Strategii si politici economice

de combatere a poluarii in
industria de petrol
Studiu de caz realizat la OMV Petrom
SA

Coordonatori
Lector univ. dr. ing. ec.
Daniela Buzoianu

Studenti
Georgescu Cosmin Andrei
Szasz Laura-Blanka
Szabo Brigitta

Ivett
Grupa.20101, anul
II

CUPRINS

CAPITOLUL I Prezentarea generala a ramurii...3

1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.

Scurt istoric ...3

Obiect de activitate...4
Prezentarea firmei....5
Prezentarea obiectului de activitate al firmei6
Cadrul legislativ actual privind protectia mediului in Romania..9
Analiza strategiilor de depoluare utilizate pe plan mondial...9
Idei tehnice de alegere a metodelor de depoluare10
Criterii economice de alegere a metodelor de depoluare13

CAPITOLUL AL II-LEA Situatia actuala privind poluarea in Romania...................15

2.1. Poluarea atmosferei.15
2.2. Poluarea apelor17
2.3. Poluarea solului18
2.4. Situatia poluarii cu petrol si produse petroliere repartizata pe regiunile geografice
din Romania.19
CAPITOLUL AL III-LEA Strategii si politici economice de protectie a mediului in
industria de petrol. Studiu de caz realizat la OMV Petrom
SA.23
3.1. Politici de protectia mediului..23
3.1.1. Componentele politicii de
mediu....25
3.1.2. Politica de mediu: concept si instrumente26
3.1.3. Politici de mediu aplicate in cazul firmei OMV Petrom SA....28
3.2. Strategii de protectia mediului............................29
3.2.1. Obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung in industria de petrol din
Romania30
3.2.2. Obiective strategice, planuri si directii de actiune pentru reducerea si prevenirea
poluarii in cazul firmei OMV Petrom SA..31
3.2.3. Cheltuieli pentru protectia mediului in cazul firmei OMV Petrom SA..37
Anexe ......39
Bibliografie ..53

CAPITOLUL I Prezentarea generala a ramurii

2

1.1. Scurt istoric

In decursul a numai cateva decenii, petrolul a devenit unul din elementele
fundamentale ale vietii economice moderne. El este dupa expresia unui specialist al
domeniului sangele economiei. Potrivit opiniei lui Cesar Alimenti, petrolul constituie, in
epoca contemporana meniu de bolta pentru industrie, transport si prima conditie pentru
apararea nationala a statelor.
Petrolul a retinut incepand din secolul al XX-lea tot mai mult atentia statelor
producatoare sau neproducatoare ale pretiosului combustibil, acestea aratandu-si
preocuparea de a-si asigura cantitatile necesare unei bune desfasurari a vietii lor
economice. Un exemplu in acest sens il reprezinta SUA, care s-a folosit de avantajul
posedarii unor bogate rezerve de titei pentru a-si extinde dominatia economica si in
consecinta, politica in diverse zone pe glob.
Romania are o traditie foarte veche in extractia si prelucrarea titeiului. Primele
atestari legate de exploatarea petrolului pe teritoriul tarii noastre sunt dovedite de
numeroasele materiale ceramice cu urme de pacura, datate in secolele II XVI.
Romania a contribuit decisiv la realizarea a trei premiere petroliere mondiale in anul
1857 si anume:
1. Prima tara din lume cu o productie de titei, official inregistrata in statisticile
internationale, atestata de catre The Science of Petroleum (1938). Conform
aceleiasi publicatii, Romania inregistra oficial o productie de 275 tone, fiind urmata
de Statele Unite ale Americii in 1859, Italia in 1860, Canada in 1862 si Rusia in
1863.
2. Prima rafinarie din lume. In decembrie 1856 incepe constructia fabricii de gaz din
Ploiesti. Din 1840 pana la acea data au functionat primele instalatii de prelucrare a
titeiului, asa-numitele gazarii.
3. Bucuresti, primul oras din lume iluminat public cu petrol lampant la 1 aprilie 1857.
De asemenea, Romania a fost prima tara din lume care a exportat
benzina inca din anii 1900.
In 1937, Romania detinea locul 7 in lume privind rezervele mondiale de petrol, dupa
URSS, SUA, Irak, Iran, Venezuela, Indiile Olandeze, cu o rezerva estimata la 95 000 000
tone, adica 5.4% din rezervele mondiale.
In 1861 a fost sapata prima sonda in Romania, garnitura fiind din lemn si sapa tip
burghiu, la o adancime de 150m.1
In 1896 se infiinteaza Compania Steaua Romana, aceasta terminand constructia rafinariei
si atelierelor centrale in 1898.
In 1907, Compania Romano Americana a sapat la Moreni prima sonda in sistem
Rotary (sonda Speranta). Se desfasoara la Bucuresti al III-lea Congres Mondial al
Petrolului si este testat sistemul de extractie prin aer-lift , la Campina, de catre Steaua
Romana.

1 www.petrom.com
3

In 1908 se infiinteaza la Ploiesti aterielele de fabricare si reparare a echipamentelor

si instalatiilor petroliere, iar in 1911 se utilizeaza pentru prima data supape.
In 1925 se produce titei din prima mina de la Sarata Monteoru, ea aflandu-se si in
prezent in productie.
In 1927 s-a executat primul carotaj mecanic si prima forare prin impuscare de
coloana, iar in 1931 s-a realizat prima injectie de gaze in zacamantul Dacian Moreni.
In 1949 se infiinteaza primele sonde in pompaj la adancimi cuprinse intre 28003100m, pe structura Tintea.
In 1951 se realizeaza primul proces la scara industrial de injectie de apa in
zacamantul Sarmatian Boldesti, zacamant situat la o adancime de 2600m.
In 1975, prima platforma de foraj marin este pozitionata pe locatie in Platforma
Continentala a Marii Negre.
In 1984 Sonda 7000 Baicoi a atins adancimea de 7025m.
In 1991 se infiinteaza Regia Autonoma a Petrolului Petrom SA.
In 1996 se pune in functiune Platforma Centrala de Productie din Marea Neagra.
In anul 2004, OMV, grupul lider de petrol din Europa Centrala si de Est, a
achizitionat 51% din actiunile Petrom de la statul roman pentru suma totala de 1.53
miliarde euro.

1.2. Obiect de activitate

Industria de petrol este un domeniu de activitate cu multe particularitati astfel ca
intreprinderile care functioneaza in acest domeniu prezinta o diferenta fata de o societate
comerciala obisnuita.
Principalele activitati care se desfasoara in domeniul petrolului sunt:
- activitati de cercetare explorare zacaminte de petrol si/sau gaze;
- activitati de forare sonde de explorare sau pentru exploatare;
- activitati de extractie petrol si/sau gaze;
- activitati de transport produse petroliere si gaze;
- activitati de procesare titei si gaze;
- activitati de distributie produse finite;
- activitati auxiliare de intretinere si reparare, transport, servicii etc.
Activitatea desfasurata de o companie petroliera se poate extinde pe o suprafata
foarte mare, in mai multe tari si cu activitati diverse in fiecare tara. Managementul unei
asemenea organizatii necesita un volum foarte mare de informatii, prelucrate sub diverse
forme si care sa fie disponibile la toate nivelele de decizie.
Informatizarea activitatilor din industria de petrol s-a realizat initial prin aplicatii
economice curente (contabilitate, gestiunea materialelor, evidenta personalului etc.) in
paralel cu automatizarea diverselor activitati tehnice.
In Romania, numarul companiilor care desfasoara activitate in domeniul petrolului
este din ce in ce mai mare. Compania OMV Petrom SA acopera toate activitatile din
industria de petrol, pornind de la explorarea zacamintelor, foraj, extractie, procesare si
distributie.

1.3. Prezentarea firmei

Petrom este cel mai mare grup petrolier din Europa de Sud-Est, cu activitati in
sectoarele Explorare si Productie, Gaze si Energie, Rafinare si Marketing. Grupul si-a
consolidat pozitia pe piata petroliera din Europa de Sud-Est in urma unui amplu proces de
modernizare si eficientizare, pentru a carui implementare au fost realizate investitii de
peste 7.7 miliarde de euro in ultimii sapte ani.
Grupul exploateaza in Romania si Kazahstan rezerve dovedite de petrol si gaze
estimate la 812 milioane barili echivalent petrol (in Romania 786 milioane barili echivalent
petrol) si are o capacitate nominala anuala de rafinare de 4.5 milioane tone la sfarsitul
anului 2011.
Pe piata distributiei de produse petroliere, OMV Petrom este prezent pe pietele din
Romania, Republica Moldova, Bulgaria si Serbia, prin intermediul unei retele de cca 800
statii, operate sub doua branduri, Petrom si OMV. Activitatea de comercializare a
produselor petroliere in Romania se desfasoara prin intermediul OMV Petrom Marketing,
care este detinuta in totalitate de OMV Petrom.
In anul 2011, cifra de afaceri a Grupului a fost de 5.336 milioane euro, EBIT (Profit
Inainte de Dobanzi si Impozite) a fost de 1.165 milioane euro.
OMV, una din cele mai mari companii industriale publice din Austria, detine 51,01%
din actiunile OMV Petrom. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri detine
20,64% din actiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea detine 20,11%, Banca Europeana
pentru Reconstructie si Dezvoltare 2,03% iar 6,21% se tranzactioneaza liber la Bursa de
Valori Bucuresti.

Cu OMV In calitate de actionar majoritar, Petrom face parte din cel mai mare grup
de petrol si gaze din Europa Centrala, care are rezerve dovedite de petrol si gaze de circa
1,3 miliarde de barili echivalent petrol (bep), o productie zilnica de aproximativ 324.000
bep si o capacitate de rafinare de 26,4 milioane tone pe an. In prezent, OMV detine peste
2.540 de statii de distributie In 13 tari. Cota de piata a grupului In segmentul de Rafinare si
Marketing In regiunea Dunarii este acum de aproximativ 20%.
In 2011, Grupul Petrom si-a mentinut prezenta puternica In toate sectoarele pietei
gazelor naturale. In vederea sporirii valorii gazelor naturale si asigurarii unei dezvoltari
durabile a companiei, Petrom si-a extins lantul valoric prin dezvoltarea propriei activitati de
producere a energiei electrice, atat din surse conventionale, cat si din surse regenerabile.
Anul 2011 a reprezentat o etapa importanta pentru activitatea Petrom din domeniul
energiei, marcand intrarea Petrom In activitatea de producere electricitate, prin demararea
exploatarii comerciale a parcului eolian Dorobantu, urmata de finalizarea lucrarilor de
constructie la centrala electrica pe gaze de la Brazi.
Opereaza o rafinarie (Petrobrazi) integrata cu activitatea de explorare si productie,
cu o capacitate nominala de 4,5 mil. tone/an, In cadrul careia proceseaza exclusiv titei din
productia proprie, cu scopul maximizarii valorii de integrare a acestei rafinarii. Livrarea
produselor proprii se realizeaza prin reteaua compusa din peste 790 de benzinarii, atat In
Romania, cat si In tarile Invecinate: Bulgaria, Serbia si Republica Moldova. Petrom este
furnizorul principal de carburanti din Romania, avand o cota totala de piata de 37% si 545
de benzinarii. Petrom este, de asemenea, furnizorul principal de combustibili pentru
aviatie, incluzand serviciile aferente.
In conformitate cu directiile strategice ale companiei, obiectivul Petrom este de a
creste In continuare nivelul productivitatii si a profitabilitatii, prin valorificarea potentialului
din E&P, maximizand valoarea de integrare a modelului de afaceri si realizand potentialul
companiei de eficientizare si reducere a costurilor.

1.4. Prezentarea obiectului de activitate al firmei

Obiectul de activitate2 al firmei se constituie din 3 divizii: Explorare si Productie,
Rafinare si Marketing, Gaze Naturale, Energie si Produse Chimice (vezi anexa 1).
a) Exploatare si productie
In ceea ce priveste activitatile de Explorare si Productie, OMV este prezent In 20 tari
de pe cinci continente. In domeniul gazelor naturale, OMV detine depozite si un sistem de
conducte de 2.000 de km prin care se transporta 47 de miliarde m de gaze naturale pe an
In tari precum Germania si Italia. OMV detine actiuni In combinate de produse chimice si
petrochimice integrate 50% in AMI Agrolinz International GmbH si 35% din actiunile
Borealis A/S, unul dintre cei mai mari producatori de poliolefina din lume. OMV mai detine
2 www.wikipedia.com
6

actiuni si la alte companii importante precum: Petrom SA 51%, EconGas GmbH - 50%,
reteaua de rafinarii BAYERNOIL - 45% si la compania ungara MOL - 10%.

b) Rafinare si Marketing
In domeniul rafinare si marketing, OMV este lider de piata In regiunea Dunarii,
furnizand energie pentru 12 tari, a caror populatie totala depaseste 100 de milioane. In
2006, OMV a intrat pe piata turca, considerata a fi o rampa de lansare strategica catre
Orientul Mijlociu si regiunea Marii Caspice, prin achizitionarea unui pachet semnificativ de
actiuni din Petrol Ofisi, liderul din Turcia al companiilor de marketing In domeniul
produselor petroliere rafinate, activi atat in pe planul de retail cat si pe plan comercial.

c) Gaze si Energie
Segmentul de activitate al OMV de Gaze si Energie (G&P) vinde si comercializeaza
gaze naturale in CEE, SEE si Turcia. Prin investitii in surse regenerabile de producere a
energiei, G&P isi extinde portofoliul si adauga electricitatea la lantul valoric al gazelor.

Petrom Gaz este un furnizor principal de gaze pentru clientii industriali si comerciali
In Romania. Petrom Gaz Isi extinde In prezent activitatea de vanzare pe piata locala si In
tarile vecine. EconGas se foloseste de pozitia sa de cel mai mare furnizor de gaz en-gros
si business-to-business din Austria pentru a intra pe alte piete europene.

Produse si Sustenabilitate
Exploreaza, descopera si extrage petrol si gaze naturale din sase regiuni de baza,
furnizand energie, caldura, mobilitate si produse si servicii de uz zilnic pentru populatie.
a) Aviatie
Petrom produce combustibil pentru avioane cu motor cu reactie la rafinaria
Petrobrazi. Acesta se numete Jet A-1 i a fost omologat In anul 2004.
b) Bitum
Petrom obtine bitumuri prin distilarea titeiului. Rezultatul este un material de
constructii omogen care se folosete in special pentru constructiile rutiere
c) Carburanti
7

Petrom produce 4 tipuri de carburant: benzina 95 fara plumb, benzina Top Premium
99+, Euro Diesel 5 i Top Euro Diesel 5, toate cele 4 respectand standardul Euro 5 (de la
1 ianuarie 2009). Toti carburantii Petrom au un continut redus de sulf (pana la 10 ppm)
pentru a reduce poluarea i a contribui la protectia mediului.
d) Lubrifianti
Petrom produce o gama de 15 tipuri de lubrifianti: de la uleiuri multigrad sau
monograd la uleiuri hidraulice sau de transmisie. Ace tia sunt destinati atat sectorului auto,
cat i sectorului industrial sau diverselor aplicatii in domeniul feroviar.

e) Produse speciale
Petrom prelucreaza i obtine produse derivate cum ar fi cocsul de petrol sau sulful in
rafinaria Petrobrazi. Aceste produse sunt utilizate in industria aluminiului, otelului,
agriculturii i hartiei.
f) GPL
Petrom produce gaz petrolier lichefiat si ii distribuie catre utilizatori persoane fizice
(butelii pentru aragaz sau combustibil pentru autoturisme) dar si pentru uz industrial,
turistic sau agricultura. Tinand cont de temperaturile din timpul iernii/verii in Romania,
Petrom depoziteaza GPL la presiunea maxima de 17.65 bari.

Obiective:
Continuarea stabilizarii nivelului productiei
Continuarea evaluarii zacamantului de adancime Totea
Finalizarea forajului la prima sonda de explorare de adancime offshore
Continuarea redezvoltarii zacamintelor majore
Concentrarea pe injectia de apa in zacamintele cheie
Continuarea implementarii de parteneriate pentru explorare si pentru cresterea
productiei
Continuarea optimizarii organizationale si aplicarea unui management strict al
costurilor
Consolidarea cotei de piata in activitatea de gaze natural si cresterea profitabilitatii
Maximizarea disponibilitatii celor doua active de producere a electricitatii,
Dorobantu si Brazi
Dezvoltarea si consolidarea portofoliului de client in activitatea de energie electrica,
incheierea de acorduri comerciale pentru vanzarea de electricitate si certificate de
CO2
Continuarea optimizarii retelei de benzinarii
8

Consolidarea activitatii de comercializare a produselor complementare, in paralel cu

centralizarea activitatii logistice de vanzare cu amanuntul la nivel de Grup Petrom
sub un singur furnizor international de servicii de logistica.

Rezultate economico- financiare3

In contextul acestui mediu macroeconomic mixt, OMV Petrom a obtinut un set de
rezultate financiare foarte bune, volumul vanzarilor in 2011 a crescut cu 21% fata de
cel din 2010. Profitul net atribuibil actionarilor societatii-mama a ajuns la 4.2 miliarde
lei, cu peste 70% mai mare decat in 2010. Investitiile s-au ridicat la 4.8 miliarde lei.
Majoritatea investitiilor au fost orientate catre E&P (68%) si R&M (20%) (vezi Anexa 2).

1.5. Cadrul legislativ actual privind protectia mediului in Romania

Cadru general
In Romania, protectia mediului acest obiectiv de interes major al Intregii societati
este reglementata prin Ordonanta de urgenta nr . 195 din 22/12/2005 privind protectia
mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile si completarile ulerioare. 4
Art. 5 al Ordonantei de urgenta nr .195/2005 privind protectia mediului prevede
urmatoarele:
Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic,
garantand In acest scop:
a) accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditiilor de confidentialitate
prevazute de legislatia in vigoare;
b) dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului;
c) dreptul de a fi consultat In procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii
si legislatiei de mediu, emiterea actelor de reglementare In domeniu, elaborarea planurilor
si programelor;
d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia
mediului, autoritatilor administrative si/sau judecatoresti, dupa caz, in probleme de mediu,
indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu;
d) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.

3 Raport anual 2011 Grup OMV

4 www.apmis.anpm.ro
9

Cadru legislativ
-

Legea nr. 86/2000 privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea

deciziei si accesul la justitie In probleme de mediu;

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public;

HG nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.

544/2001; HG nr . 878/2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul;

Ordin nr. 1182/2002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare si furnizare a

informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile publice pentru protectia mediului.

1.6. Analiza strategiilor de depoluare utilizate pe plan mondial

Strategia mondiala a conservarii mediului este directionata de trei principii
fundamentale (Ramade,1992): mentinerea echilibrelor ecologice fundamentale,
exploatarea rationala si durabila a resurselor naturale si conservarea diversitatii genetice. 5
Modalitatile practice de pastrare a echilibrelor ecologice fundamentale trebuie sa
plece de la pastrarea nealterata a mediului si a organismelor c a r e populeaza acest
mediu. Se impune protejarea solului, in sensul ca cele mai bune terenuri arabile
trebuie utilizate pentru producerea de resurse alimentare, cu respectarea
urmatoarelor masuri: protejarea solului contra eroziunii, mentinerea fertilitatii prin
reciclarea substantelor organice, reducerea utilizarii fertilizatorilor chimici si pesticidelor,
recurgerea la combaterea biologica si integrata a bolilor si daunatorilor.
Abordarea intregii politici de dezvoltare economico-sociala prin prisma conceptului
de dezvoltare durabila potrivit caruia se urmareste sa se satisfaca nevoile actuale ale
umanitatii fara a obstructiona pe cele ale generatiei viitoare capata in acest sens noi
valente.
In acelasi timp, pentru ca dezvoltarea durabila sa se poata implementa trebuie sa
se adopte un mod de viata care sa respecte limitele ecologice ale planetei, adica sa nu
prejudicieze ecosistemele naturale datorita carora existam: atmosfera, apa, solul, subsolul,
flora si fauna, etc.
Cresterea economica si dezvoltarea antreneaza inevitabil modificari In ecosisteme,
dar politicile economice de dezvoltare trebuie sa fie astfel concepute incat exploatarea
resurselor regenerabile si neregenerabile sa fie condusa si gestionata rational, respectiv,
sa nu prejudicieze mediul natural si factorul uman, nici in prezent, nici in viitor.
Aceste considerente devin cu atat mai importante cu cat amploarea fenomenelor
de dezechilibru economic, ecologic si social (in cazul de fata poluarea si impactul asupra
sanatatii umane) ca si ordinea prioritatilor nationale difera de la o tara la alta.

1.7. Idei tehnice de alegere a metodelor de depoluare

Alegerea tehnologiei de depoluare6 trebuie sa tina seama de tipul poluarii si al

5 Pricope Laura, Pricope Ferdinand, Poluarea mediului si conservarea naturii,

Vladimed-Rovived, 2007
10

poluantilor. Comportamentul si caracteristicile poluantilor sunt esentiale pentru orientarea

spre o anumita metoda de depoluare.
Un alt factor determinant in alegerea filierei adecvate de depoluare este suprafata sitului
poluant. Decontaminarea unei suprafete de 100m 2 nu presupune acelasi lucru precum
decontaminarea unei suprafete de 200ha, chiar daca exista acelasi tip de poluare.
Clasificarea bazata pe criteriul locului de aplicare
Se disting 3 categorii de metode de depoluare:
- metode aplicate in afara sitului;
- metode aplicate pe sit;
- metode aplicate in-situ;
Metodele de aplicare in afara sitului constau in excavarea solului sau inlaturarea
apei poluate din mediul lor natural, In transportul acestora in afara sitului si executarea
lucrarilor de depoluare in centre specializate. Uneori acestea prevad si readucerea pe sit a
materialului depoluat.
Principalele avantaje ale acestor metode sunt: extirparea rapida si totala a
componentelor poluate, posibilitatea continuarii activitatii pe sit, eficienta ridicata a metodei
de depoluare oferita de centrele specializate (sunt insotite de unele inconveniente si
anume costul ridicat al excavarii si al transportului , riscul dispersarii particulelor de poluant
in timp).
Metodele de aplicare pe sit se aseamana cu cele aplicate in afara sitului pentru ca
au la baza principiul evacuarii solului sau a apei poluate din loc. Dupa evacuare,
materialele poluate nu mai sunt transportate, sunt tratate acolo utilizand instalatii de
depoluare mobile, care dupa activitatea de depoluare sunt transportate la alte situri. Astfel
se elimina transportul materialelor poluate care este costisitor. Pe de alta parte este
necesar ca pe sit sa se construiasca o platforma betonata pe care sa se monteze
instalatia adusa si sa aiba facilitati (apa industriala, curent de forta, combustibil).
Metodele de aplicare in-situ au ca particularitate imediata executia lucrarilor de
depoluare direct pe mediul poluat, fara a necesita pompare, excavare. Sistemul are 2 parti
distincte:
a) o parte mobila instalatia de la suprafata sitului cu posibilitate de mobilitate a
acestuia;
b) o parte Incorporata in mediul subteran poluat.
Tehnologia in-situ ofera posibilitatea depoluarii atat a solului cat si a apei
subterane.Echipamentele aferente acestei tehnologii sunt usor de amplasat, aceasta
presupunand o exploatare de specialitate delicata in timpul fluxului tehnologic.

Clasificarea dupa principiile tehnice

Indiferent de locul unde are loc depoluarea, in functie de principiile tehnice generale
se disting 4 grupe de metode:
- fizice
- chimice
- termice
- biologice
6 Prof. univ. dr. Radu Lacatusu, Metode si tehnici moderne de depoluare a mediului,
USAMVB Timisoara
11

Metodele fizice de depoluare a solurilor si apelor subterane reprezinta categoria

cea mai extinsa in ceea ce priveste aplicabilitatea practica. In cadrul lor se pot deosebi
metode bazate pe mobilitatea fizica a poluantilor (aplicabile prin izolare,etansare, blocare
hidraulica, stabilizare). Metodele sunt bazate pe extractia fizica a poluantilor din mediul
poluat concretizat prin excavare,flotatie, pompare, extractie de gaze sub vid, injectie de
aer cu presiune. Se disting variantele Sparging, Geoshop, Intershop.
Metodele chimice se aplica in vederea distrugerii, separarii, neutralizarii sau in
vederea transformarii poluantilor in urma unor reactii chimice speciale dupa care sunt
utilizate alte variante: extractia chimica, oxidarea, reducerea, declorurarea si precipitarea.
Metodele termice presupun extractia, distrugerea sau imobilizarea poluantilor prin
supunerea materialului contaminat la temperature inalte. Cele mai cunoscute metode sunt:
incinerarea, desorbtia termica, vitrificarea mediului contaminat.
Metodele biologice se bazeaza in principiu pe degradarea poluantilor sub actiunea
microorganismelor (bacterii, ciuperci); activitatea se desfasoara aerob sau anaerob. Cele
mai utilizate procedee in practica biodegradarii sunt: bioreactorul, biodegradarea in vrac,
biodegradarea in-situ, bioventing-ul si biosparging-ul.

Criterii tehnice de alegere a unei filiere de depoluare

Pe plan mondial au fost elaborate programe de calculator care permit o analiza
multicriteriala obiectiva a alegerii celei mai adecvate metode de depoluare. Dintre acestea,
pot fi amintite exemplificativ:
- RAAS (Remedial Action Assessement System), dezvoltat de Pacific Northwest
Laboratory din SUA, care evalueaza fiecare tehnica disponibila dupa eficienta
depoluarii si dupa cost;
- CARTS (Computer Aided Response Technologies Selector), dezvoltat de E.P.A. din
SUA, care permite o evaluare tehnica, pertinent, a diferitelor alternative de depoluare;
- Sistemul de evaluare a tehnicilor disponibile pentru decontaminarea siturilor
poluate, dezvoltat de Zarth pentru autoritatile de protectie a mediului din Hamburg,
care ierarhizeaza metodele de decontaminare pe baza a 8 criterii (eficienta, durata,
cost, impact asupra mediului, populatiei si muncitorilor, etc.).
Tehnica aleasa trebuie sa fie disponibila pe piata tehnologica, sa existe firme
capabile sa aplice tehnologia. Pentru a alege filiera adecvata din gama mare de metode,
s-a executat o matrice in care sunt trecute date privitoare la natura poluantului, a rocilor, a
materialelor parentale.
S-au luat in considerare o serie de elemente privitoare la modul de desfasurare a
depoluarii:
Metode prin
Izolare prin
Poluant anorganic

izolare
excavare
in-situ
pereti laterali
izolare de fund
cuvertura
mobil
12

Poluant organic

Poluant geologic

Poluare

Exigente

imobil
volatile
slab absorbabil
puternic absorbabil si biodegradabil
puternic absorbabil si
nebiodegradabil
densitatea mai mica decat a apei
densitatea mai mare decat a apei
roci mobile
k103m/s nesaturate
k103m/s saturate
roci consolidate saturate sau
nesaturate
roci foarte eterogene saturate sau
nesaturate
orizontala suprafata mica/mare
vertical in profunzime/ aproape de
suprafata
nivel scazut al poluarii reziduale
durata scurta de depoluare
solutie durabila depoluare
controlabila in timp

1.8. Criterii economice de alegere a metodelor de depoluare

Alegerea celei mai adecvate filiere de depoluare este decisa, in cele din urma,
printr-un studio economic comparativ al celor mai avantajoase variante tehnice.
In vederea compararii costurilor specific diferitelor metode de depoluare a solurilor
si apelor subterane se iau in calcul urmatoarele elemente principale:
- instalarea pe sit a echipamentului;
- costurile materialelor consumabile (solventi);
- energia si fluidele de lucru (abur, electricitate, apa industriala, aer comprimat);
- salarizarea personalului si intretinerea echipamentului;
- amortizarea echipamentelor de lucru
Estimarea costurilor depoluarii se face cu dificultate, deoarece in putine situatii se
poate stabili cu precizie randamentul depoluarii si durata necesara pentru atingerea
obiectivelor stabilite initial. Din aceasta cauza este preferabila o estimare a costurilor pe o
anumita perioada de timp (saptamani, luni, trimestre etc.) sau pe unitatea de volum, de
masa ori de suprafata a mediului tratat.
Costul unei depoluari evolueaza exponential pe masura cresterii exigentelor privind
gradul de depoluare. Pe de alta parte, s-a constatat ca incidenta gradului de precizie si
detaliere a fazei diagnostic, este considerabila asupra costurilor de depoluare.
Pentru compararea costurilor financiare specific, aferente diferitelor metode de
depoluare a solurilor si apelor subterane, Paul Lecomte propune pentru fiecare metoda
considerarea unor cheltuieli care nu cuprind si:
- lucrarile corespunzatoare diagnosticului, analizei de risc si studiului de fezabilitate a
filierei de depoluare;
- urmarirea si controlul operatiilor de depoluare;
13

realizarea bilantului final, dupa reabilitare;

reamenajarea sitului dupa oprirea lucrarilor de depoluare (umplerea excavatiilor,
eliberarea suprafetelor ocupate, vegetalizarea etc.)

Astfel, s-a stabilit ordinul de marime a costurilor specifice, corespunzatoare

principalelor metode de depoluare a solurilor si apelor subterane:

Nr. crt.

Metoda de depoluare

1
2

Depozitare la rampe de reziduuri

Pompare selective
Venting (cu diminuarea concentratiei de poluant
de la 1000 la 100ppm)
Stripping pe sit (in coloana)
Izolare in siguranta, in depozite special
Etansare prin turnarea unui perete-bariera
Etansare prin palplanse
Etansare prin geomembrane
Acoperire in siguranta, cu colectarea gazului
Stabilizarea pe sit sau inertare
Vitrificare in-situ
Spalare soluri excavate
Electroreabilitare in-situ
Transformare prin reactii chimice
Incinerare in afara sitului
Tratare termica pe sit
Biodecontaminare in-situ
Compostare, biopile
Biodegradare in reactoare

3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19

Costul specific
75 150 Euro/t
15-75 Euro/m3
15-30 Euro/t in 4-8 luni
25-45 Euro/m3
600-900 Euro/t
50-160 Euro/m2
35-100 Euro/m2
30-75 Euro/m2
30-45 Euro/m2
30-180 Euro/t
180-380 Euro/t
23-90(150) Euro/t
60-180 Euro/t
10-90 Euro/t
275-450(1000) Euro/t
40-200 Euro/t
15-45 Euro/t
23-60 Euro/t
45-90 Euro/t

14

CAPITOLUL AL II-LEA Situatia actuala privind poluarea in

Romania
Sub impactul dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav
solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si
animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de poluare,
fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.
Poluarea reprezinta introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al unei activitatii
desfasurate de om, de substante, de vibratii, de caldura si/sau de zgomot in aer, in apa ori
in sol, care pot aduce prejudicii sanatatii umane sau calitatii mediului, care pot dauna
bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o Impiedicare a utilizarii mediului in
scop recreativ sau in alte scopuri legitime.

2.1.

Poluarea atmosferei

Calitatea atmosferei este esentiala pentru viata si sanatatea umana, precum si

pentru existenta ecosistemelor. Asigurarea dreptului fiecarei persoane la un mediu de
calitate se realizeaza prin reglementarea activitatilor care afecteaza sau care pot afecta
calitatea atmosferei, direct sau indirect, desfasurate de persoane fizice sau juridice si prin
strategia nationala in domeniu.
Procedeele de productie industriala elibereaza emisiile, care se redepun in cazul in
care nu exista filtru pentru epurarea gazelor reziduale. Substantele specifice sunt atunci
eliberate si pot provoca local catastrofe.
In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt
eliberate in atmosfera de furnale. in functie de inaltimea furnalelor si de contidiile
atmosferice, gazelle de esapament provenind din focare se raspandesc local sau la
distante medii, uneori chiar si mari, cazand din nou sub forma de particule mai fine decat
poluarea atmosferica masurabila in locurile de emisie.
Degajarile industriale in ultima instant nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca in jurul
uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40km in sol este crescuta concentratia de
ingredient ce intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine.
Principalele substante poluante din atmosfera sunt:
15

1. Gazul carbonic (CO2)

Pe masura ce creste concentratia in aerul atmosferic, intervine si solubilizarea lui in
plasma sanguine datorita presiunii partiale crescute.
2. Praful, cenusa si fumul
Acestea au o proportie destul de mare in totalitatea poluantilor care exista in atmosfera.
3. Monoxidul de carbon (CO)
Este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce in ce mai mare printre
poluantii devastatori. Toate materiile primare energetice folosite pentru combustie contin
carbon sub forma de combinatii chimice, care se oxideaza, transformandu-se in gaz
carbonic sau in oxid de carbon, daca combustia este incomplete.
4. Dioxidul de sulf (SO2)
Este produs in principal de arderea carbunelui dar prezent si in emisiile motoarelor
diesel, se combina cu apa din atmosfera si provoaca ploile acide care distrug vegetatia si
cladirile.
5. Azotul
Compusii azotului contribuie constant la poluarea atmosferei, bioxidul de azot (NO 2)
fiind unul din cei mai periculosi poluanti.
Efecte si fenomene rezultate in urma poluarii
1. Smogul
Este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cand
umiditatea este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se
acumuleaza langa sursele lor.
2. Ploaia acida
Se formeaza cand oxizii de sulf si cei de azot se compina cu vaporii de apa din
atmosfera, rezultand acizi sulfuric si acizi azotici, care pot fi transportati la distante mari de
locul originar producerii si care pot precipita sub forma de ploaie. Ploaia acida este in
prezent un important subiect de controversa datorita actiunii sale pe areale largi si
posibilitatii de a se raspandi si in alte zone decat cele initiale formarii.
3. Ozonul
In straturile de jos ale atmosferei ozonul are un rol distrugator, el ataca celulele
plantelor prin inhibitia fotosintezei, intensifica procesele nocive ale smogului. Concentratii
ridicate la nivelul solului sunt periculoase si pot provoca boli pulmonare. Cu toate acestea
insa, datorita faptului ca stratul de ozon din atmosfera protejeaza viata pe Pamant de
radiatiile solare, acesta este de o importanta critica.
4. Efectul de sera
Principalii poluanti care produc efectul de sera si care sunt emisi in mare parte de
autovehicule sunt dioxidul de carbon (CO 2), oxidul azotos (N2O), metanul (NH4) alaturi de
alti compusi chimici care provin din alte surse, in special industriale.
In ansamblu, Romania este o tara cu nivel mediu sau submediu de poluare a
aerului. Sursele principale sunt arderea combustibililor fosili, industria chimica,
petrochimia, siderurgia si metalurgia, materialele de constructive si traficul rutier. Poluarea
industrial este amplificata de utilizarea unor tehnologii depasite, absenta instalatiilor de
filtrare sau a celor de epurare a gazelor si de absenta catalizatorului la autovehicule.
Metalurgia neferoasa (Copsa Mica, Baia Mare si Zlatna) determina nivele ridicate
de poluare cu: pulberi cu un continut ridicat de metale grele (As, Pb, Zn, Cu, Sn) care
depasesc de 10-200 ori limitele admise, pulberi totale in suspensie sau pulberi
sedimentabile; gaze cu continut ridicat de CO 2 care au concentratii de pana la 20 ori mai
mari decat CMA in 24 ore.
16

Industria chimica si petrochimia impurifica atmosfera cu: emisii complexe de

poluanti anorganici (SO2, HCl, Cl2, H2SO4, NH3) si organici (fenoli, aldehide organoclorurate), cu emisii de hidrocarburi, fluor, fenoli, SO 2, NO2 si funinfini (Midia, Ploiesti,
Brazi, Teleajen, Pitesti), emisii de SO2 si H2 (Braila, Suceava) si NH3 (Arad, Targu-Mures).
Siderurgia (Galati, Hunedoara, Resita, Calarasi) produce emisii masive de pulberi
cu concentratii ridicate de Pb, Zn, Cu, Cr si Zn.
Marile termocentrale ale tarii, in special cele care utilizeaza carbune si pacura
(Rovinari, Turnu-Severin) elimina in atmosfera pulberi cu As, Pb, Mg, Mn si in mica masura
SO2, CO, CO2 si NO2.

2.2.

Poluarea apelor

Poluarea apei cu reziduuri petroliere reprezinta o problema deosebit de importanta

si greu de prevenit si remediat. Afecteaza atat apele de suprafata, cat si pe cele
subterane. Consecintele ei asupra proprietatilor organoleptice ale apei, faunei si florei
acvatice sunt deosebit de nocive si durabile.
Reziduurile de petrol ajung in bazinele naturale de apa prin deversarea de ape
reziduale rezultate de la rafinarii si alte instalatii de prelucrare a titeilui. Aceste reziduuri
conduc la cresterea temperaturii si turbiditatii, la formarea unei pelicule de petrol la
suprafata apei si la schimbarea compozitiei apei, prin dizolvarea in aceasta a substantelor
petroliere solubile, toxice in anumite concentratii, pentru organismele acvatice, om si
animale.
Un litru de petrol scurs in apa se poate intinde pe o suprafata dubla decat cea a
unui teren de fotbal, provocand numeroase daune. Anual, aproximativ 1,25 milioane tone
de deseuri petroliere se scurg in mari si oceane. De multe ori, aceasta cantitate patrunde
in pamant, bazinele riviere si sistemele de canalizare. Nu se poate vorbi de o reciclare a
petrolului, dar exista tehnologii de reciclare a uleiurilor uzate. 7
Principalii poluanti:
- produsele petroliere ajung in apa in mare parte accidental, prin esuarea navelor
sau prin sparturile conductelor
- pesticidele si ierbicidele
- metalele (Cu, Pb, Hg, Se)
- deseurile toxice, reactive sau inflamabile
- cantitatile excesive de materie organic
- sedimentele
- organismele infectioase
- poluarea termala
Din totalul retelei hidrografice a tarii, distributia pe categorii de ape este urmatoarea 8:
- 18% se incadreaza in categoria a IV-a de calitate, improprii pentru orice utilizare;
- 12% se incadreaza in categoria a III-a de calitate, care pot fi, cu mari cheltuieli,
utilizabile;
- 30% se incadreaza in categoria a II-a de calitate, care prin tratare, pot si folosite si
ca sursa de apa potabila.
Sursele poluarii cu produse petroliere sunt reprezentate de: transportul maritime si
7 Banu Alexandra, Radovici Octavian, Elemente de ingineria si protectia mediului, Ed.
Tehnica, 2008
8 Angelescu Anca, Visan Sanda, Protectia mediului ambiant, ASE, 2000
17

fluvial, schelele de foraj continental si marin, industria prelucratoare si unele activitati

urbane. Anual ajung in apele oceanice 10-15 milioane tone de hidrocarburi usoare
(kerosene, benzine, solvent folositi in procese de degresare sau curatare), hidrocarburi
grele (astfalt, bitum, motorina, diverse categorii de uleiuri), lubrifianti si agenti de curatire.
Produsele petroliere ajunse in apa sedimenteaza (40%), se mentin ca emulsii (40%) sau
formeaza o pelicula pe interfata aer-apa (20%). Poluarea cu produse petroliere are ca
efect limitarea oxigenarii apelor, distrugerea fito si zooplanctonului, uciderea pestilor si
pasarilor.
Totalul apelor uzate deversate annual in raurile Romaniei este de peste 10 miliarde m 3 din
care 4.5md m3/an reprezinta ape de racier, iar diferenta este apa poluata chimic,
radioactiv, biologic sau bacteriologic, etc. Din acest total, 10% este tratata integral inainte
de a fi descarcata in rauri, 60% si 30% fara nicio prelucrare. Debitul mediu de apa uzata
deversata in rauri este de 90m3/s, din care se epureaza numai 42m3/s. Impreuna cu apa
sunt evacuate urmatoarele cantitati de substante: 21 000 t/an azotiti, 5900 t/an fosfor si
190 000 t/an, alte substante.

2.3.

Poluarea solului

Poluarea solului este un proces permanent produs de industrie, agrozootehnie si

activitatea menajera. Degradarea naturala a solurilor sau cea determinate de activitati
antropice sunt procese rapide comparativ cu cele de pedogeneza. Poluarea solului
prezinta un grad ridicat de risc deoarece nu exista procedee de depoluare, iar refacerea
solului prin procese natural este lenta. 9
Produsele petroliere pot contamina suprafata solului, zona nesaturata si apele subterane
si reprezinta o sursa de poluare pe termen lung.
Soarta amestecului de hidrocarburi depinde de schimbarile intervenite in regimul
apei din sol, ca efect al unui fenomen de levigare. In timpul levigarii, continutul de
contaminate petrolieri se modifica datorita unor procese simultane (retinere, volatilizare,
dizolvare, biodegradare), influentate de proprietatile materialului poros inconjurator si de
natura amestecului.
Pe de alta parte reziduurile petroliere ajunse pe sol genereaza hidrocarburi
aromatice policiclice (piren, antracen etc.) care sunt contaminate cu potential cancerigen
recunoscut. Adsorbtia acestora pe material organic naturala este un factor care afecteaza
viteza de degradare microbiana (limitand utilizarea ca substrat) si favorizeaza persistent in
mediu. O serie de bacterii sulfat reducatoare pot realize totusi biodegradare, fapt ce
subliniaza capacitatea de autoepurare a solului.
Pentru a sopri capacitatea de absorbtie a produselor petroliere s-au aplicat
procedee de deshidratare termica in conditii aerobe in vederea cresterii hidrofobicitatii si
prin aceasta realizarea unui randament superior de incapsulare a poluantilor.10
9 Marinescu Ioan, Geografia mediului, 2008
10 Tudorache Maria Georgeta, Sorbenti naturali utilizati pentru depoluarea solului
contaminat cu produse petroliere, ed. Sf. Ierarh Nicolae, 2010
18

Desi, in ultimii ani, o serie de unitati industriale au fost Inchise, iar altele si-au redus
activitatea, poluarea solului se mentine ridicata in multe zone fierbinti (Borzesti-Onesti,
Bacau, Ploiesti, Brasov, Isalnita, Pitesti, Govora, Suceava, Tg. Mures, Turnu Magurele,
Tulcea).
Poluarea cu petrol si apa sarata de la exploatarile petroliere si transport este
prezenta pe circa 50.000 ha.

2.4. Situatia poluarii cu petrol si produse petroliere repartizata pe

regiunile geografice din Romania
Industria petrolului se numara, atat in ramura ei extractive, cat si in cea prelucratoare,
printre industriile cu o pondere apreciabila in poluarea mediului. Aceasta consecinta
negative a unei activitati economice indispensabile are cauze asemanatoare in toate
regiunile petroliere, iar dimensiunile ei difera de la o regiune la alta in functie de
tehnologiile utilizate si de respectarea reglementarilor de mediu in vigoare. 11
Datele publicate in ultimii 30 de ani de catre autoritatile de mediu din Romania arata
ca industria petroliera (incluzand zone de extractive, separatoare, conducte de transport,
unitati prelucratoare, depozite, batale de deseuri petroliere, statii PECO etc.) are un impact
negative asupra mediului, prin contaminarea a cca 230 de situri, insumand o suprafata de
peste 2700 hectare.
Aducerea la suprafata a titeiului in schele se face in sistem inchis, continuu, ceea
ce ar trebui sa conduca la evitarea sau reducerea la minimum a impactului oricarei forme
de poluare.
Poluarea operationala, dar mai ales accidentala din schelele petroliere poate avea
un impact negativ asupra mediului prin modificarea peisajului si arealului in zona de
amplasare a schelei si a desfasurarii proceselor si operatiilor.
In etapa transportarii petrolului si produselor petroliere, cauzele principale ale
poluarii mediului sunt mai putin numeroase dar, in ultimul deceniu, una din ele a capatat o
importanta deosebita atat prin gravitatea episoadelor de poluare produse, cat si prin
caracterul ei insolit si socant. Este vorba de spargerea conductelor in vederea sustragerii
benzinei, pe diferite tronsoane ale sistemului romanesc de conducte petroliere care
masoara 1850km. Astfel de evenimente au fost mai frecvente in apropierea munincipiilor
Buzau, Braila, Constanta, Ploiesti, Giurgiu, precum si in preajma capitalei.
La Suplacu de Barcau unde se realizeaza masuratori regulate ale poluantilor continuti in
apele reziduale deversate in rau, se inregistreaza frecvent depasiri ale CMA pentru fenoli,
hidrocarburi si consum chimic de oxigen. Astfel de depasiri sunt puse in evidenta si prin
masuratori episodice effectuate pe raurile Glavacioc si Dambovnic in arealul de extractive

11 Ciulache Sterie, Nicoleta Ionac, Probleme ale poluarii si protectiei mediului in

regiunile cu industrie petroliera, Seminarul Geografic D. Cantemir nr. 21-22/2002
19

Videle-Poeni-Roata, pe raul Parscov in arealul Moreni, pe raul Vedita in arealul Pitesti, pe

raul Amaradia in arealul Stoina-Craiova etc.
Poluarea apei freatice este mai accentuata in arealul Ploiesti, cu o activitate intensa
si indelungata de prelucrare a petrolului. Se apreciaza ca aceasta afecteaza circa 8000ha,
poluatorii, numerosi, incluzand si firme precum Petrobrazi si Petrotrans.
Principalele surse de poluare, cu agentii specifici, la nivelul unei schele petroliere
de foraj-extractie sunt:

Sondele de foraj: materiale utilizate pentru amenajari, consolidari, etansari; fluide

de foraj; detritus rezultat din foraj; tasari de terenuri, drumuri; utilizarea si
raspandirea de chimicale, produse petroliere utilizate ca lubrifianti si/sau
combustibili, zgomot, vibratii, eruptii libere etc;
Sondele in probe de productie: tasari de terenuri; posibile emanatii in atmosfera
si/sau in sol a fluidelor din sonda (titei, apa sarata extrasa odata cu titeiul, al carei
procent poate atinge valori foarte ridicate, uneori peste 90%; gaze si fractiuni
usoare s.a.) rezultate la probele de productie; deversari ale fluidelor de omorare,
slamuri etc.
Sondele in productie: scapari in mediul inconjurator ale fluidelor din sonda (titei,
condens, gazolina, reziduuri parafinoase); emisii de gaze de sonda, produse
usoare, CO2, H2S, hidrocarburi aromatice, care se elimina in atmosfera; raspandirea
pe sol de slamuri si/sau substante si material cu care se executa operatii de
stimulare, injectie, consolidare nisipuri, fisurare hidraulica si acidizari etc;
Sondele de injectie: agentul de injectie (apa sarata, apa reziduala, gaze), infestand
solul la suprafata si/sau in adancime prin spargerea coloanelor, prin fisurarea
canalizarii etc.;
Sondele in reparatii capital: fluidele de circulatie si omorare; alte fluide provenite din
sonda s.a.;
Conductele: fenomene de coroziune, fisurare, spargere, deformare mecanica
(actiunea buldozerelor si excavatoarelor, alunecarilor si eroziunilor de teren,
cutremurelor, efectelor conditiilor meteorologice deosebite) etc.;
Parcurile de separatoare si rezervoare: emisii de gaze in atmosfera, deversari
lichide accidentale, slamuri rezultate din curatarea rezervoarelor, separatoarelor,
decantoarelor, maluri depozitate etc.;
Statiile de pompare, tratare si injectie: substantele folosite pentru tratarea titeiului si
apelor reziduale, pentru tratamentul sondelor, la tratamente la instalatii de
adancime si de suprafata etc.;
Statiile de tratare ape reziduale, pentru tratamentul sondelor, la tratamente de la
instalatii de adancime si de suprafata etc.;
Statiile de tratare ape reziduale si/sau industrial: deversari de lichide in afara
limitelor parametrilor admisi;
Zonele industrial si utilitatile: poluare de imagine, zgomot, vibratii, efecte luminoase,
caldura, eliminare de deseuri specifice activitatii desfasurate etc.;
20

Drumurile de acces: scoaterea din circulatie a unor suprafete de teren agricol, silvic
etc., afectate de obiectivul respectiv, in functiune;
Sondele abandonate: polueaza prin imagine, rocamente, urme ale lucrarilor de
foraj-extractie si chiar prin emanatii sau canalizari de fluide accumulate, in special
de gaze.

Poluantii specifici activitatilor de foraj, exploatare si separare titei-gaze-apa de

zacamant, sunt:

Titeiul: produce, in anumite conditii, poluarea solului prin modificarile radical ale
proprietatilor acestuia. De exemplu, titeiul formeaza o pelicula impermeabila la
suprafata solului, impiedicand schimbul normal de masa si termic intre sol si aer.
Apa sarata (de zacamant): insoteste intr-o anumita proportie hidrocarburile
exploatate prin sonde. Datorita gradientului geotermic (1 oC/33m). Ea se gaseste in
litosfera la temperaturi ce cresc progresiv cu adancimea. Presiunile mari la care se
afla in unele strate, fac ca apa sarata fierbinte sa aiba manifestari eruptive. Pentru a
evita asemenea eruptii, apa sarata este captata, la suprafata, in bazine special si
apoi transportata cu cisterne. Prezenta sarurilor in sol infestat, in functie de
intensitatea poluarii, se concretizeaza prin modificari in ceea ce priveste reactia,
gradul de saturatie, calitatea humusului, microfauna din acel sol etc.
Detritusul: are actiune agresiva asupra culturilor datorita continutului de metale
toxice: Cr, Ba, Cd. Recuperarea titeiului din detritus permite depozitarea acestuia,
reducandu-se dimensiunile habelor de depozitare si cheltuielile viitoare.
Fluidul (noroiul de foraj): poate avea o actiune nedorita atat asupra mediului
geologic (in adancime) cat si asupra culturilor datorita continutului de floculanti,
metale grele, aditivi, saruri, soda caustic, lubrifianti, inhibitori de coroziune,
antispumanti, reactivi anorganici etc. Contaminarea mediului geologic poate avea
loc si prin patrunderea solutiilor de cimentare si antrenarii lor in apele din gresii sau
nisipuri situate la diverse adancimi. In cazul contaminarii suprafetei solului cu noroi
de foraj, solurile capata adesea o tenta albicioasa si crapa in jurul gaurii de sonda.
Readucerea la starea normal se poate face prin inlocuirea la intregime a solului
afectat cu alt sol productiv.

21

CAPITOLUL AL III-LEA Strategii si politici economice de

protectie a mediului in industria de petrol
Studiu de caz realizat la OMV Petrom SA
Industria extractiva a titeiului poate afecta factorii fizici de mediu prin cele patru
grupe mari de activitati succesive ale sale:
-

prospectarea, forajul sondelor si exploatarea zacamintelor (pe uscat - onshore si pe

mare offshore);
- transportul titeiului si a produselor petroliere derivate;
- prelucrarea titeiului si fractiunilor sale;
- stocarea, distributia si utilizarea produselor petroliere.
Toate produsele petroliere utile dar si reziduale, substantele auxiliare utilizate in
intreg lantul industrial, pot sa aiba un impact negativ asupra factorilor de mediu, cand se
depasesc durata de actiune si concentratiile admisibile. Din punct de vedere statistic, in
cadrul activitatilor majore specifice industriei petroliere, poluarea produsa de titei si
produsele petroliere se datoreaza:
- diversitatii activitatilor umane, cca. 65%;
- industriei de prelucrare distributie, cca. 25%;
- santierelor de petrol, cca 10%.
Activitatea de foraj a sondelor are vechimea industriei extractive de petrol (peste
140 ani). In aceasta perioada, in Romania s-au forat peste 62 000 sonde, din care peste
12 000 erau sonde in productie.
Activitatile complexe din industria extractive de petrol fac ca paleta surselor de
poluare sa fie larga, incluzand pe langa sursele de poluare rezultate din activitatile umane
si sursele poluante specifice. In zona santierului de extractie a petrolului factorii fizici de
22

mediu sunt afectati de produsele implicate datorita unor actiuni fizice, lucrari, operatii si
mijloace tehnice si/sau umane foarte variate si uneori imposibil de controlat.

3.1. Politici de protectia mediului

Politica de mediu ar trebui sa fie parte integranta a tuturor strategiilor de dezvoltare
economica la nivel international, national, regional si local. Dezvoltarea durabila a
societatii trebuie sa aiba in vedere o abordare integrate a obiectivelor politice, economice,
sociale si de mediu la toate nivelurile.12
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului este un instrument de
implementare a politicilor din domeniu, prin promovarea, sustinerea si urmarirea realizarii
celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului in vederea aplicarii si
respectarii normelor interne si a directivelor Uniunii Europene. PNAPM este si un
instrument de planificare care abordeaza cele mai importante problem, identificate
conform unor criteria bine stabilite.
Exista sase programe de actiune pentru mediu (PAM), ce dezvolta sapte strategii
tematice:
- calitatea aerului
- protectia solului
- utilizarea pesticidelor in contextul dezvoltarii durabile
- protectia si conservarea mediului
- reciclarea si prevenirea deseurilor
- mediul urban
- utilizarea continua a resurselor natural.
PNAPM reprezinta o abordare specifica Romaniei a problemelor de protective a
mediului, o particularizare a Programului General de Actiune pentru Mediu in tarile Europei
Centrale si de Est. Planurile de actiune pentru mediu sunt din ce in ce mai mult utilizate ca
instrumente in sprijinul armonizarii cerintelor de mediu cu standardele existente in Uniunea
Europeana.
PNAPM are ca scop intocmirea unui plan de masuri limitat, care integreaza
aspectele privitoare la mediu in dezvoltarea economica si sociala.
Considerentele care impun realizarea unui plan de actiune pentru mediu sunt:
a) Economice: la elaborarea Planului de Actiune pentru Mediu sunt luate in
considerare conditiile existente in tara noastra. Pentru acest lucru este
necesara cunoasterea resurselor naturale ale zonei respective, a situatiei de
ansamblu a dezvoltarii economice si a calitatii globale a factorilor de mediu,
ca punct de plecare.
b) Legislative: in stabilirea obiectivelor, indicatorilor, actiunilor si a termenelor
pentru atingerea acestora se urmareste conformarea cu cerintele Uniunii
Europene in domeniul protectiei mediului, astfel incat la actualizarea PAM sa
se poata obtine o evaluare a gradului de implementare a acquisului UE la
nivel judetean/regional/national.
c) Sociale: o cerinta specifica a planului de actiune o reprezinta participarea
comunitatii in luarea deciziilor. Planul de actiune pentru mediu este orientat
catre identificarea de actiuni care sa dezvoltte constiinta ecologica a
comunitatii si sa incurajeze o atitudine pro-activa fata de mediu.
12 Petrescu-Mag, Ruxandra Malina, Protectia mediului in contextul dezvoltarii
durabile.Legislatie si institutii, Editura Bioflux, Cluj Napoca, 2011
23

Desi s-au inregistrat progrese in modul de concepere a politicilor de mediu, bilantul

implementarii acestora in SM nu este incurajator. Aceasta realitate este determinata de
factori cum ar fi:
- lipsa resurselor financiare si tehnice;
- lipsa personalului specializat;
- majoritatea dispozitiilor legale din UE, din domeniu, s-au concentrat asupra crearii
de politici si mai putin pe conceperea mijloacelor concrete de implementare si
impunere a acestor legi;
- esecul partilor implicate in formularea de politici de a admite dificultatea de a
indeplini obiectivele propuse.13
Sistemul de Management al mediului , sanatatii si securitatii ocupationale este
proiectat si implementat In conformitate cu cerintele SR EN ISO 14001:2005, SR OHSAS
18001:2008. Aplicarea principiilor managementului de mediu, sanatate si securitate
ocupationala furnizeaza beneficii directe si aduce o contributie importanta in
managementul mediului, al deseurilor, al riscului, ridicand performanta organizatiei.
Afost elaborat un manual integrat al sistemului de management de mediu, sanatate si
securitate ocupationala cu urmatoarele scopuri declarate :

Sa stabileasca , sa implementeze, sa mentina si sa imbunatateasca un sistem de

mediu, sanatate si securitate ocupationala,

Sa se asigure de conformitatea cu politica de calitate, mediu, sanatate si securitate

ocupationala declarata;

Sa demonstreze conformitatea cu standardul international de mediu si sanatate si

securitate ocupationala SR EN ISO 14001:2005; SR OHSAS 18001:2008 prin:
1. realizarea unei autoevaluari si autodeclaratii
2. urmarirea certificarii/ inregistrarii sistemului de management de mediu,
sanatate si securitate ocupationala de catre o organizatie externa.

Sistemul de management de mediu, sanatate si securitate ocupationala se aplica in

cadrul organizatiei de catre intreg personalul implicat in desfasurarea activitatilor; este
aplicabil celor din interiorul sau exteriorul firmei care evalueaza sistemul de management
de mediu, sanatate si securitate ocupationala sau Il auditeaza pentru conformitatea cu
cerintele ISO 14001; OHSAS 18001.

3.1.1. Componentele politicii de mediu

Politica de mediu poate fi definita ca un ansamblu coerent de masuri si mijloace
prin care se urmareste conservarea capacitatii de support a sistemelor naturale.
Componentele politicii de mediu vizeaza sfera reglementarilor (generale si
13 Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, ANPM (2008), Planul National pentru
Protectia Mediului, Bucuresti
24

specifice), dar si modificarea comportamentului producatorilor si consumatorilor, a

societatii civile in ansamblul sau, inclusiv prin mijloace financiare si economice, la toate
acestea adaugandu-se problema transferului de informatie, a comunicarii in domeniul
mediului.
Politica reglementarilor este un exercitiu prin care se oficializeaza un nivel minim
acceptabil al calitatii mediului, ca valoare a bunastarii economico-sociale, dar si interventia
statului menita sa depaseasca (nu sa substituie) unele din limitele economiei de piata in
reflectarea costurilor sociale reale, respective asigurarea functionarii in regim optimal a
sistemului socio-economic, restrictionata de caracterul limitat al resurselor si serviciilor de
mediu.
Politica reglementarilor cuprinde:
- legea mediului;
- standard si norme de mediu;
- conditii de obtinere a acordului si autorizatiei de mediu;
- legea planificarii fizice;
- termenii de referinta pentru elaborarea studiului de impact;
- evaluarea propriu-zisa a impactului de mediu.
Deoarece unele activitati prezinta un nivel ridicat al riscului ecologic, sunt necesare
unele reglementari cu caracter specific:
- nominalizarea activitatilor si produselor periculoase;
- precizarea conditiilor de productie, manipulare, depozitare, consum;
- termenii de referinta ai planului de interventie in caz de accident ecologic;
- termenii de referinta ai rapoartelor si informarilor, in conformitate cu dreptul
societatii civile de a fi informata current si in situatii de urgent.
Masurilor de ordin administrative li se adauga cele ale politicii de stimulare
financiara si economica componenta a politicii de mediu in legatura cu care se
manifesta o anumita opozitie din ratiuni politice si economice private.
Fara indoiala, componenta cea mai eficace si mai economica a politicii de mediu o
reprezinta ansamblul de masuri si mijloace pentru modificarea comportamentului
producatorilor si consumatorilor, a societatii civile in ansamblu, intr-un sens favorabil
mediului.
Operationalizarea si eficienta celor trei component ale politicii de mediu politica de
reglementare, politica economico-financiara si politica educationala se afla intr-o
evidenta dependent de o a patra componenta: politica surselor de informatie si
comunicarii.
In mod current, principalele surse de informare sunt:
1. rapoartele periodice, nationale si internationale, cuprinzand diferiti indicatori de
mediu, dar care prezinta un grad ridicat de generalitate;
2. bazele de date la nivel national, actualizate, in principal cu ajutorul sistemelor de
informatie geografica;
3. studii de impact de mediu;
4. bilanturile de mediu;
5. rapoartele de evaluare prealabila si de fezabilitate (pentru proiecte sau politic ice
urmeaza a fi realizate);
6. lucrari de cercetare stiintifica.
Politica surselor de informare si a comunicarii trebuie sa raspunda la doua cerinte:
a) calitatea datelor si informatiilor;
b) costul informatiei.
In timp, cautarea solutiilor de relansare economica a condus la amplificarea
25

continutului politicilor de mediu, acesta inclunzand gestiunea rationala a resurselor

naturale, conservarea patrimoniului natural cultural si imbunatatirea calitatii vietii.

3.1.2. Politica de mediu: concepte si instrumente

Elaborarea si aplicarea eficienta a politicilor de mediu in Romania a impus o corecta
fundamentare a acestora, luandu-se in considerare mai multe aspecte:
- elaborarea si aplicarea politicilor de mediu pe baza caracteristicilor temporal si
spatiale;
- stabilirea rolului tehnologiei si a politicilor de cercetare dezvoltare;
- coordonarea international si competitivitatea;
- echitatea la nivel international si national;
- formarea pretului si politica monetara; stabilirea instrumentelor de interventie in
realizarea politicilor de mediu;
- evaluarea repercursiunilor economice ale politicilor de protectie a mediului.
Instrumentele politicii de mediu pot fi definite ca mecanisme de baza aflate la
dispozitia guvernelor democratice, a structurilor supranationale, prin care se poate
influenta atitudinea si comportamentul populatiei si a agentilor economici in directia
favorabila atingerii obiectivelor si a realizarii scopurilor stabilite. Se poate vorbi de
dezvoltarea a trei tipuri de instrumente: legislative, tehnice si economico-financiare, la care
se adauga un set de instrumente ajutatoare care raspund noilor tendinte si strategii de
protectie a mediului. Incepand cu cel de-al 6-lea Program de actiune pentru mediu al UE
s-a promovat un amestec de instrumente: cerinte legale (masuri de comanda si
control), transfer tehnologic, instrumente de piata, dispozitii privind raspunderea de
mediu, cercetarea, acorduri si scheme voluntare.
A. Instrumentele legislative creeaza cadrul legal al politicii de protectie a mediului,
fiind reprezentate de legislatia existenta in acest domeniu, adica de directive,
regulamente si decizii adoptate incepand cu anul 1970 si care constituie asa
numitul acquis al UE (totalitatea normelor juridice care reglementeaza activitatea
institutiilor UE, actiunile si politicile sale).
B. Instrumentele tehnice asigura respectarea standardelor de calitate privind
mediul si utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile:
o standarde si limite de emisii (sunt incluse in legislatia specifica si au menirea
de a limita nivelul poluarii mediului si de a indentifica marii poluatori);
o cele mai bune tehnologii disponibile (BAT, Best Available Technologies)
o denominarea eco (eco-etichetarea), are rolul evidentierii produselor care
indeplinesc anumite cerinte de mediu si criteria eco specific, criteria
stabilite si revizuite de Comitetul Uniunii Europene pentru Denominarea Eco.
o criteriile aplicabile inspectiilor de mediu in SM
Art. 4 al. a din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia
mediului, aprobata prin Legea nr. 265 din 29 iunie 2006, cu modificari si completari,
prevede ca modalitate de implementare a obiectivelor strategice si Prevenirea si controlul
integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitati cu
impact semnificativ asupra mediului.
C. Instrumente economico-financiare
Principalele instrumente sunt reprezentate de diverse programe:
1. Fondul de mediu: este un instrument economico-financiar destinat sustinerii si
realizarii proiectelor prioritare pentru protectia mediului.
26

Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare vizeaza imbunatatirea performantei

de mediu privind: reducerea impactului asupra atmosferei, prevenirea poluarii apei si
solului, gestionarea deseurilor, educatia si constientizarea publicului privind protectia
mediului, etc.
2. Programul LIFE+
Principalele instrumente de asistenta financiara pentru implementarea politicii de
mediu sunt reprezentate de programul LIFE+ si de Fondurile Structurale si de Coeziune
(numite si Instrumente Structurale).
Obiectivul general al programului (art.1, al.2 din Regulamentul CE nr. 614/2007)
este acela de a contribui la punerea in aplicare, actualizarea si dezvoltarea politicii si
legislatiei de mediu a UE, inclusiv la integrarea mediului in alte politici, contribuind astfel
la dezvoltarea durabila.
3. Fondurile Structurale si de Coeziune (FSC) sunt instrumentele financiare prin care
Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea diferentelor economice si sociale
intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.
Fondul de Coeziune, reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliul
Uniunii Europene, prin care se finanteaza proiecte in domeniul protectiei mediului si
retelelor de transport transeuropene, proiecte in domeniul dezvoltarii durabile, precum
si proiecte care vizeaza imbunatatirea managementului traficului aerian si rutier,
modernizarea transportului urban, dezvoltarea si modernizarea transportului
multimodal.
Facilitatea Globala pentru Mediu (GEF numit si Fondul Global pentru Mediu):
Romania a aderat la GEF in 1994, fiind un fond destinat sustinerii financiare pentru
protectia mediului la nivel global, prin constituirea unui fond special si alocarea acestuia
pentru proiecte globale care au in vedere pastrarea biodiversitatii, schimbarile climatic,
poluantii organici persistenti, combaterea desertificarii, protejarea stratului de ozon etc.

3.1.3. Politici de mediu aplicate in cazul firmei OMV Petrom SA

Managementul de mediu al OMV se bazeaza pe o abordare precauta si
management proactiv care vizeaza minimizarea impactului asupra mediului. Masurile de
protectie a climei la unitatile de productie, calitatea produselor OMV si asistenta pentru
surse alternative de energie, toate joaca un rol important.
Cerintele la nivel de grup pentru procesele de management de mediu sunt definite
in Directiva privind Managementul de Mediu. Aceasta leaga principiile de nivel inalt
stabilite in Politica OMV privind Sanatatea, Siguranta ocupationala, Securitatea si
Protectia Mediului (HSSE), in alte directive si in angajamentul nostru la Pactul Global
ONU, cu implementare la nivel operational. Pentru a asigura integrarea proceselor de
management de mediu in obiectul de activitate, directiva este legata de alte procese de
afaceri precum investitii, dezvoltarea strategiei, planificare, stabilirea bugetului si
achizitionare. Standardele detaliate de mediu sunt definite la nivelul segmentelor de
afaceri si amplasamentelor, in conformitate cu specificatiile respectivei activitati de
business. Certificarea in raport cu cerintele standardelor ISO 14001 si ISO 9001 a fost
mentinuta pentru toate activitatile diviziilor de afaceri Petrom Rafinare & Petrom Gaz
Distributie, precum si pentru activitatile de mentenanta din divizia de afaceri Exploatare &
Productie.

27

3.2. Strategii de protectia mediului

Strategia de protectie a mediului este definita ca fiind totalitatea actiunilor si
masurilor destinate conservarii resurselor naturale si mentinerii calitatii factorilor de mediu
la un nivel acceptabil (Rojanschi).14
Strategia protectiei mediului in sectorul extractiv al industriei petroliere include un
ansamblu de masuri care trebuie intreprinse pentru atingerea performantelor impuse de
legislatia romana in domeniu, aflata intr-un proces de aliniere rapida la legislatia
corespunzatoare a Uniunii Europene. Acestea sunt sintetizate in cele ce urmeaza:
- imbunatatirea sistemului de management al mediului, inclusiv prin adoptarea
adecvata a uneia dintre sistemele performante pe plan international;
- perfectionarea sistemului de monitorizare, atat sub aspectul structurii si
metodologiei efectuarii observatiilor, cat si sub cel al dotarii cu echipamentul si
aparatura necesare si incadrarii cu personal calificat;
- modernizarea parcurilor de separare si adoptarea exploatarii lor in sistem inchis;
- dezafectarea instalatiilor iesite din uz si readucerea la parametrii initiali a terenurilor
ocupate de acestea;
- evaluarea exacta a situatiei poluarii solurilor si elaborarea unui program judicious
de remediere;
- elaborarea de planuri de interventie rapida in cazuri de urgenta;
- rationalizarea consumului de apa in unitatile de prelucrare a petrolului;
- diminuarea emisiilor volatile care polueaza aerul prin dotarea rezervoarelor de
depozitare cu capace flotant si interzicerea folosirii capacelor simple fixe;
- perfectionarea tehnologiilor si utilajelor destinate purificarii gazelor si recuperarii
vaporilor de hidrocarburi volatile;
- gestionarea eficienta a deseurilor, prin prelucrarea lor in scopul valorificarii unor
fractiuni cu importanta economica.
Masuri de prevenire si reducere a poluarii mediului in schelele petroliere
Intr-o schela de petrol, principalele masuri tehnico-administrative de prevenire si
reducere a poluarii sunt:
- amplasarea corecta in zona a schelei de foraj-extractie, in corelatie cu topografia
locului, cursurile de apa, relieful, categoria de sol, vegetatia, fauna etc.;
- executarea lucrarilor de foraj cu instalatii si dotari dupa proiecte si tehnologii
moderne, actualizate;
- constructia sondei si izolarea stratelor pentru impiedicarea oricaror infiltratii sau
comunicari prin spatele coloanelor;
- elaborarea si aplicarea procedurilor de combatere a eruptiilor accidentale;
- asigurarea sondei impotriva unor potentiale eruptii prin montarea la gura putului a
unor sisteme de etansare si instalatii de prevenire a eruptiilor corespunzatoare
presiunilor estimate de 210atm;
14 Minea E.M., Protectia mediului, editura Accent, Cluj Napoca, 2008
28

amenajarea careului sondelor cu bariere fizice (ziduri betonate) pentru a evita

imprastierea in afara perimetrului acestuia a lichidelor care pot scapa din sonda in
timpul operatiilor ce se efectueaza in sonda;
colectarea si reinjectarea apelor sarate pentru mentinerea si/sau refacerea presiunii
de zacamant, ori in strate permeabile, ca ape reziduale;
evitarea transportului apelor sarate pe distante mari si reinjectarea lor ulterioara in
zonele cele mai apropiate de statiile de separare colectare;
limitarea infiltratiilor in sol prin impermeabilizari cu mijloace/substante adecvate:
argile, materiale PVC etc.;
utilizarea unor fluide de foraj cu acele caracteristici fizice care sa asigure evitarea
colmatarii stratelor;
prepararea si circularea fluidului de foraj, pe cat e posibil, in sistem inchis;
interzicerea, in timpul forajului, a evacuarii fluidului de foraj sau a reziduurilor
provenite de la sonda in apele de suprafata sau subterane;
utilizarea habelor transportabile in vederea reducerii/evitarii contactului cu solul al
fluidului de foraj, detritusului, apei uzate reziduale etc.;
gestionarea si manipularea corespunzatoare a materialelor si chimicalelor auxiliare
utilizate in schela;
aplicarea unor tehnologii specifice pentru reducerea/remedierea poluarii solului cu
titei sau cu alti compusi petrolieri;
construirea unor depozite de slamuri si reziduuri in concordant cu restrictiile de
mediu actualizate;
redarea in circuit a suprafetei excedentare inchiriate, la parametrii avuti initial, dupa
finalizarea tuturor lucrarilor, prin efectuarea unor lucrari de refacere si reconstructie.

3.2.1. Obiective strategice pe termen scurt, mediu si lung in

industria de petrol din Romania
In contextul corelarii cresterii economice cu protectia mediului s-a adoptat teza
complementaritatii15 potrivit careia, obiectivele propuse in cadrul activitatii de protectie a
mediului sunt cu atat mai usor de atins cu cat cresterea economica este mai puternica.
In Romania, cadrul general al dezvoltarii durabile a Romaniei include Strategia nationala a
dezvoltarii durabile, Strategia nationala de dezvoltare economica pe termen mediu (2000
2004), indreptata spre cautarea unei economii de piata functionale, compatibila cu
principiile, normele, mecanismele, politicile Uniunii Europene, Planul National de actiune
pentru protectia mediului care include 286 proiecte, cu o valoare totala a proiectelor
prioritare de 2.276,5 milioane euro, Planul National pentru adoptarea acquis-ului
comunitar.16
Strategia de protectie a mediului prevede o serie de obiective pe termen lung, dintre care
mai importante sunt: modernizarea la standard europene a statiilor de distributie,
dezafectarea si reabilitarea terenurilor ocupate de depozitele scoase din uz, rationalizarea
si gerstionarea corecta a resurselor de apa, reciclarea deseurilor, monitorizarea cu
echipamente modern a poluarii generate de activitatea de distributie, precum si a efectelor
15 MAPM, Carta Alba, 2000
16 Bran Florina, Dincu I., Ecologie generala si protectia mediului, ASE, Bucuresti
29

acesteia asupra mediului, inlocuirea conductelor cu uzura avansata si fiabilizarea celor

care pot fi inca utilizate etc.
Obiectivele pe termen scurt sunt mult mai numeroase si au un caracter mai concret:
impermeabilizarea rampelor de descarcare a combustibililor din cisterne in rezervoarele
statiilor de distributie, evitarea poluarii solului si apelor subterane prin amplasarea
depozitelor de reziduuri departe de sursele subterane de apa potabila, construirea de
reserve subterane cu manta dubla sau cuva betonata, informatizarea fluxurilor tehnologice
specifice, responsabilizarea reala a personalului manevrant in legatura cu problemele
protectiei mediului etc.17
Prevenirea si apoi, dupa caz, limitarea si reducerea efectelor poluarii mediului
invecinat schelelor petroliere demareaza de la analiza punctual a fiecarei surse de
poluare, cu agentii sai specifici.

3.2.2. Obiective strategice, planuri si directii de actiune pentru

reducerea si prevenirea poluarii in cazul firmei OMV
Petrom SA
Obiective protectia mediului18
- imbunatatirea metodologiei de evaluare a riscurilor de mediu
- revizuirea interventiei in caz de deversare de produse petroliere in mediul marin si a
operatiunilor legate de alimentarea cisternelor si depozitarea produselor petroliere
- continuarea actualizarii planurilor si a echipelor de interventie in caz de poluari
accidentale cu produse petroliere in cazul operatiunilor de pe uscat
- identificarea si implementarea activitatilor pentru reducerea emisiilor directe de
gaze cu efect de sera
- demararea operarii comerciale a centralei electrice pe baza de gaze d la Brazi si a
parcului eolian de la Dorobantu
- evaluarea inventarului deseurilor si fluxurilor de deseuri
- dezvoltarea unui cadru generic pentru evaluarea riscurilor de mediu
- utilizarea energiei in mod efficient si reducerea intensitatii de carbon a activitatilor si
portofoliului Petrom
- intarirea managementului deseurilor si a utilizarii resurselor de apa
- raportarea privind progresul in relatie cu tintele strategice de mediu.
Proiecte
o
o
o
o
o

Eliminarea deseurilor si ecologizarea lagunelor de slam din Petrobrazi

Remedierea lacurilor Suseni si Dambovnic
Eliminarea deseurilor si ecologizarea lagunelor aferente Rafinariei Arpechim
Reabilitarea statiei de Epurare si a canalizarii din Rafinaria Petrobrazi
Inlocuirea boilerelor din cadrul Diviziei Explorare si Productie

17 MAPPM, Strategia protectiei mediului, Bucuresti, 1996

18 Dezvoltare durabila Petrom: Fapte si cifre
30

o Construirea a 10 statii de bioremediere si a 8 depozite finale in cadrul Diviziei

Explorare si Productie
o Campania interna Ai grija de mediu
o Parcurile Viitorului
o Tara lui Andrei
Plan de actiuni pentru reducerea numarului de incidente de mediu in anul 2012
Planul de actiuni pentru reducerea scurgerilor de poluanti in mediu are la baza o
analiza a situatiei existente la inceputul anului si actualizata in fiecare trimestru.
Planul stabileste un program de masuri pentru fiecare categorie de facilitate (sonde, trasee
de conducte, parc/depozite), in vederea reducerii numarului de incidente/volumului de
poluant.
Toate aceste masuri au ca efect minimizarea daunelor produse mediului si retinerea
poluantului cat mai aproape de sursa producerii incidentului. (vezi anexa 3)
Plan de actiune pentru eliminarea scurgerilor de poluanti in mediu
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6

Actiune
Determinarea punctelor critice (punctele unde au avut loc mai multe incidente de mediu sau
tronsoane de conducte pe care au avut loc un numar mai mare de sparturi)
Discutii asupra punctelor critice identificate cu sefi de sectoare
Crearea unei baze de date cu tronsoanele de conducte fragile pentru sustinerea inlocuirii acestora
prin proiecte de investitii sau mentenanta
Dotarea sectoarelor cu mijloace de interventie pentru indepartarea eventualelor poluari accidentale
Identificarea conductelor care au fost caponate si numarul de kilometri cuponati
Instruirea personalului implicat in interventia in cazul poluarilor accidentale
Sonda

7
8
9
10
11

Verificarea integritatii sistemelor de siguranta la sonda

Verificarea gradului de umplere a beciurilor, pentru evitarea antrenarii titeiului de catre ploi
Respectarea programelor de reparatii capital si curente
Incadrarea operatiilor in incinta careului sondei
Urmarirea respectarii retetei la acidizari si alte operatii tehnologice effectuate la sonda

Conducta transport (traseu sonda parc, parc parc, parc depozit, parc Statie de injectie)

12
13
14
15
16
17

Supravegherea conductelor de transport titei, apa sarata in scopul depistarii la timp a avariilor si
interventiei la timp
Mentenanta in timp a conductelor care au avut un numar mai mare de 5 incidente in cursul anului
2011
Montarea de skituri de inhibitare la sondele cu sparturi frecvente pe conductele de amestec
Urmarirea procesului de inhibitare pentru compaterea coroziunii
Asigurarea traversarilor apelor de suprafata a conductelor de transport titei, apa sarata, gaz, cu tub
de protectie si ventile de sectionare
Identificarea cuponarilor efectuate in 2011
Parc/ Depozit

31

18

Respectarea normelor de exploatare si intretinere a instalatiilor tehnologice

19

Amenajarea si dotarea punctelor fixe de interventie pentru zonele critice in scopul interventiei
rapide si evitarii extinderii eventualelor poluari

20

Respectarea graficelor de pompare si urmarirea presiunii de pompare in scopul evitarii

suprasolicitarii conductelor si observarii unor avarii

Program de masuri si lucrari

32

Masura sau lucrarea

Scopul

Responsabilitati

Termen

Observatii

Inventarierea si localizarea
Prevenire poluarilor Sef sector,
tuturor perimetrelor aferente accidentale
Inginer tehnolog
procesului de extractie a
titeiului(sonde
productie,injectie,parcuri de
separatoare si rezervoare)In
vederea prevenirii scurgerilor
accidentale,care pot polua
apele si luarea de masuri
rapide de interventie.

Imediat si
permanent

Inventarierea tuturor
Prevenire poluarilor Sef sector,
traseelor de conducte de
accidentale
Inginer tehnolog
transport produse petroliere
si apa de zacamant, In
special a traversarilor de
ape,In vederea asigurarii
conditiilor de micsorare a
riscului,avariei si a
interventiilor rapide In caz de
spargeri accidentale.

Imediat si
permanent

Respectarea programelor de Prevenire poluarilor Sef sector,

reparatii capitale si curente. accidentale
Inginer tehnolog

Imediat si
permanent

Respectarea normelor de
exploatare si Intretinerea
instalatiilor tehnologice.

Prevenire poluarilor Sef sector,

accidentale
Inginer tehnolog

Imediat si
permanent

Asigurarea exploatarii
instalatiilor tehnologice cu
personal calificat,
corespunzator activitatilor
desfasurate.

Prevenire poluarilor Conducerea Asset

accidentale
VIII Moldova Nord

Permanent

Dotarea instalatiilor
Prevenire poluarilor Conducerea Asset
tehnologice cu echipamente accidentale
VIII Moldova Nord
de siguranta.

Permanent

Stabilirea si amenajarea
punctelor de retinere si
colectare a titeiului;se va
avea In vedere existenta
drumului de acces la
principalele vai frecvent
poluate pentru vidanja ti
transport habe colectoare
pentru titei.

Prevenire poluarilor Sef sector,

accidentale
Inginer tehnolog

Imediat si
permanent

Amenajarea si dotarea
punctelor fixe de interventie
pentru zonele critice,In
scopul interventiei rapidesi
evitarii extinderii poluarii.

Prevenire poluarilor Sef sector,

accidentale
Inginer tehnolog

Imediat si
permanent

Golirea preventiva a
beciurilor , santurilor de
protectie a careurilor
sondelor , pentru evitarea
antrenarii titeiului de catre
ploi;

Prevenire poluarilor Sef sector,

accidentale
Inginer tehnolog

Imediat si
permanent

Evidenta va contine
urmatoarele:
33
-nr.crt.;
-obiectivul de la care
provin slamurile

3.2.3. Cheltuieli pentru protectia mediului in cazul firmei OMV

Petrom SA
Cheltuielile pentru protectia mediului19 reprezinta masura economica a eforturilor pe
care societatea le realizeaza pentru a raspunde problemelor generate de starea mediului,
intr-o anumita etapa, ele referindu-se la urmatoarele activitati:
4. protectia calitatii aerului si a climei
5. protecia calitatii apelor
6. managementul deseurilor
7. protectia solului si a apelor subterane
8. reducerea zgomotului si a vibratiilor
9. protectia surselor natural si conservarea biodiversitatii
10. protectia impotriva radiatiilor
11. cercetare-dezvoltare
12. administrarea generala a mediului
13. educatie
14. instruire
15. informare
16. alte activitati specifice.
Cheltuielile totale de protectie a mediului la nivel national se determina prin
insumarea urmatoarelor elemente:
-

investitiile totale ce includ investitiile effectuate de producatorii nespecializati din

activitati industrial, de producatorii specializati si cele effectuate de administratia
publica locala

cheltuieli curente interne totale, obtinute prin adunarea cheltuielilor curente interne
efectuate de producatorii nespecializati, specializati si a celor effectuate de
administratia publica locala.

19 Raport anual 2011 Grup OMV

34

Petrom continua sa investeasca in protectia mediului, utilizand propriile resurse

financiare, precum si sprijin din partea institutiilor financiare. De exemplu, imprumutul de
300 de milioane de euro contractat de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare
(BERD) in martie 2009, pentru sprijinirea performantei operatiunilor si investitiilor Petrom,
a fost utilizat pentru implementarea diverselor proiecte in cadrul Diviziilor E&P si Rafinare.
Proiectele au constat, in principal, in decontaminare, inlocuirea conductelor vechi,
modernizarea cazanelor, modernizarea sistemului de epurare a apelor uzate si crearea
unei infrastructuri pentru tratarea si depozitarea solurilor contaminate.
Costurile legate de protectia mediului in 2011 ai totalizat 861 mn RON, la nivelul
Grupului Petrom. Cheltuielile totale au atins valoarea de 615 mn RON, din care 472 mn
RON au fost cheltuiti pe activitati de prevenire la sursa, pe cand 139 mn RON au fost
cheltuiti pe masuri de prevenire integrate; de asemenea, o valoare de 58 mn RON
aferenta costurilor de prevenire orientate pe produs a fost inregiatrata ca rezultat al
eforturilor angajate in rafinaria Petrobrazi.
Cheltuielile de prevenire la sursa cuprind taxe si contributii pentru activitati cu
relevant pentru mediu, cheltuieli legate de activitati de remediere, de activitati de gestiune
a deseurilor, servicii contractate de la terti, precum si cheltuieli aferente intretinerii
instalatiilor de protectia mediului. Masurile de prevenire integrate au determinat cheltuieli
cu personalul intern dedicate activitatilor si proiectelor de protectie a mediului, precum si
cheltuieli de cercetare-dezvoltare in domeniul mediului, deprecierea aferenta
echipamentelor performante de protectie a mediului.
Investitiile privind mediul pentru activele puse in functiune in cursul anului de
raportare s-au ridicat la 245 mn RON (2010: 238 mn RON), din care 55 mn RON au fost
allocate proiectelor de prevenire integrata a poluarii.
Provizioanele pentru costurile legate de mediu in ceea ce priveste dezafectarea si
activitatile de reabilitare sunt analizate in cadrul unui proces standardizat, de doua ori pe
an, pe baza unui inventar detaliat. Procesul interfunctional implica managementul la toate
nivelurile, experti HSSE, precum si personalul de control prealabil.

35

Anexa 1 : Structura organizatorica a firmei

36

37

38

Anexa 2: Rezultate economico-financiare

39

Anexa 3: Echipamente si materiale necesare

40

Nr.
Cr
t.

Denumire
punct critic

Sector

Parc 2 Dofteana

DofteanaPacurita

Parc 1 Pacurita

DofteanaPacurita

Conducte
transport titei si
apa de
zacamant

DofteanaPacurita

Sonde(beciu)

DofteanaPacurita

Numele persoanei
Conducator/Operato
r

Observatii

Sef Sector Dofteana- Eliminarea cauzelor

Pacurita
care au provocat
poluarea
Ms.Sector Dofteana- accidentala In
Pacurita
scopul sistarii
Sef Sector Dofteana- acesteia.
Pacurita

Indepartarea prin
Ms.Sector Dofteana- mijloace tehnice
adecvate a
Pacurita
substantelor,colecta
rea,tran-sportul si
Operatorul extractie depozitarea In
titei de serviciu
conditii de siguranta
corespunzatoare,In
vederea recuperarii
Operatorul extractie
substantelor
titeide serviciu
poluante.

Nr.
Denumirea utilaj sau material
Crt.
1

Responsabilitati

Buldoexcavatoare,basculante,excavatoare,
vidanje

Lopeti,galeti,butoaie tabla,cancioc cu
coada lunga,racleti,baloti paie,banda
absorbanta,spill-sorb

Locul
de unde
provine

Cine deserveste utilajul

Cine
asigura
materialu

EPS
Asset

Personalul de serviciu din

ziua
respectiva(sudor,mecanic
,sofer, etc)

EPS Ass

Pichet
mediu
Sector
Doftean
aPacurita

Personalul de serviciu din

ziua respectiva

Anexa 3
METODE DE RASPUNS PENTRU CURATARE TITEI
Tabel
41

Sector
Dofteana
Pacurita

Metoda

Structuri In
adancime

Oprire initiala
Recuperare naturala
Recuperare manuala
Indepartare mecanica
Utilizarea absorbantilor
Recuperare folosind
vacuumul
Spalare cu presiune mica
Spalare cu presiune mare
Curatare folosind aburul /
Nisip
Bioremediere / Aerare /
Exploziv
Sant
R
C

R
R
R

Tip de sediment
Sedimente
Sedimente
fine si nisip
grosiere si
pamanturi
R
R
C
C
R
R
R
R
R
C

Terenuri
Inierbate
R
C
R

R
R

Recomandat
Conditional, poate fi utilizat cu restrictii
Nerecomandat
Utilizarea metodelor manuale de curatare
Obligatii/Constranger
i

Aplicatie
Resurse Cerinte

- Suprafata trebuie sa fie evaluata din punct de vedere

al sigurantei lucrului Inainte de interventie
- Nu este preferata utilizarea unei metode Incete daca
extinderea zonei poluate cu titei este mare
- O supervizare Indeaproape a echipelor de curatare
este esentiala
- Controlul lucrarilor In locatie este necesar
- Echipa de curatare si conducator
- Salopete, manusi, bocanci
- Lopeti/Roabe/Razuri - solicitate
- Recipienti de colectare si transport conform
- Transport conform
- Echipament
- Dispozitive portabile de monitorizare a aerului daca
sunt cerute de regulile de siguranta

Anexa 3
Constrangeri

Aplicare

Utilizarea Metodelor de curatare mecanica

- Este imposibil de utilizat In zonele sensibile, dominate de
fauna/ flora
- Capacitate de acces la Incarcarea sedimentului
- Recuperarea titeiului Ingropat poate fi dificila sau rezulta mai
mult sediment de Indepartat.
- Asigurarea ca vehiculele nu trec peste sedimentele de titei.
42

Resurse
Cerinte

- Autogreder, Incarcator frontal si masini pentru transport

- Combustibil (20/25 litri/ora/vehicul)
- Echipa de muncitori ca suport operatie: 3-4 oameni,
conducator (cu echipament de protectie). Numarul acestor
echipe depinde de marimea suprafetei afectate.
Utilizarea absorbantilor

Comentariu
Constrangeri

- Metoda preferata pentru scurgerile mici

- Materialele absorbante nu trebuie sa fie folosite unde
recuperarea este dificila si periculoasa.
- Aplicarea si lasarea absorbantilor In mediul afectat necesita
o aprobare Inaintea aplicarii.
- Supervizarea Indeaproape a echipelor de curatare este
esentiala.
- Unii absorbanti pot fi storsi de titei si refolositi

Aplicare
Resurse
Cerinte

- Materiale absorbante
- Echipament individual de protectie

Utilizarea recuperarii pe baza de vacuum a titeiului lichid

Utilizarea pentru recuperarea scurgerilor In suprafetele unde
Comentariu
exista siguranta ca putem face asta.
Constrangeri
Nu se utilizeaza daca titeiul este volatil ex.: motorina
proaspata, condens sau chiar titei crud usor. Nu se utilizeaza la
titeiuri foarte volatile (motor spirit) In situatiile care au risc de
explozie.
Nu este recomandat pentru sedimente afara de cazul In care
titeiul este asociat cu resturi din care titeiul poate fi usor
recuperat.
In unele cazuri aceasta metoda poate duce la recuperarea
unui mare volum de apa odata cu titeiul.
Aplicare

Titeiul lichid poate fi adus In gropi pentru colectarea lui usoara.

Acestea trebuie sa fie curatate Inainte de a fi reumplute.

Resurse
Cerinte

Masini de vacuum sau sisteme de vacuum portabile.

Depozitare adecvata

Anexa 3
Utilizarea Metodelor de spalare cu presiune scazuta
Comentariu
Constrangeri

Aplicare

Utilizat pentru spalarea titeiului de la suprafetele greu

accesibile, structuri artificiale si vegetatie.
Pierderile de titei trebuie colectate.
Masuri de precautie trebuie luate pentru a nu se infiltra titeiul
curatat in perimetre invecinate curate
La barierele naturale sau structurile artificiale care contin titei
aderat.
Utilizarea de skimere si bariere pentru colectarea titeiului
adunat.
43

Resurse
Cerinte

Pompe 30-50 psi @ 200-500 litri/min (12-30 m3/ora)

Furtune flexibile (ex: furtun incendiu) pentru spatari punctuale
si irigari.
Skimere si absorbanti pentru recuperare titei
Echipament de protectie incluzand pe cel de protectia ochilor
Utilizarea metodelor de spalare cu presiune Inalta

Aplicare

Utilizat pentru spalarea titeiului de la suprafetele greu accesibile,

structuri artificiale.
La barierele naturale sau structurile artificiale care contin titei
aderat.
Utilizarea de skimere si bariere pentru colectarea titeiului
adunat.

ResurseCerinte

Pompe 100-100 psi @ 20-100 litri/min (1-6 m3/ora)

Comentariu

Furtune flexibile (ex: furtun incendiu)

Baraje, skimere
Echipament de protectie incluzand pentru protectia ochilor
pentru personal.
Utilizarea suflarii cu nisip si a curatarii cu abur
Comentariu
Constrangeri

Aplicare
Resurse
Cerinte

- Structuri artificiale numai

- Nu poate fi utilizat pe suprafete naturale unde este prezenta
vegetatie si fauna
- Utilizarea curatarii cu aburi nu este recomandata In cazul In
cazul titeiului volatil (motor spirit). Motorina proaspata trebui
lasata sa se descompuna.
- Utilizate de operatori pregatiti sub supraveghere
- Dispozitiv de curatat
- Baraje absorbante, capcane sau alte locuri de colectare

Anexa 3
Consideratii de raspuns

Metoda
Pamant
(Zapada)
Oprirea
scurgerii
Baraj
Pamant
(Zapada)
Deviere

Descriere

Limitari
Accesibilitate

Bariere mici construite cu materiale

disponibile ( ex. pamant, nisip. saci
cu nisip) aplicati pe suprafata de
scurgere
Bariere mici sunt construite din
materiale accesibile (pamant, nisip,

Timp de implementare
Soluri cu permeabilitate
Inalta si titei cu
vascozitate scazuta.
Teren abrupt sau
accidentat
Accesibilitate
44

Praguri

Santuri

Bariere
absorbante

Blocare canale
de scurgere

Blocare
canalizare

saci cu nisip etc) direct pe suprafata

de curgere pentru a directiona spre
punctul de recuperare sau pentru a
evita o zona sensibila
Sapare cu utilaje pentru stoparea si
colectarea titeiului pentru recuperare
sau pentru a intercepta scurgerile de
titei de suprafata sau subterane.
Utilizate In mai toate tipurile de teren
cu redirectionarea lor spre puncte de
recuperare sau In jurul zonelor
sensibile. Se vor evita sparturile
lucrarii
Barierele absorbante cu Inaltime
mica sunt utilizate pe terenuri plate
sau cu Inclinare mica imobilizeaza
scurgerile mici si se recupereaza o
parte din aceste cantitati.
Scanduri, saci cu nisip, obturatoare
gonflabile, sunt utilizate In blocarea
canalelor de scurgere pentru
Impiedicarea contaminarii cursurilor
de apa sau a zonelor costiere
mareice.
Saci cu nisip, plase, orice materiale
utilizate pentru prevenirea scurgerii
titeiului pe drumuri sau pe suprafete
pavate In vederea evitarii scurgerii
In canale de drenaj ape pluviale

Timp de implementare
Soluri cu permeabilitate
Inalta
Acces limitat
Timp de implementare
Vascozitate scazuta a
titeiului la soluri cu
permeabilitate mare

Timp de implementare
Inclinari abrupte

Acces limitat
Timp de implementare
Zona de stocare In
spatele canalului
Canal de marimea unui
curs de apa
Timp de implementare

Anexa 3
Strategia pentru minimizarea producerii de deseuri
Tip deseu

Instructiuni
Nu se amesteca deseurile petroliere cu deseurile non-petroliere,
sau cu deseul menajer
Preveniti contaminarea vegetatiei cu produse petroliere sau
deseuri cu continut de produse petroliere.

Folositi materiale de protectie pentru baza recipientelor de

stocare, decontaminarea zonelor afectate sau a locurilor In care
se actioneaza. Solul contaminant ar trebui depozitat intermediar
In zone protejate si acoperite pentru a preveni migrarea
45

contaminarii

Folositi absorbantii si barajele la Intreaga lor capacitate

Inlaturati titeiul din materialele absorbante si refolositi-le

Deseuri
solide

Folositi curatarea manuala, preferabila fata de metodele

mecanice, acolo unde este posibil
Asigurati-va ca toate deseurile aduse In locatiile de stocare
provin de la sparturi. Verificati documentele si etichetele
deseurilor
Tip deseu

Instructiuni

Acoperiti zonele de stocare pentru a preveni accesul apei de ploaie

pana la recuperarea totala In parc, depozite etc
Folositi la minimum cantitatea de detergenti sau alte substante de
curatare (ex la decontaminari)
Deseuri
lichide

Recuperati apa In timpul interventiei/decontaminarii sau reinjectatio daca este posibil

Asigurati-va ca toate deseurile lichide aduse In locatiile de stocare
provin de la sparturi. Verificati documentele si etichetele deseurilor

Anexa 3
Resurse pentru interventie, colectare si curatare
Echipamentele pot fi modificate In functie de activitatea specifica din locatii sau anotimp.
Numar
Tip

Descriere

(recomandat
)

Recipiente de
stocare rapida

Fiecare avand capacitate pana la 10m3 pentru

recuperarea si pastrarea fluidelor

Echipamente
flexibile de stocare

Fiecare cu capacitate pana la 10m3 pentru

stocarea fluidelor pana la eliminare.

Echipate cu furtun si conexiuni electrice

46

Pompe submersibile
Pompe hidraulice de
transfer

Echipate cu unitati generator motorina si

furtunuri 2 x50 m, legate la pamant si sigure din
punct de vedere electric.

Echipate cu conexiuni electrice.

Echipate cu unitati generator cu motorina si

recipient pentru transferul produselor reziduale

Canistra de 25 litri
pentru motorina

Echipata cu capac de siguranta

Absorbant Natural

Pe baza de turba

300 kg/sector

Baraje opritoare
absorbante

10 m x 200 mm diametru

Absorbante sintetice

0.5 m x 0.4 m x 0.45

Butoaie metalice
deschise

Fiecare circa 200 litri capacitate

Separatoare prag
mici
Mini sisteme
absorbante cu
vacuum.

Minimum
50 m

Butoaie metalice
deschise cu capac

Capacul sa aiba Inchidere cu clame

Furci metalice

Echipate cu manere de lemn

Lopata patrata

Echipate cu manere de lemn

Galeti metalice

Minimum 20 litri capacitate

Perii cu tepi tari

Echipate cu manere de lemn

Pari/Teava

Pentru ancorarea barajelor

20

Targa Transport

Sarma

Pentru legaturi

50 m

Lavete curate

Baloti de 25 buc.

Scule

Pentru Inchidere, conectare furtun etc.

47

Bibliografie

Angelescu Anca, Visan Sanda, Protectia mediului ambiant, ASE, 2000

Banu Alexandra, Radovici Octavian, Elemente de ingineria si protectia mediului, Ed.
Tehnica, 2008
Bran Florina, Dincu I., Ecologie generala si protectia mediului, ASE, Bucuresti
Ciulache Sterie, Nicoleta Ionac, Probleme ale poluarii si protectiei mediului in regiunile cu
industrie petroliera, Seminarul Geografic D. Cantemir nr. 21-22/2002
Dezvoltare durabila Petrom: Fapte si cifre
MAPM, Carta Alba, 2000
MAPPM, Strategia protectiei mediului, Bucuresti, 1996
Marinescu Ioan, Geografia mediului, 2008
Minea E.M., Protectia mediului, editura Accent, Cluj Napoca, 2008
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, ANPM (2008), Planul National pentru Protectia
Mediului, Bucuresti
Petrescu-Mag, Ruxandra Malina, Protectia mediului in contextul dezvoltarii
durabile.Legislatie si institutii, Editura Bioflux, Cluj Napoca, 2011
48

Pricope Laura, Pricope Ferdinand, Poluarea mediului si conservarea naturii, VladimedRovived, 2007
Prof. univ. dr. Radu Lacatusu, Metode si tehnici moderne de depoluare a mediului,
USAMVB Timisoara
Raport anual 2011 Grup OMV
Tudorache Maria Georgeta, Sorbenti naturali utilizati pentru depoluarea solului contaminat
cu produse petroliere, ed. Sf. Ierarh Nicolae, 2010
www.apmis.anpm.ro
www.wikipedia.com

49