Ecologie Si Protectia Mediului. Studiu de Caz Realizat La Omv Petrom

Universitatea Petrol&Gaze Ploiesti
Facultatea de Stiinte Economice

Administrarea Afacerilor in Industria de Petrol si Gaze
TEMA SEMESTRIALA
ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI. STUDIU DE CAZ
DESFIINTAREA UNUI DEPOZIT DE PRODUSE
PETROLIERE LA OMV PETROM
Profesor coordonator Studenti

Conf. univ. dr . Buzoianu Daniela Florea Raluca
Papusoi Victor
(Popovici) Oancea Alina
CUPRINS
Cap I Aspecte teoretice privind ecologizarea si protectia mediului ........................................................... 3

1.1 Notiuni introductive .......................................................................................................................... 3
1.2 Principii si planuri de actiune pentru ecologizarea si protectia mediului ......................................... 5
Cap II Prezentarea Companiei ................................................................................................................... 8
2.1 Scurt istoric ....................................................................................................................................... 8
2.2 Prezentarea obiectului de activitate ................................................................................................... 8
2.3 Prezentarea resurselor intreprinderii ................................................................................................. 8
Cap III Ecologizare si protectia mediului . Studiu de caz Desfiintarea unui depozit de produse petroliere
in cadrul OMV Petrom.............................................................................................................................. 11
3.1Cheltuieli estimate cu depoluarea si dezafectarea ............................................................................ 11
3.2 Ecologie si protectia mediului in Cadrul OMV Petrom .................................................................. 13
3.2.1 Managementul energetic .......................................................................................................... 13
3.2.2 Abordarea schimbrilor climatice ............................................................................................ 14
3.2.3Managementul durabil al resurselor.......................................................................................... 16
3.3 Cheltuieli i investiii pentru ecologie si protecia mediului ........................................................... 21
3.4 Desfiintarea unui deposit de produse petroliere .............................................................................. 22
3.4.1. Descrierea proiectului ............................................................................................................. 22
3.4.2 Descrierea lucrarilor................................................................................................................. 23
3.4.3 Tipuri si cantitati de deseuri estimate a fi generate de proiect ................................................. 25
3.4.4 Managementul apelor uzate ..................................................................................................... 26
3.4.5 Masuri privind ecologia si protectia mediului ......................................................................... 27
Concluzii ................................................................................................................................................... 33
Bibliografie ............................................................................................................................................... 34
Cap I Aspecte teoretice privind ecologizarea si protectia mediului
1.1 Notiuni introductive

n 1969, U. Thant - secretar O.N.U. a inut o dare de seam n faa Consiliului O.N.U. despre
situaia mediului i problematicile acesteia prin care a subliniat conturarea unei crize de proporii
mondiale. U. Thant subliniaz n discurs dac tendinele n dezvoltarea economic i n consumul
materiilor prime va continua, putem fi siguri c va fi periclitat nsi viaa de pe Pmnt.
Conferina internaional organizat de O.N.U. la Stockholm n 1972 a expus prima dat
problemele existente n domeniul mediului n complexitatea ei, bazat pe un volum de date globale
sintetizate. Conferina a fost dezbtut n prezena reprezentanilor a 113 ri.
Tinand cont de necesitatea crearii cadrului unitar prin care se statueaza principiile care
guverneaza intreaga activitate de protectie a mediului si care traseaza directiile de reglementare a
activitatilor economice in vederea atingerii obiectivelor dezvoltarii durabile, Guvernul Romaniei adopta
ordonanta de urgenta: OUG 195 2005 privind protecia mediului, publicat n Monitorul Oficial nr. 1196
din 30 decembrie 2005.
Obiectul acestei ordonante de urgenta il constituie un ansamblu de reglementari juridice privind
protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice care
conduc la dezvoltarea durabila.
In sensul acestei ordonante de urgenta, termenul mediu are urmatoarea semnificatie:
* Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul,
aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice,
precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior,
inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si
sanatatea omului.1
* In accepiunea celor relatate i ntr-o concepie actualizat am putea accepta ca definiie a proteciei
mediului la modul general: totalitatea activitilor spirituale, intelectuale i fizice, care asigur
perpetuarea speciei umane, sntatea mental i fizic a acesteia, respectiv o via decent pe Pmnt.
1
Monitorul oficial nr. 1196 din 30 decembrie 2005.
Noiunea de activitate spiritual din definiie se refer la totalitatea ndrumrilor, dispoziiilor pe linie
economic i juridic, care deservesc scopul nsi a proteciei mediului.
Prin noiunea de activitate fizic din definiie se nelege suma activitilor economice, care nlesnesc
definitivarea elurilor propuse.
O alta definitie acordata protectiei mediului este: totalitatea actiunilor menite sa asigure conservarea
resurselor naturale si protejarea calitatii componentelor mediului inconjurator.
Ansamblul activitatilor de protectia mediului avand 6 subcomponente:
- legislativa
- administrativ institutionala
- educativ - informativa
- economico - tehnologica
- sociala
- de cooperare internationala
Conform aceleiasi ordonante de urgenta OUG 195 2005, termenii si expresiile urmatoare au ca
semnificatie:
- dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite
posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati;
- deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor
naturale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor
naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal,
de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor
deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului;
- poluare - introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane
si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii
mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime;
- poluant - orice substanta, preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de
energie, radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii care, introdusa in mediu,
modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale;
- deseu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind
regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca;
- deseu reciclabil - deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de productie pentru obtinerea
produsului initial sau pentru alte scopuri;
- sistem de management de mediu - componenta a sistemului de management general, care include
structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile, procedurile, procesele si
resursele pentru elaborarea, aplicarea, realizarea, analizarea si mentinerea politicii de mediu;
1.2 Principii si planuri de actiune pentru ecologizarea si protectia mediului
Politica de mediu s-a reliefat din ce in ce mai proeminent in agenda Comunitatii Europene.
Comunitatea a adoptat cadrul legislativ care furnizeaza un nivel inalt de protectie a mediului,
introducand nu numai instrumente de comanda si control dar si financiare (programele LIFE, R&D,
LEADER, etc) si instrumente tehnice: Eco-etichete (Ecollabeling), sistemul Comunitar de management
si audit de mediu, sistemul de evaluare a efectelor pe care proiectele publice si private le au asupra
mediului si criteriul aplicabil inspectiilor de mediu in Statele Membre.
UE are acum mai mult de 200 de prevederi legale care acopera aproape toate domeniile protectiei
mediului. Aproape 40% din toate procedurile de incalcare a legilor privesc mediul.
Programele de Mediu ale Comunitatii Europene2
* Primul Program de Actiune (1973 - 1976) a fost adoptat in noiembrie 1973 ca o consecinta a
Conferintei de la Stockholm din 1972 si reflecta reactia europeana la cresterea vizibila a efectelor
negative ecologice: aceste efecte trebuie detectate si descrise/explicate stiintific. In al doilea rand
progresul tehnologic trebuie proiectat in conformitate cu necesitatile ecologice.
* Al doilea Program de Actiune pentru Mediu (1977 1981) are in vedere continuarea primului
program prin directive si reglementari pentru diferite domenii ale mediului (aer, apa si sol); se iau
masuri de inceput in vederea armonizarii la nivel de Comunitate Europeana. De asemenea Comunitatea
Europeana este preocupata sa legitimeze interventia sectorului protectiei mediului in subiecte de nivel
international.
* Al treilea Program de Mediu (1982-1986) promoveaza puternic politica de prevenire a daunelor
asupra mediului pentru controlul si reducerea poluarii. Astfel apare una din directivele fundamentale in
sistemul de protectie a mediului si anume: evaluarea impactului de mediu (directiva 85/337/EC).
2
Bebeselea Adriana , Kurti Veronica , Tames Ancuta - Politici de mediu , Ed. Eurostampa , Timisoara 2013 - pg 65
Conform acestei directive, activitatile care pot produce schimbari ale mediului trebuie planificate astel
incat sa verifice preliminar consecintele repectivelor interventii.
* Al patrulea Plan de Actiune acopera perioada 1987-1992. Comisia Europeana, in baza Actului
European Unic, identifica mai bine principalele sectoare de interventie in domeniul mediului:
- prevenirea poluarii
- imbunatatirea managementului resurselor naturale
- relatii internationale
- dezvoltarea cercetarii
- identificarea de mijloace economice
Acest program este caracterizat de consolidarea obiectivelor de mediu in politici ale altor domenii (In
special agricultura, industrie, transporturi si energie) prin oferirea unor stimulente economice pentru
comportamente prietenoase fata de mediu.
* Al cincilea Program de Actiune (1993 - 2000). Obiectivul acestui program este de a transforma
tiparele de crestere si dezvoltare ale Comunitatii in asa fel incat sa promoveze dezvoltarea durabila. Ests
strans legat de conceptul de dezvoltare durabila si conceptul responsabilitatii impartite. Programul
continua sa se adreseze problemelor de mediu (cum ar fi schimbarea climei, poluarea apelor si
managementul deseurilor) dar urmareste si stabilirea a noi relatii intre actorii din sectorul de mediu.
* Al saselea Program de Actiune pentru Mediu (2001 - 2012), Viitorul nostru, alegerea noastra,
stabileste prioritatile Comunitatii Europene pana in 2010. Programul promoveaza devoltarea protectiei
mediului prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile: legislatie si penalitati, imprumuturi
nerambursabile pentru inovatii si dezvoltare, cercetare si informare.
Propune 5 directii majore de actiune strategica:
- imbunatatirea implementarii legislatiei actuale
- integrarea preocuparilor de mediu in alte politici
- apropierea de piata
- imputernicirea populatiei ca cetateni privati si sprijinirea lor in schimbarea atitudinii
- luarea in considerare a mediului in utilizarea teritoriului - planificare si managementul deciziilor
In prezent Comisia Europeana a inaintat spre aprobare al saptelea Program, intitulat Living well,
within the limits of our planet, ce va guverna politicile de mediu la nivelul Uniunii Europene pana in
anul 2020.
Principii
Principiul precautiei
Introdus in politica de mediu europeana la sfarsitul anilor 70, principiul precautiei reprezinta baza
pentru legea europeana de mediu.
Principiul precautiei se bazeaza pe doua aspecte:3
- decizia politica de a actiona sau a nu actiona
- in caz afirmativ, modul in care se actioneaza
O decizie luata in baza principiuliu precautiei ar trebui sa se bazeze pe cea mai completa posibil
evaluare stiintifica si precedat de o evaluare a riscurilor potentiale in caz de inactiune; odata ce
rezultatele evaluarii stiintifice si de risc sunt disponibile, partile interesate de rezultate sunt informate de
acestea in conditii de transparenta maxim posibila.
Principiul poluatorul plateste si principiul prevenirea poluarii la sursa
Oricine produce daune mediului, pericole sau riscuri, este responsabil sa evite, sa reduca si sa
combata acele daune, pericole si riscuri. In acest scop politica de mediu a CE va determina pe cel
responsabil sa plateasca costurile de aducere a mediului in stadiul dinaintea provocarii daunelor.
In mod similar, este mai eficient sa dezvolti politici care sa se adreseze cauzelor poluarii decat sa
se adreseze gasirii de solutii pentru efectele provocate.
Principiul poluatorul plateste urmareste ca sarcina costurilor controlului asupra mediului sa
revina in primul rand poluatorilor, asigurand astfel faptul ca mecanismele de piata iau in considerare
aceste costuri si ca resursele vor fi alocate in consecinta in productie si consum.
Multe state ale Uniunii Europene au adoptat legislatia referitoare la Raspunderea pentru
Deteriorarea Mediului. Aceste legi noi au multe trasaturi in comun. Intr-un fel sau altul toate urmeaza
principiul poluatorul plateste si toate impun responsabilitati clare pentru afectarea mediului. Nu mai
intereseaza aspecte legate de vina sau neglijenta ci doar cauzele si sunt permise doar cateva mijloace de
aparare pentru evitarea raspunderii. Poluatorii trebuie sa plateasca pentru daunele aduse mediului.
Acest principiu actioneaza ca un mijloc de intimidare impotriva violarii standardelor de mediu.
Pentru ca acest principiu sa fie eficient: - poluatorii trebuie sa fie identificabili - daunele trebuie sa fie
masurabile - trebuie sa existe o legatura intre poluator si dauna.
3
Bebeselea Adriana , Kurti Veronica , Tames Ancuta - Politici de mediu , Ed. Eurostampa , Timisoara 2013 - pg 72
Cap II Prezentarea Companiei
2.1 Scurt istoric
Compania Petrom este fondata in 1991 si detine o retea nationala de 540 benzinarii ; pe plan
international , in tari precum Bulgaria, Serbia si Republica Moldova sunt aproximativ 270 de unitati.
Din 2010 compania Petrom se bucura de un sediul care va gazdui activitatile centrale ale
companiei si care acopera unele nevoi reale ale companiei, imbunatatind sinergiile de business si
comunicarea intre angajati ( Petrom City)
2.2 Prezentarea obiectului de activitate

Petrom, membru al Grupului OMV, este cel mai mare productor de iei i gaze din sud-estul
Europei. Segmentele de activitate ale Petrom sunt: Explorare i Producie, Gaze i Energie i Rafinare i
Marketing. Acestea reprezint activitile de baz ale companiei, avnd un grad ridicat de integrare.
Obiectul de activitate al diviziei Explorare i Producie const n explorarea, descoperirea i extracia
de iei i gaze naturale n Romnia i n Regiunea Caspic (Kazahstan). Petrom genereaz aproape
ntreaga producie de iei din Romnia i contribuie cu aproximativ 50% la producia total de gaze a
rii. n 2014, producia total de iei i gaze a Petrom a fost de circa 186.000 bep/zi, n timp ce nivelul
rezervelor totale dovedite la sfritul lunii decembrie 2014 era de aproximativ 812 mil. bep.
2.3 Prezentarea resurselor intreprinderii

In 2014, OMV Petrom a continuat s i ndeplineasc cu succes obiectivele sale strategice n
toate segmentele de activitate . Oferta Petrom include combustibil pentru avioane cu motor cu reactie la
rafinaria Petrobrazi, bitumuri prin distilarea titeiului , patru tipuri de carburanti, 15 tipuri de lubrifianti,
produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful in rafinaria Petrobrazi si gaz petrolier lichefiat.
n segmentul E&P , 2014 a fost al doilea an consecutiv dup privatizare n care s-a nregistrat o
cretere a produciei marginale n Romnia, rezultatele pozitive obinute fiind datorate iniiativelor de
optimizare a produciei, care au compensat cu succes declinul natural al unor zcminte-cheie.n 2014,
OMV Petrom a produs n Romnia 3,89 mil. tone iei (inclusiv condensat) i 5,29 mld. mc gaze
naturale, echivalentul unei producii totale de 62,57 mil. bep iei i gaze.
Producia anual este de aproximativ 5 milioane tone iei pe an. Petrom are i o divizie de energie
prin construirea unei centrale electrice cu ciclu combinat, amplasat n partea de vest a rafinriei
Petrobrazi. Petrom mai deine i importante zcminte de gaze naturale, fiind al doilea furnizor
dup Romgaz, cu o producie anual de aproximativ 6 miliarde metri cubi.
Veniturile consolidate din vnzri au crescut cu 21%, comparativ cu 2010, ajungnd la 22.614 mil.
lei, n principal datorit evoluiei pozitive a preurilor la iei i produse petroliere i a creterii volumului
vnzrilor de gaze.
La 31 decembrie 2014, rezervele dovedite de iei i gaze din portofoliul OMV Petrom erau de
671 mil. bep, n timp ce rezervele dovedite i probabile de iei i gaze erau de 930 mil. bep, n Romnia.
n segmental G&E, contextul din pieele romneti de gaze i energie electric a fost plin de
provocri n 2014, dar liberalizarea a continuat. n pofida scderii de 9% a volumelor de gaze naturale
comercializate la 4,42 mld mc n 2014, OMV Petrom a reuit s i menin o poziie puternic pe piaa
local, furniznd peste o treime din consumul estimat de gaze naturale al Romniei n 2014.
Producia net de energie electric s-a njumtit fa de 2013 ajungnd la 1,3 TWh din cauza
marjelor medii negative n 2014, n timp ce perspectivele de pia pe termen lung revizuite au condus la
o depreciere parial a activelor de energie electric. Accentul a fost pus pe consolidarea integrrii
centralei electrice de la Brazi n lanul valoric al gazelor naturale din producia intern. 4
n segmentul deR&M, programul de modernizare a rafinriei Petrobrazi a fost finalizat cu succes
n 2014. Ca parte a procesului de modernizare, instalaiile modernizate de hidrofinare motorina si
cracare catalitic au fost puse n funciune n timpul opririi planificate a rafinriei de la jumtatea anului,
avnd un impact pozitiv att asupra eficienei energetice ct i asupra mediului nconjurtor. Rata de
utilizare a rafinriei a fost de 89%, n timp ce consumul de energie a continuat s se mbunteasc.
Programul de optimizare a reelei de depozite de produse petroliere a continuat cu nceperea
operaiunilor comerciale la terminalul Bacu i iniierea lucrrilor de reconstrucie a terminalului din
Cluj.
n Marketing, cota de pia a Grupului a sczut att pentru vnzrile cu amnuntul ct i pentru
cele comerciale, ca urmare a creterii taxelor la combustibili n Romnia i a concurenei crescute din
regiunea n care operm. Vnzrile comerciale au nregistrat o tendin descresctoare la toate
produsele, cu excepia benzinei i a kerosen-ului. Creterea vizibilitii mrcii comerciale i fidelizarea
clienilor au fost n continuare punctele centrale ale campaniilor de marketing.
4
Raport Annual de mediu OMV Petrom
Evolutia profitului net
n 2014, rezultatul din operare (EBIT) al OMV Petrom a atins valoarea de 3.541 milioane lei,
mai mic dect anul trecut ( 2013: 5.332 milioane lei), datorit scderii preturilor de vnzare la produse
petroliere n urma scderii cotaiilor internaionale, datorita ajustrii de depreciere n Gaze i Energie a
centralei de la Brazi, ca urmare a introducerii unui nou impozit pe construcii i a creterii impozitrii
suplimentare a vnzrii de gaze naturale
In Fig2.1 Evolutia profitului net , se observa ca profitul net a sczut semnificativ cu 62% la
valoarea de 1.837 milioane lei, influenat de efectul negativ aferent performanei operaionale i de
scderea rezultatului financiar net.
Fig 2.1 Evolutia profitului net *

5000
4500
4000
3500
3000
2500
4839
2000 3851
1500 Evolutia profitului net
1000
500 1837
0
2012
2013
2014
5
*Prelucrarea datelor din Rapoartele anuale OMV Petrom

Cap III Ecologizare si protectia mediului . Studiu de caz Desfiintarea unui depozit de
produse petroliere in cadrul OMV Petrom
3.1Cheltuieli estimate cu depoluarea si dezafectarea
Cheltuielile estimate cu depoluarea i dezafectarea vechilor instalaii Petrom au crescut de

aproape patru ori dup privatizare. Statul va achita pn n 2034 aproape 600 milioane euro pentru
decontaminarea i dezafectarea sondelor nchise i instalaiilor Petrom, n condiiile n care a ncasat
669 milioane euro cnd care a vndut austriecilor de la OMV 33,34% din aciunile companiei. Suma
presupus de decontaminare i dezafectare este doar una relativ. Ea crete an de an, n funcie de noile
obligaii care revin OMV-Petrom. Numai nchiderea Arpechim Piteti, decis de austrieci, cost statul
romn peste 400 milioane euro.
Sume recuperabile de la statul romn

Conform contractului de privatizare, OMV Petrom S.A . este ndrepttit s recupereze de la
statul romn o parte din cheltuielile de dezafectare de mediu efectuate pentru restaurarea si
decontaminarea zonelor aferente in urma unor activitti efectuate naintea procesului de privatizare a
Societtii din 2004. Ca urmare, OMV Petrom S.A. a nregistrat creante de la statul romn datoriile
estimate cu dezafectarea avnd o valoare net de 2.085,81 milioane RON la 31 decembrie 2014 (2013:
1.895,73 milioane RON) iar datoriile cu obligatiile de mediu n E&P, R&M pentru Doljchim avnd o
valoare prezent net de 276,31 milioane RON (2013: 354,15 milioane RON), ntruct acestea existau
naintea procesului de privatizare a OMV Petrom S.A.
Mecanismul plii Petrom prevede constituirea unui fond la Trezorerie special destinat plilor
pentru aciuni de depoluare. Valoarea fondului trebuie s fie de 50 de milioane de euro, iar dac n anul
urmtor banii sunt cheltuii, suma trebuie completat. n teorie, mecanismul e simplu, ns n practic nu
functioneaza.
Obligaia statului fa de Petrom in privina depolurii siturilor, dezafectrii sondelor i
instalaiilor (cazul Arpechim) este unul din cele mai misterioase capitole ale contractului de privatizare,
iar controversele nu lipsesc. Astfel contractul de privatizare prevede c sarcina decontaminrii istorice o
prelua OMV-Petrom, cu condiia meninerii obligaiilor de mediu asumate la privatizare.
Fig 3.1 Evolutia datoriilor Statului Roman catre OMV Petrom cu

privire la cheltuielile de dezafectare *
30000
25000
20000
Evolutia datoriilor Statului Roman
15000 catre OMV Petrom cu privire la
cheltuielile de dezafectare
10000
5000
0
2012 2013 2014 2034
6
Aceasta nsemna c, spre exemplu, o sond dezafectat n 1940 trebuie ndeprtat de noul
acionar Petrom, ns dac dezafectarea avea loc ca urmare a modificrii legislaiei n domeniu, atunci
dezafectarea trebuie pltit de statul romn (i efectuat tot de Petrom-OMV). Lista aciunilor ce revin
Petrom-OMV este ns foarte redus, valoarea acestora fiind de doar 178 milioane euro. De exemplu n
anexele contractului depoluarea i dezafectarea Arpechim, acum va costa statul 400 milioane euro, este
prevzut cu o sum de doar 26 milioane euro.
Responsabilii de mediu ai Petrom, afirma, ntr-un interviu, c plata aciunilor de dezafectare -
decontaminare se va face timp de 10 ani, la o valoare de maximum de 50 milioane euro pe an. Oficialii
Petrom spun ns c termenul se refer doar la instalaii, plata decontaminrii i dezafectrii sondelor
urmnd s se fac pn n 2034.
OMV-Petrom a emis dou pretenii n sum total de 91 milioane lei, pentru dezafectarea a dou
uniti ale Doljchim i Petrobrazi. Ministerul Mediului a nfiinat comisia Petrom. Aceasta are ca sarcin
verificarea costurilor invocate de OMV-Petrom cu depoluarea dezafectarea i a modului n care
austriecii selecteaz prin licitaie firmele angajate de ei cu acest scop.
Date prelucrate conform estimarilor www.capital.ro

3.2 Ecologie si protectia mediului in Cadrul OMV Petrom
Abordarea aspectelor de mediu

Unul dintre obiectivele Petrom este de a diminua impactul operaiunilor sale asupra mediului,
prin reducerea deeurilor, a emisiilor i evacurilor n atmosfer i prin utilizarea eficient a energiei.
Anul 2014 a reprezentat un progres major n clarificarea, consolidarea i alinierea proceselor i
cerinelor pe care le aplicm n Petrom fa de Reglementrile Grupului OMV. Toate activitile cu
relevan de mediu sunt conduse conform politicii HSE Petrom. Aceast politic exprim angajamentul
societatii pentru reducerea impactului asupra mediului, mbuntirea continu a performanei de mediu
i o dezvoltare durabil, prin participarea la msurile de protecie a climei. Reglementrile de
management al mediului n Petrom au fost aliniate cu cerinele Grupului OMV i constituie cadrul
general pentru mbuntire continu, cu scopul de a asigura c toate activitile se conformeaz unor
standarde ridicate de mediu.
3.2.1 Managementul energetic

Consumul de energie Consumul total de energie n Petrom a fost de 61,36 PJ n 2014 (2013: 81,57 PJ).
Eficiena energetic
mbuntirea eficienei energetice reprezint un obiectiv major pentru diviziile Petrom.

Conform studiilor de benchmarking realizate de Solomon Associates, Indexul Intensitii Energetice
(EII) al combustibililor din cadrul rafinriilor Petrom a fost redus semnificativ n ultimii ani.
Pentru ambele rafinrii, Arpechim i Petrobrazi, EII a fost redus cu 17% ntre 2004 i 2008,
ajungnd la o valoare de 178 n 2008. n ultimii ani, am nregistrat un real progres n ceea ce privete
optimizarea proceselor. n Petrom, proiectele de modernizare, n desfurare, care implic o investiie
total de peste 4 mld. euro, ncepnd din 2009, vor conduce la mbuntiri semnificative ale eficienei
energetice. n Petrom Rafinare sunt implementate instrumente de gestiune a energiei, de exemplu, o
baz de date n timp real, contabilizarea productivitii i indicatori de performan a eficienei
energetice. Micile proiecte de investiie pentru optimizarea energiei sunt ncurajate. De asemenea, a fost
dezvoltat un sistem de recompensare a angajailor pentru ideile de mbuntire cu impact semnificativ
asupra eficienei energetice i reducerii consumurilor energetice.
n Petrom Marketing, toate depozitele noi i staiile de alimentare construite n ultimii ani au
integrate proiecte de eficien energetic n planurile de punere n funciune. Depozitul Jilava este un
bun exemplu n acest sens.
Petrom E&P a demarat o serie de analize ample, la nivelul Grupurilor de Zcminte, cu scopul
de a dezvolta studii de baz pentru toate sursele de emisie a GHG, inclusiv cuantificarea emisilor pentru
fiecare tip de surs. Dei iniial a fost planificat efectuarea mai multor studii , diminurile semnificative
de buget, au determinat reducerea acestui program la doar dou (din 16) Grupuri de Zcminte onshore.
Studiile au ca scop pregtirea inventarierii exacte a emisiilor GHG i a bilanurilor energetice pentru
fiecare Grup de Zcminte, n vederea ntocmirii unor planuri detaliate pentru eliminarea sau reducerea
emisiilor GHG.
Lucrri de proiectare pentru nlocuirea unor cazane cu aburi din instalaiile existente, pentru
mbuntirea eficienei energetice, au nceput n anul 2009. De asemenea, un prim proiect-pilot, cu
relevan de eficien energetic, constnd ntr-o unitate energetic de 1 MW, alimentat cu gaze de
sond, a fost pus n funciune cu succes n Runcu - Iconia.
Prin construirea noii centrale electrice de la Brazi, alimentat cu gaze, Petrom dezvolt o nou
afacere n domeniul energetic. Aceast nou central funcioneaz n ciclu combinat, asigurnd cele mai
bune practici de eficien energetic.
3.2.2 Abordarea schimbrilor climatice

A. Inventarierea emisiilor de gaze cu efect de ser
Emisiile directe de dioxid de carbon (CO2 ), metan (CH4 ) i oxid de azot (N2 O) ale Petrom au
fost de 4,1 mil. tone n 2014 (2013: 5 mil. tone). Scaderile de emisii de gaze cu efect de sera au la baza
si ichiderea unor rafinarii (ex: rafinaria Pitesti)
Reducerea emisiilor directe de GHG
Domeniile importante pentru Petrom n reducerea emisiilor directe de GHG sunt:
*Eficiena energetic: Toate msurile pentru mbuntirea eficienei energetice contribuie direct la
reducerea emisiilor GHG.
*Optimizarea proceselor: n rafinria Petrobrazi, adaptarea procesului de reinere a gazelor i, prin
urmare, optimizarea utilizrii gazelor de facl, au condus la o reducere de 73.000 tone CO2 pe an. n
rafinriile Petrom, emisiile specifice de CO2 au fost semnificativ reduse ncepnd din anul 2005, prin
schimbri structurale (n special prin nchiderea activitilor de petrochimie), msuri de eficien
energetic .
Mediul devine un factor tot mai important n evoluia sistemelor energetice, cu impact previzibil
asupra mixului energetic i calitii produselor energetice finale, precum i asupra dezvoltrii
tehnologiilor de conversie i utilizare a energiei.
Schimbrile climatice reprezint o provocare major pentru Petrom. n ultimii 4 ani, Societatea a
participat activ la msuri de protecie a climei, prin explorarea de noi tehnologii, precum centrale
electrice cu zero emisii (Zero Emission Power Plants - ZEP) i captarea dioxidului de carbon combinat
cu creterea factorului de recuperare a ieiului (tehnologia Enhanced Oil Recovery - EOR), producerea
de biocombustibili, precum i punerea n aplicare a unor metode pentru reducerea emisiilor GHG (de
exemplu, tehnologii energetice mai eficiente pentru conversie i utilizare final; comercializarea
certificatelor CO2 ).
B. Centrala electric cu emisii aproape zero
Petrom efectueaz un studiu referitor la o central electric, bazat pe arderea cu oxigen, ca parte
a programului de reducere a emisiilor CO2 din Grupul OMV. Obiectivul acestui proiect este de a aplica
o nou tehnologie de combustie a gazului cu o compoziie special, pentru producerea de electricitate
fr emisii de CO2 . n 2009 a fost semnat un contract cu AE&E Austria privind obinerea de informaii
tehnice i economice, pentru a se putea lua o decizie cu privire la investiia ntr-o central electric n
Romnia, cu o putere net electric de aproximativ 15 MWe, bazat pe tehnologia de ardere cu oxigen,
pentru amestecul de gaze cu coninut ridicat de CO2 .Centrala va fi alimentat cu gaze bogate n CO2 ,
de la unul dintre grupurile de zcminte Petrom. Producia de energie electric va fi folosit pentru
cererea de energie a operaiunilor Petrom sau va fi livrat n reeaua electric naional.
Dioxidul de carbon captat de la aceast central va fi comprimat i reinjectat ntr-un zcmnt,
pentru a crete producia de iei (EOR). Centrala electric Petrom, folosind tehnologia de ardere cu
oxigen, ar putea fi una dintre primele centrale de acest tip din Europa, avnd n vedere capacitatea
acesteia i compoziia gazului de alimentare. Gazele naturale, avnd un coninut ridicat de CO2 , sunt
adecvate pentru aceast tehnologie.
Proiecte ZEP/EOR pot aduce o contribuie major la reducerea emisiilor de CO2 provenite din
arderea combustibililor fosili, n urmtorii ani.
*Arderea la facl i emisiile de gaze de sond: Reducerea volumului de gaze arse la facl, precum i a
emisiilor de gaze de sond este un element important n strategia HSE a diviziei Petrom E&P.
Adoptnd obiectivele i strategia cu privire la emisiile de CO2 ale Grupului OMV, Petrom s-a
angajat s promoveze proiecte care s asigure att aprovizionarea cu energie, ct i reducerea impactului
asupra mediului, cauzat de schimbrile climatice. Aceste proiecte fac parte din domeniul energiei
regenerabile, eficienei energetice i soluiilor inovatoare pentru reducerea emisiilor de GHG, n timpul
proceselor industriale i de producie.
3.2.3Managementul durabil al resurselor

A. Managementul resurselor de ap
Petrom folosete apa din mai multe surse pentru operaiunile de rcire, generare de aburi i
procesare industrial. Consumul apei de suprafa a fost de aproximativ 29,52 mil. metri cubi n 2014,
iar consumul de ap subteran a fost de aproape 11,79 mil. metri cubi. Apa uzat (n total 27,72 mil.
metri cubi) este evacuat, dup efectuarea tratamentelor specifice, n instalaiile de tratare a apei din
Petrom sau n cele deinute de autoritile locale.
Obiectivul Petrom este s foloseasca apa ct mai eficient, reducnd impactul asupra comunitilor
locale i a mediului. n acest sens, ei adopta o abordare integrat a managementului resurselor de ap,
unde i alte efecte asupra mediului sunt luate n considerare, cu accent pe prevenirea polurii i
reducerea impactului la surs. Consumul total de ap n Petrom Rafinare a fost redus cu 35%, ntre 2009
i 2014, n principal datorit activitii de restructurare. Apa uzat este deversat dup tratamentele
specifice din instalaiile de tratare.
n ultimii ani de functionare ai rafinriei Arpechim, investiiile n sistemele de management al
apei uzate au dus la mbuntirea indicatorilor de calitate afereni: reducerea cu 50% a consumului
chimic de oxigen, cu 40% a consumului biochimic de oxigen, cu 90% a fenolilor i cu 70% a
amoniacului.
La rafinria Petrobrazi, un proiect n valoare de 34 mil. euro, iniiat n 2009, a inclus msuri
precum curarea i refacerea separatoarelor API (Institutul American de Petrol) de produse petroliere,
reorganizarea tratrii biologice printr-o etap de denitrificare, noi echipamente de msurare i
reabilitarea sistemului de canalizare.
n operaiunile Petrom E&P, se gestioneaz cantiti mari de ap tehnologic - 42 mil. metri cubi (n
anul 2014).
n producia de petrol i gaze, proporia apei de zcmnt poate depi 90%. Petrom E&P
reinjecteaz aproximativ 95% din apa de zcmnt. Cantitile rmase sunt tratate corespunztor i apoi
deversate.
B. Diminuarea impactului deeurilor asupra mediului
Activitile societatii genereaz o varietate de deeuri lichide i solide, incluznd deeuri
petroliere (lam), deeuri chimice, catalizatori uzai i deeuri din construcie. Obiectivul Petrom este s
gestioneze deeurile ntr-o manier care s nu genereze riscuri asupra celor care lucreaz n sau pentru
Petrom, comunitilor locale sau asupra mediului.
Cantitile mari de deeuri periculoase care au fost acumulate ntr-o perioad lung de timp
(batalele din E&P i rafinrii) vor fi supuse unor programe specifice de gestiune a deeurilor n urmtorii
ani. Inca din anul 2008 au fost realizate instalaii de bioremediere, n anul 2009 s-au realizat cldiri de
birouri, garaje,rampe de cntrire i laboratoare. Pentru alte zece instalaii de bioremediere i opt
depozite de deeuri, a fost dezvoltat i demarat o ofert de consultan pentru proiectare, inginerie,
autorizare i supraveghere. Dup finalizare, infrastructura deeurilor va permite Petrom s nceap
lucrrile de decontaminare i abandonare a peste 10.000 de sonde vechi i sute de instalaii de producie.
Aceasta va face ca Petrom s devin cel mai mare deintor i operator privat de infrastructur a
deeurilor din Romnia. De asemenea, Petrom Rafinare a stabilit contracte cu firme specializate n
domeniul gestiunii deeurilor specifice..
C. Gestionarea pierderilor de iei
Secia de fertilizatori a Doljchim acoperea o suprafa de aproximativ 220 de hectare, unde se
regsea multe instalaii ce au fost nchise. Curarea acestei locaii, eliminarea deeurilor i demolarea
instalaiilor nchise a reprezentat o mare provocare n ultimii ani. Petrom se asigur c materialele
rezultate din dezmembrare sunt utilizate n mod optim. Una dintre cele mai mari probleme n domeniul
proteciei mediului este reprezentata de batalele de slamuri fosfo-amoniacale ce au fost nchise,
obinndu-se toate autorizaiile de mediu necesare pentru nchidere.
Gestiunea deeurilor din activitatea de extracie a fost mult mbuntit prin schimbarea
substanelor chimice i a fluidelor de foraj. Aceasta a permis oprirea descrcarii fluidelor de foraj
folosite, deoarece deeurile de foraj au devenit potenial reciclabile. Petrom este prima companie de
petrol care desfoar activitatea de foraj la mare adncime n largul Mrii Negre, folosind, de
asemenea, pentru prima dat, fluid de foraj pe baz de ulei sintetic cu coninut sczut de substane
aromatice. Platforma i echipamentele de foraj au fost instalate astfel nct s se asigure c descrcrile
de deeuri solide i fluide nu se realizeaz n Marea Neagr.
Funcionarea i integritatea tehnic a conductelor sunt monitorizate n mod regulat. Pe lng alte
tehnici utilizate, sectoarele de conducte sunt verificate periodic cu dispozitive specifice, care evalueaz
starea conductelor.
n cazul Petrom E&P numrul pierderilor din conducte rmne ridicat. Majoritatea problemelor sunt
legate de vechimea infrastructurii. n ultima perioada, Petrom E&P a dezvoltat un program, n curs de
desfurare, pentru nlocuirea vechilor conducte cu altele noi, n special n zonele stabilite ca fiind
puncte critice, ca urmare a frecvenei deversrilor. Petrom E&P a dezvoltat planuri specifice de
intervenie pentru fiecare grup de zcminte i a organizat echipe locale de intervenie n caz de pierdere
de iei, precum i punerea la dispoziie a materialelor i echipamentelor necesare. Pierderile minore sunt
gestionate intern, n timp ce pentru cele majore avem contracte cu firme specializate, pentru a aplica
rapid msurile corespunztoare. Activitile referitoare la pierderile de iei sunt reglementate prin
standardul Petrom E&P Planul de prevenire i combatere a polurilor accidentale.
Petrom a nregistrat un total de 16 pierderi semnificative de hidrocarburi (>1.000 litri, nivelurile
3, 4 i 5 pe o scar de la 1 la 5) i 2.591 de scurgeri minore n cursul anului 2014 (2013: 10 i, respectiv,
1.572); cantitatea de hidrocarburi pierdut a fost de 90.674 litri n 2014 (2013: 116.126 litri). Creterea
numrului de pierderi a fost generat de mbuntirea raportrii pierderilor, n special la pierderile de
nivel 1 i 2 i de implementarea sistemului CARE, de raportare online. Pierderi de gaze din conducte
Petrom opereaz o reea mic de distribuie a gazelor naturale, fr nicio staie de compresoare i cu o
lungime total de aproximativ 900 km.
Distribuia gazelor naturale n Romnia este reglementat ca sistem nchis. Balana
volumetric este raportat lunar de Petrom ctre Autoritatea Romn de Reglementare, considernd
consum propriu (nevoile tehnologice, nclzirea birourilor) variaia stocului de gaze n conduct (n
conductele proprii i n sistemele terelor pri) i erorile/toleranele dispozitivelor de msurare a
gazelor. Cauza principal a diferenelor din balana volumelor de gaze o reprezint contoarele de gaze.
Petrom opereaz aproximativ 20.000 de dispozitive de contorizare n teren. Diferena total este sub
nivelul de toleran acceptat pentru contorizarea gazelor.
D. Emisii atmosferice
Unele dintre emisiile provenite de la operaiunile societatii au un potenial impact asupra calitii
aerului, aici fiind incluse dioxidul de sulf, oxizi de azot i hidrocarburile care nu conin metan. Petrom
ncearc s evite, s previn i s reduc emisiile atmosferice pentru a diminua potenialul efect asupra
sntii umane i daunele asupra mediului nconjurtor. Mai multe proiecte de modernizare la
rafinriile Petrom au dus la mbuntiri importante n domeniul proteciei mediului. In trecut cazanele
Babcock de la instalaia de ardere din rafinria Arpechim au fost nlocuite cu arztoare de nalt
eficien, cu nivel sczut de NOx. Automatizarea crete eficiena arderii n aceast instalaie cu pn la
90%, conducnd la reducerea consumului de energie cu 300-400 TJ (TerraJoule)/an (echivalent cu 2 mil.
euro /an) i o scdere a emisiilor de NOx cu 75%, pn la nivelul actual, de sub 100 tone/an.
n rafinria Petrobrazi, programul de nlocuire a arztoarelor a continuat in ultimii ani. n acest
sens, au fost achiziionate arztoare cu nivel sczut de NOx, pentru unitile de cocsare i izomerizare.
Rezervoarele de etanol/ ETBE i MTBE/ETBE au fost dotate cu capace interne plutitoare, rezultnd
reducerea emisiilor atmosferice asociate cu pn la 95%. Rezervoarele au fost vopsite cu straturi de
protecie a reflexiei termice sau radiaiei luminoase de minimum 70%. De asemenea, au fost instalate
noi sisteme de automatizare i control, precum i noi dispozitive de siguran mpotriva incendiilor.
Petrom Marketing a instalat sisteme de recuperare a vaporilor la toate staiile de distribuie
principale, pentru a reduce la minimum emisiile de hidrocarburi. Gradul de acoperire a sistemelor de
recuperare a vaporilor n staiile de distribuie a crescut n ultimii doi ani cu 96%.
E.Biodiversitate
Biodiversitatea reprezint o responsabilitate principal n dezvoltarea durabil. Petrom acord o
atenie deosebit operaiunilor din zonele de conservare a naturii, solicitnd angajamentul specialitilor
i asociaiilor din acest domeniu. Procesele sunt planificate pe baza unor studii i evaluri, cu scopul de
a identifica riscurile i de a dezvolta planuri specifice pentru o monitorizare atent.
F.Transport
Pentru transportul ieiului, gazelor, produselor petroliere i petrochimice, Petrom folosete o
structur logistic format dintr-o reea de conducte, autocisterne cu carcas dubl, nchiriate pentru
transportul rutier, precum i mijloace specifice pentru asigurarea transportului pe calea ferat.
Transportul feroviar reprezint 80-85% pentru livrrile de produse din rafinrii i 30% pentru livrrile de
iei din zona de producie, n timp ce transportul rutier reprezint 8-10% pentru livrrile de produse din
rafinrii. Transportul prin conducte reprezint 6,5-10% din livrrile de produse din rafinrii i 70% din
livrrile de iei din zona de producie. Orice mijloc de transport nchiriat de la contractori trebuie s fie
certificat de o autoritate competent de reglementare i s ndeplineasc toate cerinele din acordurile
naionale i internaionale relevante.
G. Impactul produselor OMV Petrom asupra mediului
Ca urmare a Reglemetrilor Grupului OMV, ncepnd cu 2006, Petrom a investit n divizia Rafinare,
pentru a avea capabilitatea de a produce la nivelul standardelor Uniunii Europene. Astfel, o nou
instalaie destinat produciei de benzin cu un coninut redus de sulf a fost pus n funciune la
Petrobrazi. Instalaia de posttratare, aferent cracrii catalitice, are o capacitate de peste 700.000 de tone,
iar investiiile s-au ridicat la mai mult de 90 mil. euro. ncepnd cu 2009, Petrom a atins capacitatea
complet pentru a produce combustibili Euro V.
n 2014, 80% din benzina vndut de Petrom nu coninut sulf (coninutul de sulf mai mic de 10
ppm), iar 18% a avut un coninut de sulf ntre 150 i 700 ppm. De asemenea, 80% din benzina vndut
la staiile de alimentare a avut un coninut de hidrocarburi aromatice de maximum 35%, iar 20% a avut
un coninut de hidrocarburi aromatice cuprins ntre 38 i 42%.
Msuri pentru implementarea REACH n Petrom
Petrom au avut spre vnzare numai benzin cu minimum 8,51% bio-ETBE (echivalentul a
minimum 4% bioetanol) i motorin cu minimum 4% FAME (biocomponent). Pentru reeaua de 659 de
staii din Romnia i Moldova, se ofera GPL n cadrul a 68 de staii de alimentare, acestea reprezentnd
aproximativ 10% din totalul staiilor. Implementarea REACH Regulamentul European nr. 1907/2006
pentru nregistrarea, Evaluarea, Autorizarea i Restricia Produselor Chimice (REACH) a intrat n
vigoare n iunie 2008. Deoarece acest regulament este obligatoriu pentru fiecare companie din Uniunea
European care produce sau import (din afara Comunitii Europene) produse chimice (substane i
amestecuri) i, de asemenea, pentru utilizatorii de produse chimice (produse de alte companii), compania
OMV Petrom este foarte interesat s abordeze i s aplice cea mai bun strategie pentru implementare.
Principalele msuri pentru a implementa Directiva REACH sunt menionate mai jos:
*O echip destinat implementrii REACH a fost creat n 2008, avnd membri din toate diviziile
Petrom. La nivel local, fiecare divizie i-a stabilit echipe cu sarcini specifice.
*Procesul de prenregistrare, n sistemul IT REACH, a tuturor substanelor produse/importate de ctre
companie a fost finalizat la sfritul anului 2008. Astfel, a fost publicat, fr nici un cost, un pachet
minim de informaii referitoare la substanele produse prin procesele de rafinare i chimice.
* Directoratul Petrom a aprobat o Directiv Corporativ care a stabilit cadrul de implementare a
directivei europene REACH n toat compania. Urmtoarea etap, dup prenregistrare, este
nregistrarea substanelor la Agenia European pentru Substane Chimice - ECHA (Helsinki). Aceasta
presupune colectarea tuturor datelor relevante, pregtirea unui dosar tehnic pentru fiecare substan
(aciune care necesit costuri) i depunerea acestora la ECHA. n acest scop, Petrom beneficiaz de
suportul consoriilor relevante de rafinrii din care OMV R&M face parte n prezent (de exemplu,
CONCAWE - pentru majoritatea produselor petroliere, LOA - pentru olefine i produse aromatice,
FERC - pentru compui oxigenai de combustibil). Divizia Rafinare a luat toate msurile necesare i a
alocat resursele adecvate pentru implementarea proceselor referitoare la nregistrarea substanelor sub
incidena REACH.
Conformarea cu cerinele legale
Conformarea cu reglementrile de mediu este monitorizat la nivel de punct de lucru, precum i la
nivel de segment de afacere, prin utilizarea unor aplicaii IT.. n 2005, un amplu proces a fost iniiat
pentru reactualizarea autorizaiilor de mediu i a programelor de conformare aferente. n Petrom sunt
efectuate cu regularitate audituri HSE, de conformare legal, pentru verificarea tuturor activitilor.
Urmrirea sistematic, bazat pe sisteme IT adecvate, permite identificarea riscurilor de neconformitate,
astfel nct s poat fi luate msurile necesare n timp util.
n Petrom Marketing, toate depozitele i staiile de alimentare au realizat msurile de protecie a
mediului impuse prin programele de confomare. Neconformitile se refer, n cea mai mare parte, la
poluarea istoric, nante de 2004. n prezent, Petrom Marketing a lansat 16 proiecte de decontaminare
pentru fostele depozite operaionale, care au fost supuse demolrii i lucrrilor de curare. Compania a
primit amenzi pentru neconformitate n valoare de 0,44 mil. euro n 2009 (n 2008: 0,55 mil. euro).
Amenzile se refer la incidentele de mediu, inclusiv pierderile i depirea limitelor la deversare,
neconformiti la gestionarea deeurilor, precum i la depirea termenelor de realizare a msurilor
stabilite prin autorizaii i rapoarte de inspecie.
3.3 Cheltuieli i investiii pentru ecologie si protecia mediului
ncepnd cu 2007, Petrom aplic o metod standardizat , urrmrindu-se n continuare diminuarea

impactului asupra mediului prin identificarea, colectarea i analizarea informaiei fizice, cu privire la
utilizarea, fluxurile i destinaiile energiei, apei i materialelor (inclusiv deeurilor), precum i a
informaiei monetare, cu privire la costurile aferente mediului nconjurtor, venituri i beneficii.
Metoda se bazeaz pe un document director al Federaiei Internaionale a Contabililor (IFAC) i
al diviziei pentru Dezvoltare Durabil a Naiunilor Unite (UNDSD), dezvoltat n vederea obinerii unor
date relevante de mediu, comparabile la nivel internaional. Petrom se concentreaz, n principal, pe
informaia monetar referitoare la protecia mediului, precum i pe prevenie. Cheltuielile referitoare la
instalaiile, activitile i proiectele derulate pentru protecia mediului i/sau reducerea impactului
negativ asupra mediului sunt colectate i centralizate ntr-un mod standardizat.
ntr-un singur an Petrom a cheltuit 818.393.252 lei pentru aciuni de protecia mediului i
prevenie, din care 260.807.558 lei reprezint investiii i 557.585.695 lei reprezint cheltuieli cu
personalul intern, servicii contractate de la teri, taxe i contribuii pentru activitile cu relevan de
mediu, ca remedieri , cercetare i dezvoltare, gestionarea deeurilor, mentenana echipamentelor, precum
i consumul de ap, energie, materiale operaionale i deprecierea aferent echipamentelor cu relevan
de mediu.
Si in viitor societatea va continua s isi concentreze eforturile n vederea diminurii/eliminrii
impactului activitilor Petrom asupra mediului, n special pentru:
*consolidarea i alinierea proceselor care asigur conformarea cu legislaia de mediu;
*gestionarea deeurilor i prelucrarea/eliminarea deeurilor istorice;
*mbuntirea planurilor i exerciiilor de combatere i prevenire a pierderilor de iei
3.4 Desfiintarea unui deposit de produse petroliere
3.4.1. Descrierea proiectului

a. Detalii de amplasament
Suprafata totala a amplasamentului este de 46.614 m.p. cuprinzand urmatoarele suprafete :
-drumuri de acces si platforme -18.322 mp ;
-cladiri 7941 mp ;
-parc rezervoare de stocare -1920 mp ;
-retele tehnologice -755 mp ;
-suprafata libera -17.676 mp.
Accesul rutier se realizeaza din str.Caraiman.
Scopul si necesitatea proiectului :
Instalatiile tehnologice din cadrul depozitului au fost construite si puse in functiune in anul 1962. In
perioada 2000-2004 s-au executat moderinzari in depozit. In anul 2012 s-a hotarat inchiderea
depozitului. In prezent, instalatiile sunt golite, curatate si securizate.
3.4.2 Descrierea lucrarilor
Se propune dezafectarea depozitului de produse petroliere, prin desfiintarea tuturor instalatiilor aflate pe
amplasamentul depozitului si demolarea tuturor cladirilor si a platformelor aferente.
Executarea lucrarilor de demolare presupune urmatoarele etape succesive :
-securizarea zonei;
-limitarea acesului in perimetrul de lucru;
-debransarea completa a cladirii de la utilitati.
-dezechiparea constructiei;
-demolarea propriu-zisa.
Dezechiparea constructiei se face prin executarea urmatoarelor operatii:
-demontarea elementelor instalatiilor functionale ale constructiei;
-demontarea foilor de geam;
-demontarea tamplariei interioara si exterioara;
-demontarea placajelor si pardoselilor
Organizarea de santier
Pentru organizarea de santier beneficiarul dispune de un teren in suprafata de circa 46.614 m2, pe
care se gasesc platforme si drumuri betonate in suprafata de 18.322 m2 , imprejmuit si racordat la
reteaua e alimentare cu energie electrica, apa si canal.
In vederea executarii lucrarilor de desfiintare se vor realiza urmatoarele:
- marcarea si imprejmuirea zonei de lucru;
- marcarea platformelor destinate spatiilor specifice lucrarilor de santier si pentru depozitarea
materialelor;
- marcarea si amenajarea platformelor pentru parcarea utilajelor de constructie (autovehicule, buldozer,
excavator, autobasculante, macara, etc.);
- amplasarea de containere standardizate pentru servicii igienico-sanitare in timpul executiei lucrarilor
de desfiintare, toalete ecologice pentru muncitori la locul de munca;
- asigurarea utilitatilor pentru organizarea de santier (apa potabila imbuteliata pentru necesarul
personalului); - amenajarea locatiei pentru colectarea deseurilor menajere si a celor reciclabile, metal,
plastic, etc. si dotarea cu europubele ecologice;
- amenajarea unui punct de alimentare cu carburanti a utilajelor, respectiv o platforma betonata pentru
depozitarea butoaielor metalice, in apropierea canalizarii industriale care duce la separator astfel incat sa
nu apara suspiciunea contaminarii solului in timpul demolarii cauzat de combustibilul necesar
alimentarii utilajelor;
- aprovizionarea cu materiale se va efectua in mod esalonat, functie de faza de lucru; Pentru executarea
lucrarilor in cele mai bune conditii tehnice de securitate si protectia muncii si cele de prevenirea si
stingere a incendiilor, se vor respecta toate instructiunile elaborate de conducerile societatilor implicate,
documentatiile tehnice, normele si normativele in vigoare, prevederile din caietele de sarcini intocmite
pentru lucrarile ce urmeaza a se executa. Organizarea de santier presupune si asigurarea cu urmatoarele
echipamente necesare desfasurarii activitatii de desfiintare a depozitului :
- containere metalice 2,5x6,0 m, pentru birouri;
- containere metalice 2,5x6,0 m, cu destinatia de magazii pentru scule si materiale;
- containere metalice 2,5x6,0 m, cu destinatia de vestiare pentru personal;
- toalete ecologice;
- un pachet de incendiu tip A, ce cuprinde urmatoarele: furtune tip C; racorduri de refulare tip C;
cheie pentru racorduri tip A, B, C; teava de refulare; rangi de fier; galeti din tabla; 1 stingator portabil cu
CO2 de 6 kg; 1 stingator portabil cu praf si CO2 de 6 kg; 1 stingator carosabil cu spuma chimica; 1
dulap pentru materiale de aparare impotriva incendiilor.
3.4.3 Tipuri si cantitati de deseuri estimate a fi generate de proiect
In Tab 3.4.1 Cantitatea de deseuri rezultate in urma activitatii de desfiintare a depozitului

petrolier, sunt centralizate deseurile rezultate in urma activitatii de desfiintare a depozitului petrolier .
Tab.3.4.1 Cantitatea de deseuri rezultate in urma activitatii de desfiintare a depozitului petrolier

Denumire deseu Sursa deseu Cantitatea T Cod Deseu
Beton Demolari cladiri , platforme 23520 170101
Caramida Demolare cladiri 1845 170102
Metal Dezafectare rezervoare, conducte constructii 500 170405
metalice , cale ferata 170407
Sticla Demolarea spatiilor vitrale ale cladirilor 5 170202
Lemn Demolarea sarpantei cladirii 9 170201
Vata minerala Dezafectarea rezervoarelor , conductelor 13 170604
Corton Bituminos Demolari cladiri 4 170603
Placi azbociment Demolare invelitori cladiri 9 170601
DEEE-uri Dezmembrarea echipamentelor electrice 0.2 160214
Ulei de transformator cu Dezafectare post TRAFO 0.1 130301
continut de PCB
Plastic (PVC) Deazafectarea cladirilor (ferestre , usi) 2 170203
TOTAL 25907.3
In total rezulta o cantitate de 25907.3 t de deseuri , dintre care 23520 beton rezultat in urma demolarii
cladirilor si a platformelor .
Echipamentele utilizate sunt :
Excavator longfront ;
Excavatoare clasice ;
Incarcator frontal ;
Pulverizator ;
Picon hidraulic ;
Aparate oxiacetilenice si cu plasma ;
Aparate de sudura autogena ;
Foarfeci mecanice ;
Autobasculante.
Alimentarea cu apa a platformei pe timpul derularii proiectului:
Prin specificul proiectului, dezafectarea unor instalatii si cladiri, apa nu reprezinta o utilitate
determinanta fiind utilizata doar pentru uzul personalului implicat si eventual pentru umectarea
materialelor demolate pentru diminuarea emisiilor de pulberi. Apa potabila necesara consumului unei
medii de 25 persoane pe zi va fi asigurata de executantul lucrarii din surse autorizate in sistem
imbuteliat. Apa necesara pentru uzul igienico-sanitar al personalului se va asigura din sistemul zonal .
Pentru situatiile in care se impune umectarea materialelor demolate pentru a limita emisiile de pulberi se
estimeaza un consum de apa de 10 litri pentru o tona de materiale (deseuri) rezultate din demolari.
Consumul zilnic va fi de 1 m3, aferent la 100 tone deseuri din constructii/zi. Apa va fi asigurata din
sistemul zonal .
3.4.4 Managementul apelor uzate

Activitatea de dezafectare nu genereaza alte ape uzate in afara celei rezultate din consumul
igienico-sanitar al personalului care a fost estimata la 0,75 m3/zi. Caminele si canalizarile se
dezafecteaza in ultima etapa a proiectului, astfel incat apa uzata va fi preluata de canalizarea existent.
- Amplasamentul aferent desfasurarii lucrarilor prevazute de proiect se afla in intravilanul municipiului.
Ariile naturale protejate si siturile de importanta comunitara ale judetului sunt situate la distante mari
fata de amplasamentul depozitului S.C. OMV PETROM S.A., astfel incat se poate afirma ca activitatile
de dezafectare/demolare la cota zero a depozitului nu vor afecta biodiversitatea.
- Respectarea consecventa a masurilor de gestionare a deseurilor rezultate va garanta un impact
nesemnificativ al proiectului asupra sanatatii umane si asupra factorilor de mediu;
- Avand in vedere consumul foarte redus de apa se poate concluziona ca proiectul propus nu are impact
semnificativ negativ asupra acestui factor de mediu.
- Impactul generat de activitatile de dezafectare a instalatiilor care fac obiectul prezentei lucrari, asupra
atmosferei, in conditiile unei bune organizari de santier si a respectarii normelor si reglementarilor de
securitate a muncii specifice si de mediu, se considera a fi redus, local, temporar si reversibil.
- Se poate aprecia ca, prin masurile prevazute inca din faza de proiectare si prin respectarea de catre toti
cei implicati in proiect a masurilor specificate impactul negativ produs asupra solului este
nesemnificativ, temporar, local si reversibil
- In procesul de desfiintare a depozitului, operatia de taiere cu flacara oxiacetilenica a utilajelor si
conductelor se va realiza cu respectarea stricta a masurilor de securitate si sanatate in munca si a
Normelor de siguranta specifice. Masurile adoptate in utilizarea substantelor periculoase necesare in
procesul de dezafectare, asigura reducerea impactului asupra factorilor de mediu si a sanatatii si
securitatii personalului, la nivel minim acceptabil;
- Realizarea proiectului Lucrari de dezafectare depozit produse petroliere OMV va genera un impact
redus, local, temporar si reversibil asupra sanatatii umane si a factorilor de mediu iar la finalizarea
acestuia se va reda intravilanului municipiului o suprafata de teren de 46.614 m2 care va putea fi
pregatita in vederea unei viitoare destinatii permise de planurile de urbanism si amenajare a teritoriului
avand astfel un efect pozitiv asupra peisajului zonei.
3.4.5 Masuri privind ecologia si protectia mediului
In timpul realizarii investitiei:

1. Factor de mediu APA
- verificarea starii retelelor de canalizare aferente instalatiei, conducte, pardoseli si utilizarea numai a
conductelor din zona, care nu sunt sparte sau colmatate;
- apele uzate evacuate in canalizare se vor monitoriza permanent, in vederea depistarii la timp
a surselor de poluare si luarea de masuri de remediere;
- in momentul constatarii depasirilor, se vor intrerupe imediat operatiunile de spalare/decontaminare,
pana la remedierea situatiei;
Fiind vorba doar de ape menajere , acestea vor fi supuse procesului de epurare .
Procesul de epurarea este realizat prin trei faze de epurare, mecanic, chimic i biologic n vederea
obinerii unui randament ridicat de ndeprtare a impuritilor existente n apele reziduale brute.
2. Factor de mediu AER
- evitarea desfasurarii activitatilor de demolare in timp de furtuna;

- utilizarea in perioada de executie exclusiv a unor echipamente si utilaje conforme din punct de
vedere tehnic cu cele mai bune tehnologii existente;
- asigurarea unui management corect al materialelor/ deseurilor rezultate din activitatea de desfiintare;
- oprirea motoarelor vehiculelor in intervalele de timp in care se realizeaza descarcarea/incarcarea
materialelor/deseurilor;
- in cazul vehiculelor deschise de transport al materialelor/deseurilor se vor utiliza prelate pentru
limitarea emisiilor de particule in atmosfera.
- umplerea gropilor rezultate din excavatii se va face cu pamantul excavat din aceeasi groapa, pentru a se
impiedica amestecul de pamant posibil infestat cu produs petrolier;
- acoperirea depozitelor de moloz ce pot genera pulberi, mai ales in perioadele cu vanturi puternice;
- folosirea de utilaje si echipamente de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de
minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera si cu IPT-urile la zi ;
- utilizarea de combustibili cu continut redus de sulf, conform prevederilor legislative in vigoare;
- se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce desevesc santierul, mai ales pentru cele care transporta
materiale rezultate din demolarea cladirilor ce pot elibera in atmosfera particule fine; de asemenea,
transportul acestor materiale se va face sub prelata;
- obiectivul va fi prevazut cu instalatii si echipamente corespunzatoare pentru prevenirea si stingerea
incendiilor;
- umectarea periodica a drumurilor din interiorul obiectivului si a materialului ce urmeaza a fi incarcat,
pentru minimizarea cantitatilor de praf raspandite in atmosfera;
- reducerea vitezei de circulatie pe drumurile publice a vehiculelor grele pentru transportul deseurilor; -
diminuarea la minim a inaltimii de descarcare a materialelor care pot genera emisii de particule;
- curatarea rotilor vehiculelor la iesirea din santier pe drumurile publice;
Procedeele de purificare a aerului urmaresc reducerea concentratiilor de poluanti sub limitele
legale, stabilite prin standard. Se utilizeaza 2 procedee de purificare a aerului:
- fizice, pe cale uscat sau umed
- procedee chimice.
3. Factori de mediu SOL/SUBSOL
-prin organizarea de santier se vor amenaja platformele pentru depozitarea deseurilor rezultate din
activitate, locurile de parcare si de alimentare cu carburanti ale utilajelor;
- operatiile de golire si curatare a instalatiilor/utilajelor care, eventual, mai contin diverse deseuri se vor
executa de catre firme specializate astfel incat sa previna poluarea solului, subsolului sau producerea
unui incident (incendiu, explozie);
- materialele metalice si nemetalice rezultate din dezafectare vor fi colectate, stocate si depozitate in
vederea evacuarii pe sortimente, pe o platforma betonata, special destinata acestui scop;
-manipularea si transportul spre valorificare a deseurilor/materialelor se vor realiza cu respectarea
cerintelor privind protectia factorilor de mediu;
-operatiile de manipulare si transport spre depozitare finala a deseurilor nevalorificabile - zidarie, beton,
vata minerala, etc., la halda de deseuri, se vor realiza cu respectarea cerintelor privind protectia
factorilor de mediu; -manipularea si transportul pentru tratare/eliminare finala a deseurilor valorificabile
periculoase, in cazul in care vor fi identificate pe timpul activitatii de demolare, se vor realiza de firma
specializata care va efectua operatiile cu respectarea cerintelor in vigoare privind protectia sanatatii
umane si a factorilor de mediu;
-interzicerea imprastierii pe amplasament si antrenarii in afara acestuia a solului din zonele posibil
contaminate cu produse petroliere;
-instruirea corespunzatoare a personalului desemnat pentru gestiunea, depozitarea si manevrarea
deseurilor si a personalului ce va desfasura activitatea de desfiintare cu privire la masurile de protectie a
sanatatii umane si a factorilor de mediu ;
-In timpul lucrarilor de desfiintare se va demara si procedura de investigare detaliata a gradului de
contaminare a amplasamentului;
-La finalizarea lucrarilor de desfiintare a depozitului se va realiza Studiul de evaluare a riscului si
reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari. Ecologizarea zonelor, identificate prin Studiul
de evaluare de risc ca fiind contaminate, se va realiza in baza unui certificat de urbanism si a unui nou
proiect ;
-interzicerea efectuarii de interventii la mijloacele de transport si echipamente la locul lucrarii, pentru a
evita scapari accidentale de produs petrolier;
-achizitionarea de material absorbant si interventia prompta in cazul scurgerilor de produse petroliere,
chiar pe suprafetele betonate, pentru a evita migrarea lor pe portiunile de sol/subsol;
-operatiile de golire si curatare a utilajelor ce mai contin diverse deseuri se vor executa astfel incat sa
previna poluarea solului, subsolului sau producerea unui incident (incendiu, explozie);
-respectarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor;
-deseurile inerte generate din demolarea instalatiei se vor transporta in vederea depozitarii finale, intr-un
depozit de astfel de deseuri, autorizat din punct de vedere al mediului;
-deseurile periculoase rezultate din dezafectarea/demolarea instalatiei, vor fi preluate de operatori
economici autorizati punct de vedere al protectiei mediului,cf. Legii nr.211/2011 ;
4. Fauna si flora
- gestionarea corespunzatoare a deseurilor generate de activitatea de constructie; nu se vor realiza
depozite neorganizate, in afara organizarii de santier.
5. Protectia asezarilor umane
- utilizarea unor echipamente performante care sa genereze nivele minime de zgomot si astfel disconfort
minim vecinatatilor platformei industriale;
- toate masurile propuse pentru factor de mediu aer se pot considera ca avand o componenta cu efect si
asupra sanatatii umane (calitatea aerului in zonele invecinate).
IV. Conditii care trebuie respectate :
1. In timpul realizarii proiectului:
Se impun urmatoarele reguli generale :
- se va reduce riscul de antrenare a emisiilor de praf care apar in timpul executiei lucrarii prin
stropirea in permanenta a zonelor de lucru ;
- utilizarea de tehnici si tehnologii care sa nu provoace disconfort si sa prezinte siguranta pentru
calitatea factorilor de mediu ;
- mijloacele de transport sunt protejate corespunzator pentru a se evita imprastierea deseurilor;
- se vor utiliza echipamente si utilaje intr-o stare tehnica corespunzatoare, certificate de organe
competente in domeniu ;
- exploatarea utilajelor in limitele parametrilor normali de functionare ;
- drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se
reduce emisia de pulberi;
- carburantii necesari realizarii investitiei se vor depozita in spatii amenajate, cu respectarea
reglementarilor in vigoare privind protectia mediului;
- se interzice spalarea mijloacelor auto sau repararea acestora in incinta organizarii de santier;
- se vor asigura dotari corespunzatoare pentru curatarea rotilor autovehiculelor la iesirea pe
drumurile publice ;
- deseurile rezultate din activitate sunt colectate selectiv in pubele tipizate si sunt preluate de catre
serviciile specializate; deseurile reciclabile vor fi valorificate prin agenti economici reglementati din
punctul de vedere al protectiei mediului ;
- in mod obligatoriu, accesul utilajelor, autovehiculelor, orice transport greu se va desfasura cu
masuri de protectie a zonelor rezidentiale ;
- se interzice afectarea sub orice forma a vecinatatilor amplasamentului studiat ;
- personalul ce va realiza lucrarile va fi instruit asupra surselor de risc existente pe amplasament,
inclusiv : traseele pe care se poate circula, masurile ce trebuie luate in caz de incidente/accidente,
locurile de adunare, echipamente de protectie, semnalele de alarmare/evacuare, etc. in conformitate
cu prevederile Raportului de Securitate si Planului de Urgenta Interna intocmite pentru
amplasament.
Monitorizarea cantitativa si calitativa a urmatorilor parametrii :

calitatea aerului : analiza lunara pentru pulberi sedimentabile, cu prelevare continua de 30 zile;
prelevare lunara de pulberi in suspensie ;
raport privind gestionarea apelor uzate generate de pe amplasamentul organizarii de santier si din
spalarea utilajelor frecventa- lunar;
prelevarea probelor de sol, in vederea analizarii gradului de contaminare, se va realiza
concomitent cu lucrarile de dezafectare a depozitului (probele se vor preleva de sub rezervoare, de
sub platformele betonate si pe traseul conductelor tehnologice), cat si de la limita amplasamentului ;
date privind consumul lunar de carburant si numarul de utilaje active pe santier ;
zgomot : masuratori lunar ale nivelului de zgomot la limita amplasamentului, in timpul
desfasurarii lucrarilor de desfiintare ;
deseuri : raportul privind gestiunea deseurilor generate in timpul lucrarilor de demolare va
contine: tipurile de deseuri codificate conform HG 856/2002, cantitatile rezultate din activitate,
destinatia finala a acestora; se vor prezenta contractele incheiate cu agenti economici autorizati
pentru preluarea fiecarui tip de deseu in vederea tratarii/eliminarii/reciclarii din punct de vedere al
protectiei mediului la finalizarea lucrarilor;
- monitorizarea in timpul demolarii trebuie sa se realizeze pe tot parcursul desfasurarii acesteia;
- raportul ce va cuprinde rezultatele monitorizarii parametrilor prezentati anterior va fi inaintat catre
APM
2. In timpul inchiderii, dezafectarii, refacerii mediului si postinchidere :
- La finalizarea lucrarilor de desfiintare a depozitului se va realiza Studiul de evaluare a riscului si
reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari. Ecologizarea zonelor, identificate prin
Studiul de evaluare de risc ca fiind contaminate, se va realiza in baza unui nou certificat de urbanism
si a unui nou proiect ;
- amplasamentul se va reda in conditii de siguranta si se vor indeparta pentru recuperare, eliminare,
instalatiile, echipamentele, deseurilor, materialele sau substantele pe care acestea le contin si care pot
genera poluarea mediului;
- inchiderea si ecologizarea obiectivului se va face in conditii de siguranta pentru comunitatea locala
si pentru mediu ;
- dupa obtinerea autorizatiei de desfiintare a depozitului, se va elabora un grafic de lucrari, care va fi
prezentat la APM si GNM-CJ ;
Concluzii
Petrom, membru al Grupului OMV, este cel mai mare productor de iei i gaze din sud-estul
Europei. Segmentele de activitate ale Petrom sunt: Explorare i Producie, Gaze i Energie i Rafinare i
Marketing.
Cheltuielile estimate cu depoluarea i dezafectarea vechilor instalaii Petrom au crescut de
aproape patru ori dup privatizare. Statul va achita pn n 2034 aproape 600 milioane euro pentru
decontaminarea i dezafectarea sondelor nchise i instalaiilor Petrom, n condiiile n care a ncasat
669 milioane euro cnd care a vndut austriecilor de la OMV 33,34% din aciunile companiei. Suma
presupus de decontaminare i dezafectare este doar una relativ. Ea crete an de an, n funcie de noile
obligaii care revin OMV-Petrom. Numai nchiderea Arpechim Piteti, decis de austrieci, cost statul
romn peste 400 milioane euro.
Unul dintre obiectivele Petrom este de a diminua impactul operaiunilor sale asupra mediului,
prin reducerea deeurilor, a emisiilor i evacurilor n atmosfer i prin utilizarea eficient a energiei.
mbuntirea eficienei energetice reprezint un obiectiv major pentru diviziile Petrom.
Conform studiilor de benchmarking realizate de Solomon Associates, Indexul Intensitii Energetice
(EII) al combustibililor din cadrul rafinriilor Petrom a fost redus semnificativ n ultimii ani.
Petrom E&P a demarat o serie de analize ample, la nivelul Grupurilor de Zcminte, cu scopul
de a dezvolta studii de baz pentru toate sursele de emisie a GHG, inclusiv cuantificarea emisilor pentru
fiecare tip de surs.
In studiul de caz propus Desfiintarea unui deposit petrolie in cadru OMV Petrom se urmareste
pasii necesari pentru desfiintarea tuturor instalatiilor aflate pe amplasamentul depozitului si demolarea
tuturor cladirilor si a platformelor aferente, categoriile si cantitatile de deseuri estimate a fi generate de
proiect si masurile necesare pentru etapa de ecologizare si protectie a mediului in zona afectata .
Si in viitor societatea va continua s isi concentreze eforturile n vederea diminurii/eliminrii
impactului activitilor Petrom asupra mediului, n special pentru:
*consolidarea i alinierea proceselor care asigur conformarea cu legislaia de mediu;
*gestionarea deeurilor i prelucrarea/eliminarea deeurilor istorice;
*mbuntirea planurilor i exerciiilor de combatere i prevenire a pierderilor de iei
Bibliografie
Bebeselea Adriana , Kurti Veronica , Tames Ancuta - Politici de mediu , Ed. Eurostampa ,
Timisoara 2013
Buzoianu Angela Daniela Strategii si politici economice de combatere a poluarii in Industria de

Petrol , Ed. UPG Ploiesti , 2012
Gavrilescu Elena - Surse de poluare si agenti poluanti ai mediului , Ed Sitech , Craiova 2007
Munteanu Constantin , Dumitrascu Mioara , Iliuta Alexandru-Ecologie si protectia calitatii
mediului Ed. Balneara 2011
Toader Liviu , Petrescu Marius Gabriel , Ilinca Constantin Risc , calitate si management de
mediu , Ed UPG Ploiesti , 2008
Trimbitasu Eva Fizio-chimia mediului . Factori de mediu si poluantii lor , Ed UPG Ploiesti ,
2008
www.anpm.ro
www.capital.ro
www.energyreport.ro
www.investenergy.ro
www.mediafax.ro
www.monitoruloficial.ro
www.omvpetrom.ro

Ecologie Si Protectia Mediului. Studiu de Caz Realizat La Omv Petrom

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecologie Si Protectia Mediului. Studiu de Caz Realizat La Omv Petrom

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Petrol&Gaze Ploiesti

Facultatea de Stiinte Economice

Profesor coordonator Studenti

Cap I Aspecte teoretice privind ecologizarea si protectia mediului ........................................................... 3

Cap I Aspecte teoretice privind ecologizarea si protectia mediului

1.1 Notiuni introductive

1.2 Principii si planuri de actiune pentru ecologizarea si protectia mediului

Cap II Prezentarea Companiei

2.1 Scurt istoric

2.2 Prezentarea obiectului de activitate

2.3 Prezentarea resurselor intreprinderii

Fig 2.1 Evolutia profitului net *

*Prelucrarea datelor din Rapoartele anuale OMV Petrom

3.1Cheltuieli estimate cu depoluarea si dezafectarea

Cheltuielile estimate cu depoluarea i dezafectarea vechilor instalaii Petrom au crescut de

Sume recuperabile de la statul romn

Fig 3.1 Evolutia datoriilor Statului Roman catre OMV Petrom cu

Date prelucrate conform estimarilor www.capital.ro

3.2 Ecologie si protectia mediului in Cadrul OMV Petrom

Abordarea aspectelor de mediu

3.2.1 Managementul energetic

mbuntirea eficienei energetice reprezint un obiectiv major pentru diviziile Petrom.

3.2.2 Abordarea schimbrilor climatice

3.2.3Managementul durabil al resurselor

3.3 Cheltuieli i investiii pentru ecologie si protecia mediului

ncepnd cu 2007, Petrom aplic o metod standardizat , urrmrindu-se n continuare diminuarea

3.4 Desfiintarea unui deposit de produse petroliere

3.4.1. Descrierea proiectului

In Tab 3.4.1 Cantitatea de deseuri rezultate in urma activitatii de desfiintare a depozitului

Tab.3.4.1 Cantitatea de deseuri rezultate in urma activitatii de desfiintare a depozitului petrolier

3.4.4 Managementul apelor uzate

3.4.5 Masuri privind ecologia si protectia mediului

In timpul realizarii investitiei:

2. Factor de mediu AER

- evitarea desfasurarii activitatilor de demolare in timp de furtuna;

3. Factori de mediu SOL/SUBSOL

Monitorizarea cantitativa si calitativa a urmatorilor parametrii :

Buzoianu Angela Daniela Strategii si politici economice de combatere a poluarii in Industria de

S-ar putea să vă placă și