Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Parte a Grupului SCR , cel mai puternic grup industrial din România, CHIMCOMPLEX
S.A. BORZESTI este unul din cei mai importanti fabricanti de produse chimice din România.
Actul de infiintare a Combinatului Chimic Borzesti a fost semnat in anul 1954, iar in anul 1959
au intrat in functiune primele obiective: fabrica de oxigen, instalatiile producatoare de detoxan si
monoclorbenzen, dupa care in 1960 au fost puse in functiune uzina de soda caustica, cu
instalatiile: electroliza cu diafragma, clor lichid, acid clorhidric, evaporare-topire impreuna cu
instalatiile pentru fabricarea clorurii de var si a hexacloranului.
Anii urmatori au completat structura principalelor doua fluxuri tehnologice: fluxul
produselor clorosodice si derivate si fluxul produselor organice de sinteza in cadrul careia s-a
evidentiat linia acetilena-policlorura de vinil. Gama de produse fabricate s-a dezvoltat continuu,
incluzând treptat, si alte produse clorosodice, cloruri anorganice, solventi organici, mase plastice,
alchilamine produse de sinteza organica, pesticide si gaze tehnice.
In anul 1990 Combinatului Chimic s-a separat ca unitate distincta din Combinatul
Petrochimic de pe platforma din Borzesti, iar in 1991 s-a transformat in societatea comerciala pe
actiuni sub denumirea de CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI. Cel mai important eveniment care
a marcat evolutia de dupa 1990 a societatii il constituie semnarea, in ziua de 9 iunie 2003, a
contractului de privatizare a societatii, eveniment care a insemnat nu numai schimbarea formei
de proprietate ci si intrarea CHIMCOMPLEX SA BORZESTI in Grupul S.C.R .
Mergind pe aceasi etica puternica a Grupului S.C.R. , CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI
ofera un mediu de lucru sigur si curat atât pentru angajatii sai cât si pentru mediu. Pentru. ca noi
credem ca se pot crea afaceri prospere fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a
trai intr-un mediu sanatos.
CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI membra a grupui S.C.R, cel mai puternic grup industrial
din romania, se bazeza pe doua mari fluxuri tehnologice: fluxul produselor clorosodice si
derivate si fluxul produselor organice de sinteza din care produc pe fiecare flux cate 3 respectiv 1
flux secundar, avand la baza compusi de tipul: clorosodice, solventi organici, cloruri anorganice,
alchilamine. In urma acestor fluxuri reulta urmatoarele produse finite:
Clorosodice
Soda caustica solutie: Denumirea chimica a acestui produs este hidroxid de sodiu, utilizat
in in industria chimica la fabricarea sapunurilor, detergentilor, pesticidelor,
ingrasamintelor, agentilor de inalbire si la regenerarea rasinilor schimbatoare de ioni, in
industria petrochimica la rafinarea produselor petroliere, in industria lemnului,in industria
textila la fabricarea celofibrei, vascozei si fibrelor supercord, in metalurgia aluminiului,
la decaparea metalelor, la regenerarea carbunelui animal, in industria zaharului.
Conditii tehnice de calitate:
Cloruri anorganice
Clorura de var: utilizat ca agent de dezodorizare si dezinfectie in igiena publica, ca
decolorant in industria celulozei si hartiei, in industria textila, ca oxidant al iperitei
Conditii tehnice de calitate:
Clorura fierica solutie: utilizata ca coagulant pentru purificarea apei industriale si
potabile, in industria farmaceutica, ca agent oxidant in industria chimica, in electronica.
Conditii tehnice de calitate:
Sloventi organici
Metanol: utilizat ca solvent selectiv pentru produsii organici, in sinteza chimica organica,
ca materie prima la fabricarea materialelor plastice, a fibrelor, elastomerilor, antigel, ca
solvent pentru cauciuc, lacuri
Conditii tehnice de calitate:
Alchilaminele
Izopropil amina solutie: Izopropilamina solutie este utilizata la fabricarea de erbicide,
insecticide, coloranti, medicamente, ca inhibitor de coroziune
Conditii tehnice de calitate:
Metilamine pot fi :
1. Monometilamina : utilizata in sinteze organice pentru obtinerea de insecticide,
solventi, medicamente, detergenti anionici, emulgatori, coloranti, polimeri si
catalizatori de polimerizare, acceleratori de vulcanizare, substante fotografice.
2. Dimetilamina: fiind utilizata in sinteze organice pentru obtinere de emulgatori,
inhibitori de coroziune, insectofungicide, solventi, medicamente, schimbatori de
ioni, fibre chimice, polimeri si catalizatori de polimerizare, acceleratori de
vulcanizare, substante fotografice.
3. Trimetilamina : fiind un factor important in sinteze organice pentru obtinere de
saruri cuaternare de amoniu, clorhidrat de colina, emulgatori, insectofungicide,
solventi, medicamente, schimbatori de ioni, coloranti, detergenti, substante
fotografice.
1.1.1 Cifra de afaceri a firmei
Deoarece este unul din cei mai mari producatori de produse chimice din romania,
indispensabile necesitatilor actuale si viitoare cu o mare perspectiva pe piata romaneasca dar si
europeana, CHIMCOMPLEX SA BORZESTI se poate lauda cu o cifra de afaceri
impresionanta,exprimata in tabelul de mai jos
Tabel 1.1 Cifra de afaceri a Firmei CHIMCOMPLEX SA BORZESTI
Indicatori
din Contul
2011 2012 2013 2014 2015
de profit si
Pierdere
Total
153.800.158 165.800.158 172.123.550 174.004.165 186.950.750
venituri
Total
148.820.337 153.578.293 165.808.802 169.932.967 173.997.523
cheltuieli
Pierderi 0 0 0 0 0
Numar
700 720 720 720 720
salariati
Evolutia profitului realizat in firma Chimcomoplex S.A Borzesti este reprezentat in figura
de mai jos:
14,000,000
12,000,000
10,000,000
8,000,000
6,000,000
4,000,000
2,000,000
0
2010.5 2011 2011.5 2012 2012.5 2013 2013.5 2014 2014.5 2015 2015.5
Sefi de sectie
Sef de instalatie
Maistri
Muncitori
Fig 1.2 Structura organizitionala a firmei
Conducerea firmei este asigurata de catre Director General – Dumitru Coman impreuna
cu Director Economic – Anisoara Alexa, Director Comercial – Daniel Prisacariu si Director
Productie – Mihai Dumitru
Emisii provenite din productia clorului gazos, de racire, uscare, lichefiere si depozitare
Emisiile de aer constau din emisiile fugitive de dioxid de carbon si clorul din proces,
unitatea de distrugere a clorului, manipularea si depozitarea clorului.
Emisii in aer
1. CO2: Cantitati mici de dioxid de carbon sunt eliberate din compartimentul
anodic si sunt colectate si tratate impreuna cu clorul. In timpul lichefiere
clor, dioxid de carbon si ( N2, O2, H2) ramân in faza gazoasa si sunt in
final purjate din sistem, impreuna cu o cantitate mica de clor.
2. Clorine: Deoarece clorul este un gaz periculos, se iau masurile de
precautie extrema pentru a evita emisiile de clor din proces si de
manipulare si depozitare. Prin urmare, emisiile de clor gazos in atmosfera
sunt in general scazute
3. Emisiile din gazele necondensabile ramase de la lichefiere
4. Emisiile de depozitare si de incarcare
5. Tetraclorura de carbon: Atunci când se emit, tetraclorura de carbon, are
potentialul de a distruge ozonului in stratosfera si, prin urmare, reprezinta
o amenintare pentru mediu
Emisii in apa
Deseuri
Una din principalele cauze care determina implementarea unui sistem de management de
mediu o reprezinta poluarea mediului ambiantal, vizatii fiind cei doi factori de mediu apa si
aerul, poluarea producandu-se in special pe lina de separare a saramurii, cat si a fabricarii
clorului gazos.
O alta cauza care duce la necesitatea implentarii unui sistem de mediu integrat de mediu
este si datorita producerii de deseuri atat in in timpul ambalarii cat si la separarea bulgarilor de
sare, in functie de gradul de impurificare a sarii.
Implementarea sistemului este rentabil si din punct de vederea economic, deoarece s-ar
reduce costurile prin economisirea nateriilor primr si a energiei. Deasemenea, exist si
oportunitatea imbunataturii imaginii in fata cumparatorilor, deaorece multi dintre cumparatori se
gandesc la modul cum pot proteja mediul inconjurator.
Alte avantaje a implementarii unui smm ar fi posibilitatea reducedii riscurilor, eliminarea
si eliminarea amenzilor datorate constrangerilor legale, si realizarea unei productii care tinde
spre ideal de a nu produce poluare, si realiazarea asa numita chimia verde
1.5 Importanta pentru oganizatie a introducerii unui SMM
Este important pentru organizatie introducerea unui SMM pentru ca prezinta avantaje
precum ar fi economisirea de energie si resurse, imbunatatirea pe piata a imaginii firmei, ofera
posibilitatea firmei de a intra pe o piata noua, unde se cere un standard ridicat a productiei curate,
recunoastere la nivel mondial, prevenirea accidentelor de mediu. Inroducerea acestui tip de
sistem ajuta organizatia sa obtina unele avantaje in ceea ce priveste acordarea de imprumuturi de
catre banci.
7. Sunteti interesati in obtinerea de informatii mai bune privind aspectele de mai jos?
a) Legislatie de mediu aplicabila;
b) Impactul asupra mediului generat de activitatea curenta;
c) Prevenirea situatiilor de urgenta;
d) Cele mai bune practici ale companiilor in materie de management de mediu;
8. In care dintre sectiile firmei este necesar sa se acorde o importanta deosebita cu privire la
implementarea protectiei mediului?
a) sectia de productie
b) sectia de separare
c) sectia de ambalare
9. Care din urmatoarele masuri considerati ca ar imbunatati activitatea firmei
dumneavoastra?
a) Implementarea unui sistem de management de mediu ISO 14001 ;
b) Certificarea pe mediu a produsului (Ecoetichetarea);
c) Nimic legat de mediu si sustenabilitate.
d) Alta (mentionati):
10. Ati fost informati cu privire la alte standarde de calitate existente pe piata ?
a) da
b) nu
11. Daca da, care credeti ca s-ar potrivi firmei:
a) ISO 9001
b) ISO 9004
c) ISO 14004
d) altele
12. Ati fost informati cu privire la planul de actiune pentru prevenirea poluarii mediului?
a) Da
b) Nu
100% au raspuns ca da, au fost informati .
Concluzii:
Cu ajutorul acestui chestionar am putut constata ca mai mult de jumatate dintre
persoanele chestionate cunosc problemele legate de activitatile de monitorizare si control al
mediului in organizatie.
2.2 Planificare
Deseuri
Apele rezidulae din
5. Electroliza Poluarea apei procesul de electroliza si
deseuri solide
Poluarea apei
Cresterea concentratiei de
6. Racire Poluarea aerului
compusi din aer si din apa
Cresterea concentratiei
10. Evaporare Poluarea aerului
compusilor din aer
Cresterea concnetrariei
11 Depozitare Poluarea solului
copusilor din sol
Cresterea concentratie
12 Transport Poluarea aerului
compusilor din aer
Deseuri
Apele rezidulae din
5. Electroliza Poluarea apei procesul de electroliza si
deseuri solide
Poluarea apei
Cresterea concentratiei de
6. Concentrare Poluarea aerului
compusi din aer si din apa
Poluarea aerului Cresteterea concentratiei
7. Racirea
Poluarea apei de compusi din aer si apa
Nr.crt
Activitate Aspect de mediu Impact de mediu
.
Cresterea sanilitatii
1. Saturarea saramurii Poluarea apei
apei
Cresterea sanilitatii
2. Precipitarea Poluarea apei apei si formarea de
precipitat
Cresterea sanilitatii
Poluarea apei apei si aciditatii
4. Resaturarea saramurii
Poluarea aerului acesteia, emisii de
CO2 in aer
Cresteterea
Poluarea aerului concentratiei de
7. Racirea
Poluarea apei compusi din aer si
apa
Tabel 2.9. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a clorului gazos la
functionare normala
Activitate Aspect de mediu Impact de F G M R O Scor Medie
mediu de
mediu Scor
activ.
Cresterea 15 5 4 4 1 29 29
Saturarea saramurii Poluarea apei
sanilitatii apei
Cresterea 15 4 5 4 2 30 30
sanilitatii apei
Precipitarea Poluarea apei
si formarea de
precipitat
Cresterea 16 5 3 3 2 26 27
Poluarea apei salinitatii apei,
Filtrarea reziduri ce 13 5 4 3 3 28
Deseuri urmeaza a fi
aruncate
Cresterea 10 3 2 2 1 18 24
Poluarea apei sanilitatii apei
Resaturarea saramurii si aciditatii 16 5 4 3 2 30
Poluarea aerului acesteia, emisii
de CO2 in aer
Deseuri Apele 10 3 2 4 1 20 26
rezidulae din
Electroliza Poluarea apei procesul de 20 5 2 4 2 32
electroliza si
deseuri solide
Poluarea apei Cresterea 25 5 3 4 1 38 33
concentratiei
Racire Poluarea aerului 10 4 3 4 1 28
de compusi din
aer si din apa
Cresteterea 25 5 3 4 1 38 33
concentratiei
Poluarea aerului de compusi din 10 4 3 4 1 28
Ucare
Consum de energie aer si consum
energetic
ridicat
Consum ridicat 15 3 3 3 1 25 25
Compresie Consum de energie
de energie
Cresterea 14 4 4 4 1 27 27
concentratie
Lichefiere Poluarea apei
compusilor din
aer
Cresterea 16 4 3 3 1 27 27
concentratiei
Evaporare Poluarea aerului
compusilor din
aer
Cresterea 18 3 3 4 2 30 30
concnetrariei
Depozitare Poluarea solului
copusilor din
sol
Cresterea 14 3 3 2 1 23 23
concentratie
Transport Poluarea aerului
compusilor din
aer
Tabel 2.10. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a clorului gazos la
functionare anormala
Cresterea 17 5 4 4 1 31 31
Saturarea saramurii Poluarea apei
sanilitatii apei
Cresterea 15 4 5 4 2 30 30
sanilitatii apei
Precipitarea Poluarea apei
si formarea de
precipitat
Cresterea 16 5 3 3 2 26 27
Poluarea apei salinitatii apei,
Filtrarea reziduri ce 13 5 4 3 3 28
Deseuri urmeaza a fi
aruncate
Cresterea 10 3 2 2 1 18 24
Poluarea apei
Resaturarea saramurii sanilitatii apei 16 5 4 3 2 30
Poluarea aerului si aciditatii
acesteia, emisii
de CO2 in aer
Deseuri Apele 20 4 2 4 2 32 32
rezidulae din
Electroliza Poluarea apei procesul de 20 5 2 4 2 32
electroliza si
deseuri solide
Cresteterea 25 5 3 4 1 38 33
concentratiei
Poluarea aerului de compusi din 10 4 3 4 1 28
Ucare
Consum de energie aer si consum
energetic
ridicat
Consum ridicat 20 3 3 3 1 30 30
Compresie Consum de energie
de energie
Cresterea 25 4 4 4 1 38 38
concentratie
Lichefiere Poluarea apei
compusilor din
aer
Cresterea 16 4 3 3 1 27 27
concentratiei
Evaporare Poluarea aerului
compusilor din
aer
Cresterea 25 3 4 4 2 38 38
concnetrariei
Depozitare Poluarea solului
copusilor din
sol
Tabel 2.11. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a hidrogenului la
functionare normala
Tabel 2.10. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a hidrogenului la
functionare anormala
Activitate Aspect de Impact de F G M R O Scor Medie
mediu mediu de
mediu Scor
activ.
Tabel 2.11. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a hidroxidului de
sodiu la functionare normala
Cresterea 15 5 4 4 1 29 29
Saturarea saramurii Poluarea apei
sanilitatii apei
Cresterea 15 4 5 4 2 30 30
sanilitatii apei
Precipitarea Poluarea apei
si formarea de
precipitat
Cresterea 16 5 3 3 2 26 27
Poluarea apei salinitatii apei,
Filtrarea reziduri ce 13 5 4 3 3 28
Deseuri urmeaza a fi
aruncate
Cresterea 10 3 2 2 1 18 24
Poluarea apei sanilitatii apei
Resaturarea saramurii si aciditatii 16 5 4 3 2 30
Poluarea aerului acesteia, emisii
de CO2 in aer
Deseuri Apele 10 3 2 4 1 20 26
rezidulae din
Electroliza Poluarea apei procesul de 20 5 2 4 2 32
electroliza si
deseuri solide
15 5 3 4 1 28 28
Cresteterea
Poluarea aerului concentratiei 10 4 3 4 1 28
Racirea
Poluarea apei de compusi din
aer si apa
Tabel 2.10. Gravitatea impactului generat de activităţile din secţia de obtinere a hidroxidului de
sodiu la functionare anormala
Activitate Aspect de mediu Impact de F G M R O Scor Medie
mediu de
mediu Scor
activ.
Cresterea 18 5 4 4 1 32 32
Saturarea saramurii Poluarea apei
sanilitatii apei
Cresterea 15 4 5 4 2 30 30
sanilitatii apei
Precipitarea Poluarea apei
si formarea de
precipitat
Cresterea 16 5 3 3 2 26 27
Poluarea apei salinitatii apei,
Filtrarea reziduri ce 13 5 4 3 3 28
Deseuri urmeaza a fi
aruncate
Cresterea 10 3 2 2 1 18 24
Poluarea apei sanilitatii apei
Resaturarea saramurii si aciditatii 16 5 4 3 2 30
Poluarea aerului acesteia, emisii
de CO2 in aer
Deseuri Apele 20 3 2 4 1 40 36
rezidulae din
Electroliza Poluarea apei procesul de 20 5 2 4 2 32
electroliza si
deseuri solide
15 5 3 4 1 28 28
Cresteterea
Poluarea aerului concentratiei 10 4 3 4 1 28
Racirea
Poluarea apei de compusi din
aer si apa
Cresterea 35 3 5 5 2 50 50
concnetrariei
Depozitare Poluarea solului
copusilor din
sol
Tabel 2.11 Tabel centralizator al rezultatelor evaluării impacturilor asociate asupra mediului la
funcţionare normală, cât şi funcţionare anormală pentru obtinerea clorului gazos
1. Saturarea saramurii 29 31
30 30
2. Precipitarea
27 27
3. Filtrarea
24 24
4. Resaturarea saramurii
26 32
5. Electroliza
33 33
6. Racire
33 33
7. Ucare
8. Compresie 25 30
27 38
9. Lichefiere
27 27
10. Evaporare
30 38
11 Depozitare
23 0
12 Transport
Tabel 2.12 Tabel centralizator al rezultatelor evaluării impacturilor asociate asupra mediului la
funcţionare normală, cât şi funcţionare anormală pentru obtinerea hidrogenului
Precipitarea 30 40
2.
Filtrarea 27 27
3.
Resaturarea saramurii 24 24
4.
Electroliza 32 32
5.
Racire 33 33
6.
Inlaturarea oxigenului 33 42
7.
8. Depozitare 30 45
Transport 38 0
9.
Tabel 2.13 Tabel centralizator al rezultatelor evaluării impacturilor asociate asupra mediului la
funcţionare normală, cât şi funcţionare anormală pentru obtinerea hidroxidului de sodiu
1. Saturarea saramurii 29 32
30 30
2. Precipitarea
27 27
3. Filtrarea
24 24
4. Resaturarea saramurii
26 36
5. Electroliza
33 35
6. Concentrare
28 28
7. Racirea
8. Depozitare 35 50
27 0
9. Transport
Se observă ca prin calcularea scorului final de mediu, valoarea maximă care poate fi
obţinută este de 180 de puncte (impact major), iar valoarea minimă este de 18 puncte, atunci cînd
toate criteriile sînt cotate cu 1 p (impact minor, nesemnificativ). Cu cît valoarea scorului de
mediu obţinut este mai mare, cu atît impactul indus asupra componentelor de mediu este mai
grav. Se propune, astfel, o scală a impacturilor obţinute:
P = 18 – impact nesemnificativ
P ≥ 38 – impact semnificativ
Se observă că cel mai mare impact, în situaţia de funcţionare normală este indus asupra
mediului de către procesul tehnologic de racire si in functionare anormala de catre depozitare
Indentificarea aspectelor de mediu pentru obtinerea hidrogenului
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Saturarea Precipitarea Filtrarea Resaturarea Electroliza Racire Inlaturarea Depozitare Transport
saramurii saramurii oxigenului
Se observă că cel mai mare impact, în situaţia de funcţionare normală este indus asupra
mediului de către procesul tehnologic de transport si in functionare anormala de catree
depozitare
50
40
30
20
10
0
Functionare normala Functionare anormala
Se observă că cel mai mare impact, în situaţia de funcţionare normală este indus asupra
mediului de către procesul tehnologic de transport si in functionare anormala de catree
depozitare
- este cunoscută ca fiind una dintre cele mai - numarul de specialisti este insuficient
bune în asigurarea calităţii mediului de lucru pentru solutionarea problemelor complexe
- firma este cunoscută pentru performantele în - lipsa utilajelor de ultima generatie pentru
asigurarea condiţiilor de mediu atât pe piaţa inlaturarea maxima a factorilor poluatori
internă cât şi pe cea externă
-calitatea solului este urmarita prin analize - Rezultatele monitorizarilor sunt transmise
anuale autoritatilor de mediu annual
avizate
- deseurile sunt preluate de diverse societăţi
în vederea reciclării, valorificării sau eliminarii
prin incinerare
Deseurile valorificabile sunt stocate la locul
de producere in containere tipizate,inscriptionate
conform prevederilor legale invigoare. Pentru
valorificarea lor, societatea incheie contracte cu
firme autorizate pentru valorificare.
2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de management de mediu
2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizati
aplicabile controlului
integrat al
poluarii
factorilor
de rnediu si
protectia
factorului
uman
Perfecţionareasi Apa aer Exploatarea Eficientiarea Program de Imbunatatirea Monitorizare, Resurse 23.12.2016
sol,
optimizarea optima a proceselor investiții proceselor si control materiale:
instalatiilor resurselor pentru a avea aplicarea dispozitivul de
disponibile, un consum cat conceptului de prevenire a
punand mai redus prevenire si poluării
accentul pe control
Resurse
consolidarea,
financiare:
dezvoltarea
4.000 lei
proceselor de
baza, Resurse
optimizarea umane: 2
consumurilor muncitori
specifice de
materii prime,
materiale si
utilitati si
cresterea
eficientei
energetice prin
diminuare
costurilor
Informarea Resursa Reducerea lmplicarea si Program de Programe de Instruire Resurse 23.12.2016
personalului cu umana cantităților de angajamentul investiții formare si de personal financiare:
privire la politica emisii în aer deplin al constientizate 22.500 lei
de mediu care provoacă intregului
Resurseumane:
distrugeri personal, la
3 muncitori
toate nivelurile,
pentru cresterea
eficienta a
activitatii
economice
Dezvoltare Apa aer sol Respectarea Crestere Program de Documentare Cercetare, Resurse 23.12.2013
principiului
durabila deseuri economica cu investiții si optimizare inovare materiale:Filtru
dezvoltarii
durabile prin utilizare de pentru praf
utilizarea
resurse
tehnicilor Resurse
prietenoase minime, pentru
pentru mediu, financiare:
a permite si
folosirea 3.500 lei
rationala a generatiilor
energiei si a Resurse
viitoare sa isi
resurselor
natural. satisfaca umane: 2
nevoile muncitori
2.2.2.3.Aplicarea metodei ELECTRE in ierarhizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale
organizatiei SC CHIMCOMPLEX SA
V2 65 86 Sl 80
V3 45 75 B 40
V4 50 80 Fb 50
V1 V2 V3 V4
V1 0,25 0,5 0,5
V2 0,75 0,25 0,25
V3 0,75 0,75 1
V4 0,5 0,75 0
DV g V h=¿¿
daca a ≤ a d=1¿
gj
{ ¿
hj
1
d
¿
0 daca a gj > ahj
¿
V1 V2 V3 V4
V1 0,45 1 0,8
V2 1 0,8 0,6
V3 1 0,8 1
V4 0,5 1 0,5
CALCULUL DIFERENTEI DINTRE INDICATORII DE CORCONDANTA SI CEI DE
DISCORDANTA
D¿ ¿ ¿
V1 V2 V3 V4 Sum Dvgh
V1 -0,2 -0,5 -0,3 -1
V2 -0,25 -0,55 -0,35 -1,15
V3 -0,25 -0,05 0 -0,3
V4 0 -0,25 -0,5 -0,75
Concluzie: in urma aplicarii metodei electre, se observa ca prima obtiune prioritara este
V3- informarea personalului cu privire la politica de mediu, urmata de V4-dezvoltarea durabila,
V1- Perfecţionarea tuturor activităţilor pentru a se desfăşura în deplină conformitate cu legislaţia
în vigoare, cu reglementările de mediu şi cu alte cerinţe de mediu aplicabile si ultima dar nu cea
din urma V2- Perfecţionarea si optimizarea instalatiilor
CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE
MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI
Parte a Grupului SCR , cel mai puternic grup industrial din România, CHIMCOMPLEX
S.A. BORZESTI este unul din cei mai importanti fabricanti de produse chimice din România.
Mergind pe aceasi etica puternica a Grupului S.C.R. , CHIMCOMPLEX S.A.
BORZESTI ofera un mediu de lucru sigur si curat atât pentru angajatii sai cât si pentru mediu
CHIMCOMPLEX S.A. BORZESTI membra a grupui S.C.R, cel mai puternic grup
industrial din romania, se bazeza pe doua mari fluxuri tehnologice: fluxul produselor
clorosodice si derivate si fluxul produselor organice de sinteza din care produc pe fiecare flux
cate 3 respecti 1 flux secundar, avand la baza compusi de tipul: clorosodice, solventi organici,
cloruri anorganice, alchilamine.
In urma chestionarului organizat in ceea ce priveste constientizarea personalului in ceea
ce priveste importanta protectiei mediului a fost de peste 50 % din personal , avand un nivel
ridicat de constientizare a importantei si a impactului de mediu
Politica de mediu a firmei isi propune ca obiective principale:
Evaluarea continua si tinerea sub control a aspectelor de mediu asociate
activitatilor, produselor si serviciilor proprii, in scopul asigurarii controlului
integrat al poluarii factorilor de rnediu si protectia factorului uman; .
Exploatarea optima a resurselor disponibile, punand accentul pe consolidarea,
stabilizarea si dezvoltarea proceselor de baza, optimizarea consumurilor specifice
de materii prime, materiale si utilitati si cresterea eficientei energetice prin
diminuarea ponderii costurilor aferente energiei in costurile de productie; .
lmplicarea si angajamentul deplin al intregului personal, la toate nivelurile, pentru
cresterea eficienta a activitatii economice, care sa permita obtinerea de calitate si
profit, in conditii de imbunatatire continua a performantei de mediu; .
Comunicarea performantei de mediu catre partile interesate,
Respectarea principiului dezvoltarii durabile prin utilizarea tehnicilor prietenoase
pentru mediu, folosirea rationala a energiei si a resurselor naturale, astfel incat sa
putem oferi produse de calitate, la preturi competitive
In urma evaluarea politicii de mediu a organizatiei se observa ca firma isi doreste
scaderea si minimizarea impactului activităţilor locale asupra mediului prin urmatoarele