoltare utilizate pentru proiectele de Valoare fonduri proiecte
alocate si repartizarea
în proiectele cu mediu lor pe proiecte
semnificaţie de
mediu
Indicarori de performanta operationala
Materiale
-cantitatea de Identificarea de Determinarea pe an t/an, kg/an
materiale prelucrate, materiale pe tipuri cantităţilor consumate, Calcularea
reciclate sau reciclate sau reutilizate consumurilor
reutilizate, folosite pe an anuale pe categorii
de materiale
-cantitatea de apă pe Consum specific apa Determinare consum Calcularea
unitatea de produs apa/unitatea de produs consumului mc/buc
specific de apa
-cantitatea de materii Identificarea de Determinarea Calcularea t/an, kg/an
prime reutilizate în materiale reutilizate cantităţilor materiale cantităţilor anuale
procesul de pe tipuri reutilizate pe an pe categorii de
producţie materiale
reutilizate
-cantitatea de NH3, H2SO4 solutie, Consumuri specifice Calculare t/buc, buc
materiale utilizate pe HCl sSolutie, NaOH consumuri
unitatea de produs solutie, H, Cl, specifice
Na2CO3 , CaCl 2
solutie, Var,
Acetona, etc
Servicii care sprijină activităţile organizaţiei
-cantitatea de Identificare materiale Deteminare cantităţi Calcularea t,buc/an
materiale reciclabile reciclabile şi materiale reciclabile şi cantităţilor anuale

56
şi reutilizabile reutilizabile folosite reutilizabile folosite de pe categorii de
folosite de furnizorii de furnizorii de furnizorii de servicii materiale
de servicii servicii contractate contractate/an reciclabile şi
contractate reutilizabile
folosite de
furnizorii de
servicii
contractate/an
-cantitatea sau tipul Identificare deşeuri Determinare cantităţi Calcularea t,buc/an
de deşeuri generate generate de furnizorii deşeuri generate de deşeuri generate de
de furnizorii de de servicii furnizorii de servicii furnizorii de
servicii contractate contractate contractate/an servicii
contractate /an

Energie
-cantitatea de energie Identificare tipuri de Determinare cantităţi Calcul cantităţi Kwh, Kcal etc
utilizată pe an sau pe energie utilizate energie utilizată pe energie utilizată pe
unitatea de produs tipuri/an sau unitatea tipuri/an sau
de produs unitatea de produs
-cantitatea din Identificare tipuri de Determinare cantităţi Calcul cantităţi Kwh, Kcal etc
fiecare tip de energie energie utilizate energie utilizată pe energie utilizată pe
utilizată tipuri/an sau unitatea tipuri/an sau
de produs unitatea de produs
-cantitatea de energie Identificare tipuri de Determinare cantitati Calcul cantităţi Kwh, Kcal etc
utilizată pe serviciu energie utilizate energie utilizată energie utilizată pe
sau client cantităţi tipuri/CR tipuri/CR
Utilităţi fizice şi echipamente
-numărul de ore de Identificare numărul Înregistrări nr ore Sumarea nr.ore de Nr ore
funcţionare pe an şi tipurile de maşini funcţionare funcţionare/utilaj,
pentru un anumit şi utilaje din cadrul maşina etc.
echipament firmei şi înregistrarea
numărului de ore de
funcţionare/an
-suprafaţa de teren Identificare suprafeţe Înregistrare suprafeţe Sumare suprafeţe mp

57
utilizată în scopuri construcţii şi dotări construcţii şi dotări
de producţie din firmă din cadrul firmei
-numărul de ore de Întocmire plan de Înregistrarea orelor de Calcul ore Nr ore
mentenanţă mentenanţă mentenanţă/echipamen mentenanţă/
preventivă a preventivă t si pe total an echipament si an
echipamentului pe an
Furnizare şi livrare
-numărul de călătorii Identificare Înregistrare Calcul număr Nr
de afaceri care s-au deplasări/tip deplasări/tip de deplasări
efectuat pe tip de transport transport
transport
-consumul mediu de Identificare mijloace Înregistrare consum de 1
combustibil al de transport, tipuri de combustibil/tip mijloc Calcul
consum mediu
parcului de combustibil de transport şi an combustibil/an
autovehicule
Produse
numărul de produse Identificare produse Determinare tipuri Calcularea Nr/an
cu defecte sau cu defecte sau produse cu defecte sau numărului de
reciclate reciclate reciclate/an produse cu defecte
sau reciclate/tip si
an
durata utilizării unui Iniţierea de studii cu Luni,ani
produs privire la durata de Înregistrarea duratelor Calcularea duratei
de utilizare /tipuri de medii de
utilizare a produselor produse utilizare/tipuri
produse si pe total
Deseuri
-cantitatea de deşeuri Identificare Înregistrare cantităţi Calcularea Kg,t
controlată prin deşeuri/tipuri cu deşeuri/tipuri si cantităţii de deşeuri
autorizaţii de mediu precizarea procesului procese sursă pe tipuri deşeuri
sursă (deşeuri urmărite prin
chimice, metalice, autorizaţia de
menajere, nămol pre- mediu
epurare, şlam carbit,
carton, uleiuri uzate)

58
-cantitatea de deşeuri Înregistrare cantităţi Calcularea Kg,t
pe an sau pe unitatea Identificare deşeuri/tipuri si cantităţii de deşeuri
deşeuri/tipuri cu
de produs precizarea procesului
procese sursă pe tipuri deşeuri/an
sursă sau unitatea de
produs
-cantitatea totală de Identificare Înregistrare cantităţi Cumularea Kg,t
deşeuri deşeuri/tipuri cu deşeuri/tipuri si cantităţlori de
precizarea procesului procese sursă deşeuri pe tipuri
sursă deşeuri/an
Emisii
-zgomotul măsurat Identificare locaţii cu Măsurare intensitate Citire indicaţii dB
într-un anumit zgomot şi zgomot in diferite aparatura specifică
amplasament; înregistrare nivel locaţii
zgomot/locaţie
-cantitatea de emisii Identificare tipuri de Înregistrare cantităţi Cumulare cantităţi Mc, t/an
specifice pe an emisii pe locaţii emisii pe tipuri şi emisii
locaţii
-cantitatea de Identificare materiale Înregistrare cantităţi de Cumulare cantităţi Mc,t/buc.
material specific specifice deversate in material specific de material specific
deversată în apă pe apă deversată în apă pe deversată în apă pe
unitatea de produs unitatea de produs unitatea de produs
-cantitatea de emisii Înregistrare cantităţi Cumulare cantităţi Mc/luna,an
în aer cu potenţial de Monitorizare emisii în aer emisii în aer
emisii în aer
distrugere a ozonului
Indicatori de stare a mediului
Aer
-nivelurile medii de Identificare locaţii cu Măsurare intensitate Citire indicaţii dB
zgomot măsurate în zgomot şi zgomot in diferite aparatura specifică
perimetrul utilităţilor înregistrare nivel locaţii şi in perimetru in perimetru
organizaţiei zgomot/locaţie cu organizaţiei organizaţiei
influenţe in
perimetrul
organizaţiei
-concentraţia unui Monitorizarea Înregistrare Cumulare

59
anumit poluant în aer poluanţi cu efecte in concentraţii/perioade concentraţii/tipuriMc,g,kg etc.in
funcţie de
înconjurător, în aerul înconjurător determinate de timp de poluatori mediu natura
zonele alese pentru înconjurător poluatorulu i

monitorizare
Apa
-concentraţia unui Monitorizarea nregistrare Cumulare Mc,g,kg etc.in
anumit poluant în poluanţi cu efecte in concentraţii/perioade concentraţii/tipuri funcţie de
apele subterane sau apele subterane sau determinate de timp de poluatori in natura
de suprafaţă de suprafaţă apele subterane sau poluatorulu i
de suprafaţă
-temperatura apei Monitorizarea Înregistrare Citire indicaţii 0C
într-un curs de apă temperatură ape temperatură ape aparatura specifică
de suprafaţă adiacent deversate deversate
utilităţilor
organizaţiei;

4.9. Informatiile necesare pentru determinare indicatori de performanta

Indicator Informaţii Sursa Mod de Beneficiarii informaţii

necesare pentru informaţiilor prelucrare indicatori
determinare informaţii

60
 indicator
Implementarea politicilor şi a programelor
-numărul de Informaţii Strategia, - Managerii de vârf
obiective şi ţinte manageriale obiectivele şi
realizate ţintele de
management
numărul de Informaţii Înregistrările pe Selecţie, Managerii de la nivelul
sugestii de manageriale la probleme de cumulare, departamentelor şi de la vârf
îmbunătăţire a nivelul fiecărui mediu de la analize
mediului departament nivelul fiecărui
provenite de la departament
angajaţi
-numărul de Informaţii Inregistrările pe Cumulare, Managerii de la nivelul
iniţiative manageriale la probleme de analiză efect departamentelor şi de la vârf
implementate nivelul fiecărui mediu de la
privind departament nivelul fiecărui
prevenirea departament
poluării
Conformitate
-gradul de Norme şi limite Legislaţia in Calcul indicator Managerii de la nivelul
conformitate cu admise pentru vigoare şi departamentelor şi de la vârf
reglementările diverşi poluanţi înregistrările de
mediu
- numărul de Informaţii sistem Procedurile de Identificare, Managerii de la nivelul
constatări de de referinţă mediu numărare, departamentelor şi de la vârf
audit pe o mediu analizare şi toţi angajaţii pentru
perioada (proceduri) responsabilzarea problemelor
de mediu la toate nivelurile

-numarul şi Planificarea Planurile Consultare Managerii de la nivelul

frecvenţa acţiunilor de specifice departamentelor şi de la vârf
activităţilor mediu managementului
specifice(audituri integrat de mediu
)

61
Performanta financiara
-răspunderea Reglementările Documentaţia de Consultare Managerii de la nivelul
juridică din documentaţia management departamentelor şi de la vârf
referitoare la de management integrat de mediu
mediu care poate integrat de mediu
avea un impact
material asupra
situaţiei
financiare a
organizaţiei
-costurile Valoarea Evidenţele Calculare costuri Managerii de la nivelul
(operaţionale şi costurilor de contabile conform departamentelor şi de la vârf
de capital) care mediu metodologiei
sunt asociate contabile,
aspectelor de costurile de
mediu ale mediu constituie
produsului sau cheltuieli
procesului indirecte
-fondurile de Valoarea Documentele care Repartizare si Managerii de la nivelul
cercetare si fondurilor pentru prevăd calculare fonduri departamentelor şi de la vârf
dezvoltare proiectele de repartizarea firmă
utilizate în mediu fondurilor firmei
proiectele cu (financiare)
semnificaţie de
mediu
Indicatori de performanţă operaţionali
Materiale
-cantitatea de Cantităţi de Documentele de Calcule specifice Managerii de la nivelul
materiale materiale evidenţă a pentru departamentelor şi de la vârf
prelucrate, prelucrate si consumurilor de determinarea
reciclate sau reciclate/tipuri de la nivelul CR consumurilor
reutilizate, produse şi CR, an producţie specifice,
folosite reciclărilor pe

62
 tipuri de produse
şi an
-cantitatea de apă Consumul de apa Documentele de Calcule specifice Managerii de la nivelul
pe unitatea de pe unitatea de evidenţă a pentru departamentelor şi de la vârf
produs produs consumurilor de determinarea
utilităţi de la consumurilor
nivelul CR specifice de
producţie utilităţi
-cantitatea de Cantităţile de Documentele de Calcule specifice Managerii de la nivelul
materii prime materii prime evidenţă a pentru departamentelor şi de la vârf
reutilizate în reutilizate în consumurilor de determinarea
procesul de procesul de materii prime de consumurilor
producţie producţie/an la nivelul CR specifice de
producţie materii prime/an
-cantitatea de Cantităţile de Documentele de Calcule specifice Managerii de la nivelul
materiale utilizate materiale/unitatea evidenţă a pentru departamentelor şi de la vârf
pe unitatea de de produs consumurilor de determinarea
produs materiale de la consumurilor
nivelul CR specifice de
producţie materiale/an
Servicii care sprijină activităţile organizaţiei
-cantitatea de Servicii Evidenţele Calcule specifice Managerii de la nivelul
materiale contractate serviciilor de determinare a departamentelor (mentenanţă)
reciclabile şi Materiale contractate şi cantităţilor de şi de la vârf
reutilizabile reciclabile şi evidenţele materiale -
folosite de reutilizabile materialelor reciclabile
furnizorii de rezultate din reciclabile rezultate din
servicii servicii , tip şi rezultate din servicii
contractate cantitate aceste servicii
-cantitatea sau Servicii Evidenţele Calcule specifice Managerii de la nivelul
tipul de deşeuri contractate serviciilor de determinare a departamentelor (mentenanţă)
generate de Deşeuri rezultate contractate şi cantităţilor de şi de la vârf
furnizorii de din servicii , tip evidenţele deşeuri rezultate

63
servicii şi cantitate deşeurilor din servicii
contractate rezultate din
aceste servicii
Energie
-cantitatea de Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la nivelul
energie utilizată cantităţile de consumurilor de cantităţii, departamentelor (mentenanţă)
pe an sau pe energie energie/CR, cumularea şi şi de la vârf
unitatea de utilizată/tip produs şi an analizarea
produs produs, CR, an valorilor
calculate
-cantitatea din Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la nivelul
fiecare tip de cantităţile de consumurilor de cantităţii, departamentelor (mentenanţă)
energie utilizată energie energie/CR, cumularea şi şi de la vârf
utilizată/tip produs şi an analizarea
produs, CR, an valorilor
calculate
-cantitatea de Tipurile şi Evidenţele Calcularea Managerii de la nivelul
energie utilizată cantităţile de consumurilor de cantităţii, departamentelor (mentenanţă)
pe serviciu sau energie energie/CR, cumularea şi şi de la vârf
clien utilizată/tip produs şi an analizarea
produs, CR, an valorilor
calculate
Utilităţi fizice şi echipamente
-numărul de ore Echipamente- videnţele Calcularea, Managerii de la nivelul
de funcţionare pe număr, tip, orele department cumularea si departamentelor (mentenanţă)
an pentru un de funcţionare-an mentenanţă şi CR analizarea nr de şi de la vârf
anumit producţie precum ore de
echipament si altele in care funcţionare/tipur
funcţionează i de echipamente
echipamente
-suprafaţa de Clădiri şi spaţii Evidenţele de la Cumularea Managerii de la nivelul
teren utilizată în amenajate în Departamentul suprafeţelor departamentelor şi de la vârf
scopuri de incinta firmei pe Tehnic clădirilor şi

64
producţie tipuri şi spaţiilor
destinaţie, amenajate în
suprafaţa ocupată incinta firmei pe
tipuri şi
destinaţie
-numărul de ore Echipamente- Evidenţele de la Calcularea, Managerii de la nivelul
de mentenanţă număr, tip, orele Departamentul cumularea si departamentelor (mentenanţă)
preventivă a de mentenanţă/an Mentenanţă analizarea nr de şi de la vârf
echipamentului ore de
pe an mentenanţă
/tipuri de
echipamente şi
an
Furnizare şi livrare
-numărul de Călătorii de Evidenţele Calcularea Managerii de la nivelul
călătorii de afaceri/tip de contabile privind deconturilor departamentelor şi de la vârf
afaceri care s-au activitate şi deplasările precum şi toţi cei interesaţi
efectuat pe tip de mijloc de (care au efectuat deplasări)
transport transport
-consumul mediu Nr. şi tipurile de Evidenţele Cumulare
de combustibil al mijloace de Compartimentului consumuri/tip de Managerii de la nivelul
departamentelor şi de la vârf
parcului de transport utilizate Administrativ mijloace de
autovehicule transport
Produse
numărul de Înregistrările de la Cumulare si Managerii de la nivelul
produse cu Nr. produse compartiment analizare departamentelor şi de la vârf
defecte /tip
defecte sau
produs şi CR
reciclate producţie
durata utilizării Durata utilizării/ Studiile de la Identificare şi Managerii de la nivelul
unui produs tipuri de produse compartiment analizare departamentelor şi de la vârf
numărul de Nr. produse ce Studiile de la Identificare şi Managerii de la nivelul
produse care pot pot fi compartiment analizare departamentelor şi de la vârf
fi reutilizate reutilizate/tip
produs

65
Deseuri
-cantitatea de Informaţii Înregistrările de la Cumulare si
deşeuri controlată privind cantităţile compartiment analizare Managerii de la nivelul
departamentelor şi de la vârf
prin autorizaţii de de deşeuri din
mediu autorizaţia de
mediu
-cantitatea de Cantitatea de Înregistrările de la Cumulare si Managerii de la nivelul
deşeuri pe an sau deşeuri/tip deşeu, compartiment analizare departamentelor şi de la vârf
pe unitatea de tip produs, CR,
produs an
-cantitatea totală Cantitatea de Înregistrările de la Cumulare si Managerii de la nivelul
de deşeuri deşeuri/tip deşeu compartiment analizare departamentelor şi de la vârf
Emisii
-zgomotul Nivel zgomot/tip Înregistrările de la Înregistrare şi Managerii de la nivelul
măsurat într-un echipament şi departamentul de analizare departamentelor (Mediu) şi
anumit amplasament mediu de la vârf
amplasament; (acolo unde se
impun
măsurători)
-cantitatea de cantitatea de Înregistrările de la Înregistrare şi Managerii de la nivelul
emisii specifice emisii specifice departamentul de analizare departamentelor (Mediu) şi
pe an pe/ tip emisie şi mediu de la vârf
an
-cantitatea de Cantitatea pe tip Înregistrările de la Înregistrare şi Managerii de la nivelul
material specific de material departamentul de analizare departamentelor (Mediu) şi
deversată în apă specific deversată mediu de la vârf
pe unitatea de în apă /tip de
produs produs
-cantitatea de cantitatea pe de Înregistrările de la Înregistrare şi Managerii de la nivelul
emisii în aer cu emisii în aer cu departamentul de analizare departamentelor (Mediu) şi
potenţial de potenţial de mediu de la vârf
distrugere a distrugere a
ozonului ozonului
Indicatori de stare a mediului

66
Aer
-nivelurile medii Nivel zgomot/tip Înregistrările de la Calculul Managerii de la nivelul
de zgomot echipament şi departamentul de nivelului mediu departamentelor (Mediu) şi
măsurate în amplasament mediu de zgomot, de la vârf
perimetrul (acolo unde se înregistrare şi
utilităţilor impun analizare
organizaţiei măsurători)
-concentraţia unui Concentraţii Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la nivelul
anumit poluant în poluanţi măsurate monitorizare /tip analizare departamentelor (Mediu) şi
aer înconjurător, la monitorizare în de poluant si CR de la vârf
în zonele alese aer, nivel admis
pentru al poluanţilor
monitorizare conform
normelor şi
legislaţiei în
vigoare în
România
Apa
-concentraţia unui Concentraţii Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la nivelul
anumit poluant în poluanţi măsurate monitorizare /tip analizare departamentelor (Mediu) şi
apele subterane la monitorizare în de poluant si CR de la vârf
sau de suprafaţă apă, nivel admis
al poluanţilor
conform
normelor şi
legislaţiei în
vigoare în
România
-temperatura apei Temperatura apei Înregistrări Înregistrare şi Managerii de la nivelul
într-un curs de de suprafaţă monitorizare /tip analizare departamentelor (Mediu) şi
apă de suprafaţă măsurată la de poluant si CR de la vârf
adiacent monitorizare
utilităţilor

67
organizaţiei

4.10. Identificarea responsabilitatilor de mediu organizatiei S.C. Rompetrol

Rafinare S.R.L.

Nr Departament Responsabilitati de mediu

crt. component al structurii
organizationale
Echipa managerială la vârf
1 director general
Asigura gestiunea principalelor acţiuni ale firmei care au
avut, au şi pot avea efect asupra mediului ca de ex.
protejarea resurselor naturale, reducerea poluării şi a
riscurilor de mediu etc. Analizează şi controlează cu
eficacitate principalii indicatori de mediu ai firmei,
obţinând informaţii pe care le va folosi în comunicarea cu
stakeholderii (clienţi, acţionari, parteneri de lucru etc.)
Analizează şi avizează politicile şi strategiile propuse în
sensul creşterii responsabilităţii faţă de mediu a firmei
Examinează şi supraveghează activităţile firmei şi
analizează punctele critice pentru mediu Asigură
respectarea în totalitate a prevederilor de mediu stabilite
la nivelul firmei Asigură o abordare credibilă şi riguroasă
a managementului de mediu Asigurarea protectiei apei,
aerului si solului din interiorul firmei si in vecinatatea
acesteia Îmbunătăţirea continuă a performanţelor de
mediu ale organizaţiei, concomitent cu evoluţia pe plan
economic şi social Respectarea cerinţelor legale şi altor
cerinţe pe care organizaţia le-a adoptat şi care sunt
aplicabile aspectelor sale de mediu Crearea condiţiilor
tehnico organizatorice pentru implementarea ISO 14001

68
2 director tehnic Asigură şi urmăreşte raţionalizarea şi economisirea
materialelor prime, a apei şi a energiei, reducerea
costurilor prin reciclare Propune un program de acţiuni
concrete pentru atingerea scopurilor de mediu Urmăreşte
obţinerea de date cu privire la impactul de mediu asociat
cu activitatea fiecărei secţii şi o listã a principalelor
probleme Analizează principalii indicatori de mediu ai
firmei şi propune politici şi strategii în sensul creşterii
responsabilităţii faţă de mediu a firmei
Iniţiază, planifică şi conduce schimbări tehnologice (ex.
tehnologii cu consum de materiale şi energie redus)
Gospodărirea deşeurilor şi ambalajelor Controlul si
analiza emisiilor – imisiilor Gospodărire a substanţelor
toxice şi periculoase Intocmirea si respectarea programul
de conformare Adoptarea unor tehnici şi soluţii bazate în
primul rând pe prevenirea poluării, apoi pe reducerea şi
ţinerea ei sub control Asigurarea unui management mai
bun al materiilor prime, al deşeurilor rezultate şi a unei
mai bune gestionări a apelor reziduale şi a emisiilor de
poluanţi în atmosferă Ţinerea sub control a consumurilor
de utilităţi, precum şi a riscurilor şi poluărilor accidentale
3 director financiar Analizează principalii indicatori de mediu ai firmei şi
propune politici şi strategii în sensul creşterii
responsabilităţii faţă de mediu a firmei Urmăreşte găsirea
de resurse interne şi externe pentru achiziţionarea de
echipamente şi utilaje necesare reducerii impactului
asupra mediului a firmei
4 director de marketing Urmăreşte selectarea furnizorilor care pot demonstra
faptul că metodele folosite în realizarea materiilor
protejează mediul înconjurător Monitorizarea continuă a
preferinţelor consumatorilor Identificarea de noi
segmente de piaţă, de ex. segmentul „verde” Promovarea

69
 imaginii de firmă „eco-conştientă” Propune schimbări
efectuate asupra produselor firmei (ex. folosirea de
materiale naturale etc.)
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a directorului
general
5 compartiment resurse Asigură formarea şi sensibilizarea întregului personal cu
umane privire la problemele de mediu Identifică principalele
responsabilităţi legate de mediu pe fiecare categorie de
angajaţi şi le menţionează in fişa postului Ia măsuri care
urmăresc implicarea mai mare a oamenilor în protecţia
mediului
6 compartiment calitate Asigură colaborarea cu managementul de mediu în
vederea realizării unui sistem integrat calitate – mediu
7 Compartiment timpi şi Organizarea procesului de muncă astfel încât să asigure
metode diferite economii (de materii prime, energie, efort uman
etc.)
8 Protecţie civilă Asigură luarea tuturor măsurilor necesare pentru
prevenirea accidentelor de mediu
9 Dispensar medical Asigură primul ajutor în cazul producerii de accidente
10 Managementul mediului Inventarierea legislaţiei din domeniu şi diseminarea celor
mai relevante informaţii în cadrul firmei Urmărirea
realizării sistematice a obiectivelor de mediu Asigura
urmărirea principalilor indicatori vizaţi, analiza lor şi
prezentarea informaţiilor relevante managerului general
Identificarea celor mai importante efecte de mediu
Asigură legătura cu autorităţile de mediu Audit intern şi
extern Defineşte politicii de mediu Monitorizarea
indicatorilor de mediu si respectarea procedurilor de
mediu prestabilite Raportarea rezultatelor monitorizarii
de mediu factorilor de raspundere ierarhici superiori
Urmarirea si evidentierea deşeurilor şi ambalajelor
Urmarirea si analiza emisiilor – imisiilor Evidentierea si
urmarirea substanţelor toxice şi periculoase Situaţia

70
 investiţiilor de mediu şi stadiul realizării măsurilor din
programul de conformare Raportarea catre Agenţia de
protecţia mediului cu privire la taxe emisii poluanţi în
atmosferă, analiza factorilor de mediu, gestiunea
deşeurilor în unitate. Îmbunătăţirea continuă a
performanţelor de mediu ale organizaţiei, concomitent cu
evoluţia pe plan economic şi social Respectarea cerinţelor
legale şi altor cerinţe pe care organizaţia le-a adoptat şi
care sunt aplicabile aspectelor sale de mediu
Constientizarea problemelor de mediu la toate nivelurile
organizationale
11 Oficiul juridic Asigură conformitatea cu legislaţia din domeniul
protectiei mediului la nivel national si european
12 Control financiar intern
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a directorului
tehnic
13 birou plan dezvoltare Dezvoltă strategii care urmăresc o mai bunã valorificare a
materialelor
14 proiectare-dezvoltare Urmăreşte dezvoltarea unor produse prietenoase faţă de
mediu Urmăreşte dezvoltarea/implementarea unor
metode de lucru care să protejeze mediul
Evaluarea preliminarã a impactului pe care activitãţile şi
produsele noi o vor avea asupra mediului Luarea de
mãsuri pentru diminuarea, prevenirea şi eliminarea
poluãrii mediului.
15 CR Mecano-energetic Calculează principalii indicatori de mediu ai CR Mecano
– energetic Asigură refolosirea internă Luarea de mãsuri
pentru diminuarea, prevenirea şi eliminarea poluãrii
mediului.
16 CR produse chimice Calculează principalii indicatori de mediu ai produselor
anorganice de baza chimice anorganice de baza Luarea de mãsuri pentru
diminuarea, prevenirea şi eliminarea poluãrii mediului.
17 produse chimice organice Calculează principalii indicatori de mediu ai produselor
de baza chimice organice de baza Luarea de mãsuri pentru

71
 diminuarea, prevenirea şi eliminarea poluãrii mediului.
18 CR pesticide si produse Calculează principalii indicatori de mediu ai produselor
agrochimice agrochimice si pesticidd Luarea de mãsuri pentru
diminuarea, prevenirea şi eliminarea poluãrii mediului.
19 Protecţia muncii Asigură cursuri întregului personal privind protecţia
muncii (mijloace de protecţie, echipamente de protecţie
etc. Luarea de mãsuri pentru diminuarea, prevenirea şi
eliminarea poluãrii mediului.
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a directorului
financiar
20 birou contabilitate Contabilitate mediu
21 birou financiar – preţuri Evidentierea in costul produselor a cheltuielilor de mediu
Evidenta penalizarilor de mediu
22 birou analiză economică Analiza cheltuielilor de mediu
23 oficiul de calcul -
24 magazin alimentar -
Compartimente şi centre de responsabilitate (CR) aflate în directa subordine a directorului
comercial
25 birou marketing-vânzări Urmăresc conceperea unor strategii care să educe
consumatorul în prelungirea duratei de exploatare a
produsului Informarea clienţilor despre pericolele pe care
produsele le reprezintă faţă de mediu
26 birou export-import -
27 desfacere substante -
chimice export
28 desfacere produse -
chimice
29 aprovizionare/transportur Identificarea celor mai importante efecte de mediu
i /gestiuni Obligarea furnizorilor şi subcontractanţilor sã respecte
normele şi prevederile de mediu aplicate în cadrul firmei

4.11. Stabilirea deciziilor de mediu specifice diferitelor categorii de

manageri ai organizatiei

72
Pentru realizarea din punct de vedere metodologic a acestei etape am utilizat indicatorii de mediu
selectaţi pentru managementul mediului la S.C. Rompetrol Rafinare S.R.L. , precum si centrele
de decizie ce sunt cuprinse in structura organizaţională a aceleaşi firme. Din aceasta abordare
rezulta concluzia ca îmbunătăţirea calităţii managementului de mediu trebuie privita in corelaţie
cu managementul general al unei firme si depinde in marea măsura de gradul de integrare a
managementului de mediu in managementul firmei.

Decizii de mediu Indicatori de mediu Compartiment/centru de

decizie
Implementarea politicilor şi a -numărul de obiective şi ţinte Managerii de vârf, Managerul
programelor de mediu realizate de mediu Managerii CR

-numărul de sugestii de Directorul ethnic

îmbunătăţire a mediului Managerul de mediu
provenite de la angajaţi Managerii CR
-numărul de iniţiative Directorul ethnic
implementate privind Managerul de mediu
prevenirea poluării Managerii CR
Conformitate -gradul de conformitate cu Managerul general
reglementările Directorul tehnic
Managerul de mediu
- numărul de constatări de Directorul tehnic
audit pe o perioada Managerul de mediu

Performanta financiara
Managerii de vârf
-numărul şi frecvenţa Managerul de mediu
activităţilor specifice
(audituri)
-răspunderea juridică Managerul general Directorul
referitoare la mediu care Financiar Directorul Tehnic
poate avea un impact material Managerii CR Managerul de
asupra situaţiei financiare a mediu
organizaţiei
-costurile (operaţionale şi de Directorul Financiar
capital) care sunt asociate Directorul Tehnic

73
 aspectelor de mediu ale Managerul de mediu
produsului sau procesului
-fondurile de cercetare si Directorul Financiar
dezvoltare utilizate în Managerul de mediu
proiectele cu semnificaţie de
mediu
Performanta operaţională in -cantitatea de materiale Directorul Tehnic
ceea ce priveşte: materialele prelucrate, reciclate sau Managerii CR
reutilizate, folosite Managerul de mediu
-cantitatea de apă pe unitatea Directorul Tehnic
de produs Managerii CR

-cantitatea de materii prime Directorul Tehnic

reutilizate în procesul de Managerii CR
producţie Managerul de mediu
-cantitatea de materiale Directorul Tehnic
utilizate pe unitatea de produs Managerii CR
Performanta operaţională in -cantitatea de materiale Directorul comercial
ceea ce priveşte: Serviciile reciclabile şi reutilizabile Managerul de mediu
care sprijină activităţile folosite de furnizorii de
firmei servicii contractate
-cantitatea sau tipul de Directorul comercial
deşeuri generate de furnizorii Managerul de mediu
de servicii contractate
Performanta operaţională in -cantitatea de energie utilizată Directorul tehnic
ceea ce priveşte: Energia pe an sau pe unitatea de Managerul mecano energetic
produs Manageri CR
-cantitatea din fiecare tip de Directorul tehnic
energie utilizată Managerul mecano energetic
Manageri CR
-cantitatea de energie utilizată Directorul tehnic Directorul
pe serviciu sau client comercial Managerul mecano
energetic
Performanta operaţională in -numărul de ore de Directorul tehnic Manageri

74
ceea ce priveşte: utilităţile funcţionare pe an pentru un CR
fizice şi echipamentele anumit echipament
-suprafaţa de teren utilizată în Directorul tehnic Manager
scopuri de producţie mediu

-numărul de ore de Directorul tehnic Managerul

mentenanţă preventivă a de mediu Manager macano
echipamentului pe an energetic
Performanta operaţională in -numărul de călătorii de Manageri mecano energetic
ceea ce priveşte: furnizarea şi afaceri care s-au efectuat pe Manager comercial
livrarea tip de transport
-consumul mediu de Directorul financiar
combustibil al parcului de Manager mecano energetic
autovehicule
Performanta operaţională in numărul de produse cu Directorul tehnic Manager
ceea ce priveşte: produsele defecte sau reciclate calitate Manageri CR
durata utilizării unui produs Directorul tehnic
Directorul de marketing
numărul de produse care pot Directorul tehnic
fi reutilizate Directorul de marketing
Performanta operaţională in -cantitatea de deşeuri Managerul de mediu Manager
ceea ce priveşte: deşeurile controlată prin autorizaţii de general
mediu
-cantitea de deşeuri pe an sau Directorul tehnic
pe unitatea de produs Directorul financiar
Managerul de mediu
Manager calitate
Manageri CR
-cantiatea totală de deşeuri Directorul tehnic
Manager calitate
Directorul financiar
Managerul de mediu
Manageri CR

75
 Performanta operaţională in -zgomotul
ceea ce priveşte: emisiile
Starea mediului – AER
Starea mediului – APA
măsurat într-un Directorul tehnic
anumit amplasament; Manager mecano energetic
Managerul de mediu
-cantitatea de emisii specifice Directorul tehnic
pe an Manager mecano energetic
Managerul de mediu
-cantitatea de material Directorul tehnic Managerul
specific deversată în apă pe de mediu Manager mecano
unitatea de produs energetic
-cantitatea de emisii în aer cu Directorul tehnic
potenţial de distrugere a Managerul de mediu
ozonului
-nivelurile medii de zgomot Directorul tehnic
măsurate în perimetrul Managerul de mediu
utilităţilor organizaţiei
-concentraţia unui anumit Directorul ethnic
poluant în aer înconjunrător, Managerul de mediu
în zonele alese pentru
monitorizare
-concentraţia unui anumit Directorul tehnic
poluant în apele subterane sau Managerul de mediu
de suprafaţă
-temperatura apei într-un curs Directorul tehnic
de apă de suprafaţă adiacent Managerul de mediu
utilităţilor organizaţiei;

4.12. Intocmirea diagramei de relatii pentru fiecare compartiment al

structurii organizational

Diagramele de relaţii de mediu prezintă circulaţia informaţiilor de mediu in cadrul unei firme,
ceea ce constituie un element ce sprijină conceperea si funcţionarea sistemului informaţional si
construirea tabloului de bord integrat de mediu. Diagramele sunt prezentate in figura

76
77
Bibliografie

www.rompetrol.ro
Ministerul Mediului , Apelor si Padurilor Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

http://www.anpm.ro

http://rompetrol-rafinare.kmginternational.com/ro/about

http://rompetrol.ro/public/media/Act%20Ctiv%20actualizat%20la%2020%20dec%202016%20-
%20Ro.pdf

http://rompetrol-rafinare.kmginternational.com/sites/default/files/SS-RBP%2001.pdf

Raportul CA 2016

Rompetrol Rafinare AIM 2013

78