STUDIU DE CAZ PRIVIND LOGISTICA MARFURILOR LA

S.C. LUKOIL S.R.L.

2.1. DESCRIEREA SOCIETATII
Pe data de 25 noiembrie 1991 a fost infiintata compania de stat
LangepasUraiKogalymneft din Federatia Rusa, care includea asociatiile de productie
Langepasneftegas, Uraineftegas, Kogalymneftegas si cateva capacitati de procesare a titeiului.
Acronimul LUK a luat nastere de la numele companiei LangepasUraiKogalymneft. Compania
LUKoil a fost inmatriculata la data de 22 aprilie 1993 la Registrul Comertului din Moscova.
In anul 1998 sunt achizitionate pachetele de actiuni la rafinaria Petrotel (Romania). In
1999 sunt achizitionate rafinariile din Odessa (Ukraina) si Neftochim-Burgas (Bulgaria).
Procesarea titeiului si distributia produselor petroliere de catre compania LUKoil
genereaza efecte colaterale benefice asupra altor sectoare din cadrul economiei romanesti: Oil
Terminal Constanta, Concept, transportatorii auto si pe cale ferata, companiile din sectorul
telecomunicatiilor si altele.
Numarul statiilor de distributie a carburantilor Lukoil in Romania a crescut continuu in
ultimii ani. Scopul principal al acestei extinderi il reprezinta necesitatea oferirii unor produse de
calitate posesorilor de automobile.
IStatiile de distributie a carburantilor LUKoil ofera 2 carburanti pe larg acceptati in
Romania si 2 carburanti de top. Din prima categorie fac parte carburantii:

Benzina fara plumb COR 95 EURO LUK Benzina

Motorina 0.035% S MOTORINA EURO L Diesel

Cea de-a doua categorie include doi carburanti meniti sa satisfaca exigentele celor mai
sofisticati consumatori:

Benzina fara plumb COR 98 SUPER EURO LUK Benzina

Motorina 0.005% S MOTORINA SUPER EURO L Diesel

Compania LUKoil ofera un nou produs, ca raspuns la cerintele de inalt standard

clientilor. Cardul LUKoil este un suport de tranzactie standardizat, securizat, informatizat. In
functie de necesitatile dumneavoastra de consum, va putem pune la dispozitie urmatoarele tipuri
de carduri:

Cardul Corporativ de Debit;

Cardul Corporativ de Credit.

Cardul LUKoil va ofera posibilitatea de a tranzactiona carburanti in peste 100 statii din
Romania si in viitor din Ungaria si Moldova. Reteaua de statii LUKoil din Romania este in
continua crestere urmand ca, pana la sfarsitul anului, reteaua de benzinarii din Romania va avea
un numar de 300 de statii. Sistemul de tranzactionare cu Card LUKoil este conceput astfel incat
sa asigure o imagine clara a tuturor tranzactiilor efectuate cu aceste carduri. Accesul se va putea
face pe baza unei parole unice, aleasa de client, 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana.
2.2. STRUCTURA ORGANIZATORICA LA S.C. LUKOIL S.R.L.
Prin organizarea structurala se asigura modelarea organizarii procesuale, in conformitate
cu necesitatile si posibilitatile fiecarei organizatii. Principala expresie a organizarii structurale o
reprezinta structura organizatorica. Notiunea de structura organizatorica a fost abordata in
numeroase lucrari, asupra sa nu s-a ajuns la o definire riguros stiintifica, in masura sa intruneasca
consensul specialistilor. Consideram ca o imagine mai completa si mai precisa asupra acestui
mecanism atat de complicat o furnizeaza definitia dupa care structura organizatorica a firmei
reprezinta ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizatorice astfel constituite incat sa
asigure premisele organizatorice in vederea stabilirii si realizarii obiectivelor propuse.
In cadrul structurii organizatorice a firmei deosebim doua componente principale:
a) structura manageriala;
b) structura de productie;
a) Structura manageriala poate fi definita ca ansamblul managerilor de nivel superior si
al subdiviziunilor organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se asigura conditiile manageriale,
economice, tehnice si de personal, necesare desfasurarii activitatii compartimentelor de productie
Structura manageriala este deci alcatuita, in principal, din organismele de management
participativ, managerul general si adjunctii sai, compartimentele functionale si de conceptie
constructiva si tehnologica.
b) Cealalta componenta principala, structura de productie, este alcatuita din totalitatea
subdiviziunilor organizatorice ale firmei, in cadrul carora se desfasoara activitatile operationale,
in principal de productie
Structura organizatorica a firmei este o expresie atat a resurselor umane, materiale,
financiare si informationale incorporate, cat si a caracteristicilor mediului in care acestea isi
desfasoara activitatile. Analitic, elementele endogene si exogene firmei, care-si pun amprenta
asupra caracteristicilor organizarii structurale, pot fi individualizate sub forma variabilelor
organizationale. In conceptia noastra, variabila organizationala reprezinta un factor intern sau
extern firmei, care ii conditioneaza intr-o anumita masura caracteristicile organizarii, astfel incat
modificarea unora din parametrii sai necesita schimbari in structura organizatorica a unitatii
respective.

Impactul structurii organizatorice nu trebuie rezumat insa doar la efectele strict

economice. Implicatii dintre cele mai importante au caracteristicile structurii organizatorice
asupra satisfactiilor obtinute de salariatii firmei in procesul muncii, asupra climatului de munca.
In fapt, intre implicatiile strict economice si cele strict umane ale structurii organizatorice
exista o legatura organica, ele intrepatrunzandu-se si determinand ceea ce numim eficienta
social-umana a organizarii structurale a firmei.
Principalele componente ale structurii organizatorice sunt urmatoarele: postul; functia;
ponderea ierarhica; compartimentul; nivelul ierarhic; relatii organizatorice.
a) Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica a firmei ce poate fi
definita ca ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor care, in mod
regulat, revin spre exercitare unui salariat al firmei.
Obiectivele postului, denumite obiective individuale, reprezinta, asa cum se stie
definirea calitativa si daca este posibil cantitativa a scopurilor avute in vedere prin crearea sa.
Obiectivele individuale constituie caracterizari sintetice ale unitatii postului, ce exprima ratiunea
crearii sale, precum si criterii de evaluare a muncii salariatului caruia ii este atribuit. Realizarea
obiectivelor se realizeaza prin intermediul sarcinilor. Sarcina este un proces de munca simplu,
sau o componenta de baza a unui proces de munca complex, care prezinta autonomie
operationala, fiind efectuata de regula de o singura persoana.
b) Totalitatea posturilor care prezinta aceleasi caracteristici principale formeaza o functie.
In functie de natura si amploarea obiectivelor, sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor, se
deosebesc doua tipuri principale de functii: manageriale si de executie.
Functia manageriala se caracterizeaza printr-o sfera mai larga de competente si
responsabilitati, referitoare la obiectivele colectivului condus, care implica sarcini de previziune,
organizare, etc. a activitatii altor persoane.
Functia de executie se caracterizeaza prin obiective individuale limitate, carora le sunt
asociate competente si responsabilitati mai reduse, sarcinile incorporate neimplicand luarea de
decizii privind munca altor titulari de posturi.
c) Ponderea ierarhica reprezinta numarul de salariati condusi nemijlocit de
un manager. Dimensiunile ponderii ierarhice sunt influentate de natura lucrarilor efectuate de
subordonati, nivelul de pregatire si gradul lor de motivare, frecventa si amploarea legaturilor
dintre ei, experienta, capacitatea si prestigiul managerului. Specialistii apreciaza ca marimea
optima a ponderii pentru un manager variaza intre 4-8 colaboratori si creste pe masura apropierii
de baza piramidei organizatorice pana la 30 de subordonati.
d) Compartimentul reprezinta ansamblul persoanelor ce efectueaza munci omogene
si/sau complementare, de regula pe acelasi amplasament, care contribuie la realizarea acelorasi
obiective si sunt subordonate nemijlocit aceluiasi manager. Compartimentele sunt operationale
si functionale, in functie de obiectivele atribuite, de sarcinile realizate, de compartimentele si
responsabilitatile circumscrise si de modul exercitarii lor.

e) Nivelul ierarhic este o alta componenta principala a structurii organizatorice, el este

format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeasi distanta ierarhica de
adunarea generala a actionarilor sau de proprietarul unic al firmei.
f) Ultima componenta a structurii o constituie relatiile organizatorice formale. Acestea
pot fi definite ca raporturile dintre celelalte subdiviziuni organizatorice (posturi, compartimente
etc.) instituite prin reglementari organizatorice oficiale. In functie de caracteristicile lor si
indeosebi de natura si modul de manifestare a competentelor si responsabilitatilor, relatiile
organizationale din cadrul firmei se pot divide in trei categorii:
-

relatii de autoritate;

relatii de cooperare;

relatii de control.

La nivelul S.C. LUKoil S.R.L., personalul indeplineste diverse functii (prezentat in

tabelul 2.1.).
Tabelul 2.1
Functii la S.C. LUKOIL S.R.L.
Nr. crt.

Denumirea functiei

Numar persoane

Nivel de pregatire

1.

Sef agentie comerciala

Studii superioare

2.

Sef de tura

Studii super. sau postliceale

3.

Vanzator

Studii medii

Conform Regulamentului Intern S.C. Lukoil S.R.L.

Competentele si responsabilitatale fiecarui post din structura organizatorica sunt
evidentiate in fisa postului.
In cadrul societatii isi desfasoara activitatea urmatoarele compartimente:
a) Compartimentul Administrativ
b) Compartimentul Juridic

c) Compartimentul Financiar
d) Compartimentul de Marketing
Nivelurile ierarhice, compartimentele si relatiile organizationale existente se reflecta in
organigrama S.C. LUKoil S.R.L. (conform anexei 3 ).
Modalitati de prezentare a structurii organizatorice a firmei
Cunoasterea si analiza structurii organizatorice implica folosirea unor modalitati adecvate
pentru descrierea sa. Organigrama costituie mijlocul cel mai frecvent utilizat in acest scop.
Organigrama poate fi definita ca reprezentarea grafica a structurii organizatorice cu
ajutorul anumitor simboluri si pe baza unor reguli specifice. Organigrama este formata din casute
dreptunghiulare, reprezentand posturi de management, sau compartimente si linii, de diferite
forme, care redau raporturile ierarhice, functionale etc., ce sunt stabilite intre toate celelalte
compartimente ale structurii organizatorice. In cazurile in care organigrama reda structura
organizatorica a intregii organizatii se numeste organigrama generala sau de ansamblu.
2.3. ANALIZA CONCURENTEI
Cunoasterea consumatorilor este o conditie extrem de necesara pentru succesul pe piata,
dar, in conditiile actuale, nici pe departe nu mai este suficienta. Intotdeauna cand pe o piata
oarecare exista mai multe intreprinderi care vand sau cumpara aceeasi marfa, intre ele se va
manifesta o anumita rivalitate. Aceasta rivalitate este cu atat mai puternica, cu cat cresterea pietei
este mai lenta, cu cat numarul de concurenti este mai mare si cu cat diferentele dintre aceste
intreprinderi (in ceea ce priveste marimea, caracteristicile produsului, accesul la resurse, nivelul
costurilor etc.) sunt mai mici.
Concurenta este cel mai riscant element al mediului pentru ca, in primul rand reprezinta
un studiu de conjunctura spre deosebire de ciclul de productie de exemplu, care este influentat
mai putin de conjunctura. Din aceasta cauza analiza concurentei devine un proces obligatoriu.
Obiectivele principale ale analizei concurentei sunt:
a) O analiza a concurentei permite managerului sa cunoasca pozitia avantajului sau
concurential precum si a avantajelor sale comparative daca exista.
b) Analiza concurentiala permite o intelegere si o anticipare a strategiilor concurentilor in
prezent si viitor.
O intreprindere care isi fixeaza ca obiectiv strategic demersul de internationalizare va
urmari anumite etape:
a) identificarea concurentilor pe piata respectiva:

numar

natura lor

relatia de competitivitate cu intreprinderea in cauza

b) evaluarea concurentilor sub raportul:

puterii lor pe piata (marimea acestora, cota de piata, potentialul resurselor

umane, materiale, financiare);

orientarii lor strategice data de: strategiile de baza adoptate, strategiile de

prelucrare a pietei;

acoperirii pietei dat de: programul propriu de prestatii;

gradul de distributie al produselor oferite.

c) departajarea elementelor ce particularizeaza concurenta internationala, in raport cu cele

intalnite pe piata domestica, cum sunt:

gradul sporit de complexitate al fenomenelor concurentiale;

accentuarea procesului de globalizare a concurentei;

caracterul sistematic de urmarire a evolutiei acesteia, determinat de crearea

unei veritabile stari de veghe concurentiale la nivel de intreprindere;

caracterul sistematic de urmarire a evolutiei acesteia, determinat de crearea

unei veritabile stari de veghe concurentiale la nivel de intreprindere;

folosirea rezultatelor cercetarii concurentei la fundamentarea viziunii

strategice a intreprinderii ce se internationalizeaza.
Analiza concurentiala face parte dintre practicile strategice de marketing si management
de evaluare a mediului extern. Aici se includ strategiile de marketing, care de multe ori se
dovedesc a fi cele mai importante. Pentru ca o intreprindere sa-si elaboreze eficient strategiile de
marketing, trebuie sa obtina cat mai multa informatie despre concurentii sai. In mod permanent
specialistul de marketing trebuie sa evalueze si sa compare propriile produse, preturi, canale de
distributie promovate cu cele ale concurentilor. Numai in acest mod se pot descoperi zone
de avantaj sau dezavantaj concurential. Din rapoartele anuale sau trimestriale ale companiilor
petroliere, de exemplu, se pot afla multe informatii despre programele de dezvoltare, strategii,
planuri, resurse, cotarea actiunilor companiei respective etc.

Industria petroliera este o industrie ce dezvolta mai mult o concurenta directa.

Companiile integrate vertical au oportunitati mult mai mari de a concura cu succes pe piata
petroliera (Anexa 1, fig. 2.2 ).
Principalii concurenti ai Companiei LUKoil in Romania sunt:
PETROM; ROMPETROL GROUP; RAFO Onesti; MOL.
In domeniul rafinarii:
S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A.; S.C. RAFO Onesti.
In domeniul distributiei cu amanuntul a produselor petroliere:
MOL; PETROM; AGIP; ROMPETROL; distribuitori particulari.
In domeniul distributiei en-gros:
ROMPETROL; RAFO Onesti; PETROM.
In scopul evaluarii fortei unei intreprinderi concurente, este necesar sa se ia in
consideratie principalii parametri care o definesc: (tabelul 2.2)
1)

cifra de afaceri (anul 2009)(Anexa 1, fig. 2.1.);

2)

pozitia pe piata.

Tabelul 2.2
Pozitionarea S.C. LUKoil S.R.L. pe piata
Compania

Cifra de afaceri

Profitul net

(sute lei)

(sute lei)

Petrom

1065

132

Lukoil

277

85

Rompetrol

178

45

Mol

171

41

Agip

25

Conform documentatiei concurentiale S.C. Lukoil S.R.L.

2.4. EFICIENTA ACTIVITATII DE PIATA
Eficienta activitatii de piata a S.C. LUKoil S.R.L. este reflectata de valoarea indicatorilor
financiari, din bilanturile contabile (tabelul 2.4)
Tabelul 2.4
Tip situatii financiare depuse

Anul

Conform ordinului 94/2001 - reglementarile contabile

armonizate cu directia si cu standardele internationale de
contabilitate

2007

Indicatori din BILANT

2008

2009

lei

Active imobilizate TOTAL

22.129,12

43.011,84

81.677,57

Active circulante TOTAL,

24.521,10

29.140,49

41.332,31

din care:

Stocuri (materiale, productie in

curs de executie, semifabricate,
produse finite, marfuri etc.)

10.351,00

11.766,76

14.757,41

1.630,84

2.690,00

3.722,25

Creante

12.539,26

14.683,74

22.852,65

Capitaluri - TOTAL,

-2.714,06

-665,27

5.355,88

0,81

8,11

20,30

8,44

84,42

8,44

49.566,13

73.086,44

118.223,62

165.305,81

276.839,23

Disponibilitati banesti

din care:

Capital social subscris si varsat

Provizioane
cheltuieli

pentru

Datorii Total

riscuri

si

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri

116.262,91

Venituri totale

117.714,94

173.653,39

275.033,06

Cheltuieli totale

117.406,37

171.068,23

275.382,94

308,57

2.585,15

349,88

183,96

2.048,80

1.002,54

1.650

2.737

3.464

Profitul brut al exercitiului

Pierderea bruta a exercitiului

Profitul net al exercitiului

Pierderea neta a exercitiului

Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numar mediu de salariati

Tipul de activitate,
clasificarii CAEN

conform

Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

Indicatori financiari ai S.C. LUKOIL S.R.L.

Conform ordinului 94/2001 - reglementarile contabile armonizate cu directia si cu standardele
internationale de contabilitate
Situatia a fost intocmita in concordanta cu raporturile companiei. Compania a inregistrat
o crestere a cifrei de afaceri, indeosebi datorita cresterii preturilor produselor petroliere.
Activele imobilizate au crescut in ultimii 3 ani cu peste 50%, crestere datorata in special
aprecierii imobilizarilor corporale.

Nivelul datoriilor s-a diminuat pe parcursul perioadei analizate, acestea putand fi in

totalitate acoperite de catre disponibilitatile existente (Anexa 2, fig 2.4.1. si fig. 2.4.2.).
2.5 PROCEDURA DE APROVIZIONARE A STATIILOR LUKOIL
Scopul procedurii: reglementarea modului de aprovizionare cu produse petroliere si
nepetroliere a statiilor de distributie carburanti din reteaua LUKoil. Procedura este valabila
pentru tot Departamentul Operativ Comercial al LUKoil.
Definirea termenilor:

marfa = produs comercializat respectiv depozitat cu scopul de a fi vandut sau

folosit in reteaua de statii LUKoil;

marfa alba = totalitatea carburantilor comercializati in reteaua de statii

LUKoil (benzine, motorine );

lubrifianti = totalitatea uleiurilor si unsorilor de origine minerala,

semisintetica sau sintetica folosite pentru ungerea motoarelor si a altor mecanisme;

produse petroliere = totalitatea produselor ce se incadreaza la grupele Marfa

alba si Lubrifianti;

produse nepetroliere = totalitatea produselor care nu se incadreaza la grupa

Produse nepetroliere;

raport de gestiune zilnic = raport referitor la situatia stocurilor,

aprovizionarilor si a vanzarilor pentru produsele petroliere si nepetroliere, se intocmeste la
fiecare inchidere zi. Responsabil pentru elaborarea procedurii este Serviciul de Exploatare,
responsabil cu indeplinirea procedurii este: Directia vanzari magazine, Dispeceratele Lukoil,
Sucursalele LUKoil, Sefii de statie.
Descrierea procedurii: Aprovizionarea cu produse petroliere
In fiecare dimineata Seful Agentie Comerciala sau, in lipsa acestuia vanzatorul cu
atributii de coordonare a turei, sau vanzatorul, va completa un tabel cu datele corespunzatoare
orei la care se efectueaza inchiderea de zi, pe baza acestor rapoarte zilnice. Dispeceratele
intocmesc necesarul de aprovizionare cu carburanti, comanda de carburanti se intocmeste de
catre Dispeceratele Sucursalelor LUKoil, comanda de lubrifianti se intocmeste de catre
sucursala, conform stocurilor din raportul de gestiune zilnic si se transmite catre Departamentul
Uleiuri.
Aprovizionarea cu produse nepetroliere
Lista de furnizori si a produselor acceptate spre comercializare in reteaua de statii
LUKoil este aprobata de directorul general, directorul vanzari magazine intocmeste lista cu

furnizorii si produsele corespunzatoare si o va prezenta spre aprobare directorului general, dupa

aprobare aceasta lista va fi transmisa in statii. Se interzice comercializarea unor alte produse
decat cele definite mai sus. In cazul actiunilor promotionale sau de alta natura seful de agentie
comerciala are obligatia de a se conforma intocmai indicatiilor primite din partea salariatilor din
cadrul sediului central care coordoneaza astfel de actiuni, Directorul de exploatare, sau
directorului magazine. Pentru fiecare furnizor in parte, directorul vanzari magazine va intocmi o
fisa a furnizorului care va trebui sa contina:
-

certificatul de inmatriculare a companiei distribuitoare;

codul fiscal al companiei distribuitoare;

oferta generala;

atestare furnizor direct sau producator;

contract comercial;

comanda etalon, care va cuprinde produse acceptate spre distributie, stocurile

minime, stocurile maxime, cantitate de comanda, pozitionarea produselor in raft;
-

certificate de calitate si conformitate;

autorizari si certificari necesare din punct de vedere legal pentru vanzare cu

amanuntul a produselor prin reteaua de statii distributie carburanti LUKoil Romania.
La primirea marfurilor, sefii de agentie comerciala au obligatia de a verifica certificatele
de calitate si conformitate ale produselor si sa faca receptia cantitativa si calitativa. Directorul
vanzari magazine va efectua comanda de incepere a derularii contractului pentru fiecare statie in
parte, el stabileste stocul de marfa pe raft, stocul de marfa in magazie si stocul de marfa minim la
care seful de statie va lansa comanda, in functie de suprafata magazinului, dimensiunea rafturilor,
capacitatea magaziei si vanzarile medii ale statiei. Seful de agentie comerciala are obligatia sa
verifice zilnic sau ori de cate ori este nevoie stocurile de pe raft si sa completeze din magazie
marfurile lipsa, sau dupa caz sa lanseze o noua comanda conform comenzii etalon a furnizorului.
Directorul vanzari magazine are obligativitate de a verifica corectitudinea datelor inscrise
pe factura din punct de vedere a sortimentelor comandate si de a transmite spre aprobare de plata
a facturilor primite catre compartimentul financiar-contabil.
2.6. PROCEDURA DE RECEPTIE A CARBURANTILOR
A.Scopul instructiunilor
Reglementarea modului de receptie a carburantilor pentru a se asigura preluarea

doar a acelor produse care satisfac conditiile de calitate impuse si evidentierea cantitatilor
si volumelor preluate .
B.Valabilitatea instructiunilor
Reglementarea este valabila pentru toate statiile de distributie carburanti din reteaua
Lukoil din Romania.
C.Definirea termenilor
Marfa alba- totalitatea carburantilor comercializati in reteaua de statii de distributie
LUKoil ( benzine, motorine );
Controlul este acea activitate in cadrul careia fara nici un mijloc tehnic de examinare
putem constata daca marfa si mijloacele de examinare a marfii respectiv procedura prin care se
verifica este sau nu corespunzatoare;
PVRC Proces verbal de receptie carburanti document ce intocmeste la fiecare receptie
de carburanti, pentru fiecare carburant in parte;
Pachet carburanti Bilant la 15 grade centralizator al tuturor receptiilor si vanzarilor
lunare dintr-o statie conform sistemului de gestiune si corectare la temperatura 15o.
D.Responsabilitati
Responsabil pentru elaborarea instructiunilor : Serviciul Exploatare, Director Vanzari
Carburanti cu Amanuntul;
Responsabil pentru aplicarea instructiunilor : Serviciul Dispecerat Departament Operativ
Comercial; Sucursale; Seful de agentie comerciala si, in lipsa acestuia, vanzatorul cu atributii de
coordonare a turei sau vanzatorul.
Responsabil pentru executarea instructiunilor: Angajatii unitatiilor organizatorice care
cad sub incidenta valabilitatii teritoriale a procedurii.
Verificarea aplicarii instructiunilor: Directia Vanzari Carburanti cu Amanuntul, Serviciul
Exploatare din cadrul Departamentului Exploatare si Dezvoltare Statii si Depozite, Sucursalele
LUKoil.
E.Descrierea instructiunilor
Aprovizionare cu produse petroliere
a)In fiecare dimineata Seful de agentie comerciala si, in lipsa acestuia, vanzatorul cu
atributii de coordonare a turei sau vanzatorul, va completa Raport de Gestiune Zilnic cu datele
corespunzatoare orei la care se efectueaza inchiderea de zi;

b)Pe baza acestor rapoarte zilnice Dispeceratele din fiecare Sucursala intocmesc
necesarul de aprovizionare cu carburanti;
c)Comanda de carburanti se intocmeste de catre Dispeceratele din sucursale cu
respectarea Deciziei nr.1651/28.01.2004.
La statiile LUKoil se pot receptiona doar carburantii produsi de Petrotel LUKoil, sau
pentru care exista contracte sau acord de colaborare si sunt acceptati de firma LUKoil. Lansarea
comenzii de carburanti se face doar pentru carburantii acceptati, conform Procedurii LKD
01/2006, varianta 3-2006, referitoare la aprovizionarea statiilor de distributie carburanti LUKoil.
Cel care preia carburanti conform acestei proceduri are obligatia sa examineze calitativ si
cantitativ carburantul, care trebuie sa corespunda certificatului de calitate sau conformitate ce
insoteste transportul. Prezentele instructiuni se refera la receptionarea carburantilor ce sunt
transportati in statiile de distributie cu cisterne auto.

Conform prezentelor instructiuni receptia carburantilor in statiile de

distributie se face in trei etape obligatorii:
1)

Receptia documentelor de insotire a marfii si a starii mijlocului de transport;

2)

Receptia calitativa;

3)

Receptia cantitativa.

Pentru efectuarea in conditii corespunzatoare a receptiei de carburanti,

fiecare statie de distributie carburanti trebui sa aiba obligatoriu in dotare urmatoarele mijloace
de masurare pentru determinarea calitatii carburantului:
-

termodensimetre pentru benzine si motorine;

cilindri gradati din sticla;

rigla gradata;

pasta hidrosensibila pentru determinarea nivelului de apa;

pentru statiile proprietate dispozitive automate pentru masura nivel.

2.6.1. RECEPTIA DOCUMENTELOR DE INSOTIRE

1). Receptia documentelor de insotire a marfii si a starii mijlocului de transport.

- Receptia documentelor de insotire a marfii se face de gestionarul statiei in prezenta
insotitorului de transport si/sau conducatorului auto. Documentele care trebuie obligatoriu sa
insoteasca marfa transferata si transportata din depozitele LUKoil la statiile de distributie sunt:

- Avizul de Insotire a Marfii se intocmeste de catre Depozitul care transfera carburantul

in statie si este un document pentru o statie de distributie.
Acesta contine: numarul de aviz; depozitul de unde a plecat marfa; statia de carburanti
care va receptiona marfa; denumirea corecta a carburantului sau carburantilor care se livreaza
catre statie; unitatea de masura (kg ); cantitatea pe fiecare tip de carburant; furnizorul;
producatorul; numarul notei de greutate; datele de identificare conducator auto; mijloc transport;
- Declaratia de conformitate pe acest document sunt inscrise urmatoarele: tipul
carburantului; numar raport incercari; destinatarul marfii; termen valabilitate produs; numerar
certificare RAR; indicatorul inscrie densitatea si temperatura determinare la autocisterna la
incarcare in depozit.
- Raport de incercari contine: numar/data; date privitoare la calitatea carburantului
aprovizionat; densitate la 15 grade (patru zecimale)
- Nota de greutate contine: numar/data; densitate; cantitate (kg); numar declaratie
conformitate; numar dispozitie livrare; numar sigilii; este semnata si stampilata de delegat;
- Nota de inspectie autocisterne: numar/data; numar compartiment/produs; destinatie; este
semnata si stampilata de delegat.
2.6.2. RECEPTIA STARII MIJLOCULUI DE TRANSPORT.
Verificarea sigiliilor :
-

la gurile de incarcare (chiar daca sunt compartimente goale);

la gurile de descarcare (chiar daca sunt compartimente goale);

la rezervoarele auto;

sigiliile sunt inscrise pe Nota de Greutate insotitoare Avizului;

se controleaza sigilarea corecta a autocisternei si sa corespunda intre numarul

inscris pe sigilii si numarul sigiliilor inscris pe documentul de livrare;
se verifica existenta certificatului de calibrare al autocisternei care trebuie sa aiba
termen de valabilitate neexpirat pentru fiecare compartiment;
se verifica existenta contorului (debitmetrului) cisternei si daca este in stare de
functionare.
2.6.3. PREGATIREA PENTRU DESCARCARE

a) - la sosirea cisternei in Statie, se dirijeaza cisterna catre zona de descarcare, dupa care
se semnalizeaza zona respectiva folosind semnele de Acces Interzis, din acest moment se va
urmari ca in zona de descarcare sa nu se opreasca sau sa stationeze alte autovehicule sau
persoane, in afara personalului autorizat al statiei;
b) - se va asigura permanent degajarea zonei de descarcare de catre personalul statiei
(exemplu: dezapezire, interzicerea stationarii autovehiculelor, etc.) pentru asigurarea accesului
autocisternei la racordurile de descarcare.
c) - se verifica daca in zona de descarcare exista toate mijloacele necesare de prevenire si
stingere a incendiilor (stingator transportabil cu pulbere sau spuma), dupa care pe tot parcursul
receptiei se vor respecta normele de Protectia Muncii si Normele de PSI. Fara asigurarea
acestora este interzis a se proceda la descarcarea cisternei.
d) - se leaga autocisterna la reteaua de inpamantare folosind cablul cu cleste din dotare.
e) - se identifica natura combustibilului din avizul de insotire a marfii si certificatul de
calitate corespunzator, precum si volumul acestuia in vederea evitarii contaminarii produsului,
respectiv a descarcarii unui volum mai mare decat capacitatea maxima a rezervorului subteran.
f) - volumul de carburant (litri) corespunzator cantitatii inregistrate pe actele de insotire
se calculeaza impartind cantitatea de pe aviz (kg) la densitatea carburantului corespunzatoare
conditiilor de la incarcare in rafinarie specificata pe certificatul de calitate sau de conformitate.
Se verifica daca este posibila descarcarea intregii cantitati de carburant. Daca acest lucru nu este
posibil, se va anunta imediat Directorul zonal al sucursalei de care apartine statia. Daca se aproba
descarcarea partiala a cisternei (numai cu aprobarea Directorului Directie Carburanti), se va
determina cu ajutorul controlului sau calibrarii acesteia volumul corespunzator fiecarui
compartiment in parte si se vor descarca total doar acele compartimente pentru care nu exista
riscul depasirii capacitatii maxime a rezervorului. La S.C. Lukoil S.R.L. este interzisa
descarcarea partiala a compartimentelor! Soferul va prelua Procesul verbal de predare primire
(pe care-l va inmana depozitului furnizor care va intocmi alt Aviz de insotire a marfii
corespunzator cantitatii descarcate in statie).
g) - in cazul in care, prin identificare persoana care face receptia constata abateri privind
destinatia cisternei, numarul de inmatriculare a cisternei etc., este interzisa receptia marfii din
cisterna si se anunta imediat Directorul zonal, care va da indicatiile necesare.
h) - in cazul in care se face returul cisternei, se va intocmi Proces verbal de predare
primire, in trei exemplare, unul la sofer, unul la statie si unul la Directorul zonal, care vor
dispune masurile ce trebuie luate.
i) - directorii zonali sunt obligati sa anunte evenimentele descrise anterior Directiei
vanzari carburanti cu amanuntul si/sau Serviciul exploatare imediat dupa constatarea si
identificarea lor.

j) - se controleaza integritatea cisternei prin verificarea sigiliilor la racordurile de

descarcare si la capacele fiecarui compartiment in parte comparand numarul sigiliilor cu cele
inscrise in actele de insotire precum si etanseitatea cisternei (scurgeri de produs), dupa care se
deschid capacele compartimentelor. In conditii meteorologice nefavorabile (ploaie, ninsoare) se
vor deschide capacele compartimentelor avand grija ca acestea sa nu fie descoperite pentru a
evita patrunderea apei in carburant.
2.6.4. RECEPTIA CALITATIVA LA CISTERNA

Identificarea produsului din fiecare compartiment al cisternei prin conformitate cu

datele din avizul de insotire al marfii si/sau nota de greutate si certificatul de calitate si/sau de
conformitate.

Se verifica daca exista apa in compartimente, prelevand probe de carburant pe la

racordurile de descarcare ale fiecarui compartiment in parte in cilindru gradat de 1 litru. Daca nu
se constata prezenta apei (apa in suspensie, in masa sau decantata) in nici unul din
compartimente, pe aceeasi proba prelevata pentru determinarea apei, se va verifica aspectul,
claritatea si culoarea produsului.

Daca se constata existenta apei la o proba de minim 2 litri sau impuritati, se verifica
in continuare aceste abateri prelevand probe cu galeata de 10 litri. In cazul in care se constata
prezenta apei sau a impuritatilor pe o proba de 20 litri, se ia legatura cu Directorul zonal. Fara
acceptul acestuia, nu se descarca compartimentul in cauza! Directorul zonal este obligat sa
anunte evenimentul Directorului de sucursala, si Directorul vanzari carburanti cu amanuntul si
vor urma intocmai instructiunile primite din partea acestora. In cazul in care se face returul
cisternei, se intocmeste Proces verbal de predare primire in care se specifica motivul refuzarii
descarcarii precum si numarul si seria actelor insotitoare, numarul autocisternei si numele
soferului si a celui care a refuzat transportul. Procesul verbal se intocmeste in trei exemplare
(unul la statie, unul la sucursala si unul la sofer) si va fi semnat de catre personalul abilitat sa
faca receptia precum si de catre soferul autocisternei.

Se determina densitatea si temperatura (STAS 35-81) cu termodensiometrul pe o

proba de 1 litru prelevata (STAS 41-78) pe la partea superioara a compartimentelor, pentru
fiecare compartiment. Citirea densitatii se face imediat, iar a temperaturii (STAS 1165-66) se
face dupa o perioada de 3-4 minute fara a depasi 10 minute de la prelevarea probei din cisterna.
Citirea densitatii se face la meniscul inferior format pe termodensimetru, conform figurii: 3.1

In masura posibilitatilor se va evita prelevarea probelor din compartimentul 1 de la capul

tractor.
2.6.5. RECEPTIA CANTITATIVA LA CISTERNA
Cisterna dotata cu contor si calibrare proprie.
Cisterna este dotata cu contor volumetric si/sau se poate determina volumul din cisterna
cu joja proprie, caz in care se poate controla volumul (litri) si cantitatea (kg) de carburant din
cisterna. Se va determina volumul de produs cu densitatea masurata (se imparte cantitatea
inscrisa pe actele insotitoare la densitatea determinata la descarcare, punctul 4), si se va verifica
daca este posibila descarcarea intregii cantitati de carburant. Daca acest lucru nu este posibil, se
va anunta imediat Directorul zonal. Acesta ia legatura urgent cu dispeceratul, daca se aproba
descarcarea partiala a cisternei, se va determina cu ajutorul controlului acesteia volumul
aproximativ corespunzator fiecarui compartiment in parte si se vor descarca doar acele
compartimente pentru care nu exista riscul depasirii capacitatii rezervorului. Atentie este
interzisa descarcarea partiala a compartimentelor! Soferul va prelua Procesul verbal de predare
primire corespunzator pe care-l va inmana furnizorului care va intocmi alt Aviz de insotire a
marfii, se vor nota observatii legate de receptia carburantilor. Corespunzator acestei situatii
receptia carburantilor se va desfasura respectand urmatoarele operatiuni:
- se fac determinarile in functie de calibrarea cisternei si rigleta proprie;
- se fac determinarile in functie de controlul cisternei conform instructiunilor din nota de
serviciu receptii, prin debitmetru la cisterna;
- inainte de inceperea descarcarii se va verifica daca debitmetrul este resetat la 0 sau se
citeste valoarea inregistrata;
- dupa terminarea descarcarii se citeste valoarea afisata de debitmetru si se calculeaza
volumul de carburant descarcat Vcontor;
Vcontor = Icontor final Vcontor initial
- determinarile in functie de calibrarea cisternei si rigleta proprie se fac numai pentru
comparatie cu volumul inregistrat de contorul autocisternei. Se considera faptic la cisterna
volumul descarcat prin contorul cisternei. Se calculeaza cantitatea receptionata conform faptic
autocisterna folosind densitatea la temperatura determinata, adica in aceleasi conditii fizice din
statie.
Cantitate faptic cisterna = Vcontor*d statie, kilograme.

- in cazul in care cantitatea determinata in modul de mai sus este diferita de cantitatea
conform Aviz de insotire a marfii cu mai mult de 20 kg, se va intocmi obligatoriu Proces verbal
de predare primire , care se va semna de sofer.
- datele se vor completa conform Procesului verbal de predare primire.
- la sfarsitul fiecarei luni se centralizeaza minusurile la cisterna semnate cu soferii pentru
luna precedenta si se transmit la sucursale. Directorul zonal are obligatia sa verifice toate
Procesele verbale si sa le centralizeze. Centralizatoarele vor fi semnate de directorul zonal si de
sucursala. La inventarele cu comisie, organizate in scopul ajustarilor de stocuri si aplicarii
coeficientilor de pierderi tehnologice se transmit toate centralizatoarele cu pierderile la
autocisterne Directiei vanzari carburanti cu amanuntul. Lipsurile la autocisterna constatate si
semnate cu soferii nu intra in responsabilitate materiala a gestionarilor din statie. Directia vanzari
carburanti cu amanuntul le inainteaza comisiei de pierderi si le transfera in responsabilitatea
depozitelor de provenienta.
2.7. PROCEDURA DE ASIGURARE SERVICE SI INTRETINERE
Scopul procedurii :
Asigurarea activitatii de service si intretinere a statiilor de distributie carburanti LUKoil.
Valabilitatea procedurii :
Procedura se aplica pentru toata reteaua de statii de distributie carburanti aflata in
administrarea S.C. LUKoil S.R.L.
Definirea termenilor :
a) Fisa de sesizare documentul prin care firma care asigura service-ul este anuntata de
aparitia defectiunii;
b) Fisa service documentul care se intocmeste dupa interventia firmei de service;
c) Apel tip A orice defectiune care conduce la oprirea totala a utilajelor si
echipamentelor, oprirea vanzarilor de orice gen (carburanti si produse magazin);
d) Apel tip B defectiuni partiale ale utilajelor si echipamentelor care conduc la oprirea
totala a vanzarilor;
e) Apel tip C lucrari de revizie periodica sau de intretinere a teritoriului statiei, lucrari
de metrologie, verificari periodice etc.
f) Termen de interventie perioada de timp stabilita pentru remedierea defectiunilor.
Responsabilitati

Raspundere de elaborarea instructiunii: Serviciul exploatare;

Raspundere de aplicarea instructiunii: Directorii de sucursale; Directorii tehnici de
sucursale; Directorii zonali; Sefii de statie.
Descrierea procedurii
Conform prezentei proceduri seful de statie este direct raspunzator de buna functionare si
intretinerea tuturor utilajelor si echipamentelor de pe teritoriul statiei precum si de aspectul
statiei. In lipsa sefului de statie responsabilitatea este preluata de seful de tura.
Tipurile de apel descrise in prezenta procedura se aplica la fiecare tip de utilaj sau
echipament. Pentru fiecare tip de apel corespunde un termen de interventie specific fiecarui
contract de service in parte. In general timpii de interventie sunt :
Apel tip A timpul de interventie este de 12 ore de la anuntarea defectiunii, pentru
colonetele aer- apa termenul de interventie este de 24 de ore.
Apel tip B timpul de interventie este de 48 de ore de la anuntarea defectiunii;
Apel tip C timpul de interventie este de 7 zile calendaristice de la data anuntarii
defectiunii. Garantia asigurata de firmele de service este de 12 luni pentru lucrarile executate iar
pentru, piese se acorda garantia asigurata de producator. Inainte de anuntarea oricarei defectiuni
se va verifica:
- daca este asigurata alimentarea cu energie electrica;
- daca echipamentul a fost exploatat necorespunzator;
- daca echipamentul este conectat corespunzator.
Pentru anuntarea si eliminarea operativa a defectiunilor din statii se va proceda astfel:
1. Operatorii au datoria de a urmari permanent buna functionare a echipamentelor si
utilajelor din statie. In momentul constatarii unei defectiuni sau functionare necorespunzatoare se
va anunta Seful de statie;
2. Seful de statie are datoria sa analizeze defectiunea si imprejurarile in care acesta s-a
produs;
3. Dupa investigarea cauzelor care au condus la aparitia defectiunii se va contacta
telefonic Directorul tehnic care va stabili modul de interventie precum si firma care va interveni
pentru remedierea defectiunii.
4. In cazul in care defectiunea pericliteaza capacitatea de comecializare carburanti
defectiunea se va transmite si la Dispeceratul carduri.

5. In urma indicatiilor primite, Seful statiei va completa fisa de sesizare si o va trimite

prin fax la firma de service la numerele de telefon comunicate. Fisa de sesizare se va inregistra in
registrul de intrari iesiri si va fi arhivata impreuna cu confirmarea faxului. In cazul in care
aparatul fax nu este disponibil sau functional se va sesiza firma service prin telefon notandu-se
fisa de sesizare, persoana anuntata precum data si ora la care s-a anuntat defectiunea;
6. Termenul de remediere este cel comunicat de Directorul tehnic conform prezentei
proceduri.
7. In momentul in care firma service se prezinta in statie se noteaza ora sosirii si se
descrie echipei service defectiunea sesizata precum si circumstantele aparitiei defectiunii;
8. Se analizeaza impreuna cu echipa service modul de remediere astfel incat sa se evite
situatiile care ar putea conduce la alte evenimente deosebite pe teritoriul statiei. Remedierea
defectiunii trebuie facuta respectand cu strictete normele PSI si PM in viguoare;
9. Orice interventie asupra indecsilor utilajelor se va face in prezenta sefului de statie
dupa anuntarea in prealabil a Directorului tehnic de sucursala;
10. Dupa terminarea lucrarilor se noteaza ora si se verifica remedierea defectiunii.
Operatiunile de verificare se vor inscrie in Fisa service. Se va verifica de asemenea schimbarea
de piese si subansambluri si cantitatea acestora. Se va mentiona pe fisa service daca piesele au
fost noi sau reconditionate;
11. Fisa de service reprezinta documentul in baza caruia lucrarile sunt recunoscute si se
poate efectua plata acestora. Fisa de service este valabila numai cu stampila rotunda a statiei si
semnatura sefului de statie sau in lipsa acestuia a operatorului care a urmarit lucrarile. Fara
stampila si semnatura fisa de service nu este valabila si nu se accepta plata lucrarilor.
12. In cazul defectiunilor care pericliteaza capacitatea de comercializare carburanti se va
anunta dispeceratul carduri despre remedierea defectiunii;
Fisa service este valabila numai cu numele in clar si semnatura celui care confirma
executarea lucrarilor insotite de stampila statiei. La fisa de service se va atasa fisa de sesizare , in
cazul in care sesizarea nu s-a transmis in scris pe fisa de service se va preciza dupa data si ora
anuntarii defectiunii si persoana care a fost anuntata. Fara specificarea datei si orei anuntarii
defectiunii nu se pot calcula penalizari. Termenul de interventie este de la aceasta data, iar
depasirea termenului de interventie se penalizeaza. O copie a fisei de sesizare se va atasa
exemplarului fisei service pe care o preia firma prestatoare.
2.8. INVENTARIEREA CARBURANTILOR IN STATIILE DE DISTRIBUTIE LUKOIL
Inventarierea in statiile de distributie LUKoil trebuie sa fie conforme Legii contabilitatii
nr. 82/1991, a Regulamentului de aplicare a Legii contabilitatii, precum si normelor de
inventariere nr.292/1995. Aceste instructiuni trebuie respectate atat de comisiile de lucru care se
deplaseaza in statii, cat si gestionarii statiilor de distributie. Din comisia de inventariere nu pot

face parte gestionarii locatiilor supuse inventarierii si nici contabilii care tin evidenta gestiunii
respective.
Pentru buna desfasurare a operatiunilor de inventariere, gestionarii sau sefii de statie, sau
alte persoane care au obligatia gestionarii patrimoniului, trebuie sa ia toate masurile pentru
crearea conditiilor de lucru comisiei de inventariere, prin:
- participarea la lucrarile de inventariere a intregii comisii de inventariere;
- tinerea la zi a evidentei tehnico-operative la gestiunile de valori si a celei contabile;
- dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor
inventariate;
Listele de inventariere sunt concepute sa reflecte specificul elementului patrimonial
inventariat, de aceea vor exista trei forme de liste de inventariere care trebuie completate separat
pentru carburanti, GPL.
1. Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere
sunt urmatoarele:
a). Inainte de inceperea operatiunii de inventariere se ia de la gestionarul (seful de statie)
raspunzator de gestiunea valorilor materiale o declaratie scrisa din care sa rezulte daca:
- gestioneaza elemente patrimoniale si in alte locuri de depozitare;
- in afara valorilor materiale ale S.C. LUKoil S.R.L. are in gestiune si alte valori
apartinand tertilor, primite cu sau fara documente;
- are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au
intocmit documentele aferente;
- a primit sau a eliberat valorile materiale fara documente legale;
- are documente de predare-primire care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau care
nu au fost predate in contabilitate.
Declaratia scrisa de gestionar nu are o forma standard dar trebuie sa contina referire la
punctele de mai sus. Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de
gestiunea valorilor materiale si de catre comisia de inventariere, care atesta ca a fost data in
prezenta sa. Se noteaza ultimul numar de bon fiscal emis de casa de marcat sau ultimul numar de
factura emis inainte de inceperea operatiunii de inventariere.
b). Sa identifice toate locurile unde a existat valori materiale ce urmeaza a fi inventariate;

c). Sa asigure inchiderea si sigilarea in prezenta gestionarului ori de cate ori se intrerup
operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.
Procedeul de inventariere a carburantilor si GPL Auto din statiile de distributie
- pe toata perioada inventarierii se sisteaza orice vanzare sau alimentare a statiei.
- se citeste si se noteaza indexul mecanic de la fiecare pentru fiecare tip de carburant si
fiecare pompa in parte si se intocmeste un raport de index
- se preleveaza probe in cilindrul gradat din fiecare tip de carburant din pompa cel mai
des folosita si se determina densitatea si temperatura.
- densitatea se citeste imediat dupa prelevare, iar temperatura dupa circa 2-3 minute de la
introducerea termodensimetrului in proba de produs.
In sistemul de gestiune din fiecare statie din reteaua LUKoil, exista sectiunea statistica
tank, care la fiecare inchidere de zi, nu numai la inventarierea lunara, pe baza calculelor
anterioare prezinta urmatoarele: (tab.2.8.1; 2.8.2)
In tabelul 2.8.1 sunt trecute valorile masurate manual de angajatii statiei.
Tabel 2.8.1
Tan
k

Tip
Stoc,
carburan litri
t

Stoc,
kg

Carburan Densitat
t
e pe zi

Tem
p

Carb.

Cantitat
e

Dif./
l

Dif./k
g

(kg)

Stoc

Stoc

(litru)

Nr.

(cm)

pe zi

EuroL
Diesel

15.63
7

12.97
8

140

0,83

28

14.51
4

12.047

-123

-131

Fara
plumb +

21.50
2

15.84
7

188,9

0,737

28

21.21
5

15.635

-287

-212

Euro
LUK

72.04
0

12.87
8

160,8

0,747

28

17.32
4

12.941

84

63

Motorin
a

17.69
1

14.68
3

152

0,83

23

16.42
7

13.634

-264

-249

Masurare manuala tank

Conform rapoartelor de gestiune zilnica S.C. Lukoil S.R.L.
In tabelul 2.8.2 sunt trecute valorile din sistemul de masurare electronic.
Tabel 2.8.2
Masurare TLG
Tank Tip
carburant
Nr.

Carb.

Dens Temp
pe zi

(cm)

Carb.

Carb.

Cant.

Dif./l

(litru,

(litru)

(kg)

Stoc

Dif/k
g

Dif./l

Dif./kg

Joja

Joja

Stoc
cm)
1

EuroL
Diesel

139,4

0,84

20,2

14.432

14.398

12.025

-239

-935

-116

-22

Fara
Plumb +

187,9

0,75

17,7

21.088

21.087

15.714

-415

-133

-128

79

Euro
LUK

160,1

0,76

17,2

17.230

17.217

13.007

-23

129

-109

66

Motorina

151,5

0,83

20,5

16.360

16.355

13.602

-336

-81

-72

-32

Conform rapoartelor de gestiune zilnica S.C. Lukoil S.R.L.

Calculul pierderilor tehnologice in reteaua de distributie LUKoil
Calculul coeficientilor de consum tehnologic
Pentru determinarea incadrarii fiecarei statii de distributie in limitele coeficientului
maxim de consum tehnologic aprobat in compania noastra conform Deciziei 1095 din data de
23.06.2003 si ordinul Ministerului Economiei si Comertului nr.33/23.01.2004, s-au calculat
coeficientii, dupa cum sunt prezentate in tabelul 2.8.3, respectiv 2.8.4.


Coeficientii de consum tehnologic sunt specifici activitatilor de depozitare,
manipulare si distributie transport al produselor petroliere. Se aplica rezervoarelor subterane
cilindrice orizontale.

Sunt specifici pe zone: campie, submontana, montana si vara/iarna.

Zonele pe judete sunt conforme Ordinului 33/23.01.04 Ministerul Economiei si

Comertului.
Pentru determinarea incadrarii fiecarei statii de distributie in limitele coeficientului
maxim de consum tehnologic aprobat in compania noastra conform Deciziei 1095 din data de
23.06.2003 si ordinul Ministerului Economiei si Comertului nr.33/23.01.2004, s-au calculat
coeficientii de iarna in tabelul 2.8.3.
Tabel 2.8.3
1.Zona campie:

2.Zona submontana

Benzine

Coeficient ordin
Descarcare

Umplere golire

Variatie volum

Coef. total benzine

Motorina

Variatie volum

Benzine

descarcare

Umplere golire

Variatie volum

Coef. total benzine

Motorina
3.Zona montana

Variatie volum

Descarcare

Benzine

Coeficient ordin 33 perioada iarna

Conform Deciziei 1095 din data de 23.06.2003 si ordinul Ministerului Economiei si
Comertului nr.33/23.01.2004
Pentru determinarea incadrarii fiecarei statii de distributie in limitele coeficientului
maxim de consum tehnologic aprobat in compania noastra conform Deciziei 1095 din data de
23.06.2003 si ordinul Ministerului Economiei si Comertului nr.33/23.01.2004, s-au calculat
coeficientii de vara in tabelul 2.8.4.
Tabel 2.8.4.
Coeficient ordin 33 perioada vara
1. Zona campie:

Benzine

Motorina

Descarcare

0,041

Umplere golire

0,071

Variatie volum

0,390

Coef. total benzine

0,502

Variatie volum

0,300

2. Zona submontana

Benzine

Motorina
3. Zona montana

Descarcare

0,040

Umplere golire

0,067

Variatie volum

0,390

Coef. total benzine

0,497

Variatie volum

0,300

Descarcare

0,037

Umplere golire

0,067

Variatie volum

0,390

Coef. total benzine

0,494

Variatie volum

0,300

Benzine

Motorina

Conform Deciziei 1095 din data de 23.06.2003 si ordinul Ministerului Economiei si

Comertului nr.33/23.01.2004
Acesti coeficienti se aplica la volumul vehiculat intr-o statie de distributie intr-o perioada
de 1 an, pentru a acoperii arcul iarna/vara. Astfel se va practica urmatoarele calcule:
Dupa inventariere se aplica coeficientul de pierderi GPL Auto aprobat de compania
LUKoil, 1,7 % volum, in acelasi mod ca si la carburanti.
Pentru reteaua de distributie carburanti, inventarierile pentru carburanti si GPL auto se
practica la fiecare inchidere de zi (7 dimineata) si rezultatele acestora, variatiile diferentelor,

eventualele cauze tehnice sau de alta natura care pot duce la pierderi se analizeaza zilnic in
departamentul Exploatare, serviciul Operativ carburanti.
Rezultatele inventarierii la carburanti si GPL Auto se analizeaza in detaliu, cu calcule
aferente la fiecare final de luna, iar coeficientii de pierderi se aplica o data pe an, la fiecare 1
decembrie, pentru a acoperi arcul vara/iarna.
2.9. TRANSPORTUL CARBURANTILOR
Transportul este una dintre componentele majore ale sistemului logistic, datorita
contributiei sale la indeplinirea misiunii logistice.
Transportul deplaseaza produsele pe piete de vanzare care sunt separate geografic si le da
cu valoare adaugata clientilor atunci cand ajung la timp, fara deteriorari si in cantitatile cerute. In
acest fel trasportul contribuie la nivelul serviciului clientului ceea ce reprezinta piesa de baza a
satisfactiei clientului o componenta importanta a conceptului de marketing.1
Transportul marfurilor reprezinta un set de activitati logistice de baza, care se desfasoara
in aproape orice canal de marketing si consta in crearea utilitatilor de loc si de timp.
Pentru indeplinirea strategiei de transport, manageri responsabili de activitatea de
transport sunt implicati intr-o serie de decizii tactice, operationale. Una dintre cele mai
importante decizii tactice adaptate de managerii de transport este selectia transportatorilor.
Setul de criterii de selectie cel mai frecvent considerat de logisticieni cuprinde sase
factori esentiali:
-

costul de transport

timpul de tranzit

variatia timpului de tranzit

disponibilitatea

flexibilitatea

siguranta

Dupa ce a fost stabilit cel mai relevant set de criterii se estimeaza importanta fiecarui
criteriu in procesul de evaluare a transportatorilor.
Eficienta si eficacitatea activitatii de transport depind in mare masura de modul in care
este programata in timp deplasarea marfurilor necesare pemtru onorarea fiecarei comenzi de
aprovizionare / distributie fizica, precum si de modul in care se stabileste interesul ce trebuie
parcurs de fiecare mijloc de transport. Pe baza indicatorilor referitori la costuri si performante,

sunt identificate unele critice si se adopta deciziile necesare pentru imbunatatirea activitatii de
transport.
________________
[1] Balan C. Logistica, Editura Uranus, Bucuresti, 2006, p. 123
Presiunea de vapori aplicabila la cisterne destinate transportului de carburanti avand o
temperatura critica inferioara la 50 grade celsius trebuie sa fie egala cu cel putin o data si
jumatate presiunea de umplere la 15 grade celsius. Presiunea de proba aplicabila la cisterne
destinate transportului de carburanti trebuie sa fie astfel incat, rezervorul inchide masa maxima a
continutului pe litru de capacitate, iar presiunea substantei, la 55 grade celsius, pentru rezervoare
fara izolare termica sa nu depaseasca presiunea de proba.
Masa maxima admisibila a continutului pe litru de capacitate = 0,95 * masa volumica a
fazei lichide la 50 grade celsius (in kg/l). In plus faza de vapori nu trebuie sa scada sub 60 grade
celsius. Conductele de legatura intre cisternele independente, legate intre ele, de o unitate de
transport trebuie sa fie goale in timpul transportului. Tuburile flexibile de umplere si golire care
nu sunt legate definitiv la cisterna trebuie sa fie goale in timpul transportului. 1
Conditiile tehnice suplimentare pe care trebuie sa le indeplineasca vehiculul-cisterna nou
sunt:
- bara de protectie apta sa reziste unui impact din spate, avand cel putin latimea cisternei,
amplasata la cel putin latimea cisternei, amplasata la cel putin 100 mm de marginea posterioara a
cisternei ori accesoriile cisternei cele mai proeminente;
- intrerupator al bateriei de acumulatori, cu o comanda dubla (unul in exteriorul
vehiculului si altul in cabina);
- instalatie electrica cu protectie suplimentara;
- dispozitivul de esapament orientat astfel incat sa se evite orice pericol pentru
incarcatura;
- suplimentar pentru vehiculele cu masa admisa mai mare de 16 tone si remorci cu masa
maxima admisa mai mare de 10 tone.
- Echipament de franare dotat cu ABS;
- Dispozitiv de franare de rezistenta pentru pantele lungi frana de anduranta. Acest
dispozitiv permite soferului sa stabilizeze viteza vehiculului intr-o panta fara sa utilizeze frana de
serviciu , de ajutor sau de stationare;
- Dispozitiv de limitare a vitezei la maximum 85 km/h;

- Cala pentru tractor si remorca;

- Cel putin un stingator de 2 kg apt sa combata incendiul la cabina si motor si un stingator
de 6 kg apt sa combata incendiul pneurilor;
- Alte echipamente ADR.
Gradul de umplere minime: este de cel putin 80% pentru o cisterna cu un singur
compartiment; depinde de numarul de compartimente si de numarul de valuri; trebuie sa fie
respectat intr-un compartiment de 25.000 l cu doua separatoare de compartimente; pentru toate
cisternele care au volumul mai mic de 7.500 l nu se aplica aceasta prevedere. Gradul de umplere
este strans legat de miscarile lichidului care pot periclita stabilitatea autovehiculului. Acesta
trebuie sa fie respectat intr-o cisterna de 25.000 l cu doua spargatoare de valuri, echidistante.
Gradul de umplere maxima: este legat de cresterea volumului antrenata de cresterea
temperaturii, variaza normal, intre 90% si 97% din volumul total al compartimentului. Nu trebuie
sa fie depasit niciodata de cisternele care transporta substante periculoase.
Cisternele trebuie verificate la intervale regulate de catre autoritatile competente sau
organismele agreate de autoritatile competente. Proba de etanseitate la 3 ani, iar proba hidraulica
la 6 ani. Aceasta proba permite: controlarea absentei fisurilor sau a porilor existenti in cordonul
de sudura, verificarea clapetelor de fund si a vanelor terminale de descarcare care trebuie sa
suporte presiunea fara nici o scurgere.
________________
[1] Caraiani Gh, - Logistica transporturilor, Editura Universala Bucuresti, 2008, p. 4
In concluzie, nu deplasarea lichidului este cauza rasturnarii vehiculului cisterna ci
deplasarea cu viteza ridicata in curbe ori viraje si franarea brusca. Viteza trebuie corelata cu raza
curbei, iar franarea vehiculului cisterna trebuie terminata inainte de inceperea virajului. Multe
cisterne au fost rasturnate in curbe sau viraje stranse de soferi cu experienta care circulau pe
acele trasee de ani de zile. Rutina duce de cele mai multe ori la scaderea atentiei.
In caz de pierderi de substanta:

Sa impiedice deversarea produsului in cursuri de apa astupand sapaturile cu nisip sau

pamant;

Sa se evite ca substanta sa se scurga in canale de scurgere si subterane utilizand prelate

prevazute in acest scop;

Daca cisterna are mai multe compartimente se transfera substanta din compartimentul
avariat;

Pentru a se limita extinderea suprafetei contaminate se utilizeaza materialele absorbante

din dotare, pamant sau nisip.

Documentele de bord ale unui vehicul cisterna obligatorii pentru transportul marfurilor
periculoase sunt:

Certificatul de agregare ADR al vehiculului pentru transporturile internationale;

Cartea tehnica (livretul cisternei) a vasului cisternei;

Certificatul de formare profesionala ADR;

Scrisoarea de transport internationala CMRM;

Fisa de siguranta (instructiuni privind securitatea transportului rutier);

Documentul de circulatie cu inspectie tehnica.

Certificatul de agregare ADR al vasului cisterna contine:

Numarul de inmatriculare al vasului cisternei;

Numele fabricantului cisternei;

Numele propietarului;

Lista substantelor care se pot transporta in cisterna;

Acest certificat este eliberat de Registrul Auto Roman si are valabilitate 1 an de zile.
2.10. DEPOZITAREA CARBURANTILOR

Depozitarea este o parte integranta din sistemul de logistica. Depozitarea joaca un rol
vital in a oferii clientului nivelul de serviciu dorit la cel mai mic pret posibil. Depozitarea
reprezinta o legatura intre producator si client. Se poate denumi ca fiind parte din sistemul de
logistica al unei firme intr-una dintre cele mai importante functii.1
Depozitarea reprezinta p legatura intre producator si client. Se ocupa de produse in patru
cicluri primire, inmagazinare, incarcare si ridicare. Centrele de distributie se ocupa de produse in
doua cicluri: primire si incarcare. Depozitarea este folosita mai degraba ca punct de trecere decat
punct de stationare.2
Statiile de distributie a carburantilor la autovehicule (benzinarii) cuprind obligatoriu:
- depozitul de carburanti;

- pompele de livrare carburanti la autovehicule;

- traseele de conducte de carburanti, caminul gurilor de descarcare carburanti din
autocisterna, blocul gurilor de aerisire a rezervoarelor;
- sistemul de canalizare si de separare hidrocarburi;
- amenajari in incinta, drumuri de acces si circulatie;
__________________________
[1] Balan C. Logistica, Editura Uranus, Bucuresti, 2006, p. 211
2 Caraiani Gh. Logistica Transporturilor, Editura Universala, Bucuresti, 2008, p. 177
- incaperea personalului de servire (cabina statiei) si spatii tehnice aferente instalatiilor
anexe;
- se recomanda sistem de recuperare a vaporilor de carburanti.
Depozitul de carburanti cuprinde unul sau mai multe rezervoare metalice, orizontale, cu
pereti simpli sau dubli, montate ingropat in cuva de beton sau direct in sol, dupa caz. Cuvele de
beton in care sunt amplasate rezervoarele de combustibil vor fi prevazute cu sistem de detectare
a scurgerilor. Rezervoarele cu pereti dubli se doteaza cu sisteme automate de detectie a
scurgerilor de carburanti prin peretii acestora.
Rezervoarele se protejeaza la exterior impotriva coroziunii si a strapungerilor datorate
curentilor vagabonzi si acumularilor electrostatice.
La alegerea solutiei privind amplasamentul depozitului de carburanti, proiectantul va tine
cont de tipul rezervoarelor, dimensiunile si caracteristicile terenului avut la dispozitie si de
distantele de siguranta fata de vecinatati. Rezervoarele se pot amplasa dupa caz:
- grupat intr-o zona special destinata sau dispersata in mai multe zone in cadrul statiei,
bine delimitate;
- sub caile de circulatie interioare sau sub spatii verzi.
Rezervoarele subterane (ingropate) se dispun in cuva de beton armat sau zidarie,
acoperita cu placa de beton armat monolit sau prefabricat, perfect etansa la infiltratii si exfiltratii
de gaze lichide, cu gura de vizitare amplasata pe aceeasi verticala cu gura de descarcare a
rezervoarelor si dupa caz cu un strat de pamant vegetal peste placa.
Rezervoarele subterane ingropate direct in pamant se amplaseaza grupat in zona verde
sau in carosabil. Adancimea de pozare a rezervoarelor fata de nivelul terenului este conform
indicatiilor producatorului. Acoperirea rezervorului se face cu un nisip in strat de minimum 20

cm si apoi umplutura de pamant sau nisip compactat manual in straturi de 20 cm grosime. Pentru
asigurarea continuitatii conductelor in scopul evitarii acumularii de sarcini electrostatice, toate
imbinarile cu flanse vor fi prevazute obligatoriu cu cleme de legatura. Caminul gurilor de
vizitare in zonele carosabile sa fie prevazute cu capace carosabile la nivelul drumului.
Rezervoarele subterane se prevad cu gauri de vizitare pe capacele carora vor fi prevazute:
- racorduri de umplere prevazute cu limitator de umplere;
- racorduri pentru tragerea (aspiratia) pompelor;
- racord de aerisire;
- racord pentru recuperare vapori de la autovehicule;
- dispozitiv de masurare manuala;
- dispozitiv de masurare automata a nivelului.
Gurile de vizitare vor avea prevazute masuri de protectie corespunzatoare, vor fi
asigurate cu dispozitive etanse in pozitie inchisa, iar muchiile partiilor manevrabile sau
detasabile protejate impotriva producerii scanteilor prin lovire, capabile sa initieze aprinderea
amestecurilor explozive (captuseli din tabla sau alama, ori realizate integral din alama sau alte
protectii).
Rezervoarele de carburanti ingropate montate in carosabil se protejeaza impotriva
deteriorarilor generate de circulatia autovehiculelor prin masuri adecvate.
Zona de descarcare carburanti (pentru alimentarea rezervoarelor de carburanti)
In cadrul statiei se prevede o zona distincta pentru descarcarea carburantilor. Zona se
dimensioneaza astfel incat sa permita accesul si stationarea autocisternelor de transport indiferent
de gabarit si sa nu stanjeneasca circulatia in incinta statiei de distributie. Platforma pentru
stationarea autocisternei la descarcarea carburantilor va fi orizontala sau cu o panta de maximum
5%, asigurand descarcarea completa a acesteia.
Rezervoarele de carburanti
Rezervoarele de carburanti cilindrice orizontale cu manta dubla se vor monta ingropat
pe un pat de nisip in grosime de 15-20 cm prin ancorarea de radierul de beton pentru evitarea
flotabilitatii. Rezervoarele de carburanti cilindrice orizontate cu pereti simpli se vor monta in
cuva de beton pe suporti de beton sau direct pe fundul cuvei pe un pat de nisip si ancorate
corespunzator. Adancimea de pozare a rezervoarelor fata de nivelul terenului este conform
indicatiilor producatorului. La montarea rezervoarelor se va urmari sa nu existe abateri de la
orizontala, iar gura de vizitare sa fie in pozitie verticala. Manevrarea rezervoarelor se va face cu
atentie pentru a nu se deteriora protectia anticoroziva.

Alimentarea rezervoarelor de carburanti

Rezervoarele de stocare carburanti se alimenteaza prin intermediul autocisternelor
speciale, dotate si echipate pentru acest scop, in baza contractelor incheiate intre furnizori si
statiile de distributie produse petroliere. Descarcarea produselor petroliere din autocisterna se
face gravitational sau cu pompa de pe autocisterna prin contorizare. Viteza de incarcare a
rezervorului (pana cand nivelul in rezervor ajunge la 200 mm) va fi de max. 25 m 3/h si de max.
48 m3/h (peste nivelul de 200 mm), pentru a nu depasi viteza de 2 m/s corespunzatoare unei
conducte de incarcare Dn 100.
CONCLUZII
Printre cele mai dificile si mai complexe decizii pe care trebuie sa le adopte o firma pe
parcursul activitatii sale se inscriu si deciziile legate de distributie, fiecare sistem de distributie
generand venituri si necesitand costuri diferite. Din momentul in care firma isi alege canalul de
marketing, ea este obligata sa opereze cu acesta o perioada de timp mai indelungata, influentand
si fiind influentata si de celelalte elemente ale mixului de marketing (produs, promovare, pret).
Lucrarea de fata studiaza si analizeaza din punct de vedere teoretic si practic sistemul
logistic.
Concluzia lucrarii enunta, un adevar demonstrat atat teoretic, cat si practic in studiul de
caz, anume ca obiectivele distributiei trebuie elaborate in raport cu asteptarile si exigentele
cumparatorilor vizati. In conditiile de concurenta, organizatiile membre ale unui canal de
distributie trebuie sa-si indeplineasca sarcinile functionale in asa fel incat sa contribuie la
minimizarea cheltuielilor totale ale canalului, tinand cont insa de avantajele asteptate de
cumparatori. Am exemplificat ca exista cateva categorii de consumatori care se diferentiaza prin
nivelul asteptarilor cu privire la un sistem de distributie. Crearea unui canal eficient presupune
determinarea segmentelor de piata care vor fi deservite, precum si alegerea canalelor
corespunzatoare fiecarui segment.
Forma canalului de distributie trebuie sa tina seama de slabiciunile si punctele forte ale
diferitelor categorii de intermediari, cu exceptia reprezentantelor de producatori care sunt
capabile sa contacteze clienti cu cheltuieli reduse pentru fiecare persoana in parte, deoarece
costul total al contactarii se imparte la un numar mai mare de clienti.
O parte din aceste aspecte sunt tratate in primul capitolul, intitulat: Rolul si continutul
logisticii marfurilor, urmat de: Analiza continutului logisticii de piata la nivelul statiilor care
completeaza informatiile referitoare la politica de distributie a LUKoil, printr-o abordare
comparativa teorie-practica a activitatilor distributiei fizice ce sunt desfasurate la nivelul firmei
( transport, stocare, depozitare, manipulare).
Din analiza efectuata s-a constatat ca cifra de afaceri a companiei S.C. LUKoil S.R.L. a
crescut in anul 2009 fata de anul 2008 cu 70%, iar in anul 2007 fata de anul 2006 cu 40%.
Cresterile s-au datorat indeosebi majorarii preturilor produselor petroliere. De asemenea activele

imobilizate au crescut in aceasta perioada cu peste 50%, crestere datorata in special aprecierii
imobilizarilor corporale.
Nivelul datoriilor s-a diminuat pe parcursul perioadei analizate, acestea putand fi in
totalitate acoperite de catre disponibilitatile existente.
Aceste performante financiare se datoreaza in principal vinzarii de carburanti si anume:
EuroL Diesel, Benzina fara plumb+, Benzina Euro LUK si Motorina.
Imbunatatirile aduse de catre firma distributiei fizice, pot contribui la atragerea de clienti
noi, prin oferirea de servicii mai bune, un ciclu de productie mai rapid sau preturi mai mici.
Clientii sunt interesati de livrarea produselor la timp, de disponibilitatea furnizorilor de a-si
efectua repede reaprovizionarea cu alte produse, precum si de disponibilitatea furnizorului de a
stoca marfuri pentru clienti.
S.C. LUKoil este deosebit de receptiva si la standardele de calitate a serviciilor oferite de
firmele concurente. Pentru aceasta angajatii din departamentul de vanzari pastreaza un contact
permanent cu clientii care comercializeaza si produse concurente pentru a afla diferentele dintre
calitatea produselor, preturile practicate si serviciile oferite de ceilalti furnizori de pe piata.

Compania asigura servicii de distributie primara si secundara pentru produsele petroliere,

transferand produsul direct de la reteaua proprie de depozitare a LUKoil, asigurand corporatiilor
multinationale o patrundere rapida pe piata, la scara nationala.