Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Tema de proiect
Se consider un zcmnt de iei de forma i dimensiunile indicate n fig.1.
faliile f1,f2 si f3sunt etanse.
In perioada exploatrii de prob au fost spate sondele menionate n fig.1.
Se anexeaz diagrafiile electrice ale sondelor spate pe acest zcmnt figura 2 i
3.
Pe baza acestor materiale se cere :
- ntocmirea hrii structurale a zcmntului,
- realizarea unor seciuni geologice,
- fixarea poziiei iniiale a contactului iei-ap,
- calcularea volumului brut al rezervorului .
Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indic parametrii
menionai n tabela 1.
Se cere :
- s se calculeze mrimile medii ale parametrilor fizici caracteristice
colectorului,
- s se calculeze volumul de pori al rezervorului,
- s se calculeze rezerva de iei i gaze a zcmntului.
Studiul mediului fluid indic urmatoarele date :
A- proprietile sistemului de hidrocarburi fluide n condiii de zcmnt sunt
redate n diagrama fig.4 .
B- proprietile fizico-chimice ale apei de zcmnt sunt redate n tabela 2.
Msurtorile de presiune la momentul iniial al exploatrii indic mrimea de
148 bar, la contactul iei-ap.
Temperatura de zcmnt este de 50 C.
-

Pe baza datelor de mai sus se cere :

determinarea capacitii energetice a zcmntului la momentul iniial al
exploatrii,
stabilirea reelei sondelor de exploatare,
executarea calculului de comportare n exploatare a rezervorului sub energia
natural a zcmntului,
proiectarea procesului de injecie a apei sau gazelor n zcmnt pentru mrirea
factorului final de extracie a ieiului.
1

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Cap.1 INTRODUCERE
Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintrun mediu solid poros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de
hidrocarburi si apele de zacamant.
In general zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone
distincte: o zona structurala cu hidrocarburi, numita zona productiva si o zona
saturata 100% cu apa acviferul adiacent, care poate lipsi in anumite cazuri.
1.1.

Intocmirea hartii structurale a zacamantului

Harta structurala, reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de

intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua
intrarea in stratul productiv.
S-au facut urmatoarele notatii:
Ha adancimea la acoperisul stratului;
Hc adancimea la culcusul stratului;
Ht/a adancimea la care se afla contactul titei/apa;
Ha* - adancimea izobatica la acoperis;
Hc*- adancimea izobatica la culcus;
Ht/a* - adancimea limitei titei/apa de la nivelul marii;
E- elevatiile;
h grosimea bruta a stratului;
h H c H a H c* H a*

H a* H a E

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Sonda
Nr.
641
676
656
605

Adancimi reale
Ha
Hc
Ht/a
m
m
m
1548
1498
1508
1558

1658
1588
1556
1596

1606
1544
-

Tip C 8

300
110
243
90
307
52
341
38
Tabelul 1.1

Adancimi izobate
Ha*
Hc*
Ht/a*
m
m
m
1248
1255
1201
1217

1358
1345
1249
1255

1306
1301
-

Pozitia contactului titei-apa este la 1269 m

1.2.

Fixarea limitei initiale a contacului titei - apa

Limita hidrocarburi apa se determina tot din diagrafii, pe baza curbelor de

rezistivitate.
Aceasta limita hidrocarburi apa prezinta doua contacte cu stratul
productiv: un contact pe acoperis si un contact pe culcus. Proiectia acestor doua
contacte pe harta cu izobate prezinta, la randul ei doua contururi: un contur interior
(pe culcus) si unul exterior (pe acoperis). Intre cele doua contururi se gaseste asa
numita zona de contact.
1.3.
Intocmirea

sectiunilor
geologice
Sectiunile

geologice sunt reprezentari in plan

vertical a
stratelor geologice. Cele mai adecvate sunt
sectiunile
transversale, deoarece ofera o imagine mult mai realista
asupra
inclinarii stratului decat sectiunile longitudinale. In pus acestea
evidentiaza limitele hidrocarburi apa si/sau titei gaze. In cazul de fata sectiunile
s-au intocmit pe baza hartii structurale.

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

1.4.

Tip C 8

Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide

Complexul productiv mai inlude si intercalatii de strate impermeabile, care

trebuie puse in evidenta si inlaturate de la grosimea totala a stratului.
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie in parte si se analizeaza. Se
identifica si se noteaza stratele care compun obiectivul. Grosimea se masoara atat
dupa curba de potential standard cat si dupa rezistivitate, apoi se face o medie.
Pentru sonda 641:
Strat

hef

PS

a
11,55
b
35,7
23,1
c
13,65
12,6
d
8,4
Grosime efectiva [m]
Tabelul 1.2
Pentru sonda 676:
Strat
hef
PS

a
7,35
8,4
b
5,775
5,775
c
9,45
9,45
d
17,85
13,65
e
8,925
8,4
Grosime efectiva [m]
Tabelul 1.3
Pentru sonda 656:
Strat

hef

PS

a
4,725
5,775
b
5,25
5,775
c
5,755
4,725
Grosime efectiva [m]
Tabelul 1.4
Pentru sonda 605:
4

hef

11,55
29,4
13,125
8,4
62,475
hef

7,875
5,775
9,45
15,75
8,6625
47,5125

hef

5,25
5,5125
5,24
16,0025

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Strat
a
b
c

hef
PS

6,85
6,3
4,2
5,775
5,25
6,3
Grosime efectiva [m]
Tabelul 1.5

Tip C 8

hef

6,575
4,9875
5,775
17,3375

hef 641= 62,475 m;

hef 676= 47,5125 m;
hef 656= 16,0025 m;
hef 605= 17,3375 m.
Dupa determinarea grosimilor efective se reprezinta valorile pe sectiunile
geologice.
Se vor trasa cuclcusul fictiv si contactul fictiv apa titei ca in figura 1.
Se calculeaza aria zonei efectiv saturata cu tieti.
Se traseaza limita titei apa la adancimea Ht/a= 1269 m.

1.5.

Calculul volumului brut al colectorului

Volumul brut reprezinta volumul total al zacamintelor de hidrocarburi,

delimitat in culcus si acoperis de strate impermeabile, iar lateral de faliile F1 si F3.
Pentru determinarea acestui volum se foloseste relatia:
b

Vb A( x)dx
a

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Ariile A(x) sunt perpendiculare pe o directie. Pentru rezolvarea intagralei de

la a la b trebuie sa vedem cum variaza sectiunile inclusive in a si b.
Ariile aferente sondelor sunt:
A1=A11+A12+A13+...;
Vb = A x hef
A aria pe care o determina cele 3 falii si limita de lucru Ht/a*
Vom nota astfel: A intersectia F1 cu F2
B intersectia F1 cu Ht/a*
C intersectia F3 cu Ht/a*
D intersectia F2 cu F3
- pentru sonda 605:
A11

b H 141 109

5000 2 10
6 192112,5m 2
2
2

b H 161
81
A12

50002 10
6 163012,5m2
2
2

A1= 355125 m ;
- pentru sonda 676:
A21
A22

b H 161 73

50002 10
6 146912,5m2
2
2
b H 173 34

50002 10
6 73526m2
2
2

A2= 220437,5 m ;
- pentru sonda 656:
A31
A32

b H 64 104

50002 10
6 83200m2
2
2

b H 89
81

50002 10
6 90112,5m2
2
2

;
6

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

A3= 173312,5m2;
- pentru sonda 641:
A41
A42

b H 89 73

50002 10
6 81212,5m2
2
2
b H 92 73

50002 10
6 83950m2
2
2

A4= 165162,5 m ;
Atotala= A1+A2+A3+A4;
Atotala= 355125+220437,5 +173312,5+165162,5;
Atotala= 914037,5 m2;
Grosimea efectiva medie:
hefmed

h A
A
ef i

hef med

hef 605 A605 hef 676 A676 hef 641 A641 hef 656 A656
Atotala

17,3375 355125 47,5125 220437,5 62,475 165162,5

16,0025

173312,5

32,51m
914037,5

V prod Aprod hefmed

V prod 914037,5 32,51 29715359,13m3

Volumul brut se calculeaza ca fiind:

V

brut

V
V

=V

605

656

=
=

605

+V

656

641

+V +V

676

A605 hef 605 355125 17,3375

=6156979,6 m 3 ;
A656 hef 656 173312,5 17,3375

=2773433,2 m 3 ;

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

641

A641 hef 641 165162,5

62,475 =10318527,2 m 3 ;

676

A676 hef 676 220437,5 47,5125 =10473536,7 m 3 ;

V =
V =
V

brut

6156979,6 2773433,2 10318527,2 10473536,7

=29722476,7m

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Cap. 2 PROPRIETATILE FIZICE ALE MEDIULUI POROS PERMEABIL

2.1 Calculul marimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului
Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului
(porozitate, permeabilitate, saturatie in apa ireductibila, coeficient de
compresibilitate al rocii), se vor folosi datele din carote din tabel. Pe baza
diagrafiilor geofizice (anexele nr.2 si nr.3) se vor separa pachete de roci.
In acest capitol se vor determina valorile medii pe zacamant ale
permeabilitati, porozitati si saturatiei in apa interstitiala.
a. Porozitatea (m), saturatia in apa ireductibila (Sai),
(K) a sondelor.

permeabilitatea

Sonda 641
porozitatea medie:
n

m641

m
j 1

h j

h
j 1

21, 6 11,55 18, 65 29, 4

13,1 13,125

13,1
8,4
17,33%
11,55 29, 4 13,125 8, 4

saturatia in apa interstitiala:

n

Sai 641

Sa
j 1

h j

h
j 1

21, 45 11,55 22,5 29, 4 25, 2 13,125

25,
2 8,4
23, 23%
11,55 29, 4 13,125 8, 4

;
permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

K
j 1

K||641

|| j

h j

h
j 1

Tip C 8

694 11,55 477,55 29, 4 87,1 13,125

87,1
8,4
383, 04mD
11,55 29, 4 13,125 8, 4

;
n

K 641

K
j1

h j

Kj

j1

hj

532,5 11,55 187, 45 29, 4 28,9 13,125

28,9

8,4
211,33mD
532.5 187, 45 28,9 28,9

11,55
29, 4 13,125 8, 4

;
K 641

1
1
K||753 K 753 383,04 211,33 297,185mD

2
2

Sonda 676
porozitatea medie:
n

m
j1

m 676

h j

h
j1

24,8 7,875 24,8 5, 775 22, 4 9, 45 22,

4 15,
75 22,
4 8, 6025

23,09%
7,875 5, 775 9, 45 15, 75 8, 6025

;
saturatia in apa interstitiala:
n

Sai676

Sa
j1

h j

h
j1

20,3 7,875 20,3

5, 775 21,1 9, 45 21,1
15,
75 21,1
8, 6025

20,87%
7,875 5, 775 9, 45 15, 75 8, 6025

;
permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:

10

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

K||676

K
j 1

|| j

h j

h
j 1

Tip C 8

1050 7,875 1050

5, 775 695 9, 45 695
15,
75 695
8, 6025

797,1mD
7,875 5, 775 9, 45 15, 75 8, 6025

;
n

K 676

K
j1

h j

K j

j1

hj

798 7,875 798

5, 775 580 9, 45 580
15,
75 580
8, 6025

75, 27mD
798
798
580
580
580

7,875 5, 775 9, 45 15, 75 8, 6025

;
1
1
K ||676 K 676 797,1 75,27 436,1mD

2
2

K 676

Sonda 656
porozitatea medie:
n

m656

m
j 1

h j

h
j 1

22,3 5, 25 21, 6 5,5125 21 5, 24

21, 63%
5, 25 5,5125 5, 24

saturatia in apa interstitiala:

n

Sai 656

Sa
j 1

h j

h
j 1

23, 2 5, 25 22
5,5125 20,8 5,24
22%
5, 25 5,5125 5, 24

;
permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:
11

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

K
j 1

K||656

h j

|| j

h
j 1

Tip C 8

688 5, 25 707
5,5125 726 5,24
706,99mD
5, 25 5,5125 5, 24

;
n

K 656

K
j1

h j

Kj

j1

hj

578 5, 25 514
5,5125 450 5, 24
28, 44mD
578
514
450

5, 25 5,5125 5, 24

;
1
1
K ||753 K 753 706,99 28,44 367,71mD

2
2

K 641

Sonda 605
porozitatea medie:
n

m605

m
j 1

h j

h
j 1

23,1 6,575 21,8 4,9875 25,1 5,775

23,39%
6,575 4, 9875 5, 775

;
saturatia in apa interstitiala:
n

Sa
j 1

Sai 605

h j

h
j 1

24 6,575 22 4,9875 20 5, 775

22, 09%
6,575 4,9875 5, 775

permeabilitatea ponderala, perpendiculara si medie:

n

K||605

K
j 1

|| j

h j

h
j 1

670 6,575 780 4, 9875 980 5,775

804,9mD
6, 575 4,9875 5, 775

;
12

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

K 605

K
j1

h j

Kj

j1

hj

Tip C 8

438 6, 575 629 4,9875 675 5,775

32,02mD
438
629
675

6,575 4,9875 5, 775

;
K 605

1
1
K ||605 K 605 804,9+32,02 418,46mD

2
2

b. Porozitatea (m), saturatia in apa ireductibila (Sai),

;
permeabilitatea

(K) medie a zacamantului.

1. Porozitatea medie pe zacamant
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau
fisuri. Acest parametru masoar capacitatea rocii de a inmagazina fluide.

mzac=

m605 A605 m656 A656 m676 A676 m

641 A641

A605 A656 A676 A641

23,39 355125 21, 63 173312,5

23, 09 220437,5

17,
33 165162,5

21,88%
355125 173312,5 220437,5 165162,5

2. Saturatia in apa ireductibila pe zacamant, saizac

In porii rocii colectoare pot fi prezente urmatoarele fluide: apa, titei si gaze.
Prin urmare, se poate vorbi de o saturatie in apa, o saturatie in titei si saturatie in
gaze. Numeric, saturatia se exprima ca raport intre volumul de fluid din pori si
volumul respectiv de pori si poate lua valori intre 0 si 1, respectiv intre 0% si
100%. Intr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei faze.
Saturatia in apa ireductibila, pentru un anumit zacamant, ramane invariabila
in procesul de exploatare.
13

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Saizac

S ai 605 A605 S ai 656 A656 S ai 676 A676

A605 A656 A676 A641

Tip C 8

Sai 641 A641

22, 09 355125 22 173312,5

20,87 220437,5

23,
23 165162,5

21,98%
355125 173312,5 220437,5 165162,5

3. Permeabilitatea medie pe zacamant, kzac

Permeabilitatea poate fi definita, in general, ca proprietatea unui mediu de a
permite curgerea fluidelor prin el. In proiectarea exploatarii se oprreaza cu toate
cele trei categorii de permeabiliatate cunoscute: absoluta, efectiva si relativa. Ca si
in cazul porozitatii determinarea sa va face in cazul de fata pe baza determinarilor
din carote.
kmed zac

kmed 605 A605 kmed 656 A656 kmed 676 A676

A605 A656 A676 A641

kmed 641 A641

418, 46 355125 367, 71 173312,5

436,1 220437,5

297,185

165162,5

391,18mD
355125 173312,5 220437,5 165162,5

c. Coeficientul de compresibilitate al rocii, r

Coeficientul de compresibilitate este parametrul prin intermediul caruia se
exprima elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere importanta in
cadrul fortelor care determina deplasarea fluidelor prin mediul poros.
Coeficientul de compresibilitate este definit ca raport al variatiei volumului
cu presiunea si volumul insusi si anume:

1 dV

V dp

; T= ct.

14

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Se opereaza, in mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii si cu

un coeficient de compresibilitate al porilor. Intre cei doi exista o legatura:
r m p

.
Pentru cazul de fata, cand avem numai roci plastice coeficientul de
compresibilitate va fi:
r m p

21,88
5,3 10
10 1,15
1010 Pa 1
100

p 5,3 1010 Pa 1

unde:

d. Temperatura de zacamant
Este consecina energiei geotermice avnd un rol important n geneza
sistemului de hidrocarburi, a apelor de zcmnt i a rocilor colectoare.
Cunoaterea temperaturii de zcmnt se impune pentru rezolvarea unor
probleme ca: alegerea fluidelor de traversare a stratului productiv, alegerea
fluidelor de cimentare, alegerea aparaturii de investigare geofizic.
t zac 10oC c H t / a

t zac 10 0, 03 1269 48, 07 oC

2.2. Calculul volumului de pori al rezervorului

15

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Roca colectoare are proprietate de a prezenta pori si fisuri. Determinarea

volumului de pori ai rocii, rezervorului este absolut necesara pentru evaluarea, in
continuare a resursei geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum se va
folosi urmatoarea formula:
V p Vb m

;
unde:
Vb volumul brut al zonei productive;
M porozitatea efectiva medie in zona productiva, calculata anterior.
V p Vb m 29722476,7 0, 2188 6503277,9 m3

16

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Cap. 3 PROPRIETATILE FIZICE ALE FLUIDELOR

3.1.

Proprietatile titeiului

temperatura zacamantului:

Tz E H*t/a gradT Tma 297, 75 1269 0,03

10 57 oC

E
i

300 243 307 341

297, 75m
4

gradT = 0.03 C/m; Tma = 10 C;

0
p0
psat
pab

p
Bar
1
110
90
20

rs
Nm3/m3
2
46
46
13
Tabelul 3.1

bt
3
1,082
1,087
1,030

t
cP
4
3,5
3,2
5,7

presiunea initiala de zacamant: p0 = 110 bar;

presiunea de saturatie: psat = 90 bar;
presiunea de abandonare: pab = 20 bar.
a. Determinarea variatiei proprietatilor fizice ale titeiului pentru presiuni cuprinse
intre presiunea de saturatie si presiunea normala.
psat < p < p0
bt bt 0
p p
p p
0
bt bt 0 0
(btsat bt 0 )
btsat bt 0 p0 psat
p0 psat

17

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

t tsat
p psat
p psat

t tsat
(t 0 tsat )
t 0 tsat p0 psat
p0 psat

Pentru T=constant
1 btsat bt 0
1 V
t

bt 0 p0 psat
V T

psat < p < p0

p

100
1,15778
2,43333
0,00027

btcalc
tcalc
tcalc
Tabelul 3.2

b. Determinarea variatiei proprietatilor fizice ale titeiului pentru presiuni cuprinse

in domeniul presiunii de abandonare si presiunii de saturatie.
rs- ratia de solutie;
rsab- ratia de solutie la presiunea de abandonare;
rssat- ratia de solutie la presiunea de saturatie.
pab < p < psat
rs rsab
p pab
p pab

rs rsab
(rssat rsab )
rssat rsab psat pab
psat pab

t tsat
p p
p p
sat
t tsat sat
( tab tsat )
tab tsat psat pab
psat pab

18

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

bt btab

Tip C 8

p pab
(btsat btab )
psat pab

pab < p < psat

p

70
90,5
1,11
2,55

rscalc
tcalc
tcalc
Tabelul 3.3

19

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

3.2 Proprietatile gazelor

Se va determina factorul de neidealitate, vscozitatea si factorul de volum al
gazelor. Se va utiliza urmtorul tabel de compozitie al gazelor ( tabelul 3.4 ).

Tabelul 3.4
Compoziia
0

yi
%
1

Pci
Mpa
2

Tcr
K
3

Mi
kg/kmol
4

Mi* y i

Tcri*y i

Pcri*y i

C1

93.25

4.64

190.6

16.04

14.95730

177.7345

4.3268

C2

3.18

4.88

305.5

30.07

0.95623

9.7149

0.1552

C3

1.12

4.25

370

44.09

0.49381

4.1440

0.0476

nC4

0.95

3.79

425.3

58.12

0.55214

4.0404

0.0360

iC4

0.92

3.64

408.1

58.12

0.53470

3.7545

0.0335

nC5

0.24

3.37

470.1

72.15

0.17316

1.1282

0.0081

iC5

0.17

3.33

460.8

72.15

0.12266

0.7834

0.0057

nC6

0.12

3.03

507.8

86.17

0.10340

0.6094

0.0036

nC7

0.05

2.07

681.7

185.00

0.09250

0.3409

0.0010

Sum

100

17.98590 202.2501

4.6175

Se calculez:
- densitatea
rg

4emperat a amestecului de gaze:

M am

18.05

aer

28.9794

- densitatea

0.62

4emperat a gazelor

M am

yiMi

i1

Tpr

p pr

Tz

52.4 273.15

Tpcr

202.2

p
p pcr

unde

1.61

unde Tpcr

yiTcr

202.2K

( tabelul 4 )

p pcr

yipcr
i

Mam

18.05000

0.62

Tpcr

202.2000

Ppcr

4.6398

Tpr

20 1.61

4.6bar

( tabelul 4 )

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Se calculeaz presiunea si 4emperature pseudoreduse, cu formulele:

Tabelul 3.5

Se ntocmeste un alt tabel ( tabelul 5 ) n care sunt prezentate propriettile

gazelor.
1

==>

1( M )

11.5 10

unde

cP

Miyi

17.98

Cu factorul de neidealitate al gazelor determinat se va putea calcula factorul de volum

al gazelor.
bg
T0 15

p o Tz

p To

3.86

z
p

temperatura in conditii normale

p 1 bar

Tpr=1,72
P
bar
0
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

1= 0,0118

se trec n urmtorul tabel ( tabelul 3.6 ).

Ppr Rezultatele
bg
g/1
g
z (citit)obtinute
z (corectat)
3
3
m /Nm
cP
1
2
3
4
5
6
2,5863
0,875
0,867
0,00878
1,210
0,014278
2,3708
0,879
0,872
0,00963
1,190
0,014042
2,1552
0,882
0,879
0,01068
1,170
0,013806
1,9397
0,890
0,888
0,01198
1,140
0,013452
1,7242
0,902
0,898
0,01364
1,120
0,013216
1,5087
0,916
0,910
0,01579
1,090
0,012862
1,2931
0,928
0,922
0,01867
1,070
0,012626
1,0776
0,941
0,935
0,02272
1,045
0,012331
0,8621
0,949
0,949
0,02881
1,025
0,012095
0,6466
0,960
0,962 21 0,03895
1,020
0,012036
0,4310
0,975
0,975
0,05921
1,015
0,011977
0,2155
0,989
0,988
0,11994
1,010
0,011918
0,0000
1,000
0,999
1,000
0,011800

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Tabelul 3.6

Variatia viscoz itatea cu presiunii.

2.800
2.700
2.600
P 2.500
c
,g
2.400
2.300
2.200
2.100
0

20

40

60

80

100

120

140

P,bar

Fig. III.1

Diagrama M = f( p )

Variatia factorul de neidealitate cu presiunii

1.020
1.000
0.980
0.960
Z0.940
0.920
0.900
0.880
0.860
0

20

40

60

80

100

P, bar
22

Fig. III.2

Diagrama z = f( p )

120

140

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Variatia lui bg n functie de P

0.140
0.120
0.100
m
N
0.080
3/
m0.060
,g
b 0.040
3

0.020
0.000
0

20

40

60

80

100

120

140

P, bar

Fig. III.3

Diagrama

bg

= f( p )

3.3 Proprietatile apei de zcmnt

Tabelul 3.7

Varianta

Unitatea de
msur

0
I
II

1
mg/l
mg/l

Componeni
Na++K+
2
25517.22
30171.17

Ca2+
3
1915.1
2317.58

Mg2+
4
242.81
482.22

So42Cl5
6
43139.11 318.11
51389.91 319.25

Se alege varianta II.

Se vor determina:
1. Vscotitatea apei de zcmnt;
2. Coeficientul de compresibilitate al apei de zcmnt;
3. Factorul de volumal apei de zcmnt.

23

HCO37
235
693.2

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

3.4 Vscozitatea
a

Pentru

a1 a2 a3 a4 a5 a6

Na +K
3

mg ap..............................

1050 10

30171 17 mg sare

100 mg ap...............................

x1

Pentru

3.102

mg sare

=>

a1

Pa s

2584.36

mg sare

x2

mg sare

2+

mg ap..............................

100 mg ap...............................

x2

0.29

mg sare

=>

a2

0.5 10

Pa s

2+

Mg
3

mg ap..............................

428.9

mg sare

100 mg ap...............................

x3

mg sare

1050 10

x3

Pentru

0.61 10

Ca
1050 10

Pentru

mg sare

x1

Cl
3

1050 10

0.055

mg sare

=>

a3

0.51 10

Pa s

mg ap..............................

100 mg ap...............................

x4

5.211

mg sare

=>

a4

24

54572.92

mg sare

x4

mg sare
3

0.65 10

Pa s

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Pentru

So4

Tip C 8

2-

mg ap..............................

1050 10

100 mg ap...............................

x5

Pentru

HCO3
3

1050 10

0.051

mg sare

=>

mg sare

455.83

mg sare

x5

a5

0.49 10

Pa s

mg ap..............................

100 mg ap...............................

x6

0.062

mg sare

=>

mg sare

610

mg sare

x6

a6

0.48 10
3

1L 1 10 mL

Pa s

( 0.61 0.5 0.51 0.65 0.49 0.48) 10

3.24 10

Se determin dintr-o nomogram ( vscozitatea apei de zcmnt functie de

temperatura de zcmnt si procentul de sruri )
y

ci
i

ci

mg

- cantitatea

- componentii

de sruri

85373.32

mg

apei de zcmnt luati din tabelul III.1

Procentul de sruri va fi:

Din nomogram va rezulta:

8.771 %

25

3 Ns
3
unde G - solubilitatea
nemineralizat;
a 0.62 10 gazelor
0.62naturale
10 Pan
s ap
0.62cP
2exprimat n mg/l;
y - salinitatea
apei
m
' ax3.5
-aCoeficientul
( 1 0.05 G'
)
corectia
pentru
desalinitate(din
compresibilita
tabelul
te III.2).

Pa s

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Corecia pentru
salinitate

Temperatura
Co
37,8
65,6
93,3
121,2

0,074
0,05
0,044
0,033

Tabelul 3.8
p med

p sat p o

120 155

137.5bar
3

Din nomogramn avem:

mN

G 2.35

m
G'

0.056 85373.32

2.35 1

10000

1.226

Nm

se determin deasemenea dintr-o nomogram functie de p si Tz

' a

5 1

4 25 10

10

bar

4.25 10

Pa s

n concluzie
10

a 4.25 10

10

( 1 0.05 1.156)

a 4.496 10

1
bar

3.6 Factorul de volum al apei de zcmnt

Se determin dintr-o nomogram:
ba

1 004

si-l considerm egal cu 1 =>

26

ba

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

Cap.4 Amplasarea sondelor

a) Amplasarea sirurilor.
Amplasarea rationala a sondelor este acea amplasare care asigura productia
maxima de titei cu cheltuieli minime. Amplasarea sondelor de titei se face in
functie de modul de manifestare a energiei de zacamant, de regimul tehnologic de
exploatare adoptat, de configuratia geometrica a zacamantului.
Amplasarea va incepe cu fixarea ultimului sir de sonde (sirul k) acesta se
fixeaza paralel cu falia F2, la o distanta de aproximativ 80-100 m. Daca sirul k este
prea apropiat de falie se poate accentua fenomenul de interferenta a sirului cu falia.
O indepartare prea mare a sirului de falie ar face ca in volumul dintre acestea sa
ramana titei nedrenat de sonde. Dupa fixarea ultimului sir se masoara distanta d,
dintre ultimul sir si contactul titei apa. Distanta dintre siruri va fi :

27

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

d
k

; unde

Tip C 8

k- numarul de siruri. Consideram k=2.

d 655

327,5m
k
2
;

Distanta de la contactul titei apa pe culcus la primul sir de sonde este:

a1 1, 05 a 1, 05 327,5 343,87 m
;

iar distanta dintre penultimul si ultimul sir va fi:

ak 0,95 a 0,95
327,5 311,12m
.

b) Raza redusa a sondelor

Sondele reale pot fi imperfecte dupa doua moduri:
- dupa gradul de deschidere;
- dupa modul de deschidere.
Raza redusa rs este raza pe care ar trebui sa o aiba sonda perfecta ca sa se
comporte identic cu o sonda reala. Se determina din ecuatia:
ln rrs ln rs [

425
0, 6]
(l 1,5) n d
;

unde: rs= raza sondei dupa sapa, cm, rs=8,55 cm;

l= lungimea canalului perforaturii in strat, cm, l= 3...6 cm, se alege l=4,7
cm;
n= numarul de gloante pe metrul liniar de pusca, n=26...48 gloante/mliniar
se alege n=26 gloante/m;
d= diametrul de glont; d= 0,4...0.8 cm se alege
d= 0,8 cm.
Se obtine:
ln rrs ln 8,55 [

425
0, 6] 1, 74
(4, 7 1,5) 26
0,8
;
28

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

rrs= 0,175 cm
c) Numarul de sonde pe un sir se determina functie de raza redusa a sondei si
numarul de siruri cu care lucram simultan.
Consideram ca lucram simultan cu doua siruri. Se calculeaza:
log

a
327,5
log
3, 58
rs
85,5 103
;

Cu aceasta valoare si functie de numarul de siruri exploatate simultan se

determina raprotul:

3,5 103
rs
.

Unde 2- distanta dintre doua sonde succesive de pe un sir intermediar.

3,5 103 8,55 29925mm 29,925m

Rezulta
.
Distanta dintre doua sonde succesive va fi 2= 59,85 m.
Numarul de sonde se calculeaza cu relatia:
n

S
1230

20,55 ; 21sonde
2 59,85
;

S= lungimea unui sir intermediar citita de pe harta.

Pe primul sir se vor amplasa mai putine sonde pentru ca exista pericolul
inundarii rapide,
n1 0,88 n 0,88 21 18, 48 ; 18sonde

Se recalculeaza distanta dintre sonde :

2 1

S1 1230

68,33m
n1
18

S1= lungimea primului sir.

Pe ultimul sir vom avea:
29

Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide

Tip C 8

nsk 1,36 n 1,36 21 28,56 29 sonde

Se recalculeaza distanta:
2 k

S k 1225

42, 24m
nsk
29
;

Sk= lungimea ultimului sir.

Dupa trasarea sirurilor pe harta, amplasarea sondelor se face astfel:
- plecand din falii se amplaseaza si intr-o parte si in alta sonde la distanta fata
de faliile F1 si F3.
- se amplaseaza apoi sondele in continuare la distanta 2 fata de cele doua sonde
pana ce sirul este completat.

30